Toatedrepturile asupraprezentei ediiiiÎnlimbaromâna suntrezervate Editurii Meridiane ISBN973-33-0266-X\, („.WassilyKandinsky spiritualulînarta… [620870]

Licență

Toatedrepturile asupraprezentei ediiiiÎnlimbaromâna suntrezervate Editurii Meridiane ISBN973-33-0266-X\, („.WassilyKandinsky spiritualulînarta… [620870]

Byadmin ianuarie 1, 2024

PccopertI:
WASSIL YKAI'DINSKY
S:1!!C:ll~1(JctJliu)
– 194.1
uleirec;;Jrtan,42x58crn
BASEL. KunS1I11USCUm,
KANDlNSKY
OberdosGeisligejnderKunst
R.PiperVerlag, Miinchen, 1911
Toatedrepturile asupraprezentei ediiiiÎnlimbaromâna
suntrezervate Editurii Meridiane
ISBN973-33-0266-X\,
(".WassilyKandinsky
spiritualulînarta
Traducere
sip'refatade
AMELIA PAVEL
\
EDITURA MERIDIANE
BUCURESTI,1994

Kandinsky deastabilianumecorespondente stabilesi
obiective întresunetesiculori,eradeactualitate în
epoca,ÎnspecialÎnRusiasimultstudiata deSkriabin.
Kandinsky ointerpreteaza, maipupntel1nicist, ÎnCOI1
cep(ialuidespreejllotionalitatea artei.
UnaltcClpitolimportant, cuunpronunpt caracter
didactic, esteconsacrat culorilor, Îmbinarii siefectelorI
lor.Expunerea nuramâneÎnsaniciodClta seaca,purarti
'xana1{l, ciar~permanent Învederefunctiaspirituala a
fiecarui clement careintraÎncomponenta Clctuluidea
picta.Exemplificarile luiKandinsky suntdealtfelluate
dindiferitemomente altistorieiartelor, ceeacedao
conSiSlcn\a sporitaanalizelor sale.Siaicidimensiunea
romantic-etica aluiKandinsky sementine laacelasi
tonusentuziast, uneoriClproape extatic. Iarconcluzia
cartiiîncununeaza acestmicmanualdeÎnvatare aspe
ranteisiîncrederii Înviitorulomenirii sialculturii, pe
careKandinsky leÎntelege înspiritul umanlsmului
goetheean trecutprinfiltrulantropozofiei luiRudolf
SteineralcaruIadeptKandinsky era,siimpregnat de
lumeavalorilor romantismului german*.
AMELIA PAVEL
II:1A.
GENERALITATI
!
*ef.SixtenRingbom, Kunstinder"ZeiIdesgrossen Gei.'iligen".
În"Jahl'esol'ing 40,7Myth"J,,;;;,' </<:1'Aufklal'ung,Geheimlehre der
Moderne, Munchen, 1993.

ope~adeartaestecopilul·vremii.•sale,adeseasi
feluluinostrudeasimti.
Fiecare epocadecult'ura g~nereaza, propria-'{ arta,
irepetabila.Straduinta dearedaviataunorprincipii
dintrecut;nupoateproduce altfeldeopere
celmultase.manatoare unuicopilnascutmort.
fi,depilda,cuneputinta, sasimtimsisatraimpe
interiorlafelcavechiigreci.Deaceeasieforturile
sazicem-deaaplicaînsculptura principiile estetice
ducdoarlacreareaunorformeasemanatoare celor. .
Greciaantica,darînesentapevecineînsufletite.
imitatii seamana cumoduldeaimitaal
-Exterior judecând, miscarile mainlUtei par
cuceleumane, Sademaimuta sitineînfata
ocarte,orasfoieste, areaerulcasegândeste la
darunsensinterioralacestormiscarilipsestecu
Existaînsaoaltfeldeast,manare exterioara a
formelor artistice,labazacareiastaonecesitate demare'
Estecorespondenta dintreaspiratiile inte
aleuneiatmosfere morai-spirituale deansamblu,
nazuinta de'aatingeteluridejauffi1arite înesenta,
însaabandonate, siformeartistice fqlosite în
logiccândvaîntrecutsicusucces,puseÎ-nslujba
aCE~]ol-asl aspiratii. Înacestfels-aupututnaste-Înparte
5

celputin- simp<ltia; Întelegerea noastrapentruprimi
tivi,chiar,Înrudirea interioara cuei.Casinoi,acei
artisticusunetpursestraduiau saJranspuna Înoperele
loresentainterioritatii, efortcareimplica delasine
renuntarea la,oriceaspecteexterioare siÎntâmplatoare.
Acestimportant punctde,contact interior ramâne
totusiunpunct.Sufletul nostrucare,dupa'0-lunga•
perioada dematerialism, abiaÎncepesasetrezeasca,',;
tainuieste germenii deznadejdii deanucunoaste
credinta, deafifostlipsitdescopsiideal.Cosmarul
conceptiilor materialiste, careaufacutdinviatauniver
suluiunjocmalefic lipsitdetel,Încanua'pierit În
Întregime. Sunetul pecalcdeasetrezisemaianaÎnca
subputernica impresie aacestuicosmar. Doarofirava
luminapâlpâie caop.icatura Într-unuriascercnegru. , .~
,Aceasta luminafii'avaestedoaropresimtire, pe,care
sunetulnuseÎncumeta pedeplins-opriveasca, Îndubiu
fiinddacaeapoatefialtcevadecâtunvis,cerculnegru
fiindreaJitatea. Îndoieli deacestfelsisuferintCle Înca.' , ,,
apasatoare generate defilozofia materialista deosebesC
puternic sufletulnostrudecelal"primitivilor". Însune
tulnostruexistafisuri;elsuna,dacastiisa-Iatingi,ca
unvechivaspretios, cucrapaturi, gasitÎngropat În
pamânt. Deaceea,Înclinarea spreprimitivltate, asacum
otraimÎnmomentul derata,nupoatefiÎn'actuala
f011l1a,Împrul11utata defapt,decâtdescurtadurata.
Acestedouafelurideasemanare alearteinoicu
f011l1ealeundÎ",vremuri dedemultsunt,precumsepoate'
usorconstata, diam,etral opuse.Primulestedeordin
exterior sideaceea,nuareniciunviitor.'Aldoileaeste
deordininterior siascunde Însinesamânta viitorului ..
Dupaoperioada deispitematerialiste decaI~espiritul
pareasafifost·doborât, reusindpân.11laurmasascape
totusicadeoispitavicleana, elîncepeacum,ascutitde
.luptesisuferinte, sa-siridicecapul.Sentimentele mai
putinnuantate, cumarfifrica,bucuria; jaleaetc:,'care
puteauofe'riun contin'ut arteisiÎnaceaperioada a
ispitelor, nuvormaifiacumdemareatractie pentru
,'. J.16artist.EIvacautasaaducaIaluminaosim\iremaisub
tiia,sentimente fftranumeprecis.Artistulînsusitraieste
azioviatacomplexa, mairafinata,' iaroperarezultata va
.provoc~ inmodnecesarprivitorului receptiv emotiimai
subtile,carenupotficuprinse Încuvinte, '.'
Privitorul deaziesteÎnsaarareori capabildeastfel
devibratii. Elcautaînoperadeartafieopuraimitarea
riaturiic~repoateslujiunorscopuripractice (caportretul
Însensulobisnuit alcuvântului) saudreptcopiedupa
natura, oarecum interpretata, fieopiClura"impresio
nista",fie,Îilsfârsit,"staridespirittravestiteÎnlemne
nalUrale" (ceeaces-arnumi,,:Stimmung" -'–dispozitie
afectiva)*. Toateaceste forme,dacasuntcuadevarat
artistice, ÎsiÎmplinesc scopulsidevinhranaspiritu~la
'(chiarsiÎn,primulcaz),Închipdeosebit Încazulal
treilea,.Încareprivitorul poatedescoperi oconsonanta
cupropriu-i suflet.FirestecaoastfeldecO)lsonanta (sau
disonanta) nupoatesaramânagoaladesenssausuperfi
cialacidispozitia afectiva" aoperei'vaputeaadânci
siilu'min~ stareadespiritaprivitorului ..Înori~ecaz,as:
feldeoperevorferisuiletul deînaspnre. DUl1potn va,
eleîlvormenti.ne IaoanumeÎnaltime, Întocmai cao
cheiedeacordatcorzileuneiviori.Totusi,rafinarea si
extensia Întimpsispatiuaacestuisunetalsunetului
ramânuniJaterale sinuepuizeaz~ posibilitatile arteidea.
actiona.
Sapresupunem ocladire, maresaufoartemare,mai
micasaumijlocie, Îrnpartita ÎndiferiteÎl1caperi. Sapre
supunem catoli'peretiisuntacoperiti cupânzemici,
mari,mijlocii. Uneoricumiidepânze.Pesuprafata lor
suntredate,cuajutorulculorilor, fl:agmente de"natura":
animale Înumbrasilumina, ,ad5pându-se, stândpe
malulapei,culcateÎniarba;În'apropiere, orastignire, a
."Dinpacatesia~estcuvânt,caruiaîirevinesarcina deadesemna
stradaniile unuisufletviudeal1ist;afostmaltrat<it siînceledinurma
batjocOJit. Aexist<itoarevreodata uncuvfintma.re\,pecaremuJ\imC<1
sanu-!ficlesacralizat deînd<i(5?

roz,
Îno-doamna În
soarestrideht galbene;
Excelenteis~leX~ odoamna Înverde.Toate
suntcugrijatipariteÎntr~o cat{e:numedeartisti,
numedetablouri. Oameni tinacestecartiÎnmâini,mera".,:"",'-"1 ….. .•…,'-" ..,' . .,0
delauntabloulaaltul,rasfoiesc I?aginisicitescnume.
Apoipleaca,Iafeldesaracisaubogaticaatuncicândau
intratÎnCladiresisuntdeÎndataabsorbiti deinteresele
lorcarenuauniciolegatura cuarta.Deceauvenit,7În.
fiecaretablouestetainiccuprinsa oîntreaga viata,ovia
tacumultechinuri, Îndoieli, cuoredeentuziasm side
··lumina. ! .
Încotro seîndreapta aceasta viafa?Sprete~triga
'sufletul artis,tului, atuncicândaluatsiacestsunetl?arte
lacreatie? Cevreasavesteasca? "SaaducaluÎnin'aÎn
adâncul inimiiomenesti estem6scria artistului", spune
Scbumann. "Pictorul esteunomcarestiesadeseneze si
sapictezeorice",spuneTolstoi. .
Dinacestcdouadefinitii aleactivitatii artisticetre
buies-aalegempeadoua,ducanegândimlaexpozitia
m'aisusdescrisa: pepânzaiaullustere, cumaimultasau
maiputina libertate eJespirit,virtuozitate sibrio,obiecte
careseîmbina într-o"pictura" maifinasaumai
grosolana. Armonizarea ansamblu'Jui pepânzaestecalea
careducespreopera.Aceasta operaesteprivitacuochi
indiferenti sicuraceala. Cunoscatorii admira"factura"
(asacumaradmiraundansator pesârma)sidegusta
"pictura" (asacumdegl,l.sti unpepene). Sufletele
Înfometate ramânÎnsacufoamea lor.Multimea 'de
oameniumblaagaleprinsalisi'gaseste capânzeJe sunt
"dragute" sau"grozave". Omul·carearfiavutcevade
spusoamenilor nll'le-a spusnimic,iarcelcarearfi
pututauzi,n-aauzitnimic.
18Înc!errlânarea, pentruinventivitatea sicapaci
emotionala, artistulÎsicautarecompensa sub
fom:atriaterial~. Scopulluidevinesatisft-lcerea ambitiei .
siaaviditatii. InloculuneimunciintenseÎncomuna
artistilor ianastere.oluptapentru.bunuri. Sedeplânae
,-~.' ",.;" .,'~' ,,:-." .'~
concurenta preamaresisupraproductia. Ura,partinire,
spiritdecasta,invidie;' intrigisuntrezultatele uneiastfel
deartelipsitedetel,materi'aliste *…
,Privitorul sedistanteaz'a linistitdeartistul care,
Într-oartapradata de·finalitatea eiÎsivedenuscopul
vietii,citin&sprealteobiective, mai'Înalte. .
"AÎntelege" Înseamna a-laducepepi'ivitor, prin
exercitIu,l'!, punctuldevederealartistului. S-aspusmai
suscaartaestecopilulvremiisale.'Oastfeldeartanu
poatedecât.sarepete, pecaleartistica, ceeace,în'
atmosfera prezenta, existaclarsipredominant carea;i~
tate.Aceasta arta;'"carenucuprinde Îneapotente ale',
viitorului, caredecinuestedecâtuncopilalepociIsi
niciodata nuvaajU:~gesa gestezematernviitorul, esteo
artacastrata. Eaareviatascurtasimoaremoralmente
atuncicând,seschimba atmosfera încarealuatfonna.
Cealalta arta,capabila dedezvoltari ulterioare, îsi
aresiearadacinile înspiritualitatea vremiisaÎe,dar,în
acelasitimp;Înlocsafi~d'oarunecousiogiindaaaces
teia,areofortapr:ofetica însufletitoare, cuefecteposi
bilelalparidistanteÎntimpsispatiu.
{li
*.Putinele exceptii izolatenuÎnlatura aceasta. Întrist(itoare si
funestaimagine; chiarsiexceptiile sunt,Înprincipal, artislialcaror
crezeste'J'm!pourJ'an.În acestfelslujesceiunidealmaiînaltcare.
înansamblu esteorisipafaratelafortelor. Frumusetea exterioara este
unelel~ent formativalatmosferei spirituale. Înafaradelaturaluipozi·
tiva(devremecefrumosul egaleaza binele)apareefectulnegativ al
nefolosirii talentului pânalacapat(lalenfîn sensulEvangheliei),
19

Viajaspirituala, dincarefacepartesiarta,fiindunul
dinceilllaii)uternici agentiaiaces{ei vieti,esteîn
esen\aeiomiscare deînaintare siînaltare complicata,
darprecisa siusoraccesibila: Aceasta miscare este
miscareacunoasterii. Eapoate 1uaformevariate, în
fond,însapastreaza mereuacelasiÎntelesinterior si
SCO]).
RamânÎnsaÎnvaluite înîntuneric cauzele carefac
necesara oastfeldcmiscare del'naintare siÎnaltare, "cu
sudoarea fruntii", prinsuferinte, rausichinuri. Dupace
otreaptaesteatinsasi'multi bolovani suntÎnlaturati din
drum,oinvizibila mânamalefica aruncaÎncalealte
pietre,careuneoriparsaastupecutotulaceastacale,
facând,o denerecunoscut.
Deodata însaapare,inevitabil, unomcanoitoti,dar
caredctine,tainicimplantata Înel,oputerea"privitu-
lui".- ,",-,
Esteunomcnrevedelucrurile silearata.Deacest
darelevat,pccareadeseaîlpoartacapeocruce,-arvoi
'uneori saseelibereie; Însanureu-seste. Subfocul
batjocurii sialurii,eltragedupasinegreulcar,Împot
molitÎnbolovani, alvietiiumane.
Adesea numairamânenimicpepam!lnt dineullui
trupesc; atunciseÎnccai'ca redarea acestei,corporalitati,
printoatemijloacele, prinmal111Ura, fier,bronz,piatra, r
ladimensiuni gigantice. Casicumcevaesential ar
existaÎncorporalitatea unormartiri slujitori diviniai
umanitatii, caredispretuiau materia siserveau numai
spiritualul. Înoricecaz,aceastarecurgere lamarmura
estedovadacaunnumarmaimaredeoameniaajunsla
,acelasipunctalstariilucrurilor, Încareodinioara seafla
celomJgiJt astazi.\
––––––_ .._-_.._–_:.––-'–; -.;;;,..

,"…:'{
Untriunghi demaridimensiuni, divizatÎnpartiinegale,
.portiunea ceamaiascutitaîndreptata Însus.,..iatao·.
Sc1lelTla exactaavietiispirituale. 'CucâtneÎndreptam
maiÎnjos,yUatâtmaimari,mailate,maicuprinzatoare
simaiînaltedevinportiunile triunghiului divizat.
,'.ÎntreguL triunghi semiscaîncet,abiaperl'cptibil,
.înainte,înapoisiînsus,iaI"acolounde,.astazi'· identifi··
camvârfuttlel maiînaIt, sevaafla"mâine"* portiuneei
ur~atoare;prii1 urmare, ceeace astaziesteaccesibil
numaivârfurilor, ceeaceramânepentrutotrestultri
urighiului ofantazarede neînteles, vadevenimâine'un
continut alvietii,plindetâlcsisentiment pentruadoua
portiune atriunghiului.Învârfulvârfului seaflauneori
unsingurom.Privirea lui,plinadebucurie, seamana de
faptcuotristetelauntrica incomensurabila. Niciceimai
apropiati luinu-Iînteleg.Indignati, î!nUJTleSl.-escrocsau
candidat Iacasadenebuni.AstfelastatBe~lhoven sin
gur**peÎnaltimi întottimpulvietii.Decâtiariiafost
nevoie,pânacândfragmente maimariale triunghiului
saajung,aIapunctulîncareels-aaflatabsolutsingur.Si
*Acest""astazi"si"mâine"se aseamana, casensinterior, cu
"zilele"biblicealecreatiei.
**Weber, compozitorul operei"FreischUtz", spuneadespresim
foniaaVII~adeBeethoven; "Acumextravagantele acestuigeniuau
atinspunctul necplusultra;Beethoven. sepoatepregatipentru"casa
\
22..,..'~',.-. ;;</
înciudatuturoflJ1onumentelor-oare suntmuIt'iceicare
Într-adeyars~?U înaltatpânaIaacelpunct?*,. .••..•…..••…..
\.În,tqateportiuniI~.triunghi uluidivizat segasesc
artisti:~iecare din.cei.înstare sap~ivt~sca dincqlo,de
gâmltelepropriului spatiuesteu.nprofet almediului sau
sisprijin~ mlscarea, .'ajutândcarulgreudeurnit.Daca
însa.nuareovedere asctititasauînscopurisidinmotive
josnice.ÎsiîritQarceprivirea oriofoloseste denaturat,
atuncidefîl1data vafipedeplinîntelessiomagiat detoti
camaraziiaceluiasi spatiu.CU.câtacest spatiuestemai
mare(decicu câtseaflamaijos)cuatâtmaimarevaf!.
multimea carevaîntelege cltvinteJ,e artistului. Este
limpede cafiecaredinportiunile 'spatiului Qivizatjin
duieste, constient sau(maiadesea) inconstient, dupao
pâinespiritual,a corespunzatoare. Aceasta pâineîivafi
oferitadeartistulei;mâine,oaltaportiune bvadorisi
ea:
Aceasta reprezentare schematica nuepuizeaza, fireste,
întreaga imagine avietiispirituale. Întrealtele,depilda,
nuprezinta unadinumbrele ei,mareaeipataneagra.Se
întâmpla astfelpreadescaaceapâiriespirituala sa
ajungaafiohranapentruuniicaretraiescgejaînsfere
maiÎnalte.Pentruei,.0asemenea pâinesetransforma în
otrava:îndozemiciactioneaza astfelÎncâtfacecaun
sufletalsferelor maiÎnaltesacoboare treptatÎntr-una
maijoasa;consumata îndozainare,aceasta otrava
provoaca ocaderecare<lzvâr1esufletuldinceîncemai
Înjos.Într-unul dinromanele sale;Sienkie"\icz compara
viataspirituala cuÎnotul:cinenulucreaza neîncetat sinu
luptaîncontinuu împotriva tendintei descufundare,
acelavadisparea cusiguranta. Înacestsens,darulna
turalalunuiom,"talentul" (însensulEvangheliei) poate
denebuni". D(':spre tensionatul pasajalprimeifrazecu."mi"·ul ei
batândcaoinima,abateleStadler, atuncidndl·aauzitpcntruprima
oara.aexclamat spreunvecin:"Mereu revineacelasi«mi"-fiindca
nu-ivinenimicaltcevaÎnminteacestuitipfarata!cnt,"
*Nusuntunelemonumente untristraspuns laaceastaÎntrebare '?
23

deveniunblestem, nunumaipentruartistulînzestrat cu
acesttalent,cisipentrutoticeicaremanânca dinacea
pâineotravita. Estevorbadespre artistul care-si
foloseste fortapentruaflatanevoideordininferior;
într-oformapresupus artistic;1, elprezinta uncontinut
impur,adunaelemente firave,leamesteca faraoprirecu
alteledeproastacalitate, însalaoamenii si~iajutasase
însele peeiînsisi, convingându-se peeisi
convirigându-i peceilalticasuntînsetatidespiritualitate
sicareusesc saastâmpere aceastasetespirituala cuapa
celormaipureizvoare. Operedeacestfelnuvorajuta
însamiscarea deelevatie spirituala; dimpotriva, o.
.blocheaza, împing înapoiefortul spreprogres si
raspândesc înjurciumaraului.
Asemenea perioade, încareartanuarereprezentantiI
deseama,încarelipseste pâineaduhovniceasca, sunt
perioade a'.:'decaderii universului spiritual. paraîncetar~
seprabusesc sufletedinînaltime înadâncuri, iartri
unghiul pare~înîntreg~me imobil.Sauparea,semisc;;l
doarînapoi.Inastfeldetimpurioarbesi'mute,oamenii
pununpretdeosebit pesuccesele deordinexterior, se
-preocupa d~bunurimateriale sisalutacafaptamareata ,
progresul tehniccarenuserveste si·nupoateservidecât
trupului. Fortelepurspirituale sunt,încelmaibuncaz,
subestimate; desiîngenerenicimacarnusuntluateîn
seama.Însinguratii înfometati sivizionari suntbatjo
coritisauluatidreptnebuni.Rarelesufleteînsa,carenu
potfinapadite desomnsicareresimtimpulsul obscur
catreviataspirituala, cunoastere siprogres, produc, în
corulgrosolan niaterial, unsunetneconsolat sijalnic.Se
Iasatreptatnoaptea spiritului, totmaiadânca.Atniosfera
sefacetotmaicenusie înjurulunorastfeldesuflete
înspaimântate, iarpurtatorii lor,chinuiti deîndoieli si
epuizati, preferaadeseapraî:Jusirea subita,navalnica, în
întuneric, acesteiînnoptari treptate.
Arta;careînasemenea vremuri duceoviataumilita,
estefolosita înscopuri exclusiv mateliale. E~îsicauta
continutul înmatezia bruta;peceasubtilan-ocunoaste ..
24Realitaple obiectuale acarorredarearta()consider~l
scopuleiunicramânmereuaceleasi. Problema lui"ce"
înartaelispareîn acesteconditii eaipsa.Numairamfine
decâtîntrebarea "cum"orealitate corporala vafiredatfi
deartist.Aceasta întrebare devineuncrez.Dinartaa
fostextil"p~t'sunetul.
-Peacestfagasallui"cum"artaÎsicontinua.drullW1.
Sespecializeaza, devineaccesibila numaiartistilor, care.
începsadeplânga indiferenta privitorilor faladeoperele
dearta.Deoarece artistulnuaredeobiceiÎnasemenea
vremUli elespuspreamultelucruri, intrândînvizorul
atentieichiarsiprin'celmaimodestmoddeafi"altfel"
sifiindremarcat tocmaidinacestmotiv,deanumiti , , '
mecenati sicunoscatori dearta(ceeaceîiaduceeventu-
alîncontinuare marivenituri !)sevanapusti asupra
uneiarteaparent usordecucerit, omaremultime de
oameniabilt,superficial dotati.Înoricare"centruartis-
•tic"traiescmiieleasemenea artisti,dincaremajoritatea
nucauta.altcevadecâtonoua"maniera" sinucreeaza
altcevadecâtsumedenii deoperelucratefaraentuziasm
cuinimarecesisufletsomnolent.
"Concurenta" creste.Salbaticavânatoare dupasuc
cesîmpinge cautarile totmaimultspreefectele exte
rioare.Grupuri micicare,întâmplator, aureusitsaiasa
dinacesthaosartisticsiimagistic, sebaricadeaza 1'n
adaposturi lecuc'erite deei.Publicul ramasînurma
priveste lucrurile faraaleîntelege, piereleinteresul pen
truoastfelde artasiîiîntoarce linistitspatele.
Înciudatuturoracestoramagiri, înciudahaosului si
voracitatii, înrealitate aceltriunghi alspiritualitatii'
înainteaza siseînaltaîncetdarsigur,cuofortaele
neînvins.
Invizibil, Moisecoboara depemunte,vededansul
înjurulvitelului deaur,siaducecusineonouaîntelep
ciunepentruoam~ni.
Limbajul lui,nesesizabilmaselor, vafitotusiauzit,
-maiîntâideartist.Laînceput, închipinconstient, nici
25-

nu
putincorporal decâtrealulpe.rioad(~i
ieredatnumai"asacum
fanIazarii"* .
Dacaacest,,~um"tndudesi eÎnotiiJe artistului sieste
Înstare'sa irttdieze trairileluicelemainuantate, atunci
anasesiatlaînpraguldrumului pecare,maitârziu,va
gasinegresit acelcândvapierdut"ce";devenitpâinea
spirituala aactualului început dereînviere spirituala.
Acestnou"ce"nuvamaifiacel"ce"rriateJial, figura
tiv,alperioadei-depasite, ciuncontinut artistic,.sutlet
alarteifaradecaretrilpul ei(factorul "cum")mi poate
duceoviatapedeplinsanatoasa; în'tocmai caomlll-fie
indivjd, fiepopor. '
.Acest"ce"estecontinutul pecare'numai artaîlpoate
,cuprinde siexprima culimpezime pânmijloacele ei
specifice.
'"Aicivineadeseavorbadesprematerialitate sinonmateIialitate,'
precum sidesprestarileintermediare, caresuntdesemnate ca"mai
multsaumaiputin"materiale. Esteoare,cotulmatetie ?Estetotulspi
rit?Oaredeosebirile pecareJ.c.postulam Întrematerie.Sispirit,n-ar
puteafidoartreptealemateriei salitreptealespIritului? Gi'induldenu-.
mÎtunprodusal"spiritului" Înstiintapozitiva estetotmaterie. numai
caeanuestereceptata caataredecâtdesimturifine,nudesirilturi
grasolane. ArÎnsemna caestespiritnumaiceeacemânatrupului nu
poatepipai?înaceastamicascriere, problema nupoatefidiscutata
mailllultsiestesuficient sanemarginim anufacedelimitari prea.
transante.
26

