Titlul lucrării: Studiu privind organizarea [629269]

1
Universitatea din Craiova
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Specializarea Contabilitate și Informatică de Gestiune

LUCRARE DE LICENȚĂ

Conducător științific:
Prof.univ.dr. Ionescu Ion

Absolvent: [anonimizat], 2016

2
Universitatea din Craiova
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Specializarea Contabilitate și Informatică de Gestiune

Titlul lucrării: Studiu privind organizarea
contabilității stocurilor aprovizionate la Societatea
Hotel -Bulevard Prestige

Conducător științific:
Prof. univ. dr. Ionescu Ion

Absolvent: [anonimizat], 2016

3
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 4
CAPITOLUL 1. DEFINIREA, STRUCTURA ȘI EVALUAREA STOCURILOR
APROVIZIONATE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 5
1.1. Prezentarea societații Bulevard Prestige S.R.L. ………………………….. ……….. 5
1.2. Definirea și structura stocurilor aprovizionate ………………………….. …………. 9
1.3. Evaluarea stocurilor aprovizionate ………………………….. ………………………… 11
1.4. Organizarea contabilității sintetice și analitice a stocurilor aprovizionate
14
CAPITOLUL 2. STUDIU DE CAZ PRIVIND STOCURILE APROVIZIONATE
LA HOTEL -RESTAURANT BULEVARD PRESTIGE ………………………….. ………. 16
2.1. Prezentarea conturilor folosite în evidența stocurilor aprovizionate …….. 16
2.2. Reflectarea în contabilitate a intrărilor stocurilor aprovizionate ………….. 19
2.3. Reflectarea în cont abilitate a ieșirilor de stocuri aprovizionate ……………. 26
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 28
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 31
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 32

4

INTRODUCERE

Din punctul meu de vedere , contabilitatea simbolizează un proces de cunoașt ere și
de gestiune a l resurselor umane precum și legătura econmică dintre entitate și mediul
extern cu ajutorul contabilitații financiare, iar cu mediul extern prin contabilitatea de
gestiune.
Un rol important îl reprezintă contabilitatea de gestiune, deoarece st abileș te
prețurile și tarifele, precu m o sursă de informare, cun oscând evaluarea, măsurarea,
gestionarea activelor capitalurilor proprii si datoriilor și totodată decide corecșiile care
trebuie facute.
În cadrul elementelor patrimoniale ale un ei societați, un rol important î l reprezintă
activele circulante, inclunzând în componența lor stocurile, adică acele materiale care
sunt deținute și vândute în desfașurarea normală a activitații de producție care se regăsesc
in formă de materii prime, consumabile și materiale și folosi te în procesul de prestare a
servic ilor sau în procesul de producție.1
Stocurile au o importanță deosebită la nivelul întreprinderilor deoarece trebuie să
gestioneze corespunzător întreaga activitate, încercând pe cat de mult să evite stocurile
supradimens ionate și subdimensionate care generează instabilitate în firmă din cauza
sumelor blocate, respectiv ajung să aiba un număr mare de clienți nemulțumiți care vor
produce scăderea vânzărilor.
De aceea, am ales ca lucrare de licența ,,Studiu privind organizar ea contabilitații
stocur ilor aprovizionate” pe exemplul societății Hotel -Restaurant Bulevard Prestige
Slatina, acătuită pe două capitole.
În primul, am prezentat într -un mod sintetic dar și obiectiv principalele
caracteristici specifice contabilitații stocurilor aprovizion ate precum si modul de realizare
a obiectivelor urmărite de contabilitatea acestora , iar in celălalt am realizat studiul de caz
la hotelul Bulevard Prestige (partea practică) ce tratează ca subiecte, principalele
tranzacții c are au lo c, urmând ca în final să se elaboreze concluzii și propuneri care să
ajute la îmbună tățirea activității de comerț din cadrul acesteia .
Alegerea temei a fost influențată de o bună întelegere a disciplinei care are la bază
studiul stocurilor, precum și faptu l că am fost acceptată în biroul acestei societați unde
am putut sa îmi de sfăsor î n bune condiții activitatea practică atât de necesară realizării
acestei lucrări.
Realizând studiul de caz pe această temă am observat ce se întamplă cu adevarat
la nivelul unei societați în ceea ce privesc stocurile aprovizionate .

1 https://www.scribd.com/doc/143096823/Evaluarea -Si-Contabilitatea -Activelor -Circulante -de-Natura –
Stocurilor

5
CAPITOLUL 1 .
DEFINIREA, STRUCTURA ȘI EVALUAREA STOCURILOR
APROVIZIONATE

1.1. Prezentarea societații Bulevard Prestige S.R.L.

Date de identificare a societaț ii:

1. Numele firmei: Hotel -Restaurant Bulevard Prestige
2. Coordonatele firmei: B-dul A.I.Cuza, Nr. 12, Slatina, Județul Olt, România.
3. Număr de înregistrare: J28/468/2005.
4. Cod de identificare fiscală: RO17648890 .
5. Forma juridică de constituire: este Societate cu Răspundere L imitată.
6. Data și locul începerii activitații: 2 iunie 2005 , Slatina, Olt.

Fiind l ocalizat la 180 km vest de București, într -un oraș cu o atmosferă deosebită,
precum este m unicip iul Slatina, hotelul Bulevard Prestige a devenit unul dintre cele mai
bune hoteluri de 3 stele din zonă, în urma procesului de reconstituire și moderniz are, care
poate raspunde celor mai diversificate și ridicate exigențe ale oameni lor pretențiosi din
afaceri.
Această evoluție se datorează schimbă rilor de structurar ă și de organizare a
medi ului intern al hotelului ,care a fost renovat complet și redeschis la 1.01.2007 având
un design armonios și elegant cu servicii și standarde occidentale.
Hotelul Bulevard Prestige oferă cazare î n 65 camere de 3 și 2 stele, precum 2
garsoniere și 4 apartamen te, iar celelalte sunt rezervate pentru nefumători.
Facilități:
− Aer conditionat (camerele de 2 sau 3 stele, garsonieră, apartament);
− TV cablu (camerele de 2 sau 3 stele, garsonieră, apartament);
− Uscător de păr (camerele de 2 sau 3 stele, garsonieră, apartament);
− Telefon (camerele de 2 sau 3 stele, garsonieră, apartament);
− Internet (camerele de 2 sau 3 stele, garsonieră, apartament);
− Minibar (camerele de 2 sau 3 stele, garsonieră, apartament);
− Jacuzzi / Cabină hidromasaj (garsonieră, apartament).

Servicii :
Hotelul Bulevard Prestige dispune de:
− 2 săli de conferință (40 locuri);
− 3 saloane private;
− Sală mic -dejun;
− Restaurant (300 locuri);
− Bar;
− Terasă;
− Saună;
− Sală de fitness;
− Spălătorie modernă.
Restaurant
Având o capacitate de 300 de locuri, restaurantu l hotelului Bulevard Prestige stă la
dispoziția clienților pentru organizare a nunți lor, botezuri lor, cocktailuri precum și în alte
ocazii festive oferind preparate di n bucataria tradițională românească, dar și
internațională, într -o atmosferă elegantă .

