Titlul proiectului: Extinderea sistemului de planificare strategică la nivelul ministerelor de resort [626840]

Titlul proiectului: Extinderea sistemului de planificare strategică la nivelul ministerelor de resort
Beneficiar: Secretariatul General al Guvernului
Partener 1: Curtea de Conturi a României
Partener 2: Academia Română
Numărul de identificare : SIPOCA 28

Analiza documentelor rezultate în urma acțiunilor de audit public
extern, în scopul identificării punctelor forte și punctelor slabe ale
ministerului – la nivelul Ministerului Sănătății
(perioada 2012 -2015 )

Modulul 57

Autor,
Expert 21
Dr. Drăcea Raluca Mihaela

București,
31 mai 2017

Pagina 2 din 79

CUPRINS

LISTA ABREVIERILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 3
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 4
CAPITOLUL 1. CADRU L EUROPEAN ȘI NAȚION AL DE POLITICI PUBLI CE PENTRU SUSȚINEREA
ACȚIUNILOR VIZÂND SĂ NĂTATEA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 6
1.1. POLITICA DE SĂNĂTATE A UNIUNII EUROPENE . ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 6
1.2. IMPLEMENTAREA POLITIC II DE SĂNĂTATE LA NI VEL EUROPEAN ………………………….. ………………………….. ………. 9
1.3. STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE 2014 -2020 ………………………….. ………………………….. ……………………… 15
CAPITOLUL 2. ACȚIUNI LE DE AUDIT EXTERN A LE CURȚII DE CONTURI A ROMÂNIEI LA NIVELU L
MINISTERULUI SĂNĂTĂȚ II, ÎN PERIOADA 2012 -2015 ………………………….. ………………………….. ……………………….. 21
2.1. LOCUL ȘI ROLUL CURȚII DE CONTURI A ROMÂNIEI ÎN CALITATE DE INSTITUȚIE SUPREMĂ DE AUDIT ………. 21
2.2. SCURTĂ PREZENTARE A E NITĂȚII AUDITATE ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 24
2.3. TIPURI DE ACȚIUNI DE AUDIT EFECTUATE DE CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI LA MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
ÎN PERIOADA 2012 -2015. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 27
2.4. ANALIZA CONȚINUTULUI ACTELOR REZULTATE ÎN URMA ACȚIUNILOR DE A UDIT EXTERN ÎN PERIO ADA 2012 –
2015. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 30
2.4.1 Categorii de acte rezultate în urma acțiunilor de audit extern ………………………….. ………………………….. ……………… 30
2.4.2. Sinteza acțiunilor de a udit financiar derul ate la Ministerul Sănătății, în perioada 2012 -2015 ………………. 38
2.4.3. Sinteza acțiunilor de a udit de performanță derulate la Ministerul Sănătății, în perioada 2012 -2015……. 42
2.4.4. Sinteza acțiunilor de a udit de conformitate (control) derulate la Ministerul Sănătății, în perioada 2012 –
2015 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 49
CAPITOLUL 3. PLANIF ICAREA STRATEGICĂ IN STITUȚIONALĂ LA NIVE LUL MINISTERULUI SĂN ĂTĂȚII
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 52
3.1. ARHITECTURA PLANULUI STRATEGIC INSTITUȚIONAL LA NIVE LUL MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII ÎN PERIOADA
2012 -2015 ȘI PERSPECTIVE 2015 -2018 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 52
3.2. EVALUAREA PUNCTELOR F ORTE ȘI A PUNCTELOR SLABE ALE MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII , ÎN PERIOADA 2012 –
2015, PRIN PRISMA IMPORTAN ȚEI LOR PENTRU PROCES UL DE PLA NIFICARE STRATEGICĂ INSTITUȚIONALĂ . ANALIZA
SWOT 55
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 65
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 73
LISTA FIGURILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 77
LISTA GRAFIC ELOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 78
LISTA TABELELOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 79
ANEXE

Pagina 3 din 79

LISTA ABREVIERILOR

ATI- Anestezie și terapie intensivă
AP-ATI- Acțiunile prioritare pentru monitorizarea, tratamentul și îngrijirea pacienților critici din
secțiile ATI
BEI – Banca Europeană de Investiții
BIRD – Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare
BM – Banca Mondială
CCP – Comitetul pentru Conturi Publice
CCR – Curtea de Conturi a României
CE- Comisia Europeană
CNAS – Casa Națională de Asigurări de Sănătate
DG SANCO – Direcția Generală pentru Sănătate și Consumatori – din cadrul Comisiei Europene
DG SANTE – Direcția Generală Sănătate și siguranță alimentară a Comisiei Europene
EFSA – Agenția Europeană pentru Siguranța Alimentară
EUROSAI – Organizația Europeană a Instituțiilor Supreme de Audit
IFAC – Federația Internațională a Contabililor
INTOSAI – Organizația Internațională a Instituțiilor Supreme de Audit
INCOSAI – Congresul Internațional al Instituțiilor Supreme de Audit
ISA – Standarde Internaționale de Audit
MS – Ministerul Sănătății
OECD – Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
OMS – Organizația Mondială a Sănătății
PN HIV – Programul Național de Prevenire, Supraveghere și Control al Infecției HIV
PNS – Programe Naționale de Sănătate
PSI – Plan Strategic Instituțional
RODAS – Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specific Curții de
Conturi, precum și valorificarea acestor rezultate din aceste activități
SAI -Instituții Supreme de Audit
SNS – Strategia Na țională de Sănătate
UE – Uniunea Europeană

Pagina 4 din 79

INTRODUCERE

Starea bună de sănătate constituie una dintre principalele preocupări ale tuturor cetățenilor.
Din ace st motiv, Uniunea Europeană , prin intermediul politicilor și acțiunilor comunitare
promovează o serie de principii și reglementări pentru atingerea unui nivel cât mai înalt de
protecție a sănătății cetățenilor.
În ce privește d efinirea politicilor naționale în domeniul sănătății , aceasta este de
competența exclusivă a statelor membre , iar politica europeană în domeniul sănătății constă doar
în dezvoltarea unei competențe comune cu statele membre și completarea politicilor naționale. De
asemenea, Uniunea Europeană și statele membre p ot coopera cu țările terțe și cu organizațiile
internaționale competente pentru o mai bună protecție a sănătății publice.
Scopul demersului științific este circumscris, astfel, preocupărilor la nivel european cu
privire la menținerea stării de sănătate a c etățenilor, analiză realizată prin prisma nivelului de
transpunere în politica națională de sănătate a Strategiilor europene în domeniul sănătății și a
gradului de atingere a obiectivelor prevăzute în Planul Strategic Instituțional al Ministerului
Sănătăți i, pentru perioada 2012 -2015.
Analiza a fost efectuată prin intermediul documentelor rezultate în urma acțiunilor de
control și a misiunilor de audit public extern (audit financiar și audit al performanței), efectuate de
Curtea de Conturi a României în pe rioada 2012 – 2015 la Ministerul Sănătății.
În conformitate cu Metodologia elaborată în cadrul proiectului „Extinderea sistemului de
planificare strategică la nivelul ministerelor de resort” SIPOCA 28, obiectivul principal al
studiului îl reprezintă așadar, realizarea unei ample analize asupra actelor de control și audit public
extern realizate de Curtea de Conturi a României, cât și asupra planurilor strategice instituționale
ale ministerului, cu scopul identificării punctelor forte și a punctelor s labe, relevante pentru
planificarea strategică instituțională.
Pentru realizarea acestui studiu, s -a pornit de la analiza actelor de control și de audit extern
realizate de către Curtea de Conturi a României la nivelul Ministerului Sănătății, într -o primă etapă
fiind inventariate toate documentele și grupate în trei categorii: rapoarte de control, rapoarte de
audit financiar și rapoarte de audit al performanței (inclusiv anexele la rapoarte) .

Pagina 5 din 79

Pentru fiecare acțiune de control/ audit au fost analizate obiectivele urmărite și concluziile
la care au ajuns auditorii Curții de Conturi, putându -se identifica două categorii:
– Obiective la care nu s -au înregistrat abateri de la legalitate și regularitate și care au stat la baza
identificării punctelor forte ale ministerului analizat;
– Obiective la care s -au constatat deficiențe și care au stat la baza identificării punctelor slabe ale
ministerului.
Pentru fiecare deficiență constatată s-a completat o fișă de evaluare în care au fost
consemna te informații despre gravitatea acesteia, respectiv consecințele economico -financiare,
sociale etc. ale abaterii de la legalitate și regularitate, precum și recomandările auditorilor publici
externi cu privire la măsurile concrete ce se impun a fi luate în v ederea înlăturării deficienței
respective.
În funcț ie de importanța/ gravitatea punctelor forte și a punctelor slabe identificate acestea
au fost ierarhiza te și codifica te, acordându -se un număr de puncte pentru fiecare, pe o scară de la
1 la 3 (pentru punc tele forte cu ”+”, pentru punctele slabe cu ” -”). Punctajele au fost consemnate
într-o fișă de codificare , în baza căreia s-a calculat un scor la nivelul ministerului (Si) prin
agregarea scorurilor individuale acordate punctelor forte și punctelor slabe id entificate.
Studiul a continuat cu inventarierea și analiza planurilor strategice instituționale și a altor
documente de planificare strategică, elaborate la nivelul Ministerului Sănătății , în perioada 2012 –
2015 . Pe baza acestei analize și a concluziilor rezultate din etapa de identificare a punctelor forte
și a punctelor slabe s-a realizat o analiză SWOT a activității ministerului în vederea evidențierii
influenței mediului intern și a mediului extern asupra ace stuia. Pe baza acesteia, au fost i dentificați
și cuantificați factorii ce provin din mediul intern, respectiv mediul extern care influențează
activitatea ministerului.
Studiul se încheie cu interpretarea datelor obținute și cu o serie de concluzii relevan te ȋn
vederea creșterii performanței la nivelul ministerului .

Pagina 6 din 79

CAPITOLUL 1. CADRUL EUROPEAN ȘI NAȚIONAL DE
POLITICI PUBLICE PEN TRU SUSȚINEREA ACȚIU NILOR
VIZÂND SĂNĂTATEA

1.1. Politica de sănătate a Uniunii Europene.

Starea bună de sănătate constituie una dintre
principalele preocupări ale tuturor cetățenilor. Din
acest motiv, Uniunea Europeană (UE), prin
intermediul politicilor și acțiunilor comunitare
promovează o serie de principii și reglementări pentru atingerea u nui nivel cât mai înalt de
protecție a sănătății cetățenilor.
Din punct de vedere istoric, "politica de sănătate a UE își are originea în dispozițiile cu
privire la sănătate și siguranță, dezvoltându -se mai târziu c a urmare a liberei circulații a
persoane lor și mărfurilor pe piața internă, ceea ce a făcut necesară coordonarea sănătății publice "
(a se vedea http://www.europarl.europa.eu/ftu/pdf/ro/FTU_5.5.3.pdf) .
Starea de sănătate, dar și protecția consumatorilor au devenit preocupări importante ale
decid enților politici urmare a numeroși factori, dintre care criza provocată de encefalopatia
spongiformă bovină (ESB) de la finele secolului trecut având un impact decizional semnificativ.
În consecință, Direcția Generală Sănătate și siguranță alimentară a Comisiei (DG SANTE)
a asumat coordonarea tuturor domeniilor legate de sănătate, inclusiv medicamentele.
"Consolidarea agențiilor specializate, cum ar fi Agenția Europeană pentru Medicament e (EMA) și
crearea Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) demonstrează angajamentul
crescând al UE față de politica de sănătate. Sănătatea publică mai beneficiază și de acțiuni în
domenii politice, precum mediul și alimentația, printr e multe altele. Intrarea în vigoare a cadrului
REACH (pentru evaluarea și înregistrarea substanțelor chimice) și crearea unei Agenții Europene
pentru Siguranța Alimentară (EFSA) sunt, de asemenea, indicatori adecvați ai eforturilor
multidisciplinare îndrep tate în direcția îmbunătățirii sănătății cetățenilor europeni "(a se vedea
http://www.europarl.europa.eu/ftu/pdf/ro/FTU_5.5.3.pdf) .
Politica oficială de sănătate a UE a fost construită deci, pe un paradox. Pe de o parte, l iderii
Uniunii Europene au dorit să instituie o politică comună cu privire la aspectele esențiale care pot „Dreptul de a se bucura de cel mai înal t
standard realizabil de sănătate este un drept
fundamental al fiecărei ființe umane”.

Constituția OMS

Pagina 7 din 79

influența starea de sănătate a cetățenilor lor, iar pe de altă parte, majoritatea guvernelor nu au dorit
ca Uniunea să intervină în politica națională de sănătate .
Soluția pe care a formulat -o UE în Tratatul de la Maastricht din anul 1992 a fost ca UE să
aibă doar un mandat de "încurajare a cooperării între statele membre" (a se vedea B. Duncan, 2002)
și, dacă este necesar, să acorde sprijin acțiunilor lor "în domeni ul sănătății publice ( cf. art. 129
alineatul (1)). UE a primit doar responsabilitatea, și implicit, puterea, de a cheltui bani pe proiecte
de sănătate la nivel european, însă i s-a interzis adoptarea unor legi care să armonizeze măsurile
de sănătate publi că în statele membre ( cf. art art. 129
alineatul (4)).
Ulterior, în anul 1997, competențele UE
privind politica de sănătate au fost revizuite prin
Tratatul de la Amsterdam, iar mandatul a fost
consolidat în mod semnificativ, în sensul că UE a fost
însărcin ată să asigure "un nivel ridicat de protecție a
sănătății umane" în "definirea și punerea în aplicare a
tuturor polit icilor și activităților " și să colaboreze cu
statele membre pentru îmbunătățirea sănătății publice,
prevenirea bolilor și " Sănătatea umană "(cf. art. 152
alineatul (1)).
Cu toate acestea, armonizarea legislației
privind sănă tatea publică a statelor membre a
continuat să fie interzisă și UE a fost mandatată să
"respecte pe deplin" responsabilitățile statelor membre
pentru "organizarea și furnizarea serviciilor de
sănătate și îngrijiri medicale" ( cf. art. 152 (4, 5)).
Astfel, definirea politicilor naționale în domeniul sănătății este de competența exclusivă a
statelor membre , iar politica europeană în domeniul sănătății constă doar în dezvoltarea unei
competențe comune cu statele membre și completarea politicilor naționale. De asemenea, UE și
statele membre p ot coopera cu țările terțe și cu organizațiile internaționale competente pentru o
mai bună protecție a sănătății publice.
Rolul guvernelor:
– Gestionarea serviciilor de asistență
medicală;
– Asigurarea unor servicii de calitate
către consumatorii de servicii
medicale.
Rolul UE:
– Sprijinirea statelor membre în
atingerea obiectivelor comune în
domeniul sănătății;
– Asigurarea mecanismelor
funcționale de punere în comun a
resurselor statelor membre;
– Sprijinirea statelor membre de a
răspunde provocărilor generate de
pandemii, boli cronice etc.

Rolul UE și al Guvernelor
naționale: Caseta 1.1.

Pagina 8 din 79

Tratatul de la Lisabona (2007), a scos în evidență importanța politicii de sănătate, stipulând
că „în definirea și punerea în aplicare a tuturor politicilor și acțiunilor Comunității se asigură un
nivel ridicat de protecție a sănătății umane”. Acest obiectiv urmează să fie realizat cu sprijinul
Uniunii ac ordat statelor membre și prin încurajarea cooperării. Conform Tratatului de la Lisabona,
responsabilitatea principală pentru protecția sănătății și, în special, a sistemelor de sănătate, revine
în continuare statelor membre.
Politica UE , implementată prin intermediul Strategiei în domeniul sănătății , vizează :
 prevenirea îmbolnăvirilor (prin dietă, nutriție și un stil de viață sănătos);
 asigurarea accesului cetățenilor statelor membre la servicii medicale funcționale și
de calitate;
 prevenirea amenințărilor grave la adresa sănătății prin preîntâmpinarea pandemiilor
și a bolilor cronice ;
 sprijinirea menținerii stării de sănătate a cetățenilor odată cu înaintarea în vârstă; ;
 promovarea noilor tehnologii .
Acțiunile UE în domeniul politicii de sănătate :
 UE stabilește o serie de norme și standarde atât în ceea ce privește produsele și
serviciile medicale, cât și în ceea ce privește drepturile consumatorilor de servicii medicale;
 UE sprijină statele membre prin punerea la dispoziția acestora a unor instrumente
care înlesnesc colaborarea dintre ele și ajută la identificarea unor bune practici în gestionarea
sistemelor medicale;
 UE asigură finanțarea unor proiecte sau programe în domeniul sănătă ții care au ca
scop atât creșterea calității serviciilor medicale, cât și prevenirea îmbolnăvirilor;
 UE sprijină guvernele statelor membre pentru asigurarea unei colaborări eficiente
între acestea în vederea combaterii amenințări lor la adresa sănătății;
 Asigură condițiile necesare pentru obținerea asistenței medicale în străinătate
pentru pacienții care solicit ă acest lucru.
Conform Articolul 168 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, cele trei
obiective strategice ale politicii de sănăt ate a U E sunt sintetizate în figura nr. 1.1.

Pagina 9 din 79

Figura nr. 1.1. O biective le strategice ale politicii de sănătate a UE
Sursa: Articolul 168 din TFUE, http://www.europarl.europa.eu/atyourservice/ro/displayFtu.html?ftuId=FTU_5.5.3.html

În concluzie, legislația UE în domeniul sănătății are un impact major asupra furnizării
serviciilor de sănătate, în ciuda încercărilor guvernelor naționale de a -și păstra controlul asupra
asistenței medicale.

1.2. Impl ementarea politicii de sănătate la nivel european

Potrivit lui C. Vlădescu (2004), primul exemplu de fundamentare a unei Strategii de
sănătate pe un model care să recunoască influența majoră asupra sănătății a altor factori în afara
serviciilor medicale, a apărut în anul 1947, în documentul „O nouă perspectivă asupra s ănătății
canadienilor” , cunoscut și sub denumirea de Raportul Lalonde. Acest model conceptual a propus
clasificarea determinanților sănătății în patru categorii: comportamente, mediu, biologia umană și
îngrijiri de sănătate (fig. nr. 1.2.). Așa cum se observă, acest model face o distincție clară între
sistemul de sănătate și sistemul îngrijirilor de sănătate (fig. nr. 1.3.).
Prin urmare, modelul bazat pe cele 4 categorii de factori a reprezentat un progre s evident
în înțelegerea relațiilor care influențează sănătatea și în fundamentarea intervențiilo r medicale și
nemedicale care au marcat Europa în ultimii 60 de ani.
La nivelul UE, prima strategie coerentă și coordonată în materie de sănătate a fost inițial
OS1: Promovarea unei stări
bune de sănătate:
-prevenirea bolilor și
promovarea unor stiluri de viață
sănătoase prin abordarea
aspectelor legate de nutriție,
activitate fizică, consumul de
alcool, fumatul și consumul de
droguri, riscurile legate de mediu
și leziunile.
OS 2: Protejarea
cetățenilor împotriva
amenințărilor pentru
sănătate:
-îmbunătățirea monitorizării și
pregătirii pentru situații de
urgență în cazuri de epidemie
sau bioterorism, pentru a mări
capacitatea de reacție la noi
provocări legate de sănătate, cum
ar fi schimbările climatice.
OS3: Sprijinirea sistemelor
de sănătate dinamice:
-ajută sistemele desănătate ale
statelor membre sărăspundă
provocărilor pe care le
reprezintă îmbătrânirea
populației .

Pagina 10 din 79

prezentată de Comisia Europeană în luna mai 2000. Aceasta s -a bazat pe experiența a opt
programe de sănătate separate, iar o parte esențială a acestei strategii a fost un p rogram de sănătate
publică , care a fost adoptat în luna septembrie 2002 ( cunoscut sub denumirea de "decizia privind
programul" – Decision No 1786/2002/EC of the European Parliament and of the Council of 23
September 2002. OJ No L 271, 09.10.2002. ).

Figura nr. 1 .2. Modelul celor patru categorii de determinanți ai stării de sănătate
Sursa: C. Vlădescu (coord.), Sănătate publică și management sanitar, Cartea Universitară, București, 2004, pp. 13

Figura nr. 1.3. Distincția sistem de sănătate -sistem de îngrijiri de sănătate
Sursa: C. Vlădescu (coord.), Sănătate publică și management sanitar, Cartea Universitară, București, 2004, pp. 13

STARE DE
SĂNĂTATE
Comportamente
Îngrijiri de
sănătate
Mediu
Biologia
umană
Stare de
sănătate
(t1)

Nevoia de
sănătate

Stare de
sănătate
(t0)
Comportamente
Factori biologici
Mediu fizic și
social SISTEM DE
ÎNGRIJIRI
DE
SĂNĂTATE
SISTEM DE SĂNĂTATE

Pagina 11 din 79

Figura nr. 1 .4. Acțiunile și programele UE în domeniul sănătății,
evoluție 1998 -2020
Sursa: Comisia Europeană,

Figu ra nr. 1 .5. Strategii și programe de sănătate la nivel european
Sursa: realizat de autor pe baza informațiilor colectate de pe site -ul http://www.europarl.europa.eu POLITICA DE SĂNĂTATE LA NIVEL
EUROPEAN
STRATEGII
EUROPE NE DE
SĂNĂTATE
PROGRAME
EUROPENE
DE
SĂNĂTATE
Primul
program :
Al doilea
program :
Al treilea
program : 2003 -2008 : Programul UE
pentru sănătate publică
2007 -2013 : Programul de acțiune
comunitară în domeniul protecției
sănătății și a consumatorilor
2014-2020: Programul Sănătate
pentru creștere economică
UE finanțează
proiecte de sănătate
prin intermediul
programelor de
sănătate Implementată
prin:
" Împreună pentru
sănătate: o abordare
strategică pentru UE 2008 –
2013 "
2008 -2013:
2014 -2020:
Instrumente de
punere în aplicare a
Strategiei 1. Strategia " Sănătate 2020"
(OMS)
2. Strategia "Investind în
sănătate" (DG SANCO)
2000 -2007: Strategia pentru Sănătate
Acțiunea
comunitară în
domeniul
sănătății,
2003 -2007

312 mil EUR
A doua acțiune
comunitară în
domeniul
sănătății
2008 -2013

321,5 mil EUR

312 mil euro
A treia acțiune
în domeniul
sănătății,
2014 -2020

449,4 mil EUR
P1: SIDA – prevenire
și boli transmisibile;
P2: Prevenirea
accidentelor;
P3: Prevenirea
consumului de
droguri;
P4: Monitorizarea
sănătății;
P5: Cancer;
P6: Boli rare;
P7: Bolile legate de
poluare;
P8: Promovarea
sănătății, informare,
educație și formare

1998 -2002

Pagina 12 din 79

În anul 2003, cele 8 programe de sănătate au fost înlocuite de primul program integrat , sub
denumirea de ” Programul UE pentru sănătate publică 2003 -2008 ”, program care a fost adoptat cu
procedura de cod ecizie ( a se vedea fig. nr.1.4) .
Al doilea program adoptat la nivelul UE a fost Programul de acțiune comunitară în
domeniul protecției sănătății și a consumatorilor 2007 -2013, c u un buget de 312 milioane EUR.