,
III.COTITURA SPIRITUALA
Tri~n?hiul spi.ritual înainteaza siseînaltacu
AstaZIunuldll1marileluicompartimente
,~u:lgelaprimelecuvintedeordineale"crez"-tilui mate
nallst;peplanreligiosvorbind, reprezeFltantii lui
difeI~itedel:umiri.Se numescevrei,catolici,'protestanti,
~tc:InrealItate suntÎnsaatei,faptpecarecei.maicura
JOSlsa~ceimaimarg!niti îlrecunosc deschis; "Cerul'.'
s-agolIt,"Dumnezeu emort".Politicvorbind, aceste
p~rso~ne suntadeptiaireprez;entarii populare saurepu
~1J~~nJ.Te~ma,.aversiunea siurapecareleîntretineau
rcn11l1potnva acelorpunctedevedere, le-autransferat
a~t<3:iasupraanarhiei, desprecarenicinustiunimic,în
atarad~numel~ eicareleinspiraspaima. Subaspect
econ~I::]C acestIoameni suntsocialisti. Eiascutsabia
dreptatll spreadalovitura demoartehidreicapitaliste siadecapita raul. .
Locuitorii acestuispatiuimportant altriunahiu1~i nu
aurezolvat niciodata singurivreoproblema ~iaufost
I~~reutr~siîncarutavietiidealtioamenicumultsuperi
OIIlorS.lc.ares-ausacrificat peeiînsisi;einustiude
aceea.11ln1ICdespretoaleacestedeplasari, observate
numal~~eladistanta. peaceeaîsisiînchipuie ca
d:p1a~,ar~le aufostun lucrufoarteusor,sicredînretete
c~roras~~n~tilepoataobiectanimicsifnmijloace efi
CIente,taragres.Spatiul simaijossituatvafiatras
.28orbestespreaceleasi înaltimi decelmaisusdyscris.În
acelasitimpînsaramâne Încafermatasatdevechea
~oziti~, înfricosÎn'du-se deaventurarea în'necunoscut si
deposibilele" eiamagiri.
CeidinspatiilesituatemailaîpaI(imc sunt,religios
vorbind, nuorbeste atei,ciîsipotÎntemeia lipsade
credinta înDUll1nezeu pecuvintele altora(depildape
frazaI'uiVirchow; nedemna deunsavant:"amdisecat
multec~davre, darniciodata n-amdescoperit undeva
vreunsuflet"). Dinpunctdevederepolitic, eisunt
frecvent republicani, sepricepladiferitemoravuri par
lamen'tare, iardinziarecitescarticolele politicedefond.'
Dinpunctdevedereeconomic, suntsocialisti denuante
variate siînstaresa-sisustina "convingerile" cu
numeroase citate. (Delacitatedin.EJJJma lui
Schweitzer, prinLegeadefieraluiLassalJe, la
CnpitaJuJ luiMarxsiîncamaideparte).
,Înacestespatiimaiînalteapartreptatsialterubrici,
carelipseauînceledescrise pâna'acum:stiintasiarta,
decareapartinsimuzicasil,iteratura. '
Dinpunctdevederestiintific, acestioameni sunt
pozitivisti sirecunosc numaiceeacepoateficântarit,
dJasurat. Restulesteconsiderat deeioprostie, uneori
nociva, asacumconsiderau ieriteoriile"demonstrate"
astazi.
Înartasuntnaturalisti, Însapânalaoanumelimita
stabilita dealtiisiÎncaretocmaideaceeaauonezdrun
cinataîncredere, reC\,Jl1oscând sipretuind personalitatea,
individualitatea si'temperamentul artistului.
"
Înacestecompartimente superioare, în,ciudaurieibune
ordinivizibile, asigurantei sinelipsitelor principii
existatotusio"frica"tQinuita, oconfuzie, opendulare
oincertitudine, asemanatoare ceJeiadincapetele
Pasaaerilor unuimaresisolidtransatlantic, atunCicând, b .
Înplinocean,cutarmurile disparute în-ceata,seaduna
norigreisiunvântîntunecat ridicaapaÎnvalurinegresi
Înalte.Incertitudinea sedatoreaza educati~i lor,faptului

atâtm~ivizibile;. ma,i'preciscontllrate
frica;aceastanesiguranta.
ICI ochiînstaresapriveasca Si
car~sunt;capabile sasintetizeze lucrurile. Astfelde
oamenidotatise'Întreaba: da~aaceastaîntelep'c1une de
alaltaieri afostdatapestecapdeceadeieri,iaraceasta
de,ceade.astazi-nudevineposibil'sicaÎntelepciunea
,deazisafie-rasturnata deceademaine? Iarceimai
temerari dintreeiraspund:"lucrulestededom~niul',
posibiJitatilor.", .,.
.Înaldoilea r,find,existaochiÎnstaresavad~ceeaCe
stiintaactualq"Încanupoateexplica". Astfeldeoameni
,_seîntreaba: "vaputeaoarestiinta,pedrumufpecarede
multavremeîlparcurge, sa'ajunga lasolL!tidnarea enig
melor?Sidacare~seste, 'vaputeacinevasasebizuiepe
raspunsurile ei?"Inacestecompartin1ente existasavanti
~eÎnaltprofesionalism care-sipotaminticumfapt~
certere~unoscute azideoriceacademie, nuaufostdela
bunÎnceputacceptate. Aicisegasescsispecialisti Înarta
carescriucartiapreciate sibogateînideiadâncidespre
oartacareieriîncapareafarasens.Cuajutorul acestor
caqi,'eiînlatura bariere, pestecarearta,asarit~demult,
siinstaleaza altele,caredeastadata trebuiesaramâna
stabilesipentru,totdeauna penoul,loc.Încursulacestei
ocupatii, aceispecialisti nuobservacaeiridicabarierele
nuînfata,ciÎnurmaartei.Dacamâinevorobserva
acestlucru,vorscrienoicartisivormutarapidbarierele
maideparte, Iaraceastaocupatie vacontinua fara'vreo
schimpare, pânacândsevarecunoaste caunprincipiu
exterior arteinupoateramânevalabildecâtpentrutrecut
siniciodata pentruviitor.Nupoatesaexistevreoteorie
aunuiasemenea principiu, valabila pentrudrumulîn
continuare situatînimperiul non-materiaJitatii. Nupoate
existaocristalizare materiala pentrucevacareîncanu
30care
l<interna formele
len,'casiceea..ceaexistatîncaînaintea
VII,Teoria). .
neurcamsimaisus,constatam o'simai
mareconfuzie, caîntr-unmareorasconstruit soliddupa.
toateregulilearhit~ctonicesi niatematice, 'care,subit,ar'
fizguduitdeo incomensurabilaforta. Oamenii care
traiescaici,traiescîntr-adevar într-unfeldeorasspiri
tualîncare,dintr-odata, actioneaza forte,lacare
arhitectii simatematicienii spiritului nus":augândit.
Aici,oparteaziduluigross-aprabusit cauncastel·de'
cartidejoc.Aici,unturncolosal, Claditdinmultistâlpi'
ascutiti, înaltipânaIiicer,spirituali, "nemuritori", zace
înruine.Vechiul cimitiruitatseclatina.Vechiplorminte
uitatesedeschid siduhuriuitateseridicadeacolo.
Soarelemesterit atât~eartisticesteacoperit depetesise
întuneca: undese+Iflaunînlocuitor pentr~luptacu
Întunericur?
Înacestorastraiescsioameni ~urzi,ametiti de
întelepciuni straine, carenuaudzgomotul" prabusirii;
carenicinumaivad,orbitideîntelepciuni straine.Ei
spun:soarelenostrudevlnetot mailuminos sicurând
ultimele .luipete,vordisparea. Darsiacestioamenivor
auzisivorvedeaadevarul.
Iarsimais\:ls, vapierioricefrica.Acolose
desfasoara oactivitate carescuturacuîndrazneala stâlpii
instalati deoameni. Acologasimsisavantidemeserie
careexamineaza sireexamineaza materia, carenuse
speriedenicioÎntrebare, sicarepunlaîndoiala reali
tatea'materiei, 'pânaieritemeliasisprijinul întregului
univers. Teoriaelectronilor, adicaaelectricitatii în
miscare, menitasaînlocuiasca totalmateria, îsigaseste
înmomentul defataconstructorii temerari care
depasesc, icisicolo,limitaprudentei sipierînlupta
pentrucucerirea noiicetatiastiintei, întocmai caniste
31

soldaticareuitadesine,jertfindu-se înasaltulunei
fortarete încapatînate. Dar..nuexistafortareata caresa.. . .
nupoataficucerita". Pedealtaparte,seÎnmultesc sau
devinmaidescunoscute rilpledincelepecarestiintade
ierileÎntâmpina cuobisnuitul cuvânt"înselaciune".
Chiarsiziare,aceste-Înceamaimareparte-slujnice
supusealesuccesului siplebei,practicând comertul cu
"ceeacevaplace", sevadsiliteÎnunelecazurisa-si
domoleasca tonulironicalrelatarilor sauchiarsI
renunte laele.Diferiti savanti, printrecareseafla~si
m.~tel.'ialistii ceimaipu.ri,Îsi.consacra fortelecercet~\i~\ stnntlfice afaptelor el1lgmatlce carenumaipotfinic\".
trecutesubtacere,nicicontestate". …\\
Pedealtapartesemareste, Însfârsit, numarul .
oamenilor carenu-simaip'unniciosperanta Înmetodele
stiinteimaterialiste cuprivirelaproblemele referitoare
la"nonmaterie" saulaomaterie inaccesibila .simturilor
noastre. Întocmai caÎnartacare~sicautasprijinlaprimi
tivi,acestioameniseÎndreapta spretimpuripejumatate
uitatecumetodele lorpejumatate uitate,spreagasiun
ajutor.Acestemetode maisuntÎncaviilapopoare pe
care,delaÎnaltimea cunostintelor noastre, ne-am
obisnuit saleprivimcumilasidispret. ,
Întreacestepopoare senumara, deexemplu i'f1dienii
care,'dincândÎncând,'prezinta fapteenigI~atice
savantilor culturiinoastre, faptecareorin-aufostluate
înseama,oriaufostizgonite canistemustesâcâitoare,
*Zollner, Wagnti, Butleroff IaPetersburg, Crookes laLondrasi
maitârziuCh.Richet,C.FJamlJKuion (chiarsiziarulpruizian LeMarin
aprezentat declaratiile acestuia, acumvreodoiani,'sub:titlul"Constat
faptele, darnuleexplic".) Însfârsit,C.Lombroso, creatorul metodei
antropologice Înproblema infraetiunii, trece,Împreuna cuEusapia
Palladino, lasedinte spiritiste constiincios orga'nizate sirecunoaste
fenomenele. Pelângaaltisavanticaresededicapecontpropriuunorast
feldestudii,seconstituie treptatuniunisisocietati stiin(ifice, care
urmaresc aceleasi scopuri (depilda,Societatea destudiipsihice, care
organizeaza chiarcalatorii destudiiÎnFranta, spreainforma publicul
plinrapoaI1e perfectobiective desprerezultatele atinse).
32.)fincuvinte* siexplicatii superficial~. Doamna H;P.,..
Blawatszky afostprimacare"dupalungianidesedere
ÎnIndia,aÎnnodatolegatura solidaÎntreacesti"salba
tic"siculturanoastra. DeaiciinainteÎncepe,înaceasta
chestiune unadincelemaimarimiscarispirituale, care
reuneste astaziunmarenumardeoamenisichiaradatO"
formamateriala acesteiuniunispirituale prin"Societatea
teozofica". Societatea constaÎnlojicare,pedrumul
cunoasterii interioare, Încearca sase_apropie depro
blemele spiritului. Metodele lorsuntconstituite încon
trasttotalfata.decelepozitive, suntÎmprumutate, În
.punctul lordepleca~e, dinprocedee dejaexistente,
repuseÎnsaÎncirculatie Într-oformarelativprecisa**.
Teoriateozofica cestalabazaacesteimiscariafost
elaborata deJ3.lawatszky Înformele unuicatehism, În
careelevulprimeste laîntrebarile saleraspunsurile pre
cisealeteozofului. Dupaspuseled-neiBlawatsz-ky, teo
zofiaseconfunda cuadevaj:ul vesnic***. "Unnou
n1esager aladevarului ,venitdinparteasocietatii teo
zoficevagasiomenirea pregatita pentrusoliasa:va
existaoformadeexpresie Încarevorputeafi
"'-Jnvesmîntate noileadevaruri; oorganizatie care,sub
anumite aspecte; vaasteptasosireasoliei,spreaÎnlatura
dincaleaeiobstacolele sigreutatile materiale" (p.250).
Maipresupune Blawatszky ca"însecolulalXXI-lea
paIJ1ântul vadeveniunparadisÎncompara(ie cuceeace
esteacum"-cuaceasta afirmatie Îsiîncheie cartea.
Oricum, chiardacatendinta'teozofilor deacre~oteorie
"FoaI1efrecvent sefoloseste înasemenea Împrejurari cuvântul
hipnoza, aceeasihipnoza careia:Înprimaeiformaamesmerismului,
difeliteacadeI11ii i-auÎntorsspatele. .. .
,i",V.deex.Teozofia d-rului Steiner siarticolele sale,din
"Gnoza luciferica", desprecararile cunoasterii. Esteindicatastazisa
,searatecaodistinctie Întrestiintaumanista orientata antropozofic Ia
RudolfSteinersiteozofia desursaorientala adoamnei Blawatszky, nu
fuseseÎncaI~~ceadatastabilita deKandinsky, desigur fiindcacon~'
fruntarisidezbateli 'cuplivirelaceledouaconcePtii opuseauavutlo'c
abiaÎna~iiaceia. '. .\
***H.P.Blawatszky, Cheialeozofiei, Leipzig, MaxAJtmann,
Carteaa~parutÎ?limbaengleza laLondra, În1889.r
!

35'.''';' ",o
brlrtliirepoTterisÎvizionâri aidecaderiil11ai'susclts<:rise .•.
Întunecareaatmosferei spirituale" mâna'distruaatoare, si
",:,'':,-"_:"'> """':::,':"',,:,',,:,-,-,,:,:"" r" ',.' ,," "', ': ,:', ,,', ,:: ,-'~-'c–" ':',',".":' ",,'i, ~:,.-,'-~' '::","),,,'
înaselasi.,tiJ;I1p,:c9g~ llsatoar~~. precu,n1,sI"teamag,ispera-' .
'.tadeea,drumulpierdut, lipsadeîndrumator,seref1ecta'
clarînaceste lucrar'i*,"."",';'.."
,Maeterlinck e~od?astf~Ide' atmosfera<în' primuÎ \
rând,prinmijloacepur artistice, printrecareelementele
materiale (cetatisumbre, nopticuluna,mlastini, vânt,
bufniteetc.)joacaunrolmaicurândsImbolic, fiind
folositeînspecialca,sunetinterior**. .
Principalui procedeu alluiMaeterIinck staîn
,folosireacuvârttului. Cuvântul este'unsunetinteriof
Acestsunehnterior deriva,partial(saJpoateînprimui
rând),dinobiectul care,princuvânt, devinedenumire.
Da~at~ncicârid cuvântul însusinupoatefi'vazutsieste
auzitdoarnumele'lui, senasteîriminteaascuitatorului 0
reprezentare abstracta, unobiectdematerializat carede
îndatatrezesteîn "ini~a'; oyibratie, Astfel,cofacul din'
livada,verde,galben,rosu;îrlseamna doar6împreju
raremateriala, -oformaîiltâmplator materializata a
cop~cului, Apecareîl"slihtim.~' int:rior aAtun~i~ând
aUZImcuvantul copac.IF,olosuea mdemanatlca' (în
functiedesimtirea poetiqa) aunuicuvânt, repetarea lui
I
*Printreacestivizionat! aideCaderii senumara înprimulrând
Alfred'Kubin, Cuofortadenestavilit, cititorul esteatrasÎnatmosfera
degroazaaunuividneîndurator. Aceasta fortasedesprinde din
,deseneI~, casidinromanul lui,DieandereSeite(Cealalta fata),
**AtuncicândlaPetersburg. subpropria conducere aautorului,
aufostreprezentate uneledramealeluiivlaereriinck. el'Însusiadis
pus:launadinrepetitii, sasepunaÎn!ocul,unui turnlipsaosimPla
bucatadepânza,N-aconsiderat deciimportanta confectionarea unui
decorprecisimitativ. Aprocedat lafelcasicopiii,ceimaimari
fantastiaituturortimpurilor, care,Înjocurile lor.iauunbatdreptcal
sau,dupafantezia lor,facdincioridehârtieîntregiregimente decu·
valerie, siapoicuminima atingere auneiciOIitransforma cavaleristul
Într-un cal(DinKiigelgen: Amintirile unuivârstnic), Acestcaracter
stimulator alfanteziei spectatorului joacaÎnteatrulactualunrol
.important. Înacestsensscenografi arus5alucratdeosebit deintenssia
atinsrezultate remarcabile. Estevorbadetrecerea necesara, înteatrul
viitorului, delamaterial laspirituaL..~.~',"".:,:"J:,: ;,;:,~,,\)'::,.
i
'.,',.Atuncicândreligia,'stiintasil1lorala(uItima cu'ajutorul
.puternicului sprijinaI luifljietzsche) suntsupuseunei
zguduiri, iarstâlpiiexteriori desustinere sImtamenintati
deprabusire" omulîsiîntbarceprivirea 'delaceledin
afaraspresineînsusi.' .
Literatura, 'muzica siartasuntprimel~ domenii, si
\celemaisensibile; încareaceastaorientare spirituala se
facerealmente simtita.Acestedomeniireflecta deîndata'
imaginea-sumbra aprezentului sipresimt valoricareIa
început suntsesizate ladimensiuni infinitesimale, doar
defoarteputini,întimpcepentrumareamulti~~ a
oamenilor elenicinuexista.
.Domeniile artisticereflectamareletntuneric careiese·
laiveala,Iaînceput abiasemnalizat. Larândullor,ele
seîntuneca siseîncrunta. Pedealtapartesedistanteaza
decontinutul lipsitdesufletalvietiiactuale sise
îndreapta catresubiecte siîmprejurari carelasamâna
liberastradanii lorsicautarilor ,nematerialiste alesufletu- ~"
'luiînsetatUnuldintreacestipoetieste,îndomeniul
literaturii, MaeterIinck. Elne-acondusîntr-olumefan
tasticasau,maibinespus,suprasenzoriala. "Printesa '
Maleine'\ :,Celesapteprintese", "Orbii" etc.nusunt
oamenidinaltevremuri; as~cum niseînfatiseaza eroii
stiIizatiaipieselor luiShakespeare. Suntpursisimplu
sufletetatonând înceata,amenintate saseînabuse în
ceatasi~easupra carorapluteste ofortainvizibila,
sumbra: Intunericul spiritual, incertitudinea nestiintei si.
fricadeeaconstituie lumeaeroilorluiMaeterlinck.
Astfel,acestaestepoateunuldintreprimJiprofeti, din·'·si,.b,ucurialorputin' prematura de.afIpututda5ur~ndun
rasPllns Unlliv~snicsi imenssernn 'd~întrebareîlipot
'»usortranspune peobs'ervatorîntr~o dispozitiecal1l sc~p~',
.tica,ramânetotu?i;prezent~ITIiscarea spiritualadepro-f>:
.i;)portii,puternic, activaîntr-o,atrriosf~raspidtualizata"
,ajl,lngând sisubaceastaforma4esunetfill1lântuirii)a nu;
,.putineinimideznadajduite învalutte inumbrasinoapte,~'
rasarind, ca0m.ânaîntinsa,dânqajuto(si IUil1ina.
34

interioara necesara dedoua,detrei,demaimulteori
poateducenunj.unailaamplificarea sunetului interior,
daresteînstaresascoatalaivealasialteînsusirispiri- ~ ~
tuale,încanebanuite. Insfârsit,prinrepetarea frecventa
acuvântului Gocagreat,uitatmaitârziudetineret)aces
taîsipierdeîntelesul exferior aldenumirii. L~fel,vafi
uitatchiarsiîntelesul devenit abstract alobiectului
desemnat, ivindu-se golnumaisunetulpuralcuvântu
lui.Acestsunet"pur"îlmaiauzimpoateînsubconstient
siÎnacordulcuobiectul realsau,maitârziuabstracti
zat.Înacestdinurinaca~,sunetulpurtrec;peprimul
plansiexercita opresiune directaasuprasufletului, care
ajungesafiesupusuneivibratiifaraobiect,vibratiaÎnca
maicomplicata, asspune,mai"suprasenzoriaIa" decât
emotia creatadesunetul unuiclopot, aluneicorzi
sonore, aluneiscânduri cazute. Laacestpunctse
deschid mariposibilitati pentruoliteratura viitoare. În
formaembrionara aceasta fortaacuvîntului estedeja
folosita, depilda,în"Serres ch'audes" (Serecalde).
Acolo,Îninterpretarea luiMaeterlinck, uncuvânt:care
laprimaimpresie ap~ecaneutrucapataunsunetsum
bru.Uncuvântsimplu, obisnuit, (deexemplu cuvântul
par)poate,printr-o folosireadecvat resimtita, saemane
oatmosfera dedescurajare, dedisperare chiar.Asapro
cedeaza Maetetlinck. Elneindicadrumul de-alungul
caruiaobservam curândcatunetul, fulgerul si,lunade
dincolodenoriiÎnmerssuntmijloace exterioare materi
alecare,pescenaîncasimaimultdecâtÎnnatura,i
amintesc de"omulnegru"alcopilariei. Mijloacele cu
adevarat interioare nu-sipierdatâtderepedefortasi
efectul*. Iarcuvântul, careareprinurmare doua
întelesuri -maiîntîiunuldirectsesizabil siapoiunul
interior, ascuns-,constituie adevarata substanta a
poezieisiliteraturii; osubstanta pecarenumaiaceasta
0\.l
*Acestlucruapareevident încomparatia dintreoperele lui
Maeterlincksi celealeluiPoe.Esteaiciîncaunexemplu detranzitie a
mijloacelor artistice deexpresie delamaterial laabstract.
36formadeartaopoate·folosisiprincarecaseadreseaza
suOetului.
.Cevaasemanator afacutînmuzicaRichard Wa2:ner.
Celebrele luileit-motive exprima sieleefortul~dea
caracteriza eroulnunumaiprinrecuzita teatrala, prin
fardsi·efecte delumina, cisiprintr-un anumemoriv
precis, adicaprintr-un procedeu purmuzical. Acest
motivesteomodalitate deaexprima muzical oatmo
.sferaspirituala ce-lprecede peerousipecareacestao
iradiaza spiritual lamaredistanta*.
Muzicienii ceimaimodern·i, deexemplu Debussy,
prezinta impresii spizituale pecareleculegadeseadin
natura, transformându-Ie înformepurmuzicale, În
imagini alespiritului. Tocmaideaceeaesteadesea'com
paratDebussy cupictoriiimpresionisti cOllsiderându-se
cael,întocmai casiaceimaripictori, facedin
fenomene alenaturii-cumijloace personale demare
valom'e-scopuloperelor sale.Adevarul atlatÎnaceste
"-
.consideratii estenunumaiunexemplu pentrufaptulca
diferitele artedinzilelenoastreÎnvatauneledelaaltele
siadeseaseaseamana Întelurilelor.Arfi'Însatemerar
saafirrriam caprindefinirea aceasta, semnificatia
creatieiluiDebussy arfiepuizata. Înciudapunctului 'de
contact cuimpresionistii, impulsul acestuimuzician
sprecontinuturile interioare esteatâtdeputernic încâtÎn
opereleluipoatefideÎndatarecunoscuta tâsnirea sufle
tuluisonoralprezentului, cutoatesuferintele luichinu
itoaresinerviilui.zdruncinati, Pede'altaparte,Debussy
nuutilizeaza niciÎnimaginile "impresianiste" onatatie
pede-a-ntregul materiala, caracteristica muziciiprogI:a
matice, ciselimiteaza laexploatarea valoriiinterioare a
!e-nomen ului.
AsupraluiDebussy aavutomareinOuenta muzica
:*Mullecxpcrill1cnte auaratatcaoastfeldeatmosfera spirituala
estefllielnica nUllumai eroilor, cifiecarui om.Pcrso:Ulclc scnsibilc.
depilda,nupot-suporta sa.steaîntr-ocameraÎncares-aaflatun0111
sufleteste antipatic lor,siaceastaseîntâmpla chiardacanuaustiut
.nimicdespreprezenta lui, '-"

