Titlul original în limba englez ă: Destiny of Souls Cartea Daath Publishing House Mul țumiri Aceast ă carte este dedicat ă tat ălui meu, John H…. [623341]

1/226
MICHAEL NEWTON , PH.D.

DESTINUL SUFLETELOR

NOI STUDII DE CAZ
ASUPRA VIE ȚII DINTRE VIE ȚI

Edi ția a II-a, 2006

Titlul original în limba englez ă: Destiny of Souls

Cartea Daath
Publishing House

Mul țumiri

Aceast ă carte este dedicat ă tat ălui meu, John H. Newton, cel care mi-a
insuflat dragostea pentru jurnalism înc ă din copil ărie, și fiului meu,
Paul, pentru umorul și încurajarea cu care m-a sus ținut în ultimii ani. Îi
mul țumesc totodat ă so ției mele, Peggy, care m-a ajutat s ă preg ătesc
aceast ă carte, rev ăzând sutele de cazuri ale clien ților mei. Doresc s ă
mul țumesc în mod special și corectorilor manuscrisului, Norah Newton
Mayper, John Fahey, Jaqueline Nash, Gary și Susan Aanes, cât și
editorului meu, Rebecca Zins.
Vreau, de asemenea, s ă-mi exprim gratitudinea și fa ță de numero șii
oameni care mi-au transmis, începând din momentul p ublic ării
„C ălătoriei Sufletelor” în anul 1994, cât de mult a înse mnat pentru ei s ă
afle ce se petrece dup ă moarte. Într-un fel, ace știa m-au convins s ă-i mai
duc o dat ă de cealalt ă parte a timpului.

Dup ă ce am citit capitolul 2 din „Destinul sufletelor” și am v ăzut c ă aceia pe care îi iubim se
întorc spre a ne consola, am plâns de bucurie. (Susan, Sacramento, California)
Am fost emo ționat ă de faptul c ă ideile doctorului Newton au fost publicate într-o nou ă carte.
Avem astfel prilejul de a în țelege mai bine și de a aprofunda cele înv ăț ate deja din prima sa lucrare.
(Laura, Denver, Colorado)
Destinul sufletelor va stimula mul ți oameni care, asemeni mie, au a șteptat înc ă un volum, dup ă
apari ția Călătoriei Sufletelor. (Jerry, Albany, New York)

Michael Newton

2/226 Pân ă s ă citesc cartea dumneavoastr ă nu în țelesesem niciodat ă cu adev ărat sensul amintirilor
mele de dincolo de via ță . (Dave, Atlanta, Georgia)
Calitatea și comprehensiunea scrierilor dumneavoastr ă despre spiritualitate sunt deosebit de
profunde și, totodat ă, ave ți calitatea de a explica într-un mod simplu aceste idei complexe. V ă
mul țumesc din adâncul inimii pentru inspira ție. (Doris, Riverside, California)
Aplaud curajul dumneavoastr ă de a înfrunta curentul de idei religioase negative din aceast ă
țar ă. (Marcia, Topeka, Kansas)
Analiza pe care o face ți structurii lumii spiritelor, ca loc al ordinii și al iubirii, este inspiratoare.
(Tracy, Jasper, Indiana)
Cartea dumneavoastr ă îmi aduce alinare și m ă ajut ă s ă-mi reduc teama în fa ța marii
necunoscute. (Renee, Paris, Fran ța)
Mesajele pline de con ținut din interviurile cazurilor dumneavoastr ă sunt nepre țuite. (Holtz,
Bonn, Germania)
Am sim țit adesea o singur ătate adânc ă și un sentiment c ă nu a ș apar ține acestei vie ți. M-a ți
făcut s ă v ăd de unde vin aceste sentimente și cine sunt cu adev ărat. (Rachel, Londra, UK)
Despre autor
Michael Duff Newton este doctor în consiliere psiho logic ă, atestat ca hipnoterapeut și membru
al Asocia ției Americane de Consiliere. A fost profesor la Fac ultatea de Înalte Institu ții Educative și
a activat în domeniul practicii private în Los Ange les. Dr. Newton și-a dezvoltat propriile tehnici
referitoare la regresie pentru a putea s ă-și duc ă clien ții afla ți sub hipnoz ă dincolo de amintirile vie ții
lor trecute, spre experien ța mai însemnat ă a sufletului în via ța de apoi. Autorul este considerat un
pionier al dezleg ării misterelor vie ții noastre în lumea spiritelor, relatate pentru pri ma dat ă în best-
sellerul s ău, Călătoria Sufletelor (1994), volum tradus în zece limbi str ăine. Gra ție reputa ției sale
interna ționale ca regresionist spiritual, Dr. Newton a ap ărut în numeroase emisiuni de radio și de
televiziune, dar și în calitate de conferen țiar, la conferin țele New Age. În semn de respect pentru
îndelungatele sale cercet ări clinice ale amintirilor sufletului și descoperirile cosmologiei vie ții de
dup ă moarte, Dr. Newton a primit în 1998 premiul anual al Asocia ției Hipnoterapeu ților
Transpersonali pentru „contribu ția unic ă” adus ă în domeniul unirii min ții, trupului și al sufletului.
În 2001 a primit premiul anual al Asocia ției Publici știlor Independen ți pentru Destinul Sufletelor.
Autorul este istoric, astronom amator și c ălător de-a lungul și de-a latul lumii. Al ături de so ția sa lui,
Peggy, tr ăie ște în casa sa din mun ții Sierra Nevada, în nordul Californiei.

Pentru a-i scrie autorului:
Dac ă dori ți s ă-l contacta ți pe autorul acestei c ărți sau s ă afla ți mai multe informa ții despre
aceast ă carte, v ă rug ăm s ă-i scrie ți pe adresa Editurii Llewellyn, cererea dumneavoast r ă urmând s ă
fie transmis ă mai departe. Atât autorul, cât și editorul vor aprecia s ă primeasc ă un semn de la
dumneavoastr ă și s ă afle cum v-a pl ăcut cartea și cum v-a ajutat. Editura Llewellyn nu poate garant a
că va fi posibil s ă se r ăspund ă tuturor scrisorilor trimise autorului, dar poate g aranta c ă toate vor fi
transmise acestuia. V ă rug ăm scrie ți pe adresa:
Michael Newton, Ph.D
c/o Llewellyn Worldwide
PO BOX 64383, Dept.k499 – 5
St Paul, MN 55164 – 0383, USA

3/226 CUPRINS
Introducere
1. Lumea spiritelor
2. Moarte, durere și alinare
Nega ție și acceptare
Tehnici/Modalit ăț i Terapeutice ale Sufletelor
Modalit ăț i în care Spiritele iau Leg ătura cu cei încarna ți
Recunoa șterea în vise
Str ăini sosi ți ca mesageri
Îngeri sau alte fiin țe cere ști
Recuperarea emo țional ă a sufletelor și a supravie țuitorilor
Reg ăsirea acelora pe care îi iubim
3. Spirite p ământene
Planurile Astrale
Spiritele Naturii
Stafiile
Suflete Singuratice
Entit ăț i discarnate care viziteaz ă P ământul
Demonii sau Spiritele Malefice
4. Restabilirea energiei spirituale
Energia sufletului
Tratamentul Standard la Intrarea în Lumea Spiritelo r
Tratamentul de Urgen ță la Intrarea în Lumea Spiritelor
Zone de Refacere pentru Sufletele mai Pu țin V ătămate
Regenerarea Sufletelor Grav Afectate
Sufletele singur ătăț ii
Vindecarea Energiei pe P ământ
Diviziunea și Reunificarea Sufletului
5. Sistemele grupurilor de suflete
Na șterea sufletului
Așez ările spirituale
Culorile spiritelor
Sunetele și numele spirituale
Grupurile de studiu ale sufletelor
6. Consiliul B ătrânilor
Teama oamenilor fa ță de judecat ă și pedeaps ă
Locul în care este evaluat sufletul
Aspectul și componen ța consiliului
Semne și simboluri
Prezen ța
Lan țul influen ței divine
Interpretarea întrunirilor consiliului
7. Dinamicele Comunit ăț ii
Rude primare de suflet/suflete pereche
Leg ăturile dintre familiile spirituale și cele umane
Reunirea cu sufletele care ne-au r ănit
Interac țiunea dintre grupurile de suflete
Activit ăț i de recreere în lumea spiritelor
Patru tipuri generale de suflete
8. Trecerea sufletului într-un nivel superior
Absolvirea

4/226 Trecerea în nivelurile intermediare
Specializ ările
9. Inelul Destinului
Camera Ecranelor în care vizualiz ăm vie țile viitoare
Axele de timp și alegerea trupurilor
Mae ștrii Timpului
Liberul Arbitru
Sufletele tinerilor
10 . Drumul nostru spiritual

INTRODUCERE

Cine suntem? de ce ne afl ăm aici? Încotro ne îndrept ăm? M-am str ăduit s ă r ăspund la aceste
întreb ări vechi de când lumea cu prilejul primei mele c ărți, Călătoria sufletelor, publicat ă în 1994 la
Editura Llewellyn. Mul ți oameni mi-au spus c ă lectura acestei c ărți le-a provocat trezirea spiritual ă
a sinelui lor interior, pentru c ă nu avuseser ă niciodat ă pân ă atunci posibilitatea de a citi o relatare
atât de detaliat ă despre via ța din lumea spiritelor. Tot ei mi-au mai zis c ă citirea acestei lucr ări le-a
adus certitudinea c ă sentimentele lor adânci, intuitive, referitoare la via ța sufletului dup ă moartea
fizic ă și la scopul întoarcerii acestuia pe P ământ, vorbeau despre o realitate.
Dup ă ce cartea a fost publicat ă și apoi tradus ă în alte limbi, am primit o mul țime de apeluri de
la cititori din toat ă lumea care m ă întrebau dac ă va mai exista și un al doilea volum. Am rezistat
acestor sugestii o perioad ă lung ă de timp. Era dificil s ă organizez toate datele adunate în cursul
anilor mei de cercet ări pentru ca, în cele din urm ă, s ă a ștern pe hârtie un studiu comprehensiv
asupra vie ții noastre de dup ă moarte. Sim țeam c ă f ăcusem destul.
În introducerea c ărții mele, Călătoria Sufletelor, am explicat deopotriv ă istoricul meu ca
hipnoterapeut tradi țional și cât eram de sceptic în ceea ce prive ște folosirea hipnozei în scopul
regresiei metafizice. Am hipnotizat pentru prima oa r ă pe cineva în 1947, la vârsta de cincisprezece
ani, a șadar f ăceam în mod cert parte din cercul adep ților practicilor tradi ționale și nu ale celor New
Age. Am fost, a șadar, cople șit atunci când, în timpul ședin ței cu un client, am deschis în mod
accidental poarta lumii spiritelor. Mi se p ărea c ă majoritatea practican ților regresiei în via ța
anterioar ă considerau c ă via ța dintre vie ți era un loc ce țos de abandon și de uitare, ce servea doar ca
punte între o via ță trecut ă și urm ătoarea. Mi-a fost apoi, în scurt ă vreme, evident c ă trebuia s ă
descop ăr singur treptele necesare atingerii și debloc ării memoriei unui subiect asupra acestui loc
plin de mistere. Dup ă mai mul ți ani de cercet ări solitare, am putut construi, în sfâr șit, un model
func țional al structurii lumii spiritelor și am în țeles cât de benefic, din punct de vedere terapeutic ,
poate fi acest procedeu pentru client. Am aflat tot odat ă c ă nu are nici o importan ță dac ă o persoan ă
este atee, profund religioas ă sau adepta vreunei credin țe filosofice – indiferent de credin țele lor, o
dat ă afla ți în starea de hipnoz ă supracon știent ă, to ți clien ții mei relatau lucruri asem ănătoare. Din
acest motiv am devenit ceea ce am numit un regresio nist spiritual, adic ă un hipnoterapeut
specializat în via ța de dup ă moarte.
Am scris Călătoria Sufletelor spre a oferi publicului, într-un mod ordonat și concis, informa ții
referitoare la ceea ce înseamn ă moartea și trecerea dincolo de ea – cine anume ne întâmpin ă, încotro
ne îndrept ăm și ce anume facem în lumea spiritelor, în calitatea noastr ă de suflete, înainte de a ne
alege noul trup pentru reîncarnare. Am gândit forma tul acestei c ărți ca pe un periplu prin timp,
folosindu-m ă de relat ările clien ților mei despre experien țele tr ăite de ei în perioada dintre vie țile lor
trecute. Astfel, Călătoria Sufletelor nu a fost doar o carte în plus despre reîncarnare, ci a deschis noi
perspective în domeniul cercet ării metafizice, neexplorat pân ă atunci cu ajutorul hipnozei.
În timpul anilor '80, pe când îmi formam un model a supra lumii de dintre vie ți, am încetat s ă
practic orice alt ă form ă a hipnoterapiei. Pe m ăsur ă ce avansam în studiul cazurilor mele, deveneam
tot mai obsedat de descoperirea secretelor lumii sp iritelor, dar, în acela și timp, și mai convins de

5/226 validitatea și autenticitatea considera țiilor mele ini țiale. De-a lungul acestor ani de cercet ări asupra
lumii spiritelor am lucrat, practic, în singur ătate, numai clien ții mei implica ți direct în munca de
cercetare având cuno știin ță de aceasta, și chiar și ace știa, doar la ceea ce se referea în mod direct la
ei și la prietenii lor. M-am ținut departe și de libr ăriile specializate în c ărți de metafizic ă, pentru c ă
am vrut s ă beneficiez de libertate absolut ă fa ță de orice influen țe exterioare. Ast ăzi știu c ă izolarea
și r ămânerea în afara publicit ăț ii pe care mi le-am impus au fost o decizie corect ă.
Când am plecat din Los Angeles în mun ții Sierra Nevada pentru a scrie Călătoria Sufletelor,
mă a șteptam la un anonimat lini știt, lucru care s-a dovedit a fi o am ăgire. Cea mai mare parte a
materialului prezentat în carte nu fusese publicat niciodat ă înainte, astfel c ă am început s ă primesc o
mul țime de scrisori din partea editorului meu. Datorez Editurii Llewellyn recuno știn ță pentru c ă a
avut curajul și intui ția de a oferi publicului cercet ările mele. Am început s ă fac lungi c ălătorii pentru
a-mi ține conferin țele, dând totodat ă o serie de interviuri la radio și la televiziune.
Dar oamenii au vrut mai multe detalii despre lumea spiritelor și continuau s ă întrebe dac ă mai
am și alte materiale pe aceast ă tem ă. A trebuit s ă le r ăspund c ă da. De fapt, aveam înc ă o mare
varietate de informa ții, dar pe care am considerat c ă ar fi mai bine s ă nu le ofer publicului, fiind
totu și un autor necunoscut. În ciuda faptului c ă oamenii au g ăsit Călătoria Sufletelor ca fiind foarte
inspirat ă, am rezistat ideii de a scrie o continuare. M-am d ecis, apoi, s ă fac un compromis. În timp
ce a cincea edi ție se afla sub tipar, a fost ad ăugat un index, al ături de o nou ă copert ă și de câteva
paragrafe noi, în speran ța unei mai bune clarific ări a unor probleme specifice. Nu a fost îns ă de
ajuns. Num ărul de scrisori pe care îl primeam în fiecare s ăpt ămân ă continua s ă creasc ă, cu tot felul
de întreb ări despre via ța de dup ă moarte.
Oamenii începuser ă s ă m ă solicite și m-am decis s ă încep din nou s ă-mi practic meseria, pe o
baz ă limitat ă îns ă. Am observat un procent mai mare de suflete mai de zvoltate. Clien ții trebuia s ă
aștepte mult ă vreme pentru a m ă vedea, din cauza semi-izol ării mele, astfel c ă s-a redus mult
num ărul lor. Drept rezultat, am avut mai pu ține cazuri de suflete tinere în crize psihologice și mai
multe cazuri cu clien ți care aveau puterea de a fi r ăbd ători. Ace ști oameni î și doresc s ă descifreze
în țelesul ascuns al anumitor probleme, prin sond ări în memoria lor spiritual ă, pentru a- și putea
identifica propriile scopuri în via ță . Mul ți dintre ei sunt vindec ători și autodidac ți, care se simt
confortabil încredin țându-mi informa ții despre experien țele sufletului lor în via ța dintre vie ți. La
rândul meu, sper c ă i-am ajutat în identificarea adev ăratului lor drum.
În tot acest timp percep ția publicului a fost c ă nu am spus chiar toate secretele pe care le știam.
În cele din urm ă, în mintea mea a început s ă se nasc ă ideea de a scrie o a doua carte. Consider prima
mea carte, Călătoria Sufletelor, un pelerinaj spre lumea spiritelor, pe marele fluvi u al eternit ăț ii.
Voiajul a început la gurile râului, o dat ă cu momentul mor ții fizice, și s-a sfâr șit în locul în care ne-
am întors într-un trup nou. Am urcat, în Călătoria Sufletelor, în susul râului, spre Surs ă, atât cât am
putut. Acest lucru nu s-a schimbat. Cu toate c ă amintirea acestei excursii revine în mintea fiec ărui
om de nenum ărate ori, nimeni dintre cei înc ă încarna ți nu pare c ă ar avea capacitatea de a m ă
conduce mai departe.
Destinul Sufletelor are inten ția de a conduce c ălătorii într-o a doua expedi ție pe acela și râu, în
scopul unei explor ări mai detaliate, în timpul c ălătoriei noastre din aceast ă a doua expedi ție, vreau
să descop ăr mai mult din aspectele ascunse ale acestui drum, pentru a oferi oamenilor o perspectiv ă
mai larg ă asupra întregului. Am proiectat aceast ă carte mai degrab ă pe categorii precise decât în
func ție de loca ții temporale sau de spa țiu. Am încercat, de asemenea, s ă ofer cititorilor o privire
asupra câtorva elemente ale vie ții sufletului din perspectiva câtorva cazuri (concr ete). Destinul
Sufletelor are inten ția de a extinde în țelegerea noastr ă asupra incredibilei semnifica ții a ordinii și a
planific ării ce exist ă în folosul fiin ței umane.
În acela și timp inten ționez ca acest al doilea tur prin minunile lumii sp iritelor s ă fie unul
proasp ăt și pl ăcut și pentru c ălătorul novice. Pentru cei ce citesc pentru prima dat ă o lucrare despre
munca mea, capitolul de deschidere va oferi o privi re de ansamblu asupra celor descoperite de mine
despre via ța noastr ă dintre vie ți. Sper ca acest cuprins va ajuta în țelegerii dumneavoastr ă asupra a
ceea ce urmeaz ă și v ă va încuraja, poate, s ă citi ți și cartea mea de început.

6/226 Așadar, pentru c ă tocmai suntem pe punctul de a începe aceast ă a doua c ălătorie a noastr ă,
vreau s ă mul țumesc tuturor acelora care mi-au fost de ajutor în greaua misiune de a deschide u șile
spirituale ale min ții. Aceste asocieri, combinate cu indulgen ța multor ghizi, mai ales a celui
personal, mi-au dat energia de a con țin ă acesta sarcin ă. M ă simt cu adev ărat binecuvântat c ă am fost
ales s ă fiu unul dintre mesagerii acestei lucr ări semnificative.

1
LUMEA SPIRITELOR

În momentul mor ții sufletul nostru se desprinde de corpul-gazd ă. Dac ă sufletul este b ătrân și
are experien țe din mai multe vie ți anterioare, va ști negre șit c ă a fost eliberat și se va întoarce acas ă.
Nu e nevoie ca o persoan ă anume s ă întâmpine aceste suflete avansate. Cu toate aceste a, cele
mai multe suflete cu care lucrez sunt întâmpinate d e c ălăuze în afara planului astral al P ământului.
Un suflet tân ăr sau un copil care a murit ar putea fi pu țin dezorientat pân ă când ar ap ărea cineva mai
aproape de nivelul de baz ă pentru a-l întâmpina. Exist ă suflete care prefer ă s ă r ămân ă pentru un
timp la locul unde le-a surprins moartea. Cele mai multe pleac ă imediat. Timpul nu are sens în
lumea spiritelor. Desprinse de trupul în care s-au aflat, spiritele care vor s ă aduc ă alinare cuiva aflat
în suferin ță sau au alte motive pentru a r ămâne o vreme în apropierea locului în care a surven it
moartea nu resimt timpul ca pe o pierdere. Pentru s uflet timpul devine timpul Acum, care e diferit
de timpul linear.
Pe m ăsur ă ce se îndep ărteaz ă de P ământ, sufletele se înv ăluie într-o lumin ă din ce în ce mai
str ălucitoare. Unele dintre ele vor vedea pentru câteva momente o întunecime cenu șie și vor sim ți
cum trec printr-un tunel sau printr-o poart ă. Diferen țele dintre aceste dou ă fenomene depind de
viteza de ie șire a sufletului din corp, care, la rândul s ău, se afl ă în strâns ă leg ătur ă cu experien țele
sufletului. Senza ția de a fi condus de c ălăuze poate fi pl ăcut ă sau for țat ă, în func ție de maturitatea
sufletului și de capacitatea lui de a se adapta repede. La înce putul perioadei de desprindere, toate
sufletele v ăd „fâ șii de nori” în jurul lor care, la scurt timp, se li mpezesc, permi țându-le s ă se avânte
în infinitul dep ărt ărilor. Este momentul în care sufletul obi șnuit z ăre ște o form ă fantomatic ă de
energie venind spre el. Aceast ă apari ție poate s ă fie unul sau chiar dou ă suflete pereche, dar în mod
sigur este c ălăuza. În situa țiile în care suntem întâmpina ți de un so ț sau de un prieten care ne-a
părăsit înaintea mor ții noastre, c ălăuza noastr ă se afl ă și ea în apropiere, astfel încât s ă poat ă prelua
procesul de transformare. În lunga mea activitate d e cercetare nu am întâlnit nici un suflet care s ă fi
fost întâmpinat de o personalitate religioas ă marcant ă cum ar fi Iisus sau Buddha. Totu și esen ța
plin ă de iubire a marilor înv ăț ați de pe P ământ se afl ă, cu siguran ță , în c ălăuzele noastre personale,
destinate fiec ăruia dintre noi, în parte.
În momentul în care sufletele se îndreapt ă spre locul numit „acas ă”, tr ăsătura lor
„p ământeasc ă” deja s-a schimbat. Ele nu mai pot fi numite umane în sensul pe care-l atribuim unei
fiin țe omene ști cu laturile ei, emo țional ă, temperamental ă și fizic ă. De exemplu, sufletul nu î și
deplânge moartea corpului fizic în felul în care o fac cei apropia ți lui. Sufletul e cel care ne face
umani pe P ământ, îns ă, f ără corpul nostru, nu am mai fi ceea ce suntem, Homo S apiens. Sufletul are
o m ăre ție care nu poate fi redat ă în cuvinte, aflându-se dincolo de orice descriere. Tind s ă cred c ă
sufletele sunt forme inteligente de energie luminoa s ă subtil ă. Dup ă moarte, sufletele simt imediat
schimbarea, pentru c ă nu mai sunt împov ărate de un trup-gazd ă temporar, cu creier și sistem nervos
central. Unele suflete au nevoie de o perioad ă mai îndelungat ă de acomodare decât altele.
Energia sufletului este capabil ă s ă se divid ă în p ărți egale, asemeni unei holograme. Energia
sufletului poate avea vie ți paralele în alte corpuri, cu toate c ă acest lucru este mult mai rar decât ne-
am putea a ștepta. Totu și, datorit ă naturii duale a tuturor sufletelor, o parte din en ergia noastr ă
subtil ă r ămâne întotdeauna, ca o constant ă, în lumea spiritelor. Astfel, se poate s ă î ți vezi mama, la

7/226 întoarcerea ei dintr-una din vie țile de pe P ământ, chiar dac ă ca, probabil, a murit cu treizeci de ani
în urm ă și sufletul s ău s-a reîncarnat.
Perioada de orientare petrecut ă al ături de c ălăuzele noastre, care se desf ăș oar ă chiar înainte de
a ne al ătura grupului matc ă, variaz ă de la suflet la suflet atât în func ție de diferitele vie ți tr ăite de
acesta, cât și de diferitele vie ți ale aceluia și suflet. Aceasta este o perioad ă de lini ște și acalmie și
ofer ă oportunitatea de a sc ăpa de orice frustr ări legate de via ța pe care tocmai am încheiat-o.
Perioada de orientare are inten ția de a fi o sesiune u șoar ă de informare și de testare f ăcut ă cu grij ă
de ghizii-profesor, care poate fi mai lung ă sau mai scurt ă, în func ție de ceea ce am realizat sau nu
din contractul vie ții noastre.
Problemele karmice speciale sunt la rândul lor rev ăzute, cu toate c ă vor fi discutate detaliat mai
târziu în cadrul grupului matc ă al sufletului nostru. Energia cu care unele dintre suflete se întorc nu
va fi trimis ă imediat în grupul lor. Este vorba de acele suflete care au fost contaminate de trupurile
lor fizice și s-au implicat în ac țiuni malefice. Îns ă trebuie f ăcut ă distinc ția între a face un r ău far ă
inten ția de a r ăni pe cineva și r ăul s ăvâr șit inten ționat. R ăul f ăcut altora este evaluat cu grij ă, pe
diferite grade, de la în șel ătorie la rea-voin ță .
Acele suflete care au fost asociate cu r ăul sunt duse în centre speciale pe care unii clien ți le
numesc „unit ăț i intensive de ajutor”.în acel loc, mi s-a spus, en ergia lor este remodelat ă pentru a fi
reîntregit ă. Aceste suflete pot fi retrimise pe P ământ în scurt timp, în func ție de natura
trangresiunilor lor. În acest fel, aceste suflete v or avea posibilitatea de a alege s ă serveasc ă drept
victime ale unor alte ac țiuni rele în via ța viitoare. Cu toate acestea, dac ă manifest ările lor au fost
crude și s-au repetat de-a lungul unui num ăr de vie ți, înseamn ă c ă avem de-a face cu un mod de
comportament reprobabil. Sufletele de acest fel pot petrece o lung ă perioad ă – chiar mai mult de o
mic de ani p ământeni – într-o experien ță spiritual ă solitar ă. Un principiu de baz ă al lumii spiritelor
este c ă s ăvâr șirea unui r ău, inten ționat sau nu, va necesita s ă fie redresat într-un fel sau altul într-o
via ță viitoare. Acest fapt nu este considerat ca o pedea ps ă, nici m ăcar ca o peniten ță , ci ca o posibi-
litate de cre ștere karmic ă. Nu exist ă iad pentru suflete, exceptând, poate, via ța p ământeasc ă.
Unele vie ți sunt atât de dificile, încât sufletul ajunge acas ă foarte obosit. Astfel, în locul unei
energii întinerite de ghizii no ștri, care- și combin ă propria energie cu a noastr ă la intrarea în lumea
spiritelor, se poate întâmpla totu și ca energia noastr ă s ă fie foarte sc ăzut ă. În aceste cazuri, în loc de
a s ărb ători acest eveniment (întoarcerea acas ă), sufletele au nevoie mai degrab ă de repaos și de
singur ătate. Într-adev ăr, multe suflete care au nevoie de odihn ă o primesc dup ă reunificarea cu
grupurile lor. Grupul nostru de suflete poate fi vi olent, furtunos sau supus și docil, în concordan ță
cu ceea ce am f ăcut în timpul unei încarn ări. Toate grupurile î și întâmpin ă prietenii în felul propriu,
dar întotdeauna cu sentimente de adânc ă dragoste și camaraderie.
Întoarcerea acas ă este un interludiu plin de bucurie, mai ales dac ă urmeaz ă unei vie ți fizice în
care nu am avut prea multe contacte cu rudele aprop iate de suflet. Majoritatea subiec ților mei miau
spus c ă au fost întâmpina ți cu îmbr ăț ișă ri, zâmbete și cu mult umor, ceea ce consider c ă este un mod
de comportament definitoriu al vie ții în lumea spiritelor. Grupurile entuziaste care a u pl ănuit
sărb ătoarea în cinstea sufletului care s-a întors î și pot suspenda, în acest scop, orice alt ă activitate.
Iat ă ce a relatat unul dintre subiec ții mei despre întoarcerea sa:

Dup ă ultima mea via ță , grupul meu mi-a organizat o petrecere grozav ă, cu muzic ă, dans,
vin și cântece. Ei au aranjat ca totul s ă arate ca un festival clasic roman, cu holuri de ma rmur ă,
togi și toate acele accesorii exotice existente în numero asele noastre vie ți petrecute împreun ă în
lumea antic ă. Melissa (o rud ă primar ă de suflet) m ă a ștepta chiar în fa ța casei, recreând vârsta
la care mi-o aminteam cel mai bine și ar ătând mai fericit ă ca oricând.

Grupurile de suflete variaz ă între trei și dou ăzeci și cinci de membri, având în medie
cincisprezece. Exist ă momente când sufletele dintr-un grup al ăturat vor s ă intre în contact unele cu
celelalte. Aceast ă activitate implic ă cel mai adesea sufletele mai b ătrâne care și-au f ăcut mul ți
prieteni în alte grupuri, de-a lungul sutelor de vi e ți anterioare. Aproape zece milioane de

8/226 telespectatori din Statele Unite au urm ărit emisiunea SIGHTINGS, produs ă de Paramount în 1995,
în cadrul c ăreia a fost transmis un fragment referitor la munca mea. Aceia care au v ăzut aceast ă
emisiune (despre via ță și moarte) î și pot aminti de una dintre clientele mele, pe nume Colleen, care
vorbea despre una dintre ședin țele noastre. Ea descria c ă, la întoarcerea în lumea spiritelor dup ă o
via ță anterioar ă, a nimerit în toiul unui bal din secolul al XVII- lea. Subiectul meu a v ăzut peste o
sut ă de persoane care au venit s ă-i s ărb ătoreasc ă întoarcerea. Au fost reproduse cu generozitate un
timp și un spa țiu pe care ea le-a iubit, astfel încât Colleen a pu tut s ă înceap ă procesul de înnoire a
stilului.
Astfel, întoarcerea acas ă poate avea loc în dou ă moduri. Un suflet poate fi întâmpinat la
intrarea în lumea spiritelor de câteva suflete, pen tru ca apoi acestea s ă renun țe în favoarea unui
ghid, care îl va conduce într-un tur orientativ. De obicei, comitetul de întâmpinare a șteapt ă pân ă în
momentul în care sufletul se întoarce în grup. Aces t grup poate fi izolat într-o clas ă, adunat în jurul
treptelor unui templu sau a șezat într-o gr ădin ă; se mai poate întâmpla ca sufletul reîntors s ă dea
peste mai multe grupuri reunite într-o atmosfer ă de bibliotec ă. Sufletele care trec pe lâng ă alte
grupuri în drumul spre propriul grup remarc ă, adesea, c ă alte suflete, cu care au intrat cândva în
contact în vie țile trecute, le caut ă și le recunosc cu un zâmbet sau cu un salut amical.
Modul în care un subiect vede alc ătuirea grupului matc ă e direct propor țional cu nivelul de
dezvoltare al acestuia, cu toate c ă amintirile atmosferei unei s ăli de clas ă sunt întotdeauna foarte
clare. În lumea spiritelor plasarea într-o clas ă educa țional ă sau alta depinde de nivelul de dezvoltare
al sufletului. Simplul fapt c ă un suflet s-a încarnat pe P ământ înc ă din timpul epocii de piatr ă nu e o
garan ție a unei plas ări superioare. La conferin țele mele remarc adesea un client care a totalizat p atru
mii de ani de vie ți anterioare pentru a dep ăș i sentimentul de gelozie. Pot s ă confirm c ă acesta nu
mai e ast ăzi o persoan ă geloas ă, dar deocamdat ă nu a f ăcut decât mici progrese în ceea ce prive ște
intoleran ța sa. Unora dintre studen ți le ia mai mult ă vreme s ă asimileze și s ă dep ăș easc ă anumite
lec ții, la fel ca și în clasele de pe P ământ. Pe de alt ă parte, toate sufletele avansate sunt b ătrâne, atât
în ceea ce prive ște nivelul cunoa șterii, cât și acela al experien ței.
În Journey of Souls (C ălătoria sufletelor), am clasificat în linii mari sufletele drept încep ătoare,
medii și avansate și am dat exemple concrete pentru fiecare dintre ace stea, explicând c ă exist ă
nuan țe fine de dezvoltare între aceste categorii. În gen eral, componen ța unui grup de suflete este
dat ă de fiin țe aflate la acela și nivel de dezvoltare, cu toate cre șterile și sc ăderile lor individuale.
Aceste atribute formeaz ă echilibrul grupului. Sufletele se ajut ă unele pe altele în însu șirea
aspectelor cognitive ale absorb ției informa țiilor din experien țele de via ță și în revederea felului în
care au fost folosite sentimentele și emo țiile trupurilor lor gazd ă, tr ăiri aflate în leg ătur ă direct ă cu
experien țele lor de via ță . Fiecare aspect al unei vie ți este disecat, mergând pân ă la inversarea
rolurilor, un joc în cadrul grupului, cu scopul cre șterii gradului de con știentizare al propriilor
ac țiuni. Când sufletele ating nivelele medii de dezvol tare, încep s ă se specializeze în acele domenii
pentru care au demonstrat c ă au aptitudini specifice. Voi discuta mai pe larg a ceste ipostaze în
capitolele urm ătoare.
Un aspect semnificativ al cercet ărilor mele este identificarea culorilor energiei în care sunt
învestmântate sufletele în cadrul lumii spiritelor. Culorile reliefeaz ă nivelul de avansare al unui
suflet sau altul. Aceste informa ții, strânse încetul cu încetul, de-a lungul a mai m ul ți ani, reprezint ă
un indicator al progresului în timpul evalu ării clientului și servesc, de asemenea, la identificarea
celorlalte suflete pe care la v ăd în jurul lor clien ții mei afla ți în stare de trans ă.
Sunt de p ărere c ă albul pur denot ă un suflet mai tân ăr, în vreme ce energia unui suflet avansat,
devenind mai dens ă, î și schimb ă culoarea în portocaliu, apoi în galben, verde și în cele din urm ă în
nuan țe de albastru. Pe lâng ă aceste aure esen țiale, exist ă amestecuri subtile de culori ale haloului în
cadrul fiec ărui grup, în func ție de aspectele caracteristice fiec ărui suflet.
Din dorin ța ob ținerii unui sistem cât mai bun, am clasificat dezvo ltarea sufletului pe o scar ă ce
începe la nivelul I – încep ător, și traverseaz ă diferite nivele de înv ăț are, pân ă la nivelul VI,
corespunz ător stadiului de avansat. Aceste suflete foarte ava nsate apar ca având o culoare profund
violet ă. Nu m ă îndoiesc c ă exist ă și nivele mai înalte, dar cuno știn țele mele referitoare la acestea

9/226 sunt limitate, pentru c ă tot ceea ce pot s ă fac este s ă iau not ă de relat ările unor oameni înc ă
încarna ți. Sincer vorbind, nu sunt încântat de folosirea te rmenului „nivel” pentru ierarhizarea
sufletelor, pentru c ă aceast ă etichetare ascunde privirii diversitatea dezvolt ării sufletelor în oricare
dintre stadii în parte. Cu toate aceste neajunsuri, subiec ții mei folosesc termenul „nivel” pentru a
descrie exact unde anume se afl ă pe scara înv ăță rii. În ciuda evalu ărilor mele, nici unul dintre
clien ții mei nu se arat ă înclinat s ă certifice c ă este un suflet avansat, dând dovad ă de modestie fa ță
de realiz ările ob ținute. Îns ă, odat ă ie șiți de sub hipnoz ă, având sub control o minte pe deplin
con știent ă și mul țumit ă de sine, ei devin mai pu țin reticen ți.
În starea supracon știent ă din timpul hipnozei adânci, subiec ții mei îmi spun c ă în lumea
spiritelor nici un suflet nu este desconsiderat pen tru c ă ar avea mai pu țin ă valoare decât oricare alt
suflet. Ne afl ăm cu to ții într-un proces de transformare ce tinde c ătre ceva mai înalt decât starea
noastr ă actual ă de iluminare. Fiecare (dintre noi este considerat ca fiind unic, calificat s ă-și aduc ă
propria contribu ție la acest întreg, neavând prea mare importan ță cât de mult ne str ăduim cu lec țiile
noastre. Dac ă acest fapt n-ar fi adev ărat, în primul rând nici m ăcar n-am fi fost crea ți.
Din afirma țiile mele referitoare la culorile specifice celor a vansa ți, nivele de dezvoltare, clase,
profesori și studen ți, ar fi u șor de presupus c ă ambian ța lumii spiritelor este una bazat ă pe ierarhie.
Aceast ă concluzie ar fi destul de departe de adev ăr, din punctul de vedere al tuturor clien ților mei.
Dac ă ar fi totu și ceva de spus despre acest lucru, atunci lumea spi ritelor este ierarhic ă din punct de
vedere al gradului de con știen ță mental ă. Noi tindem s ă gândim organizarea autorit ăț ii pe P ământ ca
fiind reprezentat ă de lupte pentru putere, r ăzboaie și de folosirea unui întreg șir de reguli rigide în
cadrul diferitelor structuri. Un sistem exist ă, f ără îndoial ă, și în lumea spiritelor, dar acesta se
situeaz ă în cadrul unei matrici sublime a compasiunii, armo nici, eticii și a moralit ăț ii, cu mult
diferit ă de ceea ce se practic ă la noi, pe P ământ. Din experien ța mea, lumea spiritelor are și un
departament de personal centralizat având menirea d e a atribui sarcini sufletelor. Acolo exist ă înc ă
un sistem de valori centrat pe toleran ță , amabilitate, r ăbdare și iubire absolut ă. În timp ce îmi
relateaz ă aceste lucruri, subiec ții mei sunt smeri ți.
Am un vechi prieten din colegiu, aflat în Tucson, u n iconoclast ce a opus rezisten ță autorit ăț ii
de-a lungul întregii sale vie ți, o atitudine cu care pot empatiza. Prietenul meu presupune c ă sufletele
clien ților mei au suferit o „sp ălare a creierului” pentru a crede c ă-și pot controla destinul. El
consider ă c ă nici un fel de autoritate – chiar și cea spiritual ă – nu poate exista în lipsa corup ției și a
abuzului de privilegii. Cercetarea mea, revelând ex isten ța unei ordini atât de des ăvâr șite acolo sus,
nu poate fi pe placul s ău.
În acela și timp, to ți subiec ții mei sunt încredin țați c ă au avut posibilitatea unei multitudini de
alegeri în trecutul lor și c ă aceast ă stare de fapt va continua și în viitor. Un stadiu avansat în
asumarea propriei responsabilit ăț i nu include domina ția sau ierarhia statutelor, ci recunoa șterea unui
poten țial. Pretutindeni în via ța lor de dintre vie țile pe P ământ, subiec ții mei au avut integritate și li-
bertate personal ă.
Nimeni, în lumea spiritelor, nu ne oblig ă s ă ne reîncarn ăm sau s ă particip ăm la proiecte de
grup. Dac ă sufletele doresc solitudine, o pot avea. Dac ă nu vor s ă avanseze în rezolvarea sarcinilor
lor, pot s ă nu o fac ă. Un subiect mi-a zis: „Am trecut prin multe vie ți u șoare și mi-a pl ăcut pentru c ă
nu voiam s ă muncesc prea mult. Acum lucrurile se vor schimba. Ghidul meu spune – noi suntem
gata atunci când e ști și tu preg ătit”. De fapt, acolo exist ă atât de mult ă libertate a voin ței, încât, dac ă
nu suntem gata, din diferite motive personale, s ă p ărăsim planul astral al P ământului dup ă moarte,
ghizii no ștri ne vor permite s ă r ămânem cât ă vreme avem nevoie pentru a fi preg ăti ți s ă mergem
acas ă.
Sper ca aceast ă carte va ar ăta c ă avem o mul țime de posibilit ăț i de alegere atât în cadrul lumii
spiritelor, cât și în afara acesteia. Ceea ce este foarte evident pe ntru mine, referitor la aceste
posibilit ăț i de alegere, dorin ța intens ă a celor mai multe dintre suflete de a se dovedi la în ălțimea
încrederii investite în ele. E de a șteptat ca noi s ă facem și gre șeli în acest proces. Motiva ția primor-
dial ă a sufletelor este tocmai efortul de a avansa c ătre o mai mare bun ătate pentru a intra în

10/226 conjunc ție cu Sursa care ne-a creat. Atunci când li se ofer ă posibilitatea de a se încarna în forme
fizice, sufletele cunosc sentimentul umilin ței.
Am fost întrebat adesea dac ă subiec ții mei vizualizeaz ă Sursa crea ției în timpul sesiunilor
noastre. În introducerea acestei c ărți am afirmat c ă m ă pot apropia de aceast ă Surs ă numai în cadrul
limitelor impuse de faptul c ă lucrez cu oameni înc ă încarna ți. Subiec ții avansa ți vorbesc despre
timpul conjunc ției, despre momentul când se al ătur ă „Celei Mai Sacre Dintre Toate”. În aceast ă
sfer ă de lumin ă dens ă, ro șie, exist ă o Prezen ță atotcunosc ătoare. Nu pot s ă spun exact ce înseamn ă
toate acestea, dar știu c ă este sim țit ă o prezen ță atunci când mergem în fa ța Consiliului B ătrânilor.
O dat ă sau de dou ă ori, în timpul de dintre vie ți, vizit ăm acest grup de fiin țe superioare, aflate cu o
treapt ă sau dou ă mai sus decât ghizii/profesorii no ștri. În prima mea carte am prezentat o serie de
studii de caz referitoare la aceste întâlniri. Cu p rilejul acestei lucr ări voi detalia și mai mult
domeniul vizitelor la ace ști mae ștri, afla ți foarte aproape de Creator, pentru c ă aici sufletul
experimenteaz ă o surs ă mai înalt ă a cunoa șterii divine. Clien ții mei numesc aceast ă for ță energetic ă
„Prezen ța”.
Consiliul B ătrânilor nu este nici un tribunal al judec ătorilor, nici o curte unde sufletele se
înf ăț ișeaz ă spre a fi triate și pedepsite pentru faptele rele comise, de și trebuie s ă recunosc c ă, uneori,
cineva îmi va spune c ă a ap ărea în fa ța Consiliului induce un sentiment asem ănător cu acela în care
un elev este chemat în biroul directorului. Membrii Consiliului doresc s ă discute cu noi despre
gre șelile noastre și despre ceea ce putem face pentru a ne corecta com portamentele negative în via ța
viitoare.
Acesta este locul în care încep considera țiile asupra trupului optim din via ța noastr ă viitoare.
Pe m ăsur ă ce se apropie timpul rena șterii noastre, mergem într-un spa țiu unde putem vedea/încerca
o serie de trupuri, pentru a observa dac ă se potrivesc cu cerin țele și nevoile noastre. Avem astfel
șansa de a privi în viitor și de a testa diferitele noastre trupuri înainte de a face o alegere. Sufletele
aleg în mod voit corpuri imperfecte și vie ți dificile, în scopul de a- și pl ăti datoriile karmice sau de a
lucra la acele aspecte ale unei lec ții la care au avut probleme în trecut. Cele mai mul te dintre suflete
accept ă corpurile care le sunt oferite în camera de selec ție, îns ă un suflet poate refuza atât ceea ce i
se ofer ă, cât și s ă se reîncarneze. De asemenea, un suflet poate cere s ă mearg ă pentru o vreme pe o
planet ă fizic ă, alta decât P ământul. Dac ă accept ăm noua sarcin ă, suntem trimi și de regul ă într-o
clas ă de preg ătire, spre a ne reaminti principalele semnifica ții și indicii ale vie ții ce va urma, în
special acelea în care rudele noastre primare de su flet ne intr ă în via ță .
În cele din urm ă, când vine timpul reîntoarcerii, ne lu ăm la revedere de la prietenii no ștri și
suntem escorta ți spre un loc de îmbarcare pentru excursia pe P ământ. Adesea, sufletele se al ătur ă
gazdelor lor desemnate abia dup ă cea de-a treia lun ă a sarcinii, având, astfel, la dispozi ție un creier
suficient de evoluat pentru a putea lucra cu el îna inte de na ștere. În timpul sarcinii ele sunt înc ă în
stare s ă gândeasc ă în calitate de suflete nemuritoare pân ă se obi șnuiesc cu circuitele creierului și cu
alter-egoul gazdei lor. Dup ă na ștere, o memorie amnezic ă se declan șeaz ă și sufletele înlocuiesc
caracterul lor nemuritor cu temporara minte omeneas c ă, pentru a produce o combina ție de tr ăsături
necesare unei noi personalit ăț i.
Pentru a atinge mintea sufletului celor afla ți în stadiile incipiente ale regresiei hipnotice,
folosesc o apropiere sistematic ă, printr-o serie de exerci ții preg ătitoare. Aceast ă procedur ă este des-
tinat ă atât ascu țirii graduale a memoriei subiec ților mei cu privire la trecut, cât și preg ătirii acestora
pentru analiza critic ă a imaginilor pe care le vor vedea din via ța din lumea spiritelor. Dup ă
obi șnuitul interviu, hipnotizez foarte repede clientul, secretul meu constând în gradul de intensitate
al hipnozei. În urma unor lungi perioade de experim entare, am con știentizat c ă aducerea unui client
în stadiul normal de hipnoz ă – alpha nu este suficient ă pentru a atinge starea supracon știent ă a
min ții sufletului. Pentru aceasta trebuie s ă aduc subiectul într-o stare mai avansat ă de hipnoz ă -și
anume starea theta.
În termeni metodologici, este indicat s ă petrec peste o or ă vizualizând îndelung imagini ale
pădurii sau ale ță rmului m ării, dup ă care aduc subiectul în anii copil ăriei sale. Pun întreb ări detaliate
referitoare la lucruri ca: stilul mobilei din cas ă la vârsta de doisprezece ani, articolul vestimenta r

11/226 favorit la vârsta de zece ani, juc ăria preferat ă la vârsta de șapte ani și fac apel la cele mai timpurii
amintiri ale copil ăriei, de la vârsta de doi sau trei ani. Trec prin t oate acestea înainte de a cobori
subiectul în perioada sa prenatal ă, pentru a r ăspunde la alte întreb ări, iar apoi s ă facem o scurt ă
trecere în revist ă a vie ții sale trecute. Podul pe care l-am construit este complet în momentul în care
clientul a trecut pragul mor ții din acea via ță și a ajuns la por țile lumii spiritelor. Hipnoza continu ă,
devenit ă profund ă în cursul primei ore, produce ruptura subiectului de mediul s ău ini țial; urmeaz ă
ca subiectul s ă r ăspund ă detaliat, în urm ătoarele dou ă ore, la un interviu referitor la via ța sa
spiritual ă.
Subiec ții care ies din trans ă dup ă ce, din punct de vedere mental, s-au întors acas ă, afi șeaz ă o
atitudine de team ă respectuoas ă, de departe mai profund ă decât dac ă ar fi experimentat o simpl ă
regresie a unei vie ți trecute. De exemplu, un client mi-a spus: „Asemen i unui râu, spiritul, gra ție
calit ăț ilor sale complexe și curg ătoare, are capacitatea de a sc ăpa oric ărei încerc ări de a-l determina,
explica, în mod adecvat”. Mul ți dintre fo știi mei clien ți îmi scriu despre cum s-a schimbat via ța lor
dup ă ce au vizualizat nemurirea. Iat ă o mostr ă a unei scrisori:

Am câ știgat o senza ție indescriptibil ă de fericire și de libertate din aflarea adev ăratei
mele identit ăț i. Faptul cu adev ărat uluitor este c ă aceast ă cuno știn ță se afla în mintea mea
dintotdeauna. Vederea profesorilor mei m-a l ăsat într-o stare plin ă de entuziasm. Am în țeles
că singurul lucru care are cu adev ărat importan ță în aceast ă via ță material ă este modul în
care tr ăim și ne comport ăm fa ță de ceilal ți oameni. Circumstan țele vie ții noastre nu înseamn ă
nimic în compara ție cu compasiunea și acceptarea d ăruite celorlal ți. Am acum o cunoa ștere,
mai curând decât un sentiment, despre motivul pentr u care sunt aici și despre locul în care voi
merge dup ă moarte.

Prezint constat ările mele în aceast ă carte – care include șaizeci și șapte de cazuri și numeroase
citate – ca un reporter și ca un mesager. Înainte de a începe orice conferin ță , explic audien ței c ă ceea
ce voi spune reprezint ă adev ărurile mele despre via ța noastr ă spiritual ă. Exist ă multe drumuri spre
adev ăr. Adev ărurile mele izvor ăsc din marea în țelepciune primit ă de la multitudinea de persoane
care mi-au luminat via ța de-a lungul anilor, în calitate de clien ți ai mei. Dac ă fac afirma ții care
contravin concep țiilor, credin ței sau filosofiei dumneavoastr ă de via ță , v ă rog s ă re ține ți doar ceea
ce vi se potrive ște și s ă l ăsa ți la o parte restul.

2
MOARTE , DURERE ȘI ALINARE

Nega ție și acceptare

A supravie țui unei persoane iubite reprezint ă unul dintre cele mai dificile momente ale vie ții.
Este bine cunoscut faptul c ă procesul supravie țuirii unei astfel de dureri presupune traversarea
șocului ini țial, apoi lupta cu negarea, mânia, depresia, pentru ca, în cele din urm ă, s ă ajungem s ă ne
împ ăcăm cu gândul. Fiecare dintre aceste stadii de dezech ilibru emo țional variaz ă, în durat ă și în
intensitate, de la câteva luni la câ țiva ani. Pierderea cuiva de care am fost strâns leg a ți ne poate
aduce într-o asemenea disperare, încât sim țim c ă ne afl ăm într-o groap ă f ără fund, moartea p ărând
atât de definitiv ă.
Credin ța în finalitatea mor ții reprezint ă pentru societatea, cultura occidental ă un obstacol în
calea alin ării. Avem o cultur ă dinamic ă, în care posibilitatea de a ne pierde personalitat ea este de
neînchipuit. Dinamica mor ții într-o familie ai c ăror membri sunt apropia ți, se aseam ănă cu aceea a

12/226 unei piese de succes, c ăzut ă prad ă dezordinii din pricina mor ții unuia dintre staruri. Interpre ții
răma și se zbat în jurul nevoii de a schimba scenariul. C onfruntarea cu acest uria ș gol în economia
textului, produs de cel disp ărut prin îns ăș i dispari ția sa, afecteaz ă rolurile viitoare ale actorilor
răma și. Avem de a face în acest caz cu o dihotomie, pent ru c ă sufletele, pe când se afl ă în lumea
spiritelor, preg ătindu-se pentru o nou ă via ță , zâmbesc la ideea c ă ar face repeti ții pentru urm ătoarea
lor pies ă de pe P ământ. Ele știu c ă toate rolurile sunt temporare.
În cultura noastr ă, nu ne preg ătim pentru trecerea în nefiin ță în mod adecvat înc ă din timpul
vie ții, pentru c ă moartea nu este ceva pe care s ă-l putem schimba sau determina. Aprehensiunea
Dispari ției fizice începe s ă ne fr ământe pe m ăsur ă ce înaint ăm în vârst ă, mereu prezent ă, pândind în
umbre, nep ăsătoare la tot ceea ce credem c ă se întâmpl ă în acel moment sau dup ă moarte. Discutând
în timpul conferin țelor mele despre via ța de apoi, am fost surprins s ă descop ăr c ă tocmai oamenii
care aveau puternice opinii religioase tradi ționale p ăreau s ă se team ă de moarte cel mai mult.
Pentru cei mai mul ți dintre noi aceast ă fric ă vine din necuno știn ță . În afar ă de cazul în care am
văzut moartea cu ochii sau am tr ăit o regresie a vie ții anterioare, gra ție c ăreia ne-am putut aminti ce
a însemnat, de fapt, acest moment, trecerea în lume a umbrelor e un mister. A avea de-a face cu
moartea, fie ca participan ți sau ca observatori, poate fi dureros, trist sau î nsp ăimânt ător. Cel s ănătos
nu dore ște s ă vorbeasc ă despre aceasta și nici cei foarte bolnavi nu o fac prea adesea. Ast fel, cultura
noastr ă prive ște sfâr șitul vie ții ca pe o oroare.
În secolul al XX-lea s-au produs multe schimb ări în atitudinea publicului fa ță de via ța de dup ă
moarte. Dac ă în primele decenii ale secolului cei mai mul ți dintre oameni și-au p ăstrat vederile
tradi ționaliste, considerând c ă le este dat s ă tr ăiasc ă doar o singur ă via ță , în ultima treime a
secolului al XX-lea, în Statele Unite s-a estimat c ă aproximativ 40% dintre cet ăț eni cred în reîn-
carnare. Aceast ă schimbare de atitudine a f ăcut ca acceptarea fenomenului mor ții s ă devin ă mai
ușoar ă pentru aceia care, devenind mai spirituali, se înd ep ărteaz ă de acea credin ță ce postuleaz ă c ă
dup ă moarte urmeaz ă doar uitarea.
Unul dintre cele mai semnificative aspecte ale cerc et ărilor pe care le-am efectuat referitor la
lumea spiritelor este posibilitatea de a afla, din perspectiva sufletului desprins, ce se petrece când
murim și cum se str ăduiesc sufletele s ă-i aline pe cei r ăma și pe P ământ. Sper ca în acest capitol s ă
reu șesc s ă v ă dau certitudinea c ă acel sentiment pe care-l sim țiți în adâncul fiin ței dup ă o astfel de
pierdere este mai mult decât o simpl ă dorin ță . Persoana pe care o iubi ți nu s-a dus cu adev ărat.
Ave ți în vedere și ceea ce am spus în ultimul capitol, referitor la dualitatea sufletelor. O parte a
energiei v-a fost l ăsat ă în lumea spiritelor în momentul încarn ării. Când cel pe care-l iubi ți ajunge
din nou înapoi acas ă, voi ve ți fi deja acolo, a șteptându-l cu acea parte a energiei voastre care a fost
lăsat ă în urm ă. Aceast ă energie similar ă (cu aceea care v-a înso țit în via ța p ământeasc ă) este ținut ă
în rezerv ă pentru a se uni cu sufletul care se întoarce. O al t ă revela ție semnificativ ă desprins ă din
cercet ările mele a fost aceasta: c ă rudele-de-suflet nu sunt niciodat ă separate cu adev ărat una de
alta.
Sec țiunile care urmeaz ă ilustreaz ă metodele concrete pe care le folosesc sufletele pe ntru a
comunica cu aceia pe care îi iubesc. Aceste tehnici pot începe chiar imediat dup ă moartea fizic ă și
pot fi foarte intense. Cu toate acestea, sufletul c are se desprinde poate li îngrijorat cu privire la
pornirea spre cas ă, c ăci densitatea p ământului îl gole ște de energie. Sufletul este despov ărat și
eliberat pe nea șteptate prin moarte. Dac ă sim țim nevoia, sufletele desprinse ne pot contacta din
lumea spiritelor în mod regulat.
Contempla ția t ăcut ă și medita ția pot crea o receptivitate mai mare fa ță de cel plecat și, totodat ă,
de-a v ă înzestra con știin ța cu un sens mai înalt al con știentei, mesajele verbale din cealalt ă parte
nefiind necesare. În procesul de revenire dup ă o atare durere, ne poate fi de ajutor s ă înl ătur ăm
obstacolul propriei nesiguran țe și s ă ne deschidem mintea m ăcar c ătre posibilitatea prezen ței cuiva
pe care-l iube ști.

Tehnici/modalit ăț i terapeutice ale sufletelor

13/226 Cazul cu care încep aceast ă carte este acela al unui suflet avansat, numit Tam mano, care se
preg ăte ște s ă devin ă ghid-student. El mi-a spus: „M-am încarnat și am murit pe P ământ timp de mii
de ani și abia în ultimele secole am în țeles cu adev ărat cum s ă schimb gândurile negative și s ă
lini ștesc oamenii”. Acest caz începe în timpul sesiunii noastre, în punctul în care Tammano descrie
momentele imediat urm ătoare mor ții lui dup ă o via ță trecut ă.

Cazul 1
S (Subiectul): So ția mea nu-mi simte prezen ța. Nu pot s ă ajung la ea.
Dr. N: De ce? Care e problema?
S.: Prea mult ă durere. E atât de cople șitoare. Alice e într-o asemenea stare de șoc în urma
mor ții mele, încât este prea stupefiat ă ca s ă-mi simt ă energia.
Dr. N: Tammano, aceast ă problem ă a existat și în cazul celorlalte vie ți anterioare sau se
întâmpl ă doar cu Alice?
S.: Imediat dup ă moarte, oamenii care te iubesc sunt ori foarte agi ta ți, ori complet paraliza ți. În
oricare dintre situa ții, mintea lor se poate opri. Sarcina mea este s ă încerc s ă ob țin un echilibru între
trup și minte.
Dr. N: Unde se afl ă sufletul t ău în acest moment?
S.: Pe tavanul dormitorului nostru.
Dr. N: Ce ai vrea s ă fac ă Alice?
S.: S ă nu mai plâng ă și s ă-și concentreze gândurile. Crede c ă mai pot fi totu și în via ță , astfel c ă
toate rezervele ei de energie sunt prea înl ănțuite în planul material. E a șa de frustrant. Sunt chiar
lâng ă ca și totu și nu știe asta!
Dr. N: Vei renun ța, a șadar, pentru moment și vei pleca în lumea spiritelor, având în vedere c ă
mintea ei este blocat ă?
S.: Aceasta ar fi cea mai u șoar ă calc pentru mine, nu îns ă și pentru ea. Îmi pas ă prea mult de ea
pentru a renun ța acum. Nu voi pleca pân ă când nu va sim ți m ăcar faptul c ă cineva din aceast ă
înc ăpere este al ături de ea. Acesta este primul pas. Pe urm ă, voi putea s ă fac mai mult.
Dr. N: Cât a trecut de la moartea ta?
S.: Câteva zile. Înmormântarea s-a sfâr șit și acum e momentul în care m ă lini ștesc încercând s-
o alin pe Alice.
Dr. N: Presupun c ă propriul t ău ghid a șteapt ă s ă te conduc ă acas ă?
S.: (râde) I-am spus ghidei mele, Eaan, c ă va trebui s ă m ă a ștepte un timp… ceea ce, oricum, nu
era necesar. Știe toate acestea, pentru c ă ea m-a înv ăț at și pe mine!

Acest caz ilustreaz ă un punct comun pe care mi-l relateaz ă sufletele proasp ăt desprinse. Multe
dintre ele nu sunt atât de pricepute și de determinate ca Tammano. Cu toate acestea, cele mai multe
dintre sufletele care se simt îngrijorate de gândul plec ării în lumea spiritelor nu vor p ărăsi planul
astral al P ământului pân ă ce nu iau câteva m ăsuri în scopul de a-i alina pe aceia care i-au iubi t și
sufer ă în urma mor ții lor. Am rezumat relatarea clientului, în scopul de a accentua efectele pe care
le poate avea energia sufletelor asupra energiei um ane sl ăbite.

Dr. N:Tammano, ți a ș li îndatorat dac ă mi-ai preciza câte ceva despre tehnicile pe care l e
folose ști pentru a o ajuta pe Alice s ă dep ăș easc ă aceast ă durere.
S.: Bine, mai întâi î ți spun c ă Alice nu m-a pierdut (respir ă adânc). Încep suflând energia mea
asupra so ției mele, Alice, din dreptul capului ei pân ă la mijloc, oarecum asem ănător unei umbrele.
Dr. N: Dac ă a ș fi un spirit, a șezat chiar înaintea ta, cum ar ar ăta acesta?
S.: (zâmbe ște). Ca un nor de vat ă de zah ăr.
Dr. N: Cu ce o ajut ă aceasta?
S.: Îi ofer ă un înveli ș de c ăldur ă mental ă, care o calmeaz ă. Trebuie îns ă s ă-ți spun c ă nu sunt
înc ă pe de-a-ntregul expert în aceast ă procedur ă, dar c ă am plasat asupra ei, în aceste ultime trei zile
de la moartea mea, un nor protectiv de energie, spr e a o face mai receptiv ă.

14/226 Dr. N: V ăd c ă ai început deja s ă te ocupi serios de Alice. Bine, Tammano, ce faci a cum?
S.: Încep s ă filtrez norul de energie din jurul ei, pân ă voi sim ți punctul unde este cel mai mic
blocaj (pauz ă). L-am g ăsit în partea stâng ă a capului ei, în spatele urechii.
Dr. N: Are vreo semnifica ție acest punct?
S.: Când eram în via ță , Alice adora s ă-i s ărut urechile (amintirile punctelor sensibile sunt p line
de semnifica ții). Când v ăd deschiderea din partea stâng ă a capului ei îmi transform energia într-o
raz ă concentrat ă și o canalizez spre acel punct.
Dr. N: So ția ta simte acest flux chiar acum?
S.: La început, Alice con știentizeaz ă o atingere tandr ă, dar aceast ă senza ție îi e fragmentat ă de
durere. Atunci, cresc intensitatea razei mele trimi țându-i gânduri de iubire.
Dr. N: Vezi vreun semn c ă aceast ă sporire ar func ționa?
S.: (fericit) Da, detectez venind de la Alice noi m ostre de energie care nu mai sunt atât de
întunecate. Se produc schimb ări în emo țiile ei… nu mai plânge… se uit ă în jurul s ău… m ă simte.
Zâmbe ște.
Dr. N: Ai terminat?
S.: Ea va fi bine. E timpul s ă plec. Voi veghea asupra ei, dar știu c ă va trece peste asta, ceea ce
e bine, pentru c ă voi fi ocupat o vreme.
Dr. N: Înseamn ă c ă nu o vei mai contacta mai târziu?
S.: (ofensat) Sigur c ă nu] Voi r ămâne în contact cu ea oricând va avea nevoie. Ea e iubirea
vie ții mele.

Chiar și cel mai novice dintre ghizii-studen ți este mai îndemânatic în ceea ce prive ște folosirea
acestor proceduri decât majoritatea sufletelor afla te la un nivel mediu de dezvoltare; dar asupra
acestor aspecte voi insista mai târziu, în capitolu l 4, în cadrul sec țiunilor referitoare la reabilitarea
energiei. Cu toate acestea, majoritatea sufletelor cu care am lucrat reu șesc s ă ob țin ă efectele dorite
atunci când ac ționeaz ă din lumea spiritelor asupra unui trup fizic. Una d intre modalit ăț ile
caracteristice alese de suflete este efectul unei r aze de energie concentrat ă descris mai sus de
Tammano. Aceste proiec ții de energie plin ă de iubire pot avea efecte foarte puternice asupra
oamenilor afla ți în st ări de traume emo ționale, chiar și atunci când sunt folosite de suflete mai pu țin
experimentate.
Practican ții orientali de yoga și medita ție folosesc chakrele în moduri comparabile acelora prin
care sufletele împart corpul uman când aplic ă energia t ămăduitoare. Cei care practic ă t ămăduirea
chakrelor spun c ă, din moment ce avem un trup eteric, care exist ă în conjunc ție cu cel fizic,
vindecarea trebuie s ă țin ă seama de ambele elemente. A lucra asupra Chakrei p resupune deblocarea
energiilor noastre spirituale și emo ționale, prin diferite puncte ale corpului, aflate î n șira spin ării,
inim ă, gât, frunte și a șa mai departe, pentru a deschide și a armoniza corpul.

Modalit ăț i în care spiritele iau leg ătura cu cei încarna ți

Atingerea somatic ă
Am combinat termenii clinici de „leg ătur ă somatic ă” și, respectiv, „atingere terapeutic ă” pentru
a descrie metoda pe care o folosesc sufletele neînc arnate, direc ționând razele de energie c ătre
diferitele p ărți ale unui trup încarnat. Vindecarea nu se limiteaz ă la punctele de pe corp unde sunt
reprezentate chakrele la care am f ăcut referire mai sus. Sufletele care se întorc spre a-i alina pe cei
răma și în via ță caut ă locurile cele mai receptive la energia lor. Am v ăzut o exemplificare a acestui
fapt în cazul 1 (Tammano insistând asupra unui punc t situat în spatele urechii stângi a so ției sale).
Energia transmis ă de emi ță tor devine terapeutic ă în momentul în care se formeaz ă o punte între
mintea acestuia și cea a receptorului prin transmisia telepatic ă.

15/226 Formarea unei astfel de pun ți, prin intermediul gândurilor, c ătre un trup ce sufer ă este somatic ă
în m ăsura în care metodele sunt fiziologice; fapt care p resupune atingerea subtil ă a organelor
trupului, ob ținându-se anumite reac ții emo ționale, care pot include și folosirea sim țurilor. Aplicate
cu pricepere, razele de energie pot evoca recunoa șterea prin vedere, sunet, gust și miros. Ideea
principal ă a recunoa șterii este de a convinge persoana îndurerat ă de faptul c ă acela pe care îl iube ște
și pe care îl consider ă pierdut pentru totdeauna se afl ă înc ă în via ță . Scopul atingerii somatice este
de a permite persoanei zdrobite de durere s ă accepte situa ția în sensul c ă absen ța celui disp ărut
reprezint ă doar o schimbare de realitate, și nu un final. Într-un mod fericit, aceasta va perm ite
îndoliatului s ă mearg ă mai departe și s ă-și continue via ța în mod constructiv.
De asemenea, sufletele sunt capabile s ă se deprind ă cu atingerea somatic ă. Urm ătorul caz, al
unui b ărbat de patruzeci și nou ă de ani care a murit de cancer, este un exemplu în acest sens. De și
sufletul acestui om nu se dovede ște a fi prea îndemânatic, inten țiile sale sunt totu și bune.

Cazul 2
Dr. N: Ce tehnic ă folose ști pentru a intra în leg ătur ă cu so ția ta?
S.: Oh, tot vechea mea metod ă – insist asupra por țiunii din mijlocul pieptului.
Dr. N: De ce tocmai acolo?
S.: Îmi direc ționez raza de energie chiar spre inim ă. Dac ă m ă abat pu țin, nu conteaz ă prea mult.
Dr. N: Și de ce consideri c ă aceast ă metod ă este cea mai potrivit ă?
S.: Sunt în tavan, ea e aplecat ă și plânge. Când am atins-o prima dat ă cu raza mea, s-a ridicat.
Suspin ă adânc și simte ceva, se uit ă în sus. Apoi îmi folosesc tehnica de împr ăș tiere.
Dr. N: Despre ce e vorba?
S.: (zâmbe ște) Oh, știi, împr ăș tii energie în toate direc țiile dintr-un punct central din tavan. De
obicei, unul dintre aceste fascicule ajunge în locu l potrivit – capul – sau oriunde altundeva.
Dr. N: Cum determini locul potrivit?
S.: E cel care nu este blocat de energie negativ ă.

Face ți compara ția între acest al doilea caz și urm ătorul client, care î și împr ăș tie energia cu
aten ție, concentrându-se pe un anumit loc, ca și cum ar aplica glazura pe o pr ăjitur ă.

Cazul 3
Dr. N: Descrie-mi, te rog, cum procedezi pentru a- ți ajuta so țul cu energia ta.
S.: Voi lucra asupra bazei capului, chiar deasupra șirei spin ării. Doamne, Kevin sufer ă prea
mult. Nu voi pleca pân ă când nu se va sim ți mai bine.
Dr. N: De ce te concentrezi anume pe acest loc?
S.: Pentru c ă știu c ă îi pl ăcea s ă-i masez ceafa, a șadar este o por țiune în care este mai receptiv
la atingeri vibra ționale. Apoi m ă joc în aceast ă zon ă ca și cum i-a ș face masaj – ceea ce și fac, de
fapt.
Dr.N: Te joci?
S.: (subiectul meu chicote ște și-și întinde mâna în fa ță , deschizând complet palma) Da, îmi
împr ăș tii energia și rezonez și eu la atingere. Apoi folosesc ambele mâini, în ju rul fiec ărei p ărți a
capului lui Kevin, pentru a ob ține efectul maxim.
Dr. N: Știe c ă e ști tu?
S.: (cu un zâmbet pervers) Oh, b ănuie ște c ă trebuie s ă fiu eu. Nimeni altcineva nu-i putea face
ceea ce îi fac eu, și îmi ia numai un minut.
Dr. N: Nu-i va fi dor de astfel de mângâieri dup ă ce te vei întoarce în lumea spiritelor?
S.: Credeam c ă știi aceste lucruri. M ă pot întoarce oricând va fi cuprins de deprimare și va tânji
dup ă mine.
Dr. N: Întrebam doar. Nu vreau s ă fiu insensibil, dar ce va fi dac ă Kevin va cunoa ște o alt ă
femeie în aceast ă via ță ?

16/226 S.: A ș fi încântat ă dac ă va fi din nou fericit. Acest fapt st ă m ărturie despre cât de bine ne-a fost
împreun ă. Via ța noastr ă împreun ă – fiecare moment al acesteia – nu este pierdut ă, chiar va putea fi
recuperat ă și jucat ă din nou în lumea spiritelor.

Tocmai când credeam c ă dobândisem o în țelegere complet ă asupra capacit ăț ilor și limitelor
sufletelor, avea s ă apar ă un client care s ă risipeasc ă aceste no țiuni imperfecte. Mult ă vreme am spus
oamenilor c ă toate sufletele par s ă întâmpine probleme în a trece peste suspinele de d urere, înainte
de a începe s ă lucreze cu energia t ămăduitoare. Avem, în cele ce urmeaz ă, un scurt citat din
experien ța unui reprezentant al nivelului III, a c ărui tactic ă de apropiere, chiar din timpul apogeului
durerii, a dovedit c ă m ă în șelam.

Nu sunt inhibat de oamenii care plâng în hohote. Te hnica mea e de a-mi coordona
rezonan ța vibra țional ă cu varia țiile tonale ale corzilor lor vocale și apoi de a s ări direct în
creier. În acest fel îmi pot alinia energia pentru a realiza o contopire mai rapid ă a esen ței
mele cu trupul lor. În curând ei se vor opri din pl âns f ără s ă știe de ce.

Personific ări prin intermediul obiectelor
Mi-a fost dat s ă aud ni ște pove ști absolut fascinante, referitoare la folosirea uno r obiecte
familiare, de genul celei care urmeaz ă. De vreme ce b ărba ții mor, de obicei, înaintea so țiilor, aflu
despre tehnicile de folosire a energiei mai mult di n perspectiva lor. Aceasta nu înseamn ă c ă
sufletele b ărba ților sunt mai prolifice în vindec ări, gra ție faptului c ă au mai des posibilitatea de a o
practica. Sufletul despre care e vorba în cazul 4 a fost la fel de eficient în vie țile sale anterioare –
când a fost femeie și a murit înaintea so țului ei – ca și în cea actual ă, când este b ărbat.

Cazul 4
Dr. N: Ce faci dac ă, imediat dup ă moarte, eforturile tale nu- și ating efectul dorit, în nici un
punct al trupului?
S.: Dac ă v ăd c ă Helen, so ția mea, nu îmi simte apropierea în mod direct, m ă voi ajuta de un
obiect familiar.
Dr. N: Te referi la un animal, un câine sau o pisic ă?
S.: Am folosit asta înainte… dar nu, nu de data a sta. Am hot ărât s ă m ă folosesc de un obiect
personal, la care so ția mea știa c ă țin foarte mult. Am ales inelul meu.

În acest punct subiectul mi-a explicat c ă, în timpul vie ții ce tocmai trecuse, a purtat întotdeauna
un inel cu model indian, cu o piatr ă turcoaz în mijloc. Deseori, pe când st ătea împreun ă cu so ția sa
în fa ța focului, discutând despre ziua care se încheiase, avea obiceiul s ă se joace cu piatra de la inel.
So ția sa îl tachina adesea c ă, în acest fel, va sfâr și prin a toci piatra cu totul. Odat ă, Helen i-a spus
că observase acest tic nervos chiar din seara în care se cunoscuser ă.

Dr. N: Cred c ă am în țeles cum stau lucrurile cu inelul, totu și, ce vei face cu el ca spirit?
S.: Atunci când lucrez cu obiecte și cu oameni trebuie s ă a ștept pân ă ce ambian ța devine foarte
lini știt ă. La trei s ăptămâni dup ă moartea mea, Helen a aprins un foc în care a privi t cu lacrimi în
ochi. Am început s ă-mi învelesc energia în cadrul focului, folosindu-l ca pe un conductor de c ăldur ă
și de elasticitate.
Dr. N: Scuz ă-mi întreruperea, dar ce în țelegi prin elasticitate?
S.: Mi-a luat secole s ă înv ăț asta. Energia elastic ă este fluid ă. Pentru ca energia sufletului meu
să devin ă fluid ă trebuie s ă m ă concentrez intens și s ă exersez, deoarece aceasta trebuie s ă fie sub țire
și moale. Focul serve ște ca un catalizator în acest procedeu.
Dr. N: Ceea ce este exact opusul unei raze puternic e, înguste de energie?

17/226 S.: Exact. Pot s ă fiu foarte eficient prin schimbarea rapid ă a energiei mele din stare fluid ă în
stare solid ă și invers. Aceast ă modificare este subtil ă, dar treze ște mintea uman ă.

Not ă: Al ți clien ți mi-au spus despre aceast ă tehnic ă a modific ării energiei c ă „gâdil ă mintea
uman ă”.

Dr. N: Interesant, te rog, continu ă.
S.: Helen intrase în conexiune cu focul și, a șadar, și cu mine. Pentru un moment durerea i-a
fost mai pu țin cople șitoare, a șa c ă m-am îndreptat direct spre vârful capului ei. Mi-a sim țit slab
prezen ța. Nu era de ajuns. Am început apoi s ă-mi modific energia, dup ă cum ți-am spus, alternând
de la solid la fluid, bifurcând-o.
Dr. N: Ce faci, de fapt, atunci când „bifurci” ener gia?
S.: O divid. În vreme ce p ăstrez un fluid u șor de energie pe capul s ău, spre a men ține contactul,
bifurc o raz ă puternic ă spre cutia în care se afl ă inelul meu, în sertarul mesei. Inten ția mea e s ă
deschid o cale direct ă și neted ă, dinspre mintea ei spre inel, pentru a o direc ționa într-acolo; pentru
aceasta folosesc o raz ă de energie cu intensitate constant ă.
Dr. N: Ce face Helen?
S.: Cu ajutorul îndrum ării mele, se ridic ă încet, f ără s ă știe prea bine de ce. Se îndreapt ă, ca și
cum ar fi somnambul ă, spre mas ă și ezit ă. Apoi deschide sertarul. Continuu s ă bifurc raza de
energie, focalizând-o înainte și înapoi, de la mintea ei la capacul cutiei. Helen deschide cutia (cu un
oftat adânc) și scoate inelul, ținându-l în mâna stâng ă. Atunci știu c ă am reu șit.
Dr. N: De ce?
S.: Pentru c ă inelul înc ă îmi mai p ăstreaz ă o parte din energie. Nu vezi? Ea simte energia mea
în amândou ă p ărțile în care am direc ționat-o. Acesta este un semnal bidirec țional foarte eficient.
Dr. N: Da, în țeleg – ce faci apoi cu Helen?
S.: Acum construiesc un pod, între mine, care stau în dreapta ei și inelul aflat în stânga sa,
suprasolicitându-m ă din punct de vedere energetic. Helen s ărut ă apoi inelul meu și spune:
„Mul țumesc, dragul meu, știu acum c ă e ști cu mine. Voi încerca s ă trec peste asta și s ă fiu mai
curajoas ă”. Vreau s ă încurajez pe oricine se afl ă într-un stadiu de durere profund ă pricinuit ă de
dispari ția cuiva drag, s ă ia exemplu de la mediumii talenta ți care doresc s ă g ăseasc ă persoane
disp ărute. Lua ți o bijuterie, un articol vestimentar – orice a apa r ținut celui disp ărut – și ține ți-l pentru
o vreme într-un loc familiar, apoi deschide ți-vă mintea, eliminând orice alte gânduri neimportante.

Înainte de a încheia sec țiunea aceasta vreau s ă v ă relatez istoria mea favorit ă referitoare la
contactul energetic pe care îl pot realiza fiin țele discarnate cu ajutorul obiectelor.
So ția mea, Peggy, este asistent ă medical ă la sec ția de oncologic, are o licen ță în consiliere, și
având în vedere c ă se ocup ă de chimioterapie în spital, intr ă adesea în contact cu bolnavii de cancer
și cu familiile acestora, cât și cu personalul azilului. Câteva dintre aceste feme i și so ția mea sunt
prietene apropiate și se întâlnesc cu regularitate într-un grup de ajut orare. Una dintre membrele
grupului este o proasp ătă v ăduv ă al c ărui so ț, Clay, a murit de cancer. Lui Clay îi pl ăceau trupele de
dans, a șa c ă el și so ția lui mergeau adesea în excursii în locurile unde aveau spectacole cele mai
mari trupe de acest gen.
Într-o noapte, dup ă moartea lui Clay, so ția mea și restul membrelor grupului de ajutor se aflau
acas ă la v ăduva acestuia, a șezate în form ă de cerc în mijlocul podelei din sufragerie, discut ând
despre teoriile mele referitoare la întoarcerea suf letelor pentru a aduce alinare persoanelor iubite
rămase în via ța p ământeasc ă. V ăduva a exclamat frustrat ă: „De ce Clay nu mi-a dat nici un semn,
spre a m ă consola?”. Dup ă un moment de t ăcere, s-a auzit deodat ă muzica dintr-o combin ă
muzical ă a șezat ă pe un raft de c ărți, cântând piesa lui Glenn Miller “În the mood”. Di n câte am
în țeles, s-a l ăsat o lini ște împietrit ă, urmat ă de un hohot nervos de râs. Tot ce a mai putut spun e
văduva a fost: „Aceast ă combin ă n-a mai fost atins ă de doi anii”. Dar acest fapt are mai pu țin ă
importan ță , important e c ă a primit și a în țeles mesajul lui Clay.

18/226 Energia luminoas ă are câteva propriet ăț i de for ță electromagnetic ă, putând influen ța în mod
misterios obiectele. Joann și Jim sunt doi fo ști clien ți ai mei al c ăror mariaj este unul foarte bun,
fiind foarte apropia ți. Dup ă sesiunile lor, am început s ă discut ăm despre folosirea razelor de energie
de c ătre oamenii încarna ți. Ru șina ți, ei mi-au spus c ă atunci când se gr ăbesc î și combin ă energia pe
autostr ăzile din California pentru a împinge ma șinile din fa ța lor pe o band ă al ăturat ă. Când i-am
întrebat dac ă merg chiar bar ă la bar ă, mi-au r ăspuns: „nu, nu facem decât s ă direc țion ăm o raz ă
combinat ă de energie spre spatele capului șoferului și apoi s ă o bifurc ăm spre banda din dreapta, și
tot a șa”. Ei pretind c ă în mai mult de 50 % dintre cazuri acest procedeu l e reu șește. Le-am spus, mai
în glum ă, mai în serios, c ă împinsul ma șinilor pe autostrad ă poate fi o risip ă de putere și de energie
și c ă ar face mai bine s ă-și foloseasc ă abilit ăț ile într-un mod mai constructiv din punct de vedere al
exigen țelor lumii spiritelor, altfel, acest procedeu va r ămâne un obicei greu de schimbat.

Recunoa șterea în vise
Una dintre principalele modalit ăț i folosite de un suflet recent desprins pentru a-i contacta pe cei
pe care îi iube ște este apari ția în visele acestora. Durerea care ne-a pus st ăpânire pe minte în stare de
con știen ță este îndep ărtat ă temporar din gândurile noastre în timpul somnului. Chiar și atunci când
ne afl ăm într-o stare nu chiar de somn adânc, partea incon știent ă a min ții ne este mai receptiv ă. Din
nefericire, o persoan ă îndurerat ă se va trezi prea des dintr-un vis ce ar putea con ține un mesaj, astfel
încât acesta nu va putea fi înregistrat în memorie. Unele imagini și simboluri pe care le vis ăm nu au
nici o relevan ță pentru moment, acestea fiind interpretate drept do rin țe, ca de exemplu, în cazul în
care cineva viseaz ă c ă se afl ă împreun ă cu decedatul.
Înainte de a trece mai departe, vreau s ă fac câteva aprecieri despre natura general ă a viselor.
Gra ție experien ței mele profesionale referitoare la acest subiect, dobândite în urma relat ărilor
subiec ților mei afla ți sub hipnoz ă, pot încerca s ă ofer o explica ție asupra modului în care sufletele
discarnate folosesc starea de visare pentru a intra în contact cu cei ce tr ăiesc. Spiritele sunt foarte
selective în ceea ce prive ște folosirea secven țelor din visele noastre. Am ajuns la concluzia c ă
majoritatea viselor nu sunt profunde, idee ce mi-a fost confirmat ă și de faptul c ă în șiși speciali știi
acestui domeniu consider ă c ă multe dintre visele noastre din timpul nop ții sunt, pur și simplu, o
în șiruire de absurdit ăț i, cauzate de supraînc ărcarea circuitelor mentale în timpul zilei. În timp ul unor
anumite cicluri de somn mintea se descarc ă și atunci transmisia nervoas ă de-a lungul fisurilor
noastre sinaptice elibereaz ă energie pentru a relaxa creierul.
Am clasificat visele în trei moduri, unul dintre ac estea fiind starea de cur ăț enie a casei. Uneori,
în timpul nop ții, multe gânduri r ătăcite din timpul zilei sunt amestecate și înl ăturate din minte
întocmai unui lucru f ără sens. Mai mult, nu le pricepem pentru c ă nici nu e nimic de în țeles. Pe de
alt ă parte, știm c ă partea preponderent ă a somnului este cea cognitiv ă. Am împ ărțit aceast ă stare în
dou ă p ărți, cea a rezolv ării problemelor și cea spiritual ă, desp ărțite doar de o linie sub țire de
demarca ție. Exist ă în acest sens oameni care au avut premoni ții despre anumite evenimente viitoare,
ca o consecin ță a viselor. Starea min ții noastre poate fi schimbat ă de vise.
Una dintre cele mai stresante perioade ale vie ții noastre este aceea a doliului, când pierdem – și
noi credem c ă pentru totdeauna – afec țiunea unei persoane pe care o iubim. Aproape singur ul
moment în care ne putem elibera de suferin ță este în timpul somnului. Mergem chinui ți la culcare și
atunci când ne trezim ne întâmpin ă aceea și durere, îns ă ce anume se întâmpl ă între aceste dou ă
momente este o enigm ă. În unele dimine ți ne trezim cu un gând mai bun referitor la pa șii ce trebuie
să-i parcurgem în scopul accept ării pierderii noastre. Rezolvarea unor probleme în timpul visului
este un proces de incuba ție mental ă, care a fost numit procedural, pentru c ă imaginile care ne apar
în vis ne înva ță cum s ă mergem mai departe. Dar dac ă în țelegerea acestor probleme vine de undeva
din afara noastr ă? Dac ă visul se revars ă în dimensiune spiritual ă, atunci aceia care ne contacteaz ă pe
aceast ă cale au pl ătit, probabil, o convorbire telefonic ă și un prompter, în încercarea de a ne ajuta s ă
trecem peste suferin țele noastre emo ționale.

19/226 Visele spirituale îi includ pe ghizii și profesorii no ștri, ca și pe rudele noastre primare de suflet,
care vin ca mesageri spre a ne ajuta oferindu-ne so lu ții. Nu trebuie îns ă s ă fim neap ărat îndurera ți
pentru a primi ajutor în acest fel. În cadrul acest or vise spirituale putem avea și unele reveniri de
memorie a experien țelor noastre din alte lumi fizice sau mentale, incl usiv din lumea spiritelor. Câ ți
dintre voi nu a ți visat c ă pute ți zbura sau înota pe sub ap ă? Am descoperit al ături de unii clien ți ai
mei c ă aceste amintiri mitice condu informa ții referitoare la vie țile tr ăite de ei pe alte planete, în
calitate de fiin țe inteligente zbur ătoare sau subacvatice. Frecvent, aceste secven țe din timpul viselor
ne ofer ă indicii metaforice pentru a putea face compara ții între vie țile noastre trecute și cea actual ă.
Caracterul nemuritor al sufletului nostru nu se sch imb ă prea mult de la un trup gazd ă la altul, a șa
încât aceste compara ții nu sunt chiar atât de bizare. Unele dintre cele mai mari revela ții ale noastre
ne vin din visele episodice ale evenimentelor, locu rilor și ale comportamentelor emanate din
experien țe de dinaintea intr ării în trupul actual.
În capitolul I am pomenit în treac ăt despre clasa de preg ătire pe care o urm ăm în lumea
spiritelor înainte de a ne întoarce pentru o nou ă via ță . Acest exerci țiu al sufletului este descris mai
în am ănun țime în prima mea carte, dar îl men ționez și în lucrarea de fa ță , întrucât este edificator
pentru visele noastre. Scopul cursului este de a pu tea recunoa ște anumi ți oameni și anumite
evenimente în viitor. În timp ce ne preg ătim s ă ne încarn ăm, un profesor subliniaz ă aspectele
importante stipulate în noul contract al vie ții noastre, întâlnirea și dialogul cu suflete ce apar țin
grupului nostru, dar nu numai, menite a ne împ ărt ăș i p ărți ale noii noastre vie ți constituie o parte
integrant ă a cursului.
Amintirile acestui curs preg ătitor pot fi declan șate în visele noastre, spre a aprinde o lumini ță în
întunericul disper ării, mai ales atunci când pierdem, în timpul vie ții, o rud ă primar ă de suflet. Jung
spunea: „Visele întruchipeaz ă dorin țe suprimate și temeri, dar pot, de asemenea, s ă dea expresie
unor adev ăruri de care nu putem sc ăpa, ce nu sunt nici iluzii și nici fantezii s ălbatice”. Uneori aceste
adev ăruri, reprezentate sub forma unor imagini arhetipal e în timpul viselor noastre, sunt ascunse în
adev ărate puzzle-uri metafizice. Simbolurile viselor sun t generalizate din punct de vedere cultural și
nici cuprinsul acestora nu este imun la aceast ă prejudecat ă. Fiecare persoan ă ar trebui s ă-și
foloseasc ă propria intui ție pentru a descifra simbolistica unui vis.
Aborigenii australieni, posesorii unei culturi ce î nsumeaz ă peste zece mii ani de istorie
neîntrerupt ă, cred c ă visul este, de fapt, un timp real, discutând în te rmenii realit ăț ii obiective.
Percep ția pe care o avem în timpul viselor este adesea la fel de real ă ca aceea din timpul con știentei.
Sufletele aflate în lumea spiritelor exist ă numai în timpul prezent, astfel, în func ție de cât de mult
timp a lipsit din punct de vedere fizic din via ța voastr ă, persoana pe care o iubi ți dore ște ca voi s ă
fi ți con știen ți c ă ea se afl ă înc ă în realitatea timpului „acum”. Cum v ă poate ajuta un spirit care v ă
iube ște s ă ob ține ți în țelegere și acceptare asupra acestor lucruri în visele voastr e?

Cazul 5
Subiectul meu din acest caz tocmai a murit de pneum onie la New York în 1935. Era o femeie
tân ără, de circa treizeci-treizeci și cinci ani, care venise la New York dup ă ce crescuse într-un mic
or ăș el din vest. Moartea Silviei a fost nea șteptat ă și ea a dorit s ă-i aduc ă alinare mamei ei îndoliate.

Dr. N: Te întorci imediat în lumea spiritelor dup ă moarte?
S.: Nu. Trebuie s ă-mi iau r ămas bun de la mama, a șa c ă am decis s ă r ămân pe P ământ pân ă
când ea va primi vestea.
Dr. N: Mai exist ă și altcineva pe care vrei s ă-l vezi înainte de a te duce la mama ta?
S.: (ezitând, cu o voce aspr ă) Da… am un vechi prieten pe nume Phil… Voi mer ge întâi la el.
Dr. N: (încet) în țeleg, îl iubeai pe Phil?
S.: (dup ă o pauz ă) Da, dar niciodat ă nu ne-am c ăsătorit… vreau doar s ă-l mai ating o dat ă. Nu
pot s ă-l contactez pentru c ă este adormit și sfor ăie, deci nu viseaz ă. Nu pot sta mult deoarece vreau
să ajung la mama înainte ca ea s ă afle ce s-a întâmplat cu mine.

20/226 Dr. N: Nu cumva ai fost un pic prea gr ăbit ă cu Phil? De ce n-ai a șteptat un ciclu de vise potrivit
pentru a-i l ăsa un mesaj?
S.: (decis ă) Phil n-a mai f ăcut parte din via ța mea de mul ți ani. M-am dat lui pe când eram
amândoi tineri. Nu cred c ă se mai gânde ște la mine… Și… bine. S ă-l contactez printr-un vis…
Oricum ar putea pierde mesajul. Urmele energiei mel e sunt suficiente deocamdat ă, pentru c ă vom fi
împreun ă din nou în lumea spiritelor.
Dr. N: Dup ă ce pleci de la Phil te duci la mama ta?
S.: Da. Încep printr-un mod de comunicare mai conve n țional, prin gânduri, raiul este treaz ă,
dar nu ajung nic ăieri. Este atât de trist ă. Durerea de a nu fi al ături de mine o cople șește.
Dr. N: Ce metode ai încercat?
S.: Îmi proiectez gândurile cu o lumin ă portocalie, asem ănătoare fl ăcării unei lumân ări,
plasându-mi lumina în jurul capului ei, trimi țându-i gânduri de iubire. Nu sunt eficient ă. Nu simte
că sunt cu ca. Voi încerca s ă-i apar într-un vis.
Dr. N: Foarte bine, Silvia, arat ă-mi cum faci. Începe, te rog, prin a-mi spune dac ă alegi un vis
al mamei tale sau po ți crea tu singur ă unul.
S.: Nu pot crea înc ă bine vise. E mult mai u șor pentru mine s ă aleg unul al ci, la care s ă iau
parte, pentru a putea ob ține un contact mai natural. Vreau s ă știe sigur c ă eu sunt cea care-i apare în
vis.
Dr. N: Bine, acum condu-m ă cu tine prin acest proces.
S.: Primele câteva vise sunt nepotrivite. Unul e o aiureal ă plin ă de absurdit ăț i. Altul e un
fragment dintr-o via ță trecut ă, în care nu apar îns ă. În cele din urm ă este un fragment în care ca
merge pe ni ște câmpii în jurul casei mele. Ar trebui s ă știi c ă nu e îndurerat ă acum, pentru c ă înc ă
nu am murit.
Dr. N: Cu ce te ajut ă acest vis, dac ă nu apari în el?
S.: (râzând) Ascult ă, nu vezi c ă încerc s ă intru pe nesim țite în visul ei?
Dr. N: Po ți schimba secven ța visului pentru a te include în el?
S.: Sigur, voi intra în vis din cealalt ă parte a câmpului, armonizându-mi energia cu gândur ile
mamei. Proiectez o imagine despre mine similar ă cu cea pe care am avut-o atunci când m-a v ăzut
ultima oar ă. Vin încet peste câmp ca s ă se poat ă obi șnui cu prezen ța mea. M ă ondulez și zâmbesc, și
apoi vin la ea. Ne îmbr ăț ișă m, iar acum îi transmit trupului ei adormit unde de energie
regeneratoare.
Dr. N: Ce înseamn ă asta pentru mama ta?
S.: Aceast ă imagine este ridicat ă la un nivel mai înalt de con știen ță pentru mama mea, întrucât
vreau s ă m ă asigur c ă visul va r ămâne cu ca și dup ă ce se va trezi.
Dr. N: Cum po ți s ă fii sigur ă ca nu va crede c ă este vorba doar de o proiec ție a dorin țelor ei de
a te vedea, considerând visul ca nefiind real?
S.: Influen ța pe care o poate avea un asemenea vis viu este foa rte mare. Când mama se va trezi,
în mintea ei va r ămâne imaginea acelui peisaj, al ături de mine și va b ănui c ă sunt cu ea. Memoria
devine atât de real ă în timp, încât va fi sigur ă de asta.
Dr. N: Silvia, este oare imaginea din vis mi șcat ă dintr-o realitate incon știent ă într-una
con știent ă de transferul t ău de energie?
S.: Da, este un proces do filtrare, în cadrul c ăruia continuu s ă trimit unde de energie în ea în
urm ătoarele câteva zile, pân ă când va începe s ă-mi accepte trecerea. Vreau s ă cread ă c ă înc ă mai
sunt o parte a ei și c ă voi fi întotdeauna.

Întorcându-ne înapoi la starea de somn a lui Phil, este clar c ă Silvia nu a inten ționat s ă stea
mult timp pentru a- și manifesta sentimentele în cadrul min ții lui scufundate în incon știent. Visele nu
par s ă se desf ăș oare în stadiile adânci (delta) ale activit ăț ii mentale, în cadrul c ărora mi șcarea
ochilor nu e atât de rapid ă. Somnul REM, cunoscut și ca somnul paradoxal, este mult mai u șor și
mai activ, ca atare, în ceea ce prive ște visele ce au loc, mai ales în perioada de începu t și de final a

21/226 somnului. În urm ătorul caz, cel care viseaz ă va fi contactat între vise, probabil pentru c ă se afla înc ă
în somnul REM.
Toate sufletele cu care am intrat în contact și creaz ă vise se implic ă în visele oamenilor, dar
modalitatea lor de a proceda comport ă dou ă deosebiri majore.

1. Modificarea Viselor . Este vorba de procedeul prin care un suflet disca rnat îndemânatic intr ă
în mintea unei persoane adormite și schimb ă par țial un vis deja existent aflat în curs de desf ăș urare.
Aceast ă tehnic ă o voi numi interlinearitate, spiritele plasându-se în rândul actorilor respectivului
vis, în a șa fel încât cel care viseaz ă nu este con știent de falsificarea scenariului prin aceste secve n țe.
În acest fel a procedat Silvia cu mama sa. Ea a a șteptat s ă intre în visul potrivit pentru a ini ția în
cadrul acestuia o u șoar ă ajustare. Cu toate c ă aceast ă procedur ă de apropiere pare a fi dificil ă, sunt
convins c ă cea de-a doua o dep ăș ește în complexitate.

2. Crearea unui vis. În aceste cazuri, sufletul trebuie s ă-și creeze și sa implanteze cu totul un
vis nou, trasând și țesând tapetul acestor imagini într-o prezentare pot rivit ă pentru atingerea
scopului propus. Crearea ori modificarea unor scene în mintea celui care viseaz ă sânt menite trans-
miterii unui mesaj, fapt pe care îl percep ca pe o dovad ă de dragoste. Dac ă acest proces al cre ării
unui vis nu este dus cu pricepere la îndeplinire, î n a șa fel încât visul s ă aib ă o însemn ătate cert ă, cel
ce viseaz ă se va trezi diminea ța amintindu- și doar ni ște fragmente dezlânate sau chiar nimic.

Pentru a ilustra folosirea terapeutic ă a cre ării viselor, voi cita cazul unui subiect aflat la n ivelul
V, pe nume Bud, care, în ultima sa via ță , a fost ucis într-o b ătălie din cel de-al doilea r ăzboi mon-
dial, în anul 1942. Cazul include o persoan ă care viseaz ă, pe nume Walt, fratele ce i-a supravie țuit
lui Bud. Acesta din urm ă este un adept al cre ării viselor, astfel încât, dup ă moartea sa pe câmpul de
bătălie, s-a întors în lumea spiritelor, unde a preg ătit o metod ă eficient ă pentru a-l consola pe Walt.
Cazul de fa ță este unul dintre acelea care îmi l ărgesc perspectiva asupra metodelor subtile de
integrare pe care le pot folosi sufletele asupra oa menilor adormi ți, în timpul acestui caz dens,
subiectul meu va descrie tehnicile referitoare la v ise, pe care le-a înv ăț at de la ghidul s ău, Axinar.

Cazul 6
Dr. N: În ce fel pl ănuie ști s ă u șurezi durerea fratelui t ău dup ă întoarcerea ta în lumea spiritelor?
S.: Axinar a lucrat împreun ă cu mine la elaborarea unei strategii eficiente. E o situa ție deosebit
de delicat ă, având în vedere c ă suntem împreun ă cu perechea lui Walt.
Dr. N: Te referi la o acea parte dual ă a energiei lui Walt, r ămas ă în urm ă în timpul încarn ării
lui pe P ământ?
S.: Da. Walt și cu mine facem parte din acela și grup de suflete, încep prin a m ă conecta cu
natura sa divizat ă aici, pentru a stabili o comunicare mai apropiat ă cu acea parte a lui Walt care se
afl ă pe P ământ.
Dr. N: Explic ă, te rog, aceast ă procedur ă.
S.: Plutesc chiar lâng ă locul în care este ancorat ă energia lui r ămas ă aici și m ă contopesc
repede cu ea. Acest fapt serve ște unei înregistr ări perfecte a amprentei energetice a lui Walt. Exis t ă
deja o leg ătur ă telepatic ă între noi, dar vreau s ă am o uniune vibra țional ă mai puternic ă atunci când
ajung în apropierea lui.
Dr. N: De ce dore ști s ă ai cu tine, la întoarcerea pe P ământ, o amprent ă perfect ă a energiei lui
Walt?
S.: Pentru a putea stabili o leg ătur ă mai strâns ă cu visele pe care le voi crea.
Dr. N: De ce nu poate jum ătatea lui Walt, r ămas ă în lumea spiritelor, s ă ia leg ătura cu el pe
Pământ, în loc s ă o faci tu?
S.: (t ăios) Acest lucru nu func ționeaz ă prea bine. Nu e nimic mai mult decât a vorbi cu si ne
însu ți. Nu exist ă, a șadar, nici un impact, mai cu scam ă în timpul somnului. Este un fiasco.

22/226 Dr. N: Foarte bine, din moment ce ai cu tine ampren ta exact ă a energiei lui Walt, ce se petrece
atunci când intri în trupul s ău adormit?
S.: se zvârcole ște în timpul nop ții și sufer ă cu adev ărat în urma mor ții mele. Axinar m-a înv ăț at
să lucrez între vise, pentru c ă el însu și exceleaz ă în aceste transferuri de energie.
Dr. N: Deci, lucrezi între vise?
S.: Da. În acest fel pot l ăsa mesaje în dou ă vise diferite, ca s ă le unesc apoi, pentru o mai mare
receptivitate. Având amprenta exact ă a energiei lui Walt, pot s ă alunec în mintea sa mai u șor și s ă-
mi desf ăș or energia. Dup ă vizita mea urmeaz ă, ca o reac ție întârziat ă, un al treilea vis, referitor la
cele dou ă de dinainte, Walt v ăzându-ne din nou împreun ă, într-o secven ță din afara trupului, pe care
nu o va recunoa ște ca fiind din lumea spiritelor, dar activarea ace stor amintiri îl va sus ține.

Not ă: Unele culturi, ca aceea a misticilor tibetani, cred și recunosc lumea spiritelor aproape ca
pe un paradis fizic, fiind o parte natural ă a viselor.

Dr. N: Ce reprezentau visele pe care le-ai creat?
S.: Walt era cu trei ani mai mare decât mine, și ne jucam mult
Împreun ă în copil ărie. Când a împlinit treisprezece ani, lucrurile s- au schimbat pu țin, nu pentru
că am fi fost mai pu țin apropia ți, ci din cauz ă c ă a început s ă prefere compania celor de vârsta lui,
astfel c ă eu am fost exclus. Într-o zi, Walt și prietenii lui se leg ănau pe o funie legat ă de creanga
unui copac mare, deasupra unei b ălți, lâng ă ferma noastr ă. Eram prin apropiere și priveam. Ceilal ți
băie ți au plecat primii. Fiind ocupa ți s ă se stropeasc ă, nu au v ăzut c ă Walt, s ărind prea sus, s-a lovit
cu capul de o alt ă crac ă și a c ăzut în ap ă. Am plonjat în balt ă și i-am ridicat capul, strigând dup ă
ajutor. Mai târziu, Walt mi-a spus, privindu-m ă cu o expresie uluit ă: „Mul țumesc c ă m-ai salvat,
Buddy”. Am crezut c ă în urma acestei fapte voi fi admis în cercul lor, dar, câteva s ăpt ămâni dup ă
aceea, Walt și prietenii lui nu m-au l ăsat s ă joc împreun ă cu ei o partid ă de softball. M-am sim țit
tr ădat c ă Walt nu mi-a luat ap ărarea. În timpul jocului, mingea a nimerit în ni ște tufi șuri, ei
neputând s-o mai g ăseasc ă. În acea sear ă, am g ăsit mingea și am ascuns-o în hambarul nostru. Eram
copii s ăraci, și în lipsa mingii nu s-a mai jucat softball pân ă când unul dintre b ăie ți nu a primit de
ziua lui o alta.
Dr. N: Spune-mi, ce mesaj voiai s ă-i transmi ți lui Walt?
S.: Am vrut s ă-i ar ăt dou ă lucruri. Odat ă, am dorit ca fratele meu s ă m ă vad ă plângând și
ținându-i capul însângerat în bra țe, pe banca de lâng ă lac, ca s ă-și aminteasc ă ce ne-am spus atunci
când s-a oprit din plâns. Al doilea vis despre jocu l de softball s-a terminat când am ad ăugat o
continuare la acesta, ducându-l la hambar, unde min gea era înc ă ascuns ă. I-am zis lui Walt ca i-am
iertat orice gre șeal ă care m-ar fi putut r ăni. Vreau s ă știe c ă voi fi al ături de el întotdeauna și c ă
devotamentul pe care îl avem unul pentru cel ălalt nu va muri. Va ști asta când se va întoarce la
vechiul hambar și va g ăsi mingea acolo.
Dr. N: Mai e nevoie ca Walt s ă viseze înc ă o dat ă toate acestea, dup ă vizita ta?
S.: (râde) Nu e necesar, atâta vreme cât și-a amintit dup ă ce s-a trezit locul în care era ascuns ă
mingea. Mergând la vechiul hambar și g ăsind-o, a f ăcut ca mesajul pe care i l-am transmis s ă se
lege. Acest fapt l-a determinat pe Walt s ă accepte cu senin ătate moartea mea.

Simbolistica viselor se întinde pe mai multe nivele ale min ții, unele dintre ele fiind abstracte,
iar altele, emo ționale. Visele din acest caz, cuprinzând imagini di n experien ță , reîmprosp ăteaz ă
amintiri tulbur ătoare ale celor doi fra ți, într-o felie a unei perioade de timp. Unificarea viitoare i-a
fost ilustrat ă lui Walt într-un al treilea vis în care ambele suf lete se aflau împreun ă, fericite în lumea
spiritelor.
Mi-a luat destul de mult ă vreme pân ă s ă g ăsesc un subiect avansat, în ucenicie la un maestru în
acest domeniu al viselor, titlu pe care îl consider potrivit a fi acordat lui Axinar, în cazul nr. 6. Ca în
orice tehnic ă spiritual ă, unele suflete dau dovad ă de o mai mare înclina ție spre a atinge aptitudini
avansate decât altele. În cazul 6, nu numai c ă Bud a creat ni ște vise în mintea lui Walt, dar s-a și

23/226 angajat într-o tehnic ă mai complex ă de a le uni într-o tem ă central ă a iubirii și a sprijinului dedicat ă
fratelui s ău. În cele din urm ă, Bud a produs dovezi fizice în sprijinul ideii c ă, într-adev ăr, a fost
acolo, prin indicarea locului în care a fost ascuns ă mingea de baseball. Nu vreau s ă știrbesc în nici
un fel meritele Silviei, din cazul 5, pentru c ă și ea a fost foarte eficient ă în modul în care a intrat în
visul mamei sale pentru a o consola. Atât c ă actorul principal al cazului 6 a dat dovad ă de mai mult ă
măiestrie spiritual ă.

Transmisiuni prin intermediul copiilor
Atunci când sufletele au dificult ăț i în a ajunge la mintea unui adult doborât de greut ăț i, ei pot
apela la posibilitatea de a folosi copiii drept con ductori ai mesajelor lor. Ace știa sunt mai receptivi
la spirite, pentru c ă nu sunt condi ționa ți s ă se îndoiasc ă sau s ă opun ă rezisten ță supranaturalului. În
mod frecvent, persoana mai tân ără aleas ă s ă fie conductorul mesajului este un membru al famili ei
celui plecat. Aceast ă situa ție este de ajutor spiritului care încearc ă s ă ajung ă la o rud ă r ămas ă în
via ță , mai ales dac ă implic ă persoane din aceea și cas ă. Cazul urm ător este al unui b ărbat care a
murit de atac cardiac în curtea din spate a casei s ale, având vârsta de patruzeci și doi de ani.

Cazul 7
Dr. N: Ce faci pentru a- ți consola so ția în momentul mor ții tale?
S.: Pentru început încerc s ă o îmbr ăț ișez cu energia mea, dar nu am înc ă priceperea necesar ă
(subiectul se afl ă la nivelul III). Pot s ă m ă ocup de durerea ei, dar nimic din ceea ce fac nu
func ționeaz ă. Sunt îngrijorat, pentru c ă nu vreau s ă plec înainte de a-mi lua r ămas bun de la ea.
Dr. N: Relaxeaz ă-te acum și continu ă încet. Vreau s ă-mi explici cum ac ționezi în fa ța acestei
dileme.
S.: Îmi dau seama c ă m ă pot apropia de Irene și o pot consola prin intermediul fiicei noastre de
zece ani, Sarah.
Dr. N: De ce crezi c ă Sarah poate fi mai receptiv ă?
S.: Intre mine și fiica mea exist ă o leg ătur ă special ă. Și ea sufer ă mult în urma mor ții mele, dar
în acela și timp se și teme de ceea ce mi s-a întâmplat pe nea șteptate. Sarah nu în țelege înc ă toate
acestea. Sunt prea mul ți vecini în jur care încearc ă s-o consoleze pe so ția mea. Nici unul dintre ei
nu-i acord ă prea mult ă aten ție feti ței mele, Sarah, care st ă singur ă în dormitorul nostru.
Dr. N: Vezi în asta o oportunitate?
S.: Da. De fapt, Sarah simte c ă sunt înc ă în via ță și este, astfel, mai deschis ă s ă-mi accepte
vibra țiile când intru în dormitor.
Dr. N: Bine – ce se întâmpl ă apoi intre tine și fiica ta?
S.: (respir ă adânc) Am reu șit! Sarah ține în mân ă un set de andrele ale mamei ei. Îi trimit
căldura prin ele și ea simte asta chiar acum. Folosesc apoi andrelele ca pe o trambulin ă pentru a
ajunge la șira spin ării, la baza gâtului și m ă focalizez în jurul b ărbiei ei (subiectul se opre ște și
începe s ă râd ă).
Dr. N: Ce te-a înveselit a șa?
S.: Sarah chicote ște pentru c ă îi gâdil b ărbia, a șa cum f ăceam atunci când mergea la culcare.
Dr. N: Ce faci acum?
S.: Mul țimea de oameni pleac ă, pentru c ă am fost scos în strad ă și a șezat într-o ambulan ță .
Irene intr ă singur ă în dormitor, pentru a se preg ăti s ă mearg ă la spital. Vrea, de asemenea, s ă
verifice în ce stare se afl ă fiica noastr ă. Sarah se uit ă la ea și-i spune: „M ămico, nu trebuie s ă pleci,
pentru c ă tata este aici, cu mine – știu, deoarece simt cum îmi gâdil ă b ărbia.”
Dr. N: Și ce face atunci so ția ta?
S.: Irene este sc ăldat ă de lacrimi, dar nu mai plânge atât de tare ca înai nte, pentru c ă nu vrea s-o
sperie pe Sarah. A șa c ă o îmbr ăț ișeaz ă pe micu ța noastr ă feti ță .
Dr. N: Irene nu vrea s ă accepte ceea ce crede c ă este fantezia fetei voastre, anume faptul c ă ai fi
în continuare cu ea?

24/226 S.: Nu înc ă – dar sunt gata acum pentru Irene. Îndat ă ce so ția mea o îmbr ăț ișeaz ă pe fiica
noastr ă, sar spa țiul dintre ele, trimi țând fluxuri de energie asupra amândorura. Irene m ă simte și ea,
de și nu atât de intens ca Sarah. Ele se a șaz ă pe pat, ținându-se în bra țe, cu ochii închi și. Pentru un
moment, suntem to ți trei împreun ă, singuri.
Dr. N: Crezi c ă ai realizat ceea ce ți-ai propus pentru ast ăzi?
S.: Da, e destul. E timpul s ă plec și m ă retrag dintre ele, plutind afar ă din cas ă. Apoi m ă aflu
deasupra regiunii și sunt aspirat spre cer. Curând intru în acea lumin ă str ălucitoare, unde ghidul meu
vine s ă m ă întâlneasc ă.

Contactul prin obiecte/situa ții familiare
Poate p ărea, în lumina cazului din urm ă, c ă o dat ă ce sufletul desprins a ajuns afar ă și a luat
contact cu aceia care țin la el, se îndreapt ă spre lumea spiritelor, f ără s ă-i mai pese de a mai fi din
nou al ături de noi. Exist ă oameni care nu simt prezen ța unui suflet imediat dup ă moarte, dar o vor
percepe în viitor. Supravie țuitorii care și-au atins stadiul de acceptare în procesul asum ării durerii,
vor g ăsi mângâiere aflând c ă aceia pe care i-au iubit vegheaz ă înc ă asupra lor. Exist ă îns ă și dintre
aceia care niciodat ă nu re țin nimic.
Sufletele nu renun ță u șor la noi. Un alt fel în care spiritele se pun în l eg ătur ă cu oamenii este
prin intermediul anumitor obiecte ale naturii ce su nt asociate cu memoria lor. Aceste contacte sunt
eficiente în cazul acelor min ți care pot fi închise la toate celelalte forme de c omunicare spiritual ă. O
asemenea metod ă este ilustrat ă de urm ătorul caz. Subiectul meu, o femeie pe nume Nancy, î n ultima
ei via ță a murit subit dup ă treizeci și opt de ani de c ăsătorie cu Charles. So țul ei era blocat între
negare și stadiile de mânie ale durerii, emo țiile lui fiind atât de bine închise în el, încât nu putea s ă
accepte nici ajutorul prietenilor lor, nici posibil itatea de a apela la un consilier profesionist. Ca
inginer, mintea sa preponderent analitic ă refuza orice apropiere spiritual ă de pierderea sa, motivând
că aceasta e ne știin țific ă.
Sufletul femeii a încercat s ă ajung ă la so țul ei în câteva moduri, luni de-a rândul dup ă
înmormântare. Natura sa stoic ă crease un perete în jurul s ău, astfel încât Charles nici m ăcar nu
plânsese de la moartea so ției sale. Pentru a dep ăș i acest obstacol, Nancy a decis c ă îi poate atinge
mintea interioar ă prin intermediul sim țului mirosului, folosind un mijloc natural familiar
amândorura. Utilizarea organelor de sim ț de c ătre suflete întrege ște comunicarea cu partea
incon știent ă a min ții. Nancy a decis s ă foloseasc ă gr ădina ei, mai ales o tuf ă de trandafiri, pentru a
intra în leg ătur ă cu Charles.

Cazul 8
Dr. N: De ce crezi c ă Charles va reac ționa la prezen ța ta, dac ă te folose ști pentru aceasta de
gr ădina voastr ă?
S.: Deoarece știa c ă îmi iubeam gr ădina. În ceea ce-l prive ște, de fapt a trebuit s ă-i accepte
existen ța. Știa c ă mie îmi face pl ăcere, dar pentru el gr ădin ăritul însemna doar o munc ă dificil ă. Ca
să fiu sincer ă, m-a ajutat foarte pu țin în acest domeniu. Era prea ocupat cu proiectele sale mecanice.
Dr. N: A șadar, n-a dat nici o aten ție la ceea ce f ăceai în gr ădin ă?
S.: Nu, pân ă ce i-am atras aten ția spre ceva. Aveam o tuf ă favorit ă de trandafiri, în fa ța intr ării
noastre din fa ță . De câte ori t ăiam aceste flori i le treceam pe sub nas spunându-i c ă, dac ă nici acest
parfum dulce nu-l mi șcă, atunci cu siguran ță c ă nu are nimic romantic în suflet. Obi șnuiam s ă
râdem din aceast ă cauz ă, pentru c ă, de fapt, Charles era un amant tandru, dar n-ai fi zis de loc asta
privind lucrurile din afar ă. Pentru a evita discu țiile pe aceast ă tem ă, Charles m ă tachina spunând
moroc ănos: „Ace știa sunt trandafiri albi. Mie îmi plac cei ro șii”.
Dr. N: A șadar, ai pus la cale un plan legat de trandafiri, s pre a-l anun ța pe Charles c ă e ști înc ă
în via ță și c ă te afli înc ă al ături de el?
S.: Tufa mea de trandafiri s-a ofilit dup ă moartea mea, din cauza lipsei de aten ție. De fapt, toat ă
curtea mea se g ăsea într-o stare proast ă, pentru c ă Charles nu se descurca prea bine în acest

25/226 domeniu. Într-un weekend se plimba confuz în jurul gr ădinii, apoi a venit lâng ă trandafirii ce
apar țineau vecinului de al ături. A sim țit mirosul. Exact ceea ce a șteptam, și am intrat u șor în mintea
lui. S-a gândit atunci la mine și a privit spre tufa mea de trandafiri care se ofil ise.
Dr. N: Ai creat imaginea tufei de trandafiri în min tea sa?
S.: (suspin ă) Nu, pentru c ă, cel pu țin la început, nu și-ar fi dat seama de acest lucru. Având în
vedere mintea sa practic ă, l-am îndemnat s ă-și imagineze o lopat ă și o sap ă. Apoi am f ăcut tranzi ția
între tufa mea de trandafiri și magazinul din ora ș de unde puteau fi cump ărate tot felul de r ăsaduri
de flori. Atunci, Charles și-a scos cheile de la ma șin ă.
Dr. N: L-ai determinat s ă se îndrepte spre ma șin ă și apoi s ă conduc ă pân ă la acea ser ă?
S.: (rânjind) Da, a durat ceva timp, dar am reu șit în cele din urm ă.
Dr. N: Ce ai f ăcut apoi?
S.: La ser ă, Charles s-a învârtit pu țin prin preajm ă, pân ă ce am putut s ă-l atrag la locul unde se
aflau trandafirii. Acolo erau numai variet ăț i de trandafiri ro șii, și asta fapt îi convenea. Am proiectat
atunci în mintea lui o culoare alb ă, astfel c ă a întrebat un vânz ător de ce nu au și trandafiri albi. I s-a
spus c ă cei ro șii erau singurii care mai r ămăseser ă în stoc. Dup ă aceea, Charles n-a mai ținut seama
de gândurile mele și a cump ărat un ghiveci mare de trandafiri ro șii, spunându-i vânz ătorului s ă le
trimit ă la noi acas ă, pentru c ă nu vrea s ă-și murd ăreasc ă ma șina.
Dr. N: Ce în țelegi tu prin: „N-a mai ținut seama de gândurile mele”?
S.: Oamenii devin ner ăbd ători atunci când sunt stresa ți și se întorc la modelele lor de gândire
deja existente. Pentru Charles, trandafirii tipici sunt ro șii. A șa este modelul s ău mental. Din moment
ce la magazin nu se g ăseau trandafiri albi, so țul meu nu s-a mai preocupat de asta.
Dr. N: A șadar, Charles bloca imaginile conflictuale între gâ ndurile sale con știente și ceea ce
proiectai în partea incon știentă a min ții sale?
S.: Da, și în acela și timp so țul meu este foarte obosit din punct de vedere menta l în urma mor ții
mele.
Dr. N: Nu puteai s ă-ți atingi scopul la fel de bine folosind trandafirii ro șii?
S.: (categoric ă) Nu. În acel moment mi-am focalizat energia asupra femeii, Sabine, care ținea
magazinul și pe care o cuno șteam. Ea fusese la înmormântarea mea și știa c ă-mi plac trandafirii
albi.
Dr. N: Nu cred c ă în țeleg prea bine ce se întâmpl ă, Nancy. Nu aveau trandafiri albi. Charles a
cump ărat trandafiri ro șii și a plecat apoi acas ă. Nu era suficient?
S.: (râzând de mine) Voi, b ărba ții! Trandafirii albi m ă reprezint ă pe mine. În diminea ța
urm ătoare, Sabine a venit personal acas ă la noi, aducând un ghiveci mare de trandafiri albi . I-a spus
so țului meu c ă i-a luat dintr-o alt ă ser ă și c ă asta ar fi fost și dorin ța mea, l ăsându-l uimit în fa ța
casei noastre. Charles i-a c ărat apoi unde fusese tufa mea de trandafiri, în loc ul c ăreia s ăpase deja o
groap ă, și s-a oprit. Trandafirii se aflau chiar în fa ța sa. Le-a mirosit parfumul – dar ceea ce e și mai
important e c ă nuan ța de alb era asociat ă cu parfumul -(subiectul meu se opre ște, sc ăldat în lacrimi,
pe când recreaz ă momentul).
Dr. N: (cu voce sc ăzut ă) Am în țeles foarte bine, te rog, continu ă.
S.: Charles… Îmi sim țea, în sfâr șit, prezen ța… Mi-am disipat energia în jurul torsului s ău,
pentru a înv ălui simetric trandafirii. Voiam s ă simt ă atât parfumul trandafirilor albi, cât și esen ța
mea, filtrat ă prin câmpul de energie.
Dr. N: A dat rezultate acest procedeu?
S.: (încet) în cele din urm ă, el a îngenuncheat în fa ța gropii, înfundându- și fa ța în trandafiri.
Apoi s-a pr ăbu șit la p ământ, suspinând îndelung. Când s-a ridicat, a știut c ă eram înc ă al ături de el.

În vreme ce spiritele b ărba ților vor apela mai degrab ă la ma șini sau la felurite echipamente
sportive pentru a intra în leg ătur ă cu so țiile, femeile folosesc adesea în acest scop obiecte le din
gr ădin ă. Un alt client mi-a povestit c ă so ția sa l-a contactat prin intermediul ac țiunii de s ădire a unui
stejar. Înainte ca acest v ăduv s ă m ă vad ă, el a scris urm ătoarele:

26/226 Chiar dac ă ceea ce mi s-a întâmplat nu a venit neap ărat din partea so ției mele, are oare
vreo importan ță ? Lucrul cel mai important este c ă am reu șit, într-un fel, s ă folosesc energia
emo țional ă generat ă de sentimentul c ă a fost al ături de mine, pentru a putea avea acces la
resursele mele interioare, lucru care înainte nu fu sese posibil. Nu mai sunt într-un abis lipsit
de orice lic ărire de lumin ă.

Discutând cu oamenii despre asemenea experien țe, pe care unii le numesc mistice, este
important s ă lu ăm în considerare posibilitatea unei surse spiritual e. Dac ă ne putem hr ăni cu o
energie atât de puternic înc ărcat ă emo țional, avem posibilitatea deopotriv ă s ă ne vindec ăm de
durere și s ă înv ăță m mai multe despre sinele nostru interior.
Spiritele pot prefera s ă comunice cu noi cu ajutorul ideilor. Citez în cont inuare dintr-o scrisoare
primit ă din partea unui fost client, referitoare la Gwen, so ția sa care a murit. Cred c ă sesiunea
noastr ă l-a ajutat s ă descopere cel mai bun mod de a primi gândurile so ției sale.

Am înv ăț at c ă, în calitate de suflete, nu to ți avem abilit ăț i egale de a comunica unul cu
cel ălalt. Trimiterea și primirea mesajelor sunt abilit ăț i ce trebuie îmbun ătăț ite prin exerci țiu,
în cele din urm ă am recunoscut amprenta gândurilor șotiei, dup ă ce nu ob ținusem nimic în
acest sens în timpul medita țiilor. Gwen era o persoan ă literar ă, ce s-ar fi folosit, pentru a
genera un sentiment în mine, mai curând de cuvinte decât de imagini. A trebuit s ă înv ăț s ă
integrez frânturile de cuvinte primite de la ea în propriul fel de a vorbi – pe care îl cuno ștea –
pentru a descifra ceea ce voia s ă-mi spun ă. Acum în țeleg mult mai bine cum pot s ă intru în
leg ătur ă cu Gwen prin intermediul mintii mele.

Str ăini sosi ți ca mesageri

Cazul 9
Derek era un b ărbat sexagenar, venit din Canada pentru a m ă vedea, în scopul de a- și evalua
via ța și a încerca s ă g ăseasc ă un r ăspuns la problema cea mai trist ă din existen ța sa. Pe când era
tân ăr, a pierdut-o pe frumoasa sa fiic ă, Julia, în vârst ă de doar patru ani. Moartea ei a fost subit ă și i-
a afectat atât de mult, încât el și so ția sa s-au decis s ă nu mai aib ă niciodat ă copii.
L-am introdus pe Derek în hipnoz ă adânc ă și l-am condus la o scen ă ce a urmat ultimei sale
vie ți, când a ap ărut în fa ța consiliului s ău. Am descoperit atunci împreun ă c ă una dintre lec țiile sale
majore din aceast ă via ță era s ă înve țe s ă accepte tragediile. În cursul ultimelor sale dou ă vie ți
anterioare, Derek a fost deficitar la acest capitol , pr ăbu șindu-se și îngreunând via ța membrilor
familiei ce au supravie țuit și care depindeau de el. În actuala sa via ță s-a descurcat îns ă mult mai
bine. Ceea ce m-a interesat cel mai mult în acest c az a fost un incident petrecut dup ă vreo dou ăzeci
de ani de la moartea Juliei.
So ția lui Derek murise recent de cancer și el era în doliu. Într-o zi, sim țindu-se foarte
descurajat, a mers într-un parc de distrac ții aflat în apropiere. Dup ă o vreme s-a a șezat pe o banc ă,
lâng ă un carusel. Ascultând muzica, Derek privea copiii care se d ădeau în carusel, a șeza ți pe felurite
animale colorate din lemn. A v ăzut de la distan ță o feti ță care sem ăna cu Julia și i s-au umplut ochii
de lacrimi. Chiar atunci, a ap ărut o femeie tân ără, de circa dou ăzeci ani, care l-a întrebat dac ă ar
putea s ă ia loc lâng ă el pe banc ă. Era o zi c ălduroas ă. Ea avea ca îmbr ăcăminte o muselin ă alb ă și
ținea o b ăutur ă rece în mân ă. Derek a dat din cap afirmativ, dar nu a spus nimi c, în timp ce femeia
își savura b ăutura și-i povestea c ă a crescut în Anglia și a venit în Canada pentru c ă se sim țea atras ă
în mod inexplicabil de Vancouver. Când s-a prezenta t, spunând c ă o cheam ă Heather, Derek a
observat c ă o înconjura o raz ă de lumin ă solar ă, care-i d ădea o aparen ță angelic ă și str ălucitoare.
Timpul p ărea suspendat pentru Derek, pe m ăsur ă ce conversa ția aluneca spre familie și ce avea
să fac ă Heather în noua sa via ță în Canada. Derek a descoperit c ă îi vorbea asemeni unui tata . și, pe
măsur ă ce conversau, sim țea tot mai puternic c ă o cunoa ște. În cele din urm ă, Heather s-a ridicat și

27/226 și-a a șezat mâna tandru pe um ărul lui Derek. Zâmbind, ca i-a spus: „ știu c ă e ști îngrijorat pentru
mine – te rog s ă nu mai fii. Sunt bine și m ă a șteapt ă o via ță minunat ă. Am convingerea c ă ne vom
mai întâlni într-o bun ă zi.”
Derek mi-a relatat c ă, pe când se îndep ărta de el, și-i f ăcea un ultim semn de r ămas bun, a
văzut-o pe fiica sa și s-a sim țit împ ăcat, în timpul sesiunii noastre, Derek a recunoscut c ă sufletul
reîncarnat al Juliei a venit la el ca s ă-l asigure c ă nu a pierdut-o cu adev ărat. Atunci când suferim de
absen ța celor pe care-i iubim, ace știa ne pot vizita în mod misterios, cel mai adesea când mintea
noastr ă este deta șat ă, într-o stare superficial ă alpha. Interpreta ți aceste momente ca fiind mesaje din
cealalt ă parte și permite ți-le astfel, s ă v ă ofere sprijin.

Îngeri sau alte fiin țe cere ști
În anii din urm ă s-a produs o revenire în ceea ce prive ște popularitatea îngerilor. Biserica
romano-catolic ă îi define ște ca fiind fiin țe spirituale, inteligente, necorporale, slujitorii și mesagerii
lui Dumnezeu. Pozi ția bisericii cre știne este c ă aceste fiin țe nu s-au încarnat niciodat ă pe P ământ.
Noi ne imagin ăm îngerii ca pe ni ște fiin țe învestmântate în robe albe, cu aripi și halo – imagine
teologic ă provenind din Evul Mediu.
Mul ți clien ți cred c ă v ăd îngeri atunci când îi conduc prin regresie în lum ea spiritelor, mai ales
aceia care au puternice convingeri religioase. Acea st ă reac ție este similar ă r ăspunsurilor pe care le
dau cei ce au trecut prin experien țe de moarte clinic ă. Cu toate acestea, în ciuda convingerilor lor
religioase, subiec ții mei realizeaz ă curând c ă fiin țele eterice pe care le vizualizeaz ă în timpul
hipnozei reprezint ă ghizii și companionii lor spirituali care au venit s ă-i întâmpine. Aceste fiin țe
spirituale sunt înconjurate de o lumin ă alb ă și pot ap ărea învestmântate în robe.
În experien țele f ăcute de mine, ghizii sunt adesea descri și ca fiind îngeri-gardieni, de și
profesorii no ștri sunt fiin țe care s-au încarnat în forme fizice cu mult timp î nainte de a accede la
nivelul de ghizi. O rud ă intim ă de suflet (un suflet pereche), discarnat ă poate, de asemenea, s ă vin ă
la por țile lumii spiritelor spre a ne consola atunci când avem nevoie. Credin ța în îngeri îmi pare c ă
eman ă din dorin ța interioar ă profund ă de protec ție personal ă pe care o resimt mul ți oameni. Nu
trebuie s ă aduc drept m ărturie în sprijinul acestei observa ții faptul c ă milioane de oameni religio și
cred în îngeri. Timp de mul ți ani mi-a lipsit convingerea în orice altceva în a fara propriei existen țe.
Știu cât este de important ă credin ța în ceva mai înalt decât tine însu ți. Credin ța noastr ă este aceea
care ne sus ține în via ță , și aceast ă aser țiune este aplicabil ă și certitudinii c ă exist ă fiin țe superioare
care vegheaz ă asupra noastr ă. Cazurile prezentate de mine inten ționeaz ă s ă dea contur și greutate
conceptului spiritelor binevoitoare prezente în via ța noastr ă.
Profesorii no ștri spirituali au diferite stiluri și tehnici, exact ca și cei de pe P ământ. Caracterul
lor nemuritor s-a adaptat într-o varietate de felur i propriei noastre esen țe. Urm ătoarele cazuri
ilustreaz ă afirma ția mea c ă proprii no ștri ghizi, ca și rudele noastre de suflet, cu toate c ă sunt
reprezenta ți, ne contacteaz ă din lumea de dincolo dac ă avem nevoie s ă fim consola ți.

Cazul 10
Declara țiile ce urmeaz ă apar țin unei v ăduve în vârst ă de patruzeci de ani, Renee, care și-a
pierdut so țul, Harry, cu trei luni înaintea întâlnirii noastre . Am a șteptat ca ședin ța s ă ia sfâr șit pentru
a-i pune urm ătoarele întreb ări. Inten ția mea a fost ca Renee s ă suprapun ă imaginile con știente și
supracon știente pe care le are asupra ghidei sale, Niath.

Dr. N: Înaintea ședin ței de ast ăzi, ai mai avut vreun contact cu Niath, fiin ța pe care ai v ăzut-o
când te aflai sub hipnoz ă?
S.: Da, de la moartea lui Harry, Niath a fost al ături de mine în cele mai grele momente prin
care am trecut.
Dr. N: Niath ți s-a p ărut c ă ar fi aceea și fiin ță pe care ai z ărit-o înainte și dup ă aceast ă ședin ță
de hipnoz ă?

28/226 S.: Nu, nu am v ăzut-o chiar în acela și fel. Am crezut înainte… c ă era un înger și acum am
în țeles c ă Niath este îndrum ătoarea mea.
Dr. N: Figura și comportamentul ei ți s-au p ărut a fi diferite când erai sub hipnoz ă, în
compara ție cu ceea ce ai v ăzut în stare con știent ă?
S.: (râde) Ast ăzi nu mai avea aripi sau halo, dar lumina str ălucitoare care o înconjura era
aceea și, ca și fa ța și felul ei tandru de a fi. Am v ăzut, de asemenea, c ă în grupul nostru de spirite
poate fi… cel pu țin instructiv ă.
Dr. N: Vrei s ă spui c ă era mai mult ca o profesoar ă decât ca un consilier în momente de durere?
S.: Da, probabil c ă a șa este. Când a venit la mine, imediat dup ă moartea lui, Harry, era atât de
dulce și de plin ă de în țelegere… (apoi gr ăbit ă) asta nu înseamn ă c ă nu mai e la fel de dr ăgu ță în
lumea spiritelor, doar c ă este mai… exigent ă.
Dr. N: Ai întreprins ceva în sensul de a o invoca p e Niath imediat dup ă moartea lui Harry?
S.: Strigam dup ă ajutor dup ă ce se sfâr șise înmormântarea. Am aflat apoi c ă aveam nevoie s ă
fiu singur ă și foarte lini știt ă… pentru a asculta…
Dr. N: Înseamn ă c ă mai degrab ă ai auzit-o pe Niath decât ai v ăzut-o?
S.: Nu, la început am z ărit-o plutind pe deasupra capului meu, în dormitor. Îmi țineam bra țele
în jurul unei perne ca și cum ar fi fost Harry, dar m ă oprisem din plâns. Ea a devenit neclar ă dup ă ce
am v ăzut-o prima dat ă și mi-am dat seama c ă trebuia s ă ascult cu aten ție ca s ă-i pot auzi vocea. În
zilele care au urmat, mai mult am auzit-o pe Niath decât am v ăzut-o… dar trebuia s ă ascult.
Dr. N: Acest lucru însemna s ă te concentrezi?
S.: Da… sau nu. Mai degrab ă semnific ă s ă permit min ții mele s ă se elibereze de trup.
Dr. N: Ce se întâmpl ă când nu ascul ți cum trebuie, dar în acela și timp î ți dore ști mesajele ei?
S.: Atunci, ca comunic ă prin sentimentele mele.
Dr. N: În ce fel?
S.: O, se poate întâmpla atunci când sunt singur ă în ma șin ă sau când m ă plimb, întrebându-m ă
dac ă trebuie sau nu s ă fac ceva, o anumit ă ac țiune. Ea m ă va determina s ă m ă simt bine – dac ă
respectivul demers îmi este benefic.
Dr. N: Și ce se întâmpl ă dac ă ce ai de gând s ă întreprinzi nu este benefic pentru tine?
S.: Niath m ă va face s ă m ă simt nelini știt ă referitor la respectiva ac țiune. Voi ști astfel, în sinea
mea c ă e vorba de o mutare gre șit ă.

Cazul urm ător este acela al unui tân ăr care a murit într-un accident de ma șin ă în 1942, la vârsta
de treizeci și șase de ani. El ne deschide o nou ă perspectiv ă asupra mitologici țesute în jurul înge-
rilor, din punctul de vedere al unui suflet ajuns d in nou pe P ământ.

Cazul 11
Dr. N: Spune-mi, ce ai f ăcut pentru so ția ta, Betty, dup ă accident?
S.: Am stat trei zile în preajma acesteia ca s ă-i mic șorez greutatea ce o ap ăsa. M-am pozi ționat
deasupra capului ei, astfel încât câmpurile noastre energetice s-au intersectat și am putut s-o previn
prin contopirea vibra țiilor noastre.
Dr. N: Ai mai apelat și la alte procedee?
S.: Da, mi-am proiectat imaginea în fa ța fe ței ei.
Dr. N: Și a func ționat?
S.: (juc ăuș) Ini țial, a crezut c ă sunt Iisus. A doua zi a fost foarte confuz ă, iar în a treia zi a
căpătat convingerea c ă sunt un înger. So ția mea este foarte religioas ă.
Dr. N: E ști nec ăjit c ă nu te-a recunoscut din cauza credin țelor ei religioase?
S.: Nu chiar (apoi, dup ă câteva ezit ări). Oh… cred c ă a ș fi fost foarte fericit dac ă ea ar fi
con știentizat c ă sunt eu, dar scopul meu principal este s ă o fac s ă se simt ă mai bine. Betty este
convins ă c ă sunt o zeitate cereasc ă, dar asta e un lucru bun, pentru c ă reprezint ă un ajutor spiritual
pentru ea.
Dr. N: Crezi c ă s-ar fi sim țit și mai bine dac ă ar fi știut c ă ești tu?

29/226 S.: Uite ce e, Betty presupune c ă sunt în rai și c ă nu o pot ajuta. Îngerul ei, pe de alt ă parte, o
poate face, pentru c ă eu sunt acela. A șadar, sunt travestit, și care e, în fond, diferen ța, atâta vreme
cât scopul meu, de a o ajuta, este atins?
Dr. N: Bine, având în vedere c ă Betty nu știe c ă e ști tu, mai exist ă vreo cale prin care s ă po ți
comunica cu ca într-un mod mai personal?
S.: (zâmbind) Prin intermediul celui mai bun priete n al meu, Ted. El o consoleaz ă și o
sf ătuie ște în ceea ce prive ște detaliile de fiecare zi. Dup ă care, planez asupra lor, trimi țând… mesaje
permisive (subiectul izbucne ște în râs).
Dr. N: Ce ai g ăsit atât de amuzant?
S.: Ted este nec ăsătorit. A fost îndr ăgostit de Betty mult ă vreme, dar ca nu și-a dat înc ă seama
de asta.
Dr. N: Și tu nu ai nimic împotriv ă?
S.: (bine dispus, dar înc ă nostalgic) Sigur c ă nu. M ă u șureaz ă faptul c ă poate face pentru ea
ceea ce nu mai sunt în stare… cel pu țin pân ă când Betty se va întoarce acas ă, la mine.

