Titlul lucrării este: Managementul proiectului de asimilare a produsului Conector utilizând metoda drumului critic. [302532]

REZUMAT

Titlul lucrării este: Managementul proiectului de asimilare a produsului Conector utilizând metoda drumului critic.

Lucrarea este structurată pe IV capitole.

În capitolul I este descrisă procedura Procedură Principală utilizată în cadrul Plastor S.A. [anonimizat], dar și punctele tari și slabe ale acestei metode.

În capitolul II sunt prezentate elementele de intrare de la client și se definesc activitățile și resursele necesare în vederea implementării proiectului în Microsoft Project. Acest lucru s-a realizat prin implementarea a 4 variante de proiect (V1, V2, V3, V4). [anonimizat] a unui produs nou și costurile asociate să fie cât mai scurte.

Capitolul III constă în descrierea produsului și a procesului de fabricație a acestuia. Este prezentat produsul cu componentele lui în realitate și familia de produse din care face parte. [anonimizat] a produsului și instrumentele folosite la verificarea calității conectorului.

Capitolul IV cuprinde concluziile referitoare la modul de asimilare a [anonimizat].

CAPITOLUL I

STADIUL ACTUAL AL PROCEDURII DE ASIMILARE A UNUI PRODUS NOU

Descrierea procedurii de asimilare a unui produs nou utilizată în Plastor S.A.

Procedura utilizată la asimilarea unui nou produs în Plastor S.A. se numește Procedură Principală.

Scop: Specificarea responsabilităților și a modului de identificare a [anonimizat] a [anonimizat].

Domeniu de aplicare: [anonimizat], precum și la cererile de dezvoltare produse noi (intern și export).

Definiții: Sunt aplicabile definițiile date în SR EN ISO 9000:2006, IATF (International Automotive Task Force) 16949, completate cu cele specifice procesului.

Documente de referință:

SR EN ISO 9001:2001 – “[anonimizat]”;

IATF 16949 “[anonimizat]”;

[anonimizat]: MQ;

Procedurile generale de sistem (conform Listă de circulație a documentelor controlate ale SMQ (Sistem de management al calității) cod: L_Circulație);

Documente de reglementare (legi, hotărâri, etc…): Legea arhivei nr. 16 / și alte documente conform Listei documentelor de reglementare cod: MQ_Reglementări.

Documente anexă :Check List pentru predarea proiectului.

Documentele de SMQ.

Structura generală a procedurii cuprinde următoarele categorii de informații prezentate în figura 1.1.

Fig. 1.1 Structura generală a procedurii Procedură Principală

În figura 1.2 este prezentată și explicată procedura Procedură Principală.

Fig. 1.2 Continuare Procedură Principală

Fig. 1.2 Continuare Procedură Principală

Fig. 1.2 Continuare Procedură Principală

Fig. 1.2 Continuare Procedură Principală

Fig. 1.2 Continuare Procedură Principală

Fig. 1.2 Continuare Procedură Principală

Fig. 1.2 Procedură Principală

Utilizarea calculatorului în vederea implementării procedurii în cadrul Plastor S.A

Pentru implementarea procedurii Procedură Principală prezentată în subcapitolul 1.1, Plastor S.A. folosește programul Excel. În fișierul din Excel denumit Planificare APQP (Advanced Product and Quality Planning), se regăsesc toate activitățile necesare implementării proiectului. Fiecărei activități îi corespunde doar durata de execuție; durata planificată și durata curentă.

În figura 1.3 se poate vedea modul de utilizare a Excel-ului de către Plastor.

Atunci când oricare activitate se încheie, culoarea galbenă a celulelor se transformă în verde, procentual, lucru reprezentat în figura 1.4. Pentru punerea în evidență a stadiului proiectului (galben, verde sau roșu (apare când perioada stabilită este depășită)), se folesește o opțiune a programului Excel numită Conditional Formatting (Formatare Condiționată).

În momentul completării duratelor de execuție a activităților în pagina Schedule din Excel, celulele din pagina Gantt Chart se colorează automat pe baza folosirii opțiunii Conditional Formatting (Formatare Condiționată), rezultând Graficul Gantt. O ilustrare a Graficului Gantt se regăsește în figura 1.5.

Puncte tari și slabe ale implementării procedurii în programul Excel

Puncte tari:

permite introducerea datelor într-un mod simplu și ușor;

este un program cunoscut de către angajați;

acest program face parte din pachetul Office și nu implică costuri mari.

