Titlul Pentru o axiologie a liniei. Povestea unui crin [308647]

Titlul "Pentru o axiologie a liniei. Povestea unui crin"

CAPITOLUL 1

FLOREA. CARACTERE GENERALE. CRINUL MOROLOGIE ȘI ANATOMIE

FLOREA. CARACTERE GENERALE

Când ne uităm la o [anonimizat]. [anonimizat]-[anonimizat]. Oricine este încântat când primește un buchet de flori sau chiar o floare, fiind neîncetat impresionați de frumusețea și delicatețea lor. Totodată, forile ne înfrumusețează casa și grădina. Florile fac mereu parte din viața noastră. Este de datoria noastră să iubim florile așa cum și ele ne iubesc pe noi necondiționat.

[anonimizat] – botanic – ca fiind organul de înmulțire al plantelor superioare (angiospermele, mono- și dicotiledonate). Ea este considerată un lăstar scurt (microblast) ale cărui frunze metamorfozate s-au adaptat la funcția de reproducere.

Floarea se formează din mugurii florali sau micști ai ramurilor tulpinii plantelor prin transformarea vârful meristematic vegetativ în vârf meristematic reproducător (Bavaru și Bercu, 2002).

I. [anonimizat], elementele florale sunt inserate pe pedunculul floral care în partea sa superioară se lățește purtând numele de receptacul. Pe receptacul se inseră învelișurile florale (sepale și petale) și organele reproducătoare (stamine și gineceu sau pistil). [anonimizat] (învelișuri florale și organe reproducătoare) se numesc:

– sepale – totalitatea sepalelor formează caliciu;

– petale – totalitatea petalelor formează corola;

– stamine – totalitatea staminelor formează androceul;

– carpele – totalitatea carpelelor formează gineceul.

Florile cu toate verticiele au periant ar florile se numesc flori complete (Fig. 1).

[anonimizat]-se flori incomplete.

Dacă tulpina se termină cu o [anonimizat] (lalea, ghiocel, narcisă, etc.). [anonimizat] o floare, atunci avem de-a face cu o inflorescență, ca la Apiaceae (marar, morcov, etc.), Liliaceae (zambila, lăcrămioară, etc.).

Fig. 1. Alcătuirea florii la angiosperme (Web 1).

[anonimizat] – (75–80% dintre angiosperme). Florile care nu au decât un tip de organe sexuale ([anonimizat]) sunt flori unisexuate.

Perianul est format din totalitatea învelișurilor florale care se găsesc în jurul organelor de reproducere. Când periantul este format din 2 învelișuri (caliciu si corola), el se numește periant dublu. [anonimizat] (tepale), se numeste periant simplu sau perigon. La unele plante (Salix, Fraxinus excelsior) periantul lipsește și atunci florile se numesc nude (Batanouny, 1992).

Caliciul (K) – verticilul exterior al periantului și este format din totalitatea sepalelor care la majoritatea florilor sunt verzi.

Corola (C) – totalitatea petalelor unei flori. Cele mai multe fori au petale colorate diferit (albastru, alb, roșu, mov, violet, etc.). Elementele ce alcătuiesc învelișurilor florale ale unei flori pot fi: libere și concrescute (unite) [anonimizat] (petalele sau staminele între ele), fie din verticile diferite (petalele cu staminele, mai rar, pot concrește staminele cu gineceul) (Bavaru și Bercu, 2002; Turcanu-Caruțiu și Bercu, 2012).

CALICIUL

Este verticilul periantului, format din totalitatea sepalelor. Se clasifică după mai multe criterii: După simetrie caliciul poate fi:

1. actinomorf (polisimetric, radiar) ca la speciile de Brassicaceae (varza, rapița, gulia, muștar), Ranunculaceae (piciorul cocoșului), Campanulaceae (clopoței), etc. (Fig. 2, I-a, b);

2. zigomorf (monosimetric) ca la florile speciilor de Lamiaceae (sugel – Lamium amplexicaule), gura-leului (Antirrhinum majus), Coleus, ș.a.m.d. (Fig. 2, II-a, b).

După raportul dintre sepale caliciul poate fi:

1. dialisepal când sepale sunt libere între ele pe receptacul, cazul florilor multor angiosperme (Fig. 2, I- a, b) și gamosepal când sepale sunt concrescute (unite) pe receptacul, cum au florile speciilor de Lamiaceae și Caryophyllaceae (garoafă) (Fig. 2, II- a, b).