În cele din urm ă, mai exist ă și acele spirite asem ănătoare îngerilor ce viziteaz ă P ământul în
mod regulat în timpul de dintre vie ți, pur și simplu pentru a-i ajuta pe acei oameni necunoscu ți afla ți
în necaz. E posibil ca ace știa s ă se preg ăteasc ă s ă devin ă vindec ători, dup ă cum mi-a relatat un
client:

Ghidul meu și cu mine am ajutat un b ăiat în India, paralizat de fric ă pentru c ă era pe
punctul de a se îneca. P ărin ții lui îl tr ăseser ă din râu și încercau s ă-l resusciteze, dar nu
răspundea bine la acest procedeu. Mi-am a șezat mâinile deasupra capului s ău ca s ă-i alung
frica și am trimis o s ăgeat ă de energie spre inima lui, pentru a-i înc ălzi corpul; suprapunându-
mi esen ța peste a lui pentru o clip ă, pentru a-l ajuta s ă scuipe apa din pl ămâni și s ă poat ă s ă
respire din nou. Am reu șit s ă ajut ăm în total dou ăzeci și patru de persoane în acea excursie pe
Pământ.

Recuperarea emo țional ă a sufletelor și a supravie țuitorilor
Ultimele remarci din cazul 11, referitoare la Betty , respectiv acelea din cazul 3, privitoare la
Kevin, ridic ă problema viitoarelor rela ții amoroase ale supravie țuitorilor. A te îndr ăgosti din nou,
dup ă moartea partenerului de via ță , poate cauza sentimente de vin ă sau chiar de tr ădare. În
amândou ă exemplele citate mai sus am v ăzut c ă so ții care muriser ă nu doreau altceva pentru cei ce
rămăseser ă în via ță decât s ă fie ferici ți și s ă se bucure de iubire.
Oamenii, ale c ăror prime c ăsnicii sunt lungi și fericite, dar care apoi se destram ă prin moartea
unuia dintre parteneri, devin candida ți ideali pentru o a doua c ăsnicie reu șit ă, acest lucru fiind un
omagiu adus primei lor rela ții. A mai avea și alte leg ături nici nu mic șoreaz ă, nici nu dezonoreaz ă
prima noastr ă dragoste, ci o valideaz ă, dac ă între acestea a trecut suficient timp necesar acom od ării.
Știu c ă îndep ărtarea sentimentelor de vinov ăț ie ce ne încearc ă într-un asemenea caz e un lucru u șor
de spus, dar mai greu de f ăcut. Am primit scrisori de la v ăduvi și v ăduve, în care ace știa m ă
întrebau dac ă partenerul lor decedat chiar îi poate vedea pe cân d se afl ă cu altcineva în intimitate.
În rezumatul dedicat lumii spiritelor, am ar ătat c ă sufletele î și pierd cea mai mare parte a
bagajului emo țional negativ atunci când î și leap ădă trupurile. De și e adev ărat c ă putem s ă ducem cu
noi în via ța viitoare amprenta unor traume emo ționale dintr-o via ță trecut ă, aceast ă condi ție este
suspendat ă pân ă ce ne întoarcem într-un trup nou. A șadar, o mare cantitate de energie negativ ă este
expulzat ă în stadiile incipiente ale întoarcerii noastre în lumea spiritelor, mai cu seam ă dup ă
deprogramarea din timpul orient ării.
Atunci când un suflet se reîntoarce la o stare de e nergie pur ă în lumea spiritelor, nu mai simte
ura, mânia, invidia, gelozia și alte sentimente de acest gen. El a venit pe P ământ pentru a experi-

30/226 menta și a înv ăț a din aceste sentimente. Dar, oare, dup ă desprinderea de P ământ simt sufletele vreo
triste țe pentru ceea ce au l ăsat în urm ă? În mod sigur, sufletele au sentimente de nostalgi e dup ă
perioadele fericite din toate vie țile lor fizice. Acest fapt este temperat de o stare de omniscien ță
fericit ă și de o asemenea în țelegere a st ării de bine, încât sufletele se simt chiar mai vii decât atunci
când erau pe P ământ.
Cu toate acestea, am identificat dou ă feluri de emo ții negative pe care le pot experimenta
sufletele, fiecare dintre genuri cuprinzând o form ă de triste țe. Pe una am numit-o vina karmic ă de a
fi f ăcut alegeri foarte proaste, mai cu scam ă atunci când în urma acestora au fost afecta ți al ții. Voi
st ărui mai mult asupra acestor aspecte mai târziu, în sec țiunea dedicat ă karmei. Cealalt ă form ă de
triste țe a sufletelor nu este nici melancolie, nici deprim are sau nefericire ca urmare a felului în care
via ța și-a urmat cursul dup ă dispari ția lor. Triste țea sufletelor provine din dorin ța lor ardent ă de a se
reuni cu Sursa existen ței proprii.
Cred c ă toate sufletele, indiferent de nivelul lor de dezv oltare, au acela și motiv al acestei
aspira ții de a c ăuta perfec țiunea. Factorul care motiveaz ă sufletele venite pe P ământ este propria
cre ștere. Astfel, urma de triste țe pe care o discern în suflete este absen ța din caracterul lor imortal a
acelor elemente de care au nevoie pentru a- și întregi energia. A șadar, face parte din destinul
sufletelor c ăutarea adev ărului prin experien țele lor, pentru a câ știga în țelepciune. Este totodat ă
important ca supravie țuitorii s ă știe c ă aceast ă aspira ție nu compromite capacit ăț ile de empatie,
simpatie și compasiune ale unui suflet, destinate acelora car e sufer ă din cauza dispari ției acestuia.
Atâta vreme cât caracterul nemuritor al sufletelor nu mai este împov ărat de temperamentul
individual și de reac țiile chimice ale ultimului s ău trup, sufletul este împ ăcat. Sufletele au treburi
mult mai bune de f ăcut decât s ă se interfereze cu oamenii de pe P ământ. În cazuri rare, anumite
suflete sunt atât de tulburate de unele acte de inj usti ție s ăvâr șite împotriva lor în timpul vie ții, încât
nu vor p ărăsi planul astral al P ământului pân ă când nu ob țin o anumit ă rezolvare a acelei probleme.
Voi discuta mai mult despre acest fenomen în sec țiunea dedicat ă stafiilor. Conflictul spiritual al
acestor suflete nu include triste țea cauzat ă de faptul c ă v-ați g ăsit fericirea al ături de altcineva,
bineîn țeles, cu excep ția cazului în care v-a ți ucis partenerul pentru a putea fi cu alt ă persoan ă.
Marele avantaj pe care sufletul plecat îl are asupr a celor ce i-au supravie țuit este c ă acesta știe c ă se
afl ă înc ă în via ță și c ă va vedea pe oricine a devenit important pentru ei din nou. Integritatea
sufletelor include o dorin ță intens ă ca aceia pe care îi iubesc s ă aib ă deplin ă libertate de a- și
continua și sfâr și vie țile dup ă placul inimii. Dac ă dori ți ca un suflet s ă vin ă la voi, probabil c ă acesta
va sosi, dac ă nu, intimitatea voastr ă va fi respectat ă. În plus, o parte a energiei, pe care v-a ți l ăsat-o
în lumea spiritelor, este mereu acolo, la dispozi ția lor.
Din moment ce sufletele pierd atât de multe sentime nte negative atunci când reintr ă în lumea
spiritelor, reiese în mod necesar ea și sentimentele lor pozitive sufer ă ni ște schimb ări. De exemplu,
sufletele simt mult ă iubire, dar aceast ă dragoste nu este condi ționat ă de reciprocitate din partea
altora, pentru c ă este oferit ă în mod gratuit. Sufletele afi șeaz ă o leg ătur ă universal ă unele eu
celelalte, într-un mod atât de absolut, încât nu po ate fi în țeleas ă de p ământeni. Acesta este unul
dintre motivele pentru care sufletele ne par a fi a tât abstracte, cât și empatice în acela și timp.
Am auzit de anumite tradi ții culturale care îi sf ătuiesc pe supravie țuitori s ă-i lase pe cei
deceda ți s ă plece și s ă nu încerce s ă comunice cu ei, pentru c ă sufletele au lucruri mai importante de
făcut. Într-adev ăr, sufletele nu vor s ă deveni ți dependen ți de comunicarea cu ele, în detrimentul
lu ării unor decizii în mod independent, îns ă mul ți supravie țuitori au nevoie nu numai de mângâiere,
dar chiar și de un soi de aprobare în ceea ce prive ște o nou ă rela ție. Sper c ă urm ătorul meu caz m ă
va ajuta s ă risipesc ideea c ă cei pleca ți nu sunt interesa ți de viitorul vostru. Intimitatea v ă este
respectat ă de spiritul iubitului/iubitei vostru/voastre când sunte ți mul țumi ți. Mai mult, dac ă într-o
ac țiune prospectiv ă, în special în aceea de a v ă apropia de cineva, sunte ți nehot ărâ ți, sufletele vor
încerca s ă-și dezv ăluie opiniile. Din cauza naturii lor duale, sunt ca pabile s ă fac ă mai multe ac țiuni
în acela și timp. Aceasta poate include și o perioad ă lini știt ă pentru suflet, petrecut ă în singur ătate,
de unde î și concentreaz ă energia asupra oamenilor pe care i-a l ăsat în urm ă. Sufletele procedeaz ă
astfel pentru a ne aduce împ ăcarea, chiar și atunci când nu le-am cerut ajutorul.

31/226
Cazul 12
George a venit la mine într-o stare m ăcinat ă de sentimente de vinov ăț ie referitoare la faptul c ă
în via ța sa ap ăruse o nou ă iubire. Era v ăduv de doi ani, dup ă un lung și fericit mariaj cu Francis.
George se întreba dac ă ca prive ște de acolo de sus cu nepl ăcere rela ția sa cu Dorothy. Mi-a spus c ă
Dorothy și so țul ei decedat, Frank, erau prieteni buni cu el și cu Francis. Totu și, George sim țea c ă
atrac ția crescând ă pe care o nutrea pentru Dorothy putea fi considera t ă ca un act de tr ădare. Încep
acest caz în punctul din cadrul ședin ței noastre în care George o vede pe Francis, dup ă o via ță
trecut ă petrecut ă împreun ă.

Dr. N: Acum c ă ai intrat în coreul rudelor tale de suflet, cine e cel ce te întâmpin ă primul?
S.: (strigând) O, doamne, e Francis! Mi-a fost atât de dor de tine, draga mea. Este atât de
frumoas ă… Am fost împreun ă… Înc ă de la început.
Dr. N: Vezi c ă nu ai pierdut-o cu totul în aceast ă via ță și c ă ea va a ștepta atunci când va veni
timpul s ă pleci și tu?
S.: Da… mereu am sim țit asta… dar acum o știu.

Not ă: George se pr ăbu șește. Și o vreme nu mai putem continua, în acest timp vrea u ca
subiectul meu s ă se obi șnuiasc ă s ă-și îmbr ăț ișeze so ția înc ă o dat ă și s ă-i vorbeasc ă prin intermediul
min ții sale supracon știente. El e foarte convins c ă ghidul lui împreun ă cu al meu au conspirat s ă-l
aduc ă în aceast ă situa ție. Îi explic c ă informa țiile pe care le va ob ține ar trebui s ă-l ajute s ă continue
aceast ă via ță al ături de Dorothy. Leg ătura cu acest fapt devine evident ă atunci când începem s ă
identific ăm și al ți membri ai grupului de suflete al lui George.

Dr. N: Vreau s ă identifici figurile celor ce stau lâng ă Francis.
S.: (se lumineaz ă) O, da… nu pot s ă cred… dar desigur… acum în țeleg.
Dr. N: Ce anume?
S.: E Dorothy și… (devine foarte emo ționat)… Și Frank, stau chiar lâng ă Francis, zâmbindu-
mi… nu pricepi?
Dr. N: Ce ar trebui s ă în țeleg?
S.: C ă ei ne-au… adus împreun ă pe mine și pe Dorothy.
Dr. N: Explic ă-mi, de ce crezi c ă e a șa?
S.: (ner ăbd ător cu mine) Sunt ferici ți c ă ne-am descoperit unul pe altul într-un mod… mai
intim. Dorothy a fost mult ă vreme îndurerat ă de dispari ția lui Frank, și durerea le-a fost alungat ă de
compania celuilalt.
Dr. N: Și vezi c ă to ți patru face ți parte din acela și grup de suflete?
S.: Da… dar nu-mi venea s ă cred c ă e a șa.
Dr. N: Sunt diferite Francis și Dorothy ca suflete?
S.: Francis este un suflet foarte puternic, plin de puterea de a înv ăț a, în vreme ce Dorothy e o
natur ă mai artistic ă și mai creativ ă… mai tandr ă. Dorothy are un suflet plin de pace, fiind în star e s ă
se adapteze mai u șor decât noi ceilal ți la condi țiile existente.
Dr. N: Acum, c ă ai acceptul lui Frank și al lui Francis, ce va câ știga Dorothy devenind a doua
ta so ție în aceast ă via ță ?
S.: În țelegere, dragoste, confort emo țional… pot s ă-i ofer mai mult ă Protec ție, pentru c ă sunt
orientat spre un scop. Iau în piept lucrurile pe ca re Dorothy le consider ă bune. E foarte tolerant ă.
Avem un echilibru bun.
Dr. N: Crezi c ă Dorothy este sufletul t ău pereche?
S.: (empatic) Nu, Francis. Dorothy se potrivea de o bicei cu Frank în vie țile lor, dar cu to ții
suntem foarte apropia ți.
Dr. N: Ai cooperat cu Dorothy și înainte, în alte vie ți?

32/226 S.: Da, dar în situa ții diferite. Ea lua adesea rolul surorii mele, unei nepoate sau a unei prietene
apropiate.
Dr. N: De ce crezi c ă te potriveai, de obicei, cu Francis ca pereche?
S.: Francis și cu mine am fost al ături înc ă de la început. Suntem atât de apropia ți pentru c ă am
luptat împreun ă, ajutându-ne… a fost mereu cea care m-a putut fa ce s ă râd de natura mea serioas ă –
de prostia mea.

Atunci când am încheiat aceast ă parte a ședin ței noastre, am sim țit c ă George a câ știgat mai
mult ă în țelegere. S-a ar ătat nespus de bucuros la aflarea ve știi c ă nu a fost un accident c ă el și
Dorothy s-au apropiat. Toate cele patru suflete î și știu dinainte traseele actuale.
Am primit informa ții similare de la clien ți care nu erau în acela și grup cu noua lor dragoste, dar
au fost conectate ca suflete afiliate din grupurile aflate în apropiere. Cred c ă cei mai mul ți dintre
oameni știu dac ă persoana cu care tr ăiesc este sau nu o rud ă primar ă de suflet (suflet pereche)
important ă. Acest lucru nu înseamn ă c ă nu pot avea rela ții fericite cu suflete ce apar țin de alt grup.
Voi cita în cele ce urmeaz ă declara ția unui client ce a murit înaintea so ției sale în ultima lor via ță
petrecut ă împreun ă:

Atunci când am intrat în leg ătur ă cu so ția mea dup ă propria moarte, pentru a o consola,
am f ăcut-o ca un prieten și un partener. Nu ne iubeam cu adev ărat. Nu era sufletul meu
pereche, dup ă cum nici eu nu eram pentru ea. O respectam foarte mult. Aveam nevoie ca
aceast ă rela ție s ă lucreze asupra acelor lucruri care aveau de-a face cu punctele forte și cu
sl ăbiciunile noastre. A șa c ă nu i-am spus „te iubesc”, pentru c ă ar fi știut c ă nu e adev ărat. Ar
fi putut, pe de alt ă parte, s ă m ă confunde cu sufletul ei pereche. Contractul vie ții noastre este
îndeplinit și, dac ă dore ște, a ș vrea s ă fac ă loc unei alte persoane în inima ei.

Reg ăsirea acelora pe care îi iubim
Este potrivit s ă închei acest capitol dedicat mor ții cu un caz ce ilustreaz ă cum se simt sufletele
pereche atunci când se reg ăsesc în cealalt ă parte. Cazul include o v ăduv ă care- și întâmpin ă so țul la
intrare (în lumea spiritelor), dup ă o lung ă desp ărțire.

Cazul 13
Dr. N: Cine te întâmpin ă imediat dup ă moartea ta?
S.: ESTE EL! Eric… oh… În sfâr șit… În sfâr șit… iubirea mea!
Dr. N: (dup ă ce o lini ștesc pe clienta mea) Acest om este so țul tău?
S.: Da, ne-am reg ăsit chiar înainte de a trece dincolo – înainte de a -l vedea pe ghidul nostru.
Dr. N: Spune-mi cum se petrece totul, inclusiv modu l în care se transmit între tine și Eric
sentimentele de tandre țe.
S.: Începem cu ochii… de la o mic ă distan ță … privindu-ne adânc… Știind tot ce gândim unul
despre cel ălalt… tot ce am însemnat unul pentru cel ălalt… Energia ne este absorbit ă într-un pol
magnetic al unei bucurii indescriptibile, care ne l eag ă inseparabil.
Dr. N: Ave ți în acest moment forma fizic ă pe care a ți avut-o în ultima voastr ă via ță ?
S.: (râzând) Da, am rememorat foarte repede prima n oastr ă întâlnire – cum ne-am privit unul pe
altul – și am trecut prin fazele în care trupul ni s-a schim bat în timpul lungului nostru mariaj. Nu
este definitiv, pentru c ă nu ne-am oprit doar la un an al vie ții petrecute împreun ă. E mai mult decât
atât… ne învolbur ăm fragmente de energie chiar acum. Alegem și alte trupuri pe caic le-am avut în
vie țile trecute.
Dr. N: Ai fost, de obicei, femeie în aceste vie ți?

33/226 S.: În cele mai multe, da. Mai târziu ne vom reveni pentru a experimenta și cel ălalt sex, pentru
că au existat momente fericite în vie țile noastre trecute, când el era femeie și eu b ărbat (face o
pauz ă). Dar acum e chiar amuzant s ă fim oamenii care eram în ultima noastr ă via ță .

Not ă: Clienta mea m ă roag ă s ă nu-i mai pun întreb ări pentru câteva minute. Ea și Eric se
îmbr ăț ișeaz ă, și atunci când îmi vorbe ște din nou, o face pentru a-mi spune cum a curs ene rgia lor
împreun ă.

S.: E un extaz al combin ării (de energie).
Dr. N: Aceast ă pasiune spiritual ă mi se pare aproape erotic ă.
S.: Desigur, dar e vorba de mult mai mult. Nu pot d escrie, îns ă extazul pe care îl sim țim unul
pentru cel ălalt vine din sutele de vie ți petrecute împreun ă, combinate cu amintirile st ărilor de
beatitudine pe care le-am tr ăit de asemenea, unul lâng ă cel ălalt în timpul de dintre vie ți.
Dr. N: Și cum te sim ți dup ă ce î ți amesteci energia cu cea a so țului t ău?
S.: (izbucnind în râs) Ca dup ă o partid ă grozav ă de sex, numai c ă mai bine chiar (apoi mai
serioas ă). Trebuie s ă în țelegi c ă am murit la vârsta de optzeci și trei de ani, ca o femeie b ătrân ă și
bolnav ă. Eram obosit ă. A fost o via ță îndelungat ă și m ă sim țeam ca o sob ă rece care avea nevoie s ă
fie înc ălzit ă.
Dr. N: Sob ă rece?
S.: Da, am nevoie de întinerirea energiei. E vorba întotdeauna de un transfer de energie
pozitiv ă atunci când suntem întâmpina ți de ghizii no ștri sau de oricine altcineva care ne iube ște.
Eric a sc ăpărat energia mea obosit ă, aprinzând un foc în mine pentru a m ă face din nou întreag ă.
Dr. N: Când aceast ă întâlnire va lua sfâr șit, ce ve ți face voi doi?
S.: Profesorul vine s ă-mi ureze bun venit și sunt condus ă prin negur ă la centrul nostru.

Atunci când un subiect îmi spune c ă reintrarea sa în lumea spiritelor are efectul de a -l reîntregi,
acest lucru necesit ă câteva clarific ări. Primim o infuzie de energie nou ă din partea sufletelor
pereche și a ghizilor ce pot, de asemeni, s ă transfere în noi o parte a energiei pe care am l ăsat-o în
urm ă. Cu toate acestea, dup ă cum relatam când am discutat despre aspira ția spiritual ă a sufletelor,
nu suntem comple ți decât atunci când ne-am terminat lucrarea. În ciu da acestui fapt, a fi readu și la
ceea ce am fost înainte de a ne începe via ța este o senza ție asem ănătoare cu a te sim ți întreg înc ă o
dat ă. Un subiect a definit acest lucru, astfel: „Moarte a este ca o trezire dintr-un somn lung, în care ai
avut doar o con știin ță înce țoșat ă. Eliberarea pe care o sim ți este ca aceea care vine dup ă ce plângi,
atât c ă aici nu plângi”.
Am încercat s ă prezint moartea din perspectiva sufletului, pentru a u șura durerea celor l ăsa ți în
urm ă. Dup ă cum a spus Platon, „o dat ă eliberat de trup, sufletul poate vedea adev ărul mai limpede,
pentru c ă este mai pur decât înainte și î și aminte ște de ideile pure pe care le știa”. Supravie țuitorii
trebuie s ă înve țe s ă-și continue via ța în lipsa prezen ței fizice a persoanei pe care o iubeau, având
încredere c ă sufletul care a plecat este înc ă al ături de ei. Acceptarea pierderii vine într-o bun ă zi.
Vindecarea este o progresie de pa și mentali care începe prin a avea încredere c ă nu sunte ți singuri
cu adev ărat.
Pentru a ne completa contractul vie ții f ăcut în avans cu cel disp ărut, este obligatoriu s ă ne
al ătur ăm din nou restului umanit ăț ii în calitate de participan ți activi. V ă ve ți vedea de curând cu
aceia pe care îi iubi ți destul. Sper c ă anii mei de cercet ări în domeniul vie ții pe care o tr ăim ca
suflete va ajuta supravie țuitorii s ă recunoasc ă faptul c ă moartea schimb ă numai o realitate cu alta, în
lunga continuitate a existen ței.

34/226 3
SPIRITE P ĂMÂNTENE

Planurile astrale
Ori de câte ori subiec ții mei afla ți sub hipnoz ă î și descriu interludiul în lumea spiritelor ca pe o
„în ălțare dintre straturile de lumin ă translucid ă”, mi se aminte ște de planurile astrale despre care
avem ocazia s ă citim în textele orientale. Trebuie s ă v ă m ărturisesc c ă nu sunt atras prea mult de
stratificarea din punct de vedere calitativ, realiz at ă într-un mod rigid, a celor șapte planuri de
existen ță , de la inferior înspre superior, care î și are r ădăcinile în filosofia spiritual ă oriental ă.
Aceasta se datoreaz ă faptului c ă subiec ții mei nu v ăd vreo prob ă clar ă a acestor dimensiuni.
Neajunsul omului este acela c ă eticheteaz ă conceptele ca mijloace de codificare. M ă simt la fel de
vinovat de acest obicei în descrierea mea despre lu mea spiritelor ca to ți ceilal ți. Poate c ă cel mai
bine este s ă accept ăm acele precepte care ne fac domeniul spiritualului inteligibil și s ă le respingem
pe celelalte, indiferent de vechimea unor anumite i dei sau de autoritatea celor care ni le prezint ă
drept adev ărate.
Motivele obiec țiilor mele fa ță de formulele rigide ale anumitor planuri de existe n ță , de la
Pământ la Dumnezeire, sunt c ă acestea sunt și inhibitoare, și inutile. Toate cercet ările mele realizate
pe subiec ți afla ți într-o stare mai mare de luciditate îmi indic ă faptul c ă dup ă moarte p ărăsim un
plan astral care înconjoar ă P ământul pentru a ne îndrepta direct spre poarta care deschide lumea
spiritelor. To ți subiec ții mei, indiferent dac ă sufletul lor este unul tân ăr sau b ătrân, mai evoluat, îmi
spun c ă imediat dup ă moarte sufletul lor trece printr-o atmosfer ă dens ă de lumin ă, din jurul planului
astral al P ământului. Acea lumin ă prezint ă pete de un cenu șiu închis, dar nu se poate vorbi despre
zone negre, impenetrabile. Mul ți descriu prezen ța unui „efect de tunel”. Acela este momentul în
care toate sufletele venite de pe P ământ se contopesc rapid cu lumina puternic ă a lumii spiritelor, E
vorba de un singur spa țiu eteric, unitar și f ără bariere în jurul s ău.
Specific lumii spiritelor este c ă toate a șa-numitele spa ții sau locuri disponibile spiritelor care
urmeaz ă a se reîncarna sunt congruente. De exemplu, însemn ările Akashice dup ă tradi ția gândirii
orientale nu apar subiec ților mei ca fiind situate pe un al 4-lea plan cauza l separat de alte zone
func ționale. Subiec ții mei numesc aceste scrieri C ărțile Vie ții, texte care sunt p ăstrate în biblioteci
simbolice, considerate adiacente altor planuri spir ituale.
Recunosc c ă în acest caz este vorba de mai mult decât de exper ien ța spiritual ă a sufletului
reîncarnat și, în consecin ță , aceasta nu are leg ătur ă cu aria mea de cercetare. Este posibil ca întreaga
idee a planurilor cosmice s ă fie, în fond, un mod de abordare ce are ca scop co n știentizarea
planurilor con știin ței eterice, ca fiind opuse oric ăror mi șcări îngr ădite de bariere. Din punct de
vedere istoric, delimit ările exacte ale planurilor care includ „lumea infer ioar ă” – menit ă anumitor
suflete lipsite de valoare – au prevalat mult mai m ult în gândirea uman ă. Voi aborda mai detaliat
acest subiect în capitolul 6.
Când clien ții mei vorbesc despre c ălătoria interdimensional ă, presupun c ă cineva ar putea
interpreta aceasta ca fiind o mi șcare a sufletelor prin diverse planuri. Termenul „p lan” nu este
folosit la fel de mult precum no țiunile de nivel, margine, grani ță și diviziuni, cu excep ția situa ției
când un client se refer ă la lumea p ământeasc ă. Afla ți sub hipnoz ă, oamenii relateaz ă c ă în cadrul
planului astral din jurul P ământului exist ă realit ăț i alternative sau coexistente, care sunt parte a
lumii noastre fizice. Aparent, în cadrul acestor re alit ăț i, unii oameni pot vedea aceste fiin țe non
materiale în realitatea noastr ă fizic ă. Mi s-a relatat despre existen ța unei multitudini de sfere
interdimensionale, care sunt folosite de suflete pe ntru educa ție și recreere, din lumea spiritelor.
Grani țele spirituale pot fi la fel de sub țiri ca diviziunile epiteliale transparente care sep ar ă
grupurile matc ă sau la fel de largi ca spa țiile dintre universuri. Mi s-a spus c ă toate zonele spa țiale
au propriet ăț i vibra ționale care permit sufletului trecerea doar atunci când undele lor energetice sunt
comutate la frecven ța corect ă. Sufletele mai dezvoltate explic ă fenomenul prin faptul c ă timpul
absolut, a șa cum îl cunoa ștem, nu pare sa existe în acele zone, Are, oare, lu mea fizic ă a P ământului

35/226 caracteristici similare, nev ăzute de cei mai mul ți dintre noi? Am avut un client deosebit de în țelept
care mi-a scris dup ă ședin ță urm ătoarele:

Cu ajutorul ședin țelor, mai f ăcut s ă în țeleg c ă realitatea noastr ă este asemenea unui
proiector de filme, ce ne arat ă pe un ecran imagini tridimensionale ale cerului, m un ților și ale
mării. Dac ă un al doilea proiector, cu propriile frecven țe de imprimare ale luminii alternante,
precum și cu secven țele sale în spa țiu-timp, ar fi sincronizat cu primul, atunci ambele realit ăț i
ar putea exista simultan, cu entit ățile materiale și non-materiale în aceea și zon ă.

Dac ă este adev ărat ceea ce mi-au spus despre acest sistem oamenii afla ți în stare de trans ă,
fiin țele eterice ar fi capabile s ă existe în realit ăț i diferite în cadrul aceluia și plan astral din jurul
Pământului – și chiar pe P ământ. For țele energetice vibra ționale din jurul Terrei se afl ă într-un flux
constant. Cred c ă dac ă aceste câmpuri magnetice și-ar schimba densitatea, ar putea produce varia ții
ciclice la nivel de secole ale timpului uman. În co nsecin ță , putem s ă fim mai mult sau mai pu țin
receptivi în a vedea spirite pe P ământ în oricare secol ne-am afla. Poate c ă anticii chiar puteau s ă
zăreasc ă mai multe decât noi, în lumea noastr ă modern ă.

Spiritele naturii
Într-un show de televiziune difuzat la nivel na țional, o femeie a declarat c ă a z ărit spiridu și în
via ei. Ea a spus c ă la început i-a auzit numai și și-a f ăcut câteva griji cu privire la starea ei de
sănătate mental ă. Cu timpul, a reu șit s ă vorbeasc ă cu ei și chiar s ă vad ă câ țiva. I-a descris ca având
o în ălțime de circa dou ă picioare ( șaizeci de centimetri), urechi minuscule și purtând pantaloni
bufan ți. Bineîn țeles c ă mul ți oameni din împrejurimi au crezut-o nebun ă când s-a transmis știrea.
Îns ă sfaturile pe care le-a primit de la aceste fiin țe cu privire la modul în care trebuie s ă trateze solul
pentru ca produc ția ei de struguri s ă creasc ă în calitate și în cantitate, dep ăș ind-o pe cea realizat ă de
vecinii s ăi fermieri, i-a determinat curând pe ace știa din urm ă s ă o priveasc ă cu mai mult ă
seriozitate.
Când povestea s-a aflat, aceast ă femeie a fost invitat ă s ă sus țin ă un test al undelor activit ăț ii
sale cerebrale, în urma c ăruia s-a descoperit c ă unele por țiuni ale creierului s ău erau capabile de o
emisie de energie mult mai mare decât este normal.
Am avut o client ă care sus ținea la rândul s ău c ă are capacit ăț i similare. Ea era un spirit b ătrân
și, aflat ă în stare de trans ă adânc ă, a afirmat: „Cu mult timp înaintea apari ției civiliza ției noastre au
existat zâne, care nu au disp ărut niciodat ă. Mul ți dintre noi nu le vedem ast ăzi, ca în timpurile
str ăvechi, întrucât fiind atât de b ătrâne, densitatea lor a pierdut mult din intensitat e, în timp ce
corpurile noastre p ământene au înc ă o energie grea.” I-am cerut mai multe detalii și a ad ăugat: „In
timp ce o stânc ă are densitatea 1-D, un copac ar putea avea 2-D, ia r corpurile noastre se g ăsesc la
nivelul 3-D. A șadar, fiin țele naturii sunt invizibile cu o transparen ță cuprins ă între 4-D și 6-D.”
Când m ă gândesc la femeia care a v ăzut spiridu și în podgoria sa am o imagine în minte. Dac ă
am putea privi spre P ământ printr-un spectru de raze X, acesta ar putea s ă semene cu o serie de coli
topografice suprapuse. Aceste straturi de energie v ibra țional ă variaz ă în densitate și îmi indic ă
existen ța unor realit ăț i alternante. Anumi ți oameni înzestra ți ar putea s ă vad ă printre aceste straturi,
dar majoritatea dintre noi nu o pot face.
De asemenea, cred c ă o mare parte din folclor î și are originea în amintirile dobândite de suflete
în urma experien țelor lor din alte lumi fizice sau mentale. Ceea ce ei afirm ă în stare de hipnoz ă
despre aceste experien țe corespunde, în anumite privin țe, cu miturile și legendele p ământene.
Aceste asocia ții de suflete includ spiritele copacilor și ale plantelor, cât și leg ături cu elementele din
aer, ap ă și foc. Folclorul și memoria sufletelor vor fi abordate mai pe larg în capitolele care
urmeaz ă.

36/226 Stafiile
Mul ți cercet ători din domeniul paranormalului au scris despre st afii. Nu m ă consider un expert
în materie, de și am avut câteva expuneri despre sufletele stafii. În cursul prelegerilor sus ținute sunt
întrebat adesea cum pot s ă permit ă ghizii spirituali binevoitori acestor fiin țe s ă r ătăceasc ă încoace și
încolo pierdute, nefericite și singure. Contribu ția mea în studiul stafiilor ar fi s ă revizuiesc ceea ce
consider a fi o concep ție gre șit ă despre acest fenomen și s ă-l explic mai degrab ă din perspectiva
stafiilor decât din cea a celor care le v ăd pe P ământ.
Când am început s ă-mi dedic practica hipnoterapeutic ă exclusiv studiului vie ții de dintre vie ți,
a trecut mult timp pân ă ce am avut un client care a fost stafie pentru o p erioad ă apreciabil ă de timp,
dup ă o via ță anterioar ă. Nu îi privesc pe cei care sunt stafii pentru peri oade scurte de timp în sens
tradi țional. De exemplu, am avut o client ă care a murit de tân ără în focul care a mistuit o școal ă, în
timp ce salva copiii. Aceast ă profesoar ă a mai r ămas câteva luni în preajma ora șului pentru a se
asigura c ă totul e în regul ă cu copiii și cu persoanele care-i plângeau moartea prematur ă. Când am
întrebat-o ce anume a determinat-o s ă plece, în final mi-a r ăspuns: „La un moment dat m-am
plictisit”. Am ajuns la concluzia c ă numai o mic ă parte dintre suflete au fost vreodat ă stafii, dup ă
acea perioad ă (normal ă) de timp de care are nevoie un suflet discarnat în ainte de a p ărăsi P ământul.
Nu cred c ă suntem bântui ți de chiar atât de multe stafii pe lumea aceasta.
Cazurile urm ătoare vor demonstra faptul c ă ghizii no ștri nu ne constrâng sau oblig ă s ă trecem
în lumea spiritelor dac ă afaceri neîncheiate ne determin ă s ă nu dorim s ă p ărăsim planul astral al
Pământului. Consider c ă se poate întâmpla aceasta mai ales dac ă sufletul are un ghid permisiv.
Anumi ți ghizi au o atitudine foarte liberal ă. Apoi, în general, ghizii no ștri nu î și fac apari ția lâng ă
noi în momentul imediat al mor ții.
Pentru majoritatea sufletelor, senza ția de extragere sim țit ă imediat dup ă moarte este u șoar ă și
cre ște deliberat o dat ă cu ie șirea din planul astral al P ământului. Nu se poate spune c ă spiritele mai
evoluate sunt imediat informate despre moartea noas tr ă. Pân ă una alta, dorin țele defunc ților sunt
respectate. Re ține ți c ă timpul nu are nici o importan ță în lumea spiritelor. Sufletele neîncarnate nu
au no țiunea timpului, a șadar zilele, lunile sau anii nu prezint ă aceea și relevan ță ca pentru sufletele
încarnate. O stafie care a bântuit un castel englez esc timp de patru sute de ani și care, în final, se
întoarce în lumea spiritelor, poate percepe aceast ă perioad ă, din punct de vedere al timpului
spiritual, ca fiind nu de patru sute de ani, ci de patruzeci de zile sau chiar patruzeci de ore.
Anumi ți oameni au concep ția eronat ă c ă fantomele nu știu nici c ă au murit și nici cum s ă ias ă
din aceast ă situa ție. Da, într-un fel vedeniile sunt prinse ca într-o capcan ă, dar aceasta este o stare de
obstruc ție spiritual ă și nu una material ă. Spiritele nu sunt pierdute într-un plan astral m ărginit și
con știentizeaz ă c ă au f ăcut o tranzi ție l ăsând în urm ă via ța de pe P ământ. Confuzia c ăreia îi cad
prad ă stafiile rezid ă din faptul c ă sunt ata șate în mod obsesiv de anumite locuri, persoane și
evenimente de care nu se pot desp ărți. Aceste ac țiuni de autodesprindere sunt voluntare, îns ă ghizii
speciali, numi ți în țelep ții Mântuitori, urm ăresc în mod constant semnele prin care spiritele
cunoscute ca fiind nelini știte dovedesc c ă sunt preg ătite s ă plece. Avem dreptul s ă ne alegem chiar
și experien ța propriei mor ți. Ghizii spirituali îi respect ă și pe cei care se decid mai greu.
Din ceea ce am putut observa pân ă acum, fantomele sunt spirite mai pu țin evoluate care au
dificult ăț i în a se elibera de influen țele p ământe ști. Acest fapt se verific ă în special dac ă a șteptarea
lor în incertitudine se întinde pe perioade îndelun gate de timp, m ăsurate în ani p ământeni. Motivele
aștept ării sunt numeroase. Probabil c ă via ța lor s-a sfâr șit într-un mod brusc, ceea ce le-a cauzat o
deviere de la destinul ini țial. Aceste suflete ar putea sim ți c ă liberul lor arbitru a fost afectat într-un
fel. De cele mai multe ori moartea celor ce devin s tafii are leg ătur ă cu o traum ă teribil ă. Probabil c ă
vor s ă încerce s ă protejeze de pericol o persoan ă la care țin.
În 1994, o tân ără care conducea noaptea pe drumul aflat nu departe d e casa mea din mun ții
Sierra Nevada s-a rostogolit de pe dig într-o pr ăpastie și a murit. Nimeni nu v ăzuse accidentul și
nici nu observase r ămăș ițele aflate la o distan ță de cincizeci de picioare (cincisprezece metri) în
josul dealului, unde copilul ei de trei ani se zb ătea s ă supravie țuiasc ă de cinci zile. Accidentul a
intrat în aten ția general ă în momentul în care un motociclist, aflat în trece re, a v ăzut stafia unei

37/226 tinere goale, întinse pe autostrad ă exact deasupra locului în care se produsese traged ia. Acesta a fost
un mod dramatic prin care o vedenie s-a f ăcut remarcat ă și a func ționat, deoarece copilul ei a fost
găsit la timp pentru a fi salvat.
Cred c ă motivul principal ascuns în spatele acestor suflet e tulburate este o schimbare brusc ă,
care le abate de la direc ția karmic ă propus ă, modificare pe care o percep a fi nu numai nea șteptat ă,
ci și nedreapt ă. Cele mai obi șnuite cazuri de apari ție a stafiilor implic ă suflete care au fost omorâte
sau fa ță de care s-a f ăcut o nedreptate în timpul vie ții. Cazul urm ător începe ca o poveste obi șnuit ă
despre fantome, dar arat ă apoi cum pot fi rezolvate în mod constructiv pentr u stafie aceste
probleme.

Sufletul abandonat
Belinda a venit s ă m ă vad ă datorit ă unui sentiment cople șitor de triste țe pe care nu era capabil ă
să și-l explice și care izvora din experien ța vie ții ei curente. În timpul interviului pe care i l-am luat
am aflat ca avea patruzeci și șapte de ani și c ă nu fusese m ăritat ă niciodat ă. Se mutase de pe Coasta
de Est în California în urma desp ărțirii furtunoase de un b ărbat pe nume Stuart, în urm ă cu vreo
dou ăzeci de ani. Belinda ținea la Stuart, dar rupsese logodna cu el în urma d eciziei de a- și schimba
via ța și de a se muta în vest pentru a începe o nou ă carier ă. I-a cerut lui Stuart s ă o urmeze, dar
acesta nu a vrut s ă î și lase serviciul și familia. Stuart a încercat s ă o conving ă pe Belinda s ă se
mărite cu el și s ă r ămân ă în zona în care au crescut amândoi de mici, dar ea a refuzat. Belinda mi-a
spus c ă Stuart era devastat de faptul c ă ea avea s ă-l p ărăseasc ă, dar tot nu vroia s ă o urmeze. În cele
din urm ă, Stuart s-a însurat cu altcineva.
Belinda mi-a mai zis c ă, dup ă câ țiva ani, a tr ăit o pasionant ă poveste de dragoste în urma
întâlnirii cu Burt, dar c ă, în cele din urm ă, el a p ărăsit-o pentru o alt ă femeie. M ă întrebam dac ă
aceasta era cauza neexplicat ă a suferin ței Belindei, dar m-a asigurat c ă nu. Fusese r ănit ă, dar f ăcuse
o alegere corect ă nem ăritându-se cu Burt. Belinda a realizat acum c ă pe lâng ă faptul c ă Burt s-a
dovedit neloial, erau și nepotrivi ți din punct de vedere temperamental. Ea a ad ăugat c ă, din anumite
motive, cu mult timp înainte de a începe o rela ție cu un b ărbat, a avut ni ște senza ții stranii de aban-
don și de pierdere.

Cazul 14
St ă în obiceiul meu s ă-mi conduc subiec ții în cea mai recent ă dintre vie țile lor trecute, înainte
de a intra în lumea spiritelor. Tehnica hipnozei ne permite o trecere mai fireasc ă, la nivel mental,
dup ă scena mor ții. Am rugat-o pe Belinda s ă aleag ă un moment critic, pentru a începe discu ția
noastr ă despre via ța ei trecut ă. A ales unul dintre cele mai intense episoade de s uferin ță . A povestit
că era o tân ără pe nume Elizabeth care tr ăia într-o ferm ă mare de lâng ă Bath, în Anglia anului 1897.
Elizabeth era în genunchi, ținându-se de haina so țului ci, Stanley, care o tr ăgea spre u șa de la intrare
a conacului lor. Dup ă cinci ani de c ăsnicie, Stanley o p ărăsea.

Dr. N: Ce î ți spune Stanley acum?
S.: (începând s ă suspine) Zice: „îmi pare r ău, dar trebuie s ă p ărăsesc domeniul și s ă v ăd
lumea”.
Dr. N: Ce îi r ăspunzi?
S.: ÎI implor s ă nu plece, pentru c ă îl iubesc foarte mult și voi încerca din r ăsputeri s ă îl fac
fericit aici. Ținându-l de hain ă și fiind târât ă pe hol c ătre treptele de la intrare, mâinile încep s ă m ă
doar ă.
Dr. N: Ce spune so țul t ău?
S.: (plângând în continuare) Stanley îmi spune: „Nu din cauza ta plec. Mi-e grea ță de locul
asta. O s ă m ă întorc.”
Dr. N: Chiar crezi c ă vrea s ă fac ă asta?

38/226 S.: O… Știu c ă o parte din el m ă iube ște într-un anume fel, dar nevoia de a evada din ace a via ță
și din tot ce înv ăț ase înc ă de mic copil era prea puternic ă (dup ă aceast ă afirma ție, corpul subiectului
începe s ă tremure în mod necontrolat).
Dr. N: (dup ă ce o mângâi pu țin) Relateaz ă-mi ce se întâmpl ă acum, Elizabeth.
S.: Aproape c ă s-a terminat. Nu pot s ă îl mai țin… bra țele nu-mi sunt atât de puternice – m ă dor
(subiectul î și freac ă bra țele). Cad pe trepte, în fa ța servitorilor – nu îmi pas ă. Stanley se urc ă pe cal
și dispare în timp ce m ă uit neajutorat ă dup ă el.
Dr. N: Îl mai vezi vreodat ă?
S.: Nu. Știu doar c ă a plecat în Africa.
Dr. N: Cum te între ții, Elizabeth?
S.: Mi-a l ăsat proprietatea, dar nu m ă descurc prea bine. Las s ă plece majoritatea personalului
și a muncitorilor. Cu timpul, r ămân f ără resurse și sunt la limita subzisten ței, dar tot nu pot renun ța
la ferm ă. Trebuie s ă a ștept s ă se decid ă în cele din urm ă s ă se întoarc ă la mine.
Dr. N: Acum vreau s ă te deplasezi c ătre ultima zi a vie ții tale, Elizabeth. Doresc s ă știu anul și
împrejur ările în care s-a întâmplat.
S.: Se întâmpla în 1919 (subiectul are cincizeci și doi de ani) și muream de grip ă. Nu opusesem
mult ă rezisten ță în ultimele s ăpt ămâni, datorit ă faptului c ă vegetam. Singur ătatea și regretele… lupta
pentru a ține ferma pe picioare… inima mea e distrus ă.

Acum o conduc pe Elizabeth spre scena mor ții sale și încerc s ă o aduc la punctul în care
întâlne ște lumina. Nu are nici un sens, pentru c ă r ămâne extrem de ferm ă. Nu dup ă mult timp
descop ăr c ă acest suflet destul de tân ăr e pe cale s ă devin ă o stafie.

Dr. N: De ce ți-e greu s ă p ărăse ști planul astral al P ământului?
S.: Nu voi pleca – nu pot deocamdat ă.
Dr. N: De ce nu?
S.: Trebuie s ă îl mai a ștept pe Stanley la ferm ă.
Dr. N: Dar ai a șteptat deja dou ăzeci și doi de ani și tot nu s-a întors.
S.: Da, știu, îns ă tot nu pot pleca.
Dr. N: Ce faci acum?
S.: Cutreier, ca spirit.

Discut cu Elizabeth despre comportamentul și prezen ța ei fantomatic ă în jurul fermei. Nu
detecteaz ă vibra țiile energetice ale lui Stanley pentru a-l localiza pe acesta, oriunde s-ar afla în
lume, a șa cum ar face orice suflet experimentat. Continuând întreb ările, aflu c ă Elizabeth crede c ă
dac ă poate speria orice poten țial cump ărător al fermei, aceasta ar putea r ămâne în proprietatea
familiei. Într-adev ăr, ferma r ămâne neocupat ă, to ți locuitorii din zon ă știind c ă este bântuit ă.
Elizabeth îmi spune c ă zboar ă în jurul conacului plângând c ă a fost p ărăsit ă.

Dr. N: De câ ți ani p ământeni îl a ștep ți pe Stanley?
S.: Of, de patru ani.
Dr. N: Ți se pare mult? Ce faci?
S.: Nu înseamn ă nimic – câteva s ăpt ămâni. Nu m ă pot ab ține s ă nu plâng și s ă nu suspin cu
triste țe. Știu c ă lumea se teme, mai ales când m ă ating de obiecte.
Dr. N: De ce vrei s ă sperii oameni care nu ți-au f ăcut nici un r ău?
S.: Pentru a-mi exprima nemul țumirea fa ță de ce mi s-a întâmplat.
Dr. N: Te rog, explic ă-mi cum se sfâr șește aceast ă poveste.
S.: Sunt… chemat ă.
Dr. N: Aha, ai cerut s ă fii eliberat ă de aceast ă situa ție trist ă.
S.: (face o pauz ă lung ă) Nu chiar… Într-un fel… dar el știe c ă sunt aproape preg ătit ă. Vine și
îmi spune: „Nu crezi c ă e de ajuns?”

39/226 Dr. N: Cine î ți spune asta și ce se întâmpl ă?
S.: M ă cheam ă Salvatorul Sufletelor Pierdute, iar eu m ă îndep ărtez de P ământ împreun ă cu el,
stând de vorb ă în timp ce a ștept ăm.
Dr. N: O secund ă – este ghidul t ău spiritual?
S.: (zâmbe ște pentru prima dat ă) Nu, a ștept ăm ghidul meu spiritual. Acest spirit se nume ște
Doni. El salveaz ă alte spirite ca mine. E treaba lui.
Dr. N: Cum arat ă Doni și ce î ți zice?
S.: (râde) Este mic, asemeni unui pitic, cu fa ța ridat ă și cu o p ălărie turtit ă toat ă – must ăț ile îi
tremur ă când îmi vorbe ște. Îmi spune c ă mai pot r ămâne dac ă vreau, dar nu ar fi mai amuzant s ă m ă
întorc acas ă și s ă îl v ăd pe Stanley acolo? Este foarte distractiv și m ă face s ă râd, dar mi se pare atât
de tandru și de în țelept. M ă ia de mân ă și ne mut ăm într-un loc frumos pentru a vorbi mai mult.
Dr. N: Poveste ște-mi despre acest loc și despre ce ți se întâmpl ă în continuare.
S.: Este un loc pentru spirite îndurerate, ca mine, și arat ă ca o paji ște plin ă de flori. Doni m ă
sf ătuie ște s ă fiu vesel ă și îmi încarc ă energia cu dragoste și bucurie, purificându-mi mintea. M ă las ă
să mă joc printre flori ca un copil și îmi spune s ă prind fluturi cât ă vreme st ă la soare.
Dr. N: Sun ă minunat. Cât timp dureaz ă toate astea?
S.: (ab ătuta pu țin de întrebarea mea) Atât cât vreau!
Dr. N: Și Doni, în acest timp î ți vorbe ște despre Stanley și comportamentul t ău de stafie?
S.: (reac ționeaz ă cu aversiune) Absolut deloc! Salvatorul (Sufletelo r Pierdute) nu este Tishin
(ghidul subiectului). Acele întreb ări apar mai târziu. Acesta este timpul meu de repao s. Fa ța
îmb ătrânit ă a lui Doni este atât de plin ă de bun ătate și dragoste și nu se exteriorizeaz ă niciodat ă. M ă
încurajeaz ă doar s ă m ă joc. Sarcina lui este s ă îmi îns ănăto șeasc ă sufletul, ajutându-m ă s ă îmi
eliberez mintea.

Dup ă ce energia subiectului Elizabeth este ref ăcut ă, Doni o înso țește pân ă la Tishin și î și ia
rămas bun. Apoi evalu ările preliminare încep ca pentru orice persoan ă care se întoarce în lumea
spiritelor. Am putut stabili comunicarea cu Elizabe th – Belinda și a fost instructiv. La început a
afirmat c ă via ța ei de so ție abandonat ă s-a irosit. Desigur, Elizabeth și-a petrecut mult timp din via ță
în suferin ță f ără s ă fac ă mici modific ări sau s ă accepte schimb ări. Sub îndrumarea lui Tishin a v ăzut
că aceast ă lec ție nu a fost în van. Azi, Belinda este o femeie ind ependent ă, care a trecut prin multe
furtuni emo ționale.
Nu știu dac ă cititorul a în țeles pân ă acum c ă Stanley este azi Stuart. Când povestesc oamenilor
aceast ă parte a pove știi, unii îmi spun: „O, Doamne, a putut s ă-i r ăspund ă nenorocitului exact cu
aceea și moned ă, pentru a se r ăzbuna pentru ceea ce i-a f ăcut”. Acest mod de a gândi arat ă cât de
gre șit interpret ăm lec țiile karmice. Sufletele lui Stanley și ale so ției sale, Elizabeth, au acceptat s ă-și
asume rolurile din zilele noastre și s ă fie Belinda și Stuart. Acesta trebuia s ă simt ă și el durerea
emo țional ă pe care i-a cauzat-o femeii. Cât despre Stanley, a cesta acceptase s ă se supun ă
angajamentelor presupuse de o c ăsnicie, într-o cultur ă și o perioad ă în care femeia era dependent ă
de b ărbat. Deoarece decizia lui de a o p ărăsi a fost foarte rapid ă și necompromi ță toare, s-a dovedit
în mod deosebit brutal ă. Aceasta nu o scuz ă, îns ă, pe Elizabeth, care nu a luat nici o m ăsur ă pentru a
face anumite schimb ări în via ța ei. Suferin ța ei și neacceptarea situa ției au fost atât de extreme, încât
a devenit stafie.
Prin acceptarea rolului lui Stanley în via ța ei de zi cu zi, sufletul Belindei trebuia s ă înve țe ce l-
a determinat pe Stanley s ă se simt ă prizonierul unui loc nedorit. Belinda nu era so ția lui Stuart când
a plecat de pe Coasta de Est, a șadar angajamentul ei nu era echivalent cu cel asuma t de Stanley fa ță
de ea în via ța lor anterioar ă. Iat ă c ă, în aceast ă via ță , erau iubi ți din nou și Stuart s-a sim țit
abandonat, datorit ă faptului c ă Belinda dorea s ă î și p ărăseasc ă ora șul, prietenii și familia și s ă plece
în c ăutarea aventurii și a oportunit ăț ilor în alt ă parte. Pentru c ă a avut curajul s ă fac ă acest lucru de
una singur ă, Belinda a în țeles c ă Stanley nu a p ărăsit-o din dorin ța mali țioas ă de a-i cauza o
suferin ță emo țional ă. Stanley dorea doar libertate, la fel și Belinda.

40/226 Belinda a purtat cu ca în aceast ă via ță amintirile din via ța ei anterioar ă. Din punct de vedere
karmic, Belinda are o doz ă de triste țe rezidual ă, ca și Elisabeth, pe care n-a putut s-o în țeleag ă pân ă
la ședin ța noastr ă. Belinda îmi spune c ă înc ă se mai gânde ște la Stuart și el, probabil, n-o va putea
uita de vreme ce ca a fost prima lui dragoste. Ei s unt rude primare de suflet, fac parte din acela și
grup și cred c ă ar fi foarte posibil s ă-și asume un nou rol, împreun ă, într-o via ță viitoare, punând în
balan ță ceea ce au înv ăț at în ultimele dou ă vie ți.
Pentru aceia dintre voi care sunte ți curio și s ă afla ți de ce Belinda a trebuit s ă treac ă prin acea
scurt ă poveste de dragoste cu Burt, acesta a fost un test . Burt este un alt membru al aceluia și grup
de suflete și s-a oferit s ă dea semnale pentru a elibera amintirile sufletului Belindei, din vremea în
care era Elizabeth, pentru a vedea dac ă a înv ăț at s ă țin ă piept durerii emo ționale cauzate de un e șec
în dragoste. Ac țiunile lui Burt au servit și ca un semnal de trezire, pentru ca Belinda s ă realizeze în
via ța actual ă cum s-a sim țit Stuart atunci când l-a p ărăsit. Lama karmic ă a t ăiat ambele destine.

Dualitatea spiritual ă
În urm ă cu câ țiva ani un articol dintr-o revist ă relata c ălătoria unei americance care conducea
prin ținuturile engleze ști și care, în mod inexplicabil, a sim țit imboldul de a se abate de la destina ția
propus ă ini țial, intrând pe un drum îngust. Nu dup ă mult timp a ajuns la un conac p ărăsit (nu cel al
lui Stanley). Îngrijitorul i-a spus femeii c ă o fantom ă care sem ăna foarte mult cu ea bântuia casa.
Plimbându-se prin preajm ă, s-a sim țit într-un mod straniu legat ă de ceva. Probabil c ă se afla acolo
pentru a se elibera. Cele dou ă p ărți ale sufletului ei ar fi putut fi atrase una c ătre cealalt ă, în cazul în
care ar exista o finalitate irezistibil ă, în acela și mod misterios în care doi oameni tr ăind vie ți
paralele împart acela și suflet.
În primul capitol, am abordat dualitatea sufletelor și cum sunt capabile s ă î și împart ă energia
pentru a tr ăi mai multe vie ți în acela și timp. O parte din energia celor mai multe suflete nu p ărăse ște
lumea spiritelor pe durata încarn ării lor. Voi dezvolta subiectul referitor la împ ărțirea sufletului în
capitolul urm ător de și împ ărțirea energiei sufletului este în mod particular rel evant ă pentru studiul
fantomelor. În cazul prezentat anterior, de și Elizabeth a stat pentru un timp în spa țiul incert ca
stafie, o alt ă parte a energiei ei a r ămas în lumea spiritelor ca s ă aprofundeze anumite lec ții și s ă
interac ționeze cu alte suflete. Acea alt ă parte se poate încarna din nou și poate trece în alt ă via ță ,
ceea ce cred c ă s-a întâmplat și cu femeia care a g ăsit casa bântuit ă.
Nu sunt de acord cu anumi ți exper ți în fenomenele legate de existen ța fantomelor, care afirm ă
că acestea reprezint ă o carcas ă p ământean ă lipsit ă de esen ța con știin ței unui suflet. Exist ă cicluri de
existen ță atunci când un suflet alege s ă ia într-un corp uman mai pu țin ă energie decât ar trebui.
Totu și, chiar dac ă ajung stafii, aceste suflete sunt cu mult mai mult decât o carcas ă goal ă de energie.
S-ar putea crede c ă echilibrul energiei unei fantome care r ămâne în lumea spiritelor trebuie s ă ajute
mai mult acel alter ego care înc ă mai r ătăce ște în jurul P ământului. Din câte am auzit, majoritatea
sufletelor neevoluate care p ăș esc peste cel ălalt prag nu sunt capabile s ă realizeze singure transferul
și integrarea energiei. Urm ătorul pasaj este un raport pe care l-am primit de l a sufletul pereche al
unei vedenii. Aceast ă fantom ă este sufletul primului so ț al clientei mele și apar ține nivelului I (de
dezvoltare spiritual ă).

Cazul 15
Dr. N: Mi-ai spus c ă primul t ău so ț, Bob, a devenit o fantom ă dup ă ultima lui via ță . Explic ă-
mi, te rog, circumstan țele.
S.: Bob a devenit o stafie, datorit ă faptului c ă a fost ucis de tân ăr în acea via ță , în perioada în
care eram c ăsători ți. Era atât de cople șit de disperare și ținea atât de mult la mine, încât îi venea
greu s ă se despart ă…
Dr. N: În țeleg. Ai putea s ă îmi zici, aproximativ, cât din energia lui total ă a luat cu el în acea
via ță ?
S.: (d ă din cap afirmativ) Bob a avut doar un sfert din en ergie, ceea ce nu era de ajuns pentru
acea criz ă mental ă… a judecat gre șit… (se opre ște)

41/226 Dr.N: În acest caz, crezi c ă, dac ă Bob ar fi luat mai mult ă energie, ar fi putut s ă nu ajung ă o
stafie?
S.: Nu pot s ă-ți r ăspund. Cred îns ă c ă l-ar fi f ăcut mult mai puternic… mai rezistent la durere…
Dr. N: Atunci, de ce a luat atât de pu țin ă energie pe P ământ?
S.: Hmmm… Pentru c ă dorea s ă fie mai implicat în lucrarea lui din lumea spirite lor.
Dr. N: Sunt nel ămurit de ce ghidul lui Bob nu l-a convins s ă ia mai mult ă energie pe P ământ.
S.: (d ă din cap, negând) Nu, nu! Nu suntem constrân și în felul acesta. Avem libertatea de a
alege. Și Bob nu trebuia s ă devin ă o fantom ă. A fost sf ătuit s ă ia mai mult ă energie, dar este
înc ăpăț ânat și se gândea la o alt ă via ță tr ăit ă în acela și timp (o via ță paralel ă).
Dr. N: Las ă-mă s ă în țeleg. Bob și-a subestimat capacitatea de a func ționa normal în situa ții de
criz ă, cu un trup având doar 25 % din capacitatea lui en ergetic ă?
S.: (trist ă) Mi-e team ă c ă da.
Dr. N: Chiar dac ă prin moarte acel corp se pierdea?
S.: Nu a contat. Efectele îl afectau înc ă și nu avea puterea s ă dep ăș easc ă situa ția.
Dr. N: Pentru cât timp a fost Bob stafie înainte de a-și rec ăpăta restul de energie în lumea
spiritelor?
S.: Nu pentru mult ă vreme, circa treizeci de ani. se pare c ă nu se putea ab ține… lipsa de
experien ță … parte din lec ția sa… apoi profesorul nostru a fost chemat de c ătre… Știi… acele fiin țe
care patruleaz ă pe P ământ veghind asupra celor r ătăci ți… pentru a recupera energia care îi lipsea ca
să vin ă acas ă.
Dr. N: Ei au fost numi ți de anumi ți oameni Salvatorii Sufletelor Pierdute.
S.: Li se potrive ște. Numai c ă sufletul lui Bob nu era tocmai pierdut, ci doar ch inuit.

Suflete singuratice
Urm ătorul meu caz se refer ă la un pacient mai evoluat, care mi-a oferit detali i despre ni ște
entit ăț i care nu sunt fantome, dar nici nu se întorc acas ă dup ă moarte. Pe m ăsur ă ce ședin ța
avanseaz ă, vom observa c ă sunt doi factori motivan ți care împing aceste tipuri de suflete spre
însingurare.

Cazul 16
Dr. N: Exist ă oameni care mor și nu sunt preg ăti ți s ă se întoarc ă în lumea spiritelor?
S.: Da. Câteva suflete care- și p ărăsesc corpul fizic nu sunt înc ă gata s ă p ărăseasc ă P ământul.
Dr. N: Presupun c ă toate sunt stafii…
S.: Nu, de și pot fi dac ă î și doresc – majoritatea nu sunt. Pur și simplu nu vor s ă intre în contact
cu nimeni.
Dr. N: Iar energia lor spiritual ă nu se întoarce acas ă imediat dup ă moarte?
S.: A șa este, cu excep ția faptului c ă exist ă o parte din energia lor care nu a p ărăsit niciodat ă
lumea spiritelor.
Dr. N: Exact, asta am auzit și eu, dar a ș vrea s ă te întreb dac ă aceste suflete izolate r ămân a șa,
pentru un timp mai scurt, sau aleg s ă stea între aceste planuri, incerte, pentru mul ți ani p ământeni.
S.: Depinde. Unele suflete vor s ă se întoarc ă într-un nou corp cât mai curând posibil. Acestea
nu vor deloc s ă renun țe la forma fizic ă. Sunt diferite de majoritatea dintre noi care vrem s ă ne
odihnim și s ă mergem acas ă s ă înv ăță m. Multe dintre ele sunt r ăzboinicii care formeaz ă linia întâi
pe P ământ. Ei vor s ă p ăstreze o continuitate în ceea ce prive ște via ța lor fizic ă.
Dr. N: Din câte am în țeles, ghizii no ștri nu ne permit s ă r ămânem în a șteptare, undeva în
apropierea P ământului, și s ă ne întoarcem imediat într-o nou ă via ță . Oare aceste suflete nu știu c ă
trebuie s ă treac ă prin procesul normal de revenire la grupurile din care provin, s ă fie consiliate, s ă-și
aprofundeze lec țiile și s ă ia parte la alegerea unui nou trup?

42/226 S.: (râde) Ai dreptate, îns ă ghizii nu le for țeaz ă pe acelea care se afl ă într-un disconfort maxim
să se întoarc ă acas ă pân ă când nu v ăd chiar ele utilitatea acestui lucru.
Dr. N: Da, dar nu li se va d ărui un corp nou decât dup ă un anumit timp de acomodare.
S.: (ridicând din umeri) Da. E adev ărat.
Dr. N: Este, de asemenea, adev ărat c ă alte suflete r ătăcite nu vor s ă se întoarc ă nici pe P ământ,
dar nici în lumea spiritelor?
S.: Da. O alt ă categorie…
Dr. N: Dar dac ă ambele tipuri de suflete nu patruleaz ă în jurul P ământului lipsite de corp fizic
deranjând oamenii ca stafii, ar fi bine, oare, s ă le numesc suflete r ătăcite, când tot ceea ce vor ele, de
fapt, este s ă fie l ăsate în pace?
S.: Sunt divergente. Tot ceea ce fac este rezultatu l a ceva nedus la bun sfâr șit… traumatic…
cople șitor. Nu vor s ă se despart ă de trecut, ori acest comportament nu este obi șnuit. Nu vor s ă
comunice cu înv ăță torii lor, datorit ă marii nefericiri pe care o tr ăiesc.
Dr. N: De ce ghizii lor nu vor s ă se impun ă și s ă le atrag ă mai puternic în lumea spiritelor, în
ciuda rezisten ței pe care o manifest ă?
S.: Dac ă aceste suflete ar fi for țate s ă fac ă ceea ce este bine pentru ele, nu ar înv ăț a nimic,
datorit ă fricii pe care ar tr ăi-o și a faptului c ă s-ar închide în ele însele.
Dr. N: În țeleg, dar înc ă m ă întreb de ce sufletele care vor s ă se întoarc ă imediat, neîntâmpinând
opreli ști în lumea spiritelor, nu pot ob ține imediat un trup.
S.: Nu în țelegi c ă plasarea unui suflet tulburat într-un corp nou ar fi cu adev ărat nedreapt ă
pentru un copil care tocmai î și începe via ța? Aceste suflete au dreptul la izolare, dar trebui e ca într-
un final s ă se decid ă s ă cear ă ajutor. Trebuie s ă ajung ă la concluzia c ă nu pot evolua de unele
singure. D ăruirea unui corp nou nu le poate fi de folos.
Dr. N: Încotro se îndreapt ă sufletele care nu vor s ă r ătăceasc ă pe P ământ ca stafii, dar nici nu
vor s ă se întoarc ă acas ă?
S.: (trist ă) în orice spa țiu pe care vor s ă și-l creeze. Î și proiecteaz ă propria realitate pe baza
amintirilor pe care le au din via ța fizic ă. Unele tr ăiesc în locuri frumoase amenajate ca o gr ădin ă.
Altele – de exemplu acelea care au f ăcut r ău oamenilor – î și creaz ă spa ții îngrozitoare, asemenea
unei închisori, unei camere f ără ferestre. Se ascund în aceste spa ții pentru a nu primi prea mult ă
lumin ă sau ca s ă nu intre în contact cu nimeni. Este o autopedepsir e.
Dr. N: Am auzit c ă sufletele tulburate – cele asociate r ăului – sunt izolate în lumea spiritelor.
S.: A șa este, îns ă, cel pu țin, sunt preg ătite s ă fac ă fa ță muzicii și s ă-și vindece energia prin
dragoste și afec țiune.
Dr. N: Îmi po ți spune ceva despre cum procedeaz ă ghizii cu toate tipurile de suflete care î și
autoimpun exilul?
S.: Le las ă timp pentru a se gândi la asta. Este o provocare p entru profesori. Ei știu c ă acestor
suflete le pas ă atât de evaluarea care li se va face, cât și de reac țiile grupului de suflete de care
apar țin. Sunt pline de energie negativ ă și nu gândesc prea limpede. Aceia care vor s ă le ajute trebuie
să ia multe m ăsuri de siguran ță înainte ca aceste suflete s ă fie de acord s ă ias ă din izolare.
Dr. N: Presupun c ă num ărul tehnicilor de convingere este egal cu cel al gh izilor.
S.: Sigur… depinde de pricepere. Anumi ți ghizi nu se vor apropia de un suflet r ătăcit pân ă când
acesta nu se va fi s ăturat de izolare și va cere singur ajutorul. Acest lucru poate dura c eva timp…
(face o pauz ă, apoi continu ă). Al ți înv ăță tori apar adesea pentru discu ții.
Dr. N: Toate aceste suflete se vor elibera în cele din urm ă?
S.: (face o pauz ă) S ă punem problema altfel. Toate sufletele vor fi elib erate într-un fel sau altul
prin diferite forme de încurajare… (râde) sau de convingere.

Aceia dintre dumneavoastr ă care sunte ți familiariza ți cu munca mea ști ți c ă am puternice
convingeri în ceea ce prive ște existen ța influen ței pe care memoria sufletului o are asupra gândului
uman. Izolarea și însingurarea sufletelor, despre care a ți citit în cazul 16, ar putea da oricui impresia
unui purgatoriu cre știn, ca loc de c ăin ță . Oare acest concept religios ar fi putut ap ărea din amintirile

43/226 fragmentate ale sufletului referitoare la izolarea din lumea spiritelor, doar pentru a fi subminat pe
Pământ? Exist ă atât similitudini, cât și mari diferen țe intre descoperirile mele referitoare la izolarea
sufletelor și la purgatoriu, a șa cum e definit de biseric ă.
Doctrina cre știn ă define ște purgatoriul ca fiind o stare de auto-purificare pentru aceia care
trebuie s ă se lepede de toate p ăcatele înainte de a intra în rai. Am auzit c ă unele suflete aflate în
izolare se vindec ă singure, în timp ce altele cer ajutor pentru a- și rec ăpăta energia. Cu toate acestea,
nu ie șim din starea de izolare purifica ți pe de-a-ntregul sau, dac ă reu șim s ă o facem, nu va mai
trebui s ă ne reîncarn ăm din nou. De asemenea, izolarea sufletului nu înse amn ă exil. În ultimii ani,
cei mai pu țin conservatori reprezentan ți din cadrul bisericii cre știne nu mai accentueaz ă ideea de iad
așa cum o f ăceau în trecut. Totu și, biserica refuz ă universalismul, credin ța c ă to ți ajung în rai,
considerând c ă sufletele care mor cu p ăcate capitale nem ărturisite trec prin purgatoriu pentru a
coborî apoi în iad, unde vor suferi pedeapsa „focul ui ve șnic”. În accep țiunea bisericii, condamnarea
etern ă este separarea de Dumnezeu, opusul binecuvânt ării. Bisericile cre știne, pur și simplu, nu
accept ă conceptul potrivit c ăruia totul poate fi iertat dup ă moarte. Din câte am v ăzut pân ă acum,
toate sufletele se poc ăiesc, pentru c ă se simt responsabile de alegerile pe care le-au f ăcut.
Din tot ce am aflat se desprinde ideea c ă energia sufletului nu poate fi distrus ă sau adus ă în
stare de nefunc ționalitate, ci remodelat ă și purificat ă de contamin ările p ământene. Sufletele care
doresc s ă fie l ăsate în singur ătate dup ă moarte nu se autodistrug, unele dintre ele având c onvingerea
că aceast ă izolare este necesar ă pentru a nu contamina și alte suflete cu energie negativ ă. Mai exist ă
și acea categorie de suflete care, de și nu se simt contaminate, nu se simt înc ă preg ătite de a fi
consolate.
Lucrul care trebuie re ținut este c ă sufletele sunt st ăpâne pe energia lor și c ă, cele mai multe
dintre, le cer ghizilor lor s ă fie duse în centrele de vindecare și reîntinerire din lumea spiritelor.
Acestea sunt ni ște zone terapeutice, situate la o anumit ă distan ță de grupul lor de suflete, unde
sufletele beneficiaz ă de solitudine și de timp pentru medita ție. Totu și, acesta este un fel de terapie
direc ționat ă.
Sufletele nelini știte, despre care am vorbit în cazul 16, nu alesese r ă înc ă s ă primeasc ă ajutor.
Din toat ă istoria cazurilor pe care le-am studiat reiese fap tul c ă, dup ă moarte, avem dreptul de a
refuza ajutorul pe care ni-l ofer ă mae ștrii no ștri spirituali, atâta vreme cât sim țim acest lucru.
Am fost întrebat în timpul conferin țelor dac ă locurile de exil autoimpus sunt „planuri
inferioare” sau „lumi inferioare”. Nu m ă pot ab ține s ă gândesc c ă aceste idei izvor ăsc dintr-o dogm ă
bazat ă pe fric ă. Poate c ă e o problem ă de semantic ă. Cred c ă o mai bun ă traducere a acestei st ări ar
fi aceea de spa țiu autoimpus, un vacuum de realitate subiectiv ă creat de spiritul care vrea s ă r ămân ă
în singur ătate. Spa țiul separat, departe de centrul spiritual al suflet ului, apar ține celui care îl creaz ă
și îi este definitoriu. Nu cred c ă aceste suflete ar fi pierdute într-un t ărâm separat de lumea
spiritelor, locul în care tr ăiesc celelalte suflete. Avem de-a face cu o separar e mental ă.
Sufletele t ăcerii con știentizeaz ă c ă sunt nemuritoare, dar se simt, neputincioase. Ține ți seama
de ceea ce fac ele în singur ătate, f ără vreun ajutor. Î și retr ăiesc mereu ac țiunile, revizuind toate
implica țiile karmice a ceea ce au f ăcut altora și a ceea ce li s-a f ăcut lor în cadrul ultimei lor vie ți.
Probabil c ă în cursul acesteia i-au r ănit prin ac țiunile lor pe ceilal ți sau au fost la rândul lor lezate.
Am auzit adesea c ă sunt chinuite de evenimentele pe care nu le-au put ut controla într-o mic ă
măsur ă. Sunt triste și furioase în acela și timp. Nu interac ționeaz ă deloc cu grupul lor de suflete.
Aceste suflete sufer ă de auto-învinuire și de în țelegere limitat ă. Trebuie s ă recunosc c ă aceste
condi ții se intersecteaz ă cu câteva dintre defini țiile purgatoriului.
Sartre a spus: „Avem un ego imaginar al lumii, cu a spira ții și dorin țe, și un ego real”. Acestor
cuvinte le-a ș ad ăuga pe cele ale lui William Blake: „Percep ția adev ăratului nostru ego ar putea
amenin ța împ ăcarea cu acesta”. În spa țiul lor, aceste suflete ale singur ătăț ii au renun țat la ego-ul lor
imaginar în favoarea unor lungi ședin țe de auto-flagelare. Solitudinea și prospec ția interioar ă t ăcut ă
sunt aspecte importante și normale ale vie ții sufletului în lumea spiritelor. Diferen ța rezid ă din
faptul c ă aceste suflete nelini știte nu sunt înc ă preg ătite s ă-și g ăseasc ă u șurarea din chinurile pe care
le îndur ă cerând ajutor, progresând și schimbându-se.

44/226 Partea îmbucur ătoare este c ă aceste suflete nu constituie decât o parte minor ă din num ărul de
suflete care trec pragul c ătre lumea de dincolo în fiecare zi.

Entit ăț i discarnate care viziteaz ă P ământul
Exist ă entit ăț i care c ălătoresc pe P ământ ca ni ște turi ști, dar care nu s-au încarnat niciodat ă pe
planeta noastr ă. Unele sunt destul de evoluate, în timp ce altele se adapteaz ă foarte greu. Aceste
fiin țe mi-au fost descrise ca fiind: prietenoase, s ăritoare și pa șnice, sau dimpotriv ă rezervate,
enervante și chiar ar ță goase. Timp de mii de ani cred c ă au fost recunoscute în folclorul nostru ca
fiin țe înzestrate cu abilitatea de a induce frica, dar și de a încânta. Mitologia noastr ă face aluzie la
diferen țele dintre fiin țele luminoase, care sunt eterice și capricioase, și cele întunecate care sunt
grele și au temperamente urâte. Câteva dintre aceste legen de pre-cre știne se reg ăsesc în credin țele
religioase contemporane, într-un tablou luminos sau întunecat, de gra ție sau violen ță al vie ții de
dup ă moarte.
Un num ăr impresionant de subiec ți mi-au spus c ă între vie țile p ământe ști c ălătoresc ca fiin țe
neîncarnate în alte lumi atât în interiorul, cât și în afara dimensiunii noastre. Unii afirm ă c ă au
întâlnit alte entit ăț i non-fizice în c ălătoriile lor. M ă surprinde din acest motiv faptul c ă subiec ții mei
îmi relateaz ă doar ocazional despre întâlniri cu alte fiin țe eterice pe P ământ. Ace știa le întâlnesc
atunci când se decid s ă viziteze P ământul, ei în șiși în calitate de entit ăț i non-fizice, discarnate, în
perioada de dintre vie ți. Relat ările lor sunt cel pu țin interesante, a șa cum se poate vedea și în cazul
urm ător:

Cazul 17
Dr. N: Povestindu-mi despre cât de mult î ți place s ă c ălătore ști, atât în lumile fizice, cât și în
cele mentale în timpul de dintre vie ți, m-ai f ăcut curios în ceea ce prive ște celelalte fiin țe pe care le
întâlne ști atunci când vizitezi P ământul.
S.: Fiin țele despre care m ă întrebi plutesc prin realitatea noastr ă, de aici de pe P ământ, a șa cum
fac eu în alte dimensiuni.
Dr. N: Cuno ști multe suflete care se încarneaz ă de obicei pe P ământ și care ne viziteaz ă a șa
cum o faci tu?
S.: Nu. Sa știi că nu e un lucru prea obi șnuit, îns ă mie îmi place s ă vin. Mul ți dintre prietenii
mei prefer ă o schimbare de peisaj între vie ți, drept pentru care opteaz ă s ă stea mai departe de
Pământ. Când vin aici, întâlnesc câteodat ă fiin țe ciudate, pe care nu le cunosc.
Dr. N: Cum arat ă?
S.: Ciudat, forme stranii, vaporoase sau dense… n u au form ă uman ă.
Dr. N: S ă vorbim despre asta. Mi-ai povestit despre cum pot sufletele s ă ia o form ă uman ă în
lumea spiritelor. Cum ar ăta ți tu și cu prietenii t ăi, ca spirite, pe P ământ?
S.: O… Aproape la fel. Când vizit ăm o lume atât de dens ă precum P ământul ne schimb ăm mai
mult formele fizice, pentru a da culoare a ceea ce am fost cândva aici.
Dr. N: Vrei s ă îmi spui c ă te afli într-o stare în care liniile corporale sun t mai subliniate?
S.: Mmmda.. cam a șa ceva. În lumi asemeni P ământului avem marginile mult mai definite într-
un cadru transparent, într-o lumin ă slab ă, difuz ă. În lumea spiritelor, atunci când lu ăm forme
umane, ale unei existen țe anterioare, de exemplu, str ălucim în deplin ătatea for țelor energetice.
Dr. N: Poate fi v ăzut ă de c ătre oameni o fiin ță non-fizic ă, aflat ă într-o stare difuz ă?
S.: (chicotind) O…da. Dar numai anumi ți oameni ne pot z ări ca apari ții și nu tot timpul.
Dr.N: De ce?
S.: Depinde de nivelul lor de receptivitate – de pe rcep ție – în acele momente când suntem prin
preajm ă.

45/226 Dr. N: Pune-te, dac ă vrei, în locul unei lumini transparente pe P ământ și spune-mi ce faci aici.
Vreau s ă incluzi (în relatarea ta) orice spirit non-uman pe care îl întâlne ști, care nu s-a reîncarnat
niciodat ă pe P ământ.
S.: (fericit ă) Ca vizitatori putem zbura peste mun ți și v ăi, ora șe și or ăș ele. Prelu ăm indirect o
parte din energia luptelor în care a fost antrenat P ământul. Este întotdeauna interesant s ă te izbe ști
de alte fiin țe care fac și ele un tur pe aici. Acestea știu c ă locuitorilor P ământului le este team ă de
noi și majoritatea dintre ele î și doresc s ă risipeasc ă aceast ă fric ă… totu și, aceia dintre noi care
suntem de pe P ământ, știm c ă nu ne putem permite s ă ne amestec ăm prea serios în via ța oamenilor.
Dr. N: Asta înseamn ă c ă fiin țele venite din alte lumi nu au astfel de rezerve?
S.: Da.
Dr. N: Presupun c ă prin „amestec” vrei s ă spui interven ție în destinul karmic al unei persoane.
S.: Mmmda…
Dr. N: Dar de ce s ă nu aju ți oamenii, dac ă po ți?
S.: (t ăios și, probabil, cu o urm ă de vinov ăț ie în glas) Uite care este situa ția, nu suntem ghizi
trimi și aici pe P ământ, ci doar vizitatori, ca și ceilal ți pe care îi întâlnim în mod ocazional aici. Este
o c ălătorie de vacan ță pentru noi. Dac ă ne confrunt ăm cu o situa ție delicat ă, ne putem opri pentru
un moment s ă… lumin ăm o minte s ă aleag ă o cale alternativ ă mai bun ă. Ne face pl ăcere s ă…
Înghiontim oamenii… pentru a lua decizii în inter esul și nu în defavoarea lor.
Dr. N: Dac ă se întâmpl ă s ă te afli la locul și momentul potrivite?
S.: Exact, redirec ționezi… discret într-o perioad ă critic ă (ridic ă vocea) – nu rezolvi probleme
majore. Știi la ce m ă refer.
Dr. N: Atunci, po ți fi considerat un spirit bun?
S.: (râde): în compara ție cu ce?
Dr. N: (încercând s ă subliniez acest subiect) Cu spiritele rele care in tervin în drumul fiin țelor
vii pentru pl ăcerea de a le face r ău.
S.: (t ăios): Cine ți-a spus a șa ceva? Nu exist ă spirite rele, sunt doar deplasate… Și acelea care
nu au grij ă… indiferente…
Dr. N: Ce po ți s ă îmi spui despre spiritele triste, cele care sunt d ezorientate, sau cele juc ăușe –
pot face r ău?
S.: O, da, dar nu este unul premeditat (face o pauz ă dup ă care adaug ă). Nu toate sufletele facem
parte din aceea și categorie… survol ăm P ământul pentru a ne amuza.
Dr. N: Aici vroiam s ă ajung. M ă gândesc la stafii.
S.: Acestea sunt suflete legate de anumite locuri d e pe P ământ prin libera lor voin ță .
Dr. N: Dar ce po ți s ă îmi zici despre spiritele care nu sunt de pe P ământ?
S.: (face o pauz ă) Exist ă alte spirite care c ălătoresc interdimensional și pe care le consider ăm a
fi neadaptate. Nu par s ă aib ă nici o afinitate cu P ământul. Nu știu nimic despre fiin țele umane.
Dr. N: (cu blânde țe) Pot cauza probleme celor în via ță ?
S.: (t ăios) Da, uneori… de și f ără nici o inten ție. Nu sunt spirite rele, malefice, ci doar copii
neîndemânatici și neastâmp ăra ți. Acele fiin țe u șoare, mai pu țin evoluate se pot pierde prin și în
dimensiuni. Amuzamentul le poate distrage aten ția. Le consider ăm adolescen ți neastâmp ăra ți.
Ace ști farsori cred c ă P ământul este locul lor de joac ă unde pot adopta un comportament afurisit cu
oameni u șor de p ăcălit, neîncrez ători, speriindu-i de moarte. Se distreaz ă de minune pân ă când sunt
prin și de unul dintre hoinari (ghizii urm ăritori) trimi și s ă îi captureze pe ace ști r ătăcitori.
Dr. N: Acesta este un fenomen obi șnuit?
S.: Nu cred. Sunt exact ca ni ște copii care mai scap ă din când în când de sub ochiul
supraveghetor al p ărin ților.
Dr. N: Deci nu vezi spiritele r ăuvoitoare ca fiind trimise aici de c ătre vreo for ță demonic ă?
S.: (prompt) Nuuu… Se prea poate ca uneori s ă ne intersect ăm cu o entitate grea, întunecat ă,
dezorientat ă de sfera P ământului. Acest loc este dens îns ă ele vin din locuri chiar mai compacte. Cu
toate acestea, vor s ă se aga țe de noi, datorit ă faptului c ă nu știu ce fac. Le denumim entit ăț i „grele”
din cauza lipsei lor de mobilitate.

46/226 Dr. N: Dar ce po ți s ă îmi relatezi despre spiritele despre care mi-ai po vestit c ă le sunt
indiferen ți oamenii de pe P ământ?
S.: (ofteaz ă adânc) Da… pot speria oamenii. Datorit ă faptului c ă unele au o natur ă
distrug ătoare. Nu sunt prudente.
Dr. N: Tauri într-un magazin de por țelanuri?
S.: Da – nu se adapteaz ă obiceiurilor locale.
Dr. N: În cazul acestor diferite tipuri de spirite care pot face r ău oamenilor de aici, încerci s ă
intervii în vreun fel?
S.: Dac ă d ăm peste vreun spirit n ăzdr ăvan, încerc ăm s ă-l oprim și s ă-l îndep ărt ăm. Dar se
întâmpl ă destul de rar, pentru c ă cei care provin din alte lumi sunt serio și și foarte respectuo și (face
o pauz ă). Vreau s ă accentuez c ă nu suntem filantropici. Acesta este timpul în care ne recreem, a șa
că nu vrem s ă avem responsabilit ăț i.
Dr. N: Bine, dar atunci de ce i s-ar permite unui s pirit inoportun, din orice categorie ar fi
făcând el parte, venit pe P ământ pentru indiferent ce motive, s ă fac ă probleme, chiar și din
neaten ție, oamenilor care tr ăiesc aici? Ghizii lor spirituali sunt mai pu țin aten ți?
S.: (netulburat ă) Prea mult ă observa ție îi face pe copii s ă devin ă m ărgini ți. Dac ă îi ții din scurt,
cum îi po ți înv ăț a ceva? Nu li se va permite s ă distrug ă sau s ă produc ă prea mult r ău.
Dr. N: O ultim ă întrebare. Crezi c ă toate tipurile de spirite despre care am vorbit ex ist ă
mi șunând pe tot P ământul?
S.: Nu chiar. Dac ă e să le compar ăm cu popula ția P ământului, avem de-a face cu un num ăr
mic. Judecând dup ă experien ța pe care am acumulat-o aici, sunt pu ține acelea care sunt câteodat ă
prin jur, și nu pot s ă le v ăd pe toate. Nu este un fenomen constant… ci mai m ult ciclic.

E un mister în faptul c ă ceea ce este invizibil pentru fiin țele vii poate fi sim țit cu ajutorul
celorlalte sim țuri. M ă întreb dac ă aceste entit ăț i non-fizice nu ne genereaz ă amintiri care s ă ne fac ă
să ne gândim la ceea ce am fost odat ă și vom fi din nou.

Demonii sau spiritele malefice
Cred c ă este potrivit s ă închei acest capitol cu un rezumat al concep țiilor gre șite pe care ni le-
am format în ceea ce prive ște existen ța spiritelor malefice sau bune și a influen țelor spirituale care
au loc pe P ământ. Dac ă voi zdruncina cumva teorii adoptate de c ătre cititor, îl rog pe acesta s ă aib ă
în vedere c ă afirma țiile mele au la baz ă mul ți subiec ți pe care i-am hipnotizat de-a lungul studiului
meu. Ace știa nu v ăd spirite malefice sau demonice plutind în jurul P ământului. Ceea ce simt atunci
când sunt spirite este o abunden ță de energie negativ ă împr ăș tiat ă de sentimente intense de furie, ur ă
și de fric ă. Aceste modele de gânduri distrug ătoare sunt acumulate de c ătre con știin ța altor fiin țe
care gândesc negativ, adunând și împr ăș tiind și mai mult haos. Toat ă aceast ă energie întunecat ă din
eter se manifest ă în detrimentul în țelepciunii pozitive de pe P ământ.
Anticii credeau c ă demonii erau entit ăț i zbur ătoare care ocupau ținuturile dintre rai și P ământ,
nefiind neap ărat malefice și periculoase. Biserica cre știn ă timpurie a ridicat demonii la statutul de
„cârmuitori malefici ai întunericului”. Fiind înger i dec ăzu ți, se puteau deghiza în mesageri mai
curând ai lui Dumnezeu decât ai Satanei, cu scopul de a în șela oamenii. Cred c ă e drept s ă amintim
că, în accep ția mai liberalelor comunit ăț i religioase de ast ăzi, demonii reprezint ă tulbur ările noastre
lăuntrice, anumite pasiuni care ne pot crea probleme.
De-a lungul anilor în care am lucrat cu spiritele, nu am avut niciodat ă vreun subiect care s ă fie
posedat de c ătre alt spirit, neprietenos sau altfel. Când am dec larat aceasta la unul dintre cursurile
mele, un om a ridicat mâna și a spus: „O, mare guru, foarte bine, dar pân ă când nu vei fi pus sub
hipnoz ă to ți oamenii, nu po ți vorbi despre absen ța for țelor demonicei”. Desigur c ă acesta este un
argument întemeiat împotriva rezultatului la care a m ajuns prin hipnoz ă: și anume, c ă nu exist ă
astfel de lucruri precum posedare, demoni, diavolul și iadul. Totu și, nu pot ajunge la nici o alt ă con-

47/226 cluzie dac ă to ți subiec ții mei care au luat contact cu lumea spiritelor, ch iar și aceia care au venit la
mine cu credin țe puternice în for țele demonice, au respins ideea existen ței acestora.
Din când în când, anumi ți subiec ți m ă viziteaz ă convin și c ă sunt poseda ți de entit ăț i
extraterestre sau alte spirite r ăuvoitoare. Am avut al ți subiec ți care erau deci și c ă trebuie s ă
isp ăș easc ă un anume blestem ab ătut asupra lor datorit ă comportamentului pe care l-au avut într-o
via ță anterioar ă. pe m ăsur ă ce ședin ța de regresie hipnotic ă atinge partea supracon știent ă a min ții
acestor oameni, reg ăsim în mod tipic una dintre urm ătoarele trei condi ții:
1. Aproape întotdeauna frica se dovede ște a fi neîntemeiat ă.
2. În mod ocazional, un spirit prietenos, de cele mai mul te ori o rud ă decedat ă, încearc ă s ă ia
leg ătura cu ei. Subiectul fiind distrat interpreteaz ă gre șit inten ția spiritului, care nu a dorit decât s ă-i
aduc ă lini ște și pace. Nu s-a stabilit o comunicare adecvat ă între emi ță tor și receptor. Sufletele nu au
probleme cu comunicarea telepatic ă între ele, dar aceasta nu înseamn ă c ă toate au acelea și abilit ăț i
și în ceea ce prive ște dialogul cu oamenii încarna ți.
3. Foarte rar, un spirit nelini știt, neevoluat, a stabilii ni ște contacte, datorit ă unor probleme
karmice nerezolvate pe P ământ. Am observat acest lucru în cazul 14.

Cercet ătorii din domeniul paranormalului au ajuns la alte trei concluzii asupra motivului pentru
care anumi ți oameni cred c ă sunt poseda ți de demoni, și anume:

4. Abuzul fizic și emo țional suferit în copil ărie, care creaz ă impresia c ă adultul reprezint ă o
putere malefic ă ce are control total.
5. Sindromul Personalit ăț ii Multiple
6. Cre șterile periodice ale activit ății câmpurilor electromagnetice din jurul P ământului,
suficiente pentru a deranja activitatea cerebral ă a unui individ tulburat.

Posibilitatea ca oamenii s ă fie poseda ți de fiin țe satanice provine din structurile religioase
medievale. Este vorba de un sistem bazat pe team ă, rezultat direct al supersti țiilor teologice ce au
distrus nenum ărate vie ți de-a lungul ultimilor o mie de ani. mare parte di n acest non – sens s-a
spulberat în ultimele dou ă sute de ani, îns ă mai este cultivat înc ă de fundamentali ști. Exorcismul
demonilor se mai practic ă înc ă de c ătre anumite grup ări religioase. De cele mai multe ori aflu c ă
subiec ții care vin la mine cu probleme legate de posedare nu mai au control asupra propriilor vie ți,
pentru c ă le-au îngreunat cu diverse tulbur ări suflete ști și constrângeri. Oamenii care aud voci care
îi îndeamn ă s ă fac ă lucruri rele nu sunt poseda ți, ci, dup ă toate probabilit ăț ile, sufer ă de
schizofrenie.
În ciuda faptului c ă în lumea noastr ă fizic ă plutesc spirite nefericite, acestea nu blocheaz ă sau
inhib ă min țile oamenilor. Lumea spiritelor este mult prea ordo nat ă pentru a putea permite un astfel
de amestec. A fi poseda ți de o alt ă fiin ță nu numai c ă ar abroga contractul nostru de via ță , dar ar
distruge și liberul arbitru. Ace ști factori stau la baza reîncarn ării și nu pot fi compromi și. Ideea c ă ar
exista entit ăț i satanice ca for țe externe care îi am ăgesc și îi corup pe oameni, este un mit perpetuat
de aceia care caut ă s ă controleze min țile altora în scopuri personale. R ăul exist ă în interior, între
grani țele unei min ți r ăvăș ite. Via ța poate fi crud ă, dar aici, pe aceast ă planet ă, o avem sub control.
Asumarea faptului c ă ne-am n ăscut ca fiin țe malefice, sau c ă anumite for țe exterioare au ocupat
mintea unor persoane malefice, face mai u șoar ă acceptarea r ăut ăț ii de c ătre unii. Este o modalitate
de a denumi ra țional cruzimea premeditat ă, ap ărându-ne umanitatea, și de a ne absolvi de
responsabilitate în mod individual și colectiv, ca ras ă. Când ne întâlnim cu cazurile criminalilor în
serie, sau cu copiii care ucid al ți copii, îi putem eticheta pe ace ști oameni ori drept „asasini
înn ăscu ți”, ori ca fiind poseda ți de influen țe demonice exterioare. În acest fel sc ăpăm de întrebarea
problematic ă de a afla de ce acestor uciga și le place s ă cauzeze durere prin exprimarea propriei
dureri.
Nu exist ă suflete monstruoase. Oamenii nu se nasc r ăi, ei sunt corup ți de societatea în care
tr ăiesc, unde s ăvâr șirea r ăului satisface poftele caracterelor vicioase. Acest lucru porne ște din creier.

48/226 Studiile care au fost f ăcute asupra psihopa ților demonstreaz ă c ă pl ăcerea de a cauza durere altora
fără remu șcări umple un gol pe care îl resimt psihopa ții fa ță de ei în șiși. Folosirea r ăului este o surs ă
de putere, de for ță pentru oamenii deplasa ți. Ura face s ă dispar ă realitatea unei vie ți nesuferite.
Min țile pervertite ale acestor c ălăi spun: „Dac ă via ța mea nu merit ă tr ăit ă, de ce s ă nu am dreptul de
a o lua pe a altcuiva?”.
Răul nu se mo ștene ște genetic. Totu și, în cazul în care într-o familie exist ă precedente de
violen ță și de cruzime la adresa copiilor, aceste manifest ări se transmit peste genera ții prin educa ție,
deci în forma unui comportament dobândit, înv ăț at. Violen ța și comportamentul disfunc țional al
unui membru adult al familiei genereaz ă o reac ție emo țional ă intern ă care se revars ă și asupra celor
mai tineri membri ai acesteia, contaminându-i. Copi ii ce cresc într-o atare familie vor putea dobândi
un comportament distructiv. Cum pot îns ă aceste defecte, mo ștenite și acumulate în timp prin
expunerea la un anumit mediu, care ne-au afectat co rpul, s ă ne afecteze și sufletul?
Ceea ce am descoperit de-a lungul cercet ărilor mele este c ă energia sufletului se poate disocia
de trup în anumite momente critice. E vorba despre aceia care simt c ă nici m ăcar nu apar țin
trupurilor lor. Dac ă situa țiile sunt cu adev ărat critice, aceste suflete sunt predispuse sinucid erii – dar
de obicei nu iau via ța altcuiva. Voi dezvolta acest subiect în capitolel e urm ătoare. O parte din
aceast ă tulburare provine din conflictul rezultat din inte rac țiunea produs ă între caracterul nemuritor
al sufletului cu temperamentul unui creier – gazd ă, purt ător al propriei zestre genetice. Alte cauze ar
mai putea rezida și în func ționarea improprie a creierului, ca și în dezechilibrele hormonale care
afecteaz ă sistemul nervos central, putând contamina astfel s ufletul.
Cred c ă un alt element ar putea fi acela c ă sufletele neevoluate au adesea probleme în
manipularea unui sistem defectuos al circuitelor un ei min ți apar ținând unei fiin țe umane tulburate.
În acest caz exist ă o opozi ție între ego-ul spiritului și ego-ul uman. O for ță antagonic ă care trage, și
în acela și timp împinge, se lupt ă s ă afi șeze lumii un singur ego. O b ătălie f ără prea mul ți sor ți de
izbând ă. For țele care se exercit ă sunt de natur ă intern ă și nu extern ă. O atare minte tulburat ă nu are
nevoie de un exorcist, ci de un psihiatru pe cât se poate de competent.
Sufletele nu reprezint ă tot ceea ce poate fi mai pur și mai bun într-un corp. Dac ă ar fi a șa, nu ar
mai fi nevoie s ă se reîncarneze pentru a evolua. Sufletele vin pe P ământ pentru a- și îndrepta
defectele. În termenii descoperirii de sine, putem men ționa c ă un suflet are posibilitatea de a alege
un corp în concordan ță sau în opozi ție cu propria personalitate. de exemplu, un suflet care vrea s ă
își înfrâneze porniri spre egoism și indulgen ță nu s-ar împ ăca prea bine cu un ego uman al c ărui
temperament ar fi predispus spre acte ostile pentru propria mul țumire de sine.
Adesea oamenii tulbura ți au suferit experien țe traumatice cum ar fi abuzul fizic și emo țional în
copil ărie. Ei ori s-au interiorizat, creându- și o carapace în spatele c ăreia s ă se ascund ă de durere, ori
s-au exteriorizat proiectându-se mental în afara co rpurilor lor în mod frecvent. Aceste mecanisme
de ap ărare sunt mijloace de supravie țuire pentru p ăstrarea s ănătăț ii noastre mentale. Atunci când un
pacient îmi poveste ște despre pl ăcerea de a se „desprinde” și de a exersa proiec ția astral ă, datorit ă
faptului c ă experien țele dematerializ ării îl fac s ă simt ă c ă tr ăie ște, încep s ă caut tulbur ările acestuia.
Este adev ărat c ă se prea poate s ă nu g ăsesc altceva decât pura curiozitate, îns ă obsesia
dematerializ ării indic ă o dorin ță de a evada din realitatea curent ă.
Acesta este motivul pentru care cred c ă m ă deranjeaz ă și teoria transferului, privit ă ca un alt
mod de evadare. Cred c ă întreaga idee a acestei teze este fals ă din punct de vedere conceptual.
Conform acestei doctrine, zeci de mii de suflete ex istente acum pe planet ă s-au încarnat în corpul
lor fizic f ără a mai trece prin procesul normal de na ștere și de copil ărie. Ni se spune c ă aceste
suflete posedante sunt entit ăț i luminate c ărora li se permite s ă preia corpul adult al unui suflet care
vrea s ă se retrag ă, via ța devenindu-i prea grea. Astfel, conform adep ților acestei teorii, sufletele
transferate fac, de fapt, un act umanitar. Numesc a cest fenomen posedare prin permisiune.
Dac ă aceast ă concep ție este valid ă, atunci ar trebui s ă-mi predau roba mea alb ă și medalionul
de aur de mare guru. În to ți anii mei de lucru cu subiec ți în regresie, nu mi s-a întâmplat niciodat ă s ă
întâlnesc un suflet transferat. De asemenea, ace ști oameni nu auziser ă niciodat ă de alte spirite din
lumea spiritelor, care s ă fie asociate cu astfel de practici. De fapt, ei ch iar neag ă existen ța unor

49/226 astfel de fapte, întrucât ar însemna o abrogare a c ontractului pe care sufletul îl are cu via ța. A acorda
unui suflet permisiunea de a veni și de a prelua planul karmic al vie ții ar anula în primul rând scopul
sosirii pe P ământ! Este un ra ționament în șel ător acela conform c ăruia sufletele transferate ar vrea
să-și completeze ciclul lor karmic într-un corp selecta t într-un mod original și desemnat altcuiva.
Dac ă a ș fi în ultima clas ă de liceu, într-o or ă de trigonometrie, mi-a ș p ărăsi clasa pentru a parcurge
coridorul și a intra într-o alt ă clas ă, la o or ă de algebr ă, la încep ători, unde un elev s-ar lupta cu
examenul, și i-aș spune c ă termin eu examenul, a șa încât el s ă poat ă pleca mai devreme? Ar fi o
situa ție din care ambii elevi ar avea de pierdut – și ce profesor ar permite a șa ceva?
Întreaga teorie a transferului e ca un suicid; de și se presupune c ă aceasta îl combate prin faptul
că sufletului care ar vrea s ă plece i se d ă permisiunea de a sc ăpa de responsabilitate și de a- și face
via ța mai u șoar ă. Spiritul care va pleca cedeaz ă drepturile asupra corpului gazd ă, pentru a fi
preluate de c ătre un alt spirit mai evoluat care nu vrea s ă treac ă prin nepl ăcerea de a fi în corpul
unui copil. Acesta este unul dintre cele mai vulner abile puncte ale posesiunii prin permisie. Din câte
am aflat despre caracteristicile corpului, se scurg ani întregi pân ă când un spirit reu șește s ă î și
coordoneze vibra țiile energetice cu cele ale creierului gazd ă. Procesul începe atunci când copilul
este în stare de fetus. Toate elementele esen țiale care ne spun cine suntem cu adev ărat provin din
imixtiunea ini țial ă a sufletului într-un anumit corp. Lua ți în calcul cei trei „I” care provin din chiar
natura sufletului: imagina ție, intui ție, introspec ție. Apoi ad ăuga ți componente precum con știin ța și
creativitatea. Crede ți c ă mintea uman ă nu va recunoa ște pierderea celuilalt ego și noua prezen ță ?
Rezultatul ar fi nebunia, nu vindecarea. Le spun oa menilor s ă nu î și fac ă griji în privin ța pierderii
sufletului – va r ămâne cu noi pân ă la sfâr șit, datorit ă faptului c ă exist ă motive întemeiate pentru
posesia unui anumit corp.
Sufletele î și asum ă pe deplin responsabilitatea, chiar dac ă aceasta înseamn ă asumarea unor
corpuri care nu sunt func ționale. Ele nu sunt încorsetate din punct de vedere material. De exemplu,
un suflet poate tr ăi într-un corp aflat în com ă pentru mul ți ani, neabandonându-l pân ă la moarte.
Aceste suflete sunt capabile s ă c ălătoreasc ă în libertate peste ținuturi și s ă se întâlneasc ă cu alte
suflete care se desprind nu pentru mult timp de cor pul lor în timpul somnului. Aceasta se întâmpl ă
mai frecvent cu sufletele aflate în corpurile sugar ilor. Sufletele sunt foarte respectuoase cu
mo ștenirile trupe ști, chiar dac ă s-au plictisit de acestea. Ele î și las ă o mic ă parte de energie, astfel
încât s ă se poat ă întoarce în caz de nevoie. Lungimile lor de und ă sunt asemenea unor lumini de far
teleghidate care focalizeaz ă partenerii lor umani.
Atunci când energia unui suflet p ărăse ște un trup uman, acesta nu ofer ă oportunitatea unei
entit ăț i demonice de a se instala într-o minte care a r ămas liber ă. Aceasta este o alt ă supersti ție. Pe
lâng ă faptul c ă, în primul rând, aceste entit ăț i demonice nici nu exist ă, mintea unui suflet a c ărui
energie c ălătore ște nu r ămâne niciodat ă liber ă. O entitate r ăuvoitoare, nici în cazul în care ar exista,
nu s-ar putea strecura aici.
Evident, locuitorii lumii spiritelor sunt con știen ți de interesul nostru fa ță de spectrele
întunecate și p ăcătoase care reprezint ă un pericol pentru suflet. Am întâlnit un caz neobi șnuit și
definitoriu care mi-a atras aten ția. Acest eveniment ilustreaz ă cum utilizarea în mod aproape brutal
a umorului poate fi folosit ă în mod sugestiv în lumea spiritelor pentru defecte le noastre de pe
Pământ.
Al 18-lea caz pe care îl redau în acest volum se re fer ă la experien ța întâlnirii cu moartea pe
care a tr ăit-o un pastor evanghelist al anilor 1920. Acest om î și petrecuse via ța v ăzând diavolul în
fiecare ungher al ora șului s ău din Sudul îndep ărtat. În timp ce revizuiam via ța clientului meu, care
purta cu el aceste amintiri, mi s-a spus: „Credinci o șii mei tremurau din tot sufletul la predicile
înfocate în care le spuneam despre iadul care îi a șteapt ă pe to ți p ăcăto șii”. Voi începe acest caz cu o
scen ă care se desf ăș oar ă exact dup ă ce subiectul meu ajunge la poarta de intrare (în l umea de
dincolo).

50/226 Cazul 18
Dr. N: Spui c ă, de și lucrurile nu sunt prea clare, plute ști într-o lumin ă str ălucitoare și cineva se
îndreapt ă spre tine?
S.: Da, sunt pu țin dezorientat. Înc ă nu m-am obi șnuit cu lucrurile de aici.
Dr. N: E în regul ă. Las ă figura s ă pluteasc ă spre tine în timp ce și tu plute ști înspre ea.
S.: (o pauz ă mai lung ă, dup ă care, exclamând tare, îngrozit) O, DUMNEZEULE, NU!
Dr. N: (uimit de acest strig ăt) Ce se întâmpl ă?
S.: (corpul subiectului începe s ă tremure f ără control) O, DUMNEZEULE MARE! ESTE
DIAVOLUL. ȘTIAM EU. AM AJUNS ÎN IAD.
Dr. N: (apucând subiectul de umeri) Acum încearc ă s ă te relaxezi și s ă respiri adânc, întrucât
vom trece prin asta amândoi (apoi conving ător). Nu e ști în iad.
S.: (întrerupe pe un ton strident) O, DA – ATUNCI D E CE V ĂD DIAVOLUL CHIAR ÎN
FA ȚA MEA?
Dr. N: (fa ța subiectului meu este acoperit ă de transpira ție și folosesc un șerve țel pentru a-l
șterge în timp ce continuu s ă îl lini ștesc) Încearc ă s ă te calmezi, e vorba de o interpretare gre șit ă aici
și vom încerca s ă o l ămurim în curând.
S.: (nefiind atent la mine, subiectul începe s ă se rostogoleasc ă pe-o parte și pe alta suspinând)
Oooh… s-a terminat totul pentru mine… sunt în i ad.
Dr. N: (intervin mai conving ător) Spune-mi exact ceea ce vezi.
S.: ( șoptind la început, dup ă care cu voce tare) O… fiin ță … demonic ă… fa ța ro șie – verzuie…
coarne… cu ochi s ălbatici… fa ța precum un lemn ars… O, IUBITE IISUSE, DE CE EU DINTRE
TO ȚI OAMENII, EU, CARE AM VORBIT ATÂT DE MULT ÎN NUMEL E T ĂU?
Dr. N: Ce altceva mai vezi?
S.: (dezgustat) CE ALTCEVA MAI E DE V ĂZUT? CHIAR NU PO ȚI ÎN ȚELEGE? SUNT ÎN
FATA DIAVOLULUI.
Dr. N: (rapid) M ă refeream la restul corpului. Uit ă-te mai jos de cap și zi-mi ce vezi.
S.: (tremurând violent) Nimic, doar un corp volatil , ca de fantom ă.
Dr. N: R ămâi cu mine. Nu ți se pare neobi șnuit ca diavolul s ă apar ă f ără corp? Avanseaz ă rapid
în timp și spune-mi ce face acest personaj.
S.: (corpul subiectului meu tremur ă violent, dup ă care, cu un oftat mare, se las ă înapoi în
fotoliu) Oh… nenorocitul… trebuia s ă-mi fi dat seama… e SCANLON. Î și d ă masca jos de pe fa ță și
îmi zâmbe ște r ăut ăcios…
Dr. N: (acum m ă pot relaxa) Cine este Scanlon?
S.: Ghidul meu. Aceasta este o idee despre ce însea mn ă o glum ă. Crud ă, n-am ce zice.
Dr. N: Care este aspectul real al lui Scanlon?
S.: Înalt, cu tr ăsături acviline, înc ărun țit, pus pe tr ăzn ăi, ca de obicei (râde ostentativ, dar înc ă
nu e complet ref ăcut). Trebuia s ă îmi fi dat scama. M-a prins nepreg ătit de data asta.
Dr. N: Scanlon și-a f ăcut un obicei din asta? De ce s ă te sperie tocmai când ajungi în lumea
spiritelor și e ști pu țin dezorientat?
S.: (defensiv) Ei bine, este un profesor grozav. E felul lui. I-a pus pe to ți cei din grupul nostru
să poarte m ăș ti; dar știe c ă nu îmi plac a șa de mult.
Dr. N: Spune-mi, de ce a folosit Scanlon o masc ă de diavol pentru a te speria chiar dup ă
aceast ă via ță ? Vorbe ște cu el acum.

Not ă: Păstrez t ăcerea pentru câteva momente, în timp ce subiectul m eu ia leg ătura mental cu
Scanlon.

S.: (dup ă o perioad ă de t ăcere) Asta m ă a ștepta. O, știam eu! Mi-am petrecut întreaga via ță
predicând despre diavol, speriind oamenii cumsecade … spunându-le c ă aveau s ă ajung ă în iad dac ă
nu m ă ascultau. Scanlon m-a atacat pu țin cu propria-mi arm ă.
Dr. N: Și ce p ărere ai acum despre metodele sale?

51/226 S.: (ab ătut) Și-a spus punctul de vedere.
Dr. N: Vreau s ă î ți pun o întrebare direct ă. Chiar credeai în ceea ce le predicai enoria șilor
despre acele for țe demonice omniprezente sau erai motivat de altceva ?
S.: (intens) Nu, nu. Credeam când spuneam c ă r ăul se afl ă pretutindeni, în fiecare persoan ă. Nu
am fost ipocrit.
Dr. N: E ști sigur c ă nu era o form ă de evlavie fals ă, c ă pretindeai c ă sim ți și c ă e ști ceea ce nu
crai?
S.: Nu! Credeam. Nenorocirea const ă în modalitatea prin care mi-am ținut predicile și puterea
rezultat ă din aceasta pe care o aveam asupra celorlal ți. Da. Recunosc acest e șec… Am f ăcut via ța
grea câtorva din „turma” mea… nev ăzând bun ătatea esen țial ă din oameni. Eram întotdeauna
suspicios, din cauza obsesiei mele legate de prezen ța r ăului și asta mi-a întunecat mintea.
Dr. N: Crezi c ă parte a ceea ce ai devenit are drept cauz ă alegerea corpului pentru aceast ă
via ță ?
S.: (cu o voce plictisit ă) Nu am avut parte de constrângeri. Am ales un corp cu o minte ager ă și
m-am l ăsat purtat. Eram prea p ătima ș ca pastor.
Dr. N: Și ai idee de ce ra țiunea sufletului t ău a ales s ă intre în corpul unui pastor care intimida
în mod constant oamenii?
S.: O, eu… la naiba… am l ăsat lucrurile a șa, pentru c ă m-am sim țit bine s ă am situa ția sub
control… mi-era team ă s ă… nu fiu luat destul de în serios.
Dr. N: Ți-era fric ă de pierderea controlului?
S.: (dup ă o pauz ă mai lung ă) Da, c ă… a ș putea fi… nepotrivit.
Dr. N: Crezi c ă Scanlon înjose ște concep țiile pe care le-ai predicat folosind o masc ă de diavol?
S.: Nu. Acesta este felul de a fi al profesorului m eu. Am ales corpul unui preot și el m-a ajutat
în a face aceast ă alegere. M-am r ătăcit, nu era un drum gre șit. Credin ța mea nu era un lucru r ău,
îns ă r ătăcindu-m ă i-am r ătăcit și pe al ții. Scanlon vrea s ă îmi arate ce înseamn ă s ă sperii oamenii în
loc s ă comunici cu ei. A vrut s ă simt frica pe care le-am insuflat-o celorlal ți.

Not ă: Acum îmi direc ționez subiectul c ătre alte grupuri, pentru a observa cum Scanlon î și
înva ță discipolii cu ajutorul m ăș tilor.

Dr. N: Cine este prima persoana care se îndreapt ă spre tine?
S.: (ezit ă și devine precaut) Este… un înger… de un alb str ălucitor… aripi… (apoi recunoscând
prezen ța) EI BINE, GATA, M-AM S ĂTURAT. DESTUL!
Dr. N: Cine este îngerul?
S.: Diane, draga mea prieten ă. Și-a îndep ărtat masca de înger și râde, îmbr ăț ișându-m ă.
Dr. N: Sunt pu țin nel ămurit. Sufletele pot lua orice form ă și pot avea orice tr ăsături. De ce
deranjul de a mai purta m ăș ti?
S.: Masca este asem ănătoare unei figuri de stil, un simbol pe care cineva îl are la îndemân ă
pentru a crea un efect. Diane compenseaz ă marea glum ă a lui Scanlon prin înf ăț ișarea sub aspectul
unui înger, în timp ce ceilal ți râd de ceea ce mi s-a întâmplat.
Dr. N: Ce fel de persoan ă este Diane?
S.: Plin ă de iubire și de umor. Îi plac farsele, dealtfel, ca și restului grupului. Cu to ții știu c ă iau
lucrurile mult prea în serios. Nu îmi plac atât de mult m ăș tile, a șa c ă le face pl ăcere s ă m ă tachineze.
Dr. N: În timpul lec țiilor voastre se folosesc m ăș ti ca material didactic pentru atitudinea bun ă și
cea gre șit ă?
S.: Da, sunt mijloace de con știentizare a gândirii corecte și a celei gre șite, a prejudec ăț ilor… se
identific ă acele aspecte ale personalit ăț ii noastre care sunt pozitive, precum și acelea care sunt de
nedorit, putând juca anumite roluri unii cu ceilal ți.
Dr. N: Scanlon este acela care a ini țiat aceast ă metod ă de înv ăț are pentru lec țiile grupului?
S.: (râde) Da, și asta face o real ă impresie.

52/226 Acesta este un caz straniu și trebuie s ă admit c ă Scanlon m ă p ăcălise pentru un moment când
am crezut c ă subiectul meu m ă va conduce în locuri în care nimeni nu m ă mai purtase. Tratamentul
pe care l-a primit acest subiect la poarta de trece re nu este normal. Mai mult, nu am întâlnit
niciodat ă un ghid al c ărui comportament s ă prezinte mai mult ă extravagan ță și provocare.
În capitolele urm ătoare vom vedea cum poate teatrul s ă joace un rol important în activitatea
grupului de suflete. Folosirea m ăș tilor de c ătre Scanlon ca gest simbolic pentru a reprezenta si s-
temul de credin țe este cu adev ărat unic în toat ă experien ța mea. M ăș tile au o tradi ție îndelungat ă în
cultura noastr ă, unde personificarea for ței divine sau demonice s-a folosit pentru a lua în derâdere
spiritele de temut și pentru a le onora pe cele care sunt venerate. Mas ca de diavol î și g ăse ște
rădăcinile în ședin țele tribale de exorcism ale unui spirit r ăuvoitor. Cazul 18 este unul în care
practicile spirituale mitice au fost preluate de pe P ământ de c ătre coordonatorul unui grup de spirite
pentru a servi ca semnal de alarm ă pentru studen ții s ăi.

4
RESTABILIREA ENERGIEI SPIRITUALE

Energia sufletului
Nu putem defini sufletul ca pe ceva fizic, pentru c ă aceasta ar însemna s ă limit ăm ceva care
pare s ă nu aib ă limite. Eu v ăd sufletul ca pe o energie luminoas ă inteligent ă. Aceast ă energie pare s ă
func ționeze ca ni ște valuri care vibreaz ă, asem ănătoare cu for ța electromagnetic ă, dar f ără limitele
particulelor de materie. Energia spiritului nu pare a fi uniform ă. Ca o amprent ă, fiecare suflet are o
identitate, o compozi ție și o distribu ție vibra țional ă unic ă. Pot discerne propriet ăț ile de dezvoltare
ale sufletului dup ă tonurile de culoare, și totu și, nimic nu define ște ceea ce este sufletul ca entitate.
Dup ă ani de studiu asupra modului în care sufletul inte rac ționeaz ă într-o varietate de min ți
omene ști de-a lungul multor încarn ări, și ceea ce face dup ă aceea în lumea spiritelor, am ajuns s ă
știu c ă tinde spre perfec țiune. Nici acest fapt, îns ă nu îmi spune ce este sufletul. Pentru a în țelege pe
deplin energia spiritual ă, ar trebui s ă cunoa ștem toate aspectele crea ției și con știin ța sursei sale.
Aceasta este o perfec țiune pe care nu o pot cunoa ște, în ciuda tuturor eforturilor mele de a explora
misterele vie ții de dup ă moarte. Îmi r ămâne deci s ă analizez ac țiunile acestei energii profunde, cum
reac ționeaz ă cu oamenii și cu evenimentele și ce încearc ă s ă fac ă, atât în mediile fizice, cât și
psihice. Dac ă existen ța spiritului începe și este modelat ă de gândirea pur ă, ca este sus ținut ă de acel
gând ca o entitate nemuritoare. Caracterul individu al al sufletului îi permite s ă influen țeze mediul
său fizic, dând armonie și echilibru vie ții. Spiritele sunt expresia frumuse ții, a imagina ției și a
creativit ăț ii. Egiptenii antici spuneau c ă pentru a începe s ă în țelegem sufletul trebuie s ă ne ascult ăm
inima. Cred c ă aveau dreptate.

Tratamentul standard la intrarea în lumea spiritelo r
Când trecem dincolo și suntem întâmpina ți de ghizii no ștri, consider c ă tehnicile pe care ace știa
le folosesc la contactul ini țial se împart în dou ă categorii:
1. Înv ăluirea . În acest caz, sufletele care se întorc sunt înv ăluite complet într-o mas ă
circular ă de energie puternic ă a ghidului lor. Când sufletul și ghidul se întâlnesc, sufletul simte
ca și cum ambii ar fi închi și într-un balon. Aceasta este metoda cea mai obi șnuit ă, pe care
subiec ții mei o descriu ca fiind extaz pur.

53/226 2. Efectul de focalizare. Aceast ă procedur ă de contact ini țial este pu țin diferit ă. Pe când
ghidul se apropie, energia este focalizat ă asupra anumitor puncte la extremit ăț ile formei eterice
a sufletului, din orice direc ție pe care o alege ghidul. Putem fi lua ți de mân ă sau ținu ți de umeri
dintr-o parte. Vindecarea începe dintr-un punct anu me al formei eterice, ca o mângâiere urmat ă
de o adânc ă p ătrundere de energie.

Alegerea procedurilor depinde de preferin ța ghidului și de starea energiei noastre spirituale din
acel moment. În ambele situa ții are loc o infuzie de energie revigorant ă în timp ce noi suntem
proiecta ți în fa ță . Aceasta este faza introductiv ă a c ălătoriei spre destina ția noastr ă spiritual ă final ă.
Cele mai avansate spirite, în special dac ă sunt nev ătămate, nu au nevoie de ajutorul unei astfel de
energii iubitoare.
Un rezumat al tehnicilor folosite de subiectul din cazul 1 asupra so ției lui, Alice, demonstreaz ă
atât efectul de focalizare, cât și pe cel de înv ăluire a unei persoane încarnate de c ătre cineva care
înc ă nu este ghid. Alte cazuri din ultimul capitol indi c ă faptul c ă acesta este un mod de a ne începe
practica de folosire a energiei t ămăduitoare înainte de a dobândi statutul de ghid. În timpul
momentelor de extaz de dup ă contactul ini țial, ghidul nostru poate aplica cu pricepere și ceea ce
numesc pătrunderea de energie. Acest efect al transferului de energie a fost descris ca fiind
asem ănător cu filtrarea cafelei. În cazul 8 sufletul unei femei a folosit cu so țul s ău, Charles, un
proces de filtrare a energiei care implic ă mirosul.
Vindecarea suferin ței fizice și emo ționale, atât în lumea spiritelor, cât și în afara ei, eman ă
dintr-o surs ă de bun ătate. Energia pozitiv ă curge în fiecare parte a fiin ței sufletului, de la cel care o
trimite, a c ărui esen ță și în țelepciune sunt, de asemenea, transmise. Subiec ții mei nu sunt în stare s ă
explice frumuse țea și subtilitatea acestei asimil ări, ci doar spun c ă se aseam ănă cu un flux de
electricitate care întinere ște.

Tratamentul de urgen ță la intrarea în lumea spiritelor
Când sufletele ajung la poarta spre lumea spiritelo r cu energia deteriorat ă, unii dintre ghizii
no ștri vor proceda la o vindecare de urgen ță . Este un exerci țiu de vindecare deopotriv ă fizic și
mental, care are loc înainte ca sufletul s ă treac ă mai departe în lumea spiritelor. Unul dintre clien ții
mei a murit într-un accident de automobil, în ultim a sa via ță, pierzându- și piciorul. El mi-a povestit
ce s-a întâmplat la intrarea în lumea spiritelor în urma acestei experien țe:

Când am ajuns la poart ă, ghidul a v ăzut g ăurile din aura mea energetic ă și a început
imediat procesul de refacere a energiei pierdute. A modelat-o ca pe argil ă ca s ă umple, s ă
refac ă și s ă netezeasc ă marginile aspre și discontinuit ățile, pentru a m ă reîntregi.

Corpul eteric este un contur al vechiului nostru co rp fizic, pe care sufletele îl duc în lumea
spiritelor. În esen ță , reprezint ă o amprent ă a unei forme umane, de care nu ne-am eliberat înc ă,
asem ănătoare cu pielea unei reptile. Aceasta nu este o sit ua ție permanent ă, de și am putea s ă o cre ăm
mai târziu în conturul unei energii colorate și luminiscente. Știm c ă amprenta unui corp v ătămat
dintr-o via ță anterioar ă poate influen ța forma fizic ă actual ă a unor oameni dac ă nu a fost înl ăturat ă
cum trebuie, prin urmare, de ce nu ar putea fi a șa și invers? Exist ă spirite care se elibereaz ă complet
de forma corpului în momentul mor ții. Totu și, multe suflete cu cicatrici fizice și emo ționale din
via ță ajung înapoi acas ă cu amprenta acestei energii afectate.
În ceea ce prive ște suferin ța și vindecarea sufletului, înv ăț multe atât de la studen ți, cât și de la
profesorii din lumea spiritelor. Urm ătorul meu caz, în care un ghid student nu a reu șit s ă vindece
cum trebuie energia afectat ă, la intrarea în lumea spiritelor, a fost unul dest ul de neobi șnuit pentru
mine. Subiectul acestei întâmpl ări tocmai încheiase o via ță grea, murind într-un bombardament de
artilerie în timpul unei confrunt ări din Primul R ăzboi Mondial.

54/226 Cazul 19
Dr. N: Dup ă moartea ta în noroiul și ploaia câmpului de lupt ă, ce vezi când ajungi în acea
lumin ă puternic ă?
S.: O siluet ă într-o hain ă lung ă, alb ă, venind spre mine.
Dr. N: Cine este aceast ă siluet ă?
S.: O v ăd pe Kate. Este o profesoar ă nou ă, care a intrat în grupul nostru de curând.
Dr. N: Descrie-i înf ăț ișarea și spune ce î ți comunic ă în timp ce se apropie.
S.: Are o fa ță tân ără, o frunte lat ă. Kate radiaz ă pace – simt acest lucru – dar totodat ă și
îngrijorare și (râde) nu vrea s ă se apropie de mine.
Dr. N: De ce nu?
S.: Energia mea nu e într-o stare bun ă. Îmi spune: „Zed, trebuie s ă te vindeci!”.
Dr. N: De ce nu te ajut ă s ă faci asta, Zed?
S.: (râde din nou, tare) Kate nu vrea s ă se apropie de energia mea negativ ă din r ăzboi… și mai e
și faptul c ă am fost omorât.
Dr. N: N-am mai auzit ca un ghid s ă dea înapoi din fa ța responsabilit ăț ii de a reface energia
perturbat ă. Se teme de contaminare?
S.: (râzând înc ă) A șa ceva. Trebuie s ă în țelegi, Kate este destul de nou ă în ceea ce prive ște
acest gen de sarcin ă. Nu e prea bucuroas ă, v ăd asta.
Dr. N: Descrie-mi cum arat ă energia ta acum.
S.: E dat ă peste cap, sf ărâmat ă…neregulat ă…nu mai are nici un contur.
Dr. N: Din cauz ă c ă nu ai ie șit din corp suficient de repede în momentul mor ții?
S.: Cu siguran ță! Am fost luat prin surprindere. De obicei, m ă desprind de corp atunci când v ăd
moartea venind.

Not ă: Acest caz și multe altele m-au înv ăț at c ă sufletele î și p ărăsesc adesea corpurile cu câteva
secunde înaintea unei mor ți violente.

Dr. N: Bine, și Kate nu poate s ă-ți dea o mân ă de ajutor la refacerea energiei?
S.: Încearc ă…pu țin.cred c ă e prea mult pentru ca în momentul de fa ță .
Dr. N: Și ce faci?
S.: Încep s ă-i ascult sugestiile și s ă încerc s ă m ă ajut singur. Nu m ă descurc prea bine,
dezechilibrul e prea mare. Apoi, un flux puternic d e energie se abate asupra mea ca apa dintr-o
tulumb ă și m ă ajut ă s ă încep s ă-mi recap ăt forma și s ă elimin ceva din energia negativ ă din b ătălie.
Dr. N: Am auzit de un loc unde energia curge asupra sufletelor
vătămate, care s-au întors de curând. Acolo e ști tu?
S.: (râzând) Cred c ă da – energia e de la ghidul meu, Bella. Îl v ăd acum. Se pricepe cu adev ărat
la acest lucru. St ă în spatele profesoarei și o ajut ă.
Dr. N: Apoi ce ți se întâmpl ă?
S.: Bella dispare și Kate se apropie de mine, î și pune bra țele în jurul meu, începem s ă vorbim și
ea m ă conduce.
Dr. N: (provocator în mod deliberat) Ai încredere î n Kate dup ă ce te-a tratat ca pe un lepros?
S.: (se încrunt ă) Ei, hai, e prea mult spus. În curând va ști s ă lucreze cu o astfel de energie
tulburat ă. Îmi place mult de ca. E înzestrat ă cu multe… dar nu și cu mecanica, deocamdat ă.

Zone de refacere pentru sufletele mai pu țin v ătămate.
Indiferent de tratamentul energetic pe care sufletu l îl prime ște la intrarea în lumea spiritelor,
aproape toate sufletele se vor mai opri o dat ă pentru a fi vindecate înainte de a se al ătura grupurilor
lor. Toate sufletele, în afar ă de cele mai avansate, sunt întâmpinate la trecerea în lumea spiritelor de
suflete binevoitoare, care fac contact cu energia l or pozitiv ă și le înso țesc pe cele care au nevoie de

55/226 ajutor în locuri lini știte unde s ă se poat ă reface. Numai sufletele foarte dezvoltate, cu ener gia înc ă în
stare bun ă dup ă încarn ările lor, se întorc direct la activit ăț ile obi șnuite. Cele mai avansate suflete
par s ă treac ă peste greut ăț ile din urma unei vie ți mai repede decât altele. Un b ărbat mi-a spus: „Cei
mai mul ți oameni cu care lucrez trebuie s ă se opreasc ă și s ă se odihneasc ă, dar eu nu am nevoie de
nimic. M ă gr ăbesc prea mult s ă m ă întorc și s ă-mi continui programul”.
Cele mai multe zone de refacere pentru sufletul car e revine implic ă un fel de orientare înapoi
către lumea spiritelor. Aceasta poate fi intens ă sau moderat ă, în func ție de condi ția sufletului și
include, de obicei, o trecere în revist ă a vie ții care tocmai s-a terminat. Sfaturi mult mai profu nde
vor fi date mai târziu de c ătre ghizi în timpul conferin țelor de grup și în Consiliul B ătrânilor. Am
scris despre aceste proceduri de orientare în Călătoria Sufletelor. Împrejurimile zonelor de refacere
sunt loca ții p ământene, care au luat na ștere din amintirile noastre și din ceea ce ghizii spirituali cred
că favorizeaz ă vindecarea. Mediile de orientare nu sunt acelea și dup ă fiecare din vie țile noastre.
Dup ă ce a murit într-un lag ăr de concentrare german în 1944, o femeie a avut de spus urm ătoarele:

Exist ă diferen țe subtile în ceea ce prive ște peisajul fizic, în func ție de via ța pe care ai
tr ăit-o. Deoarece m-am întors dintr-o via ță plin ă de orori, frig și de triste țe – totul mi se pare
luminos și îmi alin ă suferin ța. Este chiar și un un foc pl ăcut lâng ă mine, a șa c ă am un
sentiment de c ăldur ă și de veselie.

Întorcându-se în lumea spiritelor, subiec ții mei se descriu deseori fiind într-o gr ădin ă, în timp
ce al ții spun c ă se afl ă într-o înv ăluire cristalin ă. Scena din gr ădin ă este plin ă de frumuse țe și de
senin ătate, dar, oare, ce reprezint ă cristalul? Am auzit despre existen ța acestor cristale nu numai în
camerele de orientare. Pe șterile de cristal, spre exemplu, apar în min țile unor oameni care petrec un
timp singuri, cugetând, dup ă ce s-a sfâr șit o via ță . Iat ă o afirma ție tipic ă despre refacerea într-un
mediu de cristal:

Locul meu de refacere are o compozi ție cristalin ă și m ă ajut ă s ă-mi leg gândurile. Pere ții
de cristal au pietre multicolore care reflect ă prisme de lumin ă. Unghiurile geometrice ale
acestor cristale trimit raze de lumin ă în zig-zag, fapt care aduce claritate în gândurile mele.

Dup ă ce am discutat cu o scrie de clien ți care au ie șit din trans ă și cu al ții care au cuno știn țe
despre cristale, mi-am dat scama c ă acestea reprezint ă o modalitate de îmbun ătăț ire a gândurilor
printr-o echilibrare a energiei. Ca o unealt ă șamanic ă, cristalul ajut ă la potrivirea tiparului nostru
vibra țional la o for ță energetic ă universal ă în timp ce se elimin ă energia negativ ă. Motivul principal
pentru care se afl ă într-un loc de refacere spiritual ă este ca prin vindecare s ă perceap ă în țelepciunea
unei con știin țe extinse.
Exemplul urm ător include cadrul unei gr ădini. Am avut un client care a lucrat asupra propri ei
umilin țe de-a lungul a multor vie ți. În primele încarn ări, de obicei ca b ărbat, acest suflet fusese
prins în corpuri gazd ă care deveniser ă îngâmfate, arogante și chiar crude. Ca o întoarcere la 180 de
grade, ultima via ță a acestei persoane a fost una de acceptare vecin ă cu pasivitatea. De vreme ce
aceast ă via ță fusese atât de neobi șnuit ă pentru clientul meu, când acest suflet a ajuns în zona de
refacere exista un sentiment de e șec. Mi s-au povestit atunci urm ătoarele:

Mă aflu într-o gr ădin ă frumoas ă, rotund ă, cu s ălcii și cu un lac pe care sunt ra țe. E atâta
lini ște aici, și aceast ă scen ă atenueaz ă sentimentele de descurajare pe care le am din ulti ma
mea via ță . Ghidul meu, Makil, m ă conduce spre o banc ă de marmur ă. Deasupra atârn ă vi ță –
de-vie și flori. M ă simt atât de deprimat din cauza vie ții mele irosite, pentru c ă am trecut de la
o extrem ă la alta. Makil zâmbe ște și îmi ofer ă o gustare. Bem nectar și mânc ăm fructe
împreun ă privind ra țele. În timp ce facem toate acestea, aura corpului meu fizic se
îndep ărteaz ă de mine din ce în ce mai mult. Încep s ă simt c ă îi asimilez energia puternic ă, e ca
și cum a ș lua o gur ă de oxigen dup ă ce am fost la un pas de înec. Makil este o gazd ă bun ă și

56/226 știe c ă am nevoie de hran ă pentru c ă m ă judec în mod atât de critic. Deseori sunt chiar ma i
dur cu mine decât el. Vorbim despre corectarea gre șelilor mele din trecut și despre ceea ce am
vrut s ă fac și n-am reu șit – sau am finalizat doar par țial. Makil m ă încurajeaz ă spunându-mi c ă
am avut de înv ăț at din aceast ă via ță , care o va face pe urm ătoarea mai bun ă. Îmi explic ă ce
este important, și anume faptul c ă nu mi-a fost team ă s ă m ă schimb. Toat ă atmosfera din
gr ădin ă este atât de relaxant ă. Deja m ă simt mai bine.

Din astfel de cazuri am înv ăț at c ă ghizii no ștri folosesc amintirea sim țurilor pe care le-am avut
în corpurile noastre fizice ca s ă ne ajute la refacere. Sunt multe feluri de a reali za acest lucru, cum
ar fi, în cazul de mai sus, folosirea – de c ătre Makil – a amintirii gustului. Am ascultat și scene
descriptive care implic ă atingerea și mirosul. Dup ă ce au primit râuri de „energie lichid ă” de un alb
str ălucitor, subiec ții descriu tratamente suplimentare cu senza ții de sunet și lumini multicolore:

Dup ă du șul cur ăț itor, m ă îndrept spre o înc ăpere al ăturat ă, locul de reechilibrare. În timp
ce plutesc spre centrul acestui loc, v ăd multe pete de lumin ă deasupra capului. Aud c ă mi se
strig ă numele: „Banyon, e ști gata?” Când îmi dau asentimentul, sunetele vibre az ă în mine,
răsunând ca ni ște contacte de frecvent ă, pân ă când energia mea este gata s ă fac ă bule –
precum baloanele de s ăpun. Este minunat. Apoi luminile vin pe rând. La în ceput, sunt
str ăbătut de o raz ă vindec ătoare de lumin ă verde, intens ă. Descrie un cerc în jurul meu ca și
cum ar fi pe o scen ă. Aceast ă lumin ă este menit ă s ă ridice nivelul energiei care lipse ște – s ă
vad ă ce a fost pierdut sau v ătămat – și s ă îndrepte. Cred c ă acest lucru este mai eficient,
fiindc ă energia mea face bule datorit ă vibra țiilor de sunet. Dup ă aceea, primesc un du ș de
lumin ă aurie pentru a m ă înt ări și un altul de lumin ă albastr ă pentru con știen ță . În final, îmi
este redat ă de c ătre una dintre lumini culoarea mea alb – rozalie. S imt lini ște și iubire și îmi
pare r ău când se termin ă.