În fine, al treilea program denumit „Sănătate pentru
creștere economică” cuprinde perioada 2014 -2020.
În prezent, așa cum se observă, Europa se află în situația
paradoxală de a avea două strategii pe sănătate , și
anume:
 Strategia "Investind în Sănătate ", elaborată de DG
SANCO (Direcția Generală pentru Sănătate și
Consumatori – din cadrul Comisiei Europene), și lansată
în luna februarie 2013, aceasta fiind o “extensie” a
Strategiei 2008 -2013;
 Strategia " Sănătate 2020" , elaborată de OMS în anul
2012, al cărei conținut și structură, au fost discutate în
cadrul “numeroaselor evenimente” și “într -un proces de
consultații scrise în baza documentului draft al
strategiei”, implicând “țări, organizații internaționale,
ONG -uri, asociații profesionale și stakeholderi” (P. Franklin, 2013).
Așa cum arată Paula Franklin (2013) în lucrarea "European Public Health Strategies: State
of Play ", cu toate că ocupă poziții diferite în Europa, "Comisia Europeană se bucură de o putere
politică mai mare și de capacitatea de a adopta politici, în timp ce OM S are mai degrabă caracter
consultativ și poate să angajeze statele membre în procesul de implementare a anumitor
proiecte/strategii doar pe bază de voluntariat ". Așadar, cea care ia deciziile în materie de sănătate
este DG SANCO.
Decizia Comisiei Europene de a implementa în continuare strategia actuală și de a adopta
documentul “Investind în sănătate ” sprijină ideea că programele de sănătate publică bine
gestionate sunt foarte importante pentru recuperare și stabilitate economică.
Statele membre ale UE au aprobat în
mod oficial Strategia "Sănătate
2020 " și Planul European de
Acțiune și s-au angajat să sprijine
procesul de implementare.
În plus, dezvoltarea Strategiei
Sănătate 2020 în colaborare cu
stakeholderii oferă motivație statelor
membre să acționeze, actul
reprezen tând rezultatul muncii lor.
Pe de altă parte, toate politicile
europene trebuie să urmeze
abordarea „Sănătate în toate
politicile” (HIAP), iar în ceea ce
privește Strategia “Investind în
sănătate“ elaborată de DG SANCO
este necesar ca aceasta să fie
comple mentară abordării UE.
Strategia "Sănătate 2020 "
versus Strategia "Investind în
sănătate " Caseta 1.2 .

Pagina 13 din 79

Figura nr. 1.6. Obiectivele Strategiei "Investind în Sănătate " (DG SANCO, 2013)
Sursa: Third EU Health Programme 2014 -2020, European Commision , https://ec.europa.eu/health/programme/policy/2014 –
2020_en

Figura nr. 1.7. Obiective strategice și domenii prioritare -Strategie “Sănătate 2020“ (OMS pentru
Europa, 2012)
Sursa: prelucrare după informațiile oferite de OMS, http://www.euro.who.int/en/home

Documentul emis de DG SANCO ”se află în concordanță cu dispozițiile strategiei de
creștere economică a UE pentru următorii zece ani, Europa 2020, în ceea ce privește ideea de
sănătate văzută ca o investiție ” (P. Franklin, 2013) . Cu toate acestea, se remarcă totuși o oarecare
OBIECTIVE
STRATEGICE
“SĂNĂTATE
2020“
O.S.1: îmbunătățirea
sănătății pentru toți
și reducerea
inegalităților în
sănătate
O.S.2: perfecționarea
management -ului și
a guvernării
participative pentru
sănătate
DOMENII
PRIORITARE
DP1: investirea în sănătate la toate
etapele de viață și abilitarea
cetățenilor;
DP2: abordarea provocărilor majore
din regiune cu privire la bolile
transmisibile și cele netransmisibile;
DP3: consolidarea sistemelor de
sănătate centrate pe oameni;
DP4: ridicarea nivelului de
rezistență al comunităților locale și
crearea unor medii de susținere.

1) Promovarea sănătății, prevenirea
bolilor și promovarea mediilor de
susținere pentru un stil de viață
sănătos

2) Protecția cetățenilor împotriva
amenințărilor de sănătate
transfrontaliere

3) Dezvoltarea unor sisteme de
sănătate inovatoare, eficiente și
durabile

4) Facilitarea accesului la asistența
medicală mai bună și mai sigură
pentru cetățenii UE
Se adresează, în special,
factorilor de risc cheie care
se concentrează pe valoarea
adăugată a Uniunii
Abordări coerente integrate
în Strategiile naționale de
sănătate
Instrumente și mecanisme
inovatoare în domeniul
sănătății
Creșterea accesului la
expertiza și informațiile
medicale

Pagina 14 din 79

inconsistență în definirea sănătății care se rezumă doar la îmbătrânirea populației, inovația în
tehnologie și sănătatea muncitorilor.
Pe de altă parte, Strategia OMS, “Sănătate 2020 “, moderează discuțiile des pre recuperare
economică și inegalități în sănătate , subliniind că “intervențiile eficiente cer un mediu politic
propice care să depășească limite sectoriale și care să dezvolte programe integrate” (P. Franklin,
2013) .
Strategia “Sănătatea 2020 “ oferă soluții bazate pe dovezi pentru toate problemele cu care
se confruntă statele membre . În vederea realizării unei colaborări eficiente cu statele membre, dar
și pentru a sprijini Strategia , Biroul Regional OMS pentru Europa ”a dezvolt at un pachet de servicii
și instrumente care oferă țărilor un sprijin sistematic în abordarea problemelor centrale orizontale
strategice ale cadrului Sănătatea 2020 precum și conexiunile programatice și punctele de intrare
pentru aspectele mai detaliate ale cadrului de po litici” (Zsuz sanna JAKAB și Agis D. TSOUROS,
2014) .

Figura nr. 1.8. Componentele cadrului “Sănătate 2020 “
Sursa: Zsuzsanna JAKAB și Agis D. TSOUROS, Sănătatea 2020 -Sănătate și dezvoltare în Europa de azi, Revista Management în
sănătate XVIII /2/2014; pp. 5

Punctul de pornire pentru țări le care au agreat Strategia (inclusiv pentru România), a fost
dezvoltarea unei politici naționale de sănătate , cu strategiile și planurile a ferente care să
urmărească atingerea obiectivelor strategice urmărite la nivel european și să sprijine eforturile UE
în această direcție .
Prezentarea cadrului
Sănătate 2020
factorilor de decizie din
diverse sectoare
Abordarea determinanților
sociali ai sănătății, echității,
genului și drepturilor
omului
Consolidarea
monitorizării și
evaluării
Operaționalizarea de
noi concepte
Dezvoltarea Strategiilor,
politicilor și planurilor de
sănătate naționale bazate
pe Sănătate 2020
Analiza situațiilor
țărilor membre în
funcție de obiectivele
Strategiei Sănătate
2020
Implementarea de
abordări la nivel de
guvern și de societate
luate ca întreg
Consolidarea
capacităților și
serviciilor de sănătate
publică
Integrarea abordărilor
pentru implementarea
celor patru arii
prioritare ale cadrului
Sănătate 2020

Pagina 15 din 79

În concluzie , la nivelul Uniunii Europene, conceptul de sănătatea publică este analizat într –
un context mai larg, cu implicații ca de la parte de la întreg. Ca atare, dezechilibrele înregistrate la
nivelul stării de sănătate a populației ar putea avea repercusiuni directe și grave asupra sistemului
economic, atât la nivel european, cât și la nivelul fiecărui stat membru . Pentru a preîntâmpina astfel
de repercusiuni, CE și OMS au înțeles cât de importante sunt investițiile în sănătate pentru
funcționalitatea economiei reale și acționează în direcția menținerii și consolidării stării de sănătate
a populației.

1.3. Strategia Națională de Sănătate 2014 -2020

Sistemul românesc de sănătate se află într -un proces continuu de reformă, încă de la
începutul anului 1990, când s -a realizat trecerea de la sistemul integrat, centralizat, către un sistem
descentralizat, finanța t cu precădere prin contribuții de asigurări.
În literatura de specialitate (Cassels, 1995; Smith, 1997; Bossert, 1998; Berman și Bossert,
2000; Saltman, Bankauskaite, și Vrangbæk, 2007), s -au cristalizat o serie de opinii conform cărora
nu există o sin gură cale de a realiza reforma, la fel cum nu există rețete universale care să conducă
la succesul ei. De mai bine de 25 ani, România încearcă să găsească propria cal e în acest dificil
proces, iar măsurile luate în această perioadă, mai mult sau mai puțin controversate și acceptate de
actorii sociali implicați, au produs schimbări semnificative în sistem.
Descentralizarea în privința gestionării și finanțării sistemului de sănătate a generat o
creștere a complexității acestuia, ajungându -se, inevitabil, ca problemele unui sistem centralizat
să fie înlocuite de problemele de coordonare ale unui sistem reformat ( a se vedea C. Domnișoru,
2011).
Practic, în România reforma sistemului public de sănătate s -a concretizat prin promovarea
Legii nr. 95 din 14 aprilie 2006, care a redefinit principalele aspecte privind domeniul sanitar cu
scopul de a realiza un sistem de sănătate modern, eficient și compatibil cu sistemele de sănătate
din Uniunea Europeană.
Legislația românească în domeniul sanitar a cunoscut periodic modificări, atât anual, odată
cu aprobarea contractelor -cadru, cât și punctual pentru îmbunătățirea funcționării sistemului de
sănătate, iar impactul acestor intervenții nu a fost întotdeauna în beneficiul consumatorilor de
servicii medicale . Analizând per ioada 1989 -2012, se constată o serie de deficiențe ale sistemului

Pagina 16 din 79

de sănătate din România , concretizate în: lipsa unei strategii coerente în domeniul sanitar ;
modificări legislative frecvente ; lipsa unei viziuni pe termen lung; lipsa unei continuități în
elaborarea și aplicarea programelor în sănătate ; dificultăți majore în coordonarea sistemului.
Toate acestea au fost atât în defavoarea consumatorilor de servicii medicale, cât și în
defavoarea sistemului în sine, care încă înregistrează o serie de disfuncționalități și abateri de la
obiectivele declarate, și anume: promovarea sănătății, prevenirea îmbolnăvirilor și îmbunătățirea
calității vieții.
Pentru perioada 2014 -2020, urmare a angajamentulu i decidenților din domeniu și al
guvernului de a asigura și promova sănătatea ca determinat cheie al dezvoltării economico -sociale,
a fost elaborată și adoptată o nouă strategie în domeniul sanitar: Strategia Națională de Sănătate
2014 -2020 , un instrument menit să furnizeze cadrul general de intervenție pentru eliminarea
deficiențelor din s istem, în acord cu direcțiile strategice adoptate prin Strategia “Sănătate 2020“.
Obiectivele strategiei sunt extrem de ambițioase (figura nr.1.9) , aceasta propunându -și (a se
vedea HOTĂRÂREA Nr. 1028 din 18 noiembrie 2014 privind aprobarea Strategiei naționale de
sănătate 2014 – 2020 și a Planului de acțiuni pe perioada 2014 – 2020 pentru implementarea
Strategiei naționale, http://www.ms.ro/wp -content/uploads/2016/10/HG -1.0282014 -Strategia –
Nationala -de-Sanatate -2014 -2020.pdf ):
 reducerea inegalităților din sănătate (în acord cu O.S1 din Strategia “Sănătate 2020“);
 optimizarea utilizării resurselor în serviciile de sănătate, av ând în vedere raportul cost –
eficiență, cost -eficacitate (în acord cu O.S1 din Strategia “Sănătate 2020“);
 îmbunătățirea capacității administrative și a calității managementului ( în acord cu O.S2 din
Strategia “Sănătate 2020“).
Pentru atingerea obiectivelor stabilite, autoritățile și -au asumat ca în următorii ani să
perfecționeze cadrul legislativ pentru introducerea pachetului suplimentar de servicii medicale, să
introducă măsuri privind cota în care asigurarile private de sănătate (care vor lua forma unor
conturi individuale de sănătate) pot fi deductibile, precum și să creeze un cadru normativ coerent,
flexibil și sustenabil pentru dezvoltarea formelor private de asigurar e în sănătate.

Pagina 17 din 79

Figura nr. 1.9. Strategia Națională de Sănătate 2014 -2020 -Scop și obiective generale: Arii
strategice prioritare , etape și instrumente de punere în aplicare
Sursa: prelucrare pe baza Strategiei Națională de Sănătate, 2014 -2020 și a Planului de acțiuni ARIA STRATEGICĂ DE INTERVENȚIE 1
“SĂNĂTATE PUBLICĂ“•OG.1. Îmbunătățirea
stării de sănătate și
nutriție a femeii si
copilului
•OG 2. Reducerea
morbidității și
mortalității prin boli
transmisibile, a
impactului lor la nivel de
individ și societate
•OG 3. Diminuarea
ritmului de creștere a
morbidității și
mortalității prin boli
netransmisibile și
reducerea poverii lor în
populație prin programe
naționale, regionale și
locale de sănătate cu
caracter preventiv
ARIA STRATEGICĂ DE INTERVENȚIE 2
“SERVICII DE SĂNĂTATE “•OG 4. Asigurarea
unui acces echitabil
a tuturor
cetățenilor, în
special a grupurilor
vulnerabile, la
servicii de sănătate
de calitate și cost –
eficace
ARIA STRETICĂ DE INTERVENȚIE 3 “MĂSURI
TRANSVERSALEPENTRU UN SISTEM DE
SĂNĂTATE SUSTENABIL ȘI PREDICTIBIL “•OG 5 . Un sistem de
sănătate inclusiv,
sustenabil și predictibil
prin implementare de
politici și programe
transversale prioritare
•OG 6. Eficientizarea
sistemului de sănătate
prin soluții e -sănătate
•OG 7. Dezvoltarea
infrastructurii adecvate la
nivel na țional, regional și
local, în vederea reducerii
inechității accesului la
serviciile de sănătate
PROGRAMELE NAȚIONALE
Instrumente de punere
în aplicare a Strategiei: Instrumente de punere
în aplicare a Strategiei: PN de diagnostic și tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanță;
PN de boli cardiovasculare;
PN de oncologie;
PN de diabet zaharat;
PN de tratament al surdității prin proteze auditive implantabile;
PN de tratament al bolilor neurologice;
PN de tratament al hemofiliei și talasemiei;
PN de tratament pentru boli rare;
PN de boli endocrine;
PN de transplant de organe, țesuturi și celule de or igine umană;
PN de supleere a funcției renale la bolnavii cu insufiență renală cronică;
PN de terapie intensivă a insuficienței hepatice;
PN de diagnostic și tratament cu ajutorul apar aturii de înaltă performanță.
Etc.. ETAPA 1 -2014 -2016:
-perfecționarea și armonizarea cadrului legislativ;
-elaborarea noilor acte în domeniul sănătății publice, cf
normelor internaționale.

ETAPA 2 – 2017 -2020:
-aplicarea prevederilor actelor normative și legislative;
-realizarea acțiunilor în vederea îmbunătățirii sănătății
populației .

Pagina 18 din 79

În conformitate cu art.9 din Legea 95/2006, programele naționale de sănătate reprezintă
”cadrul implementării obiectivelor politicii și strategiei sănătății publice de către Ministerul
Sănătății, ca autoritate centrală a domeniului de sănătate publică (…) și sunt orientate către
promovarea sănătății, prevenirea îmbolnăvirilor și prelungirea vieții de bună calitate ”.
Sursele de finanțare se constituie pe seama bugetului de stat, din veniturile proprii ale
Ministerului Sănătății, din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și prin
transferuri din bugetul Ministerului Sănătății către bugetul Fondului național unic de asigurări
sociale de sănătate, p recum și din alte surse, inclusiv din donații și sponsorizări, în condițiile legii.
Ministerul Sănătății elaborează programele naționale de sănătate împreună cu Casa
Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), iar derularea acestora se realizează de către M inisterul
Sănătății pentru programele naționale de sănătate publică și de către CNAS pentru programele
naționale de sănătate curative.
Analizând obiectivele generale urmărite, se observă că, în conformitate cu Strategia
adoptată, se vor realiza o serie de acțiuni strategice îndreptate în direcția creșterii volumului de
investiții în domeniul științei și inovării în sănătatea publică realizate din bugetul de stat, dar și o
serie de acț iuni care vor viza atragerea investițiilor.
În acest context, în opinia n oastră, Ministerul Sănătății trebuie să ia o serie de măsuri
necesare implementării Strategiei, cum sunt:
– identificarea structurilor din sistem care sunt deficitare prin prisma numărului de
personal;
– suplimentarea numărul ui de personal calificat din sistemul sanitar;
– revizuirea procesului de formare profesională a specialiștilor din domeniu;
– îmbunătățirea bazei tehnico -materiale a spitalelor și laboratoarelor.
Toate aceste măsuri trebuie transpuse însă în terme ni de cost bugetar, iar analiza evoluției
finanțării sistemului sanitar din ultimul deceniu , în ciuda creșterii acestora în termeni absoluți , ne
arată încă o insuficiență masivă a fondurilor financiare publice alocate acestui domeniu , atât ca %
din PIB (5,6% comparativ cu 10,0% -media UE, la nivelul anului 2014) , cât și per capita (de la
192,79 USD/locuitor comparativ cu 2.494,94 USD/locuitor media UE în anul 2004 la 556,81
USD/locuitor comparativ cu 3.612,33 USD/locuitor media UE la nivelul anului 2014) – a se vedea
graficele 1.1. și 1.2.

Pagina 19 din 79

Graficul nr. 1.1. Alocarea cheltuielilor pentru sănătate/cap de locuitor în statele Uniunii
Europene, în perioada 2004 -2014 (USD/capita)
Sursa: prelucrat de autor pe baza datelor oferite de: http://data.worldbank.org/indicator/SH.XPD.PCAP

Graficul nr. 1.2. Alocarea cheltuielilor pentru sănătate (% din PIB) în statele Uniunii
Europene, în perioada 2004 -2014
Sursa: prelucrat de autor pe baza datelor oferite de: http://data.worldbank.org/indicator/SH.XPD.PUBL.ZS

Îngrijorător este faptul că, la nivelul anului 2014, cheltuielile pentru sănătate în România
înregistrau cel mai scăzut nivel de alocare (atât ca % din PIB, cât și pe cap de locuitor), din tre
toate statele membre ale UE (a se vedea graficele 1.3. și 1.4.).
0,0010.000,0020.000,0030.000,0040.000,0050.000,0060.000,0070.000,0080.000,0090.000,00
AUT
BEL
BGR
CYP
CZE
DEU
DNK
ESP
EST
FIN
FRA
GBR
GRC
HRV
HUN
IRL
ITA
LTU
LUX
LVA
MLT
NLD
POL
PRT
ROU
SVK
SVN
SWE
EMU
EU
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
0,02,04,06,08,010,012,0AUT
BELBGR
CYP
CZE
DEU
DNK
ESP
EST
FIN
FRA
GBR
GRC
HRV
HUNIRL
ITALTULUXLVAMLTNLDPOLPRTROUSVKSVNSWEEUMEUM
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014

Pagina 20 din 79

Graficul nr. 1.3. Alocarea cheltuielilor pentru sănătate/cap de locuitor în statele Uniunii
Europene, în anul 2014 (USD/capita)
Sursa: prelucrat de autor pe baza datelor oferite de : http://data.worldbank.org/indicator/SH.XPD.PCAP

Graficul nr. 1 .4. Alocarea cheltuielilor pentru sănătate (% din PIB) în statele Uniunii
Europene, în anul 2014
Sursa: prelucrat de autor pe baza datelor oferite de: http://data.worldbank.org/indicator/SH.XPD.PUBL.ZS

În concluzie , prin măsurile propuse în domeniul legislativ care vizează deopotrivă,
reducerea inegalităților din sănătate și axarea pe utilizarea eficientă a resurselor, noua „Strategie
Națională de Sănătate 2014 -2020” urmează obiectivele urmărite la nivel european prin Strategia
Sănătate 2020 și ar putea contribui în mod real și sustenabil la reformarea sistemului de sănătate
din România, dar doar în condițiile eliminării impe dimentelor legate de insuficienta finanțare și de
utilizarea defectu oasă a fondurilor financiare publice. De asemenea, un alt risc îl reprezintă lipsa
unei predictibilități în ceea ce privește aplicarea acestei Strategii de către guvernele viitoare. 5.580,49
4.884,07
661,85
1.819,11
1.378,52
5.410,63
6.463,24
2.658,27
1.248,28
4.612,29
4.958,99
3.934,82
1.743,04
1.050,33
1.036,62
4.239,15
3.257,75
1.063,42
8.137,52
920,70
2.470,60
5.693,86
910,28
2.096,82
556,81
1.454,81
2.160,75
6.807,72
4.134,60
3.612,33A U T
B E L
BGR
C Y P
C Z E
D E U
D N K
E S P
E S T
F I N
F R A
GBR
G R C
H R V
H U N
I R L
ITA
L T U
L U X
L V A
M L T
N L D
P O L
P R T
R O U
S V K
S V N
S W E
EMU
EUPIB/CAPITA (USD)
TARA11,2
10,6
8,4
7,4
7,4
11,3
10,8
9,0
6,4
9,7
11,5
9,1
8,1
7,8
7,4
7,8
9,2
6,6
6,9
5,9
9,7
10,9
6,4
9,5
5,6
8,1
9,2
11,9
10,4
10,0A U T
B E L
BGR
C Y P
C Z E
D E U
D N K
E S P
E S T
F I N
F R A
GBR
G R C
H R V
H U N
I R L
ITA
L T U
L U X
L V A
M L T
N L D
P O L
P R T
R O U
S V K
S V N
S W E
E U M
EU% DIN PIB
ȚARA