6
Structura organizatorică a hot elului BULEV ARD PRESTIGE

Structura organizatorică a hotelului este compusă din:
− Structura de producție, care include toate compartimente le în care se
produc serviciile. Aici se înregisrează încasări și costuri, precum: serviciul de cazare,
alimentație și cele care realizează nemijlocit prestații (telecomunicații, centru fitness,
închiriere săli, spălptorie și parcare) ;2
− Structura funcțională, din care fac parte toate compartimentele în care se
desfășoară diverse activită ți cu caracter funcțional, de pregatire și luare a deciziilor in
cadrul hotelului Bulevard Prestige. Acestea nu oferă î n mod direct servicii clienților și
nu realizeaza venituri directe (departam entul financiar -contabil, departamentul rezervări –
vânzări -marketing și departamentul de resurse umane).
Hotelul Bulevard Prestige Slatina are structura organizatorica reprezentata prin
organigrama , fise de post (descrierea postului).
La nivelul de conducere al hotelului se afla o echipa , cu personal de conducer e
romanesc:
− Director General;
− Director Economic.
Cea mai eficientă metodă de organizare a activităților in cadrul hotelului cu scopul
realizării de obiective sau operațiuni desfăsurate o reprezintă departamentele.
Acestea sunt clasificate în:
Departamentul de cazare unde r ecepționerii au ca atribuții principale : primirea
si cazarea clienților, întocmirea notelor de plata încasate de către compartimentul casa –
facturare .
Departamentul de alimentaț ie (restaurant, terasă, bar) își desfăș oară activitatea la
nivelul spațiilor de servire (salonul de servire, baruri) și de producție (bucataria) afându –
se sub conducerea directorului de restauraț ie.
Personalul bucătăriei fiind alcătuit din 2 bucătari șefi și alți 11 bucătari.
Directorul de conferințe care este subordonat ul directorului de restaurație, având în
subordine 2 șefi de sală și 10 ospătari.
Departament ul de marketing – vanzari(general) are scopul de a asigura gradul
de ocupare optim si vânzarea celorlalte servicii ale hotelului. Tot aici se află și biroul
rezervari, unde se prelucreaza cereri individuale de rezervare ș i se înregistrează
comenziile individuale sau de grup.
Departamentul î ntretinere(general) are o importanta funcț ie de a asigura
aprovizionar ea cu energie și apă , de a controla c onsumul acestora, funcționarea,
întretinerea și reparațiile echipamentelor și totodată functia de securitate care se ocupa de
supravegherea , tehnica și aplicarea procedurilor de prevenire si stingere a incendiilor.
Alte responsabilitati sunt: producerea d e energie termica sau apa calda, lucrarile de
reparatii, zugraveli, intretinerea utilajelor frigorifice.
Departamentul de resurse umane presupune o relație permanentă între angajat și
angajator deoarece implicarea personalului reprezintă cheia succesului o rganizational.
Toate activitățile de recrutare, de recompense, de selectare personal și de ordine interioară
din cadrul acestui departament îi revin managerului general al hotelului.
Departamentul financiar alcatuit din biroul economic – contabilitate are un singur
economist care se subordonează directorului general și firmei externe de contabilitate.
Totalizand numarul angajatilor din toate departamentele, rezulta ca hotelul
BULEVARD PRESTIGE SLATINA are un total de 33 angajați.

2 http://www.stiucum.com/economie/economia -turismului/Servicii -de-cazare53166.php

7
Peste 50% dintre angajați se regasesc in departamentele operationale de alimentație
și cazare deoarece sunt cele mai importante departamente ale hotelului.

Tabelul 1.1.
Structura personalului dupa pregatirea profesionala

Anul 2007 Varsta (ani) Barbati 60 % Femei 40 % Total
Studii superioare
18 % 18 – 30

44 – 60 1

4

1 6

1
total 1 6 7
Studii medii
82 % 18 – 30
31 – 43
44 – 60 1
0
2 2
6
15 3
6
17
total 3 23 26
Total 4 29 33
Sursa: Datele din tabel au fost preluate din contabilitatea hotelului Bulevard Prestige

Reteaua de furnizori și clienți

Furnizorii acestui hotel sunt acele firme care au sarcina de a aproviziona cu materii
prime si materiale cele necesare desfășurării activitații precum:
 S.C.Compania de Apa Olt S.A − asigură alimentația hotelului cu apă;
 S.C.CEZ Vânzare S.A − furnizează energia electrică;
 S.C.Distrigaz Sud.SA − alimentează cu gaz metan ;
 S.C.RISCONF .S.R.L – aprovizionează cu materiale textile;
 S.C.DINAMIC COMPROD.S.R.L − alimentează zilnic unitatea cu produse
de panificație;
 S.C.MACROMEX.S.R.L – aprovizionează zilnic cu pește și carne;
 Romtelecom și RDS − asigurând linia telefonică, internetul și televiziunea.

Clienții sunt persoanele cu cel mai important rol deoarece prin existența lor sunt
plătite salariile si totodata devin si partenerii nostri.
Clienții hotelului sunt persoanele cu viziuni și conceptii diferite aspura produselor
oferite care se diferențiează prin vârstă, naționalitate sau ni veul de trai, astfel distingem:
 Clintela business − totalitatea sejurururilor de interes de serviviu, inclusiv
reuniu nile și mesele de afaceri;
 Strainii – deoarece hotelul a incheiat un contract de colaborare cu firma Pirelli
din Slatina, astfel peste 70 % dintre strainii care ajung aici pentru a coordona
diverse activități sunt cazați la hotelul Bulevard Prestige;

8
 Vacanțierii – pesoanele care se cazează cel putin patru zile c onstituind
sejururi de agrement;
 Clienții V .I.P . – persoanele care se bucură de un tratament special;
 Clienții obișnuiți „ai casei” – fiind posesorii unor legitimații de fidelitate.

Concurența

În domeniul hotelier concurența este foarte mare reprezentând rivalitatea dintre
numerosi ofertanți pentru a câștiga clienți.

Concurenții directi ai hotelului Bulevard Prestige sunt:
 Hotel Zytto este un hotel de 3 stele care asigură aceleași condiții superioare la
prețuri accesibile;
 Hotelul Romtimex deoarece prețurile acestui hotel sunt in funcție de bugetul
fiecâruia;
 Hotelul Parc fiind cel mai vechi pe piața hotelieră care organizeaza
evenimente festive;
 Hotelul Senator fiind cel mai aproape hotel de gară cu tarife scăzute.

Competitorii secundari ai societații sunt restaurantele de clasă superioară din zonele
țintă, restaurantele similare aflate la o distanță mai mare și restaurantele și care au prețuri
și oferte inferioare de cele plasate in zonă.
Astfel societatea hotelieră prin politica de promovare a serviciilor de calitate adoptă
planuri de îmbunătățire a serviciilor de cazare pentru a avea cat mai multe cereri și
obtineri de profitur i din exploatarea celorlalte oportunități oferite pe piață.

Forma de înregistrare contabilă utilizată

Forma de înregistrare contabilă a h otelul ui Bulevard Prestige Slatina se desfășoară
în condițiile prelucrării informatice a datelor.
Această formă de înregistrare contabilă ,,automatizată’ ’ 3(informatică) , presupune
utilizarea unui program de contabilitate pentru prelucrarea datel or aferente unui ciclu
contabil și totodată reprezintă adaptarea formelor de înregistrare contabilă cunoscute sub
numele de:
 Înregistrare contabilă clasică (jurnal unic);
 Înregistrare pe jurnale;
 Înregistrare ,,Maestru -șah’’.
Datele de intrare care realizează prelucrarea sunt reprezentate prin formule
contabile care sunt introduse de utilizatorul programului.
Cu ajutorul datelor introduse în program, se efectuează editarea ,,Registrului –
jurnal’’ și a ,, Registrului Cartea -Mare’’.
Formulele contabile introduse în program sunt redactate direct prin documente
justificative sau printru -un document unic numit ,,Notă de contabilitate’’ .
După modul de organizare a înregistrărilor și prelucrărilor datelor din calculator,
distingem 3 tipuri de prelucrări a datelor:
a) Prelucrarea integrată;
b) Prelucrarea succesivă, unde datele sunt transformate în diverse surse
informaționale în scopul validări i evidențelor sintetice și sistematice;

3 S. Domnișoru, M. Criveanu,C. Drăgan,S. Vînătoru,C. Drăgușin – Contabilitate și raportări financiare.
Editura Universitaria Craiova și ProUniversitaria București 2014.

9
c) Prelucrarea paralelă, aici datele care sunt introduse în sistem, se prelucrează
și se transformă in surse informaționale paralele, asigurând obținerea
evidențelor sistematice și cronologice precum și a celor sintetic e și analitice.
Programul informatic folosit de societatea Bulevard Prestige, este bazat pe
prelucrarea paralelă și permite prelucrarea diferitelor categorii de date financiare –
contabile, cum sunt:
 Balanțele;
 Fișele de cont;
 Registre;
 Declarații;
 Stocuri;
 Imobilizări;
 Clientii;
 Furnizorii firmei;
 Producție și salarii.
Avantajele utilizării acestui program sunt următoarele:
 Actualizează rapid informațiile , în concordanță cu modificările legislative;
 Ușurința în asimilare și utilizare;
 Generează rapid informațiile necesare desfășurării activității;
 Introducerea documentelor doar de la tastatură;
 Protejarea acestuia printr -un cod unic asigurând independență totală.

1.2. Definirea și s tructura stocurilor aprovizionate

Stocurile aprovizionate sunt reprezentate de activele circulante sub formă de bani
care se transformă în stocuri de materii prime, materi ale și alte consumabile într-o anumită
structură și volum, pe o perioadă de timp determinată, urmând a fi folosite pentr u
prestarea de servic ii sau în procesul de producție4.
În cadrul hotelului Bulevard Prestige Slatina sunt întalnite urmatoarele stocuri
aprovizionate:
− Materiile prime : participă direct la fabricarea produselor regăsindu -se în
produsul finit integral sau parțial;
− Materiile consumabile: participă indirect în activitatea de producție;
− Echipamentele;
− Materialele de natura obiectelor de inventar;
− Mărfuri ;
− Semifabricatele;
− Rebuturile;
− Produsele finite;
− Activele biologice (animalele si păsările);
Materialele care fac natura obiectelor de inventar din cadrul hotelului sunt:
− Echipamente le de protecție;
− Pardoseli pvc;
− Gazon sintetic;
− Dulapuri;
− Lămpi;
− Televizoare;

4 Iacob Constanța, Ionescu Ion, Avram Mărioara – Contabilitate de gestiune – Sinteze și aplicații, Editura
Universitaria, Craiova, 2013.