Fig. 2. Caliciu dialisepal (I): schemă (a), la clopoței (Campanula sp.) (b). Caliciu gamosepal (II): schemă (a), la sugel (Lamium amplexicaule) (b). (A-a, B-a- Web 2, A-b; B-b după Grințescu, 1985).

Caliciul dialisepal, după raportul sepalelor cu petalele, poate fi de mai multe tipuri:

– erect, cu sepalele drepte în sus, la specii de Primula (Fig. 3, A);

– patent (deschis), cu sepalele îndepărtate de petale, ca la perișor (Pyrola rotundifolia) sau spcii de Brassicaceae (muștar, varză, rapiță etc.) (Fig. 3, B);

– răsfrânt (reflect), cu sepalele îndreptate în josul pedunculului floral, ca la specii de piciorul cocoșului (Ranunculus sp.) sau trandafir (Fig. 3, C).

Caliciul gamosepal, după formă, poate fi:

– tubulos, în formă de tub, ca la garoafă (Dianthus sp.) (Fig. 4, A-a, b)

– infundibuliform – în formă de pâlnie sau coș de vapor – la florile de ciuboțica cucului (Primula officinlis) (Fig. 4, B- a, b);

Fig. 3. Tipuri de caliciu dialisepal: erect la ciuboțica cucului (Primula officinalis) (A), patent la rapiță (Brassica rapa) (B) și răsfrânt la piciorul cocoșului (Ranunculus acer) (C) (A- Web 3; B- Web 4; C- Web 5).

Fig. 4. Tipuri de caliciu gamosepal: tubulos la garoafă (Dianthuus barbatus) (A), infundibuliform la ciuboțica cucului (Primula officinalis) (B), campanulat la specii de gențiană (Gentiana acaulis) (C), urceolat la măselariță (Hyoscyamus niger) (D), globulos la gușa porumbelului (Silene inflata) (E), păros la păpădie (Taraxacum officinale) (F): a- schemă; b- caliciul plantei dat ca exemplu (A-E-a- Web 2; A-b- Web 6; B-b- Web 7; C-b- Web 8; D-b- Web 9; E-b- Web 10; F- Web 11).

– campanulat – în forma de clopoțel – ca la florile speciilor de Gentiana (Fig. 4, C- a-b);

– urceolat – în formă de urcior sau sac – la florea de măselariță (Hyoscyamus niger) (Fig. 4, D-a, b);

– globulos (umflat) – în formă de butoiaș – ca la gușa porumbelului (Silene inflata) (Fig. 4, E- a, b);

– păros – format din peri ca la floarea de arnică (Arnica montana) și păpădie (Taraxacum officinale) (Fig. 4, F).

După persistență sa pe receptacul, caliciul poate fi:

1. caduc, când sepalele cad în momentul înfloririi, cum este caliciul de la mac (Papaver sp.) (Fig. 5, A);

2. persistent, când sepalele însoțesc și fructul, cum este caliciul de la florile de gutui (Cydonia oblonga), măr (Malus domestica), păr (Pyrus comunis), tomate (Solanum lycopersicum) și mătrăgună (Atropa belladonna), căpșună (Fragaria moschata) (Fig. 5, B).

3. acrescent este un tip particular de caliciu persistent, care însoțește fructul până la maturitate, învelindu-l complet, ca la păpălăul de pădure, numit și lampioane japoneze (Physalis alkekengi) (Fig. 5, C) (Bavaru și Bercu, 2002; Grințescu, 1985).

Fig. 5. Tipuri de caliciu după persistența pe receptacul: cadul la mac (Papaver rhoes) (A), tomata (Solanum lycopersicum) (B) și acrescent la păpălăul de pădure (Physalis alkekengi) (C) (A- Web 12; B- Web 13; C- Web 14).

II. COROLA

Corola este cel de al doilea înveliș al periantului, alcătuit din petale, cu rol protector și de atracție a insectelor. Corola se clasifică și ea după smetrie și raportul dintre petale.

După simetrie, se clasifică în corola: actinomorfă (radiară, polisimetrică); zigomorfă (monosimetrică); asimetrică.

După raportul dintre petale: dialipetală, cu petale libere și gamopetală, cu petale concrescute. Florile fără petale se numesc apetale, cum ar fi de exemplu la salcie, plop, nuc, mesteacăn, stejar etc.