Pagina 21 din 79

CAPIT OLUL 2. ACȚIUNILE DE AUDIT EXTERN ALE CURȚII
DE CONTURI A ROMÂNIE I LA NIVELUL MINISTE RULUI
SĂNĂTĂȚII , ÎN PERIOADA 2012 -2015

2.1. Locul și rolul Curții de Conturi a României în calitate de Instituție
Supremă de Audit

Literatura empirică de specialitate a tratat destul de puțin impactul acțiunilor derulate de
Institu țiile Supreme de Audit (SAI) asupra funcționalității economiilor. Astfel, Persson și Tabellini
(2003) au analizat efectele instituțiilor constituționale as upra economiei (SAI putând fi considerată
instituție constituțională în sensul menționării explicite a acesteia în Constituție), Schelker și
Eichenberger (2003) au analizat efectele SAI în cantoanele elvețiene, iar Blume și Voigt Ph (2007)
au realizat primu l studiu extins care a evaluat efectele economice ale auditului public la nivel
international. Concluziile studiilor menționate sunt că, instituțiile de audit mai puternice duc la
scăderea sarcini lor fiscale și a cheltuielilor, acestea reprezentând o varia bilă semnificativă în
stabilirea nivelului de impozitare din statele respective.
Organizația Internațională a Instituțiilor Supreme de Audit (INTOSAI) acționează ca o
organizație de tip "umbrelă" pentru comunitatea externă de audit la nivel guvernamental din cadrul
fiecărui stat. Aceasta oferă un cadru pentru SAI pentru a promova dezvoltarea și transferul de
cunoștințe, pentru a îmbunătăți auditul sectorului public la nivel mondial și pentru a spori
capacitățile profesionale, statutul și influența SAI mem bre în țările respective. Prin intermediul
comitetelor și al grupurilor de lucru, documentelor elaborate și conferințelor, aceasta oferă o serie
de variante de comunicare auditorilor guvernamentali din întreaga lume pentru a facilita
dezbaterea problemelor de interes comun și pentru a ține pasul cu cele mai recente evoluții în audit
și alte standarde profesionale aplicabile și cu cele mai bune practice (a se vedea
http://www.intosai.org ).
Organizațiile regionale ale INTOSAI promovează obiectivele INTOSAI pe plan regional,
oferind astfel membrilor oportunități de cooperare profesională și tehnică la nivel regional.
Prin constituirea EUROSAI în anul 1990 la Madrid, s -a urmărit reducerea diferențelor
dintre sisteme, proceduri ș i metode de lucru ale Instituțiilor Supreme de Audit europene. Interesul

Pagina 22 din 79

general al EUROSAI a fost orientat și în direcția conlucrării cu alte organisme regionale, pe
principiul egalității și a schimbului de experiență .
Scopul principal al Instituțiilor Supreme de Audit constă în examinarea, raportarea și
exprimarea unor opinii pertinente referitoare la buna administrare a banului public , princip alele
tipuri de audit public extern fiind sintetizate în fig. nr.2.1.
În plus, unele instituții sunt împuternic ite și cu examinarea economicității, eficienței și
eficacității cu care sunt utilizate fondurile publice.

Figura nr. 2.1. Tipuri de audit extern
Sursa: prelucrări pe baza informațiilor furnizate de INTOSAI, http://www.intosai.org

Se concentrează pe
performanță – cei 3 E:

– Economie;
– Eficacitate;
– Eficiență

Se efectuează atunci când
se identifică
disfuncționalități
Se concentrează pe
analiza:

– Situațiilor financiare;
– Managementului
financiar;
– Respectarea legilor și
reglementărilor

Se efectuează anual Auditul de
performanță Auditul
curent
Proceduri de audit
ISA ( Standarde Internaționale de
Audit ) și ISSAI
ISSAI

Exercitat fără excepție de
către toate SAI -urile Uniunii
Europene
Exercitat, cu excepția
Greciei, de toate SAI -urile
Uniunii Europene.
*Pentru unele instituții (ex.: România și
Portugalia) este o direcție nouă de
dezvoltare, în timp ce pentru altele auditul
de performanță are o tradiție îndelungată
(ex.:Anglia, Germania).
TIPURI DE AUDIT PUBLIC EXTERN
Audit de
conformitate
(control)
Audit
financiar

Pagina 23 din 79

Curtea de Conturi a României (CCR), în calitatea sa de auditor extern ”are rolul de a
verifica modul de formare, administrare și utilizare a resurselor financiare ale st atului și ale
sectorului public. În această calitate, realizează rapoarte privind utilizarea și administrarea
fondurilor financiare publice , urmărind respectarea principiilor legalității, regularității,
economicității, eficie nței și eficacității ” (Legea 94/1992, republicată) .
Începând din anul 1993, Curtea de Conturi a României a devenit membră a Organizației
Internaționale a Instituțiilor Supreme de Audit (INTOSAI) și a grupului său regional de lucru
EUROSAI. Ca membră a ace stor organisme, Curtea de Conturi a României ca organ suprem de
control din România, trebuie să utilizeze "Standardele de audit INTOSAI " care se aprobă prin
Congres al acestuia.

Figura nr. 2.2. Standardele de audit INTOSAI
Sursa: http://www.intosai.org/

În calitate de membră INTOSAI, Curtea de Conturi a României a procedat în mod constant
la armonizarea propriilor standard e de audit cu standardele internaționale de audit, actualizarea
manualelor de audit, asimilarea și aplicarea în mod adecvat a propriilor standard e de audit,
regulamente și manual e.
Modificările normative aduse funcționării CCR în anul 2011, au avut în veder e
reglementarea tipurilor de audit specifice SAI , în conformitate cu standardele INTOSAI ,
standardele de audit ale IFAC (Federația Internațională a Contabililor), Liniile directoare europene
de aplicare a standardelor INTOSAI și aplicarea celor mai bune pr actice de audit .
Liniile directoare privind auditul financiar, Liniile directoare privind auditul de
conformitate și Liniile directoare privind auditul performanței se regăsesc în "Regulamentul
privind organizarea și desfășurarea activităților specific Curții de Conturi, precum și valorificarea
acestor rezultate din aceste activități " (RODAS). Acestea respectă principiile INTOSAI conform POSTULATE DE BAZĂ
STANDARDE
GENERALE
NORME DE APLICARE
STANDARDE DE
RAPORTARE

Pagina 24 din 79

cărora aria de cuprindere a auditului public include, deopotrivă, auditul financiar, auditul de
regularitate și de per formanță ( a se vedea E.D Dascălu, 2012).
În concluzie, ”misiunea Curții de Conturi a României este aceea de a susține promovarea
responsabilității, a corectitudinii și a celor mai bune practici în gestionarea performantă a
resurselor publice, pentru consol idarea managementului financiar în România , în concordanță cu
practicile și standardele europene ” (RODAS, 29.05.2014) . În particular, dacă avem în vedere
obiectivele studiului de față, putem afirma că prin recomandările efectuate în urma misiunilor de
audit de către auditorii externi ai Curții de Conturi s -au luat o serie de măsuri de compatibilizare a
direcțiilor strategice ale Ministerul Sănătății cu direcțiile strategice urmărite prin Politicie de
Sănătate la nivelul Uniunii Europene.

2.2. Scurtă prezentare a enității auditate

Prezentarea enității auditate este realizată în conformitate cu legislația și actele normative
în vigoare (HG nr.144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, cu
modificările și completările ulterioare, Regulamentul de Organizare și Funcționare, aprobat de
Ministrul Sănătății prin Ordinul nr. 198/24.02.2014, respectiv nr.774/30.06.2014.), pe baza
informațiilor furnizate de Ministerul Sănătății, http://www.ms.ro/ .
Conform legii, Ministerul Sănătății (MS) ”este organ de specialitate al administrației publice
centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului și reprezintă autoritatea centrală în
domeniul asistenței de sănătate publică ”.
În conformitate cu legislația în vigoare, Ministerul Sănătă ții are următoarele atribuții :
– ”elaborează politici, strategii și programe de acțiune în domeniul sănătății populației, în
acord cu Programul de guvernare;
– coordonează și controlează implementarea politicilor, strategiilor și programelor din
domeniul sănă tății populației, la nivel național, regional și local;
– evaluează și monitorizează starea de sănătate a populației, ia măsuri pentru îmbunătățirea
acesteia și informează Guvernul referitor la indicatorii de sănătate, tendințele de evoluție
și despre măsur ile necesare pentru îmbunătățirea acestora;
– reglementează modul de organizare și funcționare a sistemului de sănătate;
– monitorizează, controlează și evaluează activitatea instituțiilor sanitare și ia măsuri pentru

Pagina 25 din 79

îmbunătățirea calității asistenței medicale acordate populației;
– asigură, în colaborare cu instituțiile administrației publice centrale și locale, resursele
umane, materiale și financiare necesare funcționării instituțiilor din sistemul public de
sănătate;
– colaborează cu reprezentanții aut orităților administrației publice centrale și locale, cu cei
ai societății civile și cu massmedia în scopul educației pentru sănătate a populației și
adoptării unui stil de viață sănătos;
– participă la limitarea efectelor apărute în urma dezastrelor, calam ităților și epidemiilor în
domeniul său de competență;
– reprezintă Guvernul României în relațiile cu Organizația Mondială a Sănătății și cu alte
organisme internaționale, în domenii de interes;
– elaborează, implementează și coordonează programe naționale de sănătate, în scopul
realizării obiectivelor politicii de sănătate publică;
– gestionează, prin structuri specializate, programele internaționale de asistență financiară
pentru susținerea reformei în sănătate și pentru creșterea calității asistenț ei medicale
acordate populației ”.
În domeniul sănătății populației există un număr mare de unități care acționează atât la
nivel național, cât și local, organizarea acestora fiind sintetizată în figura nr. 2.3.
MINISTERUL
SĂNĂTĂȚII
A) UNITĂȚI CARE
FUNCȚIONEAZĂ ÎN
SUBORDINEA MS
a.1.)Unități cu finanțare
integrală de la bugetul de
stata.2.) Unități cu finanțare
integrală din venituri
proprii, din contracte
încheiate prin sistemul
de asigurări sociale de
sănătatea.3.) Unități cu finanțare
din venituri proprii și
subvenții de la bugetul
de stat:B) UNITĂȚI CARE
FUNCȚIONEAZĂ SUB
AUTORITATEA MSC) UNITĂȚI CARE
FUNCȚIONEAZĂ ÎN
COORDONAREA MS

Pagina 26 din 79

UNITĂȚI H.G. nr. 144/2010 actualizată 2015
UNITĂȚI SUBORDONATE MS 157
Direcții de Sănătate Publică județene și a municipiului
București 42
Servicii de Ambulanță Județene și Serviciul de
Ambulanță București -Ilfov 41
Alte unități finanțate integral din venituri proprii din
contractile încheiate prin siste mul de asigurări sociale de
sănătate și unități finanțate din venituri proprii și
subvenții de la bugetul de stat 74
UNITĂȚI SUB AUTORITATEA MS 1
Școala Națională de Sănătate Publică, Management și
Perfecționare în Domeniul Sanitar
UNITĂȚI ÎN COORDONAREA MS 2
Compania Națională ”Unifarm” -S.A. București;
SC ”Antibiotice” -S.A Iași
TOTAL: 160
Figura nr. 2.3. Organizarea Ministerului Sănătății
Sursa: H.G. nr. 144/2010 actualizată 2015

În conformitate cu legislația în vigoare, obiectivele urmărite în activitatea Ministerului
Sănătății sunt:
a) ”realizarea unui sistem de sănătate modern și performant, adaptat nevoilor populației
compatibil cu cel din statele membre ale Uniunii Europene;
b) reorganizarea sistemului de sănătate pe criterii de perfo rmanță, cu accent pe descentralizare
organizațională și decizională;
c) îmbunătățirea permanentă a stării de sănătate a populației și asigurarea accesului echitabil,
nediscriminatoriu și oportun la servicii de sănătate pentru toate categoriile de populație ;
d) dezvoltarea sistemului de calitate a actului medical în condițiile asigurării siguranței
pacientului;
e) dezvoltarea unui sistem de alocare a resurselor în sănătate bazat pe transparență,
oportunitate, necesitate, indicatori de calitate și performan ță;
f) asigu rarea utilizării în condiții de cost/eficiență a resurselor publice alocate;
g) diversificarea și utilizarea de noi metode de finanțare a serviciilor spitalicești bazate pe
performanța și pe calitatea serviciilor oferite pacienților;
h) accesarea fondurilor euro pene nerambursabile pentru finanțarea unor cheltuieli din sectorul
sanitar;
i) dezvoltarea asigurărilor private de sănătate;

Pagina 27 din 79

j) stimularea competiției î ntre asigur ători în folosul creșterii calităț ii și eficienței actului
medical;
k) aprobarea unor noi reguli de c ompensare și de stabilire a prețului la medicamente ;
l) dezvoltarea unor politici sectoriale coerente de formare profesională, de dezvoltare prin
perfecționare continuă și de alocare echitabilă a resurselor umane în sectorul sanitar;
m) dezvoltarea integrata a sistemului de sănătate publică la nivel național, r egional și local în
vederea creș terii eficien ței î n supravegherea și controlul bolilor transmisibile,
netransmisibile și impactului factorilor de mediu asupra sănătății populației;
n) elaborarea de strategii de educare a populației pentru sănătate în scopul adoptării unui stil
de viață sănătos în vederea prevenirii îmbolnăvirilor și al îmbunătățirii indicatorilor
demografici, creșterii calității vieții și reducerii nevoilor de îngrijiri medicale;
o) perfecționar ea managementului sistemului informatic al sistemului de sănătate ”;
etc.
De menționat că, Ministerul Sănătății, împreună cu celelalte entități cu atribuții în sănătate
(Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Direcțiile de sănătate publică, medicii de familie,
Ministerul Muncii și Justiției Sociale, MDRAPFE, SMURD, spitale etc ) este responsabil
pentru atingerea obiectivelor stabilite prin Strategia de Sănătate 2014 -2020.

2.3. Tipuri de acțiuni de audit efectuate de Curtea de Conturi
a României la Ministerul Sănătății în perioada 2012 -2015 .

Curtea de Conturi își desfășoară activita tea specifică în mod autonom, efectuând audit
financiar, audit al performanței, audit de conformitate (control tematic), audit public extern al
fondurilor comunitare și alte activități premergătoare și de urmărire a acestora, în cadrul
competențelor stabil ite de lege.
Pe baza informațiilor puse la dispoziție de Curtea de Conturi a României, în intervalul
2012 -2015, la nivelul Ministerului Sănătății, potrivit programului de activitate, s-au realizat un
număr de 12 acțiuni de verificare , prezentate în tabelul nr.2.1.

Pagina 28 din 79

Tabelul nr. 2.1. Acțiuni de verificare la Ministerul Sănătății , pentru perioada 2012 -2015
Acțiuni 2012 2013 2014 2015 TOTAL
Acțiuni de verificare ,
din care: 12 100%
misiuni de audit
financiar 1 1 1 1 4 33,33%
misiuni de audit al
performanței – – 2 – 2 16,66%
acțiuni de control 1 2 – 1 4 33,33%
acțiuni de documentare – 1 1 – 2 16,66%
Sursa: Curtea de Conturi a României , Rapoarte anuale

Graficul nr. 2.1. Tipologia acțiunilor de verificare la Ministerul Sănătății, pentru perioada 2012 -2015
Sursa: Curtea de Conturi a României , Rapoarte anuale

Așa cum rezultă din datele prezentate și conform Programului de activitate stabilit pentru
perioada 2012 -2015, auditorii Curții de Conturi au derulat un număr total de 12 acțiuni de
verificare , dintre care: 4 misiuni de audit financiar, 2 misiuni de audit al performanței, 4 misiuni
de audit de conformitate (control tematic) și 2 acțiuni de documentare. 11
121
121
11
0 0,5 1 1,5 2 2,5misiuni de audit financiarmisiuni de audit al performanțeiacțiuni de controlacțiuni de documentare
2015 2014 2013 2012
33%
17%33%17%
misiuni de audit financiar
misiuni de audit al performanței
acțiuni de control
acțiuni de documentare

Pagina 29 din 79

Totodată, pentru perioada 2012 -2015, auditorii Curții de Conturi au efectuat 9 acțiuni de
urmărire a ducerii la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizii .
Din analiza efectuată r ezultă că misiunile de audit financiar reprezintă 33% din totalul
acțiunilor efectuate pentru perioada 2012 -2015, misiunile de audit de conformitate (co ntrol)
reprezintă 33%, iar misiunile de audit al performanței 17%.
Cele 4 misiuni de audit financiar efectuat la Ministerul Sănătății pentru perioada 2012 –
2015 a u vizat contul anual de execuție a bugetului de stat și s -au desfășurat în temeiul Legii nr.
94/1992 privind organizarea și funcționare a Curții de Conturi republicată.
Cele 2 acțiuni de documentare au avut în vedere:
– documentarea asupra sumelor contractate direct, subîmprumutate sau ale creditelor garantate de
stat la ministerul sănătății, aflate în derulare în anul 2013;
– documentarea referitoare la modul de gestionare a deșeurilor rezultate din activitatea medicală la
Ministerul Sănătății cât și la unitățile din subordinea/coordonarea/sub autoritatea acestuia , în
vederea realizării auditului de performanță privind ”Modul de gestionare a deșeurilor rezultate din
activitatea medicală la ministerul sănătății cât și la unitățile din subordinea/coordonarea/sub
autoritatea acestuia” pentru perioada 2012 – 2014 .
Cele 4 acțiuni de control au vizat:
– ”Controlul legalității utilizării și rambursării sumelor contractate direct, subîmprumutate sau
ale creditelor garantate de stat ” (care a vizat Acordul de împrumut dintre România și Banca
Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, (BIRD), semnat la data de 28.01.2005,
pentru finanțarea proiectului “Reforma sectorului sanitar”) ;
– ”Controlul managementului fondurilor pentru sistemul de sănătate pe perioada 2009 – 2013 ”
(care a vizat evaluarea modului în care Ministerul Sănătății a planificat, a organizat, a condus
și a controlat modul de utilizare a fondurilor alocate în perioada 2009 -2013 pentru derularea
Programului Național de Prevenire, Supraveghere și Control al Infecției HIV (PN HIV)) ;
– ”Controlul legalității utili zării și rambursării sumelor contractate direct, subîmprumutate sau
ale creditelor garantate de stat” la Ministerul Sănătății (care a vizat Contract ul de finanțare
dintre România și Banca Europeană de Investiții, destinat finanțării proiectului privind
reabilitarea sectorului sanitar , contract semnat la București la data de 28.02.2005 );

Pagina 30 din 79

– ”Controlul privind fundamentarea și utilizarea fondurilor aferente Programului național de
prevenire , supraveghere și control al tuberculozei ” în perioada 2013 -2015, la Institutul de
Pneumoftiziologie” Marius Nasta” .
Misiunile de audit al performanței au vizat 2 teme :
– „Auditul performanței privind unele Programe de Sănătate derulate în perioada 2012 -2014”
– ”uditul performanței privind ”Modul de gestionare a deșeurilor rezultate din activitatea
medicală la ministerul sănătății cât și la unitățile din subordinea/coordonarea/sub autoritatea
acestuia” pentru perioada 2012 – 2014.
În continuare, se va prezenta sinteza acțiunilor realizate pentru perioada analizată, precum și
scopul și obiectivele misiunilor de audit financiar și audit al performanței realizate de către
auditorii externi ai Curții de Conturi a României.

2.4. Analiza conținutului actelor rez ultate în urma acțiunilor de
audit extern în perioada 2012 -2015.

2.4.1 Categorii de acte rezultate în urma acțiunilor de audit extern

În conformitate cu "Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice
Curții de Conturi, precum și valorificarea acestor rezultate din aceste activități", în cazul
controalelor efectuate pe parcursul execuției bugetare și pentru perioadele anterioare, la instituțiile
publice, se întocmesc o serie de act e, sintetizate în figura nr. 2.4.
În urma acțiunilor de control/audit efectuate la Ministerul Sănătății, pentru perioad a 2012 –
2015, au fost întocmite 53 de acte de control/audit ( a se vedea tabelul nr. 2.2).:
– 10 rapoarte de control/audit;
– 4 procese -verbale de constatare;
– 14 note de constatare;
– 9 procese -verbale de constatare a contravențiilor, a încălcării obligațiilor și de
aplicare a amenzii civile;
– 8 decizii;
– 2 încheieri;
– 2 note la contestații;

Pagina 31 din 79

– 1 notă unilaterală;
– 1 notă cu propunere de valorificare a constatărilor;
– 2 scrisori de recomandare.

Figura nr. 2.4. Categorii de acte întocmite cu ocazia misiunilor de audit
Sursa: http://www.rcc.ro/Regulamente.aspx

Tabelul nr. 2.2. Categorii de acte întocmite cu ocazia misiunilor de audit și control la
Ministerul Sănătății, pentru perioada 2012 -2015

ANUL Tipul misiunii Categorii de acte
întocmite Observații

2012

Audit financiar al
contului anual de
execuție al bugetului
de stat 1 Raport de audit
financiar;
1 PV de constatare;
1 Notă de constatare;  În urma transmiterii proiectului de PV de
constatare, s -a încheiat o Notă de conciliere
în cadrul unei ședințe de conciliere în cadrul
căreia s -au dezbătut abaterile constatate
urmare misiunii de audit financiar
desfășurată la Ministerul Sănătății
Audit de performanță – –

Audit de conformitate
(control tematic)
–
–
Acțiuni de
documentare – – CATEGORII DE ACTE ÎNTOCMITE CU OCAZIA MISIUNILOR DE AUDIT
A. ACTE DE CONTROL
A1. Raport de audit/ controlB.ALTE TIPURI DE ACTE
(anexe la Raportul de
control)C.ACTE DE CONTROL CARE SE
ÎNTOCMESC CU PRILEJUL
VERIFICĂRII MODULUI DEDUCERE
LA ÎNDEPLINIRE AMĂSURILOR
DISPUSE PRIN DECIZIE
C1.Raport privind modul de
ducere la îndeplinire a
măsurilor dispuse prin
decizie (raport defollow -up).B.1. Notă de constatare;
B.2. Notă privind propunerea
de apelare la serviciile unui
expert;
B.3. Notă privind propunerea
de sesizare a altor autorități
abilitate;
B.4. Notă privind propunerea
de solicitare a unor instituții
să efectueze cu prioritate
unele verificări de
specialitate;
B.5. Proces verbal de
constatare și sancționare a
contravențiilor;
B.6. Proces verbal de
constatare a abaterilor și de
aplicare a amenzii;
B.7. Proces verbal de
constatare a încălcării
obligațiilor;
B.8. Notă de conciliere.