Regenerarea sufletelor grav afectate
Exist ă anumite suflete dislocate care au devenit atât de contaminate de corpurile gazd ă, încât
trebuie tratate într-un mod special, în via ță , ele devin destructive pentru al ții și pentru ele însele.
Acest spectru de comportament include, în primul râ nd, sufletele care au fost asociate cu r ăul f ăcut
altora în mod inten ționat. Sunt suflete care au devenit din ce în ce ma i contaminate într-o serie de
vie ți, în timp ee altele sunt complet subjugate de un s ingur corp. În ambele cazuri aceste suflete sunt
duse în locuri de izolare unde energia lor are part e de un tratament mai radical decât sufletele
obi șnuite care se întorc.
Contaminarea sufletului poate avea nenum ărate forme și s ă fie mai mult sau mai pu țin grav ă în
timpul unei încarn ări. Un corp gazd ă dificil are posibilitatea de a face ca un suflet m ai pu țin expe-
rimentat s ă se întoarc ă în lumea spiritelor cu energia v ătămat ă, în vreme ce o fiin ță mai avansat ă ar
supravie țui aceleia și situa ții r ămânând relativ intact ă. Energia sufletului obi șnuit va fi umbrit ă
atunci când acesta a tr ăit într-un corp gazd ă obsedat de fric ă și de furie. Întrebarea este, cât de mult?
Gândurile, sentimentele, dispozi țiile și atitudinile noastre sunt mediate de c ătre substan țele
corpului, care sunt eliberate prin semnalele de ame nin țare și de pericol, pe care le percepe creierul.
Mecanismele de lupt ă sau de avânt provin din creierul nostru primitiv, nu din suflet. Sufletul are o
mare capacitate de a controla reac țiile noastre biologice și emo ționale fa ță de via ță , dar pu ține
suflete sunt capabile s ă regleze un creier care nu func ționeaz ă bine. Sufletele prezint ă asemenea
cicatrici atunci când p ărăsesc un corp care s-a deteriorat în acest fel.
Am propria teorie referitoare la nebunie. Sufletul intr ă în f ăt și începe s ă fuzioneze cu mintea
uman ă înainte de a se na ște copilul. Dac ă acesta se maturizeaz ă cu sindromuri mentale organice,
psihoze, sau cu nereguli afective majore, rezultatu l este comportamentul anormal. Sufletul care se
lupt ă în corp nu se asimileaz ă complet. Când acest suflet nu mai poate controla c omportamentul

57/226 aberant al corpului s ău, cele dou ă încep s ă se separe, formându-se o personalitate disociat ă. Sunt
mul ți factori psihici, emo ționali și de mediu care contribuie atunci când o persoan ă devine un
pericol pentru ea îns ăș i și pentru ceilal ți. În acest caz, Eul combinat a fost afectat.
Unul dintre semnalele de alarm ă pentru sufletele care î și pierd capacitatea de a dirija fiin țele
umane care se abat de la normal este atunci când ac este suflete au traversat o serie de vie ți în
corpuri care au demonstrat o lips ă de intimitate și au exprimat tendin țe violente. Aceasta are un
efect de domino la un suflet care cere unui astfel de corp s ă dep ăș easc ă violen ța. Deoarece avem
liber arbitru, ghizii no ștri sunt indulgen ți. Un suflet nu este absolvit de responsabilit ăț i pentru o
minte uman ă tulburat ă pe care nu este capabil s ă o regleze, deoarece face parte din aceasta.
Problema sufletelor care înva ță mai greu este c ă s-ar putea s ă fi avut o scrie de lupte în vie țile
anterioare, înainte de a ocupa un corp care, dep ăș ind nivelul s ăvâr șirii r ăului, a atins pragul
maleficului.
Ce se întâmpl ă cu aceste suflete tulburate când se întorc în lume a spiritelor? Voi începe citând
un client care mi-a oferit o descriere (din afar ă) a locului unde sunt duse sufletele grav afectate. Unii
dintre subiec ții mei numesc aceast ă zon ă Ora șul Umbrelor:

Aici se elimin ă energia negativ ă. Dat fiind c ă s-au adunat atâtea suflete cu energie
negativ ă, acest loc este întunecat pentru noi, cei de afar ă. Nu putem intra aici, unde sufletele
asociate cu ororile trec printr-un proces de schimb are. Și, în orice caz, nici n-am vrea s ă
mergem acolo. Este un loc de vindecare, dar de la d istan ță pare o mare neagr ă – în timp ce o
privesc de pe o plaj ă luminoas ă. Lumina care înconjoar ă aceast ă zon ă este mai puternic ă prin
contrast, pentru c ă energia pozitiv ă se diferen țiaz ă prin aceast ă bun ătate redat ă de lumina
str ălucitoare.
Când prive ști întunericul acesta cu aten ție, vezi c ă nu este chiar negru, ci un amestec de
verde închis. Știm c ă acesta este un aspect al for țelor unite ale vindec ătorilor care lucreaz ă
aici. Cunoa ștem, de asemenea, c ă sufletele care sunt aduse aici nu sunt absolvite. În final, într-
un fel sau altul, ele trebuie s ă îndrepte r ăul f ăcut altora. Trebuie s ă fac ă asta pentru a- și
rec ăpăta energia pozitiv ă.

Subiec ții care sunt familiariza ți cu sufletele v ătămate îmi explic ă faptul c ă unele dintre cele mai
cumplite amintiri ale faptelor lor rele nu dispar c omplet. Se știe c ă este imposibil ca sufletul s ă nu
re țin ă ceva dintr-o via ță în care a f ăcut r ău. Aceast ă cunoa ștere este relevant ă pentru deciziile
viitoare. Totu și, reînvierea sufletului în lumea spiritelor se fac e cu mil ă. Dup ă tratament, sufletul nu
re ține în totalitate detaliile referitoare la r ăul f ăcut altora în timp ce se afla în fostele sale corpu ri
gazd ă. Dac ă nu ar fi a șa, sentimentul de vin ă legat de amintirea unor astfel de vie ți ar fi atât de
puternic, încât sufletele ar putea refuza s ă se reîncarneze ca s ă îndrepte r ăul f ăcut. Aceste suflete ar
putea s ă nu mai aib ă destul ă încredere în ele pentru a ie și din pr ăpastia disper ării. Am în țeles c ă
exist ă suflete ale c ăror acte în corpurile lor gazd ă au fost atât de mâr șave, încât nu li se permite s ă se
întoarc ă pe P ământ. Sufletele sunt fortificate prin procesul de r egenerare în speran ța c ă vor putea
ține sub control viitoarele corpuri cu poten țial malefic. Desigur, odat ă ajunse în noul corp, amnezia
anumitor gre șeli din vie țile anterioare nu ne las ă s ă fim atât de inhiba ți, încât s ă nu progres ăm.
Exist ă diferen țe în procesul de regenerare a sufletelor afectate m oderat și a celor prejudiciate
grav. Dup ă ce am ascultat o scrie de explica ții despre tipurile de tratament ale energiei, am aj uns la
concluzia urm ătoare: cel mai radical mod de purificare a energiei este acela de remodelare a
energiei, iar cea mai pu țin drastic ă metod ă este îndreptarea formei energetice. Aceasta este o
supersimplificare, deoarece sunt multe lucruri pe c are nu le știu despre aceste tehnici ezoterice. Arta
reconstituirii energiei este st ăpânit ă de mae ștrii care nu se reîncarneaz ă și care nici nu se afl ă în
biroul meu ca s ă r ăspund ă la aceste întreb ări. Eu lucrez cu ucenicii. Cazul 20 va arunca o pri vire în
domeniul mecanismelor de îndreptare a energiei, iar cazul 21 se va referi la remodelarea acesteia.

58/226 Cazul 20
Subiectul meu în acest caz este un practicant al me dicinei chiropractice și homeopatice, care se
ocup ă cu repolarizarea energiei dezechilibrate a pacien ților. Acest client este vindec ător de mii de
ani pe P ământ și în lumea spiritelor se nume ște Selim.

Dr. N: Selim, mi-ai vorbit despre grupul vostru de vindec ători din lumea spiritelor și despre
faptul c ă voi cinci v ă preg ăti ți în probleme specifice legate de energie. A ș vrea s ă știu mai multe
despre munca voastr ă. Po ți s ă începi prin a-mi spune cum se nume ște grupul vostru de studiu și ce
face ți?
S.: Ne preg ătim s ă fim regeneratori. Lucr ăm ca s ă îndreptam… s ă reorganiz ăm… și s ă
echilibr ăm energia dislocat ă.
Dr. N: E vorba de locul destinat acelor suflete a c ăror energie a fost dislocat ă?
S.: Da, cele aflate într-o stare proast ă. Acelea care nu se vor întoarce la grupurile lor i mediat.
Ele vor sta în locul de ancorare.
Dr. N: Po ți estima acest lucru la poarta de intrare în lumea spiritelor?
S.: Nu, nu pot. Nu am atins înc ă acest nivel. Decizia e luat ă de ghizii lor, care îi vor chema pe
mae ștrii care m ă înva ță și pe mine.
Dr. N: Spune-mi atunci, Selim, când anume intervii tu, dup ă ce un suflet cu afec țiuni severe se
întoarce în lumea spiritelor?
S.: Sunt chemat de instructorul meu atunci când se consider ă c ă pot ajuta în acest proces de
vindecare a energiei. Atunci merg la locul de ancor are.
Dr. N: Te rog, explic ă-mi de ce folose ști termenul de „loc de ancorare” și cum anume arat ă
acesta?
S.: Sufletul deteriorat este ținut aici pân ă ce regenerarea sa devine complet ă și este din nou
sănătos. Aceast ă sfer ă arat ă ca un stup acoperit de faguri. Fiecare suflet are propriul loc în care s ă
locuiasc ă pe durata vindec ării.
Dr. N: Acest lucru sun ă foarte asem ănător cu descrierile pe care le-am auzit despre incub a ția
noilor suflete dup ă crearea lor și înainte ca ele s ă fie repartizate grupurilor.
S.: E adev ărat… acestea sunt spa ții în care energia este hr ănit ă.
Dr. N: A șadar, toate aceste spa ții asem ănătoare stupilor se afl ă în acela și loc și servesc
acelora și scopuri – atât pentru regenerare, cât și pentru crea ție?
S.: Nu, nu este a șa. Lucrez într-un loc al sufletelor deteriorate. Su fletele nou-create nu sunt
deteriorate. Nu î ți pot spune nimic despre locurile acestora.
Dr. N: Bine, Selim, vorbe ște-mi atunci despre acele locuri pe care le cuno ști și în care ai
experien ță . De ce crezi c ă ți-a fost repartizat acest fel de munc ă?
S.: (mândru) Gra ție marii mele experien țe, acumulate în atâtea vie ți în care am lucrat cu
oameni r ăni ți. Atunci când am întrebat dac ă a ș putea s ă m ă specializez ca regenerator, dorin ța mi-a
fost îndeplinit ă și am fost repartizat într-o clas ă de ini țiere.
Dr. N: Și astfel, dac ă un suflet grav r ănit este întors la locul de ancorare, e ști unul dintre
sufletele care pot fi chemate s ă dea o mân ă de ajutor?
S.: (d ă din cap în sens negativ) Nu neap ărat. Sunt solicitat s ă merg în locurile de regenerare
numai pentru a lucra cu energia moderat dislocal ă. Sunt un încep ător. Exist ă multe lucruri pe care
nu le știu.
Dr. N: Bine, dar am un mare respect pentru ceea ce știi, Selim. Înainte de a te întreba despre
nivelul muncii tale, po ți s ă-mi explici de ce un suflet afectat ar trebui s ă fie trimis la locul de
ancorare?
S.: Ele au fost subjugate de ultimul lor trup. Mult e sunt suflete care au fost oprimate în mod
repetat în vie țile anterioare. Acestea sunt acele suflete care dev in blocate în via ța de dup ă via ță ,
nef ăcând nici un progres. Fiecare trup le-a contaminat și mai mult. Eu lucrez cu aceste suflete mai
mult decât cu acelea care au avut distrugeri semnif icative de energie, într-o via ță sau în mai multe.

59/226 Dr. N: Aceste suflete a c ăror energie a fost sleit ă în mod gradual cer ajutor sau sunt silite s ă
vin ă la locul de ancorare?
S.: (prompt) Nici unul nu e for țat. Strig ă dup ă ajutor, pentru c ă au devenit total ineficiente,
repetând mereu acelea și gre șeli. Profesorii lor v ăd c ă nu se regenereaz ă suficient între vie ți. Vor s ă
fie regenerate.
Dr. N: Acela și strig ăt de ajutor vine și din partea sufletelor care au fost sever afectate ?
S.: (face o pauz ă) Probabil c ă mai pu țin. E posibil ca o via ță s ă fie atât de distructiv ă, încât s ă
distrug ă… identitatea sufletului.
Dr. N: Ca atunci când sunt implicate în acte crude de violen ță ?
S.: Acesta ar fi un motiv, da.
Dr. N: Selim, te rog s ă-mi dai câte detalii po ți despre ce se întâmpl ă când e ști chemat la locul
de ancorare s ă lucrezi la un caz unde este vorba despre energie g rav afectat ă.
S.: Înainte de a-l întâmpina pe noul sosit, unul di ntre Mae ștrii de Restabilire contureaz ă
meridianele de energie pe care le vom regenera. Rev edem ceea ce se știe despre sufletul v ătămat.
Dr. N: Sun ă ca și cum a ți fi chirurgi care se preg ătesc pentru o procedur ă cu raze X înainte de
opera ție.
S.: (încântat) Da, asta îmi d ă o idee la ce s ă m ă a ștept în planul tridimensional. Îmi plac
provoc ările legate de munca de refacere a energiei.
Dr. N: Bine, condu-m ă prin acest proces.
S.: Din perspectiva mea, sunt trei pa și. Începem cu examinarea tuturor particulelor de en ergie
vătămat ă. Apoi, aceste zone întunecate de blocaj sunt înl ăturate și ceea ce r ămâne – golurile – sunt
reumplute cu o infuzie de energie nou ă, purificat ă. Aceasta este suprapus ă peste energia reparat ă,
pentru fortificare.
Dr. N: Și reumplerea înseamn ă pentru tine doar reîndreptarea formei, ca și cum ar exista ceva
și mai radical?
S.: Da.
Dr. N: E ști implicat personal în toate fazele acestei opera ții?
S.: Nu, sunt antrenat pentru prima etap ă a evalu ării și pot s ă ajut pu țin și la a doua etap ă – acolo
unde modific ările nu sunt atât de complexe.
Dr. N: Înainte de a începe efectiv s ă lucrezi, ce vezi atunci când energia unui suflet a avut mult
de suferit?
S.: Energia v ătămat ă arat ă ca un ou pr ăjit, atunci când partea alb ă s-a înt ărit. Trebuie s-o
înmuiem și s ă umplem g ăurile negre.
Dr. N: Hai s ă vorbim pu țin despre aceast ă energie întunecat ă…
S.: (întrerupe) Ar fi trebuit s ă adaug c ă energia v ătămat ă poate cauza și… leziuni. Aceste fisuri
sunt și ele goluri, provocate de v ătămare grav ă fizic ă sau emo țional ă.
Dr. N: Care sunt efectele energiei sf ărâmate asupra sufletului încarnat?
S.: (face o pauz ă) Acolo unde energia nu este distribuit ă în mod egal, aceasta se datoreaz ă
deterior ării energiei pe termen lung.
Dr. N: Ai vorbit despre rearanjarea și repararea energiei vechi cu o energie nou ă, purificat ă,
pentru vindecare. Cum se procedeaz ă?
S.: Prin raze intense, înc ărcate. Este o munc ă delicat ă, pentru c ă trebuie s ă î ți p ăstrezi propriul
tipar vibra țional… În secven țe care se potrivesc cu cele generate de c ătre suflet.
Dr. N: O, devine, a șadar, un fapt personal. Energia unui maestru este f olosit ă drept cale de
transmitere?
S.: Da, dar sunt și alte surse de energie nou ă, purificat ă pe care nu le utilizez mult și despre
care știu prea pu țin din cauza lipsei mele de experien ță .
Dr. N: Selim, mi-ai povestit cum energia solidifica t ă este fluidizat ă și i se permite s ă se
întoarc ă în spa țiile potrivite, dar m ă intereseaz ă introducerea noii energii purificate. Nu cumva
schimba ți identitatea nemuritoare a acestor suflete prin to at ă aceast ă reconfigurare?

60/226 S.: Nu, am f ăcut… schimb ări… ca s ă înt ărim ceea ce exist ă deja… s ă aducem sufletul aproape
de forma sa original ă. Nu vrem s ă se întâmple asta din nou.
Dr. N: Exist ă vreun mod de a v ă testa eficien ța muncii dup ă ce a ți terminat-o?
S.: Da, putem simula un câmp de energie negativ ă – lichid ă – în jurul sufletului regenerat – ca s ă
vedem dac ă se poate infiltra prin structura repara țiilor noastre. Cum am mai spus, nu vrem s ă
repet ăm acest proces.
Dr. N: O ultim ă întrebare, Selim. Când termina ți, ce se întâmpl ă cu sufletul regenerat?
S.: Depinde. Toate stau cu noi un timp… vindec ăm prin sunet… muzic ă vibra țional ă… lumin ă…
culoare. Și când aceste suflete sunt eliberate, exist ă mult ă grij ă în ceea ce prive ște urm ătoarele lor
încarn ări și selec ția corpurilor, (ofteaz ă) Dac ă sufletul a fost într-un corp care a f ăcut r ău altora în
vie ți anterioare… atunci… am fortificat aceste sufl ete ca s ă se întoarc ă și să înceap ă un nou drum.

Urm ătorul meu caz este un exemplu de remodelare radical ă (a energiei). În cazul 21 este vorba
despre o clas ă special ă de suflete pe care le numesc suflete hibrid. În ca pitolul 8, cazul 61 este vorba
de un alt reprezentant al acestui tip de suflet. Cr ed c ă sufletele hibrid au tendin ța de a se
autodistruge pe P ământ, fiindc ă s-au încarnat în alte lumi înainte de a veni aici. Exist ă unele suflete
hibrid care se adapteaz ă foarte greu pe planeta noastr ă. Dac ă acest lucru este adev ărat, probabil
prima lor încarnare aici a fost în ultimele câteva mii de ani. Celelalte s-au adaptat deja pe P ământ
sau l-au p ărăsit pentru totdeauna. Mai pu țin de un sfert dintre to ți clien ții mei î și amintesc c ă au
vizitat alte lumi între vie ți. Aceast ă activitate în sine nu înseamn ă c ă sunt suflete hibrid. Un procent
și mai mic al clien ților mei î și amintesc c ă s-au încarnat în alte lumi înainte de a veni pe P ământ.
Acestea sunt sufletele hibrid.
Hibridul este, de obicei, un suflet mai vechi care, dintr-o serie de motive, a decis s ă-și tr ăiasc ă
restul de vie ți fizice pe planeta noastr ă. Vechea sa lume poate s ă nu mai fie locuibil ă sau este posibil
să fi tr ăit într-o lume blând ă unde via ța a fost prea u șoar ă și acum vrea o provocare, într-o lume ca
Pământul care înc ă nu și-a atins poten țialul. Indiferent de circumstan țele în care un suflet p ărăse ște
o lume, consider c ă aceste încarn ări implic ă în mod tipic forme de via ță care au fost u șor superioare,
aproape egale sau u șor inferioare posibilit ăț ilor creierului uman. Sufletele hibrid care s-au în carnat
pe planete cu civiliza ții cu o tehnologie mai avansat ă decât cea de pe P ământ, cum ar fi cele care
călătoresc în spa țiu, au un nivel mai inteligent, deoarece sunt o ras ă mai veche. De asemenea, am
remarcat c ă atunci când am un suflet hibrid în calitate de cli ent, acesta tinde s ă aib ă abilit ăț i psihice
paranormale.
Uneori clien ții hibrizi confund ă primele lor încarn ări în alte lumi fizice cu via ța pe P ământ
pân ă când clarific ăm faptul c ă prima lor lume seam ănă doar cu unele locuri de aici. Un bun
exemplu în acest sens îl constituie viziunile unei vie ți pe continentul Atlantida. F ără a nesocoti
posibilitatea ca Atlantida s ă fi existat pe P ământ cu mii de ani în urm ă, b ănuiesc c ă amintirile
existen ței în alte lumi sunt sursa multora dintre miturile p ământene str ăvechi.
Cred c ă suflet hibrid este un termen potrivit pentru acele suflete dintre noi care î și au originea
în încarn ări mixte. Astfel de suflete s-au dezvoltat s ălăș luind în gazde care sunt diferite genetic de
oameni. Am v ăzut oameni înzestra ți în aceast ă via ță care și-au început dezvoltarea în alt ă lume. Cu
toate acestea, exist ă o latur ă întunecat ă a acestei experien țe, dup ă cum va explica un subiect al
nivelului V, care se antreneaz ă pentru a deveni Maestru în Reabilitare.

Cazul 21
Dr. N: Având în vedere c ă lucrezi cu suflete grav afectate, po ți să-mi dai mai multe informa ții
despre sarcinile tale?
S.: Sunt într-o sec țiune special ă unde lucrez cu acele suflete care s-au pierdut înt r-un vârtej de
răutate.
Dr. N: (dup ă ce am aflat c ă acest subiect lucreaz ă numai cu acele suflete de pe P ământ, care s-
au încarnat pe alte lumi înainte de a veni aici) În aceast ă sec țiune sunt sufletele despre care am
auzit?

61/226 S.: Da, într-o zon ă de refacere unde ne ocup ăm de acele suflete care au devenit atroce.
Dr. N: Ce nume îngrozitor pentru un suflet!
S.: Îmi pare r ău c ă te deranjeaz ă, dar cum altfel po ți numi un suflet care a f ăcut fapte atât de
rele, încât nu poate fi salvat în stadiul de fa ță ?
Dr. N: Știu, dar corpul uman a avut destul de mult de-a fac e cu…
S.: (întrerupându-m ă) Nu credem c ă asta este o scuz ă.
Dr. N: Bine, atunci te rog vorbe ște mai departe despre natura muncii tale.
S.: Sunt un restaurator în etapa a doua.
Dr. N: Ce înseamn ă asta?
S.: Când sufletele se desprind de trup, sunt întâmp inate de ghizi și, poate, de vreun prieten
apropiat. Aceast ă prim ă faz ă nu dureaz ă mult și atunci sufletele care au comis acte teribile sunt
aduse aici, la noi.
Dr. N: De ce nu dureaz ă aceast ă prim ă faz ă la fel de mult ca în cazul altor suflete?
S.: Nu vrem ca sufletele s ă înceap ă s ă uite efectul faptelor lor – r ăul și durerea pe care le-au
provocat pe P ământ. Faza a doua le separ ă de sufletele necontaminate.
Dr. N: Sun ă ca și cum ai conduce o colonie de lepro și.
S.: (t ăios) Nu m ă amuz ă remarca.
Dr. N: (dup ă ce îmi cer scuze) Doar nu vrei s ă spui c ă toate sufletele care comit fapte rele sunt
suflete hibrid, cum le nume ști tu?
S.: Sigur c ă nu, aceasta este sec țiunea mea. Dar trebuie s ă în țelegi c ă unii care au fost adev ăra ți
mon ștri pe P ământ sunt hibrizi.
Dr. N: Credeam c ă lumea spiritelor este un loc unde domne ște ordinea, cu mae ștri care au
cuno știn țe superioare. Dac ă aceste suflete hibrid au f ăcut lucruri groaznice ca oameni – fiind inca-
pabile s ă se adapteze la particularit ăț ile emo ționale ale corpului uman – de ce au fost trimise ai ci?
Acest ra ționament îmi arat ă c ă lumea spiritelor nu este infailibil ă.
S.: Marea majoritate sunt suflete bune și aduc mari contribu ții societ ăț ii omene ști. Ai vrea s ă le
refuz ăm tuturor sufletelor ocazia de a veni pe P ământ doar pentru c ă unele dintre ele apuc ă pe c ăi
gre șite?
Dr. N: Desigur c ă nu. S ă continu ăm. Ce face ți cu aceste suflete?
S.: Al ții, superiori mie, le examineaz ă energia contaminat ă prin prisma efectului pe care l-a
avut lumea în care și-au tr ăit primele experien țe asupra corpului lor omenesc. Cei care fac acest
lucru vor s ă știe dac ă acesta a fost un caz izolat sau dac ă și alte suflete de pe acea planet ă au avut
probleme pe P ământ. Dac ă se dovede ște astfel, atunci e posibil ca accesul altor suflet e din acea
lume s ă nu mai fie permis pe P ământ.
Dr. N: Te rog, poveste ște-mi mai multe despre sec țiunea ta.
S.: Zona mea nu se ocup ă de sufletele care au comis o singur ă gre șeal ă foarte grav ă. Lucr ăm cu
suflete care au tr ăit vie ți de cruzime sistematic ă. Aceste suflete pot acum s ă aleag ă. Vom face tot ce
ne st ă în putin ță ca s ă le purific ăm energia și dac ă consider ăm c ă pot fi salvate, li se ofer ă șansa de a
se întoarce pe P ământ în încarn ări în care vor avea parte de aceea și durere pe care au provocat-o,
dar sporit ă.
Dr. N: Poate fi salvat un suflet care a comis atroc it ăț i în via ță , dar care a avut mustr ări de
con știin ță pronun țate?
S.: Probabil.
Dr. N: Credeam c ă justi ția karmic ă nu pedepse ște.
S.: Nu pedepse ște. Oferta aceasta reprezint ă șansa de a se stabiliza și de a- și isp ăș i p ăcatele. De
obicei, î ți ia mai mult de o via ță s ă înduri aceea și durere pe care ai provocat-o multor oameni. De
aceea am spus „sporit ă”.
Dr. N: Chiar și a șa, cred c ă multe suflete aleg aceast ă calc.
S.: Te în șeli. Majoritatea se tem prea tare c ă vor avea din nou acela și mod de via ță . În plus, le
lipse ște curajul de a fi victime într-o serie de vie ți viitoare.
Dr. N: Dac ă nu vor s ă se întoarc ă pe P ământ, ce faci?

62/226 S.: Atunci, aceste suflete vor lua calea celor care consider ăm c ă nu pot fi salvate. Apoi le vom
disemina energia.
Dr. N: Acesta este un procedeu de remodelare a ener giei – sau ce?
S.: A… da… noi îl denumim fragmentarea energiei – ceea ce înseamn ă diseminare. Fire ște, este
o remodelare. Descompunem energia în particule.
Dr. N: Credeam c ă energia nu poate fi distrus ă. Nu distruge ți identitatea acestor suflete
contaminate?
S.: Energia nu este distrus ă, ci doar schimbat ă și convertit ă. Putem amesteca o particul ă din
vechea energie cu particule de energie nou ă, proasp ătă. Aceast ă diluare va face energia contaminat ă
inofensiv ă, și în acela și timp o mic ă parte din identitatea original ă r ămâne intact ă.
Dr. N: Deci, energia negativ ă este amestecat ă cu supradoze de energie nou ă, bun ă pentru a face
inofensiv sufletul contaminat?
S.: (râde) Nu neap ărat energie „bun ă”, ci proasp ătă.
Dr N: De ce ar refuza un suflet s ă i se disemineze energia?
S.: Chiar dac ă sufletele care accept ă aceste proceduri pentru binele lor î și revin și duc vie ți
productive pe P ământ și în alt ă parte… sunt suflete care nu vor s ă-și piard ă deloc identitatea.
Dr. N: Atunci, ce se întâmpl ă cu aceste suflete care v ă refuz ă ajutorul?
S.: Multe vor ajunge într-o stare de incertitudine, într-un loc singuratic. Nu știu ce li se va
întâmpla în cele din urm ă.

Dup ă cum am mai men ționat, contaminarea sufletului nu vine numai de la corpul fizic. Fire ște,
vătămarea energiei descrise în ultimele dou ă cazuri indic ă faptul c ă înse și sufletele sunt entit ăț i
impure care contribuie la propria triste țe.
Înainte de a continua, vreau s ă precizez ceva despre alegerea karmic ă, foarte important de
re ținut pentru noi to ți. Când vedem oameni care sunt victime și duc o via ță de suferin ță , aceasta nu
înseamn ă neap ărat c ă au f ăcut fapte rele într-o via ță trecut ă. Un suflet care nu a cauzat r ău în trecut
poate s ă aleag ă suferin ța emo țional ă, pentru a înv ăț a mai multe despre compasiune fa ță de al ții și
empatic, oferindu-se dinainte s ă duc ă o via ță de chin.
Sunt cazuri în care energia unui suflet nu este foa rte v ătămat ă, astfel încât, de și are nevoie de
aten ție special ă, nu necesit ă prezen ța unui Maestru de Reabilitare. Urm ătorul citat face parte dintr-
un raport al unui client despre un suflet înzestrat care lucreaz ă într-o zon ă de refacere. M ă gândesc
la acel suflet ca la o asistent ă care conduce un spital de pe front, și clientul meu este de acord:

O, este Numi – m ă bucur atât de mult. N-am mai v ăzut-o de trei sau patru vie ți, dar
tehnicile ei de refacere și reprogramare a energiei sunt excelente. Sunt înc ă cinci fiin țe de care
are grij ă în acest loc, dar pe care nu le cunosc. Nu-mi vine și m ă trage înspre ea. P ătrunde în
interiorul meu și î și amestec ă energia cu a mea obosit ă. Simt infuzia vibra țiilor sale
stimulatoare și m ă remodeleaz ă pu țin. Este ca și cum mi s-ar reîmprosp ăta propria energie.
Curând, sunt gata s ă plec iar. Nu-mi zâmbe ște și-mi spune la revedere pân ă data viitoare.

Sufletele singur ătăț ii
În ultimul capitol am explicat cum anumite suflete, care au tr ăit experien ța mor ții fizice,
părăsesc trupul și se izoleaz ă o perioad ă. Nu sunt fantome, dar nu accept ă moartea și nu vor s ă se
duc ă acas ă. Pu ținele suflete din aceast ă categorie de care m ă ocup sunt în impas fa ță de ele însele.
Tendin ța lor major ă este aceea de evitare. În cele din urm ă, sunt convinse de c ătre ghizi capabili s ă
stabileasc ă o leg ătur ă empatic ă s ă se întoarc ă în lumea spiritelor. Le-am numit „sufletele t ăcerii”.
Am mai spus și c ă se consider ă o activitate normal ă pentru sufletele s ănătoase din lumea spiritelor
să petreac ă un timp lini știte, departe de celelalte. În afar ă de a reflecta asupra destinului lor,
sufletele pot folosi aceast ă perioad ă ca s ă ajung ă la oamenii pe care i-au l ăsat în urm ă pe P ământ.

63/226 Totu și, exist ă o alt ă categorie de suflete t ăcute pe care le numesc „suflete singuratice” sau
suflete ale singur ătăț ii, spre deosebire de sufletele izolate. Ar putea p ărea c ă despic firul în patru,
dar sunt diferen țe mari. Sufletele care doresc singur ătatea sunt suflete s ănătoase care s-au supus
procesului de recuperare și cu toate acestea simt în continuare efectele cont amin ării cu energie
negativ ă. Iat ă un astfel de caz:

Dup ă fiecare via ță , m ă duc într-un sanctuar pentru a medita în lini ște. M ă gândesc la ce
vreau s ă salvez și s ă recuperez din ultimul meu trup și la ce ar trebui s ă renun ț. Chiar în acest
moment, salvez curajul și încerc s ă scap de neputin ța de a men ține un angajament personal.
Pentru mine, acesta este un loc unde sortez însu șiri și ceea ce decid s ă p ăstrez va face parte
din caracterul meu. Restul se arunc ă.

Numai un anumit gen de suflete face aceast ă activitate un timp îndelungat. Deseori, sunt sufle te
mai avansate care reflecteaz ă mai mult dac ă sunt singure. Acestui tip de suflet i-ar putea apa r ține
conduc ătorii a c ăror energie a fost epuizat ă, fiindc ă au ap ărat al ți oameni. Un astfel de suflet este
Achem, un suflet care î și dedic ă energia pentru a-i face pe al ții mai buni.

Cazul 22
Acest subiect a luptat în via ța sa trecut ă împotriva domina ției franceze asupra Marocului și a
fost capturat în 1934. Ca lupt ător în rezisten ță , clientul meu a fost dus din Mun ții Atlas în de șertul
Sahara și torturat pentru a da informa ții, dar a refuzat. Dup ă ce a fost trântit la p ământ, a fost l ăsat
să moar ă, o pieire lent ă în soarele fierbinte.

Dr. N: Achem, te rog s ă-mi explici de ce î ți trebuie o perioad ă atât de lung ă de singur ătate dup ă
via ța din Maroc?
S.: Sunt un suflet protector și energia mea nu și-a revenit înc ă dup ă efectele acestei vie ți.
Dr. N: Ce este un suflet protector?
S.: Noi, sufletele protectoare, încerc ăm s ă îi protej ăm pe acei oameni care trebuie s ă-și p ăstreze
bun ătatea înn ăscut ă și dorin ța intens ă de a face vie țile multor oameni mai bune.
Dr. N: Pe cine ai protejat în Maroc?
S.: Pe liderul mi șcării de rezisten ță , ce se opunea coloniz ării franceze. Datorit ă anilor mei de
sacrificiu, a putut s ă-i ajute mai mult pe oamenii no ștri s ă lupte pentru libertate.
Dr. N: Sun ă ca și cum ar fi vorba de o responsabilitate foarte mare . Obi șnuie ști s ă te implici în
mi șcări politice și sociale în vie țile tale?
S.: Da, și în r ăzboi. Suntem lupt ători ai cauzelor bune.
Dr. N: Ce atribute au sufletele protectoare, ca gru p?
S.: Ne distingem prin perseveren ță și calm în situa ții limit ă în timp ce îi ajut ăm pe al ții care
merit ă.
Dr. N: Dac ă îi înfrunta ți pe cei care caut ă s ă le fac ă r ău oamenilor pe care îi proteja ți, cine
anume decide dac ă ace știa merit ă protec ția voastr ă? Mi se pare c ă este un lucru foarte subiectiv.
S.: Adev ărat, și de aceea st ăm mult s ă reflect ăm unde putem fi de folos cel mai bine oamenilor.
Munca noastr ă poate fi ofensiv ă sau defensiv ă prin natura sa, dar nu ne implic ăm în nici o ac țiune
agresiv ă lipsit ă de principii.
Dr. N: Bine, s ă vorbim despre epuizarea energiei tale dup ă aceste încerc ări. De ce nu a revenit
la normal în urma acestui „du ș” vindec ător sau dup ă vreun alt procedeu de refacere?
S.: (râde) Tu îl nume ști „du ș”, cu îl definesc „sp ălător de ma șini”! Este ca un tub care se
onduleaz ă și te freac ă pe toate p ărțile cu energie pozitiv ă, exact ca periile unui sp ălător de ma șini.
Tocmai i-am înso țit pe câ țiva dintre studen ții mei tineri care au trecut prin el dup ă ultima via ță și se
simt excelent.
Dr. N: Deci, de ce nu te-a ajutat „sp ălătorul de ma șini”?

64/226 S.: (mai serios) Nu a fost tocmai de ajuns, de și impurit ăț ile s-au dus în mare parte. Nu, miezul
fiin ței mele a fost afectat de cruzimea acelei vie ți și de tortura pe care am îndurat-o.
Dr. N: Și ce faci?
S.: Îi trimit de la mine pe studen ți și m ă duc la sanctuarul unde pot s ă realizez o conexiune
deplin ă cu mine însumi.
Dr. N: Te rog, spune-mi tot ce po ți despre acest loc și ce faci acolo.
S.: Este un spa țiu închis, întunecos – unii îl numesc camera de dor mit – unde sunt și al ții care se
odihnesc, dar nu ne vedem. Simt c ă acum mai sunt înc ă vreo dou ăzeci. Ne sim țim atât de goli ți de
energie, încât nu dorim s ă lu ăm leg ătura unii cu al ții un timp. Paznicii au grij ă de noi.
Dr. N: Paznicii? Cine sunt ace știa?
S.: Paznicii Neutralit ăț ii au mult ă îndemânare în ceea ce prive ște non-interferen ța. Talentul lor
const ă în faptul c ă pot avea grij ă de noi f ără a interveni absolut deloc în gândurile noastre. Ei sunt
gardienii camerelor de dormit.

Not ă: Aparent, Paznicii Neutralit ăț ii constituie un subgrup al Mae ștrilor Restabilirii. Ei au alte
nume, dar prin neutralitate se în țelege faptul c ă faciliteaz ă vindecarea indirect, f ără a comunica în
vreun fel. Clien ții mei spun c ă aceste fiin țe vegheaz ă la lini ștea absolut ă a sufletelor pe care le au în
grij ă.

Dr. N: Cum arat ă ace ști gardieni pasivi?
S.: (t ăios) Nu sunt pasivi. Imaginea pe care ți-o pot oferi este aceea a c ălug ărilor ce se plimb ă
printr-un sanctuar. Paznicii au mantii și o glug ă peste fa ță , astfel încât nu ne dezv ăluie identitatea
lor. Au dânduri opace, dar sunt foarte grijulii.
Dr. N: Deci ei, pur și simplu, vegheaz ă asupra voastr ă în timp ce v ă odihni ți?
S.: Nu, nu – tot nu în țelegi. Ei se pricep foarte bine s ă aib ă grij ă de noi. Preocuparea lor este s ă
ne regleze energia pe care am acumulat-o în lumea s piritelor înainte de a începe o via ță fizic ă.
Dr. N: Am auzit multe despre caracteristica sufletu lui de a se divide. De ce nu te duci în zona
ta spiritual ă ca s ă-ți iei restul de energie și s ă te contope ști cu ea? Sau de ce nu î ți regenereaz ă
energia contaminat ă o echip ă de Mae ștri ai Restabilirii?
S.: (respir ă profund) O s ă încerc s ă explic. Nu avem nevoie de a șa ceva. Vrem s ă ne vindec ăm
de efectele impurit ăț ilor, și chiar s ă ne rec ăpătăm propria energie, purificat ă și odihnit ă. Paznicii ne
ajut ă la refacerea propriei energii.
Dr. N: E ca și cum ai face o transfuzie de la propria banc ă de sânge?
S.: Da, exact, acum începi s ă în țelegi. Nu vrem s ă o facem în grab ă. Nici nu avem nevoie de o
refacere radical ă. Primim lent infuzii din propria energie pe o peri oad ă prelungit ă pentru mai
mult ă… elasticitate. Dorim înapoi puterea pe care am a vut-o înainte de o via ță grea, sporit ă dup ă
experien ța fizic ă prin care am trecut.
Dr N: Câ ți ani dureaz ă aceast ă perioad ă prelungit ă de refacere în sanctuar?
S.: O, e greu de spus… dou ăzeci și cinci pân ă la cincizeci de ani… am vrea mereu s ă fie mai
lung ă, deoarece Paznicii î și folosesc frecven țele vibra ționale s ă ne… maseze energia – ceea ce este
fantastic. Ei sunt totu și fiin țe foarte discrete, nu vor s ă fie v ăzute și s ă le vorbe ști, dar știu c ă le
suntem recunosc ători pentru grija pe care ne-o poart ă. Cunosc, de asemenea, când este timpul s ă ne
al ătur ăm prietenilor no ștri și s ă ne întoarcem la lucru (râde). Atunci, suntem împin și afar ă.

Din cazuri ca acesta am aflat c ă unul dintre cele mai bune moduri de a repara energ ia v ătămat ă
este de a o primi înapoi lent. Multe suflete singur atice sunt destul de avansate și nu necesit ă refacere
în zonele speciale. Aceste suflete viguroase pot av ea uneori prea mult ă încredere în ele. Achem a
recunoscut c ă a luat în Maroc numai 50% din energia sa și c ă ar fi trebuit s ă se „încarce mai tare”
înainte s ă înceap ă acea via ță .
Urm ătoarea sec țiune vorbe ște despre vindec ătorii planetari care lucreaz ă în medii fizice. De
vreme ce aceste suflete sunt, în general, înc ă încarnate, subiec ții mei nu le consider ă mae ștri. Aici

65/226 sunt incluse sufletele transformatoare men ționate în urm ătorul caz. În munca planetar ă suntem
expu și la multe lucruri deosebite și aceasta constituie un teren de baz ă pentru preg ătirea sufletelor în
dezvoltare.

Vindecarea energiei pe P ământ

Vindec ători ai corpului uman
Când am aflat c ă exist ă suflete specializate în refacerea energiei v ătămate în lumea spiritelor,
am fost curios s ă știu cum aplic ă aceste suflete cuno știn țele spirituale din subcon știent când
lucreaz ă în form ă fizic ă. Unele suflete pun foarte mult accentul pe acest a spect al abilit ăț ii lor de a
ajuta fiin țele umane. Urm ătorul meu caz este o femeie care lucreaz ă folosind multe manifest ări ale
energiei, inclusiv reiki. Totu și, pân ă la ședin ța noastr ă de hipnoz ă, nu prea cuno ștea sursa puterii
sale spirituale de vindecare. Numele ei spiritual e ste Puruian și în timpul ședin ței noastre mi-a
explicat cum și de ce sunt sunt atât de necesare, deopotriv ă pentru fiin țele încarnate și neîncarnate
ajust ările energiei.

Cazul 23
Dr. N: Puruian, a ș vrea s ă știu dac ă î ți folose ști preg ătirea spiritual ă pentru vindecarea
sufletului și în sarcinile tale de pe P ământ.
S.: (subiectul manifest ă surprindere pe m ăsur ă ce mintea sa înregistreaz ă întrebarea mea) P ăi…
da… nu mi-am dat scama cât de mult pân ă acum… numai aceia dintre noi care vor s ă lucreze în
continuare în acest fel pe P ământ se numesc transformatori.
Dr. N: Care este diferen ța? Cum define ști un suflet transformator?
S.: (râde la recunoa șterea denumirii) în calitate de transformatori, fac em munca de repara ție pe
Pământ – suntem echipa care face cur ăț enie – redând trupurilor s ănătatea. Sunt oameni pe P ământ
care au pete cenu șii de energie care îi fac s ă se împotmoleasc ă. Î ți dai seama de asta atunci când fac
mereu acelea și gre șeli în via ță . Rolul meu este s ă m ă încarnez, s ă-i g ăsesc și s ă încerc s ă îndep ărtez
aceste pete, pentru ca ei s ă ia decizii mai bune, s ă capete încredere și apreciere de sine. Îi
transform ăm în persoane mai productive.
Dr. N: Puruian, a ș vrea s ă clarific ăm diferen ța, dac ă exist ă vreuna, între vindecarea sufletului în
lumea spiritelor și transformarea energiei într-o lume fizic ă.
S.: (dup ă o pauz ă lung ă) Unele p ărți din preg ătirea noastr ă sunt la fel, dar… transformatorii –
aceia dintre noi c ărora le place s ă lucreze cu forme fizice – sunt trimi și în alte lumi s ă studieze.
Dr. N: Descrie ultima perioad ă de preg ătire ca transformator înainte de a te întoarce pe P ământ.
S.: ( șocat ă de întrebarea mea, d ă un r ăspuns ca prin vis) O… dou ă entit ăț i f ăcute din lumin ă au
venit din alt ă dimensiune ca s ă lucreze cu noi șase (grupul de studiu al lui Puruian). Ne-au ar ătat
cum s ă… ne men ținem energia vibra țional ă concentrat ă într-o raz ă – și nu împr ăș tiat ă. Am înv ăț at
să-mi focalizez energia, ca s ă fie mai eficient ă.
Dr. N: Aceste entit ăț i veneau dintr-o lume fizic ă?
S.: (pe un ton suav) Erau mai degrab ă ca o sfer ă de gaz unde inteligen ța lor se afla sub form ă
de… baloane… dar ne-au f ăcut atât de bine. Am înv ăț at… oh… am înv ăț at…
Dr. N: (cu blânde țe) Sunt convins. S ă ne întoarcem la partea practic ă a ceea ce ai înv ățat, acum
că ai devenit mai con știent ă de originea abilit ăț ilor tale. Spune-mi, cum aplici aceste cuno știn țe
spirituale în munca ta actual ă de suflet transformator pe P ământ?
S.: (o privire mirat ă) Am în minte acum., v ăd cum lucreaz ă… (se opre ște)… raza focalizat ă…
Dr. N: (insist) Raza focalizat ă…?
S.: (cu seriozitate) O folosim ca pe o raz ă laser – cum ar face un dentist care scoate un dint e
cariat – o îndrept ăm asupra petei de energie cenu șie pentru a o îndep ărta. Aceasta este modalitatea

66/226 rapid ă. Îmi vine mai greu s ă folosesc o procedur ă lent ă care dureaz ă mai mult și este și mai
eficient ă.
Dr. N: Bine, Puruian, adu- ți aminte c ă îmi explici cum î ți folose ști preg ătirea spiritual ă în
combina ție cu cea p ământean ă pentru a vindeca energia. Ai acum în memorie ambel e aspecte.
Poveste ște-mi despre metoda lent ă.
S.: (respir ă profund) închid ochii și intru într-o semitrans ă când îmi apropii mâinile de capul
pacientului. V ăd acum c ă ceea ce am înv ăț at în lumea spiritelor m ă ajut ă mai mult decât ce am
înv ăț at din cursurile de aici. Dar cred c ă nu are importan ță .
Dr. N: Primim puterea de a îi ajuta pe al ții din multe surse. Te rog, continu ă s ă vorbe ști despre
vindecarea pacien ților de pe P ământ prin metoda lent ă.
S.: Lucrez cu forme geometrice, de exemplu spirale de energie, pe care mi le formez în minte,
în a șa fel încât s ă fie potrivite cu configura ția zonei afectate. Apoi, suprapun aceste structuri
energetice peste petele cenu șii. Datorit ă vibra țiilor mele lente, vindec ătoare, zonele respective se
refac, e ca și cum ai pune ceva cald pe un mu șchi care doare (face o pauz ă). Vezi, aceste suflete au
fost v ătămate atunci când s-au încarnat și aceast ă… infirmitate… se accentueaz ă pe m ăsur ă ce corpul
fizic se dezvolt ă pe P ământ.
Dr: N: (surprins) Stai pu țin. Cum adic ă au fost lezate când s-au încarnat? Credeam c ă munca
voastr ă pe P ământ are de-a face, în principal, cu energia contam inat ă de suferin țele vie ții.
S.: Asta e doar o parte a problemei. Când sufletul intr ă în corpul uman pe P ământ, el vine în
contact cu materia dens ă. La urma urmei, trupurile gazd ă con țin energie animal ă primitiv ă, care este
dens ă. Sufletul are o energie natural ă pur ă, rafinat ă, care nu se amestec ă u șor cu unele gazde umane.
E nevoie de experien ță pentru a se obi șnui cu toate acestea. Mai ales sufletele tinere pot fi afectate.
Se abat din drum și sunt… Întoarse pe dos.
Dr. N: Și po ți proiecta diferite configura ții de energie pentru pacien ții t ăi?
S.: Uh, aceasta e munca transformatorului. Liniile de energie v ătămat ă sunt atât de… neregulate,
ca o mâzg ăleal ă… trebuie rearanjate pentru îndep ărtarea energiei toxice. Aceste suflete sunt atât de
dezechilibrate, încât trebuie s ă insist ăm mult asupra celulelor corpului unde energia negat iv ă
împiedic ă fluxul celei pozitive. Când se realizeaz ă procedura cum trebuie, sufletul fuzioneaz ă
deplin cu creierul uman. Dr: N: Atunci, merit ă s ă faci o asemenea munc ă, într-adev ăr.
S.: Exist ă satisfac ții, de și mai am înc ă multe de înv ăț at (râde). Ne autodenumim bure ți psihici
pentru cur ăț irea energiei.

Cazul 25 folose ște reiki în munca ei pe P ământ, ceea ce nu este surprinz ător. Reiki este o form ă
str ăveche de vindecare cu ajutorul mâinilor. Dup ă ce au fost evaluate pagubele produse energiei și
s-a lucrat la vindecarea acesteia, practican ții acestei arte astup ă g ăurile din câmpul energetic pentru
a produce simetrie. Exist ă teorii care spun c ă energia v ătămat ă din corpul omenesc, fie ea fizic ă sau
mental ă, genereaz ă goluri în aura noastr ă, prin care poate p ătrunde o for ță negativ ă, demonic ă.
Acesta este un alt mit bazat pe team ă, c ăruia i se acord ă o aten ție nemeritat ă. Speciali ști în
vindecare miau spus c ă acest lucru nu se întâmpl ă, fiindc ă nu exist ă nici o for ță rea exterioar ă care
să încerce s ă pun ă st ăpânire pe trup. Cu toate acestea, blocajele produse în câmpul nostru energetic
pot cauza o reducere a capacit ăț ii func ționale.
Mă deranjeaz ă, de asemenea, articolele știin țifice care nu dau crezare terapiei prin atingere cu
mâinile, fiindc ă am v ăzut ce putere are acest mod de vindecare asupra bol navului. Aceast ă
tămăduire este deseori oferit ă gratuit de anumite asistente medicale în spitale, dintr-o preocupare
sincer ă de a îngriji și a vindeca. Corpul nostru este format dintr-un câm p energetic de particule, care
pare solid, dar fluid și are rol de conductor vibra țional. Un suflet transformator a spus urm ătoarele
despre metodele sale de vindecare prin atingere:

Secretul vindec ării este s ă m ă desprind de sinele meu con știent ca s ă evit inhibarea
fluxului de energie dintre noi. Obiectivul meu este s ă fuzionez cu fluxul de energie al

67/226 pacientului ca s ă aduc la suprafa ță tot ce este mai bun în acel trup. Locuirea se face cu
tehnic ă, dar și cu dragoste.

Dac ă partea care prime ște vindecarea se opune și inhib ă fluxul liber al lui „chi” sau al for ței
vitale prin propriul negativism al min ții, atunci persoana respectiv ă este perfect capabil ă s ă
împiedice detectarea câmpului s ău energetic de c ătre vindec ător. Acum c ă am intrat într-un nou
mileniu, din ce în ce mai mul ți oameni devin con știen ți de propriet ăț ile de vindecare ale medita ției
și înva ță s ă se autoîncarce cu energie. Sunt multe moduri de a ajunge la centrul în țelepciunii
interioare apelând la o surs ă de energie mai înalt ă. Masajul, yoga, acupunctura și vindecarea
biomagnetic ă sunt câteva dintre tehnicile disponibile pentru ec hilibrarea „chi” – ului nostru.
Energia trupeasc ă și cea sufleteasc ă sunt afectate de rezonan țe vibra ționale care nu se
armonizeaz ă. Trupul și sufletul trebuie s ă coexiste armonios pentru ca fiin ța uman ă s ă fie
productiv ă. Dac ă adopt ăm o viziune holistic ă asupra s ănătăț ii trupului, sinele nostru creativ poate s ă
func ționeze mai bine cu creierul uman. Dac ă suntem în armonie cu sinele exterior și cel interior,
aceasta favorizeaz ă o rela ție mai strâns ă între fizic, psihic și mediul înconjur ător.

Vindec ători ai mediului
Înainte de a face cercet ări asupra lumii spiritelor, nu știam nimic despre darul deosebit pe care
îl au vindec ătorii mediului de pe planeta noastr ă. Am aflat c ă însu și P ământul are propria rat ă
vibra țional ă și c ă exist ă oameni capabili s ă capteze aceast ă energie ecologic ă. Unul dintre cazurile
care m-a f ăcut s ă v ăd acest lucru a fost o femeie rare lucreaz ă la Serviciul Forestier în nord-vestul
Pacificului. În scrisoarea în care îmi cerea s ă avem o ședin ță , mi-a explicat:

În ultimii câ țiva ani am avut o senza ție ca și cum mi-ar ie și scântei din degete atunci când
mă aflu în preajma vegeta ției dense. Nu doare, dar simt c ă trebuie s ă se elibereze ceva în timp
ce lucrez în p ădure. În ultima vreme am tot visat c ă îmi ie șeau fulgere din mâni și c ă voiam s ă
le trag înapoi într-o sticl ă, s ă le p ăstrez. Aceste vise par s ă îmi satisfac ă o nevoie interioar ă și
când m ă trezesc sunt fericit ă. Oare înnebunesc?

Mă intereseaz ă oamenii care se cred nebuni din cauza unor fenomen e inexplicabile din via ța
lor. Știu din proprie experien ță cum este. Mul ți dintre vechii mei colegi, care folosesc metode
tradi ționale, sunt convin și c ă mi-am pierdut min țile. A șa c ă am fost bucuros ca aceast ă femeie s ă
devin ă clienta mea, dup ă ce a acceptat s ă mearg ă la un medic s ă se asigure c ă nu are nimic pe fond
nervos care îi cauzeaz ă probleme cu mâinile. Voi reda dialogul din acest c az din punctul unde
discutam despre apartenen ța ei la un grup de studiu independent în lumea spir itelor.

Cazul 24
Dr. N: De ce v-a ți reunit voi cinci în acest grup de studiu?
S.: Pentru c ă lucr ăm cu energia în acela și fel. Ne ajut ă s ă ne îmbun ătăț im con știin ța – abilit ăț ile
– atunci când suntem împreun ă.
Dr. N: Explic ă-mi, te rog.
S.: Ei, bine, situa ția noastr ă în momentul de fa ță este c ă, individual, nu putem sus ține un flux
de energie care s ă reziste foarte mult și s ă aib ă efectul necesar.
Dr. N: Deci realiza ți ceea ce dori ți în mod colectiv?
S.: Da, în oarecare m ăsur ă. de aceea ne place s ă lucr ăm împreun ă, astfel încât s ă eliber ăm
energie la unison și s ă o „îmbuteliem” în rezerve concentrate. Dac ă lucr ăm singuri, energia noastr ă
nu este atât de puternic ă, atât de rafinat ă – se îndreapt ă în toate direc țiile.
Dr. N: De aceea ai acele vise și senza țiile de scântei în mâini în via ța ta actual ă?
S.: (reflecteaz ă) Da, v ăd c ă sunt un mesaj pentru mine. Trebuie s ă îmi schimb via ța, în a șa fel
încât s ă lucrez mai mult cu energia.
Dr. N: Ți-ai ales actuala voca ție dintr-un anumit motiv legat de abilit ăț ile tale?

68/226 S.: Da!
Dr. N: Dar ceilal ți membri ai grupului t ău de studiu din lumea spiritelor?
S.: (zâmbe ște larg) Doi dintre ei lucreaz ă cu mine în serviciul forestier.
Dr. N: A ș zice c ă tu și prietenii t ăi sunte ți vindec ători planetari și munca asta vi se potrive ște de
minune acum, când exist ă atâta distrugere a mediului pe P ământ.
S.: (trist ă) E îngrozitor și este mare nevoie de noi aici.
Dr. N: Spune-mi, tu și membrii grupului t ău de studiu v-a ți pus energia în slujba mediului în
multe vie ți trecute pe P ământ?
S.: A, da… mult timp.
Dr. N: D ă-mi un exemplu.
S.: În ultima mea via ță am fost indian Alonquian și m ă chema Copacul Cânt ător. Treaba mea
era s ă m ă asigur c ă p ământul nostru ne va da mâncare în continuare. St ăteam în p ădure ore întregi
cu mâinile întinse. Tribul credea c ă vorbesc cu copacii și cu p ământul, dar, de fapt, f ăceam schimb
de energie cu acesta. Este o extensie a min ții și a sufletului cu pu țin ajutor din partea ghizilor no ștri.
Dr. N: Și ast ăzi?
S.: (pauz ă) Când creezi și între ții frumuse țea și rodnicia p ământului, le dai for țe și altora care
tr ăiesc aici. Prin intermediul mâinilor tale, oferi un mijloc prin care ceilal ți sunt motiva ți de
frumuse țea a ceea ce v ăd în jurul lor, și primesc sprijin din partea mediului.

Uneori, dup ă ani de zile, primesc scrisori de la clien ți care vor s ă-mi spun ă c ă, în sfâr șit, și-au
atins țelul în via ță . O persoan ă cu darul de a vindeca mediul poate s ă-mi scrie, s ă m ă anun țe c ă a
devenit arhitect peisagist, c ă a deschis o gr ădini ță în aer liber sau c ă s-a al ăturat unui grup de protest
pentru a opri t ăierea copacilor b ătrâni. Îmi plac aceste aspecte din munca mea în cee a ce prive ște
orientarea în carier ă, care încep cu întrebarea „De ce m ă aflu aici?”. Când m-am implicat în
cercetarea misterelor lumii spiritelor, m-am gândit c ă oamenii vor s ă știe, în primul rând, despre
ghizii lor spirituali și sufletele lor pereche. În schimb, am descoperit c ă interesul lor primordial este
scopul în via ță .
Înainte de a p ărăsi subiectul mediului înconjur ător și al modului în care oamenii sunt capabili
să-și regleze vibra țiile la cele ale planetei, a ș vrea s ă spun ceva despre locurile sfinte. Mai mul ți
cercet ători au raportat faptul c ă exist ă locuri în lume care emit unde intense de energie m agnetic ă.
În ultimul capitol am vorbit despre straturile de e nergie vibra țional ă, ce variaz ă în densitate, din
jurul P ământului. Unele zone sacre de pe P ământ sunt bine cunoscute publicului, cum ar fi locu rile
din piatr ă din Sedona, Arizona; Machu Pichu din Peru; și Ayers Rock din Australia, ca s ă numim
numai câteva. Oamenii care stau în aceste locuri au o con știin ță de sine accentuat ă și o stare fizic ă
de bine.
Câmpurile magnetice planetare ne afecteaz ă con știin ța fizic ă și spiritual ă, și g ăsesc o
asem ănare stranie aici cu descrierile lumii spiritelor. Clien ții mei spun c ă terenul grupului lor este
„un spa țiu în alt spa țiu” ale c ărui grani țe non solide au o concentra ție specific ă de energie
vibra țional ă generat ă de acel grup. Poate c ă unele dintre habitatele umane pe P ământ, considerate a
fi sacre de c ătre antici, con țin vârtejuri de energie concentrat ă, produs ă de a șa numitele „linii
energetice”. Locurile în care aceste linii magnetic e converg se presupune c ă purific ă gândurile din
subcon știent și faciliteaz ă leg ătura min ții noastre cu t ărâmul spiritual. Cunoa șterea acestor zone este
foarte folositoare pentru vindec ătorii planetari. În capitolul 8, la sec țiunea despre sufletele care
exploreaz ă alte lumi, voi reveni la tema structurii vibra ționale planetare care afecteaz ă formele de
via ță inteligente extraterestre.

Diviziunea și reunificarea sufletului
Capacitatea sufletelor de a- și divide esen ța energiei influen țeaz ă multe aspecte din via ța
acestora. Poate c ă extensia sufletului ar fi un termen mai potrivit d ecât divizarea sufletului. A șa cum
am spus în sec țiunea despre fantome, toate sufletele care vin pe P ământ î și las ă o parte a energiei în

69/226 lumea spiritelor, chiar și acelea care tr ăiesc vie ți paralele în mai multe corpuri. Procentul de energ ie
pe care sufletele îl las ă în lumea spiritelor poate s ă varieze, dar fiecare particul ă de lumin ă este un
duplicat exact al celuilalt Sine și replica întregii identit ăț i. Fenomenul este similar cu modul în care
imaginile luminoase sunt separate și dublate într-o hologram ă. Totu și, exist ă diferen țe. Dac ă numai
un procent mic din energia sufletului este l ăsat ă în lumea spiritelor, acea particul ă din Sine este mai
pu țin activ ă, deoarece este mai pu țin concentrat ă. Cu toate acestea, r ămânând în stare pur ă,
necontaminat ă, este înc ă puternic ă.
Când am descoperit c ă avem rezerve de energie în lumea spiritelor, mi-am explicat atâtea
lucruri. Grandoarea acestui sistem al dualit ăț ii sufletului are impact asupra multor aspecte din via ța
noastr ă. De exemplu, dac ă cineva drag a murit cu treizeci de ani înaintea ta și de atunci s-a
reîncarnat, po ți totu și s ă îl revezi la întoarcerea în lumea spiritelor.
Capacitatea sufletului de a se reuni cu sine însu și este un proces natural de regenerare a
energiei dup ă moartea fizic ă. Un client mi-a spus cu emfaz ă: „Dac ă am lua 100% din energia noas-
tr ă într-un singur corp în timpul unei încarn ări, am da peste cap circuitele creierului”. Captare a
întregii energii a sufletului într-un corp omenesc ar implica subjugarea creierului de puterea
sufletului. Presupun c ă acest factor al ocup ării unui trup gazd ă de c ătre un suflet a fost investigat în
fazele de început ale evolu ției umane de acei mae ștri spirituali care au ales P ământul ca școal ă
planetar ă.
Mai mult, întreaga capacitate energetic ă a sufletului într-un singur corp ar împiedica proc esul
de dezvoltare a sufletului pe P ământ, deoarece acesta nu ar mai întâmpina nici o pr ovocare din
partea creierului. Prin fortificarea mai multor p ărți din energia total ă a sufletului în diverse
încarn ări, întregul devine mai puternic. 100% din energie ar avea și alt efect advers. Uitarea
(amnezia) ne face s ă mergem în locurile de pe P ământ unde trebuie s ă fim pu și la încercare, f ără a
avea r ăspunsuri la sarcinile pe care am fost trimi și s ă le îndeplinim. Uitarea ne u șureaz ă de povara
nereu șitelor trecute, pentru a p ăș i într-o nou ă via ță cu mai mult ă încredere.
Fantoma din cazul 15 a ar ătat cum este posibil ca sufletele s ă socoteasc ă gre șit concentra ția de
energie pe care o iau cu sine în via ță . Unul dintre clien ți a denumit acest lucru „coeficientul nostru
de lumin ă”. În mod curios, descop ăr c ă subiec ții mei de nivel IV și V iau cu ei mai pu țin ă energie
decât sufletele nu la fel de dezvoltate. Acest lucr u a fost demonstrat de sufletului r ăzboinicului din
cazul 22. În general, un suflet foarte avansat ia c u el pe P ământ nu mai mult de 25% din capacitatea
sa total ă, în timp ce un suflet obi șnuit, mai pu țin încrez ător, are 50 – 70 %. Energia unui suflet mai
evoluat este rafinat ă, elastic ă și viguroas ă în cantit ăț i mai mici. de aceea, sufletele mai tinere trebuie
să ia mai mult ă energie în primele lor încarn ări. Astfel, nu volumul energiei d ă poten țial sufletului,
ci calitatea for ței vibra ționale care reprezint ă experien ța și în țelepciunea sufletului.
Cum ne ajut ă aceast ă informa ție s ă în țelegem for ța combinat ă a energiei umane și a celei
spirituale? Fiecare suflet are un anumit tipar al c âmpului energetic care reflect ă amprenta ve șnic ă a
caracterului s ău, indiferent de num ărul p ărților în care se divide. Când acest sine spiritual s e
combin ă cu personalitatea mai bine structurat ă a unui creier fizic, se produce un câmp cu densita te
mai mare. Este atât de complicat s ă în țelegem subtilit ăț ile acestei simbioze, încât nu am atins
subiectul decât la suprafa ță . Ambele amprente ale energiei reac ționeaz ă una cu cealalt ă într-o
infinitate de moduri pentru a se contopi. De aceea bun ăstarea fizic ă, sim țurile și emo țiile sunt într-o
leg ătur ă atât de strâns ă cu mintea spiritual ă. Gândul este îndeaproape asociat cu modul în care aces-
te tipare de energie sunt conturate și fiecare îl alimenteaz ă pe cel ălalt în corpul nostru.
Mă folosesc frecvent de analogia cu o hologram ă pentru a descrie divizarea sufletului.
Imaginile holografice sunt duplicate exact. Aceast ă analogie m ă ajut ă, dar nu spune totul. Am
men ționat faptul c ă una dintre variabilele procesului de divizare a su fletului implic ă for ța
concentra ției de energie în fiecare parte a întregului. Acest element se leag ă de experien ța sufletului.
Alt ă variabil ă este densitatea energiei materiale în fiecare corp omenesc și tipul emo țional al acelui
corp. Dac ă acela și suflet intr ă în dou ă corpuri în acela și timp și ia cu el în fiecare corp 40% din
energia sa, aceasta se va manifesta diferit.

70/226 Gândi ți-vă cum este s ă face ți o fotografic a aceleia și scene diminea ța, la prânz și seara.
Schimb ările de refrac ție a luminii ar produce efecte diferite asupra film ului. Energia sufletelor are,
ini țial, un tipar specific, dar o dat ă ce sufletele ajung pe P ământ, aceste tipare se schimb ă datorit ă
condi țiilor locale. Când ne vedem viitoarea via ță din lumea spiritelor, ni se dau sfaturi în leg ătur ă cu
energia de care are nevoie trupul pe care îl vom oc upa. Noi hot ărâm cât ă energie lu ăm. Multe
suflete vor s ă lase în lumea spiritelor cât mai mult ă, fiindc ă le place casa lor și activit ăț ile care se
desf ăș oar ă acolo.
Traumele emo ționale și fizice ne seac ă rezervele de energie. Putem pierde cantit ăț i însemnate
de energie pozitiv ă, fie pentru c ă o d ăm de bun ăvoie altor oameni, fie pentru c ă al ții o absorb cu ne-
gativitatea lor. Este nevoie de energie ca s ă ne cre ăm mecanisme de ap ărare și s ă le men ținem.
Odat ă, un subiect mi-a spus: „Când îmi împart lumina cu cei care consider c ă merit ă s ă o primeasc ă,
pot s ă m ă reîncarc mai repede, fiindc ă le-am oferit-o de bun ăvoie”.
Unul dintre cele mai bune mijloace de revitalizare a energiei este somnul. Putem s ă ne divizam
înc ă o dat ă energia pe care am adus-o cu noi și s ă hoin ărim liberi, l ăsând doar un mic procent care
să în știin țeze por țiunea mai mare s ă se întoarc ă repede dac ă este nevoie. Cum am men ționat mai
sus, aceast ă capacitate se dovede ște util ă în special când corpul este bolnav, în stare de in con știen ță
sau de com ă. Cum timpul nu reprezint ă o limit ă pentru un suflet eliberat, orele, zilele sau
săpt ămânile departe de trup revigoreaz ă sufletul. A ș ad ăuga faptul c ă în timpul unei crize sufletele
se pot reînc ărca și cu ajutorul unor spirite iubitoare. Interpret ăm aceste explozii de energie ca pe
ni ște revela ții profunde. O odihn ă de trei ore departe de corpul uman poate face minu ni pentru un
suflet atâta vreme cât partea care r ămâne acolo nu face eforturi prea mari ca s ă de țin ă controlul și nu
trebuie s ă fac ă fa ță unui vis complex. Aceast ă împrejurare ne-ar putea face s ă ne trezim epuiza ți.
Deoarece tr ăirea mai multor vie ți în paralel este o alt ă op țiune de divizare a sufletului, care sunt
motiva țiile și efectele acestei decizii? Mul ți consider ă c ă este ceva obi șnuit pentru suflete s ă tr ăiasc ă
vie ți paralele. Am descoperit c ă nu este deloc adev ărat. Sufletele care aleg s ă se încarneze în dou ă
sau mai multe trupuri în aceea și perioada de timp pe P ământ vor s ă înve țe mai repede. Astfel, un
suflet poate s ă lase în lumea spiritelor pân ă la 10% din energia sa și s ă pun ă restul în dou ă sau trei
corpuri. Fiindc ă avem liber arbitru, ghizii no ștri ne dau voie s ă facem aceste experimente, dar nu ni
le recomand ă. În general, deoarece cantitatea de energie absorb it ă este enorm ă, cele mai multe
suflete care tr ăiesc vie ți paralele procedeaz ă astfel numai o dat ă sau de dou ă ori, dup ă care renun ță .
Sufletele nu doresc s ă tr ăiasc ă vie ți paralele, decât dac ă sunt foarte ambi țioase. De asemenea,
sufletele nu- și divid energia ca s ă se încarneze în gemeni. Ar fi contraproductiv s ă-ți împ ărți energia
pentru a fi în aceea și familie, cu acela și material genetic, aceea și influen ță din partea p ărin ților,
acela și mediu și aceea și na ționalitate. O astfel de lips ă de diversitate nu constituie o motiva ție
pentru a tr ăi vie ți paralele.
Oamenii sunt curio și s ă afle originea a dou ă suflete în corpurile gemenilor identici. Am avut
dou ă cliente gemene, care aveau circa patruzeci de ani și fuseser ă n ăscute la un minut diferen ță .
Sufletele acestor femei au o leg ătur ă strâns ă și se afl ă în acela și grup spiritual, cu toate c ă nu sunt
strict suflete pereche. Fiecare și-a întâlnit sufletul pereche masculin și tr ăie ște cu el, și sunt foarte
îndr ăgosti ți. Aceste suflete au tr ăit mii de ani ca prieteni apropia ți, rude, p ărin ți și copii, dar nu ca
pereche. Nu au mai fost niciodat ă gemeni, și motivul pentru care s-au reîncarnat astfel acum e ste
dublu. Au chestiuni nerezolvate, legate de încreder e, din rela ția pe care au avut-o în via ța anterioar ă,
dar au spus c ă principalul motiv pentru care au f ăcut asta este c ă „împreun ă, câmpul nostru de
energie combinat ă se dubleaz ă, ceea ce ne face mai eficiente când încerc ăm s ă ajungem la alte
min ți”.
Oamenii m ă întreab ă: dac ă un suflet nu și-a luat destul ă energie în trup în stadiul de f ăt, poate
să-și procure mai mult ă mai târziu în via ță ? Cred c ă o dat ă ce sufletul a ales s ă ia un anumit procent
de energie, aceea r ămâne toat ă via ța. S ă adaugi permanent energie „proasp ătă” din lumea spiritelor
probabil c ă ar strica echilibrul delicat stabilit, ini țial, între suflet și creierul uman. de asemenea, pare
improbabil ca o fiin ță încarnat ă s ă poat ă lua o substan ță eteric ă din sinele s ău neîncarnat. În orice

71/226 caz, cu ajutorul ghizilor, unii oameni au abilitate a de a comunica – sau de a apela temporar – la
rezerva proprie de energie în timpul unei crize.
Procesul reunirii sufletelor cu restul energiei lor devine cel mai evident pentru mine atunci
când îi fac pe subiec ții mei s ă-și aminteasc ă experien ța unei mor ți anterioare. Dac ă nu exist ă com-
plica ții din via ța precedent ă, cele mai multe suflete î și redobândesc echilibrul energiei la una dintre
cele trei sta ții spirituale primare: lâng ă poarta spre lumea spiritelor, în timpul orient ării sau dup ă
reîntoarcerea la grupul lor de suflete. Sufletele a vansate se opresc, de obicei, numai la finalul
călătoriei spre cas ă.

Cele trei sta ții
Nu se întâmpl ă prea des s ă primim propria energie la intrarea în lumea spirit elor. Un asemenea
proces are loc, probabil, datorit ă ini țierii procedurii de regenerare lâng ă intrarea în lumea spiritelor
printr-o metod ă de vindecare asem ănătoare unui du ș. Aud totu și c ă se manifest ă din când în când,
ca în cazul urm ător, în care, so țul mort deja, i-a adus unei femei, la prima sta ție, o mic ă parte din
energia ei r ămas ă în lumea spiritelor. Ea a descris împrejurarea ast fel:

Iubirea mea m-a f ăcut s ă primesc cu u șurin ță pu țina energie pe care o l ăsasem. El mi-a
adus-o și a împr ăș tiat-o blând asupra mea cu mâinile ca și cum mar fi acoperit cu o p ătur ă, în
timp ce ne îmbr ăț ișam. Știa cât de b ătrân ă și de obosit ă eram și a cerut s ă vin ă. O dat ă ce am
luat contact, restul energiei mele se întoarce în m ine ca un magnet. Simt c ă m ă reîntregesc.
Primul lucru pe care îl observ este c ă îi pot citi gândurile mult mai bine telepatic și simt mult
mai mult din ceea ce se afl ă în jurul meu.

Când ghizii no ștri ajung la concluzia c ă ar fi un avantaj s ă primim mai mult din energia noastr ă
la cea de-a doua sta ție, în timpul orient ării, aceast ă decizie are diverse ramifica ții. În principiu,
hot ărârea se bazeaz ă pe credin ța c ă reîntregirea dup ă o via ță dificil ă este mai productiv ă. Apoi, s-ar
putea ca din diverse motive s ă nu ne întoarcem la grupul nostru spiritual imediat dup ă orientare. Iat ă
un exemplu de reunificare a sufletului la aceast ă sta ție:

Mă aflu într-o înc ăpere simpl ă, cu aspect futurist, cu pere ți netezi, albi ca laptele. E o
mas ă cu dou ă scaune – aceast ă mobil ă nu are col țuri Ghidul meu, Everand, î și face griji din
cauz ă c ă nu r ăspund lui este pe cale de a face ceea ce numim „top irea formei fizice” și de ține
restul energiei mele într-un vas frumos, translucid care radiaz ă. Everand vine în fa ță , punând
vasul în mâini. Simt c ă energia mea se înal ță ca o înc ărc ătur ă electric ă. Apoi ghidul se
apropie de mine, stimulându-mi frecven ța vibra țiilor naturale pentru ca s ă primesc mai u șor
energia pe care am l ăsat-o în lumea spiritelor. Pe m ăsur ă ce miezul mi se umple cu propria
esen ță , amprenta înveli șului extern al trupului meu fizic se tope ște. Este ca și cum a ș fi un
câine care se scutur ă de ap ă dup ă ce s a udat. Particulele p ământe ști nedorite sunt înl ăturate
– dizolvate – și energia mea începe acum s ă sclipeasc ă din nou, în loc s ă fie o lumin ă slab ă,
trist ă.

Majoritatea sufletelor se reunesc cu energia lor du p ă ce se întorc la grupul lor spiritual. Un
subiect a spus astfel: „Este mai u șor pentru mine s ă m ă reunesc cu mine însumi dup ă ce ajung acas ă
la prietenii mei. Aici, pot s ă asimilez energia odihnit ă în propriul ritm. Când sunt gata, m ă duc
singur s ă o iau”.

Cazul 25
Acest fragment este luat dintr-o discu ție pe care am avut-o cu un suflet numit Apalon, car e a
vorbit despre reunificarea ce a avut loc când a aju ns acas ă cu mai mult ă agita ție decât sufletul din
citatul de mai sus. Apalon este un suflet de nivelu l II care tocmai s-a întors în lumea spiritelor din tr-
o via ță grea în Irlanda, unde a fost o femeie s ărac ă ce a murit în 1910. De și a avut un fizic puternic

72/226 și mult ă încredere în sine, Apalon a tr ăit cu un so ț dominator, alcoolic și a trebuit s ă creasc ă cinci
copii, practic, de una singur ă. A suferit din cauza lipsei de libertate și a imposibilit ăț ii de exprimare.
Consider petrecerea de bun venit acas ă a sufletului Apalon ca pe o r ăsplat ă pentru treaba bine f ăcut ă
în aceast ă via ță grea.

Dr. N: Spune-mi, Apalon, dup ă ce te-au salutat cei din grupul t ău spiritual, mai trece mult timp
pân ă te une ști cu rezerva ta de energie?
S.: (râzând) Ghidului meu, Canaris, îi place s ă fac ă o ceremonie din aceast ă reunificare.
Dr. N: Cu energia pe care ai l ăsat-o în urm ă?
S.: Da, Canaris se duce într-o ni șă a spa țiului nostru unde energia mea este p ăstrat ă într-o urn ă
de sticl ă, a șteptându-m ă. Este în grija lui.
Dr. N: În țeleg c ă rezerva ta de energie nu a fost prea activ ă în timpul absen ței tale. Ce procent
din totalul de energie ai l ăsat în urm ă?
S.: Numai 15% – îmi trebuia foarte mult ă pentru via ța din Irlanda. Aceast ă parte a reu șit s ă se
al ăture grupului meu și m-am putut mi șca împrejurul zonei noastre, dar nu am participat l a
activit ăț ile recreative.
Dr. N: În țeleg, dar acest 15% este o reprezentare complet ă a sufletului t ău?
S.: (vehement ă) Absolut – este o versiune mai mic ă a mea.
Dr. N: Și acest 15% din tine a fost în stare s ă țin ă pasul cu lec țiile de grup și s ă întâmpine
oameni în timp ce 85% era pe P ământ?
S.: Mmm… Într-o oarecare m ăsur ă… da. Dobândesc cuno știn țe în continuare în ambele
dimensiuni (pe P ământ și în lumea spiritelor).
Dr. N: Sunt curios de un lucru. Dac ă acel 15% este înc ă viabil, de ce nu te duci s ă-l ici? De ce
ai nevoie de Canaris?
S.: (jignit ă) I-ar strica ceremonia. Canaris îmi men ține flac ăra, ca s ă spun a șa, în timp ce sunt
plecat ă. În plus, ceea ce sugera ți este o înc ălcare a prerogativelor de a m ă asista în timp ce m ă
reunesc cu energia mea. El vrea s ă fac ă o ceremonie din asta.
Dr. N: Îmi pare r ău c ă am vorbit prea mult, Apalon. Înf ățișeaz ă-mi, te rog, ritualul.
S.: (bucuroas ă) Canaris se duce la ni șă și, cu atitudinea unui tat ă grijuliu, aduce energia, în timp
ce prietenii mei se adun ă și m ă aplaud ă pentru ceea ce am realizat în Irlanda.
Dr. N: În acest grup se afl ă și sufletul care a fost so țul t ău în via ța din Irlanda?
S.: Da, da. Se afl ă în primul rând și aplaud ă cel mai tare. Nu este aceea și persoan ă, o dat ă ie șit
din trupul pe care l-a avut în Irlanda.
Dr. N: Bine, ce face apoi Canaris?
S.: (râde) Scoate din ni șă urna din sticl ă verzuie cu alergia mea. Urna str ăluce ște, dar el o
freac ă bine cu mâinile ca s ă str ăluceasc ă și mai tare. În acest timp, se bucur ă de expresiile noastre
fericite. Apoi se apropie și arunc ă norul de energie asupra mea ca pe o mantie a unei personalit ăț i
înalte. M ă asist ă la reîntregire cu propriile sale vibra ții puternice.
Dr. N: Cum te sim ți în acest moment când ai toat ă energia?
S.: (încet) S ă te contope ști cu tine însu ți este ca și cum dou ă granule de mercur se întâlnesc pe
un platou de sticl ă. Intr ă una într-alta în mod natural și devin omogene instantaneu. Simt o cre ștere
a puterii și o reafirmare a identit ăț ii. C ăldura fuziunii m ă face s ă m ă simt senin ă și împ ăcat ă. Simt…
că… sunt nemuritoare.
Dr. N: (retoric, pentru a ob ține o reac ție) Nu e p ăcat c ă nu lu ăm 100% din energia noastr ă pe
Pământ?
S.: (reac ționeaz ă imediat) Vorbi ți serios? Nici o minte omeneasc ă nu ar putea s ă re țin ă atât de
mult în acele condi ții, dar am avut nevoie de mult ă energie pentru via ța din Irlanda.
Dr. N: Ce procent de energie ai în actualul t ău corp?
S.: Oh… vreo 60% și este destul.
Dr. N: Mi s-a spus c ă exist ă planete unde sufletele se duc și î și pot lua toat ă energia și pot
păstra toat ă memoria.

73/226 S.: Sigur, și multe din aceste forme de via ță sunt capabile de telepatie. Lumile fizice, cum est e
Pământul – cu genul de corp pe care îl avem – sunt un stadiu de dezvoltare mental ă. În momentul de
fa ță , faza de evolu ție în care ne afl ăm pune condi ții în care trebuie s ă ne descurc ăm pe cont propriu.
E bine s ă avem limite acum.
Dr. N: Apalon, explic ă-mi cât ă energie crezi c ă ar trebui s ă iei pe P ământ înainte de fiecare
via ță .
S.: Nivelul energiei mele este controlat de Canaris și de c ătre consiliul meu, pentru fiecare
corp, în func ție de caracteristicile fizice și mentale ale acelui trup. Anumite corpuri au nevoi e de
mai mult ă energie spiritual ă decât altele și știu ce condi ții le a șteapt ă înainte de a intra în via ță.
Dr. N: Mi-ai zis c ă aceast ă femeie irlandez ă avea un fizic puternic,dar și o voin ță puternic ă,
presupun, de vreme ce ai r ămas intact ă. Totu și, ai luat o mare parte din energia ta în Irlanda.
S.: Da, ea era mai puternic ă decât sunt eu acum, dar avea nevoie de ajutorul me u spiritual, și eu,
de for ța ei ca s ă-mi exercit cât puteam influen ța, pentru a supravie țui cu o oarecare identitate într-o
via ță de lipsuri. Nu am fost întotdeauna în armonie.
Dr. N: Deci, când nu e ști în armonic cu trupul este nevoie de mai mult ă energie a sufletului?
S.: O, da. Și dac ă mediul î ți este potrivnic, și acest lucru trebuie luat în considerare. M ă simt
mult mai sincronizat ă cu actualul meu corp, de și uneori îmi doresc s ă am for ța trupului irlandez.
Sunt multe variabile. Asta este provocarea. De acee a e distractiv.

Not ă: Ast ăzi, Apalon este încarnat ă ca o femeie de afaceri independent ă care c ălătore ște
pretutindeni în lume pentru o firm ă interna țional ă de consultan ță financiar ă. A avut numeroase
oferte de c ăsătorie, pe care le-a refuzat.

Ocazional, câte un client îmi spune c ă dup ă ce a tr ăit o via ță a preferat s ă a ștepte mai mult
decât e normal pentru a se reuni cu propria energie . Acest lucru este ilustrat de citatul urm ător:

Uneori prefer s ă a ștept pân ă dup ă întâlnirea cu consiliul, deoarece nu vreau ca ener gia
proasp ătă s ă-mi dilueze amintirile din via ța pe care tocmai am tr ăit-o. Dac ă a ș lua infuzia de
energie, acea via ță mi-ar p ărea mai pu țin real ă. Vreau s ă m ă concentrez s ă r ăspund cu
luciditate la întreb ările legate de munca mea în acel trup, având aminti ri clare despre fiecare
întâmplare. Doresc s ă re țin fiecare emo ție pe care am tr ăit-o în timpul acelor evenimente, a șa
cum au avut loc, astfel încât s ă explic mai bine de ce am ac ționat în anumite feluri. Prietenilor
mei nu le place s ă fac ă asta, dar eu m ă pot reînc ărca și odihn ă întotdeauna mai târziu.

5
SISTEMELE GRUPURILOR DE SUFLETE

Na șterea sufletului
Cred c ă este potrivit s ă încep explorarea vie ții sufletului cu crearea acestei vie ți. Foarte pu țini
dintre subiec ții mei au capacitatea mental ă de a se întoarce la starea lor originar ă de particule de
energie. Unele detalii legate de începuturile vie ții sufletului le-am primit de la grupul încep ătorilor.
Aceste suflete tinere au o poveste a vie ții mai scurt ă, atât în interiorul, cât și în afara lumii spiritelor,
prin urmare, amintirile lor sunt înc ă proaspete. Cu toate acestea, subiec ții mei de nivelul 1 au, în cel
mai bun caz, doar amintiri efemere despre geneza Eu lui. Urm ătoarele remarci f ăcute de dou ă suflete
încep ătoare pot ilustra acest lucru:

74/226 Sufletul meu a fost creat dintr-o mare mas ă noroas ă, neregulat ă. Am fost expulzat ca
particul ă minuscul ă de energie din aceast ă lumin ă pulsatorie, de o nuan ță alb-g ălbuie, cu
iriz ări de un albastru intens. Pulsa țiile trimit vortexuri de materie din care este f ăcut sufletul.
Unele cad înapoi și sunt reabsorbite, dar eu mi-am continuat traseul spre exterior fiind purtat
de un șuvoi, împreun ă cu al ții asem ănători mie. Urm ătorul lucru de care îmi aduc aminte este
că m ă aflam într-un spa țiu închis, str ălucitor, al ături de ni ște fiin țe foarte iubitoare, care
aveau grij ă de mine. Îmi amintesc c ă ne g ăseam într-un fel de pepinier ă, unde st ăteam ca ni ște
ou ă într-un stup. Când am devenit mai con știent, mi-am dat seama c ă m ă aflam în pepiniera de
la Uras. Nu știu cum am ajuns acolo. Eram ca un ou în lichidul e mbrionar, a șteptând s ă fie
fecundat și am sim țit c ă mai erau multe alte celule de lumini tinere pe cal e s ă se trezeasc ă o
dat ă cu mine. Mai se afla acolo și un grup de mame, frumoase și iubitoare care… ne-au în țepat
membrana și ne-au deschis. În jurul nostru erau curen ți turbionari de o lumin ă intens ă,
hr ănitoare și am putut auzi sunetele unei melodii. Con știin ța mea de sine a început o dat ă cu
manifestarea curiozit ăț ii. Nu dup ă mult timp am fost luat de la Uras și m-am al ăturat altor
copii, într-o alt ă a șezare.

Cele mai complete și mai interesante informa ții despre pepinierele de suflete îmi parvin doar
sporadic, de la câ țiva subiec ți afla ți cu adev ărat la un nivel superior. Ace știa sunt speciali știi
cunoscu ți sub numele de „Mamele de Incubator”.
Cazul urm ător apar ține unui reprezentant al acestui sector de servicii , un suflet excep țional,
aflat la nivelul V, pe nume Seena.

Cazul 26
Aceast ă persoan ă este un specialist în copii, atât în cadrul lumii spiritelor, cât și în afara ei. În
momentul de fa ță lucreaz ă în a șez ămintele cu copii grav bolnavi. În via ța ei anterioar ă a fost o
polonez ă care, de și nu era de origine evreiasc ă, s-a oferit voluntar s ă intre într-un lag ăr de
concentrare german în 1939. În aparen ță , se afla la dispozi ția ofi țerilor, ocupându-se de ni ște treburi
la buc ătărie, fapt care era îns ă un șiretlic. Seena voia s ă fie aproape de copiii evrei care intrau în
lag ăr, pentru a-i ajuta cât de mult îi st ătea în putere. Ca locuitoare al unui ora ș din apropiere, putea
părăsi incinta lag ărului oricând dorea, dar aceast ă stare de fapt a durat doar primul an. Apoi a fost
prea târziu și solda ții nu i-au mai dat voie s ă plece. În cele din urm ă a murit în lag ăr. Acest suflet
avansat ar fi putut supravie țui mai mult dac ă ar fi luat mai mult de 30% din energia ei, pentru a
putea face fa ță încerc ărilor grele implicate de aceast ă sarcin ă. M ărturisirea care urmeaz ă apar ține
unei reprezentante a nivelului V:

Dr. N: Seena, care a fost cea mai semnificativ ă experien ță tr ăit ă în perioada dintre vie țile tale?
S.: (f ără ezitare) M ă duc în locul unde se cloce ște – unde sufletele sunt clocite. Sunt mam ă de
incubator, un fel de moa șă .
Dr. N: Vrei s ă spui c ă lucrezi într-o pepinier ă de suflete?
S.: (mândr ă) Da, le ajut ăm pe cele noi s ă apar ă. Noi ajut ăm sufletele în primele lor momente…
fiind aproape de ele, blânde și grijulii. Noi le întâmpin ăm.
Dr. N: Te rog, explic ă-mi cum arat ă acest loc?
S.: Este ceva gazos… un fagure de miere format di n celule având deasupra curen ți turbionari de
energie. E o lumin ă intens ă acolo.
Dr. N: Când spui „fagure de miere”, m ă întreb dac ă vrei s ă sugerezi c ă pepiniera are structura
unui stup.
S.: Da… de și pepiniera îns ăș i este un spa țiu vast, f ără s ă par ă a fi limitat de dimensiuni
exterioare. Sufletele noi au propriile celule de in cubator unde stau pân ă când cresc suficient pentru a
fi mutate din spa țiul respectiv.
Dr. N: În calitate de Mam ă de Incubator, când anume vezi pentru prima dat ă sufletele noi?

75/226 S.: Suntem în camera de primire, care este o parte a pepinierei și se afl ă la un cap ăt al spa țiului
respectiv. Nou-sosi ții sunt transporta ți sub forma unor cantit ăț i mici de energie alb ă, închis ă într-un
sac auriu. Ei vin spre noi încet, sub forma unui șir ascendent, maiestuos.
Dr. N: De unde sosesc?
S.: La cap ătul acestui spa țiu, sub o arcad ă, tot peretele este plin cu o mas ă de energie topit ă de
mare intensitate și vitalitate. Pare mai degrab ă însufle țit ă de o uimitoare for ță a dragostei decât de o
surs ă de c ăldur ă perceptibil ă. Aceast ă mas ă pulseaz ă și se onduleaz ă într-o frumoas ă mi șcare curg ă-
toare. Culoarea ei este aceea de sub pleoapele tale , dac ă te-ai uita cu ochii închi și la soare într-o zi
str ălucitoare.
Dr. N: Și din acesta mas ă de materie vezi ap ărând sufletele?
S.: Din aceast ă mas ă începe o umfl ătur ă, dar niciodat ă exact din acela și loc. Umfl ătura cre ște și
împinge spre exterior, devenind o ridic ătur ă lipsit ă de form ă. Separarea este un moment minunat. S-
a n ăscut un nou suflet. Este complet viu, cu o energie și o claritate proprie.

Not ă: Un alt reprezentant al nivelului V a f ăcut urm ătoarea afirma ție despre incuba ție. „V ăd o
mas ă care are forma unui ou, cu o energie care curge în afar ă și înapoi în ăuntru. Când î și m ăre ște
volumul, se formeaz ă fragmente de energie ale noului suflet. Când umfl ătura se contract ă, cred c ă
trage înapoi acele suflete care nu s-au format a șa cum trebuie. Din anumite motive, aceste fragmen-
te nu au putut rezista pân ă la urm ătorul stadiu al individualit ăț ii.”

Dr. N: Ce vezi dincolo de aceast ă mas ă, Seena?
S.: (dup ă o pauz ă lung ă) Z ăresc acea str ălucire plin ă de fericire, de culoare galben-portocalie.
Este un întuneric violet dincolo de aceast ă mas ă, dar nu un întuneric rece… este eternitatea.
Dr. N: Po ți s ă-mi spui mai multe despre șirul progresiv al noilor suflete care se îndreapt ă spre
tine din acea mas ă?
S.: Din galbenul portocaliu incandescent înaintarea este mai înceat ă, deoarece fiecare ou apare
din masa de energie. Ele sunt transmise în diferite puncte, unde se afl ă sufletele mam ă, asemenea
mic.
Dr. N: Câte mame vezi?
S.: V ăd cinci prin apropiere… care, ca și mine, se preg ătesc.
Dr. N: Care sunt responsabilit ăț ile unei mame de incubator?
S.: Plutim în jurul ou ălor din care urmeaz ă s ă ias ă noile suflete, a șa încât putem… s ă le ștergem
cu prosopul dup ă ce deschid sacii de aur. Progresia lor este redus ă pentru a putea s ă le înglob ăm
energia minuscul ă într-o form ă etern ă, des ăvâr șit ă.
Dr. N: Ce vrei s ă zici prin „a le șterge cu prosopul”?
S.: Uscam energia umed ă a noului suflet, ca s ă spun a șa. Nu pot explica exact toate acestea în
limbaj uman. Este un fel de îmbr ăț ișare a noii energii albe.
Dr. N: Deci, acum po ți vedea cu adev ărat energia alb ă?
S.: Da, și când ele vin lâng ă noi – sus, aproape – observ mai multe nuan țe de albastru și violet
str ălucind în jurul lor.
Dr. N: De ce crezi c ă se întâmpl ă a șa?
S.: (pauz ă, apoi cu blânde țe) O… Îmi dau seama acum… este un ombilic… le g ătura de energie a
na șterii care îi une ște pe fiecare.
Dr. N: Din ceea ce afirmi, v ăd imaginea unui colier lung de perle. Sufletele sun t perlele legate
într-un șirag. E corect ce spun?
S.: Da, ca un șir de perle pe o curea argintie.
Dr. N: În regul ă, acum explic ă-mi, când îmbr ăț ișezi fiecare suflet nou – sau îl ștergi, dup ă cum
ai spus – acest fapt îi d ă via ță ?
S.: (reac ționeaz ă rapid) O, nu. Prin noi – nu de la noi – vine o for ță de via ță plin ă de dragoste și
de cunoa ștere atot știutoare. Ceea ce reu șim s ă facem prin vibra țiile noastre în timpul usc ării
energiei noi este… esen ța unui început, speran ța unei realiz ări viitoare. Mamele o numesc…

76/226 „îmbr ăț ișarea iubirii”. Acest lucru implic ă transmiterea unor gânduri despre ceea ce sunt și ce pot
deveni sufletele. Când înconjur ăm un suflet nou cu o îmbr ăț ișare dr ăgăstoas ă, îi insuflam acestei
fiin țe în țelegerea și compasiunea noastr ă.
Dr. N: D ă-mi voie, te rog, s ă merg pu țin mai departe cu aceast ă îmbr ăț ișare vibra țional ă.
Fiecare suflet nou are un caracter individual în ac est moment? Ad ăuga ți sau sc ăde ți ceva identit ăț ii
lui ini țiale?
S.: Nu, acest caracter îl dobânde ște chiar de la sosire, de și sufletul nou nu știe înc ă cine este.
Noi aducem hrana. Anun ță m la clocitoare c ă este timpul s ă începem. Prin… scânteierea energiei sale
îi d ăm sufletului con știin ța propriei existen țe. Acesta este momentul trezirii.
Dr. N: Seena, te rog, ajut ă-mă s ă clarific un aspect. Când m ă gândesc la asistentele de
obstetric ă dintr-o sec ție de maternitate care se ocup ă de cre șterea și hr ănirea nou-n ăscu ților, ele nu
au nici un fel de idee despre ce fel de persoan ă va fi copila șul. Și la voi se întâmpl ă la fel – s ă nu
ști ți despre caracterul nemuritor al acestor suflete no i?
S.: (râde) Suntem îngrijitoare în pepinier ă, dar aceasta nu este o sec ție a maternit ăț ii umane. În
momentul în care le lu ăm în grij ă pe cele noi, știm câte ceva despre identitatea lor. Tr ăsăturile
individuale devin mai evidente, deoarece ne unim en ergia cu a lor ca s ă le furniz ăm hran ă. Acest
lucru ne permite s ă ne folosim mai eficient vibra țiile pentru a le activa con știin ța. Toate acestea fac
parte din primele lor clipe de via ță .
Dr. N: Cum ți-ai dobândit cuno știn țele necesare folosirii potrivite a vibra țiilor la noile suflete,
în timpul uceniciei?
S.: Acest lucru este ceva pe care noile mame trebui e s ă îl înve țe. Dac ă nu este f ăcut a șa cum
trebuie, sufletele care prind via ță nu vor fi cu adev ărat preg ătite pentru acest lucru. Apoi, unul dintre
Mae ștrii Pepinierei va trebui s ă intervin ă mai târziu.
Dr. N: Po ți s ă îmi precizezi ceva mai mult despre aceasta, Scena? În timpul îmbr ăț ișă rii pline
de dragoste, când ici prima dat ă în grij ă aceste suflete, tu și celelalte mame proceda ți la un proces de
selec ție organizat în spatele sarcinii de a v ă ocupa de identitatea noului suflet? De exemplu, pu tem
avea zece suflete mai curajoase care s ă fie urmate de zece suflete mai prudente?
S.: Sun ă atât de schematic! Fiecare suflet este unic, în to talitatea caracteristicilor sale create de
o perfec țiune pe care nu pot s ă o descriu. Ceea ce pot s ă v ă spun este c ă nu exist ă niciodat ă dou ă
suflete identice.

Not ă: Am auzit de la câ țiva subiec ți c ă unul dintre motivele principale pentru care fiecar e
suflet difer ă de altul este acela c ă, dup ă ce Sursa „elibereaz ă” fragmente de energie pentru a-l crea,
ceea ce a r ămas din masa ini țial ă se transform ă imperceptibil, astfel încât nu mai e la fel ca la
început. Prin urmare, Sursa se aseam ănă cu o mam ă divin ă care nu va da na ștere niciodat ă la
gemeni.

Dr. N: (insistând, dorind ca subiectul meu s ă m ă corecteze): Crezi c ă este vorba de o selec ție
absolut întâmpl ătoare? Nu exist ă nici o ordine a caracteristicilor care s ă se potriveasc ă în vreun fel
cu similarit ăț ile? Știi ceva în acest sens?
S.: (frustrat ă) Cum a ș putea cunoa ște acest lucru dac ă nu am fost eu Creatorul? Exist ă suflete
asem ănătoare, dar și unele care nu se potrivesc cu nimic, toate în ace ea și serie. Aceste combina ții
sunt aleatorii. Ca mam ă, pot surprinde fiecare tr ăsătur ă major ă pe care o percep și de aceea v ă pot
spune c ă nu exist ă dou ă care s ă aib ă exact acelea și combina ții de caractere.
Dr. N: Bine… (subiectul dore ște s ă continue).
S.: Simt o Prezen ță puternic ă de cealalt ă parte a arcadei, care coordoneaz ă totul. Dac ă exist ă o
cheie, un cod pentru modelele de energie – nu este nevoie s ă cunoa ștem acest lucru…

Not ă: Iat ă momentele pe care le a ștept în ședin țele mele, când încerc s ă deschid u șa spre
ultima Surs ă. Aceast ă u șă nu se deschide îns ă niciodat ă complet, mai degrab ă se întredeschide.

77/226 Dr. N: Te rog, spune-mi ce senza ții ai în leg ătur ă cu acesta Prezen ță , cu masa de energie care
aduce aceste suflete noi la voi. Cu siguran ță , tu și celelalte mame trebuie s ă v ă fi gândit la originea
acestor suflete chiar dac ă nu o pute ți vedea.
S.: (în șoapt ă) Simt… Creatorul… c ă este aproape… dar nu poate s ă fac ă, de fapt, partea
concret ă a muncii.
Dr. N: (cu blânde țe) Vrei s ă zici c ă masa de energie s-ar putea s ă nu fie Creatorul primar?
S.: (nefiind în largul ei): Cred c ă exist ă al ții care ajut ă – nu știu.
Dr. N: (încercând o alt ă cale) Este adev ărat, Seena, c ă exist ă imperfec țiuni la sufletele noi?
Dacă ar fi create perfect, n-ar fi normal ca ele s ă fie create în întregime de un Creator des ăvâr șit?
S.: (îndoindu-se) Totul pare s ă fie perfect aici.
Dr. N: (m ă îndrept temporar spre o alt ă direc ție) Lucrezi numai cu sufletele care vin pe
Pământ?
S.: Da, dar ele pot merge oriunde. Doar o parte vin pe P ământ. Exist ă multe lumi fizice
similare cu P ământul. Noi le spunem lumile pl ăcerii și lumile suferin ței.
Dr. N: Știi când un suflet este gata s ă vin ă pe P ământ, bazându-te pe experien ța încarn ărilor
tale?
S.: Da. Știu c ă sufletele care vin în lumi asem ănătoare P ământului trebuie s ă fie puternice și
optimiste din cauza durerii pe care sunt nevoite s ă o îndure, pe lâng ă bucurie.
Dr. N: A șa cred și eu. Și când aceste suflete devin contaminate de corpul u man – în special cele
tinere -, acest lucru se întâmpl ă deoarece nu sunt perfecte. Ar putea fi adev ărat?
S.: Da, cred c ă da.
Dr. N: (continuând) Ceea ce îmi arat ă c ă trebuie s ă munceasc ă pentru a dobândi mai mult ă
substan ță decât au avut ini țial, mai mult ă instruire. Accep ți aceast ă premiz ă?
S.: (pauz ă lung ă urmat ă de un suspin) Cred c ă perfec țiunea este acolo… unde sunt sufletele abia
create. Maturizarea începe cu sf ărâmarea inocen ței sufletelor noi, și asta nu pentru c ă sunt stricate
ini țial. Dep ăș irea obstacolelor le face mai puternice, dar imperf ec țiunile dobândite nu vor disp ărea
niciodat ă total pân ă ce toate sufletele nu se vor strânge laolalt ă – adic ă atunci când încarnarea ia
sfâr șit.
Dr. N: Nu este dificil ca sufletele care au fost cr eate s ă ia mereu locul celor a c ăror reîncarnare
se sfâr șește pe P ământ?
S.: Toate acestea se vor termina când to ți oamenii… toate rasele, na ționalit ăț ile se vor uni și vor
fi ca unul. De aceea suntem trimi și s ă muncim în astfel de locuri, cum este P ământul.
Dr. N: Deci, atunci când experimentul va înceta, va disp ărea și universul în care tr ăim?
S.: S-ar putea s ă dispar ă mai înainte. Nu conteaz ă. Sunt altele. Eternitatea nu se sfâr șește
niciodat ă. Procesul este important pentru c ă ne permite s ă savur ăm experien ța și s ă ne exprim ăm pe
noi în șine… Și s ă înv ăță m.

Înainte de a continua cu evolu ția dezvolt ării unui suflet, a ș dori s ă trec în revist ă ce diferen țe
am aflat c ă exist ă între ele, înc ă din momentul cre ării lor.
1. Exist ă fragmente de energie care par s ă se întoarc ă la masa de energie care le-a creat chiar
înainte de a ajunge la pepinier ă. Nu știu care este motivul pentru care au fost avortate. Altele, care
ajung la pepinier ă, nu sunt capabile s ă se descurce, „s ă existe” ca indivizi în timpul începutului
maturiz ării. Mai târziu, sunt asociate cu func țiile colective și, dup ă câte îmi dau seama, nu p ărăsesc
niciodat ă lumea spiritelor.
2. Exist ă fragmente de energie care au suflet individual… sau care dispun de resursele mentale
necesare s ă se încarneze în forma fizic ă a oric ărei lumi. Le g ăsim adesea în lumile mentale și par s ă
se mi ște u șor între dimensiuni.
3. Exist ă fragmente de energie cu suflet individual care se încarneaz ă numai în lumile fizice.
Aceste suflete pot fi preg ătite în lumea spiritelor cu ajutorul unor sfere men tale primite între vie ți.
Nu le consider c ălători interdimensionali.

78/226 4. Exist ă fragmente de energie care sunt suflete cu abilitat ea și înclina ția de a se încarna și a
func ționa ca indivizi în toate tipurile de medii fizice și mentale. Acest lucru nu le d ă neap ărat mai
mult ă sau mai pu țin ă instruire decât altor tipuri de suflete. Cu toate acestea, num ărul mare de expe-
rien țe practice le ofer ă multe posibilit ăț i de specializare și sarcini de r ăspundere.

Marele plan pentru sufletul nou-n ăscut începe încet. O dat ă eliberate din pepinier ă, aceste
suflete nu se încarneaz ă și nici nu formeaz ă grupuri de suflete imediat. Iat ă mai jos o descriere a
acestei perioade de tranzi ție, provenit ă din memoria înc ă proasp ătă a unui suflet tân ăr, de nivel I,
care are doar câteva încarn ări la activ:

Înainte de a ți repartizat la grupul meu de suflete și de a începe s ă vin pe P ământ, îmi
amintesc c ă mi s a dat posibilitatea s ă tr ăiesc într-o lume semi-fizic ă sub forma unei lumini.
Părea mai mult o lume mental ă decât una fizic ă întrucât, ceea ce m ă înconjura nu era complet
solid și nu exista via ță biologic ă. Am v ăzut alte suflete tinere lâng ă mine și ne-am putut mi șca
cu u șurin ță în jurul P ământului ca ni ște becuri luminoase asem ănătoare formei omene ști. Nu
făceam nimic, doar existam și îmi însu șeam sentimentul pe care ții d ă o structur ă solid ă. De și
locul era mai mult astral decât temporal, înv ăț am s ă comunic ăm unii cu al ții ca fiin țe tr ăind
într-o comunitate. Nu aveam responsabilit ăț i. Era o atmosfer ă utopic ă de dragoste, siguran ță
și de protec ție extraordinar ă pretutindeni. Atunci am aflat c ă nimic nu este static și c ă aceast ă
perioad ă de început va fi cea mai u șoar ă a existen ței noastre. În curând aveam s ă exist ăm într-
o lume în care nu vom fi proteja ți, în locuri unde vom avea amintiri ale durerii și singur ătății
și totodat ă ale pl ăcerii – în țelegând c ă aceste experien țe reprezint ă perioada în care înve ți.

Așez ările spirituale
În timp ce sunt în trans ă, subiec ții mei descriu multe reprezent ări vizuale ale lumii spiritelor,
folosind simboluri p ământe ști. Au însu șirea de a crea imagini structurale din propriile ex perien țe
planetare sau aceste configura ții pot fi f ăurite pentru ei de ghizi care încearc ă s ă le ridice nivelul de
confort creând o ambian ță familiar ă. Dup ă ce am discutat în prelegerile mele aspectul memori ei
incon știente, am auzit oameni spunând c ă, în ciuda veridicit ăț ii lor, aceste observa ții nu par
credibile. Cum pot exista s ălile de clas ă, bibliotecile și templele în lumea spiritelor?
Pun aceste întreb ări explicând c ă memoria de observare a trecutului este metaforic ă din
perspectiva curent ă. Scenele originare din toate vie țile noastre nu p ărăsesc niciodat ă memoria
noastr ă de suflete. În lumea spiritelor, s ă vezi un templu nu înseamn ă perceperea literal ă a unor
blocuri de piatr ă, ci mai degrab ă o vizualizare a semnifica ției pe care sanctuarul o are pentru acel
suflet. Întor și înapoi pe P ământ, amintirile unor evenimente din trecut, din vi a ța sufletului nostru,
sunt reproduceri ale unor împrejur ări și evenimente bazate pe interpret ări și cunoa ștere con știentă.
Recreerea întregii memorii a clientului se bazeaz ă pe observa țiile memoriei sufletului, care
prelucreaz ă informa țiile printr-o minte uman ă. Dincolo de structurile vizuale ale a șez ărilor
spirituale, am în vedere întotdeauna aspectele func ționale a ceea ce face subiectul în aceste locuri.
O dat ă ce noile suflete p ărăsesc coconii protectori, ele intr ă în via ța de comunitate. Deoarece î și
încep încarn ările, descrierile locurilor și structurilor pe care le v ăd între vie ți cap ătă acelea și
caracteristici ca și cele ale sufletelor mai b ătrâne care merg pe P ământ. Uneori aceste prezent ări nu
sunt a șa de p ământe ști. Am auzit relat ări despre ni ște structuri de sticl ă asem ănătoare unor
catedrale, despre s ăli mari de cristale, despre construc ții geometrice cu multe unghiuri și
împrejurimi netede, cu bol ți, f ără delimit ări. Apoi, subiec ții mei ar mai putea spune c ă în jurul lor
nu sunt construc ții, ci numai câmpuri cu flori și scene câmpene ști, cu p ăduri și lacuri. Oamenii afla ți
sub hipnoz ă manifest ă un soi de beatitudine când povestesc cum plutesc s pre destina țiile lor în
lumea spiritelor. Mul ți sunt a șa de cople șiți, încât nu pot descrie a șa cum ar trebui ceea ce v ăd.

79/226 Aud multe relat ări despre mi șcarea diafan ă a sufletelor care merg dintr-un loc în altul.
Urm ătoarea expunere este aceea a unui suflet de nivel I V care folose ște formele geometrice pentru a
descrie propriet ăț ile diverselor locuri pe care le vede.

Călătoresc mult în lumea spiritelor. Formele geometrice pe care le v ăd reprezint ă pentru
mine anumite func ții. Fiecare structur ă are sistemul propriu de energie. Piramidele sunt
pentru singur ătate, medita ție și vindecare. Formele dreptunghiulare, pentru revede rea și
studiul vie ților anterioare. Formele sferice sunt folosite pent ru a examina vie țile viitoare, iar
intr ările de form ă cilindric ă sunt pentru a c ălători în alte lumi și a c ăpăta o perspectiv ă.
Câteodat ă trec pe lâng ă punctele centrale ale activit ăț ii sufletului – asem ănătoare unui
aeroport – cu oameni încolona ți telepatic. Punctele centrale sunt ni ște ro ți uria șe sub form ă de
prism ă cu ni ște spi țe direc ționale care se curbeaz ă în partea opus ă ție. Este aglomerat, dar
bine organizat (râde). Nu te po ți gr ăbi prea tare, c ăci ai putea trage mai sus linia pe care
dore ști s ă o elimini dintre aceste puncte. Aceste centre sunt por ți de comunicare cu sufletele
gazd ă care conduc traficul și sunt atente la întreb ările c ălătorilor. Totul se petrece într-o
mi șcare de plutire u șoar ă, confortabil ă și, în plus, exist ă tonuri armonioase, minunate, pe care
sufletele le pot înregistra vibra țional pentru a le auzi pân ă la destina ție.

Exist ă o afirma ție în Upani șadele indiene referitoare la sim țurile noastre care sunt p ăstrate în
memorie dup ă moarte. Cred c ă acest vechi text filosofic este corect, presupunân d c ă sim țurile,
emo țiile și cui uman reprezint ă un drum spre experien ța infinit ă, ceea ce confer ă un caracter fizic
con știent Eului nemuritor. Aceste sentimente au fost ex primate de un client al meu într-un mod
conving ător:

Putem crea orice dorim în lumea spiritelor pentru a ne aduce aminte de locuri și lucruri
de care ne-am bucurat pe P ământ. Simul ările noastre fizice sunt aproape perfecte – pentru
mul ți sunt perfecte. Dar f ără un corp… ei bine… pentru mine par ni ște imita ții. Îmi plac
portocalele. Pot crea o portocal ă aici și chiar s ă îi reproduc gustul dulce, aromat. Cu toate
acestea, nu este chiar la fel când mu ști dintr-o portocal ă pe P ământ. Acesta este unul dintre
motivele pentru care m ă bucur de reîncarn ările mele fizice.

În ciuda comentariilor acestui client, am avut subi ec ți care mi-au spus c ă ei văd lumea
spiritelor ca pe o adev ărat ă realitate, P ământul fiind o iluzie creat ă ca s ă ne înve țe Poate c ă nu e nici
o contradic ție În aceast ă compara ție Oamenii de pe P ământ au papile gustative foarte dezvoltate. De
aceea, portocalele și fiin țele umane se armonizeaz ă unele cu celelalte într-o existen ță . Exist ă nivele
ale realit ăț ii. Simplul fapt c ă universul nostru este un teren de preg ătire nu îl face ireal, ci doar
nepermanent. Ceea ce poate fi o iluzie temporar ă în mediul uman nu provine din faptul c ă o por-
tocal ă mâncat ă pe P ământ de un p ământean are gustul mai bun decât una creat ă în lumea spiritelor
și mâncat ă de un suflet. Din aceea și m ărturie afl ăm c ă realitatea unei lumi spirituale
interdimensionale, cu lipsa sa de perfec țiune, permite sufletului o gam ă larg ă de experien țe dincolo
de conceptele fizice.
Când subiec ții mei descriu centrele spirituale pe care le v ăd, aceasta este o imagine minunat ă
pentru ei.Toate stereotipurile culturale amestecate cu aspectele simbolismului metaforic de care
mintea uman ă î și aduce aminte sunt prezente, dar toate aceste reco nstituiri dramatice nu sunt mai
pu țin reale în via ța spiritual ă a unei persoane Când sufletul se întoarce pe P ământ înv ăluit în uitare,
trebuie s ă se adapteze unui creier nou lipsit de memorie con știent ă. Copilul nou ap ărut nu are înc ă
experien țe trecute. Reversul este adev ărat imediat dup ă moarte Pentru hipnoterapeutul spiritual
exist ă dou ă for țe care ac ționeaz ă în procesul regresiei. Pe de o parte, not ăm memoria sufletului în
ac țiune, cu marea mo ștenire a vie ții anterioare și a amintirilor vie ții spirituale Pe de alt ă parte,
avem, de asemenea, amintirile con știente ale unui corp prezent, angajat într-o imagin e descriptiv ă,
în timp ce subiectul este sub hipnoz ă. Latura con știent ă a min ții sale nu este incon știent ă în timpul

80/226 hipnozei, pentru c ă, dac ă ar fi a șa, subiectul ar fi incapabil s ă vorbeasc ă coerent cu interlocutorul
său.

Memoria
Înainte de a continua cu analiza a ceea ce v ăd subiec ții mei afla ți sub hipnoz ă în lumea
spiritelor, vreau s ă furnizez mai multe informa ții despre cum interpret ăm ceea ce î și reaminte ște
memoria și ADN-ul. Exist ă oameni care cred c ă toate amintirile sunt stocate în ADN. În acest fel , ei
primesc o consolare din partea a ceea ce consider ă a fi o abordare știin țific ă împotriva reîncarn ării.
Cu siguran ța, fiecare are tot dreptul s ă nu cread ă în reîncarnare din anumite motive personale,
religioase și de alt gen. Dar s ă spui c ă toat ă memoria vie ții anterioare este, de fapt, genetic ă la
origine, fiind stocat ă în celulele noastre cu un ADN de la ni ște str ămo și foarte îndep ărta ți, pentru
mine reprezint ă un argument care nu st ă în picioare din mai multe motive.
Amintirile incon știente ale traumelor suferite în via ța anterioar ă pot aduce în noul nostru corp o
amprent ă grav afectat ă fizic a trupului mort de mult timp, dar acest lucr u nu se datoreaz ă ADN-ului.
Aceste coduri moleculare sunt noi-nou țe și apar o dat ă cu actualul nostru corp material. Atitudinile
și p ărerile provenite din mintea sufletului nu afecteaz ă mintea biologic ă. Exist ă cercet ători care cred
că inteligen ța noastr ă etern ă, incluzând amprente energetice și modele de memorie din vie ți
anterioare, poate influen ța ADN-ul. Într-adev ăr, sunt nenum ărate alte elemente care implic ă
secven țe de gândire pe care le aducem în corpul gazd ă din sute de vie ți anterioare. Acest lucru
include, de asemenea, experien țele noastre în lumea spiritelor, unde nu avem corp.
Un argument conving ător împotriva memoriei ADN din via ța anterioar ă este volumul de
cuno știn țe pe care le-am acumulat despre vie țile precedente. Fostele corpuri pe care le-am avut în
vie țile dinainte nu sunt aproape niciodat ă legate genetic de familia noastr ă actual ă. A ș fi putut fi un
membru al familiei Smith, împreun ă cu al ții din grupul meu de suflete într-o via ță și am fi putut
alege to ți s ă facem parte din familia Jones într-o via ță viitoare. Cu toate acestea, nu ne vom întoarce
la familia Smith, cum voi explica mai pe larg în ca pitolul 7. Subiectul obi șnuit a tr ăit vie ți
anterioare ca oriental, caucazian și african, f ără leg ături de creditate. În plus, cum se poate ca
amintirile noastre despre a fi în alte lumi, de a a par ține altor specii s ă provin ă din celulele umane de
ADN create doar pe P ământ? R ăspunsul este simplu, a șa-numita memorie genetic ă reprezint ă, de
fapt, memoria sufletului provenind din partea incon știent ă a min ții.

Eu împart memoria în trei categorii:
1. Memoria con știent ă. Aceast ă stare a gândirii se va aplica la toate amintirile re ținute de
creier în corpul nostru biologic. Se manifest ă printr-un Eu con știent care este perceptiv și adaptabil
la planeta noastr ă fizic ă. Memoria con știent ă este influen țat ă de experien țe senzoriale și de toate
manifest ările noastre biologice și ale instinctelor, cât și de experien țele emo ționale. Poate fi
imperfect ă, pentru c ă exist ă mecanisme de ap ărare legate de ceea ce prime ște și evalueaz ă aceasta
prin impresii primite de la cele cinci sim țuri.
2. Memoria ve șnic ă. Amintirile din aceast ă categorie se pare c ă vin prin partea subcon știent ă a
min ții. Gândirea sub-con știent ă influen țeaz ă func țiile organismului care nu sunt supuse controlului
con știent, cum ar fi b ătăile inimii și rolul glandelor. Cu toate acestea, poate fi, de a semenea, locul
unde se înmagazineaz ă selectiv memoria con știent ă. Memoria nemuritoare poart ă amintirile
originilor noastre în aceast ă via ță și în alte vie ți fizice. Este un depozit al unei mari p ărți a psihicului
nostru, pentru c ă partea subcon știent ă a min ții formeaz ă puntea între cea con știentă și cea
supracon știent ă.
3. Memoria divin ă. Acestea sunt amintirile care provin din partea sup racon știent ă a min ții
noastre, cea care g ăzduie ște sufletul. În cazul în care con știin ța, intui ția și imagina ția sunt exprimate
prin memoria subcon știent ă, ele provin din aceast ă surs ă superioar ă. Mintea etern ă a sufletului
nostru a evoluat de la o energie a gândirii concept uale superioare dincolo de noi în șine. Se pare c ă
inspira ția î și are originea în memoria ve șnic ă, dar exist ă o inteligen ță superioar ă în afara min ții
corpului nostru, care formeaz ă o parte a memoriei divine. Sursa acestor gânduri d ivine este iluzorie

81/226 Uneori o identific ăm cu memoria personal ă, când, în realitate, memoria divin ă reprezint ă
comunic ări de la fiin țele din existen ța noastr ă ve șnic ă.

Centrele comunit ăț ii
Urm ătorul meu caz ilustreaz ă asocierile vizuale pe care le fac subiec ții mei, afla ți în stare
supracon știent ă, cu amintirile descriptive referitor la întoarcere a lor acas ă. Acest exemplu implic ă o
identificare cu Grecia clasic ă, ceea ce nu este neobi șnuit. Am auzit despre vizualiz ări atât de
futuriste și de suprarealiste, încât ne permitem pu ține compara ții cu cele cunoscute pe P ământ.
Oamenii îmi spun c ă imaginile pe care le v ăd în acest punct nu se pot descrie în cuvinte. O da t ă ce
duc un client dincolo de poart ă, în spa ții unde începe s ă aib ă contacte cu alte spirite, el devine
bucuros.
În cazul 27, un subiect al c ărui nume spiritual este Ariani, va asocia experien ței de dup ă
moartea din via ța ei anterioar ă un templu al Greciei antice. Poate c ă acest lucru nu este surprinz ător,
deoarece mul ți dintre subiec ții mei au avut încarn ări în perioada în care Grecia antic ă a adus unei
lumi sumbre lumina unei civiliza ții superioare Atât în art ă, cât și în filosofic și guvernare, grecii
antici au l ăsat o mo ștenire și o provocare pentru cei care urmau s ă vin ă. Aceast ă societate a încercat
să uneasc ă mintea ra țional ă cu cea spiritual ă, lucru de care î și amintesc clien ții care au tr ăit în
Vârsta de Aur. Ultima încarnare a sufletului Ariani în Grecia antic ă a avut loc în secolul II î.Hr,
chiar înainte s ă înceap ă ocupa ția roman ă.

Cazul 27
Dr. N: Ce vezi când te apropii de centrul t ău spiritual, Ariani?
S.: Un frumos templu grec, cu coloane str ălucitoare de marmur ă alb ă.
Dr. N: Creezi tu îns ăț i imaginea sanctuarului sau ți-o insereaz ă altcineva în minte?
S.: Este chiar acolo, în fa ța mea! Chiar a șa cum mi-o amintesc… dar… s-ar putea s ă m ă mai
ajute și altcineva… ghidul meu… nu sunt sigur ă.
Dr. N: Acest templu î ți este familiar?
S.: (zâmbind) îl știu atât de bine. Reprezint ă punctul culminant al unei serii de vie ți importante
pe care nu aveam cum s ă le tr ăiesc din nou pentru mult timp pe P ământ.
Dr. N: Ce înseamn ă toate acestea? De ce conteaz ă a șa de mult pentru tine acest templu?
S.: Este un templu închinat Atenei, zei ța în țelepciunii. Am fost preoteas ă – împreun ă cu altele
trei. Treaba noastr ă era s ă p ăzim flac ăra cunoa șterii. Flac ăra se afla pe o stânc ă neted ă, în centrul
templului, cu o inscrip ție gravat ă de jur împrejur.
Dr. N: Ce semnific ă inscrip ția?
S.: (pauz ă) Ah… În esen ță … s ă cau ți adev ărul cu orice pre ț. Și calea pentru a c ăuta adev ărul este
căutarea armoniei și a frumuse ții în tot ceea ce ne înconjoar ă în via ță .
Dr. N: (pref ăcându-m ă, inten ționat, c ă nu în țeleg) Ei bine, asta este tot ce ai f ăcut – doar s ă te
asiguri c ă flac ăra nu se stinge?
S.: (pu țin exasperat ă) Nu, acesta era un loc de ini țiere în care putea participa o femeie. Flac ăra
simboliza flac ăra sacr ă din inimile noastre pentru aflarea adev ărului. Noi credeam într-un singur
zeu, cu zeit ăț i mai pu țin importante reprezentând p ărți ale acelei puteri centrale.
Dr. N: Vrei s ă spui c ă tu și celelalte femei avea ți credin țe monoteiste?
S.: (zâmbind) Da, și secta noastr ă dep ăș ise grani țele templului. Eram v ăzute de autorit ăț i ca
având sufletul pur și nu ca o cast ă intelectual ă. Mul ți dintre ei nu în țelegeau care era, de fapt,
menirea noastr ă. Ei o vedeau pe Atena într-un fel, în timp ce noi o vedeam altfel. Pentru noi, flac ăra
însemna c ă ra țiunea și sentimentul nu erau antagonice. Și c ă templul a șeza mintea deasupra
supersti ției. Noi, de asemenea, credeam în egalitatea dintre sexe.
Dr. N: B ănuiesc c ă acest mod de gândire radical ți-ar putea aduce multe necazuri într-o a șezare
patriarhal ă.
S.: Da, într-adev ăr. Toleran ța lor a luat sfâr șit, noi am v ăzut în șel ătorii și intrigi în interiorul
propriei caste, apoi a ap ărut tr ădarea. Nu aveau încredere în ac țiunile noastre. Am fost desfiin țate de

82/226 un stat care f ăcea diferen ță între sexe, care pierdea puterea și avea impresia c ă secta noastr ă
contribuia la corup ția din interiorul ță rii.
Dr. N: Și doreai s ă ai templul al ături de tine în lumea spiritelor dup ă aceste vie ți tr ăite în
Grecia?
S.: Acesta este un fel de a vedea lucrurile. Pentru mine, prietenele mele și aceast ă via ță și
celelalte tr ăite în Grecia reprezentau o etap ă superioar ă a ra țiunii, în țelepciunii și a spiritualit ăț ii. A
trebuit s ă a ștept mult timp înainte de a fi capabil ă din nou s ă îmi exprim deschis, într-un trup
femeiesc, aceste sentimente.

Când am condus-o pe Ariani în templul s ău, ea a v ăzut o galerie dreptunghiular ă uria șă , f ără
tavan, plin ă cu aproximativ o mie de suflete. Aceste suflete ap ar țineau unui mare grup secundar și
ea le v ăzuse strânse laolalt ă, în grupuri mai mici, a șa-numitele grupuri primare formate din trei pân ă
la dou ăzeci și cinci de suflete. Propriul grup matc ă se afla în mijloc, în spate, în partea dreapt ă (vezi
fig. 1, pag. 119, cercul A). Când a f ăcut drumul de întoarcere, Ariani a fost înso țit ă de ghidul ei.
Apoi ea a descris cum îi apare aceast ă intrare unui suflet care se întoarce. Aceast ă scen ă este una pe
care o aud repetându-se iar și iar, implicând un num ăr mare de grupuri de suflete, în felurite
structuri ale a șez ării. În min țile supercon știente ale oamenilor, aceste adun ări ar putea avea loc la fel
de bine într-un amfiteatru, în curtea unui palat, î ntr-o aul ă sau într-un templu.

Dr. N: Ariani, explic ă-mi cu ce seam ănă drumul t ău prin aceast ă mul țime de suflete, pân ă la
propriul grup matc ă.
S.: (foarte emo ționat ă) Este în ălță tor și straniu în acela și timp. Condus ă de ghidul meu,
începem s ă ne croim drum la dreapta și la stânga printre grupuri, dintre care unele stau jos într-un
cerc, iar altele în picioare, vorbind. La început, cei mai mul ți dintre oameni nu-mi acord ă nici o
aten ție, pentru c ă suntem str ăini. Sufletele pe lâng ă care trec ar putea da din cap în semn de
acceptare politicoas ă a sosirii mele. Apoi, cam pe la mijlocul drumului, oamenii care m ă v ăd devin
mai însufle țiți. Un b ărbat, care a fost iubitul meu dou ă vie ți, se ridic ă, m ă s ărut ă și m ă întreab ă ce
mai fac. Mai mul ți oameni din alte grupuri încep acum s ă îmi zâmbeasc ă și s ă îmi fac ă semne cu
mâna. Unii, pe care i-am cunoscut în vie țile mele destul de pu țin, m ă salut ă. Dup ă aceea, ajungând
la un grup de lâng ă propriul grup matc ă – îmi v ăd p ărin ții. Ei se opresc din ceea ce fac și se
îngr ămădesc în micul spa țiu dintre cele dou ă grupuri pentru a m ă îmbr ăț ișa și a m ă încuraja. În
sfâr șit, ajung la propriul grup și toat ă lumea m ă întâmpin ă pentru c ă m-am întors.

Aproape jum ătate dintre pacien ții mei z ăresc grupuri mari de suflete la întoarcere. Cealalt ă
jum ătate poveste ște c ă, dup ă sosirea lor, ei v ăd doar propriul grup matc ă. Imaginile vizuale, atât
cele ale adun ărilor mari de suflete, cât și acelea ale adun ărilor mai mici pot fi diferite la acela și
suflet dup ă vie ți diferite. De asemenea, grupul primar de suflete, de care suntem lega ți mai strâns,
poate s ă apar ă acelora și subiec ți sub forma unor oameni care particip ă la scene de relaxare în aer
liber, cum ar fi câmpurile de la țar ă pline cu flori.
Fără s ă țin ă seama de o a șezare exterioar ă sau interioar ă, figurile 2 și 3 ilustreaz ă ceea ce v ăd
majoritatea subiec ților când iau prima dat ă contact cu grupul. În aceste momente nu se observ ă alte
grupuri în zon ă. În figura 2, sufletele care le întâmpin ă sunt mai degrab ă strânse laolalt ă, fiecare
suflet ajungând la rândul lui în pozi ția din fa ță . Figura 3 arat ă modul obi șnuit în care un grup
formeaz ă un semicerc în jurul sufletului nou venit. Cei mai mul ți dintre subiec ții mei
experimenteaz ă aceast ă form ă circular ă de întâmpinare. O reprezentare descriptiv ă a acestei practici
va fi redat ă în Capitolul 7, la Cazul 47.
Acei subiec ți care povestesc c ă se duc direct într-o sal ă de clas ă când se întorc dintr-o via ță
trecut ă au în minte imaginea clar ă a coridoarelor care leag ă o serie de spa ții pentru studiu. În mod
infailibil, par s ă știe c ărui spa țiu îi apar țin. În aceste cazuri, grupurile matc ă î și întrerup, de obicei,
activitatea pentru a-i întâmpina pe cei nou veni ți. Figura 4 reprezint ă planul obi șnuit al unui centru
de studiu unde lucreaz ă multe grupuri de suflete. Consecven ța cu care mi se relateaz ă despre

83/226 așez ările ilustrate de figura 4 este uimitoare. Doar un mic procent al subiec ților mei spune c ă
întâlnirea lor ini țial ă cu grupurile de suflete implic ă doar plutirea în aer far ă nimic în jur. Absen ța
unor peisaje sau a unor structuri fizice nu dureaz ă mult, chiar și în min țile acestor oameni.

Figura 1 reprezint ă ceea ce mul ți oameni v ăd, la prima vedere, ca fiind numeroase grupuri
primare de suflete ce formeaz ă un grup mare secundar de aproximativ o mie de sufl ete. Grupul
primar A este grupul matc ă al subiectului.

84/226

Figura 2 indic ă pozi ția în form ă de diamant în care grupul matc ă primar se a șeaz ă atunci
când a șteapt ă întoarcerea unui suflet. Aici multe suflete a șteapt ă, unul în spatele altuia, s ă le vin ă
rândul pentru a ura bun venit celui care revine.

Figura 3 indic ă pozi ția mult mai obi șnuit ă, de semicerc, pe care o au sufletele din grupul ca re
așteapt ă revenirea sufletului A cu (sau tar ă) un profesor-ghid în pozi ția B. În aceast ă pozi ție ca de
ceas, sufletele înainteaz ă fiecare, la rândul s ău, într-o mi șcare de arc de cerc de 180 de grade.
Sufletele nu vin și din spatele celui care se întoarce, sufletul A, c um ar fi dinspre ora 6 a ceasului.

85/226

Figura 4. Designul clasei de curs este vizualizat de multe suflete ca având o rotond ă A în
centru, camere de studiu pentru grupurile matc ă B aflate pe coridoare adiacente. De obicei, nu
sunt mai mult de șase camere pe un coridor. Aceste s ăli rotunde se afl ă departe unele de altele.
Num ărul coridoarelor variaz ă.

Sălile de clas ă
Orice adunare a sufletelor în afara s ălilor de clas ă, inclusiv cele din marile s ăli de întruniri,
arat ă c ă este timpul socializ ării și al relax ării generale. Acest lucru nu înseamn ă c ă nu au loc discu ții
serioase în aceste a șez ăminte, ci doar c ă activit ăț ile sufletului nu sunt îndrumate, ca în locurile de
studiu. Mai jos este o descriere tipic ă f ăcut ă de un subiect care se îndreapt ă spre o sal ă de clas ă
(vezi fig. 4):

Ghidul m ă conduce într-o structur ă sub form ă de stea și știu c ă acesta este locul meu de
studiu. Este ca o sal ă central ă cu o bolt ă rotund ă, acum goal ă. V ăd coridoare care duc în

86/226 direc ții diferite și noi mergem pe unul dintre aceste culoare, unde su nt a șezate s ălile. Ele sunt
așezate, astfel încât s ă nu existe dou ă s ăli fa ță în fa ță . În felul acesta nu vom deranja o alt ă
camer ă cu suflete. C ămăru ța mea este a treia pe stânga. Nu v ăd niciodat ă mai mult de șase
camere pe un coridor. În fiecare odaie sunt aproxim ativ intre opt și cincisprezece suflete care
lucreaz ă la birouri. Știu c ă sun ă ridicol, dar asta z ăresc. Când trec cu ghidul meu pe coridor,
observ c ă în unele s ăli sufletele studiaz ă în lini ște, singure, în timp ce altele lucreaz ă în
grupuri de dou ă pân ă la cinci. Într-o alt ă camer ă studen ții privesc un instructor care ține o
prelegere la tabl ă. Când intru în c ămăru ța mea to ți se opresc din lucru și îmi zâmbesc. Unii
îmi fac cu mâna și câ țiva se bucur ă, ca și când m ă a șteptau. Cei de lâng ă u șă m ă înso țesc
pân ă la locul meu și Sistemele grupurilor de suflete sunt gata s ă particip la lec ție. Perioada în
care am fost plecat pare o scurt ă c ălătorie la pr ăvălia din col ț ca s ă cump ăr o cutie cu lapte.

Cea mai mare parte a subiec ților mei vizualizeaz ă structurile claselor lor spirituale ca fiind
așez ăminte unice, de și exist ă și excep ții cum este cazul urm ător, al unui suflet de nivel mediu,
numit Rudalph.

Cazul 28
Dr. N: Rudalph, descrie-mi ce vezi dup ă ultima ta oprire, pe m ăsur ă ce te apropii de destina ție –
locul c ăruia îi apar ții în lumea spiritelor.
S.: Când m ă apropii de destina ție, este o atmosfer ă ca într-un parc, plin ă de lini ște și calm. V ăd
mănunchiuri de baloane netede și transparente care au în interior suflete.
Dr. N: Și î ți recuno ști locul?
S.: Oh… da… de și unele dintre referin țele mele… Îmi iau ceva timp s ă m ă acomodez. Sunt bine.
Aș fi putut face acest lucru singur, dar ghidul meu, Tahama (care apare ca un indian american), a
venit s ă m ă înso țeasc ă în aceast ă c ălătorie, deoarece știa c ă eram obosit dup ă o via ță lung ă și grea
(subiectul a murit la vârsta de optzeci și trei de ani, în 1937). E atât de amabil ă.
Dr. N: În regul ă, descrie-mi acest loc, te rog.
S.: V ăd locul ca un balon mare – care este cl ădirea unei școli – împ ărțit în patru etaje. În
interiorul baloanelor sunt multe puncte str ălucitoare, colorate, ale energiei sufletului.
Dr. N: Și toate acestea sunt pentru tine transparente din a far ă?
S.: Semitransparente… alburii.
Dr. N: În regul ă, acum mergi în ăuntru și descrie-mi cum vezi aceste patru etaje și mai spune-mi
ce înseamn ă pentru tine.
S.: Cele patru etaje sunt transparente și seam ănă cu sticla. Fiecare nivel este legat printr-o scar ă
de o c ămăru ță pentru studiu la un cap ăt. La fiecare etaj sunt grupuri care înva ță . Intru la primul etaj,
unde un grup de încep ători de optsprezece suflete ascult ă o femeie lector numit ă Bion. O cunosc –
ea este foarte con știent ă de lacunele tinerilor. E puternic ă, dar blând ă.
Dr. N: Știi to ți profesorii din aceast ă școal ă?
S.: Da, bineîn țeles. Eu sunt unul dintre ei – tocmai am început. V ă rog s ă nu crede ți c ă m ă laud,
sunt doar un profesor încep ător, dar foarte mândru.
Dr. N: E firesc s ă fii mândru de asta, Rudalph. Spune-mi, fiecare eta j are un grup matc ă
primar?
S.: (ezit ă) Ei bine, primele dou ă, da – sunt dou ăsprezece care lucreaz ă la al doilea nivel.
Nivelurile superioare au suflete din alte grupuri c are lucreaz ă la specialit ăț ile lor individuale.
Dr. N: Rudalph, este acela și lucru cu un program independent de studiu?
S.: Exact.
Dr. N: În regul ă, ce se întâmpl ă cu tine în continuare?
S.: Tahama îmi spune unde trebuie s ă fiu – amintindu-mi c ă
apar țin nivelului trei, dar s ă îmi organizez timpul cum vreau.
Dup ă aceea m ă p ărăse ște.
Dr. N: De ce face acest lucru?