Corola dialipetală poate fi după simetrie:

1. actinomorfă este un tip foarte răspândit. Acest tip de corolă este întâlnită la multe familii de plante: Rosaceae (măceș), Ranunculaceae (piciorul cocoșului), Brassicaceae (varza, gulie, rapița, muștar), Caryophyllaceae (garoafa) etc. (Fig. 6, A, B);

Fig. 6. Corolă dialipetală actinomorfă la: la varză (Brassica oleracea) (A), garoafă (Dianthus sp.) (B), panseluță (Viola wittrockiana) (C) și toporași (Viola odorata) (D) (A- Web 15; B- Web 16; C- Web 17; D- Web 18).

Fig. 7. Corola zigomorfă papilionată la leguminoase: schemă (A) și floare la salcâm (Robinia pseudacacia) (B) (A- Web 2; B- Web 19).

2. zigomorfă, un exemplu de o astfel de corolă este corola dialipetală de la floarea de la panseluță și viorea (toporași) (Fig. 6, C, D). Tot aici includem și corola caracteristică reprezentanților familiei leguminoaselor, fiind alcătuită din 5 petale inegale: o petală mare, așezată superior numită vexil (stindard sau drapel), 2 petale laterale, numite alae (aripi) și 2 petale unite parțial, care alcătuiesc luntrița sau carena. Ca exemplu se poate da corola papilionată de la mazăre (Pisum sativum), fasole (Phaseolus vulgaris), salcâm (Robinia pseudacacia), etc. (Fig. 7, A, B) (Țurcanu-Caruțiu și Bercu, 2012). Corola gamopetală, la rândul ei, poate fi:

1. actinomorfă care prezintă forme variate:

– tubuloasă, în formă de tub, ca la tutun (Nicotiana tabacum) (Fig. 8, A), etc.;

Fig. 8. Tipuri de corolă gamopetală actinomorfă. tubuloasă (A) la: tutun (Nicotiana tabacum), infundibuliforă la zorea (Ipomoea purpurea) (B), hipocrateriformă la liliac (Syringa vulgaris) (C), campanulată la clopoței (Campanula rotundifolia) (D), urceolată (E) la afin (Vaccinium myrtillus) (a) și mătrăgună (Atropa belladonna) (b), rotată la cartof (Solanum tuberosum) (F) (A- Web 20; B- Web 21; C- Web 22; D- Web 23; E-a Web 24; E-b Web 25; F- Web 26).

– infundibuliformă, de forma unei pâlnie, la volbură (rochița rândunicii) (Convolvulus arvensis), la cupa vacii numită și volbura mare (Calystegia sepium), ciumăfaie (Datura stramonium), zorele (Ipomoea purpurea), etc. (Fig. 8, B);

– hipocrateriformă, adică lung tubuloasă, cu marginile petalelor brusc lățite și dipuse perpendicular pe tubul corolei, cum este corola florilor de liliac (Syringa vulgaris) (Fig. 8, C);

– campanulată, în formă de clopoțel, ca la specii de clopoței (Campanula sp.) (Fig. 8, D);

– urceolată, în formă de urior ca la afin (Vaccinium myrtillus) (Fig. 8, E-a) sau la mătrăgună (Atropa belladonna) (Fig. 8, E-b);

– rotată, petalele sunt unite în partea lor inferioară, ca la speciile de Solanaceae: cartof (Solanum tuberosum) (Fig. 8, F), vânătă (Solanum melongena), ardei (Capsicum annuum) etc. (Țurcanu-Caruțiu și Bercu, 2014).

Fig. 9. Tipuri de corole gamopetale zigomorfe: bilabiată (A) la: urzica moartă (Lamium purpureum) (b) și gura-lupului (Scutellaria serrata) (c), personată (B) la gura leului (Antirrhinum majus) (A-a Web 27; A-b Web 28; B- Web 29).