10
− Oglinzi;
− Lenjerii;
− Prosoape;
− Preșuri;
− Ceasuri de birou:
− Tacâmuri inox;
− Veselă porțelan;
− Sticlă (farfurii suport, farfurii întinse, boluri supă, oliviere etc.);
− Pahare sticlă și cristal;
− Accesorii (oale, cratițe, tăvi, navete șamd.);

Materiile prime utilizate în incinta ho telului sunt clasificate astfel:
− Lapte;
− Ouă;
− Carne;
− Brânză;
− Cafea;
− Făină ;
− Mălai;
− Smântană;
− Ciocolată;
− Cereale;
− Legume;
− Fructe;
− Produse de panificație etc.;

Aparatura și instrumentele folosite în procesul de producție sunt urmatoarele:
− Cuptoare;
− Toaster;
− Plită inducție;
− Grill;
− Combina frigorifică ;
− Răcitoare;
− Hota ;
− Mașina de spălat vase;
− Blender;
− Storcător citrice;
− Ustensile modelatoare;
− Mobilier neutru;
− Echipamente de procesare (mașini de curațat cartofi și de tăiat legume,
malaxor carne, feliator mezeluri, mixere planetare șamd.);
− Echipamente de spalare (mașini de spalat pah arele si vesela);
− Sonerie pentru recepție;
− Ustensilele si echipamentele necesar e curățării hotelului (aspiratoare,
mașini de curățat și lustruit podeaua, diferite tipuri de perii etc.).
Importanța stocurilor aprovizionate în procesul de producție are un rol semnificativ
deoarece acest proces este supus la numeroase perturbații precum este instabilitatea
personalului și existența timpilor morți cauzate de defecțiunile utilajelor care de asemenea
pot fi soluționate prin determinarea mărimii optime a comenzi i de aprovizionare și prin
determinarea frecvenței de aprovizionare.
Cantitatea de aprovizionat poate fi stabilită în funcție de necesarul de consum pentru
toată perioada de gestiune.

11
Modificărilecare au loc la nivelul stocurilor aprovizionate din cadrul h otelului sunt
evidențiate cu ajutorul conturilor bifuncționale 308 „ Diferențe de preț la materii prime și
materiale” și 378 „Diferențe de preț la mărfuri”.5
Aceste conturi corectează valoarea de înregistrare a stocurilor cu diferențele de plus
sau de minus apărute.
Prin debitarea contului 308 „Diferențe de preț la materii prime și materiale”, se
înregistrează diferenț ele (în plus sau în minus) aferente materiilor prime ș i materialelor
intrate în gestiunea entității.
Prin creditarea contului 308 se înregist rează diferențele de preț care se repartizează
asupra materiilor prime și materialelor ieșite din gestiune cu ajutorul coeficientului de
repartizare „k”.

1.3. Evaluarea st ocurilor aprovizionate

Pentru evaluarea stocurilor hotelului Bulevard Prestige Slatina se folosesc regulile
contabile de evaluare.
Evaluarea stocurilor se efectuează prin patru momentre principale care sun t:
 Evaluarea la intrarea în entitate;
 Evaluarea la inventariere;
 Evaluarea la întocmirea bilanțului s au închiderea exercițiului;
 Evaluarea la ieșirea din gestiune.

Evaluarea stocurilor la intrarea î n societate
La data intrării în societate, stocurile se evaluează și se înregistrează la data de
intrare, care este denumită valoare contabilă. Dupa natura de proveniență a bunurilor,
această valoare contabilă se regaseste sub formă de:
 Cost de achiziție;
 Cost de producție;
 Valoare de utilitate.
În cadrul hotelului Bulevard Prestige, stocurile aprovizionate sunt evaluate prin
costul de achiziție în structura căruia se gasesc următoarele elemente:
 Prețul de cumpărare al bunurilor;
 Taxele vamale;
 Cheltuieli care pot fi atribuite direct achiziției, cheltuieli de transport ,
cheltuieli de recepție -manipulare și de comisione;
 Cheltuieli cu dobânzile.
Costul de achiziție6 ,,Costul de achiziție al unui bun este egal cu prețul de
cumpă rare, taxele nerecuperabile, cheltuiel ile de transport -aprovizionare ș i alte cheltuieli
accesorii necesare pentru punerea î n stare de utilizare sau intrarea in gestiune a b unului
respectiv’’ .

Evaluarea stocurilor la inventariere
La hotelul Bulevard Prestige, inventarierea stocurilor se realizează la finele anului
fiind o etapă obligat orie tuturor entităților la întocmirea situațiilor financiare anuale. Aici
stocurile sunt evaluate la valoarea de inventar, care poate să corespundă cu valoarea
reziduală netă.

5 Sandu Maria, Bădiță Rodica – Bazele contabilităț ii –Abordare în contextul directivelor europene, Editura
Universitaria, Craiova 2012, pagina 142.
6 http://www.rubinian.com/dictionar_detalii.php?id=404

12
Pentru a determina valoarea de inentar se utilizează diferite criterii, ținându -se cont
de natura bunurilor inventariate, ca de exemplu:
 Prețul pieței;
 Utilitatea bunuri lor inventariate din entitate;
 Baremuri de prețuri, etc..
Valoarea reziduală netă se stabilește element cu element sau pe grupe de elemente
pentru stocurile conexe sau similare.

Evaluarea stocurilor la ieșirea din gestiune
La ieșirea din gestiune, stocurile se evaluează și se scad din gestiune la valoarea
lor de intrare sau contabilă.
În cazul bunurilor fungibile, a căror valoare de intrare nu se poate identifica,
evaluarea se face folosind una din următoarele metode:
 FIFO (first in – first out): primul intrat -primul ieșit;
 LIFO (last in – first out): ultimul intrat -primul ieșit;
 CMP: costul mediu ponderat.

Metoda FIFO (primul intrat, primul ieșit). Evaluarea stocurilor la ieșire rezultă din
prețul de achiziție sau producție al prumului lot ce a intrat;

Metoda LIFO ( ultimul intrat, primul ieșit) presupune evaluarea la costul ultimului
lot fabricat sau achiziționat. Metoda CMP presupune calculul costului prin efectuarea
unei medii ponderate a elementelor aflate în stoc la începutul perioadei și cele intrate în
cursul perioadei.

Metoda CMP ce presupune calcularea costurilor cu ajutorul mediei ponderate a
elementelor aflate în s toc la începutul perioadei și celor intrate pe parcurs. Amintim
formula:
𝑪𝑴𝑷=∑𝒒𝒊∗𝒑𝒋
∑𝒒𝒊

qi = cantitățile inițiale și cele intrate;
pj = prețurile unitare aferente stocului inițial și loturilor aprovizionate.

Evaluarea stocurilor la întocmirea bilanț ului
În bilanț, evaluarea stocurilor constituie o acțiune complexă deoarece se efectuează
prin închiderea conturilor la finele exercițiului, în vederea întocmirii bilanțului contabil,
astfel încât stocurile vor fi evaluate la cea mai mică valoare din tre cost si valoarea
reziduală netă.
„Prin aceasta procedură, activ ele trebuie sa fie evaluate în bilanț la o valoare mai
mică dect cea care s -ar obține pentru utilizarea sau vânzarea lor ’’7, astfel atunci când nu
se mai recuperează costul stocurilor, societatea trebuie să înregistreze deprecierea
acestora cu ajutorul conturilor din grupa 39 ‚,Ajustări pentru deprecierea stocurilor și
producției în curs de execuț ie”.8
Cu ajutorul bilanțului contabil se poate realiza comparația dintre valoarea contabilă
a stocurilor și cea a valorii actuale(de inventar) a acestora, prin urmatoarele cazuri:
− Diferențe în plus între valoarea de inventar si cea contabilă;
− Diferențe în minus între cele două valori.

7 https://www.scribd.com/doc/315062924/Contabilitatea -Stocurilor -de-M%C4%83rfuri
8 Ionescu Ion ─ Contabilitate financiară. Teorie și practică, Editura Universitaria, Craiova, 2013.

13
Pe baza contului de profit și pierdere și a bilanțului din ultimii 3 , ani am realizat
urmatorul tabel despre evoluția principalilor indicatori ai firmei.