:,-,':-'.' – ',-.:.. '-:–, .
cew]refractar'câtv.a .•v~oiLSchonberg cautasielsa
epuize:le.ac~~st~libertate~·i~r pe.dr~TI1ul sprenecesitatea .
interioara asi'desc()pent minadeamanoiifrumuseti.
MuzicaluiSch6nberg neintroduce într-unl)ouimpe'riu,
undetrairile'muzicale nusuntacustice,. cipursufletesti.
,Deaiciîncepe;,muzica viitorului". …'.
~.:Dllpatelurile idealislc;în pictura vinlarând
cautariIeimpresionistecarele-au înlocuit peprimele.
Ultimele seîncheieînformalordogmatica siprinaspi
ratiilepur naturaliste. Teorianeoimpresionismului (care
seconsidera oinetodauniversal recunoscuta) sustine
ideeade anufixapepânzaunfragment întâmplator luat
dinnatura,ciaînfatisa naturaîntreaga înstralucirea si
somptuozitatea- ei*,
.Camînaceeasi perioada luamactdealtetrei
fenornene complet diferite: 1)deRosettisielevulsau
Burne-Jones cusirullorde discipoli, 2)De~i:icklin, cu
urmasullui directStu~k sidiscipolii lor;3)deSegantini
aicaruiimitatori strictformalialcatuiesc osuitacarenu,
ebunadenimic.
Acestetreinumeaufostalesetocmaicaexemple
~aracteristice aleunorcautariîndomenii imateriale ..
Rosetti s-aîndreptat catrePrerafaeliti, încercând sa.
reînvie formele lorabstracte. Backlin apornit-o pe
terenulmitologiei sialbasmeloî, îrhprejurari încare,
spredeo'sebire deRosetti, si-aîmbracat aIc~tuirile
.abstracte înformecorporale materiale. Segantini care,
exterior vorbind, esteînaceastaînsiruire celmai"mate
rial"dintoti,preluacaatareformealen'aturii,pecare
uneorileprelucra pânaîncelemaimici'detalii(de
exemplu lanturidemunti,darsipietre,animale etc.),
darsepricepea întodeauna ca,înciuclaformeivizibil
materiale, sacreezefiguriabstracte, motivpentrucare,
peplaninterior, poatefisocotitcelmaiimaterial artist
dinseriamentionata. Acestia suntcercetatorii interiori-·.'·.L···L ..L'…•.•… '.·'L.i•·>Ls.•./.,)(•.•.}',···..····i}·,<·
·'\.;,.,;rv~.a,(MlJ S.SOrg~ki).peac~eanueste·c1emirare ..ca,
,:Bep~ssy ~revunume' înrudire icutin~rii ,compozitori
,rusi",între,caretre?uiesocotitîi) .prirnuI.rân1·.·Skriabip.'.
,~~treicompozitijJe celordoi,existaVnsunetint~rior'inru~··
.idit.'SisunEide.nticegreselilecare~l ifJdispunades~ape .
ascultator: anjlmefaptul.caambiicompozitarisunt une-'
..orismulsidintr-odata de'p~teritoriul "noilorsonoritati
urâte.",pentruaum1aseductiile "frumusetii" maimult
~aumai putinconventionala. Ascultatorul sesimteade
seacje-adreptullezat,.simtinducse încontinuu'azvârlit ca
o[TIîngedeteni~pentru.plasacare.desparte peceidoi
,•adversari: reprezentantii "frumusetii" exterioare sipecei
ai.;,frumosului" interior. Acest.Jrum'os interiorestefru
imosuIobtinut· prinrenuntarea ceruta/de osuperioara
.necesitate interioara lafrLImosul banal.Celuicare,nu
esteobisnuit cuasâceva,firestecaacestfrumosinteribr.
îiapafe !1rât,datfiindca,omulesteîn'genereînclinat.
spreceleexterioare sinurecun<;>aste cuplacerenecesi
tateainterioara (Siaceastam~ialesastazi!). Renuntînd
totallafrumosul banal,socotind sacretoatemijloacele
careîmplinesc scopulautoexprimarii, compozitorul
vienezArnold SchOnberg esteastaziîncasingur,
recunoscut doardecâtivaputinientuziasti. Acest
'"facator dereclame", "escroc" si,;cârpaci", spuneîn
Cursullui'd~annonie: "…Oriceacord,oricepasînainte
..esteposibil.Eusimtînsa,chiarsiazi,ca.existasiaici
anumite conditii decaredepinde faptulcafolosesc
cutaresaucutaredisonanta"*. Laacestpunct,
Sch6nherg intuieste exactcaceamaimarelibertate,
carepentruartaesteaerullibersineconditionat, nu
poatefjtotusiabsoluta. Înfiecareepocaexistaomasura
propriedemasurat aceastalibertate. Iardincolodelimi
teleacesteilibertati,' nupoatesariniciceamaigeniala
capacitate. Aceasta masura trebuieînsaînoricecaz
epuizata sivafi,defiecar~data;epuizata. Împotrivi-s-ar
*"DieMusik" (Muzica) X,2.p.104.ExtrasdinHannonielehre
(Universal Edition).
38*V.deex.Signac: DeDeI.1C'roix auNeo-impressionisme (înger
manaaparutlaCharlottemburg, 1910).
39

tatiiînlumeaexterioara. Pealtacale,maiapropiata de
mij~oncele picturale pureapornitînaceeasi misiune
cercetatorul noilorlegialeforrnei-CeZ'anne. Dintr-o
ceascadeceaielstiasazamisleasca ofiin\aînsufletita
S<\,ll,maiprecisspus,saidentifice înaceastaceascao
fiinta.Cezanne înalta,.naturamoarta" launnivellacare..
obi~ctele, .exterior 'vo~bind "moarte", peplaninterior
învie.Eltrateaza. acesteobiecte întocmai cape'niste
·9ameni, pentrucaaveadarulsarecunoasca jJretutindeni
viatainterioara. Stiasaleimprime aceaexpresie a
culoriiînstaresaseconstituie capuranotntiepicturala,
darsisalecuprinda înformecarevorfiînaltatelaran:
gulunorformule adeseamatematice, cusonoritate
abstracta, iradiind armonie. Nuestevorbade
reprezentarea unuiom,nicideceaaunuimarsauaunui
copac,citoateasteasuntfolositedeCezann.e înscopul
alcatuirii aceluiobiectpurtator alunuisunetpis:tural
interior, numitti;tblou.Asaîsisidenl.lmeste înfond
operele saleunuldintreceimaimariartistifrancezi
I'tJ{lderni -HenriMatisse.EIpicteaza "tablouri", siîn
aceste"tablouri" încearca saredea"divinul"*. Pentrua
ajungeaici,nufoloseste altemijloace decâtobiectul
(om.sauoricealtceva) capunctdeplecare, precum si
mijloacele specifice picturii sinumaiei-culoarea si
[oJ]]w,Ghidatdetalentulpurpersonal, cafrancezfiind
dotatînmodspecial s(admirabil pentru culoare,
Matisse plaseaza centrul degreutate siîntreaga
încarcatura aimaginii înculoare. LafelcasiDe,bussy,
nusevaputeaeliberamulta'vreme degenuldefru
musetedeprinsa; impresionism~l îicurgeîncaînvine.
AsasefacecalaMatisse, alaturidetablouri demare
vitalitate interioara, nascute dinpresiunea necesitatii
interioare, întâlnim sialtetablouri, produse înprincipal
deimpulsuri deordinexterior saudestimuJiexteriori
(câtdefrecvent tegândesti înasemenea ocaziilaManet!),
tablouri încarenupalpita, dominant. sauexclusiv, decât
,',Asevedea articolul saudin"Altasiartisti", 1909,caietVIII.
40viataexterioara, Înacestecazuri,frumusetea specific
franc~za, ra~inat.~, gurmanda depuresonoritati
m:lodlce alePICtUfll~steatrasacatreozonarece,situ-
atadeasupra norilor. .
~iciodat~ n,uca?eînI1~rejeleacestuitipdefrumusete
celalalt panzlan Ilustru, spaniolul PabloPicasso.
Permanent mânat deimpulsul imperios al
autoexprima~ii, adeseaantrenat într-unchip_de-adreptul
furt~nos; .PIcasso senapusteste cândpeunmijloc
tel~I1lc,.cand.pealtul.Dacaîntreacestemijloace apareo
?r~pastIe, PIcassopursisimplufaceunsaltnebunesc si
~ata-],spregroazamultimii, decealaltaparteaarenei,
IIJuman de!nare,adiscipolilor sai.Acestiaerautocmai
pe_calesacreadacal-auajunsdinUI111a.Acumînsatre
~uie~innousaînceapachiliuitorul drumbaînsus,baÎn
JOs.~stfels-anascutultimamiscare "franceza" acubis
mU.lui,:.desprecarevoivorbipelargînpaJteaa'douaa
scnemdefata.PicassoÎncearca saajungalaconstructiv
pecalearelatiilor numerice. Înultimele salelucrari
(1911), Picasso ajungelogiclaniIl1icirea, distruaerea
materialita\ii, darnuprinanihilarea ei,ciprintr-u~ soi
deîmbucatatire apartilorcomponente sidistribuirea lor
c~nstl~uct~vav pesuprafata tabloului. În~hjpciudat,s-ar
parea..IIJ~af.~vr~a,cutoateacestea? sapastreze aparenta .
mat~l:alItatll. Picasso nusesperiedeniciunmijlocsi
daca1Il.proble~a pureiformegrafice îlstânjeneste
culoarea, atunCIoaruncapestebordsipicteaza un
ta~lo~Înbrunsialb.Tocmaiacesteprobleme constituie
p:IncIpala fortaaluiPicasso. Matisse .-culoarea.
.PIcasso -fonna.Douaîndrumari deseamaspreunteldeseama. '

Înfelulacesta,diferite'genurideartapornesc treptats~.
exprime ceeacepotexprima Inaibine,fiecaredinele
prinmijloacele pec.aLeledetineinexclusivitate.
DartocmaiÎnciudasaumultumita acesteiseparari,
nicicând Înultimavremenus-auaflatartelecaatare,
rhaiaproape unadealtadecâtÎnacestultim~~asalunei
cotiturispirituale. I
Întoatecelearatateseaflagermel}ii aspiratiei spre
ceeaceestedincolo denatural, spreabstractie' sispre
naturainterioara. Constient sauinconstient, artistii
ascultadecuvântul luiSocrate: "Cunoaste-te' petine
însuti!"Constient sauinconst)ent, eiseadreseaza trep
.tatsiÎnprincipal materialului celestaladispozitie; îl
examineaza siasazapecântam] spiritului valoarea inte
rioaraaelementelor caresepotrivesc creatieiÎnartalor
proprie.
Iardinaceastaaspiratie rezultadelasineconsecinta
fireasca-ocomparatie aelementelor propriicuceleale
altuigendearta.Într-unasemenea caz,celemaibogate
învataminte leoferamuzica. Lasândlaopartecâteva
exceptii siabateri, muzicaesteartacare,demaimulte
secoleÎncoace nu-sifoloseste mijloacele pentrua
reprezenta fenomenele naturii,cicamijlocdeexpresie a
vietiisufletesti aartistului sipentruazamisliviatapro
prieatonurilor muzicale.
43

,Unartistcarenu-sigasestetelulpropriuÎnimitarea,
fieeasiartistica, afenomenelor naturii,darcareesteun
artistcreatorcarevreasitrebuiesadeaexpresie univer
suluisauinterior, priveste cuinvidiecâtdefirescside
usorpotf(atinse asemenea teluriÎnarta-astaziceamai
imateriala -amuzicii. EstedeÎntelesca,unasemenea
artistseva'adresamuziciisivaÎncercasagaseasca siÎn
artasamijloace asemanatoare, Deaicisetrageinteresul
actualalpicturiipentruritm,pentruconstructia matema
tica,abstracta, precum siactualapretuire 'arepetitiei
tonu'luicromatic, afeluluiÎntareculoarea estepusaÎn
miscare etc, '
Aceasta co'mparatie întremijloacele artelorcelormai
diferiteÎntreelesiacestmodalartelordeaînvataunele
delaaltelepotÎnvinge s'iaveasuccesnumaidaca
preluarile demetoda nuramânexterioare, cisuntde
principiu. Acestea Înseamna caceeaceunanumegende
artaaredeînvatatdelaaltgendeartaestefeluldea.
proceda cumijloacele eiproprii; trebuiesaînveteacest
lucrupentruatratalafelpropIiile eimijloace; conform
principiului specific numaiei.Înproc.esul acestei.
învatad, artistulnutrebuiesauitecafiecaremijlocde
expresie ascunde însinemoduldefolosirepotrivitsica
acestmoddefolosiretrebuiedibacit.
Muzicapoate-înfolosirea formei-saatingarezul
ta'telacarepicturanupoateajunge.Pedealtaparte,în
anumite aspecte sicaractere, muzicaramâne Înurma
picturii. Depilda,muzica areladispozitie timpul,
extensia Întimp.Înschimbpictura, prinfaptul.cariu
detineavantajul mentionat, poatesaofereprivitorului
Într-o,singura clipaÎntregcontinutul operei, lucrude
nerealizatÎn muzica*. Muz,ica, pedeplinemancipata,
exterior vorbind, denatura,nuarenevoiesaÎmprumute
"Acestedeosebiri, caoliceÎnaceasta lume,trebuieÎlltelese în
modrelati.v.Într·unanumesens,muzicapoateevitaexte~sia 'Întimp,
iarpicturapoatefolosiaceastaextensie ..Cumamspus,oriceafirmatie
areovaloan:relativa.
44deundeva dinexterior formepentrulimbajul ei*.
PicturaesteÎncasiastaziaproape complet depenc1enta
deformele naturale, deformele Împrumutate dinnatura.
Iarsarcinapicturiieste.astazi sa-siexamineze fortelesi
mijloacele, salecunoasca, asacummuzicaofacede
mult,precum sisaÎncercesaapliceÎnscopulcreatiei
acestemijloace sifOrte"într-un modpurpictural.
Dupacumadâncirea unuianumegendeartaÎnsine
îldelimiteaza decelelalte, totastfelcomparati ale
reuneste iarasiînaspiratiile interioare. Asasepoate
observa cafiecaregendeartaÎsiareforteleluiproprii,
carenupotfiÎnlocuite cucelealealtuigendearta.Asa
sepoateajunge,Înceledinurma,launireafortelor
specitice diferitelor arte.Dinaceastaunirevarezultacu
timpuloartapecareoputempresimti depeacumca
adevarata arNimonumentala., Sioriceartistcarese
cufunda Încomoriie tainicealeinteriodtatii artei·sale,
esteuncolaborator deinvidiat lafaur~eapiramidei
spirituale cesevaÎnaltapânalacer.
*Câr-dejalnicesueaza Încercarile deafolosimijloace muzicale
pentruaredaformeexterioare odovedeste inuzicaprogramatica Îngust
Înteleasa, Aumaifostfacuteasemenea experimente sidecurând, A
imitaoracaitul broastelor, cotcodacitul pasarilor decurte,zgomotul
uneibenzidetocilarie estedesigurotreabacutotuldemnadescena
unuivarieteu sipoate,caglumadistractiva, avea'efectefoarte
amuzante, Pentrumuzicaserioasa Însaasemenea excenuicitati ramân
numaiexemple instructive p~ntruesecurile În-,,iedarea naturii". Natura
.arelimbajul eipropriu, careactioneaza asupranoastracuofOJ1aihvin-
tcibila.Acestlimbajnutrebuieimitat.Dacareprezinti, pecalemuzi
cala,ocurtedegainipentruacreaodispozitie uneiatmosfeJe "natu
mie"sia·1transpune peascultator Într·oasemeI]ea dispozitie, apare
clarcasarcinaesteimposibila sidelocnecesara. Oastfeldestarede
spiritstalaÎndemâna oricarei arte,darnuprinimitarea exterioara a
ciprinredareaartistica aatmosferei Învalorile interioritatii ei.

V.ACT'UNEA CULORII
Atuncicândîtiplimbiprivirea peopaIetaacoperita de
culori,rezultadS1uaefecteprincipale:
1)Unefectpurfizic,ochiulînsusifiindcuceritde
frumusetea sidealtecalitatialeculorii.Privitorul resim
temultumire, bucurie; lafelcaun"gourmet",. atunci
cândîmbuca odeIic~tesa. Sauochiulesteînviorat,
întocmai casicerulguriideun.alimentpicant.Dease
meni,secalmeaza sauseracoreste lafelcadegetulcare
atingeobucatadegheata'. Oricum toateacestea sunt
senzatii fizicecare,caatare,nupotfidecâtdescurta'
durata.Elesunt,înplus,superficiale sinicinuIasavreo
impresie durabila, dacasufletul' ramâne absent. Asa·
dupacumlaatingerea ghetiinupotitraidecâtsenzatia
~neiraceIifizice,uitânddeaceasta senzatie dupace
degetuls-areîncalzit, totastfelefectulfizicalculoriiva
fiuitat,odataîntoarsa privirea. Dartotasacumsenzatia
fizicaaraceliighetii,dacapatrunde maiadâncîncorp,,
trezestesialtesenzatii, maiadânci,sipoateprovoca un
lantdetrairipsihice, :totastfelimpresia superfi-
cialapoatesieadevenitraire,experienta. .
Numaiobiectele· cucarene-amobisnuit actioneaza
superficial asupraunuiomcuosensibilitate mediocra.
Obiectele însacareneîntâmpina pentruprimaoara
imediat asupranoastra oimpresie· deordin
Copilulresimteînacestfeluniversul, pentru

:·1.'\.–…;.tldoileaefectesteîntr-adevar unul
Dacacesa teapresupune dinrândurile
.ctdupacums-arpu aA_dIre.'udacaesteunrezultat asociativ, rmane
antenoa;:~::are. Deoarece sufletulesteîngen~res~r~ns
poate~trudevineposibilfaptulcaoemotJePSI:UC~
legatep'.asociatie oaltacorespunzatoare pnmel
saprovoace pnn r' 'vocaoiiDeexemplu, culoarea rosie~oa~e.pr~:~;!li~sufleteasca asemanatoare cele!p~~mU1tel d~~ fiara'pentrucarosulesteculoare~ flacam.Rosuc
a:t~on~aza agitatoric, elppa:e c:estepâ~alaPiC~~~..'edureroase, poate.sLpnnasem narea _.
uneI]lenAdAIn','acestfelaceastaculoare trezeste
âncreecurgan, ,' "lOt:mi~tirea unuialtagentfizic,~areexercita new]OCIun
efectneplacut asuprasufletulm..: "ua'u
DacaacestaarficazutatunCIa~g~Slusor,cll~te.iuniideasociatie, oeJo;plicatIe SIpe~tru,cee..
torulno~. .1"adicapentruactIUmle elnu
efectefIzIcealecu9~~ivederi( darsiasupraaltor
numaiasupraorganu, ~ acralben.~riSepoateîntr-adevar presupun,e cun'=',.
SImt,'d 'ldapoatedaimpresia deacrupnn deschIS, epi,
aso~:;:~:s~ l:;~~~e imposibil safieduse~ânalacapat'rt"Tocmai înceeacepnveste gustul
asemenea expIcalu.. '1Acareaceasta
culo~iis~nt~un~~~~t:i ~~~~~~~a~0~~~~~c dinDresda
explIcatIe npunuldinpacien~i sai,pecareîlcarac
rel~teaza despre -'eobi nuitdeelevatpeplan
terlzeaza drept~n°amu"sntulunSuianumitsosîntot,deau .'fi1"careslmte g
SpI,tua,'.lbtru"*adicaîlsimteacaoculoare
naSInegresIt ca"atasad~ite sioaltaexplicatie,
albastra S-arpuea ,1
– • o ~d'ferita sianumecatocmaIa
emanatoare dartOtUSI 1,. v'las…cartedezvoltati peplanspiritual, calespre oamenu 10 l
,db'uDisjunctia personalitatii ("Universul
*Dr.n:e~.,Freuenefo·64-65).Aicisevorbestesidespre
suprasenzonaf, 1908,nr..~,.pp.careautorulobservqcatabelele
auzulcolorat(p.65).pn~J.cu IVVsiLSabaneiev în Iazamc!olegegeneraa… .
comparative nupostue1911r9Cusi"uranta caacolose
revista"Muzica", Moscova,. 'n.:. o .indicaproximastabilireauneIasemenea leo!' ,.'"
5150'i'.elfiecareq/;)iectfiirido.n()ttaMcâ~ci 'csopilulved
luminaes(eatrasdeea,.vreas-()upuce, îsifrigedegete~
),sidObândeste frica,sirespectfatadeflacara)Apoiînvat
calumina, pelângafataeidusmanoasa,maiaresi u'
'prietenoasa, ea'izgoneste întunericul, prelungeste .ziua,
poateofericaldura; gatitul,mâncarii, bachiarsiun,spec
tacolamuzant.Dupaacumularea a,cestorexperiente,.
cunostinta culumina'esterezolvata, iarcunostinteI
.referitoare laeasuntînmagazinate încreier.Dispare
interesul intens,iar particularitatea flacariideaoferiuri
spectacol seluptacutotalaindiferenta fata'deea.Pe
aceastacaleuniversul îsipierdetreptatfarmecul. Doar
sestiecaarboriifacumbra,caiipotalergaiutesiauto
mobilele î~c~simaiiute,'calatracâinii, calumea'se
afladeparte, iaromuldinoglindanuesteunulveritabil.
Numaiîntr-unstadiumaiîna1t'de dezvoltai-ea
luisemareste necont6nit cerculacelorînsusiricarese
referaIaobiectesifiintedh:ersifIcate. În'cazul uneidez
voltarisuperioare, acesteobiectesifiirîtedobândesc o
valoare intrinse;ca si,înceledinurma,'provoaca un
Sunetinterior. Lafelseîntâmpla sicuculoarea care,Ia
unnivelinferior alsensibilitatii sufletesti,nupoate
provoca decâtunefectcedispare curând dupa
încheierea stimulului. Darsiîn.aceastasituatieefectul
celmaisimplu,nuesteîntotdeauna unulsiacelasi.
O~hiul estemaimultsimaitar~atrasdeculodle
deschise. siîncasimaimultsimaitaredeculorileceIi~
maideschise, maicalde:rosuldecinabru atragesi
stimuleaza casiflacarapecareomulopriveste Întot
deaunaculacomie. Galbenul stridentallamâieidupaun
interval mailungprovoaca ochiului durere,Iafelcasi
urechiisunetulînaltsistridentaluneitrompete.Ochiul
senelinisteste, nusuportaîndelung privitul sicautasa
seadânceasca înlinisteaalbastrului l'auverdelui.
2)Aldoilearezultat important alobservarii culorii
esteefectulpsihicalacesteia. Aiciieselaluminaforta
.psihicaaculorii,caretrezesteovibratiesufleteasca ..Iar
fortaprimaelementara, fizica,devinecaleapecareculoarea ajungeIasuflet..~i-.ii'i
I

i
I
suflet-si impresiile acestuia suntatâtdedirectaccesibile
Încâtunefectcaretrecepringust,ajungedeÎndataÎn
sufletsideacolodeschide cailecorespunzatoare prin
carealteorganemateriale potparticipa (Încazulno~tru
-ochiul). Arfivorbadespreunfeldeecouidenticcelui
alunorinstrumente muzicale care,faraafidirectatinse,
rasunaodatacualtinstrunient, atinsdirect.Astfelde
oameniputernic emotivi seamana cuacelevioribune,
pecares-acântatmultsicare,la·fiecareatingere de
arcus,vibreaza Întoatecomponentele sifibrelelor.
Preluând aceasta explicatie trebuie, fireste, safie
luatÎnconsideratie faptulcavazulestelegatnunumai,
degust,cisidetoatecelelalte simturi. Asasesi
Întâmpla, într-adevar. Unele~uloripotaveaunaspect
zgrunturos, întepator, întimpcealtele,.dimpotriva, par
lunecoase, catifelate, chemând parcamângâierea (albas
trulultramarin închis, verdele cfomoxid, laculde
garanta). Chiarsideosebirea dintrerecesicaldîntr-o
tonalitate cromatica sebazeaza pe·astfeldeimpresii.
Existadeasemenea culoricarepar"moi'~(laculde
garanta) sialtelecaredauîntotdeauna impresia deduri
tate~verdele cobalt,oxidulalbastru-verde), astfelca,
proaspat chiarfiindscoasadintub,culoarea poateparea
uscata.
Expresia "culoriparfumate" estedeuzcurent.
Însfârsit,su~etulculorilor estecevaatâtdeprecis,
încâtprobabil canuexistaniciunomcaresaîncercesa
redeaimpresia galbenuluistrident peclapele.celemai
joasealepianului saucaresacompare laculdegaranta
visiniucuovocedesoprana*. Aceasta interpretare (de
.fapttotprintr-o asociere deidei)nuvafisuficienta în,
*Înacestdomeniu s-alncratmultpânaacum–siteoretic siprac
tic.Pebazaasemanarii multilaterale (sipeplanulvibraliei fizicea
aeruluisiluminii) s-a·cautatsipentrupicturaposibilitatea dea-icon
struiunsistemcontrapunctic. Pedealtaparte,Înpractica, s-aÎncercat
cusuccesînvalarea uneimelodii decatrecopiinedotali muzical, cu
ajutorul culorilor (deex.prinflon).Înacestdomeniu alucrattimpde
mullianidonaA.Sacharin-Unkowsky, elaborând ometoda precisa
speciala "deavedeasunetulÎnculoaresideaauzimuzical culorile".
\
52anumecazuri,deosebit deimportante pentrunoi.Cinea
auzitdecromoterapie stiecaluminacolorata poateavea
efectecutotulspeciale asupraîntregului corpomenesc.
S-aîncercat înfelsichipsaseexploateze aceastafortaa
culorii,.folosind-o îndiversecazurideboline:voase,
prilejuri cucares-aremarcat calumi~arosieaCtIone~za
caexcitant siasupra-inimii, iarlummaalbastra, dIm
potriva, poateprovoca paralizii te~porare. ~acasepot
observa astfeldeefectesiasupraammalelor SIplantelor,
ceeaceestecazul,atunciexplicati aprinasociere este
totaleliminata. Realitatile acesteadovedesc înoricecaz
caexistaînculoareofortaenorma, putincercetata, care
poateinfluenta înîntregime corpulomen.es~,. caorg~
nismfizic.Dacaînsaprocedeul aSOCIerII nupare
îndestulator încazulacesta, atuncinunevomputea
multumi cuaceastaexplica~ie: nici.înAceeacepri:este
actiunea culorti,:suprapSIhICul~I. I~gener~l ~nsa~
culoarea esteunmijlocdeaexercIta omfluenta dIrecta
asuprasufletului~ Culoarea esteclapa..Ochiulestecioca
.nul.Sufletul estepianulcumultecorzI.
Artistu(~stemânaprincareunasaualtadinclapefac
sufletulomenes()l savibrezeadecvat.Estelimpede~e~i
;caannoniile cromatice nusepotbazadecâtpepnncl-..
piuIafectarii adecvate asufletulu~ ~~~nes~. Aceasta
bazavafidenumita principiul necesltatl1lDtenoare.
Aceas'ta metoda-este practicata demultavremeÎnscoala
siafostrecunoscuta deconservatorul dinSI.Petersburg ca
IarS'kriabin aalcatuit pecaleempirica untabelparalel ~I
tonurilor muzicale sicromatice, foarteasemanator C\lta,bel.uI.fjz;c
d-n'eiUnkowsky. Skriabin si-afolositconvingator\ pnnclplUl 1ll
"Prometeu".