2. zigomorfă care poate fi:

– bilabiată, când corola are formă de tub, continuat la extremitate cu două buze numite labii, un labium superior formată din 2 petale unite și un labium inferior, formată din 3 petale unite (imită un bot deschis de animal), cum întâlnim la specii din familia Lamiaceae: urzica moartă (Lamium purpureum, L. maculatum, L. album etc.) sau la darie (Pedicularis sceptrum carolinum) sau gura-lupului (Scutellaria serrata) (Fig. 9, A-a,b, c);

– personată, asemănătoare cu precedenta, dar la care buzele sunt apropiate între ele, ca la gura-leului (Antirrhinum majus) (Fig. 9, B-a, b);

– ligulată la care petale, în număr de 5, concresc spre bază într-un tub care se desface la

partea superioară într-o ligulă (lat. – limbă) (Fig. 10, A), cum întâlnim la inflorescența (calatidiu simplu) de la floarea soarelui la care pe margini se găsesc forile ligulate sterile (asexuate) iar în interiorul discului sunt florile tubuloase fertile (Fig. 10, B).

La fel au margareta, bănuțeii, jerbera, etc. La păpădie (Taraxacum officinale), dalie (Dahlia variabilis) etc., calatidiul este format numai din flori ligulate hermafrodite (Fig. 10, C). La mușețel calatidiul este format din flori tubuloase fertile (hermafrodite) și flori ligulate albe pe margine care sunt numai femeieiști (Fig. 10, D) (Bavaru și Bercu, 2002).

Fig. 10. Corolă gamopetală zigomorfă ligulată: schemă (A), la calatidiul de floarea soarelui (Helianthus annuus) (B), păpădie (Taraxacum officinale) (C) și mușețel (Matricaria recutita) (D) (colaj internet).

Fig. 11. Corolă asimetrică: la odolean (Valeriana officinalis) (A) și trestia indiană (Canna indica) (B). Corolă pintenată la condrași (Tropaeolum majus) (C) și nemțișorul de cîmp (Consolida regalis) (D) (A- Web 30; B- Web 31; C- Web 32; D- Web 33).

Corolă asimetrică întâlniim la valeriană sau odolean (Valeriana officinalis) și trestia indiană (Canna indica) (Fig. 11, A, B).

La unele plante florile sunt prevăzute cu pinten nectarifer – corolă pintenată – ca la floarea de condurași (Tropaeolum majus) sau nemțișor de câmp (Consolida regalis) (Fig. 11, C, D).

1.2. Crinul – Mofologie și anatomie, semnificații, importanță

Toate speciile și varietățile de crin fac parte din familia Liliaceae, având originea în China și Jponia. Crinul este specific climei temperate dar se poate adapta și zonelor mai calde – bazinului mediteranean, Africa și Asia. El este cunoscut ca fiind cea mai veche plantă cultivată pentru florile sale deosebite și parfumate (Web 34; Web 35). Crinul are mare valoare ornametală fapt pentru care, în țara noastră, el este cultivat atât în grădini, cât și în sere (Web 35; Șelaru, 2007).

Dintre toate soeciile și varietățile, crinul alb (Lilium candidum L.) este cel mai cunoscut, urmat de crinul regal (Lilium regale Wilson) și crinul portocaliu (Lilium bulbiferum L.)

Crinul alb (Lilium candidum L.)

Criunul alb, ca și celelalte varietăți ale sale, prezintă în sol un bulb solzos, cu rădăcini contractile (aceste rădăcini se scurtează la jumătate din lungimea lor în perioada rece a anului ferind bulbul de frig) (Bavaru și Bercu, 2002; Țurcanu-Caruțiu, 2012).

Fig. 12. Crinul alb: tulpină, Frunze și flori (Web 35).

Tulpina acestei plante este viguroasă, dreaptă, atingând chiar și 1,50 m înălțime iar frunzele de pe tulpină sunt dispuse opus, fiind invers lanceolate. (Web 35; Săvulescu, 1966).

Florile plantei sunt mari în formă de trompetă (pâlnie), cu petale albe întoase spre exterior. Ele sunt grupate câte 12-20, apar în luna iunie și sunt intens parfumate (Fig. 12).

Crinul regal (imperial) (Lilium regale Wilson)

Crinul regal sau imperial (Lilium regale Wilson) se aseamănă cu cel alb, fiind o varietate a acestuia care necesită cultivarea sa în zone mai calde.

Tulpina poate crește si până la 2 m înălțime iar frunzele sund dispuse aleator pe tulpina dreaptă (Fig. 13) (Web 36).

Florile sunt ceva mai mari ca ale crinului alb – 14 cm lungime – sunt albe pe fața interioară și cu centrul galben iar, pe partea exterioară a petalelor, au cuoarea violet (Fig. 13). Forile au un miros puternic mai ales noaptea. Crinul regal înfloreste tot în iunie (Web 36, Min Jiang Bai He, 2000).