87/226 S.: Oh, știi… Ghizii no ștri p ăstreaz ă cu noi o rela ție profesor – student în acest centru. Încearc ă
să nu fie foarte familiari cu noi… din punct de ved ere social, datorit ă… statutului lor profesional. Nu
vreau s ă spun c ă se comport ă ca ni ște profesori înfumura ți pe P ământ. Este diferit. Profesorii șefi,
cum ar fi cel ălalt ghid al meu, Relon, p ăstreaz ă o oarecare distan ță fa ță de studen ți când nu predau,
pentru a le da libertate și a le permite sa se exprime individual. Ei cred c ă este important pentru
evolu ția studen ților ca ace știa s ă nu stea în jurul lor tot timpul.
Dr. N: Foarte interesant. Continu ă, te rog, Rudalph.
S.: Ei, bine, Tahama spune c ă ne vom vedea mai târziu. S ă fiu sincer, nu m-am acomodat înc ă
perfect cu acest loc. Este la fel ca atunci când m- am întors. Întotdeauna am nevoie de timp s ă m ă
obi șnuiesc, a șa c ă am s ă m ă relaxez și am s ă m ă bucur de compania copiilor de la parter.
Dr. N: Copii? Tu nume ști copii aceste suflete de nivelul I?
S.: (râzând) Ei bine, acum par pu țin înfumurat. A șa îi descriem pe încep ători, care pot fi destul
de copil ăro și în evolu ția lor. Acest grup chiar acum începe. Îmi sunt recu nosc ători, deoarece m-am
ocupat de ei. Îi știu pe cei care fac acelea și gre șeli din cauza lipsei auto-disciplinei. Încep ătorii nu
depun prea multe eforturi s ă fac ă progrese. Oricum nu stau prea mult, deoarece nu vr eau s ă le
distrag aten ția de la lec ția ținut ă de Bion.
Dr. N: Care este atitudinea profesorului fa ță de cei mai slabi?
S.: Sincer, profesorii nivelului întâi se satur ă de anumi ți studen ți care aproape refuz ă s ă
progreseze, a șa c ă îi las ă singuri mult timp.
Dr. N: Vrei s ă spui c ă profesorii nu-i mai împing de la spate pe acei stu den ți mai dificili?
S.: Trebuie s ă în țelegi c ă profesorii au o r ăbdare extraordinar ă, deoarece timpul nu conteaz ă. Ei
se mul țumesc s ă a ștepte pân ă când studentul se satur ă s ă stea degeaba și se ofer ă s ă munceasc ă mai
mult.
Dr. N: În țeleg, continu ă, te rog, cu turul acestei școli.
S.: Privesc în sus, prin tavanul de sticl ă, la al doilea nivel. Spre acesta m ă îndrept în continuare.
Aceste suflete au o înf ăț ișare lânoas ă, ce țoas ă din acest punct. Nu am nevoie cu adev ărat de o scar ă,
dar asta reprezint ă o punte de trecere în mintea mea. Când urc la al d oilea etaj v ăd adolescen ții. Sunt
ni ște tineri foarte activi… plini de o energie neobo sit ă… ca ni ște bure ți care absorb multe informa ții
repede și care încearc ă s ă se foloseasc ă de cuno știn țele lor. Înva ță s ă fie st ăpâni pe ei în șiși, dar
mul ți înc ă nu știu cum s ă transmit ă aceste informa ții altora, eficient.
Dr. N: Ca profesor, ai putea spune c ă aceste suflete sunt preocupate de ele însele?
S.: (râde) Este normal, împreun ă cu o nevoie constant ă de a primi o stimulare din afar ă (mai
serios). Înc ă nu sunt calificat s ă predau la acest nivel. Enit se ocup ă de acest lucru aici – un profesor
care men ține disciplina, dar are o inim ă mare. Chiar acum ei sunt în pauz ă. Este nostim s ă îi ai în
preajm ă, deoarece to ți îmi cer informa ții despre felul în care am înv ăț at s ă realizez lucrurile pe
Pământ. În curând va trebui s ă urc la al treilea nivel.
Dr. N: Ce s-ar întâmpla dac ă unul dintre ace ști elevi te-ar urma la nivelul al treilea?
S.: (zâmbe ște) Din când în când unul ajunge în zone superioare . Este similar cu situa ția în care
un elev de clasa a III-a merge pe hol și intr ă într-o clas ă a VI-a. Copilul s-ar pierde. Ar putea fi
pu țin cic ăli ți pe P ământ, dar cineva i-ar duce calm înapoi în clasele l or. Este aceea și situa ție.
Dr. N: Bine, cred c ă e ști gata s ă m ă duci la nivelul al treilea. Po ți s ă îmi descrii impresiile tale
despre acest loc?
S.: (cu veselie) Aceasta este zona mea și suntem ca ni ște adul ți tineri. Mul ți dintre noi înv ăță m
pentru a deveni profesori. Provoc ările mentale sunt mai constante aici. Acum lucr ăm pe baza
propriilor resurse, nu mai reac țion ăm numai la diferite situa ții. Înv ăță m s ă protej ăm și s ă inform ăm,
să ne ținem ochii deschi și și s ă vedem spiritul celorlal ți prin lumina din ochii lor în timpul rota țiilor
noastre p ământe ști.
Dr. N: Îi recuno ști pe oamenii pe care îi cuno ști?
S.: Oh, îl v ăd pe Elan (so ț, atât în via ța anterioar ă, cât și în cea actual ă, o rud ă primar ă de
suflet). El îmi apare a șa cum eram în ultima via ță . Elan îmi treze ște cu dragostea lui energia

88/226 amor țit ă – a șa cum aprinzi un foc într-o sob ă rece. Am fost v ăduv ă mult timp (l ăcrimând). Suntem
absorbi ți într-o mare de fericire timp de câteva minute.
Dr. N: (dup ă o pauz ă) Altcineva?
S.: Toat ă lumea. Este Esent (mama în via ța actual ă) și Blay (cea mai bun ă prieten ă în via ța ei
actual ă). (Subiectul este brusc tulburat). Vreau s ă urc repede la al patrulea nivel s ă o v ăd pe fiica
mea Anna (tot în via ța actual ă).
Dr. N: Spune-mi tot ce știi despre al patrulea nivel.
S.: Sunt doar trei suflete acolo și de jos par ni ște umbre informe de un albastru auriu și argintiu.
Este atâta c ăldur ă și iubire la aceste suflete care devin adev ăra ți adul ți. Ele devin foarte în țelepte
ajutând sufletele s ă î și foloseasc ă trupurile umane. Cred c ă se simt mai degrab ă atinse de un spirit
divin. Ele sunt adaptate existen ței pe care o duc. Când se întorc dintr-o via ță fizic ă nu trebuie s ă se
adapteze, a șa cum fac eu.
Dr. N: Unde sunt adul ții mai b ătrâni, cum ar fi ghizii mai în vârst ă, în țelep ții și al ții asemenea
lor?
S.: Ei nu sunt în acest balon, dar îi vedem în alt ă parte.

Biblioteca spiritual ă a C ărților Vie ții
Mul ți dintre clien ții mei vorbesc despre faptul c ă se afl ă în biblioteci de cercetare la scurt timp
dup ă ce se al ătur ă grupurilor lor de suflete. Am ajuns s ă accept ideea c ă exist ă un standard de
înv ăț are imperios, a șa c ă începem imediat s ă ne studiem în profunzime vie țile anterioare. Dup ă ce
am scris în prima mea carte despre locul unde sunt înmagazinate însemn ările vie ții noastre, oamenii
m-au întrebat dac ă puteam s ă le furnizez mai multe detalii.
Persoanele care descriu structuri p ământe ști în casa lor spiritual ă includ aici și biblioteca, iar
descrierile acestui loc sunt destul de consecvente. Pe P ământ, o bibliotec ă reprezint ă o colec ție de
cărți adunate sistematic și aranjate pe domenii și titluri, cu scopul de a furniza informa ții. Titlurile
Cărților Vie ții spirituale au numele clientului meu pe ele. Aces t lucru poate p ărea ciudat, dar dac ă
lucr ăm cu o fiin ță acvatic ă inteligent ă de pe Planeta X care nu a fost niciodat ă pe P ământ și al c ărei
loc de studiu era oceanul, sunt sigur c ă acest lucru va fi povestit de aceast ă entitate ca fiind ceea ce
a v ăzut în lumea spiritelor.
Am relatat despre clasele spirituale și despre c ămăru țele adiacente mai mici unde grupurile
primare interac ționeaz ă, incluzând chiar și camere mai mici izolate, unde sufletele pot fi co mplet
singure pentru a studia în lini ște. Nimic nu este mic în ceea ce prive ște biblioteca. Toat ă lumea îmi
spune c ă locul în care se afl ă C ărțile Vie ții este v ăzut ca un amfiteatru uria ș de studiu, cu o structur ă
dreptunghiular ă, cu c ărți a șezate pe pere ți și multe suflete care studiaz ă la birouri, suflete care par c ă
nu se cunosc. Când subiec ții mei descriu o bibliotec ă spiritual ă, ci v ăd planul podelei înc ăperii în
figura 5, imagine care este foarte puternic ă în mintea lor.
Odat ă intra ți în acest spa țiu, ghizii- bibliotecari sunt Sufletele-Arhivari ca re se ocup ă de c ărți.
Ele sunt t ăcute, aproape ni ște fiin țe monahale care îi ajut ă atât pe ghizi, cât și pe studen ții din multe
grupuri matc ă s ă ob țin ă informa ții. Aceste biblioteci spirituale îndrum ă sufletele în diferite moduri,
în func ție de nivelul cuno știn țelor lor. Sufletele pot fi c ălăuzite fie de propriii ghizi, fie de Arhivari,
sau de amândou ă categoriile. Unii dintre clien ții mei merg la bibliotec ă singuri când se întorc în
lumea spiritelor, în timp ce al ții au ghizi care îi înso țesc, de obicei, în acest spa țiu. Un ghid trebuie
să î și ajute studentul la început, dup ă care va p ărăsi camera. Multe elemente concur ă aici, inclusiv
complexitatea cercet ării și perioada care trebuie rev ăzut ă de sufletul student. Când studen ții se afl ă
în aceste coridoare de studiu lucreaz ă uneori în perechi, dar, în principal, î și fac cercet ările singuri,
dup ă ce au fost ajuta ți de Arhivari la g ăsirea C ărților Vie ții potrivite.

89/226

Figura 5
A: Rafturi de-a lungul pere ților într-o structur ă dreptunghiular ă.
B: Piedestaluri pentru arhivarii și ghizii care asist ă sufletele pentru a- și localiza c ărțile potrivite.
C: Mese lungi de studiu.
D: Pere ți de c ărți și mese de studiu dep ărtate unele de altele, astfel încât s ă nu fie în fa ța
sufletului.

Filosofia oriental ă sus ține c ă fiecare gând, cuvânt sau fapt ă din fiecare via ță din trecutul nostru,
împreun ă cu fiecare eveniment la care am participat, sunt î nregistrate în „Cronicile Akasha”.
Eventualitatea unor evenimente viitoare poate fi v ăzut ă, de asemenea, cu ajutorul scribilor.

90/226 Cuvântul „Akasha” înseamn ă, în principal, esen ța întregii memorii universale care înregistreaz ă
fiecare vibra ție de energie a existen ței, mai degrab ă ca o band ă magnetic ă audiovizual ă. Am
discutat leg ăturile dintre memoria divin ă, ve șnic ă și con știen ță . Conceptualizarea noastr ă uman ă a
bibliotecilor spirituale, a locurilor eterne unde s tudiem oportunit ăț ile pierdute și contabilizarea
ac țiunilor noastre trecute este un exemplu al acelor l eg ături ale memoriei. Oamenii extremului
Orient cred c ă esen ța tuturor evenimentelor trecute, prezente și viitoare este p ăstrat ă prin stocarea
particulelor de energie și apoi prin redobândirea acestora prin alinieri vib ra ționale într-un loc
spiritual sacru. Simt c ă întregul concept al însemn ărilor spirituale personale ale fiec ăruia dintre noi
nu î și are originea în India sau altundeva pe P ământ. A început o dat ă cu memoria noastr ă spiritual ă,
care are deja cuno știn țe despre aceste cronici din perioada dintre vie ți.
Cred c ă este nepl ăcut c ă anumite aspecte legate de memoria redobândita desp re bibliotecile
spirituale pot ii distruse de sistemele de valori u mane care î și fac un scop din însp ăimântarea
oamenilor. În culturile orientale exist ă persoane care au fost determinate s ă cread ă c ă aceste C ărți
ale Vie ții sunt analoge cu jurnalele spirituale care pot fi folosite ca probe împotriva sufletului.
Apari țiile bibliotecilor spirituale sunt interpretate ca locuri unde cazurile sunt preg ătite, ca depozi ții
împotriva sufletelor r ătăcite pe baza însemn ărilor lor Karmice. Un pas înainte în acest sistem d e
valori gre șit ne aduce la tribunalul groazei care condamn ă pe baza m ărturiei despre defectele
sufletului în ultima via ță . Unii mediumi sus țin c ă au un acces privilegiat la evenimentele din viitor
prin Cronicile Akasha și c ă, lucrând exclusiv cu discipolii lor pot s ă îi fereasc ă de nenorociri.
Extravagan ța uman ă nu cunoa ște limite atunci când e vorba s ă infiltreze frica. Un prim
exemplu este teama de o pedeaps ă groaznic ă pentru cei care se sinucid. Este adev ărat c ă perspectiva
de a fi ținut în afara raiului era un motiv ce împiedica sin uciderea, dar abordarea este gre șit ă. Am
observat în ultimii ani c ă nici m ăcar biserica catolic ă nu mai este chiar atât de mult împotriva sinu-
ciderii, considerat ă un p ăcat de moarte, supus pedepsei spirituale extreme. A cum exist ă un catehism
aprobat de Vatican care declar ă c ă sinuciderea este „împotriva legii naturale”, dar c are adaug ă c ă
„pe c ăi numai de Dumnezeu știute” exist ă posibilitatea unei c ăin țe salutare. Termenul salutar fund
în țeles în sensul unui scop pozitiv.
Urm ătorul meu caz prezint ă un subiect care s-a sinucis în ultima sa via ță . Ea î și descrie
interogarea privind acest act în incinta unei bibli oteci. Deseori, în lumea spiritelor, aici începe
căin ța. Deoarece îi voi revedea sinuciderea, este un mom ent potrivit s ă ne îndep ărt ăm pu țin de
bibliotec ă și s ă urm ărim câteva dintre întreb ările pe care le-am pus despre sinucidere și pedeapsa
care urmeaz ă în lumea spiritelor.
Când lucrez cu clien ți care s-au sinucis în vie țile anterioare, primul lucru pe care cei mai mul ți
îl spun chiar dup ă moarte este „Oh, Doamne, cum am putut fi atât de p rost!”. Ace ști oameni sunt cei
sănăto și din punct de vedere fizic, nu cei care sufer ă de vreo boal ă. Sinuciderea unei persoane,
tân ără sau b ătrân ă, a c ărei stare fizic ă a redus calitatea vie ții sale la aproape nimic, este tratat ă
diferen țiat în lumea spiritelor comparativ cu cele care au recurs la acest act având trupuri s ănătoase.
În timp ce toate cazurile de sinucidere sunt tratat e cu blânde țe și în țelegere, oamenii care s-au
sinucis având un corp s ănătos vor trebui s ă pl ăteasc ă într-un fel pentru acest lucru.
Din ceea ce rezult ă din experien ța mea, sufletele nu simt vreun sentiment de e șec sau de vin ă
când au fost implicate într-o moarte blând ă. Voi da un exemplu real al unei astfel de mor ți, în
sec țiunea dedicat ă liberului arbitru, în capitolul 9. Când exist ă o suferin ță fizic ă de neîndurat, avem
dreptul s ă fim elibera ți de durerea și jignirea de a fi trata ți ca ni ște copii neajutora ți lega ți de ni ște
sisteme care s ă ne men țin ă în via ță . Cred c ă în lumea spiritelor nu exist ă nici un stigmat asupra unui
suflet care p ărăse ște un corp profund distrus, fie c ă este eliberat de propria sa mân ă sau de cea a
unui îngrijitor milos.
Am lucrat cu un num ăr destul de mare de persoane care s-au sinucis cu a ni înainte de a m ă
vedea și cred c ă aceast ă colaborare dintre noi a avut drept rezultat o pers pectiv ă folositoare. Unele
erau înc ă într-o stare emo țional ă confuz ă când le-am întâlnit, în timp ce altele se îndep ărtaser ă de
gândurile auto-distructive. Am înv ăț at îns ă un lucru: c ă oamenii care îmi spun c ă nu apar țin

91/226 Pământului trebuie s ă fie lua ți în serios. Ei pot fi chiar cazuri poten țiale de sinucidere. În practica
mea, ace ști clien ți pot fi încadra ți într-una dintre urm ătoarele trei clase spirituale:
1. Sufletele tinere, foarte sensibile care și-au început încarn ările pe P ământ, dar care au petrecut
pu țin timp aici. Unele suflete din aceast ă categorie au avut mari dificult ăț i s ă se adapteze la corpul
omenesc. Ele cred c ă îns ăș i existen ța lor este amenin țat ă, pentru c ă acesta este a șa de crud.
2. Atât sufletele mai tinere, cât și cele mai în vârst ă care s-au încarnat pe o alt ă planet ă înainte
de a veni pe P ământ. Dac ă aceste suflete au tr ăit în lumi mai pu țin aspre decât cea de pe P ământ, pot
fi cople șite de emo țiile simple și de densitatea ridicat ă a corpului omenesc. Acestea sunt sufletele
hibrid despre care am discutat în ultimul capitol, într-un cuvânt, se simt ca și cum ar fi într-un corp
str ăin.
3. Sufletele aflate sub nivelul III, care s-au înca rnat pe P ământ de la crearea lor, dar care nu se
simt bine în trupul lor actual. Aceste suflete au a cceptat un contract de via ță cu un trup gazd ă al
cărui ego psihic este radical diferit de sufletul lor nemuritor. Ele par c ă nu se reg ăsesc în aceast ă
via ță .

Ce se întâmpl ă cu sufletele implicate în sinucideri, dar care au corpuri s ănătoase? Aceste
suflete îmi spun c ă se simt cumva vinovate în ochii ghizilor și a colegilor lor de grup, pentru c ă și-
au înc ălcat contractul într-o via ță anterioar ă. Este o pierdere a mândriei de sine, din cauza
oportunit ăț ii ratate. Via ța este un dar și repartizarea anumitor trupuri pe care s ă le folosim a implicat
o reflexie adânc ă. Noi suntem cei care avem în grij ă acest trup și acest fapt implic ă o r ăspundere
sacr ă. Clien ții mei o numesc contract. În special când o persoan ă tân ără, s ănătoas ă se sinucide,
profesorii no ștri consider ă acest lucru un act de mare imaturitate și o abdicare de la responsabilitate.
Mae ștrii no ștri spirituali și-au pus încrederea în curajul nostru de a termina via ța cu corpuri
func ționale, într-o manier ă normal ă, oricât ar fi de dificil acest lucru. Ei au o r ăbdare nem ăsurat ă cu
noi, dar la cei cu sinucideri repetate iertarea lor cap ătă un alt ton.
Am lucrat cu un client tân ăr care a încercat s ă se sinucid ă cu un an înainte s ă îl consult. În
timpul ședin ței de hipnoz ă am g ăsit dovada unui model de auto-distrugere în vie țile sale anterioare.
Când s-a întâlnit cu profesorii s ăi la o ședin ță a consiliului care a avut loc dup ă ultima lui via ță , unul
dintre dasc ălii mai în vârst ă i-a spus acestui client:

Ești din nou aici, prea devreme, și asta ne dezam ăge ște. Oare nu ai în țeles c ă acela și test
devine mai dificil cu fiecare via ță pe care o închei? Comportarea ta este egoist ă din multe
motive, dintre care nu cel mai pu țin important sup ărarea pe care ai cauzat-o celor pe care i-ai
lăsat în urm ă și care te-au iubit. Cât vei mai continua s ă arunci corpurile perfect s ănătoase pe
care ți le-am dat? Spune-ne, când o s ă încetezi s ă te auto-comp ătime ști și s ă î ți subestimezi
posibilit ăț ile?

Nu cred c ă am auzit vreodat ă un membru al consiliului s ă apostrofeze mai aspru pe unul dintre
subiec ții mei în problema sinuciderii. Luni de zile mai tâ rziu, acest client mi-a scris pentru a-mi
spune c ă, ori de câte ori îi venea ideea sinuciderii, o aba ndona pentru a nu mai fi nevoit s ă se mai
întâlneasc ă iar cu acest B ătrân, dup ă comiterea faptei. O mic ă sugestie posthipnotic ă a mea a f ăcut
ca aceast ă scen ă s ă se refac ă în memoria lui con știent ă, spre a-l împiedica s ă se sinucid ă din nou.
În cazurile de sinucidere în care sunt implicate tr upurile s ănătoase, unul dintre aceste dou ă
lucruri se întâmpl ă, de obicei, acestor suflete. Dac ă ele nu recidiveaz ă, sufletele sunt deseori trimise
înapoi la via ță destul de repede, la cererea lor, pentru a compens a timpul pierdut. Acest lucru s-ar
putea întâmpla în decurs de cinci ani de la moartea lor pe P ământ. Sufletul obi șnuit este convins c ă
este important s ă te întorci pe linia de plutire dup ă ce ai suferit un insucces într-o via ță anterioar ă.
La urma urmei, noi, ca fiin țe umane, avem instincte de supravie țuire naturale și cele mai multe
spirite lupt ă cu tenacitate s ă r ămân ă în via ță .
Pentru cei care au nevoie s ă se îndrepte atunci când lucrurile se înr ăut ăț esc, exist ă locuri de
căin ță . Aceste zone nu con țin vreun panteon al ororilor în vreun loc întunecos , cu o spiritualitate

92/226 redus ă, rezervat p ăcăto șilor. Mai degrab ă decât s ă fie pedepsite într-un astfel de purgatoriu al
întunericului, aceste suflete se pot oferi voluntar s ă mearg ă într-o lume planetar ă frumoas ă, cu ap ă,
copaci și mun ți, dar nu și într-o alt ă via ță . Ele nu au leg ături cu alte suflete în aceste locuri de
izolare, cu excep ția unor vizite sporadice ale unui ghid care s ă le ajute în reflect ările și în auto-
evaluarea lor.
Locurile de izolare sunt foarte variate și trebuie s ă recunosc c ă par îngrozitor de plictisitoare.
Poate c ă în aceasta const ă totul, în timp ce stai pe tu șă jocurile urm ătoare, colegii t ăi de echip ă
continu ă cu provoc ările în noile lor vie ți. Aparent, aceast ă metod ă pare s ă func ționeze, deoarece
aceste suflete se întorc la grupurile lor și se simt revigorate, dar sunt con știente c ă au ratat multe
ac țiuni și oportunit ăț i al ături de prieteni, utile evolu ției lor personale. Totu și, exist ă suflete care nu
se vor adapta niciodat ă pe P ământ. Cred c ă unele sunt repartizate în alte lumi pentru încarn ările lor
viitoare.
Urm ătoarele dou ă cazuri reprezint ă a șezarea sufletelor în bibliotecile spirituale și impactul pe
care îl are asupra lor vizionarea înregistr ărilor. În ambele cazuri exist ă dovada folosirii unei realit ăț i
schimbate, cu unele diferen țe. Femeii care face obiectul cazului 29, cu o sinuc idere, îi vor fi ar ătate
o serie de posibilit ăț i alternative pe care le-ar fi putut avea în via ța anterioar ă, prezentate în patru
secven țe de timp paralele. Prima perioad ă de timp era chiar via ța sa actual ă. Ea va fi mai degrab ă un
observator decât un participant la aceste scene. La cazul 30, vom asista totu și la folosirea unei
singure scene cu o realitate modificat ă, unde sufletul va intra dramatic într-o scen ă din via ța lui
anterioar ă, pentru a experimenta un rezultat diferit. Ambele cazuri sunt menite s ă arate mai multe
posibilit ăț i ale unei vie ți ce implic ă alegeri.
Ghizii no ștri decid asupra celor mai eficiente mijloace de au to-evaluare în bibliotec ă. Apoi,
metodele și scopul acestor investiga ții ajung sub jurisdic ția Arhivarilor.

Cazul 29
Amy s-a întors de curând în lumea spiritelor dintr- un mic sat din Anglia unde s-a sinucis în
1860, la vârsta de șaisprezece ani. Acest suflet va a ștepta înc ă o sut ă de ani înainte de a se întoarce,
datorit ă propriilor îndoieli în ceea ce prive ște st ăpânirea adversit ăț ii. Amy s-a înecat într-un lac din
zon ă pentru c ă era îns ărcinat ă în luna a doua și nu era c ăsătorit ă. Iubitul ci, Thomas, murise cu o
săpt ămân ă înainte, pe când repara un acoperi ș de paie care s-a pr ăbu șit. Am aflat c ă cei doi fuseser ă
îndr ăgosti ți și inten ționau s ă se căsătoreasc ă. Amy mi-a spus când i-am analizat via ța anterioar ă c ă a
crezut c ă via ța ei s-a sfâr șit atunci când a murit Thomas. Amy a povestit c ă nu voia s ă î și fac ă
familia de râs din cauza bârfelor localnicilor. Chi nuit ă, aceast ă client ă a declarat.: „ Știu c ă m ă vor
considera târf ă și, dac ă fug la Londra, chiar asta va deveni o biat ă fat ă cu un bebelu ș.”
În cazurile de sinucidere, ghidul sufletului ar put ea s ă-i ofere acestuia posibilitatea izol ării, a
regener ării agresive a energiei, o întoarcere rapid ă sau o combina ție a acestora. Când Amy a trecut
dincolo dup ă ce s-a sinucis, ghidul ci, Likiko, și sufletul lui Thomas au fost acolo s ă o consoleze
pentru un timp. Curând, a r ămas singur ă cu Likiko și s-a a șteptat s ă fie certat ă pentru lipsa ei de
curaj. Sup ărat ă, și-a întrebat ghidul de ce via ța nu i s-a desf ăș urat a șa cum era planificat ă la început.
Ea nu v ăzuse posibilitatea sinuciderii înainte de încarnare . Amy credea c ă urma s ă se c ăsătoreasc ă
cu Thomas, s ă aib ă copii și s ă tr ăiasc ă ferici ți în satul ei pân ă la adânci b ătrâne ți. Cineva, a sim țit
ea, i-a tras covorul de sub picioare. Likiko i-a ex plicat c ă moartea lui Thomas a fost una dintre alter-
nativele din acest ciclu de via ță și c ă ea avea libertatea s ă fac ă alte op țiuni mai bune decât a se
sinucide.
Amy a aflat c ă, pentru Thomas, alegerea lui de a se urca pe un ac operi ș înalt, abrupt și deosebit
de alunecos a fost una probabil ă – mai plauzibil ă deoarece mintea sufletului s ău considerase deja
acest „accident” drept un test. Mai târziu aveam s ă descop ăr c ă Thomas era gata s ă nu accepte
slujba pentru repararea acoperi șului din cauza „unor for țe interioare care îl împingeau în cealalt ă
direc ție”. Aparent, toat ă lumea din acest grup de suflete a v ăzut c ă Amy avea o capacitate de
supravie țuire mai mare decât și-a închipuit ea, ținând scama c ă dovedise o comportare rafinat ă în
vie țile ei anterioare.

93/226 Pe de alt ă parte, Amy a considerat c ă întreaga încercare a fost crud ă și inutil ă. Likiko i-a
amintit fetei c ă ca a avut în trecut st ări de auto-flagelare și c ă, dac ă era dornic ă mereu s ă îi ajute pe
ceilal ți s ă supravie țuiasc ă, trebuia s ă dep ăș easc ă acest e șec personal. Când Amy a r ăspuns c ă nu
avea de ales decât s ă se sinucid ă, date fiind circumstan țele Angliei victoriene, s-a trezit în
urm ătoarea scen ă din bibliotec ă:

Dr. N: Unde e ști acum?
S.: (cumva dezorientat ă) Sunt într-un loc de studiu… pare gotic… zidur i de piatr ă… mese lungi
de marmur ă…
Dr. N: De ce crezi c ă te afli într-o astfel de înc ăpere?
S.: (pauz ă) în una dintre vie țile mele am tr ăit ca un c ălug ăr în Europa (în secolul al XII-lea).
Mi-a pl ăcut coridorul vechii biserici ca un loc lini știt de studiu. Dar știu unde sunt acum. Este
biblioteca minunatelor c ărți… cronicile.
Dr. N: Mul ți oameni le numesc C ărțile Vie ții. E vorba de acela și lucru?
S.: Da, to ți le folosim… (face o pauz ă, subiectul este tulburat) este un b ătrân într-un halat alb
care pare îngrijorat și se îndreapt ă spre mine… se agit ă în jurul meu.
Dr. N: Ce face el, Amy?
S.: Ei bine, aduce un set de suluri, cu tabele. Bom b ăne și clatin ă capul spre mine.
Dr. N: Ai vreo idee de ee?
S.: Este bibliotecarul. El spune: „ai venit devreme ”.
Dr. N: Ce crezi c ă vrea s ă zic ă?
S.: (pauz ă) C ă… nu am avut motive serioase pentru a m ă întoarce aici devreme.
Dr. N: Motive importante?
S.: (izbucnind) Oh… fiind foarte îndurerat ă – nu am fost în stare s ă îmi accept via ța.
Dr. N: În țeleg. Spune-mi ce face bibliotecarul în continuare.
S.: Este un spa țiu deschis uria ș unde v ăd multe suflete a șezate la ni ște birouri lungi, cu c ărți
peste tot, dar nu merg în camera aceea acum. B ătrânul m ă duce într-una dintre camerele mici din
afar ă, acolo unde putem sta de vorb ă f ără s ă îi deranj ăm pe ceilal ți.
Dr. N: Cum te sim ți?
S.: (î și clatin ă capul, resemnat ă) Cred c ă am nevoie de un tratament special chiar acum.
Camera este foarte simpl ă, cu un scaun și o mas ă. B ătrânul aduce o carte mare și o a șeaz ă în fa ța
mea, ca pe un ecran de televizor.
Dr. N: Ce ar urma s ă faci?
S.: (brusc) S ă fiu atent ă la el! Mai întâi pune sulul în fa ța mea și îl desface. Apoi îmi indic ă o
serie de linii care reprezint ă via ța mea.
Dr. N: Te rog, ia-o mai încet și explic ă-mi ce înseamn ă aceste linii pentru tine?
S.: Sunt liniile vie ții – liniile mele. Liniile groase, separate prin sp a ții mari, semnific ă
experien țele importante din via ța noastr ă și vârsta la care este cel mai probabil s ă se întâmple.
Liniile mai sub țiri se intersecteaz ă cu liniile principale și reprezint ă o variant ă a altor…
circumstan țe.
Dr. N: Am auzit c ă aceste linii mai pu țin proeminente sunt posibilit ăț ile de a ac ționa, opuse
probabilit ăț ilor. Asta vrei s ă sugerezi?
S.: (face o pauz ă) A șa este.
Dr. N: Ce altceva po ți s ă spui despre liniile groase comparativ cu cele sub țiri?
S.: Ei bine, liniile groase seam ănă cu trunchiul unui copac, iar cele mai mici sunt cr engile. Știu
că linia groas ă a fost drumul meu principal. B ătrânul îmi arat ă linia aceea și m ă ceart ă pu țin,
deoarece am ales o creang ă uscat ă.
Dr. N: Știi, Amy, dincolo de faptul c ă acest Arhivar se tot agit ă în jurul acestor linii, ele
reprezint ă cu adev ărat o parte dintre posibilit ăț ile tale de a alege. Din perspectiv ă karmic ă, to ți
pornim în drumul nostru, uneori, pe o c ărare gre șit ă.

94/226 S.: (înfierbântat ă) Da, dar e ceva serios. Nu am f ăcut doar o mic ă gre șeal ă în ochii lui. Știu c ă
este preocupat de ceea ce fac (face o pauz ă și apoi, cu voce tare). VREAU S Ă ÎL LOVESC ÎN CAP
CU BLESTEMATUL LUI DE SUL. ÎI SPUN: „A Ș VREA S Ă TR ĂIE ȘTI ÎN LOCUL MEU PEN-
TRU UN TIMP!”.

Not ă: În acest moment Amy îmi spune c ă fa ța b ătrânului se destinde și c ă p ărăse ște camera
pentru câteva minute. Ea crede c ă îi d ă timp s ă se adune, dar dup ă aceea el aduce o alt ă carte.
Aceasta este deschis ă la o pagin ă unde Amy îl poate vedea pe Arhivar ca fiind un tân ăr sfâ șiat de
Ici, pentru convingerile lui religioase, într-o vec he aren ă roman ă. El pune apoi cartea de-o parte și o
deschide pe a fetei. O întreab ă ce vede în continuare.

S.: Apare aievea, în culori tridimensionale. Îmi ar at ă prima pagin ă care cuprinde un univers cu
milioane de galaxii. Apoi Calea Lactee… și sistemul nostru solar… a șa c ă îmi voi aminti de unde am
venit, ca și când a ș fi putut uita. Dup ă aceea, întoarce mai multe pagini.
Dr. N: Îmi place aceast ă perspectiv ă, Amy. Ce mai vezi în continuare?
S.: Ah… prisme de cristal… Întuneric sau lumin ă, depinzând de ce gânduri sunt transmise.
Acum îmi amintesc c ă am mai f ăcut acest lucru înainte. Mai multe linii… și imagini… pe care le pot
mi șca înainte și înapoi în timp, cu ajutorul min ții. Dar, oricum, b ătrânul m ă ajut ă.

Not ă: Mi s-a spus c ă aceste linii formeaz ă secven țe vibra ționale reprezentând aliniamente
temporale.

Dr. N: Cum interpretezi în țelesul liniilor?
S.: Formeaz ă modele pentru imaginile din via ță în ordinea în care dore ști s ă le prive ști – pe care
ai nevoie s ă le prive ști
Dr. N: Nu vreau s ă ți-o iau înainte, Amy. Doar zi-mi ce face b ătrânul cu tine acum.
S.: Bine. Love ște u șor pagina și m ă v ăd în imagine, în satul din care tocmai am plecat. D e fapt,
nu este imagine – este atât de real ă – chiar vie. Sunt acolo.
Dr. N: E ști cu adev ărat în acea scen ă sau doar o prive ști?
S.: Le putem face pe amândou ă, dar acum se presupune c ă doar urm ăresc scenele.
Dr. N: E bine, Amy. S ă mergem la scena pe care b ătrânul ți-o prezint ă. Explic ă-mi ce se
întâmpl ă.
S.: Oh… ne vom uita la… alte posibilit ăț i de alegere. Dup ă ce am v ăzut ce am f ăcut la lacul
unde mi-am luat via ța – urm ătoarea scen ă m ă conduce înapoi la lac, pe mal. (pauz ă). de data aceasta
nu trec apa – și nu m ă înec. M ă întorc în sat. (râde pentru prima dat ă) Sunt înc ă îns ărcinat ă.
Dr. N: (râde împreun ă cu ea) în regul ă, d ă pagina. Acum ce se întâmpl ă?
S.: Sunt cu mama mea, Iris. Îi spun c ă port în pântece copilul lui Thomas. Nu a r ămas atât de
șocat ă cum am crezut c ă va fi. Totu și este sup ărat ă. Sunt dojenit ă. Apoi… ca plânge cu mine și m ă
îmbr ăț ișeaz ă (acum subiectul cedeaz ă, în timp ce continu ă s ă vorbeasc ă l ăcrimând). Îi mai zic c ă
sunt o fat ă bun ă, dar am fost îndr ăgostit ă.
Dr. N: Iris îi spune asta tat ălui t ău?
S.: Aceasta este una dintre alternativele de pe ecr an.
Dr. N: Urm ăre ște aceast ă variant ă pentru mine.
S.: (pauz ă) Ne mut ăm to ți într-un alt sat și tuturor de acolo li se spune c ă sunt v ăduv ă. Peste
câ țiva ani m ă voi c ăsători cu un b ărbat mai în vârst ă. Sunt timpuri foarte grele. Tat ăl meu a pierdut
mult când ne-am mutat și eram chiar mai s ăraci decât înainte. Dar st ăm împreun ă ca o familie și
via ța, în cele din urm ă, devine mai bun ă (plângând din nou). Feti ța mea era frumoas ă.
Dr. N: Aceasta este singura alternativ ă pe care o studiezi acum?
S.: (cu resemnare) Oh, nu. Acum, m ă uit la o alt ă alternativ ă. Mă întorc de la lac și recunosc c ă
sunt îns ărcinata. P ărin ții țip ă la mine și apoi se ceart ă în leg ătur ă cu cel care se face vinovat. M ă
anun ță c ă nu vor s ă renun țe la micu ța noastr ă ferm ă pentru care au muncit din greu și s ă plece din

95/226 sat din cauz ă c ă m-am dezonorat. Îmi dau ceva bani s ă merg la Londra ca s ă îmi pot g ăsi de lucru ca
menajer ă.
Dr. N: Și cum merge slujba?
S.: (cu am ărăciune) A șa cum m-am a șteptat. Londra nu va fi o alegere bun ă. Merg pe str ăzi și
mă culc cu al ți b ărba ți, (se înfioar ă) Mor de tân ără și copilul meu va fi unul g ăsit, care la sfâr șit va
muri și el. Groaznic…
Dr. N: Ei bine, cel pu țin ai încercat s ă supravie țuie ști în acea alternativ ă de via ță . Ți se prezint ă
și alte posibilit ăț i?
S.: Încep s ă obosesc. B ătrânul îmi arat ă și ultima alternativ ă. Mai sunt și altele, cred, dar se va
opri aici pentru c ă îl rog. În aceast ă scen ă p ărin ții mei cred c ă ar trebui s ă plec de lâng ă ci, dar
aștept ăm pu țin pân ă ce un vânz ător ambulant vine în satul nostru. El este de acord s ă m ă ia în c ăru ța
lui dup ă ce tata îi d ă ceva bani. Nu mergem la Londra, ci mai degrab ă în alte sate din zon ă. În cele
din urm ă îmi g ăsesc de lucru la o familie. Le spun c ă so țul meu a fost ucis. Vânz ătorul ambulant
mi-a dat un inel de alam ă s ă îl port și ține secret ă povestea. Nu sunt sigur ă c ă ei m ă cred. Nu
conteaz ă. M ă stabilesc în ora ș. Nu m ă c ăsătoresc niciodat ă, dar copilul meu cre ște s ănătos.
Dr. N: Dup ă ce termini de r ăsfoit aceste pagini împreun ă cu b ătrânul și ai v ăzut câteva dintre
alternativele la sinucidere, care sunt concluziile tale?
S.: (trist ă) A fost o gre șeal ă s ă m ă sinucid. Acum o știu. Cred c ă am știut-o tot timpul. Chiar
dup ă ce am murit mi-am spus: „Doamne, am f ăcut un lucru prostesc, acum va trebui s ă o iau de la
început”. Când am fost dus ă în fa ța consiliului, m-au întrebat dac ă vreau s ă fiu curând testat ă din
nou. Am spus: „L ăsa ți-mă s ă m ă gândesc pu țin”.

Dup ă aceast ă ședin ță , clienta mea a discutat unele dintre alternativele pe care le-a avut în via ța
ei actual ă, acelea care implicau curaj. Ca adolescent ă, ea a r ămas îns ărcinat ă și și-a asumat aceast ă
dificultate cu ajutorul unui consilier școlar și, în cele din urm ă, cu ajutorul mamei ei, Iris, în via ța în
care ca a fost Amy. Ei au încurajat-o s ă î și apere drepturile f ără s ă țin ă seama de p ărerile celorlal ți.
În ședin ța noastr ă subiectul a aflat c ă sufletul ei are tendin ța s ă se gr ăbeasc ă s ă judece anumite
evenimente din via ța ei într-un mod negativ. În multe dintre vie țile ei anterioare a existat un gând
sâcâitor, și anume c ă, indiferent, ce decizie ar lua într-un moment de c riz ă, aceasta va fi una gre șit ă.
De și Amy nu era dornic ă s ă se întoarc ă din nou pe P ământ, ast ăzi ca este o femeie mult mai
încrez ătoare. Ea a petrecut cei o sut ă de ani dintre vie ți, gândindu-se la sinuciderea sa și la deciziile
luate în secolele dinaintea acestei vie ți. Amy este un suflet muzical și a spus la un moment dat:

Pentru c ă am irosit corpul care mi s-a atribuit, într-un fel , m ă c ăiesc, în timpul acestei
perioade nu pot merge în camera de muzic ă, lucru pe care mi l-a ș dori mult, pentru c ă trebuie
să fiu singur ă în bibliotec ă. Folosesc ecranele pentru a-mi revedea ac țiunile din trecut care
implicau alternativele ce mi-au f ăcut r ău și mie, și celor din jurul meu.

Când un client folose ște cuvântul ecran pentru a descrie cum vede evenime ntele, acest loc este
relevant. Micile camere de conferin țe și biblioteca par s ă aib ă mese cu o varietate de c ărți de
mărimea unui televizor. Aceste a șa-zise c ărți au ecrane luminoase, tridimensionale. O client ă s-a
făcut ecoul gândurilor celor mai mul ți dintre subiec ți când a spus: „Aceste înregistr ări dau iluzia
unor c ărți cu pagini, dar, de fapt, sunt surse de energie ca re vibreaz ă și formeaz ă modele de imagini
ale evenimentelor”.
Mărimea acestor ecrane depinde de folosirea lor într- o loca ție dat ă. De exemplu, în camerele
unde se face selec ția secven țelor din via ță , cele pe care le folosim chiar înaintea urm ătoarei noastre
încarn ări, ecranele sunt mult mai mari decât acelea întâln ite în bibliotecile și s ălile de clas ă
spirituale. Sufletelor li se d ă posibilitatea de a intra în aceste ecrane de dimen siunile vie ții. Ecranele
uria șe, care lic ăresc, de obicei înconjoar ă sufletul și au fost numite Inelul Destinului. Voi discuta
despre acest inel în capitolul 9.

96/226 În ciuda dimensiunii impresionante a ecranelor din înc ăperile unde se va face selec ția vie ților
viitoare, sufletele petrec mult mai mult timp privi nd scenele în bibliotec ă. Func ția ecranelor mai
mici din biblioteci este aceea de a monitoriza cont inuu timpul trecut și prezent pe P ământ. Toate
ecranele, mari sau mici, mi-au fost descrise ca sec ven țe de film care seam ănă cu ni ște cascade în
care po ți intra, în timp ce o parte a energiei noastre r ămâne în camer ă.
Toate ecranele cosmice sunt multi-dimensionale, cu coordonate care s ă înregistreze timpul și
spa țiul evenimentelor. Deseori ne referim la acestea ca fiind perioade de timp și pot fi ac ționate de
explorarea gândurilor. Pot exista și al ți regizori ai acestui proces, nev ăzu ți de suflet. Destul de des
un subiect va folosi dispozitive mecanice în descri erile lui, cum ar fi panouri, pârghii și cadrane.
Aparent, toate acestea sunt iluzii create pentru su fletele care se încarneaz ă pe P ământ.
Fără s ă ținem seama de dimensiunile ecranului, lungimea, l ăț imea și adâncimea fiec ărui cadru
permit sufletului s ă devin ă parte a unui proces cauz ă-efect. Pot sufletele s ă intre în ecranele mai
mici, asociate c ărților, în acela și fel în care au f ăcut-o în ecranele mai mari când s-au reg ăsit în Inel?
În timp ce nu exist ă restric ții pentru studiul c ălătoriei în timp, cei mai mul ți dintre subiec ți par s ă
foloseasc ă ecranele mai mici mai mult pentru a observa evenim ente trecute la care au participat
cândva. Sufletele iau o parte din energia lor, l ăsând restul pentru consolare și intr ă în ecrane într-
unui dintre urm ătoarele dou ă moduri:
1. Ca observatori care se mi șcă ca ni ște stafii nev ăzute în scene pe P ământ, neavând nici o
influen ță asupra evenimentelor. Consider acest lucru apropia t de ceea ce numim realitate
virtual ă.
2. Ca participan ți care vor avea roluri în ac țiunea de pe scen ă, chiar transformând
realitatea fa ță de original, prin recre ări ale acesteia.

Odat ă rev ăzută, totul revine la ce era, deoarece realitatea perma nent ă a unui eveniment trecut
într-o lume fizic ă r ămâne aceea și din perspectiva sufletului care a luat parte la e venimentul ini țial.
Pe m ăsur ă ce dialogul avanseaz ă în urm ătorul meu caz, va fi evident c ă o entitate nev ăzut ă
recreaz ă o scen ă dintr-o via ță trecut ă, dar cu modific ări. Aceste ajust ări au ca scop s ă stimuleze
empatia și s ă preg ăteasc ă sufletul care face obiectul cazului 30. Acesta e u n exemplu a ceea ce vor
să spun ă unii dintre clien ții mei când vorbesc despre intrarea în lumi în care timpul și cauzalitatea
sunt schimbate prin ecranele g ăsite în c ărți, prin consolele de birou și scenele de teatru. De și aceste
exerci ții de preg ătire în spa țiu și timp nu schimb ă cursul evenimentului istoric ini țial de pe P ământ,
s-ar putea ca aici s ă ac ționeze alte for țe.
Admit posibilitatea c ă amintirile subiectului meu ar putea demonstra c ă ei se mi șcă prin
universuri paralele care ar putea s ă multiplice spa țiul și timpul nostru. Cu toate acestea, în clasele și
bibliotecile spirituale clien ții mei nu v ăd evenimentele trecute de pe P ământ ca fiind în afara
realit ăț ii universului nostru. Am sentimentul c ă ceea ce poate urm ări și poate explica un suflet de pe
Pământ este reglementat de vibra țiile ghizilor lor personali. Când ei ajung în camer a în care se face
selec ția vie ții, cea cu ecrane mai mari, asem ănătoare celor de la teatru, care privesc numai spre
viitor, perspectiva lor despre o realitate constant ă devine mai degrab ă una fluctuant ă.
Evenimentele de pe orice ecran pot fi mi șcate înainte sau înapoi, ori a șezate într-o mi șcare
rapid ă sau lent ă întrerupte pentru a fi studiate. Toate posibilit ăț ile întâmpl ărilor care implic ă
spectatorul sunt atunci disponibile pentru studiu c a și când ar folosi un proiector de film. V ă pute ți
da seama din cazul 30 c ă un eveniment trecut din lumea noastr ă fizic ă nu a fost schimbat pentru
totdeauna pentru acest individ, chiar dac ă sufletul s ău exist ă în prezentul etern al lumii spiritelor.
Unii ar numi aceste proiec ții „în afara timpului” pentru suflete, deoarece tre cutul poate fi împletit cu
posibilit ăț i viitoare în via ța urm ătoare, într-un timp spiritual întotdeauna conjugat la prezent.

Cazul 30
Acest caz implic ă un suflet numit Unthur, care tocmai și-a încheiat o via ță marcat ă de un
comportament agresiv fa ță de al ți oameni. Mentorii s ăi au hot ărât s ă înceap ă reanalizarea vie ții lui
Unthur în bibliotec ă, cu o scen ă din copil ăria sa, plasat ă în curtea în care se juca acesta.

97/226
Dr. N: Unthur, când te întorci în lumea spiritelor, exist ă vreun eveniment al vie ții tale
anterioare de care î ți aminte ști în mod deosebit și despre care ai vrea s ă îmi vorbe ști?
S.: Dup ă ce voi avea timp s ă-mi vizitez grupul pentru o vreme, ghidul Meu, Fota nious, m ă
înso țește în bibliotec ă pentru ni ște studii în particular, cât ă vreme via ța mea anterioar ă este înc ă
foarte proasp ătă.
Dr. N: Aceast ă ocazie este singura în care vei veni aici?
S.: Oh, nu. Deseori venim aici singuri, pentru a st udia. Este, de asemenea, și un mod de a te
preg ăti pentru via ța viitoare. Voi studia profesiunile și ocupa țiile secundare ale noii vie ți, în lumina
obiectivelor mele, pentru a vedea dac ă se potrivesc.
Dr. N: În regul ă, s ă intr ăm în bibliotec ă. Te rog, descrie tot ce observi, în ordinea în car e vezi
tu.
S.: Camera este într-o cl ădire mare, dreptunghiular ă. Totul este de un alb luminos, transparent,
pere ții sunt plini cu c ărți mari și groase.
Dr. N: Fotanious te-a adus aici?
S.: Doar la început. Acum sunt cu o femeie cu p ărul alb care mi-a fost prezentat ă. Fa ța ei e
foarte încurajatoare. Primul lucru pe care îl obser v când intru sunt șirurile lungi de b ănci care se
întind a șa departe încât nu pot vedea unde este cap ătul. V ăd mul ți oameni a șeza ți la aceste mese
lungi și care se uit ă la c ărțile din fa ța lor. Cei care studiaz ă nu stau prea aproape unul de cel ălalt.
Dr. N: De ce?
S.: Oh… a nu sta unul în fa ța celuilalt este o problem ă de polite țe și de respect pentru intimitate.
Dr. N: Te rog, continu ă.
S.: Bibliotecara mea pare atât de înv ăț at ă… noi numim ace ști oameni Academicienii (pentru
al ții, ei sunt Arhivarii). Ea se îndreapt ă spre o sec țiune apropiat ă și ia o carte. Știu c ă acestea sunt
cronicile despre mine. (cu o voce îndep ărtat ă) Con țin istorii spuse, dar și din acelea care nu au fost
spuse.
Dr. N: (cu superficialitate) Ai o legitima ție a ta de bibliotec ă?
S.: (râde) Nu se cer legitima ții – doar potriviri mentale.
Dr. N: Ai mai multe C ărți ale Vie ții destinate ție?
S.: Da, și ast ăzi o voi folosi pe aceasta. C ărțile sunt a șezate în ordine pe raliuri. Știu unde sunt
ale mele și str ălucesc de la distan ță când le privesc.
Dr. N: Po ți c ăuta singur în mormanele de c ărți?
S.: Mmmm… nu… dar cred c ă cei mai în vârst ă pot.
Dr. N: Deci, în acest moment bibliotecara ți-a adus cartea pe care urmeaz ă s ă o studiezi.
S.: Da, exist ă piedestale mari a șezate lâng ă mese. Academiciana deschide la pagina de unde
voi începe.

Not ă: Suntem acum la stadiul în care fiecare caz cap ătă o calitate unic ă de angajament personal
fa ță de ecranele C ărții Vie ții. Mintea con știent ă poate fi sau nu în stare s ă traduc ă în limbaj uman
ceea ce mintea supercon știent ă vede în totalitate în bibliotec ă.

Dr. N: Și ea te preg ăte ște pe acest piedestal, înainte ca tu s ă duci aceast ă carte la mas ă?
S.: Da… m ă uit la o pagin ă cu… scris… cu litere aurite…
Dr. N: Po ți s ă îmi cite ști ce scrie?
S.: Nu… nu pot traduce acum… dar o identific ca fiind cartea mea.
Dr. N: Nu po ți descifra m ăcar un cuvânt? Prive ște atent!
S.: (face o pauz ă) V ăd… simbolul grecesc pi.
Dr. N: E simbolul unei litere din alfabetul grecesc sau are o semnifica ție matematic ă pentru
tine?
S.: Cred c ă este legat ă de propor ții, cum se leag ă un lucru de altul în ceea ce m ă prive ște.
Scrisul este un limbaj al mi șcării și al emo ției. Sim ți scrisul ca… pe ni ște vibra ții muzicale. Aceste

98/226 simboluri reprezint ă cauzele și efectele unui set de rela ții propor ționale între situa ții asem ănătoare și
diferite din vie țile mele. Este mai mult, dar nu pot… (se opre ște)
Dr. N: Î ți mul țumesc pentru descriere. Acum, spune-mi ce vei face cu aceast ă carte?
S.: Înainte s ă o duc jos într-un spa țiu liber al uneia dintre mese, vom face un exerci țiu
împreun ă. Simbolurile scrise ne spun unde s ă întoarcem paginile… dar nu pot s ă v ă spun cum… nu
știu cum s ă explic.
Dr. N: Nu- ți face griji. Faci o treab ă minunat ă în ceea ce prive ște explica țiile. Relateaz ă-mi
numai cum te ajut ă bibliotecara.
S.: (respir ă adânc) Ajungem la o pagin ă care m ă arat ă ca un copil ce se joac ă în curtea școlii
(subiectul începe acum s ă tremure). Acest lucru… nu va fi amuzant… Sunt îndreptat spre perioada
când eram un pu ști josnic, infect… urmeaz ă s ă trec din nou prin acele momente… ceea ce ei vor ca
să v ăd… o parte a energiei mele… se târ ăș te ea îns ăș i pe pagin ă…
Dr. N: (încurajator) În regul ă, las ă scena s ă se desf ăș oare și zi-mi tot ce po ți.
S.: (sim țindu-se stingherit în scaunul s ău) Dup ă ce… m ă târ ăsc în carte… particip total la scen ă
în toate privin țele, ca și când s-ar rejuca. Înv ăț … În școala primar ă. Sunt un pu ști dur care îi alearg ă
pe b ăie ții mai mici, mai pu țin agresivi… lovindu-i și aruncând cu pietre în toat ă lumea când
supraveghetorii nu se uit ă. Și apoi… OH, NU!
Dr. N: Ce se întâmpl ă?
S.: (alarmat) Oh… pentru Dumnezeu! Acum sunt cel mai mic pu ști din curte și sunt lovit DE
MINE! Este incredibil. Dup ă un timp sunt din nou eu, fiind lovit de pietrele a runcate de to ți ceilal ți.
OH, CHIAR DOARE!
Dr. N: (dup ă ce îl lini ștesc pe subiect și îl aduc din nou înapoi în bibliotec ă) Te aflai în acela și
moment temporal ca atunci când erai copil sau într- o form ă de realitate modificat ă?
S.: (pauz ă) în acela și timp, dar într-o realitate schimbat ă. Nici unul dintre aceste lucruri nu mi
s-a întâmplat în via ța mea anterioar ă, dar ar fi trebuit. Deci, timpul a fost dat înapoi pentru mine,
într-un mod diferit. Putem retr ăi un eveniment pentru a vedea dac ă îl putem face mai bine. Am
sim țit durerea pe care am pricinuit-o altora cu pumnii mei.
Dr. N: Unthur, ce ai înv ăț at din toate acestea?
S.: (pauz ă lung ă) C ă am fost un copil r ău, condus de frica fa ță de tat ăl meu. Acestea sunt
scenele cu ce urmeaz ă s ă fac. Lucrez asupra sentimentului de mil ă și înv ăț s ă îmi controlez firea
rebel ă în calitate de suflet.
Dr. N: Care este semnifica ția C ărții Vie ții tale și a faptului c ă te afli în aceast ă atmosfer ă de
bibliotec ă?
S.: Studiindu-mi cartea, sunt în stare s ă îmi recunosc gre șelile și s ă experimentez alte variante.
Aflându-m ă în aceast ă zon ă lini știt ă de studiu – privind toate celelalte suflete la mes e, care fac
acela și lucru – ei bine, Acest fapt îmi d ă un sentiment de camaraderie fa ță de ele și de tot ceea ce
facem împreun ă.

Mai târziu în ședin ța noastr ă am descoperit c ă Unthur avea nevoie de auto-disciplin ă și de a fi
mai amabil cu oamenii. Acesta fusese un model de co mportament de-a lungul mai multor vie ți.
Când am întrebat dac ă este posibil s ă studiem vie țile viitoare în bibliotec ă, am primit urm ătorul
răspuns: „Da, putem întrevedea o multitudine de posib ilit ăț i aici, în timp, dar evenimentele viitoare
nu sunt deloc determinate și nu a ș lua vreo decizie despre ce urmeaz ă s ă se întâmple în acest spa țiu”
(în bibliotec ă).
Când aud afirma ții ca aceasta, m ă gândesc la universuri paralele unde pot fi examina te toate
posibilit ăț ile și probabilit ăț ile. În acest scenariu, acela și eveniment se poate petrece suferind schim-
bări u șoare sau radicale, în aceea și perioad ă de timp, în spa ții multiple, noi existând simultan în mai
multe universuri. Cu toate acestea, Sursa întregulu i spa țiu și timp poate folosi realit ăț i alternative
fără universurile paralele. În capitolele viitoare m ă voi referi la raporturile despre universurile
multiple din jurul nostru, care nu sunt copii ale u niversului propriu. În lumea spiritelor, sufletele

99/226 care privesc ecranele orchestrate par a se mi șca din trecut în prezent, din prezent în viitor și înapoi
simultan, în acela și spa țiu.
Când sufletele sunt în bibliotec ă, mi se spune c ă anumite secven țe ale evenimentelor viitoare
pot p ărea neclare în anumite privin țe și c ă aproape dispar. Pe de alt ă parte, în clasele cu ecrane mai
mari, și mai ales în zona unde se fac selec țiile din via ță , loc dotat cu ni ște ecrane imense,
asem ănătoare unor panouri, perioadele de timp sunt mai pro eminente. Acest lucru permite o explo-
rare și o intrare mai u șoar ă a sufletului în studiul vie ții viitoare. Sufletele mai noi trebuie s ă
dobândeasc ă acest talent, înv ăț ând s ă-și îmbine undele de lumin ă cu liniile de pe ecran.
Concentrându- și esen ța în acest fel, imaginile se focalizeaz ă într-un punct. Liniile temporale de pe
ecran se mi șcă înainte și înapoi, încruci șându-se ca ni ște unde de rezonan ță ale probabilit ăț ii și ale
posibilit ăț ii din timpul PREZENT al lumii spiritelor, unde vii torul și trecutul se unesc și totul poate
fi cunoscut.
Cazurile 29 și 30, asemenea tuturor celorlalte, ridic ă întrebarea: ce este adev ărata realitate?
Clasele și biblioteca cu ecranele trecutului și viitorului sunt reale? Tot ceea ce știu despre via ța
noastr ă de dup ă moarte se bazeaz ă pe observa țiile t ăcute de oameni. Observatorul dialogheaz ă cu
mine, în stare de trans ă, din mintea sufletului prin intermediul creierului . Observatorul este acela
care define ște propriet ăț ile materiei și ale substan ței eterice atât pe P ământ, cât și în lumea
spiritelor.
Să lu ăm ca exemplu ultimul caz. Unthur mi-a spus c ă nu î și poate schimba trecutul printr-o a
doua vizit ă. Cu toate acestea, dup ă moarte, s-a întors ca participant activ în locul u nde se juca în
copil ărie. Era din nou b ăiatul care î și petrecea timpul cu ceilal ți copii, având toate sim țurile – v ăz,
auz, miros – și sentimentele legate de acel eveniment. Unii dintr e clien ții mei sus țin c ă acestea sunt
întâmpl ări simulate, dar, oare, este chiar a șa? Unthur a devenit parte a scenei în care b ătea copiii și
apoi a fost atacat de ei. A putut sim ți durerea și s-a t ăvălit în scaunul din biroul meu, din cauza
durerii pe care în perioada copil ăriei nu o sim țise. Cine afirm ă c ă o realitate schimbat ă nu exist ă
simultan pentru toate evenimentele, unde atât origi nile, cât și rezultatele sunt interschimbabile? În
timp ce studiaz ă, sufletul observator poate lucra în lumea spiritel or cu mai multe realit ăț i în acela și
timp. Toate sunt a șezate pe drumul sufletului spre înv ăț are.
Ne întreb ăm dac ă universul nostru este tot o iluzie. Dac ă gândurile eterne ale sufletului sunt
reprezentate de o energie luminoas ă, inteligent ă care nu are form ă și atemporal ă, atunci aceasta nu
este limitat ă de materia din universul nostru. Astfel, dac ă o con știin ță cosmic ă controleaz ă ceea ce
vede mintea observatorului pe P ământ, atunci întregul concept de cauz ă și efect în intervale de timp
date este o iluzie manipulat ă cu scopul de a ne instrui. Chiar dac ă credem c ă tot ceea ce gândim c ă
este real pare o iluzie, via ța nu este, în nici un caz, lipsit ă de sens. Știm c ă, dac ă ținem o piatr ă în
mân ă, acest fapt este la fel de real pentru noi cât și pentru un observator – participant într-o lume
fizic ă. Trebuie, de asemenea, s ă ținem minte c ă o inteligen ță divin ă ne-a a șezat în acest mediu,
pentru a înv ăț a și a evolua spre mai bine. Nici unul dintre noi nu e ste aici din întâmplare și nici
evenimentele care ne afecteaz ă în propria realitate în acel moment temporal nu su nt.

Culorile spiritelor

Amestecul culorilor în grupurile de suflete
Când oamenii afla ți în trans ă p ărăsesc mental atât spa țiile regener ării și orient ării energiei, cât
și biblioteca, pentru a se angaja activ cu alte sufl ete, culorile lor contrastante devin mai evidente. Un
aspect al în țelegerii dinamicii grupurilor matc ă este identificarea fiec ărui suflet prin culoare. În
Călătoria Sufletelor am descris constat ările mele despre culorile energiei sufletelor. Ceea ce vreau
să fac în acest capitol este s ă încerc s ă corectez concep țiile gre șite pe care le au oamenii în ceea ce
prive ște recunoa șterea culorii. În timpul explica țiilor mele, ar putea fi folositor pentru cititorii care
au prima mea carte s ă compare figura 3 din Călătoria Sufletelor cu figura 6 din acest capitol.

100/226 În figura 6, am prezentat întregul spectru al culor ilor care identific ă nivelul evolu ției sufletului,
așa cum este v ăzut de subiec ții afla ți în stare de hipnoz ă adânc ă. Mai important, am încercat s ă indic
straturile subtile și amestecul culorilor energiei în cadrul acestor ni vele. Culorile de baz ă – alb,
galben și albastru, generate de suflete – sunt semnele majo re ale dinamicii cre șterii lor. Deoarece
undele luminoase cap ătă nuan țe mai puternice, de la luminos la întunecos, în tim pul evolu ției, devin
mai pu țin împr ăș tiate și se concentreaz ă mai mult asupra mi șcării lor vibra ționale. Tranzi ția este
lent ă și exist ă multe pierderi ale nuan țelor culorilor când sufletele se dezvolt ă. Din aceast ă cauz ă,
trasarea unor reguli clare, definitive, despre tran smisia culorilor ar fi restrictiv ă.
Referindu-ne la figura 6, c ăsu ța 1, vedem tonurile de alb pur reflectate în suflet ele încep ătoare.
Este un semn al inocen ței și totu și aceast ă culoare poate fi v ăzută în spectrul tuturor sufletelor.
Culoarea universal ă de alb va fi explicat ă mai mult la cazul urm ător. Albul este deseori asociat cu
efectul de aureol ă. Ghizii, de exemplu, pot înc ărca dintr-o dat ă lumina lor – de obicei intens ă,
constant ă – s ă se înconjoare cu un nimb de un alb str ălucitor. Sufletele care se întorc în lumea
spiritelor îmi spun adesea c ă, atunci când observ ă un suflet care vine spre ele, v ăd lumina alb ă.

Fig.6 Spectrul culorilor Aurelor Spirituale

Sufletele ale c ăror nivele de dezvoltare sunt trecute în c ăsu țele 1, 5, 9 și 11 sunt v ăzute, de
obicei, f ără s ă fie acoperite par țial cu alte nuan țe de culoare în centrul masei lor de energie. Nu am
remarcat mul ți clien ți care s ă î și etaleze exclusiv culorile ar ătate în c ăsu ța 7. Acest lucru poate
indica faptul c ă avem nevoie de mai mul ți t ămăduitori pe P ământ. Nu am avut niciodat ă un subiect
a c ărui energie s ă fac ă parte în totalitate din spectrul violet – purpuriu ca în c ăsu ța 11. Spectrele de
culori dincolo de nivelul V sunt mae ștrii care nu apar ca fiind încarna ți, a șa c ă pu ținul pe care îl știu
despre ei vine doar din observa țiile subiectului meu.
Exist ă variabile individuale în cadrul fiec ărui grup de suflete în func ție de culoarea de baz ă
central ă, deoarece ele nu se dezvolt ă toate în acela și ritm. Cu toate acestea, culoarea energiei unui
suflet poate, de asemenea, s ă fie afectat ă de un alt factor, care, ini țial, m-a tulburat. Pe lâng ă culorile
primare centrale care indic ă stadiul dezvolt ării generale, anumite suflete au culori secundare
Acestea au fost numite culori ale aureolei luminoas e, pentru c ă, de obicei, ele apar observatorului ca
fiind în afara centrului masei de energie a sufletu lui.
Culorile nimbului nu sunt diluate de nuan țele sau umbrele altor culori, a șa cum este cazul
culorilor centrale. Singura excep ție ar fi atunci când culoarea nimbului și cea din centru ar fi exact
aceea și. Rapoartele primite de la subiec ții mei referitoare la distingerea culorilor sunt f ăcute mai
ușor, deoarece acest efect de acoperire par țial ă nu se vede prea des. Culorile nimbului reprezint ă
atitudini, idei și chiar aspira ții neîmplinite ale sufletului. Deoarece se însu șesc în fiecare via ță ,
nuan țele nimbului pot fluctua mai rapid între diferitele vie ți decât culorile centrale, care arat ă o
dezvoltare mai lent ă a caracterului. În timpul unei ședin țe de hipnoz ă, aceste culori secundare ale
nimbului sunt v ăzute de observator ca ni ște autoportrete str ălucitoare. În cazul 31, un reprezentant

101/226 foarte avansat al nivelului V va descrie acest efec t. Acesta persoan ă a fost într-un grup de clien ți
care m-a ajutat s ă descifrez codul culorilor nimbului.

Cazul 31
Dr. N: Dac ă a ș sta în fa ța ta în lumea spiritelor, ținând în sus o oglind ă în Lungimea sa, ce
culori a ș vedea?
S.: Ai z ări un centru de un albastru deschis cu nuan țe de alb auriu la marginile energiei mele –
nimbul meu.
Dr. N: Și când te ui ți la profesorul t ău, cum arat ă energia lui?
S.: Clandour are… un centru albastru închis… ca re tinde spre un violet pal în afar ă… Încununat
cu un nimb alb pe margine.
Dr. N: Ce înseamn ă pentru tine „energia din centru” și „energia nimbului”?
S.: Clandour î și radiaz ă starea solid ă a experien ței de înv ăț are în centrul energiei sale, în timp
ce forma violet ă este în țelepciunea lui avansat ă provenit ă din aceast ă cunoa ștere. Albul transmite
aceast ă în țelepciune.
Dr. N: Care crezi c ă va fi, în cele din urm ă, culoarea central ă a lui Clandour și cum va ap ărea
asta?
S.: Violetul adânc al spiritualit ăț ii divine radiind din toate pozi țiile în masa lui de energie.
Dr. N: Po ți defini diferen ța dintre varia țiile culorii centrale și cea a nimbului în energia
sufletului?
S.: Miezul central reprezint ă realizarea.
Dr. N: Cum ar fi albastrul deschis în energia ta – acesta ar fi nivelul t ău actual de însu șire a
înv ăță turii?
S.: Da.
Dr. N: Și marginile – nimburile – propriul t ău alb auriu, ce îmi po ți spune despre asta?
S.: (pauz ă) Ah… Însu șirile mele… ei bine, am încercat întotdeauna s ă m ă feresc de al ți oameni
în vie țile mele – acesta sunt eu – dar este și ceea ce doresc s ă ajung… mai degrab ă a ș spune c ă vreau
să m ă str ăduiesc s ă devin mai puternic din acest punct de vedere.
Dr. N: Nu e ști un suflet încep ător, dar cu toate acestea, ai ceva alb în energia t a. Sunt curios în
leg ătur ă cu acest nimb de un alb str ălucitor din jurul atâtor altor suflete care alte cu lori ale energiei
lor.
S.: Vibra ția energiei albe indic ă faptul c ă ne putem armoniza u șor vibra țiile cu toate celelalte
suflete, în scopul unei comunic ări mai bune.
Dr. N: Presupun c ă acesta este motivul pentru care ghizii-profesori e taleaz ă adesea nimburi de
un alb str ălucitor, dar cum se deosebe ște acest alb de albul str ălucitor al unui suflet tân ăr?
S.: Albul reprezint ă culoarea de baz ă a energiei tuturor sufletelor. Nuan țarea albului cu alte
amestecuri de culori este cea care identific ă fiecare suflet. Energia alb ă este foarte receptiv ă. Cei
mai tineri primesc vibra ții în cantit ăț i mari, în timp ce profesorii trimit informa ții în cantit ăț i mari,
pentru a fi preluate ca adev ăruri incontestabile.
Dr. N: Și sufletul încep ător a avut atât de pu țin ă experien ță , încât nu vizualizezi nici o alt ă
culoare decât cea alb ă?
S.: Este corect, aceste suflete sunt nedezvoltate.

De și sunt multe lucruri pe care nu le știu despre întregul mecanism de formare a culorii
energiei sufletului, am aflat c ă schimb ările din centrul culorilor devin mult mai pu țin evidente dup ă
nivelul IV. Dup ă mul ți ani de cercet ări, am p ăstrat o înregistrare cu ceea ce mi-au spus oamenii
despre aceste culori secundare ale nimbului. Culori le principale au fiecare însu șiri proprii. Peste
90% dintre subiec ții mei sunt de acord cu calit ăț ile pe care le reprezint ă aceste culori într-un suflet.
Am comprimat ceea ce am aflat în trei dintre cele m ai des întâlnite tr ăsături de caracter pentru
fiecare culoare, f ără s ă țin seama de varia țiile nuan țelor. Negrul e fie p ătat, stricat sau constituie
energia negativ ă a sufletului care se vede, în general, în centrele de recuperare a sufletelor.

102/226 Albul : Puritate, Limpezime, Nelini ște
Argintiul : Eteric, Încredere, Flexibilitate
Ro șul : Pasiune, Intensitate, Sensibilitate
Portocaliul : Exuberan ță , Impulsivitate, Deschidere
Galbenul : Protec ție, Putere, Curaj
Verdele : T ămăduire, Hr ănire, Compasiune
Maroul : Sprijin, Toleran ță , H ărnicie
Albastrul : Cunoa ștere, Uitare, Revela ție
Purpuriul : Înțelepciune, Adev ăr, Divinitate

Figura 7. Aceast ă schem ă indic ă rudele încarnate ale subiectului, precum și cel mai bun
prieten al subiectului 3B. P ătr ăț elele fiec ărei rude sunt explicate în figura 6 atât din punct de
vedere al miezului, cât și al haloului culorilor. P ătratele notate cu literele A,B,C și D reprezint ă
culorile secundare ale halourilor prezente la membr ii grupului.

103/226
În capitolul urm ător vor fi alte referiri de ordin spiritual la semn ifica ția culorilor. Acest lucru se
refer ă la ve șmintele colorate pe care le poart ă membrii consiliului, dup ă cum sunt percepute de
sufletele care vin înaintea lor. În plus, v ă voi ar ăta cum desenele anumitor embleme purtate de
ace ști B ătrâni, dintre care unele sunt pietre pre țioase, transmit anumite mesaje prin culori.
Figura 7 este o reprezentare a unui grup de suflete de nivel II, care red ă atât culorile centrale,
cât și pe cele ale nimbului. Am evitat în mod inten ționat s ă fac referire la un caz la care culoarea
central ă a evolu ției este în acela și timp și culoarea nimbului. Pentru a evita confuzia, figur a 7 nu
înf ăț ișeaz ă nimburi de culoare alb ă, galben ă sau de un albastru închis. Sunt doisprezece membri ai
acestui grup primar de suflete, inclusiv subiectul meu, un b ărbat aflat la nivelul II. Diagrama indic ă
rela țiile dintre membrii unei familii în încarnarea lor actual ă. Un grup primar de suflete mai apropiat
de uzan țele lumii spiritelor nu se va încarna în întregime într-o singur ă familie.
Aflat sub hipnoz ă, acest subiect (3B) se uit ă la cele unsprezece suflete din grupul s ău primar,
care sunt încarnate în aceast ă via ță ca membri ai familiei sale, plus cel mai bun priet en al s ău.
Culoarea central ă a surorii sale e de un galben aprins, deoarece ea tocmai trece în nivelul III. Dac ă
sora ar fi avut și partea protectoare tot galben ă, în locul nuan ței albastre (simbol al cunoa șterii) pe
care o are în prezent, ar fi fost mai greu pentru s ubiectul meu s ă redea acest fapt bazându-se doar pe
culoare, deoarece tenta nimbului ar fi fost aproape aceea și cu aceea din centrul ei.
În afara surorii lui, alte aspecte ale figurii 7 in dic ă faptul c ă bunicii și fiul subiectului sunt ceva
mai evolua ți decât ceilal ți membri, în timp ce tat ăl și m ătu șa lui prezint ă un stadiu mai redus de
evolu ție. Bunicul și mama acestei familii sunt t ămăduitori. Observa ți c ă aproape jum ătate dintre
membrii acestui grup nu au culori secundare ale nim bului. Nu este neobi șnuit pentru mine s ă
întâlnesc și grupuri în care nici unul dintre membri s ă nu aib ă aceste culori secundare ale nimbului.
Nimbul de un ro șu str ălucitor al subiectului meu a șezat într-o mas ă central ă de energie de culoare
alb ă și roz-ro șcat ă i-a confirmat firea puternic ă și intens ă. Fiul lui din aceast ă via ță are tr ăsături de
caracter similare. So ția sa e mai contemplativ ă, având o fire deschis ă, încrez ătoare. Fiica lui este
nonconformist ă și foarte spiritual ă. Când i-am cerut acestui subiect s ă îmi dezv ăluie ce crede despre
nuan ța ro șie din energia sa, a spus urm ătoarele:

Din cauza firii mele intense, am probleme cu furia în cursul vie ților mele. Deseori aleg
corpuri care sunt foarte implicate emo țional, deoarece se potrivesc cu firea mea. Nu-mi pl ac
trupurile pasive. Ghidului meu nu-i pas ă de aceste alegeri, deoarece spune c ă voi înv ăț a s ă mă
controlez relaxând creierul acestor corpuri. Acest fel de control este dificil din cauza
propriilor reac ții impulsive și pasionale în situa ții dificile. Miau trebuit multe secole de vie ți
anterioare, dar m ă descurc mai bine cu autodisciplina. În trecut deve neam agresiv prea u șor,
dar acum acest lucru începe s ă se schimbe. Am și sprijinul sufletului meu pereche (în acest
moment so ția mea).

Uneori se întâmpl ă s ă întâlnesc suflete a c ăror dezvoltare prezint ă anomalii. Acest lucru devine
evident pentru mine atunci când clien ții îmi spun c ă anumite suflete din grupurile lor au culori
centrale ce par a fi nepotrivite cu cele ale grupul ui. Un prim exemplu sunt luminile albe ale
sufletelor mai tinere. Cazul urm ător implic ă un grup de suflete de nivelul III și IV. Tocmai
terminasem de analizat membrii galbeni-alba ștri ai acestui grup când acest subiect mi-a dezv ăluit c ă
al ături de ca e un suflet aproape alb.

Cazul 32
Dr. N: Ce caut ă o lumin ă alb ă în grupul vostru de suflete evoluate?
S.: Lavani se preg ăte ște al ături de noi, datorit ă talentelor ei. S-a hot ărât c ă, de și e tân ără, f ără
mult ă experien ță , nu ar trebui l ăsat ă în urm ă.
Dr. N: Nu cumva Lavani s-a r ătăcit în grupul vostru? Cum poate s ă țin ă pasul cu voi?
S.: Este testat ă chiar acum, dar, s ă fiu sincer, Lavani e pu țin cople șit ă.

104/226 Dr. N: De ce a fost destinat ă grupului vostru?
S.: Grupul nostru este destul de neobi șnuit, pentru c ă avem o mare toleran ță în a lucra cu
suflete neexperimentate. Cele mai multe grupuri de tipul grupului nostru sunt a șa de ocupate, încât
probabil ar ignora-o. Nu spun c ă ar fi nepoliticoase, dar la urma urmelor ea este u n copil și a șa ne și
apare, cu modelele ei mici, înm ănunchiate, de energie.
Dr. N: Presupun c ă cele mai multe grupuri avansate nu î și doresc asemenea responsabilit ăț i.
S.: Exact. Grupurile ce evolueaz ă sunt foarte absorbite de propria munc ă. Unui copil, ele îi pot
părea aproape dispre țuitoare.
Dr. N: Atunci, explic ă-mi de ce ghidul r ătăcitoarei Lavani i-a permis s ă vin ă aici, lâng ă
oamenii t ăi.
S.: Lavani are mult talent. Noi suntem un grup de s tuden ți care înva ță repede și vie țile noastre
au fost deosebit de dificile, de și le-am parcurs rapid (subiectul meu a petrecut o m ie șase sute de ani
pe P ământ). În ciuda evolu ției noastre rapide, avem reputa ția de a fi foarte mode ști, ba unii spun
chiar mai mult decât atât. Noi studiem pentru a dev eni profesori pentru copii și astfel Lavani ne e de
ajutor.
Dr. N: Sunt foarte mirat de acestea. I s-a interzis sufletului Lavani s ă se asocieze cu propriul
grup în acest stadiu timpuriu al existen ței ei?
S.: Oh, nu! De unde ți-a venit ideea asta? Ea este împreun ă cu grupul s ău în cea mai mare parte
a timpului (râde) și ei nici nu știu despre aventurile noastre. E mai bine a șa.
Dr. N: De ce?
S.: Oh, ar putea s ă o tachineze și i-ar pune prea multe întreb ări. E foarte legat ă de ei și noi vrem
ca Lavani s ă aib ă o leg ătur ă normal ă cu proprii prieteni, de și știm c ă va pleca devreme din grupul
ci, datorit ă însu șirilor pe care le are. Ei nu sunt motiva ți înc ă de aceea și dorin ță .
Dr. N: Ei bine, dac ă sufletele sunt telepatice și știu totul unul despre cel ălalt, nu în țeleg cum
Lavani poate ascunde toate acestea de prietenii ei.
S.: E adev ărat c ă albii nu sunt în stare s ă blocheze, s ă pun ă paravane, a șa cum facem noi în
anumite probleme personale. Lavani a fost înv ăț at ă s ă fac ă a șa, ți-am spus c ă are poten țial (face o
pauz ă și apoi adaug ă). Desigur, toat ă lumea respect ă gândurile intime ale celorlal ți.

Nu este neobi șnuit s ă afli c ă atunci când suflete asemenea acelora din cazul 32 se încarneaz ă,
sufletele mai tinere care lucreaz ă cu ele cer s ă fie copiii lor în via ță . Lavani e copilul acestui subiect
azi. Reversul poate fi și el adev ărat în acele cazuri în care copilul e, de fapt, suf letul mai evoluat,
care tr ăie ște al ături de un p ărinte cu sufletul mai tân ăr.
Sunt momente când aud despre un suflet a c ărui culoare e descris ă ca fiind în regres. Cei mai
mul ți dintre noi am avut momente de declin dup ă câteva vie ți de-a lungul existen ței noastre, dar
când culoarea noastr ă involueaz ă într-o m ăsur ă semnificativ ă, acest lucru se datoreaz ă unei st ări
serioase și prelungite. Avem în cele ce urmeaz ă declara ția unui client, care con ține un mesaj
important pentru noi to ți:

„Este o ru șine ce se întâmpl ă cu Klaris. Verdele lui era str ălucitor. A fost un mare
tămăduitor care a devenit corupt de putere. Pentru el, lucrurile erau u șoare – avea mult talent.
Căderea lui s-a produs într-un num ăr de vie ți care au implicat multe abuzuri. Îi pl ăcea atât de
mult s ă fie venerat și adulat, încât vanitatea lui a devenit o masc ă fa ță de el însu și. Klaris a
început s ă î și piard ă însu șirile și noi am observat cum culoarea lui devenea tot mai ștears ă. În
cele din urm ă, Klaris a devenit atât de ineficient, încât a fost trimis înapoi pentru reinstruire.
Cu to ții îl a ștept ăm să se întoarc ă.”

Culorile vizitatorilor din grupuri
Din când în când aflu c ă aspectul culorilor unui suflet sau dou ă dintr-un grup pare s ă fie
nepotrivit ă cu a celorlalte. Am descoperit c ă acest lucru poate semnifica o vizit ă temporar ă a unui
oaspete sau a unui suflet foarte specializat dintr- un grup apropiat. Uneori mai aud și despre vizita

105/226 unui c ălător interdimensional a c ărui experien ță o dep ăș ește cu mult pe cea a grupului. Prezint în
continuare rezumatul unei declara ții dintr-un raport interesant referitor la astfel d e vizitatori:

Când privim fiin țele evoluate care vin s ă ne viziteze grupul prin alte dimensiuni care nu
ne sunt familiare, este ca și cum ar fi trecut în drumul spre noi printr-un ecr an, pe care îl
numim Lentilele Luminii. Vin din când în când la in vita ția ghidului nostru Joshua, pentru c ă
sunt prietenele lui. Vedem aceste suflete ca având nuan ța argintie a apei curg ătoare, când trec
prin fa ța noastr ă, pentru noi fluviul argintiu fiind… o manta de t recere… puritatea unei
inteligen țe str ălucite inter-dimensionale. Ele sunt fiin țe elastice dotate cu abilitatea de a trece
prin multe sfere fizice și mentale. Vin s ă ne ajute s ă alung ăm întunericul ignoran ței noastre,
dar aceste fiin țe frumoase nu stau niciodat ă mult.

Ar trebui s ă adaug c ă aceste personaje pline de culoare, care apar în gr upurile de suflete pentru
scurt timp, au un efect profund asupra acestora. În cazul de mai sus, când i-am cerut clientului meu
să dea un exemplu concret al în țelegerii câ știgate din înv ăță mintele primite de la aceste fiin țe
argintii, mi-a r ăspuns: „Ele ne l ărgesc perspectiva, pentru a vedea mai multe probabi lit ăț i în
alegerile pe care le facem, devenind astfel mai pri cepu ți în ceea ce prive ște cunoa șterea oamenilor.
Acest talent dezvolt ă gândirea critic ă și permite luarea unor decizii temeinice bazate pe a dev ăruri
mai generale.”

Culorile aurei umane comparativ cu cele ale aurei s ufletului
Exist ă înc ă o concep ție gre șit ă referitoare la culori, de care m-am izbit de când a fost publicat ă
Călătoria Sufletelor. Mul ți oameni încearc ă s ă fac ă unele compara ții între clasific ările mele privind
culorile aurei sufletelor și aura uman ă. Cred c ă aceste presupuneri pot conduce la concluzii gre șite.
Vibra țiile culorilor și ale energiei sunt strâns legate în cazul sufletel or, aceste oscila ții reflectând
mediul non-material al lumii spiritelor. Astfel, în tr-un mediu fizic frecven ța aceleia și energii a
sufletului este modificat ă. Corpul uman schimb ă și mai mult culoarea acestor modele de energie.
Când t ămăduitorii identific ă, a șadar, culorile aurei din jurul fiin țelor umane, aceste nuan țe sunt
reflect ări ale manifest ărilor fizice. Pe lâng ă gândurile provenite de la un creier uman, care sun t
influen țate de firea noastr ă emo țional ă, de sistemul nervos central și de echilibrul chimic, toate
organele vitale ale corpului afecteaz ă aura uman ă. Chiar și mu șchii și pielea joac ă un rol în crearea
energiei fizice din jurul nostru. Cu siguran ță , exist ă corela ții între mintea sufletului și corpurile
noastre, dar s ănătatea fizic ă și mintal ă sunt determinan ții principali ai aurei umane.
Ar trebui s ă men ționez c ă nu v ăd aura uman ă. Toate informa țiile mele despre aure vin de la
speciali știi acestui domeniu și de la subiec ții mei. Mi se spune c ă în timpul vie ții, corpul nostru
temporar are fluctua ții rapide și acest lucru afecteaz ă pozi țiile externe ale culorilor energiei noastre.
E nevoie de multe secole pentru a se schimba culori le sufletului. Filosofia oriental ă sus ține, și sunt
de acord cu aceast ă teorie, c ă avem un trup spiritual care exist ă în strâns ă leg ătur ă cu cel fizic și c ă
acest corp eteric are propriul s ău contur de energie. Adev ărata vindecare trebuie s ă țin ă seama atât
de corpul fizic, cât și de cel eteric. Când noi medit ăm sau practic ăm yoga, lucr ăm pentru a ne
debloca energia emo țional ă și spiritual ă prin diferitele p ărți ale corpului.
În mai multe ocazii, când vorbesc cu un subiect afl at în trans ă despre distribuirea energiei
luminoase de la alte suflete din grupul lor, mi se relateaz ă despre modelele de energie mai puternice
care eman ă din anumite zone ce par a apar ține unei forme umane. A șa cum putem aduce amprenta
unei vie ți anterioare în via ța noastr ă curent ă, tot a șa putem lua amprente ale corpului în lumea
spiritelor, în forma unor resturi ale conturului de energie r ămas din încarn ările noastre fizice. În
timp ce puneam întreb ări în cazul urm ător, m ă întrebam dac ă acest subiect î și las ă memoria
con știent ă despre chakre s ă p ătrund ă în explica țiile ei incon știente. Se presupune c ă chakrele sunt
surse de putere, vârtejuri care eman ă dinspre noi spre exterior, prin șapte puncte majore ale corpului
omenesc. Acest subiect a crezut c ă chakrele reprezint ă o expresie spiritual ă a individualit ăț ii prin
manifest ări fizice.

106/226
Cazul 33
Dr. N: Ai spus c ă Roy este unul dintre membrii familiei tale În acea st ă via ță și apar ține
grupului t ău de suflete. Ce remarci atunci când te ui ți la punctul focal de energie a lui Roy?
S.: V ăd o concentrare de un galben-rozaliu care vine din mijlocul corpului s ău, locul unde ar fi
plexul solar.
Dr. N: Ce form ă a corpului? De ce prezint ă Roy un corp fizic grupului t ău?
S.: Noi ar ătăm tr ăsăturile corpurilor pe care le-am ocupat și care ne-au mul țumit în via ță .
Dr. N: Ei bine, ce înseamn ă pentru tine o concentrare de energie în zona stoma cului?
S.: Cel mai tare punct al puterii personale de care a dat dovad ă Roy în vie țile sale este t ăria sa
de caracter, f ără s ă ținem seama de corpul s ău. Are nervi de o țel (râde). Dar și alte pofte în aceast ă
zon ă.
Dr. N: Dac ă energia metabolic ă a lui Roy prezint ă aceast ă însu șire, po ți observa o atare
distribuire a energiei foarte luminoase care vine d in anumite locuri ale corpului și la al ți membri ai
grupului t ău?
S.: Da, Larry are cea mai mare energie în zona capu lui. El a fost un gânditor creativ în multe
vie ți.
Dr. N: Altcineva?
S.: Da, Natalie. Esen ța puterii ei se dezvolt ă mai repede în zona inimii, gra ție compasiunii sale.
Dr. N: Ce po ți s ă îmi spui despre tine?
S.: Energia mea vine din gât, ca urmare a abilit ăț ilor mele de comunicare prin discursuri de
care am dat dovad ă în unele dintre vie ți, dar și prin faptul c ă eu cânt în via ța actual ă.
Dr. N: Au de-a face aceste puncte de energie cu pro iec ția culorii aurei umane?
S.: Nu întotdeauna, în ceea ce prive ște culorile. Îns ă referitor la puterea de a concentra energia,
da.

Medita ția spiritual ă folosind culorile
Propriet ăț ile de vindecare ale luminilor multicolore pentru r eechilibrarea energiei într-o zon ă
de recuperare au fost analizate în ultimul capitol cu ajutorul unui suflet numit Banyon. Cei care mi-
au citit lucr ările despre lumea spiritelor au întrebat dac ă aceste informa ții despre culori pot fi
folositoare și pentru vindecarea fizic ă. Medita ția spiritual ă, ca mijloc de a intra în leg ătur ă cu eul
nostru interior, este de mare ajutor în t ămăduirea corpului. Exist ă multe c ărți bune de auto-
vindecare pe pia ță care explic ă diferitele forme ale medita ției. Deoarece transmiterea culorilor este
expresia energiei unui suflet și a ghizilor no ștri, poate c ă ar trebui s ă dau un exemplu de medita ție
folosind culorile.
Exerci țiul de medita ție în șase etape pe care l-am ales provine atât din propri ile vizualiz ări, cât
și din cele ale unei femei curajoase de cincizeci și patru de ani, cu care am lucrat, a c ărei greutate a
sc ăzut la treizeci și dou ă de kilograme în timp ce lupta cu un cancer ovarian . Ea este acum în
perioada de atenuare a bolii dup ă chimioterapie și viteza îns ănăto șirii ei i-a derutat pe doctori.
O parte dintre clien ții mei dezvolt ă un sim ț al puterii spirituale prin folosirea medita ției prin
culori. Cei care au probleme grave de s ănătate îmi spun c ă cele mai bune rezultate apar prin
practicarea medita ției o dat ă pe zi timp de treizeci de minute sau de dou ă ori pe zi, câte
cincisprezece – dou ăzeci de minute. V ă rog s ă în țelege ți c ă nu recomand aceste etape de medita ție
drept tratament pentru bolile fizice. Puterea min ții fiec ărei persoane și abilitatea sa de a se concentra
sunt diferite, ca și natura bolii sale. Cu toate acestea, știu c ă sistemul imunitar poate fi sprijinit dac ă
îl conect ăm la Eul nostru superior.
1. Începe ți prin a v ă calma mintea. Ierta ți-i pe oameni pentru toate relele, reale sau imagin are,
pe care vi le-au pricinuit. Petrece ți cinci minute purificându-v ă, vizualizând toat ă energia negativ ă
din gândire – inclusiv temerile despre boal ă – ca pe o culoare neagr ă. Gândi ți-vă la un aspirator care
se mi șcă din cre ștetul capului dumneavoastr ă pân ă la picioare, preluând și sco țându-v ă din corp tot
întunericul provenit din durere și maladie.

107/226 2. Acum crea ți-vă un nimb de un albastru deschis deasupra capului, r eprezentând ghidul
dumneavoastr ă spiritual, pe care îl chema ți în ajutor în timp ce emana ți gânduri de iubire. Apoi
petrece ți alte cinci minute concentrându-v ă și num ărându-v ă respira țiile. M ăsura ți-vă respira ția cu
grij ă, gândindu-v ă la relaxare în timp ce inspira ți și la ceva compact în timpul expira ției. Dori ți s ă
vă armoniza ți respira ția cu ritmul corpului.
3. În acest moment, începe ți s ă medita ți la propria con știin ță superioar ă ca la un balon larg, alb-
auriu, care s ă v ă ajute s ă v ă proteja ți corpul. Spune ți-vă în mintea dumneavoastr ă: „Vreau acea
parte din mine care este nemuritoare, pentru a o ap ăra pe cea muritoare”. Acum începe ți s ă v ă
concentra ți foarte adânc. V ă ve ți scoate puritatea luminii albe din balon și o ve ți trimite ca pe o raz ă
de putere în organele corpului. Deoarece globulele albe ale sângelui reprezint ă puterea sistemului
imunitar, vizualiza ți-le ca pe ni ște baloane și mi șca ți-le în jurul trupului. Gândi ți-vă la baloanele
albe, atacând celulele negre de cancer și dizolvându-le cu puterea pe care o are lumina asu pra
întunericului.
4. Dac ă face ți chimioterapie, sprijini ți acest tratament emanând o culoare asem ănătoare
lev ănțic ăi, ca și cum v-a ți vedea printr-o lamp ă cu lumin ă infraro șie toate p ărțile corpului. Aceasta
este culoarea divin ă a în țelepciunii și a puterii spirituale.
5. Acum, transmite ți în afar ă culoarea verde, pentru a vindeca celulele bolnave de efectul
cancerului. A ți putea amesteca aceast ă culoare cu albastrul ghidului spiritual, intermite nt, în timpul
celor mai dificile perioade. Alege ți-vă propria nuan ță și gândi ți-vă la verde ca la un lichid care
curge, vindecând ceea ce este în ăuntru.
6. Ultimul pas este s ă v ă crea ți înc ă o dat ă nimbul albastru de lumin ă în jurul capului, pentru a
trimite puterea mintal ă și curajul asupra unui corp sl ăbit. Extinde ți-o în jurul p ărților externe ale
capului ca pe o pav ăză. Sim țiți puterea de vindecare a acestei lumini a iubirii a tât în ăuntru, cât și
afar ă. Gândi ți-vă la dumneavoastr ă într-o stare de suspendare, repetând o rug ăciune cum ar fi
„Vindec ă, Vindec ă, Vindec ă!”.

Medita ția ca disciplin ă zilnic ă este o munc ă grea care cere mari sacrificii. Nu exist ă un mod
perfect de a medita. Fiecare persoan ă trebuie s ă g ăseasc ă un program care s ă îi lege sistemele inte-
lectuale și emo ționale într-un cadru potrivit nevoilor sale. Reflec ția adânc ă ne aduce într-un stadiu
al con știentei divine și la o eliberare temporar ă a sufletului de personalitate. Prin aceast ă eliberare
vom fi capabili s ă transcendem într-o realitate diferit ă, non-dimensional ă, în care tot ce se afl ă în
mintea care se concentreaz ă este unificat într-un întreg.
Femeia cu cancer ovarian a fost capabil ă s ă î și ajute doctorii printr-o concentrare mintal ă
total ă, cu scopul de a- și vindeca trupul. Când mintea este într-o stare pur ă, concentrat ă, putem alia
cine suntem cu adev ărat – acea esen ță pe care se pare c ă am pierdut-o undeva pe drumurile vie ții.
Medita ția zilnic ă este, de asemenea, folositoare ca mijloc de a intr a în leg ătur ă cu prezen ța spiritelor
iubitoare.

Forme ale culorilor energiei
Pe lâng ă efectele culorilor, un alt mijloc extern de invest igare a sufletelor din grupuri este acela
de a le compara formele. Aceste structuri de energi e ar include simetria opus ă iregularit ăț ii formei,
str ălucirea sau întunecimea configura țiilor de lumin ă și calitatea mi șcării, tot ceea ce con ține
semn ăturile spirituale ale membrilor grupului. Când exam ineaz ă alte suflete, mul ți oameni afla ți în
trans ă sunt con știen ți de o rezonan ță vibra țional ă a sufletului. Dup ă ce analizez nuan țele de culoare
cu un client, studiem împreun ă viteza de pulsa ție și de vibra ție a mi șcării celorlalte suflete din acel
grup.
Discutând forma de energie a unui suflet, prima mea întrebare este: „Cât ă energie a fost l ăsat ă
în lumea spiritelor înainte de încarnarea actual ă?”. Aceast ă întrebare e strâns legat ă de activitatea
sau pasivitatea sufletului și de str ălucirea sau întunecimea energiei. În ciuda cantit ăț ilor de energie,
toate modurile de a genera energie se identific ă astfel cu caracterul, capacitatea și starea de spirit a
sufletului. Acestea sunt variabile care se pot schi mba dup ă mai multe vie ți.

108/226 În timpul interviului pe care îl iau unui client în aintea hipnozei, îi pun întreb ări despre
distribu ția personajelor în via ța sa actual ă. Îmi fac însemn ări despre toate rudele lor, prieteni și
iubiri din trecut. Aceasta deoarece voi avea un loc în rândul din fa ță în piesa care este gata s ă
înceap ă în min țile lor și vreau un program al acesteia. Clientul meu va fi actorul principal în aceast ă
dram ă, iar ceilal ți vor juca în rolurile secundare.
În fragmentul care urmeaz ă, se poate vedea cât de repede se pot ob ține informa ții despre
culoarea, cât și forma unui membru secundar al distribu ției din cadrul grupului de suflete al
clientului, punând întreb ări referitoare la acestea.
În timpul interviului meu cu Leslie, clienta mea, a m aflat c ă Rowena, cumnata ei, îi st ătea
acesteia ca un adev ărat ghimpe în coast ă. Leslie, al c ărei nume spiritual este Susius, S-a descris pe
ea îns ăș i ca pe cineva care caut ă siguran ță în vie țile ei și încearc ă s ă fie înconjurat ă de oameni
lini ști ți. În via ța actual ă, acest subiect a remarcat: „Se pare c ă surorii so țului meu, Rowena, îi place
să se confrunte cu mine și s ă m ă provoace în leg ătur ă cu convingerile mele”. Ceea ce urmeaz ă este
scena de deschidere a imaginii mintale a clientei m ele, Leslie, asupra grupului ei de suflete.

Cazul 34
S.: (foarte ab ătut ă) Oh, nu pot s ă cred! Rowena se afl ă aici – sau mai degrab ă este Shath –
aceasta e Rowena.
Dr. N: Ce nu este în regul ă când vezi sufletul cumnatei în grupul t ău?
S.: (încruntat ă, cu o încordare a gurii) Ei bine, Shath este unul dintre… cei dezmembra ți…
Dr. N: Dezmembra ți, în ce sens?
S.: Oh… comparativ cu cei ca noi, care au vibra ții de energie netede, calme.
Dr. N: Susius, în timp ce î ți observi cumnata, în ce fel este ca diferit ă în ceea ce prive ște
culoarea și forma?
S.: (verificând înc ă recunoa șterea Rowcnei) Iat-o, în regul ă! Energia ei portocalie pulseaz ă
repede – obi șnuitele margini ascu țite, zim țate – este Shath. Sparks, a șa cum o numim.
Dr. N: Forma pe care ea o prezint ă arat ă c ă ți se opune și aici, în aceast ă a șezare spiritual ă, ca
în via ța actual ă?
S.: (Leslie se adapteaz ă acum prezen ței Rowenei și vocea ei se calmeaz ă) Nu… de fapt, ne face
să avans ăm… este bun ă pentru grupul nostru… În țeleg asta.
Dr. N: Vreau s ă știu în ce fel proiec țiile ei sunt diferite de propria ta energie, ca for m ă și
culoare. Ce po ți s ă îmi spui despre cum e ști tu în lumea spiritelor?
S.: Culoarea mea este de un alb pal cu varia ții trandafirii… Prietenii îmi spun Bells, deoarec e ei
văd energia mea ca pe ni ște pic ături de ap ă de ploaie, fluide, care au un ecou de… clinchet stins de
clopo țel. Shath are o claritate extraordinar ă a energiei și v ăd nuan țe aurii. Energia ei este
str ălucitoare și foarte puternic ă.
Dr. N: Și ce semnific ă toate acestea pentru tine și pentru grupul t ău?
S.: Nu putem fi mul țumi ți de noi al ături de Sparks. Este atât de nelini știt ă – un vârtej de
mi șcare constant ă – întotdeauna exist ă din partea ei întreb ări și provoc ări legate de performan țele
noastre. Ei îi place s ă ia parte la vie țile noastre, ceea ce ne clatin ă mul țumirea de sine.
Dr. N: Crezi c ă este mai pu țin aspr ă în lumea spiritelor decât în corpul actual, ca Row ena?
S.: (râde) Po ți s ă pariezi. Ea și-a ales un corp bine cl ădit care se înfurie foarte repede și
amplific ă totul. de data aceasta (via ța actual ă) a venit drept sora so țului meu. Shath poate fi atât de
plictisitoare, dar acum când v ăd cine este cu adev ărat, știu c ă ac țiunile ei provin din dragoste și din
dorin ța de a ne face s ă d ăm ceea ce avem mai bun în noi (râde din nou). O aju t ăm, de asemenea, s ă
se calmeze, deoarece are tendin ța de a s ări în foc f ără s ă se uite.
Dr. N: Mai este și altcineva în cercul vostru de prieteni a c ărui energie e similar ă cu cea a
entit ăț ii duble Shath – Rowena?
S.: (zâmbind) Da, ar putea fi Roger,so țul celei mai bune prietene a mea, Megan. Numele lui
aici este Siere.
Dr. N: Cum î ți apare energia sa?

109/226 S.: Transmite modele geometrice, unghiulare, care m erg în zigzag înainte și înapoi. Sunt ni ște
unde ascu țite – ca limba lui – și de la distan ță energia îi reverbereaz ă ca ni ște talgere bubuitoare într-
o orchestr ă. Siere este un suflet curajos, întreprinz ător.
Dr. N: Bazându-m ă pe ce mi-ai spus despre formele energiei, ar putea Shath și Siere – Rowena
și Roger – s ă aib ă o compatibilitate în via ță ?
S.: (izbucne ște) Poate glume ști! S-ar omorî unul pe cel ălalt. Nu, so țul Rowenei este Sen –
fratele meu, Bill, un suflet pa șnic.
Dr. N: Te rog, descrie-mi energia lui.
S.: are o energie puternic ă de culoare maroniu-verzuie. Știi c ă Vines (vi ță -de-vie) este prin
preajm ă când auzi un fo șnet u șor.
Dr. N: Vines? Nu în țeleg ce înseamn ă.
S.: În grupul nostru, când prime ști o porecl ă, se prinde. Sen are unde vibra ționale care seam ănă
cu vi ța-de-vie… cu modele care formeaz ă șuvi țe în cosi țe – știi cum e – ca p ărul lung.
Dr. N: Acest model de energie se identific ă, oare, cu Sen – fratele t ău, Bill – în vreun fel?
S.: Sigur. Complex, dar constant – foarte demn de î ncredere. Modelul reflect ă abilitatea lui de a
păstra o varietate de elemente împreun ă, într-o armonie minunat ă. Vines și Sparks se în țeleg
minunat, deoarece Rowena nu îl las ă niciodat ă pe Bill s ă fie prea mul țumit de sine, iar el îi ofer ă un
punct de sprijin în via ță .
Dr. N: Înainte s ă continuu, am observat c ă numele spirituale pe care le-ai dat celor din grup ul
tău de suflete încep toate cu litera S. Are vreo semn ifica ție? Nici m ăcar nu sunt sigur c ă le pronun ț
corect.
S.: Nu- ți face griji în privin ța asta – sunetul d ă intona ții mi șcării energiei lor. Acest lucru arat ă
cine sunt cu adev ărat prietenii mei.
Dr. N: Sunetul? Deci, pe lâng ă culoarea și forma energiei grupului t ău, undele fiec ăruia au un
anumit sunet, a șa cum l-am putea auzi pe P ământ?
S.: Ei bine… un fel de… noi identific ăm vibra ția energiei cu P ământul, de și nu ai putea auzi
aceste vibra ții cu o ureche omeneasc ă.
Dr. N: Ne putem întoarce la cea mai bun ă prieten ă a ta, Megan? Ai amintit-o, dar nu îi știu
modelul culorii vibra ționale.
S.: (cu un zâmbet cald) Energia ei înm ănunchiat ă, de un galben pal, este ca lumina pâlpâitoare
a soarelui pe un câmp cu cereale… blând ă și delicat ă.
Dr. N: Și caracterul ei ca suflet?
S.: Mil ă absolut ă, necondi ționat ă și dragoste.

Înainte de a merge mai departe cu problema sunetulu i și cu asem ănarea câtorva nume
spirituale, a ș explica leg ătura karmic ă dintre pacienta mea, Leslie, și cea mai bun ă prieten ă a ei în
aceast ă via ță , Megan. Pentru mine, este o poveste emo ționant ă. În timpul discu ției mele din cazul
34, Leslie mi-a explicat c ă era cânt ărea ță profesionist ă și c ă uneori gâtul și laringele ei erau deosebit
de sensibile. Am privit acest lucru, pur și simplu, ca pe un pericol specific meseriei și nu m-am mai
gândit la el pân ă nu am ajuns la scena mor ții din via ța ei trecut ă. Atunci a fost necesar s ă
deprogram ăm amprenta unui fost corp, legat ă direct de sensibilitatea gâtului pacientei mele, L eslie.
În via ța ei trecut ă, Megan era sora mai mic ă a cânt ăre ței Leslie. Ca tân ără, Megan fusese
for țat ă de tat ăl ei s ă ia în c ăsătorie un b ărbat mai în vârst ă, înst ărit, brutal, numit Hogar, care o b ătea
și abuza sexual de ea. Dup ă pu țin timp, Leslie a ajutat-o pe Megan s ă scape de Hogar și s ă fug ă cu
un tân ăr care o iubea (Roger). Înfuriat, Hogar a g ăsit-o pe Leslie în noaptea aceea și a târât-o într-un
loc izolat unde a violat-o și a b ătut-o ore întregi, pentru a afla în ce direc ție a plecat sora ei. Leslie
nu i-a spus lui Hogar nimic pân ă când acesta a început s-o stranguleze pentru a ob ține informa țiile.
Atunci, Leslie i-a acordat surorii ei mai mult timp pentru a fugi în siguran ță , dându-i lui Hogar
indica ții gre șite. Hogar a strangulat-o pe Leslie pân ă a omorât-o și a fugit, dar el nu a mai g ăsit-o
niciodat ă pe Megan. Mai târziu, în ședin ța noastr ă, Leslie a avut de spus urm ătoarele: „A cânta în

110/226 aceast ă via ță este o expresie a iubirii, deoarece vocea mi-a fos t redus ă la t ăcere, tot din cauza
dragostei în ultima mea via ță ”.

Sunetele și numele spirituale
Am v ăzut cum culoarea, forma, mi șcarea și sunetul sunt semne individuale ale sufletelor în
grupurile lor. Aceste patru elemente se pare c ă interac ționeaz ă, de și energia luminoas ă, formele
vibra ționale și mi șcarea lor specific ă, precum și rezonan ța sunetului nu sunt uniforme la membrii
grupului de suflete. Cu toate acestea, exist ă asem ănări referitoare la aceste elemente între anumite
suflete și sunetul poate fi dintre cele mai evidente pentru regresionistul spiritual.
Exist ă un limbaj al sunetului în lumea spiritelor care tr ece dincolo de sistematizarea limbii
vorbite. Mi se spune c ă râsul, fredonatul, cântatul exist ă, la fel ca sunetul vântului și al ploii, dar
sunt imposibil de descris. Unii subiec ți pronun ță numele sufletelor din grupul lor ca și când ar
atinge corzi muzicale, pentru a le armoniza unele c u altele. Cazul 34 este un exemplu despre modul
în care pronun țarea numelor spirituale într-un cerc de prieteni ar e o afinitate de sunet cu litera S. În
cazul 28 cei doi profesori spirituali se numeau Bio n și Relon. Se pare c ă exist ă o reciprocitate rit-
mic ă între anumite energii ale sufletului într-un grup matc ă, manifestat ă în acest mod.
Unii subiec ți afla ți sub hipnoz ă au dificult ăț i în pronun țarea numelor spirituale. Ace știa spun c ă
numele sufletelor, percepute la nivel mental, const au într-o rezonan ță vibra țional ă imposibil de
tradus. Un client a afirmat: „Din experien ța mea, numele reale ale sufletelor sunt ceva simila r cu
emo țiile, dar nu au însu șirile tr ăirilor omene ști, a șa c ă nu pot reproduce numele noastre prin nici un
sunet”. Exist ă, de asemenea, un simbolism vocal legat de nume, ca re ar fi putut ascunde în țelesuri
pe care un client nu le poate descifra într-o form ă uman ă.
Totu și, pentru mul ți clien ți care se str ăduiesc s ă î și reaminteasc ă un nume spiritual, folosirea
foneticii și a unei caden țe a sunetului pot fi de mare ajutor. Un subiect ar putea utiliza sunete de
vocale pentru a-i caracteriza pe membrii grupului s ău. Am avut un client care a numit trei suflete
din grupul s ău: Qi, Lo și Su. Nu este deloc neobi șnuit pentru mine s ă am cazuri, precum ultimul,
unde în numele grupului se accentueaz ă o liter ă a alfabetului. Din anumite motive, mul ți ghizi
spirituali au un A la sfâr șitul numelor lor.
Am subiec ți în trans ă care cred c ă este mai u șor s ă îmi spun ă pe litere numele spirituale decât
să încerce s ă le pronun țe. Totu și, aceia și clien ți vor spune c ă citirea pe litere nu înseamn ă tot atât de
mult pentru ei ca sunetul. Ancheta mea privind nume le spirituale poate s ă scoat ă la iveal ă versiuni
prescurtate ale numelor actuale Un client a declara t: „În grupul meu spiritual, porecla pentru ghidul
nostru este Ned”. Nesatisf ăcut cu acest lucru, am insistat și, în cele din urm ă, am ob ținut numele
întreg al ghidului scris pe hârtie. Rezultatul a fo st Needaazzbaarriann. Am în țeles. În timpul acelei
ședin țe am r ămas la Ned.
Intimitatea este, de asemenea, un factor de luat în scam ă; de exemplu, atunci când am un client
care crede c ă dac ă îmi va da numele ghidului s ău spiritual, va compromite cumva aceast ă rela ție.
Trebuie s ă le respect îngrijorarea și s ă fiu r ăbd ător. Pe m ăsur ă ce ședin ța înainteaz ă, aceast ă piedic ă
s-ar putea s ă dispar ă. De exemplu, o client ă mi-a m ărturisit c ă ghidul ei se numea Mary. Apoi a
ad ăugat: „Mary îmi d ă voie s ă ii spun pe nume în fa ța ta”. Am acceptat acest lucru și am continuat
un timp când, deodat ă, numele ghidului a devenit Mazukia. Exist ă momente în timpul regresiei
când nu este bine s ă insi ști prea mult pentru a ob ține informa ții.
În cele din urm ă, ar trebui s ă precizez c ă propriile nume ale sufletelor noastre se pot schim ba
pu țin pe m ăsur ă ce ne dezvolt ăm. Am avut un subiect foarte avansat, care mi-a spu s c ă numele ei ca
suflet tân ăr era Vina, și acum s-a schimbat în Kavina. Am întrebat de ce, și Kavina mi-a r ăspuns c ă
era un discipol al unui ghid mai vârstnic numit Kar afina. Când am întrebat despre semnifica ția
literelor con ținute în aceste nume în lumea spiritual ă, mi s-a spus c ă nu era treaba mea. Exist ă
clien ți care nu au nici o re ținere în a pune cap ăt repede unor întreb ări, dac ă simt c ă am dep ăș it limita
intimit ăț ii.

111/226
Grupurile de studiu ale sufletelor
În prima mea carte, am dedicat capitole întregi exa min ării grupurilor de suflete încep ătoare,
medii și avansate și ghizilor acestora. Am dat, de asemenea, exemple d e cazuri legate de preg ătirea
energiei de grup, unde sufletele înva ță s ă creeze și s ă dea o form ă materiei fizice, cum ar fi pietrele,
solul, plantele și alte forme de via ță mai pu țin dezvoltate. Nu vreau s ă m ă repet cu privire la aceste
subiecte, atât c ă, procedând astfel, pot oferi informa ții suplimentare cititorului în leg ătur ă cu alte
aspecte ale vie ții în colectivit ăț ile de suflete.
În aceast ă sec țiune, voi examina leg ăturile dintre cei care înva ță în grupurile de studiu ale
sufletelor, spre deosebire de aspectele structurale ale școlilor și s ălilor de clas ă analizate mai
devreme în acest capitol. Centrele de înv ăț are spiritual ă nu sunt neap ărat vizualizate de clien ții mei
ca având o atmosfer ă de clas ă sau de bibliotec ă. Destul de des aceste loca ții sunt descrise doar ca
„spa țiul clasei noastre”. Chiar și a șa, imaginile mediului în care se desf ăș oar ă înv ăț area spiritual ă se
pot schimba rapid în mintea clien ților mei atunci când discutam despre perioada lor d e instruire.
Când a fost publicat studiul meu despre via ța noastr ă de dintre vie ți, unii oameni mi-au criticat
analogiile cu școlile și clasele umane ca model spirituale de instruire a sufletelor. Un cuplu din
Colorado mi-a scris: „Consider ăm dezagreabile referirile dumneavoastr ă la existen ța unor școli în
via ța de dup ă moarte și acest lucru se datoreaz ă, probabil, înclina ției pe care o ave ți spre acest
domeniu în calitate de fost educator”. Al ții mi-au spus c ă pentru ei școlile au însemnat un lung șir
de experien țe nepl ăcute referitoare la birocra ția, autoritatea și umilirea personal ă din partea altor
elevi. Pe de alt ă parte, ei nu voiau s ă vadă nimic în cealalt ă parte care s ă semene cu clasele de pe
Pământ. Știu c ă exist ă cititori care au amintiri nepl ăcute despre momentele pe care le-au petrecut în
școal ă. Din p ăcate, școlile de pe P ământ, ca și alte institu ții, au defectele lor, asemenea fiin țelor
umane. Profesorii și elevii pot fi arogan ți, ni ște mici tirani indiferen ți la problemele altora. Oriunde
are loc procesul de înv ăț are, exist ă o cercetare atent ă. Cu toate acestea, mul ți dintre noi î și amintesc
că au avut profesori grijulii care le-au dat informa ții esen țiale, în timp ce ei au legat prietenii de-o
via ță cu al ți colegi.
Aspectele func ționale ale dobândirii cunoa șterii spirituale sunt traduse de mintea omeneasc ă în
centrele de înv ăț are și sunt sigur c ă ghizii no ștri sunt pricepu ți în a crea vizualiz ări ale edificiilor
pământene pentru sufletele care vin pe planeta noastr ă. Oamenii afla ți sub hipnoz ă vorbesc despre o
oarecare similitudine cu forma și structura de pe P ământ, dar rapoartele lor dau informa ții și despre
unele diferen țe mari referitoare la alte aspecte. Clien ții mei îmi relateaz ă despre amabilitatea
cople șitoare, bun ăvoin ța și r ăbdarea nem ăsurat ă a tuturor celor din zonele eterice de studiu. Chia r
analizarea rezultatelor fiec ărui suflet de c ătre colegii s ăi este f ăcut ă cu mult ă dragoste, respect și
în țelegere reciproc ă, pentru ca lucrurile s ă mearg ă mai bine în urm ătoarea încarnare.
Grupurile de suflete apreciaz ă individualitatea. E de a șteptat s ă te remarci și s ă î ți aduci
contribu ția. Exist ă suflete puternice și suflete lini știte, dar nimeni nu domin ă și nimeni nu este
sup ărător. Individualismul este apreciat întrucât fiecare suflet e unic, cu p ărți tari și slabe,
completându-i pe ceilal ți din grup. Noi suntem destina ți anumitor grupuri de suflete atât pentru
diferen țele, cât și pentru asem ănările noastre. Aceste tr ăsături distincte de caracter ne onoreaz ă,
deoarece sufletele care î și împ ărt ăș esc via ța aduc o în țelepciune personal ă bogat ă fiec ărei
experien țe.
Sufletelor le place s ă se tachineze și folosesc umorul în grupul lor, dar întotdeauna î și arat ă
respect unul altuia, chiar și celor care au fost încarnate în corpuri care le-a u pricinuit necazuri în
via ță . Mai mult decât iertare, sufletele manifest ă toleran ță . Ele știu c ă și cele mai negative tr ăsături
ale personalit ăț ii, legate de ego-ul corpului persoanei care le-a p ricinuit triste țe și am ărăciune au
fost îngropate o dat ă cu moartea corpului. În fruntea listei emo țiilor negative la care s-a renun țat
sunt furia și frica. Sufletele se ofer ă voluntar, atât s ă predea, cât și s ă înve țe anumite lec ții și
planurile karmice s-ar putea s ă nu func ționeze de fiecare dat ă a șa cum trebuie, date fiind variabilele
mediilor p ământe ști.

112/226 Îmi aduc aminte c ă dup ă una dintre prelegerile mele, un psihiatru a ridica t mâna și a spus:
„Discu ția dumneavoastr ă despre grupurile de suflete îmi aminte ște de tribalism”. Am r ăspuns c ă
grupurile de suflete pot p ărea tribale în ceea ce prive ște marea lor loialitate și sprijinul reciproc de
care dau dovad ă într-o comunitate spiritual ă. Totu și, grupurile de suflete nu sunt tribale în rela țiile
lor cu alte grupuri. Societ ăț ile de pe P ământ au prostul obicei de a nu avea încredere unele în altele
și, în plus, dau dovad ă de cinism și cruzime în rela țiile dintre ele. Societ ăț ile din lumea spiritelor
sunt mai degrab ă riguroase, moderate sau docile în rela țiile interpersonale, dar nu v ăd nici o dovad ă
de discriminare sau de alienare în interiorul unui grup de suflete sau între acestea. Spre deosebire d e
fiin țele umane, toate entit ăț ile spirituale sunt legate între ele. În acela și timp, sufletele observ ă cu
stricte țe puritatea altor grupuri de suflete.
Când eram profesor cu jum ătate de norm ă la un liceu seral, am aflat c ă unii dintre elevii mei,
inclusiv adul ții din clasele mele, confundau faptele cu propriile modele de valoare. În timp ce ne
confruntam cu problemele conceptuale, erau momente când se certau plecând de la o premiz ă fals ă
și chiar se contraziceau. Aceasta, la urma urmelor, este în firea elevilor. În cele din urm ă, ei au
înv ăț at s ă extrapoleze și s ă sintetizeze ideile mai eficient. Pornind de la ace st punct, introducerea în
domeniul înv ăță rii din lumea spiritelor m-a f ăcut s ă în țeleg cum stau lucrurile.
În timpul primilor ani de cercetare a hipnozei, am fost uluit de lipsa total ă a auto-în șel ării în
timpul claselor spirituale. Am v ăzut c ă profesorii-ghizi p ăreau prezen ți peste tot, de și nu
întotdeauna sub o form ă palpabil ă. Profesorii no ștri vin și pleac ă din ședin țe spirituale de studiu, dar
nu intervin în auto-evaluare. De și sufletele în sine nu sunt înc ă atot știutoare, având cuno știn țe
nem ăsurate în orice domeniu, nu au nici un fel de îndoi al ă în privin ța lec țiilor karmice și a rolului
pe care l-au jucat în evenimentele din vie țile anterioare. O axiom ă a lumii spiritelor este aceea c ă
sufletele sunt întotdeauna dure cu ele însele în ce ea ce prive ște performan țele.
În interiorul grupurilor de studiu ale sufletelor e xist ă o claritate minunat ă a gândurilor
ra ționale. Lipse ște autoam ăgirea, dar pot s ă spun c ă motiva ția de a munci mult în fiecare via ță nu
este aceea și la toate sufletele. Am avut clien ți care mi-au spus: „Am de gând s ă patinez pentru un
timp”. Acest lucru poate însemna încetinirea proces ului lor de încarnare, alegerea unor încarn ări
ușoare sau amândou ă. De și profesorii sufletului și consiliul nu pot fi ferici ți cu aceast ă decizie, este
totu și respectat ă. Chiar și în lumea spiritelor, unii elevi aleg s ă nu dea întotdeauna tot ce au mai bun.
Cred c ă ace știa sunt o minoritate distinct ă de suflete legate de P ământ. La greci, cuvântul „persona”
era sinonim cu „masc ă”. Acesta este un termen potrivit pentru felul în c are sufletul folose ște un
corp gazd ă pentru oricare dintre vie ți. Când ne reîncarn ăm într-un corp nou, caracterul sufletului
este unit cu temperamentul gazdei sale pentru a for ma o persoan ă. Trupul este manifestarea
exterioar ă a sufletului, dar nu întruchiparea total ă a Eului sufletului nostru. Sufletele care vin pe
Pământ cred despre ele c ă devin actori masca ți pe o scen ă a lumii. În piesa de teatru Macbeth a lui
Shakespeare, regele se preg ăte ște de moarte, spunând: „Via ța nu e decât o umbr ă trec ătoare, un biet
actor care umbl ă țan țoș și se agit ă pe scen ă și care apoi nu se mai aude de loc”. În oarecare m ăsur ă,
aceste versuri celebre descriu ceea ce simt suflete le în leg ătur ă cu via ța lor pe P ământ, diferen ța
fiind aceea c ă o dat ă ce a început piesa, cei mai mul ți dintre noi, datorit ă unei multitudini de blocaje
amnezice, nu știu c ă se g ăsesc într-o reprezenta ție scenic ă pân ă când nu se termin ă.
Astfel, analogia cu o pies ă, la fel ca aceea cu o sal ă de clas ă, se potrive ște cu ceea ce v ăd
clien ții mei afla ți într-o stare adânc ă de trans ă hipnotic ă. Am avut clien ți care mi-au spus c ă atunci
când se întorc la grupurile lor de suflete, dup ă o via ță deosebit de grea, aud aplauze și strig ăte de
„Bravo!” de la prietenii lor. Aplauzele sunt pentru o treab ă bine f ăcut ă la sfâr șitul ultimului act al
piesei vie ții. Un subiect a relatat: „în grupul meu, actorii p rincipali ai distribu ției ultimei piese din
via ță se vor retrage într-un coli s ă studieze scenele individuale pe care le-am jucat, dup ă ce
reprezenta ția s-a terminat și înainte de începerea repeti țiilor pentru urm ătoarea”. Deseori îi aud pe
subiec ții mei râzând pentru c ă li s-a oferit un anumit rol în piesa urm ătoare – care este via ța lor
actual ă – și discu țiile care au avut loc înainte de a se alege distrib u ția final ă au avut ca scop
împ ărțirea rolurilor în viitor.

113/226 Ghizii no ștri devin regizori care trec prin scene din via ța trecut ă împreun ă cu noi, um ăr la
um ăr, atât în vremurile bune, cât și în cele rele. Erorile de judecat ă sunt pu ține. Sunt studiate toate
rezultatele posibile și apoi comparate prin scrierea unor noi scenarii pe ntru aceste scene, cu seturi
diferite de alegeri care ar fi putut fi f ăcute în fiecare situa ție. Modelele de comportament sunt
analizate minu țios la fiecare actor, fiind urmate de o revizuire a tuturor rolurilor din scenariu.
Sufletele ar putea decide atunci s ă schimbe rolurile între ele și s ă rejoace scenele cheie din nou, pen-
tru a verifica rezultatele cu un alt actor din grup ul lor sau cu cineva ales dintr-un grup al ăturat. Îi
încurajez pe subiec ții mei s ă îmi spun ă despre aceste invers ări de roluri. Sufletele au posibilitatea s ă
fie martore la propriile reprezenta ții din trecut prin intermediul altor actori.
Recrearea alternativelor vie ții anterioare prezint ă o dram ă psihic ă pe care o g ăsesc folositoare
ca instrument terapeutic în via ța prezent ă a sufletului. Aceste analogii cu scena nu triviali zeaz ă ceea
ce sufletele experimenteaz ă pe P ământ. Similitudinile sufletului un mijloc de în țelegere obiectiv și îi
insufl ă dorin ța de a se perfec ționa. Sistemul este ingenios. Sufletele nu par nici odat ă s ă se
plictiseasc ă în timpul acestor exerci ții educa ționale care promoveaz ă creativitatea, originalitatea și
dorin ța de a triumfa asupra adversit ăț ii prin dobândirea în țelepciunii din rela țiile umane. Î și doresc
întotdeauna ca data viitoare s ă reu șeasc ă mai bine. Oricare ar fi formatul, spa țiile de înv ăț are sunt
prev ăzute cu o fascinant ă tabl ă de șah aflat ă la dispozi ția sufletelor atunci când, dup ă ce jocul s-a
terminat, ele încearc ă toate mi șcările posibile pentru a g ăsi cele mai bune solu ții, într-adev ăr, unii
dintre subiec ții mei numesc întregul proces de reîncarnare „Jocul ”.
Rezultatul reprezenta ției cuiva în pies ă poate fi de la foarte bun pân ă la acceptabil sau
nesatisf ăcător. Îmi dau seama c ă unii cititori ar putea trage concluzia c ă acest lucru sun ă suspect de
apropiat de notele de pe P ământ, dar ideea în spe ță nu îmi apar ține. Mi se spune c ă în grupurile de
suflete evaluarea jocului de c ătre colegii no ștri nu este amenin ță toare; mai degrab ă încurajeaz ă
motiva ția. Mi se pare c ă cele mai multe suflete sunt mânate de dorin ța de a revedea ultimul act pe
care l-au jucat în via ță , pentru a-l preg ăti mai bine pe urm ătorul. Ca atle ții campioni, ele vor s ă
încerce s ă se perfec ționeze cu fiecare reprezenta ție. În ultimul rând, ele știu c ă, la un anumit nivel al
dezvolt ării și al eficien ței, acest aspect al jocului se va sfâr și cu încheierea piesei și a încarn ărilor lor
fizice. Acesta este țelul sufletelor care vin pe P ământ.
Așa cum am declarat la începutul acestei sec țiuni, instruirea în centrele de înv ăț are nu se
limiteaz ă la reanalizarea vie ților anterioare. Pe lâng ă toate celelalte activit ăț i, folosirea adecvat ă a
energiei este o parte important ă a instruirii. Dobândirea acestor abilit ăț i cap ătă multe forme în
munca din clas ă. Am spus mai înainte c ă umorul este un semn distinctiv al lumii spiritelor . Eleva
din urm ătorul caz ne explic ă cât de ciudat a fost într-una dintre orele ei de c rea ție când situa ția a
sc ăpat pu țin de sub control:

Cazul 35
Dr. N: Ai explicat cum grupul t ău s-a strâns într-o înc ăpere care sem ăna cu o sal ă de clas ă, dar
nu sunt sigur asupra a ceea ce se petrece aici.
S.: Ne-am strâns pentru a ne exersa crearea energie i. Ghidul meu, Trinity, st ă în fa ța unei table
desenând ceva, pentru ca apoi noi s ă studiem.
Dr. N: Și ce faci acum?
S.: Stau în banca mea cu ceilal ți și îl privim pe Trinity.
Dr. N: Explic ă-mi imaginea. Sunte ți a șeza ți pe un rând împreun ă cu al ții, într-o banc ă mai mare
sau cum?
S.: Nu, avem b ănci individuale, cu capace care se deschid.
Dr. N: Unde e ști a șezat ă fa ță de prietenii t ăi?
S.: În partea stâng ă, la margine. Ca-ell, cel neascult ător (fratele clientei mele în via ța ei actual ă)
este lâng ă mine. Jac (so țul actual al clientei) este chiar în spatele meu.
Dr. N: Care este acum starea de spirit în înc ăpere?
S.: Foarte relaxat ă, pentru c ă aceast ă tem ă este atât de u șoar ă, încât devine aproape
plictisitoare, când îl privim pe Trinity desenând.

114/226 Dr. N: Da, chiar a șa? Ce deseneaz ă?
S.: Deseneaz ă… ah, cum s ă faci un șoarece repede… din diferite particule de energie.
Dr. N: V ă ve ți împ ărți în grupuri, ca s ă v ă combina ți energia cu al ții pentru aceast ă tem ă?
S.: (cu o fluturare a mâinii) Oh, nu. Am trecut de asta. Vom fi testa ți individual.
Dr. N: Te rog, explic ă-mi testul.
S.: Trebuie s ă vizualiz ăm repede în minte un șoarece… astfel încât particulele necesare de
energie s ă creeze unul întreg. Exist ă o ordine a evolu ției prin modul în care energia trebuie aranjat ă
în orice crea ție.
Dr. N: Deci, testul este etapa potrivit ă pentru crearea unui șoarece?
S.: Mmm… da… dar… de fapt, mi se d ă un test de vitez ă. Secretul eficien ței în preg ătirea
crea ției este conceptualizarea rapid ă – s ă știi cu ce parte a animalului s ă începi. Apoi abordezi
problema energiei care urmeaz ă s ă fie aplicat ă.
Dr. N: Pare dificil?
S.: (cu un zâmbet larg) Este u șor. Trinity ar fi trebuit s ă aleag ă o creatur ă mai complex ă.
Dr. N: (adulmecând) Ei, mi se pare c ă Trinity știe ce face. Nu v ăd… (m ă întrerupe cu un hohot
de râs și o întreb atunci ce se întâmpl ă)
S.: Ca-ell tocmai mi-a f ăcut cu ochiul și și-a deschis pupitrul, iar acum v ăd cum o zbughe ște
afar ă un șoarece alb.
Dr. N: (st ăruind) înseamn ă c ă și-a terminat tema mai repede?
S.: Da, și acum se d ă în spectacol.
Dr. N: Trinity e con știent de toate acestea?
S.: (înc ă râzând) Desigur, nu-i scap ă nimic. Tocmai se opre ște și spune: „în regul ă, hai s ă
facem cu to ții acest lucru repede, dac ă sunte ți a șa de dornici s ă începe ți”.
Dr. N: Ce se întâmpl ă dup ă aceea?
S.: Sunt șoricei care alearg ă în toat ă camera (chicote ște). I-am pus urechi mai mari decât cele
normale șoarecelui meu, doar a șa, pentru distrac ție, pentru a anima lucrurile și mai mult.

Voi încheia acest capitol cu un caz mai serios refe ritor la folosirea energiei de grup. Reprezint ă
un tip de lec ție despre care nu am mai vorbit înainte. Cazul 36 i mplic ă un cerc mai strâns, de trei
prieteni care doresc s ă îl ajute pe un al patrulea membru, care tocmai s-a încarnat pe P ământ. Spre
deosebire de nivelul mai ridicat al abilit ăț ilor sufletului din cazul precedent, aceste suflete fac parte
dintr-un grup de înv ăț are care a intrat de pu țin timp în nivelul II.

Cazul 36
Dr. N: În timp ce vizualizezi mental toate activit ăț ile care au loc în grupul vostru de studiu,
arat ă-mi, te rog, un exerci țiu semnificativ și explic ă-mi ce faci.
S.: (pauz ă lung ă) Oh… vrei s ă… ei bine, eu și cei doi prieteni ai mei încerc ăm tot ce ne st ă în
putin ță pentru a-l ajuta pe Kliday cu energie pozitiv ă, dup ă ce a intrat în corpul unui copil. Dorim ca
acest lucru s ă mearg ă, deoarece în curând o s ă îl urm ăm în via ță .
Dr. N: Hai s-o lu ăm încet. Ce face ți fiecare dintre voi în acest moment?
S.: (respir ă adânc) St ăm într-un cerc, profesorul este în spatele nostru, dirijând lucrurile.
Trimitem o raz ă unit ă de energie în mintea copilului care e acum Kliday. El tocmai a sosit și… Ei
bine… oh… n-a ș vrea s ă î ți dezv ălui asta, dar nu îi este prea u șor.
Dr. N: În țeleg…, poate vorbind despre asta putem clarifica lucrurile. Nu crezi c ă ar fi bine s ă
îmi explici ceea ce faci pu țin mai târziu?
S.: Eu… cred c ă… nu v ăd r ăul…
Dr. N: (cu blânde țe) Spune-mi, în ce lun ă, dup ă concepere, s-a unit Kliday cu copilul?
S.: În luna a patra, (pauz ă și apoi adaug ă) Dar noi am început s ă îl ajut ăm pe Kliday în luna a
șasea. Este o munc ă a șa de grea s ă continui pân ă în luna a noua!
Dr. N: În țeleg – concentrarea necesar ă și toate celelalte (pauz ă). Explic ă-mi, de ce are nevoie
Kliday de ajutorul vostru?

115/226 S.: Încerc ăm s ă îi trimitem energie încurajatoare sub o astfel de form ă încât s ă îl sprijinim s ă se
adapteze mai bine la temperamentul copilului. Când te une ști cu un copil, ar trebui s ă fie ca atunci
când î ți introduci mâna într-o m ănu șă care este de o m ărime potrivit ă, atât pentru tine, cât și pentru
el. de data aceasta, m ănu șa lui Kliday nu se potrive ște bine.
Dr. N: Acest lucru v ă surprinde pe tine și pe profesorul t ău?
S.: Ah… nu chiar. Vezi, Kliday este un suflet lin i știt, pa șnic. Are o minte nelini știt ă, agresiv ă
și… angrenajul este dificil pentru Kliday, de și știa la ce s ă se a ștepte.
Dr. N: Vrei s ă spui c ă dorea o provocare înainte de a alege acest copil?
S.: Da, știa c ă trebuia s ă înve țe s ă fac ă fa ță unui astfel de corp, deoarece înainte avusese
probleme din cauza faptului c ă nu fusese în stare s ă-și controleze agresivitatea.
Dr. N: Acest copil va fi o persoan ă ostil ă? Poate chiar cu oarece inhibi ții… conflicte emo ționale
și a șa mai departe?
S.: (râde) Ai priceput – este fratele meu mai mare.
Dr. N: Vrei s ă zici, în via ța ta actual ă?
S.: Da.
Dr. N: Ce roluri au, în via ța actual ă a lui Kliday, celelalte dou ă suflete care lucreaz ă al ături de
tine?
S.: Zinene este so ția lui, și Monts, prietenul s ău cel mai bun.
Dr. N: Pare c ă este o echip ă bun ă care s ă-l sprijine. Po ți s ă îmi explici mai pe larg de ce are
nevoie Kliday de o astfel de personalitate de tip A într-un corp?
S.: Ei bine, Kliday este foarte profund. Se gânde ște mult și apoi încearc ă. Nu ac ționeaz ă sub
impulsul momentului. S-a crezut c ă acest corp îl va ajuta s ă-și l ărgeasc ă posibilit ăț ile, cât și s ă-l
ajute pe copil.
Dr. N: Kliday a avut probleme în ultima sa via ță ?
S.: (ridic ă din umeri) Probleme… probleme… acela și fel de corp… a trecut prin st ări obsedante
și a fost st ăpânit de patimi… control slab… A abuzat și de Zinene.
Dr. N: Atunci de ce?
S.: (izbucnind) Am studiat, într-adev ăr, aceast ă ultim ă via ță … analizând totul iar și iar… Kliday
voia o alt ă șans ă în acela și fel de corp. A întrebat-o pe Zinene dac ă vrea s ă îi mai fie o dat ă so ție și
ea a acceptat (subiectul începe s ă râd ă).
Dr. N: Ce te amuz ă?
S.: Doar c ă de aceast ă dat ă voi juca rolul fratelui mai mic, pentru a-l ajuta s ă fie la în ălțimea
unui corp atât de puternic.
Dr. N: Hai s ă termin ăm cu exerci țiul t ău vizând particulele energiei tale actuale. Explic ă-mi
cum folosi ți energia, tu și cei doi tovar ăș i ai t ăi, pentru a-l ajuta pe Kliday.
S.: (pauz ă lung ă) Particulele de energie ale lui Kliday și ale copilului sunt dispersate.
Dr. N: Copilul a r ăspândit energie emo țional ă și Kliday are probleme în leg ătur ă cu acest
lucru?
S.: Da.
Dr. N: Acest lucru implic ă modelele de impulsuri electrice din creier sau alt ceva?
S.: (pauz ă) Da, procesele de gândire… de la termina țiile nervoase (se opre ște și apoi continu ă)
încerc ăm s ă îl ajut ăm pe Kliday s ă se sincronizeze cu acestea.
Dr. N: Copilul îi opune rezisten ță lui Kliday ca unui intrus?
S.: Ah, nu… Nu cred… (râde), dar Kliday crede c ă a primit un alt creier primitiv.
Dr. N: Unde anume în corpul copilului ajunge energi a voastr ă combinat ă?
S.: Ni s-a spus s ă ac ționam de la baza craniului, începând cu partea din spate a gâtului.
Dr. N: (aduc pacientul la timpul trecut). A ți reu șit s ă face ți acest exerci țiu?
S.: Cred c ă am reu șit s ă-l ajut ăm pe Kliday, mai ales la început (râde din nou). Da r fratele meu
este înc ă o persoan ă înc ăpăț ânat ă, în aceast ă via ță .