Puncte slabe:

nu oferă o urmărire a costurilor cu resursele (salariați, echipamente etc.);

nu oferă informații cu privire la responsabilii pentru îndeplinirea activităților;

nu pune în evidență drumul critic, respectiv activitățile critice. Cunoașterea acestora ar permite luarea unor măsuri care să ducă la micșorarea duratei proiectului de asimilare a unui nou produs;

nu oferă informații referitoare la evaluarea indicatorilor proiectului (durată, cost).

CAPITOLUL II

IMPLEMENTAREA PROCEDURII DE ASIMILARE A UNUI PRODUS NOU UTILIZÂND MICROSOFT PROJECT

2.1 Elemente de intrare client

Descriere produs

Produsul supus asimilării utilizând metoda drumului critic se numește Conector. Conectorul are un rol important în circuitul de răcire al mașinii și este compus din: o-ring, sperring, arc și piesă injectată. Din întreg produsul, piesa injectată va fi fabricată de către Plastor S.A., restul componentelor fiind achiziționate. Materialul piesei injectate este PA66 + 30%FS (Poliamidă 66 + Fibră de sticlă 30%), sub formă de granule.

Desen 3D Conector

În figura 2.1 este prezentat produsul Conector 3D.

În figura 2.2 este prezentat desenul de execuție al piesei injectate.

Fig. 2.2 Desen de execuție al piesei injectate

2.2 Organizarea activităților în vederea implementării proiectului în Microsoft Project

Proiectul de asimilare a produsului Conector presupune realizarea activităților prezentate în tabelul 2.1. Proiectul conține 3 activități principale: JALON 1 – Planificare, JALON 2 – Proiectare și dezvoltare proces, și JALON 3 – Validare produs proces. Fiecare jalon, la rândul său, cuprinde un set de sub-activități necesare asimilării proiectului. Acestor 60 de sub-activități le corespund următoarele informații: durată, predecesori și resurse.

Tab. 2.1 Activități necesare asimilării proiectului Conector

Resursele alocate și costurile cu manopera, în lei/oră, sunt prezentate în tabelul 2.2. De asemenea, este specificat și numărul disponibil din fiecare resursă.

Tab. 2.2 Resursele alocate execuției proiectului

2.3 Implementarea proiectului în Microsoft Project

Proiectul se va implementa în programul Microsoft Project. Acesta permite o analiză complexă a tuturor aspectelor legate de managementul unui proiect: definirea activităților, determinarea drumului critic, alocarea resurselor, analiza costurilor etc.

Ipotezele de lucru sunt:

s-a considerat că săptămâna are cinci zile lucrătoare: luni, marți, miercuri, joi și vineri;

ziua lucrătoare are opt ore de lucru;

programul începe la ora 830 a.m;

pauza este între orele 1230- 1300;

sfârșitul zilei de lucru este la ora 1630.

2.3.1 Varianta V1 de implementare a proiectului

Considerându-se informațiile din tabelul 2.1 și 2.2, proiectul a fost implementat în Microsoft Project obținându-se varianta V1. Programul determină în mod automat drumul critic. Activitățile critice pot fi puse în evidență astfel încât pot fi mai ușor accesate și sunt marcate cu roșu. În figura 2.3 este prezentat Graficul Gantt pentru varianta V1. Se poate constata în cazul unor resurse că disponibilul nu este la nivelul necesarului.

În figura 2.4 se prezintă marcat cu roșu lipsa personalului.

Caracteristicile proiectului, într-o primă variantă, sunt cele din figura 2.5.

Durata de execuție a proiectului este 72.25 de zile. Numărul orelor de lucru este 1,687.2, costurile cu manopera sunt 124,056.80 lei.

Cu opțiunea “Resource Graph”, se pot identifica momentele (zilele) în care necesarul cu o resursă depășește disponibilul. Acest lucru este prezentat în figura 2.6 și 2.7.

F
I
G
U
R
A

2.

8.

din fisierul cu imagini landscape

2.3.2 Varianta V2 de implementare a proiectului

Pentru a corela necesarul de resurse cu disponibilul, programul Microsoft Project are o facilitate care îi permite acest lucru, respectiv permite nivelarea resurselor.

Utilizarea acestei opțiuni va determina decalarea activităților astfel încât resursele necesare să nu depășească disponibilul. Ca o consecință a decalării activităților va rezulta și creșterea duratei de execuție a proiectului.