Pagina 32 din 79

2012
Acțiuni de verificare a
modului de ducere la
îndeplinire a măsurilor
dispuse prin decizii
1 Decizie
1 Raport de follow up
1 Incheiere la
Contestație

Prin Decizia de valorificare a PV de constatare
încheiat în urma misiunii de audit financiar
asupra contului de execuție a bugetului de stat
pentru anul 2012 s-a dispus aplicarea a 11
măsuri . În urma Deciziei, MS a depus o
Contestație prin care solicita anularea a 3 dintre
măsurile dispuse. Auditorii CCR în Încheierea la
Contestație au respins punctul de vedere al MS.
Măsurile dispuse au fost duse la îndeplinire
astfel:
 5 măsuri au fost îndeplinite în totalitate;
 6 măsuri au fost înde plinite partial.

2013

Audit financiar al
contului anual de
execuție al bugetului
de stat
1 Raport de audit
financiar;
1 PV de constatare;
1 Notă de constatare;
9 PV de constatare și
sancționare a
contravențiilor;

 În urma transmiterii proiectului de PV de
constatare, s -a încheiat o Notă de conciliere
în cadrul unei ședințe de conciliere în cadrul
căreia s -au dezbătut abaterile constatate
urmare misiunii de audit financiar
desfășurată la Ministerul Sănătății (pentru o
parte din abaterile constatate au fost luate
măsuri în timpul misiunii de audit financiar,
drept care nu au mai fost consemnate în PV
de constatare) ;

Audit de performanță – –

Audit de conformitate
(control tematic)

1 Raport de control
(„Controlul legalității
utilizării și rambursării
sumelor contractate
direct, subîmprumutate
sau ale creditelor
garantate de stat”)

MS a formulat obiecțiuni la Raportul control, iar
ca urmare, a fost incheiată Nota CCR cu privire
la obiecțiunile depuse de MS la Raportul de
control , încheiat ca urmare a auditului
de conformitate asupra legalității utilizării și
rambursării sumelor contractate direct,
subîmprumutate sau ale creditelor garantate de
stat.

Obiecțiunile formulate de către MS nu au
modificat constatările auditorilor externi ai
CCR
Acțiuni de
documentare 1Notă unilaterală A vizat acțiunea de documentare „asupra
sumelor contractate direct, subîmprumutate sau
ale creditelor garantate de stat la Ministerul
Sănătății, aflate în derulare în anul 2013”.

Pagina 33 din 79

2013 Acțiuni de verificare a
modului de ducere la
îndeplinire a măsurilor
dispuse prin decizii 1 Decizie (de
valorificare a PV de
constatare încheiat în
urma misiunii de audit
financiar);
1 Raport de follow up
(privind modul de
ducere la îndeplinire a
măsurilor dispuse prin
Decizie) 1.Prin Decizia de valorificare a PV de constatare
încheiat în urma misiunii de audit financiar
asupra contului de execuție a bugetului de stat
pt anul 2013 s-a dispus aplicarea a 1 3 măsuri:
 1 măsură a fost îndeplinită în totalitate;
 11 măsuri au fost îndeplinite partial;
 1 măsură au fost neîndeplinit ă
1 Decizie
1 Decizie de prelungire
a termenului de ducere
la îndeplinire a
măsurilor stabilite prin
Decizie
2 Note la Contestație

1Raport de follow up
1 Incheiere la
Contestație
2.Prin Decizia de valorif icare a rezultatelor
Raportului de control s-au dispus aplicarea a 4
măsuri. În urma Deciziei, MS a depus o
Contestație prin care solicita anularea a 2 dintre
măsurile dispuse. Auditorii CCR în Încheierea la
Contestație au respins punctul de vedere al MS.
Măsurile dispuse au fost duse la îndeplinire
astfel:
 3 măsuri au fost îndeplinite partial;
 1 măsură a fost neîndeplinită.

2014

Audit financiar al
contului anual de
execuție al bugetului
de stat
1 Raport de audit
financiar;
1 PV de constatare;
11 Note de constatare;
1 Notă cu propuneri de
valorificare a
constatărilor.

 În urma transmiterii proiectului de PV de
constatare, s -a încheiat o Notă de conciliere
în cadrul unei ședințe de conciliere în cadrul
căreia s -au dezbătut abaterile constatate
urmare misiunii de audit financiar
desfășurată la Ministerul Sănătății (pentru o
parte din abaterile constatate au fost luate
măsuri în timpul misiunii de audit, drept care
nu au mai fost consemnate în PV de
constatare) ;
 MS a formulat obiecțiuni la Raportul de
audit, iar ca urmare, a fost incheiată Nota
CCR cu privire la punctul de vedere motivat
legal asupra obiecțiunilor depuse de MS la
Raportul de audit, încheiat ca urmare a
auditului
financiar asupra contului anual de execuție a
bugetului de stat încheiat la 31.12.2014.
 Obiecțiunile formulate de către MS nu au
modificat constatările auditorilor externi
ai CCR .
Audit de performanță 2 Rapoarte de audit al
performanței;
2 Scrisori cu
recomandări.  Pentru misiune de audit al performanței
privind unele Programe de Sănătate derulate
în perioada 2012 -2014 s -au emis 4
recomandăr i;
 Pentru misiunea de audit al prerformanței
privind modul de gestionare a deșeurilor
rezultate din activitatea medical la

Pagina 34 din 79

2014

Ministerul Sănătății s -au emis 6
recomandări.
Audit de conformitate
(control tematic) 1 Raport de control
(”Controlul
managementului
fondurilor pentru
sistemul de sănătate pe
perioada 2009 – 2013)
În urma transmiterii proiectului de Raport de
control , s-a încheiat o Notă de conciliere în
cadrul unei ședințe de conciliere în cadrul căreia
s-au dezbătut abaterile constatate urmare
misiunii de audit de conformitate desfășurată la
Ministerul Sănătății (în urma ședinței de
conciliere nu au rămas aspecte divergente).
1 Raport de control
(„Controlul legalității
utilizării și rambursării
sumelor co ntractate
direct, subîmprumutate
sau ale creditelor
garantate de stat”)
În urma transmiterii proiectului de Raport de
control , s-a încheiat o Notă de conciliere în
cadrul unei ședințe de conciliere în cadrul căreia
s-au dezbătut abaterile constatate urmar e
misiunii de audit de conformitate desfășurată la
Ministerul Sănătății (în urma ședinței de
conciliere nu au rămas aspecte divergente).

Acțiuni de
documentare
1 Notă de constatare.
Efectuată cu ocazia documentării referitoare la
Modul de gestionare a deșeurilor rezultate din
activitatea medical la MS.

Acțiuni de verificare a
modului de ducere la
îndeplinire a măsurilor
dispuse prin decizii
1 Decizie
1 Raport de follow up 1.Prin decizia de valorificare a PV de constatare
încheiat în urma misiunii de audit financiar
asupra contului de execuție a bugetului de stat pt
anul 2014 s -au dispus aplicarea a 8 măsuri;
 4 măsuri au fost îndeplinite partial;
 4 măsuri au fost neîndeplinite

1 Decizie (de
valorificare a
rezultatelor Raportului
de control
1 Raport de follow up
(privind modul de
ducere la îndeplinire a
măsurilor dispuse prin
Decizie)

2.Prin Decizia de valorif icare a rezultatelor
Raportului de control încheiat în urma misiunii
de control ”Controlul managementului
fondurilor pentru sistemul de sănătate pe
perioada 2009 – 2013” ) s-a dispus aplicarea a 6
măsuri:
 4 măsuri au fost îndeplinite în totalitate;
 2 măsuri au fost îndeplinite partial.

1 Decizie (de
valorificare a
rezultatelor Raportului
de control 1 Decizie de
prelungire a termenului
de ducere la îndeplinire
a măsurilor stabilite
prin Decizie.
1 Raport de follow up
(privind modul de
ducere la îndeplinire a
măsurilor dispuse prin
Decizie). 3.Prin Decizia de valorifcare a rezultatelor
Raportului de co ntrol încheiat în urma misiunii
de control („Controlul legalității utilizării și
rambursării sumelor contractate direct,
subîmprumutate sau ale creditelor garantate de
stat”) s-a dispus aplicarea a 9 măsuri:
 6 măsuri au fost îndeplinite în totalitate;
 2 măsuri au fost îndeplinite partial ;
 1 măsură neîndeplinită.

Audit financiar al
contului anual de
1 Raport de audit
financiar; –

Pagina 35 din 79

2015 execuție al bugetului
de stat
1 PV de constatare.

Audit de performanță – –

Audit de conformitate
(control tematic) 1 Raport de control
(Controlul privind
fundamentarea și
utilizarea fondurilor
aferente Programului
național de prevenire,
supraveghere și control
al tuberculozei în
perioada 2013 -2015, la
Institutul de
Pneumoftiziologie
„Marius Nasta” ) Conform Ra portului Public pe anul 2015, au fost
constatate 5 deficiențe , pentru care s -au efectuat
4 recomandări .
Acțiuni de
documentare – –
Acțiuni de verificare a
modului de ducere la
îndeplinire a măsurilor
dispuse prin decizii
1 Decizie

Lipsă date

Sursa: Curtea de Conturi a României, Rapoarte de audit financiar, 2012 -2015

Graficul nr. 2.2. Categorii de acte întocmite în urma misiunilor de audit/control la Ministerul
Sănătății, pentru perioada 2012 -2015
Sursa: Curtea de Conturi a României, Rapoarte de audit/control la Ministerul Sănătății 104149822112
0 2 4 6 8 10 12 14 16rapoarte de control/audit; procese-verbale de constatare; note de constatare;procese -verbale de constatare a contravențiilor; decizii; încheieri;note la contestații; notă unilaterală; notă cu propunere de valorificare a constatărilor;scrisori de recomandare.
scrisori de recomandare
notă cu propunere de valorificare a
constatărilor
notă unilaterală
note la contestații
încheieri
decizii
PV de constatare și sancționare a
contravențiilor

Pagina 36 din 79

Pentru perioada 2012 -2015, în urma actelor de control, au fost emise 7 Decizii , prin care
au fost dispuse 51 măsuri pe care Ministerul Sănătății a trebuit să le implementeze, în vederea
eliminării deficiențelor și neregulilor constatate, a stabilirii prejudiciilor și recuperarea acestora (a
se vedea graficul nr. 2.3.).
Împotriva măsurilor dispuse prin decizii, precum și a termenului stabilit pentru
implementare, Ministerul Sănătății a formulat 2 Contestații prin care 5 dintre măsurile ce trebuiau
implementate au fost contestate.
Din cele 51 de măsuri dispuse, conform celor 6 Rapoarte privind modul de ducere la
îndeplinire a măsurilor dispuse prin Decizie (Raport de follow up): 16 măsuri au fost î ndeplinite
în totalitate; 28 de măsuri au fost îndeplinite partial, iar 7 măsuri au fost neîndeplinite (a se vedea
graficul nr. 2.4.)

Graficul nr. 2.3. Situația valorificării actelor de control pentru perioada 2012 -2015
Sursa: Curtea de Conturi a României , documentație pusă la dispoziție pentru analiză

Decizii Măsuri ContestațiiRapoarte follow
up
2012 1 11 1 2
2013 2 17 1 1
2014 3 23 3
2015 12012 2013 2014 2015

Pagina 37 din 79

Graficul nr. 2.4. Situația implementării măsurilor dispuse prin Decizii la Ministerul Sănă tății,
pentru perioada 2012 -2015
Sursa: Curtea de Conturi a României , documentație pusă la dispoziție pentru analiză
Notă: lipsă date pentru anul 2015

Așa cum se observă din graficul 2.4, din totalul măsurilor dispuse prin Decizii de către
Curtea de Conturi, doar 31% au fost îndeplinite în totalitate, ceea ce denotă o permanentizare a
deficiențelor și neregulilor constatate la nivelul Ministerul Sănătății.

În vederea evaluării rezultatelor acțiunilor de audit extern derulate la nivelul Ministerului
Sănătății, pentru perioada 2012 -2015, în următoarele secțiuni , pentru fiecare acțiune de control /
audit vom analiza obiectivele urmărite și concluziile la care au ajuns auditorii externi ai Curții de
Conturi. 591
11152
44
0 2 4 6 8 10 12 14 16Măsuri îndeplinite în totalitateMăsuri îndeplinite parțialMăsuri neîndeplinite
2014 2013 2012
Măsuri
îndeplinite în
totalitate
31%
Măsuri
îndeplinite
parțial
55%Măsuri
neîndeplinite
14%

Pagina 38 din 79

Pe baza acestor investigații, vom identifica t două categorii de obiective urmărite prin
acțiunile derulate:
– Obiective la care nu s -au înregistrat abateri de la legalitate și regularitate ( și care stau la baza
identificării punctelor forte ale Ministerului Sănătății );
– Obiective la care s -au constatat deficiențe (și care stau la baza identificării punctelor slabe ale
Ministerului Sănătății).
Misiunile de audit vor fi analizate în mod distinct, pe cele 3 categorii:
 Misiuni de audit financiar;
 Misiuni de audit de performanță;
 Misiuni de audit de conformitate (control).

2.4.2. Sinteza acțiunilor de a udit financiar derulate la Ministerul Sănătății, în
perioada 2012 -2015

Misiunile de audit au fost efectuate în conformitate cu prevederile Regulamentului privind
organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea
actelor rezultate din aceste activități, aprobat prin Hotărârea plenului Curții de Conturi nr.
130/2010 și ale Standardelor proprii de audit ale Curții de Conturi , elaborate în baza standardelor
internaționale de audit.
Responsabilitatea au ditorilor publici externi a fost aceea de a planifica și efectua auditul
financiar astfel încât să se obțină o asigurare rezonabilă privind existența sau absența unor
erori/abateri semnificative în activitatea desfășurată de entitate și reflectată în situa țiile financiare.
Principalele obiective ce au fost vizate su nt sintetizate în figura nr. 2.4.
În misiunile de audit financiar efectuate de către auditorii Curții de Conturi pentru
exercițiile bugetare 2012 -2015 la Ministerul Sănătății, au fost identificate o serie de situații de
nerespectare a prevederilor legale și s -au constatat abateri care au determinat fie nestabilirea,
neurmărirea și neîncasarea unor venituri bugetare, fie producerea unor prejudicii ori denaturarea
situațiilor financiare ( a se vedea Anexele nr. 1 -4).

Pagina 39 din 79

Figura nr. 2.4. Obiectivele generale și specific e ale misiunii de audit financiar realizat în cadrul
Ministerului Sănătății, în perioada 2012 -2015
Sursa: Sinteză pe baza indormațiilor oferite de Curtea de Conturi a României , Rapoarte anuale, 2012 -2015

OBIECTIVELE MISIUNII
DE AUDIT FINANCIAR OBIECTIVE
GENERALE: OG1: Analiza situațiilor financiare în vederea evitării
denaturărilor semnificative ca urmare a abaterilor sau
erorilor; respectarea principiilor legalității și
regularității ;
OG2: Modul de administrare a patrimoniului public și
privat al statului, precum și execuția bugetului de
venituri și cheltuieli în concordanță cu scopul,
obiectivele și atribuțiile MS, precum și respectarea
principiilor legalității, regularității, economicității,
eficienței și eficacității .
OBIECTIVE
SPECIFICE: OS1: Elaborarea și fundamentarea proiectului de buget
al MS, precum și autorizarea, legalitatea și necesitatea
modificărilor aduse prevederilor inițiale ale bugetelor
publice ;

OS2: Exactitatea și realita tea datelor reflectate în
situaț iile financiare ;
OS3: Organizarea, implementarea și menținerea sistemelor
de management și control intern (inclusiv audit intern) la
nivelul MS și stabilirea legăturii de cauzalitate dintre
rezultatele acestei verificări și deficiențele constatate de
către Curtea de Conturi în activitatea MS ;
OS4: Modul de stabilire, evidențiere și urmărire a
încasării veniturilor bugetului general consolidat, în
cuantumul și la termenele prevăzute de lege, precum și
identificarea cauzelor care au determinat nerealizarea
acestora;

OS5: Calitatea gestiunii economico -financiare ;
OS6: Constituirea, utilizarea și gestionarea resurselor
financiare privind protecția mediului, îmbunătățirea
calității condițiilor de viață și de muncă;

OS7: Identificarea eventualelor
carențe/inadvertențe/imperfecțiuni legislative .

Pagina 40 din 79

Graficul nr. 2.5. Frecvența abaterilor (total și pe categorii) identificate de Curtea de Conturi la
nivelul Ministerului Sănătății, pentru exercițiile bugetare 2012 -2015
Sursa: Realizat de autor pe baza informațiilor oferite de Curtea de Conturi a României, Rapoarte de audit financiar, 2012 –
2015

Veniturile suplimentare estimate , au fost reprezentate, în principal, de
drepturi .constatate de încasat, stabilite incorect sau neevidențiate, din contribuții pentru finanțarea
unor cheltuieli de sănătat e datorate de contribuabilii persoane juridice (venituri din accize) .
În ce privește abaterile și neregulile care au determinat producerea de prejudicii ( atât
prin cuantumul estimat al acestora, cât și prin perpetuarea lor de la un an la altul), se referă, în
principal, la:
– nerespectarea reglementărilor legale în etapele de execuție a cheltuielilor bugetare
(angajare, lichidare, ordonanțare și plată) ;
– deficiențe privind modul de stabilire, evidențiere și urmărire a încasării veniturilor proprii;
– efectuarea de plăți fără respectarea prevederilor legale ca urmare a încălcării clauzelor
contractuale privind prețurile practicate; 2 abateriAbateri care au
generat venituri
suplimentare
9 abateriAbateri care au
generat prejudicii
36 abateriAbateri financiar –
contabile7
2
1
1015
1
0
165
2
1
89
4
0
13
A b a t e r i f i n a n c i a r
c o n t a b i l eA b a t e r i c a r e a u
g e n e r a t p r e j u d i c i iA b a t e r i c a r e a u
g e n e r a t v e n i t u r i
s u p l i m e n t a r eTOTAL2012 2013 2014 2015

Pagina 41 din 79

– plata facturilor pentru produse nelivrate, lucrări neexecutate sau servicii neprestate, în
cantitatea facturată și plătită;
– lipsa identificării persoanelor din cadrul ministerului care s -au făcut vinovate de
producerea unor situații care au determinat efectuarea de plăți litigioa se stabilite prin
sentințe/decizii civile, rămase definitive și irevocabile;
– efectuarea de plăți fără documente justificative care să ateste exactitatea și realitatea
sumelor datorate.
În mod distinct față de situațiile prezentate anterior, în timpul misiunilor de audit derulate
la Ministerul Sănătății pentru exercițiile bugetare 2012 -2015, au mai fost constatate nereguli
financiar -contabile , într-un număr total de 35 .
Această categorie de nereguli, desi nu este generatoare de venituri suplimentare și nu
determină crearea unor prejudicii la nivelul ministerului pentru exercițiul bugetar pentru care se
constată, pe termen mediu și lung, neregulile financiar -contabile pot conduce totuși at ât la
diminuări de patrimoniu, cât și la lipsirea bugetului Ministerului Sănătății de o serie de venituri
cuvenite.
Cele mai frecvente situații înregistrate au fost:
 abateri referitoare la administrarea patrimoniului:
– neinventarierea tuturor elementelor patrimoniale de natura activelor, dato riilor și
capitalurilor proprii ;
– nerespectarea prevederilor legale și procedurale în procesul de inventariere;
– nerespectarea prevederilor legale referitoare la organizarea și ținerea la zi a evidenței
patrimoniului;
– nerespectarea termenelor legale cu privire la efectuarea inventarierii activelor, datoriilor și
capitalurilor proprii .
 abateri privind modul de aplicare a prevederilor legii privind proprietatea publică și regimul
juridic al acesteia și a reglementărilor privind bunurile din domeniul public al statului:
– înregistrarea eronată în evidența contabilă a unor bunuri care aparțin domeniului public
sau privat al statului;
 abateri de la reglementările legale privind investițiile publice :
– neevidențierea în conturi speciale a garanțiilor de bună execuție constituite;
– neevidențierea în contul activelor fixe a obiectivelor de investiții finalizate, rec epționate și

Pagina 42 din 79

date în folosință.
Prin urmare, așa cum s -a arătat, în misiunile de audit efectuate pentru exercițiile bugetare
2012 -2015, la Ministerul Sănătății , auditorii Curții de Conturi au identificat o serie de cazuri de
încălcare a prevederilor legale și au constatat existența unor abateri care au condus fie la
neurmărirea și neîncasarea unor venituri bugetare , fie la producerea unor prejudicii. Totodată,
auditorii externi au constatat și existența unor abateri financiar -contabile care, deși nu au avut un
impact financiar direct, au determinat în multe cazuri denaturarea situațiilor financiare și au
generat o serie de disfuncționalități sistemelor interne de la nivelul ministerului .
Auditorii publici externi au consemnat în actele întocmite pentru exercițiile bugetare 2012 –
2015 toate constatările privind abaterile de la legalitate și regularitate, precum și faptele pentru
care, la momentul efectuării misiunilor de audit, au existat indicii că au fost săvârș ite cu încălcarea
legii penale.
În concluzie , ca o consecință a abaterilor înregistrate, Curtea de Conturi a formulat
pentru Ministerul Sănătății pentru toate cele 4 exerciții bugetare analizate (2012 -2015) opinie
adversă .
Cauzele care au condus la această situație pentru Ministerul Sănătății sunt:
neînregistrarea corespunzătoare a veniturilor, cheltuielilor, activelor și p asivelor , denaturarea
situațiilor financiare la 31 decembrie și lipsa conformității operațiunilor cu cadrul juridic sau
reglementările specifice.