•
,,,
,emulÎncarem~zicanu-siafIa loc.•
s]carenuvi!Jreaza ladulceleeisunet
~nu~aibun.de-hot,escrocsitradator,
la:~mtealu]canoaptea-i deobscura,
pnVlfea cruntacaaluiEreb,elfiulnoptii. I "
Intr-unastfeldeomnuteÎncrede-ascultamuzicaf"
, ,
SHAKESPEAREVI-LIMBAJUL FORMELOR
'<sr~[CU~ORI~OR.
"TonUlmuzical areaccesdirectlasufletul'omului, unde
,gaseste'imediatecou,devremeceomulare"muzica În
'elÎnsusi"."Oricine stiecagaJbenul, portocaliul sirosu}
exprima sitransmit, ideeadebucurie, deabundenta"
(Delacroix)*.
Acestedouacitatedovedesc profunda Înrudire a
artelorÎntreele,Îngeneral, siamuziciicu-pictura, În
special. Peaceasta frapanta Înrudire si-aconstruit cu
siguranta Goetheopiniacapicturatrtb,liiesa-siobtina
propriatonalitate defond.Aceasta formulare profetica a
luiGoethereprezinta opresimtire asituatiei Încarese
gasesteazipictura, situatiecareestepunctuldeplecare
alunuidrumpe'iarepicturasevadezvolta cuajutorul
propriilor eimijloace, pânaIanivelul" arteiÎnsens
abstract, ajungând, Înceledinurma,lacompozitia pur
picturala. ,
,ÎnacestscopÎistimladispozitie douamijloace:
1)Culoarea.
2)Forma.
Forma, careprezentare aunuiobiect(realsaunu)
sauca,delimitare purabstracta aunuispatiu,aunei
*P.Signac-vezisiinteresantul articoldeK.Scheffler
Notitedespreculoare ("Artadecorativa", febr.1901),
55

suprafete, poateexistaprineaînsasI, autonom.a."
Culoarea nu.Culoarea nupoatefiextinsapesteanumite
limite.Unrosuinfinr{nu poateexistadecâtsubaspect
conceptual sauspiritual. Cândauzicuvântul "rosu",
aces-trosu,înreprezen'tarea noastra, nuesteînnici.un
feidelimitat. Oasemenea delimitare trebuie, laneVOIe,
asociata culoriiînmodfortat.Rosulpecarenu-lvezi
materialmente, cidoarti-Ireprezinti în,modabstract,
trezeste, pe'dealtaparte,oanumereprezentar~ int~-"
rioaraprecisasauimprecisa, careareunsunetpurmten
or*.Acestrosu,trainddin,'sonoritatea cuvântului, nu
implica niciluatÎnsinevreotrecereexpresa sprecald,
saurece.Oasemenea treceretrebuieadaugata mental,
caunsoidenuantare finaatonuluideroyu.~eaceea
calificacestvazspiritual dreptimprecis. Estetotusiîn
acelasitimpsiprecis,deoarece sunetulinteriorramâne
tnstarepura,faraÎnclinari întîmplatoare ducândlapar
ticularizari sprecaldsaurece.Acestsunetinterior
seamana cusunetul. uneitrompete saualunuiinstru
ment,sunetpecareni-lreprezentam legatdecuvântul
trompeta etc.,faraalteparticularizari. Neimaginam
sunetul, faradeosebirile careintervin fieprinsituareaîn
aerlibersauîntr-unspatiuîncbis,fieprinasocierea cu
alteinstrumente, încazulfolosirii instrumentului de
catreconducator~1 unuipostalion, deunvânator, un
soldatsauuninstrumentist virtuoz. Dardacaacestrosu
trebuieredatmaterial (caînpictura) atunci:1)trebuiesa
posedeoanumetonalitate ale~sadinsirulnesfîrs.it al
rosuriJor posibile, decitrebuiesaisedeaocaractenzar~
asa-zissubiectiva, si2)trebuiedelimitat dealteculon
,careseaflaobligatoriu pesuprafata imaginii, carenu
.potfievitatesidatorita carora(prindelimitari si.proxi
mitate) caracteristicile subiective semodifica
(dobândind Unînvelisobie~tiv): aicisepronunta conso
nantaobiectiva.
*Unre~ultat foarteasemiinato; siînexemplul urmator'cu
copacul, undeelementul material alreprezenlalii ocupaunlocmaimare.
56AcestraportdeneevÎtatdintreculoaresife)J'Tnane
determina saobservam efectele, exercitate deforma
asupraculorii.Formaînsasi,fieeasicomplet abstracta
siaidoma uneif0l111egeometrice, arepropriul eisunet
interior; esteoesentaspirituala cutrasaturi carefac
partedinidentitatea ei.Untriunghi (faraalteprecizari
dacaestevorbadespreuntriunghi ascutit, isoscelsau
echilateral) esteoesentadeacestfel,cupropriul eipar-"
fumspiritual. Acestparfum sediferentiaza Încursul
raporturilor cualteforme,dobândeste nuantesecun
dare,ramâne Însarnfondneschimbat, dupacum
mireasma tra"ndafirului nuvaputeaniciodata sasecon
fundecumireasma violetei. Lafelseîntâmpla cucer
cul,patratul sioricealteforme·posibile*. Deciaceeasi
desfasurare caceademaisus"privitbare laculoarea
rosie:Osubstanta subiectiva înînvelisobiectiv.
Aiciseevidentiaza clarreciprocitatea deefecteÎntre
formasiculoare. Cuuntri~nghi umplutcugalben, un'
cerccualbastru, unpatr~t cuverde,apoidinnouuntri
unghicuverde,uncerccugalben, unpatratcualbastr,u
etc.-avemÎnfataochiloresentecutotuldiferiteîntre
elesicuefectetotatâtdediferite.
Sepoateobserva usor,cuacestprilej,cavaloarea
unorculoriestesubliniata prinuneleformesiatenuat~
prinaltele,ÎnoriCecaz,culorile ascutite suna,înspeci
ficullor,maiputernic dacaseasociaza cuoforma
ascutita(deexemplu galbenul întriunghi), culorilor care
tindspretonurileadâncisuntaccentuate înaceasta
tendinta deformele rotunde (deexemplu; albastrul În
cerc).Este,fireste, pedealtaparelimpede Ca
nepotrivirea dintreformasiculoare nutrebui~ socotita
caexprimând o"lipsadeamlOnie", ci,dimpotriva, cao
nouasansaspreonouaarmonie. ÎntruCât numarul culo
rilorsialformelor esteinfinit, combinatiile posibile
suntsieleinfinite";"'lafelsiactiunile lor.Acestmaterial
inepuizabil. . .
…*Unrol,semnificativ îlareaicisidirectia încareseafladepilda
tri~ncrhiul d~cimiscarea. Acestlucru'areomareimportanta înpictura. e' '.. _ 1

este, expre~
bontinutulu/ ,Aceasta este ,în
miezulinteriorallucrului. Aicisecuvinesa:negândini
laexemplul maisuscitatcu'pianul,undeîn locde"
,"culoare" sescrie"forma":, artistulestemânacare;peo
clapasaualta(clapa-forma), <facesavibreze
corespunzator sufletul omenesc. Este'astfellimpede' ca.
'armonia formelor nusepoatesprijinidecâtpeprincipiu!
sensibilizariiadecvate asufletului omenesc.
Acestprincipiu afostdenumit aiciprincipiulnece~
sitatiiinterioare;' , "."," ,
Celedouafetealeformeisunt,.Înacelasitimp,cele
,'douatelurialeei.Deaceea,delimitarea exterioara este
totalcorespunzatoare numaiatuncicândscoatelaiveala
înmodulcelmai,expresivcontin!ltul interior al
formei**.Aspectul ~xteriotal formei,adicadelimitarea,
,careînacestcaz'slujeste formeidreptinstrument, poate'fifoartediferit.
Însaînciudâtuturor variimtelor pecareformalE<
poatefmbraca, eanuvadepasiniciodat,a doualimite
extreme sianume:
1.sauformavasluji,cadelimitare, scopului dea
decupaunoqiectmaterial dintr-osuprafata, prinurmare
deadesenaacestobiectmaterial pesuprafata, sau
2.Formavaramâne abstracta, adicanuvaindica. I
*Atuncicândoformanuimpresioneaza sau,maibinezis,"nu
spunenimic", nutrebuieÎntelese lucruril~ adjitteram. Nuexistanicio
forma,ca'dealtfelnimicpelume,care"sanuspunachiarnimic".
**Acesttermende"expresiv" trebuieÎntelesexact:uneoriforma
esteexpresiva chiardacaestepotolita. Uneoriformaoferacumaxi
mumdeexpresivitate 'necesarul, tocmaiatuncicândnumergepânala
limitaei,'ciestedoarunsemnal, indicând directia spreexpresia exteriorizata.
58'ciun'obiectreal,ci vaaveaoexis'tenta PllTabstracta,nI" >, ',. ',..~
Astf~Id~'aIcatuiriabstracte car,eau, .',caatare,'.ovIata
autonbnia;'; influen'tasi capaCitate propriideaaCtion~
suntpatratuI,cer~ul; triunghiul, rombul, trap~zul SI
toatecelelalte formenenumarate\ dinceîncemaIcom
,plicatesicare' TIUauadenumire m~tematica ..~oate~ces~tefOrmesuntcetateni cudreptun egalealImpenului
abstractiJnilor.· ., '. ,,'ÎntIieaceste.doualimiteextreme seafla.unnumar,
\ ,.
infinitdefOlme,în'careambeleaspectesuntprezente,
dominat~ fiedeelem~ntul material, fiedecel~b~tract.
•Înmomentul defata,"acesteformereprezmta tezau- "
ruldincareartistulîsieJ,(trageelementele creatiilor sale.
,Cuf~rmeexclusiv sipurabstracte, ~rtistulnupoate
!iesiastazilalim~n.'.Ac:steform.e~untpre.a impr~c~se
,pentruel.AtehmItamexcluslv~t~t~ ~a.Im?reCIZle,îns'eamna afirapitdemulteposlblI1tap, ~exclude
umanulcelmaipursi,decurgând deaici,a-fiîmpuJina
mijloacele deexpresie.
Pedealta.parte,stimcanuexista.în artavreoforma
nunwisinumaimateriala, Nicinuestepo~ibilsaredai..;o
formamateriala .cutoataexactitatea: debme,sauderau
artistul estesupusochiului simâiniisale,care,în
as'emenea cazuri;reactioneaza maiartisticdecâtsufl~t~l
saucarenudoreste sadepaseasca telurilefotogra~lel.
Artistul constient însa,carenusepoatemultumI cu
înreaistrarea protocolara aobiectului material. cauta
nea;arat sadeaexpresie obiectului desti~aL
reprezentarii, 'act'nuD1it,odinioara idealizare, ulterIor
stilizare, iarmâinecinestiecumaltfel*. i
*Es~ntialul "idealizarii" seaflaÎnstradania ?e~Înf~lIm~seta
forma,deaoIidicalaniveluleiideal,ceeacep~11al,nsacusl~ensc,~I
schematizarii sialstingerii sunetului perso~al ,tntenor. "Stlh.zarea ,
ivitamaimultdinmotivatii deordinimpreSIOnIst, aveac~prun,sco~Înfrumllsetarea" formeior"anice, cicaracterizarea elsubhnIata
nu", O. A aplineliminarea particularitatilor neesentJale. Deaceea,Inasem:ne
cazurisunetulcreatiei, desieraimpregnat decaractcr p~rsonal, pastr~
onotadeopredominanta elocventa exterioara. P~ox~ma tratares:
transformare aformeiorganice aredreptscopdezvalUIrea sunetulUI
59

Aceasta imposibilitate siinutilitate (înarta)de<t
copia,faraniciunscop,obiectele, acestefortdeapre
lu~delaobiectelaturalorexpresiva, suntpunctele de
plecarealeartistului care-sicautadrumulceducedela
conotatia "literara" aobiectului laintentiapurartistica
(respectiv picturala). Acestdrumducelaarta
compozitionala ..
Compozitia purpicturala are,rapo~tat laforma,
urmatoarele douasarcini:
1.Compunerea întregiiimagini.
2.Crearea unorformesingulare care,Încombinatii
variate, sesubordoneaza compozitiei deansamblu*. În
acestfel,unnumardeobiecte (realesaueventual
abstracte) sesubordoneaza întablouuneisingurefonne
marisisemodifica Însen'sulpotrivirilor cuaceaforma,
construirii aceleiforme.Îna~estcaz,formasingulara
poateaveasiunaccentpersonal redus,easlujindîn
pri~1UIrâhdrestructurarii formeicompozitionale mari,
sitrebuieprivitaprioritar caurielement alacesteia.
Formasingulara ~steconstruita asasinualtfel,pentru
ca,Înceamaimaremasura, este,încalitatea eide
material constructiv chemata saserveasca compozitia
respectiva sinufiindcapropriul sunetinterioralacelei
fOimearcefe-o,neaparat siindependent decompozitia
ceaIi1are.
Aiciseurmareste cateldefinitiv primasarcina
respectiv compunerea întregului tablou**. Înacestfel,
inteIÎor. Formaorganica numaislujeste aiciobiectul laÎndemâna, ci
estedoarunelement allimbajului divin,carearenevoiedeuman'de
vremeceseadreseaza, prinoameni, oamenilor.
*Ocompozitie demaridimensiuni poate,bineînteles, safie
alcatuita, dincâtevacompozitii maimici,ÎnsineÎncheiate, care,
aparent, potfiopuseÎntreelesitotusipotservi(tocmai plinopozitia
lor)compozitiei principale. Acestecompozitii maimicisuntalcatuite
dinformesinguJare decoJoraturi interioare felurite. '
**Unbunexemplu esteaicitabloul "Femei scaldÎndu-se" de
Cezanne, ocompozitie Întriunghi. (Triunghiul mistic,i)Oasemenea
constructie deformageometi'ica esteunvechiprincipiu, abandonat
pânalaurma,deoarece adegenerat Înfonneacademice rigide,carenu
maiaveaunicisensinterior, niciÎnsufletire. Folosirea decatre,\
60,,elementul abstradintra treptatpeprimtl!plan,desipâna
maiierise.ascundea timidside-abia perceptibil în
spatelecautarilor purmaterialiste. Aceasta crestere siîn
celedinurmadepasire aabstractiei estefireasca. Este
firescca,pemasuraceformaorganica estetotmaimult
respinsa, abstractia saajungadelasinesitotmaimult
peprimulplansisadobândeasca rasunet.
Ceeaceramânedinformaorganica aretotusi,dupa
-'cums-amaispus,unsu.netinterior propriu care,sau
,esteidenticcusunetulinterioralsecundei componente a!
aceleiasi forme(aabstractiei adica)printr-o combinare
simplaaambelor elemente, saupoatefidenaturadiferi
ta(într-ocombinare complicata sipoateinevitabil!","
dizarmonica). Înoricecazînsa,organicul În,forma
aleasaîsifaceauzitsunetul, chiarsiatuncicândeste
totalîmpinsînplanulaldoilea.Deaceea,alegerea
obiectului realestedemareimportanta. Îndublulsunet
(acordul spiritual) alambelor componente aleformei,
organicul poatesustineabstractia (princonsonanta sau
ecou)sauopoateperturba. Obiectul poateprovoca un
sunetpurîntâmplator care,înlocuit cualtul,sanucom
porteomodificare esentiala asunetului debaza;
Ocompozitie romboidala esteconstruita, sazicem,
cuunnumardepersonaje umane.Oexaminam intuitiv
sine'întrebam: suntoareacelepersonaje absolutnece
sarecompozitiei sauarputeafiînlocuite cualtefonne
organice, darînasafelîncâtsunetullorinteriordebaza
sanusufere? Iardacada,atunci'neaflamaiciÎnfata
C6zanne aacestuiprincipiu, i-adatunnousuflu,prinaccentuarea
puternica afactorului compozitional sipurpictural. În·acestcaz,
important, triunghiul nuesteunmijlocauxiliar Înarmonizarea grupa
jului,ciÎnsusiscopulartisticproclamat sonor.Aiciformageometrica
esteÎnacelasitimpunmijlocdestinat ideiidecompozitie Înpictura:
centruldegreutate sesprijina pecautarea purartistica asociata cupu
ternicaconsonanta aabstracti ei.De·aceeasimodifica Cezanne, cu
deplina În'dreptatire,' propOl1iile figuriiomenesti: n~numaiîntreaga
figuratrebuiesatindasprevârfultriunghiului,cisifiecareparteacor
puluiesteîmpinsa dejosÎnsus,deunputernic impuls interior si
deyineparcatotmaiusoara,Într-ovizibilaextensie.
'.

.formecorporaleJotal ab1;tra,cti:z:atl~, Înoricaredintrecele
douacazuri..:.al. ~aualinteg~arii formeipur'
abstracte.încompozitie;:-, ;singufliljudecator, sfatuitor
siarbitrutrebuiesa fiesentimentul(intuitia). Si,fireste,
cucât'artistul foloseste. maiadesasemenea forme
abstractizate sauabstracte, cuatâtlumealorîidevine
maifamiliaraiar,el patrunde mai'adâncîn acestdome-'
niJ,Lafelsetntâmpla sicuprivitor111ghidat deartist,
care-lajtttasaacumuleze toCmaimultecunostinte de
limbajabstract•si,înceledinurma,,salestapâneasca,
NeaflamaCumînfataîntrebarii: darertutrebuiesa
renuntam, îngeneral, .Iaobiect, ,sa~lsmulgem din
camara noastra deprovizii, sa-lazvârlim înpatru
_vânturisisaprezentam integralabstrac~apura?Aceasta
esteîntrebarea careniseimpunedeIasineiar,prinînsasi
dispufaîn legatura cu.consonanta celor'douaeIemen te
formale (celobiectuaI sicelabstract), nesiÎndeamna de
îndataspreunraspuns, Du'pacumoricecuvânt
pronuntat (copac, cer,om)trezeste înnoioanume
vibratie interioara, totasaoriceobiectreprezentat ima-.
gistictrezestebastfeldevibratie, Anelipsideposibili
tateadeaproduce ovibratiearînsemna sanediminuam
arsenalul mijloacelor deexpreste, Aceasta esteînorice
cazsituatiaastazi.Pelângaacestraspuns actual,între
bareade maisusprimeste însaacelraspuns vesnic,
mereuidenticp~ntruoriceîntrebaredin domeniul artei
sicarearîncepeprincuvântul "trebuie": înartanu
existaniciun"trybuie"; artaesteîntotdeauna libera,Ea
fugedeacest"trebuie" caziuadenoapte,Înceeace
priveste adouaproblema acompozitiei' -si'anume
creareauhorformesingulare învedereaconstructiei unei
compozitii înansamblul ei-secuvinesamai,adaugam
ca,.înconditii identice, oaceeasiformaîsipastreaza
mereuaceeasisonoritate, Numaicaîngeneralconditiile
suntmereualtele,deundedecurgdouaconsecinte:'
1.dacasunetulidealsemodifica princombinare C;u
alteforme,cOirei,'lrenu estedoar
Artrebuidecica
'"obiectmaipotrivitc~sunetul
abstractler (pot''tA',Ai nVlJnconsonanta orireplica)
trebuIca,l~ansamblu aceastaformasaramân~'A1Clvo ', a
Al' ' mreamllltl exempll:lJ cupianul
InOCUl;,culoarea"'si' forma" cb' 'ob't(t~v " u"olectul"
cet:~alîz:; (jaef::n~e~:~~~ î;t;ece~,creat de'naturas{
priesidecuro-ând deaic' se,ountacuviatapro-
,fl <:> 1,cuolllevitabila fortademuentaOmuleste A " a
psihice. 'Multed'nemcetat supusacest~iinfluentemrezultatele eivoraA A
"subconstient'~ (undev~rave'fi' rmane'm
creator), AlteleVOrurcaAaune,~ctlafeldeviuside
;multd' m"constlmta superioara", De
,tuls;re~~~f:~~~~~~se~~~;a~libe~a încui~dli-Si 'sufl,e-
mereuînschimbare al~':nl''adlcamedlUlexterior,
mediulclaelor(b'uUlpermuta mereuprininter-
'b..APorectele), corzilepianului (suflet~l) A.Vlrat1l,cesteefecte,careadeseanise ,m
compun dintreiel parhaotlce, se
însusi,independent ;:;~::~l;~:t~l culori{obiectuluiAcuA~A …..ua,
,,mmsa,mloculnaturiis,eînfatisea a'<:;aredlspunedeacestet'I )Z;iartlstul,. releemente Iarnoitf~~
ocolisuri concluzia: siaici'oaca' "~agemara
nalitatea: Estedeci]jmped~caa/:roldec:slvfu~ctio
ment-sunet deacom' e",ereaoblectulUI (ele-
, pamament Înarmonia" ') poatebazade A ",. ".!ormelnuse
sufletulomen~at~epl1nclplUl unuiContactlunc,tional cu
sieadinprinc'S~'lnaces,tf~~"selectiaobiectului rezulta
. A.lplUnecesltatll Jnterioare, .
Cucatcomponenta abstracta afo.,Întro' .. rmelseo-aseste
pura-Si%~~:~~e li:t~t~~it~:a a~rtl'SnonoritateaA eie~te~ai"A 'urmare mtroco
p~zlt1e.m carecorporalul estemaimultsau',-,m-
P~lSOS,acestapoatefi,maimultsaumai~alp~tmde
dlllafara siÎnlocuit fief putm,lasatpecuarmepurabstracte, fiecu
62
63

·~.at~nci~else~modifica sicândramâne Înacelasi'
~evdlU(InmasuraIncarepastrarea acestuia esteposi
bIla),.daca.r;specti~a. formaestedeplasata Îndirectia
acelUI~l1edlU,'.DeaiCIdecurge apoi,delasine,oalta
consecI~I~ ..Nuexistaniciunlucruabsolut, sideaceea
compOZItIa deformebazatapeaceastarelativitate va
depind.e:!~?evariabilitatea compunerii formelor si2)
de.va~I~bllItat.~a fiecarei formesingulare pânaîncele
malml~Idetalu.Oricefonnaestelafeldesensibila casi
u~nonsordefum:pânasiceamaimica,impercepti-.
bIla,deplasare auneiadinpaqiovamodifica înmod
~se~tiaJ. Siaceastaîmprejurare mergepâna,într-acolo
mcatestepoate~naiilsorsaObtiiacelasitoncuajutorul
unorformevarIate, decâtsa-Iexprimi dinnoupr{n
repe~area a.c~leiasi forme:orepetitie cuadevarat exacta
esteI~POSIbIla. Atâtavremecâtsuntemfoartereceptivi
numaIf'l.tadeansamblul compozitiei, faptulesteimpor
tantmalmultpeplanteoretic. Dacaoamenii vor
dobândi Însa-prinfolosirea formelor maiabstracte sau
tot~labstracte (carenuvormaifiinterpretari aleunei
o~Iectualitat.i) ~oreceptivitate maifinasimaiputer
~Ica,atunCISIacest~aptvacâstiga ototmaimare
Importanta practica. Infelulacesta, pedeoparte
greutatile a:.teivorcreste,_pedealtaînsabogatia de
for:me.ale~IJI~ac:lor deexpresie vorcrestesiele,canti
ta.tIvSIcaII!atlv..Inva~e.Iasi timp,vacadeadelasinesi
pI~bl~ma ".mregIstram', Înlocuita fiind{leunamaipro
pnu-zls artIstica, sianume:câtdeînvaluitsau dedirect
estesunetulinterioraluneiformedate'?Aceasta schim
bar:apunctelor devederevaconduce sieadinno~si
malde?artelaosimaimareÎnmultire amijloacelor de
~xpresle, deoarece voalarea reprezinta, pentruarta,o
\l~ensaputere.Combinarea rostiriivoalatecurostirea
dlr~c~~vaoferinoiposibilitati leit-motivelor uneicom-
pozltndeforme. . .
*C~numimmi?care;. deex:untriunghi simpludirectionat însus
sun.amalcalm,malstatIC,maIstabildecâtacelasitriun"hi asezat.Iobhcpeosuprafata. ''"\,\
64Înlipsauneiasemenea evolutii Înacestdomeniu
compunerea deformen-arfiposibila. Oricine este
insensibil lasunetulinterior alformei(alceleiobiec
tuale,darmaialesalceleiabstracte) vaConsidera mereu
unastfeldemoddeacompune dreptarbitrarsiinconsis
tent.Tocmai deplasarea aparent inconsecventa a
formelor singulare pesuprafata imaginii seînfatiseaza în
'acestcazcajocinconsistent deforme.Întâlnim aici
acelasicriteriusiacelasiprincipiu pecarepânaacumîl
întâlneam pretutindeni cafiindsingurul purartistic,
eliberatdeaccesorii: "PIincipiul necesitatii interioare".
Atunci cândtrasaturi fizionomice, depilda,sau
diferitepai'tialecorpului sunt"înregistrate" sideplasate
înimagine dinmotive artistice, atuncineizbim,pe
lângaproblema purpicturala, sideunaanatomica, ce
frâneaza intentiapicturala siobligalaevaluari de.ordin
secundar. Încazulnostruînsatotceea,ceestesecundar
cadedelasinesiramânetIipicioare numaiesentialul
telulartistic.Tocmai aceastaposibilitate, aparent arbi
trara,darînrealitate strictdeterminabila, deadeplasa
formele, constituie unuldinizvoarele unuiinfinitsirde
creatiipurartistice.· '
PrinUl111are, supletea uneif0l111esingulare, schim
bareaasa-zisa interior-organica, directionarea eiÎn
imagine (miscarea), dominanta obiectuala saua
abstracti eiÎnaceastaformasingulara pedeoparte,iar
pedealtaasocierea dintreformele careconstituie
formele marialegrupurilor deforme,asocierea dintre
fomlele singulare sigrupurile deformealcatuind fonna
ceamareaimaginii deansamblu, apoipril1cipiile conso
nanteisauecouluituturorpartilorcitate,adicaîmbinarea.
formelor singulare, stânjenirea uneiforn1eprinalta;de
asemenea deplasarea, antrenarea sauruperea formelor
singulare, tratareaegalaagrupurilor deforme,acom
binariielementelor voalatecuceleprezentate direct,a
-combinarii dintreritmicitate siaritmie peaceeasi
suprafata, acombinarii formelor abstracte purgeome
trice(maisimplesaumaicomplicate) cuformegeome:-
65

alb
,,",' culoarea:
,~eaînsasi unmaterial contrapunctic;
Ineaunpotential infinit,vaconduce, laolalta
,.d,e,:~e,:nul;,.spre mar~lecontrapunct alpicturii, princare
,pIcturava ajungeIaI~eal~lcornpozitional .si,,caartaCU
ad~va:.at pura,'sev~puneînslujbadivinului, Mereu
acelas~g?i~ in:ailibil ,o~~.duce peculmile ametitoare
~ep,(l~clP1U1U1 necesltat1l Interioare. Necesitatea inte~'
~oara)an~st~red~n trfi,motivatii de,Ordinmistic.Ea
esteformatadmtreInevOlmistice: . ,.
1:Fiecare artistestedator,c~SPiritcreator,sa_si
.expnm~ propria~ersonalitate (Elementul personalitatii).
2,FI,ec~eartIst,cafiualepociisale,estedatorsa.
~ea~expresl~ specificului acesteiepoci(Elementtil stilis~
tIcl~.'v~l~nle ?eordininterior, alcatuit dinlimbajul
eP?CllSIlImbajul natiunii, atâtavremecâtriatiunea vaeXlstacaatare). ,.
3:-Fiec~re aitist;caslujitoralartei;estedatorsa.
.ex~n~e PTInartaspecificul arteiîngeneral. (Element al
artIstIc~lU1 pur'sisimplusivesnic,permanent pentrutoti
?amenII, 1~1toatepopoarele siîntoatetimpurile, vizibil
In~p~erafIecarui.ar.t.ist, elnucunoaste caelement.de
bazaInar~a,restnctII detimpsispatiu.). Esteîndeajuns
sapatrunzI cuprivirea spirituala primele douaelemente
pent.rua-lvedeaclarpealtreilea.Vo'inîntelege atunci'.
caSIo.colo~na detempluindiangrosolan cioplita este
pedeplInanImata deacelasiduhcasiceamaianimataopera"moderna". J
S-ad~scutat si.sedisc~taîncamultdesprefactorul
personal Inarta;dIncândÎncândsespuneca~te '.dil'.~. .cevaSI
~ICL.I.namte sevaspunetotmaidesînlegatura cu
stIlul~lltorului. Chiardacaacesteprobleme suntde
mareImportanta, elepierdtreptat, de-a1un"'li!1:>
66~:"','',:',\. ,','o•
,::::\.'-:r~
..,veacu,rilor .siapoialInileniilor,. dinacuitate siimpor~
.tant(peveni!!d, '.t~celedin,unnaindiferente sim()arte../.
,.,poaral treileGielement,CeI alartistÎcului ;pursi
vesnic;ramâne•sivesnicviu.Timpul mi-idiminueaza
forta;;ciofacesacreasca neîncetat. Osculptura'
egipteanane 'emotioneaza astazicusiguranta ,maimult
decâtreuseas-ofacademult, cuoamenii timpului ei:si
astapentruc~eraînca·preaputernic legatadeacea
vreme;de'trasaturiie încaviialeepocii'sialepersona
litatiiînfatisate, ceeace-i atenuaefectulartistic.'Astazi
desprindem dinaceeasioperasunetuldezgolit 'alartei
eterne.Iarpedealtaparte:cucâtoopera"actuala" este
maibogataînprimeledouaelemente, cuatâtmai,usorsi
rn,ai.fifesc vagasidrumspresufletele contemporanilor.
Simaideparte: cucâtaltreileaelement estemaiprezent
într-ooperaactuala, cuatâtvafiacoperit maimult
sunetulprimelor douasitocmaiprinaceastaîngreuiat
drumulspresufletulcontempora,nilor. Deaceea,trebuie
satreacauneorisecolepânacândsunetul celuide-al
treileaelementsaajungalasufletulom~lui.
Înacestfel,dominanta acestuialtreileaelement
într-ooperaestesemnulmaretiei eisialdimensiunii
spirituale aartistului.
Acestetreinecesitati deordinmisticcoincidcucele
treielemente necesare aleopereideartacaresuntstrâns
legate'întreele,adicaseîntrepatrund, ceeacereuseste
saexprime oricândunitateaoperei.Totusi,primele doua
elemente includtemporalul sispatiul, ceeace,pentru
operapurasieterna,careseafladincolo detimpsi
spatiu,arecaefectcreareaunuianumeînvelis, relativ
opac.Demersul evolutiei artistice constaoarecum din
desprinderea artisticului pursivesnicdefactorul
personalitatii, deelementul stiluluiepocii.Înacestfel,
celedouaelemente nuaunumairolulunorfortecon
tributive, cisipeacelaalunorfrâne.Stilulpersonal, ca
sistilulepociidaunastere, încursulfiecareiperioade,
unorformeprecise sinumeroase; careînciuda
deosebirilor aparentmaridintreele,suntdefaptînrudite
67