Tabelul 1.2.
Evoluția principalilor indicatori
(RON)

Indicatori 2013 2014 2015
Total active imobilizate 3.628.789,00 3.590.965,00 3.559.432,00
Stocuri 44.750,00 55.060,00 52.064,00
Creanțe 342.893,00 439.512,00 269.108,00
Casa și conturi la bănci 1.709.933,00 1.837.511,00 3.646.326,00
Total datorii 203.173,00 394.888,00 168.650,00
Capital social 5.526.271,00 5.528.160,00 7.358.280,00
Cifra de afaceri netă 3.817.552 ,00 3.212.268,00 4.587.476,00
Venituri totale 3.837.913,00 3.344.192,00 4.683.764,00
Cheltuieli totale 2.987.938,00 2.881.541,00 2.532.811,00
Rezultat brut 849.975,00 462.651,00 2.150.953,00
Impozit pe profit 16,00% 16,00% 16,00%
Rezultat net 721.159,00 396.976,00 1.830.120,00
Sursa: datele din tabel au fost preluate din contabilitatea hotelului Bulvard
Prestige

Pe baza tabelului anterior se pot observa următoarele modificări :

 Cifra de afaceri a suferit o scadere de la 3.817.552,00 RON în anul 2013 , la
3.212.268,00 RON în 2014, reușind să crească în anul 2015 cu 1.375.208,00 RON ;
 Veniturile t otale au avut același demers, scazând cu 493.721,00 RON din anul 2013
pana in anul 2014, iar în anul urmator au crescut cu 1.339.572,00 RON f ată de anul
precedent;
 Cheltuielile totale au prezentat o ușoară scadere de la 2.987.938,00 RON în 2013, la
2.532.811,00 RON în 2015;
 Rezultatul brut are o evoluție destul de interesantă, scazând în cel de-al doilea an cu
aproape jumatate din valoarea anului precedent , iar în anul 2015 înregistreză o
creștere de patru ori mai mare decat în anul 2014;
 Rezultatul net are aceeași evoluție ca și cel brut, pornind de la suma de 721.159,00
RON în 2013, scăzând la 396,976,00 RON in 2014 și ajungînd la 1.830.120,00 RON
în 2015;

14
În figura 1.1 se observă evoluția principalilor indicatori în perioda 2013 -2015

Figura 1.1 Evoluția principalilor indicatori
Sursa: datele au fost preluate din tabelul 1.2.

1.4. Organizarea contabilității sintetice și analitice a stocurilor
aprovizionate

Organizarea contabilității sintetice a stocurilor aprovizionate se realizează prin
cele două metode de inventariere:
− Metoda inventarului permanent;
− Metoda inventarului intermite nt.
Prima metodă permite cunoașterea și stabilirea în fiecare moment de timp al
cantității și volumului stocurilor prin inventarierea continuă, fapt pentru care societatea
Bulevard Prestige a ales metoda inventarului per manent care reprezintă instrumentul de
control z ilnic, unde contabilul poate furnizează totalitatea detaliilor legate de stocuri.
Venituri totale
(RON)Cheltuieli totale
(RON)Rezultatul brut
(RON)Rezultatul net
(RON)
2013 3.837.913,00 2.987.938,00 849.975,00 721.159,00
2014 3.344.192,00 2.881.541,00 462.651,00 396.976,00
2015 4.683.764,00 2.532.811,00 2.150.953,00 1.830.120,000,00500.000,001.000.000,001.500.000,002.000.000,002.500.000,003.000.000,003.500.000,004.000.000,004.500.000,005.000.000,00Evoluția principalilor indicatori
2013
2014
2015

15
Cunoscându -se valoare a și cantitatea stocurilor, contabilitatea sintetică se
realizează prin clasa a 3 -a de conturi „Conturi de stocuri și producție în curs de execuție”
care înre gistrează operațiuni specifice.
Prin metoda inventarului interminent, c heltuielile aferente stocurilor (lipsurile la
inventar și vânzările ) se evidențiează prin conturile de cheltuieli din grupa 60 iar veniturile
din vânzări se înregistr ează prin conturile de venituri de la clasa 7 cu o utilizare deosebită
a grupei 70 ,,cifra de afaceri”.
In această metodă , conturile de stocuri se creditează pe baza ieșirilor din stoc
specifice perioade de gestiune și se debitează prin intrări de bunuri, iar la încheierea
exercițiului financiar, soldurile acestora vor fi comparate cu stocurile existente de la
inventariere.

Organizarea contabilității analitice a stocurilor aprovizionate se realizează pe
felurile de bunuri materiale și gestiunile creeate folosind una dintre metodele:
− Metoda cantitativ -valorică;
− Metoda global -valorică;
− Metoda operativ -contabilă;

Metoda cantitativ -valorică reprezintă cantitatea cu care se î ntregistrează intr ările
și ieșirile stocurilor din magazine ș i se evidenție ază locul unde se d epozitează tipurile de
bunuri materiale prin acte justificative și documente specifice precum fișa de cont
analitică , apoi se predau departamentului financiar -contabil calculând valoarea stocurilor
și verificând corectitudinea acestora p rin compararea fișelor anal itice cu cele de
magazine.9

Prin metoda global -valorică10, evidența stocurilor se face doar valoric în
departamentul financiar -contabil și la nivelul gestiunii, acestea confruntându -se periodic
sub aspectul concordanț ei și întocmindu -se cu ajutorul documetului justificativ ,,Raport ul
de gestiune” , care are un rol deosebit la înregistrarea intrarilor și ieșirilor stocurilor.

Metoda operativ -contabilă este foarte importantă deoarece ține evidența
cantitativă a bnurilor , pe feluri, prin fișele de magazine din cadrul fiecărei gestiuni, iar
analiza valorică este realizată prin departamentul contabil pe grupe sau subgrupe ,
întocmite î n ,,Registru l Stocurilor”. La verificare se compară datele care au caracter
valoric și cantitat iv din„Registrul Stocurilor” cu cele cantitative din fișele de magazine .

9 OMFP 2861/2009 – Organizarea si efectuarea inventarierii activelor, datoriilor si capitalurilor proprii
10 http://www.conta -conta.ro/misce llaneous/543_miscellaneous_contabilitate_files%20543_.pdf

16
CAPITOLUL 2.
STUDIU DE CAZ PRIVIND STOCURILE
APROVIZIONATE LA HOTEL BULEVARD PRESTIGE

2.1. Prezentarea conturilor folosite în evidența stocurilor
aprovizionate

Stocurile aprovizionate sunt preze ntate în contabilitate sub forma activelor
circulante și se regăsesc în clasa a 3 -a a planului de conturi.
 Contul 301 „Materii prime” este prezentat ca un cont de activ care ține
evidența existenței și miscăriilor materiilor prime aproviz ionate.
În componența materiilor prime aprovizionate se află materii care participă în mod
direct la fabricarea de produse, care se regăsesc în produsul finit integral sau parțial.
În debitu l acestui cont se înregistrează valoarea la preț de înregistrare a:
− Materiilor prime care sunt achiziționate de la terți (321,401,408);
− Materiilor prime aduse de la aceștia (351, 401);
− Diferen țelor de preț favorabile sau în minus, aferente materiilor prime
achiziționate.
În creditul contului se înregistrea ză:
− Valoarea materiilor prime vândute (371);
− Valoarea materiilor prime care sunt trimise spre prelucrare sau se află în
custodie la terți;
Soldul contului este reprezentat de valoarea materiilor prime care există în stoc.

 Contul 302 „Materiale de natura obiectelor de inventar ” este tot un
cont de activ care evidențiează existența și mișcarea materialelor
consumabile care participă în mod indirect la activitatea de producție a
socitații precum sunt amba lajele, materialele auxiliare, piesele de schimb
și alte materiale consumabile.
În debitul contului 302 întalnim valoarea la preț de înregistrare a :
− Materialelor consumabile achiziționate (401,408);
− Materialelor consumabile care sunt aduse de la terți (351,401);
− Semifabricatelor reținute și consumate ca materiale la această unitate (341,
345).
În credit regăsim:
− Materialele consumabile care sunt constatate lipsă la inventar;
− Materialele consumabile vîndute ca atare (371);
− Materialele trimise spre prelucrare (351).
−
 Contul 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar” este prezentat
ca un cont de activ care evidențiează existența preum și mișcarea
materialelor de natura obiectelor de inventar. Aici sunt incluse SDV -uri,
echipamente de protecție impuse salariațiilor precum și valoarea bunurilor
care nu respectă o limită prevzută prin lege a mijloacelor fixe.
În debitul lui găsim:
− Valoarea cu care se achiziționează materialele de natura obiectelor de
inventar (401,408);
− Valoarea materialelor de natura obiectelor de in ventar aduse de la terți
(351, 401);

17
− Valoarea a cestor materiale care sunt obținute din producție proprie (345).
În creditul contului avem valoarea la preț de înregistrare pentru:
− Materialele de natura obiectelor de inventar vândute ca atare (371);
− Materialele de natura obiectelor de inventar trimise la terți (351).