În figura 2.9 este prezentat Graficul Gantt pentru a doua variantă de proiect V2.

În figura 2.10 sunt prezentate informațiile de sinteză ale proiectului în varianta V2.

Durata de execuție a proiectului este 101.2 de zile. Numărul orelor de lucru este 1,687.2, costurile cu manopera sunt 124,056.80 lei.

În figurile 2.11 și 2.12 sunt prezentate modurile de alocare a resurselor în varianta V2 .

2.3.3 Varianta V3 de implementare a proiectului

În varianta V3, se alocă proiectului un număr de resurse suficient de mare, astfel încât să acopere necesarul pentru activitățile proiectului.

În figura 2.13 este pusă în evidență alocarea de resurse proiectului.

În figura 2.14 sunt prezentate informațiile de sinteză ale proiectului în varianta V3.

Durata de execuție a proiectului este 72.25 de zile. Numărul orelor de lucru este 1,687.2, costurile cu manopera sunt 124,056.80 lei.

Rezultatul proiectului este același ca în varianta V2 de implementare a metodei drumului critic, dar metoda aplicată este diferită.

2.3.4 Varianta V4 de implementare a proiectului

Identificându-se activitățile critice, asupra acestora se poate opera pentru a scurta durata de finalizare a proiectului. În cazul proiectului analizat, o soluție pentru a grăbi finalizarea proiectului este suplimentarea resurselor pentru activitățile care se regăsesc în drumul critic. Astfel, pentru activitatea de proiectare a matriței se vor aloca 2 ingineri proiectanți, și la execuție 2 matrițeri.

În figura 2.15 se prezintă modul de alocare a resursei Inginer proiectant în cadrul activității critice. Se poate constata că durata activității scade de la 12 la 6 zile.

În figura 2.16 se prezintă modul de alocare a resursei Matrițer în cadrul activității critice. Durata activității critice Execuție matriță scade de la 26 la 13 zile.

În figura 2.17 sunt prezentate informațiile de sinteză ale proiectului în varianta V4.

Durata de execuție a proiectului este 53.55 de zile. Numărul orelor de lucru este 1,687.2, costurile cu manopera sunt 124,056.80 lei.

În figura 2.18 sunt prezentate sub formă de diagramă costurile cu toate resursele necesare implementării proiectului.

2.4 Concluzii

Aplicarea metodei drumului critic utilizând programul Microsoft Project a permis studiul mai multor variante de management a proiectului de asimilare a produsului Conector. Dintre cele 4 variante cercetate, varianta V4 se caracterizează prin durata cea mai scurtă de realizare a proiectului (53.55 zile), în condițiile în care s-a avut în vedere majorarea disponibilului de resurse.

CAPITOLUL III

ASIMILAREA EFECTIVĂ ÎN FABRICAȚIE A PRODUSULUI CONECTOR

3.1 Prezentarea produsului Conector

În figura 3.1 este prezentat produsul în realitate: o-ring, sperring, arc și piesă injectată. Rezultatul acestor componente este Conectorul.

În figura 3.2 este prezentată familia de piese din care produsul Conector face parte.

3.2 Proces de fabricație

Pentru obținerea produsului final, Conectorul parcurge mai multe operații:

Injectare

Sudură cu ultrasunete

Asamblare

În vederea verificării calității produsului se vor folosi următoarele instrumente:

Șubler 150 mm precizie 0,1

Dispozitiv de verificare a forței de smulgere, rezistența la sudură

Dispozitiv de verificare prezență componente

Injectare

Procesul de injectare implică mai multe operații:

alimentarea materialului (dozarea);

încălzirea și topirea materialului în cilindrul mașinii;

închiderea matriței;

introducerea materialului topit sub presiune în matriță;

răcirea și solidificarea materialului în matriță;

deschiderea matriței;

eliminarea piesei injectate din matriță. Parametrii de care se țin cont la injecție: temperaturi(cilindru, matriță), timp de injecție, timp de dozare, perna de material, cursa de dozare, presiunea de menținere, viteza de injecție, timp de răcire.

Pentru obținerea acestui produs se folosește materialul PA66 + 30%FS și s-a executat o matriță cu 2 cavități. Puterea utilajului utilizat în seria de producție este de 250 tf, iar ciclul de injecție (adică injectarea materialului, răcirea, scoaterea piesei din matriță) pentru cele 2 cavități (2 presiuni sau 2 cuiburi) este de 43 de secunde.