atâtdeorganic, încâtarputeaficonsiderate caoforma
unica:sunetul lorinterior nueste,înceledinurma,
decâtunsunetdebaza.Ambele acesteelemente suntde
naturasubiectiva. Oepocavreasasereflectepesineîn
întregime, sa-siexprime artisticviataei.Lafel,siartis~
tuldoreste saseexprime pesinesiselecteaza ~u~a2
formelecucareareafini~ti. Treptat, secontureaza pana
laurmasti1ulepo~ii, adicao\anume formaexterioara
subiectiva. Artisticul pursieternare,dimpotriva, rolul
factorului obiectiv, caresefaceîntelescuajutorul fac-
toruluisubiectiv. .
Vointa-inevitabila -deexpresie aelement.ului
obiectiv estefortapecareod~numim aicinecesltate
"interioaraH sicare,dinariafactorului s.ubiectiv,
foloseste azioanumeformagenerala iarm.âlneoal.ta.
Necesitatea interioara estepermanenta SlneoboSlta
pârghie, panacare,faraoprire,"înainteaz.a,". Spiritul~s~
continua drumulsideaceealegiledeaZlalearmv~m:l
interioare vorfimâinelegiexterioare carevortral,111
utilizarea lorulterioara, numaicuajutorul acesteinece
sitatidevenita exterioara. Esteclarcafortaspiritu~Ia
interioara aarteifacedinformaeiactuala numalo
treaptaspreaajungemaideparte, laaltetrepte.P~'
scurt,actiunea necesitatii interioare sidecievolutia artel
esteexpresia progresiva aeternului obiectiv prin~em?~
raIulsubiectiv. Sipedealtaparte,esteJupta sublectlvl~
tatiicuobiectivitatea. Asa,~epilda,~~~:~aa~tazl
recunoscuta reprezinta ocucenre anecesltatll 1I1.tenoare
trecute, ramasa peoanume treapta extenoara a
eliberarii, alibertatii. Aceasta libertate actuala afost
asigurata prinluptesipare,caîntotdeauna, saînsemne,.
pentrumulti,"ultimul cuvânt'~. Uncanonalacest~l
libertati limitateeste:artistulpoatetranspune înexpresle
oriceformaatâtavremecâtramânepeterenulformelor
împrumutat~ dinnatura.Cerintaaceastaareînsa,casi
toateceleanterioare, numaiuncaracter temporar. Ea
esteexpresia exterioara actualaadicahecesit~t~~. ~xte
rioaraactuala.Dinpunctul devederealnecesltatll mte-
68rioare,oasemenea delimitare nupoatefifacuta,iar
artistului îiesteîngaduit sasesprijinecutotulpebazele
interioritatii deastazi,careiaiserapesteactualadelimi
tareexterioara si,înconsecinta, trebuiedefinita astfel:
artistulpoatefolosioricefaImapentruaseexprima. În'
acestfelsevede,însfârsit(silucrulestedeoimportanta
imensa, pentrutoatevrem!1rile siînmodspecialpentru
azi!),cacercetarea preocupata efeelementul personal,
destil(sipelângaasta,deelementul national), nu
numaicanupoatefirealizata intentionat, cuprogram,
darnicinuareaceamareimportanta careiseacorda
astazi.Sisevedecaînrudirea generala dintreopere,
care,de-alungulmileniilor, nunumaicanuaslabit,ci, I
s-afortificat dinceîncemaimult,'nuseaflaînexteri~
ar,înfactorii externi, ciÎnrad~cina radacinilor, în
continutul misticalartei.Sisevedecadependenta de
"scoli", goanadupa"orientari", 'pretentia de~,gasi
într-oopera"principii", sianumite mijloace de'expresie
precisspecifice uneiepoci,nupotducedecâtpedru
murigresite, nupotaducedecâtneîntelegere,
întunecare, amutire.
Artistul trtbuiesafieorbfatadeformele "recunos~
cut,e"sau"nerecunoscute~' sisurdînfatateoriilor si
dorintelor epocii.Ochiullui.:..mereudeschis-trebuiesa
seîndrepte spreviatainterioara, iarurechea sasi-o
aplecespreglasulnecesitatii interioare. Numaiatunciva
fiîndreptatit saîntindamânaspreoI:icaredinmijloacele
pem1ise si,lafeldeusor,spreoricaredinceleinterzise.
Aceasta estesingura calepecarepoale'fj exprimat
ceeaceapare,misticvorbind, canecesar. "
Toatemijloacele suntsfinte,dacasunt,interior,
necesare.
Toatemijloacele suntpacatoase dacanuizvorasc din
.izvorulnecesitatii interioare.
Pedealtaparteînsa,dacapeaceastacalesemai
.poatesiastaziteoretiza lanesfârsit, înoricecazteoria,
îndetaliile ei,esteprematura. Înarta,teorianupre
mergeniciodata creatiei sinutrageniciodata practica
69

.;'..
cilucrurile,seîntâmpIainvers.Î~ acestdome
simaial,eslaînceputeste~,problemade
,prinintuitie;,simaialeslaînceput,de
ajungelajusteteaartistica., Chiardaca'
generalaarputeafiQbtinutasi pecalepuqeo-
mairamâneunpluscareesteveritabilul sufl~tal
(decipânalaun'punctsi'esenta ei);'nkiodata
siobtinut cuajutoruI'teoriei,afaradecazul ca
insuflap~neasteptate acestplusîncreatie.
De~arece art~acp~neaza, asupra.sentiIl1entului, .poate
.a~tlO~anumaIcuajutorullui.:Niciproportiile celemai
sIgurc~lculate, nicicântaririle sievaluarile celemaifine
nupotducelaunrezultatex~ct,obtinut princalculIIlen
,talsi,aprec~ere dedil~tiva. i\semeneaproportiinupot fi
calculate SI,asemenea balantanu.poatefi'gasita'de-a
ProportiiIesi evaluariIe nu,suntorealitate din
afaraartistului, ~iorealitate.i.~terioaraI~isi reprezinta,
ce~aces-:armalputeanumi'sIsimtullimitelor, tactul
artI~tic-:-calitatiînnascute artistului sicare,prinela-
,?unle,lUI,potfiînaltateIaranguluneirevelatiigeniale.
Inacestsen.s,existasiposibilit~tea deaîntelegeformu~
lareaprofetIca aluiGoethecuprivireIasunetuldefond
înpictura.Oastfeld~grhmatica a-picturii poatefideo
camdatadoarpresimtita si,dacaarfi,înceledinurma
sa~eajun~alaea;atuncivafiedificatanuatâtpebaz~"
legllQrfiZIce(cum,s-asi încercatsiaziseîncearcadin
nou,încubism)câtpebazalegilornecesitatii interioare,
pecareleputemdenumilinistitilegisufletesti.
,
~Marelesi;nultilateralul maestru'Leonardo da:Vinciaimaginat
unSIstemsauosuitadelingurile,pentruluatulculorilor. Prinacest
pr?cedeu seurmarea oblinerea uneiarmonii mecanice. Unuldinelevii
~UlLeonardo sechin1Jia c~folosirea acestuiprocedeu si,disperat de
~nsuc~e~, s-~adresat. unUlcoleg,Întrebându-l cumutilizamaestrul
InsUSI::ng~l'1tek :.Mae~trul nul~foloseste niciodata, i-araspuns
co~egul (dmMereJkovsk1: Leonardo daVinei,trad.Înlb.germ;deA.
Ehasberg, EdituraR.Piper&Co,MUnchen).
70celor
Ulaimari'pf9bleme alepicturiiva
Drumulpecarenesiaf1amastazi …,
puluiriostru -estedrumuipecate
exteriorltate*,pentru caîn'locul
mentsaasez~rriunaltul;-,fundamentul esentialal
sitatiiinterioare: Însa,dupacum trupulsefortificasise
dezvoltaprinexercitiu, totasaseîntâmpla sicuspiritul.
Dupacumuntrupneglijat sedebiliteaza siajunge
neputincios, totasasispiritul.Intuitiaînnascuta aartis
tuluiestetocmaitalentuldinEvanghelie, careimtrebuie
îngropat Artistulcarenu-sifoloseste talentulesteun
sclavlenes. .
Deacet:aest~ absolutnecesarsidelocnociv,ca
artistulsa'cul10asca punctul deplecarealacestor
exercitii.
Acestpunctdeplecareesteaprecierea valorii.deinte-.
rioritateamaterialulufcu ajutorulmariibalanteaobiec
tivitatii- adicaacercetarii ":';încqzulnostruaculorii
care,'înansamblu, trebuiesaaibaînoricecazunefect
Î'. .,;asupraoncu]',
Prinurmare,nuestenevoiesaneîncurcam încom
plicatiileadânci sifinealeculorii,cisanemultumim cu
reprezentarea elementara aculoriisimple.
,Neconcentram maiîntâiasupraculorii izolate,
*Conceptul de"exteriodtate" nutrebuie confundat aIcicu
notiunea de"matetie". DeprimulamnevoienumaicaunÎnlocuitor al
fonnularii"necesitaln extetioare", carenupoateniciodata conduce din
colodelimitele "frumosului" unanim recunoscut sidoartraditional.
"Necesitatea interioara" nucunoaste asemenea limitesi,de,aceea,
creeazaadesealucruridesprecaresuntemobisnuiti saspunem casunt
"urâte". "Uratul" este,prinurmare, doarunconcept rutinarcare,În
'calitatea luiderezultatexterior alunornecesitati interioare activeodi
nioarasi,dejaincorporate, continua multavremesaducaoviata
aparenta. Invremurile aceleaapuseeraetichetat caurâtoricenuseafla
atunciÎndirectalegatura cunecesitatea interioara. CeeaceseaflaÎrisa
Înlegatura cunecesitatea interioara eradefinitca"frumos". Sipebuna,
dreptate -cacitotceeaceaduceIasuprafata Î1ecesitatea interioara,
esteprindefinitie frumossi,maidevreme saumaitârziu,vafiÎnmod
'inevitabil recunoscut caatare.
71

TabelulI
catreprivjtor _..• ~~~»J dinspreprivitor
(corporale) • ~– (spirituale):::PrimulcontrastRece
Albastru
Întunecat .
Nearu =alII-leacontrast b
Lipsatotaladerezis.tenta si
niciopotentialitate (moarte)
NegruCald
Galben
Luminos
Alb
2.Excentrice sicopcentrfce,
caÎncazulgalbenului sialbastrultii, darîn
formarigidizata.I
2MiscaJi:
1.orizontalePrimapereche decontraste IsiII
(alecaracterului interiorcaactiunepsihica)
II
2Miscari:
1.Miscarea derezistenta,Galben Albastru
.2.excen~iceoliO concentnce
Rezistenta continua
sitotusi
potentialitate (nastere)
Alblasând-o saactioneze asupranoastradinsinguratatea ei.
AiciestedeluatÎnconsiderare oschemacâtmaisimpla.
Întreaga problema vaficuprinsa Într-oformacâtma(
simpla.
.Celedouamaricompartimente careneizbescde
Îndataprivirea sunt:
1.Caldura sauracealatonuluicolorat, si
2.Luminozitatea sauîntunecimea lui.
Înacestfel,rezultaimediatpatrusunetedebazaale
oricarei culori:eaeste1.caldasi1.luminoasa sau2.
Întunecata, sauII.recesi1.luminoasa sau2~
întunecata.
Caldura sauracealaculoriiesteÎnclinarea '-luataÎn
general-spregalbensausprealbastru..Este·vorbaaici
deodiferentiere cese'petrece, casaspunem asa,pe
,aceeasisuprafata, culoarea pastrîndu-si sunetuldebaza,
numaicaactstsunetvafioripredominant material, ori
predominant imaterial. Arelocaiciomiscareorizontala,
Încursulcareiaculoarea caldasevaÎndrepta, pe
suprafata orizontala, catreprivitor, iarceareceseva.
Îndeparta deel.
Culorile Însele,careprovoaca miscarea orizontala a
alteiculori,suntlarândullor:.caracterizate deaceeasi
miscare, d'ar"realizeaza apoisioaltamiscare ce
deosebeste puternic oculoaredecealalta: prinacestfapt
exprima primulmarecontrast Înlumeavalorilor interio~
ritatii.Caatare,înclinarea uneiculorisprerecesauspre
caldesteunfaptdeincomeilsurabila semnificatie s{
importanta interioara.
Aldoileamarecontrast estediferenta'dintre albsi
negru,decidintreculorile caregenereaza cealalta
pereche dingrupulsunetelor deba?a:înclinarea culorii
spreluminozitate sauÎntuneric. Acestedouaultime
aspecte cunoscsieleaceeasi miscare spresidinspre
privitor, darnuÎntr-omaniera dinamica, ciÎntr-una sta-
tica,rigida(v.Tabelul 1).. ..
AdouaÎntâlnire dintregalbensialbastru carecon
tribuielaevidentierea primului dintremarilecontraste,

~galesicoloram
?bservam,chiar si
asupralQr;ca' cercul.
deomiscarecentrifu,ia si
deprivitor modaproape' concret. Cercul
altJastru însa,desfasoara o,miscare centripeta (caun
Cares-arretrageîncochilia lUI),îndepartându-se
deprivitor. Primulcer~a'greseaza qchiul,Îrttimp ceal
doileaabsoarbe privirea. . .'
Acestefectsemareste, .dacaseadaugasidiferenta
dintreluminozitate siÎntunecare: efectulgalbenului se
potenteaza atuncicândmaideschidem "uloarea (mai
simpluspus:prinadilOsul dealb);efectulalbastrului se
potenteaza atuncicândmaiÎnchidem culoarea (prin
adaosul denegru). Acestfaptcapatasiomaimare
i.mportanta, dacaobservam cagalbenu,1 trage,atâtde.
puternic sprelumina(alb),încâtungalbenfoarteînchis
nicinupoateexista,Înrudirea profunda,! însensfizic,
dintregalbensialqestereala,casiînr4direa dintre
albastru sinegru,deoarece albastrul poatedobândi o
adâncime înstaresaatingalimitelenegrului. Maiexista,
pelângaaceastaasemanare fizica,siunaoarecum de
ordinpsihiccare,cavaloareinterioara, desparte accen
tuatceledouaperechi (galben sialbpedeoparte,
,albastru sinegrupedealta),înrudind însa-foarte
îndeaproape peceidoimel11bri aifiecarei perechi
(despreacesteamaidetaliatîndiscutia referitoare laalb.' I
SInegru).
DacaÎncercam sa"racim" galben'ul (aceasaculoare
tipiccalda),eldevineverzuisiambelemiscari(ceaori
,zontalasiceaexcentrica) diminueaza deîndata.Înacest
fel,galbenul dobândeste uncaracter oarecum maladiv si
suprasenzorial, întocmai caunomplindeaspiratii si
energie, care,datoritaunorcircumstante deordinexteri
or,arfiîmpedicat sa-sirealizeze aspiratiile sisa-si
foloseasca energia. Albastrul, can1iscare desenscom
pletopus,frâneaza galbenul, situatieîncare,prinadao
'sulcontinuu dealbastru, celedouamiscari opusese
*Toateacesteafirmatii suntrezultatele unortrairiempiric
sufletesti sinusebazeaza peniciostiintapozitiva,
74",J
anuleaza 'reciproc pânalaurrnasi ceeacerezultaest~o
deplinaimo~jJitEltesi liniste;Rezulta. verdele. lo''…,',Lafelseîritâmplasi cualbul,c~ridîlumbrim cu
"negru.Îsipierde(,stabilitatea siînceledinurmarewlta
griulcare, psihologic vorbind, seaflafoarteaproape •
deverde." " ,'…..'"……:.,
Numaicaverdele cupJinde înelgalberml sialbas
truIsub forrn_aunorforteparalizate, care'arputeafi
reactivate.O sansaoareverdele, careîilipseste cu
totulgriJ,llui.Îilipseste fiindcagriJ,llsegompune din
culoricare'nu'posedaofortapuractiva(dinamica);
ci,pedeoparteconstau dintr-orezistenta irriobila,
iarpedealtapartedintr-o,imobilitate incapabila de
rezistenta (caunzidpornitspreinfinit; nesfîrsit de
solidsiogroap1'tfarafurid). '
Deoarece ambele culori,alcatuind verdele sunt
actiyesi dinamice, putemstabilichiarsipeplanpur
'teoretic efectele spirituale aleculorilor judecând dupa
caracterul acestor dinamisme; lafel,dacalucram
experimental SIlasamculorile sa-siexercite asupra
noastra.efectul, ajungem laacelasi rezultat. Într-a
devar,primamiscard agalbenului, tendinta luiiradi-'
antaspreprivitor sicarepoatefipotentata pânala
agresiune (prinintensificarea galbenului), darsia
douamiscare -saritulpeste.limite, risipirea forteiîn
ambianta -seamana cuaceleînsusiri aleforteimate
rialecesenapusteste inconstient asupraobiectului si
iradiaza faratelîntoatedire'ctiile: Pedealtaparte,
galbenul, privitdirect-(într-o oarecare formageome
trica)nelinisteste, agreseaza, iritasufletul omenesc si
indicaacelcaracter alviolentei exprimata cromatic,
careîncele'dinurmaareasupradispozitiei sufletesti
efectul uneiinsolente siincomoditati*. Aceasta
Însusire agalbenului, cutendinta luiaccentuata spre
tonalitati mailuminoase, poat~fipotentata pânalao
*Asaac\ioneaza, deexemplu. cutiapostalagalbena dinBavaria,
cândnusi-apierdutculoarea initiala. Esteinteresant faptulcalamâia
estegalbena (puternic acida),canarulestegalben(ciripit,a<;cutit). Aici
neaflamînfatauneiintensitati deosebite atonuluicolorat.
75

intensitate sifortainsuportabile pentruochisisuflet.
Oasemenea potentare pareacompaniata deo
trompeta acutaîncaresesuflatot'maitaresaudeun
sunetînaltdefanfara*. Galbenul esteculoarea tipic
lumeasca. Elnupemliteadânciri considerabile. Racitprin
interventi,a albastrului, galbenul dobândeste, cums-a
aratatmaisus,otentamaladiva. Raportat Iaostarede
spiritumana, galbenul arputeaînsemna reprezentarea
colorata adementei, nuînsaamelancoliei, aipohon
driei,ciaunuiaccesdefurie,denebunie oarba,detur
bare.Galbenul seamana cuunbolnavnapustindu-se
asupraoamenilor, distrugând totul,risipindu-si forteleîn
toatedirectiile, faraplansilimita,pânaceledevoreaza
complet. Maiseamana sicuacearisipanebuneasca a
ultimelor energiialeveriiînfrunzisul strident altoam
nei,caruiaiseriîpestealbastruiul linistitor, înaltatIa
cer.Rezulta deaiciculorideofortaextraordinara,
careiaîilipsesteînsacutotuldaruladâncimii. Acestdar
îlposedaalbastru!: maiîntâi,teoretic~orbind, înplanul
misciirilor fizice:1.centrifug înraportcuprivitorul, 2.
centripet sprepropriul centru.tafelseîntâmpla atunci
cândlasamalbastrul saiactioneze (înoriceformageo
metrica dorita)asupra'sufletului. Înclinarea albastrului
catre."adânc" esteatâtdemare,încâtdevinemaiintens
tocmaiîntonurile maiadânci,dobâl}dind înacelasitimp,
ecouriinterioare maicaracteristice. Cucâtunalbastru
estemaiadânc,cuatâtiseadreseaza omului cao
chemare spreinfinit,trezindu-i doruldepuritate si,în
final,detranscendenta. Esteculoarea cerului, asacum
ni-limaginam cândauzimsunetulcuvântului cer.
A!bastru! esteculoarea tipiccereasca**. 'Albastrul îsi
*Corespondenlu tonurilor colorate cucelemuzicale este
bineînteles doarrelativa, dupacumpevioarapotevoluasunetefoarte
diferite, corespunzatoare unorculoridiferite, totasaseîntâmpla cu
galbenul, alecaruivariate,nuantepotfiexprimate prinvariateinstru
mente.Negândim, înlegatura cuasemenea paralelisme, Înprincipal
latonalitatea cromatica puratemperata, iarpeplanmuzical latonul
mijlociu faravariatiiprovocate devibratii…etc. ..
**Niinburile …suntauritecânde~tevorbadeîmparat siprofeti'
(decioameni) si"bleu-cielu încazulpersonajelor simbolice (d~cifiint~. ,
76desfasoara linisteapânaînadâncul sufletului omenesc*.
Coborând sprenegru,seÎmbogateste cuacompaniamen
tuluneitristetidincolodeomenesc* *.Apareoadâncire
faradesfârsitaunorstaridespiritgrave,alcarorfinal
nuexistasinicinupoateexista.ÎncazulÎncareacesta
aretendinta deailumina culoarea, procedeu maiputin
adecvat albastrului, elcapatauncaracter indiferent, se
distanteaza cunepasare de0111,lafelcaînaltulcer
albastru deschis. Prinurmare, cucât'estemaideschisIa
culoare, cuatâtestemailipsitdesunet,pânacând
ajungelalinisteatacerii,Iaatb.În,reprezentarea muzi
cala,albastrul deschisseamana cuunflaut,iaralbastrul
,închiscuunvioloncel; pemasura ceseadânceste,
seamana totmaimultcuminunatele sunetealecontraba
sului;înformaceamaiadânca sisolemna, sunetul
albastrului estecomparabil cucelalorgii.
Galbenul seacutizeaza usorsinupoatecoborîla
mariadâncimi. Albastrul seacutizeaza greusinuse
poateridicaIatensiuni Înalte.Echilibrul idealal
amestecului dintreacestedoua'culoridiametral
deosebite unadecealalta danastereverdelui. Miscarile
orizontale seanihileaza reciproc. Lafelsimiscarile din
,.~ .,", '
SIll1sprecentru.Sefaceliniste.Aceasta esteîncheierea'
logica,usorderealizat pecaleteoretica. Iaractiunea
directaasuprasufletului plinintermediul priviriiducela
acelasirezultat. Faptulestecunoscut demultnunumai
1
cuoexistenta exclusiv spirituala). (ÎnKondakov, N.,Histoire deJ'art
byzantin consid.princip. danslesmillialures, Paris,1886-f891,voI.
II,p.382).
*NuÎnsacalinisteaverdelui care,dupacllmVOIJ;lvedea,esteo
linistepamânteasca multumita deeaînsasi,ciadâncindu-se solemn,
,dincolo depi'imântesc. Lucrulacestatrebuieîntelesliteral:pedrumul
ceducespreacest"dincolo", seaflainevitabil sipamântescul. Toate
framântarile, întrebaIile, Gontradietiile pamdntescului trebuie traite.
!,!irneni nulis-apututsustrage. Încunoasterea acesteinecesitati sta
Izvorul"linistii". Intrucât însaaceastiiliniste nuneesteceamaistraina
dintretoate,cugreuneputemapropia: peplaninferior, înlumea
culorilor, dedominantele dealbastru.
**Înaltmoddecât\'ioletul, asacumvafidenumita culoarea
ultei'ior. '
77

:::':Portocaliu
==Violet·
îndirectie
concentrica'=alIV-leacontrast
miscare
însine
(autonoma)Rosu
VioletVerde =-a1ID-Ieacontrast
primulcont~ast anulatspirituali
.=mobilitatea potentiala
=imobilitate
Provenit dinI-ulcontrast prtn
1.elementul activalgalbenului înrosu
2.elementul pasivalalbastrului înrosuIVPortocaliu ,. 'Miscarile excentrice siconcentrice lipsescci.!totu~..,'. =Gn
Inamestec OptIC .r..
casiînamestecul mecanic dealbSInegru =Gn
îndirectieexcentrica',,Miscare în'sin~
(autonoma), 'publicului îngen~
..c,eamailinistita din
Odirectie,nuînre gist~eaza
alpasiunii. NucerenimIC,nu'
Chf~aITla mmIc..conti,TIua absentaamiscarii este
CUuneftct binefacator asupra'oamenilor si
obosite, dar,dupaunanuine'timpde odihna,
deveniplicticoasa. Tablourile pictateîn
de,verdeconfirmaaceasta parere. Dacaun
tabloupictatÎngalbeniradiaza intotdeauna caldura
sufleteasca SelUuntablouînalb~struapareracoros (sunt
efecteactive,devremeceomul,caelement aluniversu
lUi,este d~stinatmiscarii permanente, poatevesnice),
yerdeledadoaroimpresie deplictiseala (efectpasiv).
Pasi~itateaeste calitatea ceamaicaracteristica averdelui
absolut, careiaisemaiad~uga,pe deasupra,si par~
fumulunuisoideortduozitate siautomultumire. De
aceea,verdele absolutestepentrulumeaculorilor exact
ceeace,înuniversul oamerlilor, esteasa-nuitiita
burghezie:un element imobilmultumit desine,limitat
în.toatedirectiile. Verdelese aseamana cuovacagrasa,
foartesanatoasa; culcataînnemiscare, denimicaltceva
capabila decâtderumegat sicarecontempla univ.ersul
cuprivirea eiidioatasitocita*. Verdele esteculoarea
principalaa verii,încarenaturaadepasitperioada de
"SturmundDrang"aanului-primavara -sis-acufun-
,,'datîntr-olinistemultumita desine(v.Tabelul IT).
Dacaverdeleabsolutestescos'dinechilib.ru, atunci.
urcaspregalb~n, înviorându-se, întinerit sivesel.Prin
amestecul ~egalben'si-afilcutlocOfortaactiva.Prin
dominanta dealbastru, coborând spreotonalitate'
adânca, verdelecapatacutotulaltsunet;devineserios'
si,casaspunem asa,cadepegânduri. Elementul activ
patrunde astfelsiînacestcaz,darcuunc~racterdiferit,
deprimulcaz.
••AcestaesteefectulmultIaudatului echilibru; Câtdebinetispus
acestlucrusiChristos: '"Nuestinicirecesinicicald:,." .
78 79