 Contul 308 ,,Diferențe de preț la materii prime și materiale”11 este un
cont rectificator, cu ajutorul căruia sunt cor ectate valorile de înregistrare
ale materiilor prime, materialelor consumabile și materialelor d e natura
obiectelor de inventar, ținând evidența diferențelor de plus sau de minus
între prețul de înregistrare standard și cel de achiziție.
În debit inregistrează:
− Diferențele de preț în plus a materiilor prime, a materialelo r consumabile
și a celor de inventar care sunt intrate în gestiune;
− Diferențele de preț în minus a materialelor anterioare ieșite din gestiune.
În credit avem:
− Diferențele de preț în minus a materiilor prime și a materialelor
achiziționate (301, 302, 303);
− Diferențele de preț în minus a acestor amteriale care ies din gestiune.

 Contul 345 denumit „Produse finite”, cont de activ unde se înregistrează
existența și mișcarea stocurilor de produse finite.
În debitul acestui cont găsim valoarea prețului de înregistrare al:
− Produselor finite intrate în gestiune;
− Produselor finite aduse de la terți;
− Plusurilor la inve ntar.
În credit avem valoarea prețului de înregistrare al:
− Produselor finite vândute;
− Produselor finite transferate către magazinele de vânzare proprii;
− Produselor finite ce au fost reținute de către unitate pentru a fi utilizate;
− Produselor finite utilizate ca plata în natură către salariați;
− Produselor trimise la terți;

 Contul 361 „Animale și păsări” , ține evidența animalelor și păsărilor de
natura stocurilor care sunt crescute și folosite pentru muncă și reproducție.
În debitul contului 361 întalnim valoarea prețului de înregistrare a:
− Animalelor și păsărilor achiziționate de societate (401, 408);
− Animalelor și păsărilor care sunt aduse la terți;
În creditul lui regăsim:
− Valoarea cu care se înregistrează pasările și animalele vândute de entitate.

 Contul 371 ,,Mărfuri” ,este tot cont de activ care este reflect ată existența
și mișcarea bunuri lor pe care societatea le cumpără cu scopul de a le
revinde. În cadrul hotelului Bulevard Prestige aceste bunuri sunt
răcoritoarele, cafele, ceaiurile și produsele alimentare pe care acesta le
achiziționează de la furnizori, apoi le vinde în incita sa.

În debitul acestui cont se înregistrează:
− Valoarea marfurilor achiziționate de la furnizori (401, 408);
− Marfurile care sunt aduse de la terți;

11 http://www.conta -conta.ro/miscellaneous/543_miscellaneous_contabilitate_files%20543_.pdf

18
− Valoarea materiilor prime, a materialelor conumabile, de inventar și cele
de natura animalelor și păsărilor care sunt vândute ca atare (301, 302, 303,
361);
− Produse le finite care sunt transferate în magazinle proprii de desfacere.
În creditul contului se regăsesc valorile :
− Marfurilor trimise la terți;
− Marfurilor care ies din gestiune prin vânzare.

 Contul 378 ,,Diferențe de preț la mărfuri” este un cont bifuncțional prin
care se ține evidența adaosului commercial cuvenit mărfurilor entității.
În debitul acestuia se înregistrează:
− Adaosul comercial care este aferent mărfurilor ieșite din gestiune.
În creditul lui avem:
− Valoarea acestuia aferent mărfurilor care intră în gestiune.

 Contul 381 ,,Ambalaje” ,cont de activ care reflectată existența și
manifestarea stocurilor de ambalaje .
În debitul contului de ambalaje se observă:
− Înregistrarea ambalajelor la prețul de achiziționare (401, 408);
− Valoarea ambalajelor care sunt aduse la terți;
− Inregistrarea valorii ambalajelor realizate prin producție proprie (345).
În credit întâlnim :
− Valoarea cu care se înregistrează ambalajele vândute (371);
− Valoarea ambalajelor care sunt trimise la terți (358).

 Contul 401 ,, Furnizori” , este cont de pasiv prin care se ține evidența
datoriilor față de furnizori și a decontărilor cu aceștia pentru serviciile
prestate și aprvizionările de bunuri.
În creditul contului de furnizori se înregistrează:
− Valoarea materiil or prime, materialelor ,mărfurilor, animalelor și
ambalajelor care intră în societate prin achiziționarea cu titlu oneros pe
bază de facturi (302, 303, 341, 346, 361, 371, 381);
− Ambalajele care se vor restitui ,facturate de furnizori (409);
− Taxa pe valoarea adăugată care este înscrisă pe facturile furnizorilor.
In debitul acestuia regăsim :
− Valoarea produselor care sunt cuvenite unităților prestatoare de plată,
potrivit prevederilor din contract (345).

 Contul 409 ,,Furnizori – debitori” ,este un cont de activ care evidențiază
avansurile acordate furnizorilor pentru cumpărarea bunurilor de natura
stocurilor, înregistrând în debit ambalajele facturate care circulă în sistem
de restituire, iar în credit pe cele reținute în stoc.

 Contul 411 ,,Clienți” , cont de activ care este folosit la evidenț ierea
creanțelor în legătură cu clienții interni și externi ai entității pentru
produsele , materialele și semifabricatele vândute sau serviciile prestate.

 Contul 4426 ,,TVA deductibilă”(A) și contul 4427 ,,TVA colectată”(P)
sunt conturi utilizate pentru a reflecta taxa pe valoarea adăugată care este
de plătit și respectiv de încasat pentru bunurile ac hiziționate sau vândute.

19

2.2. Reflectarea în contabilitate a intrărilor stocurilor aprovizionate

În această parte a lucrării de licență, am încercat să vă prezint printr -o multitudine
de aplicații practice , toate operațiile care au loc în producția și prelucrarea stocurilor prin
următoarele procese de:
 Achiziție;
 Recepție;
 Obținere de produse finite;
 Vânzare;
 Scoatere din gestiune.
Documentele necesare în realizarea acestei etape sunt:
− Facturile de cumpărare;
− Notele de recepție;
− Bonurile de intrare;
− Bonurile de ieșire;
− Rapoartele de producție.

Aplicații

La data de 31 august 2016, societatea Hote l-Restaurant Bulevard Prestige,
achiziționează sub denumirea de TOP TURISM INTERMED S.R.L., mărfuri precum
(sprite, fanta de portocale și coca -cola) , pe baza facturii cu seria HBCF, nr.
2610489693 (Anexa 1), în valoare de 492,6 0 RON plus 44,33 RON reprezentând TVA –
ul de 9%, de la furnizorul COCA -COLA HBC ROMÂNIA S.R.L.
Recepția de mărfuri este înregistrată în contabilitate prin Notele de Intrare
Recepție (NIR), cu numărul 16702 (Anexa 2) la data de 31 augus t 2016 unde se observa
adaosul de 56,24 RON.
Plata se achită până la data scadentă de 14 zile de la achiziționare prin extras
de cont și ordin de plată.

1. Achiziția de mărfuri în valoare de 492,60 lei, TVA 9%, de la COCA -COLA HBC
ROMÂNIA S.R.L.

% = 401 536,93 lei
371
„Mărfuri ” „Furnizori” 492,6 0 lei
4426
„TVA
Deductibilă” 44,33 lei
Explicație: Se observă majorarea stocurilor 301 ,,Materii pr ime” și a taxei pe valoa rea
adăugată deductibilă, crescând datoria față de furnizor .

2. Se înregistrează adaosul comercial cu valoarea 56,24 RON de la furnizor.

371 = 378 56,24 lei
„Mărfuri” „Diferențe de
preț la
mărfuri”

20
3. Intrarea în gestiune a mărfurilor în sumă de 536,93 lei.

371 = 327 536,93 lei
„Mărfuri ” „Mărfuri în curs
de
aprovizionare”
Explicație: M ărfurile se majorează, iar 327 „M ărfuri în curs de aprovizionare” se
diminuează .

4. Plata la scadentă a mărfurilor achiziționate în sumă de 536,93 lei

401 = 5121 536,93 lei
„Furnizori” „Conturi la
bănci în lei”
Explicație: Scade datoria față de funizor 401 „ Furnizori” și disponibilul din cont 5121
„Conturi la bănci în lei” .

Tot în data de 31 august 2016, societatea cumpără mărfă (bere) în valoare de
159,60 RON, TVA(20%), pe baza facturii cu seria OT XKX F, nr. 0140113 (Anexa 3),
de la furnizorul SC 98 XKX LOGISTIC SRL.
Recepția de mărfuri este înregistrată prin Notele de Intrare Recepție cu
numărul 16701 (Anexa 4 ) la data de 31 augus t 2016.
Plata se ac hită până la data scadentă de 7 zile.