116/226 În capitolele urm ătoare vor putea fi întâlnite mai multe ilustra ții referitoare la interac țiunile din
grupul de suflete. În capitolul 9, în partea care d escrie parteneriatul dintre corp și suflet, voi da mai
multe detalii despre aspectele fiziologice ale lupt ei noastre cu partea primitiv ă a min ții omene ști,
lucru men ționat și la ultimul caz. Urm ătorul capitol este dedicat ajutorului spiritual deo sebit pe care
îl primim auxiliar grupurilor de studiu. Ramifica țiile psihologice ale alegerilor din vie țile viitoare
încep, de fapt, cu primul nostru impuls de a ne înt oarce în lumea spiritelor. Ideile care implic ă
performan țe trecute și a ștept ări viitoare vor fi analizate mai atent la prima înt âlnire a unui suflet cu
consiliul.

6
CONSILIUL BĂTRÂNILOR

Teama oamenilor fa ță de judecat ă și pedeaps ă
Nu mult dup ă ce sufletele se întorc la grupurile lor, ele sunt chemate înaintea unei adun ări
formate din fiin țe în țelepte. Afla ți cu o treapt ă sau dou ă deasupra ghizilor no ștri, ace ști mae ștri sunt
entit ăț ile cele mai avansate care pot fi identificate în l umea spiritelor de c ătre clien ții mei înc ă
încarna ți. Ei le-au dat diferite nume, cum ar fi Cei B ătrâni, Mae ștrii Sacri, Venerabilii sau titlurile
pragmatice de Examinatorii ori Comitetul. Cel mai a desea aud termenii de Consiliu și B ătrânii,
așadar îi voi folosi pentru denumirea acestor mae ștri foarte evolua ți.
Având în vedere c ă acest Consiliu al B ătrânilor reprezint ă autoritatea în lumea spiritelor, exist ă
persoane care, în timpul conferin țelor mele, devin imediat suspicioase când vorbesc d espre fiin țe
înve șmântate în robe, care doresc s ă pun ă întreb ări sufletelor despre realiz ările vie ții lor trecute. Un
bărbat din Toronto nu s-a putut ab ține și a proclamat cu glas tare întregii asisten țe: „Aha, știam eu!
Un tribunal, judec ători, pedeaps ă”! De unde vin aceast ă team ă și acest cinism referitor oare la via ța
de dup ă moarte, prezente în mintea unui num ăr atât de mare de oameni?
Institu țiile religioase, tribunalele civile și militare ne dau coduri ale moralit ăț ii și ale justi ției
care influen țeaz ă comportamentul a milioane de oameni. E vorba de ac uza ții, pedepse și de toate
tradi țiile culturale care ne-au înso țit înc ă din vremurile tribale, referitoare la judecata asp r ă a
transgresiunilor umane. Efectele pozitive ale codur ilor de comportament și de etic ă ale tuturor
religiilor care au existat de-a lungul istoriei au fost enorme. S-a argumentat c ă teama de justi ția
divin ă este motivul pentru care oamenii au un comportamen t mai bun decât ar avea în lipsa acesteia.
Totu și, cred c ă exist ă un regres al tuturor doctrinelor religioase care o fer ă perspectiva ca, dup ă
moarte, s ă avem de-a face cu o autoritate aspr ă și neiert ătoare, cu spirite malefice, cauzând prin
aceste precepte angoas ă și team ă oamenilor.
Religiile organizate ne-au fost al ături numai în ultimii cinci mii de ani. Antropologi i ne spun c ă
în mileniul trecut oamenii primitivi erau naturi ști și împ ărt ăș eau credin ța c ă toate lucrurile,
însufle țite sau nu, aveau spirite, bune sau rele. Astfel, p racticile tribale str ăvechi nu erau chiar a șa
de diferite de idolatria religiilor istorice. Mul ți dintre zeii trecutului erau mânio și și neiert ători, în
vreme ce al ții se ar ătau binevoitori și îndatoritori. Fiin țele umane au privit întotdeauna cu nelini ște
for țele aflate mai presus de controlul lor, mai ales ac ele divinit ăț i care puteau s ă le conduc ă via ța
dup ă moarte.
Din moment ce temerile cu privire la supravie țuire au fost mereu o parte a vie ții noastre, reiese
că fiin țele umane vor considera moartea ca fiind pericolul suprem. De-a lungul lungii noastre istorii,
brutalitatea vie ții a condus la concluzia c ă judecata, pedeapsa și suferin ța vor continua într-un fel
sau altul și dup ă moarte. Multe culturi din diferite col țuri ale lumii au alimentat aceste credin țe

117/226 pentru propriile scopuri. Oamenii erau f ăcu ți s ă cread ă c ă toate sufletele, bune sau rele, vor trece
imediat dup ă moarte printr-un infern al pericolului și al judec ăț ii.
În occident, purgatoriul a fost mult ă vreme ilustrat ca o sta ție solitar ă destinat ă sufletelor
blocate între rai și iad. În ultimele decenii, bisericile neevanghelic e dau o defini ție mai liberal ă
purgatoriului, v ăzându-l ca pe o stare de izolare, în vederea purifi c ării de p ăcate și imperfec țiuni
înainte ca sufletul s ă poat ă intra în rai. În filosofia oriental ă, în special în canoanele hinduismului și
ale sectelor budhiste Mahayama, exist ă o lung ă tradi ție a unor închisori spirituale, reprezentate de
ni ște planuri de existen ță joase, pâng ărite, tez ă care a fost liberalizat ă la rândul s ău. Acest concept
este un motiv în plus pentru care sunt împotriva fo losirii imaginii cercurilor concentrice multiplelor
planuri astrale drept o hart ă ce descrie c ălătoria sufletului dup ă moarte. Din punct de vedere istoric,
brâurile, folosind expresia lui Dante, au fost dest inate înf ăț ișă rii unei multitudini de celule ale
purgatoriului, într-un infern al judec ătorilor, tribunalelor și al demonilor.
Cei ce caut ă adev ărul în tradi țiile metafizice antice ale Orientului g ăsesc un amestec derutant
de supersti ții, asem ănător aceluia din teologia occidental ă. În vreme ce reîncarnarea a fost de mult ă
vreme acceptat ă de Orient, au existat rezerve fa ță de doctrina transmigra ției. În c ălătoriile mele prin
India, am aflat c ă metempsihoz ă este un concept intimidant, care a fost folosit pe ntru a controla
comportamentul oamenilor. Conform acestei credin țe, o larg ă varietate de p ăcate sunt considerate
că ar putea face ca sufletul s ă se încarneze într-o form ă inferioar ă, subuman ă de via ță , în urm ătorul
său ciclu de existen ță . În cadrul cercet ărilor mele, nu am g ăsit nici o dovad ă care s ă sus țin ă trecerea
sufletelor dintr-un corp în altul. Subiec ții mei spun c ă energia sufletului diferitelor forme de via ță de
pe P ământ nu pare s ă se amestece în lumea spiritelor. Pentru mine, inti midarea și teama pe care le
genereaz ă transmigra ția reprezint ă o constrângere a justi ției karmice. Am constatat c ă sufletele
oamenilor încarnate anterior în alte lumi au avut c orpuri gazd ă apropiate de specia noastr ă din punct
de vedere al inteligen ței. Nu am întâlnit niciodat ă clien ți repartiza ți în alte lumi și care s ă nu fi f ăcut
parte din rasa cu inteligen ța cea mai semnificativ ă de pe acea planet ă. A șa sunt gândite lucrurile de
la început.
Mai curând decât prin stadii de pedepsire, trecem p rin etape de autoiluminare. Mai sunt înc ă
segmente largi ale societ ăț ii umane, incapabile s ă se dezbare de sentimentul sâcâitor, dezvoltat în
mii de ani de condi țion ări culturale, c ă judecata și pedeapsa trebuie s ă existe sub o form ă sau alta
dup ă moarte, ca și pe P ământ. Poate c ă nu este vorba chiar de un iad în care s ă ne tortureze for țele
întunericului, dar e ceva nepl ăcut. Speran ța mea este c ă ceea ce voi spune în acest capitol va aduce
alinare oamenilor înclina ți spre teama unei pedepse dup ă moarte. pe de alt ă parte, vor fi fiind și
dintre aceia care cred c ă a fi tra și la r ăspundere în fa ța unui Consiliu al B ătrânilor nu este totu și
confortabil. Epicurienii acestei lumi – cei dedica ți numai pl ăcerii în via ță , f ără a da prea mult ă
aten ție datoriei fa ță de ceilal ți – pot, de asemenea, s ă nu fie ferici ți la citirea celor scrise în acest
capitol. Și nici iconocla știi, care se opun oric ărei autorit ăț i, morale sau de alt ă natur ă.
Lumea spiritelor este un loc al ordinii, iar Consil iul B ătrânilor, exemplu de justi ție. Membrii
acestui for spiritual nu sunt sursa ultim ă a autorit ăț ii divine, dar par s ă reprezinte ultimul bastion al
fiin țelor responsabile de sufletele încarnate înc ă pe P ământ. Aceste fiin țe în țelepte au o mare
compasiune pentru sl ăbiciunea omeneasc ă și demonstreaz ă o r ăbdare infinit ă cu gre șelile noastre.
Ne va fi dat ă de multe ori o a doua șans ă în vie țile viitoare. Acestea nu vor fi vie ți cu alegeri
karmice u șoare, pentru c ă altfel nu vom înv ăț a nimic din venirea noastr ă pe P ământ. Cu toate
acestea, riscurile pe care le implic ă via ța pe aceast ă planet ă nu sunt destinate s ă ne cauzeze vreo
suferin ță viitoare dup ă moarte.

Locul în care este evaluat sufletul
Subiec ții mei afirm ă c ă apar în fa ța consiliului imediat ce o încarnare a lor a luat s fâr șit, mul ți
dintre ei spunând c ă se mai înf ăț ișeaz ă o dat ă în fa ța acestuia chiar înaintea re-na șterii lor. Dintre
aceste dou ă înf ăț ișă ri, prima pare s ă aib ă un impact semnificativ asupra sufletului. În timpu l acestei
întâlniri sunt rev ăzute alegerile majore pe care le-am f ăcut în via ța care tocmai a luat sfâr șit, apoi
evaluate cu grij ă comportamentul și responsabilitatea ac țiunilor la r ăscrucile importante ale

118/226 drumului nostru karmic. La prima întrunire ne con știentiz ăm în mod acut gre șelile, mai cu seam ă
dac ă i-am r ănit pe ceilal ți. Dac ă mai exist ă și o a doua vizit ă, atunci când se apropie timpul unei
reîncarn ări, aceasta este una mai relaxat ă, implicând discu ții despre alegerile, oportunit ăț ile și a ștep-
tările pe care le vom avea în viitoarea via ță .
Ghizii no ștri ne anun ță când este timpul s ă ne înf ăț ișă m înaintea consiliului și, de obicei, ne
conduc în camerele acestor mae ștrii avansa ți. Rolul pe care îl joac ă ghizii la aceste audieri nu pare a
fi unul semnificativ, din câte mi-au spus clien ții mei obi șnui ți. Cu toate acestea, sufletele mai
avansate îmi relateaz ă c ă se duc la aceast ă întâlnire singure și c ă nu e neobi șnuit s ă vad ă c ă ghidul
face parte din consiliu în timpul audierii lor. Cân d apar al ături de noi în fa ța consiliului, ghizii no ștri
sunt mai degrab ă t ăcu ți, pentru c ă discu țiile referitoare la via ța noastr ă dintre ghizi cu membrii
consiliului au avut loc deja.
Ca principali profesori și avoca ți ai no ștri, e posibil ca ghizii s ă vrea s ă intercaleze un gând
pentru a ni-l clarifica sau s ă ne interpreteze unele concepte, dac ă au impresia c ă suntem confuzi
într-un anumit punct din timpul procedurilor. Cred c ă ghizii fac mult mai mult în timpul acestor
audieri decât în țeleg clien ții mei.
Descrierile referitoare la forma și procedura din timpul întrunirilor consiliului sun t foarte
consistente la to ți subiec ții mei. Când ajung la aceast ă parte a ședin ței unui client, obi șnuiesc s ă m ă
apropii întrebându-l ce anume se întâmpl ă când vine timpul s ă mearg ă în fa ța unui grup de fiin țe
în țelepte. Citez în cele ce urmeaz ă un exemplu tipic pentru r ăspunsurile pe care le primesc:

Timpul pe care-l a șteptam a sosit, ii voi vedea pe Cei Sfin ți. Ghidul meu, Linii, vine și m ă
conduce de la grupul meu matc ă pe un coridor lung, peste alte s ăli de clas ă. Mergem într-un
alt loc, printr-un pasaj la fel de lung, marcat de coloane de marmur ă. Pere ții sunt tapeta ți cu
ceva ce pare a fi lambriuri înghe țate de sticl ă multicolor ă. Aud în surdin ă muzica unui cor și a
unor instrumente cu coarde. Lumina str ăluce ște într-un ton auriu. Totul este atât de relaxant,
chiar senzual, dar sunt totu și pu țin însp ăimântat. Ajungem într-un atrium în care se afl ă ni ște
plante frumoase și o fântân ă artezian ă. Acesta este locul de a șteptare. Dup ă câteva clipe, Linii
mă introduce într-o înc ăpere rotund ă cu un tavan înalt, asem ănătoare unui dom. Sunt raze de
lumin ă ce coboar ă. Cei sfin ți sunt a șeza ți la o mas ă lung ă, în form ă de semilun ă. M ă îndrept
spre centrul înc ăperii, în fa ța mesei, în vreme ce Linii st ă pu țin mai în spate, în stânga mea.

Când am auzit pentru prima dat ă despre întâlnirile consiliului, m-am mirat de fapt ul c ă ei
consider ă obligatoriu s ă fie v ăzu ți într-un astfel de loc plin de autoritate. De ce n u într-o simpl ă
scen ă câmpeneasc ă, dac ă tot sunt atât de plini de bun ăvoin ță ? În vreme ce sufletele mai tinere mi-au
spus c ă acest loc era „potrivit pentru examinarea lor”, ce le mai avansate mi-au explicat c ă exist ă un
motiv important pentru a alege un astfel de spa țiu închis, în form ă de dom. În acest fel, o prezen ță
mai înalt ă î și focalizeaz ă de sus energia sub forma unei lumini asupra întreg ii proceduri. Voi discuta
impactul profund al acestei Prezen țe tot în acest capitol, dar mai târziu.
Marea majoritate a subiec ților mei vizualizeaz ă înc ăperea Consiliului B ătrânilor ca pe un
ansamblu în form ă de dom, conform figurii 8 . Ei v ăd structura acestei camere sub forma unui loc
sfânt de pe P ământ. Acest „l ăca ș celest al compasiunii”, dup ă cum a numit un client camera
consiliului s ău, este un simbol al templelor, moscheilor, sinagog ilor și al bisericilor. În figura 8 am
schi țat masa central ă (D), care, de obicei, este lung ă și curbat ă în jurul marginilor, spre a permite
unui num ăr mare de B ătrâni s ă ia loc. Unii clien ți mi-au relatat c ă au v ăzut aceast ă mas ă pe o
estrad ă u șor în ălțat ă peste nivelul privirii. Am aflat c ă aceste nuan țe reprezint ă ceea ce simte
sufletul ca fiind obligatoriu, pentru ca o anumit ă întâlnire s ă fie cât mai eficient ă pentru el. Dac ă un
suflet vede consiliul s ău într-un mod mai autoritar, e posibil s ă existe motive pentru acest lucru,
ceea ce voi examina împreun ă cu un client, referitor la via ța pe care tocmai o încheiase.
Subiec ții care sunt regresiona ți în lumea spiritelor nu se ofer ă bucuro și s ă-mi dea detalii despre
scopul unei anumite întreb ări primite din partea B ătrânilor. Ei trebuie s ă se simt ă confortabil c ă
hipnotizatorul le cunoa ște drumul c ătre o camer ă a consiliului. La nivel incon știent, încrederea în

119/226 regresionistul spiritual pare s ă le dea permisiunea mental ă de a vorbi despre amintirile lor sacre.
Acesta este motivul pentru care cercet ările mele în domeniul amintirilor umane despre lume a
spiritelor au durat atâ ția ani. A fost ca și când a ș fi aranjat un puzzle. Unele piese mici, con ținând
informa ții despre lumea spiritelor conduceau c ătre implica ții mai mari, despre care niciodat ă nu mi
s-ar fi întâmplat s ă pun întreb ări în totalitatea contextului lor. De exemplu, moti vul pentru care se
afla în camera consiliului o estrad ă în ălțat ă a fost unul dintre aceste mici detalii care au con dus la
descoperirea unor semnifica ții importante. Altul a fost cel referitor la pozi ția ghidului unui client,
mai ales în timpul primei audieri.

Figura 8. Un model structural tipic pentru întâlnirea dintre B ătrâni și suflet. Aceast ă camer ă
spa țioas ă apare multora dintre subiec ți drept o sal ă larg ă rotund ă, cu un acoperi ș boltit. Sufletele
intr ă în înc ăpere prin cap ătul coridorului (A) sau dintr-un alcov. Sufletul se a șeaz ă în centru (B),
împreun ă cu ghidul care st ă în spatele lui, de obicei în stânga (C). B ătrânii stau, de obicei, la o
mas ă lung ă curbat ă (D), în fa ța sufletului. Masa poate s ă par ă și dreptunghiular ă

Dup ă cum se poate vedea în figura 8, pozi ția ghidului (C) este în stânga. Mult ă vreme nu am
în țeles de ce erau ghizii pozi ționa ți, de obicei, în spatele majorit ăț ii clien ților mei. Dac ă sufletul are
doi ghizi, din când în când cel mai tân ăr va sta în partea dreapt ă. Cel mai adesea, numai ghidul
nostru principal asist ă la audieri și numai un mic procent al subiec ților mei afirm ă ca acesta st ă în
partea dreapt ă. Ori de câte ori am pus întreb ări referitoare la motivele acestei a șez ări, am primit

120/226 răspunsuri vagi, de genul: „O, e mai pu țin restrictiv” sau „E obi șnuit pentru comunicarea noastr ă”
sau „St ăm în picioare, în anumite locuri, din respect”. Mul t ă vreme nu am mai pus aceast ă întrebare.
Apoi a venit o zi când, lucrând cu un subiect avans at foarte perceptiv, acesta mi-a vorbit despre
importan ța în țelegerii a tot ceea ce se discuta în consiliu. Am p us atunci din nou întrebarea
referitoare la pozi ția ghidului și am primit urm ătorul r ăspuns:

Cazul 37
Dr. N: De ce st ă ghidul t ău în spate, în stânga ta?
S.: (râde) Nu știi? La cele mai multe corpuri umane emisfera cereb ral ă dreapt ă este mai pu țin
predominant ă decât cea stâng ă.
Dr. N: Ce leg ătur ă are cu pozi ția lui?
S.: Aceste emisfere nu sunt sincronizate.
Dr. N: Vrei s ă spui c ă exist ă un dezechilibru între aceste dou ă emisfere ale creierului uman?
S.: Da. Problema mea – și a multor al ții reveni ți recent de pe P ământ – e o u șoar ă sl ăbire a
recep ției energiei în partea stâng ă. Dar nu dureaz ă prea mult.
Dr. N: Și în timp ce stai în fa ța consiliului, mai sim ți înc ă efectele corpului uman? Ai înc ă o
amprent ă fizic ă asupra ta?
S.: Mda, despre asta î ți și vorbesc. Nu sc ăpăm de aceste efecte în timpul primei înf ăț ișă ri
înaintea consiliului. Pare c ă e doar la câteva ore de la moarte. Ne ia ceva timp s ă sc ăpăm de densi-
tatea corpului fizic… constrângerile acestuia… Înainte de a fi cu totul liberi. Acesta este motivu l
pentru care nu am a șa mult ă nevoie de Jerome (ghidul meu) la cea de-a doua înt âlnire.
Dr. N: De ce?
S.: Pentru c ă la aceast ă a doua întâlnire primim și transmitem comunicarea telepatic ă mai
eficient.
Dr. N: Explic ă-mi, te rog, ce anume face Jerome pentru a te ajuta , stând în spatele t ău, în
stânga?
S.: La cei mai mul ți dintre oameni, partea stâng ă a creierului este mai rigid ă decât cea dreapt ă.
Jerome m ă ajut ă în receptarea energiei ce vine dinspre consiliu în partea mea dreapt ă, blocând
gândurile ce ar putea sc ăpa prin cea stâng ă.
Dr. N: Vrei sa spui c ă aura ta de energie este ca o sit ă?
S.: (râde) Uneori seam ănă cu asta – pe partea stâng ă. Blocând gândurile ce ar putea s ă-mi
scape, el serve ște ca un fundal, împingând înapoi undele gândurilor . Asta m ă ajut ă s ă în țeleg mai
bine.
Dr. N: Crezi c ă el adaug ă și propriile gânduri în acest proces?
S.: Cu siguran ță . Vrea s ă în țeleg și s ă re țin tot ce mi se spune.

Discu țiile avute și cu al ți clien ți au confirmat efectul de fundal de care mi-a vorbi t subiectul
cazului 37. La începutul încarn ărilor lor, când înva ță s ă foloseasc ă circuitele simple și complexe,
sufletele constat ă c ă cele mai multe creiere umane nu au emisferele stân g ă și dreapt ă echilibrate. Mi
s-a spus c ă nu exist ă dou ă trupuri gazd ă identice în ceea ce prive ște modul în care cele dou ă
emisfere ale creierului nostru sunt legate pentru a procesa judec ăț ile critice, creativitatea și
comunicarea prin limbaj. Acesta este unul dintre mo tivele principale pentru care sufletele mai
în țelepte se al ătur ă fetusului noului lor trup cât mai devreme în timpu l sarcinii.
Terapeu ții regresiei în vie țile anterioare lucreaz ă cu amprentele trupului fizic din vie țile trecute,
lucru care ar putea s ă fie inhibant pentru corpul actual al clientului lo r. În mod obi șnuit, ace ști
oameni vin la noi dup ă ce practicile medicinei tradi ționale nu le-au fost de folos. De exemplu, o
problem ă de natur ă fizic ă poate cauza disconfort, ca urmare a unei mor ți violente într-o via ță ante-
rioar ă. O parte a muncii noastre const ă în a deprograma aceste influen țe ori de câte ori devin o
povar ă pentru client.
În capitolul 4 am v ăzut cum amprentele trupului pot afecta și sufletul, care va trece în lumea
spiritelor cu o energie fizic ă deteriorat ă. Trebuie s ă precizez c ă înaintea cazului 37 nu mi-a ș fi

121/226 închipuit niciodat ă c ă amprenta corpului uman poate afecta dialogul în ti mpul întrunirilor
consiliului. Eram con știent c ă pe durata acestor audieri membrii consiliului pot comunica între ei
printr-un schimb rapid de vibra ții înalte și joase. Sufletul obi șnuit nu poate percepe acest fel de
comunicare a B ătrânilor. Faptul c ă sufletele nu în țeleg ce discut ă între ei membrii consiliului pare s ă
fie inten ționat astfel. Cred c ă putem, în mod sigur, s ă tragem concluzia c ă, orice conversa ție din
timpul întrunirilor consiliului care trebuie s ă fie interpretat ă e, de obicei, prelucrat ă de ghizii no ștri.
Am o procedur ă cam neortodox ă pentru un regresionist spiritual, dar eficient ă, și anume, una
legat ă de comunicare și de consiliu. Atunci când lucrez cu un subiect ce se afl ă înaintea consiliului,
îl rog s ă îi întrebe pe B ătrâni și pe ghidul care asist ă dac ă ei îl cunosc pe ghidul meu spiritual.
Clientul r ăspunde, de obicei, afirmativ, spunând ceva despre e fectul prin care to ți mae ștrii din
lumea spiritelor se cunosc între ei. Continuu apoi cu urm ătoarea întrebare: de ce crede clientul meu
că ace ști mae ștrii, ghidul s ău și al meu au conspirat s ă-l aduc ă în biroul meu în aceast ă zi anume.
Răspunsurile pot fi foarte revelatoare o dat ă ce clien ții mei simt c ă sincronizarea func ționeaz ă. În
cadrul acestui proces de hipnoz ă mai mul ți subiec ți vor remarca : „ știi, îl v ăd pe ghidul t ău sus-
pendat deasupra um ărului t ău stâng, ajutându-te și râzând de eforturile tale de a afla despre lumea
spiritelor mai multe decât ai nevoie s ă știi”.
Sufletele care vin înaintea consiliilor lor au fost deja stoarse de informa ții în urma ședin țelor de
orientare f ăcute cu ghizii lor. Cu toate acestea, sufletul se s imte cel mai vulnerabil înaintea consi-
liului în privin ța realiz ărilor sale din trecut. Obiectivul întrunirilor cons iliului nu este acela de a
înjosi sufletele care se înf ăț ișeaz ă sau de a le pedepsi pentru gre șelile și neajunsurile lor. Scopul
Bătrânilor este de a pune întreb ări sufletului, pentru a-l ajuta s ă-și ating ă obiectivele în urm ătoarea
via ță . Fiecare suflet are o anumit ă idee despre forma cercet ărilor referitoare la verificarea vie ții sale
trecute, totu și, ele știu c ă niciodat ă dou ă întruniri înaintea consiliului nu vor fi la fel. A m observat
că, atunci când un suflet tân ăr se prezint ă înaintea consiliului, atât ghizii cât și membrii consiliului
sunt indulgen ți și plini de solicitudine. La începutul cercet ărilor mele referitoare la întrunirile
consiliului am aflat c ă întreb ările puse direct subiec ților mei de c ătre ace ști mae ștri spirituali sunt
deopotriv ă ferme și binevoitoare în acela și timp.
Recunosc c ă atunci când am auzit pentru prima dat ă despre aceste audieri aveam anumite
dubii. Credeam c ă, dac ă un suflet era chemat înaintea unei asemenea autori tăț i de fiin țe spirituale,
urma s ă fie vorba și de ni ște aspecte punitive, referitoare la evalu ările karmice. Acest mod de
gândire era tributar condi țion ărilor mele culturale. În cele din urm ă am realizat c ă înf ăț ișarea
înaintea consiliului are mai multe fa țete. B ătrânii sunt asemenea unor p ărin ți Iubitori, dar fermi în
acela și timp, asemenea unor manageri, profesori iubitori sau consilieri comportamentali, toate
acestea îns ă la un loc. Sentimentul pe care îl încearc ă sufletele fa ță de consiliul lor este acela de
respect. De fapt, sufletele înse și sunt cei mai severi critici ai lor. Consider c ă evalu ările f ăcute în
grupul nostru de suflete sunt mai acerbe și mai dure decât orice consiliu al B ătrânilor, de și colegii
no ștri î și împletesc criticile cu mult umor.
În timpul drumului str ăbătut pân ă la locul în care are loc întrunirea, sufletele înc earc ă
sentimente variate. Am avut subiec ți care mi-au spus c ă a șteapt ă s ă se înf ăț ișeze înaintea consiliului,
pentru a c ăpăta o perspectiv ă mai autorizat ă asupra progreselor pe care le-au f ăcut. Al ții sunt
cuprin și de presim țiri nefaste, dar aceasta trece imediat ce încep pro cedurile. B ătrânii au un mod
propriu de a face sufletele ce se prezint ă înaintea lor s ă se simt ă binevenite înc ă de la început. Una
dintre cele mai evidente diferen țe între o sal ă de judecat ă de pe P ământ și aceste adun ări ale
mae ștrilor spirituali este aceea c ă to ți cei prezen ți în camera în care are loc întrunirea consiliului au
calit ăț i telepatice. Astfel, to ți cei ce asist ă cunosc tot adev ărul despre orice aspect al
comportamentului nostru, cât și despre alegerile pe care le-am f ăcut în via ța trecut ă. Orice
în șel ăciune este exclus ă. Nu e nevoie de probe, avoca ți ai ap ărării sau jura ți. Pentru a putea s ă se
implice total în planurile referitoare la viitorul nostru, B ătrânii vor s ă fie siguri c ă ne în țelegem pe
deplin consecin țele ac țiunilor, mai ales acelea vizând comportamentul fa ță de ceilal ți.
Bătrânii ne întreab ă ce credem despre evenimentele majore ale vie ții noastre și drumul urmat
de noi. Ac țiunile dezirabile și cele contraproductive sunt discutate deschis, f ără r ăutate sau ar ătări

122/226 cu degetul. Consiliul d ă dovad ă de o enorm ă r ăbdare, neavând importan ță de câte ori am repetat o
anumit ă gre șeal ă. Noi în șine avem mult mai pu țin ă r ăbdare cu noi. Cred c ă dac ă consiliile tuturor
sufletelor de pe P ământ cu care am lucrat n-ar fi fost atât de indulge nte, un suflet mediu ar fi
renun țat și ar mai fi revenit pe P ământ. Sufletele au acest drept de a refuza s ă se întoarc ă.
Bătrânii ne întreab ă și cum credem c ă ne-a ajutat sau ne-a îngreunat dezvoltarea corpul nostru
gazd ă. Consiliul ia deja în considerare urm ătorul nostru corp și mediul în care va avea loc viitoarea
încarnare. Ei vor s ă știe ce credem despre o alt ă întrupare.
Mul ți subiec ți au impresia c ă în cadrul consiliului nu s-a luat înc ă o decizie cu privire la vie țile
viitoare. Nimic din ce se petrece la aceste întâlni ri nu pare a fi b ătut în cuie.
Ceea ce are, într-adev ăr, o importan ță esen țial ă în cadrul întrunirilor consiliului este inten ția
noastr ă în via ță . B ătrânii știu deja totul despre noi înainte s ă ap ărem în fa ța lor, dar în timpul
deliber ărilor este analizat atent modul în care a colaborat mintea sufletului nostru cu un creier uman.
Ei mai cunosc cum ne-am descurcat în trecut cu alte trupuri gazd ă. E vorba de controlul sau de lipsa
acestuia, pe care l-am exercitat asupra organismulu i și a emo țiilor negative ale corpurilor
pământe ști. Constrângerile, iluziile și problemele de adaptare nu sunt niciodat ă prezentate de c ătre
suflete ca scuze pentru comportamentul lor. Nu vrea u s ă spun c ă sufletele nu se plâng despre
dificult ăț ile lor în fa ța consiliului. Cu toate acestea, explica țiile ra ționale despre procesele vie ții nu
sunt substituite de o sinceritate brutal ă.
Consiliul urm ăre ște s ă afle în ce fel caracterul nemuritor al sufletului nostru și-a p ăstrat
integritatea în timpul încarn ării, mai cu seam ă în ceea ce prive ște valorile, idealurile și ac țiunile. Ei
vor s ă știe dac ă am fost cople șiți de c ătre corpul nostru gazd ă în timpul încarn ărilor sau am dep ăș it
limitele acestuia; dac ă sufletul nostru a fost cu adev ărat un partener al creierului uman, în sensul
ob ținerii unei personalit ăț i armonioase. Membrii consiliului pun sufletelor și întreb ări referitoare la
modul în care au folosit puterea. A fost, oare, inf luen ța noastr ă una pozitiv ă sau am fost corup ți de
nevoia de a-i domina pe al ții? Am fost, oare, condu și de convingerile celorlal ți, dând dovad ă de o
lips ă a puterii personale sau am adus la rândul nostru c ontribu ții originale? Consiliul este mai pu țin
interesat de câte ori am regresat în drumul nostru, ceea ce are cu adev ărat importan ță fiind curajul
de a ne ridica și de a merge pân ă la cap ăt.

Aspectul și componen ța consiliului
Cuvântul B ătrân este considerat potrivit de mul ți dintre clien ții mei, datorit ă faptului c ă fiin țele
avansate care fac parte din consiliile lor sunt per cepute ca oameni în vârst ă. Deseori ace știa sunt
văzu ți ca având capul chel sau p ărul alb și, probabil, purtând barb ă. Întrebând despre sexul acestor
fiin țe, am ajuns la câteva concluzii. Predominan ța cu care sunt v ăzu ți b ărba ți în vârst ă în
componen ța consiliilor este un stereotip cultural. În țelepciunea se asociaz ă vârstei, iar faptul c ă
bărba ții sunt prezen ți în consilii mai des decât femeile e datorat îndel ungatei noastre istorii de
domina ție masculin ă în pozi țiile de autoritate.
Exist ă doi factori care creaz ă aceste imagini stereotipe: pe de o parte, ceea ce î ți este proiectat
din partea consiliului e inten ționat s ă aib ă impact asupra propriilor tale. experien țe și concep ții ca
suflet venit de pe P ământ; pe de alta, reamintirea în timpul regresiei h ipnotice implic ă un proces
destul de complicat. În timp ce subiec ții î și retr ăiesc experien țele în stare de suflet pur în fa ța con-
siliului, ei comunic ă și cu mine, prin intermediul corpului lor actual, ca re este supus tuturor
influen țelor culturale ale vie ții contemporane.
Suntem supu și acelora și influen țe și ca fiin țe discarnate, atunci când proiect ăm un set de
tr ăsături faciale dintr-o via ță trecut ă membrilor grupului nostru de suflete. Acest lucru reflect ă atât
caracterul și dispozi ția noastr ă din acel moment, cât și crearea unei forme de recunoa ștere spontan ă,
menit ă acelor suflete care probabil c ă nu ne-au v ăzut de o period ă de timp. Sunt convins c ă
regresioni știi care vor face astfel de ședin țe în viitor vor observa un num ăr egal de femei și b ărba ți
în componen ța acestor consilii. Trebuie s ă re ține ți c ă atunci când vorbesc despre o întrunire a con-
siliului este vorba, de obicei, despre una care are loc între ni ște vie ți anterioare din secolele trecute.

123/226 Când evaluez realitatea unei scene din lumea spirit elor din mintea unuia dintre clien ții mei țin
scama întotdeauna de momentul în timp când se petre ce aceasta.
Trebuie s ă adaug la finalul acestor preciz ări faptul c ă majoritatea clien ților mei afla ți la un
nivel avansat, ca și un num ăr mare de suflete intermediare, v ăd consiliile lor ca fiind formate din
androgini. Un B ătrân poate ap ărea într-o form ă asexuat ă sau într-una apar ținând ambelor sexe,
ar ătând subiectului atât caracteristici feminine, cât și masculine. Totu și, de vreme ce majoritatea
clien ților mei fie nu pot, fie nu vor s ă-mi dezv ăluie numele membrilor consiliului lor, ci înclin ă s ă le
spun ă mai degrab ă „el” decât „ea”, în ciuda oric ărei apartenen țe sexuale a acestora. Ghizii spirituali,
pe de alt ă parte, sunt v ăzu ți de clien ții mei în mod egal atât ca femei, cât și ca b ărba ți.
Revenind la figura 8, cititorul va observa c ă pozi ția mesei de consiliu (A) este spre spatele
rotondei. Sufletul (B) st ă în picioare exact în centrul camerei. Majoritatea clien ților mei spun: „St ăm
în picioare din respect”. Nu sunt convins c ă au de ales în aceast ă privin ță . Am cunoscut și suflete
mai avansate, care s-au a șezat la unul dintre capetele mesei consiliului lor, dar acest lucru este unul
destul de ie șit din comun, un suflet obi șnuit considerându-l ca pe o dovad ă de arogan ță . Când mi se
relateaz ă c ă în înc ăpere nu exist ă nici o mas ă și c ă B ătrânii îl poftesc f ără prea multe formalit ăț i pe
clientul meu s ă li se al ăture, știu c ă am de-a face cu un suflet foarte avansat, care se apropie de
statutul de ghid.
Sufletul foarte tân ăr, care s-a încarnat pe P ământ de mai pu țin de cinci ori, î și vede consiliul
într-un mod diferit fa ță de to ți ceilal ți subiec ți ai mei, dup ă cum ilustreaz ă urm ătorul citat:

Patru dintre noi ne juc ăm mai mult. Facem o groaz ă de prostii când profesoara noastr ă,
Min ări, nu e prin preajm ă. Eu și prietenii mei ne ținem de mâini când e timpul s ă mergem s ă
ne întâlnim cu doi oameni importan ți. Ne ducem într-un loc unde sunt peste tot culori deschise.
Un b ărbat și o femeie stau pe dou ă scaune cu sp ătar înalt și zâmbesc larg. Abia au terminat cu
un grup mic de copii care ies f ăcându-ne cu mâna. Cei doi cred c ă au în jur de treizeci-treizeci
și cinci de ani. Ar putea s ă fie p ărin ții no ștri. Sunt blânzi și iubitori și ne fac semn cu mâna s ă
ne apropiem. Ne pun câteva întreb ări despre cum ne sim țim și ce am vrea s ă facem în via ța
urm ătoare. Ne spun s ă fim foarte aten ți la tot ce ne zice Min ări. Este ca de Cr ăciun într-un
magazin, cu doi Mo și Cr ăciun.

Faptul c ă în fa ța consiliului se înf ăț ișeaz ă mai multe suflete și nu unul singur dovede ște
negre șit c ă subiectul meu este considerat înc ă un „suflet copil”. Am aflat c ă acest suflet nu a mai
fost pe P ământ decât o singur ă dat ă înainte de via ța sa actual ă. Din experien ța mea reiese c ă undeva
între a doua și a cincea via ță aceste scene de întâlnire cu consiliul se schimb ă. Un client care tocmai
făcuse o astfel de tranzi ție a exclamat:

Doamne, cum s-au schimbat lucrurile! Întâlnirea ace asta este mai formal ă decât ultima.
Sunt pu țin emo ționat. Se afl ă o mas ă lung ă aici, și tivi oameni mai în vârst ă îmi cer s ă le
descriu ce progrese am f ăcut. Parc ă a ș fi dup ă un examen, când e timpul s ă aflu ce punctaj am
ob ținut.

Clientul tipic vede în consiliul s ău între trei și șapte membri. Un suflet avansat poate avea de la
șapte la doisprezece. Aceasta nu este o regul ă fix ă. Totu și, pe m ăsur ă ce sufletul se dezvolt ă și
devine mai complex, pare s ă aib ă nevoie de mai mul ți speciali ști în consiliul s ău. Observ îns ă c ă
sufletele mai pu țin dezvoltate au deseori dificult ăț i în a-i diferen ția pe membrii consiliului, cu
excep ția conduc ătorului și, poate, a unui alt B ătrân de la mas ă. Ace ști doi B ătrâni par a fi cei mai
implica ți în respectivul caz, în timp ce ceilal ți, care nu pun direct întreb ări sufletului, sunt percepu ți
de acesta înce țoșat, în imaginea neclar ă din fundal.
Mă frapeaz ă faptul c ă pare s ă existe un fel de protocol legat de modul în care s unt dispu și
membrii consiliului. Ace știa se a șaz ă pe un rând, cei mai pu țin activi stând la capetele mesei.
Aproape întotdeauna exist ă un B ătrân care conduce discu ția și st ă în centrul mesei, exact în fa ța

124/226 sufletului, putând fi considerat regizorul sau mode ratorul. Num ărul membrilor consiliului care
particip ă la aceste întâlniri poate s ă se schimbe de fiecare dat ă, în func ție de circumstan țele vie ții
care tocmai s-a încheiat sau de cele ale aceleia ca re urmeaz ă. De obicei, pre ședintele și poate unul
sau doi membri ai consiliului sunt prezen ți pe perioade mari de timp, de-a lungul a mai multe vie ți.
Un alt aspect al acestei proceduri care mi se pare ciudat este c ă membrii aceluia și grup de suflete
apar în fa ța unor consilii diferite. B ănuiesc c ă acest fapt se datoreaz ă caracterului diferit al fiec ărui
suflet și stadiului de dezvoltare la care se afl ă acesta. Clien ții mei nu îmi pot explica de ce se
întâmpl ă a șa.
Când un subiect îmi spune c ă un membru al consiliului s ău a revenit în urma unei absen țe
îndelungate, dup ă un num ăr de vie ți sau c ă a ap ărut un membru nou în cadrul consiliului, devin
atent. Un b ărbat mi-a povestit:

Dup ă ultima mea via ță am v ăzut o femeie care nu mai fusese în consiliul meu. N u era
aspr ă, ci u șor critic ă la adresa insensibilit ăț ii fa ță de femei de care d ădusem dovad ă în vie țile
anterioare. Ea este aici ca s ă m ă ajute s ă fac un plan menit s ă dep ăș easc ă tendin ța mea de a
ține femeile departe de mine. Acest lucru îmi împied ic ă dezvoltarea.

Se pare c ă speciali știi apar în consilii în anumite momente, pentru a- și oferi ajutorul, atunci
când continu ăm s ă facem în acelea și gre șeli. Aflându-se în fa ța a trei B ătrâni, un subiect a remarcat:

Doar conduc ătorul din centru vorbe ște cu mine. B ătrânul din stânga mea eman ă spre
mine o energie binef ăcătoare și cald ă, iar cel din dreapta îmi trimite senin ătate. E ca și cum a ș
fi avut nevoie de lini ște acum, când vorbim despre felul în care fac fa ță sentimentelor de mânie
în via ță .

O alt ă client ă mi-a explicat ce s-a întâmplat la ultimul ei consi liu, astfel:

Dup ă multe vie ți recente, num ărul membrilor din consiliul meu s-a schimbat, de la trei la
patru, apoi iar la trei și din nou la patru. Am observat c ă acest al patrulea membru are o
culoare argintie, în timp ce ceilal ți trei au nuan țe închise de violet. Îl numesc consilierul meu
de încredere. Invariabil, când îl v ăd în consiliu, știu c ă mi se va tine o predic ă despre lipsa
mea de încredere. Îmi spune c ă sunt un suflet reticent, c ă mi-e team ă s ă m ă impun chiar și
atunci c ărui știu c ă am dreptate. Îi zic cât de tem ătoare sunt pe P ământ și el îmi explic ă blând
că atunci când m ă deschid devin iubit ă și apreciat ă. Mi-e team ă de confrunt ări și de vie țile
pline de adversitate. Îmi spune: „Nu î ți d ăm niciodat ă mai mult decât po ți duce; continu ă s ă te
deschizi, ai multe de oferit.

Acest subiect a ales s ă fie o femeie scund ă și cu tr ăsături comune în via ța actual ă, în loc s ă
accepte oferta tentant ă a unui alt corp, de o frumuse țe r ăvăș itoare. Mi-a relatat c ă a f ăcut astfel, pen-
tru c ă se a ștepta ca acest consilier de încredere s ă fie mul țumit de aceast ă prob ă în plus, pe lâng ă
faptul c ă a acceptat o via ță cu ni ște p ărin ți care au tratat-o cu neîncredere și dispre ț în copil ărie. Am
întrebat-o pe clienta mea care a fost afirma ția, din cele spuse de acest membru argintiu al
consiliului, care a sus ținut-o cel mai mult în ultimele câteva secole. Mi-a r ăspuns: „Ceea ce ob ții din
fiecare via ță dificil ă este câ știgat pentru eternitate”.
În timp ce un ghid personal va verifica ulterior ca re ne-au fost obiectivele prioritare și ne va
analiza fiecare pas din via ță , B ătrânii pun întreb ări mai generale. Consiliul nu pune întreb ări despre
ultima via ță . Linia întreb ărilor ne urm ăre ște suma vie ților și ne acoper ă o zon ă mai larg ă a
progresului de autoîmplinire. B ătrânii vor s ă observe dac ă ne dezvolt ăm pe m ăsura poten țialului
nostru. Am ajuns la concluzia c ă discu țiile din cadrul comitetului sunt atent echilibrate de anumi ți
Bătrâni, al c ăror caracter și experien ță trecut ă sunt asem ănătoare cu cele ale sufletelor care li se
înf ăț ișeaz ă. Uneori observ o afinitate personal ă între un B ătrân și unul dintre clien ții mei. Anumi ți

125/226 Bătrâni par s ă se indentifice cu caracterul, puterea sau sl ăbiciunile, interesele și scopurile unui
suflet.
În ciuda celor expuse mai sus, trebuie s ă men ționez faptul c ă marea majoritate a oamenilor
afla ți sub hipnoz ă nu se simt prea apropia ți de B ătrânii din consiliul lor. Îi respect ă și îi venereaz ă,
dar nu au și acea afec țiune profund ă pe care o arat ă fa ță de ghizii lor spirituali. Din acest motiv,
cazul urm ător este unul excep țional.

Cazul 38
Dr. N: Vezi figuri noi în cadrul consiliului t ău comparativ cu ultima dat ă când ai ap ărut în fa ța
acestuia?
S.: (tres ărind brusc, apoi cu un adânc suspin de pl ăcere) ÎN SFÂR ȘIT! Rendar s-a întors. Vai,
mă bucur atât de mult s ă-l rev ăd!
Dr. N: Cine este Rendar?

Not ă: Subiectul tremur ă și nu r ăspunde.

Dr. N: Acum respir ă adânc și relaxeaz ă-te, ca s ă putem descoperi împreun ă ce se
întâmpl ă.Unde st ă Rendar?
S.: În stânga centrului mesei (înc ă pe gânduri). Ce mult a trecut…
Dr. N: Câ ți ani au trecut pe P ământ de când nu l-ai mai v ăzut pe Rendar?
S.: (în lacrimi, dup ă o lung ă pauz ă) Cam… trei mii de ani…
Dr. N: Asta trebuie s ă însemne multe vie ți pentru tine. De ce a lipsit Rendar atâta vreme?
S.: (înc ă în lacrimi, dar revenind la normal) Nu în țelege ți semnifica ția revenirii lui în consiliul
meu. Rendar este foarte b ătrân și în țelept… atât de… lini știt… era cu mine înainte ca vie țile mele pe
Pământ s ă fie atât de numeroase. Rendar mi-a spus c ă eram foarte promi ță tor și c ă m ă voi dezvolta
foarte repede – primeam misiuni importante – și apoi… (subiectul se opre ște, înecându-se din nou).
Dr. N: (blând) Te descurci bine. Te rog, continu ă și poveste ște-mi ce ți s-a întâmplat.
S.: (dup ă o alt ă pauz ă lung ă) Am… dec ăzut. Am intrat în capcana în care cad atâ ția dintre noi
aici. Am devenit prea încrez ător în puterile mele. Era amuzant s ă ai o pozi ție de conducere asupra
altora. Nu conta ce fel de corp aveam. Am devenit t ot mai indulgent cu mine însumi și tot mai
egoist cu fiecare via ță care trecea. Rendar m-a avertizat c ă îmi încetinesc progresul și i-am f ăcut
promisiuni pe care nu le-am ținut. Atâtea vie ți… irosite… Am aruncat atâtea oportunit ăț i… Și mi-am
lăsat cunoa șterea și puterea s ă fie corupte.
Dr. N: Bine, dar în mod evident lucrurile s-au schi mbat de curând, altfel Rendar nu ar fi aici,
nu?
S.: M-am str ăduit atât de mult s ă m ă îndrept în ultimii cinci sute de ani. S ă-mi pese de ceilal ți –
să m ă pun în serviciul altora – s ă simt compasiune – și acum îmi primesc r ăsplata. Rendar a venit
înapoi. (Subiectul începe s ă tremure puternic și nu mai poate vorbi).
Dr. N: (dup ă o pauz ă în care încerc s ă-mi lini ștesc clientul) Care e primul lucru pe care ți-l
spune Rendar când îl revezi dup ă atâta vreme?
S.: Îmi zâmbe ște cald și-mi zice: „E bine s ă lucrez din nou cu tine”.
Dr. N: A șa, pur și simplu? Numai atât?
S.: Nu e nevoie de nimic altceva. Simt puterea min ții lui extraordinare și știu c ă are din nou
încredere în viitorul meu.
Dr. N: Ce îi spui?
S.: Îi promit s ă nu mai repet aceast ă gre șeal ă.

Culoarea robei lui Rendar pare a fi de un violet fo sforescent. Obiectul vestimentar purtat atât
de ghizi, cât și de membrii consiliului este aproape întotdeauna r oba, descris ă uneori ca o tunic ă.
Spiritele nu au nevoie de îmbr ăcăminte, dar nici de cl ădiri în lumea spiritelor. Ca și în cazul altor
imagini pe care le au oamenii despre lumea spiritel or, și aceasta este una metaforic ă. Fiind energie

126/226 pur ă, B ătrânii au nuan țe închise de ro șu, dar culoarea acestor ve șminte de ceremonie poate varia.
Simbolismul purt ării lor confer ă demnitate, onoare și o nuan ță istoric ă în mintea celor care li se
înf ăț ișeaz ă. Oamenii asociaz ă robele cu domeniul juridic, academic și cu cel teologic din societatea
uman ă.
Exist ă multe indicii pe care un terapeut le poate ob ține de la subiec ții s ăi afla ți sub hipnoz ă,
prin întreb ări referitoare la culoarea tunicilor pe care le poa rt ă fiecare B ătrân din consiliul lor.
Aceste ve șminte apar pentru edificarea sufletelor de pe P ământ. Când am început s ă adun informa ții
despre varietatea culorilor robelor, b ănuiam c ă aceste diferen țe confer ă în min țile oamenilor un
statut sau un rang B ătrânilor. În perioada primelor mele investiga ții asupra acestui aspect din lumea
spiritelor, puneam întreb ări bazându-m ă pe presupunerea mea gre șit ă despre autoritate. Am
observat apoi c ă îmbr ăcămintea acestor fiin țe, pozi ția lor la mas ă și gradul lor de participare nu erau
rezultatul unei ierarhii.
Cel mai des clien ții mei v ăd robe albe și violete. De vreme ce sunt culori aflate la capete le
opuse ale spectrului, acest lucru poate p ărea nefiresc. Cu toate c ă, a șa cum a explicat subiectul
cazului 31, albul este o energie receptiv ă pentru încep ători și în acela și timp o culoare propice
transferului de gânduri sau interven ției pe care cei avansa ți le pot face. Aceast ă energie alb ă a
sufletelor mai tinere denot ă un proces de continu ă reînnoire și autopurificare. Pentru cele mai
avansate, semnific ă puritate și claritate. Motivul pentru care robele albe sunt a tât de frecvent v ăzute
la membrii consiliilor – și la ghizii care ne întâmpin ă la intrarea în lumea spiritelor – este acela c ă
albul reprezint ă transmiterea de cunoa ștere și de în țelepciune. Tunicile de energie alb ă sau albul
aurei unei fiin țe luminate semnific ă armonizarea și uniunea gândului cu energia universal ă.
Violet este culoarea în țelepciunii și a în țelegerii profunde. Membrii consiliului cu robe viol ete
și mov reflect ă abilitatea lor de a guverna problemele sufletelor care li se înf ăț ișeaz ă cu bun ăvoin ța
și dragostea izvorâte din vasta lor experien ță . Aceste culori ale energiei reflectate asupra robe i unui
Bătrân au calitatea ideal ă a perfec țiunii, r ăsfrânt ă asupra purt ătorilor lor de c ătre clien ții mei. Robele
negre nu sunt v ăzute niciodat ă, dar, arareori, câte un subiect mai pesimist îi nu me ște pe B ătrâni
„judec ători” atunci când intr ă pentru prima dat ă în sala consiliului. O dat ă intrat îns ă, nici un suflet
nu percepe aceast ă camer ă a consiliului ca pe o sal ă de judecat ă.
Membrii consiliului pot fi v ăzu ți purtând glugi, p ălării cu patru col țuri, toate acestea având un
aer antic. Glugile sunt, de obicei, trase de pe cap , ceea ce este mai pu țin amenin ță tor pentru cel care
le vede. Aceste imagini îmi aduc aminte de ordinele religioase, cum ar fi cel Dominican, în care se
poart ă glugi și robe albe.
Aceste influen țe p ământe ști r ăsfrânte asupra robelor și tunicilor coboar ă mult în istoria noastr ă.
Îmbr ăcămintea și accesoriile B ătrânilor despre care vorbesc subiec ții mei sunt moduri de a insufla
respect fa ță de aceste fiin țe în țelepte care, asemenea oracolelor, interpreteaz ă evenimentele din
existen ța unui suflet. Urm ătorul caz apar ține unui suflet de nivelul I a c ărui ultim ă via ță s-a încheiat
în 1937 și care abia a intrat în camera consiliului.

Cazul 39
Dr. N: Câ ți B ătrâni sunt în consiliul t ău?
S.: A ș prefera s ă le spun Cei în țelep ți. Sunt șase și stau la mas ă.
Dr. N: Spune-mi ce poart ă fiecare dintre ei și ce impresie î ți face acest lucru?
S.: (pauz ă) P ăi, cel din mijloc are o rob ă violet ă, iar ale celorlal ți sunt combina ții între alb și
mov… ah… cu excep ția celei din dreapta… este îmbr ăcat ă în alb, cu pu țin galben. Pare mai interesat ă
de mine decât ceilal ți.
Dr. N: Ce înseamn ă toate aceste culori pentru tine?
S.: Depind, într-un fel, de via ța pe care am tr ăit-o. În țeleptul în alb din dreapta vrea s ă v ăd
lucrurile mai clar. Persoana cu rob ă galben ă… are ceva de-a face cu felul în care ofer și primesc aju-
tor… dar nu știu în ce fel m ă prive ște asta acum. Îmi aduc aminte c ă altcineva era în locul ei în urm ă
cu dou ă vie ți și purta o rob ă stacojie. S-a întâmplat pe când m-am întors acas ă (în lumea spiritelor)
dup ă o via ță în care am fost infirm.

127/226 Dr. N: Ce ai gândit când i-ai v ăzut roba ro șie, acum dou ă vie ți?
S.: Este ceva fizic – o culoare orientat ă spre trup. Cea în stacojiu se ocupa de influen țele
karmice ale acelui corp. Eram chiar epuizat și mânios dup ă acea via ță . Mai era și cineva îmbr ăcat în
verde, pe care nu îl v ăd acum.
Dr. N: De ce verde?
S.: Ei sunt pricepu ți la vindecare… fizic ă și mental ă.
Dr. N: Și este un fapt obi șnuit s ă observi toate aceste culori la robele celor din co nsiliu?
S.: De fapt, nu. De cele mai multe ori îi v ăd purtând aproape acelea și nuan țe de ro șu. De data
asta trebuie s ă primesc un mesaj special.
Dr. N: S ă vorbim despre cel din mijloc, cu roba violet ă. Crezi c ă este cineva important?
S.: (râde de mine) Hei, to ți sunt importan ți!
Dr. N: Bine, atunci cineva mai important pentru tin e decât ceilal ți.
S.: Mda, este conduc ătorul. El controleaz ă aproape totul.
Dr. N: De ce crezi c ă e a șa?
S.: Pentru c ă ceilal ți par s ă cedeze în fa ța lui. El conduce lucrurile. Cel mai adesea, ceilal ți
vorbesc prin el.
Dr. N: Îi știi numele?
S.: (râde) Nici vorb ă! Nu frecvent ăm acelea și cercuri pe aici.
Dr. N: Cum a început întrunirea?
S.: Conduc ătorul îmi spune: „Bine ai venit. Ne bucur ăm c ă te avem din nou printre noi”.
Dr. N: Tu ce spui?
S.: „Mul țumesc”- dar gândesc: „Sper c ă totul o s ă mearg ă bine”.
Dr. N: Ce fel de gânduri prime ști de la cel care conduce discu ția?
S.: Nu vrea s ă simt c ă în țelep ții îmi sunt atât de superiori, încât s ă nu pot vorbi cu ei. Aceast ă
întâlnire este pentru mine. Apoi spune: „Ce crezi d espre progresul t ău de când ne-am v ăzut ultima
dat ă? Ai înv ăț at ceva nou despre care putem vorbi?” (pauz ă) A șa încep aceste întâlniri. Vor s ă aud ă
ce am de zis.
Dr. N: Te sim ți mai relaxat acum?
S.: Da.
Dr. N: Spune-mi câte ceva despre cum se petrec lucr urile de acum încolo.
S.: (pauz ă) începem cu ce am f ăcut bine. Am avut o companie de succes cu mul ți angaja ți în
via ța care tocmai s-a terminat, întorc asta pe toate fe țele în mintea mea. Vreau s ă fac o impresie
bun ă spunându-le despre contribu țiile mele caritabile – știi, lucrurile bune pe care le-am f ăcut
(pauz ă)- apoi discu ția continu ă despre felul în care am condus compania… inabili tatea mea de a
evita conflictele – neîn țelegeri și certuri cu angaja ții mei. (Subiectul devine agitat) Este atât de
frustrant… M ă str ăduiesc… dar apoi…(se opre ște).
Dr. N:Te rog, continu ă. Ghidul t ău te ajut ă în vreun fel acum?
S.: Ghidul meu, Joaquin, vorbe ște din spatele meu. Rezum ă p ărțile importante din via ța mea și
modul prin care am contribuit în societate, prin an gaj ările pe care le-am f ăcut în timpul crizei
economice.
Dr. N: Mi se pare bine. Te mul țume ște modul în care te prezint ă Joaquin în fa ța Celor în țelep ți?
S.: P ăi, da. Prezint ă ce am vrut s ă fac și ce s-a întâmplat în realitate. Tonul s ău este egal.
Joaquin nu m ă sus ține și nu m ă laud ă. Pur și simplu, relateaz ă participarea mea la ni ște evenimente
în timpul unei perioade grele din America.
Dr. N: Îl vezi pe Joaquin ca pe avocatul t ău?
S.: (scurt) Nu, lucrurile nu stau a șa aici.
Dr. N: Joaquin este obiectiv în prezentarea faptelo r din via ța ta?
S.: Da, dar abia dac ă am început. Îmi formez gândurile despre cât de bin e mi-am între ținut
familia, asta se cam amestec ă și cu via ța mea profesional ă… Nu-mi pot scoate din minte cum mi-am
tratat angaja ții. Chiar m ă deranjeaz ă. Joaquin a t ăcut acum – nu vrea s ă se bage în gândurile mele.
Dr. N: S ă ne concentr ăm pe gândurile tale și ale Consiliului în țelep ților. Continu ă, te rog.

128/226 S.: Încerc s ă le anticipez întreb ările. Știu c ă mi-a pl ăcut s ă strâng avere în timpul vie ții. M ă
întreab ă de ce și le r ăspund c ă m-a f ăcut s ă m ă simt valoros ca om, dar am c ălcat pe oameni. Apoi
evoc ă ac țiuni similare din alte vie ți… Și m ă întreab ă dac ă eu cred c ă fac progrese.
Dr. N: Crezi c ă probele lor din alte vie ți pericliteaz ă în vreun fel rezultatele din via ța pe care o
tr ăie ști acum?
S.: Nu, întreb ările lor nu sunt periculoase sau duplicitare. E bin e din punctul ăsta de vedere, dar
acum m ă gândesc din nou la actele mele de caritate ca la c eva ce ar fi trebuit s ă fac mai mult…
apoi…(se opre ște)
Dr. N: (încurajator) Te descurci foarte bine. Spune -mi ce se întâmpl ă mai departe.
S.: În țeleptul din centru… mintea lui puternic ă m ă înconjoar ă.
Dr. N: Ce î ți comunic ă, mai exact?
S.: (încet) Iat ă ce aud în mintea mea: „Emmanual, nu suntem aici ca s ă te judec ăm, ca s ă te
pedepsim sau ca s ă î ți oprim ăm gândurile. Vrem s ă te vezi prin ochii no ștri, dac ă po ți. Asta
înseamn ă s ă te ier ți. Este aspectul cel mai provocator din timpul pe c are îl petreci cu noi, pentru c ă
dorim s ă te accep ți a șa cum e ști și cu aceea și dragoste necondi ționat ă cu care te privim. Suntem aici
ca s ă te ajut ăm în ceea ce ai de f ăcut pe P ământ. Ți-am amintit de episodul cu autobuzul”.
Dr. N: Episodul cu autobuzul – ce însemn ă?
S.: (pauz ă) Și eu am fost nedumerit. M ă uit la Joaquin pentru ajutor.
Dr. N: Spune-mi ce se întâmpl ă mai departe, Emmanual.
S.: În țeleptul din mijloc… gândurile lui vin din nou la mine. „Nu î ți aduci aminte episodul?
Femeia pe care ai ajutat-o în sta ția de autobuz?”. Am spus: „Nu, nu-mi aduc aminte.” Apoi a șteapt ă
să-mi amintesc și cineva îmi trimite o imagine în minte. Încep s ă v ăd… era o femeie… Într-o zi…
Mergeam spre birou și aveam o serviet ă în mân ă. M ă gr ăbeam. Apoi am auzit-o plângând încet în
stânga mea. St ătea în sta ția de autobuz, pe bordur ă. S-a întâmplat în timpul recesiunii și oamenii
erau dispera ți. M-am oprit. Apoi, dintr-un impuls, m-am a șezat lâng ă ca și am cuprins-o cu bra țul,
încercând s ă o lini ștesc. Era ceva foarte neobi șnuit pentru mine s ă fac a șa ceva. (pauz ă) Doamne,
așa ceva îi intereseaz ă? Am stat cu femeia aceea câteva minute, înainte s ă vin ă autobuzul. Nu am
mai rev ăzut-o niciodat ă.
Dr. N: Ce crezi despre faptul c ă în țeleptul a evocat acest episod în timpul înf ăț ișă rii tale?
S.: E o nebunie! O via ță întreag ă am dat bani de poman ă și ei sunt interesa ți de asta! Nu i-am
dat nici un ban acelei femei, doar am vorbit…

Când am evaluat întâlnirea aceasta cu clientul meu, i-am reamintit de ce cred c ă femeia
zâmbitoare din dreapta purta galben. Ar fi putut fi o recunoa ștere a actului s ău spontan de ajutor
pentru o necunoscut ă, în sta ția de autobuz. Sufletele mai pu țin avansate au deseori probleme de
memorie în fa ța consiliilor lor. În timp ce sunt absorbite de ele însele, pot sc ăpa ceea ce este
important. Lui Emmanual i-a fost mil ă de femeia din sta ția de autobuz. De și era gr ăbit s ă ajung ă la
birou, s-a a șezat lâng ă ea. Gestul lui de compasiune nu a durat mult. Totu și, în acele momente, am
în țeles c ă Emmanual a privit-o în ochi și i-a spus c ă î și va dep ăș i problemele, pentru c ă era convins
că ea poate fi tare. Femeia s-a oprit din plâns și când a venit autobuzul s-a ridicat și l-a asigurat c ă
se simte bine. Apoi el s-a gr ăbit și a uitat definitiv de fapta sa bun ă.
Episodul din sta ția de autobuz pare s ă fie minor, comparat cu o via ță întreag ă de alte
întâmpl ări. Nu a fost îns ă un act minor pentru cei din consiliu. În via ță sunt multe gesturi care ne
ridic ă. Dar atât de scurte, c ă nici nu ne d ăm seama de importan ța lor. În via ța spiritelor nici o fapt ă
nu este lipsit ă de semnifica ție. Nimic nu r ămâne neînregistrat.
Nu exist ă reguli stricte în ce prive ște însemn ătatea culorii robelor pe care B ătrânii aleg s ă le
arate sufletelor care li se înf ăț ișeaz ă. de exemplu, robele violete purtate de membrii con siliului din
cazul anterior erau legate de nevoia lui Emmanual d e a-și p ăstra pasiunea pentru via ță în condi țiile
în care, într-o via ță trecut ă, avusese trupul bolnav. Mai departe am s ă explic semnifica ția altor
simboluri purtate de membrii consiliului. O rob ă sau o piatr ă violet ă pe un medalion sau inel ar ătate
de un B ătrân pot avea diverse semnifica ții în func ție de context. Ro șul este culoarea pasiunii și a

129/226 intensit ăț ii, iar Emmanual a v ăzut o rob ă stacojie dup ă o via ță marcat ă de incapacit ăț i fizice. În alt
caz, un B ătrân purta un medalion ro șu pentru a ilustra nevoia sufletului de a da dovad ă de mai mult ă
pasiune pentru adev ăr decât ar ătase în via ța anterioar ă. Varia țiile subtile de traducere a culorilor
vizualizate în timpul întâlnirilor cu aceste consil ii sunt unice, în func ție de percep ția fiec ărui suflet.
Așa cum m ărturisea unul dintre subiec ții mei:

Felul în care sunt îmbr ăca ți membrii consiliului meu arat ă st ăpânirea unui anumit
domeniu de c ătre fiecare. Culorile pe care le arat ă în diferite forme se leag ă, de asemenea, de
subiectul discutat. Acestea reprezint ă cadouri pe care membrii consiliului mi le fac. Nic i unul
dintre în țelep ți nu este mai mare în grad decât cel ălalt, pentru c ă fiecare reprezint ă un aspect
al perfec țiunii ultime.

Semne și simboluri
Înc ă din zorii istoriei umane, rasa noastr ă a c ăutat în țelesuri spirituale ascunse prin
interpretarea celor v ăzute în jurul nostru, îmi amintesc cum m-am sim țit urcând în sanctuarele
datând din paleolitic, aflate în pe șterile din valea Dordogne din Fran ța. Înăuntrul acestor grote e ști
transportat în epoca de piatr ă gra ție artei simbolice înf ăț ișate pe pere ți. Acestea sunt printre primele
reprezent ări pe care le avem despre con știin ța spiritual ă a oamenilor. De mii de ani culturile
primitive din întreaga lume au folosit picturile pe stânci și pictogramele pentru a reprezenta idei
legate de mister, fertilitate, hran ă, curaj și moarte.
Într-adev ăr, de-a lungul multor secole noi am c ăutat revela ții personale în semnele primite de la
supranatural. Primele indicii de acest gen au fost luate din lumea animalelor, a pietrelor și chiar din
fenomenele naturii. Folosim simboluri de toate felu rile ca întruchipare a puterii și ca instrumente ale
în țelegerii și ale autodezvolt ării. Interconexiunile culturale antice cu simbolism ul mistic au fost
adesea asociate cu dorin ța sinelui nostru superior de a se transfigura mai p resus de partea primitiv ă
a naturii umane. Ritualurile și simbolurile societ ăț ilor mistice secrete, cum sunt acelea ale
gnosticilor și ale cabali știlor, pot fi ni ște reprezent ări reu șite ale memoriei sufletului pe P ământ, ca
și ale memoriei umane în lumea spiritelor.
Probabil c ă n-ar trebui s ă fiu surprins de faptul c ă am descoperit în lumea spiritelor anumite
embleme reprezentând simboluri cu o anumit ă semnifica ție. Ca și în cazul altor obiecte fizice
vizualizate de c ătre subiec ți în timpul hipnozei, emblemele purtate de B ătrâni sunt legate de
experien țele trecute ale subiec ților mei. Atunci de ce n-am lua cu noi pe P ământ și mesaje provenite
din timpul consiliului, prin intermediul min ții sufletului nostru? Antropologii care au studiat
tăbli țele de lut, sigiliile, pietrele, scarabeii și amuletele din trecutul nostru cred c ă influen ța acestora
manifestat ă atât asupra observatorului, cât și acelora care le poart ă transcende via ța fizic ă, intrând în
domeniul sufletelor neîncarnate. Acest obicei e con tinuat și azi prin pandantive gravate, inele și
talismane. Mul ți oameni care poart ă aceste amulete simbolice cred c ă îi protejeaz ă, dar și c ă
reprezint ă ni ște simboluri ale propriilor puteri și șanse. Cazurile care urmeaz ă pot arunca o raz ă de
lumin ă asupra originii sentimentelor noastre referitoare la semnele profetice.
Aproape jum ătate dintre subiec ții mei v ăd medalioane la gâtul unuia sau mai multora dintre
Bătrânii din consiliul lor. Ceilal ți clien ți ai mei nu observ ă nici un fel de obiect. Sincer vorbind, nu
am descoperit nici o corela ție între aceste dou ă categorii de clien ți, nici în ceea ce prive ște nivelul
lor de dezvoltare, nici în alt sens. Circa 85% dint re cei care v ăd un astfel de medalion îl vizualizeaz ă
sub o form ă circular ă. Mai sunt și dintre aceia care le percep într-o form ă p ătrat ă, triunghiular ă sau
de stea (unele fiind vizualizate chiar tridimension al). Toate aceste configura ții ale medalioanelor,
asociate cu ceea ce este gravat pe ele, au o semnif ica ție și reprezint ă continuitatea spiritual ă a
dezvolt ării sufletului, atât din punct de vedere moral, cât și spiritual.
Medalioanele sunt purtate, de regul ă, atârnate de un lan ț sau, uneori, de un șnur. De obicei,
discul metalic este de aur, dar poate fi și din argint sau din bronz. Cei mai mul ți dintre clien ți se

130/226 concentreaz ă asupra unui singur medalion, care e întotdeauna ce l purtat de B ătrânul care conduce
discu ția. În general, acest B ătrân este a șezat chiar în fa ța sufletului.

Cazul 40
Dr. N: Câ ți membri ai consiliului stau în fa ța ta?
S.: Cinci.
Dr. N: Cum sunt îmbr ăca ți?
S.: To ți au robe albe.
Dr. N: A ș vrea s ă te ui ți cu aten ție – vezi vreuna dintre aceste fiin țe în țelepte c ă poart ă și
altceva deasupra tunicii? Dac ă nu observi nimic, nu este nici o problem ă, eram doar curios.
S.: (pauz ă) Ei bine, cel din centru are ceva în jurul gâtului .
Dr. N: Te rog s ă-mi descrii ceea ce vezi.
S.: Nu știu. E atârnat pe un lan ț.
Dr. N: Ce anume?
S.: Ceva rotund, un disc de metal.
Dr. N: (pun întotdeauna aceast ă întrebare) E cam de m ărimea unui grapefruit, a unei portocale
sau a unei nuci?
S.: (r ăspunsul pe care-l primesc de obicei) A unei portoca le.
Dr. N: Ce culoare are acest ornament?
S.: Aurie.
Dr. N: Ce crezi c ă reprezint ă acest medalion auriu?
S.: (de asemenea, r ăspunsul obi șnuit) O, probabil c ă este un fel de semn distinctiv sau emblema
domeniului pe care îl reprezint ă acest B ătrân.
Dr. N: Chiar a șa. Crezi c ă e obligatoriu ca membrii consiliului s ă poarte embleme care s ă
indice pozi ția fiec ăruia sau ce talent anume are fiecare?
S.: (confuz) Bine… nu știu… vreau s ă spun… cum a ș putea ști?
Dr. N: Hai s ă nu renun ță m atât de u șor la acest punct. Am putea s ă înv ăță m amândoi câte ceva.
S.: (nu r ăspunde)
Dr. N: Descrie-mi, te rog, ceea ce observi pe medal ionul de aur.
S.: (r ăspunsul pe care îl primesc de obicei) Nu pot vedea prea bine.
Dr. N: A ș vrea s ă te apropii pu țin, pentru a putea vedea mai clar emblema.
S.: (împotrivindu-se) Nu știu dac ă ar fi indicat.
Dr. N: Hai s ă o lu ăm logic. Dac ă n-ar fi trebuit s ă vezi aceast ă emblem ă, conduc ătorul discu ției
nu ți-ar fi permis acest lucru. Gânde ște-te la logica explica ției. Ar fi normal ca aceste fiin țe foarte
evoluate s ă-și expun ă podoabele pe robele lor dac ă n-ar fi trebuit s ă le remarci? Și de ce ar fi avut,
oare, nevoie s ă și le expun ă pentru ei în șiși?
S.: Cred c ă ai dreptate (împotrivindu-se înc ă). Cred c ă nu va fi nici o problem ă dac ă m-aș
apropia pu țin.
Dr. N: A șa cum știi, faptul c ă-mi vorbe ști despre aceasta nu reprezint ă o înc ălcare a
confiden țialit ăț ii. Uit ă-te la expresia fe ței B ătrânului care poart ă emblema. El știe la ce te gânde ști.
Spune-mi, ce anume vezi?
S.: O expresie amabil ă… serviabil ă.
Dr. N: Atunci sunt sigur c ă nu vrea s ă scapi ceva legat de aceast ă întâlnire. Apropie-te și
spune-mi ce observi pe discul de metal.
S.: (cu mai mult ă siguran ță acum) Nu pot interpreta inscrip ția, arat ă ca o dantel ă filigranat ă, dar
în mijloc, pe partea ridicat ă a discului, v ăd o pisic ă mare cu gura deschis ă.
Dr. N: D ă-mi mai multe detalii despre aceast ă pisic ă. E una domestic ă?
S.: (cu mai mult ă for ță ) Nu, e profilul unui leu de munte, cu o fa ță fioroas ă și cu col ții mari.
Dr. N: Altceva?
S.: (recunoscând imaginea) Oh, este o mân ă ce ține un pumnal la gâtul leului, (pauz ă lung ă)
Ah… da…

131/226 Dr. N: Acum știi despre ce este vorba, nu-i a șa?
S.: (încet) Da, cred c ă da. E din via ța mea indian ă.
Dr. N: Nu am vorbit despre aceast ă via ță . Spune-mi, te rog, când și unde a avut loc aceast ă
via ță și care este leg ătura sa cu leul.

Aceast ă client ă, al c ărei nume spiritual este Wan, a început prin a-mi ex plica c ă în 1740 era o
tân ără femeie indianc ă în America de Nord. Într-o zi, se afla afar ă, în p ădure, dezgropând r ădăcini
împreun ă cu cei doi copii ai ei. B ărba ții din sat erau la vân ătoare. Deodat ă, a v ăzut o pum ă s ărind
dintr-un copac și îndreptându-se spre copii. Wan și-a sc ăpat co șul și a fugit direct spre aceasta. Mi-a
spus: „Am avut timp numai s ă-mi scot cu țitul – apoi era deasupra mea. Chiar înainte ca puma s ă m ă
ucid ă, am reu șit s ă-i înfig cu țitul adânc în gât. Mai târziu, b ărba ții ne-au g ăsit moarte, dar copiii
erau în siguran ță .” Când am întrebat-o pe Wan de ce crede c ă îi era ar ătat ă aceast ă emblem ă a
pisicii, mi-a r ăspuns: „Pentru a scoate în eviden ță faptul c ă în aceast ă situa ție am dat dovad ă de
curaj, lucru pe care trebuia s ă îl fac și în alte vie ți.”
La sfâr șitul ședin țelor mele verific întotdeauna, cu ajutorul unei sug estii posthipnotice,
desenele încrustate pe medalioane. Îmi pun clien ții s ă îmi deseneze ce au v ăzut. Imaginea
întâmpl ării vizualizate de Wan este redat ă în figura 9A.
Desenul mâinii indiencei Wan ucigând leul de munte redat pe medalion avea inten ția de a-i
transmite clientei mele un mesaj puternic de capaci tate și curaj. Clienta mea venise la mine, fiindc ă
se temea s ă nu moar ă la vârsta de treizeci și nou ă de ani, fratele ei decedând cu doi ani înainte de
împlinirea acestei vârste, în timp ce conducea cu n echibzuin ță . Ea tocmai împlinise treizeci și nou ă
de ani și am descoperit împreun ă c ă de acest punct se lega o tr ăsătur ă subtil ă a existen ței sale.
În cursul ședin ței noastre, clienta mea a aflat c ă în via ța care a urmat vie ții indiene, ea și cei doi
copii ai s ăi au fost abandona ți de so țul ei, care era vân ător, într-o caban ă din Wyoming, în timpul
unei ierni aspre din secolul al XIX-lea. Acest so ț, care fusese în via ța actual ă fratele ei, era f ără
astâmp ăr și dorea s ă se elibereze de responsabilit ăț ile familiale. Astfel, acest caz implica un transfe r
karmic al rolurilor jucate în via ța femeii de un suflet nelini știt din grupul ci, care a trecut de la a fi
un so ț r ătăcitor în secolul al XIX-lea la un frate destul de s ălbatic în secolul al XX-lea.
Wan mi-a spus c ă în via ța în care fusese so ția abandonat ă a vân ătorului nu luptase destul de
mult pentru a se salva pe sine și pe copiii ei – punându- și înc ălță rile de iarn ă, luând un pachet în
spate și încercând s ă ajung ă în zonele locuite cât timp mai avea înc ă mâncare, îi era team ă, dar și
sperase c ă so țul ei se va întoarce înainte ca ca și copiii s ă moar ă de foame. Consiliul i-a ar ătat
indiencei Wan medalionul ce înf ăț ișa leul nu numai pentru a-i oferi o contrapondere a lipsei de
hot ărâre de care d ăduse dovad ă în via ța din Wyoming, dar și pentru teama ei de azi. M ă bucur c ă
Wan a în țeles în ședin ța noastr ă mesajul contemporan al acestui simbol al curajului , pentru c ă
sufletul fratelui ei s-a oferit voluntar pentru ace ast ă via ță scurt ă atât pentru a o testa înc ă o dat ă pe
clienta mea, cât și pentru a lucra asupra propriei sale karme de a-i abandona pe ceilal ți.
Știu c ă pare ciudat ca aceste f ăpturi eterice din consiliu s ă fie v ăzute de suflete ca având
corpuri de energie luminoas ă sub o form ă uman ă și purtând robe cu ornamente. Când am observat
pentru prima dat ă medalioanele, m-am întrebat dac ă nu cumva erau însemne ale unei autorit ăț i. Am
aflat apoi c ă aceste pandantive și desenele lor nu au nimic în comun cu statutul B ătrânilor în cadrul
consiliului, fiind menite numai s ă ofere un mesaj inspirator sufletelor ce se înf ăț ișeaz ă înaintea
acestora. Asemenea multor aspecte ale lumii spirite lor, nici aceste simboluri nu mi s-au dezv ăluit
ușor.
Când am început s ă-mi chestionez subiec ții despre emblemele în cauz ă, întreb ările mele au
primit r ăspunsuri enigmatice, de genul c ă reprezent ările medalioanelor sunt insondabile sau c ă
Bătrânii st ăteau la o distan ță prea mare pentru a se putea distinge ce reprezenta u. Mult ă vreme am
acceptat aceste explica ții. Apoi am schimbat tactica. A șa cum se poate vedea din ultimul caz, acum
le spun subiec ților c ă nu are sens ca B ătrânii s ă poarte o insign ă pentru recunoa ștere reciproc ă.
Având în vedere c ă aceste f ăpturi în țelepte știu deja totul despre ele însele, aceste medalioane

132/226 trebuie s ă fie menite spre folosul sufletului pe care îl inte rvieveaz ă. Pot fi schimbate în timp, dac ă o
lec ție karmic ă este înv ăț at ă; totu și, unele scene par s ă nu se modifice deloc.

Figura 9. Aceste desene nu sunt reproduse la scara de 1:1. Sufletele le v ăd având diferite
mărimi și culori, dar aproape întotdeauna sunt rotunde și atârn ă la gâtul B ătrânilor. Toate
emblemele par c ă au pe margine dou ă cercuri în care sunt scrise lucruri indescifrabile .

133/226

O dat ă ce o persoan ă aflat ă sub hipnoz ă realizeaz ă c ă emblemele nu sunt simbolurile unei
societ ăț i secrete, ci c ă apar țin numai propriului lor consiliu, devine mai deschi s ă. Acest lucru per-
mite clientului s ă fac ă distinc ția mental ă între a fi un observator, prizonier al unui evenim ent asupra
căruia nu are nici un control, și un participant activ. R ăspunsurile se îmbun ătăț esc, datorit ă faptului
că îi dau clientului posibilitatea de a recunoa ște ceea ce îi apar ține deja, în mod esen țial, în calitatea
sa de suflet. Terapia pe care o pot utiliza în via ța lor actual ă, pornind din acest punct al întrunirilor
consiliului, situat în via ța de dintre vie ți, î și merit ă efortul. Pasajele din cazul urm ător sunt
neobi șnuite, deoarece subiectul cunoa ște numele a trei membri ai consiliului s ău, fiecare dintre
ace știa având un medalion. Desenul emblemei pre ședintelui consiliului este redat în figura 9B.

Cazul 41
Dr. N: Prive ște atent și descrie-mi, te rog, emblema purtat ă de pre ședintele consiliului t ău.
S.: Drit poart ă un cap de vultur în relief, a șezat piezi ș pe discul de aur. Pliscul p ăsării este larg
deschis. Îi pot vedea limba.
Dr. N: Ok, ce înseamn ă toate acestea pentru tine?

134/226 S.: Drit îmi transmite mesajul de a zbura sus și de a striga în t ăcere.
Dr. N: Îmi po ți spune mai multe despre asta?
S.: Drit spune c ă trebuie s ă lupt cu t ăcerea în via ță . Nu pot tr ăi tot timpul numai în lumea mea.
Dac ă nu izbucnesc și nu m ă înal ț deasupra împrejur ărilor vie ții, nu voi progresa.
Dr. N: Și cum r ăspunzi mesajului lui Drit?
S.: Nu pot accepta – îi zic lui Drit c ă ceilal ți f ăceau destul zgomot în via ța mea anterioar ă. Nu
era nevoie s ă mai adaug și eu.
Dr. N: Ce r ăspunde Drit?
S.: C ă a ș fi putut s ă fac lumea mai zgomotoas ă – dar mai bun ă – fiind mai comunicativ fa ță de
ceea ce știam c ă este adev ărat.
Dr. N: E ști de acord cu aprecierea lui?
S.: (pauz ă) Cred c ă… probabil c ă a ș fi putut s ă m ă implic mai mult… atr ăgându-i și pe ceilal ți…
și luptând pentru convingerile mele.
Dr. N: Vezi întotdeauna dup ă vie țile tale acest desen cu reprezentarea vulturului?
S.: Nu, doar atunci când revin la vechile mele tipa re de t ăcere. Câteodat ă discul lui este gol.
Dr. N: Ai acelea și probleme și în via ța actual ă?
S.: Da, tocmai de aceea am venit la tine și tot din acest motiv mi-a amintit Drit de aceast ă
lec ție.
Dr. N: Mai poart ă și altcineva din consiliul t ău vreo emblem ă?
S.: Da, Tom. El st ă în dreapta lui Drit.
Dr. N: Descrie-mi, te rog, desenul medalionului lui Tom.
S.: Poart ă o emblem ă pe care e gravat un ciorchine de struguri aurii.
Dr. N: Vrei s ă spui c ă strugurii sunt aurii, în loc s ă apar ă în culorile lor naturale?
S.: (ridicând din umeri) Da, sunt aurii, pentru c ă discul are aceast ă culoare. Emblemele sunt
întotdeauna metalice.
Dr. N: De ce?
S.: Nu sunt foarte sigur. Pentru mine, reprezint ă ni ște obiecte pre țioase și durabile.
Dr. N: Ce semnific ă pentru tine acest ciorchine de struguri?
S.: (pauz ă) Tom poart ă semnul… fructului vie ții… care poate fi atât mâncat… cât și… absorbit…
ceea ce înseamn ă a cre ște cu în țelepciune
Dr. N: De ce un ciorchine de struguri și nu, s ă spunem, un m ăr?
S.: Ciorchinele de struguri nu reprezint ă doar un singur fruct – ci multipli ai aceluia și fruct…
absorbirea diferitelor aspecte ale aceluia și întreg.
Dr. N: N-ai vrea s ă-mi detaliezi acest mesaj al lui Tom?
S.: Prin absorb ția acestui simbol – a fiec ărui strugure – în mine, voi cre ște și m ă voi dezvolta în
urma fiec ărei experien țe.
Dr. N: Mai poart ă și al ți membri ai consiliului t ău embleme?
S.: (pauz ă) Shai, ea poart ă emblema unei chei, spre a-mi aminti s ă deschid u șa în țelepciunii și,
făcând asta, s ă accept faptul c ă r ăspunsurile la problemele mele se afl ă în capacitatea mea de a le
rezolva.

În cazul 41, desenul vulturului a avut cea mai mare importan ță . Reprezentarea p ăsărilor pe
medalioane nu e neobi șnuit ă. Un b ărbat mi-a spus c ă pre ședintele consiliului s ău purta emblema
unor pene de pas ăre cu un ciuline în centru, pentru a-i aminti de o serie de vie ți tr ăite în Sco ția. El
mi-a relatat: „În cursul acelor vie ți, am luptat ca membru al unui clan pentru libertat ea poporului
meu împotriva opresiunii britanice”.
O client ă a v ăzut c ă un B ătrân purta o emblem ă în form ă de leb ădă, ceea ce denot ă maturizarea
prin schimbare. Ea a declarat: „Mi se aminte ște c ă la na ștere aceast ă creatur ă frumoas ă este stân-
gace și nu poate zbura. Aceasta reprezint ă propria-mi metamorfoz ă din „r ăț ușca cea urât ă” în cineva
impozant – o persoan ă productiv ă în ultima mea serie de vie ți.” Uneori sunt v ăzute și medalioane

135/226 reprezentând un pe ște. Un client mi-a spus c ă pentru el acest simbol semnific ă o creatur ă care poate
înota împotriva curentului, fiind totu și în armonic cu mediul s ău înconjur ător.
Dintr-un motiv sau altul, figurile umane sunt remar cate rar pe emblemele membrilor
consiliului. Când aud despre existen ța lor, consider în țelesurile lor simbolice cel pu țin interesante.
Pentru a ilustra reprezentarea unei figuri umane pe un medalion, indic cititorului figura 9C. Aceasta
reprezint ă cazul unei femei de treizeci de ani numit ă Noreen, care a venit la mine pentru c ă nu mai
dorea s ă tr ăiasc ă. So țul ei se sinucisese cu câteva luni în urm ă, iar ca voia s ă-l urmeze. În timpul
ședin ței am descoperit c ă sufletul ei pereche î și pierduse via ța într-un accident forestier, la vârsta de
dou ăzeci și șase de ani, în timpul vie ții lor anterioare petrecute împreun ă.
Orice cuplu are în via ță propriul drum karmic, fapt ce poate implica diferi tele probleme ale
fiec ăruia. Totu și, acestea sunt frecvent împletite, când sufletele din acela și grup matc ă sunt de acord
să coopereze, în special într-o c ăsnicie. Noreen nu s-a descurcat bine în via ța ei anterioar ă ca tân ără
văduv ă, în special în ceea ce prive ște refuzul ei de a- și deschide inima altcuiva. În acea via ță ,
Noreen nu a putut fi consolat ă și a murit marcat ă de am ărăciunea r ănilor emo ționale pe care și le
indusese ea îns ăș i.
Pe când se înf ăț ișa înaintea consiliului ci, la sfâr șitul acelei vie ți, pre ședintele acestuia i-a spus:
„Nu ți-ai l ăsat spiritul s ă creasc ă, nu-i a șa?”. Aparent, femeii i-a fost prezentat ă aceea și lec ție în
via ța ei actual ă, pentru a vedea cum se va descurca. Vreau s ă subliniez c ă nu din acest motiv s-a
sinucis so țul ei. Am avut cazuri în care unul dintre so ți avea s ă aleag ă inten ționat un trup cu o
probabilitate mare de a muri tân ăr dintr-o mul țime de cauze naturale, pentru a permite partenerulu i
supravie țuitor s ă lucreze asupra durerii într-un mod mai natural. Si nuciderea nu face parte dintre
aceste op țiuni. Sinuciderea unei persoane tinere, s ănătoase din punct de vedere fizic nu poate fi o
op țiune karmic ă premeditat ă a nim ănui. Din experien ța mea, cred c ă dac ă so țul subiectului nu s-ar fi
sinucis, ar fi murit, probabil, de tân ăr într-un accident.
În momentul întâlnirii noastre, clienta mea credea c ă îi va fi imposibil s ă continue f ără b ărbatul
pe care îl iubea. Dezn ădejdea ei extrem ă cuprindea și anumite sentimente de vinov ăț ie – c ă ar putea
fi responsabil ă, într-un fel, de fapta lui – de și biletul pe care îl l ăsase so țul ei dovedea cu totul
altceva. Cred c ă ducând aceast ă client ă la ultima ei întrunire cu consiliul și observând înc ă o dat ă
medalionul pe care l-a v ăzut, voi schimba, într-un fel, via ța sa de ast ăzi.

Cazul 42
Dr. N: Vreau s ă îmi precizezi exact ce desen vezi pe medalionul pr e ședintelui consiliului t ău.
S.: Primul lucru pe care îl v ăd este un animal… o c ăprioar ă. Nu, cred c ă este o gazel ă. E redat ă
în timpul s ăriturii.
Dr. N: Bine, mai observi și altceva ce po ți s ă-mi spui?
S.: (pauz ă) Este reliefat un om pe spatele antilopei, chiar î n mijloc.
Dr. N: În țeleg. Seam ănă cu un basorelief?
S.: Da, gazela și figura uman ă sunt întoarse spre mine piezi ș, ca și cum i-a ș privi în timp ce
alearg ă pe o câmpie. Omul nu are chip, dar are p ărul lung și un trup delicat de femeie. Piciorul pe
care îl pot vedea este îndoit… c ălăre ște. O mân ă ridicat ă, ține o tor ță .
Dr. N: (o întoarcere în prezent, apoi un ordin) în regul ă, ceea ce vreau s ă faci este s ă
redescoperi în țelesul a ceea ce vezi. Nu este o întâmplare c ă ne afl ăm azi aici, discutând despre
aceast ă emblem ă. Reprezint ă ceva de care ai nevoie s ă î ți aminte ști. E ști v ăduv ă la o vârst ă destul
de tân ără, pentru a doua oar ă în dou ă vie ți consecutive. Cere-i ajutor ghidului t ău dac ă ai nevoie.
S.: (dup ă o lung ă pauz ă, ea r ăspunde cu ochii sc ălda ți în lacrimi) Știu ce înseamn ă. Omul sunt
eu și c ălăresc spre r ăsărit. Direc ția semnific ă zorile unei noi zile. În mod normal, acest animal nu ar
fi avut încredere ca un om s ă se apropie de el, cu atât mai pu țin s ă îl c ălăreasc ă. Gazela are
încredere în mine, iar eu trebuie s ă am la rândul meu încredere în mine s ă merg încotro m ă duce
animalul, pentru c ă trebuie s ă mergem repede.
Dr. N: Din ce cauz ă?

136/226 S.: (dup ă câteva îndemnuri venite din partea mea și câteva începuturi ratate) Pentru c ă via ța
comport ă primejdia. O parte a acestei primejdii este în noi , în sl ăbiciunea noastr ă – felul în care ne
sabot ăm – și asta ne împiedic ă s ă ajungem la destina ție. Este u șor s ă te afunzi.
Dr. N: Vrei s ă sugerezi c ă aceast ă gazel ă reprezint ă o for ță eliberatoare?
S.: Da, trebuie s ă am curajul și puterea de a-mi continua via ța cu un sim ț al finalit ăț ii mai
dezvoltat. Gazela reprezint ă, de asemenea, libertatea de a învinge frica și de a avea încredere în
mine.
Dr. N: Ce este cu tor ța pe care o ții în mân ă în emblem ă?
S.: (u șor) Ea reprezint ă întotdeauna lumina cunoa șterii. Efortul nostru de a c ăuta în țelepciunea.
Flac ăra nu este niciodat ă stins ă sau f ăcut ă ineficient ă de umbre.
Dr. N: Mai vezi și altceva pe pandantiv?
S.: (înc ă în stare de reverie) Oh, cred c ă nu este important pentru mine. Nu pot citi literel e
grece ști gravate pe marginea cercului.

Din p ăcate, trebuie s ă afirm c ă nici unul dintre subiec ții mei care v ăd medalioane nu pot
descifra simbolurile ciudate scrise între cele dou ă inele exterioare de lâng ă muchie. Înscrisul secret
rămâne un mister în cercetarea mea și, f ără s ă fi dorit acest lucru, am ajuns la concluzia c ă aceasta
este o caracteristic ă a emblemelor despre care clien ții mei nu trebuie s ă știe. Ar trebui s ă adaug, de
asemenea, c ă multe din cele pe care le v ăd și le aud sufletele la întrunirile consiliului lor n u pot fi
reproduse în biroul meu. De-a lungul anilor mei de cercetare am ajuns s ă m ă a ștept ca oamenii afla ți
în stare de hipnoz ă s ă nu poat ă explica în mod adecvat tot ce se întâmpl ă în vie țile lor spirituale, din
cauza limitelor comunic ării umane și a traducerii pe care trebuie s ă o proceseze creierul uman.
Subiec ții mei nu știu de ce nu pot descifra aceste inscrip ții de pe medalioane. Ei le numesc
hieroglife, scriere cuneiform ă, rune sau chiar simboluri matematice. Aceste înscr isuri nu par a fi
traductibile. Pot fi ilustra ții sau ideograme. Poate este o limb ă spiritual ă nevorbit ă.
Bănuiesc c ă acelea și tipuri de simboluri apar și în C ărțile Vie ții din bibliotecile spirituale, cum
este și simbolul grecesc pi din cartea descris ă în cazul 30. În timp ce C ărțile Vie ții sunt foarte
personale și folosite de c ătre ghizi și consilii ca o cronic ă a trecutului sufletului, înscrisurile de pe
muchiile medalionului unui B ătrân pot s ă nu aib ă nimic în comun cu sufletul. Am ajuns la concluzia
că dac ă subiec ții mei ar trebui s ă cunoasc ă aceast ă scriere în timp ce se afl ă în stare de trans ă, atunci
ghizii lor spirituali i-ar ajuta în acest sens. Nu are importan ță dac ă aceste semne simbolice v ăzute de
clien ții mei reprezint ă sunete, idei sau cuvinte de vreun fel, exist ă îns ă un motiv întemeiat pentru
care oamenii nu le pot traduce, care nu are nimic î n comun cu respectivul client. Un subiect mi-a
spus: „Cred c ă nu trebuie s ă în țeleg sensul lor pentru c ă este un mesaj transmis B ătrânului meu de
către o Surs ă mai înalt ă. Poate c ă aceasta este propria lui lec ție, pe care trebuie s ă o descifreze
pentru atingerea obiectivelor sale.”
Împart reprezent ările v ăzute pe emblemele membrilor consiliului în dou ă categorii generale.
Prima implic ă fiin țe sau obiecte din natur ă. Aceste simboluri pot include și minerale, cum ar fi
pietrele pre țioase. A doua categorie sunt desenele geometrice, c um ar fi cercurile sau desenele
bazate pe linii drepte. Pietrele pre țioase pot ap ărea pe amândou ă tipurile de medalioane. Emblemele
consiliului sunt simboluri ale suferin ței și ale scopului, triumfurilor și ale lipsurilor sufletelor ce se
înf ăț ișeaz ă înaintea lor. Culorile pietrelor pre țioase prezentate sufletului au leg ătur ă atât cu B ătrânii
care le poart ă, cât și cu sufletul care le observ ă. Tema general ă a desenelor de pe medalioane
cuprinde calit ăț ile, talentele și țelurile sufletului. Asemenea oracolelor din vechime , B ătrânii ne pot
prezenta unele semne pentru a ne preveni despre anu mite probleme.
Cazurile ce urmeaz ă implic ă ni ște clien ți ce au v ăzut desene geometrice și pietre pre țioase pe
emblemele membrilor consiliului lor. Descifrarea de senelor geometrice și a pietrelor pre țioase este
ceva mai dificil ă decât aceea a obiectelor din natur ă. Exist ă culturi, cea japonez ă, în care emblemele
personale ce includ desene geometrice au semnifica ții heraldice. În Orient, aceste simboluri ale
familiei purtate pe haine pot fi atât reprezent ări ale obiectelor naturale, cât și desene geometrice

137/226 menite identific ării membrilor unui anumit clan. Contrar tradi țiilor japoneze de clan, membrii unui
grup de suflete nu v ăd exact aceea și emblem ă reprezentat ă în consiliile lor.
Consider cel pu țin interesant în țelesul desenelor spiralate pe emblemele geometrice. Unele
reprezent ări au un aspect general, cum este schi ța reprezentat ă în figura 9D. Am v ăzut imagini
foarte asem ănătoare acestor desene spiralate pe stânci situate în cele mai variate loca ții, ca Europa,
Africa de Nord, Australia și deserturile Americii de Nord. Mul ți arheologi le numesc reprezent ări
ale sursei vie ții. Când am întrebat subiectul care a v ăzut desenul de la figura 9D despre în țelesul s ău
(în cadrul unei întruniri a consiliului), mi-a spus : „Femeia din consiliu care poart ă acest desen
spiralat îmi reaminte ște c ă, pornind din miezul lumii spiritelor, ne învârtim spre exterior în cursul
dezvolt ării noastre și cândva ne vom întoarce la Sursa originii proprii. ” Când o spiral ă sau un cerc
concentric apare pe un medalion, în țelesul s ău este, de obicei, legat de o anumit ă existen ță a
sufletului din cadrul continuumului vie ții. Acest semn proiecteaz ă totodat ă conota ția unei protec ții
spirituale.
În figura 9E liniile sunt curbate. Redau în cele ce urmeaz ă cele declarate de clientul care a
văzut aceast ă reprezentare la un B ătrân:

Sunt patru linii ondulate ce pornesc din direc ții diferite, dinspre marginile exterioare ale
medalionului. Ele converg în ăuntrul cercului unit ăț ii, adunându-se în centrul discului. Liniile
ondulate reprezint ă diferitele drumuri ce duc spre țelul nostru. Nu sunt ni ște c ăi drepte, pentru
că și noi suntem, la rândul nostru, suflete imperfecte. Liniile fac ca emblema s ă par ă
fracturat ă, a șa cum aproape fiecare via ță pare a fi uneori. Putem s ă ne schimb ăm drumul de
multe ori în c ălătoriile noastre, dar în final vom ajunge în acela și loc din centru.

Mi s-a vorbit, de asemenea, despre corpuri cere ști, despre simbolurile stelelor, Lunii și ale
Soarelui. Dup ă o lung ă perioad ă în care am ținut eviden ța semnelor reprezentate pe medalioane, am
în țeles c ă desenul ce ilustra Luna în cre ștere a fost v ăzut mai des decât oricare alt ă schi țare a unor
corpuri cere ști. Figurile 9F și 9G (pe care le voi prezenta în cazul 44) arat ă diferitele reprezent ări ale
Lunii în cre ștere, percepute de min țile a doi clien ți:

Soarele ne d ă razele aurii ale luminii d ătătoare de via ță , în vreme ce Luna în cre ștere este
pentru mine un simbol al dezvolt ării. Aceast ă lumin ă argintie reprezint ă for țele poten țialului
meu. Pe m ăsur ă ce ea cre ște, cre ște și sinele meu superior.
Sunt un c ălător interdimensional intre vie ți. Luna a șezat ă cu susul în jos reprezint ă
acoper ământul și con ținutul lumii spiritelor, care domne ște asupra P ământului, Universului
nostru și a dimensiunilor din jurul acestuia. Liniile din p artea de sus a emblemei sunt punctele
pivot ale c ălătoriei sufletului meu, care rezum ă implicarea în propria mea lucrare. La baza
acestei embleme este steaua-atom, lumina purificato are și conectorul universurilor.

În general, când un client spune c ă a v ăzut o Lun ă în cre ștere pe un medalion, aceasta
reprezint ă puterea crescând ă a sufletului pe P ământ. Subiec ții mei afirm ă c ă aceasta este o Lun ă
cresc ătoare, cu un aspect str ălucitor, opus ă Lunii cu aspect palid. Semnul ce simbolizeaz ă Luna este
văzut adesea ca fiind de culoare argintie pe un disc auriu. Liniile drepte ce pot fi înclinate,
orizontale sau verticale au nenum ărate semnifica ții. De exemplu, figura 9G are cinci linii drepte,
așezate piezi ș în partea de sus a medalionului. Un subiect, care a v ăzut reprezentarea unor astfel de
linii pe toat ă suprafa ța din jurul unui disc, f ără alte însemne, a relatat: „Reprezentarea acestor li nii
lungi ce converg spre centrul discului, în forma un ei stele mari, înseamn ă c ă sunt ajutat în toate
privin țele de c ătre B ătrânii din consiliul meu”. Consider imposibil ă clasificarea marii variet ăț i de
semne și simboluri despre care mi se vorbe ște, pentru c ă fiecare dintre acestea este proprie unui
anumit suflet.
Voi oferi în figura 9H înc ă o reprezentare a unui medalion. Acest ultim desen combin ă un
model geometric cu o piatr ă pre țioas ă. Despre aceast ă emblem ă mi-a relatat o femeie, al c ărei nume

138/226 spiritual este Unz și care tr ăie ște într-o suferin ță constant ă cauzat ă de fibromyalgie, o boal ă ce
împiedic ă func ționarea mu șchilor.

Cazul 43
Dr. N: Explic ă-mi ce vezi pe mantia pre ședintelui consiliului t ău?
S.: Kars poart ă un medalion auriu. Din câte îmi pot aminti, acesta avea cercule țe împletite pe
toat ă suprafa ța discului.
Dr. N: Spune-mi, Unz, ce înseamn ă acest desen pentru tine?
S.: Cercule țele îmi reamintesc c ă fiecare via ță pe care o tr ăim se potrive ște cu toate celelalte
vie ți ale noastre, într-un continuum menit împlinirii s copului nostru primordial.
Dr. N: Mai vezi și altceva pe discul purtat de Kars?
S.: (cu voio șie) Da, da – am absolvit pân ă la nivelul pietrei de smarald, care se afl ă în centru.
Dr. N: Și ce semnific ă piatra asta pentru tine?
S.: (cu mare satisfac ție) Este piatra vindec ătorului.
Dr. N: Acest lucru are ceva de-a face cu faptul c ă suferi de fibromyalgie în via ța actual ă?
S.: Absolut. Am cerut expres ca în aceast ă via ță s ă am un corp care s ă fie supus unei boli
incurabile.
Dr. N: (cu o voce uimit ă) Po ți s ă explici motivul acestei dorin țe?
S.: Am ales acest drum cu mult ă vreme în urm ă. Am în țeles c ă, ori de câte ori sufeream de o
boal ă dureroas ă, acest lucru era de ajutor artei mele de vindec ător. Când cineva se afl ă în suferin ță
constant ă, chiar și una de mic ă intensitate, acest lucru reprezint ă o oportunitate – mai ales pentru un
vindec ător.
Dr. N:De ce?
S.: Pentru a experimenta nivelurile vibra ționale ale durerii prin intermediul trupului. Po ți înv ăț a
astfel arta delicat ă a echilibr ării energiei, pentru a u șura durerea. Lucrând în acest fel cu propria
energie, am înv ăț at s ă îi ajut pe al ții cu mai mult ă îndemânare.
Dr. N: Ce altceva îmi mai po ți preciza despre aceast ă experien ță ?
S.: A fi într-o stare de suferin ță constant ă înseamn ă c ă e ști ancorat în experien ța uman ă. Pentru
a u șura durerea, trebuie s ă fii complet concentrat. Ajut ă și faptul de a avea încredere c ă aici e vorba
de un scop mai înalt, a înv ăț a s ă lucrezi prin durere. Am fost foarte atent ă și la alte fiin țe umane ce
sufer ă în via ță de infirmit ăț i fizice. Pot s ă-i ajut pe cei ce se arat ă receptivi la folosirea controlului
mental în scopul u șur ării durerii.
Dr. N: Mi se pare c ă te sim ți chiar mândr ă de a fi câ știgat piatra de smarald, dup ă cum ți-a
ar ătat Kars.
S.: Aceast ă piatr ă înseamn ă c ă purt ătorul ei a ajuns la stadiul de vindec ător. Este o întruchipare
atât a propriului caracter, cât și al aceluia al lui Kars, care a fost desemnat s ă-mi monitorizeze
progresele de-a lungul timpului. Reprezint ă atingerea obiectivului meu.
Dr. N: Este corect din partea mea s ă presupun c ă un maestru în ale vindec ării î ți arat ă aceast ă
piatr ă, a șteptând de la tine s ă-ți continui munca pentru a deveni tu îns ăț i un profesor și un specialist?
S.: Da, iar faptul c ă el are încredere în mine m ă oblig ă s ă nu-l dezam ăgesc.

Cazul 43 este ceea ce a ș numi un suflet accelerat. Unz s-a încarnat pe P ământ vreo cinci mii de
ani, o perioad ă foarte scurt ă având în vedere nivelul la care a ajuns. Din cauz ă c ă nu a ales niciodat ă
vie ți u șoare. Nu accept ă trupuri s ănătoase, ceea ce m-a uimit, în via ța ei de azi, Unz este o preoteas ă
a știin ței Min ții, domeniu ce încorporeaz ă un amestec eclectic al disciplinelor spirituale. P rin
intermediul activit ăț ii sale, ca ajut ă mul ți oameni care au probleme de s ănătate, prin medita ție și
ghidarea imagina ției acestora.
Un alt aspect al cazului 43 pe care îl consider int eresant este acela c ă Unz a început s ă vad ă
piatra verde de pe acest medalion abia în ultimele patru sau cinci vie ți. Înainte, în centrul discului
era o piatr ă de chihlimbar. Unz mi-a spus c ă aceasta era culoarea cre șterii și a protec ției pentru cei
slabi și bolnavi, nuan ță ce precede piatra verde. Ea a numit aceast ă podoab ă „piatra maturiz ării

139/226 mele”, și a ad ăugat: „Smaraldul verde indic ă nivelul meu actual.” Acest lucru îmi arat ă faptul c ă
Unz este un suflet de nivel IV. Întreb ările ce au urmat au dezv ăluit îns ă altceva. Unz a explicat c ă în
primele ei vie ți pe P ământ, cercule țele nu aveau nici o piatr ă în mijlocul emblemei.
Îmi amintesc c ă un suflet de nivel V mi-a m ărturisit: „Sunt cinci nestemate pe emblema
supraveghetorului meu, un diamant, un rubin, un chi hlimbar, un smarald și un safir, care
simbolizeaz ă realiz ările mele pe nivele diferite de dezvoltare.” Astfel , nu piatra pre țioas ă în sine, ca
minereu de valoare, e cea mai semnificativ ă, ci, mai curând, culoarea acesteia. Metaforele pie trelor
pre țioase relatate de oameni afla ți în trans ă ofer ă paralele folositoare cu tradi țiile p ământe ști. Vechii
locuitori ai Orientului Mijlociu, Indiei și ai Chinei credeau c ă anumite culori reprezentate în pietrele
pre țioase și semipre țioase posed ă, prin ele însele, o anumit ă personalitate vie. De exemplu,
sumerienii considerau c ă purt ătorii unei pietre albastre de lapis-lazuli îl aveau al ături de ei pe
propriul lor ghid spiritual „care trebuie ascultat. ” Majoritatea clien ților mei îi v ăd pe ghizii lor
spirituali ca pe o lumin ă de un albastru închis. Anticii au sim țit, de asemenea, c ă ametistul purpuriu
conferea cunoa ștere și în țelepciune transcendental ă. Culoarea acestei pietre pre țioase reprezint ă
suflete de nivelul VI sau chiar mai avansate.
Dintre subiec ții afla ți sub hipnoz ă care v ăd aceste medalioane purtate de c ătre membrii
consiliului lor, unii observ ă numai pietre pre țioase Nestematele pot s ă nu fie reprezentate pe disc.
Am avut cazuri în care pietrele – sau sferele de en ergie colorat ă – ap ăreau pe l ănțișoare, inele sau,
pur și simplu, erau ținute în mân ă de un B ătrân și ar ătate sufletelor ce se înf ăț ișau înaintea lor.
Etalarea unor anumite culori de energie luminoas ă reprezint ă, în primul rând, diferite aspecte ale
vie ții noastre fizice și spirituale. Anumite nuan țe emanate prin aura, mantia sau medalionul unui
Bătrân pot indica, de asemenea, domeniul în care aces ta este specializat, sector care, la rândul s ău,
poate fi legat în mod direct de ceea ce sper ă s ă realizeze sufletul aflat în fa ța lui.
Hipnotizatorul trebuie s ă fie precaut cu privire la ideile preconcepute ale subiec ților s ăi fa ță de
interpretarea în țelesului culorilor. Cele vizualizate în timpul într unirilor consiliului de c ătre subiec ții
afla ți sub hipnoz ă nu au pentru to ți aceea și semnifica ție, deci și interpret ările lor vor fi diferite.
Totu și, cred c ă e drept s ă spunem c ă pentru oamenii afla ți în trans ă semnele și simbolurile ce le sunt
prezentate prin intermediul memoriei sufletului au leg ătur ă cu efectele for țelor peste care doresc s ă
exercite un anumit control în vie țile lor curente. Subiec ții mei asociaz ă toate medalioanele v ăzute în
cadrul consiliilor percep ției și ale în țelepciunii. În țelesurile lor sunt absolut personale și sunt
reprezentate cu inten ția de a instrui și motiva sufletele de pe P ământ spre o con știen ță a Sinelui.
Impactul vederii acestor semne și simboluri în timpul hipnozei este atât de puterni c pentru unii
clien ți, încât, dup ă ședin ță , ace știa și-au comandat bijuterii identice cu cele v ăzute, pentru a le
reaminti drumul lor karmic.

Prezen ța
„Când îi conduci pe oameni în lumea spiritelor, ei îl v ăd pe Dumnezeu?” Iat ă o întrebare care
mi se pune frecvent în timpul conferin țelor și la care nu poate exista un r ăspuns scurt. Pot spune c ă
subiec ții mei simt Sursa originii lor peste tot în lumea s piritelor. Cei mai avansa ți explic ă, într-un
final, c ă toate sufletele se vor reuni cu Sursa luminii purp urii. Oricum, exist ă, oare, vreun spa țiu în
lumea spiritelor unde prezen ța unei fiin țe superioare B ătrânilor s ă fie evident ă pentru sufletul înc ă
încarnat? R ăspunsul este da, la întrunirile consiliului.
În timp ce ne întâlnim cu Consiliul B ătrânilor avem sentimentul cople șitor al unei for țe și mai
înalte, numit ă simplu „Prezen ța”. Mul ți subiec ți declar ă: .Acesta este maximul apropierii noastre de
Dumnezeu”. Clien ții mei mai avansa ți, care se apropie de sfâr șitul încarn ărilor lor obi șnuite, indic ă
faptul c ă nu consider ă Prezen ța ca fiind chiar Dumnezeu. Pentru ei, aceasta este o fiin ță sau mai
multe entit ăț i divine, cu puteri infinit superioare celor din co nsiliu. Toat ă lumea este de acord c ă
Prezen ța este acolo, pentru a ajuta lucrarea consiliului.
De obicei, oamenii care vin la mine prefer ă să nu foloseasc ă cuvântul Dumnezeu în descrierea
acestei Prezen țe superioare, pe care ace știa o simt, mai curând decât o v ăd în lumea spiritelor. Ei

140/226 prefer ă s ă foloseasc ă cuvinte cum ar fi Sursa sau Suprasufletul, deoarec e cuvântul Dumnezeu a fost
prea personalizat pe P ământ. Pe m ăsur ă ce multe suflete se apropie de stadiile mai avansa te de
dezvoltare, Prezen ța poate deveni pluralizat ă în min țile lor, ca o parte a multitudinii de for țe divine
din lumea spiritelor înzestrate cu o cunoa ștere infinit ă. Oamenii simt c ă aceast ă for ță superioar ă
influen țeaz ă întrunirile consiliului, dar c ă este posibil ca aceasta s ă nu fie Creatorul Primar.
Subiec ții mei v ăd cel mai evident Prezen ța în timpul întrunirilor consiliului. Chiar și a șa, Prezen ța
este echivalat ă cu o for ță energetic ă omnipotent ă și omniprezent ă a lumii spiritelor.
Dup ă ce am rev ăzut sute de note de caz ce descriau Prezen ța, m-am decis s ă ofer câteva într-o
serie de citate. În ședin țele lor, fiecare dintre subiec ți vorbe ște despre Prezen ță în doar câteva
propozi ții. Sper c ă lista de citate pe care am selectat-o va reda impr esia pe care o simte un suflet
obi șnuit în leg ătur ă cu acest aspect al întrunirilor consiliului s ău:

Nu v ăd, efectiv, Prezen ța, dar o simt, ca energie primar ă. Este acolo pentru consiliu, dar
mai ales pentru mine. B ătrânii nu sunt intermediari între mine și aceast ă Surs ă de putere. Simt
o leg ătur ă direct ă cu aceast ă lumin ă divin ă purpurie.

Când sunt în camera consiliului, Prezen ța supravegheaz ă B ătrânii cu o lumin ă violet ă ce
pulseaz ă. Uneori se transform ă într-o nuan ță de argintiu luminos, pentru a-mi calma și
purifica mintea.

Prezen ța este deasupra și în spatele consiliului. Numai cu greu m ă pot uita la aceast ă
putere. Îi simt sanctitatea atât de puternic, încât nu cred c ă ar trebui s ă încerc s ă m ă uit direct
la ea în timpul întrunirilor consiliului. Dac ă a ș face-o, nu m-a ș putea concentra asupra
Bătrânilor.

Consiliul pare a recunoa ște Prezen ța, f ără a fi îns ă a șa deferent fa ță de ea, încât s ă
încetineasc ă procedurile. Cred c ă se inten ționeaz ă ca eu și membrii consiliului meu s ă fim
aten ți unii la ceilal ți. Totu și, am impresia c ă magnitudinea tuturor acestor energii inteligente
combinate este proiectat ă în acest moment doar pentru mine. Ghidul meu, B ătrânii și Prezen ța
sunt de țin ătorii în țelepciunii din spatele experien țelor mele.

Prezen ța reprezint ă o energie pur ă care asist ă consiliul în favoarea mea. Cred c ă și
consiliul are nevoie de ajutorul Prezen ței, pentru c ă a trecut atât de mult de când ei în șiși s-au
încarnat într-o form ă biologic ă. Înțelepciunea pur ă a acestei energii ne permite, atât
consiliului, cât și mie s ă vedem mai clar încotro ar trebui s ă ne îndrept ăm.

Puterea str ălucitoare și aspirant ă a Prezen ței este o chemare… o dorin ță … direc țional ă
spre to ți cei din camer ă, pentru ca într-o zi s ă ne al ăturam ei cu to ții. Este ca un p ărinte care
așteapt ă s ă cre ștem și s ă ne unim cu el în în țelegere matur ă.

Când stai în camera consiliului și sim ți Prezen ța, este ca o rezonan ță penetrant ă în mintea
ta. Chiar și ghidul meu principal descoper ă aceast ă senza ție de fericire pe care o tr ăiesc. Știu
că acesta este motivul pentru care ei îi place atât d e mult s ă vin ă împreun ă cu mine la
întrunirile consiliului. Este un izvor al iubirii și al în țelegerii. Când întâlnirea mea cu consiliul
a luat sfâr șit și p ărăsesc Prezen ța… Încerc o dorin ță foarte mare de a m ă întoarce și de a-i mai
fi aproape înc ă o dat ă.

Am fost întrebat dac ă am avut vreodat ă un client care s ă poat ă descrie cum este s ă fii un
membru al Consiliului și s ă te afli mai aproape de Prezen ță . Am avut foarte pu țini subiec ți cu
asemenea experien țe, care tocmai au absolvit nivelul V. Oricum, unul dintre ei mi-a r ămas în minte.

141/226 Chinera a fost unul dintre cei mai avansa ți clien ți pe care i-am avut vreodat ă. Nimeni nu m-a
dus mai aproape de Prezen ță decât acest suflet. Chinera s-a antrenat în alt ă dimensiune înaintea
venirii pe P ământ cu câteva mii de ani în urm ă. Ast ăzi, acest client este un adept al acupuncturii și
practic ă o varietate de arte ale vindec ării. Medalionul purtat de pre ședintele consiliului lui Chinera
este reprezentat în figura 9G. Mai multe detalii re feritoare la capacit ăț ile de c ălătorie
interdimensional ă ale sufletului vor fi examinate în capitolul 8, pr in intermediul Sufletelor
Specializate în Explor ări.

Cazul 44
Dr. N: Când munca ta ca ghid personal va lua sfâr șit, te a ștep ți s ă fii desemnat în cadrul
Consiliului B ătrânilor?
S.: Nu, asta nu se va întâmpla înc ă. Trebuie s ă devin un profesor maestru, lucrând cu profesorii
mai tineri… ajutându-i s ă intre în leg ătur ă cu studen ții lor pe mai multe nivele.
Dr. N: Cum de știi asta?
S.: Deoarece sunt înc ă în instruire aici (încarnat), înv ăț ând mai multe despre formele biologice
de via ță ale P ământului.
Dr. N: Chinera, credin ța mea este c ă ne afl ăm ast ăzi aici pentru a ne ajuta reciproc s ă înv ăță m
anumite lucruri. Hai s ă începem aceast ă parte a discu ției noastre întrebându-te despre rela ția cu
Bătrânii din consiliul t ău. Începe prin a-mi spune câ ți vezi.
S.: Am doisprezece membri în consiliu în acest mome nt. Dup ă ultima mea via ță , cei patru din
centrul mesei m-au întrebat dac ă am devenit mai echilibrat pe P ământ. Înc ă mai am ni ște blocaje pe
care trebuie s ă le pun la punct. Cei patru din dreapta sunt din di mensiunea mea ini țial ă și se afl ă aici
pentru a ajuta la o mai bun ă utilizare a energiei pe care am adus-o cu mine în universul din care face
parte P ământul.
Dr. N: Ce-mi po ți spune despre ultimii patru membri ai consiliului t ău?
S.: Cei patru din stânga mesei ac ționeaz ă ca stabilizatori ai luminii și ai sunetului universal
între toate dimensiunile dimprejur ul universului P ământului. Ei ac ționeaz ă ca un nod pentru a m ă
ține legat de o lume fizic ă.
Dr. N: Îmi po ți da o idee despre blocajele care î ți împiedic ă progresul pe P ământ?
S.: În primul rând, consiliul vrea s ă-mi extind influen ța asupra mai multor persoane. M-am
împotrivit ideii de a m ă implica. M ă plâng lor c ă asta îmi va dilua puterea. Ei nu sunt de acord cu
argumentele mele referitoare la faptul c ă m-aș risipi.
Dr. N: Cunosc sentimentul. Accep ți aceast ă evaluare?
S.: (pauz ă lung ă) Știu c ă au dreptate, dar tot m ă simt uneori ca un str ăin pe P ământ.
Dr. N: Spune-mi, Chinera, ai ap ărut vreodat ă în fa ța unor membri ai consiliului t ău, pentru a
discuta despre anumi ți studen ți cu care lucrezi?
S.: Da, pu țin.
Dr. N: Atunci, poate m ă po ți ajuta s ă în țeleg progresia cu care avanseaz ă sufletul. Unde anume
te-ai încadra?
S.: Acum lucrez pentru a deveni profesor maestru.
Dr. N: Urm ătoarea promovare, dup ă acest nivel de ghid, va fi o pozi ție în consiliu?
S.: Nu neap ărat. Exist ă multe alte op țiuni pentru specializare. Cineva poate s ă nu fie potrivit
pentru a fi în consiliu.
Dr. N: S ă presupunem c ă e ști apt și ți s-a dat un loc în consiliu și e ști efectiv, acolo. Care ar fi
urm ătoarea ta destina ție ca suflet?
S.: (ezitând s ă r ăspund ă) în locul unde devenim Unul.
Dr. N: Acesta e reprezentat de Prezen ță la întrunirile consiliilor?
S.: (vag) în acest sens, da.
Dr. N: Descrie-mi acest loc în care deveni ți Unul – este un suprasuflet?
S.: Cred c ă sunt mul ți dintre cei care sunt Unul… e centrul crea ției dup ă cum îl știu… este locul
unde creatorii noilor suflete dau form ă energiei luminoase pentru anumite func ții.

142/226 Dr. N: Chinera, te rog descrie-mi mai departe acest proces.
S.: Eu… nu pot s ă-ți spun prea multe… este locul în care energia suf letelor noi se na ște din
suprasuflet. Unde îi ajutam pe cei tineri s ă creasc ă, s ă-și g ăseasc ă identitatea unic ă.
Dr. N: Define ști, oare, aceast ă contopire într-unui singur ceea ce noi numim Dumne zeu?
S.: Este o divinitate.
Dr. N: Pentru c ă ai spus c ă aceast ă divinitate este compus ă din mai mul ți ce sunt Unul, sunt ei
divinit ăț ile primordiale ale tuturor universurilor și dimensiunilor aferente acestor universuri,
incluzând lumea spiritelor?
S.: (pauz ă lung ă) Nu cred.
Dr. N: De unde crezi c ă vine esen ța Prezen ței?
S.: (slab) de peste tot… (se opre ște)
Dr. N: Cum de știi despre lucrurile acestea?
S.: Am un mentor în consiliu… vorbim mult… cu și prietenii mei avem str ăfulger ări de
gânduri… Și punem întreb ări despre realitatea ultim ă.
Dr. N: Când vorbe ști cu mentorul și prietenii t ăi despre o for ță ce ar putea fi chiar deasupra
Prezen ței, ce sim ți și ce auzi?
S.: Poate fi aceea și for ță a c ărei parte e și Prezen ța, nu știu… este… masiv ă, dar u șoar ă…
puternic ă… Și totu și blând ă. Este o respira ție… o șoapt ă… a unui sunet… atât de pur…
Dr. N: (punându-mi mâna pe fruntea subiectului) P ăstreaz ă aceste fragmente de gânduri,
Chinera. Plute ște cu ele cât de departe te vor duce înspre sunet ( vorbind eu însumi în șoapt ă). Acest
sunet este creat de vreun fel de energie luminoas ă?
S.: Nu, sunetul creaz ă totul… inclusiv lumina și energia.
Dr. N: Apropie-te ca și cum ai pluti f ără efort – înspre originea sunetului, (un ordin) CE V EZI
ȘI CE AUZI ACUM?
S.: Sunt la margine… nu pot…
Dr. N: (tare) CONTINU Ă, CHINERA!
S.: (încet, cu mare greutate) Eu… cu prietenii me i… când ne-am unificat min țile asupra acestui
sunet vedem în min țile noastre imagini… sunt… desene geometrice… aliniate pe tipuri… (se opre ște)
Dr. N: (convingându-l acum cu blânde țe) Pu țin mai departe… chiar în spate… ce este acolo?
S.: Eu… simt… c ă sunetul sus ține aceast ă structur ă… Și… o face s ă se mi ște… deplasând-o și
ondulând-o… creând totul. Este un clopot adânc re verberat… apoi un zumzet pur… ca un ecou al…
(se opre ște)
Dr. N: Încearc ă, Chinera, un ultim efort. Un ecou al cui?
S.: (un oftat adânc) O mam ă… plin ă de dragoste… cântând copilului ei.

L-am presat tare pe Chinera pentru aceste informa ții, deoarece știam c ă, probabil, nu voi mai
avea în toat ă via ța mea un alt client asemenea lui. Aceast ă persoan ă, cât și al ți subiec ți foarte
avansa ți mi-au indicat c ă aceast ă Autoritate sau Consiliu al B ătrânilor exist ă în cadrul unei realit ăț i
care are un în țeles mai adânc, aflat deasupra concep țiilor sufletelor care vin înc ă pe P ământ.

Lan țul influentei divine
Pentru mul ți dintre clien ții mei, Prezen ța pare s ă fie mai degrab ă „ceea ce este” decât „cineva”
anume. Pentru al ții, Prezen ța este o entitate ce func ționeaz ă ca un egalizator, armonizând con știen ța
mai mare a B ătrânilor cu aceea mai mic ă a sufletelor care vin înaintea acestora. Acest efe ct face ca
în camera consiliului s ă fie o energie sincronizat ă. Câ țiva dintre clien ții mei afla ți la nivelul V au
avut șansa de a participa la discu ții în calitate de membri ai consiliului, în timpul preg ătirii lor
pentru a deveni ghizi. Când l-am întrebat pe unul d intre ei cum li s-a p ărut aceast ă experien ță , am
primit urm ătorul r ăspuns:

143/226 Pe când st ăteam în prezidiu era ca și cum a ș ți fost în ăuntrul sufletului din fa ța mea. Ceea
ce sim ți este mai mult decât empatia fa ță de cineva care tocmai s-a întors dintr-o via ță . Chiar
ești cu adev ărat în locul s ău. Prezen ța î ți d ă puterea de a sim ți tot ceea ce simte sufletul
respectiv în acel moment. Prisma de lumin ă radiat ă de Prezen ță atinge pe fiecare membru al
consiliului în acest fel.

Este, oare, o aceea și Prezen ță , ce trece de la un consiliu la altul, reprezint ă mai mult decât o
singur ă entitate sau e, pur și simplu, Dumnezeu, care se afl ă peste tot? La aceste întreb ări nu pot
răspunde. În ciuda suprapunerii jurisdic ției dintre grupurile de suflete, oare câte consilii ar trebui s ă
existe pentru a fi responsabile m ăcar de toate sufletele de pe P ământ? Mi-e absolut imposibil s ă
estimez acest lucru, dar num ărul lor trebuie s ă fie imens. Dac ă este adev ărat c ă exist ă suflete și în
alte lumi din universul nostru și c ă aceste entit ăț i au nevoie de consilii sau c ă ace ști mae ștri
spirituali au în grij ă și alte universuri, atunci sarcina lor e dincolo de orice închipuire.
Spre deosebire de sufletele foarte avansate, cum es te cel care face obiectul cazului 44, cei mai
mul ți dintre clien ții mei nu pot recunoa ște c ă B ătrânii pot fi la rândul lor fiin țe failibile. În afar ă de
momentele efemere al ături de o Prezen ță mai puternic ă și mai iubitoare, Consiliul B ătrânilor este
autoritatea cea mai înalt ă cu care oamenii iau contact în mod direct în timpu l viziunilor lor
spirituale. Rezultatul celor v ăzute de subiec ții mei în stare de trans ă este în țelegerea devenirii
sufletului în lumea spiritelor, perceput ă sub forma unui efect ascendent. Aceast ă percep ție a
cosmosului nu constituie un sistem de credin ță nou al civiliza ției umane.
Vechile texte indiene, egiptene, persane și chineze vorbesc despre „mijlocitorii lui Dumnezeu ”,
personifica ți ca entit ăț i metafizice, unele dintre ele fiind chiar antropom orfice. Sistemul religios
greco-iudaic timpuriu a identificat, de asemenea, u n concept al situ ării ascendente a mae ștrilor
spirituali, fiecare dintre ace știa fiind mai sacru decât precedentul. Multe cultur i au avut credin ța c ă,
în timp ce Dumnezeu este sursa oric ărei crea ții, binele absolut, gestionarea universului nostru a fost
delegat ă unor fiin țe mai pu țin importante, care erau mediatorii ra țiunii și furnizori ai gândirii divine
între o fiin ță perfect ă și o lume finit ă. Ace știa au fost considera ți emana ții ale Creatorului, dar totu și
fiin țe imperfecte. Probabil c ă acest lucru a ajutat la explicarea imperfec țiunilor lumii noastre,
păstrându-l îns ă pe Dumnezeu drept Cauza Prim ă.
Punctul de vedere panteist este acela c ă Dumnezeu este prezent în toate manifest ările ce au loc
în univers. Dup ă o lung ă perioad ă de timp, spiritualitatea unor culturi a evoluat în tr-o concep ție
potrivit c ăreia for țele divine care ne guverneaz ă vie țile ar fi în esen ță ni ște melodii ale în țelepciunii,
analoge puterii de a gândi a fiin țelor umane. În alte societ ăț i aceste for țe au fost gândite ca Prezen țe
capabile s ă ne influen țeze lumea. Biserica cre știn ă a g ăsit cu totul inacceptabil ă ideea
intermediarilor emana ți din Sursa suprem ă. Pozi ția cre știnismului este aceea c ă o fiin ță perfect ă n-ar
delega o fiin ță mai pu țin des ăvâr șit ă – care ar putea gre și – pentru a ne conduce universul.
Dumnezeul Vechiului Testament vorbea prin profe ți. În Noul Testament, cuvântul Domnului
vine prin Iisus care, conform concep ției cre știne, este o reprezentare a lui Dumnezeu. Chiar și
profe ții tuturor religiilor majore sunt, pentru adep ții acestora, reflec ții ale lui Dumnezeu. Cred c ă
acceptarea profe ților în multe dintre religiile lumii are r ădăcini în memoria sufletului nostru legat ă
de intermediarii sacri dintre noi și Sursa creatoare – cum sunt ghizii și B ătrânii. În lunga noastr ă
istoric pe aceast ă planet ă au existat multe culturi în care anumite personaje mitologice care
îndeplineau func ții cosmologice erau mediatori între un Dumnezeu afl at mai presus de cunoa șterea
noastr ă și o lume ostil ă. Nu cred c ă ar trebui s ă elimin ăm miturile, considerându-le modalit ăț i de
explicare a lumii proprii unei gândiri primitive. C eea ce cunoa ștem ast ăzi în mod ra țional nu ne
ofer ă un r ăspuns mai complet decât cel din vechime la întreb ările referitoare la misterul crea ției.
Am ajuns la concluzia c ă atât concep țiile spirituale vechi, cât și cele noi pot fi reconciliate într-
un mod semnificativ pe baza concep ției despre Cauza Prim ă. Sufletele pot f ăuri lucruri însufle țite
dintr-o surs ă de energie. Astfel, sufletele pot crea ceva din al tceva, într-o varietate de moduri.
Crea ția divin ă este definit ă din punct de vedere teologic ca fiind pl ăsmuirea din nimic. Mai sunt și

144/226 dintre aceia care cred c ă Dumnezeu nu z ămisle ște materia fizic ă, ci doar condi țiile care s ă permit ă
unor fiin țe foarte avansate s ă creeze aceast ă materie.
Este, oare, P ământul un laborator conceput de forme superioare al e energiei pentru a le ajuta pe
cele mai pu țin dezvoltate s ă avanseze prin mai multe stadii de evolu ție? Dac ă este a șa, aceste fiin țe
superioare sunt sursa noastr ă, dar nu Sursa. În C ălătoria Sufletelor scriam despre posibilitatea
existen ței unui creator c ăruia îi lipse ște perfec țiunea absolut ă și care are nevoie s ă-și exprime esen ța
pentru a deveni mai puternic. Cu toate c ă, și dac ă ar fi fost perfect, ar fi avut, probabil, aceea și
nevoie. Filosofia unei autorit ăț i divine cu diferite stadii ascendente valideaz ă credin ța multor
oameni c ă P ământul și universul nostru sunt de departe prea haotice pen tru a fi fost create de c ătre
perfec țiunea ultim ă. Din punctul meu de vedere, aceast ă concep ție nu diminueaz ă cu nimic Sursa
perfect ă, cea care a dat posibilitatea fiec ărui suflet de a deveni ideal într-un sfâr șit. Transformarea
noastr ă pe drumul de la totala ignoran ță la cunoa șterea perfect ă implic ă un proces continuu de
iluminare, având mereu credin ța c ă putem deveni mai buni decât suntem.

Interpretarea întrunirilor consiliului
În timpul ședin țelor de hipnoz ă subiectul îmi poate spune c ă întrunirea consiliului s ău a luat
sfâr șit și c ă e gata s ă p ărăseasc ă acea camer ă și s ă se întoarc ă la grupul s ău de suflete. Este un
moment de reflec ție intens ă, urmând s ă evalu ăm împreun ă informa țiile primite. Apari ția în fa ța
consiliului nostru implic ă, în primul rând, probleme legate de responsabilita tea pentru via ța pe care
tocmai am tr ăit-o și vreau s ă folosesc p ărțile relevante ale acestei evalu ări în via ța actual ă a clientu-
lui meu.
În cadrul aprecierii oric ărui suflet de c ătre consiliul s ău î și face sim țit ă prezen ța iertarea divin ă.
Bătrânii reprezint ă atât un forum al chestion ării, cât și unul al compasiunii și î și exprim ă dorin ța ca
sufletul s ă dea dovad ă de încredere în viitoarele sale încerc ări. Un suflet care tocmai ie șise de la o
întrunire a consiliului mi-a relatat urm ătoarele:

Când B ătrânii au terminat discu ția cu mine am sim țit c ă mi-au spus mai mult despre ceea
ce am f ăcut bine decât despre ceea ce am gre șit. Consiliul știe c ă am avut întâlniri cu ghidul
meu în care am discutat critic performan țele mele. Ei nu m ă încurajeaz ă, dar cred c ă o parte a
sarcinii lor este s ă îmi creasc ă a ștept ările. Consiliul îmi spune c ă întrez ăre ște lucruri mari din
partea mea. Ultimul lucru pe care mi l-au spus B ătrânii a fost s ă nu m ă mai iau dup ă ceilal ți
în aprecierile pe care le fac fa ță de propria persoan ă. Când îi p ărăsesc, simt c ă mi-au absorbit
toate îndoielile și mau purificat.

