Titlul lucrării [301721]

[anonimizat]:

LECT UNIV. DR. GINA SZTRUTEN

Absolvent: [anonimizat]

2014

CUPRINS

Introducere 4

CAPITOLUL 1 ELEMENTE DEFINITORII ALE POTENȚIALULUI TURISTIC AL JUDEȚULUI GIURGIU 6

1.1. Localizarea și caracterizarea județului Giurgiu 7

1.1.1. Scurt istoric 7

1.1.2 Așezarea geografică 7

1.2. Resurse turistice naturale existente în județul Giurgiu 8

1.3. Potențialul turistic antropic al județului Giurgiu 11

1.3.1. Obiective turistice 11

1.3.2. Zone cu potențial turistic 16

1.3.3. Itinerarii turistice 18

CAPITOLUL 2 CEREREA TURISTICĂ MANIFESTATĂ ÎN JUDEȚUL GIURGIU ÎN PERIOADA 2011-2013 19

2.1. Indicatorii circulației turistice la nivelul județului Giurgiu 20

2.1.1. Înnoptări ale turiștilor în structurile turistice de primire cu funțiuni de cazare 20

2.1.2. Sosiri ale turiștilor în structurile turistice de primire pe funcțiuni de cazare 21

2.1.3. [anonimizat] 2011-2013 22

2.4. Densitatea circulatiei turistice(Dt) 23

2.5.Durata medie a sejurului(Ds) 24

2.6. Funcția turistică (Ft) 26

2.7. Indici de dinamică ai sosirilor în județul Giurgiu 27

2.8. Indici de dinamică ai înnoptărilor în județul Giurgiu 28

CAPITOLUL 3 30

3.1.Politicile de dezvoltare a infrastructurii pentru turism aplicate la nivelul județului Giurgiu 30

3.2. Stadiul actual de implementare a noi proiecte europene pentru dezvoltarea turismului n județ 32

3.3. Intensificarea circulației turistice prin dezvoltarea unor forme viabile de turism 37

3.3.1. Turismul ecologic 37

3.3.2. Turismul pe Dunăre 38

3.3.3. Turismul de weekend 39

3.3.4. Turismul de tranzit 39

3.3.5. Agroturismul 41

3.3.6. Turismul ecumenic 42

CAPITOLUL 4 44

4.1. Analiza SWOT 45

4.2. Propuneri de amenajare 45

4.2.1 Amenajarea ștrandului și a unui parc 45

4.2.2. Proiectarea unui parc urban 46

4.2.3. Proiectarea unui hotel plutitor 47

4.2.4. Proiectarea unui parc tematic la ruinele cetății 48

CONCLUZII 50

BIBLIOGRAFIE 51

ANEXE 53

INTRODUCERE

Turismul în mare parte este o ramură importantă a economiei, ce oferă un pachet de bunuri și servicii spre consum unor persoane care călătoresc înafara reședinței lor pe o [anonimizat] o stabilire permanentă sau activități în scopuri lucrative. Acesta reprezintă o călătorie efectuată în scopul recreării, a odihnei sau pentru afaceri.

Industria turistică este parte a economiei, avand mai multe activități a căror scop este de a satisface nevoia turiștilor. Din industria turistică fac parte următoarele ramuri: [anonimizat], [anonimizat].

Evoluția turismului înregistrează o [anonimizat], economici, [anonimizat] a întelege investițiile în turism care au succes. [anonimizat], generând efecte pozitive și negative.

O [anonimizat], [anonimizat]niului socio-cultural, în acest fel se creaza noi locuri de muncă, iar populația va fi atrasă spre practicarea turismului în zona respectivă.

În primul capitol este prezentat județul Giurgiu, așezarea geografică a județului,clima, relieful, însă accentul a fost pus pe potențialul turistic și nu în ultimul rând pe obietivele turistice și tradițiile județului.

În cel de al doilea capitol este prezentată cererea turistică înregistrată la nivelul anilor 2011-2013, având în primul plan indicii de dinamică ai înnoptărilor, sosirilor și de asemenea densitatea circulației turistice și durata medie a sejurului.