5. Achiziția de mărfuri în valoare de 492,60 lei, TVA 9%, de la COCA -COLA HBC
ROMÂNIA S.R.L.
% = 401 191,52 lei
371
„Mărfuri ” „Furnizori” 159,6 0 lei
4426
„TVA
Deductibilă” 31,92 lei
Explicație: Se observă majorarea stocurilor 301 ,,Materii pr ime” și a taxei pe valoa rea
adăugată deductibilă , crescând datoria față de furnizor.

6. Intrarea în gestiune a mărfurilor în sumă de 536,93 lei.
371 = 327 536,93 lei
„Mărfuri” „Mărfuri în curs
de
aprovizionare”
Explicație: Mărfurile se majorează, iar mărfurile în curs de aprovizionare se
diminuează .

7. Plata la scadentă a mărfurilor achiziționate în sumă de 536,93 lei

401 = 5121 536,93 lei
„Furnizori” „Conturi la
bănci în lei”
Explicație: Scade datoria față de funizor 401 „ Furnizori” și disponibilul din cont 5121
„Conturi la bănci în lei” .

21
La aceeași dată 31 august 2016 se achiziționează de la SC KAUFLAND
ROMÂNIA SCS , materii prime ( roșii, caiser, vinete, ulei etc. ) și Materiale pentru
curățare (detergent de vase) pe baza facturii Seria K2900, Nr. 1036555 (Anexa 5) în
sumă de 305,16 RON, TVA 9 % și respectiv 20%.
Plata se va e fectua până la data scadentă (14.09 .2016) pe baza ordinului de
plată și extrasului de cont.

8. Se achiziționează materii prime și materiale pentru ambalat de la SC
KAUFLAND ROMÂNIA SCS în valoare de 305,16 lei și TVA 9% și 20 %.

% = 401 337,73 lei
301
„Materii prime” „Furnizori” 258,66 lei
3028
„Alte materiale
consumabile ”
46,50 lei
4426
„TVA Deductibilă” 32,57 lei
Explicație: se majorează e lementele de natura stocurilor 301 „Materii prime” și
3028„Alte materiale consumabile ”, majoreându -se TVA d eductibilă și crescând datoria
față de furnizor.

9. Se plătește la data scadentă datoria către furnizorul SC KAUFLAND ROMÂNIA
SCS în valoare de 337,73 lei.

401 = 5121 337,73 lei
„Furnizori” „Conturi la
bănci în lei”
Explicație: se dimi nuează datoria față de funizor 401 „Furnizori” și scad e și
disponibilul din cont 5121 „Conturi la bănci în lei”.

Pe langă materiile prime, entitatea Bulevard Prestige, mai achiziționează alte
materiale consumabile (glet, i psos, amorsă, șuruburi, banda îmbinare autoadezivă,
distanțiere autonivelant, rolă 50M, disc șlefuire etc.) de la S.C. DEDEMAN S.R.L., care
ulterior vor fi folosite ca materiale de reparatii pentru hotel. Achiziția se face pe bază
de factură , avînd seria DED nr. 6700526835 din data de 2 septembrie 2016 (Anexa 6 ).
Recepția în contabilitate se înregistrează prin NIR-ul cu nr. 16710 (Anexa 7 )
unde se va r întocmi Nota de recepție și constatare de diferențe .
Plata se va face până la 02.10 .2016.

10. Achiziția de materiale consumabile în valoare de 492,60 lei, TVA 9%, de la SC
DEDEMAN S.R.L.
% = 401 1816,14 lei
3028
„Alte materiale
consumabile ” „Furnizori” 1513,45 lei
4426
„TVA
Deductibilă” 302,69 lei

22
Explicație: Se observă majorarea materialelor 3028 „Alte materiale consumabile ” și
a taxei pe valoa rea adăugată deductibilă , crescând datoria față de furnizor.

11. Intrarea în gestiune a mărfurilor în sumă de 536,93 lei.
3028 = 322 1816,14 lei
„Alte materiale
consumabile ” „Materiale
cosumabile în
curs de
aprovizionare”
Explicație: 3028 „Materiale” se majorează, iar „Materiale cosumabile în curs de
aprovizionare ” 322 se diminuează .

12. Plata la scadentă a mărfurilor achiziționate în sumă de 536,93 lei
401 = 5121 1816,14 lei
„Furnizori” „Conturi la
bănci în lei”
Explicație: Scade datoria față de funizor 401 „ Furnizori” și disponibilul din cont 5121
„Conturi la bănci în lei” .

Pentru a înregistra producția de stocuri aprovizionate se întocmesc Bonurile
de cons um materii prime și materiale consumabile cu nr. 1855 (Anexa 8 ), 1857 (Anexa
9), 1859 (Anexa 10), 1864 (Anexa 11), 1861 (Anexa 12) și 1858 (Anexa 13 ).

13. Pe baza bonului de consum cu nr. 1855 se eliberează materii prime (apă, carne
porc, mălai, suncă presată, cașcaval, unt, legume, brânză, paine,
cafea,lapte,zahăr,smântână etc.) în valoare de 12.849,74 lei, care vor fi utilizate în
procesul de fabricație.
601 = 301 12.849,74 lei
„Cheltuieli cu
materiile
prime” „Materii
prime”
Explicație: se observă creșterea de „cheltuieli cu materiile prime ” 601 și scă derea
elementului de activ 301 .

14. În baza bonului de consum cu nr. 1857 se eliberează materii prime în valoare de
606,74 lei, care vor fi utilizate în procesul de fabricație.
601 = 301 606,74 l ei
„Cheltuieli cu
materiile
prime” „Materii
prime”
Explicație: Cheltuielile 601 „Cheltuieli cu materiile prime” cresc, iar elementul de
activ 301 scade.
15. Pe ba za bonului de consum cu nr. 1859 se eliberează din magazie materii le prime
(unt, pește, fructe, ulei, orez și condimente) în valoare de 1.079,70 lei, care vor fi
utilizate în procesul de fabricație.

601 = 301 1.079,70 lei
„Cheltuieli cu
materiile prime” „Materii
prime”
Explicație: C rește cheltuiala cu materiile prime 601 și scade elementul de activ 301.

23

16. Pe b aza bonului de consum cu nr. 1864 se eliberează din magazie mărfuri în
valoare de 1.603,23 lei, care vor fi utilizate în procesul de fabricație.

607 = 371 1.603,23 lei
„Cheltuieli privind
mărfurile ” „Mărfuri ”
Explicație: Cr ește cheltuiala privind mărfurile 6028 și scade elementul de activ 371.

17. Pe baza bonului de consum cu nr. 1861 se eliberează din entitate alte materiale
consumabile (aparat ras, balsam rufe, bec, bețișoare cocktail, borcane, bureți inox,
caserole, prosoape, saci de gunoi etc.) în valoare de 14.077,42 lei folosite la
întreținere și curățenie.

6028 = 3028 14.077,42 lei
„Cheltuieli privind
alte materiale
consumabile ” „Alte materiale
consumabile ”
Explicație: Cr ește cheltuiala privind materialele consumabile și scade elementul de
activ.

18. Pe baza bonului de consum cu nr. 1858 se eliberează din entitate tot materiale
consumabile în valoare de 1.257,58 lei, care vor fi utilizate pentru întreținere și
curățenie.

6028 = 3028 1.257,58 lei
„Cheltuieli privind
alte materiale
consumabile ” „Alte materiale
consumabile ”
Explicație: Cr ește cheltuiala cu ma terialele consumabile 6028 „Cheltuieli privind alte
materiale consumabile ” și scade elementul de activ 3028 „Alte materiale consumabile ”.

Recepția mărfurilor și a serviciilor hotelului Bulevard Prestige, în sumă de
39.644,87 RON se înscriu în Raportul de Gestiune zilnic (Anex a 14) și se vând pe baza
bonurilor de casă. Pe baza acestui raport se înregistrează, se plătesc și se închid
următoarele c heltuieli aferente lunii august:

19. Pe baza raportului de gestuine se înregistrează cheltuielile cu energia și apa, din
data de 2 .08.2016 în sumă de 840,00 l ei.
605 = 401 840,00 lei
„Cheltuieli
privind energia
și apa ” „Furnizori ”
Explicație: Crește che ltuiala cu energia și apa și totodată crește datoria față de furnizor.

20. Plata cheltuielilor de energie și apă, în sumă de 433,12 lei.
401 = 5121 433,12 lei
„Furnizori” „Conturi la
bănci în lei”
Explicație: Scade datoria față de funizor 401 „ Furnizori” și disponibilul din cont 5121
„Conturi la bănci în lei” .

24

21. Pe baza raportu lui de gestiune din data de 3 .08.2016, se înregistrează cheltuielile
cu animalele și păsările în sumă de 340,00 lei.
606 = 401 340,00 lei
„Cheltuieli
privind animalele
șî păsările ” „Furnizori ”
Explicație: Crește cheltuiala privind animalele și păsările 606 și totodată c rește datoria
față de furnizor 401 .