Fig. 13. Crinul regal: Frunze și flori (Web 36).

Crinul portocaliu (Lilium bulbiferum L.)

Crinul portocaliu (Lilium bulbiferum L.sin. L. croceum Chaix). Are tulpina tot dreaptă dar mai mică ca înălțime (20 cm, rar-1,20 m) iar tulpina poate să poarte fie o floare, fie 5 sau 8 flori (4-6 cm lungime) de culoare galben deschis-portocaliu, cu puncte roșii-maroniu închis (Fig. 14) (Pignatti, 1982). Pignatti S., 1982, Flora d'Italia, Edagricole, Vol. III., pp. 362.

Fig. 14. Crinul portocaliu: tulpină, frunze și flori (Web 37).

II: Din punct de vedere anatomic, secțiunile transversale, efectuate prin tepala de crin alb care se aseamănă cu cea a celorlate varietăți, au putut evidenția stratul de celule ale epidermei superioare care sunt de dimensiuni mari, strâns unite între ele, regulat așezate Ele sunt acoperite de o cuticulă fină (Fig. 15, A).

Mezofilul este omogen format din celule parenchimatice, cu pereți subțiri, celulozici.

Țesutul conducător este constituit din câteva elemente de lemn și de liber, având lemnul orientat spre epiderma superioară iar liberul spre epiderma inferioară. Întregul fascicul vascular nu este protejat, la exterior, de teacă perifasciculară parenchimatică (Fig. 15, B.)

Epiderma inferioară este alcătuită din celule ceva mai mici ca cele ale epidermei superioare, prezentând, pe alocuri, stomate (Fig. 15, A).

Florile simbolizează frumusețea și starea de bine față de activitățile cotidiene ale omului, ele împrospătează fiecare ființă de pe Terra prin parfumul lor inconfundabil. Ele au un limbaj propriu, având simboluri diferite.

Florile au semnificații legendare dinainte de epoca elisabetană dar victorienii au fost cei care au asociat florile și sentimentele, fiind o ușoară modalitate de exprimare. Acestea au devenit aproape o parte integrantă din fiecare ocazie, fericită sau tristă a vieții omului!

I. Semnificația religioasă și legendară a crinului

In cee ce privește crinul, în special cel alb, putem evidenția importanța sa religioasă care, după date relative recente, datează din anul 1.600 î.Hr, fiind răspândit acum pe tot globul. Se pare că această plantă – crinul – a fost importantă încă din perioada biblică. Se spune că el s-ar fi născut din lacrimile Evei când a părăsit Grădina Raiului.

Conform Bibliei, petalele de crin alb semnifică virginitatea, puritatea și sufletul sfânt al Fecioarei Maria, iar parfumul – divinitatea ei. Tulpina crinului simbolizează religiozitatea Mariei iar frunzele umilința ei.

Crinul, în iconografia creștină, apare cu arhanghelul Gabriel care este pictat ținând în mână un crin, în timpul Bunei Vestiri, simbolizând castitatea. Pe de altă parte și Iosif este pictat uneori cu un buchet de crini înfloriți. Treptat, crinul a devenit un atribut al tuturor sfinților.

Uneori chiar și Christos este pictat cu un crin în gură, în acest caz floarea reprezintă îndurarea, în timp ce un crin împreună cu o sabie simbolizează inocența și vinovăția.

Grecii și romanii au legat crinul alb de puritate. Grecii credeau că, crinii s-au născut din laptele zeiței Hera iar romanii atribuiau crinilor onoarea zeiței Juno. Tot romanii asociau crinul cu zeița romană Venus, iar pentru Artemis era un simbol al virginității ei.

Pentru chinezi crinul reprezintă căldura verii și abundența (Web 38; Web 39).

II. Simboldul heraldic al crinului

Un alt simbol al crinului este cel heraldic, fiind printre primele simboluri ale nobilimii și ale conducătorilor alături de leul acvilă și cruce, obicei ce datează încă din anul 1211 (Evul Mediu). Trebuie remarcat, în acest sens, faptul că, această frumoasă floare – crinul – era emblema regală a Bizanțului. De obicei, crinul regal este de culoare albă sau galbenă și este în așa fel așezat încât seamănă cu o coroană! (Pavel, 2015; Web 40).