În cel de al treilea capitol sunt prezentate în amănunt promovarea unor diferite forme de turism care ar putea fi pretabile pentru o dezvoltare optimă a turismului din județul Giurgiu și de asemenea sunt prezentate proiectele europene care au fost realizate sau sunt în curs de implementare începând cu anul 2011.

În cel de al patrulea și ultimul capitol sunt prezentate anuminte propuneri persoanale pentru dezvoltarea turismului în județul Giurgiu, luând în calcul și celelalte necesități ale județului Giurgiu. Prin dezvoltarea unor noi proiecte în județ se crează noi locuri de muncă, numărul turiștilor crește și odată cu acesta și economia.

CAPITOLUL 1 ELEMENTE DEFINITORII ALE POTENȚIALULUI TURISTIC AL JUDEȚULUI GIURGIU

Prin așezarea sa și prezența portului, județul Giurgiu este considerat un obiectiv turistic important. Județul Giurgiu a fost atestat documentar la 23 septembrie 1403, printr-un act semnat de Mircea cel Bătrân.

1.1. Localizarea și caracterizarea județului Giurgiu

1.1.1. Scurt istoric

Cele mai vechi așezări omenești pe aria județului Giurgiu datează din Mezeolitic, mileniile 10-7 î.Hr. În urma cercetărilor arheologice, a rezultat că raza Giurgiului a fost dens populată în perioada dacă. În 1420 a fost cucerit de Imperiul Otoman, care dorea sa aibă controlul asupra traficului de pe Dunăre. Giurgiu a avut un rol important în războaiele dintre români și turci, privind controlul Dunării, fiind un oraș fortificat. În 1659 Giurgiu a fost ars, urmând ca în 1829 zidurile și fortificațiile să fie distruse complet. Prima atestare documentară a Giurgiului s-a făcut în ''Codex Latinus'' și dă anul 1395. Pe scara timpului, oamenii de seamă ai Țării Românești, au legat istora de orașul Giurgiu- Cetatea a atins apogeul în vremea lui Mircea cel Bătrân, de ea sunt legate nume ca Vlad Țepeș și Mihai Viteazul.

Stema orașului Giurgiu este format din scut în formă de triunghi cu margini rotunjite. În partea dreaptă a steagului, pe câmpul albastru, se găsesc 3 stejari scoși din rădăcini, reprezentând vechea stemă a județului Vlașca, simolizând pădurile de stejar care formau Codrii Vlăsiei. În partea stângă, pe câmpul roșu, se găsește o secure pentru luptă cu dublu tăiș, la baza fiind o semilună răsturnată, ambele fiind de argint. Ele reprezintă lupta antiotomană și victoria obținută de voievodul Mihai Viteazul în Bătălia de la Călugăreni. În partea de sus a scutului se află un coif roman de argint, care reprezintă descendența latină a locuitorilor, iar in partea de jos a scutului se găsește o timonă deasupra unui brâu de argint, care reprezintă navigația pe fluviul Dunărea.

1.1.2 Așezarea geografică

Județul Giurgiu se află in partea de sud a țării , pe cursul Dunării, străbatut de paralela 43° 53’ latitudine nordică și de meridianul 25°59’ longitudine estică, situat la o altitudine de 23-26 de metri. Județul Giurgiu este amplasat pe malul Dunării pe o lungime de 76 km , având legături cu țările riverane și cu Marea Neagră. Distanțele dintre puntele extreme ale orașului sunt 12,25 km pe direcția est-vest și de 8,25km pe direcția nord-sud. Printre județele vecine Giurgiului sunt: județul Teleorman în Vest, județul Călărași în Est, județul Ilfov în Nord-Est și județul Dâmbovița în Nord, iar la Sud , pe o lungime de 76 km, Dunărea îl desparte de Bulgaria. Suprafața județului Giurgiu este de 3526 km2, și reprezintă 1,5 % din suprafața României, fiind formată dintr-un municipiu, 3 orașe (Giurgiu, Mihăilești și Bolentin Vale), 46 de comune și 166 de sate. Reședința județului este municipiul Giurgiu, aflându-se la 64 de km de București, capitala țării. Atestat documentar încă din secolul XIV, municipiul Giurgiu a fost gazda unor premiere: prima linie de cale ferată din Romania pe ruta Giurgiu-București,prima linie de telegraf, primul pod metalic din Europa construit sub formă de "V", podul de peste Dunăre. Giurgiu este un important punct de frontieră pentru traficul de persoane și mărfuri, județul Giurgiu aflându-se și printre cele mai importante porturi la Dunăre. Cunoscută ca localitate de frontieră și punct de legătură între Europa Centrală și de Est și Peninsula Balcanică, dar și ca veche schelă, Giurgiu datorează Dunării înființarea, dezvoltarea și continuitatea sa.