Oamenii m ă întreab ă dac ă sufletele au remu șcări, atât în timpul, cât și dup ă întrunirile
consiliului, în cazul în care au fost implicate în acte de cruzime. Cu siguran ță , dar trebuie adesea s ă
le reamintesc celor care îmi pun aceast ă întrebare c ă responsabilitatea gre șelilor noastre se regleaz ă
în mod frecvent în momentul în care alegem trupul u rm ător pentru a ne pl ăti datoriile karmice.
Sufletele sunt implicate direct în acest proces de alegere pe care îl face consiliul lor, pentru c ă
aceasta este ceea ce vor ele să li se întâmple. De și karma este asociat ă cu justi ția, esen ța nu este
punitiv ă, ci mai degrab ă una de echilibrare a sumei tuturor faptelor din vi e țile trecute.
Mai exist ă o întrebare care mi se pune cu privire la concluzi a acestor întruniri ale consiliului.
„E, oare, totul bine și frumos pentru sufletele care n-au fost implicate în acte de cruzime sau exist ă
și suflete care ies nefericite în urma desf ăș ur ării generale ale acestor întruniri?”. R ăspund la aceste
întreb ări explicând c ă am avut câ țiva clien ți care au p ărăsit camera consiliului pu țin tulbura ți. E
vorba de sufletele care cred c ă ar fi putut s ă se prezinte pe ele însele ceva mai bine în fa ța unui
anumit B ătrân. Mai exist ă și unele cazuri neobi șnuite, îndeosebi acelea care implic ă suflete tinere,
rebele, care, intuiesc, c ă se lupt ă cu ceea ce numesc „un act de constrângere” – faptu l c ă ele stau în
picioare înaintea B ătrânilor. Urm ătorul citat este un exemplu în acest sens:

145/226 Sunt pu țin sup ărat pe Atot știutori. Ei te lini ștesc împingându-te spre automul țumire,
pentru c ă vor s ă le spui absolut totul. Sigur, am f ăcut o mul țime de gre șeli, dar e vina lor c ă m-
au trimis pe P ământ într-un trup care mi-a f ăcut probleme. Când m ă plâng de P ământ, ei nu
par a fi pe aceea și lungime de und ă cu mine. Sunt zgârci ți cu informa țiile. Le spun c ă via ța te
face s ă-ți asumi riscuri, iar conduc ătorul consiliului meu îmi vorbe ște despre modera ției Ii
spun: „E foarte bine ca voi s ă sta ți aici confortabil, în siguran ță , în timp ce eu m ă lupt s ă
supravie țuiesc într-o zon ă aflat ă în r ăzboi.

Aceste suflete imature nu în țeleg c ă, pentru a ajunge în consiliu, un B ătrân a supravie țuit
multor zone aflate în r ăzboi. Pentru contrast, citatul urm ător apar ține unui suflet b ătrân, avansat,
aflat aproape de sfâr șitul încarn ărilor sale pe P ământ:

Pe m ăsur ă ce ședin ța mea cu consiliul se apropie de final, B ătrânii se ridic ă în picioare și
mă înconjoar ă într-un cerc. O dat ă afla ți în aceast ă pozi ție, î și ridic ă bra țele – întinse ca o
pas ăre gigantic ă – învelindu-m ă cu aripile unific ării. Aceasta e ceremonia lor pentru un lucru
bine f ăcut.

Nu cred c ă am avut vreodat ă un client care s ă ias ă de la întrunirile consiliului f ără o senza ție de
venera ție, c ăin ță și nevoie de a se îndrepta. Subiec ții duc cu ei aceste sentimente la grupul lor de
suflete. Din acest motiv, cele aflate despre Legea T ăcerii m-au luat pe nepreg ătite.
Voi cita un exemplu referitor la intimitatea min ții, care se extinde nu numai asupra grupurilor
de suflete, ci și propriilor întreb ări pe care le pun clien ților cu privire la întrunirile consiliului lor.
Exist ă anumite aspecte ale reuniunilor consiliului care s unt, pentru subiec ții mei, în afara sferei
realit ăț ii curente. Dintr-o varietate de motive, atât spiri tuale, cât și personale, oamenii nu- și pot
aminti toate detaliile acestor întruniri. Unele p ărți ale acestui blocaj se pot datora inten ției clientului.
În cazul 45, subiectul știe în mod evident ceea ce nu vrea s ă-mi spun ă, în timp ce al ți subiec ți, pur și
simplu, nu au idee de ce nu- și mai pot aminti anumite aspecte.

Cazul 45
Dr. N: Vreau acum s ă m ă apropii de partea cea mai semnificativ ă a discu ției tale cu B ătrânul
care st ă în dreapta pre ședintelui consiliului t ău.
S.: (nelini știt) Nu m ă simt prea bine s ă fac asta.
Dr. N: De ce?
S.: Nu vreau s ă rup Legea T ăcerii.
Dr. N: Vrei s ă spui c ă ai înc ălca-o dac ă ai vorbi cu mine despre asta?
S.: Cu oricine, inclusiv cu membrii grupului meu.
Dr. N: Bine, dar membrii unui grup de suflete nu sc himb ă informa ții despre absolut orice?
S.: Nu chiar despre orice, mai ales dac ă e vorba de lucruri foarte personale comunicate de c ătre
consiliu. Legea T ăcerii e o modalitate de a ne testa dac ă putem p ăstra adev ărurile sacre.
Dr. N: Po ți fi mai explicit în acest punct?
S.: (râzând de mine) P ăi, atunci ți-aș spune!
Dr. N: Nu, nu vreau s ă încalc nimic din ceea ce consideri prea sacru pent ru a-mi spune, dar, la
urma urmei, ai avut un motiv pentru a m ă vedea.
S.: Da, și am ob ținut multe. Numai c ă nu vreau s ă î ți împ ărt ăș esc tot ceea ce v ăd în acest
moment în mintea mea.
Dr. N: Î ți respect decizia. Cu toate c ă î ți g ăsesc ciudat ă dorin ța de a nu- ți împ ărt ăș i aceast ă
experien ță cu colegii din grupul t ău de suflete.
S.: Majoritatea au alte consilii, dar nu acesta est e motivul. Dac ă ne-am împ ărt ăș i toat ă
cunoa șterea, am putea crea pagube dac ă acea persoan ă nu este preg ătit ă pentru anumite lucruri.
Unele lucruri profunde ar putea fi folosite într-un mod impropriu și astfel, înc ălcând Legea T ăcerii,
am genera interferen țe cu un alt suflet.

146/226 Dr. N: În țeleg, dar aceast ă lege se aplic ă și conversa ției noastre, referitoare la cre șterea și
aspira țiile tale personale?
S.: (zâmbind) Nu renun ți, nu-i a șa?
Dr. N: Dac ă m-aș fi l ăsat u șor p ăguba ș s ă pun întreb ări referitoare la via ța din lumea spiritelor,
aș fi știut mult mai pu ține lucruri și a ș fi fost mai pu țin eficient în a ajuta oamenii.
S.: (suspin ă) Nu- ți voi spune anumite lucruri sacre, care îmi apar țin.

Implica țiile celor relatate în acest caz cu privire la secr etele existente între sufletele aceluia și
grup au fost coroborate cu ceea ce mi-au spus și al ții. Mi se pare foarte bizar c ă sufletele nu vor s ă-
și compare impresiile referitoare la ce li s-a întâm plat în consiliu cu cele ale prietenilor lor. Proba bil
că acesta este unul dintre motivele pentru care membr ii aceluia și grup de suflete au rareori și acela și
consiliu. Iat ă un alt exemplu despre aceast ă intimitate:

Nu discut cu nimeni ceea ce s-a petrecut în consili u, cu excep ția a doi prieteni. Chiar și
noi trei suntem aten ți la ce spunem referitor la acest subiect. Vorbim l a modul general, ca de
exemplu: „ știu c ă trebuie s ă fac asta sau asta pentru c ă un B ătrân mi-a spus a șa și pe dincolo.

Plecând de la premisa ca via ța noastr ă de dintre vie ți se desf ăș oar ă într-o lume telepatic ă, la
începutul cercet ărilor mele m ă miram cum reu șesc sufletele s ă țin ă secrete unele lucruri unul fa ță de
cel ălalt. Am descoperit c ă sufletele mai tinere au dificult ăț i mari în a- și masca gândurile în fa ța
sufletelor mai experimentate și mai cu scam ă a ghizilor lor. De la nivelul III, telepatia menta l ă
devine o form ă de art ă, incluzând în acest stadiu și blocajele menite protej ării intimit ăț ii. F ără
restric țiile emo ționale ale trupului uman, ca ru șinea, vina sau invidia, nu exist ă nici un alt motiv
pentru subterfugii. într-o lume telepatic ă, dovada cea mai evident ă de stim ă dintre suflete este
respectul propriei intimit ăț i a fiec ăruia. Sufletele tr ăiesc în comunit ăț i în care exist ă puternice
socializ ări în cadrul grupului. În aceste colectivit ăț i sufletele lucreaz ă atât la propriile lec ții, cât și la
cele ale colegilor lor. Ele î și deschid min țile unele fa ță de celelalte într-o asemenea m ăsur ă, încât
pare imposibil de ascuns ceva. Aceast ă deschidere puternic ă și complet ă fa ță de problemele karmice
afecteaz ă acele suflete care vor fi desemnate P ământului.
Cum de reu șesc sufletele telepatice s ă recurg ă la o selec ție mental ă sau la blocaje? Acesta este
un proces despre care știu destul de pu țin, dar am descoperit câteva detalii. Din informa țiile pe care
am reu șit s ă le strâng, fiecare suflet are un model vibra țional mental distinctiv, ca o amprent ă
digital ă. Acest model este similar unui co ș în care sunt țesute fâ șii integrate de energie, înconjurând
un centru individual al caracterului. Fasciculele î n cauz ă reprezint ă filmele gândurilor, iar transferul
acestora e la latitudinea sufletului. Vizualiz ările scenice implic ă ideile, concep țiile, p ărerile,
simbolurile și distinc țiile proprii respectivului suflet. Cu timpul, sufle tul cap ătă abilitatea de a
masca orice secven ță a imaginii, în orice moment. Astfel, pe când nimic nu este ascuns la modul
general, nici o asemenea fâ șie nu se deschide spre centru pentru a elibera un g ând pân ă când un
suflet nu dore ște acest lucru.
Acestea fiind spuse, cred c ă este obi șnuit ca ghizii și B ătrânii s ă sondeze sub o anumit ă limit ă
mental ă a sufletelor mai pu țin avansate. Faptul în sine este, de altfel, în ava ntajul acestora. Știu c ă
acest lucru sun ă amenin ță tor. A șa ar fi, dac ă toate acestea s-ar petrece pe P ământ. Profesorii no ștri
se angajeaz ă și ei în selec ții mentale fa ță de sufletele care vor s ă le sondeze mintea. Acest lucru se
petrece deoarece ghizii nu vor s ă împov ăreze sufletele mai tinere cu concepte pentru care a cestea nu
sunt înc ă preg ătite, mai ales cu cele referitoare la viitor.
Toat ă lumea respect ă sanctitatea și în țelepciunea consiliului. Informa țiile primite cu acest prilej
sunt considerate autorizate și foarte personale. Dup ă terminarea consiliului, sufletele care se întorc
la grupurile nu vor ca tovar ăș ii lor s ă fie ispiti ți s ă reinterpreteze cele comunicate de B ătrâni. Un
client mi-a relatat: „Ar fi ca și cum a ș copia la un examen oral. Prietenii mei nu s-ar put ea ab ține s ă-
mi spun ă, pentru a m ă ajuta, propriile interpret ări despre ce s-a întâmplat în consiliu”. De cealalt ă
parte a mesei consiliului, B ătrânii încurajeaz ă p ăstrarea t ăcerii, pentru c ă ei știu c ă, dac ă intimitatea

147/226 este respectat ă, acest lucru asigur ă o mai mare franche țe fa ță de sufletele care se înf ăț ișeaz ă înaintea
lor. Orice amestec ulterior al colegilor de grup în acest subiect, chiar dac ă bine inten ționat, poate
distorsiona mesajele B ătrânilor. Singura excep ție – de la Legea T ăcerii – care cred c ă se face,
implic ă suflete mai avansate, care se preg ătesc în grupuri specializate. Ace știa par s ă agreeze ideea
de a împ ărt ăș i colegilor lor cele auzite în timpul consiliului, considerând aceste date „informa ții de
breasl ă”.
De vreme ce în lumea spiritelor nu exist ă no țiunea de timp, folosesc întrunirile consiliului ca pe
ni ște trambuline terapeutice menite evalu ărilor karmice rapide de-a lungul secolelor. Re ținând tot ce
se petrece în aceast ă camer ă, îmi conduc subiectul înapoi spre momentele cheie și op țiunile decisive
din vie țile sale trecute. Direc ționez subiectul aflat sub hipnoz ă s ă-și aleag ă acele momente ale
trecutului care sunt relevante pentru subiectul dis cutat în consiliu. Multe dintre atitudinile și
aspectele egoului nostru provin din vie țile noastre trecute și în țelegerea lor într-un context diferit îi
poate da clientului o nou ă perspectiv ă a prezentului. În mod frecvent, simt atât ajutorul ghidului
meu, cât și pe cel al ghidului clientului.
Prin aceast ă form ă de interven ție terapeutic ă eu caut, împreun ă cu clientul meu, indiciile
actualelor modele de comportament. Acest lucru va d eschide u șa spre reformul ări s ănătoase.
Terapia reîncarn ării este mai mult decât o în țelegere cognitiv ă. Oamenii au nevoie s ă vad ă c ă
ocoli șurile și cotiturile vie ților lor au un în țeles și un scop. Pot, de asemenea, s ă îi conduc pe clien ți
în camera de selec ție a vie ții, spre a discuta motivele pentru care B ătrânii le-au oferit actualele lor
corpuri. Dac ă sufletul nu trebuie s ă afle înc ă anumite aspecte viitoare ale vie ții sale, el se va bloca.
Când am terminat, îi scot pe B ătrâni din anima ție și întrunirea consiliului continu ă f ără s ă se piard ă
nimic.
Nu uit niciodat ă c ă nu sunt decât un intermediar temporar în dinamica dintre clientul meu,
ghizii acestuia și membrii consiliului. Știu c ă ei m ă ajut ă, pentru c ă, altminteri, subiectul meu n-ar
putea vizualiza în stare de trans ă întrunirea consiliului. Prin intermediul folosirii hipnozei adânci,
am avantajul de a utiliza, ca regresionist spiritua l, atât mintea sufletului, cât și actualul ego uman al
clientului meu. Mintea supracon știent ă opereaz ă în cadrul unei matrici eterne, pe care gândirea
subcon știent ă o poate procesa în realitatea actual ă.
Importan ța unei con știente a adev ăratului nostru sine interior nu poate fi supralicit at ă pentru o
via ță productiv ă. Nu vreau s ă sugerez c ă ședin ța de regresie spiritual ă de maximum trei ore pe care
0 pot oferi este un remediu imediat pentru oamenii cu probleme. Totu și, o con știen ță reînnoit ă a
adev ăratei noastre naturi, faptul de a cunoa ște unele lucruri despre vie țile noastre trecute și despre
via ța noastr ă nemuritoare în lumea spiritelor pot oferi o funda ție solid ă menit ă unei terapii ulterioare
mai conven ționale axate pe problemele specifice ale fiec ărui client. Pe de alt ă parte, o singur ă
ședin ță de regresie spiritual ă aplicat ă unui client s ănătos din punct de vedere mental poate face
minuni pentru recunoa șterea integrit ăț ii interioare și a scopurilor acestuia.

7
DINAMICELE COMUNIT ĂȚII

Rude primare de suflet/suflete pereche
Între prima și a doua întrunire a consiliului exist ă o perioad ă menit ă reînnoirii sufletului. Ca
fiin țe eterice, cre șterea noastr ă începe, de fapt, în domeniul mental al lumii spiri telor, împreun ă cu
alte suflete și înainte ca oricare dintre noi s ă se fi încarnat. Ca atare, în timp ce fiin ța noastr ă
interioar ă are exclusiv o tr ăsătur ă individual ă, o parte vital ă a vie ții spirituale de dintre încarn ări este
dedicat ă rela țiilor empatetice cu celelalte suflete. Astfel, dezv oltarea noastr ă ca suflete devine o

148/226 evolu ție colectiv ă exprimat ă par țial prin asocierea pe care o avem cu aceste entit ăț i într-o realitate
material ă, cum ar fi P ământul. În timpul reîncarn ării, apropierea pe care sufletele o simt unul fa ță de
celălalt într-un plan mental este testat ă sever de provoc ările karmice din trupurile noastre gazd ă.
Aceast ă întrerupere a unei existen țe mentale fericite constituie un mijloc prin care m ae ștrii no ștri
spirituali ne înal ță con știin ța.
Am auzit multe pove ști de dragoste interesante care s-au petrecut în vi e țile trecute, implicând
suflete pereche care trec peste barierele timpului și ale spa țiului, pentru a se întâlni din nou în via ță .
Iat ă câteva exemple:

Un caz în care dragostea a fost chinuit ă: în timpul epocii de piatr ă, de c ătre un șef de trib
desfrânat care îi lua perechea clientului meu în mo d regulat, restituindu-i-o dup ă aceea.
Un caz în care dragostea a fost privat ă (de ceva): o femeie care fusese sclav ă în Roma
antic ă, având sarcina de a-i servi pe gladiatori la mas ă, s-a îndr ăgostit de unul dintre ace știa.
Acest lupt ător captiv i-a spus clientei mele în noaptea dinain tea zilei în care a fost omorât în
aren ă c ă o va iubi mereu.
Un caz în care dragostea a fost crud ă: în Evul Mediu, în închisoarea unui castel, un gr ăjdar
a fost biciuit pân ă la moarte de un nobil care î și prinsese fiica și pe clientul meu în locul unde
se întâlneau în secret.
Un caz în care dragostea a fost eroic ă: când un mire polinezian s-a înecat dup ă ce a salvat-
o pe cea care îi devenise de câteva ore so ție – clienta mea – când barca lor a fost lovit ă de o
furtun ă puternic ă, în urm ă cu trei secole.
Un caz în care dragostea a provocat moarte: când cl ientul meu, un so ț german din Europa
secolului al XVIII-lea, și-a înjunghiat so ția într-o criz ă de gelozie provocat ă de o pretins ă
poveste de dragoste a acesteia. Acuzat ă pe nedrept din cauza bârfelor din partea locului, ea a
murit afirmându- și nevinov ăț ia și spunând c ă nu l-a iubit decât pe el.
Un caz în care dragostea a fost neiert ătoare: un soldat care s-a întors din r ăzboiul civil și a
cărui so ție, r ămas ă singur ă, se m ăritase cu fratele lui la un an dup ă ce veteranul fusese declarat
oficial mort.

Toate cuplurile amintite mai sus au ast ăzi o c ăsnicie fericit ă, încerc ările prin care au trecut în
fiecare via ță i-au preg ătit pentru cele ce aveau s ă urmeze, înt ărind leg ătura lor special ă de suflete
pereche. Regresia în via ța anterioar ă scoate la iveal ă informa ții interesante despre formarea
perechilor, dar o perspectiv ă mult mai larg ă asupra acestor rela ții e oferit ă clien ților mei de plasarea
în perioadele dintre vie țile lor.
Exist ă multe încerc ări ascunse în spatele v ălului iubirii. Al ături de vie țile în care am tr ăit o
lung ă și fericit ă poveste de iubire cu perechea noastr ă, se afl ă acelea în care noi am distrus aceast ă
rela ție sau am fost devasta ți la rândul nostru de faptele perechii noastre. În acele vie ți în care traiul
nostru comun a fost greu, ceva a stat în drumul acc ept ării dragostei. A fi împreun ă cu sufletul nostru
pereche ne poate aduce deopotriv ă fericire și suferin ță , dar noi înv ăță m din amândou ă. Întotdeauna,
în spatele evenimentelor grave, care implic ă rela țiile din via ța noastr ă se afl ă motive karmice.
Am avut o client ă numit ă Valerie, care a tr ăit via ța unei femei frumoase din China, cu doua
secole în urm ă. În acea via ță ea și-a respins sufletul pereche, b ărbatul pe care îl iubea cel mai mult,
din pricin ă c ă se certa cu ea și refuza s ă îi hr ăneasc ă vanitatea, a șa cum f ăceau al ții, „ și în afar ă de
asta”, îmi spunea Valerie în stare de trans ă, „era atât de neîndemânatic și ar ăta atât de necioplit,
încât mi-era și jen ă s ă fiu v ăzut ă cu el; m ă gândeam la ce vor zice ceilal ți. De necaz, din mândrie și
din sentimente pe care le-am luat de bune, m-am m ăritat cu un om chipe ș care a știut s ă-mi fac ă
toate toanele. Am pierdut fericirea de care puteam s ă am parte”.
În via ța urm ătoare, în America secolului al XIX-lea, Valerie a f ost fiica unui șef indian
Cherokee, care i-a ordonat s ă se m ărite cu fiul altui șef; a șa se stabilise între ei printr-un tratat.
Valerie s-a supus dorin țelor tat ălui ci, dar acest so ț a respins-o fizic și i-a f ăcut o via ță groaznic ă.
Războinicul din tribul lor, pe care ca îl iubea, era sufletul ei pereche, pe care-l respinsese în via ța sa

149/226 anterioar ă din China. Când s-a întors în lumea spiritelor, du p ă ce via ța ei indian ă s-a sfâr șit, Valerie
mi-a spus:

Eu și iubitul meu am fi putut fugi. L ăsând îns ă la o parte primejdia implicat ă de o astfel
de fapt ă, ceva îmi spuma c ă trebuia s ă îndur ceea ce tat ăl meu pl ănuise. Acum în țeleg c ă a fost
o încercare. Avem capacitatea de a r ăni grav atât persoana care ne iube ște, cât și pe noi
în șine. Via ța mea ca femeie indian ă Cherokee a fost un memento al mândriei și al vanit ăț ii
mele ca femeie în China.

Faptul c ă suntem cu persoana „nepotrivit ă” pentru o perioad ă a vie ții noastre, nu înseamn ă c ă
am irosit timpul. Probabil c ă rela ția a fost pl ănuit ă dinainte. Ba chiar am putea vedea acest suflet din
nou, în lumea spiritelor, într-o lumin ă diferit ă. A șa s-a întâmplat cu b ărbatul cu care clienta mea a
trebuit s ă se c ăsătoreasc ă în via ța ei indian ă. Sufletul lui apar ținea unui grup învecinat cu cel al
Valeriei. Sufletul ambilor b ărba ți pe care Valerie i-a iubit în cele dou ă vie ți trecute este din nou
al ături de ea, în secolul al XX-lea, fiind so țul ei. A ș mai ad ăuga c ă Linda, care ast ăzi este cea mai
bun ă prieten ă a Valeriei și o membr ă a grupului ei de suflete, a fost ultima pereche a r ăzboinicului
pe care ea îl iubise în via ța ei de indian ă Cherokee. Dup ă ședin ța noastr ă, Valerie a zâmbit când mi-
a zis: „Acum știu de ce am fost întotdeauna stingherit ă v ăzând-o pe Linda pe lâng ă so țul meu”.
Înainte de a merge mai departe, ar fi bine s ă lu ăm în considerare câteva ramifica ții implicate de
experien ța magic ă a întâlnirii unui suflet pereche. Prima dat ă când stabilesc un raport cu un client îl
întreb despre rela țiile sale precedente și actuale, care au avut sau mai au importan ță în via ța sa.
Astfel îmi dau scama cum sunt distribuite personaje le care joac ă în piesa actualei lor vie ți. de vreme
ce am inten ția s ă stau în primul rând și s ă urm ăresc desf ăș urarea piesei în timpul hipnozei, vreau un
program al acesteia.
O dat ă ce clientul meu se afl ă în stare de trans ă profund ă, leg ăturile multiple dintre suflete
devin clare. Oamenii care joac ă în piesa vie ții clientului meu pot fi iubi ți (te), prieteni devota ți,
rude, mentori sau asocia ți ai acestuia. Rela țiile noastre cu oamenii iau multe forme în via ță și, de
obicei, implic ă atât suflete din alte grupuri, cât și din grupul nostru. În general, clien ții mei nutresc o
dorin ță puternic ă de a identifica aceste leg ături de suflet în via ța lor actual ă, de și cei mai mul ți au
deja o idee în acest sens.
Într-o defini ție mai ampl ă, dragostea înseamn ă afec țiune, care poate lua multe forme în via ță .
Întotdeauna realiz ăm o conexiune mental ă, într-un fel sau altul, cu un suflet pereche, indi ferent de
rolul pe care acesta îl joac ă în via ța noastr ă. Intr ăm în leg ătur ă cu oamenii pe multe niveluri și
pentru o mul țime de lec ții karmice în fiecare via ță . Când o prietenie se înfirip ă, se transform ă în
dragoste, dar în lipsa unei amici ții durabile, iubirea nu poate s ă înfloreasc ă. E vorba de cu totul
altceva decât de infatuarea care exist ă la un nivel superficial, când avem acele îndoieli sup ărătoare
referitoare la întrebarea dac ă rela ția respectiv ă are sau nu vreo însemn ătate. În lipsa încrederii,
intimitatea sufer ă și dragostea nu se poate dezvolta. Iubirea înseamn ă acceptarea tuturor
imperfec țiunilor partenerului t ău. Dragostea adev ărat ă te face mai bun decât ai fi dac ă acea
persoan ă n-ar exista în via ța ta.
Oamenii pun, de obicei, semnul egal între iubire și fericire, îns ă aceasta din urm ă este o stare
de spirit care trebuie s ă se dezvolte în tine și s ă nu depind ă de altcineva. Cel mai s ănătos fel de
dragoste este acela în care te sim ți deja bine cu tine însu ți și astfel, extinzându- ți sentimentele și
asupra altcuiva, nu dai dovad ă de egoism. Dragostea cere mult ă munc ă și între ținere permanent ă.
Am avut mul ți subiec ți care au divor țat și care au aflat c ă primele lor iubiri au fost sufletele lor
pereche. Lucrurile ar fi mers bine dac ă amândoi s-ar fi str ăduit mai mult.
Pe de alt ă parte, pot exista anumite motive pentru care s-ar putea s ă nu ne întâlnim sufletul
pereche decât mai târziu în via ță . Sufletele pereche se vor separa din când în când, pentru o via ță
sau dou ă, nev ăzându-se deloc în cursul acestora. „Sufletul meu pe reche și cu mine am devenit mult
prea dependen ți unul de cel ălalt, aveam nevoie s ă evolu ăm singuri pentru o vreme” – iat ă o
declara ție pe care o aud adesea atunci când sufletele perec he sunt desp ărțite. Fiecare perioad ă de pe

150/226 Pământ este diferit ă din punct de vedere al ata șamentului și al experien ței pe care o tr ăim cu sufletul
nostru pereche. Cu toate acestea, fiecare via ță al ături de ele se cl ăde ște pe vie țile anterioare.
Înv ăță m lec ții importante din rela țiile care s-au rupt. Ceea ce este important e ca în via ță s ă
mergi mai departe. Unii clien ți îmi spun, înaintea ședin țelor, c ă dragostea adev ărat ă pare s ă-i
ocoleasc ă. Dup ă ședin ță ei în țeleg, de obicei, motivele care stau la baza acestei situa ții. Dac ă nu î ți
iese în cale dragostea adev ărat ă, elibereaz ă-te, în țelegând c ă e posibil s ă fii aici pentru a înv ăț a alte
lec ții. Presupunem în mod gre șit c ă oamenii care au ales s ă tr ăiasc ă singuri ar fi singuratici, când, de
fapt, au vie ți bogate, pline de lini ște, reflexie și de realiz ări. Dac ă stabile ști o leg ătur ă cu cineva
pentru care nu ai nici un sentiment, numai pentru a nu fi singur, e ști mai singur decât dac ă n-ai avea
pe nimeni. Cum spune și cântecul, „a te îndr ăgosti de dragoste înseamn ă a te preface”. Acest fel de
iubire este o închipuire, deoarece este indus de id eea de a avea cu orice pre ț parte de dragoste. Dac ă
sufletul t ău pereche trebuie s ă apar ă în via ța ta, o va face cel mai adesea atunci când te a ștep ți mai
pu țin.
Dup ă mul ți ani de revela ții asupra vie ții sufletelor în lumea spiritelor, mi-am format o
modalitate de clasificare a sufletelor pereche. Cre d c ă plasarea sufletelor în una dintre aceste trei
categorii depinde de rela ția pe care o au cu noi în drama vie ții. Ghizii no ștri și fiin țele care vin din
zonele spirituale îndep ărtate de a noastr ă nu apar în aceste trei categorii.

Suflete pereche primare
Un suflet pereche primar sau principal este în mod frecvent în via ța noastr ă un partener
apropiat. Acesta poate fi so țul (sau so ția), fratele, sora, cel mai bun prieten sau câteoda t ă o rud ă a
noastr ă. Nici un alt suflet nu este mai important pentru n oi decât acest suflet pereche primar, și când
subiec ții mei î și descriu vie țile tr ăite al ături de aceste suflete, cei mai mul ți spun c ă existen ța le este
mult îmbog ăț it ă. Una dintre cele mai mari motiva ții ale sufletelor de a se încarna este ocazia de a se
exprima sub o form ă fizic ă. Acest lucru reprezint ă, cu siguran ță , o mare tenta ție pentru sufletele
pereche primare. Ele î și pot schimba genul, de la o via ță la alta, dac ă sunt suflete avansate. Un suflet
obi șnuit face acest lucru aproximativ în 75% dintre caz uri.
Un suflet pereche primar nu trebuie confundat când folosim termenul de grup matc ă primar, în
cadrul c ăruia mai multe suflete interac ționeaz ă în calitate de colegi. Oamenii folosesc termenul d e
„adev ăratul suflet pereche primar”, pentru a- și caracteriza sufletul pereche primar, ceea ce este bine,
atât timp cât aceast ă defini ție nu conduce cumva la concluzia c ă to ți ceilal ți colegi din grupul lor de
suflete ar fi mai pu țin adev ăra ți. Nepl ăcerile pe care cei din domeniul meu le au în leg ătur ă cu astfel
de termeni sunt adesea mai degrab ă simbolice decât literale, dar mi se pare mai impor tant ă o alt ă
problem ă referitoare la conceptul sufletelor pereche primar e.
Am fost întrebat, în timpul conferin țelor mele, cum se leag ă descrierile despre sufletele pereche
primare și afirma țiile despre dualitatea sufletului de teoria suflete lor gemene. R ăspunsul meu este
urm ătorul: nu se leag ă. Am discutat deja despre modalitatea în care sunte m capabili s ă ne împ ărțim
energia sufletului pentru a tr ăi vie ți paralele, de și cele mai multe dintre suflete nu doresc s ă î și
accelereze procesul de înv ăț are în acest mod. De asemenea, am afirmat c ă aceast ă capacitate de a ne
împ ărți ne permite s ă l ăsăm o parte din energia noastr ă în lumea spiritelor, ca un duplicat perfect, în
timp ce ne încarn ăm. Aproape toate sufletele uzeaz ă de acest procedeu al dualit ăț ii sufletului.
Considera țiile mele referitoare la rela țiile dintre sufletele pereche primare și la capacitatea sufletelor
de a se diviza nu au nimic de-a face cu teoriile su fletelor și fl ăcărilor gemene. Sunt numai
adev ărurile mele, dar ca s ă fiu sincer, n-am g ăsit niciodat ă în cadrul cercet ărilor mele nici m ăcar o
singur ă dovad ă în sprijinul conceptului sufletelor gemene.
Dup ă cum în țeleg teoria sufletelor gemene, tu și geam ănul t ău a ți fost crea ți în acela și moment,
din acela și ou de energie, pentru a fi apoi separa ți, f ără a te mai reuni cu geam ănul t ău -adev ăratul
tău suflet pereche primar – pân ă la sfâr șitul încarn ărilor voastre karmice respective. Îmi amintesc de
unii clien ți, cum este cel din cazul 26, care mi-au spus c ă nu exist ă dou ă suflete identice în
momentul conceperii. Fiecare particul ă de energie este unic ă și creat ă ca o entitate singular ă. Ceea
ce mi se pare ilogic în teoria sufletelor gemene es te urm ătorul aspect – de ce am mai avea un suflet

151/226 pereche primar dac ă tot n-am putea lucra împreun ă cu acesta la lec țiile noastre karmice, înainte de a
atinge perfec țiunea? Fie c ă le numim primare sau adev ărate, sufletele pereche exist ă pentru a se
ajuta unul pe cel ălalt în atingerea obiectivelor lor; ele nu sunt gem enii no ștri.

Suflete pereche tovar ăș i/colegi
Sufletul nostru pereche primar este partenerul nost ru etern, dar mai sunt și alte suflete în grupul
nostru matc ă pe care le putem numi suflete pereche. În principa l, sunt tovar ăș ii no ștri de suflet.
Caracterul acestor suflete difer ă, deoarece au talente distinse și se completeaz ă, dup ă cum rezult ă
din cazurile pe care le-am analizat. În cadrul grup ului matc ă exist ă, de obicei, un cerc interior de
suflete, care ne sunt cu deosebire apropiate și joac ă un rol important de sus ținere în vie țile noastre,
dup ă cum și noi la rândul nostru facem acela și lucru pentru ele. Num ărul acestora variaz ă, dar un
client obi șnuit are între trei și cinci suflete în cercul lui interior.
De și sufletele tovar ăș i dintr-un grup matc ă au început împreun ă, ele se dezvolt ă în ritmuri
diferite. Acest lucru depinde mult de talentul lor de a se conduce și de a se motiva. Fiecare suflet are
anumite puncte tari, pe care tovar ăș ii lor le pot folosi în timpul încarn ărilor grupului. Pe m ăsur ă ce
grupul se mic șoreaz ă, multe cap ătă diferite specializ ări, dar nu pierd contactul unul cu cel ălalt.

Sufletele afiliate
Aceast ă clasificare a sufletelor se refer ă la membrii grupurilor secundare aflate în afara
grupului nostru matc ă, dar în aceea și vecin ătate spiritual ă. Dup ă cum am men ționat în capitolul 5, în
figura 1, grupurile secundare din jurul grupului no stru primar pot însuma pân ă la o mic de suflete
sau mai mult. Multe dintre aceste grupuri lucreaz ă în acelea și s ăli de clas ă cu noi. Exist ă anumite
suflete afiliate, din alte grupuri, care sunt alese s ă lucreze cu noi și pe care ajungem s ă le cunoa ștem
de-a lungul mai multor vie ți, în timp ce altele se intersecteaz ă cu drumul nostru doar pentru pu țin
timp. P ărin ții no ștri provin adesea din unul dintre aceste grupuri ma tc ă învecinate.
În condi țiile interac țiunii sociale din lumea spiritelor și ale contactului din timpul încarn ărilor
fizice, sufletele unui grup matc ă pot s ă aib ă prea pu țin ă sau chiar deloc leg ătur ă cu multe dintre
sufletele unui grup secundar. Într-un context mai l arg, toate sufletele dintr-un grup secundar sunt
afiliate într-un fel sau altul, dar nu pot fi consi derate suflete pereche de c ătre clien ții mei. De și nu se
manifest ă cu adev ărat drept suflete tovar ăș i, formeaz ă un grup mare de persoane aflate la dispozi ția
regizorilor vie ții noastre viitoare, pentru a interpreta un rol sau altul. Un suflet afiliat poate avea o
anumit ă caracteristic ă, absolut necesar ă nou ă pentru înv ăț area unei lec ții karmice. Este foarte
probabil ca entit ăț ile s ă se încarneze în persoane care aduc o energie puter nic ă, pozitiv ă sau
negativ ă, în asocierea cu noi. Aceste decizii depind de în țelegerile f ăcute în prealabil între toate
părțile implicate și profesorii acestor suflete, cu privire la benefic iile sau dezavantajele pe care le
implic ă un rol sau altul.
Contribu ția poate fi foarte scurt ă. Cititorul poate c ă-și aminte ște de acel episod din sta ția de
autobuz, povestit de subiectul cazului 39. Ajutorul acordat femeii a fost, foarte probabil, un gest
spontan și cred c ă acest subiect nu era un suflet afiliat. Voi cita u n exemplu referitor la un scurt
contact pozitiv, pe care mi l-a relatat un subiect care s-a întâlnit cu un suflet afiliat clar definit :

Mergeam singur pe o plaj ă, distrus complet de faptul c ă-mi pierdusem slujba. A ap ărut un
om și am început o conversa ție. Nu-l cuno șteam și nici n-aveam s ă-l mai rev ăd vreodat ă în
acea via ță . Dar în acea dup ă-amiaz ă el a venit nestingherit spre mine și am discutat. Am sim țit
că-mi descarc problemele asupra acelui str ăin. El m-a lini știt și mi-a dat o perspectiv ă mai
larg ă situa ției mele. Dup ă vreo or ă a plecat. Acum v ăd c ă era o cuno știn ță din lumea
spiritelor, dintr-un alt grup. N-am dat din întâmpl are unul peste cel ălalt în acea zi. El mi-a fost
trimis.

152/226 Totu și, cele mai profunde contacte le avem cu sufletele pereche. În timp ce m ă gândeam dac ă
să scriu sau nu aceast ă carte, oamenii mi-au înt ărit decizia de a o face și mi-au cerut s ă relatez în
detaliu cazul unei pove ști de dragoste între dou ă suflete pereche. Cum eu însumi sunt un romantic, a
fost o cerere la care nu am putut rezista.

Cazul 46
Am distins ceva imperativ în vocea unui subiect, Ma ureen, când m-a sunat s ă-mi cear ă o
întâlnire. Eram mai liber (este vorba de perioada d inaintea aceleia în care ajunsesem s ă am liste cu
program ări întinse pe perioade de câte un an). Maureen locu ia aproape de biroul meu din California
și se întreba dac ă s ă vin ă la întâlnire și cu un prieten din New York, pe care-l vedea pentr u prima
dat ă. Am întrebat-o despre acest prieten pe care nu-l m ai întâlnise niciodat ă și iat ă ce poveste am
auzit:
Cu trei luni înainte, pe un site, un grup de vreo d ou ăzeci și cinci de persoane interesate de via ța
de dup ă moarte a format ceea ce se nume ște în limbajul fanilor un „chat room”. Se pornesc a stfel
discu ții on-line între oameni cu interese similare. A tre buit s ă mi se explice toate acestea, pentru c ă
nu știu prea multe despre computere. Maureen mi-a spus c ă ea și un anume Dale au descoperit c ă
sunt atât de apropia ți, în discu țiile lor despre sufletele pereche, încât s-au sim țit lega ți într-un fel
straniu. Ea a mai ad ăugat c ă modul în care Dale reflecta propriile ei gânduri e ra tulbur ător. S-au
hot ărât s ă î și creeze propria convorbire pe chat, pentru a conti nua discu țiile.
Maureen și Dale au aflat c ă se n ăscuser ă la numai câteva luni unul dup ă altul, în urm ă cu
cincizeci de ani, într-o zon ă de pe lâng ă San Francisco. Ei au vorbit despre c ăsătoriile lor nereu șite
și despre sentimentul inexplicabil de triste țe legal de c ăutarea a ceva ce n-au g ăsit niciodat ă și care
le-ar fi putut deschide inimile. Discu țiile lor se concentrau mai ales asupra vie ții dup ă moarte și
Dale a men ționat c ă îmi citise lucr ările. La scurt timp dup ă acesta, cei doi s-au hot ărât s ă se
întâlneasc ă în California, pentru a m ă vedea. Doreau s ă fac ă în acela și timp o ședin ță de regresie.
Am fost de acord s ă îi primesc a doua zi dup ă ce se întâlniser ă. Au sosit la biroul meu cu ochii
str ălucind și am remarcat c ă erau deja în stare de trans ă și nici nu mai aveau nevoie de mine.
Momentul în care se v ăzuser ă a fost un prilej de recunoa ștere instantanee. Maureen mi-a spus:
„Felul în care ne-am zâmbit unul celuilalt, expresi a din ochii no ștri, sunetul râsului nostru, vibra țiile
care ne legau când am dat mâna au creat o euforie c are a fost atât de puternic ă, încât nici nu mai
știam ce se întâmpl ă în jurul nostru.”
Voi relata acest caz din punctul de vedere al ei, p entru c ă eu stabilisem primul contact cu ea. În
timpul interviului, am aflat c ă au fost situa ții în via ța sa când avea un sentiment de deja vu, auzea
muzica anilor '20 sau vedea dansatoare de Charlesto n purtând rochiile largi din acea vreme.
Maureen mi-a mai relatat c ă fusese urm ărit ă înc ă din copil ărie de un co șmar care tot revenea, legat
de O moarte brusc ă.
De obicei, îi conduc pe subiec ți în lumea spiritelor dup ă momentul mor ții survenite în urma
ultimei lor vie ți, în a șa fel încât s ă nu rateze surprinderea obi șnuit ă pe care o încearc ă un suflet
obi șnuit la intrarea în lumea spiritelor. Aceast ă tehnic ă de hipnoz ă are multe avantaje, printre care și
acela c ă aflu dac ă exist ă amprente ale corpului din ultima via ță preluate de corpul fizic actual al
clientului meu. Dac ă se gr ăbe ște acest proces, ducând subiec ții direct în lumea spiritelor, s ă spunem
din pântecele mamei lor, exist ă riscul s ă ajung ă acolo dezorienta ți. Ar fi ca și cum ai lua pe cineva
în spatele unei case și i-ai cere s ă-ți descrie fa țada. Aceast ă procedur ă accelerat ă de intrare în lumea
spiritelor i-ar face s ă piard ă multe puncte de reper. Opririle ar putea fi vitale în cazul în care
moartea a survenit brusc și într-un mod traumatic. Nemaitrecând peste scenele mor ții, clientul este,
de fapt, mai bine protejat de amintiri fizice durer oase.
La indica ția mea de a alege scenele cele mai importante din v ia ța ei trecut ă, Maureen m-a dus
spre evenimentele care i-au provocat moartea. Acest a este adesea un semn c ă vor urma probleme și
cei care înlesnesc aceste p ătrunderi în vie țile trecute trebuie s ă fie preg ăti ți s ă aib ă de-a face cu
scene de moarte ce pot fi oribile. Ceea ce urmeaz ă reprezint ă o versiune prescurtat ă a pove știi ei.

153/226 Dr. N: E ști b ărbat sau femeie?
S.: O fat ă, de fapt.
Dr. N: Cum te nume ști?
S.: Samantha. Pe scurt Sam.
Dr. N: Unde te afli și ce faci acum?
S.: Sunt la masa de toalet ă din dormitorul meu și m ă preg ătesc s ă merg la o petrecere.
Dr. N: De ce are loc petrecerea?
S.: (pauz ă, apoi râde u șor) Este… pentru mine, ast ăzi împlinesc optsprezece ani și p ărin ții dau o
petrecere în cinstea majoratului meu.
Dr. N: La mul ți ani, atunci. Ce dat ă e azi?
S.: (dup ă o u șoar ă ezitare) 26 iulie 1923.
Dr. N: Dac ă tot e ști în fa ța oglinzii, a ș vrea s ă te ui ți și s ă-mi spui ce vezi.
S.: Sunt blond ă, cu p ărul piept ănat în sus în seara aceasta. Port o rochie lung ă de m ătase alb ă.
Este prima mea rochie de petrecere. Îmi voi pune pa ntofii noi, albi, cu tocuri înalte.
Dr. N: Sun ă grozav.
S.: (cu un zâmbet ștreng ăresc) Ar fi bine ca și Rick s ă aib ă aceea și p ărere.
Dr. N: Cine e Rick?
S.: (acum distras ă și ro șind) Rick este… prietenul… iubitul meu cu care m ă v ăd ast ă-sear ă.
Trebuie s ă-mi termin machiajul, va veni în curând.
Dr. N: Ascult ă, Sam, sunt sigur c ă po ți vorbi cu mine în timp ce te fardezi; nu vreau s ă te fac s ă
întârzii. Spune-mi, e serioas ă rela ția cu Rick?
S.: (iar se înro șește) Îhâm… dar nu vreau s ă dau aerul c ă sunt prea dornic ă. Joc tare, ca s ă ajung
unde vreau. Rick zice c ă nu e serios, dar știu c ă m ă vrea.
Dr. N: V ăd c ă e o petrecere important ă. Presupun c ă va claxona în curând, ca s ă alergi în
întâmpinare la ma șina lui.
S.: (iritat ă) A, nu. Deloc. Știu c ă i-ar pl ăcea; va suna îns ă la u șă în mod civilizat și servitoarea îi
va deschide și-i va spune s ă m ă a ștepte jos.
Dr. N: Deci, petrecerea este la o oarecare distan ță de casa ta.
S.: Nu prea departe… este într-o vil ă elegant ă din centrul ora șului San Francisco.
Dr. N: Bine, Sam, acum s ă mergem mai departe în timp, la petrecerea din cent ru și s ă-mi
explici ce se întâmpl ă.
S.: (debordând) M ă distrez grozavi Rick arat ă nemaipomenit, bineîn țeles. P ărin ții și prietenii
îmi spun cât de bine ar ăt. E muzic ă, dans… mul ți prieteni m ă felicit ă… și (fa ța clientei mele se
întunec ă pentru un moment) e mult ă b ăutur ă de care p ărin ții mei nu știu.
Dr. N: Asta te tulbur ă?
S.: (încercând s ă resping ă un val nou de senza ții; î și trece o mân ă prin p ăr și revine)
Oh…b ăutura face întotdeauna parte din aceste treburi… te face mai vesel și mai lipsit de griji. Și cu
beau… Rick și câ țiva prieteni au b ăut pe furi ș.
Dr. N: Mergi mai departe acum spre urm ătoarea întâmplare important ă din acea sear ă și
explic ă-mi ce se petrece.
S.: (expresia clientei mele se schimb ă, vocea e ezitant ă) Rick și cu mine dans ăm… m ă ține
strâns… suntem înfierbânta ți… Îmi șopte ște la ureche s ă plec ăm pu țin de la petrecere ca s ă fim
singuri.
Dr. N: Și cum te sim ți?
S.: Emo ționat ă… dar parc ă ceva m ă re ține…dar trec peste asta, vreau și eu. Presupun c ă este
dezaprobarea p ărin ților mei… Și totu și parc ă ar mai fi ceva. Dar m ă scutur și r ămân la exaltarea mea
de moment.
Dr. N: R ămâi la sentimentul ăsta. Ce se întâmpl ă apoi?
S.: Plec ăm printr-o u șă lateral ă ca s ă nu fim v ăzu ți și ne ducem la ma șina lui Rick. Este o
ma șin ă ro șie, nou ă, decapotabil ă, superb ă. E o noapte minunat ă, capota ma șinii este l ăsat ă.
Dr. N: Apoi ce face ți?

154/226 S.: Ne urc ăm în ma șin ă, Rick îmi scoate agrafele din p ăr. M ă s ărut ă cu putere. Vrea apoi s ă
fac ă pe grozavul și ie șim pe șosea, facem o tur ă.
Dr. N: Po ți descrie locul unde era drumul și în ce direc ție a ți luat-o?
S.: (devine foarte nervoas ă) Mergem în jos, spre sud, spre coasta Pacificului, ie șim din San
Francisco.
Dr. N: Cum e plimbarea pentru tine, Sam?
S.: (pentru un moment, subiectul pare a nu mai avea nici o premoni ție) Simt c ă tr ăiesc. E o
noapte cald ă și vântul îmi arunc ă șuvi țele de p ăr în fa ță . Rick î și ține o mân ă dup ă gâtul meu. M ă
strânge și îmi spune c ă sunt cea mai frumoas ă fat ă din lume. Știm c ă ne iubim.
Dr. N: (am observat c ă acum mâinile subiectului meu încep s ă tremure și corpul îi devine mai
rigid; o iau de mân ă, pentru c ă b ănuiesc ce urmeaz ă) Acum, Samantha, vreau s ă în țelegi c ă, pe
măsur ă ce vei continua s ă vorbe ști cu mine, voi fi cu tine la fiecare pas pe care-l faci și voi putea s ă
te conduc repede prin orice ți s-ar întâmpla. Știi asta, da?
S.: (stins) Da…
Dr.N: Du-te la momentul când lucrurile încep s ă se schimbe în c ălătoria cu Rick și descrie ce s-
a întâmplat.
S.: (întreg trupul începe s ă îi tremure) Rick a b ăut prea mult și drumul devine din ce în ce mai
șerpuitor. Curbele sunt din ce în ce mai strânse și Rick n-are decât o mân ă pe volan. Ne apropiem
de o parte în pant ă… aproape de ocean… e o stânc ă acolo… ma șina iese de pe șosea, (acum strig ă)
RICK, MAI ÎNCET!
Dr. N: Încetine ște?
S.: (strig ă) O, DOAMNE, NU! NU ÎNCETINE ȘTE! RÂDE ȘI SE UIT Ă LA MINE ÎN LOC
SĂ SE UITE LA DRUM.
Dr. N: Acum repede, Sam… continu ă.
S.: (cu un hohot) Nu lu ăm curba urm ătoare… ma șina e în aer… c ădem în ocean… mor… apa…
atât de rece… nu pot respira… Oh, Rick, Rick…

Ne oprim și încep o desensibilizare rapid ă a acestei amintiri traumatice, sco țând sufletul
Samanthei din trupul ei fizic. Îi reamintesc c ă a trecut de mai multe ori prin moartea fizic ă înainte și
că totul va fi în ordine. Samantha îmi explic ă c ă a ezitat s ă mearg ă, pentru c ă tân ăra ei via ță de-abia
începuse. Nu a vrut s ă-I p ărăseasc ă pe Rick, dar senza ția de tragere afar ă din ocean era „prea
insistent ă”.
Când mi-am început cercet ările asupra sufletului, am presupus c ă, atunci când dou ă persoane
ca Samantha și Rick au murit împreun ă, vor intra, de asemenea, împreun ă în lumea spiritelor. Am
aflat c ă acest lucru nu era adev ărat în scenele care implicau moartea, cu o singur ă excep ție. Copiii
mici care sunt omorâ ți împreun ă cu cei care-i iubesc se ridic ă împreun ă cu acele persoane. Voi
dezvolta aceast ă tem ă în capitolul 9, la sec țiunea despre sufletele tinerilor. Chiar sufletele p ereche
primare ucise în acela și moment se înal ță în mod normal pe rute separate, fiecare pe propria linie
vibra țional ă. Am sim țit c ă pierderea acestei tov ărăș ii era pu țin cam trist ă pân ă când mi-a devenit
clar c ă sufletele sunt întâmpinate de ghizii și de prietenii lor din lumea spiritelor la momentul și
locul oportun. Fiecare suflet are nevoie de propriu l ritm de ascensiune, ceea ce include opririle de
orientare și de reîntinerire a energiei, chiar dac ă se întorc în acela și grup de suflete. A șa a fost
pentru Rick și Samantha.

Dr. N: Îl vezi pe undeva pe Rick?
S.: Nu, încerc s ă rezist acestei trageri care vrea s ă m ă întoarc ă și s ă m ă îndrepte în sus. Vreau
să continuu s ă m ă orientez spre ocean… s ă-l ajut pe Rick.
Dr. N: Pân ă la urm ă aceast ă for ță te întoarce în direc ția bun ă, sco țându-te din oceanul Pacific?
S.: (clienta este acum lini știt ă și resemnat ă, dar și îndurerat ă) Da, sunt acum departe, deasupra
Pământului.

155/226 Dr. N: (o întrebare pe care o pun de obicei) Vrei s ă î ți iei r ămas bun de la p ărin ții t ăi înainte de
a pleca mai departe?
S.: Oh, nu, nu chiar acum… mai târziu… acum nu vreau decât s ă plec.
Dr. N: În țeleg. Spune-mi, Samantha, ce vezi acum?
S.: Gura unui tunel… deschizându-se și închizându-se… coordonându- și mi șcările cu ale mele.
Trec dincolo și m ă simt mult mai u șoar ă. E atât de luminos. Cineva îmbr ăcat într-o rob ă vine spre
mine.

În timpul întrevederii cu Dale, am aflat c ă el era Rick și c ă amintirile lui se potriveau cu cele
ale subiectului Maureen. În timp ce Samantha a mai tr ăit câteva secunde dup ă pr ăbu șire și s-a ridi-
cat din ocean, sufletul lui Rick s-a eliberat din t rup cât timp ma șina era înc ă în aer. Când am relatat
aceast ă poveste unui public din Dallas, o doamn ă a bomb ănit tare: „Se vede c ă era un b ărbat!”. I-am
spus c ă atunci când mintea știe c ă nu mai este nici o șans ă de supravie țuire a corpului, e posibil ca
sufletele s ă p ărăseasc ă trupul cu un moment înainte de moartea propriu-zis ă. În felul acesta sufletul
iese cu energia mai pu țin avariat ă.
Dup ă ce s-au terminat ședin țele cu Dale și Maureen, m-am întâlnit cu aceste suflete pereche,
pentru o trecere în revist ă a ceea ce am aflat. Maureen a explicat c ă de fiecare dat ă când conducea
pe autostrada 1, la sud de San Francisco, devenea î n mod inexplicabil nervoas ă și i se f ăcea fric ă pe
o anumit ă por țiune a drumului din lungul coastei. Acum știa de ce. Am sperat c ă deprogramarea
scenei mor ții ei din 1923 va rezolva și problema co șmarurilor care îi tot reveneau. O lun ă mai
târziu, Maureen mi-a scris și mi-a confirmat c ă nu mai avea acest co șmar.
Minunile sincronicit ăț ii au devenit evidente în acest caz, când Dale mi-a spus c ă unul dintre
motivele pentru care a plecat din zona în care se n ăscuse era acela c ă nu se sim țea bine când con-
ducea în jurul ora șului San Francisco. Ai crede c ă timpul pe care îl petrecem în lumea spiritelor
între dou ă vie ți ar trebui s ă elimine toate efectele reziduale din experien țele vie ților noastre trecute.
În majoritatea cazurilor a șa se întâmpl ă, dar, dup ă cum am mai men ționat, exist ă oameni care î și
duc amprentele fizice și emo ționale ale trupului dintr-o via ță în urm ătoarea. Acest lucru este
adev ărat mai ales dac ă aceste amprente se leag ă de o anume lec ție karmic ă din via ța urm ătoare.
De ce au fost separate în vie țile lor de acum, timp de cincizeci de ani, aceste s uflete pereche
primare? Pentru a în țelege acest lucru, trebuie s ă pornim de la dinamica grupului lor matc ă. Dale și
Maureen vin dintr-un grup de suflete de nivel I. Ac este doisprezece suflete sunt, într-o m ăsur ă mai
mare sau mai mic ă, lupt ători redutabili care- și asum ă riscuri. Ghidul lor îi duce regulat în grupurile
învecinate, astfel ca ei s ă poat ă vedea cum func ționeaz ă și alte grupuri, cu mai mult ă pace și
armonie. Dale și Maureen mi-au spus c ă aceste vizite au fost interesante, dar mi-au mai p recizat c ă
sufletele lini știte erau „cam plictisitoare”. Bineîn țeles c ă și în grupul lor sunt și suflete mai lini știte,
dar Dale/Rick nu face parte dintre acestea. În via ța lui actual ă a fost în armat ă și a servit de trei ori
în Vietnam.
„Nu m ă a șteptam s ă m ă întorc”, mi-a spus „ și ar fi fost foarte bine”. Pentru c ă îi place s ă
tr ăiasc ă la limita pericolului, a ie șit din armat ă dup ă terminarea r ăzboiului. A fi un soldat pe timp de
pace era prea plictisitor pentru el.
Dup ă accidentul de ma șin ă din 1923, ghidul principal al grupului lor l-a lua t pe Rick, care a
petrecut mult mai mult timp cu chestion ări, pentru a ob ține mai multe informa ții utile și cu orientare
decât Samantha. Când s-a întors la grup, Rick era f oarte îndurerat. Într-o scen ă tandr ă, plin ă de
mângâieri energetice intense, Rick i-a spus sufletu lui s ău pereche cât de mult regret ă c ă i-a întrerupt
via ța atât de devreme. Nu era clar din ședin ța noastr ă cât de mult știau amândoi de posibilitatea unui
accident înainte de petrecerea acestuia. Ei fuseser ă aman ți în numeroase alte vie ți trecute, de multe
ori cu certuri și scandal. De și Dale și Maureen s-au încarnat amândoi concomitent și în acela și loc
în aceast ă via ță , ca și în cea din anii '20, nu le-a fost dat s ă se cunoasc ă de tineri. Aceea și experien ță
senzorial ă și o energie emo țional ă identic ă din acest punct geografic erau doar o parte a cond i țiilor
de a se întâlni, mult mai târziu în vie țile lor actuale.

156/226 Aceste suflete pereche știau când au intrat în aceast ă via ță c ă se vor reg ăsi abia dup ă ce vor fi
trecut mul ți ani. Dale, mai ales, avea nevoie s ă simt ă frustrarea anilor în care s ă tânjeasc ă dup ă
femeia potrivit ă. Ast ăzi el nu mai este un b ărbat neglijent și iresponsabil. Samantha/Maureeen avea
și ca nevoie de maturitatea de care nu d ăduse dovad ă în rela ția ei cu Rick din anii '20. Nici Dale,
nici Maureen n-au luat via ța de-a gata în aceast ă etap ă a reunirii lor. Amândoi au suferit mult cât ă
vreme au fost desp ărțiți unul de cel ălalt. Când munca mea cu acest cuplu s-a terminat, a mândoi au
făcut în principal aceea și declara ție. Maureen a spus: „Ne des ăvâr șim vindecarea printr-un respect
clar fa ță de sfin țenia vie ții și de importan ța iert ării. Acum c ă știm amândoi ce înseamn ă s ă pierzi
ceva, vom pre țui timpul care ne-a mai r ămas s ă-l petrecem împreun ă în via ța aceasta”.
Înainte de a încheia aceast ă sec țiune dedicat ă sufletelor pereche, a ș mai ad ăuga faptul c ă multe
urmeaz ă un curs preg ătitor chiar înainte de urm ătoarea lor încarnare. Este vorba de o repeti ție cu
costume al ături de ghizii lor, o ultim ă trecere în revist ă a problemelor mai importante din
urm ătoarea via ță . Un aspect al acestui curs preg ătitor poate fi și acela c ă dou ă suflete pereche pot
pomi separat, trimi țându- și apoi imagini vizuale unul altuia despre cum vor a r ăta în noile lor corpuri
omene ști și în ce împrejur ări se vor întâlni.
În Călătoria Sufletelor am scris un capitol în care am citat exemple de ace st fel de preg ătire
pentru îmbarcare. Sufletele pereche nu sunt întotde auna împreun ă înainte de plecare. Apoi, în
func ție și de karma implicat ă, câteodat ă un suflet știe mai multe decât cel ălalt despre viitoarea lor
întâlnire și cum va ar ăta acea persoan ă. Iat ă un scurt exemplu – un suflet pereche vorbind despr e
întâlnirea cu viitoarea sa so ție:

Mi s-a permis s ă o v ăd pe so ția mea din via ța viitoare în camera ecranelor. Era o
instructoare de aerobic ă atr ăgătoare, pe care urma s ă o întâlnesc într-o sal ă de gimnastic ă, l-
am studiat atent corpul și tr ăsăturile fe ței, pentru c ă nu voiam s ă stric întâlnirea noastr ă, a șa
cum f ăcusem în via ța anterioar ă. Mirosul corpului ei transpirat mi s-a întip ărit în minte…
gesturile… zâmbetul și mai ales ochii s ăi. În momentul în care am v ăzut-o în via ța aceasta am
sim țit amândoi o atrac ție magnetic ă.

Leg ăturile dintre familiile spirituale și cele umane
De regul ă, membrii aceluia și grup de suflete nu se întorc în încarn ările lor urm ătoare ca
membri ai aceleia și familii umane genetice. Aceasta înseamn ă c ă, în mod contrar credin țelor indi-
enilor americani, sufletul unui bunic nu va reveni, de obicei, în trupul nepotului s ău. Am subliniat
rezisten ța pe care sufletele o opun reîncarn ării genetice în capitolul 4, în sec țiunea dedicat ă
diviziunii sufletelor, cât și în capitolul 5, în cea referitoare la ADN. Faptul ca sufletele dornice de a
înv ăț a lec ții noi s ă se mai întoarc ă în corpuri care au aceea și ereditate, etnicitate, mediu înconjur ător
și, poate, acela și loc geografic ca și în via ța lor anterioar ă este atât limitativ, cât și redundant pentru
acestea. Încarnându-se în diferite familii de pe gl ob în fiecare dintre vie țile lor, sufletele pot profita
de marea diversitate de trupuri omene ști. Tocmai aceast ă varia ție confer ă profunzime încarn ărilor
noastre pe P ământ.
Exist ă și cazuri mai speciale, în care ghizii no ștri pot fi mai indulgen ți cu acele suflete care au
sentimente puternice fa ță de o misiune karmic ă neterminat ă în cadrul unei anumite familii,
manifestându- și dorin ța de a se întoarce în cadrul acesteia. Aceste sufle te pot primi o a doua șans ă
în ceea ce prive ște un mare r ău care li s-a f ăcut sau spre a corecta unul pe care l-au produs alt ui
membru al acelei familii. Ele s-ar putea reîntoarce în respectiva familie ca vl ăstare ale unei noi
genera ții, dar înc ă în timpul vie ții acelor persoane implicate în întâmpl ările karmice care stau în
aten ția lor. Vreau s ă accentuez faptul c ă inciden ța acestor reîncarn ări genetice în scopuri karmice
este rar ă. Pare mult mai probabil ca sufletul s ă vrea s ă revin ă într-o alt ă familie, legat ă într-un fel
sau altul de cea din via ța sa anterioar ă, spre a îndrepta o anumit ă gre șeal ă. Totu și, o atare decizie ar
fi una destul de neobi șnuit ă, mai ales în acele cazuri în care sufletul a fost r ănit direct, deoarece ar
avea aerul unei r ăzbun ări.

157/226 De și sufletele nu se reîncarneaz ă, de obicei, în aceea și familie creditar ă pe care au avut-o în
vie țile trecute, e mai mult ca sigur c ă membrii aceluia și grup de suflete î și aleg noile familii, în a șa
fel încât s ă poat ă fi împreun ă. Reprezentan ții grupului identic de suflete au tendin ța de a se asocia,
în fiecare dintre vie țile lor, prin leg ături de sânge și apropiere geografic ă. Ce fel de roluri î și aleg?
Sunt sigur c ă cititorii acestei lucr ări pot trasa o schem ă cu membrii cei mai importan ți ai familiilor
lor, cu prieteni, iubi ți, chiar simple cuno știn țe, pentru a vedea care sunt cei mai probabili candi da ți
ai propriei lor familii de suflete.

Figura 10. Aceast ă diagram ă prezint ă tovar ăș ii și sufletele pereche primare care s-au
încarnat de-a lungul vie ților subiectului Ruth, în ultimele trei secole. Fie care linie generatoare din
exterior c ătre mijloc reprezint ă acela și suflet în corpuri diferite.

În capitolul 5, figura 7, am reprezentat culorile a urei unei familii de suflete în via ța lor actual ă.
Figura 10 este o diagram ă care arat ă cum s-au încarnat membrii unui grup de suflete în familii

158/226 umane, pentru a r ămâne în leg ătur ă, de-a lungul ultimelor trei secole. Subiectul cent ral al acestei
diagrame este Ruth. V ă rog s ă observa ți c ă, de la un secol la altul, ereditatea familiei este complet
diferit ă, în ciuda armoniei genealogice din harta mea. Figu ra 10 reprezint ă o versiune prescurtat ă a
prietenilor spirituali ai subiectului Ruth, încarna ți în trupuri umane. Aceast ă diagram ă con ține,
pentru fiecare secol, șase suflete din propriul ei grup matc ă și dou ă dintr-un grup afiliat.
Ruth apare în centrul diagramei și fiecare dintre liniile care leag ă centrul cercului de marginea
acestuia reprezint ă acela și suflet, asumându- și diferite roluri în familia clientei mele, Ruth, d in
secolul al XVIII-lea pân ă în secolul al XX-lea. Putem observa c ă sufletul pereche primar al
subiectului este so țul s ău în aceast ă via ță . În via ța ei anterioar ă, acest suflet i-a fost cel mai bun
prieten, iar în via ța de dinainte, so ția sa, pe când Ruth, în secolul al XVIII-lea se înc arnase în trupul
unui b ărbat. Sufletul pereche primar al ei are o aur ă colorat ă cu un galben protector, în vreme ce
aceea a perechii sale este un amestec de nuan țe de alb și albastru, indicând claritate și dorin ța de a
înv ăț a. Aceste suflete pereche primare sunt al ături unul de cel ălalt de vreo șapte mii de ani, de la
prima lor via ță împreun ă.
În afar ă de tovar ăș ii de suflet din grupul de suflete al clientei Ruth , am mai reprezentat și dou ă
suflete afiliate dintr-un grup învecinat. Aceste su flete sunt în aceast ă via ță tat ăl și mama clientei
mele. Rolurile pe care ei le-au jucat în secolul al XIX-lea au fost de bunic ă, respectiv bunic. În
secolul al XVIII-lea, acelea și dou ă suflete au fost m ătu șa și unchiul subiectului Ruth. Diagrama ei
reprezint ă cazul unui client tipic. Fiecare grup de suflete c unoa ște propriile varia ții în ceea ce
prive ște preferin țele dintr-o anumit ă familie uman ă. Am avut o client ă, în aceea și s ăpt ămân ă în care
am v ăzut-o pe Ruth, care era extrem de apropiat ă de mama ei. Sufletul mamei sale f ăcea parte din
grupul de suflete al clientei mele și fusese sora acesteia în via ța anterioar ă.
Bunicii au adesea o mare influen ță în primii no ștri ani de via ță , fiind cei mai indulgen ți
confiden ți ai no ștri. De multe ori am descoperit c ă un bunic favorit în aceast ă via ță fusese într-o
via ță anterioar ă un frate ori o sor ă sau cel mai bun prieten. Dinamica social ă a contactelor umane
intime este atât de puternic ă, încât, în majoritatea cazurilor mele, atât roluri le pe care sufletele le
joac ă în vie țile noastre, cât și cele pe care le punem în scen ă în vie țile lor sunt legate de lec țiile
karmice ale unui grup. Când cineva apropiat nou ă ne r ăne ște, sau noi în șine r ănim o persoan ă
apropiat ă, cauzându-i prin aceasta sentimente de înstr ăinare și de separare, acest lucru se întâmpl ă
pentru c ă ace ști oameni din via ța noastr ă s-au oferit voluntar s ă ne înve țe o anumit ă lec ție, înv ăț ând
ei în șiși cu acest prilej. Aceste lec ții preg ătesc ambele p ărți pentru rela țiile viitoare, dup ă cum se va
vedea din cazul 47.
Voi mai ar ăta c ă rolurile periferice, pe care le joac ă în vie țile noastre sute de suflete afiliate din
grupurile al ăturate, pot continua de-a lungul mai multor genera ții. Din cauza lipsei de spa țiu, nu am
în șirat în figura 10 toate aceste suflete care au f ăcut parte din via ța anterioar ă a subiectului Ruth. Un
exemplu al unui astfel de suflet afiliat important, care nu este inclus, este unul numit Zenda, care a
fost profesoara favorit ă a ei în clasa a șasea. Am descoperit c ă în secolul trecut Zenda a fost vecin ă
cu Ruth, cu care aceasta s-a ajutat mult. În secolu l al XVIII-lea, Zenda avea o mic ă afacere, unde
clienta mea era angajat ă. Diagrama din figura 10 este potrivit ă dac ă vom lua în considerare toate
rela țiile existente între noi și persoanele care se intersecteaz ă cu drumul nostru.
Profilele psihologice ale sufletelor pereche primar e, tovar ăș ilor și ale sufletelor afiliate sunt
foarte instructive atunci când pot fi detaliate înt r-o diagram ă de tipul arborelui genealogic. Am
descoperit c ă în vie țile subiectului Ruth din fiecare dintre aceste trei ultime secole a existat un
personaj principal, care apar ținea unui grup de suflete afiliat. Nu am avut spa țiu suficient în figura
10 nici m ăcar pentru acesta. Acest suflet, cunoscut sub numel e de Ortier, și-a asumat rolurile unor
persoane geloase, lipsite de sensibilitate și care îi manipulau pe ceilal ți. Ea a fost trimis ă ca s ă pun ă
la încercare natura încrez ătoare a clientei Ruth, pentru ca ea s ă înve țe astfel s ă-și revin ă mai repede
dup ă ce a fost r ănit ă și s ă fac ă fa ță suferin ței într-un mod s ănătos. Temperamentul acestei persoane
putea implica și unele calit ăț i pozitive, dar latura sa negativ ă era una constant ă. În actuala via ță ,
Ortier este soacra sa. În via ța anterioar ă, acest suflet a jucat rolul unui prieten apropiat care a tr ădat-

159/226 o. Exist ă îns ă anumite dovezi conform c ărora ciclurile karmice care o implic ă pe Ortier în roluri
importante ale vie ții subiectului Ruth se vor sfâr și în curând.
Ruth este o persoan ă cald ă, pasionat ă și tandr ă. Sufletul ei pereche primar are, la rândul s ău,
unele aspecte ale acestor calit ăț i, dar este în acela și timp și tenace, brutal de sincer și hot ărât. Multe
din sufletele reprezentate în figura 10 sunt mai de grab ă rezervate și lini știte. Au și anumite
similarit ăț i de caracter, cum ar fi perfec ționismul și înc ăpăț ânarea.
Unul dintre sufletele acestui grup este mai neîngri jit, mai indolent și mai mul țumit de sine
însu și decât celelalte. E vorba de Andy, fratele cliente i mele în aceast ă via ță . Acest suflet s-a oferit
voluntar s ă fie so țul lui Ruth în secolul trecut, ca o schimbare de ri tm pentru ea. În timpul acelei
vie ți, sufletul pereche a lui Ruth a ales s ă joace rolul de prieten al acesteia. Ei au fost atâ t de atra și
unul de altul, încât povestea lor de dragoste aproa pe a distrus c ăsătoria subiectului Ruth cu Andy.
Ea și-a dat scama pân ă la urm ă, în acea via ță trecut ă, c ă Andy – de și un partener destul de
neobi șnuit – era o persoan ă care i-a deschis mintea. Într-un fel relaxat, el a îndreptat-o spre o
existen ță mai optimist ă, înv ăț ând-o s ă aprecieze fiecare zi și s ă priveasc ă via ța cu mai mult umor,
având în vedere firea ei cald ă. De și nu a fost o mare dragoste între ei, Ruth a descop erit, al ături de
un so ț ca Andy, toleran ța și farmecul vie ții, în acest timp, sufletul ei pereche se confrunta cu o nou ă
provocare – aceea de a fi c ăsătorit cu altcineva decât cu Ruth, o persoan ă al c ărei caracter era mult
mai combativ decât al acesteia.
Nu vreau s ă las impresia c ă a nu fi c ăsătorit cu sufletul t ău pereche ar fi un motiv de
nemul țumire. Am avut chiar clien ți care, într-o scrie de vie ți, și-au schimbat inten ționat între ei
partenerii cu trei sau patru suflete din cadrul cer cului lor interior, pentru a se confrunta cu anumit e
provoc ări. De și sufletele cuplului, Ruth-Andy, au încercat acest lucru pentru prima dat ă în secolul al
XIX-lea, rezultatele au fost cu prec ădere pozitive.

Reunirea cu sufletele care ne-au r ănit
Acum c ă avem o idee despre diferitele roluri pe care le po t juca în via ța noastr ă diferite rude
primare de suflet, vreau s ă pun în discu ție un aspect specific al acestor asocia ții, ipostaz ă care se
dovede ște a fi de mare interes pentru oameni. Sunt adesea întrebat ce sentimente ne pot încerca
atunci când vedem în grupul nostru de suflete anumi te persoane care ne-au r ănit într-un fel sau altul
în cursul vie ții pe care tocmai am încheiat-o. Filosoful Heidegge r a spus: „Nimeni altcineva nu
poate iubi pentru tine sau sim ți durerea ta”. Aceast ă afirma ție poate fi adev ărat ă pe P ământ, dar nu
și în lumea spiritelor. Sufletele sunt capabile s ă intre în min țile prietenilor lor și s ă simt ă exact ceea
ce trăiri au ace știa. Ei procedeaz ă astfel din empatie, din dorin ța de a în țelege și de a evalua
comportamentul lor, de a în țelege ce i-a f ăcut s ă se dezbine în via ța trecut ă.
În cazul 47, am ales un b ărbat care a avut un început aspru în via ța sa anterioar ă, cu un tat ă
abuziv, tiranic, pe care nimic din ceea ce f ăcea el nu îl mul țumea. Pentru a simplifica, voi folosi
numele p ământene ale acestora – subiectul meu este Ray și tat ăl s ău, Carl. Ray a fost un copil cu o
copil ărie tulbure, care a crescut lipsit de încredere în for țele proprii și care, în tot timpul vie ții sale
adulte, s-a str ăduit s ă dep ăș easc ă aceste sentimente negative. Ray și-a ascuns sensibilitatea în
spatele unor ziduri protectoare, pe care le-a ridic at în jurul s ău ca s ă se izoleze de ceilal ți. Acest caz
vorbe ște despre ce s-a întâmplat când tat ăl și fiul s-au întâlnit din nou, în lumea spiritelor.
Vom analiza ceea ce Ray a numit „o întrevedere moti va țional ă critic ă” cu Carl. Prima scen ă
începe destul de nevinovat, cu ur ările de bun venit adresate unui suflet nou sosit de c ătre membrii
unui grup matc ă. Ne poate ajuta întoarcerea la figura 3, unde am t rasat diagrama unui grup de
suflete a șa cum ar ap ărea pe jum ătatea superioar ă a unui cadran de ceas. Folosesc aceast ă tehnic ă a
„ceasului” cu sufletele proasp ăt ajunse în lumea spiritelor, pentru a putea determ ina pozi ția
sufletelor din grupul matc ă, pe m ăsur ă ce subiec ții pe care îi hipnotizez le identific ă.

160/226 Cazul 47
Dr. N: Când te apropii de aceste suflete, cum sunt aranjate în fa ța ta?
S.: Mmm… un fel de semicerc, eu fiind în mijloc.
Dr. N: Vreau s ă-ți imaginezi pozi țiile lor ca și când ar fi a șezate pe cadranul unui ceas. Tu e ști
în centru, în punctul de unde pornesc limbile ceasului. Persoana a șezat ă chiar în fa ța ta trebuie,
așadar, s ă fie la ora 12. Cea de la stânga la ora 9, iar cea de la dreapta la ora 3. În țelegi?
S.: Da, dar ghidul meu Ix-Ax este chiar acum în spa tele meu.
Dr. N: E ceva obi șnuit la prima reîntâlnire, Ray. Vom presupune c ă el este între orele 5 și 7.
Acum, spune-mi din ce direc ție a cadranului vine prima persoan ă s ă te salute?
S.: Din stânga mea, de la ora 9.

Not ă: Prima persoan ă care ne iese în întâmpinare și ne salut ă dup ă ce ne-am întors dintr-o via ță
este întotdeauna un suflet important pentru noi.

Dr. N: E bine. Sufletul ăsta î ți apare ca fiind o femeie sau un b ărbat, sau este un suflet f ără gen?
S.: (cu tandre țe) Este so ția mea, Marian.
Dr. N: Și ce face acum?
S.: Îmi cuprinde capul în mâinile ei… m ă s ărut ă u șor și apoi m ă îmbr ăț ișeaz ă.

Fiecare spirit are propriul stil de a saluta un nou venit. Dup ă Marian, vine bunica lui Ray, care
îl înf ăș oar ă complet cu energia ci, cu dragoste, ca într-o mant ie. Apoi vine spre el fiica lui, Ann. O
parte din energia sa este înc ă pe P ământ, deoarece încarnarea ei actual ă nu s-a încheiat înc ă. În
ciuda masei sale reduse de energie, Ann îl strânge în bra țe pe Ray cu o mi șcare exuberant ă,
leg ănat ă, râzând de atitudinea lui nehot ărât ă.
Pe m ăsur ă ce înaintam pe cadranul ceasului, am observat c ă subiectul meu devenea tot mai
stânjenit. Am b ănuit c ă un membru important al grupului nu se g ăsea înc ă în raza vederii lui Ray.
Cu cât ne apropiam de sfâr șitul cercului de suflete, cu atât atmosfera a încep ut s ă se schimbe în
momentul în care Ray a întâmpinat ceea ce numesc „s indromul ghemuirii”, produs de un suflet care
se ascunde dup ă altul. Câteodat ă, acest act con ține o anumit ă voio șie, ca un joc de-a v-a ți
ascunselea, dar nu era cazul de data aceasta.

Dr. N: Este cineva acolo?
S.: (r ăsucindu-se inconfortabil pe scaunul din biroul meu) Nu… v ăd o umbr ă în spatele m ătu șii
Bess.
Dr. N: (dup ă ce îl lini ștesc pe subiectul meu) Ray, spune-mi exact ce se în tâmpl ă mai departe.
S.: V ăd o lumin ă fulger ătoare (recunoscând ceva) Oh… este tat ăl meu, Carl. Se ascunde în
spatele celorlal ți. Vrea s ă fie ultimul. M ă evit ă. Este stânjenit de luminozitatea acestui moment…
toate îmbr ăț ișă rile astea, râsete, emo ții. Tat ăl meu nu simte nevoia s ă participe chiar acum la a șa
ceva, cu mine. (sumbru) Nici eu.

Not ă: Pu țin mai târziu, în aceea și ședin ță , fac tranzi ția spre sufletul care a fost încarnat în Carl.

Dr. N: Vreau ca acum s ă înaintezi la momentul în care ai vorbit cu Carl. Î ncearc ă s ă-mi dai
detalii despre cum s-a desf ăș urat conversa ția ta cu el.
S.: Ajungem repede la… criticarea a ceea ce s-a p etrecut și de ce… vorbim despre atitudinile
noastre, despre cum am judecat anumite situa ții. Marian și Ann sunt și ele acolo, Carl este înc ă
îndurerat. Începe prin a spune: „Am fost prea sever cu tine, ca tat ă. Ceea ce pl ănuisem, știu, mi-a
sc ăpat din mân ă. Via ța asta… pur și simplu, mi-a sc ăpat de sub control…”
Dr. N: Ce înseamn ă acesta recunoa ștere pentru tine, Ray?

161/226 S.: (cu o senza ție de revela ție) Sufletul lui Carl nu este asemenea acelui b ărbat alcoolic, abuziv
care a fost tat ăl meu… ah, v ăd ni ște asem ănări… dar bun ătatea lui înn ăscut ă a fost redus ă la t ăcere.
N-a putut s ă st ăpâneasc ă obsesiile acestui corp.
Dr. N: Iart ă-mă, Ray dar nu cumva încerci s ă-i g ăse ști scuze pentru ceea ce a f ăcut? Vreau s ă
spun c ă și Carl avea de înv ăț at ni ște lec ții, nu-i a șa?
S.: Da, bine, s-a oferit s ă intre într-un trup înclinat spre ie șiri emo ționale. În afar ă de faptul c ă,
dinadins, f ăcea ca lucrurile s ă mearg ă greu pentru mine, a vrut s ă vad ă dac ă î și poate pondera mai
bine acest trup înclinat spre violen ță . Via ța anterioar ă a lui Carl a fost o via ță de excese. De altfel,
recunoa ște c ă lucrurile n-au mers prea bine în aceast ă via ță trecut ă a noastr ă. Carl n-a f ăcut ceea ce
trebuia.
Dr. N: (for țând) Nu crezi totu și c ă sufletul lui Carl se scuz ă pentru ce ți-a f ăcut, invocând ca
motiv corpul s ău?
S.: Nu, aici nu merge a șa. Carl explic ă faptul c ă n-a reu șit cu mine în multe rânduri și în multe
feluri, dar a înv ăț at din via ță . M ă întreab ă dac ă am înv ăț at și eu (pauz ă).
Dr. N: Continu ă, te rog, despre acest lucru, Ray.
S.: (ofteaz ă adânc) V ăd c ă nu mai e furios și mi se pare ciudat, pentru c ă nu sunt obi șnuit cu el
astfel, cu adev ăratul lui sine… dar nu va dura prea mult s ă m ă obi șnuiesc.
Dr. N: Luând în considerare toate acestea, Ray, car e sunt înclina țiile negative ale sufletului lui
Carl, pe care le ia cu sine în încarn ările sale?
S.: Știe c ă are dorin ța de a controla întâmpl ările și oamenii din jurul lui. Via ța lui anterioar ă,
cea în care mi-a fost tat ă, i-a alimentat aceste tendin țe. Amândoi avem probleme în via ță cu natura
noastr ă combativ ă. De aceea lucr ăm atât de bine cu Ann și cu Marian. Ele par s ă împr ăș tie
frustr ările vie ții mult mai u șor decât o facem noi.
Dr. N: S ă ne întoarcem la împrejur ările care te-au f ăcut s ă sim ți nevoia de a fi controlat de un
tat ă atât de sever, care trebuia s ă fac ă lucrurile dinadins dificile pentru tine. Chiar dac ă nu a dep ăș it
măsura în îndeplinirea sarcinii sale, tot nu în țeleg de ce te-ai oferit s ă-i fii fiu.
S.: (râde) Ar trebui s ă îl cuno ști pe ghidul nostru, Ix-Ax. El mai degrab ă se folose ște de umor
decât s ă fie prea moralist. Nu ne for țeaz ă într-un mod autoritar, pentru c ă nici eu, nici Carl nu
reac țion ăm prea bine la a șa ceva. Ix-Ax ne îmbolde ște, l ăsându-ne s ă credem c ă toate ideile pe care
le avem vin din propriile percep ții, (pauz ă) Ix-Ax m ă las ă s ă cred c ă m ă descurc și apoi îmi
răsuce ște con știin ța. Nu e un regizor, e un antrenor.
Dr. N: Îmi pare bine s ă aud asta despre Ix-Ax, dar cum se leag ă toate astea de tine și de Carl și
de via ța voastr ă trecut ă, în care a ți avut o rela ție atât de precar ă?
S.: (cu r ăbdare) în via ța anterioar ă vie ții mele cu Carl, am fost un orfan care avea ni ște n ăravuri
urâte. Mi-am pierdut adev ărata mea identitate în acel trup. A fost ca un apel de trezire.
Dr. N: În ce fel?
S.: Ca pu ști, n-aveam pe nimeni care s ă m ă îndrume. Mama mea murise. Dac ă r ămâi orfan
când e ști atât de mic, ori ajungi cineva, ori te distrugi. Problema a fost… c ă atunci când am devenit
mai puternic și mai încrez ător în mine, nu prea îmi p ăsa de ceilal ți. Îmi f ăurisem o via ță în care
primeam, dar d ădeam înapoi prea pu țin. Aveam senza ția c ă oamenii îmi sunt datori.
Dr. N: Ascult ă, Ray, de ce trebuie s ă mergi de la o extrem ă la alta? Nu era mai bine ca în via ța
ta cu Carl s ă fi avut un tat ă iubitor, spre a- ți compensa via ța anterioar ă de orfan?
S.: (ridicând din umeri) Prea u șor. Dup ă via ța mea de orfan, Ix-Ax m-a întrebat: „Cred c ă e ști
gata acum pentru o via ță în care s ă fii r ăsf ăț at de p ărin ți indulgen ți, nu-i a șa?”. I-am r ăspuns: „Ia
ascult ă, asta nu sun ă r ău deloc”. Apoi el a ad ăugat: „S ă aranj ăm pentru tine s ă fii unicul copil al
unor p ărin ți boga ți?”. Ne-am distrat pu țin cu acest scenariu, Carl aducând în discu ție ni ște glume
despre cum voi dori mul ți bani de la tat ăl meu cel bogat, ca s ă pariez la cursele de cai. Ii plac caii.
Dr. N: Și-atunci, cum a ți ajuns, tu și Carl, la hot ărârea de a avea o via ță chinuitoare împreun ă?
S.: Ix-Ax ne cunoa ște foarte bine. Nu-mi place deloc s ă abordez via ța u șor. I-am cerut, pân ă la
urm ă, s ă ne repartizeze împreun ă într-un mediu dificil.

162/226 Dr. N: Lucrurile au mers din r ău în mai r ău pentru tine. de la însingurare la înstr ăinare, în
ultimele tale dou ă vie ți, nu crezi? M ă întreb dac ă tu și Carl a ți înv ăț at ceva din rela ția precar ă pe
care a ți avut-o ca tat ă și fiu.
S.: (pauz ă, frecându- și mâinile, adâncit în gânduri) Da și nu. Este adev ărat c ă am l ăsat ca
înstr ăinarea s ă-mi serveasc ă drept scuz ă pentru lipsa unui progres real în aceste dou ă vie ți, dar cel
pu țin în a doua via ță am avut un tat ă care n-a plecat. A fost mai bine cu un Carl abuziv decât cu
abandonul total din via ța anterioar ă, când am fost orfan.
Dr. N: Nu prea e o aprobare. Tot sufletul lui Carl a fost tat ăl t ău și în via ța ta de orfan?
S.: Nu.
Dr. N: Care a fost lec ția ta principal ă în aceste dou ă vie ți?
S.: S ă îmi p ăstrez identitatea, indiferent de greut ăț i. Asta m ă va face un suflet mai puternic.
Dr. N: Sunt sigur c ă a șa va fi, Ray. Nu crezi totu și c ă, din când în când, ar trebui s ă o iei mai
încet, acceptând și vie ți mai u șoare, m ăcar și pentru o schimbare de ritm? Ar fi chiar a șa de r ău s ă î ți
tragi r ăsuflarea și s ă î ți construie ști o temelie mai solid ă, pentru ca trupurile tale viitoare s ă-și
păstreze identitatea?
S.: (v ădit nemul țumit de aceast ă sugestie) Nu! Ți-am spus c ă o pot face și Ix-Ax o știe și el.
Puterea mea const ă în perseveren ța de a lupta cu greut ăț ile. Via ța mea avându-l tat ă pe Carl a fost
testul c ă mi-am revenit din via ța anterioar ă de orfan, test pe care l-am trecut, (cu glas puter nic) Am
înv ăț at multe pentru via ța urm ătoare, și îi repet și lui Carl, ca s ă îl fac s ă se simt ă mai bine.
Dr. N: Cum rezolva ți toate acestea în lumea spiritelor?
S.: (cu un ton mai contemplativ) Când suntem singur i, ne place s ă ne schimb ăm energia
gândurilor și ale amintirilor din via ța pe care am tr ăit-o împreun ă.
Dr. N: E vorba de acel schimb mental și complet de care am mai auzit?
S.: Da, fiecare particul ă a identit ăț ii mele ca fiu al lui Carl în acea via ță i se transfer ă în timp ce
el î și proiecteaz ă asupra mea toate amintirile ca tat ă al meu. Este foarte subiectiv… Și e bine. În
grupul meu, noi numim asta trecerea de la unul la c el ălalt a cupei durerilor.
Dr. N: Și toate perspectivele sunt complet cinstite?
S.: Nu încape în șel ătorie aici.
Dr. N: Dureaz ă mult schimbul?
S.: Nu, transferul este scurt, dar complet. Dup ă aceea, cunoa ștem toate încerc ările, greut ăț ile,
durerile și furiile… impulsurile… din perspectiva celuila lt, pentru c ă, de fapt, este ca și cum ai fi în
vechile lor trupuri. Devenim cealalt ă persoan ă.
Dr. N: Aduce iertare acest schimb mental?
S.: Este mult mai mult decât asta. Este un amestec, greu de descris, a dou ă min ți. Putem
experimenta ce împrejur ări l-au condus pe cel ălalt s ă fac ă anumite alegeri. Simt lipsa de împlinire a
lui Carl, și el pe a mea. O dat ă schimbul f ăcut, el p ătrunde atât de adânc, încât iertarea celuilalt nu
mai este necesar ă. Te ier ți pe tine însu ți și apoi ne vindec ăm unul pe cel ălalt. În țelegerea este
absolut ă. Vom încerca din nou, într-o alt ă via ță , pân ă când vom reu și.

Dup ă ultimele lor vie ți tr ăite împreun ă, Ray și Carl se simt pu țin stingheri ți la început, în lumea
spiritelor, dar apoi se relaxeaz ă și sunt din nou ferici ți în grupul lor de suflete. Aceasta nu înseamn ă
că purtarea lui Carl a fost repede iertat ă în lumea spiritelor. În timp ce via ța sa a fost rev ăzut ă și
evaluat ă, înainte de a-l vedea pe Ray, Carl era extrem de c on știent de durerea și r ăul pe care i le
pricinuise acestuia. În acest caz ac ționeaz ă dou ă for țe. Prima este subversiunea poten țial ă a
deplin ătăț ii caracterului sufletului, exercitat ă de atributele biofizice ale trupului s ău gazd ă și de
efectele specifice ale mediului. Al doilea factor i mplic ă rolul care a fost atribuit fiec ăruia dintre ei,
în contextul cauzalit ăț ii karmice.
Fiecare via ță este o bucat ă de pânz ă și toate laolalt ă ne alc ătuiesc întreaga tapiserie a existen ței.
Dac ă un membru al familiei sau un prieten este aspru și intransigent cu noi, sau dimpotriv ă, d ă
dovad ă de sl ăbiciune și de neimplicare emo țional ă fa ță de noi în via ță , vedem numai o por țiune
exterioar ă a întregului caracter al acelui suflet. Toate rolu rile ce sunt atribuite în via ță au un scop.

163/226 Dac ă ai crescut cu un p ărinte foarte dificil, a șa cum a p ăț it Ray cu Carl, pune- ți aceast ă întrebare:
Ce-am înv ăț at din aceast ă situa ție? A ș mai fi câ știgat aceea și în țelepciune dac ă acea persoan ă n-ar fi
făcut parte din via ța mea?
Ray a avut greut ăț ile lui în via ța actual ă, cu dependen ța de droguri și medicamente, plus cu o
purtare obsesiv ă. Și totu și, la patruzeci și cinci de ani, î și adun ă resursele interioare și face ca
lucrurile s ă se schimbe total. Din ceea ce mi-a spus Ray, faptu l c ă a luat contact cu adev ărata
identitate a sufletului s ău, în timpul întrevederii noastre, i-a fost de mare folos. Sufletul lui Carl este
acum fratele mai mare al clientului meu; ei doi nu s-au avut prea bine când erau mai mici. Multe
dintre acelea și modele rela ționale din trecut se desf ăș oar ă între cei doi fra ți și azi. Chiar și a șa,
aceste dou ă suflete au fost mult mai legate unul de cel ălalt în calitate de fra ți, decât ca tat ă și fiu.
Datorit ă faptului c ă nu și-a transpus amintirile nepl ăcute în aceast ă via ță , sufletul lui Ray
tr ăie ște într-un trup mai s ănătos din punct de vedere mental. În acest timp, sufl etul subiectului Ann,
un personaj principal, este mama lui Ray. Ea îi adu ce în via ța actual ă dimensiunea unei genera ții
diferite. Gershen Kaufman a scris c ă „a te ru șina este un fel de a- ți ucide sufletul”. Una dintre
problemele cu care se confrunt ă Ray este tocmai aceasta – ru șinea. Jena ne paralizeaz ă min țile,
deoarece induce sentimente de neacceptare, de inuti litate și de lips ă a valorii proprii. Poate fi atât de
cople șitoare, încât s ă împiedice orice progres al sufletului. Cu toate ac estea, Ray este un suflet
neobi șnuit de hot ărât care, dup ă cum am v ăzut, nu va renun ța la aceste vie ți dificile pentru pu țin ă
odihn ă. Cu fiecare via ță grea devine mai puternic.
Cazul 47 ilustreaz ă c ă exist ă suflete care cer mereu tipuri de trupuri menite s ă le pun ă la
încercare sl ăbiciunea de caracter. Atât Ray, cât și Carl, sunt suflete ce devin repede dependente de
trupurile lor. De ce continu ă totu și s ă cear ă astfel de corpuri? O fac pentru a exersa. Orice
comportare obsesiv ă care schimb ă dispozi ția sufleteasc ă este o împrejurare dificil ă și Ray are
hotârea s ă înving ă acest lucru înainte de a merge mai departe. Știu c ă acest suflet face progrese.
Dup ă dou ă c ăsătorii nereu șite, Ray mi-a spus c ă a întâlnit femeia visurilor lui, dar c ă trebuia s ă se
elibereze de droguri și de alcool ca s-o aprecieze. Am descoperit c ă cea care va fi so ția lui este
sufletul subiectului Marian.
Un ultim cuvânt despre sindromul „ghemuirii”, prin care un suflet care se întoarce e posibil s ă
nu vad ă de la început clar un membru al grupului. Când ace st lucru i se întâmpl ă cuiva care se afl ă
în biroul meu, e posibil ca sufletul care se ascund e de con știin ța unui client s ă aib ă un puternic
impact în viitor asupra acestuia. Îmi amintesc de o tân ără v ăduv ă care a venit s ă m ă vad ă pe când
purta înc ă doliu dup ă moartea so țului s ău. I-am rev ăzut împreun ă pe to ți membrii grupului ei de
suflete, printre care se afla și sufletul so țului ei mort. El a îmbr ăț ișat-o, într-o scen ă emo ționant ă,
sf ătuind-o s ă fie tare, c ă lucrurile se vor îndrepta. Apoi, ea a spus: „Ah, m ai e ceva. O figur ă
întunecat ă, ascunzându-se în spatele celorlal ți. Oh… este sufletul viitorului meu so ț. Sunt sigur ă…
dar înc ă nu ne-am întâlnit în via ța aceasta. Nu trebuie s ă știu de pe acum cine anume este, pentru c ă
ar disp ărea spontaneitatea întâlnirii noastre.”

Interac țiunea dintre grupurile de suflete
Am men ționat c ă aproape toate grupurile de suflete mai tinere r ămân în zonele lor de studiu. La
nivelurile I și II în special, spa țiile care le sunt desemnate sunt sacrosancte, având limite autoimpuse
între clase. Baza acestor conven ții este faptul c ă toate sufletele respect ă intimitatea muncii care se
desf ăș oar ă în alte zone de studiu. Clasele spirituale nu sunt ca acelea de pe P ământ, unde avem
nevoie de scutiri pentru absen țe. Sufletele au libertatea de a refuza oricând s ă studieze al ături de
colegii lor. Dac ă un suflet vrea s ă fie singur sau s ă studieze în particular un anumit domeniu pe care
îl consider ă benefic, are libertatea de a face acest lucru, atâ t timp cât aceast ă activitate nu
influen țeaz ă lucrul unui alt grup.
Cred c ă sufletele nu sunt for țate s ă studieze, unele dintre ele luându- și chiar lungi perioade de
odihn ă. Chiar a șa fiind, majoritatea sufletelor cu care vorbesc se simt l ăsate deoparte dac ă nu sunt
implicate în vreun proiect al ături de colegii lor. Ceea ce le determin ă s ă î și doreasc ă s ă se implice

164/226 este pl ăcerea de a st ăpâni diverse abilit ăț i. Astfel, majoritatea sufletelor nu doresc s ă fie implicate în
proiectele aflate deja în curs în alte grupuri. Cre d c ă niciodat ă dou ă grupuri învecinate nu se afl ă
exact la acela și nivel în toate disciplinele de studiu. A șa c ă, indiferent de nivelul de dezvoltare la
care ne afl ăm, nu este u șor s ă vizit ăm o alt ă clas ă și s ă înv ăță m ceva dintr-o lec ție în desf ăș urare.
Vizitele între membrii grupurilor de suflete sunt s elective, fiind destinate unor motive precise.
De vreme ce aceste întrevederi se fac la invita țiile ghizilor profesori, întâlnirile în spe ță reprezint ă în
lumea spiritelor mai degrab ă excep ția decât regula. Exist ă grupuri care se asociaz ă cu cei care stau
un timp acolo, în timp ce altele par s ă nu vad ă deloc suflete din alte grupuri, decât când sunt de parte
de zonele lor de studiu. Când sufletele ajung aproa pe de sfâr șitul nivelului II de preg ătire, încep s ă
depun ă eforturi sus ținute. Subiec ții mei vorbesc cel mai des despre oportunitatea viz it ării altor
grupuri matc ă tocmai atunci când se afl ă în acest moment al instruirii lor. Clientul din ur m ătorul
meu caz vorbe ște despre una dintre aceste vizite.

Cazul 48
Dr. N: De ce ai vrut s ă vizitezi grupul al ăturat?
S.: Provin dintr-un grup mai pu țin serios decât multe altele îmi place s ă vizitez acest grup
matc ă, pentru c ă ei sunt ceva mai înainta ți decât cei din grupul meu. Cei mai mul ți dintre ei sunt
aproape gata s ă accead ă la studiul independent și, de asemenea, par foarte hot ărâ ți. Le spun câteva
glume despre grupul meu, ca s ă îi mai destind, iar ei îmi dau idei practice.
Dr. N: Îi vizitezi des?
S.: Nu, cu to ții știm cât de ocupat e fiecare și respect asta. Nu îmi place s ă îi întrerup prea mult.
Dr. N: Poveste ște-mi despre ultima ta vizit ă și ce ți s-a întâmplat atunci.
S.: (pauz ă) Erau în mijlocul unei discu ții aprinse. Unul dintre membrii lor, Orick, vorbea
despre o secven ță dintr-un vis pe care îl avusese în timpul unei înc arn ări recente. Orick s-a gândit c ă
le-ar pl ăcea s ă afle despre acest incident.
Dr. N: E vorba de un eveniment implicând un vis al lui Orick din ultima încarnare a acestuia?
S.: Exact. Cineva din grupul lui, care nu era încar nat, îi trimisese lui Orick informa ția cât timp
era adormit și mintea lui omeneasc ă nu a interpretat-o cum trebuie.
Dr. N: A fost gre șeala celui care a trimis acel vis sau a lui Orick?
S.: Trebuie s ă în țelegi c ă grupul pe care îl vizitez este profesionist cu luc rurile acestea. Nu le
plac gre șelile. Este un grup foarte serios.
Dr. N: Continu ă, te rog. Ce ai aflat din cele povestite de Orick d espre visul lui?
S.: A doua zi diminea ță , dup ă acest vis, Orick a spus c ă s-a cufundat într-o medita ție adânc ă,
pentru a încerca s ă-și clarifice mesajul pe care îl primise în timpul no p ții. B ănuiesc c ă era prea
tulburat în mintea lui uman ă, ca s ă în țeleag ă prea mult. Orick l-a dojenit pu țin pe prietenul lui –
acela care îi trimisese mesajul – în sensul c ă ar trebui s ă se mai perfec ționeze în ceea ce prive ște
trimiterea de mesaje prin intermediul viselor.
Dr. N: Ce i-a zis lui Orick cel care i-a trimis vis ul?
S.: A spus cu dezinvoltur ă: „Nu, tu ai tradus într-un fel imperfect informa ția trimis ă de mine și
apoi ai ac ționat gre șit, pe baza propriei dezinform ări”.
Dr. N: Și ce a dedus grupul pe care îl vizitai în urma aces tei discu ții dintre Orick și prietenul
lui?
S.: Cred c ă au ajuns cu to ții la concluzia c ă, de și dou ă suflete sunt foarte apropiate, aspectele
imperfecte care țin de capacitatea de recep ție a creierului uman pot compromite orice transmisi e.
Lucrul cel mai sigur pe care îl poate face un sufle t din lumea spiritelor e s ă trimit ă mesajul de mai
multe ori și s ă nu se bazeze pe un singur mediu de transmisie, cum ar fi starea de visare. Deci,
mesajele trebuie s ă fie scurte și foarte clare.
Dr. N: A șadar, a fost o vizit ă productiv ă pentru tine? Ai înv ățat ceva?
S.: Întotdeauna aflu câte ceva. De cele mai multe o ri, când sunt în acest grup, tac și ascult.
Discu ția despre transmiterea mesajelor spirituale mi-a fo st folositoare și tot ce am înv ăț at am dus cu
mine la grupul meu de studiu.

165/226
Acele grupuri care nu se simt prea confortabil cu v izitatorii obi șnui ți pot s ă întâmpine cu totul
altfel un specialist avansat sau un suflet de profi l înalt care este unic pentru experien ța lor. Am
prezentat exemplul unei astfel de vizite în capitol ul 5, prin intermediul culorilor vizitatorilor. Și
totu și, chiar și grupurile de tip clan par s ă se bucure de compania altora în afara ariilor lor de studiu.
Am trecut deja în revist ă zonele în care multe grupuri primare se întâlnesc și discut ă. Pentru multe
suflete, aceast ă practic ă este considerat ă recrea ție.
Deoarece multe suflete devin nelini știte uneori în ceea ce prive ște munca lor, sufletele
instructori aranjeaz ă adesea unele adun ări în centrele comunit ăț ii menite audierii unor invita ți.
Conferen țiarii invita ți ofer ă sufletelor o pauz ă din a-i audia numai pe profesorii lor, lucru care
permite grupului de suflete câ știgarea unor noi perspective fa ță de anumite subiecte de interes
general. Aceste mesaje se pot referi la cum s ă îi apreciem pe ceilal ți, la beneficiul pe care ni-l aduc
faptele bune, la loialitate, integritate și la modalit ăț ile de a fi genero și cu talentele pe care le avem.
Știu c ă exprimarea tuturor acestor sentimente morale nu pr ea seam ănă cu o recrea ție, dar vorbitorii
își condimenteaz ă adesea discursurile cu anecdote și cu multe alegorii prin care fac paralele cu
experien țele lor p ământe ști. Exist ă totodat ă și ni ște conversa ții subtile purtate de mae ștrii unui
anumit domeniu și membrii unei audien țe formate din suflete, pe care clien ții mei nu mi le pot
traduce. Citez în cele ce urmeaz ă o declara ție referitoare la farmecul unei astfel de adun ări:

Instruirea noastr ă este ajutat ă și de anumi ți conferen țiari invita ți. Ei sunt diferi ți în ceea
ce prive ște înf ăț ișarea și caracterul ghidului meu personal și asta e bine. Printre ei e și o
femeie pe nume Shalakin, pe care o ador. Ea vine câ teodat ă în centrul nostru și am grij ă s ă nu
ratez niciodat ă ocazia de a o vedea. Abilitatea ei const ă în capacitatea de a atinge miezul
oric ărei probleme care i se ridic ă. Femeia poate lua o problem ă complex ă și în scurt timp s ă
mi-o explice atât de clar și de cuprinz ător, încât știu c ă a doua oar ă când voi fi confruntat cu
acea întâmplare în via ță m ă voi descurca mult mai bine. Shalakin ne spune s ă îi ascult ăm pe
oamenii de pe P ământ care nu ne plac în mod deosebit, pentru c ă putem înv ăț a câte ceva de la
oricine.

Activit ăț i de recreere în lumea spiritelor

Timpul liber
Aceast ă sec țiune este dedicat ă tuturor acelora care. se tem c ă via ța de dintre vie ți implic ă
numai munc ă și nici un fel de distrac ție. Sintagma R&R (odihn ă și distrac ție, rest and recreation în
limba englez ă) este chiar potrivit ă în lumea spiritelor și am ascultat afirma țiile a sute de clien ți
despre ceea ce fac ei în afara locurilor în care se preg ătesc. Dup ă moartea fizic ă, spiritul nostru
continu ă s ă p ăstreze toate amintirile esen țiale din via ța p ământeasc ă. Senza ția de a gusta mâncarea
și b ăutura, de a atinge trupurile umane, mirosul, imagin ile și sunetele plimb ărilor prin pustietate,
escaladatul mun ților și băile în m ările de pe P ământ r ămân al ături de suflet. Memoria etern ă î și
poate aminti de mi șcările motrice și de pl ăcerile senzoriale ale trupului omenesc, cât și de toate
sentimentele generate de acestea. Astfel, este norm al ca sufletele s ă doreasc ă s ă p ăstreze aceste
amintiri terestre, prin recrearea în lumea spiritel or a trupurilor lor de dinainte. La urma urmei, aic i
(în lumea spiritelor) începe proiectarea conceptual ă și se des ăvâr șesc modelele finale ale energiei
organismelor fizice.
În aceast ă sec țiune, voi discuta și despre c ălătoriile f ăcute de c ătre suflete pe P ământ, în timpul
vie ții de dintre vie ți, privite ca o parte a R & R (odihnei și distrac ției, rest and recreation). În capi-
tolul 8 voi vorbi despre sufletele care c ălătoresc în alte lumi decât P ământul. Aceste excursii ale
sufletelor pot fi interpretate și ca „vacan țe de lucru”, menite explor ărilor și studiului, sau pot fi de-
dicate în exclusivitate petrecerii timpului liber. În cadrul acestor voiaj e în universuri fizice și

166/226 imaginare, timpul pentru studiu, cât și timpul liber sunt alocate într-un mod flexibil, î n func ție de
scopul principal al c ălătoriei și de dispozi ția în care se g ăse ște sufletul. De vreme ce am dedicat
acesta sec țiune activit ăț ilor de recreere ale sufletelor, cazurile mele refe ritoare la c ălătoriile pe
Pământ, ca și la alte activit ăț i din lumea spiritelor, vor fi privite din punctul de vedere al
divertismentului sufletelor.

Pauzele pentru repaos
Subiec ții mei fac o diferen ță între pauzele scurte din timpul studiului și cele care implic ă o
perioad ă mai mare de timp menit ă recreerii. În cele ce urmeaz ă, redau cele ce mi-au fost relatate de
un client de sex masculin, ca pe un exemplu tipic a l pauzelor din timpul studiului:

În grupa mea suntem zece persoane și în timpul acestor pauze scurte ne desp ărțim. Îmi
place s ă hoin ăresc, departe de gardul nostru. M ă pot duce pe culoar sau afar ă, în aer liber,
unde stau de vorb ă oameni din multe alte grupuri. Ce îmi place la ace ste pauze obi șnuite
menite odihnei este spontaneitatea. Putem întâlni c u u șurin ță pe cineva cu care, cândva, într-o
via ță viitoare, ne-ar pl ăcea s ă avem o rela ție. Nu e vorba numai de faptul c ă discut ăm în
aceste pauze, mai interesant este c ă avem posibilitatea de a întâlni și de a cunoa ște alte feluri
de suflete. Bineîn țeles c ă exist ă întotdeauna și pl ăcerea de a te lovi de câte cineva pe care l-ai
cunoscut într-o via ță anterioar ă și pe care nu l-ai mai v ăzut de mult timp, prilej cu care mai
schimb ăm câte o impresie.

O alt ă client ă, vorbindu-mi despre pauzele din timpul studiului p etrecute al ături de membrii
grupului ei (care prefer ă s ă se încarneze în trupuri femeie ști), mi-a spus urm ătoarele:

Mergem într-un loc înconjurat de o gr ădin ă luxuriant ă. Aici este o piscin ă frumoas ă,
plin ă cu energie lichid ă vibra țional ă, ce are calit ăț i regenerative. Nu este adânc ă, a șa încât
mai curând putem s ă ne b ălăcim decât s ă înot ăm. Plutim de jur împrejur asemenea nimfelor
din ape și ne spunem unele altora pove ști distractive despre vie țile noastre.

În acele grupuri în care sufletele nu sunt înc ă în totalitate androgine, am auzit despre anumite
activit ăț i de recreere orientate în func ție de genul c ăruia îi apar țin sufletele respective. Acest lucru
nu m ă surprinde. A șa cum am ar ătat mai înainte, sufletele mai tinere înclin ă spre un gen sau altul
când se încarneaz ă pe P ământ. Un subiect mi-a zis: „în timpul picnicului pe care l-am organizat în
pauz ă, eu și prietenele mele am cochetat cu ni ște suflete masculine din alte grupuri apropiate. I- am
amenin țat c ă vom deveni so țiile lor în urm ătoarea via ță dac ă nu se poart ă frumos.”

Singur ătatea și lini ștea ca R&R (odihn ă și distrac ție)
Din cauz ă c ă activit ăț ile din grupurile de suflete sunt solicitante, exis tă suflete care prefer ă s ă-
și petreac ă timpul liber în singur ătate. Cu to ții cunoa ștem persoane care prefer ă s ă fie singure decât
în societate. Mul ți dintre noi suntem atât de ocupa ți cu rolurile agitate pe care le juc ăm în via ță ,
încât ne este greu s ă vedem cine suntem cu adev ărat. În cazul 22 din capitolul 4, fac referire la
sufletele singuratice care necesit ă o lung ă perioad ă de adaptare în singur ătate, în special dup ă ce au
dus o via ță grea. Aceste suflete nu sunt, de obicei, fiin țe orientate spre monahism, care au nevoie de
perioade regulate de singur ătate de-a lungul existen ței lor. Cu siguran ță , multe suflete reîntineresc
datorit ă singur ătăț ii. Totu și, am întâlnit anumite suflete ce par s ă aib ă nevoie în mod regulat de
perioade de izolare, pe parcursul instruirii lor. p e multe dintre acestea le consider suflete ascetice .
Cred c ă atrac ția resim țit ă de aceste suflete pentru perioadele de lini ște reprezint ă 0 form ă de
contempla ție mental ă asem ănătoare aceleia din m ănăstirile de pe P ământ, în cadrul c ărora ne
concentr ăm asupra unor principii spirituale. Un client a f ăcut urm ătoarea declara ție:

167/226 Colegii din grupul meu îmi spun țes ătorul-de-cununi. Îmi place s ă fiu singur, pentru a m ă
putea cerceta și în țelege pe mine însumi, în acest timp îmi creez benzi circulare de energie pe
care le împletesc ca pe o tapiserie a vie ților mele și a altor șase prieteni apropia ți. Etalez
diversitatea experien țelor vie ților noastre împletind diferite materiale – atribut e ale energiei –
ceea ce reprezint ă ornamentele oamenilor și ale evenimentelor. Pentru a putea face acest lucr u
în mod adecvat, îmi trebuie o concentrare maxim ă.

Subiec ții mei spun c ă dorin ța de singur ătate în lumea spiritelor vine dintr-o nevoie intens ă de a
tr ăi în cadrul comuniunii sacre a gândurilor pure, de a încerca s ă ating ă Sursa din care ei în șiși au
provenit. Mul ți afirm ă c ă au unele momente de profund succes, dar acest lucr u presupune o munc ă
intens ă. Am descoperit c ă unele dintre aceste suflete ascetice întâmpin ă dificult ăț i în ceea ce
prive ște participarea la activit ăț ile colective și c ă evit ă perioadele de recreere, pentru c ă prefer ă
contempla ția. În ciuda deta șă rii lor din timpul preg ătirii, aceste suflete au capacitatea de a- și aduce
importante contribu ții în domeniile de activitate.

Călătoria pe P ământ în scopuri de odihn ă și distrac ție
Exist ă suflete care coboar ă pe P ământ între vie ți ca fiin țe invizibile, astfel încât pot
reexperimenta mediile fizice din trecut. Singura pr oblem ă pe care o ridic ă aceast ă c ălătorie este c ă
aceste suflete trebuie s ă se întoarc ă la timpul cronologic, ceea ce înseamn ă c ă vor fi derutate de
schimb ările petrecute fa ță de ultima oar ă când au mai fost aici. În capitolul 3, sufletul di n cazul 17
descria c ă s-a întors pe P ământ într-o excursie, întâlnind cu acest prilej alt e suflete dezîncarnate,
dintre care unele erau dislocate. Acest factor, împ reun ă cu dorin ța de a nu altera amintirile vechi și
originale, poate determina sufletele s ă nu revin ă pe P ământ între vie ți. Exist ă suflete care consider ă
că aceste c ălătorii nostalgice sunt nesatisf ăcătoare și chiar frustrante, având în vedere c ă presupun
întoarcerea într-un mediu fizic în lipsa unui trup. Aceast ă situa ție nu se aplic ă sufletelor care se
întorc pentru a alina și a ajuta fiin țe iubite, nefiind motivate de dorin țe de recrea ție.
Din câte am observat, exist ă unele schimb ări care par s ă aib ă cel mai mare impact asupra
sufletului aflat în vacan ță . Multe nu se vor întoarce pe P ământ între vie ți pentru a se recrea, din
cauza moderniz ării de zi cu zi a comunit ăț ii c ăreia odat ă i-au apar ținut, în dimensiunile îndep ărtate
de punctul 0 de pe P ământ, imaginile locurilor și ale oamenilor care au tr ăit cândva acolo sunt
înghe țate într-un vid etern care nu dispare niciodat ă din existen ță . Modelele particulelor de energie
reprezentând anumite momente ale istoriei omenirii pot fi ref ăcute ori de câte ori sufletele aflate în
afara timpului fizic absolut o doresc.
Nu în ultimul rând, exist ă suflete care tot mai vor s ă revin ă în vizite terestre, în ciuda tuturor
neajunsurilor. Urm ătorul meu caz este unul dintre aceste suflete, c ăruia îi face pl ăcere s ă
hoin ăreasc ă în jurul vechilor sale locuri de pe P ământ. Am ales acest exemplu din motive
subiective. Locurile descrise sunt cele în care am copil ărit și eu. Subiectul cazului 49 și cu mine am
avut acelea și activit ăț i, care chiar s-au suprapus cu timpul, în decursul ultimilor cinci ani ai vie ții
sale, sfâr șite în 1948. A șa cum în țeleg acest caz, m ă întreb dac ă nu cumva voi imita eu însumi, în
secolul al XXI-lea, modalitatea de recreere spiritu al ă a acestui suflet.

Cazul 49
Dr. N: Care anume activitate de recrea ție între vie ți consideri c ă ar fi cea mai pl ăcut ă?
S.: Îmi place s ă vin pe P ământ.
Dr. N: Unde anume te duci?
S.: În ultima mea via ță am iubit plajele din sudul Californiei. A șa c ă m ă întorc s ă m ă întind pe
nisip la soare, s ă m ă plimb pe plaj ă al ături de pesc ăru și și s ă fac surfing. Pasiunea mea sunt valurile
– senza ția de mi șcare și spuma pe care o fac când se sparg.
Dr. N: Cum po ți experimenta în întregime toate acestea pe plaj ă dac ă nu ai trup omenesc?
S.: Iau cu mine suficient ă energie pentru acest lucru, dar nu destul ă pentru a fi v ăzut.

168/226 Dr. N: Mi s-a spus c ă în multe astfel de plimb ări sufletul poate lua 100 % din energia sa. Tu
cum procedezi?
S.: Pe P ământ nu facem astfel, pentru c ă nu ar fi cinstit s ă speriem oamenii. Nu iau mai mult de
5 %, de obicei chiar mai pu țin.
Dr. N: Po ți s ă tai valurile?
S.: (râzând) Bineîn țeles, de ce crezi c ă vin? de asemenea, zbor cu p ăsările și m ă joc cu delfinii.
Dr. N: Dac ă ai fi un spirit care st ă pe plaj ă bucurându-se de soare și a ș trece peste tine, ce a ș
vedea?
S.: Nimic, sunt transparent.
Dr. N: Înseamn ă c ă dac ă hoin ăresc de-a lungul plajei și trec pur și simplu prin tine, prin spa țiul
tău, o fac f ără s ă î ți simt prezen ța?
S.: Bine… unii oameni pot sim ți ceva, dar, probabil, îl vor interpreta drept un r od al imagina ției
lor.
Dr. N: Po ți merge s ă experimentezi tot ce mi-ai descris și în alte lumi fizice?
S.: Da, îns ă iubesc aceast ă zon ă și am fost pe aici în mai multe vie ți. De aceea m ă întorc.
Pentru mine, marea face parte din sufletul meu. A ș putea s ă m ă duc în alte lumi acvatice sau s ă
creez toate acestea în lumea spiritelor, dar nu ar mai fi acela și lucru pentru mine.
Dr. N: Unde sunt celelalte locuri favorite de joac ă ale tale – ținând seama numai de acelea de pe
Pământ?
S.: În jurul m ărilor Mediteran ă și Egee.

Crearea a șez ărilor p ământe ști
Apa șii cred c ă „în țelepciunea se afl ă în locurile unde locuim”. De vreme ce e posibil s ă cre ăm
orice realitate în lumea spiritelor, nu este un luc ru neobi șnuit c ă unele suflete doresc s ă-și petreac ă
perioadele de vacan ță în casele unde au locuit pe P ământ. De multe ori aceste suflete prefer ă s ă
suspende curgerea timpului în care au tr ăit într-o via ță anterioar ă, spre a nu se expune cre șterii
popula ției și schimb ărilor care au afectat vechea lor a șezare. Este ca și când ar înghe ța toate aceste
clipe în trecut, lucru pe care sufletele care vor s ă-și petreac ă timpul liber în lumea spiritelor îl pot
face.
Aceste suflete pot dori s ă-și construiasc ă mental o copie exact ă a locurilor familiare în jurul
cărora au tr ăit, cum ar fi zonele de la țar ă, parcurile, str ăzile și orice alte edificii care le amintesc de
vechile lor a șez ări. Trebuie doar s ă evoce aceste locuri aflate în memorie și s ă foloseasc ă raze
orientate de energie pentru ca imaginile s ă apar ă. Pentru a executa în întregime aceste proiecte
create din energie pur ă, poate fi necesar și ajutorul altora. Odat ă instalate, vizualiz ările se vor
dezintegra numai atunci când sufletul î și va pierde interesul fa ță de acestea. Trupurile pe care
sufletele le-au avut în timp ce tr ăiau în anumite locuri pot fi, de asemenea, recreate ori de câte ori
aceste entit ăț i sunt prin preajm ă. Sufletele pot dori s ă î și aduc ă și vechile lor animale de cas ă în
acest scenariu, lucru pe care îl voi explica mai pe larg în capitolul despre animale. Trebuie s ă spun
că multe dintre sufletele care apreciaz ă acest tip de recreere sunt iubitoare de distrac ții și au sim țul
umorului. Î și pot ruga prietenii lor din trecut s ă vin ă s ă le stea al ături în loca țiile geografice de
interes comun ce au fost recreate. Sufletele perech e au prioritate aici, dup ă cum se vede și din
urm ătorul citat:

„Eu și so ția mea, Erika, am îndr ăgit c ăsu ța pe care am construit-o în Alpii bavarezi.
Neam dorit s ă o avem și dup ă moarte și astfel am în ălțat-o cu ajutorul profesorului nostru care
ne ajut ă s ă ne folosim energia. A considerat c ă acesta este un exerci țiu bun pentru noi.
Modelul era în mintea mea și el l-a v ăzut perfect, înainte ca noi s ă începem transmisiile de
energie. Pentru exterioare, ajutorul a venit de la prietenii no ștri Hans și Elfie, care au locuit
aproape de casa noastr ă în Germania și acum sunt cu noi. Aranjamentul interiorului l-am
făcut eu și Erika, f ără ajutorul nim ănui. Eu am creat vechea mea bibliotec ă, iar so ția mea a

169/226 aranjat buc ătăria exact cum era înainte. Este minunat s ă fiu iar ăș i singur cu ea în felul
acesta.”

Oamenii se întreab ă dac ă sufletele pot avea rela ții fizice intime cu trupurile lor recreate. Dac ă
un contact sexual reu șit î și are originea în minte, atunci sufletul pur are pa rte de toate beneficiile și
de nici una dintre inhibi țiile fizice. În lumea spiritelor nu este posibil s ă te prefaci. Din câte pot s ă-
mi dau seama, are loc o pierdere total ă a senza țiilor tactile prin faptul c ă nu mai suntem într-un corp
fizic dens și dotat cu sistem nervos. În orice caz, în recreare a spiritual ă a trupului omenesc, lipsa
total ă a sim țurilor senzoriale este un lucru care nu știrbe ște prea mult puterea erotic ă a dou ă min ți
complet împreunate.
Dragostea înseamn ă dorin ța de a ne uni în totalitate cu obiectul iubit. Spir itele au capacitatea de
a-și exprima dragostea mult mai intim între vie ți decât pe P ământ. Chiar și a șa, unele suflete sunt
înc ă motivate de dorin ța de a crea acele scene din via ța anterioar ă în care a înflorit dragostea lor.
Re-crearea acestor scene este semnificativ ă pentru parteneri. La urma urmei, un stimulent majo r al
multor suflete pentru a se reîncarna e reprezentat tocmai de pl ăcerile exprim ării fizice într-o form ă
biologic ă.

Sufletele animalelor
Îmi amintesc c ă am ținut un discurs în New York, și în timpul alocat întreb ărilor asisten ței, o
femeie care st ătea în rândul întâi mi-a pus urm ătoarea problem ă: „Crede ți c ă pisicile au suflete?”. I-
am r ăspuns: „Ave ți cumva o pisic ă?”. În timp ce femeia a ezitat un moment, un priete n care st ătea
lâng ă ea a zâmbit și a ridicat patru degete. Dintre to ți iubitorii de animale din lume care sunt
interesa ți de aceast ă întrebare, trebuie s ă fiu cel mai atent cu cei care au pisici. I-am spus femeii din
Manhattan c ă, din moment ce nu am hipnotizat niciodat ă o pisic ă, nu pot s ă afirm c ă pisicile au
suflet. Acest lucru n-a f ăcut-o cu nimic mai fericit ă. Am ad ăugat apoi c ă unii dintre clien ții mei mi-
au spus c ă au întâlnit animale în lumea spiritelor, în perioa da de dintre vie țile lor.
Religiile lumii s-au întrebat mult timp dac ă animalele au suflet. Religiile orientale afirm ă c ă
sufletele animalelor sunt egale cu cele ale oamenil or. Iudaismul distinge mai multe nivele ale
sufletelor, cel mai jos dintre acestea fiind cel al animalelor, iar cel mai înalt, cel al omului.
Musulmanii consider ă c ă animalele au spirit, dar c ă sufletele acestora nu sunt nemuritoare, pentru
că animalele nu pot alege în mod con știent între Rai și Iad. Religia cre știn ă rezerv ă sufletul
nemuritor numai oamenilor drep ți, f ără p ăcat.
De țin ătorii de animale, care interac ționeaz ă cu acestea, î și proiecteaz ă o bun ă parte din energia
spiritual ă c ătre aceste creaturi, care reac ționeaz ă în diferite moduri, în func ție de tipul și per-
sonalitatea animalului respectiv. Reprezint ă, oare, aceste tr ăsături un suflet? Știm c ă animalele
gândesc, dar nu suntem siguri de nivelul gândirii l or. Câinii sunt protectori, pisicile, pline de via ță ,
iar delfinii au modele complexe de comunicare. Poat e, oare, existen ța unei gândiri ra ționale, sau
lipsa acesteia, s ă se instituie într-un criteriu de a stabili dac ă animalele au sau nu suflet?
To ți cei care au animale de cas ă vor spune c ă acestea sunt înzestrate cu o personalitate proprie
și, mai mult, cu capacitatea de a sim ți nevoile st ăpânilor. Este un fapt cunoscut c ă animalele ne pot
aduce alinare în timpul doliului și când suntem bolnavi. Animalele au capacitatea de a ne îmbun ătăț i
dispozi ția și a ne ajuta vindecarea, prin faptul c ă ne ofer ă dragoste și se afl ă al ături de noi în mod
necondi ționat. Acelor persoane care cred c ă animalele sunt fiin țe ceva mai sim țitoare, dar care au
numai instincte, le-a ș putea spune c ă, dac ă animalele au capacitatea de a percepe gândurile, a tunci
au și energie individualizat ă la un anumit nivel.
Subiec ții mei sus țin c ă fiecare animal are propria sa clas ă de energie inteligent ă și sufletele
oamenilor nu pot urca sau coborî pe aceast ă scar ă de la o form ă la alta. Aceste particule de energie
se întind de la forme complexe de via ță , cum este cazul cimpanzeilor, la structuri mai sim ple. În
ciuda refuzului transmigra ției observat la subiec ții mei, probabil c ă toat ă materia, atât cea organic ă,
cât și cea anorganic ă, proiecteaz ă o energie vibra țional ă asupra P ământului și, probabil, au o
anumit ă leg ătur ă într-un mod inten ționat.

170/226 Mi s-a spus de c ătre clien ții care au avut leg ătur ă cu o varietate de animale în lumea spiritelor
că, într-adev ăr, toate au un fel de energie a sufletului. Nu sunt asemenea sufletelor umane și difer ă,
de asemenea, și între ele. Dup ă moarte, energia din aceste animale „exist ă în sfere diferite de cele
ale sufletului uman”. Pentru o persoan ă aflat ă în trans ă, sferele reprezint ă spa ții care au fiecare
propriile modele și func ții specifice. Am avut o serie de rapoarte ce cuprin deau informa ții despre
sufletele animalelor din lumea spiritelor. Cazul ur m ător, relatat de un subiect pe nume Kimoye, este
un bun exemplu în acest sens:

Cazul 50
Dr. N: Kimoye, cum î ți place s ă te recreezi?
S.: Sincer, sunt un suflet lini știt, nesociabil și îmi place s ă fac dou ă lucruri: m ă ocup cu
gr ădin ăritul și m ă joc cu animalele, în timpul în care nu sunt împreu n ă cu grupul meu.
Dr. N: Chiar cultivi ni ște plante în lumea spiritelor?
S.: A crea din energie lucruri însufle țite este unul din exerci țiile noastre importante.
Dr. N: Spune-mi câte ceva despre cum te joci cu ani malele.
S.: Am un câine, o pisic ă și un cal. Sunt animalele mele din via ța anterioar ă.
Dr. N: Apar, pur și simplu, atunci când î ți dore ști?
S.: Nu, trebuie s ă le chem, din moment ce în mod normal, nu tr ăiesc în spa țiul nostru. Nu m ă
pot duce în lumea lor. Mi le aduce un suflet ce se îngrije ște de animale. Noi le spunem copoi.
Dr. N: Înseamn ă c ă acest copoi trebuie s ă î ți g ăseasc ă animalul t ău și nu unul f ăurit din energie,
cum sunt plantele pe care le creezi în gr ădin ă.
S.: Cu siguran ță .
Dr. N: Kimoye, crezi c ă animalele au suflet?
S.: Da, bineîn țeles c ă au, dar sunt de mai multe feluri.
Dr. N: Care e diferen ța între sufletele animalelor și cele ale oamenilor?
S.: Sufletele tuturor fiin țelor vii au diferite… caracteristici. Sufletele a nimalelor au particule de
energie mai mici… un volum mai mic și nu sunt atât de complexe și de multifunc ționale ca sufletele
oamenilor.
Dr. N: Ce alte diferen țe mai cuno ști între sufletele oamenilor și cele ale animalelor?
S.: Principala diferen ță , în afara m ărimii și a capacit ăț ii, este aceea c ă sufletele animalelor nu
sunt centrate asupra eului. Nu sunt atât de preocup ate de problemele identit ăț ii, ca noi. De
asemenea, î și accept ă mediul, amestecându-se cu acesta, nu lupt ă s ă îl controleze, cum fac fiin țele
umane, (se opre ște, apoi adaug ă) Putem înv ăț a de la ele.
Dr. N: Ai spus c ă sufletele animalelor au propria zon ă în lumea spiritelor. Cum po ți atunci s ă te
asociezi cu ele, chiar și ajutat de un suflet care are grij ă de animale?
S.: (perplex) Au energie senzorial ă pe P ământ exact ca și noi… ne împ ărțim cu ele existen ța
fizic ă… a șa c ă, de ce nu și pe cea mental ă?
Dr. N: Bine, Kimoye, ai zis c ă au o alc ătuire diferit ă a propriet ăț ilor fa ță de energia noastr ă
inteligent ă.
S.: La fel e și cu plantele mele, dar pot sta în compania lor ori de câte ori o doresc.
Dr. N: Ai spus c ă te joci cu câinele t ău. Poate energia plantelor s ă devin ă energia unui câine?
S.: Nu, pentru c ă fiecare form ă de via ță are propria combina ție de energie și aceast ă energie nu
trece într-o alt ă form ă fizic ă pe aceea și planet ă.
Dr N: Vrei s ă spui c ă o pisic ă nu va trece într-o form ă superioar ă de via ță și o fiin ță uman ă nu
va deveni o form ă inferioar ă, spre exemplu trupul unei pisici, într-o via ță viitoare?
S.: Da, este adev ărat. Energia este creat ă și destinat ă pentru anumite forme fizice și mentale.
Dr. N: De ce crezi c ă este a șa?
S.: (îmi zâmbe ște) Nu am idee despre ra țiunea acestor lucruri, știu doar c ă amestecul tipurilor
de suflete nu este de dorit.
Dr. N: Spune-mi, Kimoye, vezi cumva c ă sufletele animalelor tale stau în grupuri asem ănătoare
cu grupul t ău de suflete?

171/226 S.: A șa cum am mai spus, nu m ă duc în lumea lor. Ele nu simt nevoia s ă ne cheme. Nu pot s ă
îți spun despre lumea lor decât ce am auzit și cu de la sufletul care are grij ă de animale, și anume c ă
exist ă o împ ărțire general ă a acestei lumi, care cuprinde grupurile p ământului, aerului și ale apei.
Dr. N: Sunt ele, oare, legate în lumea spiritelor?
S.: Din câte am în țeles, balenele, delfinii și focile sunt împreun ă – ciorile și șoimii – caii și
zebrele – cam a șa ceva. Animalele au propriile leg ături cu comunitatea, bazate pe speciile generale
pe care nu trebuie s ă le în țelegem, cel pu țin eu nu o fac.
Dr N: Ei bine…?
S.: (m ă întrerupe) B ănuiesc c ă dac ă trebuia s ă știm, ni s-ar fi spus.
Dr. N: Bine, hai s ă ne întoarcem la prima ta afirma ție – c ă te joci cu animalele în timpul liber.
Ai putea avea un animal s ălbatic, un lup de exemplu?
S.: Numai dac ă ar fi domesticit.
Dr. N: Po ți s ă îmi explici și mic, Kimoye?
S.: (subiectul se încrunt ă, concentrându-se) Asocierea cu animalele trebuie s ă fie productiv ă în
anumite forme pentru noi, pentru a putea s ă fim motiva ți s ă lucr ăm cu anumite forme de via ță .
Câinele meu îmi poate fi al ături în cadrul propriet ăț ii mele spirituale, în care mi-am construit casa și
gr ădina, pentru c ă e normal s ă fie aici. Îmi apar ține, pentru c ă suntem colegi apropia ți de joac ă.
Iubirea noastr ă reciproc ă și respectul unuia fa ță de cel ălalt pe care le-am avut pe P ământ este
reînnoit ă, deoarece este un lucru bun. Exist ă frumuse țe de ambele p ărți, acesta trebuie s ă fie motivul
pentru care sunt permise.
Dr. N: Poli face o diferen ță între sufletul unui animal domestic de pe P ământ și cel al unuia
sălbatic?
S.: Cred c ă da. A șa cum am mai spus, sufletele animalelor sunt mult m ai pu țin complicate
decât cele ale oamenilor. Cele domestice î și exprim ă dragostea și afec țiunea pentru oameni, lucru de
care avem nevoie. Sufletele animalelor s ălbatice nu sunt atât de dezvoltate în acest domeniu și nu ne
în țeleg deloc. Cele mai multe dintre ele nu pot fi con strânse – și nici nu cred c ă ar trebui s ă fie doar
pentru faptul c ă împ ărțim acela și mediu.
Dr N: Crezi c ă animalele s ălbatice au o mai mare nevoie de libertate?
S.: Poate, dar sufletele tuturor fiin țelor vii – în special ale noastre – au nevoie de li bertate de
exprimare. În ceea ce prive ște sufletele animalelor domestice, acestea sunt mul t mai dornice s ă
renun țe la libertatea lor pentru a crea o leg ătur ă cu oamenii, primind în schimb dragostea, afec țiunea
și protec ția acestora. Exist ă o reciprocitate în a avea animale de cas ă.
Dr N: Kimoye, ceea ce spui tu sun ă ca și cum animalele domestice exist ă pe P ământ pentru a-i
sluji pe oameni.
S.: Este, dup ă cum ți-am mai spus, un schimb reciproc echitabil. Aceia dintre noi care iubesc
animalele pe P ământ credem c ă putem comunica, m ăcar într-o mic ă m ăsur ă, cu ele. Când ne
întoarcem în lumea spiritelor și ne revedem animalele – fiecare dintre noi fiind î n stare de suflet pur
– acest lucru devine și mai evident.
Dr. N: To ți din lumea spiritelor gândesc ca și tine despre sufletele animalelor?
S.: Mul ți nu simt fa ță de animale aceea și iubire pe care o simt eu. Am aici prieteni care n u-și
doresc s ă intre în contact cu energia animalelor, chiar dac ă pe P ământ au avut animale. Au alte
activit ăț i în timpul liber (se opre ște și apoi adaug ă) Ei pierd!

Sufletele care au grij ă de animale par a fi speciali ști în lumea spiritelor. Nu este o îndeletnicire
prea popular ă între clien ții mei, dar munca lor este foarte apreciat ă de c ătre iubitorii de animale.
Aceste suflete nu sunt considerate a fi îngrijitori de gr ădin ă zoologic ă. Odat ă l-am întrebat pe un
subiect de-al meu, care avea cuno știn ță referitoare la cerin țele acestei îndeletniciri, despre Socrate,
vechiul meu c ăț el de ras ă basset, un animal de cas ă iubit de familie timp de cincisprezece ani.
Întrebarea mea era urm ătoarea – dac ă mintea sufletului meu putea crea o cas ă și un trup omenesc în
perioada de dintre vie ți, aveam, oare, s ă evoc câinele meu? Mi s-au r ăspuns urm ătoarele:

172/226 Po ți face asta dac ă e ști destul de avansat în ceea ce prive ște crearea energiei. Dar chiar
și dac ă ai avea aceast ă capacitate, câinele t ău nu ar fi chiar atât de real cum ar fi dac ă ar fi
creat de un profesionist. Un suflet care îngrije ște animalele are abilitatea de a urm ări și de a
găsi crâmpeiul de energie al sufletului care nu a mur it o dat ă cu Socrate, reconstruindu- ți
câinele exact cum îl știai pe P ământ. Animalul t ău te va cunoa ște și se va putea juca cu tine
oricând vei dori, dup ă care va pleca.