2.4.3. Sinteza acțiunilor de a udit de performanță derulate la Ministerul Sănătății, în
perioada 2012 -2015

Auditul performanței reprezintă ”misiunea prin care Curtea de Conturi efectuează evaluări
independente asupra economicității, eficienței și eficacității cu care o autoritate sau o instituție
publică, un program, un proiect, un proces sau o activitate utili zează resursele publice alocate
pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite prin legislația privind înființarea și funcționarea acestora ”
(Regulamentul din 29.2014 privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de
Conturi, precum și valo rificarea actelor rezultate din ceste activități,
http://www.rcc.ro/Regulamente.aspx) .

Pagina 43 din 79

În cadrul competențelor sale, pentru perioada 2012 -2015, Curtea de Conturi a programat și
desfășurat misiuni de audit al performanței, concentrându -se pe următoarele t eme:
a) „Auditul performanței privind unele Programe de Sănătate derulate în perioada 2012 –
2014”;
b) Auditul performanței privind ”Modul de gestionare a deșeurilor rezultate din activitatea
medicală la ministerul sănătății cât și la unitățile din subordinea/coordonarea/sub
autoritatea acestuia” pentru perioada 2012 – 2014.

a) Auditul performanței privind unele Programe de Săn ătate derulate în perioada 2012 –
2014
Analiza efectuată are la bază Raportul de audit al performanței privind unele Programe
Naționale de Sănătate derulate în perioada 2012 -2014 la Ministerul Sănătății, dispon ibil online :
http://www.curteadeconturi.ro/Publ icatii/Sinteza_AP_CNAS__.pdf .
Misiunea de audit a fost efectuată în temeiul Legii nr. 94/1992 privind organizarea și
funcționarea Curții de Conturi, republicată, actualizată, a Regulamentului privind organizarea și
desfășurarea activităților specifice Cur ții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din
aceste activități, aprobat prin Hotărârea Plenului Curții de Conturi nr. 155/2014, precum și în
conformitate cu standardele proprii de audit, elaborate în baza standardelor internaționale de aud it.
Scopul, obiectivele generale și specifice ale misiunii de audit sunt sintetizate în fig. nr. 2.5.
Așa cum s -a arătat, p entru implementarea Strategiei Naționale de Sănătate 2014 -2020 , s-au
stabilit ca prioritare ”angajamentul și implicarea fermă intersectorială și interdisciplinară a
Guvernului, Ministerului Sănătății, a personalului din sănătate dar și a comunităților locale pentru
realizarea unor programe naționale de sănătate mai eficace, orientate pe rezultate și nu numai pe
proces, cu o abord are și o finanțare predictibilă multianuală și o atenție sporită acordată
monitorizării și evaluării atingerii obiectivelor de stare de sănătate propuse ”.

Pagina 44 din 79

PROGRAME DE SĂNĂTATE PUBLICĂ VERIFICATE:

Scop ul verificărilor :

Figura nr. 2.5. Scopul, obiectivele generale și specifice ale misiunii de audit de perfomanță privind
unele Programe Naționale de Sănătate derulate în perioada 2012 -2014
Sursa : Sinteză realiată pe baza Raportul ui de audit al performanței privind unele Programe Naționale de Sănătate derulate în
perioada 2012 -2014 la Ministerul Sănătății OBIECTIVELE MISIUNII DE
AUDIT AL PERFORMANȚEI
PRIVIND UNELE PROGRAME
DE SĂNĂTATE DERULATE ÎN
PERIOADA 2012 -201 4 OBIECTIV
GENERAL: Evaluarea modului în care MS a fundamentat necesarul
de fonduri și a coordonat, monitorizat și controlat modul
de derulare și implementare în condițiile respectării
principiilor de legalitate, regularitate, economicitate,
eficiență și eficacitate în utilizarea fondurilor alocate în
perioada 2012 -2014 a următoarelor programe de
sănătate: Programul național de diabet zaharat și
Programul național de tratament pentru boli rare.
OBIECTIVE
SPECIFICE: OS1: Evaluarea modului de fundamentare anuală a
necesarului de resurse financiare pentru
implementarea programelor naționale de sănătate
publică ;

OS2 : Evaluarea modului de repartizare a fondurilor pe
surse și titluri bugetare, programe/subprograme
naționale de sănătate publică, respectiv pe unități de
specialitate;

OS3: Evaluarea modului de coordonare, monitorizare
și control al implementării PNS;

OS4: Evaluarea analizei trimestriale și anuale efectuată
de MS asupra modului de derulare a programelor
naționale de sănătate publică și a indicatorilor realizați;

OS5: Evaluarea de către MS a gradului de îndeplinire a
obiectivelor programelor de sănătate, respectiv a
gradului de realizare a indicatorilor fizici și de eficiență.

1. PROGRAMUL NAȚIONAL DE DIABET
ZAHARAT (derulat de către CNAS) ;
2. PROGRAMUL NAȚIONAL DE
TRATAMENT PENTRU BOLI RARE
(derulat de către MS) .

1. Fundamentarea bugetului alocat derulării programelor naționale de sănătate a asigurat
fondurile necesare? Repartizarea fondurilor la unitățile sanitare/DSP s -a efectuat pe
criterii obiective?
2. Coordonarea, monitorizarea și controlul asupra derulării și implementării programelor
naționale de sănătate s -a efectuat de către MS în mod constant și la termenele stabilite?
3. Indicatori i de evaluare ai programelor naț ionale de sănătate au fost realizaț i?

Pagina 45 din 79

Prin a ria Strategică de Intervenție 1 “Sănătate
Publică” , Guvernul și-a propus ca obiectiv general
”diminuarea ritmului de creștere a morbidității și
mortalității prin boli netransmisibile și reducerea
poverii lor în populație prin programe naționale,
regionale și locale de sănătate cu caracter preventiv”
(a se vedea OG3 -aria de intervenție 1 din Strateg ie,
http://www.ms.ro/strategia -nationala -de-sanatate –
2014 -2020/ ), prin asigurarea accesului la servicii de
diagnostic și/sau tratament pentru patologii speciale
(a se vedea OS 3.5) .
În urma misiunii de audit realizată de auditorii
externi ai Curții de Co nturi pentru Programul
Național de tratament pentru boli rare, s -au constatat
o serie de deficiențe, sintetizate în figura nr. 2.6., în
funcție de scopul declara t al misiunii de audit și în
concordanță cu prevederile Strategiei Naționale de
Sănătate (a se vedea Anexa nr. 5 ).

În urma verificărilor, auditorii externi au identificat 5 abateri pentru eliminarea cărora au
emis o se rie de concluzii și recomandări care au fost incluse în Raportul de audit al performanței,
pus ulterior la dispoziția Parlamentului, Guvernului și a opiniei publice (a se vedea Anexa 15).

(SNS 2014 -2020: OS 3.5. ASIGUR AREA
ACCESULUI LA SERVICI I DE
DIAGNOSTIC ȘI/SAU TRATAMENT
PENTRU PATOLOGII SPE CIALE)

”a) Îmbunătățirea calității îngrijirii pacientului
cu boli rare pe tot lanțul de îngrijiri ;

b) Asigurarea accesului pacienților cu boli rare
la terapia specifică și alimente cu destinație
medicală specială;

c) Îmbunătățirea cadrului metodologic și a
competențelor tehnice a specialiștilor prin
elaborarea de ghiduri de practică, formare
continuă, elaborarea de recomandări periodice
ale comisiilor de specialitate ale MS de
actualizare a planurilor de educație al e
unităților de învățământ superior pe baza de
evidențe, creșterea gradului de implicare a
specialiștilor români în inițiativele europene și
internaționale de schimb de informații și între
specialiști și de cercetar e;”

(Sursa: Strategia Națională de Sănă tate, 2014 -2020,
http://www.ms.ro/strategia -nationala -de-sanatate –
2014 -2020/ , pp.45)

DIRECȚII STRATEGICE ÎN
DOMENIUL BOLILOR
RARE Caseta 2 .1.

Pagina 46 din 79

Figura nr. 2.6. Sinteza deficiențelor înregistrate, în funcție de obiectivele urmărite, în urma misiunii de
audit de performanță privind unele Programe Naționale de Sănătate derulate în perioada 2012 -2014
Sursa : Raportul de audit al performanței privind unele Programe Naționale de Sănătate derulate în perioada 2012 -2014 la
Ministerul Sănătății

b) Auditul performanței privind ”Modul de gestionare a deșeurilor rezultate din activitatea
medicală la Ministerul Sănătății cât și la unitățile din subordinea/coordonarea/sub
autoritatea acestuia” pentru perioada 2012 – 2014

Analiza efectuată are la bază Raportul de audit al p erformanței disponibil online:
http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii/sinteza_rap_perf_deseuri__2016.pdf .
Misiunea de audit al performanței s -a derulat în conformitate cu Programul de activitate al
Curții de Conturi pe anul 2015, la Ministerul Sănătății , în subordinea căruia funcționează unitățile
sanitare, perioada supusă analizei fiind 01.01.2012 -31.12.2014.
Obiectivele (generale și specifice) avute în vedere în cadrul misiunii de audit, sunt
prezentate î n mod sintetic în figura nr. 2.7.
1. Fundamentarea bugetului
alocat derulării programelor
naționale de sănătate a
asigurat fondurile necesare?
Repartizarea fondurilor la
unitățile sanitare/DSP s -a
efectuat pe criterii obiective?2. Coordonarea, monitorizarea și
controlul asupra derulării și
implementării programelor
naționale de sănătate s -a
efectuat de către MS în mod
constant și la termenele
stabilite?3. Indicatorii de evaluare
ai programelor naționale
de sănătate au fost
realizați?
Deși gradul de utilizare a
creditelor bugetare a fost situat
între 95 -100%, nu în toate
cazurile fundamentarea
bugetului și repartizarea
fondurilor pentru aceste
programe de sănătate s -a
efectuat echitabil, astfel că
unele unități sanitare au
achiziționat medicamente și
materiale sanitare, peste
necesarul real, ceea ce a condus
la o imobiliza re nejustificată de
fonduri publice. Modul de organizare și
funcționare a sistemului de
control a Ministerului Sănătății
asupra implementării și
derulării PN nu a asigurat
identificarea eventualelor
disfuncționalități în ceea ce
privește derularea
progr amelor naționale de
sănătate, astfel că unitățile
sanitare au achiziționat
medicamente/materiale
sanitare de același fel de la
același furnizor prin proceduri
diferite de achiziții .
Ministerul Sănătății nu a
asigurat controlul realizării
indicatorilor de eficiență , nu a
identificat și analizat cauzele
care au determinat ca unele
unități sanitare să depășească
indicatorii stabiliți sau situațiile
în care costurile medii realizate
sunt sub nivelul stabilit, precum
și evaluarea impactului
nerealizării aces tor indicatori.
De asemenea, nu au fost
identificate măsuri pe care
Ministerul Sănătății să le
implementeze .

Pagina 47 din 79

Scop ul verificărilor :

Figura nr. 2.7. Obiectivele generale și specific e ale misiunii de audit al performanței privind ”Modul
de gestionare a deșeurilor rezultate din activitatea medicală la Ministerul Sănătății cât și la unitățile
din subordinea/coordonarea/sub autoritatea acestuia” pentru perioada 2012 – 2014
Sursa: Sinteză pe baza : http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii/sinteza_rap_perf_deseuri__201 6.pdf OBIECTIVELE MISIUNII DE AUDIT
AL PERFORMANȚEI PRIVIND
”MODUL DE GESTIONARE A
DEȘEURILOR REZULTATE DIN
ACTIVITATEA MEDICALĂ LA
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CÂT ȘI
LA UNITĂȚILE DIN
SUBORDINEA/COORDON AREA/
SUB AUTORITATEA ACESTUIA”
PENTRU PERIOADA 2012 – 2014 OBIECTIV
GENERAL: Evaluarea modului în care Ministerul Sănătății,
respectiv unitățile sanitare din
subordinea/coordonarea/sub autoritatea acestuia au
dezvoltat și implementat un sistem corect de gestionare
a deșeurilor medicale (exclusiv deșeuri menajere),
luând în consider are protejarea sănătății umane și a
mediului.
OBIECTIVE
SPECIFICE: OS1: Evaluarea modului în care Ministerul Sănătății a
respectat prevederile naționale privind elaborarea
Strategiei și a Planului Național de gestionare a
deșeurilor medicale armonizate cu cerințele europene
în domeniul deșeurilor;
OS2: Evaluarea modului de fundamentare de către
unitățile sanitare a necesarului de resurse financiare
privind activitatea de gestionare a deșeurilor medicale;

OS3: Evaluarea modului de implementare a
prevederilor actelor normative în domeniul
managementului deșeurilor;
OS4: Evaluarea modului în care au fost respectate
prevederile legale referitoare la instruirea personalului
implicat în activitatea de gestionare a deș eurilor
medicale de către entitățile din subordinea Ministerului
Sănătății cu atribuții în acest domeniu;
OS5: Evaluarea modului de coordonare, monitorizare și
control de către Ministerul Sănătății a activității de
gestionare a deșeurilor medicale;
OS6: Evaluarea nivelului indicatorilor de eficiență
privind activitatea de gestionare a deșeurilor medicale
la unitățile sanitare din subordinea Ministerului
Sănătății.
1. A respectat Ministerul Sănătății prevederile naționale privind elaborarea Strategiei și a Planului Național de gestionare
a deșeurilor medicale armonizate cu cerințele europene în domeniul deșeurilor?
2. Unitățile sanitare din subordinea Ministerului Sănătății au realizat o fundamentare corectă a necesarului de resurse
financiare privind activitatea de gestionare a deșeurilor medicale?
3. Au fost dotate unitățile sanitare din subordinea Ministerului Sănătății cu instalații de neutralizare a deșeurilor rez ultate
din activități medicale potrivit prevederilor actelor normative în domeniul managementului deșeurilor medicale?
4. Entitățile din subordinea Ministerului Sănătății cu atribuții în domeniu au respectat prevederile legale referitoare la
instruirea person alului implicat în activitatea de gestionare a deșeurilor medicale?
5. Ministerul Sănătății și -a îndeplinit atribuțiile de coordonare, monitorizare și control a activității de gestionare a
deșeurilor medicale?
6. Pot fi evaluați indicatorii de eficiență privind activitatea de gestionare a deșeurilor medicale la unitățile sanitare din
subordinea Ministerului Sănătății?

Pagina 48 din 79

Figura nr. 2.8. Deficiențele înregistrate, în funcție de obiectivele urmărite, în urma misiunii de audit
de performanță privind ”Modul de gestionare a deșeurilor rezultate din activitatea medicală la
Ministerul Sănătății cât și la unitățile din subordinea/coordonarea/sub autoritatea acestuia” pentru
perioada 2012 – 2014
Sursa: Sinteză pe baza : http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii/sinte za_rap_perf_deseuri__2016.pdf 1. A respectat Ministerul
Sănătății prevederile naționale
privind elaborarea Strategiei și a
Planului Național de gestionare
a deșeurilor medicale
armonizate cu cerințele
europene în domeniul
deșeurilor? 2. Unitățile sanitare din
subordinea Ministerului
Sănătății au realizat o
fundamentare corectă a
necesarului de resurse
financiare privind
activitatea de gestionare a
deșeurilor medicale?3. Au fost dotate unitățile
sanitare din subordinea
Ministerului Sănătății cu
instalații de neutralizare a
deșeurilor rezultate din
activități medicale ?
4. Entitățile din subordinea
Ministerului Sănătății cu
atribuții în domeniu au
respectat prevederile legale
referitoare la instruirea
personalului implicat în
activitatea de gestionare a
deșeurilor medicale?5. Ministerul Sănătății și -a
îndeplinit atribuțiile de
coordonare, monitorizare și
control a activității de gestionare
a deșeurilor medicale?6. Pot fi evaluați indicatorii de
eficiență privind activitatea de
gestionare a deșeurilor medicale la
unitățile sanitare din subordinea
Ministerului Sănătății?Ministerul Sănătății nu s -a
conformat legislației
naționale referitoare la
gestionarea deșeurilor, nu a
elaborat și nu a aprobat
Strategia Națională și
Planul Național de
gestionare a deșeurilor
rezultate din activități
medicale. Fundamentarea necesarului
de resurse financiare nu s -a
efectuat în funcție de
necesitățile reale impuse de
etapele pe care le parcurg
deșeurile medicale până la
eliminarea finală și nici de
cele legate de personalul
implicat în această activitate
(instruir e, echipament etc.) Tratarea deșeurilor s -a realizat
de către operatori economici, iar
neluarea măsurilor de către
Ministerul Sănătății privind
elaborarea și aprobarea
Strategiei naționale de
gestionare a deșeurilor
medicale a condus la
pierderea finanț ării din
fonduri europene cu care s -ar
fi putut achiziționa sisteme de
neutralizare a deșeurilor.
Direcțiile de Sănătate Publică
nu au procedat la
instruirea coordonatorilor
activității de protecție a
sănătății în relație cu mediul
din toate unitățile sanitare
aflate în subordinea
Ministerului Sănătății
medicale potrivit OMS nr.
1226/2012. Planurile anuale de control
ale Corpului de Control din
cadrul Ministerului Sănătății,
precum și ale direcțiilor de
sănătate publică județene și a
Municipi ului București nu
cuprind ca și obiective
principale de control,
activitatea de gestionare a
deșeurilor medicale. Urmare neelaborării și
neaprobării de către
Ministerul Sănătății a
Strategiei și Planului
Național de gestionare a
deșeurilor medicale, nu au
fost stabiliți indicatorii de
eficiență în activitatea de
gestionare a deșeurilor
medicale.

Pagina 49 din 79

În cadrul misiunii de audit al performanței , conform raportului publicat, s-au analizat
”atribuțiile și responsabilitățile instituțiilor implicate în gestionarea deșeurilor rezultate din
activități medicale, așa cum au fost stabilite prin cadrul legal național, organizarea și funcționarea
acestora și modul în care managementul se implică în aplicarea de măsuri corective în cazul
nerespectării prevederilor legale incidente în domeniu ”.
În urma misiunii de audit realizată de auditorii externi ai Curții de Conturi, s -au constatat
6 deficienț e/abateri , sintetizate în figura nr. 2.8 (detaliate în Anexa 16) , dintre care reținem (a se
vedea http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii/sinteza_rap_perf_deseuri__2016.pdf ):
 lipsa cadrului legislativ minim în domeniul gestionării deșeurilor rezultate din activități
medicale;
 dotarea insuficientă a entităților cu echipamente de tratare a deșeurilor rezultate din
activități medicale;
 neîndeplinirea de către Ministerul Sănătății prin direcțiile de specialitate, a atribuțiilor de
coordonare, monitorizare și control a activității de gestionare a deșeurilor medicale;
 nefundamentarea necesarului de resurse financiare în funcție de necesitățile reale impuse
de etapele pe care le parcurg deșeurile medicale (a se vedea Anexa nr. 6 ).
Urmare a Raportului emis de Curtea de Conturi a României, în cursul lunii aprilie 2016
Ministerul Sănătății a lansat în dezbatere publică Proiectul de Hotărâre de Guvern privind Strategia
națională și Planul național de gestionare a deșeurilor rezultate din activități medicale la nivel
național, prin a cărui implementare se vor elimina mare parte din deficiențele constatate în urma
misiunii de audit de performanță prezentat anterior. Totodată, Strategia va contribui la
îmbunătățirea sistemului de gestionare a deșeurilor rezultate din activităț ile medicale, concomite nt
cu implementarea legisla ției specific e, având ca punct central protejarea sănătății și a mediului.

2.4.4. Sinteza acțiunilor de a udit de conformitate (control) derulate la Ministerul
Sănătății, în perioada 2012 -2015

Misiunile de control s -au efectuat în conformitate cu prevederile art. 29, alin.(1) literele a)
– e) din Legea nr. 94/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale
Regulamentului privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi,

Pagina 50 din 79

precum și valorificarea actel or rezultate din aceste activități, aprobat prin Hotărârea plenului Curții
de Conturi nr. 130/2010 și a Programelor anuale de activitate aprobate.

Cele 4 acțiuni de control din perioada analizată, au vizat:
– ”Controlul legalității utilizării și rambursării sumelor contractate direct, subîmprumutate
sau ale creditelor garantate de stat ” (perioada vizată: 2 009-2013, );
Controlul a avut în vedere contractul de finanțare dintre România și Banca Europeană de
Investiții, în valoare de 66,4 mil. Euro, destinat f inanțării proiectului privind reabilitarea sectorului
sanitar (contract semnat la data de 28.02.2005);
– ”Controlul managementului fondurilor pentru sistemul de sănătat e pe perioada 2009 –
2013 ”;
Controlul a avut în vedere evaluarea modului în care Ministerul Sănătății a planificat, a
organizat, a condus și a controlat modul de utilizare a fondurilor alocate în perioada 2009 -2013
pentru derularea Programului Național de Prevenire, Supraveghere și Control al Infecției HIV (PN
HIV), precum și modul de efectuare a achizițiilor de aparatură medicală, reparații capitale și
investiții de către unitățile sanitare aflate în subordinea Ministerului Sănătății ca urmare a
transferurilor de fonduri efectuate de minister;
– ”Controlul legalității utilizării și ramb ursării sumelor contractate direct, subîmprumutate
sau ale creditelor garantate de stat” la Ministerul Sănătății ” (perioada vizată: 2005 -2013 );
Controlul a avut în vedere contractual de împrumut încheiat între România și Banca
Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, (BIRD), semnat la data de 28.01.2005, în
valoare de 65,1 milioane euro, pentru finanțarea proiectului “Reforma sectorului sanitar”.
– ”Controlul privind fundamentarea și utilizarea fondurilor aferente Programului național
de prevenire, supraveghere și control al tuberculozei în perioada 2013 -2015 ”, la Institutul
de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta” .
În funcție de obiectivele urmărite (a se vedea Anexele 7 -10), s -au înregistrat 30 de
deficiențe /abateri pentru care au fost emis e un număr de 29 de recomandări.

xxx

Pagina 51 din 79

În concluzie, pe baza elementelor prezentate în Anexele 1 -10, au fost identificate două
categorii de obiective urmărite prin acțiunile derulate:
– Obiective la care nu s -au înregistrat abateri de la legalitate și regularitate (și care vor sta la baza
identificării punctelor forte ale Ministerului Sănătății);
– Obiective la care s -au constatat deficiențe (și care vor sta la baza identificării puncte lor slabe ale
Ministerului Sănătății).