1.2. Resurse turistice naturale existente în județul Giurgiu

Relieful

Este caracterizat de zona de amplasare a județului de-a lungul fluviului Dunărea, fiind prezente lunci, insule, canale, bălti și zone terasate. În zona Giurgiului, lunca are înăltimi cuprinse între 20-27 de metri, fiind pe mari suprafețe transformate în teren agricol. Tipurile de sol predominante sunt protosolurile aluviale și solurile aluviale, care duc la formarea de noi plaje care pot fi amenajate pentru punct de atracție turistic.

Clima

Este determinată de poziția pe care o are județul în cadrul Câmpiei Române, aceasta fiind temperat-continentală cu ierni reci și veri călduroase, temperatura medie anuală atingând 11,5 grade. Nivelul precipitațiilor este de 500-600 mm, un frecvent fenomen cu care se confruntă zona fiind seceta. Fiind așezat pe valea Dunării, deschis spre est, Giurgiu suportă rigorile Crivățului, fapt care explică temperaturi foarte scăzute (-38,6°C) în 1893, (-30,2°C) pe 6 februarie 1954.

Flora

În nordul Luncii Dunării se află pădurile de stejar, păr pădureț și arțar tătăresc. Pădurile din asceastă zonă sunt formate din specii de lemnoase moi: salcia și plopul. În spațiile acoperite în permanență cu apă sunt prezente: stuful, rogozul, săgeata apei, vâscul de apă, nufărul, papura și cucuta.

Fauna

Fauna o constituie în mare parte speciile termofile: orbetele, șoarecele pitic, șobolanul de câmp, turturica, privighetoarea, ciocănitoarea, gușterul și șopârla de pădure. Mamiferele variază mai puțin în zonă, iar cele mai frecvente sunt: mistrețul, dihorul, hârciogul, popândăul, iepurele și vulpea. Insula Mocanu și Ostrovul Mocănașul se desfășoară pe o suprafață de 246 ha, reprezentând un loc de popas pentru specii protejate prin convențile naționale (egretta garzetta- egreta mică, Motacilla flava feldeg- codobatura galbenă, Falco cherug- șoimul dunărean) și tot în această zonă a fost depistată încă o specie protejată prin Convenția de la Bonn și anume codalbul.Vegetația în această zonă este caracteristică zăvoaielor, dominând salcia, plopul negru și alb, inundațiile fiind frecvente, acestea influențând vegetația forestieră. În zona insulelor este adăpostită o serie de plante medicinale care se găsesc numai aici. Printre specii se numără: vița sălbatică, urzica, nalba mare, salcia, plopul, izma, brusturele și traista ciobanului. Insula Mocănașul este supusă an de an la pericole prin activitățile omului, cum ar fi: despăduriri, desecări de bălți, agricultură intensificată, boli produse de paraziți și nu in ultimul rând poluarea.

Rețeaua hidrografică

Din totalul de 3.526 km2, 2.72% din aceasta este reprezentată de lunci, avănd o lungime totală de 837 km. Dunărea este prezentă pe teritoriul județean pe o lungime de 75 km. Fluviul Dunărea ar putea fi cea mai bogata sursă de apă, însă au fost impuse anumite limitări în folosirea apei sale, de aceea este considerată ca resursă doar jumătate din volumul mediu.

Râul Argeș parcurge o distanță de 113 km pe teritoriul județului, având create bazine cu funcție hidroenergetică, limitând inundațiile. În amonte, pe râul Argeș există amenajări hidrotehnice, în aval, precum și baraje și lacuri de acumulare.