22. Se face plata cheltuielilor cu animalele și păsările , în sumă de 262,25 lei lei față
de furnior.
401 = 5121 262,25 lei
„Furnizori” „Conturi la
bănci în lei”
Explicație: Scade datoria față de funizor 401 „ Furnizori” și disponibilul din cont 5121
„Conturi la bănci în lei” .

23. Pe baza raportu lui de gestiune din data de 5 .08.2016, se înregistrează cheltuieli
privind mărfurile în sumă de 605,00 lei.
607 = 401 605,00 lei
„Cheltuieli
privind
mărfurile ” „Furnizori ”
Explicație: Crește 607 „cheltuiei privind mărfurile ” și totodată c rește și datoria față de
401 „ furnizor i”.

24. Se face plata cheltuielilor de mărfuri , în sumă de 212,91 lei față de furnior.
401 = 5121 212,91 lei
„Furnizori” „Conturi la
bănci în lei”
Explicație: Scade datoria față de funizor 401 „ Furnizori” și disponibilul din cont 5121
„Conturi la bănci în lei” .

25. Pe baza raportului de gestiune din data de 10 .08.2016, se înregistrează cheltuieli le
locaț iile de gestiune și chiriile, în sumă de 260,00 lei.
612 = 401 260,00 lei
„Cheltuieli cu
revedențele, locațiile de
gestiune și chiriile ” „Furnizori ”
Explicație: Crește cheltuiala privind locațiile de gestiune și chiriile și totodată crește
datoria față de furnizo r.

26. Se face plata cheltuielilor serviciilor anterioare , în sumă de 245,88 lei față de
furnior.
401 = 5121 245,88 lei
„Furnizori” „Conturi la
bănci în lei”
Explicație: Scade datoria față de funizor și scade și disponibilul din contul 5121.

25
27. Pe data de 22 .08.2016, se înregistrează cheltuielile transporturi de bunuri și
personal în sumă de 1810,82 lei.
624 = 401 1810,82 lei
„Cheltuieli cu
transportul de bunuri și
personal ” „Furnizori ”
Explicație: Cresc cheltuielile cu transporturile d e bunuri și totodată cr ește datoria față
de furnizor .

28. Se face plata cheltuielilor anterioare , în sumă de 342,42 lei față de furnior.
401 = 5121 342,42 lei
„Furnizori” „Conturi la
bănci în lei”
Explicație: Scade datoria față de funizor 401 „ Furnizori” și disponibilul din cont 5121
„Conturi la bănci în lei” .

29. Pe data de 23 .08.2016, se înregistrează cheltuielile cu deplasări și transferuri în
sumă de 884,00 lei.
625 = 401 884,00 lei
„Cheltuieli cu
deplasări, detașări și
transferuri ” „Furnizori ”
Explicație: Crește cheltuiala deplasările și transferurile și totodată c rește datoria față
de furnizor.

30. Se face plata cheltuielilor anterioare , în sumă de 728,90 lei față de furnior.
401 = 5121 728,90 lei
„Furnizori” „Conturi la
bănci în lei”
Explicație: Scade datoria față de funizor 401 „ Furnizori” și disponibilul din cont 5121
„Conturi la bănci în lei” .

31. Pe baza facturii din data de 1.07.2016 cu nr. 43885 (Anexa 15), se stinge creanța
față de client în valoare de 150,00 RON.
5121 = 4111 150,00 lei
„Conturi la bănci
în lei ” „Clienți ”
Explicație: Scade creanța față de clienți și crește disponibilul în lei .

32. Pe baza facturii cu n r. 43897 din (Anexa 15), se stinge creanța față de clientul SC
BEKAERT TURKEY, în valoare de 665,00 RON.
5121 = 4111 665,00 lei
„Conturi la bănci
în lei ” „Clienți ”
Explicație: Scade creanța față de clienți și crește disponibilul în lei .

26
33. Pe baza facturii cu nr. 43903 din (Anexa 15), se stinge creanța față de clientul SC
BEKAERT IZMIT CELIC, în valoare de 658,00 RON.
5121 = 4111 658,00 lei
„Conturi la bănci
în lei ” „Clienți ”
Explicație: Scade creanța față de clienți și crește disponibilul în lei .

34. Pe baza facturii cu nr. 341145 din (Anexa 15), se stinge creanța față de SC
MALINA LUX SRL , în valoare de 547,78 RON.
5121 = 4111 547,78 lei
„Conturi la bănci
în lei ” „Clienți ”
Explicație: Scade creanța față de clienți și crește disponibilul în lei .

35. Pe baza facturii cu nr. 2756627 din (Anexa 15), se stinge creanța față de SC
PHILIP MORRIS TRADING , în valoare de 1030,68 RON.

5121 = 4111 1030,68 lei
„Conturi la bănci
în lei ” „Clienți ”
Explicație: Scade creanța față de clienți și crește disponibilul .

2.3. Reflectare a în contabilitate a ieșirilor de stocuri aprovizionate

În acest ă parte a lucrării de licență, voi prezenta următoarele procese:
– Vânzarea;
– Scoaterea din gestiune;
– Încasarea contravalorii bunurilor vândute;

Vânzarea stocurilor din cadrul Hotelului -Restaurant Bulevard Prestige, în
sumă de 1540 ,13 RON, se face pe bază de bonuri de casă și apoi se va încasa
contravaloarea în numerar .
TVA -ul va fi inclus în prețul de vânzare la vânzările cu amănuntul care se fac
pe bază de bon fiscal.

1. Se vând către diverși clienți băuturi și delicatese în valoare de 840,96 lei.
4111 = 707 840,96 lei
„Clienți” „Venituri din
vânzarea
mărfurilor”
Explicație: Crește datoria față de clienți și totodată și contul 707 „Venituri din vânzarea
mărfurilor” .

2. Se încasează valoarea mărfurilor vândute în sumă de 840,96 lei .

27
5311 = 4111 840,96 lei
„Casa în lei” „Clienți”
Explicație: Scade datoria față de clienți crescând disponibilul în lei

3. Se înregistrează descărcarea din gestiune a mărfurilor.
607 = 371 840,96 lei
„Cheltuieli privind
mărfurile” „Mărfui”
Explicație: Se majorează un element de natura stocurilor și scade elementul de
active .

La data de 2.09.2016 se vând cafele și două mese servite pe baza facturii cu seri a
TOPT, nr. 45070 (Anexa 16 ) către clientul SOVECORD -INT S.A în sumă de 184,00
RON , TVA 9%, iar plata se va face în termen de 7 zile,până în data de 9.08 .2016.

Rezolvare :

4. Se vând căt re SOVECORD mărfuri în valoare de 184,00 lei, TVA 9%.
4111 = % 184,00 lei
„Clienți” 707

„ Venituri din
vânzarea mărfurilor” 168,80 lei
4427

„ TVA colectată” 15,20 lei
Explicație: Crește datoria față de clienți, crescând totodată și celelalte două conturi de
venit uri aferente mărfurilor și TVA.

5. Se încasează la data scadentă, valoare a mărfurilor vândute cu 184,00 lei.
5121 = 4111 184,00 lei
„Conturi la bănci
în lei” „Clienți”
Explicație: S cade creanța față de clienț i și crește disponibilul în lei .

6. Se înregistrează descăr carea gestiunii de stocuri .
607 = 371 184,00 lei
„Cheltuieli privind
mărfurile” „Mărfui”
Explicație: Elementul de natura stocurilor crește, iar cheltuiala scade.

7. Pe baza documentului cu numărul 13067 din data de 18.08.2016 (Anexa 17), se
achită datoria furnizorului SC PEDRA MEAT EXPRESS SRL, în valoare de
325,04 RON.

28
401 = 5121 325,04 lei
„Furnizori” „Conturi la
bănci în lei”
Explicație: Scade datoria față de funizor 401 „ Furnizori” și disponibilul din cont ul
5121 „Conturi la bănci în lei” .

8. La data de 18.08.2016, pe baza documentului cu numărul 370110 din (Anexa 17),
se achită datoria furnizorului SC MALINA LUX SRL, în valoare de 147,17 RON.
401 = 5121 147,17 lei
„Furnizori” „Conturi la
bănci în lei”
Explicație: Scade datoria față de funizor 401 „ Furnizori” și disponibilul din cont ul
5121 „Conturi la bănci în lei” .

9. Tot la data de 18.08.2016, pe baza documentului cu numărul 223651 din (Anexa
17), se achită datoria fața de furnizorul SC DUVA S SRL, în valoare de 171,68 lei.
401 = 5121 171,68 lei
„Furnizori” „Conturi la
bănci în lei”
Explicație: Scade datoria față de funizor 401 „ Furnizori” și disponibilul din cont ul
5121 „Conturi la bănci în lei” .