Crinul apare pentru prima oară, în secolul XII, ca simbol heraldic în Franța, în timpul lui Clovis I. Ca simbol heraldic, astăzi crinul apare pe armele Regelui Spaniei și ale Marelui Duce de Luxembourg, membri ai Casei de Bourbon (Web 41).

III. Importanța florilor de crin

Din punct de vedere terapeutic, cu ajutorul crinului se pot trata boli cum sunt: cele de urechi (otite), dureri de ochi, tulburări cardiace, faringită, tuse, afețiuni respiratorii, stări de insomnie și nervozitate, probleme de memorie, răni și boli ginecologice (Web 42).

Uleiul esențial de crin este folosit în industria parfumeriei și în cosmetică pentru hidratarea pielii, uleiul din flori de crin fiind un produs ideal, neproducând efecte adverse precum iritațiile (Web 43).

BIBLIOGRAFIE

I. Partea științifică

Batanouny K.H., 1992, Plants anatomy, University Press Cairo, Cairo, pp. 565.

Bavaru A., Bercu Rodica, 2002, Morfologia și anatomia plantelor, Ed. Ex Ponto, Constanța, pp. 289-297.

Bercu Rodica, 2004. Histological and cytological aspects of the petals of some Angyospermae species, Analele Universității „Ovidius”, Seria: Biologie-Ecologie, vol. 8: 1-6,

Grințescu I., 1985, Botanica, Ed. Didactică și Pedagogică, București, pp. 131-139.

MinJiang Bai He, 2000, Lilium regale L., In: Wu, Z. Y. & P. H. Raven (eds.), Flora of China. Vol. 24, (Flagellariaceae through Marantaceae) pp. 147, Science Press, Beijing, and Missouri Botanical Garden Press, St. Louis.

Pavel Ana, 2015, Ce simbolizează crinul. Află totul despre legenda acestei plante, Ziarul Clik!,

24.04.2015.

Pignatti S., 1982, Flora d'Italia, Edagricole, Vol. III, pp. 362.

Țurcanu-Caruțiu Daniela, Bercu Rodica, 2012, Motive artistice în Morfologia vegetală, vol II, Ed. Muntenia, Constanța, pp. 5-12.

Săvulescu Tr. (ed), 1966, Flora R.S.R., vol XI, Ed. Academiei R.S.R., București, pp. 279.

Șelaru Elena, 2007, Cultura florilor de grădină, Ed. Ceres, București, pp. 200-251.

Pagini Web – text și figuri

Web1https://www.theaquaponicsource.com/blog/pollination-in-an-aquaponics-system/?v=f5b15f58 accesat 17.12.2017

Web2http://www.afd-ld.org/~fdp_bio/index.php?rub=principaux-phylums-vegetaux&pg=les-angiospermes&spg=a3-receptacle-perianthe accesat 17.02.2017

Web 3 https://plantessauvages.com/index.php/2016/04/27/la-primevere-officinale-primula-officinalis/ accesat 17.02.2017

Web 4 https://rcbc.wisc.edu/seed-stocks/rapa/1-031-100-seeds.html accesat 17.12.2017

Web5http://comenius.susqu.edu/biol/202/archaeplastida/viridiplantae/flowering%20plants/asteropsida/Ranunculus-flower.jpg accesat 17.12.2017

Web 6 https://www.dreamstime.com/royalty-free-stock-photography-dianthus-barbatus-garden-flower-sweet-william-image21572617 accesat 17.12.2017

Web 7 http://www.plantasyhongos.es/herbarium/htm/Primula_veris.htm accesat 17.12.2017

Web 8 https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Illustration_Gentiana_acaulis.jpg accesat 17.12.2017

Web9http://www.flora.sa.gov.au/efsa/lucid/Solanaceae/Solanaceae%20species/key/Australian%20Solanaceae%20species/Media/Html/images/Hyoscyamus_niger/Hniger%20Curtis%20Fruit%20detail.jpg accesat 17.12.2017

Web10http://josenaturaleza.blogspot.ro/2011/02/silene-vulgaris-moench-garcke-fam.html accesat 17.12.2017

Web 11 http://botany.csdl.tamu.edu/FLORA/301Manhart/Dicots/Asteridae/Ast/Ast.html accesat 17.12.2017