Încazultreceriidelaluminos laîntunecat, verdele
îsipastreaza caracterul originar deindiferenta siliniste,
situatieÎncare,-Într-uncontextluminos, seaccentueaza
primulcaracter, iarîntr-unul întunecat estemaiaccentu
atcelde-aldoilea.Faptulestefirescdatfiindcaaceste·
modificari seobtincuajutorulalbuluisinegrului. Înter
menimuzicali, asdesemna verdeleabsolutcelmaibine
prinsunetele linistite, prelungi, de-oînaltime mijlocie,
aleviorii.Acestedouaultimeculori-albulsinegrul
aufostdejadefinite, îngeneral. Privind lucrurileîn
detaliu, albul,adeseaconsiderat caononculoare (în
specialdincauzain\presionistilor carenuvad"albulîn
natura"* actioneaza casimbolalunuiuniversdincare
toateculorile, caînsusiri, calitatisisubstante materiale
audisparut. Acestunivers seaflaatâtdesusîncom~
paratiecunoi,încâtnouanuneparvineniciunsunetde
acolo.Coboara înschimbdeacoloovastatacerecare,
exprimata material, neaparecaunzidrece,denetrecut,
indestructibil, întinzându~se lainfinit.Deaceea,albul
actioneaza asuprasuf7etului nostrucaoprelunga tacere,
pentrunoiabsoluta ..Îninterior, îlauzimcapeunnon
sunet,ceeacearcorespunde oarecum unorpauzemuzi
cale,acelorpauzecarenuîntrerup decâttemporar dez
voltarea uneifrazarisaua·unui.continut sinureprezillta
încheierea eidefinitiva. Nuesteotaceremoarta, ciuna1.
Încarcata delatente.Albulsunacaotacere,care,brusc,'"
*VanGoghÎsipunea,înscrisorile sale,Î~trebarea dacan-ar
puteapictaunzidalbdirectcualb.Aceasta întrebare, cenuarprezen
tapentru unpictordinafararealismului niciunfeldegreutati,
deoarece foloseste culoarea casunetinterior, apareînochiiunuipictor
impresionist-naturalist caunatentatlaadresanaturii. Oasemenea
întrebare treguiesaparaînochiiacestuipictorlafelderevolutionara
pecâtpare~derevolutionara siiesitadincomunmodificarea umbrelor
dinbrunÎnalbastru (exemplul f2.vorit'cu"cerulverdesiiarbaalbas
tra").Totasacumînacestultimcazrecunoastem tranzitia delaacade
mismsirealism laimpresionism sinaturnlisl11, înîntrebarea luiVan
Goghidentificam sîmburele "traducerii naturii", adicatendinta dea
reprezenta natui'anucafenomen exterior, cideacomunica înprimul
rândelementul impresiei interioare, deputinavremeÎncoace numita
expresie.
80poatefiînfeleasa. Esteunneanttineresc saumaiprecis
spus,unneantdinaintea Începutului, dinainte deasefi
nascut. Poatecaacestaera~ul1etul pamântului În
perioadele albealeglaciatiunii. Caunneantfaralatente,
caunneantdisparut dupaapusulsoarelui, caotacere
vesnica, faraviitorsisperanta estesunetulinterior al
negrului. Peplanmuzical, estereprezentat caopauzade
completa încheiere, dupacareUffi1eaza continuarea, ca
unînceputdelumenoua,întrucât prinaceastapauzaa
luatformaunanumecevapentrutotdeauna încheiat:
cerculs-aînchis..Negrul estestingere, gramada de
gunoiars,nemiscare, cadavru, cevacarenuparticipa
emotional Ianiciuneveniment, carelasatotulsa
alunecepesteel.Estecatacereaunuitrupdupamoarte,
încheierea uneivieti.Extelior vorbind esteculoarea cea
mailipsitadesonoritate, ceamaislaba,pefondulcareia
olicealtaculoare, chiarsiceamaislabasonorrasuna
maiputemic simaiprecis.Nucapefondulalbcaretul
burasunetuloricareiculoriaproape, .iarunelesedizolva
cutotulsiIasaînurmalorunsunetslab,debilitat*.
Nuînzadarafostalesalbulcavesmânt-simbol al
pureibucurii si,curateniei desavârsi te.Iarnegrulca
vesmânt demaredoliu,âeadâLlcaîntristare, .simbol al
morfii.Mediadeechilibru dintreacestedouaculori
rezultata. dinamestecul lormecanic, estegTiul.Firest~
caoculoareceianastereînacestfelnupoateaveanici
sunetexterior, riicivibrafie. Gliulestelipsitdesunetsi
imobil.Aceasta imobilitate m-eÎnsaunaltcaracter decât
linisteaverdelui, plasatîntredouaculoriactive,sicare
i:esteprodusul lor.Deaceea,griulexprima imobilitatea
,Afar~sp~ranta. Cucâ!acest griestemaiîn~u~ecat~ cua.tât
,/J'maleVIdent apareelementul dezolant SIIese 111rehef
t~caracterul luisufocant. Încazulgriuluimaideschis,
:;,.
."'f;.
B\V*RosuIdecinabru, puspeunfondalb,apareopacsimurdar; pe
.fondnegru,seÎncarca puternic cuofortastridenta, de-adreptul
uluitoare. Galbenul deschispealbsedebiliteaza, sedizolva; penegru
;Jreunefectatâtdeputernic, încâtpursisimplusedesprinde defond~
lptesteÎnaersisareÎnochi. .. ..
/.I(

",(-.,.,…
cuiI'a.Ac~s't'fel d6rosllnll
interventie arecelui, pierzându-siîn
sonoritateasi' sensuLSau,maibine
racireviohinf~,!tr~gica,da nastere
c1ita"murdarie'''' pecareînspecial'
sio'dispretuiesc. Siaceasta,pe
fOrmaeimateriala,ca '
ex.istenta materiala. poseda, caorice
,tenta,'propriul eisunetinterior. Deaceea, evitarea
"murdariei" înpictura esteastazilafeldeiTljustaside
marginita" casiteamadeieriînfataculorii"pure".Nu',
trebuieniciodata uitatcatoatemijloacele nascutedintr-o
necesitâte in1erioara suntpure:Ceeaceaiciapareexteri
o~camurdar este;pe'plan interior, curat.Altf~l, ar
însemna ca~eeace~steexterior curat,peplaninterior
estemurdar. Comparate cugalbenul, rosulsaturnian si
rosulde cinabru seas~am~naîntreele, desitendinta
apropierii lordeomestemultmqiredusa:acestfelde
rosu,arde,darmaimultpentrusîne}nsusî, caracterul
camnebllnesc algalb.enului lipsindu-i aproape cU
desavârsire.De aceeaestesiprobabil preferat galbenu- '
lui,fiindcuplaceresimultfolositînornamentica primi
tiva,populara; deasemeni, încostume'le p'opulare
taranesti, undeînaerliber,înraporturi complementare
cuverdele, realizeaza efectedeosebit 'de"frumoase".
Acestrosu,areuncaracter înprimulrândmaterial si
foarteactiv(dacaesteizolat)si,lafelcasigalbenul, nu
tindespreadâncirea tonului.Doarprinpatrunderea într-un
mediucoloristic maipotentat seadânceste sunetulaces
tuirosu.Adâncirea prinnegruesteprimejdioasa,
deoarece negrulcelmortstingeincandescenta sauo
r~ducelaminimum. Rezulta deaiciînsabrwwl'opac,
dur,preaputindinamic, încarerosulsunacaunsusur
de-abiaperceptibil. Totusi,dinacestsunetexterior dis~
cretsedesprinde unulinterior, limpede siputernic. Din
folosirea necesara abrunuluiJezu1ta ofrumusete inte
,rioaradenedes~ris: re(inerea. Rosuldecinabrusunaca.,'.,
,,,-……-
…C4Ioar~a seaeris~.stei •parcaîncepesaiesPire;i d
..'…•.•~pares~mpulullel ~P:era.nteascu~s~ ..Ungriasema
ii….."rezulta "dInamestecul optic.dintreve.r'd'e'';…..,..d'"' '…….SIrospr?Vllle. Inamestecili spirItual dl;'nt're' '"'.'l' …,.,""'",',paSlvltmu,turl1t~desin~sio,iflcandesc"i~nta jntensacti
".Rosul'asacumni'l'.;'a.,'., ',".".'i,.- lmagmm,caoculoarefaralinii
,.,caractensttc,calda a,ctioneaza pepl'.'.•".'1 ..'.'J..,.'anInterIor ccuoarefoartevIesprintena .,l',.a",….. ,'.'..''."neInISttt,carenua
totUSIcaracterul usuratic'al17albenuluic' Ua't"..;"
I.A'.,…"",', uonslplrYlm,:oate. dl~~ctl1le,ci, dincolo ,detoataenerl7i~
Inten.sltateaigen~reazao notaputernica'de for
constlen~a depropnul eiscop.Existaînacestvuieti
:ceastamcandescenta, maialesinterio;'a si ,$
l~~reptata spreexterior, omaturitat~ sa-i
•vmla(v.TabelulII).',.",',
,~cest.rpsu. ideal.•p6atesuporta însa,în
modlfican mart,devierisivariante, Sane
~arosulsaturn~an, rosuIdecinabru, rosulenglezesc,
os~l,de~aranta,.de latonuriIe celemaideschise lacele
mallllchls.e, ~osulîsidovedeste' c~pacitatea dea~i
'1pastrarelatIvbmetonalitatea debaza .dA' S.f~. ' ,reusm 1llacelasII~PsaaIbaunaspectcaracteristic caldsaurece** .
Rosu!deschis sicald(Saturn) areoan~mit .
asem~nare cugalbenul inijlociu (cuprinde capilmle~
relatt> ,mu~tg,alben) sitrezeste senzatia defor;
~er~le, asplr~t1e, decizie, bucurie, triumfplenar!t; uZlcalvorbmd, aminteste desunetul fanfarelor 'A.
c~re!uba~v~necuto~ulei încapatânat, )nsistent, p~te~~
n~c.Instanlecolortstice mijlocii, cumarfirosulde
cmabru, ~restestabilitatea senzatiei acu~earosului:este
c.:opas1U~e mereulafeldeincancfescenta, ofora
sl"u:adesm~,carenupoatefiusorînfrânta, daroa~e
fistmsac?ajutorul albastrului, întocmai cafierulinCins
1
,*Griul,imobilitates'l'l''tD1',,'. . JnlSe,eacrOiXpreslmtea d.r.,'
careV?Ias~oobtinaprinamestecul deverdesirosu(S'O'eJa)Imsteape*~Onceculoare poatefidesi"ur'.'.:'I':,nac: .,
contrastul acestanuesteataAtd'"SIrece~Icalda,mcalen Însa. eaccentuat caÎnca11;O"
tudilledeposibilitati interioare! "',zurosuU1.plem-
8283

tubasiarputeaficomparat cuputernicele bataiale
tobei.
Întocmai oricarei culoriînfondreci,rosu}rece(de
pilda,rosuldegaranta) seIasasupusadâncirii tonului
(înspecialpringlazura). Deasemenea, îsipoateschim
baînmodpronuntat caracterul: înacestcaz,creste
impresia deincandescenta, darel~mentul activdispare
treptatcutotul.Pedealtaparte,acestelement nu
lipsestecutotul,asacumseîntâmpla cuverdeleînchis,
cifacelocuneipresimtiri, uneiasteptari, uneinoi
scânteieri deenergie, casicumcevacares-arfiretras
staîncaIapândasiascunde însinetainicaposibilitate de
afaceunsaltsalbatic. Aicistasimareadeosebire dintre.
acestrosusiadâncirea tonuluialbastru, întrucât rosul,
chiarsiînaceastasituatie, areoanumematerialitate si
aminteste detonurile mijlocii siadâncf, purtatoare de
ecouripasionale alevioloncelultii. Rosulrece,cândeste
deschis, devinesimairriaterial, dardeomaterialitate
purasisunaabucuriejuvenila, curata,asemanatoare
uneisilueteproaspete, tinere,curatedefata.Asemenea
imagine poatefiusorexprimata muzical prinsunetele
limpezi, m~iînalte,ma~cantabile aleviorii*.Aceasta
culoarecare.seintensifica numaiprinamestecul cualb
esteocur6are agreata detinerele. fetepentru
vestimentatie.
Rosulcald,intensificat. cuungalbenînrudit,devine
\portocaliu. Prinacestamestec, dinamica interna a
rosuluiîncepesa4evinaomiscare iradianta, acon.topirii
cumediul. Rosul"însa,carejoacaunrolimportant în
componenta portocaliuIui, mentine înaceastaculoaresi
sunetul seriozitatii, asemanându-se cuunomsigurde
"propriile-i forte.Deaceea,eltrezeste oaccentuata
senzatie desanatate sirasunacaunclopotmoderat de
.bis~rica, ,cecheama credinCiosii !arugaciunea
*J;)espre sunetele succesive pure,vesele.aleclopoteilor (si
zurgalailor cavalini) sespuneperusesteca"sunaazmeura". Culoarea
suculuidezmeuraseaseamana curosuldeschissirecetocmaidescris
maisus. ' .
84"Angelus"*, saucaocaldavocedealtooricaoviola
cântând unlargo.
DupacumportocaliuI rezultadinapropierea rosului
deprivitor, totasa,prindistantarea luicuajutorul aIbas
trului,seproduce violetul, carearetendinta dease
îndeparta deprivitor. Acestrosudebazatrebuiesafie
însaunrosurece,deoarece caldulrosuluinusepoate
combina curacealaalbastr,ului (prinniciunprocedeu),
ceeacecorespunde sipeplanspiritual.
Violetul esteprinurmareunrosuracitînsensatât
fizic,câtsipsihic.Deaceeasiareînsinecevamaladiv,
stins(zguradecarbune!), trist.Nuînzadaraceasta
culoareesteconsiderata capo'trivita pentruvestimentatia,,
femeilor învârsta.Chinezii ofolosesc de-adreptulcao
culoareahainelor dedoliu.Easeamana cusunetulcor
nuluienglezesc, alfluierului ciobanesc, iarîntonurile
închisecusunetele adâncialeinstrumentelor delemn
(deexemplu, alefagotului)**.
Ultimele douaculori, rezultate dinînsumarea
rosului, fiecugalben,fiecualbastru, nu'auunechilibru
stabil.Amestecându-Ie, seobserva tendinta -lordea-si
pierdeechilibrul. Bachiaraparesenzatia caavemdea
facecuundansator pesârma,caretrebuiesafiefoarte
atentsisasebalanseze cândîntr-oparte,cândîntr-alta..
Undeîncepeportocaliul sisetermina galbenul sau
rosul?Unde,estegranitacaredesparte violetul netde
rosusaudealbastru***? Ambele c,ulo~icaracterizate
adineaori (portocaliul sivioletul) reprezinta contrastul al
patrulea siultimulînimperiul cromatic altonurilor sim
ple,primitive, relatiadereciprocitate dintreelefiind,în
sensfizic,aceeasicaacontrastului altreilea(rosusi
verde);adicadecomplementaritate (v.Tabelul.II).Ca
*"Angelus Domini", scurtarugaciune catolica încinsteaMaicii
Domnului, pronuntata zilniclaora~mieziisiaînserarii (n.t.).
**Laîntrebarea "cemaifacf?",printreartisticircularaspunsul
glumet: "complet violet", adicanupreagrozav. .
***Violetul aresitendinta deatransforma înmov.,Siunde
începeunulsiseterminacelalalt? .
85

NV
Contrastele cacercbipolar=
viataculorilor elementare întrenasteresimoarte.
(Cifreleromanereprezinta perechile decontraste) ,
Estelimpede catoatecaracteriza~ile acestorculorisim-'
plesuntdoarprovizorii sielementare. Lafelsisenti
mentele princareaufostcaracterizate aceleculori(de
exemplu bucuria, tristetea etc.).Acestesentimente nu
suntdecâtstarimaterializate alesufletului. Tonalitatile
culorilor, întocmai casicelemuzical~,sunt deoesenta
multmaisubtila,trezindvibratiimultmaifinealesufle~
t~lui,~arenupotfitraduseîncuvinte. Fiecaretonva
putea-foarteprobabil, cutimpul-sa-sigaseasca un
corespondent înexpresia verbala, darîntotdeauna va
86rafl1ân~ siun.ibziduu cuneputinta deînt.otali
.tate,JaptdatoratÎI1tan,uunpi,sporde'bogatie ,atonului,..••
citocmaiesenteiacestuia.De aceea,cuvintel~ suntsi.'.,
iamândoar s~mnaie,lndici relativi~xterioriaiculorilor. '1
.în~cea~taimpo~il?mtate deaînlocuiesentaculoriiprin
,covântsau,a1te mijloace stasisansaarteimonumentale.'
Aici,pnntrecombinatiile Joartebogate sidiverse, exlsta
unabazatatocmaipefaptulmaisusprecizat, .'.sianume
caacelasi sunetinterior poatefiobtinut înacelasi
,moment prinintermediul unorgenuriartistice diferite,
împrejurare datorita careiafiecaregenîsivademonstra,
pelângaacestsunetcomun, siacelplusesential careîi
estepropriu, adaugândastfel bogatiesifortasunetului
comun, bogatiesifortainaccesibile uneisingurearte,..
.CedisonanJe sicombinatii infinite, egaleînfortasi
adâncime cu.aceasta armonie, arfirealizabile prin
dominanta unei-anumearte,princresterea contrastelor
dintrediferitele artesat!pebazaconsonantei tacutecu,~
alteleetc.etc.,devineunIJlcruclarpentrufiecare.
Seaudeadeseaparerea caposibilitatea echivalarii
dintrearte(deex.aarteiplastice prin.cuvânt, respeCtiv
literatura) arcontrazice necesitatea uneidive~sitati a
artelor. NuacestaesteÎnsa'adevarul. Dupacum s-a
spus,reproducerea exactaaaceluiasi "sunet"înexpresii
artistice degenuridiferitenuesteposibila. Chiardacao
asemenea repetitie arfiiposibila, "sunetul" repetat-cel
putinexterior vorbind -arfic'olorataltfel.Dacaî~~a
ni<;iacestaspectn-arexista,dacaprinllrmare repetItla
aceluiasi sunetÎnexpresii artistice degenuridife:itear
reusisaatinga(exterior siinterior) exactaceeasirezo
nanta,niciatuncioasemenea repetitie n-arfideprisos.,
înprimulrând,fiindcaoamenii sunt,dupacaz,dotati.
pentruoartasaualta(activisaupasivi,caemitatori sau
receptori de"sunete"). Sichiardacaniciasan-arfi;
repetitia nusi-arpierde numai prinacestfapt
semnificatia. Repetitia acelorasi "sunete", acumularea
lorconcentreaza atmosfera spirituala necesara
maturizarii sentimentelor (chiarsiacelordeceamai
87

finasubstanta), totasacumpenu-ucoacerea anumitori
fructeestenecesara atmosfera densaauneisere,
conditie absoluta amaturizarii lor.Unvagexemplu arfi
omulasupracaruiarepetarea unoractiuni, gânduri, sen
timente ajungeÎnceledinurmasa-siexercite puternic
influenta chiardacaeleste-personal -putincapabiJ
saabsoarba intensfiecaredinaceleactiunietc.,_com
portându-se asemenea unei.tesaturi groasestropita de
primelepicaturideploaie*.
Nutrebuie totusisagândim atmosfera spirituala
numaiÎncontextul acestuiexemplu foarteconcret. O
atmosfera spirituala este-peplanspiritual -identica
aerului carepoatesielsafiecuratsauÎncarcat de
diferite elemente impure. Nunumaiactiunile pecare
oricinelepoateobserva, saugândurile sisentimentele
carepotfiexprimate exterior, darsiactiunicomplet
ascunse, desprecare"nimeni nustie",gânduri nepro7
nuntate, sentimente neexprimate (Înactiuniumane),
suntelementel~.~onstitutive aleuneiatmosfere spiri
tuale.Sinucideri, omucideri, violente, gânduri
nedemne, josnice, ura,dusmanie, egoism, invidie,
"patriotism", partinire, suntipostaze alespiritului,
realitati spirituale nascatoare deatmosfera**. Invers,
sacrificiul desine,Într-âjutorarea, gândurile pUfesiele
vate,dragostea, altruismul, bucuria Ianorocul altuia,
omenia, dreptatea suntre-alitati care,Întocmai ca
soarele, ucidmicrobii sirefacoatmosfera res
pirabila***. Cealalta formaderepetitie (maicomplicata)
esteceaIacareparticipa elemente diverse deaspect
*Peoastfelderepetitie exterioara sebazeaza efectele reclamei.
**Existaperioade desinucideri, cusentimente razboinice
dusmanoase etc.Razboiul sirevolutia (ultima înniaimicamasura
decâtrazboiul) suntproduse, aleuneiasemenea atmosfere care,pe
aceastacale,sepolueaz1i simaimult.Cumasuracucaremasori, veifi
situmasurat!
***Istoriacunoaste siastfeldevremuri. Aexistatoareunamai
mareata decâtceaacrestinismului, careaatraspeceimaislabiîn
luptaspirituala? Pânasiînrazboaie sirevolutii existafactoridenatura
saspuIbereaerulinfestat. ..
88divers;Încazulnostru-diferitegenuridearta(siÎnsu
mate-artamonumentala). Aceasta formaderepetitie
esteÎncasimaiputernica, deoarece diferitele caractere
omenesti reactioneaza fiecareÎnaltfelfatadeunmediu
artisticsaualtul;pentruuniiesteformamuzic,ala cea
maiaccesibila (careactioneaza, Înger-eraI, asupra
oricui-exceptiile fiindfoarterare),pentrualtiiforma
picturala, pentrualtiicealiteraraetc.Pelângaacestea,
forteleascunse alediferitelor artesunt.în fondullor
diferiteuneledealtele,astfelcarezultatul unnaritde'ele
cresteÎnintensitate pentrutotioamenii, desifiecaregen
deartalucreaza izolat,pecontpropriu.
Acestefectgreudefinisabil alfiecareiculoriÎnparte
estefundamentul p~tarediferitele val6risearmo
nizeaza. Serealizeaza tablo'uri (artizanale, ahiar
instalatii Întregi)Într-untonlocalalesconform intuitiei
artistice. Infiltrarea unuitoncolorat, Împletirea -prin
amestec -adouaculoriÎnvecinate, reprezinta bazape
careadeseaa fostedificata armonia coloristica. Dincele
tocmaiafirmate cuprivirelaefectele culoriior, dinfap
tulcatraimÎntr-oepocaplinadeÎntrebari, presimtiri,
interpretari si-deacee~-plinadecontradictii,
putemtrageusorconcluzia catocmaipentruvremurile
noastrearmonizarea pebazauneisingureculoriestecea
m~iputinpotrivita. Poatecareusim, cu.invidiesiîntris-.
tatasimpatie, sareceptam operele luiMozart. Elesunt
pentrunoicaopauzabinevenita învuietulvietiinoastre
interioare, oimagine consolatoare siosperanta; totusile
percepem capenistesunetealeunortimpuri trecute,
diferite, Înfondstrainedenoi.Luptadintretonuri;
echilibrul pierdut, "principii" Îndecadere, neasteptate
bataidetoba,mariprobleme, stradanii aparentfaratel,
impulsuri parcasfâsiate nostalgic, lanturisfarâmate si
legaturi unificatoare, opozitiisicontradictii –:-acestea
facarmonianoastra.Compozitia întemeiata peoaseme
neaarmonie esteoalcatuire deformecromatice si
graficecuoexistenta autonoma caatare,scoasel~
ivealadeonecesitate interioara sicare,încadrulunei
89

rnina~ea peteid~.culoar~, ,dizolvarea culoriiuniCesau
rnultiple"reJil1ereapetci deculoare în.curgere' prin
:delimitare grElfica, pre!ingerea peteidincolo deaceasta.
limita,interferentele dintreculori,delimitariIe stricte,"
etc.etc.deschid uns,ircesepierdeÎndepartan intangi
biledeposibi1itati purpicturale(=cromatice).
Renuntarea lafigurktiv siunuldinprimiipasifacuti
înPmperiul abstractiunii aavutlocÎnsistemul derapor
turigrafico-picturale prihexcluderea dimensiunii a
trei~,adicaprinefortuldeapastra"tablouiui" c;aracterul
depicturapeosuprafata. Modelarea afosteliminata. În
ac_estfel,obiectul realsedeplasaspreabstractie,' ceeace
însemna unanumeprogres:. Acestprogresa avutînsa
imediat drepturmarelegareadiferitelor posibilitati de
suprafata realaauneI~ânze,ceeaceconferea picturiio'
",notapronuntat materiala. Oasemeneaconditionare
Însemna înacelasitimpsiorestrângere aposibilitatilor,
.Efortul dea~eelibera' deaceasta materializare si
restrângere, unitcuaspiratia sprecompozitional, trebuia
saduca,firesc,larenuntarea laosuprafata reala.S-a
încercat .transpunerea imaginii peosuprafata ideala,în
asafelîncâtaceasta saseconfigureze înainte dea
ajungelasuprafata materiala apânzei.*Astfel,dincom
pozitiacutriunghiuriplatearezultatocompozitie cutric
unghiuri tridimensionale, plasticizate, decicupiramide
(asa-numitul "cubism"). A'rezultat însafoartecurândsi
miscarea deinertieconcentrata tocmaiasupraunei
asemenea formesicareadusdinnoulaîmputinarea
posibilitatilor. Esterezultatul inevitabil alaplicarii exte
rioareaunuiprincipiu izvorâtdinnecesitatea interioara.
Tocmai Într-uncazcaacesta,deomaresiexclusiva
importanta, nutrebuieuitatcaexistasialtemijloace de
aconserva suprafata materiala, deacreaosuprafata
idealafa~aaoimobiliza casuprafata plata,cideaochip'l~gic,decurge deaicisia'socier~a
tonuricro~atice. p~bazaaceluiasi principiu al
anl:iIogic,:ii vorfIalaturateacumculoricaremultavreme
auu:ecutca fiinddizarmonice întreele.Asase'întâmpIa,'
?epilda,cual~turarea dintr~ro?Usialbastru, culoricare
nus.ele~ga fiZIC,dartocmaipnncontrastul,spiritual pu
termcdIntreelesuntpreferateastazicafiindunadin
armoniile celemaiintensactive,celemaipotrivit~.
Armo.nia: ~nconceptia noastra, sesprijinaînprincipal
~epnnciplUL contrastului, principiul artisticcelmai
,.]mporta~t altuturortimpurilor. Contrastul nostrueste
însacel aL~ontr~stului interiol~ singurul prezentsicare
ex.cl.~d~: OrIceajutor'laziperturbare siprisos)alaltor'
pnnclpll dearmonizare!
Ciudateste~catocmaiaceastacombinatie derosusi
albastru eraatatdeagreatadeprimitivi (devechiiO'er
mani,italienietc.)încâts-apastratpânaastaziînu~ele
ve:tigiialeace~?rv~e~uri (deexemplu, înformapopu
lara CIsculptufll relIglOase)*. Foartefrecvent c;:>putem
.vedea,înacelelucraridepicturasiscu]ptura)colorata
populara, peMaicaDomnului într-otunicarosiepeste
careestearuncata omantaalbastra; S-arpareacaartistul
d~re:sa.ser~ferelaharulcerescdaruitomuluipe
pamant SImemtsaseînvaluieîn divinumanul. Faptul
~atocmai"astazi" necesitatea interioara cereunarsenai
mfinitdemijloace deexpresie, decurge logicdi~-felul
cumidentificam noiarmonia. Combinatii "permise"
"nepermise", ciocnirea dintrefeluritele culori,domi~
nareauneiaasupraalteia,auneianumeculoriasupra
celorlalte, extragerea sonoritatii uneiadinalta,deter-
*Cumultecircumstante atenuante deordincromatic Frank
Br~~gwyn aoferitrecentaceasta combinatie înimaginile s;letim
pum,dupatoateprobabilitatile, printreprimii."V.deexemplu articolul LeFauconnier înCatalogul celeide-a
douaexpozitii agruparii "Neuen Kunstlervereinigung", Munchen
(1910-1911). . '
9091

folosicaspatiutridimensional., Chiarsisubtirimea sau
grosimea uneilinii,apoiplasarea formeipesuprafata,
intersectarea uneif01111ecualtasuntexemple suficiente
înoperatia deextindere graficaaspatiului. Posibilitati
asemanatoare oferaculoarea, care,binefolosita, poate
înaintasausepoateretrage, poateaveatendinta dea
pornisaudearegresa, facânddintablouofiintace
pluteste înaer,ceeaceechivaleaza cuextinderea pictu
ralaaspatiului. Unireacelordouaformedeextindere, în
consonanta saucontrast, reprezinta unuldinelementele
celemaibogatesimaiputernice alecompozitiei grafic-
picturale.
t
./
l'