La demararea seriei de producție, se prelevează piese în vederea verificării lor din punct de vedere al aspectului. Dacă piesa este Conformă (OK) producția continuă. Pentru ca o piesă să poată fi măsurată trebuie să treacă cel puțin o oră de la momentul injectării. În urma măsurării, dacă piesa este OK producția continuă. În caz contrar, se blochează producția în vederea înlăturării tuturor problemelor care au dus la injectarea unei piese Neconformă (NOK). Piesele injectate OK urmează a fi transportate la următorul post de lucru, sudarea cu ultrasunete.

În figura 3.3 este prezentată mașina de injecție în stare de funcționare.

În figura 3.4 se prezintă matrița montată pe mașina de injecție în stare închisă.

Matrița în stare deschisă este prezentată în figura 3.5.

În figura 3.6 sunt prezentate cele 2 cavități în matriță.

Eliberarea pieselor se face cu ajutorul aruncătoarelor și cad gravitațional pe banda transportoare. Acest lucru este pus în evidență în figura 3.7.

Sudură cu ultrasunete

Operația are următoarele etape:

Corpul și sperringul necesare pentru montaj trebuie se fie injectate cu minim 24 h înainte de sudare;

Pregătirea pieselor cu o-ring si sperring;

Pornirea utilajului din punct de vedere electric și pneumatic, și reglarea utilajului de sudare;

Montarea și reglarea dispozitivului de fixare al piesei;

Plasarea piesei în dispozitivul de sudură;

Introducerea o-ringului și sperringului se face simultan în corpul piesei;

Acționarea simultană a butoanelor utilajului cu ultrasunete;

Extragerea piesei din dispozitivul de sudare;

Verificare pieselor sudate prin control manual (prin palpare);

Stocarea intermediară a produsului în vederea trecerii la faza următoare (montare arc- asamblare).

Mașina cu ultrasunete împreună cu dispozitivul de fixare al pieselor este prezentat în figura 3.8.

În figura 3.9 este prezentat modul de pregătire a pieselor cu o-ring si sperring și introducerea simultană a acestora în corpul piesei. Acest lucru se face datorită posibilităților ca operatorul să greșească, asta însemnând fie introducerea a 2 o-ring-uri, fie a 2 sperring-uri.

Asamblare

Operația are mai multe etape:

Pregătirea arcurilor;

Aducerea dispozitivului în poziția deschisă (figura 3.10);

Montarea arcului în locașul pentru arc (figura 3.10);

Rotirea suportului pentru arc (figura 3.10);

Rotirea manetei ( figura 3.10) și aducerea dispozitivului în stadiul închis cu arcul montat (figura 3.11);

Revenirea la stadiul de dispozitiv deschis prin rotirea suportului pentru arc și rotirea manetei, conform sensurilor de rotire specificate în figura 3.11;

După montarea arcului, se verifică printr-o mișcare de translație (scuturare) dacă arcul are joc;

Arcul dacă joacă se consideră piesă NOK, și se pune în cutia roșie fără a se mai mișca sau schimba arcul;

Dacă piesa este OK, se continuă operația de verificare prin trecerea piesei la camera optică și marcarea acesteia cu marker a prezenței tuturor componentelor.

Dispozitivul de introducere arcuri în poziția deschis este prezentat figura 3.10.

Dispozitivul de introducere arcuri în poziția închis este prezentat în fig. 3.11.

Șubler 150 mm precizie 0,1

Pentru a se asigura conformitatea pieselor din punct de vedere dimensional, pe parcursul seriei de producție se măsoară cotele numite stadion conform cerințelor stabilite cu clientul. Măsurările urmează a fi trecute în Raport de inspecție pe flux individual (figura 3.12).

Dispozitiv de verificare a forței de smulgere (figura 3.13)

Această operație determină forța de extragere sperring din conector, adică rezistența sudurii. Aceasta este o caracteristică critica © pentru funcționarea subansamblului (min. 50daN).

Dispozitiv de verificare prezență componente

Dispozitivul de verificare prezență componente (sperring,o-ring și arc) este prezentat în figura 3.14. Înainte de verificarea în serie a pieselor, se face verificarea dispozitivului cu piese Dummy împreună cu controlorul de calitate pentru a nu exista erori în timpul operației. După verificare piesele sunt separate automat; cele CONFORME cad în ambalajul final, iar cele NECONFORME în cutia roșie.