Graficul nr. 2.6. Situația abaterilor, pe obiective, în cadrul misiunilor de audit/control la Ministerul
Sănătății, pentru perioada 2012 -2015
Sursa: Realizat de autor pe baza informațiilor oferite de Curtea de Conturi a României

În ce privește misiunile de audit financiar , s-au constatat:
– 5 obiective specifice la care s -au înregistrat abateri /deficiențe ;
– 2 obiective specifice la care nu s -au înregistrat abateri întrucât nu au fost urmărite în cadrul
misiunilor de audit financiar.
În ce privește misiunile de audit de performa nță, la toate obiectivele urmărite s -au constata t
abateri/deficiențe/nereguli ( a se vedea Anexele 5 și 6), cu impact economico financiar și social
important asupra entității analizate.
Situația este aproximativ similar ă și în cazul misiunilor de audit de conformitate, unde s-
au constatat abateri/deficienț e la 18 dintre cele 20 de obiective specific e urmărite (a se ved ea
Anexele 7 -10).

51020
21018
0 5 10 15 20 25Audit financiarAudit de performanțăAudit de conformitate (control)
Obiective fără abateri Obiective cu abateri

Pagina 52 din 79

CAPITOLUL 3. PLANIFICAREA STRATEG ICĂ
INSTITUȚIONALĂ LA NI VELUL MINISTERULUI S ĂNĂTĂȚII

3.1. Arhitectura Planului Strategic Instituțional la nivelul Ministerului
Sănătății în perioada 2012 -2015 și perspective 2015 -2018

În conformitate cu propria misiune și viziune, Ministerul Sănătății și -a stabilit o serie de
priorități strategice pentru anul 2012 și perspective asupra intervalului de timp 2013 -2015 (în
conformitate cu Pr ogramul de Guvernare 2009 -2012) , sintetizate în figura nr. 3.1.

Figura nr. 3.1. Priorități strategice pe termen mediu și direcții de acțiune pentru atingerea obiectivelor ,
2012 -2015
Sursa: Plan Strategic Instituțional al Ministerului Sănătății, 2012 -2015, http://media.hotnews.ro/media_server1/document -2011 –
11-28-10809215 -0-bugetul -ministerului -sanatatii.pdf PRIORITĂȚI STRATEGICE PETERMEN MEDIU1.Creșterea calit ățiiviețiiprin îmbun ătățirea stăriidesănatate apopula ției, încondi țiile
compatibiliz ăriisistemului sanitar rom ânesc cuceldinUniunea European ă;
2.Aprobarea strategiei naționale dedezvoltare aserviciilor sanitare peoperioad ăde
minimum 8ani.
3.Dezvoltarea programelor depreven țieșidedepistare precoce abolilor .
4.Garantarea accesului tuturor cetățenilor laservicii desănătate deînalt ăcalitate ;
5.Creșterea gradual ăaresurselor alocate, pentru asigurarea unui sistem desănătate la
nivel european ;
6.Redresarea șidezvoltarea asisten țeimedicale dinmediul rural ;
7.Participarea personalului sanitar launprogram deeduca țiecontinu ă,garantat decătre
stat;
8.Asigurarea transparen țeiîncheltuirea banilor publici .
1. Susținerea asistenț ei medicale primare;
2. Dezvoltarea ambulatoriului de specialitate;
3. Eficientizarea și modernizarea serviciilor spitalice ști și a managementului
acestora;
4. Dezvoltarea sistemului de urgență prespitalicesc;
5. Asistența cu medicamente a populației ș i politica medicamentului;
6. Asistența sanitară î n mediul rural;
7. Dezvoltarea sănătății publice;
8. Planificarea resurse i umane în domeniul medical.
DIRECȚII DE ACȚIUNE

Pagina 53 din 79

Măsurile prevăzute în Planul Strategic Instituțional al Ministerului Sănătății, pentru
perioada 2012 -2015, sunt sintetizate în figura nr. 3.2.

Figura nr. 3.2. Măsuri pentru atingerea obiectivelor strategice ale Ministerului Sănătății,
pentru perioada 2012 -2015
Sursa: Plan Strategic Instituțional al Ministerului Sănătății, 2012 -2015, http://media.hotnews.ro/media_server1/document -2011 –
11-28-10809215 -0-bugetul -ministerului -sanatatii.pdf

Adoptarea Strategiei Naționale de Sănătate 2014 -2020, la finele anului 2014, a determinat
necesitatea preluării obiectivelor Strategiei în Planul Strategic al Ministerului Sănătății și
extinderea obiectivelor strategice în concordanță cu obiectivele asumate. Așa cum s -a arătat în
capitolul II, Strategia Națională de Sănătate 2014 -2020 are la bază strategiile sectoriale dezvoltate
anterior, având o abordare integrată a sistemului de sănătate.
Totodată, aceasta a fost realizată în concordanță cu direcțiile strategice ale Strategiei
"Europa 2020" (Health 2020) a Organizației Mondiale a Sănătății Regiunea Europa . Astfel, Planul
Strategic Instituțional (PSI) este structurat în prezent în jurul principalilor piloni strategici ai
sectorului și administrației M S (a se vedea PSI -MS, 2015 -2018) .
creșterea gradual ăa resurselor alocate;
susținerea financiar ăa programelor de
sănătate;
creșterea finan țării asisten ței medi cale de
urgen ță;
finan țarea reabilit ării, consolid ării unor
unit ăți sanitare publice ;
finan țarea construirii de noi spitale;
acordarea de sprijin financiar ,
îmbun ătățirea infrastructurii și dotarea
spitalelor publice din re țeaua
autorit ăților administra ției publice locale.
finan țarea achizition ării și a dot ării
unit ăților sanitare cu echipamente
medicale, cu aparatur ămedical ăși
mijloace de transport sanitar;

Pagina 54 din 79

Tabelul nr. 3.1. Obiective strategice prevăzu te în Planul Strategic Instituțional al Ministerului
Sănătății, 2015 -2018

OBIECTIVUL
STRATEGIC 1:
SĂNĂTATE PUBLICĂ OBIECTIVUL STRATEGIC 2:
SERVICII DE SĂNĂTATE
OBIECTIVUL STRATEGIC 3:
MĂSURI TRANSVERSALE
OBIECTIVUL
STRATEGIC 4:
ÎMBUNĂTĂȚIREA
CAPACITĂȚII
ADMINISTRATIVE DE
MANAGEMENT ȘI DE
IMPLEMENTARE A
POLITICII SANITARE

1.Îmbunătățirea
sănătătii mamei și
copilului;
2.Combaterea dublei
poveri a bolii în
populație prin:
-Controlul eficace al
epidemiilor și
supravegherea bolilor
transmisibile, inclusiv c u
accent pe bolile
transmisibile cu povară
relativ mare în populația
din România;
-Reducerea poverii prin
boli netransmisibile
evitabile, inclusiv
intervenții privind
patologii cronice istoric
neglijate (cancer, boli
cardiovasculare, diabet,
sănătatea mintală, boli
rare) .
3.Sănă tatea în relație cu
mediul ;
4. Conștientizarea și
educarea populației
privind soluțiile eficace
cu caracter preventiv
(primar, secundar sau
terțiar) .
1.Un sistem de servicii de
asistență comunitară de bază
destinate grupurilor vulnerabile ;
2. Creșterea eficacității și
diversificarea serviciilor de
asistență medicală primară ;
3. Consolidarea calităț ii și
eficacității serviciilor furnizate
în ambulatorul de specialitate ;
4. Creșterea gradului de siguranță
a populației prin con solidarea
sistemului integrat de urgență și
asigurarea accesibilității la
asistența medicală de urgență
adecvată în mod echitabil ;
5. Regionalizarea /concentrarea
asistenței medicale spitalicești și
crearea de rețele regionale de
referință cu spitale și la boratoare
de diferite grade de competență
interconectate cu sectorul de
asistență primară și ambulatorie
de specialitate;
6. Creșterea accesului la servicii
de reabilitare, paliație și de
îngrijiri pe termen lung .

1.Întărirea capacității
administrative l a nivel național,
regional și local și comunicarea
schimbării ;
2.Implementarea unei politici
sustenabile de asigurare a
resurselor umane în sănătate ;
3.Implementarea unei politici
sustenabile de asigurare a
resurselor financiare în sănătate,
asigurarea controlului costurilor și
a protectiei financiare a populației ;

4.Asigurarea și monitorizarea
calității serviciilor de sănătate
publice și private ;
5.Dezvoltarea și implementarea
unei politici a medicamentului
care să asigure accesul echitabil și
susten abil la medicația bazată pe
dovezi a populației ;
6.Promovarea cercetării și inovării
în sănătate ;
7.Colaborare intersectorială
pentru o stare de sănătate mai bună
a populației, în special a grupurilor
vulnerabile ;
8. Eficientizarea sistemului de
sănătate prin accelerarea utilizării
tehnologiei informației și
comuni cațiilor moderne (E –
sănătate);
9. Dezvoltarea infrastructurii
adecvate la nivel național, regional
și local, în vederea reducerii
inechității in ac cesul la serviciile
de sănătate.
1.Moderniza rea
instituțională –
Îmbunătățirea stabilității
structurale și funcționale a
MS și a instituțiilor aflate
în subordinea acestuia,
inclusiv CNAS cu CJAS –
urile din subordine ;
2.Modernizarea
instituțională –
Îmbunătățirea stabilității
structurale și funcționale a
unităților sanitare ;
3.Întărirea capacității
administrative la nivel
național, regional și local
și comunicarea
schimbării .

Sursa: Plan Strategic Instituțional 2015 -2018, Ministerul Sănătății

Pagina 55 din 79

Prin prisma obiectivelor strategice urmărite, v om analiza în cele ce urmează punctele tari
și punctele slabe ale Ministerului Sănătății, pe baza constatărilor și recomandărilor auditorilor
publici externi, efectuate cu ocazia misiunilor de audit/control în perioada 2012 -2015.

3.2. Evaluarea punctelor forte și a punctelor slabe ale Ministerului
Sănătății, în perioada 2012 -2015, prin prisma importanței lor pentru
procesul de planificare strategică instituțională. Analiza SWOT

Auditorii Curții de Conturi a României, în cadrul misiunilor de audit finan ciar derulate la
Ministerul Sănătății, pentru perioada 2012 -2015, au identificat un număr de 47 de cazuri de abateri,
nereguli și/sau erori, care sintetic, pe obiective, se prezintă în graficul nr. 3.1.

Graficul nr. 3.1. Situația cazurilor de abateri, nereguli și/sau erori pe obiective urmărite,
înregistrate la Ministerul Sănătății, pentru exercițiile bugetare 2012 -2015
Sursa: Realizat de autor pe baza informațiilor oferite de Curtea de Conturi a României, Rapoarte de audit financiar, 2012 –
2015

Așa cum rezultă din documentele publicate de către Curtea de Conturi a României,
obiectivele din graficul 3.1. sunt cele urmărite de către auditorii externi în activitățile de audit
și vizează : ”examinarea responsabilității manageriale în fundamentarea proiectului de buget ,
în utilizarea și administrarea fondurilor publice, în respectarea disciplinei financiar -fiscale, a
bunei gestiuni economico -financiare, în ceea ce privește eliminarea erorilor și neregularităților
în scopul îmbunătățirii activității Ministerului Sănătății , dezvoltarea unor sisteme de control și 02116
06208
01016
16105
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9Elaborarea, fundamentarea proiectului de buget și modificarea
bugetelor inițiale pe parcursul execuției bugetareExactitatea și realitatea datelor reflectate în situațiile financiareOrganizarea, implementarea și menținerea sistemelor de control
intern/managerialModul de stabilire, evidențiere și urmărire a încasării veniturilor
bugetului general consolidatCalitatea gestiunii economico financiare
2015 2014 2013 2012

Pagina 56 din 79

audit intern de înaltă calitate și eficiență ” (CCR, Raport public, 2015) .
Din analiza efectuată asupra documentelor puse la dispoziție de Curtea de Conturi pentru
misiunile realizate la nivel ul Ministerului Sănătății , pentru exercițiile bugetare 2012 -2015, am
observat că entitatea, prin managementul său, și-a însușit o mare parte din constatările
auditorilor publici externi și s -a preocupat în mod constant de eliminarea abaterilor și
remediere a deficiențelor constatate .
Cu toate acestea, analizând graficul 3.1., se observă o frecvență a abaterilor relativ
îngrijorătoare , datele prezentate relevând faptul că mare parte dintre acestea s -au înregistrat
an de an , în ciuda recomandărilor și măsurilor dispuse prin Decizii.
După cum se poate observa în graficul nr. 3.1. și din Anexele 11-14, sunt 2 obiective
unde s -au înregistrat cele mai multe abateri (Calitatea gestiunii economico -financiare și
Exactitatea și realitatea datelor reflectate î n situațiile financiare ), iar în cadrul acestora, cele
mai frecvente abateri constatate sunt:
– Calitatea gestiunii economico -financiare:
– efectuarea de plăți fără existența documentelor justificative, întocmite conform legii, care
să ateste exactitatea și realitatea sumelor datorate;
– neefectuarea inventarierii tuturor elementelor patrimoniale la termenul prevăzut de lege;
– neactualizarea va lorilor de inventor a bunurilor din domeniul public al statului;
– neefectuarea, în termenul legal, a reevaluării unor terenuri și cl ădiri din patrimoniul public
al statului aflate în administrarea Ministerului Sănătății;
– erori în stabilirea drepturilor sal ariale, inclusiv a sporurilor, premiilor și a altor drepturi
acordate;
– nerespectarea în totalitate a reglementărilor legale cu privire la efectuarea inventarierii
anuale a patrimoniului;
– neurmărirea modului de îndeplinire a obligațiilor furnizorilor de am bulanțe;
– nerespectarea prevederilor OMS nr. 75/2009 pentru aprobarea Normelor privind modul de
calcul al prețurilor la medicamentele de uz uman, actualizat .
– Exactitatea și realitatea datelor reflectate în situațiile financiare:
– înregistrări eronate în evidența contabilă a bunurilor de natura obiectelor de inventar
transferate unităților teritoriale;
– nereflectarea distinctă în evidența financiar contabilă analitică și în evidența tehnico –

Pagina 57 din 79

operativă a patrimoniului, aflat în domen iul public al statului și în administrarea
ministerului;
– creșterea fără justificare a cheltuielilor cu bunuri și servicii;
– plata nejustificată a dobânzilor și cheltuielilor adiționale, cheltuielilor arbitrare, precum și
cheltuielilor de executare silită datorită neachitării la termenul legal, de către Ministerul
Sănătății, a unor servicii prestatorilor ;
– menținerea în soldul conturilor a unor sume neclarificate;
– nu au fost puse în funcțiune/date în exploatare și/sau nu au fost utilizate în scopul pentru
care au fost achiziționate, aparatură medicală și dotări independente ;
– reflectarea în evidența contabilă a unor operațiuni economico -financiare derulate de către
minister fără a avea în vedere conținutul economic al acestora și fără respectarea
principiilor și regulilor permise de reglementările contabile aplicabile.
În ce privește misiunile de audit de performanță, au fost identificate un număr de 11
abateri/deficiențe , la toate obiectivele urmărite (a se vedea Anexele 5 și 6), cu impact economico
financiar și social important asupra entității analizate.
Situația este aproximativ similară și în cazul misiunilor de audit de conformitate, unde s –
au constatat 30 abateri/deficiențe la 18 dintre cele 20 de obiective specifice urmărite (a se vedea
Anexele 7 -10).
În cazul misiunilor de audit de performanță și misiuni de control care au vizat derularea
Programelor Naționale de Sănătate , după cum se poate observa din Anexele 15,18 și 20 , cele mai
frecvente abateri constatate sunt:
– imposibilitatea evaluării gradului de îndeplinire a obiectivelor PNS ca urmare a neanalizării
indicatorilor realizați;
– utilizarea fără economicitate a fondurilor publice necesare derulării PNS și repartizarea
inechitabilă a fondurilor publice către unitățile teritoriale;
– nepunerea în funcțiune a ap araturii medicale achiziționate și/sau a obiectivelor de investiții ;
– neasigurarea managementului din punct de vedere al realizării obiectivelor urmărite prin PNS,
în mod economic, eficient și eficace și neidentificarea riscurilor în gestionar ea fondurilor
publice.
Prin urmare, o biectivele urmărite în cadrul misiunilor de audit și de control au fost analizate
în vederea efectuării analizei funcționale a Ministerului Sănătății în perioada 2012 -2015, și a

Pagina 58 din 79

identificării principalelor disfuncționalități care pot afecta atingerea obiectivelor strategice
urmărite prin planificarea strategică.
Pe baza deficiențelor constatate de auditorii publici externi cu ocazia misiunilor de
audit/control la Ministerul Sănăt ății, pentru perioada 2012 -2015, în cadrul studiului de față, a fost
completat ă câte o fisă de evaluare pentru fiecare misiune de audit/control în parte (a se vedea
Anexele 11 -20) în care au fost consemnate: informații despre gravitatea acestora , consecințele
economico -financiare, sociale etc. ale abaterii de la legalitate și regularitate, precum și
recomandările auditorilor publici externi cu privire la măsurile concrete ce se impun a fi luate în
vederea înlăturării deficienței respective. Pe baza fișelor de evaluare întocmite pentru fiecare
misiune de audit/control în parte la Ministerul Sănătății, s-au constat at așadar, o serie de puncte
slabe, dar și forte care au fost ierarhizate și codificate în fun cție de importanța lor pe o scar ă de la
3 la 1 (puncte tari), respectiv de la -3 la -1 (puncte slabe) , punctaje care au fost consemnate într -o
fișă de codificare (a se vedea Anexele 21 -24).
Ierarhizarea importanței punctelor slabe și punctelor tari s -a realizat prin raportarea la
Planul Strategic Instituțional al Ministerului Sănătății și la impactul neatingerii obiectivelor
strategice stabilite, ținând cont și de viziunea și misiunea acestuia care constau în: " creșterea
calității vieții cetățenilor prin îmbunătățirea stării de sănătate a populație i și realizarea unui sistem
de sănătate modern și eficient, compatibil cu sistemele de sănătate din Uniunea Europeană, pus
permanent în slujba cetățeanului " (a se vedea PSI al MS -2008 -2013 și PSI 2015 -2018).
Punctajele obținute (a se vedea Anexele 21 -24) au stat la baza calculării scorului la nivelul
Ministerului Sănătății , pentru perioada 2012 -2015 (obținut prin agregarea scorurilor medii
individuale anuale pe fiecare categorie de misiune de audit/control, în parte ).
Media scorurilor individuale s -a calculat pentru a nu denatura scorul la nivelul Ministerului
Sănătății, urmare a unui număr inegal de puncte slabe și puncte tari identificate la nivelul
obiectivelor urmărite, pe fiecare categorie de misiune de audit/control, în parte, la nivelul perioadei
analizate.