În aparen ță , sufletele specializate în domeniul animalelor de pe P ământ se ocup ă cu prec ădere
de găsirea și reconstruirea unor forme inferioare de via ță . Eu le v ăd mai curând ca pe ni ște suflete
creatoare, implicate cu acest domeniu în lumea spir itelor, pentru c ă au iubit animalele în existen țele
lor p ământene.
Pot exista de asemenea, în asocierile noastre cu an imalele pe P ământ, anumite aspecte karmice
din vie țile trecute, acesta fiind, probabil, unul dintre mo tivele pentru care exist ă suflete care au grij ă
de animale. Am o client ă care în via ța actual ă e o militant ă înfocat ă pentru drepturile animalelor. Ea
s-a dedicat u șur ării suferin țelor acestora în toate vie țile sale ce au urmat unei existen țe din Austria
secolului al XVI-lea. În timpul acestei vie ți, subiectul meu f ăcuse parte dintr-o familie care se ocupa
cu sacrificarea animalelor într-un abator. Acest lu cru a traumatizat-o. Ast ăzi, ca vorbe ște despre
animale numindu-le „copiii mei”. Atât în timpul vie ții, cât și în via ța dintre vie ți, aceast ă client ă a
mea î și petrece timpul liber al ături de animale. De asemenea, într-un loc numit Spa țiul
Transform ărilor, ea se încarc ă cu energia lor. Acest spa țiu al transform ărilor este folosit pentru a-i
spori capacitatea de percep ție a caracterului lor. În esen ță , acela și lucru mi l-a spus și Kimoye:
„Intru în aceast ă camer ă, cu un câmp de energie animal ă programat care îmi permite s ă simt
asemenea lor. Acest lucru m ă ajut ă s ă în țeleg mai bine animalele de pe P ământ.” Pentru ace ști doi
clien ți ai mei, asemenea activit ăț i reprezint ă atât un aspect al instruirii lor, cât și un mod de a se
relaxa.

Spa țiul transform ării
Pe durata lungii lor ucenicii, sufletele pot studia și chiar practica multe tehnici. Unul dintre
locurile menite instruirii, despre care am scris și în Călătoria Sufletelor, este sfera transform ării
sufletului. Sufletele, fie ele tinere sau b ătrâne, pot înv ăț a multe dac ă încearc ă aceast ă experien ță în
via ța de dintre vie ți. Tinerii sunt ini ția ți aici în anumite tehnici care i-ar putea interesa, în timp ce
sufletele mai b ătrâne pot s ă î și îmbun ătăț easc ă abilit ăț ile pe care le au deja. Când descriu oamenilor
acest spa țiu, folosesc o compara ție cu puntea navei spa țiale din filmul Star Trek. De și exist ă unele
asem ănări între aceste concepte, totu și spa țiul de transformare este mult mai mult decât o came r ă a
simul ărilor.
Spa țiul de transformare nu se limiteaz ă la a permite sufletelor s ă se încarce cu energie animal ă.
În cadrul acestuia, sufletul poate deveni orice obi ect, însufle țit sau neînsufle țit, cunoscut lui. Pentru
a dobândi esen ța tuturor lucrurilor însufle țite sau chiar neînsufle țite de pe P ământ, sufletele se pot
îmbiba cu multe substan țe, incluzând focul și materii în stare gazoas ă sau lichid ă. Ele pot de
asemenea deveni total amorfe, pentru a se contopi c u o senza ție sau cu o emo ție pe care o presupune
aceast ă stare.
Am inclus spa țiul transform ărilor în sec țiunea dedicat ă divertismentului pentru c ă sufletele
obi șnuite încep prin a folosi acest spa țiu pentru pura pl ăcere de a- și schimba forma energiei. Cu
toate acestea, multe dintre sufletele cu care am lu crat prefer ă s ă se angajeze în acest exerci țiu în
așez ările fizice din alte lumi. Aceste aspecte vor fi de zb ătute în capitolul urm ător. A șa cum am mai
men ționat, toate aceste activit ăț i au poten țialul de a trece dincolo de recreere pentru cele ma i multe
suflete. Scurtul caz care urmeaz ă arat ă felul în care spa țiul transform ărilor c ăle ște și înt ăre ște mintea
sufletului printr-un proces de regenerare mental ă.

Cazul 51
Dr. N: De ce ai venit în Spa țiul de Transformare?

173/226 S.: Exist ă perioade când sunt departe de grupul meu de suflet e și doresc s ă v ăd și eu ce are de
oferit camera aceasta. Intru în ecranele de energie de aici pentru a absorbi energia în stratul de
compasiune. Sunt dus de acest curent de energie… face parte din sufletul meu.
Dr. N: Te rog, explic ă-mi ce este cu acest curent de energie.
S.: Exist ă anumite centuri de energie purificat ă. M ă amestec cu cea a compasiunii.
Dr N: Cine î ți creaz ă aceste centuri aici?
S.: Nu știu. M ă concentrez la ceea ce doresc și mi se d ă. Cu cât exersez, cu atât energia devine
mai puternic ă și beneficiile primite sunt tot mai mari.
Dr. N: Nu v ăd de ce trebuie s ă vii în acest loc pentru a experimenta sentimentul compasiunii,
când po ți s ă o faci și mergând pe P ământ.
S.: Da, dar trebuie s ă în țelegi c ă atunci când m ă duc pe P ământ și îmi folosesc energia
vindecându-i pe ceilal ți, aceasta î și pierde mult din intensitate spre sfâr șitul vie ții mele. Acest lucru
se întâmpl ă, pentru c ă sunt înc ă un vindec ător neexperimentat.
Dr. N: Bine, dac ă e ști aici pentru acest gen de reîntinerire, de ce nu îmi dai un exemplu concret
despre ce anume faci în spa țiul de transformare?
S.: (respir ă adânc) Pot identifica durerea, dar pentru a o disi pa în corpul omenesc, o asimilez.
Acest lucru m ă poate face ineficient, mai degrab ă devin un burete decât o oglind ă a luminii. Aici
îmi pot exersa tehnica.
Dr. N: În ce fel?
S.: Înv ăț mai repede s ă-mi controlez energia decât s ă absorb durerea. Centura energiei
compasiunii este ca o piscin ă unde pot s ă înot și s ă devin parte a unei emo ții, într-o experien ță atât
de subiectiv ă, încât nu v-o pot descrie. M ă ajut ă s ă lucrez asupra calmului într-o mare de
adversitate. Este magnific… este… viu.

Ascultând ce mi se poveste ște despre Spa țiul de Transformare, ajung la credin ța c ă aceast ă
experien ță este una euforic ă. Dac ă aceste piscine imaginare de energie concentrat ă, care par s ă
transforme sufletul pentru un timp, sunt reale sau simulate, nu pot s ă afirm cu certitudine din
perspectiva sistemului meu de referin ță . Din cauz ă c ă, în timp ce clien ții mei v ăd lumea spiritelor ca
pe o realitate ultim ă, eu numesc acest spa țiu unul al realit ăț ilor schimbate. Exist ă un criteriu
constant care m ă ajut ă s ă diferen țiez mental aceste concepte. Acele modele func ționale ale realit ăț ii,
care sunt temporare și, în cele din urm ă, se vor stinge, devin iluzorii. Lumea ve șnic ă a sufletului,
care analizeaz ă și evalueaz ă acest proces, apare subiec ților mei ca o permanent ă stare de con știen ță .
Spa țiul transform ărilor este o crea ție menit ă dezvolt ării spirituale.

Dansul, muzica și jocurile
Înc ă mai exist ă în lume oameni care tr ăiesc în a șez ări îndep ărtate și particip ă la dansuri și
cântece importante pentru via ța lor cultural ă. Cu mul ți ani în urm ă, am avut privilegiul de a privi și
de a participa, într-o noapte, la cântecele și dansurile unui trib de b ăș tina și din Lahu. Ace știa tr ăiesc
în inima mun ților Birmaniei, de-a lungul grani ței dintre acest stat și Thailanda. Am fost cu un grup
mic de occidentali, care erau primii str ăini condu și s ă vad ă acest trib izolat. Drumul a fost dificil,
purtându-ne prin jungle și peste lan țuri muntoase. Experien ța a fost mistic ă.
Când subiec ții mei descriu felul în care î și exprim ă fiin ța interioar ă în lumea spiritelor, prin
muzic ă și mi șcări de dans, m ă gândesc la oamenii din Lahu. Locuitorii din aceast ă a șezare sunt
animi ști, având credin ța c ă toate fenomenele naturii au suflet și exprim ă o for ță spiritual ă personal ă.
În timpuri str ăvechi, cu mult timp înaintea apari ției principalelor religii, multe societ ăț i împ ărt ăș eau
aceast ă credin ță . Clien ții mei spun c ă atunci când grupurile de suflete practic ă aceast ă form ă de
recreere, exist ă elemente de ritualism și de celebrare a unei Surse sacre. Sufletele g ăsesc aceast ă
form ă de exprimare ca fiind o modalitate de a cre ște intensitatea. Aceea și credin ță au avut-o, sau
înc ă o mai au, culturile str ăvechi sau moderne ale umanit ăț ii.
Sincronizarea dansului și a muzicii d ă senza ția c ă toate gândurile devin unul. Când subiec ții
mei îmi descriu efectele acestei forme de recreere a sufletului e ca și când s-ar sim ți suspenda ți în

174/226 amintirile acestei fericiri spirituale. Ei vorbesc despre modul în care sunetul și ritmurile harpei, lirei
și al clopotelor sunt expresii ale naturii lor ca su flete. Relat ările unora dintre clien ții mei referitoare
la tobe, fluiere și dansuri în jurul focului îmi amintesc de vizita p e care am f ăcut-o la tribul din
Lahu. Unul din ace ști subiec ți mi-a spus urm ătoarele:

Am început s ă dans ăm în jurul luminii fl ăcărilor, mi șcându-ne într-o armonie plin ă de
gra ție, acompania ți de sunetul ritmat al melodiilor. Energia noastr ă se împletea într-o caden ță
circular ă, schimb ătoare. Pentru noi, aceasta este o expresie a leg ăturilor intense care exist ă
între noi, n ăscute din miile de vie ți tr ăite împreun ă. Particip ăm la dansuri și cântece spre a
confirma leg ăturile dintre noi și a rezona cu o în țelepciune colectiv ă.

Alt subiect a relatat despre dansul în lumea spirit elor urm ătoarele:

La început esen ța acestuia era viteza, apoi dansul s-a transformat în altceva: începem s ă
ne mi șcăm în cerc, apoi ritmul se accelereaz ă tot mai mult și mai mult. Ne adun ăm toate
for țele și le împingem în fa ță , pân ă când ar ătăm ca un vârtej, f ără nici un spa țiu între noi.
Acum nu mai e vorba de dans – a fost înlocuit de o cascad ă de vârtejuri, ceea ce reprezint ă o
unire a sufletelor noastre. Cu cât încetinim ritmul , efectele energiei de șirate, sunt folositoare
pentru a observa desp ărțirea noastr ă. La sfâr șitul acestui dans am experimentat diferen țele
complexe dintre modelele energiei noastre vibra ționale.

Unele suflete au descris scena de mai sus ca fiind un fel de joc de-a rostogolul. Aceasta îmi
arat ă c ă exist ă numai o linie sub țire de demarca ție între dansurile spirituale și jocuri, toate având
interpret ări personale. Iat ă un alt exemplu:

Când dans ăm ne schimb ăm forma obi șnuit ă a energiei (în form ă de par ă, alungit ă) într-o
curb ă ascendent ă asem ănătoare cu primul p ătrar al Lunii. Ne mi șcăm unul c ătre cel ălalt din
trei sau mai multe direc ții, în func ție de num ărul de participan ți. Schimbându-ne formele de la
concav la convex, înainte și înapoi pentru a ține pasul cu sufletul din fa ța noastr ă, ne putem
amesteca și desp ărți cu foarte mare vitez ă. Ne alungim și ne împletim energia leg ănându-ne
înainte și înapoi, ca într-un dans al împerecherii.

Dansul sufletelor poate deveni, de asemenea, și o form ă de acroba ție, dup ă cum reiese și din
urm ătoarea declara ție a unui client de-al meu:

Grupul meu iube ște în mod special acroba ția. Nu practic ăm gimnastica în form ă uman ă,
cum fac al ții. Ne p ăstr ăm formele ovale sau alungite ale energiei pure. Con struim un câmp de
energie asem ănător cu un fel de trambulin ă, pentru a-l folosi la exerci țiile noastre. E vorba
despre un dans a c ărui form ă este prea greu de descris, dar care implic ă mult ă pl ăcere și
distrac ție, apropiindu-ne și mai mult.

Am observat c ă aceste activit ăț i pot fi asociate cu satira și comedia. Sufletelor ce se angajeaz ă
în aceste forme de divertisment le place s ă fac ă haz pe seama lor. Totu și, nu prea aud despre suflete
care s ă joace în piese complete în scopuri pur recrea ționale. Aceasta pentru c ă jocurile de rol au și
un aspect mai serios, nelipsit, la rândul s ău, de umor și anume acela al reconstituirilor vie ților
trecute.
Alte activit ăț i de recreere, ca arta și compozi ția, se desf ășoar ă în lini ște și individual.
Practicarea muzicii și a sculpturii poate fi f ăcut ă individual sau în colectivitate. Sculptarea energi ei
în scopul cre ării unor obiecte sau a unor mici forme de via ță nu este considerat ă, propriu-zis, un
mod de recreere. Acest lucru reprezint ă o parte integrant ă a pred ării anumitor aptitudini, de și, dup ă
cum am v ăzut, aceste activit ăț i pot fi subsumate și domeniului timpului liber. Muzica intr ă într-o

175/226 categorie special ă. Spre deosebire de P ământ, unde mul ți dintre noi nu suntem în stare s ă înv ăță m s ă
cânt ăm la un instrument sau chiar din voce, ca suflete n e vom putea angaja în aceste activit ăț i f ără
nici un efort. Acordurile melodice sunt de multe or i auzite de c ătre subiec ții mei în lumea spiritelor
în spa ții care nu au drept scop recrea ția. În cadrul R&R (odihnei și recrea ției – rest and
recreation ), sufletele se pot bucura de muzic ă în mod direct sau între țesut ă în grani țele subtile ale
teatrului, dansului și chiar jocurilor.
Din cercet ările mele, am ajuns la concluzia c ă muzica, mai mult decât oricare alt mijloc, înal ță
sufletul cu game de note mult peste ceea ce cunoa ștem pe P ământ. În lumea spiritelor pare s ă nu
existe limite pentru sunetele folosite în crea țiile muzicale. Oamenii afla ți în stare de hipnoz ă adânc ă
sus țin c ă muzica reprezint ă limbajul sufletelor. Compunerea și transmiterea rezonan țelor armonice
pare s ă aib ă leg ătur ă cu formarea și prezentarea limbajului spiritual. Cu mult mai pre sus de
comunicarea prin muzic ă, mi s-a spus c ă acordurile spirituale sunt temelia cre ării energiei și a
unific ării sufletelor.
Multor suflete le place s ă cânte în lumea spiritelor, dar mi-au trebuit mul ți ani pentru a g ăsi un
suflet care s ă fie dirijor. Urm ătorul meu caz este un subiect care a trecut prin mu lte vie ți în care a
fost legat într-o form ă sau alta de muzic ă. În ultima lui via ță a fost un cânt ăre ț de oper ă italian din
anii '30.

Cazul 52
Dr. N: Care este principala ta activitate de recrea ție în lumea spiritelor?
S.: S ă compun muzic ă.
Dr. N: Vrei s ă spui cu instrumente muzicale?
S.: Da, po ți lua orice instrument, pur și simplu, din aer pentru a cânta cu el. Dar mie nim ic nu-
mi d ă satisfac ții mai mari decât s ă creez un cor. Cel mai frumos instrument muzical es te vocea.
Dr. N: Dar nu mai ai corzile vocale ale unei vedete de oper ă, așa c ă…?
S.: (râde de mine) A trecut chiar a șa de mult de când ai fost un spirit? Nu e nevoie de nici un
corp omenesc. De fapt, sunetele pe care le cre ăm sunt mai delicate și într-o gam ă mult mai mare
decât cea folosit ă pe P ământ.
Dr. N: Poate oricine s ă cânte atât notele înalte, cât și pe cele joase?
S.: (cu entuziasm) Bineîn țeles c ă da. Noi to ți putem fi și soprane, și baritoni în acela și timp.
Oamenii mei pot lua notele mai înalte, cât și pe cele joase, iar toat ă lumea este mereu preg ătit ă – le
trebuie numai un dirijor.
Dr. N: Po ți s ă-mi descrii ceea ce faci?
S.: (calm, f ără s ă se laude) Sunt dirijorul sufletelor. Acest lucru r eprezint ă pasiunea mea –
talentul meu – , este o pl ăcere s ă o împ ărt ăș esc și altora.
Dr. N: E ști mai bun, în acest domeniu, decât celelalte sufle te gra ție talentului muzical pe care l-
ai avut în via ța trecut ă ca solist de oper ă?
S.: O, presupun c ă una o precede pe cealalt ă, dar nu toat ă lumea este interesat ă de muzic ă cum
sunt eu. Unele suflete din grupurile muzicale pot s ă nu acorde aten ție întregii partituri (zâmbe ște).
Având în vedere gama muzical ă pe care o posed ă sufletele, ele au nevoie un dirijor, pentru a le
călăuzi aceast ă virtuozitate. La urma urmei, acest lucru reprezint ă pentru ele un mod de
divertisment. Vor s ă se distreze, dar s ă și creeze muzic ă frumoas ă.
Dr. N: Deci, preferi s ă lucrezi mai curând cu un cor decât cu o orchestr ă?
S.: Da, dar le și combin ăm pentru a cânta împreun ă. Când spiritele se dedic ă atât muzicii
instrumentale, cât și celei vocale este minunat. Ele nu cânt ă fals. Îmbinarea armonioas ă a energiilor
muzicale reverbereaz ă sunete incredibile în lumea spiritelor.
Dr. N: A șadar, toate acestea sunt foarte diferite de lucrul cu un cor de pe P ământ?
S.: Exist ă similitudini, dar aici avem atât de mult talent, p entru c ă orice suflet are capacitatea
de a reda perfect sunetele muzicale. Exist ă motiva ții importante. Sufletele iubesc acest mod de
recreere, mai ales dac ă pe P ământ î și doreau s ă poat ă cânta, dar nu aveau calit ăț i vocale.
Dr. N: Aduci și suflete din alte grupuri decât al t ău s ă cânte în acest cor ceresc?

176/226 S.: Da, dar multe grupuri prefer ă s ă cânte separat, spre a vedea care este mai inspirat .
Dr. N: Dac ă ar fi s ă te ui ți la cele mai profunde motiva ții ale sufletelor, po ți s ă m ă aju ți s ă
în țeleg de ce este muzica atât de important ă pentru ele în lumea spiritelor?
S.: Acest lucru te poart ă spre noi niveluri mentale…mi șcând energia… te ajut ă s ă comunici la
unison cu multe alte suflete.
Dr. N: Cât de mare este corul pe care îl conduci?
S.: Prefer grupurile mici, de câte dou ăzeci, de și exist ă sute de suflete, din multe grupuri, care
îmi stau la dispozi ție pentru a le dirija.
Dr. N: Grupurile mai mari trebuie s ă fie o mare provocare pentru tine.
S.: (tr ăgând adânc aer în piept) Gama lor e decalat ă. Vibra ții ce se revars ă din multe direc ții…
fiecare luând note incredibil de înalte sau de joas e f ără a m ă preveni, în timp ce m ă lupt s ă le
îndrum… Și cu toate acestea e totu și extaz pur.

Voi încheia aceast ă sec țiune dedicat ă recreerii cu o clasificare a celor mai populare jo curi
practicate de suflete în lumea spiritelor. Unul din tre motivele pentru care am prezentat partea mai
ușoar ă a socializ ării sufletelor este acela de a exemplifica diferen țele dintre perioadele afectate
studiului și cele de recrea ție. Am discutat mai devreme despre atitudinea de cl an, cât și despre
atitudinea izolata a unor grupuri de suflete. Nu vr eau ca, în fond, cititorii mei s ă cread ă c ă aceasta
este o reprezentare a mentalit ăț ii de „membru – nemembru” pe care o vedem atât de des în
grupurile culturale de pe P ământ. Nu exist ă gelozie, neîncredere sau prejudec ăț i între grupurile de
suflete. Dac ă sufletele mai tinere trebuie s ă se concentreze asupra propriilor grupuri de instru ire,
aceasta nu înseamn ă c ă se percep pe ele însele ca fiind foarte diferite f a ță de sufletele din alte
grupuri. În lumea spiritelor nu exist ă xenofobie. Informa țiile pe care le am despre modul în care
spiritele din diferite grupuri se joac ă împreun ă este doar una dintre modalit ăț ile prin care pot s ă
demonstrez natura comportamental ă a sufletului.
Totu și, în cadrul conferin țelor mele simt nevoia de a fi precaut în a oferi pr ea multe detalii
despre jocurile spirituale. Exist ă persoane care cred c ă modelele vie ții de dup ă moarte sunt mult
prea serioase pentru atare frivolit ăț i. Unii chiar au comentat c ă expunerile mele despre recreere
difer ă de restul lucrurilor pe care le-am spus despre via ța sufletelor. În ciuda acestor critici, consider
că este mai important ca publicul s ă știe c ă via ța de dup ă moarte nu este chiar atât de serioas ă, încât
sufletele s ă nu mai aib ă parte de nici un fel de distrac ții.
Jocurile spirituale pe care le-am g ăsit nu sunt niciodat ă impuse de monitori, nici conduse de
căpitani de echip ă. de fapt, regulile sunt interpretate destul de lib er. Exist ă unele elemente de com-
peti ție sportiv ă, dar f ără agresiunea emo țional ă pe care o vedem în sporturile de pe P ământ. Jocurile
spirituale nu sunt practicate pentru ca s ă câ știge cineva, în timp ce altcineva pierde. Jocurile sunt
viguroase și imprudente în acela și timp. Ghizii no ștri încurajeaz ă participarea la întreceri, ca pe un
mijloc de a exersa mi șcarea energiei, dexteritatea și transmisia gândurilor în cadrul grupului. Pe de
alt ă parte, am avut subiec ți ale c ăror grupuri nu iau parte la jocuri în lumea spirite lor. Separarea lor
este respectat ă întotdeauna. Acest lucru se aplic ă, în special, sufletelor mai avansate, care sunt at ât
de implicate în alte forme de lucru cu energia, înc ât participarea la distrac ții le-ar distrage de la
acestea din urm ă.
Subiec ții mei afla ți sub hipnoz ă dovedesc o coeren ță remarcabil ă în descrierea jocurilor. De și
putem s ă lu ăm cu noi în lumea spiritelor amintirea unui joc, cr ed c ă anumite jocuri, care î și au
originea în via ța de dup ă moarte, sunt aduse pe P ământ și modificate de memoria incon știent ă
pentru a putea fi practicate în condi țiile trupului fizic. Cititorul poate fi cel care ho t ărăș te originea
jocurilor expuse în urm ătoarele citate. Voi începe enumerarea câtorva jocur i populare cu ceea ce
pare a fi o form ă a jocului de-a prinselea.

Ne fug ărim de jur împrejur, încercând s ă ne prindem unii pe al ții, zburând repede în linii
drepte și p ăstrând aceast ă vitez ă și când cotim brusc. Spiritele cele mai agile pot s ă se
întoarc ă, s ă se opreasc ă și s ă reînceap ă, f ără a fi prinse.

177/226
Interpret ări simple ale jocului de-a prinselea și a altor jocuri pot fi asociate cu muzica și dansul.
În aceste versiuni, în special sufletele tinere se vor alerga unele pe altele în ni ște zone ce au fost
numite locuri personale de joac ă:

Îmi plac paji știle cu pomi și iarb ă înalt ă, unde ne putem învârti și alerga unul dup ă
cel ălalt, jucând leap șa. Putem, de asemenea, s ă lu ăm forma unor obiecte, spre a ne face jocul
mai interesant.

Am auzit câte ceva despre un joc care îmi aminte ște într-un fel de ra țele și vân ătorii, în cadrul
căruia un num ăr mare de suflete se aliniaz ă fa ță în fa ță și arunc ă s ăge ți de energie. De asemenea,
putem întâlni elemente din „fere ște” și volei în descrierea jocului numit „bate cuiul”, j oc ce reclam ă
în special schimb ări rapide ale pozi ției și dexteritate:

În jocul nostru, ne a șez ăm în dou ă rânduri lungi fa ță în fa ță . Cre ăm mingi de energie și le
arunc ăm spre echipa advers ă în toate direc țiile, peste o linie imaginar ă de foc. Trebuie s ă
st ăm într-o zon ă delimitat ă pentru a arunca și primi aceste mingi de energie, f ără a încetini
ritmul. La început este u șor s ă te fere ști și s ă-ți faci și propriile- ți mingi în acela și timp. Apoi
ritmul cre ște și terenul de joac ă arat ă de parc ă ar fi lovit de grindin ă. Când mingile noastre
zboar ă de jur împrejur, pot fi deviate sau prinse și aruncate înapoi. Scopul jocului este s ă nu fi
atins de o minge.
Un juc ător lovit nu este scos din joc – el va încerca doar s ă fie mai agil. În fiecare minge
de energie care ne-a atins, sim țim complexitatea fiec ărui suflet din care acesta provine.

Un alt joc care se practic ă în mare vitez ă este unul înrudit cu cel numit „ țar ă, țar ă, vrem osta și”
în care sufletele se aliniaz ă fa ță în fa ță într-un p ătrat. În loc s ă trimit ă din când în când câte un
juc ător s ă treac ă printr-un lan ț de bra țe, cum se întâmpl ă în jocul „ țar ă, țar ă, vrem osta și”, aceste
suflete se reped în mas ă unele la altele. Un subiect a spus: „Acesta este u n joc al coliziunilor, în care
ne ciocnim într-o reac ție în lan ț a energiei împletite”. Scopul jocului pare a fi cr earea unui volum
mare de energie concentrat ă. Alt client care practica acest joc mi-a spus:

Energia fiec ăruia dintre noi este acumulat ă, a șa c ă fiecare juc ător prime ște o mai mare
con știen ță de la toate celelalte suflete. Este un joc incitan t, o amplificare a tuturor energiilor
noastre unite. În cele din urm ă, când schimbul de energie scade, ne oprim și începem s ă
dans ăm un fel de dans popular.

Exist ă multe jocuri subtile, în descrierea c ărora subiec ții mei întâlnesc dificult ăț i. Cu toate
acestea, o astfel de întrecere, pe care mi-au descr is-o mai multe persoane, se nume ște „piatra
pre țioas ă”. Jocul seam ănă pu țin cu jocul de bile și cu popicele, combinat cu simbolismul pietrelor
pre țioase despre care am men ționat în capitolul 6. Din cazul 53 se poate vedea c ă reprezentarea
unor obiecte de energie colorat ă, ca întruchipare a caracterului personal, nu trebu ie limitat ă la
apari țiile noastre înaintea Consiliului B ătrânilor.

Cazul 53
Dr. N: Toate grupurile sunt interesate de jocuri?
S.: Nu chiar. Grupul meu iube ște distrac ția și nu ne place s ă fim re ținu ți în clas ă prea mult.
Unii ne consider ă cam s ălbatici și indisciplina ți. Exist ă în grupul nostru patru suflete c ărora nu le
place s ă se joace, a șa c ă alegem suflete din alte grupuri, pentru a ne face echipa.
Dr. N: Este adev ărat c ă sufletele pot aduce în lumea spiritelor toate jocu rile care le-au pl ăcut pe
Pământ?
S.: (ezit ă) Bine, da… dar nu le po ți vedea pe toate…

178/226 Dr. N: De ce nu? D ă-mi câteva exemple de jocuri pe care nu le po ți vedea.
S.: Nu prea v ăd golful, pentru c ă este un joc prea individual, în mare m ăsur ă joci cu tine însu ți.
Tenisul este pu țin mai bun, dar nu-l v ăd nici pe acesta, deoarece este un joc numai pentru dou ă
persoane, fiind astfel limitativ.
Dr. N: Înseamn ă c ă fotbalul american este popular în lumea spiritelor ?
S.: Mmm… nu chiar. Nu juc ăm jocuri ce implic ă vedete, cum sunt cei de pe linia de trei sferturi
sau c ăpitanii de echip ă. Fotbalul american este un joc prea instabil, cu p rea multe pozi ții. Fotbalul ar
fi mai bun. Este greu de explicat. Ne plac jocurile de grup, cu multe suflete, în care toate sunt egal e
și au acela și scop… în mi șcările lor.
Dr. N: Mic îmi place s ă înot, dar presupun c ă nu vezi prea des nici asta?
S.: (râzând) Atunci te în șeli. Dac ă nu vrei s ă mergi pe P ământ ca spirit pentru a înota, po ți crea
aici o imita ție a apei – sau a curen ților din golf -, orice î ți poate trezi amintiri pl ăcute. Dar dac ă vrei
să participe cu tine la jocurile sportive și alte suflete, atunci devine deja o problem ă colectiv ă.
Dr. N: Deci, vezi o diferen ță între activit ăț ile de recreere individuale și cele de grup?
S.: Da, v ăd.
Dr. N: Bine, atunci spune-mi despre un joc care nu este asemenea jocurilor sportive despre care
am vorbit, poate unul care nu este atât de robust și de imprudent, de și poate fi totu și considerat un
mod de recreere.
S.: (vis ător) O… este simplu, e jocul „piatra pre țioas ă”. Multe suflete vin într-un loc unde ne
așez ăm în cerc mare. Apoi fiecare dintre noi face o ming e de energie de m ărimea celei de tenis, care
arat ă ca o piatr ă pre țioas ă cristalin ă.
Dr. N: Au vreo semnifica ție anume mingile? S: Bineîn țeles, culorile energiei reprezint ă
expresii ale individualit ăț ii.
Dr. N: Bine, ce se mai întâmpl ă mai departe în joc?
S.: Fiecare persoan ă î și p ăstreaz ă mingile pân ă când cineva spune: „Porni ți”. Apoi, împingem
încet mingile spre mijlocul cercului.
Dr. N: Și se lovesc toate mingile, ca la jocul de bile?
S.: Cred… Într-un fel. E mai degrab ă un soi de carambol, mingile împr ăș tiind radia ții colorate
în toate direc țiile… dar nu se opresc… continu ă s ă se mi ște.
Dr. N: Nu cred c ă în țeleg…(subiectul m ă întrerupe și continu ă)
S.: În final, una dintre mingi vine la tine. În tim pul fiec ărei runde a jocului un juc ător
corespondent va primi mingea mea, atât timp cât exi st ă o atrac ție magnetic ă.
Dr. N: Dar dac ă nu prime ști o minge de la alt juc ător?
S.: Se întâmpl ă foarte des. Juc ăm runde cu grupuri mari de juc ători diferi ți – în cele din urm ă o
minge se va rostogoli în poala mea.
Dr. N: Trebuie ca doi juc ători s ă primeasc ă mingea unul de la altul?
S.: Nu, nu este un joc programat. Orice se poate în tâmpla.
Dr. N: Ce înseamn ă s ă prime ști o minge de la altcineva?
S.: Acest lucru te anun ță c ă po ți fi legat într-un fel sau altul de proprietarul ac esteia. Acesta
este un joc intim al a șteptărilor și al încrederii, pentru c ă niciodat ă nu știi unde se va duce mingea ta
sau ce vei primi în schimb.
Dr. N: Ce faci dup ă ce ai primit o minge?
S.: (râde) Prinzi mingea care se îndreapt ă spre tine în palme. Acest joc î ți ofer ă posibilitatea de
a afla unele aspecte personale despre un suflet car e poate fi legat de tine într-un fel sau altul. Am
luat multe decizii referitoare la a fi împreun ă cu anumi ți oameni în vie țile viitoare în urma acestui
joc.

În timpul primelor mele cercet ări nu aveam idee despre multiplele ramifica ții ale jocurilor
spirituale. Toate au propriile caracteristici care î ți ofer ă pl ăcere. Pe m ăsur ă ce domeniul recreerii
spirituale mi-a devenit familiar, subiec ților mei le-a fost mai confortabil s ă-mi împ ărt ăș easc ă detalii
despre perioadele lor anterioare preferate. Am afla t c ă anumite jocuri fac la caracteristicile

179/226 personale ale sufletelor care particip ă. În cele din urm ă, am în țeles c ă unele jocuri pot deveni
exerci ții de antrenament și c ă în jurul acestor activit ăț i graviteaz ă suflete care provin din multe
grupuri. Îmi vine în minte în acest sens un anumit joc.
Consider c ă cel de-a v-a ți-ascunselea are implica ții semnificative pentru viitoarele suflete
călătoare, despre care voi discuta în capitolul urm ător. Practicarea acestui joc ofer ă o varietate de
nivele de îndemânare. Acest lucru e de mare ajutor pentru sufletele interesate de însu șirea limitelor
spa țiale de referin ță . Am început s ă fiu atent la particularit ățile acestui joc dup ă ce am auzit despre
apari ția antrenorilor când jocul devenea mai complex. Cli en ții mei îi numesc P ăstr ătorii Jocului. Ei
sunt antrenorii specializa ți despre care vor vorbi cei ce c ălătoresc în dimensiuni diferite. Iat ă un citat
al unui suflet foarte avansat care dore ște s ă se specializeze ca s ă devin ă explorator:

Jocul de-a v-a ți-ascunselea în lumea spiritelor începe ca un exerc i țiu între lumin ă și
întuneric. Când avem de-a face cu sufletele mai tin ere ne înc ărc ăm energia de la distan ță și
apoi scânteiem când acestea vin în direc ția noastr ă. Ne bloc ăm și ne deschidem energia
telepatic ă în acela și timp, pentru a combina semnalele mentale și vizuale. La început cre ăm
portaluri de lumin ă în cadrul unor coloane de energie, folosite ca pan ouri de umbr ă care pot fi
aranjate în linii paralele sau orizontale. Mai târz iu le transform ăm în felurite modele geome-
trice. Celor mai mul ți dintre tineri le ia o groaz ă de timp pân ă înva ță s ă ne g ăseasc ă pe când
ne mi șcăm repede între aceste portaluri, dar se distreaz ă, deoarece consider ă aceasta înc ă o
joac ă. Unii devin atât de buni, încât nu îi mai putem p ăcăli, în timp, aceste suflete – cele care
vor s ă continue – devin ucenici și sunt gata s ă fie inclu și în terenurile noastre dejoac ă inter
dimensionale, desp ărțite prin bariere de energie și o vitez ă diferit ă a pulsului vibra țional.
Aceasta este un lucru dificil, deoarece ucenicii tr ebuie s ă se înve țe s ă se adapteze la diferitele
genuri de configura ții care exist ă în cadrul fiec ărei dimensiuni și s ă-și acordeze energiile
repede pentru a intra în acestea. Pierdem multe suf lete în acest punct, când nu mai doresc s ă
continue. Munca noastr ă este ca și când am fi într-un hol plin de oglinzi. Sufletele ca mine,
care refuz ă s ă renun țe, deoarece iubesc aceast ă munc ă, trebuie s ă st ăpâneasc ă dimensiunile
mentale lipsite de structur ă sau form ă. Acestea exist ă ca un vid între dimensiunile fizice. O
parte din mine consider ă înc ă acest antrenament ca fiind un mod de recreere. Est e atât de
captivant, încât de abia a ștept s ă m ă întorc acas ă și s ă reîncep acest exerci țiu cu prietenii mei.

Patru tipuri generale de suflete
Înainte de a continua în capitolul urm ător despre sufletele mai avansate, cred c ă ar fi bine s ă
enum ăr principalele categorii de suflete din lumea spiri telor. Probabil c ă sunt, de fapt, mai multe
decât patru categorii, îns ă aceast ă clasificare a mea e tributar ă amintirilor clien ților mei cu privire la
alte tipuri posibile de suflete în lumea spiritelor .
1. Suflete care, fie c ă nu pot, fie c ă nu vor s ă func ționeze individual. Aceste suflete lucreaz ă, de
regul ă, în cadrul colectivit ăț ilor și se pare c ă nu p ărăsesc niciodat ă lumea spiritelor. Chiar și a șa, mi
s-a spus c ă tuturor sufletelor le este dat ă oportunitatea de a experimenta existen ța atât în universuri
mentale, cât și fizice.
2. Suflete care nu doresc s ă se încarneze în forme fizice. De asemenea, aceste suflete e posibil
să nu posede caracteristicile energetice cerute de ac east ă activitate. Ele par s ă lucreze numai în lumi
mentale și s ă se deplaseze cu u șurin ță între diferite dimensiuni. Multe dintre talentele lor sunt mai
presus de în țelegerea clien ților mei.
3. Suflete care se încarneaz ă numai în lumi fizice. Cred c ă unele dintre acestea au capacitatea
de a se antrena în sferele mentale în perioada dint re vie țile lor, dar nu simt dorin ța de a face acest
lucru. Ele nu sunt atrase de c ălătoriile interdimensionale, nici m ăcar ca divertisment. Câ țiva dintre
clien ții mei fac parte din aceast ă categorie.

180/226 4. Sufletele care au atât abilitatea, cât și dorin ța de a func ționa în toate tipurile de medii fizice
și mentale. Acest lucru nu le d ă în mod obligatoriu mai mult ă instruire decât celorlalte tipuri de
suflete. Totu și, gama bogat ă a experien țelor practice a acestor suflete le face preg ătite pentru multe
dintre specializ ările ce reclam ă responsabilitate și atribu ții variate.

8
TRECEREA SUFLETULUI ÎNTR -UN NIVEL SUPERIOR

Absolvirea

Vine un moment în existen ța unui suflet când acesta este preg ătit s ă se desprind ă de grupul s ău
primar. Urm ătorul meu caz este un suflet care a atins de curând nivelul III, dup ă mii de ani de
încarn ări pe P ământ. Acest subiect a fost foarte tulburat de vizua lizarea mental ă a imaginilor acestui
eveniment ce s-a petrecut recent în lumea spiritelo r. Descrierile simbolice ce implic ă analogii cu
mediul educa țional sunt deja familiare cititorului. În via ța ei actual ă clienta mea este profesoar ă și
pred ă la o școal ă pentru copii cu dificult ăț i în procesul de înv ăț are.

Cazul 54
Dr. N: Pari foarte fericit ă de apari ția ta în fa ța consiliului t ău.
S.: Da, mi-am dat jos și ultima bucat ă din armura corpului.
Dr. N: Armura?
S.: Da, armura mea protectoare… care m ă ferea s ă fiu r ănit ă. Mi-a luat secole s ă înv ăț s ă am
încredere și s ă fiu deschis ă cu oamenii înclina ți s ă m ă r ăneasc ă din prea mult ă mânie. Acesta a fost
ultimul meu mare obstacol.
Dr. N: De ce a fost atât de greu pentru tine?
S.: M ă identificam mult prea mult cu emo țiile, mai mult decât cu puterea mea spiritual ă. Asta
crea o îndoial ă fa ță de propria mea persoan ă, în rela țiile cu ceilal ți, pe care îi percepeam mai
puternici și mai înv ăț ați decât mine. Și nu era a șa, de fapt.
Dr. N: Dac ă acest lucru a fost ultimul t ău obstacol, m ă refer la propria ta identitate, cum te vezi
acum?
S.: Pân ă la urm ă, am aruncat o punte de flori peste abisul de durer e și r ăni. Nu-mi mai risipesc
energia pe nimic dac ă nu este cazul (pauz ă). Suferin ța fizic ă și mental ă este legat ă de felul în care
ne privim pe noi în șine. În ultimii o mie de ani, cu fiecare via ță mi-am îmbun ătăț it p ăstrarea
propriei identit ăț i în împrejur ări potrivnice și am înv ăț at s ă m ă respect ca fiin ță uman ă care nu poate
fi înl ăturat ă de al ții. Nu mai am nevoie de armur ă pentru a realiza acest lucru.
Dr. N: Ce spune consiliul t ău despre ac țiunile tale pozitive legate de modul în care te def ine ști
pe tine îns ăț i?
S.: Sunt mul țumi ți c ă am trecut testul ăsta greu…. c ă nu am l ăsat împrejur ările potrivnice ale
acestor vie ți s ă-mi dicteze viziunea despre mine îns ămi… despre cine sunt în realitate. Sunt
bucuroas ă c ă am atins cel mai înalt nivel prin r ăbdare și st ăruin ță .
Dr. N: De ce crezi c ă a trebuit s ă treci prin atât de multe în vie țile tale de pe P ământ?
S.: Cum crezi c ă îi pot înv ăț a pe al ții, dac ă cu îns ămi nu am trecut prin foc pentru a deveni
puternic ă?
Dr. N: Bine… (subiectul m ă întrerupe, deoarece i-a ap ărut în minte ceva provocat de întrebarea
mea)
S.: Oh…. au o surpriz ă pentru mine. Oh, sunt atât de FERICIT Ă!

181/226
Not ă: În acest moment, clienta mea izbucne ște în lacrimi de fericire la presim țirea scenei care i
se va desf ăș ura în minte. Îmi pun la îndemân ă cutia mea de n ădejde cu batiste și continu ăm.

Dr. N: Continu ă și spune-mi despre ce surpriz ă e vorba.
S.: (cu efervescen ță ) Este momentul absolvirii! Ne strângem în templu. Aru, ghidul meu, este
aici cu pre ședintele consiliului. De peste tot se strâng profes orii seniori și studen ții.
Dr. N: Po ți s ă te opre ști pu țin și s ă-mi spui câ ți profesori și câ ți studen ți vezi?
S.: (în grab ă) Ah… cam doisprezece profesori și… poate vreo patruzeci de studen ți.
Dr. N: Printre studen ți sunt și cei din propriul t ău grup primar?
S.: (pauz ă) Suntem numai trei. Au fost adu și studen ți din alte grupuri, cei care sunt preg ăti ți. Pe
cei mai mul ți dintre ei nu-i cunosc.
Dr. N: Observ o ezitare din partea ta. Unde se afl ă ceilal ți din grupul t ău?
S.: (cu regret) Nu sunt înc ă preg ăti ți.
Dr. N: Care este culoarea esen țial ă a acestor studen ți din jurul t ău?
S.: Un galben str ălucitor, consistent. Oh, n-ai idee cât timp ne-a tr ebuit ca s ă ajungem aici.
Dr. N: Poate c ă știu. De ce nu-mi descrii cum se desf ăș oar ă lucrurile?
S.: (respir ă adânc) To ți sunt ca la o s ărb ătoare, ca la o petrecere inaugural ă. To ți ne strângem și
plutim…Voi sta în fa ță . Aru îmi zâmbe ște cu mândrie. Mae ștrii ne adreseaz ă câteva cuvinte de
confirmare a eforturilor depuse de noi. Apoi suntem chema ți pe nume.
Dr. N: Fiecare în parte?
S.: Da… Îmi aud numele, „Iri”…. Înaintez plutin d și primesc un sul de hârtie cu numele meu
tip ărit pe copert ă.
Dr. N: Ce altceva mai este pe aceste suluri?
S.: (cu modestie) E ceva personal… ceva despre ac ele realiz ări care mi-au luat atât de mult
timp… și despre cum le-am dep ăș it.
Dr. N: Deci, într-un fel, e mai mult decât o diplom ă. O atestare a muncii tale.
S.: (încet) Da.
Dr. N: Purta ți to ți toc ă și rob ă?
S.: (repede) Nu! (zâmbind apoi) Oh… V ăd c ă m ă ironizezi.
Dr. N: Ei, pu țin. Spune-mi, Iri, ce se mai întâmpl ă dup ă ceremonie?
S.: Ne strângem s ă discut ăm despre noile noastre sarcini și am ocazia s ă m ă v ăd cu unele
suflete care sunt din domeniul specialit ăț ii mele. Ne vom întâlni din nou la cursurile ce vor începe,
unde vom înv ăț a s ă ne folosim cât mai bine calit ăț ile.
Dr. N: Care va fi prima ta îndatorire aici, Iri?
S.: Voi educa sufletele cele mai tinere. E ca și cum a ș cre ște flori din r ăsaduri. Le hr ăne ști cu
tandre țe și în țelegere.
Dr. N: Și de unde crezi c ă vor veni aceste suflete noi?
S.: (pauz ă) Din oul divin – sânul crea ției – tors apoi ca firul de m ătase… dus la doici și apoi la
noi. Este extraordinar. Este o responsabilitate car e ne va pune la grea încercare.

Trecerea în nivelurile intermediare
Când lucrez cu un subiect care trece la un grup de nivelul III, la început poate ap ărea o
confuzie: de ce se v ăd ei în mod regulat plecând și apoi întorcându-se în grupul lor matc ă? În timpul
hipnozei, nu to ți subiec ții mei sunt capabili s ă-și vizualizeze o scen ă în minte și apoi s ă includ ă
repede acest cadru în întregul film al vie ții lor spirituale. Sarcina hipnotizatorului este de a proceda
cu grij ă și a l ăsa ca scena s ă se desf ăș oare natural. Un client, care nu absolvise înc ă, dar începuse
deja procesul de desprindere de grupul s ău, mi-a spus: „încep s ă m ă simt pu țin rupt de familia mea.
În jurul meu sunt suflete noi cu care n-am mai lucr at înainte”.

182/226 Integritatea unui grup matc ă originar de suflete r ămâne intact ă într-un mod atemporal.
Indiferent cine este cel care a absolvit, sufletele nu-și pierd niciodat ă leg ătura cu vechii tovar ăș i.
Grupurile matc ă primare și-au început existen ța împreun ă și r ămân strâns unite de-a lungul a sute de
încarn ări. Am avut suflete care au fost cu grupurile lor p rimare și cincizeci de mii de ani înainte de a
fi preg ăti ți s ă treac ă pe nivelele intermediare, în timp ce un procent mu lt mai mic a atins aceast ă
stare a dezvolt ării în cinci mii de ani. Cred c ă o dat ă ajunse la nivelul III, sufletele încep s ă se ridice
mult mai rapid la nivelurile mai avansate. Sufletel e evolueaz ă în ritmuri distincte, etalând o
multitudine de talente diferite de-a lungul drumulu i lor. Am observat c ă, atunci când sufletele încep
să petreac ă mai pu țin timp cu divertismentul și al ături de celelalte, depun eforturi mai sus ținute. Ele
se concentreaz ă mai mult asupra perfec țion ării anumitor aptitudini ce vor contribui la for țele
con știin ței cosmice.
O dat ă cu atingerea nivelului III, are loc o schimbare în comportamentul sufletului. Aceste
suflete au început acum s ă-și l ărgeasc ă perspectivele mai departe de grupurile lor primare . Sufletele
care avanseaz ă nu dispre țuiesc tot ce au cunoscut înainte, numai c ă acum sunt atât de absorbite de
preg ătirea lor, c ă acest lucru a devenit un țel care le consum ă toate disponibilit ăț ile. Aceste suflete
sunt fascinate de ceea ce pot face și vor s ă devin ă și mai competente. Când s-au apropiat de gradul
de dezvoltare al nivelului IV, tranzi ția este încheiat ă.
În cursul tranzi ției lor, sufletele care au ajuns de curând la nivel ul III observ ă c ă nu mai sunt
limitate la o singur ă sal ă de clas ă. Vechii lor prieteni sunt con știen ți de ceea ce se întâmpl ă, dar se
pare c ă este un fapt mutual acceptat s ă nu se pun ă prea multe întreb ări în leg ătur ă cu aceste absen țe.
Rog cititorii s ă se întoarc ă pu țin la experien ța sufletului Lavani, în cazul 32. Tranzi ția este lent ă, în
concordan ță cu practica grijii infinite care este atât de evid ent ă în toate preg ătirile spirituale
Sufletele sunt repartizate noilor grupuri de specia litate, ținându-se seama ca membrii acestora s ă se
afle la un nivel mental apropiat. Aceste desemn ări se fac pe baza unor motive. Cele trei elemente
principale de care sunt sigur c ă se ține seama la selec ția specialit ăț ii sufletelor sunt: talentul,
performan țele ob ținute pân ă atunci și dorin ța personal ă. M-a ș fi a șteptat ca și nevoile lumii
spiritelor s ă fie un alt element important, dar aceast ă ipotez ă mi-a fost infirmat ă.
Presupun c ă s-ar putea spune c ă, atunci când un suflet accede la nivelurile interm ediare de
preg ătire, el e ini țiat în tainele unei bresle. N-a ș afirma totu și c ă este o breasl ă ca acelea cunoscute
în istorie, din Evul Mediu, care erau denumite școli de ini țiere în mistere. Acestea erau organiza ții
exclusiviste și chiar secrete, accesibile numai membrilor lor. Cu toate c ă și în cazul sufletelor exist ă
unele elemente secrete ce sunt împ ărt ăș ite acestora în vederea unei preg ătiri specializate, în nici un
caz nu este vorba de elitism. Aspiran ții nou sosi ți sunt totdeauna bine primi ți de grupurile de
speciali ști.
La început, asocierile acestor suflete mai speciali zate sunt mai degrab ă dezlânate. Le-am
definit ca grupuri independente de studiu. Preg ătirea începe încet, periodic, cu diferi ți profesori de
specialitate. E un sistem care permite o evaluare p eriodic ă a sufletelor de c ătre instructorii lor.
Sufletele care vor doar s ă vad ă despre ce e vorba pot p ărăsi aceste grupuri de specialitate, în timp ce
sunt admi și al ți candida ți promi ță tori. Aceast ă practic ă este în opozi ție cu cea pe termen lung din
grupurile primare de suflete. Instruirea devine mai intens ă pe m ăsur ă ce aceste noi grupuri dovedesc
că se pot descurca cu sarcinile lor. În aceste stadii incipiente, de și sufletele sunt desprinse de
grupurile lor ini țiale, ele î și men țin totu și ghizii lor obi șnui ți și iau parte la activit ăț ile grupurilor lor
primare. Studiul independent pune un accent mai mar e pe auto-îndrumarea sufletelor în îndatoririle
lor, accent care devine și mai pronun țat pe m ăsur ă ce ele se dezvolt ă la nivelele de competen ță IV și
V
În capitolele precedente au fost enumerate un num ăr de specializ ări ale sufletelor. În ordinea
prezent ării, sufletele au fost descrise ca: Mae ștrii Viselor, Mântuitorii Sufletelor Pierdute,
Păstr ătorii Neutralit ăț ii, Mae ștrii Refacerii, Mamele de Incubator, Sufletele Arhi vari, Sufletele care
au Grij ă de Animale, Regizorii Muzicali și P ăstr ătorii Jocurilor. Se pare c ă unele specializ ări se
suprapun într-o anumit ă m ăsur ă. De exemplu, P ăstr ătorii Jocurilor, cei care îi preg ătesc pe al ții
pentru c ălătorie, pot fi și Suflete Exploratoare ale unor locuri noi (folosit oare atât pentru

183/226 divertisment, cât și în aspectele mai serioase ale instruirii în folos irea energiei). În acest capitol, voi
cita și alte exemple de specializ ări ale sufletelor. Sunt sigur c ă cititorii vor identifica u șor ce
domeniu de specialitate s-ar putea potrivi propriil or înclina ții.
Nu pare s ă existe un drum sigur prin care sufletele, pe m ăsur ă ce avanseaz ă, s ă ajung ă s ă ocupe
un loc în Consiliul B ătrânilor. B ătrânii par s ă provin ă dintr-un mediu cu multe specializ ări. Cred c ă
cei mai mul ți oameni simt c ă ghizii lor profesori au o înclina ție interioar ă pentru astfel de pozi ții.
Desigur, este normal ca ghizii s ă apar ă clientului obi șnuit ca fiind reprezentan ții profesiei de prim
rang din lumea spiritelor. Știu totu și c ă aceast ă percep ție este denaturat ă de faptul c ă, în timp ce to ți
subiec ții mei au ghizi, mul ți au un contact prea mic cu sufletele avansate din alte specialit ăț i, îmi
pot numai imagina ce alte specializ ări le sunt oferite sufletelor, pe care nici un subi ect nu le poate
descrie.
Când discut despre aceste domenii de specialitate î n conferin țele mele, mul ți oameni spun c ă ei
au crezut c ă toate sufletele se str ăduiau s ă devin ă ghizi-profesori. Am avut și eu aceea și idee în
primele faze ale cercet ărilor mele. În cele din urm ă am aflat c ă, de și predarea este o specializare de
frunte în lumea spiritelor, aceasta nu înseamn ă c ă majoritatea sufletelor devin mari profesori. Cum
predarea este atât de vital ă pentru suflete, voi începe cu o categorie din aces t domeniu pe care nu l-
am acoperit înc ă.

Specializ ările

Profesorii-doici
În Călătoria Sufletelor am discutat despre activit ăț ile profesorilor ghizi juniori și seniori și tot
în aceast ă carte subiec ții mei au depus m ărturie despre activit ăț ile ghizilor lor. Totu și, nu au fost
furnizate prea multe informa ții despre sufletele avansate care se ocup ă de sufletele foarte tinere și
care se afl ă înc ă în perioada de preg ătire. se numesc Profesori-doici sau cei care au gri j ă de copii,
deoarece sufletele tinere cu care ei lucreaz ă nu și-au început înc ă încarn ările.
Imediat dup ă cazul 26 din capitolul 5, am citat amintirile proa spete ale unui suflet foarte tân ăr
de pe P ământ, care a explicat c ă o dat ă ce un suflet nou este creat, el nu este imediat tr ansferat într-o
încarnare fizic ă. P ământul este o școal ă atât de grea pentru preg ătire, încât este mai bine ca multor
suflete noi s ă li se permit ă un interval de timp în care s ă se adapteze la via ța terestr ă, în form ă
descarnat ă. Acest lucru este ilustrat de urm ătoarea relatare a unui subiect:

Îmi amintesc de vremea când eram un suflet foarte t ân ăr și am venit pentru prima oar ă pe
Pământ cu câ țiva prieteni. Pluteam încoace și încolo, ca spirite, ca s ă ne verific ăm capacitatea
și adaptabilitatea la acest loc, acompania ți de profesorii no ștri. Ni se ar ăta cum s ă adun ăm
vibra țiile magnetice ale acestei planete și cum s ă le îmbin ăm cu ale noastre. Era nevoie s ă
sim țim ce ar fi însemnat pentru noi s ă fim aici în form ă fizic ă.

Cred c ă marea majoritate a clien ților mei sunt înclina ți s ă se preg ăteasc ă pentru a deveni ghizi.
Acest lucru se petrece, pentru c ă ei î și venereaz ă proprii ghizi, care au o influen ță foarte mare
asupra dezvolt ării lor actuale și vor s ă-i urmeze. Sigur c ă aspira țiile actuale ale unui suflet și
specializarea sa final ă pot s ă nu coincid ă. Profesorii trebuie s ă știe foarte bine s ă comunice. Și
totu și, cineva care comunic ă foarte bine, care e capabil s ă ofere o motiva ție, poate s ă nu aib ă
abilitatea de a lucra cu mintea unui suflet care în cearc ă s ă se integreze în mai multe ego-uri umane
din trupurile sale gazd ă. S-ar putea ca profesorii doici, care lucreaz ă cu suflete foarte tinere, s ă nu
aleag ă s ă devin ă ghizi pentru popula ția obi șnuit ă de suflete, din nenum ărate motive. Lucrul cu un
suflet copil este dificil, deoarece multe suflete t inere nu par s ă fie capabile s ă continue cu
reîncarn ările lor, necesitând în acest sens studii de remedi ere. Cazul 28 ne-a spus câte ceva despre

184/226 așez ările spirituale ale profesorilor și ale sufletelor elementare, lucru pe care îl voi e xtinde și în
cazul 55.
Trebuie s ă m ă port cu delicate țe cu clien ții mei avansa ți, întreb ările referitoare la culorile
sufletului pe care le adresez acestora fiind de mar e ajutor. B ărbatul din cazul 55 trece la nivelul IV
de competen ță și tocmai a terminat s ă-mi relateze despre varietatea de lumini galben-alb astre din
grupul lui de specializare, compus din trei suflete . Eram gata s ă trec la altceva când m-am gândit la
înc ă o întrebare, care avea s ă-mi deschid ă o nou ă perspectiv ă.

Cazul 55
Dr. N: Astea sunt toate culorile pe care le vezi în preajm ă?
S.: Nu, mai sunt unsprezece copii – lumini albe – a duna ți la un loc, deoparte, în stânga noastr ă.
Energia lor e mai mic ă, cu un model energetic mai mic și mai degrab ă dispersat. Tinerii sunt foarte
exuberan ți.

Not ă: În acest punct subiectul meu s-a tulburat foarte mult când a recunoscut pe unul dintre
acele suflete ca fiind copilul s ău de ast ăzi. L-am l ăsat s ă se bucure de acest moment și apoi am
continuat.

Dr. N: Vezi vreo diferen ță în ceea ce prive ște intensitatea luminii din aceste unsprezece
suflete?
S.: Nu prea mare. Copiii foarte inocen ți și timizi au lumini slabe, neclare. Nu avem nici unu l
dintre aceia acum.
Dr. N: Ce rela ție ai cu aceste unsprezece suflete?
S.: Predau o lec ție acestor suflete. Doi colegi, pe care nu-i cunosc de foarte mult timp, pentru
că provin din alte grupuri, m ă ajut ă la predarea acesteia.
Dr. N: Voi trei ave ți un trecut comun pe P ământ pentru a v ă preg ăti s ă deveni ți profesori?
S.: Da, am fost profesori, oameni ai bisericii, vin dec ători… cam a șa ceva, în vie țile noastre
trecute. În general, trebuie s ă ai mult ă sensibilitate și o mare r ăbdare pentru genul ăsta de munc ă (se
opre ște și mai adaug ă). Știi, profesorii pot înv ăț a uneori de la studen ți.
Dr. N: Sunt convins c ă a șa este. De ce nu-mi dai o idee despre unde anume în lumea spiritelor
sunte ți tu și ace ști copii în acest moment?
S.: Suntem în zonele neutre de preg ătire, pentru c ă pe copii i-ar inhiba prea tare s ă se g ăseasc ă
lâng ă clasele de predare obi șnuite.
Dr. N: Ce se întâmpl ă în acest moment?
S.: (râde) Vâjâie to ți în toate direc țiile, mai interesa ți în a- și juca feste unul altuia decât s ă
înve țe ceva. Se vor schimba când vor începe s ă se încarneze.

Citez în continuare pe scurt din cazul unei femei c are lucreaz ă cu sufletele care tocmai au
început s ă se încarneze:

Chiar acum sunt ocupat ă cu șapte neghiobi. Le place s ă fie afemeia ți sau femei fatale
când se încarneaz ă. Vor, pur și simplu, s ă r ămân ă copii și s ă nu ia via ța în serios. Sunt îndr ă-
gosti ți pân ă peste cap de pl ăcerile p ământe ști și nu vor s ă aib ă de-a face cu lucrurile mai
dificile. Interesul lor cel mai mare este s ă arate bine în via ța urm ătoare. Ulant, ghidul meu
senior, i-a l ăsat cu mine și nu-l mai v ăd prea des. Recunosc c ă stilul meu este extrem de
indulgent. Fa ță de ei m ă ar ăt foarte amabil ă și dr ăgăstoas ă. Unii dintre profesori spun c ă îi
stric, r ăsf ăț ându-i astfel. Cunosc profesori care au dat frâu li ber frustr ărilor devenind foarte
severi cu tinerii lor studen ți, mai ales cu cei ce au poten țial. Consiliul este interesat de
metodele mele de predare. Vor mai degrab ă s ă testeze teoriile mele despre indulgen ță decât s ă
administreze acestei clase o admonestare mental ă. Concep ția meu de predare este c ă o dat ă ce
aceste suflete-copii încep s ă se dezvolte, saltul pe care îl vor face spre matur izare va fi. mai

185/226 rapid, pentru c ă încrederea lor nu va fi fost zdruncinat ă de prea multe lec ții grele și
întreruperi.

Speciali știi în etic ă
Mult timp am considerat predarea eticii ca fiind ma i degrab ă o parte constitutiv ă a pred ării în
general decât o specializare de sine st ătătoare. Cazul urm ător este al unui b ărbat de dou ăzeci și șase
de ani din Detroit, aflat la nivelul V, al c ărui nume spiritual este Andarado. La început am înc ercat
să-l conving s ă nu vin ă la mine, pentru c ă, de obicei, nu iau clien ți sub treizeci de ani. Din cauz ă c ă
nu cred c ă unui tân ăr obi șnuit via ța i-a oferit prea multe r ăspântii cruciale. Bloc ările lor amnezice ar
putea fi înc ă prea pronun țate. Exist ă, de asemenea, și o probabilitate semnificativ ă de obstruc ționare
a hipnozei, exercitat ă de ghizii lor spirituali; s-ar putea ca ace știa s ă aib ă sentimentali c ă este prea
devreme pentru ca studentul lor s ă vad ă anumite drumuri karmice. Dar Andarado era o excep ție și
îmi pare bine c ă nu mi-a confirmat îngrijor ările.
Acest client îmi trimisese o scrisoare care începea a șa: „Sunt ner ăbd ător s ă-mi experimentez
identitatea nemuritoare, deoarece simt de mult timp c ă unele dintre aceste lucruri îmi sunt cunoscute
și c ă abilit ăț ile îmi dep ăș esc vârsta”. Aud de la mul ți tineri declara ții de acest gen și, de cele mai
multe ori, etapa dezvolt ării lor, pe care o identificam în cursul ședin ței, nu este chiar ceea ce și-au
imaginat ei. Acest lucru nu s-a întâmplat și cu acest client. Când l-am întâlnit pe Andarado a m fost
frapat de intensitatea, vigilen ța și independen ța lui; erau neobi șnuite pentru cineva de vârsta sa.
Pe m ăsur ă ce înaintam în ședin ța noastr ă, am descoperit c ă Andarado a venit prima dat ă pe
Pământ în timpul ridic ării Babilonului, ceea ce credeam c ă este destul de târziu în timpul p ământesc
pentru o lumin ă albastr ă. Mi-a spus c ă încarn ările lui au început într-o lume întunecat ă, calm ă, cu
forme de via ță inteligente, dar lipsite de afectivitate, care se stingeau ca ras ă. Era o lume închinat ă
ra țiunii și logicii. Pân ă la urm ă, Andarado a cerut un transfer într-o lume mai lumi noas ă, unde s-ar fi
putut încarna într-o fiin ță mai sensibil ă. I-a fost oferit P ământul.
În timp ce treceam în revist ă experien țele sale trecute dintr-o clasa spiritual ă, am aflat de
interesul lui Andarado pentru modul în care energia magnetic ă planetar ă influen țeaz ă comportarea
inteligent ă în unele lumi. Ultima sa sarcin ă a fost s ă creeze țesut cerebral unei mici creaturi feline.
Andarado mi-a explicat: „Am montat o re țea de energie, pentru a urm ări și studia modelele de
comportament cu care aceast ă creatur ă r ăspunde. Trebuie s ă am grij ă s ă nu montez o baterie de 12
vol ți într-un sistem de 6 vol ți”. Am presupus c ă studia și se preg ătea s ă devin ă un Maestru al
Proiect ării. M ă a ștepta o surpriz ă.

Cazul 56
Dr. N: Andarado, am discutat despre munca ta cu stu den ții în lumea spiritelor. Mi-ai explicat
pu țin și despre studiile tale de creare a energiei asupra proceselor cognitive ale unor forme
inferioare de via ță . Concluzionez c ă te preg ăte ști s ă devii fie profesor, fie un specialist al proiect ării.
S.: (râde) Nu, nici una dintre presupuneri nu este corect ă. M ă preg ătesc s ă devin un Specialist
în etic ă.
Dr. N: A, da? Atunci cum r ămâne cu cele dou ă domenii de început ale studiilor tale despre care
tocmai am vorbit?
S.: Mi-au fost oferite ca premize pentru a fi mai e ficient ca specialist în etic ă. Asta este
pasiunea mea, s ă lucrez cu codurile morale ale. fiin țelor inteligente.
Dr. N: Dar acest domeniu al moralit ăț ii, valorilor și al comportamentului nu este unul
fundamental pentru munca tuturor ghizilor profesori ?
S.: Ba da, dar principiile morale, pentru c ă se leag ă de valorile obiective, sunt atât de esen țiale
pentru dezvoltarea uman ă, încât te po ți specializa în acest domeniu. De obicei, exist ă câte un
specialist în etic ă în fiecare consiliu.
Dr. N: De ce ai petrecut atât de mult timp în alt ă lume înainte de a veni pe P ământ?
S.: Cunoa șterea sistemelor etice ale altor societ ăț i inteligente reprezint ă o bun ă preg ătire pentru
orice Specialist în etic ă.

186/226 Dr. N: Foarte bine, Andarado, spune-mi acum câte su flete-studen ți de pe P ământ ți-au fost date
când ai început s ă lucrezi în via ța dintre vie ți în acest domeniu al voca ției tale reale?
S.: La început numai câteva.
Dr. N: Presupun c ă erau suflete foarte tinere.
S.: Da, dar apoi situa ția s-a schimbat și acum am optsprezece suflete de nivel mediu.
Dr. N: Cum de ți se d ă voie s ă lucrezi cu cele de nivel III când tu însu ți nu ți-ai terminat
încarn ările pe P ământ?
S.: Exact asta este ra țiunea sarcinii mele actuale. Nu am destul ă experien ță ca s ă pot ajuta
sufletele foarte tulburate și mai pu țin dezvoltate. Cum nu sunt înc ă destul de deprins cu acest
domeniu, nu mi se dau cazurile cu adev ărat dificile. Pot da îns ă sfaturi sufletelor ceva mai mature,
pentru c ă am fost și eu în situa ția lor nu cu mult timp în urm ă.
Dr. N: Lucrezi cu studen ții t ăi atât în lumea spiritelor, cât și în timp ce ei sunt pe P ământ?
S.: (ferm) Nu, nu și în perioadele când se încarneaz ă pe P ământ. Asta este prerogativa ghizilor
lor profesori. Eu lucrez cu ei numai în lumea spiri telor.
Dr. N: De ce crezi c ă etica e un test al societ ăț ii umane?
S.: În principal, pentru c ă este atât de u șor pentru fiin țele omene ști s ă se îndep ărteze de la
comportarea moral ă și s ă explice ra țional ac țiunile lor.
Dr. N: Spui cumva asta pentru c ă majoritatea oamenilor obi șnui ți sunt pragmatici, considerând
că scopul – de a fi perceput ca un individ de succes – scuz ă mijloacele?
S.: Da, și asta apare oamenilor ca fiind în opozi ție cu universalitatea.
Dr. N: Vezi vreo solu ție în acest conflict dintre universalitate și individualismul pronun țat
manifestat în atitudinea oamenilor?
S.: Munca de îmbun ătăț ire a lumii va duce, în cele din urm ă, la îndep ărtarea intoleran ței
manifestate fa ță de cei care sunt altfel decât noi. Conflictul rezi d ă tocmai în aceast ă nevoie de statut
personal și de elitism – pentru c ă acestea sunt subsumate fericirii.
Dr. N: Deci, consideri dilema umanit ăț ii ca fiind conflictul dintre a pune dorin ța de fericire
personal ă și scopurile individuale mai presus de atenuarea suf erin țelor popula ției umane?
S.: Pentru mul ți de pe planeta P ământ, aceast ă dilem ă este aceea a egoismului.
Dr. N: Po ți continua pu țin în acest sens? Vrei s ă spui c ă oamenii, prin natura lor, nu sunt o ras ă
de persoane egalitariste și generoase?
S.: Oamenii obi șnui ți au aceast ă dilem ă, de și mul ți nu cred c ă egoismul lor reprezint ă o
problem ă pentru ei. Asta este marea încercare la venirea pe P ământ și de aceea munca mea este atât
de grea aici. Lec ția P ământului, în ceea ce prive ște moralitatea și etica, este ca sufletul s ă fie închis
în trupul unei fiin țe ale c ărei instincte – propria ei natur ă – s ă reclame, în primul rând, supravie țuirea
ei personal ă. Situa ția celorlal ți este pe planul doi.
Dr. N: Nu descoperi în oameni o latur ă bun ă în mod natural, care s ă fie legat ă de con știin ța
unui suflet?
S.: Bineîn țeles, asta este partea cea mai important ă a specialit ăț ii mele, s ă dezvolt acest element
de bun ătate astfel încât, în cele din urm ă, s ă reprezinte o reac ție natural ă la împrejur ările grele de pe
Pământ.
Dr.N: Trebuie, oare, ca pe aceast ă planet ă nevoia de încredere în sine s ă fie în opozi ție cu grija
fa ță de ceilal ți?
S.: Idealurile și valorile personale pot duce, în final, la o feric ire general ă, a întregii societ ăț i,
dac ă ne l ăsăm total angrena ți în corectitudinea min ții sufletului – ca esen ță a puterii Sinelui. Dr.N:
Care este cel mai folositor sfat pe care-l dai stud en ților, înainte s ă se întoarc ă pe P ământ?
S.: (zâmbe ște) Ei sunt precum caii de curse, a șa c ă îi sf ătuiesc s ă aib ă r ăbdare și s ă-și regleze
ritmul. Energia care se cheltuie ște cu controlarea corpului omenesc trebuie bine dr ămuit ă. Ei sunt în
faza în care înva ță echilibrul fin al comport ării etice. Când tr ăiesc într-o lume fizic ă atât de dens ă
cum este cea de pe P ământ, trebuie s ă se fereasc ă s ă fie absorbi ți de aceasta dac ă vor s ă fie eficien ți.

187/226 Dup ă ce am terminat cu acest client, am reflectat la câ t de mul ți fiziologi cred c ă sistemul
senzorial uman este supradez-voltat, ca o dep ăș ire a originilor noastre primitive. Comportamentul
agresiv și de evitare au fost un mijloc de supravie țuire al oamenilor înc ă din epoca de piatr ă. În
procesul nostru de evolu ție, avem la dispozi ție un creier care nu arc, deocamdat ă, un control total
asupra reac țiilor trupului. În condi ții de stres emo țional ridicat, avem tendin ța de a ne pierde
ra țiunea. Jung ne-a spus: „Ra ționalul și ira ționalul exist ă unul lâng ă cel ălalt și oamenii s ănăto și
recunosc ac țiunile ambelor for țe ce lucreaz ă în ei. Ar trebui s ă ne privim nevrozele mentale și
suferin țele fizice ca modele valorice incon știente”.
Cei mai mul ți dintre noi începem prin a face o mul țime de gre șeli proste ști, devenind mai
de ștep ți spre sfâr șitul vie ții. Ideea de a reveni în încarn ări repetate este aceea c ă, în cele din urm ă,
vom porni cum trebuie înc ă de la început, ducând astfel o via ță productiv ă. În c ăutarea aceasta
suntem adesea condu și de ego-ul nostru și uit ăm c ă ceea ce este bun pentru noi e, în general, bun și
pentru ceilal ți. Din p ăcate, filosoful Kant avea dreptate când afirma: „Da c ă noi credem în nemurirea
sufletului creat de o surs ă divin ă, asta presupune un liber arbitru care s-ar putea s ă nu includ ă și o
comportare moral ă”.
Exist ă o mare nevoie de suflete specializate în etic ă. Se poate spune c ă sunt motive pentru care
ac țiunile unor oameni iau o întors ătur ă proast ă, din cauza unui suflet care se dezvolt ă în ace știa,
coexistând cu un creier omenesc tulburat. Datorit ă acestor condi ții, voin ța noastr ă liber ă de a face
alegeri corecte ar putea fi inhibat ă. Am încercat s ă ar ăt c ă, în lumea spiritelor, sufletele nu se
folosesc de acest argument ca s ă se scuze pentru lipsa de control asupra emo țiilor unui trup gazd ă.
Solu ția valabil ă pentru noi to ți, spre a ne perfec ționa, este s ă continu ăm procesul de evolu ție
pentru a deveni mai buni decât suntem. Și ghizii no ștri spirituali au fost cândva asemenea nou ă,
înainte de a atinge acest statut. Ni se dau multe c orpuri gazd ă și toate sunt imperfecte. Decât s ă
devenim obseda ți de un trup care dureaz ă numai cât o via ță , ar fi mai bine s ă ne concentr ăm asupra
evolu ției Sinelui nostru sufletesc și s ă ne sprijinim pe puterile noastre spirituale. Dac ă facem astfel,
capacitatea noastr ă de a intra în leg ătur ă cu ceilal ți va evolua și, în cele din urm ă, va rezolva dilema
distinc țiilor morale de care vorbea mai devreme sufletul An darado.

Sufletele armonizatoare
Aceast ă specializare reprezint ă o clasificare larg ă a sufletelor, care are, la rândul s ău, multe
subgrupe. Totu și, având acces la min țile atâtor oameni, am observat c ă exist ă o interdependen ță și o
leg ătur ă în spatele tuturor specializ ărilor sufletelor. Sufletele din categoria general ă a
Armonizatorilor se reîncarneaz ă adesea în cei îns ărcina ți cu comunicarea, lucrând într-o multitudine
de competen țe. Când sunt fiin țe dezîncarnate, mi se spune c ă acestea lucreaz ă ca restauratori ai
energiei dislocate de pe fa ța P ământului. Sufletele armonizatoare se mai pot încarn a în oameni de
stat, profe ți, persoane inspirate, negociatori, arti ști, muzicieni și scriitori. De obicei, acestea sunt
sufletele care echilibreaz ă energia evenimentelor terestre ce implic ă rela țiile umane. Ele pot fi figuri
publice sau oameni particulari care ac ționeaz ă în spatele scenei pe care au loc evenimentele lumi i.
Aceste suflete nu sunt vindec ători în sensul tradi țional al termenului, pentru c ă încercarea lor de a
împr ăș tia energia negativ ă este aplicat ă pe scar ă mare și nu doar asupra unui singur individ.
În prima mea carte am scris despre în țelep ți, acele suflete foarte avansate care înc ă se
încarneaz ă pe P ământ, chiar dac ă acest lucru nu mai este necesar pentru propria lor dezvoltare. Mi
s-a spus c ă ace știa sunt lingvi ști deosebit de competen ți, având abilitatea de a pronun ța cuvintele pe
ni ște tonuri vibra ționale care-i ating profund pe oameni. Aceste fiin țe în țelepte se afl ă aici, pentru c ă
misiunea lor e de a ajuta umanitatea într-un mod fi zic direct. Ei nu sup ără pe nimeni și nu cer
neap ărat aten ția public ă. Din informa țiile pe care le-am adunat, num ărul lor nu e mare. Aceste
suflete b ătrâne și foarte evoluate care se afl ă printre noi sunt considerate a fi ni ște observatori activi
ai evenimentelor. Ele prezint ă tendin țele omene ști pe care le consider ă c ă ar necesita o aten ție
special ă. Din acest motiv, le-am inclus în categoria Suflet elor Armonizatoare.
Subiec ților mei le este evident c ă în țelep ții sunt cumva în leg ătur ă cu un alt grup de speciali ști
în armonizare din lumea spiritelor, pe care ei îi n umesc Supraveghetori. Aceste fiin țe nu se

188/226 încarneaz ă, dar primesc informa ții din multe surse despre condi țiile de pe P ământ și din alte lumi.
Am foarte pu ține date despre ei. Cele pe care le am provin de la câ țiva clien ți care știu de existen ța
acestor suflete numai din propria lor preg ătire de a deveni Suflete Armonizatoare. Dup ă cât se pare,
un Supraveghetor furnizeaz ă informa ții celorlal ți Armonizatori, care vor ac ționa spre a pondera
influen țele for țelor sociale și fizice ce produc pagube pe P ământ. Cel ce face obiectul cazului
urm ător este un reprezentant al nivelului V, îl cheam ă Larian și se preg ăte ște s ă devin ă
Armonizator.

Cazul 57
Dr. N: Larian, ai putea s ă-mi explici câte ceva despre specializarea de Armon izator și ce faci în
aceast ă calitate?
S.: Sunt doar un novice, dar voi încerca. Înv ăț despre armonizarea energiei discordante a
Pământului, pentru a-i ajuta pe oameni.
Dr. N: Vorbe ști despre elementele geofizice ale P ământului, cum ar fi vânturile, focul,
cutremurele de p ământ… genul ăsta de elemente?
S.: Am prieteni în aceast ă îndeletnicire, dar nu este domeniul meu de studiu.
Dr. N: Bine, atunci, înainte de a ajunge la îns ărcin ările tale, spune-mi ce înva ță prietenii t ăi?
S.: Sunt restauratori ai planetei, care atenueaz ă consecin țele distructive ale for țelor fizice
naturale, ce produc cantit ăț i mari de energie negativ ă.
Dr. N: De ce for țele care exist ă în lumea spiritelor nu ar putea, pur și simplu, preveni aceste
dezastre naturale, salvând astfel oamenii de mult ă suferin ță ?
S.: (î și scutur ă capul) Atunci n-ar mai fi catastrofe naturale, car e au scopul de a fi o parte din
via ța noastr ă pe P ământ. Un armonizator planetar nu s-ar interfera în aceste for țe, chiar dac ă ar
putea – ceea ce nu cred.
Dr. N: Care este, atunci, rolul lor?
S.: S ă împr ăș tie semin țele energiei coerente în energia tulburat ă, s ă neutralizeze marile
concentra ții de energie negativ ă. Ele lucreaz ă cu polaritatea și cu for ța magnetic ă, pentru a ajuta
oamenii s ă se îns ănăto șeasc ă, s ă-și revin ă (zâmbe ște). Le numim aspiratoare.
Dr. N: Bine, Larian, unde anume intr ă munca ta în aceast ă schem ă?
S.: Sper s ă aduc o contribu ție în ceea ce prive ște îndreptarea evenimentelor catastrofale create
de oameni în mod direct.
Dr. N: Câ ți ucenici mai sunt în sec ția ta?
S.: Patru.
Dr. N: Pl ănui ți, tu și cu asocia ții t ăi, s ă opri ți r ăzboaiele?
S.: (tulburat) Nu cred c ă m-ai în țeles. Preg ătirea noastr ă nu urm ăre ște s ă influen țeze min țile
oamenilor care produc suferin ță umanit ăț ii.
Dr. N: De ce nu? Vrei s ă spui c ă un suflet Armonizator n-ar vrea s ă intervin ă cumva în cazul
unui psihopat – de genul lui Hitler – înclinat spre distrugere?
S.: Mintea unui psihopat nu permite accesul ra țiunii, e închis ă. Eu înv ăț s ă men țin energia
pozitiv ă în jurul min ților mai calme, care pot schimba evenimentele ce se petrec în lume.
Dr. N: Nu e cumva o deturnare a voin ței libere, cauzei și efectului și a întregii probleme a
influen țelor karmice naturale?
S.:(pauz ă) Condi țiile sunt deja îndeplinite pentru desf ăș urarea cauzei și efectului. Vrem s ă
instaur ăm o gândire mai ra țional ă, trimi țând unde de energie pozitiv ă c ătre oamenii potrivi ți pentru
aceasta. Nu orchestr ăm hot ărâri. Oferim o atmosfer ă calm ă pentru dialog.
Dr. N: Știi, Larian, am impresia c ă e ști tentat atât de a influen ța lucrurile, cât și de a nu o face.
S.: Atunci nu m-am f ăcut în țeles de tine. Poate, dac ă î ți explic mai pe larg ceea ce fac acum,
vei vedea diferen ța. Înv ăț s ă-mi ajustez raza energiei pentru a împr ăș tia și rearanja for țele negative
ce sunt generate zilnic pe P ământ. Este ca deschiderea unui baraj, pentru a fert iliza valea de sub el,
dându-i acesteia apa de care are nevoie.
Dr. N: Nu știu înc ă dac ă m-ai convins, dar continu ă.

189/226 S.: (cu r ăbdare) M ă duc la o cupol ă enorm ă, pentru a exersa cu micul meu grup. E acolo Arlett ,
instructoarea noastr ă – este foarte priceput ă -, ne descoper ă gre șelile imediat. Aici exers ăm arta
echilibr ării dizarmoniei vibra ționale. Sper ăm ca, pân ă la urm ă, s ă atenu ăm mase mai mari de
modele de energie distructiv ă de pe P ământ.
Dr. N: Ce se întâmpl ă în cupol ă?
S.: Aceasta ne d ă o baz ă geometric ă pentru anumite oscila ții și intervale, pentru a simula
undele dezordonate ale gândirii umane din grupurile mari. Este amestecat ă și agitat ă special pentru
noi. Trebuie doar s ă o netezim.
Dr. N: Mmm… pentru a stimula exprimarea gândirii armonice?
S.: Da, gândire și comunicare. Mai studiem și tonurile vocale și le analiz ăm în țelesurile – tot
ceea ce influen țeaz ă gândirea negativ ă. Vrem s ă-i ajut ăm pe oamenii care doresc s ă se ajute singuri.
Acest lucru nu e o interferen ță direct ă.
Dr. N: Bine, Larian, dar când ve ți ajunge competen ți ca Suflete Armonizatoare, ce puteri ve ți
avea?
S.: Vom deveni transmi ță torii energiei de reîns ănăto șire, pentru a lupta cu deziluziile în mas ă.
Melodia unui Armonizator șopte ște prin coridoarele P ământului despre lucrurile mai bune care vor
urma. Suntem mesagerii speran ței.

Dup ă ce am ascultat explica țiile mai multor Suflete Armonizatoare, am ajuns la concluzia c ă
mae ștrii spirituali care au proiectat acest laborator a l haosului, pe care îl numim P ământ, nu au pus
lucrurile în mi șcare și apoi, pur și simplu, au plecat. Exist ă fiin țe superioare ce se preocup ă destul
de mult de supravie țuirea noastr ă, pentru a ne supraveghea. Sincer s ă fiu, mult timp nu am crezut c ă
acest lucru ar putea fi adev ărat. Exist ă o tem ă care revine mereu în relat ările Sufletelor
Armonizatoare. Acestea doresc s ă le dea oamenilor mijloacele de a se ajuta ei în șiși acolo unde pot,
dar ele nu sunt con știin ța fiin țelor umane și nu intervin în voin ța noastr ă liber ă. Am fost crea ți și
trimi și pe P ământ ca s ă ne rezolv ăm problemele în cadrul matricei unei forme de via ță inteligente,
tr ăind într-un mediu dificil, care implic ă și suferin ța, dar și mult ă frumuse țe și speran ță . Trebuie s ă
recunoa ștem acest echilibru în realitatea noastr ă cotidian ă. Un vechi proverb chinezesc spune: „Ne
num ărăm nenorocirile cu mult ă grij ă, dar ne accept ăm binecuvânt ările f ără s ă ne gândim prea mult”.

Mae ștrii proiect ării
De și aceast ă specializare arc, de asemeni, mai multe fa țete, reprezint ă pentru mine dou ă
subdiviziuni majore ale sufletelor, într-un mediu g eofizic, exist ă speciali ști pur de structur ă și aceia
care creaz ă lucruri însufle țite în cadrul acestor a șez ări. Din câte reiese din experien ța mea limitat ă în
acest domeniu, sufletele ce se specializeaz ă în domeniul proiect ării sunt trimise s ă lucreze în
universuri fizice, deseori pe planete nelocuite și aflate în cursul procesului de r ăcire dup ă ce s-au
format din stele. Aceste suflete se ocup ă cu crearea formelor de via ță în lumile în care se dezvolt ă o
nou ă via ță .
Voi începe prin a trece în revist ă activit ăț ile sufletelor ce se ocup ă cu structura care înva ță s ă-și
foloseasc ă energia la proiectarea geologici planetare. M ă gândesc la ele ca la ni ște arhitec ți-
constructori ai topografici ce lucreaz ă cu p ărțile componente care caracterizeaz ă suprafa ța planetar ă.
Aceasta ar include mun ții, apele, atmosfera și clima. De și speciali știi în structur ă sunt asocia ți
sufletelor dedicate amenaj ării peisajelor cu plante, copaci și fiin țe vii, aceast ă munc ă este
considerat ă a fi o categorie distinct ă a proiect ării. Sufletele orientate spre domeniul structurii î și
încep lucrul construind, în lumea spiritelor, obiec tele pe care le-au cunoscut în via ță .

Cazul 58
Dr. N: Câte suflete erau în grupul t ău matc ă ini țial?
S.: Erau dou ăzeci și unu… cei mai mul ți ne-am desp ărțit acum.
Dr. N: Asta înseamn ă, oare, c ă nu-i mai vezi prea des pe cei din grupul originar?

190/226 S.: (pe gânduri) Nu… ne-am împr ăș tiat, atât. Cei mai mul ți dintre noi nu mai lucreaz ă
împreun ă, (luminându-se) îmi v ăd vechii prieteni de alt ă dat ă.
Dr. N: Au venit cu tine și membri din vechiul grup?
S.: Trei… și au r ămas doi.
Dr. N: Câte suflete au fost repartizate noului vost ru grup?
S.: Opt în acest moment și am auzit c ă mai vine unul.
Dr. N: Sunt curios cum va schimba asta aspira țiile voastre. Po ți s ă-mi explici cum a fost pentru
tine tranzi ția din grupul ini țial?
S.: (pauz ă lung ă) La început, am observat c ă un alt ghid a început s ă vin ă la întrevederile
noastre de studiu. Am aflat c ă numele lui era Baatak. Fusese invitat de ghidul no stru, Eirow, s ă ne
observe un timp.
Dr. N: Baatak venea la întâmplare, în timpul oric ărei faze a activit ăț ilor voastre, pe vremea
aceea?
S.: Nu, venea numai în timpul perioadelor în care studiam structura.
Dr. N: Și care era natura muncii tale referitoare la struct ur ă pe atunci?
S.: Oh, știi, folosirea energiei în compozi țiile structurii. Îmi place s ă sculptez materia și s ă-i
dau forme utile.
Dr. N: În țeleg… bun, ne vom mai întoarce la asta. Spune-mi, Baatak participa la activit ăț ile
grupului vostru când v ă vizita în vechiul grup matc ă?
S.: Nu, era doar un observator care ne privea pe fi ecare cu aten ție în timpul lec țiilor dedicate
structurii. Din când în când ne mai punea anumite î ntreb ări, despre munca pe care o f ăceam, dac ă ne
împ ăcăm cu ca și dac ă sim țeam o… afinitate pentru aceasta.
Dr. N: D ă-mi o idee despre ce sim țeai fa ță de Baatak pe vremea aceea și ce atitudine avea el
fa ță de tine.
S.: M-am ata șat de el de la bun început. Cred c ă a v ăzut și el c ă îmi f ăcea cu adev ărat pl ăcere
ceea ce lucram noi.
Dr. N: Ce s-a întâmplat apoi cu tine și Baatak?
S.: Dup ă un timp (timp de trei vie ți), câ țiva dintre noi (nu mul ți) am fost invita ți s ă mergem cu
el pentru perioade scurte de timp la un nou grup ca re se forma. Mi-amintesc c ă-mi doream ca și
Hyanth s ă vin ă… am fi putut fi astfel împreun ă.
Dr. N: Hyanth e cineva important pentru tine?
S.: Da, este sufletul meu pereche.
Dr. N: Și a venit cu tine la noul grup?
S.: Nu, Hyanth nu se ata șase atât de mult de domeniul structurii… a șa c ă ea s-a dus la un alt
grup care se forma.
Dr. N: Ce obiec ții avea Hyanth referitor la noul t ău grup?
S.: S ă spun mai bine a șa. Mie îmi place s ă sculptez, s ă dau form ă energiei, s ă experimentez
rela țiile dintre planuri și corpurile geometrice, cum ar fi construirea de bl ocuri de materie.
Dr. N: Și Hyanth?
S.: (mândru) Hyanth este atras ă de proiectarea aspectelor frumoase din mediul înco njur ător ce
sunt potrivite pentru via ță . E minunat ă la decoruri. În timp ce eu a ș construi un lan ț muntos reu șit,
ea ar fi mai interesat ă de plantele și de copacii care cresc pe munte.
Dr. N: D ă-mi voie s ă în țeleg ceva. Mergi, pur și simplu, într-o lume fizic ă și construie ști un
munte, iar cineva ca Hyanth se concentreaz ă asupra formelor de via ță , cum sunt, de exemplu,
copacii?
S.: Nu, lucr ăm cu lumile fizice care se formeaz ă și punem în mi șcare for țele geologice care vor
construi muntele. Proiectele structurilor mele nu t rebuie s ă aib ă via ță . Iar Hyanth nu creaz ă o p ădure
de copaci în lumi potrivite pentru via ță . Oamenii ei proiecteaz ă celulele din care ar cre ște, în cele
din urm ă, ace ști copaci.
Dr. N: Înseamn ă c ă grupul t ău și al lui Hyanth sunt separate?
S.: (ofteaz ă adânc) Nu, ca lucreaz ă în apropiere.

191/226 Dr. N: Cum e s ă fii într-un grup nou format?
S.: Nu cred c ă voi fi vreodat ă total separat de vechii mei prieteni. Ne complet ăm în atât de
multe feluri. Mii de ani ne-am ajutat în toate vie țile noastre. Acum… ei bine, amestecul unor oameni
noi e ciudat. To ți sim țim acelea și lucruri pentru vechile noastre grupuri. Avem form a ții și
experien țe diferite, ne ia ceva timp s ă ne obi șnuim.
Dr. N: Ai afirma chiar c ă se ajunge pân ă la rivalitate între membrii noului grup de suflete ?
S.: (zâmbe ște) Nuuu… nu chiar… to ți avem acelea și motive s ă ne ajut ăm spre a aduce o
contribu ție. S-a cam terminat cu glumitul din grupurile noas tre ini țiale. To ți suntem serio și. Fiecare
are talentul s ău, ideile lui, propriul mod de a lucra. Ne d ăm seama c ă Baatak încearc ă s ă ne uneasc ă
și înv ăță m s ă d ăm mult ă aten ție abilit ăț ilor fiec ăruia. Este o onoare s ă fii aici, dar avem și sl ăbiciuni,
înc ă.
Dr. N: Care e punctul t ău slab?
S.: Mi-e fric ă s ă experimentez cu puterea mea. Îmi place s ă lucrez în situa ții comode, unde știu
că pot proiecta ceva perfect. Unul dintre noii mei pr ieteni este exact opusul meu. Produce unele
lucruri planetare bune și apoi se repede și apare cu ceva ță cănit, cum ar fi r ăsucirea atmosferei,
astfel încât nici o form ă de via ță nu poate respira. Intr ă în tot felul de încurc ături cu planurile
complexe care îi întrec posibilit ăț ile.
Dr. N: Po ți s ă-mi explici cum începi, în clas ă, cu un proiect de structur ă?
S.: Vizualizând la început ceea ce vreau. Le asambl ez cu grij ă în minte pentru a ob ține o schi ță
clar ă. În noul nostru grup înv ăță m cum s ă folosim energia de calitate potrivit ă în compozi țiile pe
scar ă mare. Cu Eirow lucr ăm pe p ărți; Baatak vrea ca totul s ă fie un întreg în care p ărțile se leag ă.
Dr. N: Deci, rela ția între elementele de energie este important ă atât pentru form ă, cât și pentru
echilibrul lucrului vostru?
S.: Bineîn țeles. Energia u șoar ă începe procesul, dar e nevoie s ă existe o armonie a proiectului
și acesta trebuie s ă aib ă aplica ții practice (izbucne ște în râs).
Dr. N: De ce râzi?
S.: M ă gândeam la un proiect de construc ție cu Hyanth. Era în timpul nostru liber. Hyanth și cu
mine glumeam, spunând, fiecare, c ă el este cel mai important. M-a provocat s ă construiesc o
versiune miniatural ă a bisericii elegante unde ne-am c ăsătorit într-una dintre vie țile noastre. În acea
via ță (în Fran ța medieval ă) eram un cioplitor în piatr ă.
Dr. N: Ai acceptat provocarea?
S.: (râzând înc ă) Da, cu condi ția s ă m ă ajute.
Dr. N: Era, oare, corect astfel? Pentru c ă ea nu e un specialist în structur ă.
S.: Da, nu este. Hyanth a fost de acord s ă încerce s ă reproduc ă vitraliile și sculpturile care îi
pl ăcuser ă. Ea voia frumuse țea, eu utilul. Ce aiureal ă a ie șit! Eu am început s ă folosesc raze plate de
energie pentru pere ți și ca se descurca bini șor cu arcadele care-i uneau, dar boitele și cupola au fost
un dezastru. L-am chemat pe Baatak și a ref ăcut totul.
Dr. N: (o întrebare frecvent ă) Dar asta nu e cu totul o iluzie?
S.: (râzând) E ști sigur? Aceast ă cl ădire va exista atât timp cât vrem noi s ă fie acolo.
Dr. N: Și apoi?
S.: Va disp ărea.
Dr. N: Unde anume ai ajuns în studiile tale planeta re?
S.: Sunt implicat în crearea de particule de energi e pentru forme de stânc ă, la o scar ă de 1 la 1.
Dr. N: Aten ția ta este îndreptat ă în acest moment cu prec ădere asupra acestui lucru?
S.: Nu, trebuie s ă mai experimentez singur cu mici modele de topograf ic pentru a înv ăț a cum s ă
integrez toate elementele materiei. Apar multe gre șeli, dar îmi pare bine c ă înv ăț . Numai c ă e prea
lent.

Cine le d ă sufletelor puterea s ă modeleze materia? Subiec ții mei spun c ă au capacit ăț i
nedezvoltate, care sunt educate de profesori, ei fi ind sursele lor imediate. Clien ții mei cred c ă ace ști
mae ștri primesc puterea pe care o au de la ceva și mai înalt. Și totu și, chiar sufletele obi șnuite

192/226 demonstreaz ă aspecte mai slabe ale acestei for țe semnificative. Am petrecut ani meditând asupra
problemei crea ției, încercând s ă încorporez fragmentele de informa ții despre cosmos primite de la
sufletele proiectante. Am ajuns la concluzia c ă undele de energie inteligent ă creaz ă particule sub-
atomice de materie și c ă frecven ța vibra țional ă a acestor unde e cea care face ca materia s ă
reac ționeze în felul dorit.
Astronomii sunt indu și în eroare de faptul c ă exist ă o form ă necunoscut ă de energie ce
contribuie la densitatea total ă a universului nostru și ac ționeaz ă împotriva gravit ăț ii, pentru a m ări
vidul. Am ar ătat c ă o rezonan ță muzical ă a undelor de energie inteligent ă pare s ă joace un rol în
cosmologie. Mul ți oameni explic ă în cazurile mele c ă armonia este asociat ă cu „valorile ritmice ale
notelor de energie care au ra ții și propor ții”. Subiec ții mei care fac parte dintre Sufletele Structurale
sus țin c ă aceste proiecte au leg ătur ă cu formarea „formelor geometrice care plutesc ca m odele
elastice”, contribuind la construirea blocurilor un ui univers însufle țit. Geometria spa țiului a fost
exemplificat ă de citatul unui client în cazul 44.
Mae ștrii Proiect ării au o influen ță enorm ă asupra crea ției. Mi s-a spus c ă ei sunt în stare s ă
întind ă pun ți între universuri care par a nu avea început sau s fâr șit, scopurile lor declarate fiind
legate de mediul înconjur ător. Concluzia logic ă ar fi c ă ace ști mae ștri ar fi capabili s ă creeze norii
de gaz spirala ți din materia galactic ă, de unde a pornit procesul apari ției stelelor, planetelor și, în
cele din urm ă, a vie ții din universul nostru.
Sunt convins c ă în spatele form ării tuturor obiectelor, atât însufle țite, cât și neînsufle țite, se afl ă
o gândire inteligent ă. Aceast ă observa ție îmi parvine de la sufletele care î și folosesc energia lumi-
noas ă, pentru a concepe, proiecta și mânui moleculele și structura celular ă a materiei vii, care
urmeaz ă s ă de țin ă în forma lor final ă propriet ăț ile fizice pe care aceste suflete le doresc. În ult imul
meu caz, am aflat c ă sufletul pereche Hyanth a proiectat și a produs în lumea spiritelor copaci
maturi, pentru a vedea dac ă produsul finit este sau nu potrivit cu ceea ce int en ționa s ă fac ă. Abia
dup ă aceea a început s ă lucreze asupra semin țelor și a celulelor acelui arbore. Acesta este un proces
de creare a materiei în scopuri func ționale. Am prezentat, de asemenea, un exemplu al ac estui fel de
instruire în mânuirea energiei în cazul 35, când am vorbit despre crearea șoriceilor.
Urm ătorul caz este înc ă un exemplu al muncii acestor suflete, ce lucreaz ă cu organismele vii.
Aceste suflete specializate în proiectare sunt bota ni știi și biologii lumii spiritelor și ei sus țin c ă
exist ă viață extraterestr ă pe miliarde de planete. Am, de altfel, un dosar de stul de mare referitor la
aceste suflete care s-au încarnat în alte lumi sau au c ălătorit printr-o multitudine de lumi ciudate
între încarn ările lor p ământe ști, atât din ra țiuni ce țin de preg ătirea lor, cât și din motive de relaxare.

Cazul 59
Acesta este un caz distinctiv ce implic ă un suflet specializat în proiectare, numit Kala. P e
măsur ă ce ședin ța noastr ă progresa, subiectul meu îmi vorbea despre una dint re misiunile sale pla-
netare recente. Era vorba despre rezolvarea unei pr obleme a ecosistemului acelei planete ce nu se
putea corecta prin adaptarea evolu ționist ă. Înaintea acestui caz, nu m ă a șteptam ca sufletele s ă se
întoarc ă într-un șantier planetar, pentru a aduce modific ări unui mediu înconjur ător deja existent,
deoarece acest lucru însemna c ă proiectele lor puteau s ă dea gre ș. A fost revelator pentru mine s ă
aflu c ă experien ța subiectului Kala a implicat schimbarea chimiei mo leculare a unei creaturi
existente, în cadrul unui experiment controlat.
Atunci când clien ții îmi descriu experien țele sufletului lor cu via ța din alte lumi, încerc s ă aflu
unele informa ții despre localizarea galactic ă, m ărimea planetei, orbita, distan ța pân ă la steaua sa,
compozi ția atmosferic ă, gravita ția și topografia respectivei planete. Presupunând c ă eu însumi sunt
un astronom amator, este un stimulent suplimentar p entru a afla aceste detalii. Cu toate acestea,
numero și clien ți g ăsesc enervant s ă încerce s ă r ăspund ă la aceste întreb ări de astronomie, pe care le
consider ă irelevante și c ă îi abat de la subiectul discu ției. În universul nostru fizic se cunosc o sut ă
de miliarde de galaxii. Fiecare dintre aceste insul e argintii, desp ărțite de distan țe m ăsurabile în ani-
lumin ă, se mi șcă în marea neagr ă a spa țiului și con țin nenum ărate miliarde de sori, cu probabilitatea
aferent ă a existen ței planetelor purt ătoare de via ță . Pentru c ă interesul meu fa ță de astronomie nu e

193/226 împ ărt ăș it de majoritatea subiec ților pe care-i hipnotizez, iar lumile despre care e i vorbesc sunt atât
de îndep ărtate de cvadrantul P ământului, cel mai adesea prefer s ă trec peste aceste aspecte, pentru a
nu prejudicia ședin ța.
Kala a încercat s ă-mi explice c ă acest curs de instruire în domeniul proiect ării, pe care ea l-a
urmat, s-a ținut pe o planet ă „undeva pe lâng ă P ământ”. Ea a numit aceast ă lume Jaspear și mi-a
mai spus c ă planeta în cauz ă avea un sistem solar dublu (binar) orbitând „o ste a galben ă aprins ă din
apropiere, cu o stea mai mare, de un ro șu întunecat, aflat ă mult mai departe.” de asemenea, mi s-a
relatat c ă Jaspear era un pic mai mare decât P ământul, dar avea oceane mai mici. Clienta mea mi-a
mai zis c ă aceast ă lume era una semi-tropical ă, având patru sateli ți. Dup ă pu țin ă încurajare, Kala a
fost de acord s ă discute despre munca ei cu o creatur ă misterioas ă, prezentând similarit ăț i ciudate cu
animalele de pe P ământ.
Un client obi șnuit care experimenteaz ă pe o planet ă str ăin ă ezit ă s ă-mi dea unele informa ții pe
care le consider ă secrete. Am men ționat acest lucru și mai înainte, în alte sec țiuni ale cercet ării mele
spirituale. Subiec ții se închid în ei când simt c ă nu ar trebui s ă-mi dezv ăluie unele informa ții ce le-
au fost încredin țate sau c ă nu ar trebui s ă descopere anumite aspecte în vie țile lor actuale. Acest
lucru este adev ărat, în special, în ceea ce prive ște informa țiile, referitoare la civiliza țiile
extraterestre. Este frustrant pentru mine s ă aud astfel de declara ții: „Nici tu, nici cu nu ar trebui s ă
știm despre astfel de locuri.” I-am explicat subiect ului Kala c ă era important pentru amândoi s ă
cunoa ștem aptitudinile și poten țialul ei ca suflet, poate chiar mai important pentr u ea. O alt ă metod ă
eficient ă pe care o pot folosi în timpul hipnozei, dac ă se întâmpl ă ca vreun client s ă se blocheze
când vine vorba despre alte lumi, este s ă întreb: „Ai cunoscut vreo form ă de via ță extraterestr ă de
care s ă te fi ata șat în mod special?”. Acest mod de apropiere este ir ezistibil pentru multe suflete care
călătoresc atât pentru a munci, cât și din pl ăcere.

Dr. N: Kala, a ș vrea s ă aflu mai multe despre misiunea ta pe Jaspaer. Cred c ă m ă va ajuta s ă-ți
în țeleg specialitatea. De ce nu începi prin a-mi vorbi despre cursul t ău de instruire și felul în care a
fost prezentat proiectul de pe Jaspaer.
S.: Noi șase am fost desemna ți s ă lucr ăm cu câ țiva seniori (Mae ștri ai Proiect ării), pentru a ne
ocupa de aceast ă lume în care un tip de vegeta ție sc ăpat de sub control punea în pericol existen ța
hranei pentru animalele mici.
Dr. N: Deci, în esen ță , problema de pe Jaspear implica ecosistemul?
S.: Da, vi țele groase… un soi vorace de plant ă parazitar ă. Cre ște a șa de Rapid, încât ucide acele
plante necesare pentru hrana acestor animale mici. A mai r ămas pu țin spa țiu în care creaturile mici
de pe Jaspear s ă poat ă pa ște.
Dr. N: Și nu pot mânca vi țele?
S.: Nu, de aceea am mers pe Jaspear în aceast ă misiune.
Dr. N: (reac ționând prea repede) A, pentru a sc ăpa planeta de aceste vi țe?
S.: Nu, sunt proprii acestei planete și solului ei.
Dr. N: Bine, atunci care era misiunea?
S.: S ă cre ăm un animal care s ă m ănânce aceste vi țe – s ă control ăm r ăspândirea acestui tufi ș
care sufoc ă celelalte tipuri de vegeta ție.
Dr. N: Ce animal?
S.: (râzând) E vorba de Rinucula.
Dr. N: Cum o s ă face ți asta cu un animal care nu este originar de pe Jas pear?
S.: Creând o muta ție de la un mic patruped ce tr ăie ște deja acolo și accelerându-i cre șterea.
Dr. N: Kala, po ți schimba codurile genetice ADN ale unui animal pen tru a crea altul?
S.: Nu a ș putea face asta singur ă. Mi-am combinat energia cu cea a colegilor mei de curs și, în
plus, beneficiem de îndrumarea competent ă a celor doi seniori care ne-au înso țit în aceast ă excursie.
Dr. N: Î ți folose ști energia pentru a modifica chimia molecular ă a unui organism cu scopul de a
condi ționa selec ția natural ă?

194/226 S.: Da, pentru a radia celulele unui grup de animal e mici. Modific ăm speciile existente,
făcându-le mai mari, ca s ă poat ă supravie țui. Pentru c ă nu avem suficient timp pentru a a ștepta
selec ția natural ă, acceler ăm, de asemenea, cre șterea acestor patrupede.
Dr. N: Accelera ți cre șterea mutan ților, astfel încât Rinucula s ă apar ă imediat, sau accelera ți
mărirea creaturii în sine?
S.: Amândou ă – vrem ca Rinucula s ă fie mare și ca aceast ă schimbare evolu ționist ă s ă se
petreac ă într-o genera ție.
Dr. N: Câ ți ani p ământe ști ar dura asta?
S.: (pauz ă) Oh… cincizeci de ani sau cam a șa ceva… pentru noi e ca o zi.
Dr. N: Ce schimb ări a ți adus acestui animal mic ce va deveni Rinucula?
S.: Îi p ăstr ăm picioarele și torsul p ăros – dar totul va fi mai mare.
Dr. N: Vorbe ște-mi despre cum va ar ăta Rinucula când va fi gata.
S.: (râzând) Un… nas mare, curbat împrejurul guri i… buze mari… f ălci imense… frunte
proeminent ă… merge pe patru picioare cu copite. Cam de m ărimea unui cal.
Dr. N: Spui c ă a ți p ăstrat p ărul animalului original?
S.: Da, este peste tot pe Rinucula – un p ăr lung, maroniu-ro șcat.
Dr. N: Ce-mi po ți zice despre creierul acestui animal – este mai ma re sau mai mic decât cel al
unui cal?
S.: Rinucula este mai de ștept decât un cal.
Dr. N: Din ce-mi spui, pare desprins din cartea pen tru copii a doctorului Seuss.
S.: (zâmbe ște) De aceea e amuzant s ă m ă gândesc la el.
Dr. N: A schimbat ceva Rinucula pe Jaspear?
S.: Da, pentru c ă este de câteva ori mai mare decât animalul origina l, și mai are și alte
schimb ări – cum ar fi f ălcile uria șe și corpul puternic – chiar m ănânc ă vi țele. Rinucula este o crea-
tur ă docil ă, f ără pr ădători naturali și un mare mânc ăcios, asemeni animalului original. de fapt, ceea
ce au dorit seniorii.
Dr. N: Cum este cu reproducerea pe aceast ă planet ă? Rinucula se înmul țește repede?
S.: Nu, ei se reproduc încet – de aceea a trebuit s ă cre ăm un anumit num ăr de astfel de animale,
dup ă ce am programat tr ăsăturile genetice dorite.
Dr. N: Știi cum s-a terminat acest experiment?
S.: Jaspear este acum o lume mai echilibrat ă pentru consumatorii de plante. Am dorit ca și
celelalte animale s ă prospere. Vi țele sunt sub control.
Dr. N: Pl ănuiești ca, în final, s ă ai creaturi foarte inteligente pe Jaspear – despre asta este
vorba?
S.: (vag) Poate c ă seniorii pl ănuiesc… N- am cum s ă știu.

Exploratorii
Consider c ă majoritatea persoanelor care î și îmbog ăț esc experien ța în perioada de dintre vie ți,
călătorind în diferite medii din afara lumii spiritelor , sunt un fel de Suflete Exploratoare. Pot exista
suflete a c ăror dezvoltare personal ă reclam ă parcurgerea unor astfel de experien țe în diferite lumi,
dup ă cum exist ă și suflete care c ălătoresc, pur și simplu, din ra țiuni de divertisment. Am, de
asemenea, și clien ți care se implic ă în perioada de dintre vie ți în misiuni temporare care presupun
efectuarea unor c ălătorii. Sufletele care se preg ătesc s ă devin ă Exploratori c ălătoresc în lumi fizice
și mentale din cadrul universului nostru și chiar și în alte dimensiuni. Din declara țiile pe care le-am
auzit, îmi imaginez un Suflet Explorator ca pe o fi in ță înalt specializat ă, neîncarnat ă, ce caut ă
așez ări potrivite instruirii sufletelor mai pu țin experimentate pe care apoi le conduce în aceste
regiuni. Munca lor este una de cerceta și.
Când sufletele care înc ă se încarneaz ă pe P ământ pornesc din lumea spiritelor spre alte loca ții,
călătoriile lor par a nu avea opriri pe parcurs. Clien ții mei spun c ă, atunci când se îndreapt ă spre alte
locuri, nu percep respectivele c ălătorii ca fiind lungi sau scurte. Acest aspect este ilustrat de
urm ătoarele dou ă citate:

195/226
Călătoria din lumea spiritelor spre o lume fizic ă e ca o ușă ce se deschide, cel care
călătore ște putând vedea pere ții a ceea ce pare a fi un hol, un tub, ce se învârt e ște. Apoi se
deschide o alt ă u șă în form ă de portal și ai ajuns.

Când trec în alt ă dimensiune dintr-o lume mental ă sunt ca o bucat ă static ă, plutind printr-
un un ecran TV în zone magnetice formate din gândir e pur ă. Abisurile sunt compuse din
câmpuri mari de energie, ce pulseaz ă. Simt puterea acestei energii mai mult decât atunc i când
merg într-un univers material, deoarece trebuie s ă ne adapt ăm rezonan ța undelor proprii la
condi țiile existente, pentru a trece cu u șurin ță prin ele. Vreau s ă-mi p ăstrez energia compact ă,
ca s ă nu m ă pierd. Aceste c ălătorii nu sunt chiar instantanee, ci aproape instant anee.

Majoritatea sufletelor exploratoare cu care am lucr at sunt conduse de instructori. de asemeni,
cred c ă subiec ții care c ălătoresc interdimensional nu sunt numai suflete aflat e într-o stare avansat ă
de dezvoltare. Am v ăzut acest lucru când am vorbit despre jocul de-a v- ați-ascunselea. Ele par a fi
mai degrab ă suflete aventuriere, care gust ă c ălătoriile, provoc ările diferitelor medii și
experimentarea unor forme noi de a se exprima pe si ne. Mi s-a vorbit de unele existen țe în care
fiin țele inteligente locuiesc în blocuri de materie atât de dense, încât sunt asem ănate cu compozi ția
argintului, și plumbului. Al ții îmi spun despre unele sfere ce apar ca ni ște suprafe țe str ălucitoare de
sticl ă în mijlocul unor turnuri de cristal. Exist ă lumi fizice ce se compun din foc, ap ă, ghea ță sau
gaz și în care toate tipurile de forme inteligente de vi a ță se dezvolt ă. Aceste sfere în care se mi șcă
Sufletele Exploratoare au medii luminoase, colorate sau întunecate. Oricum, habitatele întunecate
nu comport ă conota țiile sinistre pe care oamenii le asociaz ă cu regiunile prevestitoare de r ău.
Sufletele Exploratoare nu accentueaz ă în c ălătoriile lor o polaritate de lumin ă și de întuneric la
fel de mult ca alte elemente. Acestea pot include u n mediu agitat sau lini știt, o densitate mai mic ă
sau mai mare, lumi fizice sau mentale și condi ții ce se apropie de ceea ce a fost descris ca fiind
„inteligen ță purificat ă sau brut ă.” Sufletele c ălătoare ce se mi șcă în diferite domenii ale con știin ței
cosmice trebuie s ă înve țe s ă-și alinieze energia în simetric cu condi țiile locale din cadrul acestor
demarca ții. Ghizii exploratori pot duce sufletele pentru vi zite scurte într-un nivel dimensional mai
înalt, pentru a cre ște gradul de con știin ță al acestora. În min țile multor subiec ți, aceste excursii nu
dureaz ă mult, probabil pentru a evita cople șirea sufletelor mai tinere.
În capitolul precedent, referitor la activit ăț ile de recreere din lumea spiritelor, am spus c ă unele
călătorii ale sufletului sunt deseori ni ște vacan țe de lucru. Aceste vizite au, de obicei, ca țint ă lumi
fizice, în cazul sufletelor de pe P ământ, și pot dura de la câteva zile pân ă la câteva sute de ani
pământe ști. Am primit numeroase informa ții despre alte lumi din discu țiile purtate cu clien ții mei
despre perioadele lor de odihn ă și recreere dintre vie ți. Subiec ții pe care-i hipnotizez sunt, în
general, mai relaxa ți atunci când îmi vorbesc despre c ălătoriile pe care le-au efectuat în alte lumi,
pentru a se relaxa. Cazul urm ător demonstreaz ă o dat ă în plus acest lucru.

Cazul 60
Dr. N: În ce activitate e ști implicat cel mai mult în timpul dintre vie ți, când nu revezi împreun ă
cu grupul t ău de suflete anumite lec ții karmice?
S.: P ăi… c ălătoresc… ah… dar aceste lucruri sunt mai degrab ă personale. Nu cred c ă ar trebui s ă
vorbesc despre a șa ceva.
Dr. N: Nu vreau s ă te fac s ă te sim ți stânjenit spunându-mi lucruri pe care crezi c ă nu ar trebui
să mi le spui (pauz ă). D ă-mi voie numai s ă te întreb dac ă exist ă vreun loc exotic în care mergi între
vieți și despre care ai amintiri dragi?
S.: (reac ționeaz ă rapid, zâmbind larg) Ah, da – în Brooel.
Dr. N: (coborându-mi vocea) Este o lume în care te încarnezi?
S.: Nu, r ămân ca suflet, pentru c ă merg în Brooel numai pentru a-mi întineri spiritul … și este
distractiv s ă fac excursii aici, pentru c ă este un loc asem ănător P ământului, numai c ă f ără oameni.

196/226 Dr. N: (pe un ton încurajator) în țeleg. Deci, te duci mai mult pentru odihn ă și recreere. De ce
nu-mi vorbe ști despre aspectele fizice de pe Brooel, în compara ție cu cele de pe P ământ?
S.: Este mai mic decât P ământul și mai rece, pentru c ă soarele este mai departe. Are mun ți,
copaci, flori și ap ă proasp ătă, dar nu și oceane.
Dr. N: Cine te duce pe Brooel?
S.: Uf… un Maestru Navigator pe nume Jhumu.
Dr. N: Acesta este acela și tip de suflet cu un Explorator specializat în c ălătorii sau cineva
asem ănător propriului t ău ghid?
S.: Jhumu este un Explorator într-adev ăr, noi îi numim Navigatori, (pauz ă) Dar și ghizii no ștri
pot veni cu noi dac ă doresc.
Dr. N: În țeleg. Spune-mi, te duci, de obicei, singur sau cu a l ți membri ai grupului t ău de
suflete?
S.: Putem merge singuri, dar Navigatorii aduc, în g eneral, câ țiva membri din grupuri diferite.
Dr. N: Ce crezi despre Jhumu?
S.: (mai relaxat) Lui Jhumu îi place s ă fie responsabil de c ălătoriile acelora dintre noi care iau
pauze în activit ăț ile obi șnuite. Spune c ă acest lucru ne d ă perspectiv ă.
Dr. N: Sun ă interesant. Știu c ă e ști ner ăbd ător s ă-mi explici de ce e atât de distractiv pe Brooel,
așa c ă ar fi bine s ă începem prin a-mi povesti câte ceva despre via ța animal ă de pe aceast ă planet ă.
S.: Ah… nu exist ă pe ști, broa ște, șerpi – nici un amfibian.
Dr. N: Da? De ce crezi c ă e a șa?
S.: (pu țin confuz) Nu știu, poate pentru c ă aceia care vin aici vor s ă vad ă un anumit
animal…care e..(se opre ște)
Dr. N: (insinuant) î ți aminte ști de acest animal?
S.: (râde) E preferatul nostru… Arderul. Sunt ase meni unor ur și mici, dar au tr ăsături de pisic ă.
Arderul este un animal minunat, bl ănos și lini știt, care, de fapt, nici nu e un animal în în țelesul
tradi țional al cuvântului.
Dr. N: Ce înseamn ă asta?
S.: Arderul este foarte inteligent și afectuos.
Dr. N: Cum e inteligen ța lor comparativ cu cea uman ă?
S.: Este greu de spus. Nu este mai mare sau mai mic ă decât a oamenilor e doar diferit ă.
Dr. N: Care ar fi principala diferen ță ?
S.: Nu au absolut nici o nevoie de competi ție sau de conflicte între ei. De aceea suntem adu și în
aceast ă a șezare lini știt ă – ne d ă speran ță pentru un viitor mai bun pe P ământ – cam a șa ar putea
deveni P ământul dac ă ne-am mobiliza cu to ții.
Dr. N: Ce face ți voi – tu și prietenii t ăi – pe Brooel?
S.: Venim și ne juc ăm cu aceste creaturi sensibile, care par a avea o l eg ătur ă cu sufletele de pe
Pământ ce au nevoie de odihn ă. Ne materializ ăm energia într-un mod minor pentru a interac ționa cu
Arderii.
Dr. N: Po ți fi mai explicit cu privire la acest proces?
S.: P ăi… ne lu ăm forme umane transparente pentru a-i îmbr ăț ișa. Plutim în mintea lor… atât de
nep ământesc și de subtil. Dup ă o via ță petrecut ă într-o lume fizic ă atât de grea cum este P ământul,
ei ne vindec ă în aceast ă a șezare. Arderul este o creatur ă care ne motiveaz ă s ă vedem ce putem face
din corpul uman.

Atât locurile în care sufletele c ălătoresc în scopuri de odihn ă și relaxare, cât și formele de via ță
pe care le descoper ă aici reprezint ă factorii constitutivi ai acestor excursii. În timp ul transei,
subiec ții mei dovedesc o mare empatie pentru planetele ase m ănătoare P ământului, dar pe care nu
exist ă oameni. Ei privesc aceste locuri ca pe locurile lo r speciale de joac ă. Nu am de-a face cu tot
atât de mul ți oameni care s ă aib ă amintiri din excursii în lumi mentale. Acesta este un lucru normal.
Suntem fiin țe obi șnuite cu lumina și cu dimensiunile fizice. Citatul urm ător este înc ă un exemplu de
interac țiune cu o form ă de via ță , realizat ă din ra țiuni de pur ă recreere.

197/226
Suntem du și de Navigatori în a șezarea Quigley șilor. Sunt de m ărimea unor șoareci
mosca ți, gra și și zburli ți, cu o frunte asem ănătoare cu a unui delfin. Quigleyul are urechi mari,
rotunjite și must ăț i drepte. Au un coeficient de inteligen ță apropiat de acela al unui câine
de ștept. Sunt animale loiale și vesele care ne iubesc. Planeta lor este un loc st r ăvechi și miste-
rios, cu dealuri și v ăi tapetate cu flori și pomi șori delica ți. Este foarte mult ă lumin ă aici și
exist ă un loc în care este ap ă proasp ătă. Ne relax ăm și ne juc ăm în aceast ă lume pa șnic ă și
netulburat ă.

Dac ă avem vise în care suntem uria și înal ți, fiin țe scunde cu înf ăț ișarea unor spiridu și sau cu
trupuri ca ale creaturilor acvatice ori aeriene, ac este vise ar putea reflecta unele amintiri incon știente
ale unei încarn ări anterioare în alt ă lume. Cu toate acestea, poate fi tot atât de proba bil s ă fi
cunoscut aceste entit ăț i în vizitele de relaxare dintr-o lume exotic ă. O mare parte a mitologiei
noastre referitoare la atare creaturi ciudate poate s ă provin ă, de asemenea, din aceste amintiri. Ar
trebui s ă adaug c ă majoritatea oamenilor au vise în care pot zbura. A cest lucru se leag ă, probabil,
mai mult de amintirile noastre de suflete discarnat e ce plutesc de jur împrejur decât de vreo
încarnare anterioar ă într-o fiin ță zbur ătoare.
Pentru a putea în țelege rela ția simbiotic ă ce are loc într-un suflet p ământean care a avut
leg ături cu alte forme de via ță , s ă examin ăm urm ătorul fragment din unul dintre cazurile mele în
care e vorba despre un suflet hibrid. Îndrum, în ac ela și timp, cititorul c ătre aser țiunile mele
referitoare la aceste suflete hibride. Vorbindu-mi despre amintirile sale dragi, clientul meu a deveni t
foarte nostalgic. Uneori, un suflet hibrid îmi spun e c ă a fost dus de c ătre un Suflet Explorator, în
timpul dintre vie ți, într-o lume similar ă cu aceea a primei sale încarn ări fizice.

Între vie țile mele p ământe ști am vizitat o lume acvatic ă numit ă Anturium, care este foarte
odihnitoare dup ă o via ță dificil ă într-un mediu terestru. Anturium are o singur ă mas ă de
pământ, de m ărimea Islandei. Am venit cu câ țiva dintre prietenii mei care au, de asemenea,
afinit ăț i pentru ap ă. Am fost adu și de un ghid Explorator care cunoa ște bine aceast ă regiune.
Aici ne-am al ăturat Kratenilor, care seam ănă pu țin cu balenele. Ace știa sunt o ras ă telepatic ă
și longeviv ă, care nu se sup ără dac ă venim aici și intr ăm în leg ătur ă mental ă cu ei pentru o
vreme. Uneori, ei se adun ă în anumite locuri pentru a comunica telepatic cu f ormele de via ță
acvatice inteligente care exist ă pe alte dou ă planete din jurul stelelor din vecin ătatea galactic ă
a planetei Anturium. Ce îmi place la acest loc este unitatea și armonia gândurilor la care
ajung împreun ă cu Kratenii, exerci țiu care-mi întinere ște mintea și îmi aminte ște de planeta de
pe care provin.

Dup ă câte se pare, Kratenii posed ă abilitatea de a- și proiecta min țile asemenea unui far al
gândurilor lor reunite, departe de Anturium, în alt e lumi, cunoscând punctele de confluen ță ale cen-
turii de energie magnetic ă din jurul planetei lor. Aceste zone de vârtej, sim ilare liniilor energetice
ale P ământului (linii de for ță ce conecteaz ă locuri, cl ădiri etc și care exist ă din timpuri str ăvechi)
despre care am discutat în capitolul 4, par a sprij ini puterea telepatic ă a Kratenilor, servind drept
conductori ai comunic ării interstelare. Reflectând la acest caz și la multe altele asem ănătoare, am
ajuns la concluzia c ă tot ce exist ă pe P ământ și în Univers se afl ă în leg ătur ă virtual ă, prin unde ale
gândurilor c ătre și dinspre lumea spiritelor. Acest lucru se poate ap lica, de asemenea, și altor
dimensiuni apropiate de a noastr ă. Progresia multipl ă a inteligen ței cu toate elementele materiei
reprezint ă o simfonie a ordinii și direc țion ării, pe baza unui plan al con știin ței universale.
În capitolul precedent am explicat cum unele jocuri sunt folosite ca elemente ajut ătoare pentru
sufletele atrase de explor ări. Cele mai specializate se angajeaz ă în c ălătoriile interdimensionale.
Unul dintre clien ții mei, care se preg ătea s ă devin ă Explorator, mi-a relatat: „Mi s-a spus c ă, pentru
a deveni Explorator, va trebui s ă experimentez numeroase realit ăț i, începându-mi c ălătoriile în lumi
fizice, experimentând apoi existen țele mentale și c ălătoriile interdimensionale.” Pentru a familiariza

198/226 cititorul cu via ța interdimensional ă, am ales cazul ciudat a unui client din Japonia, c are, pe când se
afla în stare de hipnoz ă adânc ă, mi-a spus c ă sufletul s ău î și are originea în alt ă dimensiune. Numele
lui spiritual este Kanno.

Cazul 61
Kanno este un om de știin ță japonez care a venit în Statele Unite cu ani în ur m ă, pentru a- și
perfec ționa preg ătirea. Ast ăzi, el prefer ă s ă tr ăiasc ă relativ izolat, cufundat în munca sa de laborator.
El are un sistem imunitar sc ăzut, fapt care reprezint ă o problem ă obi șnuit ă a clien ților cu suflet
hibrid. Ace ști oameni sunt influen țați negativ de faptul c ă au prea pu țin ă experien ță cu corpul uman,
acumulând din existen țele lor extraterestre anterioare prea multe amprent e incompatibile cu acesta.
Așa cum am mai men ționat, unui suflet hibrid îi pot fi necesare multe genera ții de încarn ări în
trupuri umane pân ă ce memoria lor se va cur ăț a complet de tiparele energiei din corpul lor anter ior.
Am început ședin ța noastr ă în modul meu obi șnuit, regresându-l pe Kanno pân ă în timpul în
care se afla în pântecele mamei sale. Acesta este u n loc potrivit pentru un regresionist spiritual de a
începe s ă ia contact cu sufletul clientului. În timp ce se a fla în mama sa, subiectul meu a declarat c ă
era agitat în leg ătur ă cu viitoarea na ștere, din cauza unei vie ți anterioare petrecute pe P ământ, cu trei
sute de ani în urm ă, în India. Am continuat regresia pân ă la moartea lui Kanno din via ța petrecut ă în
India și am trecut în lumea spiritelor. Voi reda dialogul cu Kanno din momentul în care acesta se
întâlne ște cu ghida sa, Phinus.

Dr. N: Ce î ți spune Phinus?
S.: Ea îmi zice: „Bine ai venit înapoi, ți-a pl ăcut aventura?”.
Dr. N: Și care este r ăspunsul t ău?
S.: Chiar trebuia s ă fie atât de groaznic ă?
Dr. N: Este de acord cu aprecierea ta despre via ța din India?
S.: Phinus îmi aminte ște c ă m-am oferit voluntar s ă am o via ță dificil ă înc ă de la început pe
Pământ, pentru c ă am vrut s ă primesc impactul maxim al unei planete tulburate. Eram cel mai s ărac
dintre s ăraci în India și locuiam în mizerie.
Dr. N: Chiar ai vrut s ă suferi atât de mult în prima ta via ță ?
S.: Aceast ă via ță a fost groaznic ă și nu m-am descurcat bine. Când o familie f ără copii mi-a
luat fata, împotriva voin ței mele, pentru a-l pl ăti pe proprietarul colibei în care tr ăiam, am devenit
atât de înnebunit c ă nu am mai știut de mine (Kanno se smuce ște pe scaunul s ău și retr ăie ște cu
emo ție acele momente). CE FEL DE PLANET Ă ESTE ASTA? OAMENI VÂNZÂND COPII!
Dr. N: (pân ă în acest moment nu știam înc ă despre originile hibride ale lui Kanno și am f ăcut o
presupunere gre șit ă) Se pare c ă a fost o prim ă încarnare foarte dificil ă pe P ământ, pentru un suflet
nou.
S.: Cine a spus c ă eram un suflet nou?
Dr. N: Scuz ă-mă, Kanno. Am presupus c ă acum e ști doar la a doua reîncarnare a ta pe P ământ.
S.: Este adev ărat, dar sunt din alt ă dimensiune.
Dr. N: (surprins) A, atunci ce po ți s ă-mi mai spui despre aceast ă dimensiune?
S.: Nu aveam lumi fizice a șa cum ave ți voi în aceast ă dimensiune. Încarn ările mele se
petreceau într-o lume mental ă.
Dr. N: Cum ar ătai în acea lume?
S.: Aveam un trup alungit, plutitor, ca un burete, f ără structur ă scheletic ă. Eram mai degrab ă o
form ă transparent ă de lumin ă argintie.
Dr. N: Preferai un anumit gen?
S.: To ți eram hermafrodi ți.
Dr. N: Kanno, te rog, explic ă-mi care e diferen ța dintre a c ălători din lumea spiritelor c ătre
dimensiunea ta originar ă, în compara ție cu a veni în universul nostru.
S.: În dimensiunea mea, mi șcarea este ca o trecere printre filamente de lumin ă u șoare și
translucide. Venirea în universul vostru este o îna intare dificil ă printr-o cea ță groas ă și grea.

199/226 Dr. N: Și cum a fost, comparativ cu via ța din lumea din care provii, prima ta venire pe P ământ?
S.: Ca și când a ș fi avut beton în picioare. Primul lucru pe care îl observi este greutatea energiei
dense de aici în compara ție cu energia dintr-o lume mental ă, (pauz ă) Nu este numai grea – este
aspr ă… sever ă… Am fost foarte zdruncinat în acea via ță din India.
Dr. N: Te-ai aclimatizat acum?
S.: (f ără încredere) într-o oarecare m ăsur ă. Este înc ă destul de dificil…
Dr. N: V ăd. Kanno, care este cel mai sup ărător aspect al creierului uman pentru tine?
S.: (brusc) A – comportamentul impulsiv – reac ția fizic ă spre lucruri – f ără gândire analitic ă.
Exist ă un pericol în asocierea cu un soi r ău de oameni, prea… în șel ător… Nu m ă pot descurca cu
aceste lucruri.
Dr. N: (Kanno transpir ă abundent și îl lini ștesc pu țin înainte de a continua) Vorbe ște-mi despre
lumea ta mental ă. are o denumire?
S.: (pauz ă) Este un sunet pe care nu-l pot reproduce cu vocea mea (începe s ă-și aminteasc ă).
Plutim într-o mare de curen ți mentali blânzi..u șori… juc ăuși…atât de diferit fa ță de P ământ.
Dr. N: Atunci, de ce ai venit aici?
S.: (cu un oftat adânc) M ă preg ătesc s ă devin un profesor -Explorator. Majoritatea colegil or
mei se mul țumesc s ă-și limiteze eforturile la o singur ă dimensiune. În cele din urm ă, i-am spus
ghidei mele, Phinus, c ă doresc o experien ță mai larg ă, cu o lume grea, într-o zon ă de existen ță
complet diferit ă. Ea mi-a spus c ă a avut cândva un coleg senior, care i-a recomandat o alt ă
dimensiune, cu o lume fizic ă intens ă, ce avea reputa ția de a produce suflete p ătrunz ătoare,
viguroase (râzând) – dac ă reu șești s ă supravie țuie ști lec țiilor. Era P ământul.
Dr. N: Ai avut impresia c ă aveai și alte oportunit ăț i?
S.: (ridicând din umeri) Ghizii nu- ți dau prea multe variante în astfel de situa ții. Phinus mi-a
spus c ă, atunci când îmi voi fi îndeplinit treaba pe P ământ, voi fi înt ărit într-un fel în care prietenii
mei, care au refuzat asemenea misiuni, nu vor fi. M i-a spus c ă P ământul va fi totu și destul de
interesant și astfel am acceptat.
Dr. N: Te-a înso țit vreunul dintre prietenii t ăi în aceast ă dimensiune?
S.: Nu, am fost singurul care s-a încumetat s ă vin ă și aproape c ă am refuzat s ă m ă reîntorc în
acesta via ță . Colegii mei cred c ă sunt foarte curajos. Ei știu c ă, dac ă reu șesc, voi fi cu adev ărat un
călător.
Dr. N: Hai s ă vorbim despre c ălătorii, Kanno. În calitatea ta de c ălător interdimensional, știi,
probabil, dac ă exist ă un num ăr finit de dimensiuni în jurul universului nostru f izic.
S.: (sec) Nu știu.
Dr. N: (cu precau ție) P ăi, dimensiunea ta este lâng ă a noastr ă?
S.: Nu, trebuie s ă mai trec prin alte trei dimensiuni pentru a ajunge aici.
Dr. N: Kanno, ne-ar fi de ajutor dac ă ai încerca s ă-mi descrii ce vezi în timp ce treci prin aceste
dimensiuni în c ălătoriile tale.
S.: Prima dimensiune este o sfer ă plin ă de culori și explozii violente de lumin ă, sunet și
energie… Cred c ă este înc ă în curs de formare. Urm ătoarea este neagr ă și goal ă – noi îi spunem sfera
nefolosit ă. Apoi este o dimensiune frumoas ă care are atât o lume fizic ă, cât și una mental ă, ambele
fiind compuse din emo ții blânde, elemente tandre și gânduri p ătrunz ătoare. Aceast ă dimensiune este
superioar ă dimensiunii mele originare, ca și universului vostru.
Dr. N: Acum este și universul t ău, Kanno. Spune-mi, c ălătoria prin toate cele patru dimensiuni
dureaz ă mult?
S.: Nu, ajungem repede – ca particulele de aer care trec printr-un filtru.
Dr. N: Îmi po ți da o idee despre cum sunt aceste dimensiuni proie ctate din punct de vedere al
structurii comparativ cu lumea spiritelor? Ai descr is aceste dimensiuni ca pe ni ște sfere. Hai s ă
începem cu asta.
S.: (pauz ă lung ă) Nu- ți pot spune prea multe. Totul este., într-un cerc, în jurul centrului care
este lumea spiritelor. Fiecare din aceste universur i îmi pare ca o sfer ă de leg ătur ă cu urm ătoarea, ca
verigile unui lan ț.

200/226 Dr. N: (dup ă ce am e șuat în a ob ține mai multe informa ții) Cum te descurci acum în universul
nostru, Kanno?
S.: (frecându- și fruntea) Mai bine. Înv ăț s ă-mi eliberez energia în șuvoaie pozitive, regulate,
fără a-mi seca rezerva. Îmi e de ajutor s ă stau departe de oameni în anumite perioade. Estime z c ă o
îmbun ătăț ire vizibil ă se va face sim țit ă abia dup ă câteva vie ți, dar a ștept cu ner ăbdare s ă-mi
des ăvâr șesc încarn ările pe P ământ.

Înainte de a p ărăsi domeniul Sufletului Explorator, ar trebui s ă adaug c ă acest gen de instruire
implic ă unele informa ții despre textura energiei inteligente. Sunt frustr at de neputin ța de a descoperi
mai multe despre propriet ăț ile acestei energii în mi șcare din lumile mentale. Unele informa ții îmi
parvin de la acele suflete care au avut experien țe în lumile fizice care sunt, de asemenea,
considerate mentale, dup ă cum demonstreaz ă urm ătorul citat:

Am vizitat lumea gazoas ă și vulcanic ă a Crionului, pentru a înv ăț a prin asimilare. Este o
lume mental ă, dar care are caracteristici fizice în exterior. G rupul nostru de Exploratori
plute ște ca ni ște pic ături de energie fluid ă într-o mare de substan țe gazoase. Suntem
metamorfici și ne putem schimba forma în cea a micilor fiin țe a c ăror via ță este centrat ă în
jurul gândirii pure. Aici exist ă o uniformitate vibra țional ă absolut ă, spre deosebire de P ământ.