10. Pe baza documentului cu numărul 47 din (Anexa 17), se achită datoria furnizorului
SC MOL ROMÂNIA SRL, în valoare de 235,00 RON.
401 = 5121 235,00 lei
„Furnizori” „Conturi la
bănci în lei”
Explicație: Scade datoria față de funizor 401 „ Furnizori” și disponibilul din cont ul
5121 .

11. Pe baza documentului cu numărul 000081382 din (Anexa 17), se achită datoria
față de furnizorul SC SINCER SRL, în valoare de 7,01 RON.
401 = 5121 7,01 lei
„Furnizori” „Conturi la
bănci în lei”
Explicație: Scade datoria față de funizor 401 „ Furnizori” și disponibilul din cont ul
5121 „Conturi la bănci în lei” .

29

CONCLUZII

Am realizat cu ajutorul acestei lucrări că aproap te toate întreprinderile din lume,
au același principiu de acționare, acela al majorării veniturilor și al reducerilor costurilor
cu diversele operațiuni pe cat de mult posibil, astfel încât societatea să mențină o clientelă
fidelă cu un profit rezonabil prin asigurarea echilibru lui dintre calitatea și prețul
produselor obținute și vândute.
Prin lucrarea aleasă, intitulată ,,Studiu privind organizarea contabilitații stocur ilor
aprovizionate” la Societatea Hotel Bulevard Prestige am observat ce se întamplă cu
adevarat cu stocurile aprovizionate în cadrul unei entități.
Acestă întreprindere este o societate cu răspundere limitată, localizată în
municipiul Slatina, care în urma remodernizării din 2007, a devenit unul dintre cele mai
bune hoteluri din oras de 3 stele.
Structura organizatorică a hotelului este compusă din structura de producție și cea
funcțională, care înregistrează încasările și costurile, respectiv desfășoară activități de
pregatire și de luare a deciziilor din cadrul acestuia.
Metoda de organizare a a ctivitățiilor cu scopul realizării obiectivelor și
operațiunilor desfășurate este reprezentată prin următoarele departamente:
Departamentul de cazare unde recepționerii au ca atribuții principale : primirea
si cazarea clienților, întocmirea notelor de pla ta încasate de către compartimentul casa –
facturare .
Departamentul de alimentație care își desfășoară activitatea la nivelul spațiilor
de servire și de producție afându -se sub conducerea directorului de restaurație, unde
personalul bucătăriei este alcătu it din 2 bucătari șefi și alți 11 bucătari.
Departamentul de marketing – vanzari are scopul de a asigura gradul de
ocupare optim si vânzarea celorlalte servicii ale hotelului. Tot aici se află și biroul
rezervari, unde se prelucreaza cereri individuale de rezervare și se înregistrează
comenziile individuale sau de grup.
Departamentul întretinere are o importanta funcț ie de a asigura aprovizionarea
cu energie și apă, de a controla consumul acestora, funcționarea, întretinerea și reparațiile
echipamentelor și totodată functia de securitate care se ocupa de supravegherea , tehnica
și aplicarea procedurilor de prevenire si stingere a incendiilor. Alte responsabilitati sunt:
producerea de energie termica sau apa calda, lucrarile de reparatii, zugraveli, intretine rea
utilajelor frigorifice.
Departamentul de resurse umane presupune o relație permanentă între angajat
și angajator deoarece implicarea personalului reprezintă cheia succesului organizational.
Toate activitățile de recrutare, de recompense, de selectare personal și de ordine interioară
din cadrul acestui departament îi revin managerului general al hotelului.
Departamentul financiar alcatuit din biroul economic – contabilitate are un
singur eco nomist care se subordonează directorului general și firmei externe de
contabilitate.
Forma de înregistrare contabilă utilizată este cea informatică, unde se preluează și
organizează datele cu ajutoru l unui program de contabilitate care prezintă următoarele
avandaje:
 Actualizează rapid informațiile , în concordanță cu modificările legislative;
 Ușurința în asimilare și utilizare;
 Generează rapid informațiile necesare desfășurării activității;
 Introducerea documentelor doar de la tastatură;
 Protejarea acestuia printr -un cod unic asigurând independență totală.

30

De astfel, în această temă, am pus accentul pe reprezentarea stocurilor aprovizionate
din cadrul societății reprezentând activele circulante care12:
− Sunt deținute în scopul vânzării;
− Trebuie să fie produse pentru a fi vândute;
− Sau se gasesc sub formă de materii prime, materiale și alte consumabile ce vor fi
folosite în procesul de producție sau de altfel pentru prestarea serviciilor.
Pentru evaluarea stocurilor aprovizionate din cadrul hotelului Bulevard Prestige s -au
folosit cele patru regulile contabile de evaluare:
− Evaluarea la intrarea în entitate;
− Evaluarea la inventariere;
− Evaluarea la întocmirea bilanțului sau închiderea exercițiului;
− Evaluarea la ieșirea din gestiune.
Organizarea contabilității sintetice a stocurilor aprovizionate din cadrul hotelului
Bulevard Prestige, se realizează prin cele două metode de inventariere:
− Metoda inventarului permanent;
− Metoda inventarului intermitent.

În cel de -al doilea capitol al luc rării am prez entat aplicații cu diverse operații de
intrare în getiune, de farbicație, de vânzare etc.
Formulele utilizate în reprezentarea acestora au fost:
− Procedura de achiziție care reflectă creșterea elementului de activ, a stocurilor, cât
și a celor de pasiv precum datoriile;
− Procedura de descărcare a gestiunii unde cheltuielile și elementele de pasiv cresc,
iar stocurile se diminuează;
− Procedura de vânzare, prin care crește atat elementul de activ cât și cel de pasiv.

12 Ordinul MFP Nr. 1802 din 29 decembrie 2014 – Partea 1 pentru aprobarea Reglementărilor contabile
privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, publicat în
Monitorul Oficial Nr. 963 din 30 decembrie 2014.

31

BIBLIOGRAFIE

I. Bălună Radu Tehnici și proceduri contabile,
note de curs, anul 2015
II. Sandu Maria, Bădiță Rodica Bazele contabilității -Abordare în
contextul directivelor europene,
Editura Universitaria, Craiova
2013.

III. Iacob Constanța, Ionescu Ion, Avram
Mărioara Contabilitate de gestiune –
Sinteze și aplicații, Editura
Universitaria, Craiova, 2013,
IV. Ionescu Ion Contabilitate financiară. Teorie
și practică, Editura Universitaria,
Craiova, 2013.
V. M. Mihai, C.Drăgan,V.Brabete Situații financiare anuale și
semestriale, Editura Scrisul
Românesc, Craiova, 2012.
VI. S. Domnișoru, M. Criveanu,C. Drăgan,S.
Vînătoru,C. Drăgușin Contabilitate și raportări
financiare. Editura Universitaria
Craiova și ProUniversitaria
București 2014.

VII. XXX Ordinul MFP Ordinul MFP Nr.
1802 din 29 decembrie 2014 –
Partea 1 pentru aprobarea
Reglementărilor contabile
privind situațiile financiare
anuale individuale și situațiile
financiare anuale consolidate,
publicat în Monitorul Oficial Nr.
963 30 decembrie 2014.
VIII. XXX OMF P 2861/2009 – Organizarea
si efectuarea inventarierii
activelor, datoriilor si
capitalurilor proprii

IX. https://www.scribd.com/doc/143096823/Eva
luarea -Si-Contabilitatea -Activelor –
Circulante -de-Natura -Stocurilor Evaluarea și contabilitatea
activelor circulante de natura
stocurilor aprovizionate.
X. http://www.stiucum.com/economie/economi
a-turismului/Servicii -de-cazare53166.php Servicii de cazare.
XI. http://www.rubinian.com/dictionar_detalii.p
hp?id=404 Costul de achiziție.
XII. https://www.scribd.com/doc/315062924/Co
ntabilitatea -Stocurilor -de-M%C4%83rfuri
Contabilitatea stocurilor de
mărfuri.

32

ANEXE

ANEXA 1

33

ANEXA 2

34

ANEXA 3

35

ANEXA 4

36

ANEXA 5

37

ANEXA 6

38

ANEXA 7

39

ANEXA 8.1

40

ANEXA 8.2

41
ANEXA 9

42

ANEXA 10

43

ANEXA 11

44

ANEXA 12.1

45

ANEXA 12.2

46

ANEXA 12.3

47

ANEXA 13

48

ANEXA 14.1

49
ANEXA 14.2

50

ANEXA 14.3

51

ANEXA 14.4

52

ANEXA 14.5

53

ANEXA 15

54

ANEXA 16

55

ANEXA 17