Pagina 59 din 79

Tabelul nr. 3.2. Scorul Ministerului Sănătății, prin prisma punctelor slabe/tari
în perioada 2012 -2015

Anul 2012 2013 2014 2015
Sma -0,45 -1,84 -1,74 -1,12
SMS: -1,28
Sma=scor mediu anual la nivelul Ministerului Sănătății, calculat în funcție de scorurile medii individuale pe obiective
(puncte slabe/puncte tari)
SMS=scor mediu la nivelul Ministerului Sănătății, pentru perioada 2012 -2015
Sursa: calcule ale autorului

Graficul nr. 3.2. Tendințe în evoluția scorului mediu anual la nivelul Ministerului Sănătății
Sursa: calcule ale autorului

Înrăutățirea situației începând cu anul 2013 s-a datorat , în principal , atât gravelor
disfunc ționalități înregistrate în implementarea Programelor Naționale de Sănătate , cât și
utilizării nejudicioase a fondurilor publice (de ex: Sistemul Informatic de Înaltă performanță
achiziționat în anul 2007 nu a fost pus în funcțiune, fiind în prezent perimat; distribuirea ineficientă
a fondurilor pentru finanțarea investițiilor din sistemul sanitar, ceea ce a condus la subfinanțarea
nevoilor legate de dezvoltarea infrastructurii; efectuarea de modernizări pentru care s -au plătit
penalizări de întârziere mai mari decât valoarea contractelor etc)
La nivelul Ministerului Sănătății, există astfel, o situ ație destul de contradictorie :
1. deși a urmărit atingerea obiectivul gen eral din Planul Strategic, intitulat ”Dezvoltarea,
modernizarea infrastructurii furnizorilor de servicii medicale și dotarea acestora cu
aparatură/echipamente medicale și mijloace de transport specific e”, Sistemul Informatic de
Înaltă Performanță, finanțat încă din anul 2007, nu a fost implementat și pus în funcțiune până
la finele perioadei analizate , în prezent acest sistem fiind perimat . În plus, auditorii externi au
constatat efec tuarea unor serii de modernizări pentru care s -au plătit penalități de întârziere -2-1,5-1-0,50
2012 2013 2014 2015Sma SMS: -1,29 Liniar (Sma)

Pagina 60 din 79

mai mari decât valoarea contractelor;
2. deși a beneficiat de finanțări pentru cheltuieli de capital, distribuirea resurselor pentru
finanțarea investițiilor din sistemul sanitar a fost ineficientă, ceea ce a condus la subfinanțarea
nevoilor legate de dezvoltarea infrastructurii și a dotărilor cu aparatură medicală; în plus, o
serie de investiții nu și -au atin s niciodată scopul pentru care au fost realizate (spre exemplu,
aparatura achiziționată pentru înființarea și buna funcționare a „Unității de îngrijire a arșilor
grav” de la Spitalul Floreasca a fost cumpărată în cea mai mare parte în anul 2013 și nu a fost
pusă în funcțiune până la finele perioadei analizate -2015);
3. deși acesta s -a aliniat la direcțiile stabilite prin Politica de sănătate europeană și a preluat în
Planul Strategic Instituțional instrumentele de punere în aplicare a strategiei, sub forma
Programelor Naționale de Sănătate, totuși, la nivelul celor 4 Pro grame Naționale de Sănătate
verificate de auditorii externi ai Curții de Conturi, așa cum reiese din documentele emise de
aceștia, nu se poate analiza gradul de îndeplinire al obiectivelor, urmare a imposibilității
analizei indicatorilorilor realizați;
4. deși a avut în vedere prioritățile stabilite pe termen mediu (2012 -2015), prin direcțiile de
acțiune urmărite precum și măsurile prevăzute în Planul Strategic Instituțional, și anume de a
finanța achiziția și dotarea unităților sanitare cu echipament medical, cu aparatură medicală și
mijloace de transport sanitar, totuși, mare parte dintre acestea ori nu au fost puse în funcțiune
la distanță de peste un an de la data recepției, ori nu au fost transmise către unitățile teritoriale ,
ori au fost utilizate în alte scopuri decât cele pentru care au fost achiziționate ;
5. deși au existat numeroase organizări și reorganizări ale ministerului, totuși managementul
derulării Programelor de Sănătate a continuat să fie unul defectuos, din punct de vedere al
realizării obiecti velor în mod economic, eficient și eficace în toată perioada analizată, în
principal datorită lipsei unei monitorizări a indicatorilor, ceea ce face imposibilă evaluarea
rezultatelor atinse;
6. deși în luna decembrie 2013, Ministerul Sănătății a depus la Autoritatea de Management POS
Mediu cererea de finanțare pentru proiectul cu titlul: ”Neutralizarea deseurilor medicale
periculoase rezultate din activitatea spitalicească” , finanțat prin Programul Operațional
Sectorial Mediu 2007 -2013, din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) și
bugetul de stat, în sumă de 21.023.767 euro din care 17.331.994 euro finanțare din fonduri
europene asigurată prin programul operațional POSMEDIU, n eluarea măsurilor de către

Pagina 61 din 79

Ministerul Sănătății privind elaborarea și aprobarea Strategiei naționale de gestionare a
deșeurilor medicale a condus la pierderea finanțării din fonduri europene a sumei de
17.331.994 euro, sumă cu care s -ar fi putut achiziționa sistemele de neutralizare ;
7. în fine, deși și -a asumat ca prioritate s trategică "creșterea calității vieții prin îmbunătățirea stării
de sănătate a populației, în condițiile compatibilizării sistemului sanitar românesc cu cel
european" ( a se vedea Prioritatea 1 din PSI 2012 -2015 ), în paralel cu perfecționarea cadrului
legislativ și creșterea graduală a resurselor, se remarcă un grad destul de ridicat de inconsistență
între obiectivele asumate și finanțarea prevăzută pentru acestea.
Pe baza analizei efectuate în urma misiunilor de rulate de auditorii externi pentru perioada
2012 -2015 (a se vedea Anexele 11 -20), pentru a putea fi proiectată o viziune de ansamblu asupra
funcționalității Ministerului Sănătății și, prin raportare la planificarea strategică instituțională, s-a
efectuat analiza SWOT , în urma căreia, indiferent de acțiunile stabilite, procesul decizional ar
trebui să aibă în vedere eliminarea punctelor slabe, întărirea punctelor tari, exploatarea
oportunităților și îndepărtarea, pe cât posibil a amenințărilor.
Totuși, Analiza SWOT efectuată are și limitările sale, deoarece categorizarea aspectelor ca
puncte tari, puncte slabe, oportunități și amenințări constituie un lucru destul de subiectiv.

ANALIZA MEDIULUI INTERN

S (Strengths) : Puncte tari

– Personalul MS este preocupat de
perfecționarea profesională;
– Existența procedurilor anticorupție
la nivel intern care să urmărească
orice formă de corupție, fraudă sau
diverse încălcări ale regulilor;
– Achiziționarea de echipamente
medicale performante;
– Participarea la rețele internaționale
de cercetare;
– Preocuparea constantă a MS de a
implementa, prin direcții de acțiune
concrete, măsurile necesare în
vederea atingerii obiectivelor
strategice urmărite prin Strategia
Europeană în domeniul Sănătății; W (Weaknesses) : Puncte slabe

– Distribuirea ineficientă a resurselor pentru finanțarea
investițiilor din sistemul sanitar;
– Utilizarea necorespunzătoare a resurselor financiare
publice;
– Planificarea necorespunzătoare a cheltuielilor cu personalul
și efectuarea de cheltuieli nejustificate;
– Monitorizare necorespunzătoare a realizării activităților;
– Neimplementarea controlului intern/managerial;
– Nerealizarea obiectivelor în mod economic, eficient și
eficace;
– Efectuarea de modernizări pentru care s -au plătit penalități
de întârz iere mai mari decât valoarea contractelor;
– Neidentificarea, la nivel intern a slăbiciunilor și riscurilor în
gestionarea fondurilor publice;
– Măsuri ineficiente în vederea creșterii performanței;

Pagina 62 din 79

– Utilizarea ineficientă a fondurilor publice în procesul de
atribuire a contractelor de achiziție;
– Lipsa transparenței procesului de achiziție publică;
– Finanțarea unor proiecte nerealizate, neinventariate și
nepuse în funcțiune;
– Achiziția de aparatură medicală fără punerea în funcțiune;
– Sistemul Informatic de Înaltă Performanță, finanțat încă din
anul 2007 cu 35 mil. lei, nu a fost implementat și pus în
funcțiune;
– Neîndeplinirea Obiectivului general al planului de
prevenire a îmbolnăvirii în masă a populației generate de
epidemii și pandemii;
– Numirea personalului de conducere cu încălcarea
prevederilor Legii 95/2006;
– Finanțarea nelegală a unor cheltuieli cu medicamentele;
– Sume decontate nelegal din bugetul Ministerului Sănătății
pentru finanțarea AP -ATI
– Utilizarea ineficientă și inechitabilă a fondurilor alocate
pentru derularea Programelor Naționale de Sănătate Publică
analizate ( Programul național de diabet zaharat;
Programul național de diagnostic și tratament pentru boli
rare; Programul Național de Prevenire, Supraveghere și
Control al Infecției HIV; Programul național de prevenire,
supraveghere și control al tuberculozei );
– Repartizarea inechitabilă a fondurilor destinate finanțării
Programelor Naționale de Sănătate Publică (Programul
național de diabet zaharat; Programul național de
diagnostic și tratament pentru boli rare ) și imobilizarea
nejustificată a fondurilor publice;
– Lipsa de proceduri operaționale prin care să se stabilească
responsabilitățile cu privire la propunerile de organizare a
acțiunilor de control în domeniul implementării PNS și de
partici pare la realizarea acestora;
– Management defectuos în derularea PNS, din punct de
vedere al realizării obiectivelor în mod economic, eficient și
eficace;
– Lipsa controlului realizării indicatorilor de eficiență pentru
PNS;
– Lipsa evaluării impactului nerealizării indica torilor de
eficiență pentru PNS;
– Lipsa cadrului legislativ minim în domeniul gestionării
deșeurilor rezultate din activități medicale (Ministerul
Sănătății nu a elaborat și nu a aprobat Strategia Națională și

Pagina 63 din 79

Planul Național de gestionar e a deșeurilor);
ANALIZA MEDIULUI EXTERN

O (Opportunities) : Oprtunități
– Susținerea demersurilor pentru
transpunerea în practică a obiectivelor
cuprinse în Strategia Națională de Sănătate
2014 -2020;

– Adoptarea unor politici publice integrate
pentru creșterea calității vieții;

– Accesarea liniilor de finanțare de la
organisme internaționale pentru susținerea
proiectelor din sănătate;

– Disponibilitatea organismelor
internaționale (OMS, UNICEF etc) de a
acorda asistență în sănătate;

– Accesul la tehnolog ii și instrumente
moderne din alte state europene disponibile
pentru transfer în domeniul politicilor din
sănătate, în scopul creșterii calității
serviciilor medicale;

– Accesarea de fonduri eur opene pentru
pregătirea continuă a angajaților din
domeniul san itar și pentru reabilitarea,
modernizarea și echiparea infrastructurii de
sănătate ;

– Inițierea unor parteneriate cu alte autorități
sau instituții publice privind organizarea de
sesiuni de pregătire managerială sau de
dezvolta re a abilităților de comunicare;

– Creșterea nivelului de informare a
pacienților, concomitent cu progresul și
diversificarea tehnologiilor utilizate în
scop diagnostic și terapeutic;

– Recunoașterea pregătirii personalului de
specialitate și a diplomelor obținute în
România; T (Threats) : Amenințări
– Riscul nepunerii în practică a Strategiei de
Sănătate ca urmare a insuficienței fondurilor
publice;

– Schimbările frecvente în politicile de sănătate
(urmare a ciclurilor electorale) care crează
discontinuitate în procesul de reform are al
sistemului sanitar;

– Reticența în fața schimbărilor și a reformelor din
partea grupurilor profesionale;

– Lipsa de pregătire specifică în domeniul
managementului serviciilor de sănătate la nivelul
autorităților administrațiilor publice locale;

– Absența unor mecanisme coerente care să asigure
direcționarea resurselor financiare în virtutea
principiului eficienței și eficacității;

– Fonduri p ublice insuficient alocate pentru
formarea și perfecționarea resursei umane;

– Vacantarea posturilor prin pensi onări anticipate,
demisii, transferuri, detașări;

– Migrarea forței de muncă tinere și creșterea
mediei de vârstă a profesioniștilor din sistemul de
sănătate ;

– Gradul scăzut de încredere în sistemul sanitar și
imaginea nefavorabilă a acestuia ;

– Instabilitatea legislativă .

Pagina 64 din 79

Din Analiza SWOT efectuată, putem desprinde următoarele priorități pe care Ministerul
Sănătății trebuie să le aibă în vedere pentru atingerea obiectivelor stabilite prin Planul Strategic
Instituțional :

– identificarea structurilor din sistem care sunt deficitare prin prisma numărului de personal și
suplimentarea numărului de personal calificat din sistemul sanitar;
– revizuirea procesului de formare profesională a specialiștilor din domeniu;
– îmbunătățirea bazei tehnico -materiale a spitalelor și laboratoarelo r;
– îmbunătățirea capacității decizionale la nivel de minister și implementarea controlului intern
managerial, de facto;
– utilizarea eficientă a resurselor alocate (de exemplu, î ncurajarea consumului de medicamente
generi ce ar determina economii la bugetul de stat și ar putea debloca o parte din fondurile
folosite pentru cheltuielile cu medicamente , sume care ar putea fi redirecționate către investiții
în aparatură medicală modernă și dotarea spitalelor );
– evaluarea impactu lui bugetar al măsurilor avute în vedere pentru at ingerea obiectivelor .

Pagina 65 din 79

CONCLUZII

Sistemul românesc de sănătate se află într -un proces continuu de reformă, încă de la
începutul anului 1990, când s -a realizat trecerea de la sistemul integrat, centralizat, către un sistem
descentralizat, finanțat cu precădere prin contribuții de asigurări . Descentralizarea în privința
gestionării și finanțării sistemului de sănătate a generat o creștere a complexității acestuia,
ajungându -se, inevitabil, ca problemele unui sistem centralizat să fie înlocuite de problemele de
coordonare ale unui sistem refo rmat. Legislația românească în domeniul sanitar a cunoscut
periodic modificări, atât anual, odată cu aprobarea contractelor -cadru, cât și punctual pentru
îmbunătățirea funcționării sistemului de sănătate, iar impactul acestor intervenții nu a fost
întotdeauna în beneficiul consumatorilor de servicii medicale.
În urma acțiunilor de control/audit efectuate la Ministerul Sănătății, pentru perioad a 2012 –
2015, au fost întocmite 53 de acte de control/audit , din analiza cărora au fost identificate o serie
de abateri, dar și recomandări pentru remedierea acestora.
Analizând perioada 2012 -2015 , prin prisma obiectivelor urmărite de auditorii externi în
cadrul misiunilor de audit financiar s-au constatat un număr de 47 de abateri/deficiențe/erori
care au afectat funcționalitatea Ministerului Sănătății, din care:
 36 abateri financiar -contabile;
 9 abateri care au generat prejudicii;
 2 abateri care au generat venituri suplimentare.
Din analiza efectuată asupra documentelor puse la dispoziție de Curtea de Co nturi pentru
misiunile realizate la nivelul Ministerului Sănătății, pentru exercițiile bugetare 2012 -2015, am
observat că entitatea, prin managementul său, și-a însușit o mare parte din constatările auditorilor
publici externi și s -a preocupat în mod const ant de eliminarea abaterilor și remedierea deficiențelor
constatate . Cu toate acestea, analizând graficul 3.1., se observă o frecvență a abaterilor relativ
îngrijorătoare , datele prezentate relevând faptul că mare parte dintre acestea s -au înregistrat an
de an, în ciuda recomandărilor și măsurilor dispuse prin Decizii.
În ce priveș te misiunile de audit financiar , sunt 2 obiective unde s -au înregistrat cele
mai multe abateri (Calitatea gestiunii economico -financiare și Exactitatea și realitatea datelor
reflectate în situațiile financiare ), iar în cadrul acestora, cele mai fre cvente abateri constatate sunt:
– Calitatea gestiunii economico -financiare:

Pagina 66 din 79

– efectuarea de plăți fără existența documentelor justificative, întocmite conform legii, care
să ateste exactitatea și realitatea sumelor datorate;
– neefectuarea inventarierii tuturor elementelor patrimoniale la termenul prevăzut de lege;
neactualizarea val orilor de inventor a bunurilor din domeniul public al statului;
– neefectuarea, în termenul legal, a reevaluării unor terenuri și cladiri din patrimoniul public
al statului aflate în administrarea Ministerului Sănătății;
– stabilirea eronată a drepturilor salariale, inclusiv a sporurilor, premiilor și a altor drepturi
acordate;
– efectuarea inventarierii anuale a patrimoniului prin nerespectarea în totalitate a
prevederilor legale;
– neurmărirea modului de îndeplinire a obligaț iilor furnizorilor de ambulanțe;
– nerespectarea prevederilor OMS nr. 75/2009 pentru aprobarea Normelor privind modul de
calcul al prețurilor la medicamentele de uz uman, actualizat .
– Exactitatea și realitatea datelor reflectate în situațiile financiare:
– înregistrări eronate în evidența contabilă a bunurilor de natura obiectelor de inventar
transferate unităilor teritoriale;
– nereflectarea distinctă în evidența financiar contabilă analitică și în evidența tehnico –
operativă a patrimoniului, aflat în domeni ul public al statului și în administrarea
ministerului;
– majorarea nejustificată a cheltuielilor cu bunuri și servicii;
– plata nejustificată a dobânzilor și cheltuielilor adiționale, cheltuielilor arbitrare, precum și
cheltuielilor de executare silită datori tă neachitării la termenul legal, de către Ministerul
Sănătății, a unor servicii prestatorilor ;
– menținerea în soldul conturilor a unor sume neclarificate;
– nu au fost puse în funcțiune/date în exploatare și/sau nu au fost utilizate în scopul pentru
care au fost achiziționate, aparatură medicală și dotări independente ;
– reflectarea în evidența contabilă a unor operațiuni economico -financiare derulate de către
minister fără a avea în vedere conținutul economic al acestora și fără respectarea
principiilor și reg ulilor permise de reglementările contabile aplicabile.
Ca o consecință a abaterilor înregistrate, Curtea de Conturi a formulat pentru Ministerul
Sănătății , pentru toate cele 4 exerciții bugetare analizate (2012 -2015) , opinie adversă . Cauzele

Pagina 67 din 79

care au condus la această situație pentru Ministerul Sănătății sunt: neînregistrarea corespunzătoare
a veniturilor, cheltuielilor, activelor și pasivelor, denaturarea situațiilor financiare la 31 decembrie
și lipsa conformității operațiunilor cu cadrul ju ridic sau reglementările specific.
În ce privește misiunile de audit de performanță , care au vizat pe de o parte modul de
gestionare al deșeurilor rezultate din activitatea medicală, iar pe de altă parte, derularea unor
Programe de sănătate în perioada 2012 -2014, au fost identificate un număr de 11
abateri/deficiențe , la toate obiectivele urmărite (a se vedea Anexele 15 și 16), cu impact economico
financiar și social important asupra entității analizate.
În cadrul misiunii de audit al performanței privind gestionarea deșeurilor rezultate din
activitatea medical ă, s-au analizat atribuțiile și responsabilitățile instituțiilor implicate în
gestionarea deșeurilor rezultate din activități medicale, așa cum au f ost stabilite prin cadrul legal
național, organizarea și funcționarea acestora și modul în care managementul se implică în
aplicarea de măsuri corective în cazul nerespectării prevederilor legale incidente în domeniu.
În urma misiunii de audit realizată d e auditorii externi ai Curții de Conturi, s -au constatat
6 deficiențe /abateri , (detaliate în Anexa 16) , dintre care reținem :
 lipsa cadrului legislativ minim în domeniul gestionării deșeurilor rezultate din activități
medicale;
 dotarea insuficientă a enti tăților cu echipamente de tratare a deșeurilor rezultate din
activități medicale;
 neîndeplinirea de către Ministerul Sănătății prin direcțiile de specialitate, a atribuțiilor de
coordonare, monitorizare și control a activității de gestionare a deșeurilor medicale;
 nefundamentarea necesarului de resurse financiare în funcție de necesitățile reale impuse
de etapele pe care le parcurg deșeurile medicale .
Urmare a R aportului emis de Curtea de Conturi a României, în cursul lunii aprilie 2016
Ministerul Sănătății a lansat în dezbatere publică Proiectul de Hotărâre de Guvern privind Strategia
națională și Planul național de gestionare a deșeurilor rezultate din activită ți medicale la nivel
național, prin a cărui implementare se vor elimina mare parte din deficiențele constatate în urma
misiunii de audit de performanță prezentat anterior. Totodată, Strategia va contribui la
îmbunătățirea sistemului de gestionare a deșeuri lor rezultate din activitățile medicale, concomite nt
cu implementarea legislației specifice, având ca punct central protejarea sănătății și a mediului.

Pagina 68 din 79

Situația este aproximativ similară și în cazul misiunilor de audit de conformitate , unde s –
au constatat 30 abateri/deficiențe la 18 dintre cele 20 de obiective specifice urmărite (a se vedea
Anexele 7 -10).
Analiza efectuată prin prisma planificării strategice instituționale, în cazul misiunilor de
audit de conformitate care au vizat finanțările de la Banca Mondială pentru proiectele de reformă
ale sistemului de sănătate – în special investiții de capital și modernizări – (Anexele 17 și 19) ,
scoate în evidență o serie de abateri/disfuncționalități care au afectat atingerea rezultatelor
prevăzute în Planul Stra tegic Instituțional al Ministerului Sănătății, pentru perioada 2012 -2015 și
a releva t o utilizare necorespunzătoare a fondurilor financiare, prin:
– Creșterea nejustificată a costurilor investiției efectuată din împrumutul acordat de către
BIRD pentru Reforma sistemului sanitar;
– Nepunerea în funcțiune a obiectivului de investiții INCDM Cantacuzino, la un an de la data
recepției;
– Tergiversarea finalizării investiției „echipamente pentru îmbunătățirea liniei de fiolare și
sigilare în Pavilionul U de la se diul central al INCDMI Cantacuzino„;
– Nerespectarea de către M inisterul Sănătății a prevederilor acordului de împrumut dintre
România și BEI, aprobat prin HG la data de 28.02.2005;
– Nerespectarea condițiilor de tragere a sumelor împrumutate prevăzute în cont ractul de
finanțare cu BEI, ceea ce a determinat întârzieri în implementarea strategiei
Împrumutatului privind serviciile de sănătate ("Strategia privind Serviciile de Sănătate");
– Neatingerea obiectivului specific Componentei 1 a Proiectului ”asigurarea de lucrări civile
legate de reabilitare, pentru aproximativ 22 unități, inclusiv planificarea și supravegherea
acestor lucrări” propuse a fi finanțate prin Proiectul „Reforma sectorului sanitar”;
– Nerespectarea prevederilor contractuale ale Contractului de finanțare cu BEI prin
nefinanțarea componentei 2 -Servicii medicale de urgență și introducerea componentei 5
abia în anul 2010 când a fost înlocuită componenta 3;
În cazul misiunilor de audit de performanță și misiuni de control care au vizat derularea
Programelor Naționale de Sănătate (Anexele 15 , 18 și 20) , cele mai frecvente abateri constatate
care au avut un impact negativ asupra atingerii rezultatelor prevăzute prin Planul Strategic
Instituțional al Ministerului Sănătății, pentru perioada 2012 -2015 , sunt:
– Imposibilitatea evaluării gradului de îndeplinire a obiectivelor PNS ca urmare a neanalizării

Pagina 69 din 79

indicatorilor realizați;
– Utilizarea fără economicitate a fondurilor publice necesare derulării PNS și repartizarea
inechitabilă a fondurilor publice cătr e unitățile teritoriale;
– Nepunerea în funcțiune a aparaturii medicale achiziționate și/sau a obiectivelor de investiții ;
– Neasigurarea managementului din punct de vedere al realizării obiectivelor urmărite prin PNS,
în mod economic, eficient și eficace și n eidentificarea riscurilor în gestionarea fondurilor
publice.
Prin urmare, o biectivele urmărite în cadrul misiunilor de audit și de control au fost analizate
în vederea efectuării analizei funcționale a Ministerului Sănătății în perioada 2012 -2015, și a
identificării principalelor disfuncționalități care pot afecta atingerea obiectivelor strategice
urmărite prin planificarea strategică.
Pe baza constatărilor efectuate de către auditorii publici extern i cu ocazia misiunilor de
audit/control la Ministerul Sănătății, pentru perioada 2012 -2015, în cadrul studiului de față, a fost
completat ă câte o fisă de evaluare pentru fiecare misiune de audit/control în parte în care au fost
consemnate rezultatele misiunilor de audit în funcție de obiectivele specifice, precum și evaluarea
obiectivelor de audit urmărite în funcție de natura abaterilor înregistrate și a consecințelor
economico -financiare ale acestora.
Prin fișele de evaluare au fost sem nalate o serie de puncte slabe, dar și forte care au fost
ierarhizate și codificate în funcție de importanța lor pe o scală de la 3 la 1 (puncte tari), respectiv
de la -3 la -1 (puncte slabe) , punctaje care au fost consemnate într -o fișă de codificare . Ierarhizarea
importanței punctelor slabe și punctelor tari s -a realizat prin raportarea la Planul Strategic
Instituțional al Ministerului Sănătății și la impactul neatingerii obiectivelor strategice stabilite,
ținând cont și de viziunea și misiunea acestuia .
Punctajele obținute au stat la baza calculării scorului la nivelul Ministerului Sănătății ,
pentru perioada 2012 -2015 (obținut prin agregarea scorurilor medii individuale anuale pe fiecare
categorie de misiune de audit/control, în parte), scor care pentru perioada analizată a fost unul
negativ (-1,28).
Înrăutățirea situației începând cu anul 2013 s-a datorat , în principal , atât gravelor
disfuncționalități înregistrate în implementarea Programelor Naționale de Sănătate , cât și
utilizării nejudicioase a fondurilor publice (de ex: Sistemul Informatic de Înaltă performanță
achiziționat în anul 2007 nu a fost pus în funcțiune, fiind în prezent perimat; distribuirea ineficientă