Călătorii interdimensionali spun c ă mi șcările lor par a fi atât în ăuntrul, cât și în afara sferelor
legate de zone care sunt deschise și închise de acordurile vibra ționale convergente. Sufletele care se
preg ătesc s ă devin ă Exploratori trebuie s ă-și însu șeasc ă aceast ă îndemânare. Din declara țiile pe care
le-am auzit, c ălătorii interdimensionali trebuie, de asemenea, s ă înve țe limitele de suprafa ță ale
zonelor care leag ă universurile, precum excursioni știi care localizeaz ă potecile dintre șirurile de
mun ți. Sufletele vorbesc despre puncte, linii și suprafe țe în multispa țiu care indic ă structuri solide
mai mari, cel pu țin în cazul universurilor fizice. A ș fi crezut c ă dimensiunile cu un design geometric
au nevoie de un hiperspa țiu spre a le sus ține. Totu și, Sufletele Exploratoare c ălătoresc atât de
repede într-un fel de hiperspa țiu, încât îmi pare c ă esen ța vitezei, a timpului și direc ția c ălătoriei nu
prea sunt definitive. Instruirea pentru a deveni un Explorator trebuie s ă fie cu adev ărat formidabil ă,
așa cum indic ă acest citat al unei cliente care c ălătore ște prin cinci dimensiuni între vie țile ei:

Aceste dimensiuni sunt legate una de cealalt ă, astfel încât nu simt nici un fel de grani țe,
exceptând dou ă elemente, sunetul și culoarea. În ceea ce prive ște sunetul, trebuie s ă înv ăț s ă-
mi acordez energia cu frecven ța vibra țional ă a fiec ărei dimensiuni, iar unele sunt atât de
complexe, încât nu pot înc ă s ă merg acolo, în ceea ce prive ște culorile, cele purpurii, albastre,
galbene, ro șii și albe sunt expresii ale luminii și ale densit ăț i particulelor de energie din
dimensiunile prin care c ălătoresc.

9
INELUL DESTINULUI

Camera Ecranelor în care vizualiz ăm vie țile viitoare
Locul menit alegerii vie ților viitoare este v ăzut ca o sfer ă ce con ține câmpuri de for țe foarte
concentrate ale unor ecrane incandescente de energi e. Dup ă cum am men ționat în sec țiunea dedicat ă
bibliotecilor spirituale, locul menit alegerii vie ții este caracterizat drept inelul destinului, unde ne
vedem pentru prima dat ă viitorul trup. Mul ți subiec ți percep acest inel al destinului ca pe un teatru

201/226 circular, în form ă de cupol ă, prev ăzut cu ni ște ecrane panoramice, ce se întind de la tavan pân ă la
pardoseal ă, și care îi înconjoar ă complet pe cei afla ți într-o zon ă umbrit ă. Unii oameni v ăd aceste
ecrane ca fiind dispuse în dou ă sau trei p ărți, în timp ce ei sunt a șeza ți sau stau în picioare pe o
platform ă în ălțat ă. De pe aceast ă platform ă de observa ție, sufletele se pot uita în sus, în fa ță sau în
jos la aceste ecrane, care sunt uria șe în compara ție cu cele v ăzute în alte centre de instruire din
lumea spiritelor. Inelul afi șeaz ă scene cu evenimentele viitoare ale oamenilor cu ca re sufletul se va
întâlni în viitoarea via ță . Unii clien ți au afirmat c ă fiecare ecran reflect ă scene din copil ăria,
adolescen ța, maturitatea și b ătrâne țea trupurilor pe care ei le trec în revist ă, în vreme ce al ții spun c ă
toate ecranele arat ă aceea și scen ă în acela și timp.
Întreaga structur ă spiritual ă a camerei ecranelor este menit ă s ă dea privitorului posibilitatea de
a observa sau de a participa la ac țiune, a șa cum se întâmpl ă și în biblioteci. Am impresia c ă mai
mul ți oameni aleg s ă intre în ecranele inelului în timpul alegerii vie ții, decât în cele din celelalte
centre de instruire. Ei vor, de fapt, s ă experimenteze frânturi ale evenimentelor viitoare din anumite
trupuri înainte de a lua o decizie definitiv ă. Preferin ța de a intra într-o scen ă sau de a o observa doar
este l ăsat ă întotdeauna la latitudinea respectivului suflet. C a și consolele mai mici, inelul are ceva ce
se aseam ănă cu un tablou de comand ă pentru monitorizarea ac țiunii. Oamenii numesc aceast ă
procedur ă scanarea axelor timpului și cei mai avansa ți îmi spun c ă pot controla ordinea
evenimentelor reprezentate în fa ța lor prin puterea min ții. Secven țele evenimentelor pot fi oprite
asupra acelor p ărți ale viitoarei vie ți pe care sufletele doresc s ă le aprofundeze.
Nu pot insista prea mult asupra faptului c ă to ți subiec ții mei au senza ția c ă ceea ce v ăd ei a fost
prezentat în folosul lor și c ă au mai pu țin control asupra a ceea ce li se înf ăț ișeaz ă decât, s ă zicem,
în bibliotec ă. Mai mult decât atât, am impresia c ă în timp ce î și urm ăresc viitorul, ei v ăd mai
degrab ă p ărțile de început ale vie ții. Acest lucru se întâmpl ă, probabil din cauz ă c ă relat ările
clien ților mei sunt influen țate de faptul c ă respectivii ani au fost parcur și deja de ace știa pân ă la
întâlnirea mea cu ei. Poate c ă cel mai adesea fragmentele dintr-o via ță nou ă care sunt v ăzute în Inel
sunt situate între vârsta de opt și dou ăzeci de ani, când deja încep s ă se contureze deciziile majore
ale vie ții. Mul ți oameni îmi relateaz ă c ă anumi ți ani le sunt ar ăta ți în detaliu, în vreme ce alte p ărți
ale vie ții lor viitoare sunt l ăsate cu totul la o parte. Tablourile de comand ă par s ă nu fie de nici un
folos aici, îns ă acest aspect nu îi deranjeaz ă niciodat ă pe subiec ții mei. Cred c ă actuala lor amnezie
joac ă, la rândul s ău, un rol în aceast ă situa ție. Iat ă ce mi-a explicat un client în vârst ă de patruzeci și
nou ă de ani: „Mi s-a ar ătat trupul meu actual, la vârstele de patru, șaisprezece și dou ăzeci și opt de
ani, dar cred c ă acum nu pot vedea ce mi s-a mai ar ătat dup ă aceea, pentru c ă am un blocaj”.
În timpul vizion ării, ecranele cap ătă o mi șcare de flux și reflux, asemeni unui film lichid. O
femeie a folosit o metafor ă potrivit ă pentru a- și reprezenta sentimentele referitoare la aceast ă
experien ță spunând:

Când ecranul se activeaz ă, el se aseam ănă cu un acvariu tridimensional subacvatic.
Atunci când privesc o via ță , e ca și cum a ș respira adânc și m-a ș scufunda. Oamenii, locurile,
evenimentele – totul plute ște în fa ța ochilor t ăi într-o secund ă, ca și cum te-ai îneca. Apoi te
întorci la suprafa ță . Atunci când selectezi o scen ă din via ța care ți-a fost ar ătat ă, totul dureaz ă
doar atât cât o persoan ă poate rezista sub ap ă.

În mai multe feluri, descoperirea amintirilor subie c ților mei despre ultimele lor experien țe
tr ăite în camera de selec ție a vie ții și interpret ările pe care le dau ace știa unei posibilit ăț i sau alteia
de alegere a unui trup reprezint ă unul dintre cele mai terapeutice și mai informative aspecte ale
ședin țelor mele de hipnoz ă. Activitatea mea clinic ă este mult sporit ă atunci când un client se
reîntoarce la Inel, datorit ă vie ții sale actuale. Oferind cititorului o imagine mai complet ă asupra
acestui proces, sper s ă aduc mai mult ă apreciere pentru importan ța fiec ărei vie ți pe care o alegem
din ciclul existen ței noastre.
Acest capitol continu ă cu o ultim ă specializare pe care o pot îmbr ăț ișa sufletele – e vorba de
mae ștrii timpului, coordonatorii angaja ți în axele timpului – trecute, prezente și viitoare ale oame-

202/226 nilor și ale evenimentelor. Mae ștrii timpului sunt exper ții înalt specializa ți ce dau impresia c ă, de
fapt, conduc reprezenta ția noastr ă teatral ă. Aceste suflete înalt specializate fac parte din c ategoria
planificatorilor, ce include ghizii, arhivarii și membrii consiliului, ai c ăror reprezentan ți sunt
implica ți în planificarea viitorului nostru.
Un procent ridicat al subiec ților mei nu v ăd niciodat ă ace ști mae ștri ai timpului în camera
ecranelor. Unii dintre clien ți simt c ă sunt singuri în Inel, cu excep ția unui proiec ționist. Al ții vor
intra în Inel înso țiți de un ghid personal sau, probabil, de un B ătrân, care sunt singurii sf ătuitori în
măsur ă s ă-i ajute în timpul alegerii vie ții. Multe suflete și-au organizat deja gândurile cu privire la
urm ătoarea reîncarnare în func ție de actuala lor condi ție. Ghizii no ștri și membrii consiliului ne-au
ajutat s ă ne aprofundam aceste gânduri, prin întreb ări referitoare la cum credem c ă ar trebui s ă se
desf ăș oare viitoarea noastr ă via ță și despre tipul de fiin ță uman ă care ni s-ar potrivi cel mai bine. Cu
toate acestea, nu suntem cu adev ărat preg ăti ți pentru alegerile ce urmeaz ă a ne fi oferite imediat ce
intr ăm în camera selec țiilor. Aici e vorba de un soi de miracol și chiar de o form ă de aprehensiune,
în ceea ce prive ște situa ția unui suflet obi șnuit.
Mae ștrii timpului din Inel par s ă fie figurile din umbr ă pe care le pot consulta ghizii care ne
înso țesc în zonele menite vizion ării. Chiar dac ă îi z ăresc, clien ții mei nu par a fi înclina ți s ă discute
cu ei în timpul observa țiilor. Iat ă de ce urm ătorul meu caz este unul atipic.

Cazul 62
Dr. N: D ă-mi, te rog, o idee despre ce se petrece când intri în sfera selec ției vie ții.
S.: Aici sunt dou ă fiin țe ce vin pentru a lucra cu ghidul meu, Fyum. El par e s ă le cunoasc ă
bine.
Dr. N: Le vezi întotdeauna aici, înaintea unei vie ți noi?
S.: Nu, numai când urm ătoarea via ță va fi una deosebit de dificil ă… ceea ce înseamn ă c ă îmi
sunt oferite o serie de trupuri dificile.
Dr. N: Vrei s ă spui c ă vei avea de-a face cu ni ște corpuri dificile sau c ă-ți sunt prezentate spre
alegere multe trupuri?
S.: Mmm…de obicei mi se prezint ă spre alegere numai câteva trupuri și în acest fel îmi este mai
ușor.
Dr. N: Cuno ști numele acestor doi speciali ști care vorbesc cu Fyum?
S.: (sare de pe scaun) Niciodat ă! Asta chiar nu e un lucru pe care ar trebui s ă-l știu. Nu exist ă…
vreo familiaritate între mine și ace ști mae ștri ai timpului..de aceea Fyum e al ături de mine.
Dr. N: În țeleg. Spune-mi, te rog, cât mai multe despre cum ar at ă.
S.: (mai relaxat) Bine. Primul are o înf ăț ișare masculin ă și e riguros în ținut ă și comportament.
Știu c ă dore ște s ă aleg un anumit trup – acela ce se va dovedi cel ma i folositor. Acest corp îmi va da
posibilitatea de a câ știga maximum de experien ță în via ța mea viitoare.
Dr. N: Oh..din câte am auzit, conduc ătorii Inelului sunt, mai curând, fiin țe t ăcute, modeste.
S.: Da…c adev ărat, dar în timpul alegerii exist ă întotdeauna un trup pe care planificatorii îl
prefer ă. Acest corp are parte de o prezentare deosebit ă, (pauz ă) Cu to ții știu c ă este pentru prima
dat ă c ă v ăd aceste posibilit ăț i de alegere – și ei vor ca alegerea mea s ă fie fructuoas ă.
Dr. N: A șa am auzit și eu. Ce po ți s ă-mi zici despre al dodea specialist?
S.: (zâmbind) Ea este feminin ă și maleabil ă. Mai flexibil ă. Ea vrea ca eu s ă aleg trupul în care
îmi va fi cel mai bine. Ea înclin ă spre modera ție și, întorcându-se spre primul specialist, îi spune c ă
am destul timp la dispozi ție pentru a-mi însu și lec țiile. Am sentimentul c ă existen ța acestor dou ă
pozi ții diferite nu este întâmpl ătoare, fiind gândit ă a fi spre folosul meu.
Dr. N: Adic ă ceva asem ănător practicilor de interogatoriu ale poli ției, alternarea unui poli țist
amabil cu unul mai dur?
S.: (râde) Mda, poate c ă da, a șa c ă am un avocat în ambele tabere, Fyum fiind adeptul c ăii de
mijloc.
Dr. N: A șadar, Fyum e un fel de arbitru?

203/226 S.: Mmm…nu chiar. Fyum nu e nici indulgent, nici sever când deliberez pe marginea alegerii
mele. Mi s-a spus foarte clar c ă decizia de a opta pentru un trup sau altul este în totalitate a mea,
pentru c ă eu va trebui s ă tr ăiesc cu acel trup (izbucne ște în râs). Hei, am f ăcut un calambur!
Dr. N: Da, a șa e. Noi chiar trebuie s ă tr ăim cu trupurile pe care ni le-am ales. De ce nu-mi
explici, înainte de a continua, cum a mers cu alege rea corpului pe care l-ai avut în via ța trecut ă?
S.: În ultima mea via ță am ales un drum dificil, optând pentru trupul unei femei care a murit
dup ă numai doi ani de c ăsnicie. So țul meu din acea via ță avea nevoie s ă simt ă ce înseamn ă
pierderea cuiva foarte drag, din cauza unor datorii karmice din via ța sa anterioar ă.
Dr. N: A șadar, exista o probabilitate semnificativ ă ca acest trup s ă moar ă de tân ăr. Întrebarea
central ă era dac ă vei fi ales sau nu.
S.: Da, despre asta era vorba.
Dr. N: Bine, continu ă, te rog, și poveste ște-mi împrejur ările mor ții tale din acea via ță .
S.: În camera ecranelor am v ăzut c ă aveam trei posibilit ăț i de alegere a mor ții. Toate se
petreceau în limitele unei perioade a vie ții mele petrecute la o ferm ă de lâng ă Amarillo, Texas.
Puteam muri repede, fiind împu șcat ă din gre șeal ă în urma unei înc ăier ări dintre doi be țivi. Puteam,
de asemenea, s ă optez pentru o moarte mai lent ă, provocat ă de o c ăzătur ă de pe cal. Și, în fine,
puteam alege s ă mor înecându-m ă într-un râu.
Dr. N: Exista și vreo șans ă s ă r ămâi în via ță ?
S.: (pauz ă) Una foarte mic ă, dar care ar fi compromis scopul pentru care alese sem acel trup.
Dr. N: Care era acela?
S.: Sufletul meu pereche și cu mine am ales s ă fim so ț și so ție în acea via ță , pentru c ă el avea
nevoie de o lec ție. Am refuzat celelalte oferte de corpuri, pentru c ă doream s ă-l ajut.
Dr. N: Spune-mi la ce te-ai gândit când ai v ăzut în camera ecranelor aceste trei posibilit ăț i în
care puteai muri?
S.: Am ales, în mod firesc, s ă mor împu șcat ă. Modalitatea în care muream era mai pu țin
important ă, ceea ce avea cu adev ărat importan ță era c ă aveam s ă mor tân ără.

Cititorul poate fi mirat de leg ăturile existente între legile karmice și posibilit ăț ile și
probabilit ăț ile vie ții viitoare. Karma nu se refer ă numai la actele noastre, e și interioar ă, reflectându-
ne gândurile, sentimentele și impulsurile – toate legate de cauze și efecte. Karma nu înseamn ă
numai ce anume facem efectiv celorlal ți, ci și ceea ce avem de gând s ă facem. În timp ce axa
timpului pentru femeia din Amarillo con ținea o mare probabilitate de a fi una scurt ă, moartea ei
timpurie nu era b ătut ă în cuie. Una dintre variabilele din acest caz era tipul sufletului ce avea s ă
ocupe respectivul trup. Chiar și în ceea ce prive ște sufletul ce a ales s ă se încarneze în acel corp
exist ă anumite elemente ale liberului arbitru ce trebuie luate în seam ă. Am aflat c ă nu era stabilit
într-un procent de 100% ca aceast ă tân ără femeie s ă moar ă împu șcat ă în Amarillo. Când am
întrebat-o dac ă exista posibilitatea de a nu merge în Amarillo în acea zi, ea mi-a r ăspuns: „Da, dar
ceva m-a împins s ă m ă duc în ora ș chiar în acel moment, de și în mod normal nu m-a ș fi dus dac ă nu
aveam treab ă acolo”. Un alt suflet n-ar fi plecat în ultimul mo ment dac ă n-ar fi știut de ce anume o
face.

Axele de timp și alegerea trupurilor
De și timpul nu are mare relevan ță în afara universului nostru fizic, ne vedem pe noi în șine,
precum și tot ce ne înconjoar ă, îmb ătrânind zilnic. Tr ăim pe o planet ă ce graviteaz ă în jurul unei
stele, care, de asemenea, îmb ătrâne ște constant, în timp cronologic.
Ciclul vie ții implic ă trecerea timpului și axele de timp ale realit ăț ii noastre dimensionale par s ă
fie influen țate de fiin țele avansate ce permit sufletelor ce se reîncarneaz ă s ă studieze trecutul și s ă
vad ă în viitor. În bibliotecile spirituale, ca și în celelalte centre de înv ăț are, avem posibilitatea de a
urm ări alte ac țiuni posibile pentru care am fi putut opta în vie țile noastre anterioare, pentru a vedea
„ce ar fi fost dac ă” am fi ales altfel. Potrivit doctrinei liberului a rbitru, evenimentele din trecut nu au

204/226 fost inevitabile, cel pu țin din punct de vedere al ac țiunilor noastre din cadrul acelor evenimente.
Destinul nu hot ărăș te c ă o anumit ă situa ție trebuie s ă se petreac ă într-un anume fel. Nu suntem
marionete. În universul nostru, când trecutul s-a î ncheiat, aceste evenimente și oamenii implica ți
devin eterni și sunt p ăstra ți pentru totdeauna în bibliotecile spirituale. Cum trecutul, prezentul și
viitorul în timp cronologic reprezint ă timpul acum în lumea spiritelor, cum este, oare, perceput
timpul viitor în Inelul menit alegerii vie ții?
În capitolul 5, dup ă cazul 30, am admis c ă exist ă numeroase posibilit ăț i ca acela și eveniment s ă
se produc ă în universuri paralele. Aplicarea acestei ipoteze universurilor fizice înseamn ă c ă e
posibil s ă fie duplicate și planetele, cum ar fi de exemplu P ământul, în cadrele aceluia și timp,
acestea existând simultan, ca unde mobile de energi e luminoas ă. Universurile pot fi paralele,
realit ăț ile pot coexista în aceea și dimensiune sau alt mod, dincolo de în țelegerea noastr ă. Îns ă cei
care studiaz ă P ământul urm ăresc, opresc sau deplaseaz ă înainte și înapoi timpul și evenimentele din
realitatea adev ărat ă a lumii spiritelor, indiferent de dispunerea spa țial ă. Liniile principale, pe care le
numesc linii de baz ă, sunt probabilit ăț ile evenimentelor viitoare din anumite trupuri, ce ne sunt
prezentate ca posibilit ăț i în timp ce vizualiz ăm Inelul destinului.
Undele evenimentelor trecute d ăinuie pentru totdeauna, ca de exemplu în biblioteci le spirituale,
dar dac ă prezentul și viitorul coexist ă, de asemenea, în timpul de acum, cum ar putea fi s chimbat
viitorul când nu exist ă trecut? S ă fie, oare, acesta un paradox indisolubil? În sfera mecanicii
cuantice, particulele de lumin ă par s ă dispar ă într-un anumit punct și s ă reapar ă instantaneu în alt
loc. Dac ă fiecare eveniment temporal exist ă de-a lungul unor unde de probabilit ăț i și posibilit ăț i, e
oare posibil ca unui eveniment trecut s ă i se dea anumite propriet ăț i eterne, în timp ce evenimentele
viitoare s ă fie înc ă fluide și deschise pentru schimb ări? Am un sentiment puternic c ă r ăspunsul e da.
Și totu și, dup ă ani în care am ascultat oameni care mi-au vorbit d espre alegerile lor de via ță, nu
cred c ă alternativele viitoare ar fi în num ăr nelimitat. Nu e nevoie ca alegerile noastre din v ia ță s ă
fie infinite. Trebuie numai ca aceste posibilit ăț i s ă fie suficient de variate, pentru ca s ă înv ăță m din
lec țiile lor. De exemplu, în cazul 29, Amy mi-a ar ătat c ă, din câte observase în timpul revederii
vie ții ei trecute în bibliotec ă, alegerile sale alternative la sinucidere începuse r ă dup ă un timp s ă
dispar ă din gama sa de posibilit ăț i.
Cei care se ocup ă cu problema ipotezelor de tipul lui „ce-ar fi fost dac ă” din vie țile noastre sunt
planificatorii. Evenimentele care nu au avut înc ă loc în marea schem ă a lucrurilor sunt cunoscute de
către Mae ștrii Timpului și de al ții pentru poten țialul lor mai mare sau mai mic de a se întâmpla.
Când ne afl ăm în Inel, nu ne limit ăm doar la a studia axele alternative de timp ale ev enimentelor
viitoare. Mai curând examin ăm trupurile alternative care ne sunt oferite și care vor lua parte la
evenimentele respective. Aceste corpuri se vor na ște în acelea și cadre de timp. A urm ări cea mai
probabil ă serie de evenimente legate de acele trupuri pe car e le studiem este ca și cum am vedea
câteva scene promo ționale dintr-un film ce va fi lansat în curând.
Unele suflete se simt ca și când ar juca o partid ă de șah și n-ar ști înc ă toate mut ările posibile
pe care le pot face ca s ă ajung ă la un final dorit, c ăci ele nu v ăd decât scenele pe care Mae ștrii
Timpului vor s ă li le prezinte. de obicei, sufletele v ăd numai p ărți dintr-o via ță viitoare, care se
găsesc pe o linie de baz ă, sau Linia Inelului, cum o numesc unii clien ți. Linia Inelului reprezint ă
cursul cu cea mai mare probabilitate al unei vie ți, pentru fiecare corp examinat. Sufletul care se
preg ăte ște pentru încarnare știe doar acea unic ă mutare de șah, orice infim ă schimbare a jocului
putând schimba rezultatul. M ă intrig ă faptul c ă în majoritatea cazurilor, sufletelor nu li se arat ă în
profunzime viitoarele rezultate probabile. Ele știu c ă sunt multe alte mut ări posibile pe tabla de șah
a vie ții, ce se poate schimba în orice moment al jocului. Sincer s ă fiu, tocmai acest lucru face jocul
mai interesant pentru cele mai multe suflete. Schim b ările din via ță depind de liberul nostru arbitru
ce înclin ă spre o anumit ă ac țiune. Aceast ă cauzalitate este o parte a legilor karmice. Karma este o
oportunitate, dar cerc t ărie de caracter și rezisten ță , pentru c ă jocul va cunoa ște, pe lâng ă victoriile
personale, atât reculuri, cât și pierderi.
Subiec ții mei mi-au prezentat întotdeauna cu consecven ță ceea ce se petrece în camera
ecranelor. Relat ările lor despre ce v ăd acolo te pun în încurc ătur ă. Și totu și, cât timp sunt înc ă în

205/226 Inel, oamenii nu pot vedea evenimentele din viitor, care s-ar petrece dincolo de via ța imediat
urm ătoare a trupurilor care le sunt prezentate. Sigur c ă acest lucru ar putea umbri cumva modul în
care sufletele î și v ăd prezentate vie țile. Luându-m ă și eu dup ă aceast ă practic ă din lumea spiritelor,
prefer s ă nu lucrez cu tehnici de progresie în hipnoz ă, exceptând cazul camerelor ecranelor din
lumea spiritelor.
Uneori, în leg ătur ă cu alt subiect discutat în afara Inelului, câte un client are scurte imagini ale
scenelor în care. particip ă într-un eveniment viitor, cum ar fi existen ța pe o nav ă spa țial ă. de obicei,
nu for țez în acest punct pentru a afla mai multe. De altfe l, aceste rememor ări fulger ătoare ale
existen țelor viitoare sunt schimb ătoare și inconstante, de vreme ce oamenii pot urm ări numai o
posibilitate care s-ar putea schimba, când va veni, efectiv, timpul, ca urmare a unei serii întregi de
împrejur ări noi și de hot ărâri bazate pe axele temporale ale istoriei ce cond uc la respectivele
evenimente.
Camerele ecranelor sunt folositoare pentru acele su flete care au rezerve în a accepta un contract
pentru via ța viitoare. În cazul multora, dac ă pot observa anumite aspecte ale viitorului, devin mai
încrez ătoare. Totu și, unele suflete mai tem ătoare au spus c ă au refuzat s ă intre prin ecrane direct în
trupurile de prob ă, de team ă c ă ar putea s ă-și piard ă firea și n-ar mai accepta un contract de via ță
dificil. Sufletele mai întreprinz ătoare cred c ă aceste camere ale ecranelor sunt proiectate tocmai ca
să le stimuleze reac țiile opuse, pentru c ă acolo exist ă posibilitatea de a încerca apa înainte de a s ări.
Un exemplu elocvent al unui suflet care se preg ăte ște pentru o grea încercare este alegerea unui
trup de homosexual. Cum predispozi ția de a fi homosexual sau lesbian ă este esen țialmente
biologic ă și nu rezultatul unei acumul ări sociale sau a mediului, sufletele aleg aceste co rpuri din
dou ă motive principale. Cum am spus și mai înainte, multe suflete aflate la nivelele I și II aleg cam
în 75% din cazuri trupuri de un anumit gen, pentru c ă se simt mai bine s ă fie numai b ărbat sau doar
femeie. Cred c ă subiec ții mei homosexuali și lesbiene au început procesul de a- și schimba genul în
vie țile lor și asta reflect ă un suflet mai dezvoltat. Alegerea de a fi homosexu al sau lesbian ă este un
mijloc de a tr ăi aceast ă tranzi ție într-o anumit ă via ță . Astfel, actualul lor gen s-ar putea s ă nu le fie
atât de familiar ca genul cel ălalt, cum unii b ărba ți de orientare homosexual ă au sentimentul c ă, de
fapt, tr ăiesc într-un trup de femeie. Al doilea, și de departe cel mai important factor, este urm ătorul:
sufletele care aleg o orientare homosexual ă sau lesbian ă înaintea vie ții pe care o tr ăiesc acum aleg
în mod deliberat s ă tr ăiasc ă într-o societate care are prejudec ăț i vis-a-vis de modul lor de via ță .
Clien ții mei homosexuali și lesbiene nu sunt, de obicei, suflete tinere și neexperimentate. Dac ă
orientarea lor este declarat ă deschis, înseamn ă că ace ști oameni au decis s ă tr ăiasc ă o via ță în care
vor înota împotriva curentului, într-o civiliza ție cu stereotipuri rigide în ceea ce prive ște orientarea
sexual ă. Ei trebuie s ă încerce s ă se ridice deasupra injuriilor publice, pentru a- și dobândi stima de
sine și propria identitate. Este un lucru care cerc îndr ăzneal ă și hot ărâre, pe care pot s ă-l observ
când îi conduc pe clien ții mei înapoi la momentul în care au luat aceast ă decizie în camera de
alegere a vie ții.
Voi oferi un exemplu în acest sens: am avut cândva un client homosexual care fusese într-o
via ță anterioar ă împ ărăteas ă în China. Dup ă o lung ă a șteptare, iat ă-l la prima încarnare dup ă acea
via ță de lux și putere. Acest suflet, cunoscut sub numele de Jamo na, povestea c ă via ța în care fusese
încarnat în acea împ ărăteas ă a fost una de lux și de m ărire. Împ ărăteasa era de o frumuse țe
răpitoare, purta bijuterii pre țioase și era a șteptat ă de supu și în patru labe, dup ă cum se cuvenea
rangului ei. Tr ăia o via ță în care nu- și refuza nici o pl ăcere, dar nici nu avea încredere în nimeni din
jurul ci, din cauza intrigilor de la curte și a supu șilor s ăi lingu șitori. Chiar înaintea vie ții actuale, în
camera de alegere a vie ții se aflau trei trupuri. Iat ă ce mi-a spus clientul meu în leg ătur ă cu decizia
sa:

Dintre cele trei trupuri, dou ă erau de femei și unul al unui b ărbat frumos care, dup ă câte
mi s-a zis: „era feminin pe din ăuntru”. Una dintre femei era foarte slab ă, cu un aspect
aproape fragil, care urma s ă tr ăiasc ă via ța lini știt ă a unei so ții și mame devotate. Cealalt ă
femeie ar ăta șic, oarecum ostentativ ă, destinat ă s ă fie o femeie poate prea prezent ă în

206/226 societate, dar care, din punct de vedere emo țional, era rece. Am ales b ărbatul, pentru c ă urma
să m ă confrunt cu o via ță de homosexual. Știam c ă dac ă voi dep ăș i oprobriul societ ăț ii,
aceast ă încercare m ă va ajuta s ă-mi r ăscump ăr via ța de împ ărăteas ă adulat ă.

Aceste alegeri erau legate de dispunerea obi șnuit ă a alegerilor de via ță ale clientului meu.
Doamna de societate ar fi fost doar o prelungire a vie ții anterioare a clientului meu, ca o figur ă
public ă, invidiat ă și preocupat ă numai de ca îns ăș i. Gospodina nu s-ar fi dovedit o variant ă rea. Era
o cale de mijloc, prin care Jamona ar fi putut înv ăț a umilin ța și acceptarea încerc ărilor vie ții în
condi ții din cele mai grele. Chiar și a șa îns ă, Jamona ar fi fost tot femeie, ori ea vroia o pauz ă în
acest lung lan ț de existen țe în trupuri femeie ști.
Alegerea vie ții unui b ărbat homosexual era, dup ă p ărerea ci, cea mai dificil ă posibilitate, de și
din punct de vedere financiar ar fi dus-o mult mai bine decât o ca gospodin ă strâmtorat ă. Nu suntem
sf ătui ți în timpul acestor alegeri, dar sufletele mai b ătrâne cunosc c ă de multe ori exist ă câte o
alegere tentant ă, care nu ne-ar pune prea mult la încercare. Jamona știa c ă aceasta ar fi fost femeia
de societate. Clientul meu nu a f ăcut alegerea sa întrucât ar fi fost împins de cinev a, ci pentru c ă
încercarea unei vie ți de orientare homosexual ă era în mod evident cea mai dificil ă. Mi-a spus: „Au
fost mul ți oameni în via ța mea care m-au tratat cu dezgust și chiar cu sil ă. Aveam nevoie s ă
experimentez aceast ă discriminare – s ă m ă simt nesigur și vulnerabil.”
Am observat un lucru și anume c ă, la alegerea trupurilor, sufletele mai avansate po t face
compara ții de mare profunzime între corpurile care le sunt oferite, în perioadele de timp prezentate,
în acela și timp îns ă, sufletele mai pu țin avansate accept ă trupul pe care știu c ă ar trebui s ă-l aleag ă,
pentru ca ac țiunea s ă se desf ăș oare cel mai bine. Ei au mai mult ă încredere în procesul de selec ție
decât în ei în șiși. Unul dintre clien ți mi-a spus: „Pentru mine, primirea unui nou trup e ste ca și cum
aș proba un costum nou de haine de pe raft; vrei s ă-l cumperi, dar speri c ă nu va trebui s ă-i faci
modific ări.”

Mae ștrii Timpului
O dat ă la câ țiva ani îmi este dat s ă întâlnesc un suflet ce se preg ăte ște s ă devin ă Maestru al
Timpului. Când recunosc unul, știu c ă am g ăsit o resurs ă ce merit ă a fi pre țuit ă. Cum mai exist ă și
alte specializ ări asociate cu axele timpului, trebuie s ă m ă feresc s ă fac presupuneri pripite în timpul
ședin țelor de hipnoz ă. De exemplu, sufletele arhivari ajut ă sufletele în c ăut ările pe care acestea din
urm ă le fac cu privire la evenimentele lor trecute și la axele de timp alternative ale acestor
evenimente. Astfel, ele func ționeaz ă mai mult ca ni ște istorici și ni ște cronicari decât ca mae ștri ai
timpului care urm ăresc axele de timp ale viitorului imediat pentru co rpurile în studiu în camera de
selec ție a vie ții. Ca și la celelalte specializ ări ale sufletelor, sunt sigur c ă avem de-a face și în acest
caz cu o suprapunere, mul ți mae ștri lucrând pe axele de timp ale sufletelor care au nevoie de
serviciile lor. Iat ă de ce clien ții mei îi îngr ămădesc adesea pe to ți în min țile lor sub eticheta de
planificatori.
Sunt multe lucruri pe care cei ce se preg ătesc s ă devin ă mae ștri ai timpului nu le știu înc ă sau
cel pu țin a șa afirm ă ei. Deoarece examinez îndeaproape aspectele ezoter ice ale tuturor
specializ ărilor sufletelor, apare necesitatea discernerii înt re blocajele obi șnuite ale detaliilor pe care
nu trebuie s ă le știu și ceea ce subiec ții mei avansa ți, într-adev ăr, nu cunosc. Cititorii se pot întreba
de ce nu am pus și alte întreb ări relevante în cazurile prezentate în aceast ă carte. Am f ăcut-o, dar nu
am primit r ăspuns la acestea. Câteodat ă, atât elevul dintr-o specializare, cât și eu, descoperim
informa ții care la început par inadverten țe, și apoi, pe m ăsur ă ce avans ăm în ședin ța noastr ă, se
dovedesc a fi esen țiale. A șa a fost și în cazul unui suflet numit Obidom, care este un i nginer în via ța
lui actual ă. Voi începe dialogul de la un punct memorabil al ședin ței noastre.

207/226 Cazul 63
Dr. N: Obidom, ai putea s ă-mi spui ce anume reprezint ă pentru tine cea mai grea încercare ca
suflet, în perioada dintre vie ți?
S.: Studiez timpul pe planeta P ământ.
Dr. N: În ce scop?
S.: Vreau s ă devin un specialist în acest domeniu…s ă str ăbat axele timpului… s ă în țeleg
succesiunile în care tr ăiesc oamenii dintr-o lume fizic ă și s ă-i ajut pe planificatori asistând sufletele
atunci când î și aleg trupurile.
Dr. N: Cum merge preg ătirea ta?
S.: (ofteaz ă) Merge foarte încet. Sunt încep ător și am nevoie de mul ți mentori.
Dr. N: De ce ai fost ales tu pentru aceast ă preg ătire?
S.: Mi-e greu s ă-ți spun, pentru c ă nici eu nu cred c ă sunt prea bun pentru acest domeniu.
Bănuiesc c ă totul a început datorit ă faptului c ă îmi place s ă manipulez energia și devenisem destul
de bun la asta în timpul cursurilor.
Dr. N: Bine, dar nu se întâmpl ă acest lucru cu multe suflete, care creaz ă lucruri prin
manipularea energiei în orele de crea ție?
S.: (întrebarea mea începe s ă-l antreneze în discu ție) Asta e altceva. Nu cre ăm… În acela și fel.
Dr. N: Cu ce este. diferit ă munca ta?
S.: Ca s ă lucrezi cu timpul trebuie s ă înve ți s ă manipulezi spa țiul. Începi cu modelarea și apoi
treci la lucrurile reale.
Dr. N: Ce fel de modele?
S.: (vis ător) Oh..un bazin enorm de vapori..cu un vârtej de energie lichid ă…sub țiindu-se în
acele deschiz ături unde scenele sunt simulate pentru noi în îmbuc ături mititele…bre șa se deschide…
se v ăd tuburi de neon cu lumin ă fluctuant ă…gata pentru intrare (se opre ște). E, într-adev ăr, greu s ă-
ți explic.
Dr. N: Bine, Obidom. A ș vrea s ă discut ăm despre locul unde lucrezi acum. Cine anume te
instruie ște și câte ceva despre ceea ce faci, practic, pentru a deveni un Maestru al timpului.
S.: (lini știt) Preg ătirea în domeniul timpului are loc la un templu, (z âmbe ște) Noi îl numim
Templul Timpului – unde profesorii ne instruiesc cu m s ă aplic ăm evenimentelor secven țele de
energie.
Dr. N: Ce sunt secven țele de energie?
S.: Axele temporale exist ă ca succesiuni energetice ale evenimentelor care se mi șcă.
Dr. N: Vorbe ște-mi despre cum modela ți energia în axele timpului.
S.: Timpul se manipuleaz ă prin comprim ări și dilat ări ale particulelor de energie într-un câmp
unificat, pentru a i se regla curgerea…. E ca și cum te-ai juca cu o band ă de cauciuc.
Dr. N: Po ți schimba evenimentele din trecut, prezent și viitor? Asta în țelegi prin manipulare?
S.: (pauz ă lung ă) Nu, pot numai s ă monitorizez secven țele de energie. Oper ăm cumva ca
ni ște… persoane obi șnuite aflate pe o autostrad ă și care intr ă și ies din succesiuni – pe care le
consider ăm drumuri – accelerând sau încetinind. Condensarea energiei noastre ne accelereaz ă, iar
dilatarea acesteia ne încetine ște. Acela și lucru se întâmpl ă și cu evenimentele, și cu oamenii, care
apar în succesiuni ca bornele de pe drumuri. Nu cre ăm nimic. Ne intersect ăm în calitate de
observatori.
Dr. N: Cine creaz ă, atunci, secven țele?
S.: (exasperat) De unde vrei s ă știu? În etapa în care m ă aflu încerc numai s ă func ționez în
cadrul sistemului.
Dr. N: Întrebam doar, Obidom. Mi-ai fost, oricum, d e mare folos. Spune-mi, ce anume implic ă
preg ătirea ta de a deveni un Maestru al timpului?
S.: Ni se desemneaz ă un eveniment…Toate alegerile umane din jurul ace lui eveniment au un
sens. Aplica țiile practice ale activit ăț ii noastre implic ă o serie de curente umane de gândire și de
ac țiuni care se unesc într-un râu al timpului.
Dr. N: A ș numi aceste întâmpl ări ca fiind fragmente de ac țiune și de amintiri ale acelei ac țiuni.

208/226 S.: Sunt de acord. Particulele de energie implic ă, într-adev ăr, amintirea.
Dr. N: În ce fel?
S.: Energia este calea de transmitere a gândirii și a memoriei din secven țe și acestea nu sunt
niciodat ă uitate. Canalul prin care poate fi perceput timpul începe cu gândirea – se contureaz ă o idee
– urmeaz ă evenimentul și la sfâr șit amintirea evenimentului.
Dr. N: Cum se înregistreaz ă toate astea în secven țe?
S.: Prin tonul vibra țional al fiec ărei particule de energie înregistrate. Asta este ce ea ce
restabilim noi.
Dr. N: Secven țele pot exista în orice fel de realit ăț i alternative?
S.: (pauz ă) Da… suprapunându-se și împletindu-se… asta e, de altfel, și ceea ce face cercet ările
interesante, dac ă ai îndemânarea s ă le g ăse ști. Toate lucrurile pot fi observate și reconstituite pentru
studiu.
Dr. N: Obidom, am nevoie de mai multe indica ții aici.
S.: Sunt multe lucruri pe care nu ți le pot spune. Particulele de energie care sunt o parte a
cauzalit ăț ii necesare pentru ini țierea evenimentelor în timp implic ă modele vibra ționale cu multe
alternative. Noi consider ăm folositoare toat ă aceast ă istoric uman ă pentru viitoarele încarn ări ale
oamenilor.
Dr. N: Spune-mi ce crezi în leg ătur ă cu posibilit ăț ile alternative ale evenimentelor?
S.: (pauz ă lung ă) Studiem ceea ce este productiv. Evenimentele – ma i slabe, mai bune sau
foarte bune – se desf ăș oar ă pân ă când înceteaz ă a mai fi productive (ofteaz ă adânc). Oricum, sunt un
novice în aceste probleme. Eu studiez scenele trecu te – ceea ce a avut loc.
Dr. N: Deci, spui c ă nu tot ceea ce poate fi în timp exist ă neap ărat, dac ă fiin ța uman ă nu are
nimic de înv ăț at din aceasta?
S.: (pauz ă) Ah…da, este o situa ție similar ă aceleia când trebuie s ă ici o decizie fa ță de solu ții
diferite, iar dup ă un timp diferen țele sunt atât de mici, încât ar deveni neproductive ca lec ții de
via ță .
Dr. N: Din tot ceea ce mi-ai spus tu pân ă acum, Obidom, am sentimentul c ă deocamdat ă nu e ști
prea implicat în viitor. Cum te vezi pe tine însu ți?
S.: M ă v ăd mai mult ca pe un arheolog al timpului. Misiunile mele sunt s ă studiez oamenii și
evenimentele trecutului și prezentului. Viitorul este întunecat… secven țele neclare… nu, acum sunt
doar un arheolog al timpului.
Dr. N: Unde au început, efectiv, studiile tale în a cest domeniu?
S.: Când clasa mea era adunat ă pentru instruire la templu.
Dr. N: Câte suflete sunt în clasa ta?
S.: Suntem șase… (pauz ă și apoi adaug ă) N-am cunoscut pe nimeni înainte de a ajunge aici.
Dr. N: Obidom, vorbe ște-mi despre preg ătirea ta ini țial ă. În mod sigur acest lucru ți-e l ămurit.
S.: Am fost trimis pe planeta Galath. Este o lume f izic ă, asem ănătoare din punct de vedere
geografic cu P ământul, care a avut odat ă o civiliza ție dezvoltat ă din punct de vedere tehnic.
Galathienii puteau c ălători spre alte planete. Asta i-a și dus la distrugere. Ast ăzi nu mai exist ă forme
de via ță cu inteligen ță superioar ă pe Galath.
Dr. N: Nu în țeleg de ce ai fost trimis într-o lume moart ă.
S.: Nu e atât moart ă, cât golit ă. Când am ajuns acolo pentru preg ătire ne-am luat o form ă
transparent ă care sem ăna cu aspectul umanoid al vechilor Galathieni (râde ).
Dr. N: Poveste ște-mi despre ei.
S.: Chiar acum m ă gândeam… erau ni ște fiin țe verzi-g ălbui, foarte înalte și zvelte, p ăreau c ă nu
aveau încheieturi… aveau ochi mari, cu multe fa țete, ca ai insectelor…
Dr. N: Cum erau ca oameni?
S.: Galathienii erau de ștep ți, dar nes ăbui ți – ca și noi ceilal ți. Ajunseser ă s ă se cread ă
invincibili.
Dr. N: Dar de ce trebuia s ă merge ți acolo? Nu pierise totul?

209/226 S.: Nu în țelegi? Axele lor de timp exist ă înc ă. Noi suntem aici pentru a exersa intersectarea cu
vechea istorie a acestui loc. Este un fel de lume e xotic ă, cu platforme spa țiale care înconjoar ă înc ă
planeta. Pe sol sunt sfere imense de locuit care su nt goale acum și se d ărâm ă…. În vechile lor s ăli de
curs cresc plante, ruinele vestigiilor acestei civi liza ții dezvoltate cândva se risipesc acum…
Dr. N: Ce face ți voi, tu și cei cinci colegi ai t ăi, Obidom?
S.: Radiem energie și plutim prin coridoarele trecutului lor. Unul dint re profesori ne ajut ă s ă ne
adapt ăm vibra țiile, pentru a ne intersecta cu anumite perioade al e istoriei Galathienilor. Totul se
face pe fragmente, din cauza lipsei noastre de pric epere, dar unele scene ale puterii lor sunt pline d e
via ță .
Dr. N: Deci, nimic din trecut nu se pierde cu adev ărat.
S.: Nu, de și Galathienii nu mai exist ă, într-un sens tot ceea ce au f ăcut ei exist ă înc ă,
victoriile… declinul lor… le putem studia gre șelile. Putem reconstitui oameni care la un moment d at
stau de vorb ă… ce gândeau înainte de a fi cuceri ți de o alt ă ras ă și asimila ți de civiliza ția acesteia.
Galathienii aveau o limb ă muzical ă, care plute ște în jurul navelor lor distruse și de-a lungul str ăzilor
pustii.
Dr. N: Care este țelul t ău final, Obidom?
S.: Când voi deveni cu adev ărat preg ătit voi fi consilierul planificatorilor care doresc s ă
proiecteze anumite situa ții pentru oameni… Îi voi ajuta pe cercet ătorii din bibliotec ă… voi ajuta la
coordonarea alegerilor din sfera vie ții (de exemplu, Inelul) – acest gen de lucruri.
Dr. N: Obidom, am o întrebare personal ă pentru tine. Dac ă a ș fi un suflet și a ș avea ceva timp
în perioada dintre vie ți, m-a ș putea întoarce în scene din trecut, pentru a tr ăi în ora șul meu ca b ăiat,
să m ă v ăd cu familia și cu prietenii? Nu m ă refer la re-crearea tuturor acestor lucruri în lum ea
spiritelor, ci la revenirea, efectiv ă, înapoi pe P ământ într-o stare f ără trup, a șa cum ai f ăcut tu pe
Galath?
S.: (zâmbe ște) Sigur… De și ai avea nevoie de ajutorul unui profesor talentat înainte de a putea
face tu însu ți asta. Nu te a ștepta s ă dregi ceva și s ă schimbi originalul, (sardonic) Nu uita c ă ai fi
doar o fantom ă.

Liberul arbitru
La una dintre conferin țele mele din Vancouver, B.C, o femeie distrus ă de durere s-a ridicat și a
strigat tare: „Voi, guru ai New Age, ne spune ți pe de o parte c ă avem libertate de voin ță în a alege
noi în șine în via ță și, pe de alt ă parte, c ă suntem predestina ți s ă urm ăm un anumit plan al karmei
vie ții trecute. Care e adev ărul? Nu am libertate de voin ță , pentru c ă sunt la discre ția unor for țe
asupra c ărora n-am nici un control; via ța mea e plin ă de durere”. Dup ă ce am terminat conferin ța,
m-am a șezat lâng ă ea câteva minute și am aflat c ă b ăiatul ei de nou ăsprezece ani murise de curând
într-un accident de motociclet ă.
Oamenii cred c ă ideea de liber arbitru se opune aceleia de destin. Ei nu- și dau scama c ă soarta
reprezint ă suma faptelor noastre de-a lungul a mii de ani, di ntr-o mul țime de încarn ări. În toate
aceste vie ți ne-am bucurat de libertate de alegere. Via ța noastr ă actual ă însumeaz ă toate
experien țele noastre trecute, pl ăcute sau nepl ăcute, a șa c ă suntem produsul alegerilor noastre
anterioare. Ad ăuga ți asta la faptul c ă e posibil ca noi s ă ne fi pus deliberat în anumite situa ții, pentru
a verifica în ce fel vom reac ționa la evenimentele din via ța actual ă, lucru care nu e perceput de
mintea con știent ă. Acest lucru implic ă, de asemenea, alegeri personale. Tr ăim într-un anumit trup
din multe motive. Tân ărul motociclist, cu acceptul mamei sale, iubea vite za și tr ăia pentru
adrenalina pe care i-o d ădea o via ță periculoas ă.
Cum ultima sec țiune dedicat ă timpului a deschis discu ția despre probabilit ăț ile și posibilit ăț ile
viitoare, este oportun s ă examin ăm mai îndeaproape ramifica țiile conceptului de liber arbitru.
Reîncarnarea n-ar însemna nimic dac ă toat ă via ța ar fi predestinat ă, în afirma țiile mele despre
axele timpului am sugerat ideea c ă viitorul poate exista în multe realit ăț i. Oamenii care au
premoni ții despre viitor se pot în șela sau nu. Dac ă cineva se vede ca fiind ucis într-un anumit

210/226 moment și într-un anumit loc și asta nu se întâmpl ă, cauzalitatea poten țial ă ar putea însemna c ă
premoni ția sa a fost numai cea mai cumplit ă dintre alternativele posibile.
Un argument în favoarea ideii c ă determinismul este opus liberului arbitru este ace la c ă Sursa,
sau un grup de divinit ăț i secundare, sunt responsabile de faptul c ă P ământul e populat cu oameni
care sufer ă de boli, durere, foame și de fric ă. Tr ăim într-o lume în care se produc cutremure,
uragane, inunda ții, incendii și alte dezastre naturale asupra c ărora nu avem nici un control. Am spus
adesea c ă P ământul este considerat de c ătre suflete drept o școal ă foarte grea. Marea lec ție a
Pământului const ă în aceea de a înfrânge for țele distructive, atât planetare, cât și individuale, din
via ță , de a ie și înt ărit din acest efort și de a merge mai departe.
În mare m ăsur ă, venim echipa ți cu ceea ce ne trebuie pentru a avea grij ă de noi. Uneori karma
poate p ărea punitiv ă, dar exist ă dreptate și echilibru, pe care, în durerea noastr ă, s-ar putea s ă nu le
recunoa ștem. Frica apare atunci când ne separ ăm de puterea noastr ă spiritual ă. Am știut de multe
dintre încerc ările acestei vie ți dinainte și le-am ales din motive întemeiate. Accidentele în care sunt
implicate trupurile noastre nu sunt considerate înt âmpl ătoare de c ătre suflete, dup ă cum am încercat
să v ă ar ăt în multe exemple, cum ar fi și cazul 62 cu femeia din Amarillo care a fost împu șcat ă.
Simpla voin ță a adev ăratului nostru Sine are puterea de a se opune sl ăbiciunii caracterului propriu,
mai ales în împrejur ări potrivnice. Avem libertatea de ne reface vie țile dup ă orice catastrof ă, dac ă
dorim s ă ne asum ăm aceast ă r ăspundere.
Mai important ă decât evenimentele care ne încearc ă în via ță este reac ția noastr ă la acestea și
cum proced ăm în fa ța consecin țelor lor. Acesta este motivul primordial al amnezic i con știente. Am
ar ătat c ă sufletului nu i se prezint ă, de obicei, toate alternativele evenimentelor prob abile din via ța
viitoare. Exist ă motive întemeiate pentru aceast ă practic ă, în ciuda reamintirii spirituale spontane pe
care o au unii oameni. Amnezia d ă libertate voin ței noastre și auto-determin ării, f ără constrângerile
generate de frânturile incon știente ale amintirilor referitoare la ceea ce am v ăzut în camera
ecranelor. Scenele din via ța noastr ă viitoare care ne sunt prezentate sunt selective, î n schimb, dup ă
ce via ța se va fi încheiat, vom avea posibilitatea s ă revedem toate alternativele importante, dup ă
cum au ar ătat cazurile mele. Am un exemplu scurt, dar foarte sugestiv referitor la liberul arbitru,
care arat ă c ă sufletele, chiar și cele discarnate, pot fi surprinse de o decizie ne a șteptat ă putând
schimba rezultatul probabil din via ță .
Am avut un client care a fost ucis în b ătălia de la Gettysburg, din 1863, pe când era un proa sp ăt
soldat al Uniunii. Numele lui era John și tr ăia într-o mic ă a șezare de lâng ă Gettysburg. De și avea
doar șaisprezece ani, John și iubita lui, Rose, începuser ă s ă-și fac ă planuri de c ăsătorie. S-a l ăsat
seara de dinaintea acelei b ătălii ce a durat trei zile; un ofi țer unionist a sosit prin p ărțile în care
locuia John, c ăutând un tân ăr neînrolat, care știa s ă c ălăreasc ă bine, pentru a livra ni ște pachete și
mesaje. John nu avea de gând s ă se înroleze, din cauz ă c ă era prea tân ăr, iar mama sa avea nevoie
de el la ferm ă. Ofi țerul unionist l-a g ăsit îns ă pe John și i-a explicat în grab ă situa ția presant ă,
promi țându-i c ă se va putea întoarce la via ța civil ă imediat dup ă b ătălie. John știa s ă c ălăreasc ă bine
și a acceptat f ără s ă se gândeasc ă prea mult, pentru c ă: „Nu vroiam s ă pierd ocazia unei mari
aventuri”. A trebuit s ă plece imediat, f ără sa și ia r ămas bun de la nimeni. În urm ătoarea zi a fost
omorât.
De și plutea deasupra trupului s ău, lui John nu îi venea s ă cread ă c ă se vedea pe el însu și z ăcând
mort pe p ământ. Când s-a întors în grupul s ău de suflete, John s-a întâlnit cu Rose – acea part e din
esen ța ei pe care aceasta nu o luase pe P ământ. În momentul în care ca l-a v ăzut pe John, a strigat:
„De ce te-ai întors a șa de repede? Trebuia s ă ne c ăsătorim!”. Aceste suflete din grupul s ău și-au dat
seama imediat c ă John alesese brusc un drum care se ab ătea de la via ța lui probabil ă. Chiar și a șa
îns ă, fiecare drum are avantajele sale karmice, dup ă cum a fost cazul scurtei experien țe a lui John
din armat ă.
L-am întrebat pe acest client dac ă în camera ecranelor i se ar ătaser ă secven țe din ceea ce avea
să se întâmple la Gettysburg. Mi-a r ăspuns: „Nu, am acceptat ceea ce mi-au prezentat, st rict eveni-
mentele de pân ă la vârsta de șaisprezece ani, deoarece știam c ă aveau motive întemeiate pentru a-mi
revela numai ceea ce trebuia s ă știu înaintea acelei vie ți. Am încredere în decizia ghizilor mei.”

211/226 Așadar, lui John, tân ărul soldat, nu i se ar ătase posibilitatea mor ții la Gettysburg și acest lucru este
tipic în astfel de cazuri. Și totu și, ce ar fi de spus despre acele cazuri în care o m oarte prematur ă are
o probabilitate atât de mare în via ță , încât planificatorii sunt nevoi ți s ă ne dea ocazia de a ne oferi
voluntari s ă ne reîncarn ăm în acele corpuri, ca o chestiune de avantaj perso nal al acestei experien țe?
Cunosc speciali ști în regresie ce au avut numeroase cazuri de sufle te eroice care s-au oferit s ă
participe voluntar la holocaustul nazist. Și eu am avut. Poate din aceast ă cauz ă atât de multe suflete
din lag ărele mor ții tr ăiesc acum noi vie ți în America. Exist ă op țiuni pentru orice tip de dezastru.
Pentru cele foarte rele, sufletele se preg ătesc câteodat ă pentru ceea ce îi a șteapt ă, asistând la ni ște
repeti ții înainte de via ță , dup ă cum reiese din afirma țiile acestui client:

Îmi amintesc c ă treceam pe lâng ă un grup mare de suflete dintr-o clas ă de preg ătire; erau
adunate într-un loc asem ănător unui amfiteatru. Ascultau un vorbitor care le v orbea despre
valoarea vie ții, chiar dac ă ei urmau s ă mearg ă pe P ământ pentru pu țin timp. Se oferiser ă voluntari
să participe la un dezastru în care urma s ă fie omorâ ți. Li s-a spus s ă fie preg ăti ți din punct de
vedere mental și s ă profite cât mai mult de timpul pe care îl aveau da c ă doreau ca vie țile lor
urm ătoare s ă fie mai lungi.

Cazul 64
Acesta este un caz de eutanasie, ce implic ă un subiect pe nume Sandy. Ea mi-a dat înc ă un
exemplu al unei situa ții în care scena mor ții fusese ar ătat ă protagoni știlor unei vie ți viitoare. Cum se
întâmpl ă adesea cu sufletele care trebuie s ă asiste la moartea lor înainte de a- și începe via ța, faptul
că se ofer ă voluntar face parte din contract. În timpul interv iului preliminar am aflat c ă Sandy
fusese foarte strâns legat ă de fratele ci, Keith, și c ă f ăceau parte dintr-o familie numeroas ă. Ca și
sora sa mai mare, ea avusese grij ă de el ca o mam ă, pân ă ce au crescut mari. Keith era un exaltat și
în adolescen ță dusese o existen ță plin ă de riscuri, conducând ma șini rapide și intrând în tot felul de
conflicte cu legea. A șa cum mi-a relatat subiectul meu, Keith tr ăia ca și cum și-ar fi dorit s ă moar ă.
Mi-a mai spus c ă fratele ei f ăcuse mult r ău unora, de-a lungul anilor, cu felul s ău de a tr ăi
nestatornic, dar c ă avea o inim ă bun ă și pofta lui de a tr ăi intens fiecare zi era contagioas ă.
Sandy a avut mereu premoni ția c ă fratele ei avea s ă moar ă tân ăr. La vârsta de dou ăzeci și șapte
de ani, Keith a fost diagnosticat cu scleroz ă amiotrofic ă lateral ă (ASL) și a murit doi ani mai târziu.
ASL este o boal ă degenerativ ă a mi șcărilor motorii care duce în câ țiva ani la atrofia mu șchilor. Spre
sfâr șit, mul ți pacien ți trebuie conecta ți la aparate de respira ție artificial ă și li se fac doze mari de
morfin ă pentru a le atenua durerile agoniei.
Când Sandy a ajuns la grupul ei de suflete în timpu l ședin ței noastre, am descoperit c ă fratele și
sora erau suflete tovar ăș i. Keith era aventurierul grupului lor și cu multe secole înainte fusese destul
de nep ăsător fa ță de sentimentele celorlal ți. Consultându-se cu ghidul lui și cu membrii din grup,
Keith a recunoscut c ă era esen țial s ă înve țe umilin ța, pentru a putea progresa. Fiind un suflet
curajos, Keith a cerut o singur ă via ță unde s ă i se dea o încercare grea, spre a dobândi umilin ța și nu
ca aceast ă lec ție s ă se desf ăș oare pe durata mai multor vie ți. A fost avertizat c ă vie țile accelerate pot
fi foarte dure. Keith a spus c ă era preg ătit. A fost mult ă triste țe în Inel când s-a descoperit c ă el
trebuia s ă se ofere voluntar pentru un trup atletic ce urma s ă fie imobilizat de ASL. Sandy a spus c ă
a existat un punct în camera de alegere a vie ții unde fratele ei aproape c ă a dat înapoi. Voi prelua
povestirea ei din acest moment al întrevederii noas tre.

Dr. N: Spune-mi, te rog, cât mai multe despre reac ția lui Keith la trupul care i se oferea.
S.: (cu gravitate) I s-a ar ătat ce era mai r ău – corpul s ău înainte și dup ă atacul bolii. Cum îi va fi
luat ă independen ța și va ajunge dependent de noi. Nu i s-a ascuns nimic . Keith a v ăzut c ă la
începutul bolii îi va fi mil ă de el, va avea remu șcări, iar apoi va sim ți o teribil ă furie, dar c ă dac ă va
lupta, va înv ăț a din aceast ă încercare.
Dr. N: (deplasându-m ă din timpul actual spre lumea spiritelor, cu Sandy) Și a înv ăț at?

212/226 S.: O, da. Spre sfâr șit, Keith a devenit calm, a acceptat și a apreciat ceea ce am f ăcut noi pentru
el.
Dr. N: Ar fi ceva ce ai vrea s ă explici despre cum s-a preg ătit Keith pentru aceast ă via ță cu
tine?
S.: (dup ă o lung ă pauz ă, fa ța clientei mele ia o expresie de încuviin țare) î ți voi spune. Va fi
bine s ă vorbesc despre aceasta… Nu am mai spus nim ănui pân ă acum (începe s ă plâng ă, dar eu
continuu, f ără s ă-mi abat aten ția de la ca).
Dr. N: Nu trebuie s ă facem asta dac ă e prea dureros.
S.: Ba nu, vreau (respir ă adânc). Pe când ne preg ăteam s ă venim în aceast ă via ță , urma s ă fiu
copilul cel mai mare din familia noastr ă, a șa c ă am sosit prima. Am avut o lung ă discu ție chiar
înainte s ă plec pe P ământ. Keith a spus c ă era preg ătit s ă sufere, dar când ajungea la punctul unde el
era total incapabil – când nu mai putea suporta – e u urma s ă închid sistemul care îl mai ținea în via ță
și s ă-l eliberez.
Dr. N: Urma s ă face ți acest lucru într-un spital?
S.: A șa am aranjat în lumea spiritelor, dar atunci când a venit momentul, slav ă Domnului, a
fost trimis acas ă în ultimele șapte s ăpt ămâni și asta ne-a u șurat planul.
Dr. N: Din cauza durerii? Trebuie s ă fi avut calmante.
S.: Numai morfina mai e de folos în cazul acesta. O ricum, ultimele șapte s ăpt ămâni au fost
îngrozitoare, cu tot sistemul de respirat și cu toate calmantele. Pl ămânii lui erau atât de afecta ți,
încât spre sfâr șit nici nu mai putea s ă se mi ște sau s ă vorbeasc ă.
Dr. N: În țeleg. Vorbe ște-mi despre planul pe care l-a ți f ăcut, tu și Keith, în lumea spiritelor,
înainte ca vie țile voastre s ă înceap ă.
S.: (ofteaz ă) Am început s ă repet ăm creând un pat și sistemul de între ținere a vie ții pe care
Keith îl v ăzuse în camera ecranelor. Avea în minte fiecare det aliu. Apoi am exersat pu țin, pentru c ă
am crezut c ă va trebui s ă-i p ăcălesc pe doctori și pe asistente. Am lucrat cu acel sistem și am studiat
simptomele bolii lui. Ne opream Ia semnalele pe car e el urma s ă mi le dea, ca s ă-mi arate c ă era
preg ătit s ă fie eliberat de suferin ță . La sfâr șit mi-a cerut s ă-i promit c ă m ă voi ține tare și c ă nu voi
lăsa nimic s ă m ă împiedice în ultimele momente. I-am promis din toa t ă inima.

Dup ă ce Sandy și-a rec ăpătat cu totul cuno știn ța, am discutat despre rolul pe care l-a avut în
moartea fratelui ei. Mi-a spus c ă sim țea un miros specific, „mirosul mor ții” din zona gâtului lui
Keith, dup ă care ca a știut c ă se apropie momentul. A ș ad ăuga c ă acest semn material al trupului nu
însemna neap ărat c ă fratele ei urma s ă moar ă imediat. Aproape f ără s ă se gândeasc ă, Sandy a șoptit
în urechea acestuia; „Keith, e ști gata s ă pleci?”. Apoi a venit semnalul prestabilit. În ace st moment
Keith a deschis și a închis ochii de trei ori în semn de „da”. Calm ă, ea a decuplat aparatele ce-l
țineau în via ță pe fratele ei. Mai târziu a venit doctorul, a g ăsit sistemul reata șat și a declarat
moartea lui Keith.
Nu s-a sim țit vinovat ă în tot restul zilei. Noaptea, pe când st ătea în pat, s-a strecurat o îndoial ă
în sufletul ei fa ță de ceea ce f ăcuse, întrebându-se dac ă procedase bine sau nu. Dup ă ce s-a zvârcolit
mult în pat, a c ăzut, în cele din urm ă, într-un somn chinuit. La pu țin timp i-a ap ărut în vis Keith.
Zâmbea cu recuno știn ță și o convingea pe Sandy c ă ceea ce f ăcuse a fost foarte bine și c ă o iube ște.
Câteva s ăpt ămâni mai târziu, când Sandy st ătea pe gânduri, a avut o viziune a fratelui ei stân d pe o
banc ă și vorbind cu „doi c ălug ări îmbr ăca ți în rasele lor”. Keith s-a întors zâmbind spre ea și a spus:
„ține-te tare acolo, surioar ă”.
Pentru un credincios devotat, via ța acestui om nu-i apar ținea lui însu și, ci lui Dumnezeu. Este
adev ărat c ă ni se dau trupurile printr-un act de crea ție divin ă, dar în ultim ă instan ță via ța fiec ăruia
depinde de el însu și. Ast ăzi, dreptul de a muri este dezb ătut pe larg și cu aprindere în mediile
juridice, mai ales în aspectele referitoare la sinu ciderea asistat ă medical a bolnavilor în faz ă
terminal ă. S-a spus c ă dac ă moartea este actul final din piesa vie ții, și noi vrem ca acesta s ă reflecte
propriile convingeri din timpul vie ții, ar trebui s ă avem acest drept, indiferent de convingerile
religioase sau morale ale unei majorit ăț i. Punctul de vedere opus arat ă c ă, dac ă via ța este un dar ce

213/226 ne-a fost încredin țat, avem anumite îndatoriri morale, indiferent de s entimentele noastre. Știind cum
aleg sufletele noastre via ța, având libertate de voin ță pentru a face schimb ări în timpul acesteia, cred
cu t ărie c ă avem dreptul de a ne alege moartea când nu ne-a ma i r ămas nici o calitate proprie vie ții
și când posibilitatea îns ănăto șirii nu mai exist ă. Nu e inten ționat ă prelungirea degrad ării umanit ăț ii
noastre. Urm ătorul caz ne d ă o reprezentare mai conven țional ă a liberului arbitru în condi țiile unei
vie ți în plin ătatea sa.

Cazul 65
Emily era o femeie ce se apropia de cincizeci de an i care a venit s ă m ă vad ă, pentru c ă era
confuz ă în privin ța scopului ei în via ță . De-a lungul anilor în care și-a crescut copiii a lucrat ca
secretar ă cu jum ătate de norm ă. Nemul țumit ă de slujb ă, ea s-a întors la școal ă și s-a calificat ca
asistent ă medical ă în geriatrie, în timpul preg ătirii, a descoperit c ă îi pl ăcea s ă aib ă grij ă de b ătrâni,
pentru c ă erau mai înclina ți s ă vorbeasc ă despre credin ța lor. Emily fusese atras ă toat ă via ța de
aspectele spirituale. Mi-a spus c ă faptul c ă a fost educat ă de c ătre un tat ă sever, chiar crud și din
cale afar ă de credincios, o orientase spre c ăile mai pu țin structurate ale spiritualit ăț ii.
De și dobândise dreptul de a lucra ca asistent ă cu vreo doi ani înainte de întâlnirea noastr ă,
Emily nu- și practicase noua profesie, pentru c ă se îndoia cu privire la competen ța ei. Avea o
căsnicie reu șit ă, cu un so ț care o putea între ține, a șa c ă a ajuns s ă lucreze voluntar, f ără s ă fie pl ătit ă,
dar și f ără vreo constrângere sau responsabilitate.
În primele faze ale întrevederii noastre, pe m ăsur ă ce treceam rapid cu Emily prin ultima via ță ,
am descoperit c ă în cursul acesteia numele ei fusese Sora Grace, o c ălug ări ță din ordinul Surorilor
îndur ării din New England. Organiza ția monahal ă dorea ca ea s ă accepte pozi ția de Maic ă
Superioar ă, dar Emily refuza, pentru c ă avea îndoieli în ceea ce prive ște competen ța ei de a ocupa o
func ție de conducere. Într-adev ăr, o trecere în revist ă ulterioar ă în lumea spiritelor a vie ților ei
anterioare a adeverit existen ța unui model de vie ți care fuseser ă tr ăite în medii m ănăstire ști, ca
persoan ă consacrat ă. Clienta mea a remarcat: „Puteam s ă-l slujesc pe Dumnezeu, f ără s ă m ă implic
prea mult în problemele societ ăț ii din afar ă.”
Sunt întrebat adesea dac ă planificatorii ne for țeaz ă s ă accept ăm unele vie ți, din anumite
motive. Ei bine, acest caz este un bun exemplu de a ar ăta cât de indulgen ți sunt ghizii no ștri,
așteptându-ne pân ă când suntem preg ăti ți pentru marile încerc ări. În ultimii cinci sute de ani, vie țile
subiectului Emily se desf ăș uraser ă, într-o form ă sau alta, în cadrul unor ordine religioase. Se sim țea
bine cu aceste vie ți și n-ar fi dorit s ă fac ă schimb ări majore. Aceast ă comportare din trecut
reprezenta un element definitoriu pentru confuzia d in via ța ei actual ă.
Dialogul începe în acest caz cu a doua întrunire a consiliului, dup ă via ța clientei Emily ca sora
Grace, ceea ce înseamn ă c ă se preg ătea pentru via ța ei actual ă. Dac ă descop ăr c ă urmeaz ă s ă aib ă
loc o a doua întrunire a consiliului în perioada de dintre vie ți, aceasta se desf ăș oar ă, de obicei, chiar
înainte ca noi s ă mergem la Inel și știu c ă via ța ce va urma va aduce, probabil, și ocazia unei
schimb ări semnificative. Atât tipul, cât și num ărul B ătrânilor care apar în cadrul celei de-a doua
întruniri a consiliului depind de felurile de vie ți și de trupuri care vor fi prezentate.

Dr. N: Când te afli la aceast ă a doua întrunire a consiliului, te întâlne ști cu aceia și B ătrâni ca și
prima dat ă?
S.: Nu, apar numai doi – pre ședintele consiliului meu și un membru ce pare s ă aib ă un interes
special fa ță de ceea ce mi se va oferi în via ța mea viitoare.
Dr. N: Bun, de vreme ce am discutat deja despre pri ma ta înf ăț ișare înaintea consiliului care a
urmat vie ții tale ca Sora Grace, explic ă-mi acum doar ce se petrece înainte s ă te duci la locul menit
alegerii vie ții.
S.: Vor s ă știe dac ă am reflectat în ultimii 500 de ani asupra a ceea c e înseamn ă s ă mergi pe
acest drum și dac ă sunt gata s ă tr ăiesc în vâltoarea societ ăț ii.
Dr. N: S-ar fi sup ărat dac ă te-ai fi întors din nou la o via ță religioas ă?

214/226 S.: Nu, sunt prea în țelep ți. Ar fi în țeles c ă,pur și simplu,nu sunt înc ă preg ătit ă pentru altceva.
Sunt foarte buni cu mine. Mi se reaminte ște c ă auto-disciplina și credin ța mea sunt de admirat și c ă
am înv ăț at multe, dar c ă prea mult ă repetare a acelora și vie ți m ă poate ține pe loc.
Dr. N: Înaintea acestor cinci sute de ani – deci, î nainte de toate aceste vie ți religioase, ți-ai
asumat multe riscuri?
S.: (râde) Am fost pe o cale total diferit ă, mult ă vreme. Am f ăcut excese… s ă spunem c ă
celibatul nu era una dintre priorit ăț ile mele.
Dr. N: Deci, dup ă ce ai fost Sora Grace, era timpul s ă vin ă urm ătoarea serie de alegeri de via ță ,
cumva o cale de mijloc, spre a- ți echilibra existen ța pe P ământ?
S.: Da, și le spun c ă sunt gata pentru schimbare.

Not ă: Felul în care fac tranzi ția la întrunirile consiliului a fost discutat în ca pitolul 6. În acest
caz, înaintez spre scenele petrecute în camera de a legere a vie ții, pentru a ob ține un cadru terapeutic
mai bun pentru a o ajuta pe Emily. Ceea ce urmeaz ă reprezint ă o parte din reîncadrarea cognitiv ă pe
care am folosit-o, începând cu deschiderea și identificarea conflictelor personale. Inten ția mea este
ca subiectul pe care-l hipnotizez în acest caz s ă recunoasc ă ocazia pe care planificatorii ei spirituali
i-au oferit-o, aceea de a înainta spre noi experien țe cu o con știin ță de sine mai mare.

Dr. N: Acum suntem în locul în care vezi trupul lui Emily – corpul t ău actual – pentru prima
dat ă. E ști singur ă sau cu cineva?
S.: Este cu mine acel al doilea membru al consiliul ui și mai simt prezen ța cuiva… pe care nu îl
pot vedea (probabil un Maestru al timpului coordona tor).
Dr. N: (dup ă ce discut ăm pu țin despre alte posibilit ăț i de alegere) De ce e ști atras ă de trupul lui
Emily?
S.: Intru într-un ecran, pentru a sim ți lungimile de und ă ale acestui creier… și cum se împletesc
vibra țiile noastre reciproce. Este o împletire bun ă… Între noi… talentele și sensibilitatea ei sunt
foarte compatibile cu mine.
Dr. N: (revenind) A șadar, ai în țeles c ă planificatorii î ți doresc numai binele.
S.: O, da.
Dr. N: Ce anume î ți apare ca fiind aspectul cel mai semnificativ al v ie ții tale viitoare ca Emily?
S.: (pauz ă lung ă) îmi este greu s ă r ăspund. V ăd ce conflicte are ea – sunt și ale mele; e sfâ șiat ă
între a face un lucru și a dori un alt fel de carier ă. Nu prea m ă v ăd ca asistent ă.
Dr. N: De vreme ce acum e ști asistent ă, poate c ă ți s-a ar ătat mai mult, dar în acest moment
amintirea spiritual ă a acestor detalii nu- ți este revelat ă pentru c ă planificatorii nu vor ca ea s ă
interfereze cu liberul t ău arbitru, în sensul de a- ți influen ța hot ărârea la o r ăscruce atât de
important ă.
S.: Poate, nu sunt sigur ă, (pauz ă) Ah,… nu trebuie s ă ni se arate ocupa țiile… se pot vedea…
st ările suflete ști… atitudinile și sentimentele în diferite momente din sfera vie ții cu un anumit trup.
Dr. N: Bine, vreau ca acum s ă tr ăie ști sentimentele trupului pe care-l ocupi și s ă-mi spui cum
po ți s ă te dezvol ți ca persoan ă.
S.: (o alt ă pauz ă lung ă) Educând oamenii.
Dr. N: Și ce-ți spune acest lucru?
S.: (se gânde ște, dar nu r ăspunde)
Dr. N: Și în sfera alegerii vie ții, crezi c ă modul în care o cuno ști acum pe Emily ți-e suficient
pentru a accepta aceast ă persoan ă și a continua aducându- ți contribu ția la via ță ?
S.: Da.

În acest punct al ședin ței noastre, Emily a con știentizat c ă au existat anumite elemente de
sincronicitate în trecerea în revist ă a acestor evenimente trecute din Inel și c ă decizia de a- și
schimba via ța era la latitudinea ei. Unele incursiuni în Inel n e dau mai multe detalii despre o via ță
viitoare decât altele. Emily a v ăzut c ă nu din întâmplare a fost desemnat ă s ă creasc ă într-un mediu

215/226 peste m ăsur ă de strict și de religios; astfel, s-a îndep ărtat de modelele vechi și serioase de
comportament, orientându-se spre noi moduri de gând ire. Ea a v ăzut c ă libertatea de a face noi
alegeri și de a se bizui pe sentimentele ei de curaj i-au pe rmis s ă-și asume aceste c ăut ări.
Nesiguran ța în via ță este adesea o prelungire a modelelor și obsesiilor din via ța anterioar ă.
Vechea team ă interioar ă a subiectului Emily de a nu accepta pozi ții de r ăspundere din cadrul
bisericii, pentru c ă nu se sim țea destul de bun ă, a ie șit iar la suprafa ță în via ța ei profesional ă de azi.
De și i se deschidea larg u șa spre domeniul medicinii, Emily r ămânea confuz ă. De ce i se p ărea atât
o decizie corect ă, cât și una gre șit ă în acela și timp? Emily se împotmolise în planurile ei de a a vea o
via ță al c ărei curs s ă urmeze calea de mijloc, ca o îndreptare a celor an terioare, încercând s ă treac ă
peste îndoielile sale incon știente despre ea îns ăș i, ce atinseser ă punctul culminant în ultima sa via ță
ca Sora Grace.
Ea mai pu țin de șase luni de la întâlnirea noastr ă, am primit o scrisoare de la Emily, în care îmi
relata c ă se angajase la un azil și c ă îi pl ăcea ceea ce f ăcea. Era un azil în care se dorea ca asistentele
să nu se dea înapoi de la a oferi și ajutor spiritual pacien ților ce se sim țeau neajutora ți, singuri și
lăsa ți prad ă depresiei. Emily scria c ă se sim țea împlinit ă din punct de vedere spiritual. Nu merit prea
multe laude pentru lumina aruncat ă asupra acestei situa ții deoarece Emily î și începuse deja
căut ările, înainte de întrevederea noastr ă. Avea doar nevoie de un imbold de a merge mai depa rte.
Ast ăzi, apropiindu-se de cincizeci de ani, s-a eliberat .
Acest caz nu este prezentat pentru a se denigra în vreun fel religia tradi țional ă sau ordinele
religioase, insinuându-se c ă sufletul subiectului Emily și-ar fi irosit cumva cinci sute de ani de
încarn ări în roluri de preo ți și de c ălug ări țe. Au fost ani folositori, care au ac ționat asupra voca ției ei
spirituale. Azi, acelea și țeluri sunt împlinite pe un alt drum. Schimbarea est e un semn distinctiv al
karmei, prin folosirea liberului arbitru în croirea unui drum de îndreptare prin situa ții nefamiliare.
Căutarea a ceea ce suntem cu adev ărat înseamn ă s ă intr ăm în contact cu propriul sine (eul nostru
interior) și s ă aducem pasiune și sens în ceea ce facem în via ță .

Sufletele tinerilor

Pierderea unui copil
Inelul reprezint ă un ciclu al vie ții, mor ții și al rena șterii. Copiii joac ă un rol vital pentru
regenerarea vie ților sufletelor. Care sunt implica țiile spirituale când acest organism care
func ționeaz ă pe deplin moare înainte s ă fi început s ă tr ăiasc ă? Am primit scrisori de la p ărin ți
îndurera ți care m-au întrebat despre sensul mor ții premature a copiilor lor; e greu de r ăspuns la
asemenea scrisori. Aceia dintre noi care n-au trecu t prin agonia pierderii unui copil nu pot decât s ă-
și imagineze durerea suferit ă de ace ști p ărin ți. Unii dintre cei care au pierdut un copil îmbr ăț ișeaz ă
concluzia eronat ă c ă groaznica lor pierdere este cauzat ă de o datorie karmic ă pe care trebuie s-o
pl ăteasc ă pentru a r ăscump ăra vreun abuz împotriva copiilor s ăvâr șit într-o via ță trecut ă.
Dac ă respectivul copil care a trecut în nefiin ță era cel pu țin la vârsta adolescen ței, moartea sa
are mai pu țin de-a face cu p ărintele, fiind mai degrab ă legat ă de propria sa persoan ă. Mai mult,
chiar dac ă moartea copilului are leg ătur ă cu karma p ărintelui s ău, aceasta nu înseamn ă neap ărat c ă
respectivul p ărinte s-a purtat r ău cu copiii într-o via ță anterioar ă. Aceast ă lec ție ar putea fi foarte
bine rezultatul altor elemente sau ac țiuni indirecte. Unul dintre clien ții care a venit s ă m ă vad ă la
vreun an dup ă ce murise fiica sa în vârst ă de opt ani mi-a relatat în timpul ședin ței noastre urm ă-
toarea istorie:

Eram o femeie bogat ă în Londra secolului nou ăsprezece. Nu d ădeam prea mult ă aten ție
suferin țelor copiilor str ăzii din jurul re ședin ței mele din ora ș. Pur și simplu, nu m ă interesa
soarta lor, pentru c ă nu erau copiii mei, iar din punctul meu de vedere, soarta lor c ădea
exclusiv în responsabilitatea p ărin ților lor și nu avea nimic de-a face cu mine. De și aveam

216/226 destui bani pentru a finan ța un orfelinat și o cas ă pentru tinerele mame, amândou ă aflate în
vecin ătate, și știam c ă aceste institu ții se zb ăteau la limita suportabilului, n-am f ăcut-o. În
perioada de dintre vie ți am hot ărât s ă-mi corectez acest mod superficial de a vedea lucru rile.
Am fost de acord s ă tr ăiesc pierderea propriului meu copil. Doamne, e o du rere imens ă, dar
am înv ăț at ce înseamn ă compasiunea.

Informa țiile referitoare la mortalitatea infantil ă mi-au parvenit în cursul anilor de la mai multe
mame care aveau remu șcări cu privire la copiii lor nen ăscu ți pe care-i pierduser ă, atât prin avor-
turile pe care le f ăcuser ă, cât și prin neglijen ță . V ă rog s ă re ține ți c ă motivele karmice din spatele
fiec ărei rela ții p ărinte – copil sunt proprii respectivelor raporturi. Inten ția mea e aceea de a oferi citi-
torului unele interpret ări generale referitoare la copii, informa ții care mi-au parvenit din relat ările
multor subiec ți.
Voi începe afirmând c ă nu am avut niciodat ă vreun caz în care sufletul s ă se fi al ăturat
fetusului în primul trimestru al sarcinii. Motivul pentru care sufletele nu î și încep fuziunea com-
plex ă cu fetusul în primele trei luni este acela c ă fetusul nu are suficient țesut cerebral în aceast ă
faz ă, pentru ca sufletele s ă poat ă lucra. Am o prieten ă apropiat ă care este asistent ă la sec ția de gine-
cologie a unui spital important din Oregon. Când m- a auzit f ăcând afirma ția de mai sus la un post
de radio mi-a dat un telefon și mi-a spus: „Michael, de ce nu-i la și pe ace ști micu ți s ă aib ă suflet?”.
Era în mod evident sup ărat ă pe mine, pentru c ă încercasem s ă explic care dintre copiii nen ăscu ți
aveau un suflet și care nu. Am început s ă-i spun câte ceva despre faptul c ă nu eu sunt cel care
stabile ște regulile și c ă nu am nici o vin ă, fiind doar un mesager al acestor gânduri. Am impr esia c ă
aceast ă persoan ă care lucreaz ă cu bebelu șii și care a v ăzut mul ți care n-au supravie țuit credea c ă,
înc ă din momentul conceperii, fetusul are un suflet.
I-am precizat prietenei mele c ă exist ă o con știin ță universal ă ce înconjoar ă cu dragoste to ți
copiii nen ăscu ți. For ța creativ ă a existen ței nu e niciodat ă separat ă de nici o form ă a energiei
însufle țite. Un fetus poate fi viu, în calitate de entitate individual ă, f ără s ă aib ă înc ă o identitate
sufleteasc ă nemuritoare. Dac ă o mam ă î și avorteaz ă copilul în primul trimestru al sarcinii, exist ă, cu
siguran ță , ni ște for țe spirituale iubitoare prin preajm ă, care o consoleaz ă pe mam ă și îi
supravegheaz ă copilul. Mi s-a relatat c ă și în cazurile în care e vorba de neglijen țe și avorturi
provocate între lunile a patra și a noua ale sarcinii sufletele sunt acolo pentru a ajuta atât mama, cât
și copilul într-un mod direct, prin energia lor. Suf letele cunosc dinainte ce probabilit ăț i exist ă ca un
copil s ă ajung ă s ă se nasc ă.
De exemplu, dac ă o femeie îns ărcinat ă pierde copilul, din cauz ă c ă a c ăzut pe sc ări, s ă zicem în
luna a șaptea, acest fapt nu a fost predeterminat în mod ab solut. Exist ă și posibilitatea ca exact în
acea zi și în acel moment ea s ă decid ă s ă nu mai coboare acea scar ă. Cu toate c ă, dac ă o fat ă tân ără,
nem ăritat ă, r ămâne îns ărcinat ă și decide s ă fac ă avort, pentru c ă nu-și dore ște copilul, exist ă șanse
mari ca acest eveniment s ă fi fost cotat cu o probabilitate semnificativ ă de alegere. Aceste dou ă
moduri de interpretare a cauzalit ăț ii sunt, f ără îndoial ă, ipotetice. Totu și, cunoa ștem dinainte multe
scenarii ale evenimentelor majore din via ța noastr ă atunci când alegem anumite trupuri în Inelul
Destinului. Toate au implica ții karmice și un scop pentru noi.
Sufletele nu se al ătur ă în mod aleatoriu anumitor copii. Atunci când o mam ă î și pierde copilul,
indiferent din ce motiv, am descoperit c ă sor ții sunt destul de mari ca sufletul acestuia s ă se întoarc ă
mai târziu, într-un alt copil al aceleia și mame. Dac ă acea mam ă nu poart ă deja un alt copil în
pântece, sufletul se poate întoarce la un alt membr u apropiat al familiei, pentru c ă, de fapt, asta a și
fost inten ția ini țial ă. Când o via ță este scurt ă, sufletele le numesc „intermezzo” și aceste vie ți au și
pentru p ărinte un scop. Iat ă un exemplu în acest sens:

M-am al ăturat unui fetus aflat în luna a patra, pentru o vi a ță de numai trei luni. În acest
timp, mama mea avea nevoie s ă simt ă energia sufletului meu, pentru a în țelege c ă a da și a
pierde o via ță este ceva foarte profund. Nu am vrut s ă las ca triste țea cauzat ă de pierderea
mea s ă o descurajeze s ă încerce din nou. Noi am știut c ă acest fetus nu va ajunge s ă se nasc ă,

217/226 dar era foarte probabil ca dup ă mine s ă urmeze un al doilea copil și îmi doream aceast ă
colaborare cu ea. Nu și-a dat seama c ă fusesem cândva b ăiatul ei și c ă acum sunt fiica sa. M-
am gândit c ă-i puteam îndulci am ărăciunea și durerea trimi țându-i gânduri de consolare în
lini ștea nop ților dintre cele dou ă sarcini ale sale.

Dup ă cum am men ționat și în sec țiunea dedicat ă sufletelor pereche din capitolul 7, atunci când
nou-n ăscu ții și copiii mici mor, sufletele lor, de obicei, nu se ridic ă singure în lumea spiritelor.
Ghizii personali, sufletele care au grij ă de tineri, sau un membru al grupului de suflete al copilului
sunt implica ți în întâmpinarea acestor suflete chiar de la nivel ul P ământului. Dac ă un p ărinte este
omorât în acela și timp cu copilul s ău mic, ei r ămân împreun ă, dup ă cum se poate vedea din
urm ătorul caz:

Dup ă ce fiul meu și cu mine am fost omorâ ți de bandit (în Suedia anului 1842), îl
consolam în timp ce ne ridicam împreun ă. La început, el fiind toarte tân ăr, era dezorientat și
confuz. Îl țineam strâns și-i spuneam cât de mult îl iubeam și c ă urma s ă ne ducem acas ă. Ne
ridicam împreun ă și-i spuneam c ă în curând vom fi întâmpina ți de prietenii no ștri, apoi ne vom
desp ărți pentru un timp, înainte de a ne reuni din nou.

Colaborarea sufletelor cu noile trupuri
Cred c ă e potrivit s ă închei șirul cazurilor pe care le-am oferit cititorului în aceast ă carte cu un
caz ce prezint ă procesul prin care un suflet se al ătur ă unui copil nen ăscut. Sufletul este gata acum s ă
se angajeze în aventura unei noi reîncarn ări, cu speran țele și a ștept ările unui alt rol în via ță .
Colaborarea dintre mentalul fizic și cel eteric care înso țesc întreaga fiin ță uman ă în lume poate fi
ușoar ă sau dificil ă în primele etape de adaptare, ale copil ăriei. Chiar și astfel, ceea ce conteaz ă cel
mai mult este rezultatul final și felul în care ne-am terminat c ălătoria.
În timpul vie ții noastre, sufletul și trupul sunt atât de strâns îmbinate, încât dualit atea expresiei
acestora ne poate încurca pân ă la a nu mai ști cine suntem cu adev ărat. Complexitatea acestei uniuni
dintre corp și suflet reprezint ă o alian ță de dezvoltare evolutiv ă îndelungat ă, care începe probabil
chiar din Pleistocenul târziu, când umanoizii de pe aceast ă planet ă au fost pentru prima dat ă
considera ți potrivi ți pentru colonizarea cu suflete. Cele mai vechi div iziuni ale creierului nostru
modem r ămân înc ă valabile, ca mecanisme de supravie țuire. Unii oameni, cum ar fi și sufletul
Kliday din cazul 36, admit c ă au atins zonele primitive ale creierului când au i ntrat într-un fetus.
Acestea sunt zonele care ne controleaz ă reac țiile organice, fizice, care sunt mai curând instinc tuale
și emo ționale decât intelectuale. Unii dintre clien ții mei au spus c ă unele creiere cu care s-au unit
păreau mai primitive decât altele.
Ego-ul a fost definit ca Sinele, conceput ca substa n ță spiritual ă peste care este suprapus ă
experien ța. Aceast ă via ță psihic ă ar defini sufletul, dar constituie un fel de ego r emis creierului care
experimenteaz ă lumea exterioar ă prin sim țurile care guverneaz ă ac țiunea și reac țiunea. Acest
organism func țional – creat înainte ca sufletul s ă soseasc ă – este cel cu care sufletul trebuie s ă se
uneasc ă în pântecele mamei. Într-un sens exist ă dou ă ego-uri ce func ționeaz ă aici și acest lucru îmi
este cel mai evident în timpul regresiei hipnotice, când îmi duc subiec ții la Inel și mai târziu, când
se unesc cu un fetus. În fetus începe, de fapt, col aborarea dintre suflet și trup.
Sufletul și creierul unui nou-n ăscut par a- și începe colaborarea ca dou ă entit ăț i separate,
distincte pentru a deveni o singur ă minte. Unii oameni se simt deranja ți atunci când le spun c ă
aceast ă idee a unei entit ăț i duble sau dualitatea trup-suflet înseamn ă c ă, de și caracterul nemuritor al
sufletului continu ă s ă tr ăiasc ă, personalitatea vremelnic ă a corpului moare. Și totu și sufletul a fost
cel care, în acord cu mintea unui trup, a creat o p ersonalitate unic ă a unui singur Sine. De și
organismul fizic al corpului va muri, sufletul care a ocupat acel trup nu va uita niciodat ă gazda care
i-a permis s ă tr ăiasc ă o experien ță pe P ământ într-un anume timp și într-un anumit loc. Am v ăzut
cum sufletele î și pot aminti și recrea cine anume au fost ele, în anumite axe de timp.

218/226 Fiecare corp fizic are forma sa unic ă, iar conceptele, ideile și judec ăț ile oric ărei min ți omene ști
sunt în leg ătur ă direct ă cu sufletul care ocup ă acel trup. M-am str ăduit s ă ar ăt în capitolele 3 și 4
cum unele combina ții trup-suflet func ționeaz ă mai eficient decât altele. Fiziologii nu știu de ce
emo țiile intense pot duce la comportamente ira ționale la o persoan ă și la ac țiuni concertate logic la
o alta. Pentru mine, r ăspunsul se g ăse ște în suflet. Când colaborarea dintre suflet și trup este înc ă
incipient ă, în fetusul corpului actual al unui client, aud mu lte afirma ții despre cum sistemul de
circuite cerebrale al nou-n ăscutului este bine acordat sau, dimpotriv ă, pu țin încurcat. Sunt
instructive în acest sens remarcile f ăcute de un suflet de nivel V despre intrarea într-u n trup:

Niciodat ă dou ă creiere nu sunt construite exact în acela și fel. Când am intrat ini țial în
pântecele mamei mele, am atins creierul u șor. Plutesc în el… caut…sondez. Este ca o osmoz ă.
Imediat știu dac ă voi avea o comunicare u șoar ă sau dificil ă cu acest creier. Voi primi mai mult
senza țiile și tr ăirile mamei mele din timpul sarcinii decât gânduril e ei distincte. A șa ajung s ă
știu dac ă acest copil este dorit sau nu și acest lucru este cel care creaz ă diferen ța: dac ă acest
copil va avea un start bun sau nu. Când intru în fe tusul unui copil nedorit, pot aduce o
schimbare pozitiv ă, printr-o leg ătur ă de energie cu copilul. Pe când eram un suflet tân ăr, eram
cuprins de înstr ăinare fa ță de un p ărinte și, atât eu, cât și copilul, sim țeam o separare. Am
lucrat cu nou-n ăscu ți timp de mii de ani și am ajuns acum s ă m ă descurc cu orice fel de copil
mi s-ar da, astfel încât s ă fim amândoi mul țumi ți de al ăturarea noastr ă. Am prea mult ă treab ă
de f ăcut în via ță ca s ă m ă întârzie o potrivire imperfect ă cu un trup.

Cele mai multe suflete ce au atins nivelul III pot face adapt ări rapide o dat ă intrate într-un
fetus. Unul dintre subiec ți mi-a spus deschis: „Când un suflet complex, foart e avansat se combin ă
cu un creier care de-abia se târ ăș te, este ca și cum ai înh ăma un cal de curse al ături de unul care a
tras la plug”. De obicei, îns ă, clien ții mei î și exprim ă acest sentiment referitor la trupuri într-un fel
mai deferent. Exist ă motive karmice pentru toate al ătur ările dintre trupuri și suflete. Un coeficient
de inteligen ță ridicat nu este un indiciu c ă sufletul ar fi avansat. Pentru un suflet cu mai pu țin ă
experien ță , nu ridic ă probleme atât un coeficient de inteligen ță sc ăzut, cât o minte disonant ă și
ira țional ă.
Cât despre potrivirile dintre corp și suflet, op țiunile ne sunt oferite cu bun ă credin ță , pentru o
varietate de aspecte de via ță . Niciodat ă nu ni se ofer ă spre alegere în Inel trupuri care s ă ne implice
în ceva nepotrivit dezvolt ării noastre. Sfera de alegere a vie ții nu este un magazin general cu
solduri. Planificatorii n-au nici un interes s ă constrâng ă un suflet, care nu b ănuie ște nimic, s ă intre
într-un corp de „slab ă calitate”. Exist ă câte un scop pentru amândou ă ego-urile din spatele fiec ărei
perechi trup-suflet. Trupul desfat ă sufletul ca mijloc de exprimare, atât fizic ă, cât și mental ă, dar în
acela și timp îi poate aduce acestuia și mult ă durere. Lec ția acestei fuziuni este de a conduce la o
unire armonioas ă a trupului și a sufletului, astfel încât ele s ă func ționeze ca un tot unitar. Ofer în
cele ce urmeaz ă dou ă perspective spre a ilustra aceast ă colaborare:

Sunt un suflet nestatornic, cam pripit, și prefer trupurile agresive, cu temperamente care
să-mi întregeasc ă propriile înclina ții. Numim acest fel de combina ții în oglind ă combina ții
duble. Nu pot s ă reduc niciodat ă ritmul. Trebuie s ă recunosc c ă trupurile lini știte, cu min ți
necombative m ă calmeaz ă, dar acest lucru m ă face s ă lenevesc și s ă m ă complac”.
„M ă simt bine cu gazdele reci din punct de vedere emo țional. Îmi plac, de asemenea,
min țile analitice, astfel încât s ă ne gândim un timp înainte de a începe ceva. În tru pul lui Jane
e ca și cum a ș face un raid pe o nav ă de coast ă. Este atât de îndr ăznea ță , repezindu-se s ă intre
în tot felul de situa ții – vreau s ă spun c ă încerc s-o trag înapoi -, dar ea scap ă de sub control și
ne aduce mult ă durere. Și totu și, este și bucurie – este cople șitor, o curs ă s ălbatic ă]

Unele potriviri de trupuri duc la vie ți de frustrare și de încerc ări foarte dificile. Totu și, în
întreaga mea carier ă am avut numai de dou ă ori de-a face cu suflete care au recunoscut c ă au cerut

219/226 să fie înlocuite într-un fetus la care n-au reu șit cu nici un chip s ă se adapteze. În ambele cazuri, un
alt suflet le-a luat locul înainte de luna a opta. se întâmpl ă extrem de rar s ă aib ă loc un astfel de
schimb prenatal, din cauza incompatibilit ăț ii, pentru evitarea acestor situa ții existând, de altfel,
camera de alegere a vie ții.
În capitolul 3, unde am discutat despre oamenii car e au f ăcut r ău altora, am explicat c ă sinele
interior al sufletului nostru ar putea s ă nu se armonizeze cu trupul nostru. Am mai men ționat, de
asemenea, c ă nici un suflet nu este r ău în sine, atunci când se une ște cu un fetus. Și totu și, sufletul
nu se al ătur ă trupului nostru f ără a avea în prealabil ni ște caracteristici ini țiale. Caracterul nemuritor
al sufletului este influen țat de toate caracteristicile și temperamentul creierului corpului gazd ă, fapt
ce pune la încercare maturitatea sufletului. Am ar ătat c ă exist ă suflete care sunt mai susceptibile
decât altele în a c ădea prad ă influen țelor negative din via ță . Majoritatea cazurilor prezentate în
aceast ă carte reflect ă suflete care s-au luptat cu aceste influen țe ori s-au armonizat cu trupurile lor.
Sufletele care au înclina ția de a controla desf ăș urarea evenimentelor s-ar putea s ă nu se împace prea
bine cu ego-ul unui corp înclinat, la rândul s ău, spre pozi ția de conduc ător. Pe de alt ă parte, un
suflet prudent, dotat cu energie sc ăzut ă, ar putea alege mai degrab ă un trup cu un temperament
pasiv și introvertit, pentru a institui îndr ăzneala împreun ă cu acesta.
Când un suflet se une ște cu un nou n ăscut, pot fi aproape sigur c ă aceast ă colaborare se
adreseaz ă atât defectelor sufletului, cât și min ții trupului ce are nevoie de exact acest suflet.
Planificatorii aleg pentru noi în a șa fel corpurile, încât s ă poat ă combina defectele caracterului
nostru cu anumite temperamente ale trupului gazd ă, cu scopul de a crea un tip de personalitate sau
altul. de la clien ții mei medici sau fiziologi am ob ținut ni ște scurte imagini anatomice ale sufletelor
care intrau în creierul în formare al unui fetus. U n exemplu în acest sens este cazul 66. Sugestiile
posthipnotice au f ăcut ca subiec ții cu aceste profesii s ă poat ă trasa ni ște schi țe simple ale acestor
leg ături, pe care încercaser ă s ă mi le explice în timpul hipnozei. Acest lucru m-a ajutat s ă în țeleg
mai bine acest aspect.

Cazul 66
Dr. N: A ș vrea s ă știu dac ă tranzi ția ini țial ă în fetus este întotdeauna la fel pentru tine.
S.: Nu, nu este. Chiar dac ă a ș putea vedea mintea copilului în detaliu, cu raze X , în timpul în
care se face alegerea vie ții, tot n-a ș avea garan ția c ă intrarea mea ar fi lipsit ă de asperit ăț i.
Dr. N: D ă-mi cel mai recent exemplu în care ai avut o intrar e dificil ă.
S.: Cu trei vie ți în urm ă am intrat într-un creier foarte rigid, nereceptiv. Am sim țit c ă prezen ța
mea era perceput ă de acesta ca o invadare. Era ceva neobi șnuit, deoarece cele mai multe trupuri
gazd ă îmi accept ă prezen ța. În mod normal, sunt considerat ca un nou coleg d e camer ă.
Dr. N: Vrei s ă spui c ă acest corp te sim țea ca pe o prezen ță str ăin ă, care trebuia respins ă?
S.: Nu, era vorba, în aceast ă situa ție, de o minte înceat ă, cu pungi dense de energie. Sosirea
mea era o intruziune în lipsa lui de activitate men tal ă… avea o separare între compartimentele
creierului…. care producea o rezisten ță la…comunicare, Min țile letargice necesit ă adesea mai mult
efort din partea mea, pentru c ă opun rezisten ță la schimbare.
Dr. N: Ce schimbare?
S.: A prezen ței mele în spa țiul lor, ceea ce cerc o reac ție de r ăspuns din partea creierului.
Prezen ța mea a silit aceast ă minte s ă gândeasc ă și nu era cazul unei min ți prea curioase. Am început
să ap ăs pe butoane și am v ăzut c ă nu voia s ă r ăspund ă la apel.
Dr. N: La ce te a șteptai?
S.: Ceea ce v ăzusem eu în Inel era rezultatul final, o minte de a dult, dar nu v ăzusem și toate
greut ăț ile ce m ă a șteptau cu mintea copilului….
Dr. N: În țeleg. Și spui c ă aceast ă minte considera prezen ța ta ca o amenin țare?
S.: Nu, numai ca pe o nepl ăcere. Am fost acceptat, în cele din urm ă, și atât eu, cât și copilul ne-
am adaptat unul la cel ălalt.

220/226 Dr. N: S ă mergem pu țin înapoi la afirma ția ta referitoare la ap ăsatul pe butoane. Explic ă-mi, te
rog, ce înseamn ă acest lucru pentru tine în cazul unei intr ări obi șnuite într-un fetus pe care ți l-ai
ales.
S.: Intru, de regul ă, într-un creier care se dezvolt ă cam prin luna a patra – ghizii no ștri ne dau o
oarecare libertate în aceast ă privin ță – dar niciodat ă dup ă luna a șasea. Când intru în pântecele
mamei, creez o lumin ă ro șie de energie compact ă și o îndrept în sus și în jos de-a lungul coloanei
vertebrale a copilului – urm ărind o re țea de neuroni, pân ă la creier.
Dr. N: De ce procedezi a șa?
S.: Acest lucru îmi arat ă cât de eficient ă este transmiterea gândurilor – releele senzoriale. ..
Dr. N: Și apoi, ce faci?
S.: Îmi îndrept lumina ro șie în jurul zonei dura mater – stratul exterior al creierului… u șor…
Dr. N: De ce lumin ă ro șie?
S.: Aceasta îmi permite s ă fiu…sensibil fa ță de senza țiile fizice ale noii persoane. Îmi amestec
căldura energiei cu nuan țele albastre-cenu șii ale creierului. Înainte de a ajunge aici, creier ul e, pur și
simplu, gri. Ceea ce fac este, de fapt, s ă aprind lumina într-o camer ă întunecat ă care are un copac în
mijloc.
Dr. N: Nu cred c ă în țeleg. Explic ă-mi ce este cu acest copac.
S.: (p ătima ș) Copacul este trunchiul cerebral. M ă plasez între cele dou ă emisfere cerebrale,
pentru a ob ține un loc în care s ă pot observa cum va func ționa sistemul. Apoi m ă deplasez de-a
lungul ramurilor copacului pentru a investiga circu itele. Vreau s ă știu cât de dens ă este energia în
aceste fibre dimprejurul cortexului cerebral care s e înf ăș oar ă în jurul talamusului… Vreau s ă aflu
cum anume gânde ște și simte lucrurile acest creier.
Dr. N: Cât de important ă e densitatea energiei sau nivelul insuficient al a cesteia în func ționarea
creierului?
S.: Un creier ce are o densitate excesiv ă a energiei în anumite zone înseamn ă c ă aici exist ă
blocaje ce inhib ă leg ăturile necesare unei func țion ări eficiente a neuronilor. Vreau, dac ă voi putea,
să fac câteva adapt ări în aceste piedici de pe trasee cu ajutorul energ iei mele – știi – înc ă în timp ce
creierul se formeaz ă.
Dr. N: Po ți schimba ceva în dezvoltarea creierului?
S.: (râde de mine) Siguri Crezi c ă sufletele sunt doar ni ște pasageri ai unui tren? Stimulez u șor
aceste zone.
Dr. N: (pref ăcându-m ă c ă nu în țeleg) Bine, credeam c ă tu și copilul… sunte ți amândoi la
început, pe când tu dai dovad ă de inteligen ță înc ă de pe acum.
S.: (râde) Nu și înainte de na ștere!
Dr. N: Vrei s ă spui c ă po ți îmbun ătăț i func ționarea undelor cerebrale prin toate aceste activit ăț i
pe care le-ai descris?
S.: Aceasta este ceea ce a ștept ăm s ă se întâmple. Toat ă treaba e s ă-ți amesteci nivelurile
vibra ționale și capacit ăț ile cu ritmul natural al undelor cerebrale ale copi lului – flux electric,
(exuberant) Cred c ă trupurile mele gazd ă îmi sunt recunosc ătoare pentru ajutorul acordat la
îmbun ătăț irea vitezei cu care sunt transmise gândurile, (se opre ște și apoi adaug ă) Poate c ă acesta e
un mod de gândire optimist.
Dr. N: Ce prevezi pentru viitorul acestei min ți, având în vedere continua evolu ție și influen ța
stimulativ ă a sufletelor?
S.: Telepatia mental ă.

Fără îndoial ă, am avut și cazurile unor suflete mai tinere ce par a fi mult mai inactive dup ă ce
intr ă într-un trup decât sufletul din cazul 66. Acesta e ste un mod mult mai bun decât a agita copilul
prin stâng ăciile și excesul de zel al sufletelor neexperimentate. Suf letele obi șnuite î și probeaz ă noile
gazde pentru a se informa, dar într-un fel ce a fos t descris ca „a gâdila copilul pentru a-l bucura”, în
esen ță , acesta este un moment important pentru integrarea sufletului și a trupului, mama intrând și

221/226 ca din punct de vedere mental în acest proces de cu noa ștere. În nici un caz locul sufletului nu se
limiteaz ă la creier. Energia sufletului radiaz ă în tot trupul copilului.
Subiectul cazului 66 este medic. Subiectul cazului urm ător nu are preg ătire medical ă. El
vorbe ște despre uniunea a dou ă entit ăț i în scopul de a forma una singur ă atunci când începe o nou ă
via ță . Fiecare suflet are propriile preferin țe referitoare la momentul anume și modul în care va intra
în fetus. Cazul urm ător ne d ă câteva indica ții asupra procedurilor folosite de un suflet foarte evoluat
și atent.

Cazul 67
Dr. N: Spune-mi cum este s ă intri în mintea unui copil și când anume obi șnuie ști s ă o faci?
S.: La început, m ă gândesc la asta ca la o logodn ă. Am intrat în actualul meu trup în luna a
opta. Prefer s ă intru mai târziu, pentru c ă atunci creierul este mai mare și am mai mult de lucru în
timpul al ătur ării mele.
Dr. N: Nu exist ă și dezavantaje dac ă intri mai târziu? M ă refer la faptul c ă ai de-a face cu o
personalitate mai independent ă.
S.: Unii dintre prietenii mei au sim țit, într-adev ăr, asta, eu îns ă nu. Prefer s ă comunic cu un
copil mai con știent.
Dr. N: (pref ăcându-m ă c ă nu în țeleg, pentru a-i provoca un r ăspuns) S ă-i vorbe ști unui fetus –
ce vrei s ă spui?
S.: (râde de mine) Bineîn țeles c ă interac țion ăm cu copilul.
Dr. N: Ia-m ă u șor aici. Cine deschide discu ția?
S.: E posibil s ă spun ă copilul: „Cine e ști tu?”, iar eu s ă îi răspund:„Un prieten, care a venit s ă
se joace și s ă fie o parte din tine”.
Dr. N: (provocându-l inten ționat) Nu e cumva o în șel ătorie? Tu n-ai venit s ă te joci. Tu ai venit
să-i ocupi mintea.
S.: O, te rog! Cu cine crezi c ă vorbe ști? Aceast ă minte și sufletul meu au fost create s ă fie
laolalt ă. Crezi c ă sunt un soi de intrus pe P ământ? M-am al ăturat unor copii care m-au întâmpinat ca
și cum m-ar fi a șteptat.
Dr. N: Exist ă și suflete care au avut experien țe ceva mai diferite.
S.: Uite, și eu cunosc suflete care sunt neîndemânatice. Ele i ntr ă ca ni ște tauri într-un magazin
de por țelanuri, cu prea mult ă dorin ță de a începe ceea ce și-au propus. Prea mult ă energie frontal ă
dintr-o dat ă creaz ă o reac ție de rezisten ță .
Dr. N: În via ța ta actual ă, a fost cumva copilul tem ător fa ță de intrarea ta?
S.: Nu, ei nu știu înc ă suficiente lucruri pentru a le fi fric ă. Încep prin a mângâia creierul. Pot
proiecta imediat gânduri calde de dragoste și de colegialitate. Majoritatea copiilor, pur și simplu, m ă
accept ă ca fiind o parte din ei. Câ țiva se retrag – dup ă cum s-a întâmplat și cu actualul meu trup.
Dr. N: Chiar a șa? Ce era în neregul ă cu respectivul fetus?
S.: Nu era mare lucru. Erau gânduri de genul: „Acum , c ă e ști și tu aici, ce se va întâmpla cu
mine?”
Dr. N: Cred c ă e un lucru foarte important. În esen ță , copilul recunoa ște faptul c ă identitatea sa
depinde de tine.
S.: (r ăbd ător) Copilul a început s ă-și pun ă întreb ări de genul: „Cine sunt eu?”. Unii copii sunt
mai con știen ți de acest lucru decât al ții. Câ țiva sunt reticen ți, pentru c ă prezen ța noastr ă le irit ă
pu țin fiin ța interioar ă – ca o perl ă în stridie.
Dr. N: A șadar, nu crezi c ă respectivul copil se simte for țat s ă renun țe la o parte a
individualit ăț ii sale?
S.: Nu, am venit ca suflete ca s ă îi d ăm copilului… o personalitate mai adânc ă. Fiin ța sa este
în ălțat ă de prezen ța noastr ă, în lipsa noastr ă, ei ar func ționa ca un fruct înc ă verde.
Dr. N: Dar, oare, copilul în țelege ceva din aceasta înainte de a se na ște?
S.: El știe numai c ă vreau s ă fim prieteni, pentru a putea lucra împreun ă. Începem s ă
comunic ăm discutând despre lucruri simple, cum ar fi pozi ția inconfortabil ă din pântecele mamei.

222/226 Am avut cazuri în care cordonul ombilical era înf ăș urat în jurul gâtului copilului și l-am calmat,
pentru c ă altfel s-ar fi putut zbate înr ăut ăț ind lucrurile.
Dr. N: Te rog, continu ă s ă-mi spui cum îl aju ți pe copil.
S.: Preg ătesc copilul pentru na ștere, eveniment care atunci când se va produce va f i un șoc
pentru acesta. Imagineaz ă-ți numai, s ă fii for țat s ă p ărăse ști pântecele cald, confortabil și sigur,
pentru a ajunge în lumina puternic ă a unei camere de spital…zgomotul…s ă trebuiasc ă s ă respiri…s ă
fii manevrat. Copilul apreciaz ă ajutorul pe care i-l dau, pentru c ă scopul meu principal în acest
moment este de a-i alunga teama, asigurându-l c ă totul va fi bine.
Dr. N: M ă întreb cum se desf ăș urau toate acestea pentru copii înainte de a veni s ufletele s ă îi
ajute?
S.: Creierul era prea primitiv pe atunci pentru a r ealiza trauma na șterii, gradul de con știen ță ,
prea sc ăzut (râde). Sigur, în zilele acelea nu eram pe aici .
Dr. N: Po ți s ă calmezi și mamele?
S.: Trebuie s ă fim foarte pricepu ți pentru a face acest lucru, în timpul multor exist en țe am avut
pu țin sau nu am avut deloc efect asupra mamelor mele, dac ă acestea erau înfrico șate, triste sau
mânioase în timpul sarcinii. Trebuie s ă po ți s ă-ți aliniezi vibratile energetice atât cu ritmul natu ral al
trupului copilului, cât și cu cel al mamei. Trebuie s ă armonizezi trei seturi de nivele de unde –
incluzându-le și pe ale tale -, pentru a le lini ști pe mame. Uneori chiar l-am pus pe copil s ă-i dea un
ghiont mamei pentru ca aceasta s ă știe c ă suntem bine.
Dr. N: A șadar, o dat ă cu na șterea, presupun c ă s-a terminat partea cea mai grea a muncii pe
care o presupune fuziunea.
S.: Ca s ă fiu sincer, fuziunea nu este complet ă înc ă pentru mine. Am vorbit cu corpul meu, ca o
a doua entitate, pân ă la vârsta de șase ani. E mai bine s ă nu for țezi o contopire complet ă imediat. Ne
juc ăm pentru o vreme ca dou ă persoane diferite.
Dr. N: Am observat c ă mul ți copii vorbesc cu ei în șiși, ca și când ar fi al ături de un tovar ăș de
joac ă imaginar. S ă fie vorba de suflet?
S.: (zâmbind) A șa este, de și și ghizilor no ștri le place s ă se joace cu noi când suntem copii.
Poate ai observat c ă și b ătrânii vorbesc adesea singuri. Ei se preg ătesc pentru desp ărțire, la cel ălalt
cap ăt al drumului, în felul propriu.
Dr. N: În general, cum vezi aceste întoarceri pe P ământ, via ță dup ă via ță ?
S.: Ca pe un dar. Este o planet ă atât de multilateral ă. Sigur, uneori acest loc ne produce
suferin țe, dar e în acela și timp și atât de frumos și de încânt ător. Trupul omenesc e o minune de
form ă și de structur ă. Nu încetez niciodat ă s ă m ă minunez de fiecare nou trup, de modurile atât de
diferite în care m ă pot exprima în acestea și mai ales de cea mai important ă modalitate de expresie –
dragostea.

10
DRUMUL NOSTRU SPIRITUAL

Înc ă din antichitate oamenii au îmbr ăț ișat conceptul apartenen ței lor la o împ ărăț ie ve șnic ă. De
la începutul istoriei noastre am avut credin ța c ă, atât via ța p ământeasc ă, cât și cea de dup ă moarte
sunt sus ținute într-un singur întreg de c ătre inteligen ța divin ă. Aceste sentimente provin din
amintirile multor oameni pe care i-am transpus prin intermediul regresiei hipnotice pân ă în epoca de
piatr ă. Timp de milenii, am perceput lumea sufletului mai curând ca o stare diferit ă a con știentei
decât ca un lucru abstract. Via ța de dup ă moarte era considerat ă a fi numai o continuare a vie ții
noastre fizice. Cred c ă omenirea se întoarce la aceste concepte pe care le -a exprimat atât de sugestiv

223/226 Spinoza când spunea: „întregul univers reprezint ă o substan ță unic ă, noi fiind o parte a acesteia.
Dumnezeu nu este o manifestare exterioar ă, El este tot ceea ce exist ă”.
Consider c ă legendele asem ănătoare cu cea a Atlantidei și Shangri-La î și au originea în
năzuin ța noastr ă etern ă de a reg ăsi Utopia care a existat cândva, dar pe care ast ăzi am pierdut-o. În
mintea supracon știent ă a fiec ărei persoane pe care am scufundat-o în stare de hip noz ă adânc ă exist ă
amintirea unui c ămin ideal. La început, conceptul Utopiei era menit s ă ilustreze idei și nu o socie-
tate sau alta. Subiec ții mei percep lumea spiritelor ca pe o comunitate a ideilor. În acest sens, via ța
de dup ă moarte implic ă o purificare de sine a gândirii. Fiin țele înc ă încarnate sunt departe de a fi
perfecte, dup ă cum au demonstrat cazurile pe care le-am prezentat . Totu și, putem s ă ne gândim în
mod justificat la existen ța noastr ă în lumea spiritelor ca la una utopic ă, pentru c ă acolo exist ă o
armonic universal ă a spiritului. Principalele fundamente ale vie ții noastre de dup ă moarte sunt
dreptatea, cinstea, umorul și dragostea.
Știu c ă dup ă citirea informa țiilor cuprinse în aceast ă carte poate p ărea crud c ă utopia viselor
noastre exist ă în ăuntrul fiec ăruia dintre noi, dar este blocat ă de amnezia memoriei noastre
con știente. Când aceste blocaje sunt dep ăș ite, prin intermediul hipnozei, medita ției, practicilor yoga,
rug ăciunii, imagina ției și a viselor sau printr-o stare mental ă atins ă prin efort fizic, tr ăim o senza ție
de împlinire personal ă. Cu vreo dou ă mii patru sute de ani în urm ă, Platon scria despre reîncarnare,
afirmând c ă sufletele trebuie s ă c ălătoreasc ă pe Lethe, râul uit ării, ale c ărui ape produc o pierdere a
memoriei adev ăratei noastre naturi.
Adev ărurile sacre ale istoriei noastre ca spirite pot fi recuperate ast ăzi, pentru c ă putem învinge
blocaj ele min ții con știente și aj unge la cea incon știent ă, care nu s-a sc ăldat în apele râului uit ării.
sinele nostru mai înalt î și aminte ște de victoriile și gre șelile noastre trecute într-un mod selectiv,
șoptindu-ne despre acestea peste spa țiu și timp. Propriul spirit ne conduce în efortul de a da ce e mai
bun în aceste dou ă lumi, cea eteric ă și cea material ă. Fiec ărui nou-n ăscut îi este oferit un început
proasp ăt și un viitor deschis oric ărei evolu ții. Mae ștrii no ștri spirituali doresc s ă ne ofere șanse
karmice, f ără constrângerile pe care le-ar genera faptul c ă noi am cunoa ște capcanele pe care le-am
experimentat în vie țile noastre trecute. Ei devin mai indulgen ți într-un mod selectiv fa ță de amnezie,
pe m ăsur ă ce noi în șine ne angaj ăm în descoperirea propriului sine. Aceasta este cal ea cea mai bun ă
spre în țelepciune.
O întrebare justificat ă e urm ătoarea: de ce ar fi fost sl ăbite blocajele amnezice ale vie ții noastre
spirituale, pentru a permite cercetarea lumii spiri telor? M-am gândit îndelung la aceast ă problem ă,
pentru c ă acum, în secolul al XXI-lea, am convingerea c ă mai tinerii hipnoterapeu ți vor ajunge mai
departe pe drumul debloc ării min ții spirituale decât a reu șit s ă o fac ă genera ția mea. Am totodat ă
convingerea c ă motivele abilit ăț ii noastre de a descoperi multe din misterele vie ții de dup ă moarte
sunt o consecin ță direct ă a condi țiilor de via ță din secolul al XX-lea.
Progresul tehnicilor inovative de hipnoz ă ar trebui men ționat ca o cauz ă. Cu toate acestea, cred
că exist ă mai multe motive gra ție c ărora amnezia noastr ă a devenit mai pu țin constrâng ătoare în
ultimii treizeci de ani. Nicicând pân ă ast ăzi nu au fost atât de r ăspândite în rândul popula ției umane
atâtea medicamente. Aceste medicamente capabile s ă modifice mintea închid sufletul într-un trup
omenesc împov ărat de cea ță mental ă. Esen ța sufletului nu se poate exprima printr-o minte îmb ibat ă
de medicamente. Cred c ă mae ștrii și planificatorii din cealalt ă lume și-au cam pierdut r ăbdarea fa ță
de acest aspect al societ ăț ii omene ști. Tr ăim ast ăzi într-o lume frenetic ă, suprapopulat ă, plin ă de
furie și degradat ă din punctul de vedere al mediului înconjur ător. Distrugerea masiv ă suferit ă sub
toate aspectele de planeta noastr ă în ultima sut ă de ani e una f ără precedent în istoria umanit ăț ii.
În ciuda considera țiilor mele, nu am o viziune sumbr ă asupra viitorului. Poate c ă e adev ărat c ă
oamenilor ce tr ăiesc într-un anumit moment contemporaneitatea li se pare a fi în regres fa ță de
perioadele trecute. Cu toate acestea, în ultimii o sut ă de ani am f ăcut mari progrese culturale,
politice și economice. Din multe puncte de vedere, lumea de a st ăzi este mai sigur ă decât cea din
1950. Pe plan interna țional, na țiunile dau dovad ă de o con știin ță social ă sporit ă și î și manifest ă
disponibilitatea de a conlucra în vederea ob ținerii și men ținerii p ăcii. Acest mod de a gândi politica
interna țional ă este unul f ără precedent în lunga istoric a monarhiilor și a dictaturilor, foarte prezente

224/226 înc ă și la începutul secolului al XX-lea. Provocarea seco lului al XXI-lea const ă în dep ăș irea indi-
vidualismului și redescoperirea spiritualit ăț ii umane, în condi țiile unei societ ăț i dominate de
materialism. Globalizarea, expansiunea urban ă și supradimensionarea reprezint ă premizele
singur ătăț ii și ale desocializ ării. Mul ți oameni nu mai cred decât în supravie țuire.
Sunt încredin țat c ă u șa spiritual ă spre caracterul nostru nemuritor ne-a fost deschis ă, pentru c ă
men ținerea noastr ă în afara cunoa șterii acestuia s-a dovedit a fi contraproductiv ă. Din câte am aflat,
în situa ția în care ceva nu merge bine pe P ământ, poate fi remediat în lumea spiritelor. Blocaj ele
amnezice au fost înglobate fiin țelor umane, pentru a preveni eventualele r ăspunsuri precondi ționate
la anumite evenimente karmice. Totu și, beneficiile amneziei ar putea s ă nu se mai poat ă manifesta
în condi țiile vidului și ale apatiei pe care le induc medicamentele. Exist ă prea mul ți oameni care
încearc ă s ă evadeze din realitate, deoarece nu consider ă c ă identitatea lor ar avea un scop sau un
în țeles. pe de o parte drogurile și alcoolul, pe de alta societ ăț ile suprasaturate de tehnologic din toate
col țurile lumii, astfel c ă oamenii experimenteaz ă un gol al spiritului, întrucât sunt condu și de
senza țiile trupe ști. Ei au în mic ă m ăsur ă sau deloc leg ătura cu adev ăratul lor Sine.
Având în vedere c ă fiecare dintre noi este o fiin ță unic ă, diferit ă de toate celelalte, este absolut
necesar ca aceia care î și doresc lini ștea interioar ă s ă-și descopere propria spiritualitate. Cred c ă,
atunci când îmbr ăț ișă m total sistemele de credin ță bazate pe experien ța altor persoane, ne pierdem
ceva din individualitate. Drumul ce duce la descope rirea de sine și la formarea unei filosofii proprii
este dificil și implic ă multe eforturi, dar și recompensa poate fi semnificativ ă. Exist ă multe
posibilit ăț i de a atinge acest obiectiv, dar toate încep prin a avea încredere în propria persoan ă.
Camus ne-a spus: „Atât calea ra țiunii, cât și cea ira țional ă ne conduc la aceea și în țelegere. Drumul
pe care alegem s ă mergem nu este important, e suficient s ă avem dorin ța de a ajunge”.
Imaginile vie ții de dup ă moarte zac în fiecare dintre noi, ca un sanctuar, în timp ce c ălătorim
prin labirintul c ărărilor de pe P ământ. Dificultatea de a descoperi fragmente ale c ăminului nostru
etern se datoreaz ă în mare m ăsur ă faptului c ă suntem distra și de ritmul vie ții. Nu e un lucru r ău s ă
accept ăm via ța a șa cum este, f ără s ă punem întreb ări și acceptând faptul c ă ceea ce trebuie s ă se
întâmple se va întâmpla pân ă la urm ă. Totu și, pentru aceia ce sunt înclina ți s ă știe mai multe, simpla
acceptare a vie ții este cu totul nesatisf ăcătoare. Pentru unii c ălători, misterele vie ții reclam ă aten ție,
dac ă faptul de a fi viu trebuie s ă aib ă o însemn ătate.
Căutându-ne propriul drum spiritual, este în țelept s ă ne punem întrebarea: „în ce fel de
conduit ă comportamental ă cred?”. Unii teologi sugereaz ă c ă oamenii nereligio și sunt înclina ți s ă
minimalizeze responsabilitatea moral ă și etica pe care ne-o dicteaz ă prin scripturi o autoritate
superioar ă. Cu toate acestea, dup ă moarte nu suntem evalua ți în func ție de apartenen ța religioas ă, ci
mai degrab ă dup ă comportamentul pe care l-am avut și valorile pe care le-am îmbr ăț ișat în via ță .
Știu c ă în lumea spiritelor principalul criteriu dup ă care suntem evalua ți este ce am f ăcut și cum ne-
am comportat fa ță de ceilal ți. Dac ă activit ăț ile religioase tradi ționale sunt potrivite scopurilor pe
care ni le-am propus și ne ofer ă un ajutor spiritual, vom fi, probabil, motiva ți s ă credem în scripturi
și s ă avem dorin ța apartenen ței la o comunitate religioas ă. Acelea și motive le au și cei ce se al ătur ă
grupurilor metafizice, care Își g ăsesc împlinirea în urmarea ideilor prescrise de tex tele spirituale,
al ături de oamenii cu aceea și credin ță . Dac ă aceste practici pot fi o surs ă de alinare și de cre ștere
spiritual ă pentru anumi ți oameni, trebuie s ă admitem c ă nu sunt potrivite tuturor.
Dac ă nu g ăsim lini ștea interioar ă, nici nu mai conteaz ă ce religie sau credin ță spiritual ă am
îmbr ăț ișat. Dezinteresul fa ță de via ță apare atunci când ne-am îndep ărtat de puterea noastr ă inte-
rioar ă, considerând c ă suntem singuri, lipsi ți de îndrumare spiritual ă, întrucât nu exist ă nimeni acolo
sus care s ă ne asculte. Am un mare respect pentru acei oameni care cred în ceva, deoarece o lung ă
perioad ă din via ța mea nu am avut o baz ă solid ă care s ă m ă sus țin ă din punct de vedere spiritual, în
ciuda c ăut ărilor mele. Exist ă atei și agnostici care consider ă c ă, din moment ce cunoa șterea
religioas ă și spiritual ă nu pot fi dovedite, sunt inacceptabile. Simplul fa pt de a avea credin ță nu
reprezint ă o cunoa ștere revelat ă pentru sceptici. M ă identific cu ace ști oameni, pentru c ă eu însumi
am fost unul dintre ei. Credin ța mea în via ța de dup ă a ap ărut încet, ca o consecin ță a implic ării
mele în relat ările subiec ților pe care îi hipnotizam. Acesta este un domeniu în care am crezut din

225/226 punct de vedere profesional înc ă înainte de a-mi începe c ăut ările și de a descoperi toate aceste
lucruri. În acela și timp, propria con știen ță spiritual ă a fost și rezultatul anilor de medita ție și
introspec ție personal ă asupra acestor cercet ări.
Percep ția spiritual ă trebuie s ă fie o c ăutare personal ă, altfel nu are nici o însemn ătate. Suntem
foarte influen țați de propria realitate imediat ă, putând ac ționa asupra acesteia, s ă spunem, cu un
singur pas, f ără ca acest lucru s ă ne oblige s ă mergem prea mult în respectiva direc ție. Chiar și pa șii
făcu ți într-o direc ție gre șit ă ne pot oferi o în țelegere a multor c ăi menite înv ăță rii noastre. Pentru a
aduce sinele sufletului în armonie cu mediul nostru fizic, ni se d ă libertatea de a alege și de a ne
exercita voin ța în mod liber în c ăut ările motivelor pentru care suntem aici. Pe drumul v ie ții trebuie
să ne asum ăm responsabilitatea în cazul tuturor deciziilor noa stre, f ără a da vina pe al ți oameni
pentru neajunsurile și greut ăț ile vie ții care ne fac neferici ți.
Dup ă cum am men ționat deja, pentru a fi eficien ți în misiunea noastr ă, trebuie s ă-i ajut ăm pe
ceilal ți în drumul lor, ori de câte ori avem aceast ă posibilitate. Ajutându-i pe ceilal ți, ne ajut ăm și pe
noi în șine. Nu putem ajunge la ceilal ți atât timp cât ne hr ănim numai propria unicitate, într-o astfel
de m ăsur ă, încât devenim total absorbi ți de noi în șine. Cu toate c ă a nu ne cunoa ște pe noi în șine și
a nu fi interesa ți s ă o facem ne poate transforma în ni ște persoane ineficiente. Trupul pe care-l avem
nu ne-a fost dat printr-un hazard al naturii. A fos t selectat pentru noi de c ătre consilierii no ștri
spirituali și noi în șine am acceptat alegerea lor dup ă ce ne-au fost prezentate și alte oferte de corpuri
gazd ă. Astfel, nu suntem victimele unei conjuncturi. Tru pul ne este încredin țat în scopul de a fi
ni ște participan ți activi la via ță și nu pentru a o privi din afar ă. Nu trebuie s ă sc ăpăm din vedere
ideea c ă am acceptat acest contract sacru al vie ții și c ă acest lucru înseamn ă c ă rolurile pe care le
juc ăm în via ță sunt mai importante decât noi în șine.
Energia sufletului nostru a fost creat ă de o autoritate mai înalt ă decât putem s ă ne imagin ăm în
starea actual ă de dezvoltare. În acest sens, trebuie s ă ne concentr ăm asupra a ceea ce suntem ca
persoane, pentru a descoperi scânteile de divinitat e care se afl ă în noi. Singurele limite ce pot exista
în ceea ce prive ște cunoa șterea noastr ă de sine sunt autoimpuse. Dac ă drumurile celorlal ți ni se par
irelevante, aceasta nu înseamn ă c ă nu exist ă un parcurs care ne e destinat. Motivul pentru care
suntem ceea ce suntem este unul dintre adev ărurile majore ale vie ții. Cineva poate descoperi c ă
aceste adev ăruri se manifest ă într-un anumit loc sau situa ție, dar acestea nu se aplic ă și celorlal ți.
În esen ță , suntem singuri cu sufletul nostru, oamenii care s e simt însingura ți nu s-au descoperit
îndeajuns pe ei în șiși. Autodescoperirea sufletului se leag ă de cât de st ăpâni suntem pe noi în șine.
Captarea propriei esen țe se aseam ănă cu actul de a ne îndr ăgosti. Ceva adormit în ăuntrul nostru este
trezit de un stimul, într-un moment al vie ții noastre. Sufletul flirteaz ă la început cu noi, ispitindu-ne
să mergem mai departe cu deliciile pe care le putem v edea doar de la distan ță . Atrac ția ini țial ă a
descoperirii de sine începe cu o atingere ca din jo ac ă a con știentului de c ătre partea incon știent ă a
min ții. Pe m ăsur ă ce intensitatea cu care dorim s ă posed ăm în întregime propriul sine cre ște, suntem
atra și irezistibil de o comuniune mult mai intim ă. Cunoa șterea sufletului nostru devine un aspect al
fidelit ăț ii fa ță de propriul sine. Aspectul fascinant al descoperir ii de sine este acela c ă, atunci când
ne auzim vocea interioar ă, o recunoa ștem imediat. Sunt convins, bazându-m ă pe experien ța
acumulat ă, c ă oricine de pe aceast ă planet ă are un ghid spiritual propriu. Ghizii no ștri vorbesc
min ții noastre interioare – dac ă suntem receptivi. În timp ce la unii ghizi putem a junge mai u șor
decât la al ții, fiecare dintre noi are capacitatea de a-i chema și de a fi auzit de ace știa.
Nu exist ă accidente în via ță , de și oamenii devin confuzi în fa ța a ceea ce ei consider ă a fi o
expresie a hazardului. Aceast ă filosofic func ționeaz ă împotriva gândirii ordinii spirituale. Un al
doilea pas u șor de f ăcut, în logica acestei filosofii, ar fi acela c ă nu avem nici un control asupra
vie ților noastre și c ă a încerca s ă ne descoperim pe noi în șine este un lucru lipsit de substan ță , având
în vedere c ă, oricum, nimic din ceea ce facem nu are vreo impor tan ță . Credin ța în hazardul ce
guverneaz ă evenimentele influen țeaz ă în mod negativ reac ția noastr ă în fa ța unor situa ții și ne
permite s ă evit ăm s ă ne punem problema explic ării acestora. A avea o abordare fatalist ă a vie ții,
spunând: „E voia lui Dumnezeu” sau „Aceasta e karma mea”, contribuie la inac țiunea și la lipsa

226/226 noastr ă de scop în via ță , pentru c ă ceea ce are importan ță în via ță poate veni cu încetul sau dintr-o
dat ă.
Con știen ța de sine ne poate duce dincolo de ceea ce am crezu t c ă reprezint ă destina ția noastr ă
ini țial ă. Karma semnific ă punerea în mi șcare a acelor condi ții ale drumului nostru care ne
stimuleaz ă înv ăț area și dezvoltarea. Conceptul conform c ăruia exist ă o surs ă ce orchestreaz ă totul
nu trebuie s ă fie considerat prea preten țios. În țelegerea naturii noastre spirituale vine în momente
lini știte, introspective și subtile, manifestate de puterea unei singure gând iri.
Via ța presupune schimb ări constante în drumul spre împlinire. Locul pe car e-l ocup ăm în lume
ast ăzi poate fi mâine altul. Trebuie s ă înv ăță m s ă ne adapt ăm acestor perspective diferite, întrucât
acestea reprezint ă o parte a planului dezvolt ării noastre. F ăcând astfel, exist ă o transcenden ță a
sinelui, de la procesul masc ării în spatele unei carcase exterioare temporare la ceea ce se g ăse ște
adânc în cadrul min ții permanente a sufletului nostru. Pentru a în ălța mintea uman ă din sentimentele
de deziluzie, trebuie s ă ne extindem con știen ța, iertându-ne pe noi în șine de gre șeli. Cred c ă e vital
pentru s ănătatea noastr ă mental ă s ă putem râde de noi în șine și de situa țiile proste ști în care intr ăm
în cadrul drumului nostru. Via ța e plin ă de conflicte, iar lupta, suferin ța și fericirea pe care le tr ăim
reprezint ă motivele pentru care suntem aici. Fiecare zi e un nou început.
Am un citat final, ce apar ține unui subiect ce se preg ătea pentru o nou ă c ălătorie, din lumea
spiritelor c ătre o nou ă încarnare pe P ământ. Cred c ă declara ția acestuia ofer ă o concluzie potrivit ă
acestei c ărți:

Venirea pe P ământ este ca o c ălătorie într-o țar ă str ăin ă, departe de casa noastr ă. Unele
lucruri par familiare, dar majoritatea sunt ciudate , m ăcar pân ă când ne obi șnuim cu acestea,
în special condi țiile necru ță toare. Adev ărata noastr ă cas ă e un loc de pace absolut ă, acceptare
complet ă și dragoste des ăvâr șit ă. Ca suflete desp ărțite de casa noastr ă, nu putem considera c ă
aceste tr ăsături frumoase vor mai fi prezente în jurul nostru. Pe P ământ urmeaz ă s ă ne
confrunt ăm cu intoleran ța, triste țea și mânia, în timp ce c ăut ăm bucuria și dragostea. Va
trebui s ă nu ne pierdem integritatea pe drum, sacrificându-n e bun ătatea pentru a supravie țui
și manifestând atitudini de superioritate sau de inf erioritate fa ță de cei din jurul nostru. Știm
că traiul într-o lume imperfect ă ne va ajuta s ă în țelegem adev ărata însemn ătate a perfec țiunii.
Cerem curaj și umilin ță înaintea c ălătoriei noastre în alt ă via ță . Pe m ăsur ă ce cre ștem în
con știen ță, va spori și calitatea existen ței noastre. În acest fel suntem testa ți. Trecerea acestui
test reprezint ă destinul nostru.