\
Dinspecificul armoniei noastreactualedec '
~~n:S:;~it::ac~~~~~~~~:i~e :a~put~n decâtoricâ:~~~~~ila
unuielement pictural fU~dar::hnl conturate*, fauri:ea
arduce,practic lal'nta.Asemenea tentative-. 'aceasIrezultat ca1d.
pomemt, culingudta luiLeonardo daV'.a~a~Ja
lllsacaînpictura'nuvorexista "mcl.Sustme.
principii referitoare laexistenta un~I.C)~data regulifixe,
taI,silUcaaCt~steaarduceineVitabil) 1:::~~~;~amenfiprematur. Muzicaîic . "arI
însaoricarui lucruSv.unoasteSIe~gra.,matica; întocmai
perioade m~ddetim;~'p:~:eal~~hI:: fn~cursulun~r
tent,aceasta gramatfca i-aera.pmsa,concoml
Între1<uintarea caofor~a;SI~mereu, cuSucces,
:/tii~~:. i~icturan?astras~a~~~~~~o:~ta~~ ~i~~~~~:
"natura", ts~::::a~Clp;~ea e:,dIrectsAubordonata fatade
pânaacumcu!oar:-a }alamceputul Illceputurilor. D~ca
.interiori, faptul:_:1fo~aauf~stutilizate caagentii' perecutpanaacumoarecu
nco~stIent. Subordonarea compozitiei uneifo~m
metnce erademultpracticata A rme""eo-martaveche(deexem-
* i,
..S-aufacutasemenea Încercari O'.
aiciOparalela cumuzica d.contnbutle deseamaoaduce
NouvelIes", nr.35Henr1'R'l~Lexem~lu, ceadin•.Tendances, ove eslOISd'h .d
etdelamusique sontlesmemes" C;',721). armome elapeit)ture
94pl]l, însapetemelii
.este()l}lul1c~delungadurata,~are
siprinafirelativoarba. 'Înplus,mai
torillsa-sicultivesi'sufletul, nu'numaiochii,
avea.posibiJitatea 'saevalueze culoarea conform
ilorcriterii,partiCÎpând astfelactivnunumaila
receptarea impresiilorvenitedinafara(uneorifirestesi
interioara) ci,sicaofortadecisiva înprocesul creatiei.
Dacaamîncepeînca,deazisa)distrugem cutotul
legatura noastracunatura;sapornimbrutallaeliberarea
noastra, rI1ultumindu-ne apoi,exclusiv, cuvariatecom
binatiideculoripUfesiformeautonome, a~creaopere
carear!aratacaoornamentica geometrica,
asem'?natoare, vulgarvorbind, uneicravate sauunui
covor.Frumusetea culoriisiformei(înciudaafirmatiilor
estetilor puristicasialenaturalistilor careurmaresc în
principal "frumosul") nuesteînartaunscppce-si
ajungesiesi.Tocmai caurmareastadiului nostruînca
elementar înpictura,suntem preaputinînstaresa
ajungem astazilatraireaexperientei interioare aunei
compozitii deculorisiformecomplet autonoU:;e.
Vibratia nervoasa existafireste.(asa,depilda,înfata
unoroperedeartaaplicata), darsevalimitaÎnprincipal
Iazonadesuprafata anervilor, pentrucavaprovoca
vibratiiemotionale, zguduiri sufletesti preaslabe.Daca
Însanegândimcaschimbarea spirituala aînceputsaia
untempode-adreptlllvijelios, capânasibaza"ceamai
soliâa"avietiispiritului omenesc adicastiintapozitiva'
esteantrenata siseaflalapoartadisolutiei materiei,
atunciputemafirmaca'nunemaidesP?Ttdecâtputine
"ore"deaceastacompozitie pura.Desigur caniciorna
mentica nuesteofiintacutotulinerta.Eaareoviata
interioara proprie, careorinumaiesteaccesibi1~
întelegerii noastre(ornamentica veche), oriestedoarun
talmes-balmes lipsitdelogica;ununivers unde,casa
spunem asa,adultii,siembrionii sunttratatilafelsi
joacaacelasirolsocial,'undefiintecupartidezmem
bratealetrupului suntasezatelaunloccunasuri,degete
95

depicioare siboricuri autonome. Estehaosulunuicalei
doscop*, undehazardul material sinuspiritularerolde
autor.Darînciudaacesteiincomprehensiuni sauinca
pacitatideafidinprincipiu înteleasa, ornamentica are
totusiunefectasupranoastra, chiardacaîntâmplator si
faravreunplan**; unornament oriental este,siinterior
vorbind, cutotuldiferitdeunulsuedez, african, elen
anticetc.Nufaramotivexista,deexemplu, obiceiul
generalizat deadenumi mostretextilecafiindvesele.' ,
severe, triste,viietc.,cuaceleasi adjective adica,
folosite mereudemuzicieni (Allegro, Serioso, Grave,
Vivaceetc.)pentruadetermina discursul pieseimuzi-
.cale.Esteînmaremasuraposibilcaornamentul sa-sifi
avutodinioara originea înnatura(sidecoratorii moderni
îsicautamotivele înpadurisicâmpii). Darchiarsiatunci
cândamaccepta ideeacanu'afostfolosita nicioalta
,sursa.decâtnatura,înornamentul decalitatefOI~e1e sirculonle naturale nuerautotusitratatepurexterior, ci
maicurândcanistesimbolUIi, folositeÎnceledinUIma
aproape canistehieroglife. Deaceeaausidevenittrep-.
tatinaccesibile sinumaisuntemînstaresaledescifram
valoarea lorinterioara. Depilda,tinzmeuchinezesc
careapastrattotusiînformaluiornamentala oaccentu
atasiprecisa'corporalitate, neimpresioneaza atât'de
putin,încâtîlsuportam linistiti Îndormitoarele si
sufrageriile\ noastresinu-Irtsimtim maiintensdecâto
cuvertura demasabrodatacuparalute.
PoatecalaÎncheierea acesteiperioade deamuracare• oesteanoastra, sevadezvolta oornamentica noua
avândÎnproportii foartej'eduseuncaracter geometri;.
Astaziînsa,luândÎnconsiderare punctul Iacaream
ajuns,oÎncercare deacreacusilaastfeldeornamente '
s-arasemana cuîncercarea deafortacud~getele
deschiderea unuibobocdefloare.
*Acesttalmes-balmes reprezinta si'elunanu~lefeldeviatadar
apartine alteisfere. ' '
**Universul descrisestetotusilinunivers cusunetul l~iinterior
neconditionat specific, care,Înfo;d,esteÎnprincipiu necesar siofera
posibilitati. '
96Suntem înca,înmomentul actual,foartelegalide
naturaexterioara siI~evoiti sanezamislim (ormc!e
pornind delaea.Deaceea"mareaîntrebare este:cum
putem's-ofac'em ?maiprecisspus:pânaundepoale
mergelibertatea noastra.deamodifica formele sicuce
culorileputemconexa?
Aceasta libertate poatemergepânalapunctullacare
esteÎnstaresaajunga intuitia artistului. Delaacest
punct,sepoatevedeaÎnacelasitimpcâtdeenonnaeste
nevoiadeacultivaaceastaintuitie. Câtevaexemple vor
aduceunraspuns oarecum satisfacator acestuialdoilea
aspectalîntrebarii. Privitaizolat,culoarea rosie,calda,
mereustimulatoare, îsivamodifica esential valoarea ei
interioara, atuncicândnumaiesteizolatacaunsunet
–abstract, ciestefolositacaelement participativ laoexis
,tentalegatadeof0ll11anaturala. Oastfeldeîn~un:ar~ a
rosuluicudiferiteformenaturale vaprovosa SIdlfente
efecteinterioare carevorsunatotusiînrudite, datorita
,obisnuitului efectalrosuluiizolat.Salegamacestrosu
.deimaginea cerului; auneiflori,rochii,chipomenesc,
aunuicalsauaun1,!icopac.Uncerrosuseasociaza pen
trunoicuapusulsoarel,ui, cuunincendiu sauceva
asemanator. Prinurmare, estevorbaaicideunefect
"natural" (înacestcaz,solemn sauameninrator).
Desiaur caaicilucrurile depindfoartemuilLiefelulÎn '"
carevorfitratatecelelalte obiecte combinate cucerul
"rosu.Dacaobiectele suntpuseîntr-olegat~ra c~u~aIacu
roseataceruluisicorelate cuanumeculonpotrlVIte lor,
atuncinaturaletea ceruluiestesimaipregnanta. Daca
însacelelalte obiecte seîndeparteaza foartemultde
natura,elepotsadiminueze prinacestfaptimpresia de
"naturalete" acerului, eventual chiars-onimiceasca.
Oarecum înacelasifelvaarataconexiunca rosuluicuu~
obrazpecareaceastaculoarepoateindicaefect~luneI
emotiiachipului pictatsaucarepoaterezultadmtr-un ,
eclerajspeciaJ, asemenea efecteneputând.fi înlaturate
decâtprintr-o considerabila abstractizare acelorlalte
portiuni aleimaginii. _
97

repr~zii1ta,'<iinipotriva, '.u~·.·.câz
deoareceo ,rochiepoateaveaoricealta
Unastfelderosuya'puteaavea.celmâi'
.unei'evel1tual enecesi tati..;,picturale'i;
cazrosul arpute<:tfitratatÎnsine,fata
cuscopurimateriale. Rezulta totu,si
efecteÎntreaces.trosua1rochieisiper
cuaceastaculoaresiinvers.Deexem)
plu,dacaÎntreaga tonalitate aimaginii esteunatrista,
i~raceasta tonalitate seconcentreaza prioritar âsupra
personajului ~mbracat Înrosu(prinloculpersonajului În.
~ompozitie, prinmiscarea lui,printrasaturile fetei',
tmutacapului, culoarea feteietc.),atunciacelrosual
rocQieivasublinia deosebit deaccentuattristetea imagi
niisimaialespeceaapersonajului principal. Oalta
culoare, prineaînsasitrista,arslabiimpresia
diminuarea elementului dramatic* .Iata'decidinnou
prezent principiul, dejamentionat, alcontrastului.
Elementul dramatic rezultaaicinumaidinincluderea
rosuluiÎncompozitia Înansamblu tragica, deoarece
rosul,atuncicândestecomplet izolat(atingând deci
suprafatq dereflectare, linistitaasufletului), nupoate,
Jnconditii obisnuite, sapr.oduca efectultristetii**.
Lucrurile vorarataiarasialtfel,'atuncicândacelasirosu
vafifolositÎnimaginea unuicopac.Tonulfuqamental al
rosului, lafelcaÎntoatecazurile citate,varamâ.ne
neatins. IsevaasociaÎnsavaloarea emotiva atoamnei
(deoarece chiarsinumaicuvântul "Toamna" reprezinta <Il
o.unitatedeordinsufletesc casioricealtanotiunereala,
abstracta, necorporala saucorporala). Culoarea secon
.t9peste deplincuobiectul sidevineunelement de
*Trebuie dinnousa.subliniem aiciînmodexprescatoateaceste
cazuri, exemple etc,secuvinprivitenumaicavalorischematizate ..
Estevorbaaicidenisteconventii, careprinuneleputernice efecte
compozitionaJe sauJafeldesimplu, printr-o simplatrasatura, potfi
modificate. Posibilitatile seÎntindînsiruriinfinite, .
**Mereusuntemnevoitisasubliniem caexpresii ca"trist,vesel"
etc.suntgrosolane sinupotservidecâtcaindicatoare peterenul
vibratiilor afective fine,imateriale.
98actiuneizolatafara·conotatia. dramatica pecaretocmai
.ammentionat-o înlegatura cufolosirea rosului
vesm.inte ..În.sfârsit,uncaziarasitotaldiferitestecalul
rosu.Chiarsisunetulacestorcuvinte nedepl.aseaza în
altaatmosfera. Impo,sibilitatea naturala aexistentei unui
.calrosupretinde neaparat unmediulafeldenenatural, .
Încareunasemenea calarfiplasat:Alt.fel,impresia de
ansambh.i poateaveaoriefectul.uneiciudatenii (deciun
efectdoarsuperficial sineartistic) orialunuibasm*
inabilconceput (decicaociudatenie motivata, cuefect_
neartistic). Unpeisajobisnuit, naturalist nistepersonaje
.modelate, desenate anatomic, arformalaunloccuun
asemenea cal,odisonanta deasanatura,Încâtniciun
feldesentiment n-araproba-o sin-arexistaniciopqsl
bilitate de'nointegra învreounitate. Cumpoatefi
înteleasa aceasta"unitate" siCl.lmvaputeaeaexista;o
arâtadefinirea actualului concept alal1TIoniei. Trebuie
dedusdeaicicaestecU.putinta sadivizezi oîntreaga
imagine, sacufunziprivitorul încontradictii, sa-Icon
duciprintoatefeluriledesuprafete, saconstruiesti pe
oricefeldesuprafet~ exterioare, desisuprafata inte
rioaravaramâne mereuaceeasi. Elementele decon
structie aleimaginii nutrebuie decicautate acumîn
exterior, cinumaiÎnplanulnecesitatiiinterioare.
Privitorul estesiasapreaobisnuit sacauteînastfel
desituatiiun"sens", adicaolegatura exterioara între
portiunile tabloului. Aceeasi perioada mateliaIista apro
dusiarasi,Întoateaspectele vietii,decisiÎnarta,un
privitorcarenuesteînstaresaseasezepursisimpluÎn
fataunuitablou(siastamaiales"cunoscatorul dearta"),
cicautaÎntr-untabloutotcevreisinuvrei(imitatia
naturii, naturavazutaprintemperamentul, artistului
deciacestt,emperament, stared,espiritspontâna, "pic
tura",anatomie, perspectiva, stirededispozitie exte
rioaraetc,etc.),numaitraireapersonala a'vietiiintc-
*Dacabasmul nuesteintegral "tradus", aredrepturmare o
asemanare cubasmele cinematogmfice.
99

rioareaill1ai!iniin-ocautasinicin"u-ilasaacesteia liber
tateadeaaqiol1:lasupralui.Orbitdemijloacele exte
rioare.ochiul~j1iritului nucautaceeaceseexprima prin
intermediul acestor mijloace. AtuncicânddUCe}llo
discutie interesanta cucineva,încerc,am sapatTundem în
sutletul omului, respectiv, îicercetam structura inte
rioara,gândurile sisentimentele luisinunegândimla
faptulcafoloseste cuvintec0111puse dinlitere,caliterele,
nusuntdecâtnistesunetefunctionale care,pentruase
produce au"nevoie deaspirarea aerului înplamâni
(aspectanatomic) sideexpirarea aeruluidinplamâni,
precumsideopozitiespeciala alimbii,abuzeloretc.,
provocilnd ovibratie aaerului(aspectfizic)careprin
timpanapoi,ajungînconstiinta noastra(aspectpsiho
logic),producunefect-nervos (asp~ctfiziologic) etc.
Noistimcatoateacest~aspectesuntcutotulsecundare
înconvorbirea noastra, purîntâmplatoare, catrebuie
folositemomentan canistemijloace exterioare necesa~e,
darcaesentaconvorbiriistaÎncomunicarea ideilorsia
sentimentelor., Aceeasi atitudine artrebuis-aavemsi
fatadeoperadearta,reusindastfelsabeneficiem siqe
efectuldireC\:tsiaQstract aloperei.Apoi,cutimpul, se
'vadezvolta posibilitatea deaneexprima prinmijloace
purartistice sivadevenilucrudeprisosÎmprumutul de
formealelumiiexterioare prjnlimbajul interior, forme
careastazinemaidauprilejtJlca,prinforma'si culoare, ,
saleatenuam sausalepotentam Învaloarea lorinte
rioara. Contrastul (cacelwvesmântul rosuÎn
compozitia mohorâta) poatefioricâtdeviolent, tre
buindtotusisasementina peunulsiacelasiplanmoral.
DarchiarsiÎncazulcândacestplanesteluatÎI)con-_
sideratie-, problema culoriiabordata Înexemplele noas
trenuesteÎncarezOlvi!ta. Obiectele "nenaturale" siculo
rilepotrivite cuelepotusordobânqi otentaliterara,
compozitia sugerând impresia debasm.Ui1asemenea
efecttranspune privitorul Într-oatmosfera pecare,_
avândaceastanotadebasm,eloconsidera valabila si
prinum1arc:l.cautafabula,'2.ramâneputinsau'deloc
100sensibilfatadepurulefectalculorilor. Înoricecaz,Într-o
astfeldesituatie, efectuldirect,purinterior, alculorii
numaiesteposibil:elementele exterioare auusorpriori
tate'fatadeceleinterioare. Îngeneral, omuluinu-iplace
patrunderea Înadâncul lucrurilor, preferasaramânala
suprafata lor,fiindcaaceastaatitudine ceremaiputine
eforturi. Sespune-edrept-ca"nuexist,animicmai
adâncdecâtsuperficialul", daraceasta,profunzime este
ceaamlastinei. Pedealtaparte,existaoareoartaprivi
tamaiusordecâtcea"plastica"? Înoricecaz,deÎndata
ceprivitorul considera caseanaÎntr-olumeabasmelor,
eldevineimunlavibi'atiile sufletesti puternice ..-În.acest
,fel,teluloperei.esteanihilat. Deaceeatrebuiegasitao
,formacare,mai'întâi,saexcluda impresia debasm*si,
Înaldoilearând,sanuÎmpiedice Înniciunfelpura
actiune aculorilor. Înacestscop,forma,miscqrea,
culoarea obiectelor inspirate denatura(realasaui~'eaIa)
nutrebuiesaprovoace niciUllfeldeefectenarative
exterioare saucuimplicatii exterioare. Cucâtomiscare,
depilda,esteexteriormaiputinmotivata, cuatâtefectul
eivafimaipur,maiadâncsimaiinteriorizat. '
Omiscare foartesimpla, alcareiscopesteneCunoscut,
creeaza prineaînsasiunefectsemnificativ, tainic,
solemn, Siasta,atâtatimpcâtscopulexterior, practic,
almiscarii nuestecunoscut. Atunci" efectuleiran1âneo
purasonoritate. Dacascopuluneimuncielementare
facuteÎncomun(deexemplu, pregatirile Învederea
ridicarii uneimarigreutati) estenecunoscut, aceasta
faceoimpresie atâtdeputernica, detainica,dedramati-
casideacaparanta: Încâtinvoluntar ramânemnemiscati "
caÎnfatauneiviziuni, caÎnfatauneiexistente pealte
planuri, pânaÎnmomentul cândfamlecul atrecut,când
explicatia practica vinecauntrasnet,dezvaluind demer-
*Aceastli luptacuatmosfera debasmseamana c'uluptacunatura.
Câtdeusorsidefrecvent Îsipune"natura" pecetea peoperele unui
,.artistcreatordecoinpozitii cromatice, adeseachiarîmpotriva vointei
lui!Estemaiusorsapictezidupanatura.decâtsalupticuea.
101

Acestdansalviito'rului, plasat.astazilaacelasinivelde
vaJoarecumuzicasipicturacontemporana, vadobândi
deîndatasifunctiadeaîncarna, caunaltreileaele
ment,compozitia scenica, deprimrangînviitor,aartei
monuÎ1J~ntaJe. Compozitia scenicavafialcatuita initial
dinacestetreielemente:vafisazvârlitapeste bord
âIT1isCarii:iar demerspl
tulIiterar)dec1arat inutilsi Lacasi
muzicasauînpictura, nuexista"su~eteurâte" sinici
,"disonante"de ordinexterior, adica,.d~pa,cum.încele
douaari~citateoricesunetsiasoCiere desunetesunt
'frumoase (=functionale)daca izvorasc dintr-onecesitate
interioara, totasasiîndansvafiÎncurândresimtita va
loareainterioara' afiecareimiscari, înlocuita fiindfru
musetea exterioara p'rintr-unainterioara. Dinmiscarile·
"lipsitedefrumusete", devenite acumdintr-odatafru
moase,sedesprind nemijlocit ointensitate nebanuita si
ofortavi'e.Deaici.vaîncepedansulviitorului.
Înurmacelorspusemaisusdesprecompozitia depic
turapura,vaîntelege fiecareceam'\rutsaspuncu
privire latriplul efectalmiscarii interioare (=
compozitie scenica).
Dupacumceledouaelemente debazaalepicturii
(formagraficasiformapictu~aIa) aufiecareviatalor
autonoma siseexprima prinmijloace specifice; dupa
cumdincombinarea acestorelemente, atuturorcarac
terelorsiposibiiitatilor, rezultacompozitia înpictura,
totasacompozitia scenica vaputeafirealizata prin,
cooperarea (sauefectuldecontrast) celortreimiscari
maisuspomenite.,1)Miscare muzicala,
2)Miscare picturala,
3)Miscare artisticcoregrafica;sufenigmaticsimoti vatiaacestuia.'Asemenea ca~~
?aparjnmoddeosebit de'usoratuncicândsuntemcufup
dati.Îngânduri abstracte. AstfeldegânduÎirupomule!
,oriceactivitate zilnica,practica, functionala. ,Deacee~
observarea unorastfeldemiscari elemerÎt~re de~ine
posibila si.înafaracercului vietiipractice:' DeÎndatab~
neamintinI însaca.înlumeanoastranuarevoiesaexis'te;
'nimicenigmatic, interesul pentrumiscare cadeimediat,
sidelasine;sensulpracticalmifcarii elimina sensul,
abstract alacesteia. Peacestprincipiu artrebuisaJiesii
-vaficonstruil"noul dans",singurul mijlocdeaepuiza'
"întteaga semnificatie, Întregulsensinterioralmiscarii in
timpsispa.tiI.1.0ri~inea dansului este,s-arputea,de
naturapursexuala. Inoricecaz,maiobservam siastazi
,cuevidenta prezenta, Îndansulpopul~raacestuielement
originar. Necesilatea aparutamaitârziu,deasefolosi
dansulcapractica decult,ramânecasaspunem asa,la
suprafata ,folosirii aplicate amisc'arii. Treptat, ambele
aplicaripractice audobândit <>coloratura artistica, dez
voltatade-alungulsecolelor siÎncheiata culimbajul
miscarilor debalet.Acestlimbajesteaccesibil astazi
numaiunuipublicrestrâns siÎsipierdetotmaimult
c1aritalea. Înplus,esteunlimbajmultpreanaivpentru
vremurile viitoare: elfoloseste numailaexprimarea sen
timentelor materiale (dragoste, fricaetc.)sitrebuie
Înlocuitcualtul,Înstaresaprovoace sivibratiisufletesti
mainuantate. Dinacestmotiv,actualii reformatori ai
coregraiiei si-au'îndreptat privirea spreformealetrecu
tului,Încaremaicautasiastazisprijirt.Asas-anascut
legatura creatadelsadora Duncan întredansulgrecescsi
dansylviitorului. Acestlucrus-aîntâmplat dinacelasi
motivpentrucarepictorii cautaajutorînartaprimi
tivilor.Firestecasiaceastasituatieeste,îndanscasiÎn
pictura, doarunstadiunetranzitie. NeaflamÎnfata
necesitatii deacreaonouaartaadansului adansului
viitorului. Aceeasi normaafolosirii n;co~clitionate a
sensului interioralmiscarii caelement capitalaldansu-
luivaactionasisevatinalizasi aici.Trebuie safie-si
102 103

Încercarea luiSkriabin, desprecareammaivorbit
(d~apotc~llaefectultonuluimuzical prinactiunea tonu
lUIcromatIc corespunzator), ramâne, fireste,oîncercare
cutotulelementara, reprezentând numaiunadin
modalitati. Înafaradecooperarea adouasau,laurma
unnei,atreielemente alecompozitiei scenicemaipotfi
foIosite siprocedeele urmatoare: tonulcontraSta~t
aqiunea alternativa aautonomiei particulare afiecarui~
dintreelemente saufolosirea autonomiei depline(desi
gurexterioare) aacestor elemente etc.Tocmai acest
~ltimprocedeu afostdejautilizatdeArnoldSchonberg
Jilcvarl~l~le sale.Aicisesivedecâtdemultcâstigaîn
putere SIImportanta acordul interior, atuncicândacor
dulexterior estefolositînsensulacesta.San~imaginam
dsadarnoulunivers nascator debucuriealcelortreipu
terniecmareteelemente, destinate unuiscopcreator.
Suntncvoitaici sarenuntIadezvoltarea încontinuare a
acesteiimportante teme.Cititorul vatrebuisafoloseasca
principiul referitor lapictura, corespunzând si,pentru'
C'I.ZUJdefala,astfelc'aînfataochiului sauspiritual seva
1VIdeIasinevisulfericitalsceneiviitorului. Pecaile
Î!ltonochcatc aleacestuinouimperiu, careseîntind,în
1a\aoridirui pionier, caoplasanesfârsita strabatând
scc~l~re paduriîntun?'cate, prapastii denemasurat, pis
'.:unJnghetate, adâncurr ametitoare, acestavafi
caIClLizit, cuomâpainfailibila deacelasiconducator _
principiul necesitatii interioare.
Dinexemplele maisusexaminate, privindfolosirea
uneiculori;dinnevoiasisemnificatia folosirii formelor
"naturale" corelate culoriicaton,rezulta: 1)undeseafla
drumul catrepictura, si2)cumtrebuie, caprincipiu
general, umblatpeac;estdrum.Acestdrumseaflaîntre
~OUf:T.teritorii (astazi douaprimejdii): ladreapta,
tolos:~:a complet abstracta, pedeplinemancipata, a
CU!~f1J 1J1forma"geometrica" (ornamentica); lastânga,
utl1Jzareil_ -maireala,preatareinhibata.de fOlmeexte
riqilre-aculoriiînaspect"c9rporal" (fantasticul) ..
Totodata (siprobabil numaiastazi),existaposibilitatea
104,.,'
deaseajungepânalagranitadindreaptasi…de3(:i:,
depali;lafel,sipânalagranitadinstângasidincolode~.
ea.Intreaceste limite (aiciparasesc drumul'
.schematizarii) seafla,ladreapta, abstractia pura(adica
oabstractie încasimaipropuntata decâtceaaformei
geometrice), iarlastângarealismul pur(adicaunfantas
ticsuperior .-:.fantasticul materiei celeim'aidure).Iar
întreele-libertatea faramargini, adâncimea,
largimea, bogatiaposibilitatilor si,dincolodeele,ted
toriilepureiabstractii sialepuruluirealism-toculeste
pus,înmomentul actual,înslujbaartistului. Astazieste
ziuauneilibertati carenupoateficonceputa decâtîn
vremeadegerminatie auneimariepoci*.Înacelasitimp
însa,aceeasilibertate estesiunadincelemaima;'inon_o
libertati, deoarece toateacesteposibilitati, exist<Înd însi
dincolo deacelegranite, pornesc dinunasiaceeasi
radacina: dinapelulcategoric alnecesitatii interioare.
Nuesteonouadescoperire faptulcaartastamaipre~
susdenatura**. Noileprincipii ~upicanicieledincer,
înschimbsuntcauzallegatedetrecutsideviitor.
Pentrunoiesteînsaimportant încesituatiesealla
astaziacestprincipiu sipânaundeputemajungemâine
'"Cuprivirelaaceasta problema, v.articolul Despre prolJlerilil
fonneiînalmanahul "derBlaueReiter"(Piper, 1912).Pornind dela
operaluiHenriRousseau; demonstrez acolocarealismul carevafial
epociinoastreestenunumaiegalînvaloarecuabstractia, darsiiden·
!lCcuea. '
**Îndeosebi literatura aexprimat de.multacestprincipiu. De
exemplu, Goethe spune:!"Artistul seaflaliberînspirit,deasupra
naturiisicipoatetrataconform scopurilor luimaiînalte.,. cIesteîn
acelasitimpst1ipânul sisclavulei.Estesclavulei.întrucât enevoitsu
lucreze cumijloace terestre pentruafiînleles. (N.B.!)Esteîns:1
stapânul ei,întrucât supuneacestemijloace terestre unorintentii de
ordinsuperior, facându-le utileacestora. Artistul doreste~ase
adreseze lumiiprintr-un ,,întreg": unasemenea întregînsunu-lpoale
gasiînnatura, ciesterodulp.opriului sauspiritsau,d:lcavreli.:lI
suflului uneii!1spirate respiralii divine.(KarlHeinelllann. Goethe,
1899,p.684).Inzilelenoa<;tre, O.Wildespune:"AMîncep~deacolo
.deundeseoprestenatura" (DeProfundis). lntâlnim silapictotiaseme
neagânduri. Delacroix spune,depilda,ca,pentru:lrtist,naturaill!.
estedecâtundiclionar. Si:"realismul artrebuidefinitcaunanlipod al
:u1ei".(1uriwJ, ed.BrunoCa,sirer. Berlin,t903,p.246).:
105