Pagina 70 din 79

a fondurilor pentru finanțarea investițiilor di n sistemul sanitar, ceea ce a condus la subfinanțarea
nevoilor legate de dezvoltarea infrastructurii; efectuarea de modernizări pentru care s -au plătit
penalizări de întârziere mai mari decât valoarea contractelor etc) .
La nivelul Ministerului Sănătății, există o situație destul de contradictorie , astfel:
1. deși a urmărit atingerea obiectivul general din Planul Strategic Integrat adoptat pentru perioada
2011 -2013 intitulat ”Dezvoltarea, modernizarea infrastructurii furnizorilor de servicii
medicale și dotarea acestora cu aparatură/echipamente medicale și mijloace de transport
specific”, Sistemul Informatic de Înaltă Performanță, finanțat încă din anul 2007, nu a fost
implementat și pus în funcțiune până la finele perioadei analizate (2015), în prezent fiind
perimat . În plus, auditorii externi au constatat efectuarea unor serii de modernizări pentru care
s-au plătit penalități de întârziere mai mari decât valoarea c ontractelor;
2. deși a beneficiat de finanțări importante pentru cheltuieli de capital, distribuirea resurselor
pentru finanțarea investițiilor din sistemul sanitar a fost ineficientă, ceea ce a condus la
subfinanțarea nevoilor legate de dezvoltarea infrastru cturii și a dotărilor cu aparatură medicală;
în plus, o serie de investiții nu și -au ati ns niciodată scopul pentru care au fost realizate (spre
exemplu, aparatura achiziționată pentru înființarea și buna funcționare a „Unității de îngrijire
a arșilor grav” de la Spitalul Floreasca a fost cumpărată în cea mai mare parte în anul 2013 și
nu a fost pusă în funcțiune până la finele perioadei analizate -2015);
3. deși acesta s -a aliniat la direcțiile stabilite prin Politica de sănătate europeană și a preluat în
Planul Strategic Instituțional instrumentele de punere în aplicare a strategiei, sub forma
Programelor Naționale de Sănătate, totuși, la nivelul celor 4 Programe Naționale de Sănătate
verificate de auditorii externi ai Curții de Conturi, așa cum reiese din documentele emise de
aceștia, nu se poate analiza gradul de îndeplinire al obiectivelor, urmare a imposibilității
analizei indicatorilorilor realizați;
4. deși a avut în vedere prioritățile stabilite pe termen mediu (2012 -2015), prin direcțiile de
acțiune urmărite precum și măsurile prevăzute în Planul Strategic Instituțional , și anume de a
finanța achiziția și dotarea unită ților sanitare cu echipament medic al, cu aparatură medicală și
mijloace de transport sanitar, totuși, mare parte dintre acestea ori nu au fost puse în funcțiune
la distanță de pest e un an de la data recepției, ori nu au fost transmise către unitățile teritoriale ,
ori au fost utilizate în a lte scopuri decât cele pentru care au fost achiziționate ;

Pagina 71 din 79

5. deși au existat numeroase organizări și reorganizări ale ministerului, totuși managementul
derulării Programelor de Sănătate a continuat să fie unul defectuos, din punct de vedere al
realizării obie ctivelor în mod economic, eficient și eficace în toată perioada analizată , în
principal datorită lipsei unei monitorizări a indicatorilor, ceea ce face imposibilă evaluarea
rezultatelor atinse;
6. deși în luna decembrie 2013, Ministerul Sănătății a depus la Autoritatea de Management POS
Mediu cererea de finanțare pentru proiectul cu titlul: ”Neutralizarea deseurilor medicale
periculoase rezultate din activitatea spitalicească” , finanțat prin Programul Operațional
Sectorial Mediu 2007 -2013, din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) și
bugetul de stat, în sumă de 21.023.767 euro din care 17.331.994 euro finanțare din fonduri
europene asigurată prin programul operațional POSMEDIU, neluarea măsurilor de către
Ministerul Sănătății privind elaborarea și aprobarea Strategiei naționale de gestionare a
deșeurilor medicale a condus la pierderea finanțării din fonduri europene a sumei de
17.331.994 euro, sumă cu care s -ar fi putut achiziționa sisteme le de neutralizare.
7. în fine, deși și -a asumat ca prioritate strategică "creșterea calității vieții prin îmbunătățirea stării
de sănătate a populației, în condițiile compatibilizării sistemului sanitar românesc cu cel
european" ( a se vedea Prioritatea 1 din PSI 2012 -2015 ), în paralel cu perfecționarea cadrului
legis lativ și creșterea graduală a resurselor, se remarcă un grad destul de ridicat de inconsistență
între obiectivele asumate și finanțarea prevăzută pentru acestea.
Analiza efectuată relevă faptul că, un scor negativ al Ministerului Sănătății, generat de
disfuncționalitățile acestuia și de neatingerea de facto a obiectivelor prevăzute prin Planul Strategic
Instituțional , au fost în fapt, în defavoarea consumatorilor de servicii medicale .
Prin urmare, creșterea performanței la nivelul Ministerului Sănătății, s-ar putea realiza prin
luarea următoarelor măsuri:
– identificarea structurilor din sistem care sunt deficitare prin prisma numărului de personal și
suplimentarea numărului de personal calificat din sistemul sanitar;
– revizuirea procesului de formare profesi onală a specialiștilor din domeniu;
– îmbunătățirea bazei tehnico -materiale a spitalelor și laboratoarelo r;
– îmbunătățirea capacității decizionale la nivel de minister și implementarea controlului intern
managerial, de facto;

Pagina 72 din 79

– utilizarea eficientă a resurselor alocate (de exemplu, î ncurajarea consumului de medicamente
generice ar determina economii la bugetul de stat și ar putea debloca o parte din fondurile folosite
pentru cheltuielile cu medicamente, sume care ar putea fi redirecționate către investiții în ap aratură
medicală modernă și dotarea spitalelor) ;
– evaluarea impactului bugetar al măsurilor avute în vedere pentru atingerea obiectivelor strategice;
– promovarea programelor naționale de sănătate și urmărirea, prin indicatori, a gradului de realizare
al acestora.
Desigur, analiza efectuată nu este una exhaustivă, dar prin inte rmediul acesteia, o parte din
deficiențele constatate ar putea fi eliminate.

Această lucrare științifică a fost elaborată și finanțată în cadrul proiectului „Extinderea
sistemului de planificare strategică la nivelul ministerelor de resort” SIPOCA 28 , prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 -2020, axa prioritară nr. 1 Administrație
publică și sistem judiciar eficiente, obiectivul specific nr. 1.1 Dezvoltarea și introducerea de
sisteme și standarde comune ȋn administrația publică ce op timizează procesele decizionale
orientate către cetățeni și mediul de afaceri, ȋn concordanță cu SCAP .

Pagina 73 din 79

BIBLIOGRAFIE

1. Blume, L., & Voigt, S. (2007). Supreme audit institutions: supremely superfluous. A Cross
Country Assessment .
2. Bossert, T., Analyzing the decentralization of health systems in developing countries: decision
space, innovation and performance, în „Social Science & Medicine”, 47, nr. 10, 1998, pp.
1513 –1527, doi: 10.1016/S0277 -9536(98)00234 -2.
3. Bostan I. (2010). Auditul public exte rn, Colecția Business/ Univers juridic, București, p. 5;
4. Brand H, Michelsen K. Collaborative governance: The example of health conferences. In D V
McQueen, M Wismar, V Lin, C M Jones, M Davies (Eds.) Intersectoral Governance for Health
in All Policies. Str uctures, actions and experiences. Copenhagen: European Observatory on
Health Systems and Policies, 2012: 165 – 84.
5. Cassels, A., Health sector reform: Key issues in less developed countries, în „Journal of
International Development”, 7, nr. 3, 1995, pp. 329 –347.
6. Domnișoru, Ciprian, Reforme în sistemul românesc de sănătate. Actyori, mize, procese,
FRIEDERICH EBERT STIFTUNG, 201 2
7. Duncan , Ben Health policy in the European Union: how it's made and how to influence it,
2002, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1122958/
8. Dye, Kenneth, and Rick Stapenhurst. 1998. Pillars of Integrity: Importance of Supreme Audit
Institutions in Curbing Corruption. Washington, D.C.: World Bank Institute.
9. Franklin, Paula , European public health strategies : state of play, Eurohealth, Vol. 19, no. 4,
2013, p 31 -34
10. JAKAB, Zsuzsanna și Agis D. TSOUROS, SĂNĂTATEA 2020 -SĂNĂTATE ȘI
DEZVOLTARE ÎN EUROPA DE AZI, Management în sănătate XVIII/2/2014; pp. 1 -6
11. Mbanefo, Uche. 1998. “Strengthening African Supreme Audit Institutions. A Strategy Paper
and Action Plan.” World Bank, Africa Region, Operational Quality and Knowledge Services,
Washington,
12. Merkur S, Maresso A, McDaid D. Editorial. Eurohealth 2012; 18(4).
13. McKee M, Hervey T, Gilmore A. Public health policies. In Mossialos E, Permanand G, Baeten
R, Hervey TK. (Eds.) Health Systems Governance in Europe. The Role of EU Law and Policy.
Cambridge: Cambridge Universi ty Press, 2010: 231 – 81.
14. Persson, T. and G. Tabellini (2003): The Economic Effects of Constitutions. The MIT Press.
Cambridge; Massachusetts; London 2003.

Pagina 74 din 79

15. D.C. Sahgal, Vinod. 1998. Strengthening Legislative Audit Institutions: A Catalyst to Enhance
Gover nance and Combat Corruption. Ottawa, Ontario: Office of the Auditor General of
Canada.
16. Saltman, R. B. (main author), Bankauskaite, V., Vrangbæk, K., Decentralization in health care:
strategies and outcomes, în „European Observatory on Health Systems and Po licies”,
Maidenhead, McGraw Hill/Open University Press, 2007.
17. Schelker, M. and R. Eichenberger (2003): Starke Rechnungsprüfungskommissionen:
Wichtiger als direkte Demokratie und Föderalismus? Ein erster Blick auf die Daten.
Schweizerische Zeitschrift für Volkswirtschaft und Statistik. Vol. 139 (3): 381 -373.
18. Schelker, M. and R. Eichenberger (2004): Independent and Competing Institutions: An
Effective Way to Control Government, Paper presented at the annual meeting of ISNIE,
Tuscon, Arizona, August.
19. Smith, B. C., The decentralization of health care in developing countries: organizational
options, în „Public Administration and Development”, 17, nr. 4, 1997, pp. 399 –412.
20. Ståhl T, Wismar M, Ollila E, Lahtinen E, Leppo K. (Eds.) Health in All Policies. P rospects and
Potentials. Helsinki: Ministry of Social Affairs and Health, 2006.
21. F.M Tăvală, 2011, "Highlights Regarding the Public External Audit Exercised by the Supreme
Audit Institutions (SAI) from the EU Member States ",
http://conferinta.academiacomerciala.ro/CD2015/ARTICOLE/5/HIGHLIGHTS%20REGAR
DING%20THE%20PUBLIC%20EXTBER%20STATESBobes.pdf ;
22. Testori Coggi P, Hackbar t B. Investing in Health: A European Commission Perspective.
Eurohealth 2013; 19(3):26 – 28.
23. Torgler, B. (2005); A Knight without a Sword? The Effects of Audit Courts on Tax Morale.
Journal of Institutional and Theoretical Economics 161(4):735 -60.
24. Torgle r, B. and Chr. Schaltegger (2006); The Determinants of Political Discussion: How
Important are Audit Courts and Local Autonomy? CREMA Working Paper No. 2005 -28.
25. Vlădescu, C., Rădulescu, S., Olsavszky, V., Health care systems in transition: Romania, în
„European Observatory on Health Care Systems”, 2000, disponibil online la
http://www.euro.who. int/_data/assets/pdf_file/0011/95924/E71423.pdf
26. Vlădescu, C., & Astărăstoae, V. (2012). Politica reformei sanitare din România. Rev Rom
Bioet , 10(1), 5 -16.

XXX

1. Curtea de conturi a României, Raport public pe anul 2012 , București .
2. Curtea de conturi a României, Raport public pe anul 2013 , București.
3. Curtea de conturi a României, Raport public pe anul 2014 , București.
4. Curtea de conturi a României, Raport public pe an ul 2015 , București.

Pagina 75 din 79

5. Curtea de Conturi a României, Sinteza raportului public pe anul 2012 , București.
6. Curtea de Conturi a României, Sinteza raportului public pe anul 2013 , București.
7. Curtea de Conturi a României, Sinteza raportului public pe anul 2014 , Bucu rești.
8. Curtea de Conturi a României, Sinteza raportului public pe anul 2015 , București.
9. Curtea de Conturi a României, Rapoarte de audit financiar , entitatea verificată: Ministerul
Sănătății , 2012 -2015 .
10. Curtea de Conturi a României, Rapoarte de control, entitatea verificată: Ministerul Sănătății
2012 -2015 .
11. Curtea de Conturi a României, Rapoarte de audit al performanței, entitatea verificată:
Ministerul Sănătății 2012 -2015 .
12. DG SANCO. Health in All Policies. Available at:
http://ec.europa.eu/health/health_ policies/health_ in_eu_initiatives/index_en.htmt
13. European Commission. Investing in Health, 2013. Available at:
http://ec.europa.eu/health/strategy/ docs/swd_investing_in_health.pdf
14. Ministerul Sănătății, Plan Strategic Integrat, 2011 -2013 ;
15. Ministerul Sănătății , Plan Strategic Instituțional al Ministerului Sănătății, 2012 -2015,
http://media.hotnews.ro/media_server1/document -2011 -11-28-10809215 -0-bugetul –
ministerului -sanatatii.pdf ;
16. OECD, 2011, "Good Practices in Support ing Supreme Audit Institutions";
17. INTOSAI Capacity Building Committee, (2012), Human Resource Management in SAIs.
18. INTOSAI Capacity Building Committee (2012), Implementing the International Standards for
Supreme Audit Institutions: Strategic Considerations.
19. INTOSAI Capacity Building Comm ittee (2012), Comparative Audit Programs between
Supreme Audit Institutions.
20. INTOSAI Supreme Audit Institutions Performance Measurement Framework, (2016), Version
3.2
21. World Health Organization Regional Office for Europe. Website on Health 2020 and EAP.
Available at: http://www.euro.who.int/en/what -we-do/health -topics/health -policy/health -2020

XXX

1. Decision No 1786/2002/EC of the European Parliament and of the Council of 23 September
2002. OJ No L 271, 09.10.2002.
2. Hotărârea Guvernului. nr. 144/2010 actualizată 2015, privind organizarea și funcționarea
Ministerului Sănătății .
3. Hotararea G uvernului nr. 1388/2010 pentru aprobarea programelor nationale de sanatate
pentru anii 2011 si 2012 .
4. Hotararea Guvernului nr. 124/2013 privind aprobarea programelor nationale de sãnãtate pentru
anii 2013 si 2014 .

Pagina 76 din 79

5. Hotărârea nr. 1028/2014, Strate gia Națională de Sănătate 2014 -2020 “Sănătate pentru
Prosperitate” .
6. Legea nr. 94 / 1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Con turi.
7. Legea nr. 500 / 2002 privind finanțele publice cu modificările și completările ulterioare .
8. Legea nr. 273 / 2006 privind finanțele publice locale , cu modificările și completările ulterioare .
9. Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi,
precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități (aprobat prin Hotărârea plenului
Curții de Conturi nr. 1/2009, conform prevederilor art. 12 alin. (2 ) din Legea nr. 94/1992,
republicată, cu modificările și completările ulterioare) din 04.02.2009 .
10. Regulamentul din 29. 05.2014 privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții
de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din ceste activități,
http://www.rcc.ro/Regulamente.aspx

Pagina 77 din 79

LISTA FIGURILOR

Figura nr. 1.1. Obiectivele strategice ale politicii de sănătate a UE
Figura nr. 1.2. Modelul celor patru categorii de determinanți ai stării de sănătate
Figura nr. 1.3. Distincția sistem de sănătate -sistem de îngrijiri de sănătate
Figura nr. 1.4. Acțiunile și programele UE în domeniul sănătății, evoluție 1998 -2020
Figura nr. 1.5. Strategii și programe de sănătate la nivel european
Figura nr. 1.6. Obiectivele Strategiei "Investind în Sănătate " (DG SANCO, 2013)
Figura nr. 1.7. Obiective strategice și domenii prioritare -Strategie “Sănătate 2020“ (OMS pentru
Europa, 2012)
Figura nr. 1.8. Componentele cadrului “Sănătate 2020 “
Figura nr. 1.9. Strategia Națională de Sănătate 2014 -2020 -Scop și obiective generale: Arii
strategice prioritare, etape și instrumente de punere în aplicare
Figura nr. 2.1. Tipuri de audit extern
Figura nr. 2.2. Standardele de audit INTOSAI
Figura nr. 2.3. Organizarea Ministerului Sănătății
Figura nr. 2.3. Categorii de acte întocmite cu ocazia misiunilor de audit
Figura nr. 2.4. Obiectivele generale și specifice ale misiunii de audit financiar realizat în cadrul
Ministerului Sănătății , în perioada 2012 -2015
Figura nr. 2.5. Scopu l, obiectivele generale și sp ecifice ale misiunii de audit de perfomanță privind
unele Programe Naționale de Sănătate derulate în perioada 2012 -2014
Figura nr. 2.6. Sinteza deficiențelor înregistrate, în funcție de obiectivele urmărite, în urma
misiunii de audit de performanță privind unele Programe Naționale de Sănătate derulate în
perioada 2012 -2014
Figura nr. 2.7. Obiectivele generale și specifice ale misiunii de audit al performanței privind
”Modul de gestion are a deșeurilor rezultate din activitatea medicală la Ministerul Sănătății cât și
la unitățile din subordinea/coordonarea/sub autoritatea acestuia” pentru perioada 2012 – 2014
Figura nr. 2.8. Deficiențele înregistrate, în funcție de obiectivele urmărite, în urma misiunii de
audit de performanță privind ”Modul de gestionare a deșeurilor rezultate din activitatea medicală
la Ministerul Sănătății cât și la unitățile din subordinea /coordonarea/sub autoritatea acestuia”
pentru perioada 2012 – 2014

Pagina 78 din 79

Figura nr. 3.1. Priorități strategice pe termen mediu și direcții de acțiune pentru atingerea
obiectivelor, 2012 -2015
Figura nr.3.2. Măsuri pentru atingerea obiectivelor strategice ale Mini sterului Sănătății, pentru
perioada 2012 -2015

LISTA GRAFICELOR

Graficul nr. 1.1. Alocarea cheltuielilor pentru sănătate/cap de locuitor în statele Uniunii Europene,
în perioada 2004 -2014 (USD/capita)
Graficul nr. 1.2. Alocarea cheltuielilor pentru sănătate (% din PIB) în statele Uniunii Europene,
în perioada 2004 -2014
Graficul nr. 1.3. Alocarea cheltuielilor pentru sănătate/cap de locuitor în statele Uniunii Europene,
în anul 2014 (USD/capita)
Graficul nr. 1.4. Alocarea cheltuielilor pentru sănăta te (% din PIB) în statele Uniunii Europene,
în anul 2014
Graficul nr. 2.1. Tipologia acțiunilor de verificare la Ministerul Sănătății, pentru perioada 2012 –
2015
Graficul nr.2.2. Categorii de acte întocmite în urma misiunilor de audit/control la Ministeru l
Sănătății, pentru perioada 2012 -2015
Graficul nr. 2.3. Situația valorificării actelor de control pentru perioada 2012 -2015
Graficul nr. 2.4. Situația implementării măsurilor dispuse prin Decizii la Ministerul Sănătății,
pentru perioada 2012 -2014
Graficul nr. 2.5. Frecvența abaterilor (total și pe categorii) identificate de Curtea de Conturi la
nivelul Ministerului Sănătății, pentru exercițiile bugetare 2012 -2015
Graficul nr. 2.6. Situația abaterilor, pe obiective, în cadrul misiunilor de audit/control la Ministerul
Sănătății, pentru perioada 2012 -2015
Graficul nr. 3.1. Situația cazurilor de abateri, nereguli și/sau erori pe obiective urmărite,
înregistrate la Ministerul Sănătății, pentru exercițiile bugetare 2012 -2015
Graficul nr. 3.2. Tendințe în evoluția scorului mediu anual la nivelul Ministerului Sănătății

Pagina 79 din 79

LISTA TABELELOR

Tabelul nr. 2.1. Acțiuni de verificare la Ministerul Sănătății, pentru perioada 2012 -2015
Tabelul nr. 2.2. Categorii de acte întocmite cu ocazia misiunilor de audit și control la M inisterul
Sănătății, pentru perioada 2012 -2015
Tabelul nr. 3.1. Obiective strategice prevăzute în Planul Strategic Instituțional al Ministerului
Sănătății, 2015 -2018
Tabelul nr.3.2. Scorul Ministerului Sănătății, prin prisma punctelor slabe/tari