Web 12 http://www.botany.hawaii.edu/faculty/carr/phylo_papaver.htm accesat 27.03.2017

Web 13 https://en.wikipedia.org/wiki/Tomato accesat 19.12.2017

Web 14 https://www.colourbox.com/image/bright-red-inflorescences-of-physalis-alkekengi-chinese-lantern-isolated-on-white-image-1453274 accesat 19.12.2017

Web 15 https://gobotany.newenglandwild.org/species/brassica/oleracea/ accesat 18.01.2018

Web16http://gardeningsolutions.ifas.ufl.edu/mastergardener/outreach/plant_id/flowers_indoor/dianthus.html accesat 19.12.2017

Web 17 http://theseedsite.co.uk/profile307.html accesat 17.12.2017

Web18http://blog.emergencyoutdoors.com/edible-wild-plants-violet-viola-ordorata/ accesat 18.12.2017

Web 19http://www.all-creatures.org/pica/ftshl-locust-bl-08a.html accesat 18.02.2018

Web 20 http://waste.ideal.es/nicotianatabacum.htm accesat 18.02.2018

Web 21 http://indiabiodiversity.org/species/show/230090 accesat 18.02.2018

Web 22 https://www.dreamstime.com/photos-images/lilac-flowers-bush-isolated-white.html accesat 18.02.2018

Web 23 http://www.april-design.de/galerie/pflanzen/campanula-rotundifolia.htm accesat 18.02.2018

Web 24 https://www.pinterest.com/generosity88/magic-flowers/ accesat 18.02.2018

Web 25 https://auntiedogmasgardenspot.wordpress.com/tag/belladonna/ accesat 18.02.2018

Web 26 https://www.pinterest.com/Volpedese/solanacee/ accesat 18.02.2018

Web 27 https://bugwomanlondon.com/2015/04/01/wednesday-weed-red-dead-nettle/ accesat 18.02.2018

Web 28 https://www.flickr.com/photos/tanneberger/3589760790 accesat 18.02.2018

Web 29 https://plants.ces.ncsu.edu/plants/all/antirrhinum-majus/ accesat 18.02.2018

Web30http://www.alamy.com/stock-photo/illustration-plant-valerian-valeriana-officinalis.html accesat 28.03.2017

Web 31 http://www.latin-wife.com/blog/colombia/canna-indica/ accesat 18.02.2018

Web 32 http://www.floristtaxonomy.com/category/nasturtium accesat 18.02.2018

Web 33 https://en.wikipedia.org/wiki/Consolida_regalis accesat 18.02.2018

Web 34 http://www.sfatulmedicului.ro/plante-medicinale/crinul-alb-lilium-candidum_14530

Web 35 http://gradina.tvlive.com.ro/crinalb.htm accesat 7.12.2017

Web 36 http://graphicality-uk.blogspot.ro/2012/07/beautiful-lilium-regale.html

Web 37 http://pastelurilenaturii.blogspot.ro/search/label/crinul%20portocaliu

Web 38 http://www.cartim.ro/florile-ca-simbol/ accesat 27.03.2017

Web 39 http://www.floriromania.ro/ro/flori.php accesat 27.03.2017

Web 40 https://www.click.ro/entertainment/sfaturi/ce-simbolizeaza-crinul-afla-totul-despre-legenda-acestei-plante accesat 6.03. 2018

Web 41 http://gradina.acasa.ro/plante-de-gradina-113/crinul-13107.html accesat 7.03.2018

Web 42 http://lataifas.ro/medicina_naturista_alternativa/2926/flori-vindecatoare-crinul-alb/ accesat 6.03.2018

Web 43 http://cosmetice-bio.net/produs/ulei-de-crin-alb/ accesat 6.03.2018

ANEXĂ

‘Casablanca’ https://simim.sunphoto.ro/b-Vara/100107722

‘Siberia’ https://gladiole.ro/bulbi-de-crini/144-bulbi-crini-orientali-siberia.html

‘Imperial Stargazer’ http://poze.site/crini/crin-imperial-stargazer-in-gradina

‘Con amore’ http://corasbflori.blogspot.ro/2015/03/frumuseti-seducatoare.html

‘Kissproof’ https://www.garden-en.com/images_forum/gallery/thumbs/12147/18457-kissproof-1.jpg

‘Forever Susan’ https://garden.org/plants/photo/327868/

II. Partea artistică