acestprincipiu -si ..
repetat–,:..nupoatefi.'ap)i~..
ÎnsaartistuUsi acordeaza sufletuL}ii.'
operelesalevorsunadelasinepeacel
aleszilelenoastre, "emanciParea" progre-<'
crestepeterenulnecesitatii interi()are c~rc,asacum:'
maienuntat, estefortaspirituala aelementului'
arta.Eltindeastazisaseafirmecuotensiune
Formele concrete aletemporalitatii se
asadar,pentrucasasepoataexprima mai
limpede caracterul obiectiv. Formele naturale punstavile'
care,Înmultecazuri,stauÎi1caleaacesteiexprim~rLDe
aceea,elevorfiÎnlaturate, iarspatiulramasliberîntre
buintatpentrul'turaobiectivaa formei-COi1structie în
scopulconstructiei.
Astfelsesiexplicaimpulsul, astazi"deja evident, de
a.sedescoperi formeleconstructive'ale epocii.Depilda
cubismui, unadinformele detranzitie, aratacâtde
frecvent formele naturale trebuiesubordonate cuforta
unorintentii ~onstructive, sicâteQbstacole inutile
reprezinta 'acesteformeînasemenea cazuri.
Înoricecaz,astaziseaplica, îngeneral, o
constructie denudata careeste,pare~se" singuraposibili
tatedeadaexpresie caracterului obiectiv alformei.
DacaÎnsanegândimIafelulîn"careamdefinitîncartea
defataarmonia Însensuleiactual,putemrecunoaste
spiritulepociisiÎndomeniul constructiei, carearfinu
constructia evidenta '("geometrica"), batatoare laochi,
destinata safieceamaibogataÎnP?sibilitati, ceamai
expresiva, ciconstructia ascunsa, ivindu-se peneobser
vatedin imagine sidecidestinata maiputinochiului si'
maimultsufletului.
.Aceasta constructie ascunsa poatefialcatuita din
formearuncate pepânzaaparent întâmplator siîntre
car~,totaparent, nuarexistaniciunraport:absenta
~xterioara aacestui raportÎnseamna, aici,tocmai
prezenta interioara. Relaxarea exterioara Înseamna aici
contopire. interioara. Iaraceastaramâne, pentruambcle
106elemeryte,.identica:în formapi~turalaca
ca, '".1 . ,
Tocmaiaicisesiaflaviitorul teorieiarmoniti înpic>'
t~ra:Formelecare suntimmai"oarecum" Înlegatura,
unelecualteleseleagatotusi,înfond,puternic siprecis
întreele. Laurmaurl11ei,siaceastalegatura poatefi
exprimata înformamatema.tica.' numaic~aaici. se.
opereaza poatemaicurândcuCIfrelmp~edecatcuCIfre
pare.. '. .._
Catltimaexpresie. abstracta ramâne, În'o[Jcaregen
dearta,numarul (cifra)., \…
EstedeIasineîntelesca,pedealtaparte,acestele
mentobiecdvcere ratiune, staredeconstiinJa
(cunostintele obiective -sunetul defond,temelie a,
picturii) cafortedecolaborare neaparat ne::sar~: Iar
aces~caracter va-?ferioperei,,~e art~"acums~,mVIItor,
posibilitatea deaspune"sunt,Inlo~de"eram.
,,1l
i
!
,I
I

VIII.OPERADEARTA
SIARTISTUL
Operadeartasenasteîntr-unmodtainic,enigmatic,
"dinartist".Desprinsa deel,operadobândeste oviata
autonoma; devineeaînsasiopersonalitate, subiectinde
pendent cusufluspiritual, darposedând sioviatamate
rialareala,existând cafiinta.Prinurmare, operadearta
nuesteunfenomen oarecare, aparutîntâmplator si
care-sitraiestecuindiferenta traiulînlumeaspiritului,
ci,caoricealtafiintavie,stapâneste nisteforteactive,
creatoare. Eatraieste, actioneaza siparticipa lacrearea
atmosferei spirituale discutate maisus.Pornind dela
acestaspectinterior, sepoateraspunde laîntrebarea
dacaoperaestebunasauproasta. Dacaeste"proasta"
dinpunctul devederealformeisaupreainconsistenta,
atunciaceastaînseamna caacea<formaesteproasta si
incapabila saprovoace învreunfelpurevibrapi
sufletesti*. Totastfel,înrealitate nueste"binepictat"
aceltablouîncare~alorile (inevitabilele "valeurs" ale
*Opcreasa-zis "irnorale" suntoricutotulincapabile saprovoace
vibratiisufletesti (încarecazsunt,conform definitiei f1oastre, neartis
tice),oripricinuiesc siovibratiesufleteasca, inmasuraîilcareaumacar,
într-oanumedirectie,°formaadevarata. Atuncisuntopere"bune".Daca
însa,abstra:etie facânddeaceasta vibratie sufleteasca, genereaza SI
vibratiistrictcorporale dejoasacategorie (cumsespuneastazi), nuar
trebuitrasaconcluzia caestededispretuit opera,iarnupersoana care
reactioneaza fatadeaceaoperaplinvibratiidejow;acategorie."
109

.';\.
.••··.·.i.fr#ncezilor)·stiri tdi~tribuitej~sfsau, …aprg~pe.·.·stiintiti~,":;!
în.functiedecaldsirece,ci~stebinepictattabloulCaI'e
··arev1ata interioara. "UIlbundesen"estedeasemenea, …..
numaiacelaÎncarenusepoate interveniînvreun fel
J~racaviatB;IiJiinterioara safieperturbata, siast~
.'.indiferent d~faptulcadesenul respectiv arcontraveni
'anatomiei, botani~ii sauoricarei altestiinte.Aicinuse
puneproblema dacaoformaexterioara (deciîntotdeau
naoformaîntâmplatoare) estelezata,cinumaiproble-.
madacaartistularenevoiedeaceaformaîhaspectul ei
• "'".. 1
extenor. Totastfelculoriletrebuiefolositenupentruca.
eleexistasaunuînnaturacuanume'tonaIitati, cipentru'
ca,suntnecesare imaginii in.aceatonalitate saunusunt.
.p~.~curt,artist~l~ueftenumaiîndreptatit,.' cisidatorsa
.utl1Jzeze culonle numaiinfelulnecesar sqopiJlilor lui.
·Niciap.atomia sauaItele asemanatoare; niciaruncarea,
·pesteborddinprincipiu aacestorstiinteriusuntnece-
·sareartistului înalegerea mijloacelor sale:cinumai
libertatea luitotaIa*. Aceasta necesitate repreziflta drep
,tullaolibertate nelimitata, caredevineînsainfractiune
deîndatacenusesprijina peaceanecesitate. Artistic
estenU!TIaidreptulIa&patiulmoralinteriorin~ocat. în.
toate~omeniile vietii(decisiînarta),acestaeste'scopul
p~.r.~iînmodspecial: aurmarifarascoprealitatile
stl1npfice nuesteniciodata unlucruatâtdenociv,pecât
:e~teînlaturarea lornemotivata. înprimulcazapareo
imitatie (materiala) anaturii, utilizabila pentru.diverse
scopuri speciale**. Înaldoileacaz,estevorbadeo
înselaciune artistka; pacatcuolungasuitadeurmari
• . f
*.A:~~ta .Iibertate farabarieretrebuiesase.bazeze petemeiul
necesltatll mtenoare (numita sisinceritate). Acestprincipiu nuapartine
Îns1inumaiartei,cisivietii.Elesteceamaiimportanta spadaa
adevaratului omsuperior Înfatafilistinilor. .
**Este,limpede caaceastaimitatie anaturii, dacaprovine deIa
unartistcurealaexistenia sufleteasca, nuvaramâne niciodata o
redarecasimoartaanaturii.Sufletul poatevorbisisepoatefaceauzit
sipeaceasta cale.Caexemple contrastante potservipeisajele lui
Canaletto 9pusecapetelor detristacelebritate aleluiDenner
(Pinacoteca veche-Munchen).
110~egative.PrirrlUI cazsaraceste atmosfer1
î.~1pietreste. Al~~.ile~ c'az~ootraveste9i .~p()lueaza.
Plcturaeste o-artaIararra.,mansamblu, nuesteunsim.
plumoddeacreafarascoplucruricaresepierdîngol,
ciO[oflacufinalitati, trebuind sasIUjeascadezvoltarii si
rafinarii sufletului omenesc -miscarii triunghi ului.
Artaestelimbajul care,îriformenumaieiproprii,
vorbeste sufletului desprelucruri;carereprezinta pentru
sufletpâinealuizilnica, accesibila luinumaiînaceste
forme.
.Dacaartasesustrage acesteisarcini,atunciramâne
încontinuare ungolfi!ndcanuexistaniCiofortaînstare
saînlocuiasca arta*,Iritotcteauna, .atuncicândsufletul
omenesc traiestemaiputetriic,artadevinesiean:ulivie,
deoarece întresuflets,iârta"existaolegatura, prin
.actiunesiîmplinire reciproca; Iarperioadele cândsufle
tulestetulburat sineglijat datorita conceptiilor
materialiste, necredintei sieforturilor exclusi,v practice/""
decurgînd deaici,apareopiniacaart'.l"pura" nueste
destinata omului, înscopurispecifice, cicaelipsitade.
finalifati, Acaartaexistanumaipentruarta("I'artPOlit
J'art")**. Infelulacesta,legatura dintreartasisufleteste
pejumatate anesteziata. Lucrulserazbuna însacurând,
fiindcaartistulsiprivitorul (carecomunica întreeicu
ajutorul limbajului sufletului) <nusemaiînteleg, iar
privitorul întoarce artistului spatele sauîlconsidera
dreptunscamator alecaruiîndemânari siinventivitati
.exterioare suntdeadmirat. Înprimulrânddeci,artistul
trebuiesaîncerceschimbarea situatiei, recunoscându-si
datoria safatadearta,darsifatadesineînsusi,si
socotindu-se nuunstapânallucrurilor, cislujitorul unor
scopuri superioare sialecaruiobligatii suntprecise,
*Acestgolpoateusorfiumplutcuotravasigunoi.
**Aceasta opiniereprezinta unuldinputi"iimijlocitori idealiîn
asemenea vremurl'. Esteunprotestinconstient împottiva matetialismu
luicaredorestecatotulsafiepracticsifunc\ional. Dovedeste sicâtde
putemica sideindestructibila estearta,precumsifortasufletului ome
nesc.vesnicviu,carepoatetiametit,darnuucis.
111

marisisacre.EItrebuie saseautoeduce sisase
adânceasca înpropriul suflet,sa-sicultivemaiîntâisi
sa-sidezvolte acestsufletpropriupentrucatalentul sau
saaibacevadeînvesmântat sinusaaratecamanusa
pierduta auneimâininecunoscute; doaraparenta goala
,sifarasensauneimâini.
Ar(istul trebuiesaaibacevadespus,pentruca nu
stap§nirea formeiestedatorialui,ciadaptarea respec
tiveiformelacontinut*.
Artistul nuestecopilulrasfatat alvietii:elnuare
dreptulsatraiasca faraobligatii; elareomuncagreade
îndeplinit, careadeseavafiocrucededus.EItrebuiesa
.stiecafiecaredinfaptele, sentimentele, gândurile lui,
constituie materialul fin,intangibil, darsolid,dincare
vorrezultaoperelesalesica,tocmaideaceea;elnuva
filiberînviata,cinumaiîn~ta.Deaicidecurge dela
sinefaptulcaartistul?redetreioriraspunderi înplus,în
comparatie cucinevacarenuesteartist:1.trebuiesa
restituie talentulprimit;2.trebuiecafaptele, gândurile,
sentimentele lui,casiale'celorlalti oameni sacreezeo
atmosfera spirituala, înasafelîncâtaerulsafietransfi
guratsinupoluat, si3.acestefapte,gânduri, senti~
*Estesigurclarcaaicinereferim laeducatia sufletului sinula
necesitatea deafortaintrarea unuicontinut premeditat înoriceopera
saudeadafortaiohainaartistic~ acestui continut. Înasemenea
cazuri,n-arrezultadecâtotreabaseacafarasuflet.Ammaispus-o:
adevarata operadeartasenasteÎnchipmisterios. Nu,dacasufletul
unuiartistesteviu,atuncinuarenevoiedesprijinul teoriiJor sial
cugetarilor intelectului. DeIasine,.sufletul artistului vagasicearede
spus,cevaces-arputeasa-ifie.pentrumoment, chiarartistului
însusi,încaneclar, confuz. Glasulinterior alsufletului îisispune
acestuia decareformaarenevoie sideundes-oia(din"natura" exte
rioarasauinterioara). Oriceartistcarelucreaza dupaasa-numita
intuitie stiecâtdesubitsideneasteptat oformainventata deelîi
devineantipatica sicumca.,dela'sine",oalta,potrivita seinstaleaza
înloculcelei(lintfli, rcspinsa. B,>cklin spunea caooperadearta
adevarata trebuiesafieograndioasa improvizatie, adicareflexia, con-
.struC\ia, cOlJlpozitia anterioara sanufiedecâttreptepremergatoare. pc
careseajun,!;elatelul,careisepoateînfatisa siartistului însusiînlJlod
neasteptat. Inacestfelvatrebuiînteleasa sifolosirea u1l11atoruiui con-
trapunct. . .
112mente,trebuie saserveasca dreptmaterial pentru
creatiile salecare,larândullor,voractivaatmosfera
spirituala. Artistul nuestenumaiun"rege", cumîl
numeste SarPeladan, însensulcaardetineomarepu
tel:e,cisiînsensulcaobligatiile luisuntmari.
Dacaartistulesteunpreotal"frumosului", atunci
.acest"frumos" secuvinesielcautatîncadrulaceluiasi
principiu alvaloriiinterioare, pecarel-amîntâlnitpre
tutindeni. Acest"frumos" poatefimasurat numaicu
masuradimensiunii interioare sianecesitatii carene-au
adussipânaacum,pestetotsiînoriceîmprejurare,
adevarate servicii. '
Estehumos ceeaceprovine dintr-o necesitate
sufleteasca interioara. Estejj'umosceeaceesteinteri~r
frumos*.
Unuldinprimiiprecursori, unuldinprimiicompozi- .
torispirituali aiarteiactualedincaresevadesprinde
artademâine-Maeterlinck -"spune:"Nuexistape
IUJ;nenimicmaiînsetatdefrumusete simaiusorde
înfrumusetat decâtunsufletomenesc …De.aceeasisunt
foarteputiniaceia.În staresarezistedominatiei unul
sufletdaruitfrumuse~i**.
Iaraceastacalitateaspiritului esteunsoarea cuaju
torulcareiamiscarea lenta,abiavizibila, temporar si
aparentstagnanta, totusicontinua, deneîntrerupt, atd
unghiului spiritual, devineposibila, î~ainteaza sise
înalta.
*Prinacest"frumos"· nuseîntelege, desigur, moralaexterioara
sauchiarinteri0a:a Însensu(general siobisnuit. Încirculatie alter
menului, citolceeace,chiarsiînformaceamaiintangibila, rafineaza
siÎmbogateste sufletul. Deaceea,înpicturadeexemplu, oriceculoare
esteinterior frumoasa, pentrucaoriceculoare provoaca ovibratie a
sufletului, iaroricevibmtieimbogiItestesufletuI. Astfel,poatefifru
mos,peplaninterior, oriceesteurâtpeplanexterior. AsaesteÎn
viata,lafelcasiînarta.Deasemenea, nimicnupoiltefi"urât"În
efectulsauinterior, adicaînactiunea asupracelorlalti.
**Desprefrumusetea interioariI (K.RobertLangewiesche Verlag.
Dilsseldorf siLeipzig, p.187). .

,..'-,
Celeoptreproduceri alaturate constituie exemple ale
tendintejor constructiviste înpictura.
Acestetendinte seîmpa,rtîndouagrupeprincipale:. .
1)Compozitia simpla, subordonata uneifomlesim
plesiusordescifrabile. Numesc acestfeldecompozitie
melodica.
2)Compozitia complicata, compusa dinmaimulte
form~,larândullorsubordonate uneiformeprincipale,
c1aresauvoalate.Aceasta formadebazapoatefi,"exteri
orvorbind, foartegreudegasit,motivpentrucarefun
damentarea interioara dobândeste unaccentdeosebit de
puternic. Acestfeldecompozitie complicata onumesc
simfonIca. i
Întreceledouagrupeprincipale seafladiversefomle
.detranzitie, încareprincipiul melodic esteînmodnece
sarprezent. Întregul mersaldezvoltarii seamana Hapant
cucelmuzical. Devieri alecelordouademersuri evolu
tiverezultadintr-oaltalegeasociata, careafost/însa
pânaacumînfrânta, Înceledinurma,deRrimalegea
evolutiei. Deaceea,asemenea devierinicinuauun
caracter decriteriudecisiv. Dacadincompozitia melo
dicaseelimina figurativul siseînlesneste astfel
dezvaluirea formeipicturale ce-istalabaza,sedesco
peraformegeometrice primitive sauunsistemliniar,
115

utilemiscarii deansamblu. Aceasta miscare deansam
blusevarepetaînfragmentele singulare, uneoricuvari
anteizolat'ealeliniilorsifonnelor, Acestea potservi În
acestultimcazunorscopuridiverse. Elepot.constitui
depilda,unsoifinalcaruiaîivoidanumelemuzical d~
"fermata"*. Toateacesteformeconstructive delinun
sunetinterior simplu, pecare-lareoricemelodie. Prin
C6zanne si,ulterior, prinHodler, trezitelaonoua
viata,acestecompo:z;itii melOdice auprimitînvremea
noastra sidenumirea deritmice. Aicis-aaflatmiezul
renas.terii aspiratiilor compozitionale. Estetotusiclar,de
lapnmavedere, calimitarea conceptului de"ritm"în
exclusivitate laacelecazuri,esteexagerata. Dupacum
înmuzicaaliceco'nstructie posedaunritmpropriu; dupa
cumîndistributia absolut"întâmpIatoare" alucrurilor În
naturaexistaîntotdeauna siunanumeritm,totastfelse
întâmpla, siînpictura.Atâtadoarcaînnaturaacestritm
nuneapareÎntotdeauna evident, deoarece niciscopurile
,naturii(uneoritocmaiîncazurile importante) nunesunt
clare.Aceasta alcatuire neclaraestenumita, deaceea,
aritmica. Distinctia dintre'ceeaceesteritmicsiceeace
este.aritmic?evineprin urmarecutotulrelativa sicon
v~nponaIa. (Intocmai casidistinctia dintrecpnsonanta si
dlsc:nanta, careÎnfondnicinuexista.)**
,~nepocile artistice aletrecutului, înmultepicturi,
xilogravuri,miniaturi etc_~eîntâlnesc compozitii "rit
,mice"maicomplicate sicuputerniCe semnaJizari· ale
principiului simfonic. Saneamintim doardevechii
maestrigermani, persani,japonezi, deicoanele rusesti
siînspecialdefoilegravate populare etc.etc***. În
.~AsevetJea,deexemplu mozaicul dinR~venna, Încaregrupul
pnnclpal formeaza untriunghi. Spreacesttriunghi, figurilecelelalte se
apleacaînmodtotmaiputinobservabiI. Brntulintinssiperdeaua depe
usaconstituie ,,fermata·~. '
,',**?rep~exemplu alacesteiconstructii melodice deritmdes~his,'
pedeplIneVidente, poatefiexaminat tabloulluiCezunne Femeila
baie". •.
***Multedintablourile luiHodler'sunt compozitii mel6dice cu
ecourisimfonice. '
116aproape toateacesteopere,compozitia simfonica este
încafoarteputernic legatadeceamelodica. Ceeace
înseamna caatuncicândesteînlaturat conlinutulobiec
tualitalii, sidezvaluita astfelstructura ,compozitionala,
ieselaivealaocompozitie edificata pebazaunuisenti
mentdeliniste,derepetare calma,sipebazauneidis-
tribuI]irelativegale*. , .
,Involuntar revinÎnmemorie vechicompozitii corale,
Mozartsi,Înceledinurma,Beethoven. Toateacestea
suntoperemaimultsaumaiputiriînrudite cuarhitectura
mareata, solemna sicalmaadomului gotic.Echilibrul si
distributia proportionata acomponentelor suntdiiIpa
zonulsibazaspirituala aunorastfeldeconstructii.
Asemenea opereapartinformelor detranzitie.
Caexemple decompozitii simfonice noi,Încareele
_mentulmelodic Îsigasesteo}ntrebuintare numaiuneori·
,sinumaiÎncalitate decomponenta subordonata,
dobândind Însatotodata sionouastructura, amadaugat
treireproduceridupa picturile mele. .
Acestereproduceri exemplifica treisurseinitiale:
1)Impresia directavenitadin"naturaexterioara" si,
careseexprima printr-o formagrafic-picturala. Numesc
acesteimaginiImpresii.
'2)Expresii provenite înprimulrânddininconstient,
nascute subitdindemersuri deordininterior, deci
impresii venitedin"natura interioara"·. Acestgende
imaginilenumescImpravizatii.
*Aicijoacau'nrolimportant traditia, maialesÎnartadevenita
•populara. Operedeacestfelsenasccudeosebiri) înperioada de
Înflorire auneiepocidecultura artistica (saupatrund încea
urmatoare). Înflorirea deschisa, pedeplinformata, raspândeste o
atmosfera delinisteinterioara. Înperioadele degerminatie sunt
prezente preamulteelemente combative,Înopozitie siinhibante, pen
trucalinisteasapoatadobândi onotavizibildominanta. Înultimaei.
ese11laînsa,firestecaoriceoperaserioasa estelinistita. Numaica
aceastalinisteultima(grandoare) nustausorIaîndemâna omuluicon
temporan cuopera,aliceoperaserioasa suna,peplanintcrior, lafel
casisublimcle cuvinte: "Suntprezent". Iubireasauurafatadeopera
seevapora, sedizolva. Sunetul acestorcuvintedureaza vesnic.
117
I ~<;;:~"
,-,:–::,~
-'~:;;'::';;"~

B.PICTURA·
V"Actiunea culorii..:~..:.;::.~;-;..;~;;;,,- ::_49·;~
VI..Limbajul formelor sialculorilor 55
VII.Teorie : ·..···..··..··"94.
VIII.Qperadeartasiartistul :;.;…!09'..
Cuvântdeîncheiere : · ·.1151..Introducere , ·..·..··..··..···1522II.Miscarea , ·~..·············;·..·.
III.Cotitura spirituala : 28
IV.'.Piramida ·······..43-
A.GmffiRALITATI.
•.. ..Prefata..: ~~ ~.5.,>,',' ,i.', I'".''..':.",;,
"'….•:>3)Expresiile<carese formeaza ..înspiritulm~u,
'.'.întrTun felasemanator (darfoarteIenQsipecare,dupa'
p'rimeJe schite,leexarriinezsi Jeprelu,creztimpÎl)delunJ:
"gat,siaproapecupedanterie.Acest gende.imagini le,.i
.numesc compozitii. Aiciroluldominant îirevine'
ratiunii, constiintei, intentiohaIitatii, finaHtatii.·În.
acelasitimpînsa,.dreptatea nu-irevinecalculului~ ci:
mereusentimentului. Ce''feldeconstructie inconstienta
sauconstienta stalabazafiecaruia dincel~treigenuri 'i,,!;:
aleimaginilor mele,vadevc::nidesigur Iimpedepentrll .;;:…~.:\"J.:.
celceCitestecurabdarecarteadefata.' …;.,:"
ÎnÎncheiere asdorisaobservca,dupaparereamea,:;:.
noi'ne'apropiem totmaimultdevremyrile co.mpozitiei '..;'j'
constiente, rationale, caîncurândpictorul vafimândru ';'i
sa-sideclareoperelecafiindconstructive (încontrastcu
impresionistii puri,mândri defaptulcanustia'u"'sa
explicenimic), caneaflamdepeacum'înepocaunei..
creatiicufinalitate sica,Însfârsit;acestconceptal pic-,
turiiesteorganic legatdenouaînfaptuire 'dejaînceputa a.,
unuinouimperiu spiritual, întrucât acestconcept este
sufletuluneiepociaÎnalteispiIitualitati.
..

,.,

2.RAFAEL, SfântaFamilie(dincasaCanigiani)
Pinacoteca Veche"Munchen3ALBRECHT DURER, Pfângerea fuiChristos
.Pinacoteca Veche,Munchen

4,VICTOR siHEINRICH OUNWEGGE, Raslignirea luiChristos
Colectia bavareza depictura,Munchen

5.PAULCEZANNE, Femeisca/dâhdu-se. 1895-1905
6.WASSIL YKANDINSKY, Impresie nr.5.1911)'\,i'
7.WASSILY KANDINSKY, Improvizatie nr.18.1911

APARITIA ACESTEI CART'
AFOSTSUBVENT/ONATk
DEMiNISTERUL eULTURI/
Redactor: DOINA MARIAN
Tehnoredactor: KLARA GALIUC-
Bundetipar:mai1994
Aparut: 1994
Colidetipar:5
Tehnoredactare compUterizata
"UNIVERS INFORMATIC"

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Toatedrepturile asupraprezentei ediiiiÎnlimbaromâna suntrezervate Editurii Meridiane ISBN973-33-0266-X\, („.WassilyKandinsky spiritualulînarta… [620870] (ID: 620870)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Toatedrepturile asupraprezentei ediiiiÎnlimbaromâna suntrezervate Editurii Meridiane ISBN973-33-0266-X\, („.WassilyKandinsky spiritualulînarta… [620870]

Copyright Notice

INTRODUCERE…………………………………………………………………………………………………7-8 CAPITOLUL 1 – TAXE V… [619321]

Titlul proiectului de act normativ HOTĂRÂRE pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1061/2002 privind stabilirea uniformei, echipamentului… [617432]

Cercetari Operationale (2) [629867]

Dintre toate maladiile cunoscute în prezent, cancerul este cel care îi înspăimântă cel mai mult pe oameni. În multe cazuri insă, diagnosticarea… [305446]

Noțiuni generale despre restaurare și integrare cromatică [305185]

 Slogan: Impreuna pentru comunitate!  Parteneri in proiect: Consilul Local Sect or 6 (CL S6) , Asociatia Sfantul Arhidiacon Stefan (ASAS) ,… [605037]

Copyright Notice

Similar Posts