CAPITOLUL IV

CONCLUZII

În urma studiului efectuat în cadrul societății Plastor S.A. din Oradea s-au constatat următoarele:

Pentru asimilarea unui nou produs, se folosește o procedură intitulată Procedură Principală;

Procedura Principală prezintă o serie de activități care sunt implementate într-un template din programul Excel. Această implementare a procedurii în Excel este utilizată pentru urmărirea proiectului de a se încadra în termene, o urmărire superficială;

Odată identificate toate activitățile și resursele necesare (prezentate în subcapitolul 2.2) pe baza procedurii, proiectul a fost implementat în Microsoft Project; această implementare s-a realizat în 4 variante V1. V2, V3, V4;

În varianta V1 s-a constatat că în cazul unor resurse disponibilul nu este la nivelul necesarului iar rezultatul implementării este: durata de execuție a proiectului este de 72.25 zile; numărul orelor de lucru este 1,687.2 și costurile cu manopera sunt 124,056.80 lei;

În varianta V2 , pentru a corela necesarul de resurse cu disponibilul, programul Microsoft Project are o facilitate care permite acest lucru, respectiv permite nivelarea resurselor iar rezultatul este: durata de execuție a proiectului este de 101.2 zile, numărul orelor de lucru este 1,687.2 și costurile cu manopera sunt 124,056.80 lei;

În varianta V3 se alocă un număr de resurse suficient de mare ca să acopere necesarul pentru activitățile proiectului iar rezultatul este: durata de execuție a proiectului este de 72.25 zile, numărul orelor de lucru este 1,687.2 și costurile cu manopera sunt 124,056.80 lei;

În varianta V4 se identifică activitățile critice și asupra acestora se poate opera pentru a scurta durata de finalizare a proiectului. În cazul proiectului analizat, o soluție pentru a grăbi finalizarea proiectului este suplimentarea resurselor pentru activitățile care se regăsesc în drumul critic. Astfel, pentru activitatea de proiectare a matriței se vor aloca 2 ingineri, și la execuție 2 matrițeri. Rezultatul implementării este: durata de execuție a proiectului este de 53.55 zile, numărul orelor de lucru este 1,687.2 și costurile cu manopera sunt 124,056.80 lei;

Dintre cele 4 variante cercetate, varianta V4 se caracterizează prin durata cea mai scurtă de realizare a proiectului (53.55 zile), în condițiile în care s-a avut în vedere majorarea disponibilului de resurse;

Pentru produsul Conector aplicarea procedurii Procedură Principală, durata procesului de asimilare a fost de 281.875 zile (figura 4.1). În condițiile în care s-ar aplica procedura care utilizează metoda drumului critic (Microsoft Project), ar putea fi identificate posibilitățile de micșorare a duratei de asimilare a produsului. Acest lucru este posibil în primul rând prin faptul că metoda permite punerea în evidență a activităților critice ale căror durată poate fi micșorată prin intermediul alocării de mai multe resurse. Metoda permite de asemenea evaluarea costurilor astfel încât factorul decizional să poată considera în momentul luării unor decizii și eforturi financiare.

BIBLIOGRAFIE

Abrudan, I., Cândea, D., Ingineria și managmentul sistemelor de producție, Cluj Napoca, Editura Dacia, 2002.

Adam, E. E., Ebert, R., Managmentul producției și al operațiunilor, București, Editura Teora, 2001.

Daneț, A., Managmentul proiectelor, Brașov, Editura Disz Tipo, 2001.

Homoș, T., Programarea și conducerea operativă în rețea a proceselor complexe. Metoda drumului critic și PERT, București, Litografia Institutului Politehnic, 1981.

Liviu Roșca, Introducere în Microsoft Office Project 2007, Sibiu, Editura Universității “Lucian Blaga”, 2011.

Moldoveanu, G., Managmentul operațional al producției, București, Editura Economică, 1996.

Peter Morris (Editor), Jeffrey K. Pinto (Editor),The Wiley Guide to Project Control, John Wiley & Sons, Wiley Engineering, (cota BUO: III 15343).

Peter Morris (Editor), Jeffrey K. Pinto (Editor),The Wiley Guide to Project Organization and Project Management Competencies, John Wiley & Sons, Wiley Engineering, 2007, (cota BUO: III 15344).

Purnuș, A., Ene, N., Microsoft Project 4.0 în managmentul proiectelor cu aplicații, București, Editura Tehnică, 1997.

*** Documentație Plastor S.A.

*** Programul Microsoft Project.