Pe afluenții Câlniștei, s-au construit numeroase bazine de retenție cu importanță piscicolă. Lacurile din județul Giurgiu sunt naturale (de luncă și de vale) și artificiale. Cel mai mare lac de luncă existent în județul Giurgiu este Balta Comana, care se desfășoară pe o suprafață de 1.180 ha, localizată într-o zonă cu păduri de foioase, acesta prezentând un potențial turistic valoros. Lacurile artificiale se realizează prin bararea văilor, cu scopul menținerii unui volum de apă care este necesar agriculturii și pisciculturii. Pe cursurile de apă Bălăria, Câlniștea, Izmar, Zboiu, Valea lui Damian, Valea Porumbenilor, Parapanca, Ciuvica, se găsesc un număr de 86 de iazuri.

Infrastructura

Județul Giurgiu dispune de o rețea de 1.158 kilometri de drumuri publice, dintre care 311 kilometri de drumuri naționale și 847 de kilometri județene și comunale. Pe drumurile județene se găsesc 34 de poduri cu o lungime totală de aproximativ 2.210 de metri, iar pe drumurile comunale se găsesc 20 poduri cu o lungime totală de aproximativ 1.055 de metri. Lungimea liniilor de cale ferată din județul Giurgiu este de 47 kilometri, dintre care 24 de kilometri din această cale ferată este electrificată, asigurând legaturi cu Teleorman, București și orașul Ruse. Având în vedere accesibilitatea obiectivelor de interes turistic, Parcul Național Comana, Mânastirea Comana și Complexul Muzeal de la Călugăreni, sunt ușor accesibile prin intermediul DN5, fiind principala arteră a județului.

Biodiversitatea

Sursa care stă la baza biodiversității este Dunărea. Suprafețele inundabile au fost reduse în ultimul timp în mare parte iar această măsură a adus după ea pierderea biodiversității biologice. Pe raza județului Giurgiu există specii de plante și animale rare. Plante: bujorul românesc, ghimpele albastru; animale: pasărea ''codalb''.

Tradiții culinare

De-a lungul vremii, bucătăria din Muntenia a suferit multiple influențe dintre care grecească, orientală, franceză și italiană. Bucătăria din Muntenia folosește o gamă variată de legume, produse din carne, lapte, pește, paste făinoase și fructe. Bucătăria tradițională din Muntenia se poate lăuda cu mâncăruri gustoase. Ciorbele sunt realizate din carne de vită, pasăre și chiar și din legume, fiind acrite adesea cu borș și folosindu-se leușteanul pentru un plus de gust. Pentru prepararea mâncărilor se folosește untdelemnul, untura și untul. Sosurile sunt adesea colorate și se obțin din roșii sau bulion, în funcție de anotimp. Salatele sunt foarte diversificate, fiind obținute din legume proaspete în combinație cu ouă sau brănzeturi. Mâncărurile sunt obținute din carne și legume sau numai din legume proaspete: tocănițe, ostropel, musaca, pește la cuptor cu diferite garnituri și sărmăluțe cu mămăliguță. Printre preparatele specifice din Muntenia, amintim: ciorba de burtă, ciorbele țărănești, sărmăluțele cu mămăliguță, mititei, fipturile la grătar, tuslamaua, peștele, garniturile din legume la cuptor sau legume fripte, cartofii și pastele făinoase. Ca desert în bucătăria din Muntenia găsim papanașii, compoturile, budincile din paste făinoase cu brânză sau dulciurile cu ciocolată.

Structuri de cazare turistică

În județul Giurgiu printre structurile de cazare turistica se regasesc Hotelul Andaluzia 3*** care se află pe partea dreapta a DN5 pe sensul de mers spre București la kilometrul 59, hotelul dispune de 30 de locuri în 15 camere; Hotel Sud 3*** a fost inaugurat în anul 2008, are o capacitate de 142 de locuri în 10 camere duble cu pat matrimonial(dublu), 53 de camere twin(cu două paturi) și 8 suite cu 2 camere(dormitor și cameră de zi), toate camerele fiind dotate cu aparate de aer condiționat, minibar, televizor, acces la internet wirless și prin cablu iar hotelul dispune de două săli de conferință cu câte 20 de locuri fiecare , saună, masaj, bliard, fitness, tenis de masă și o parcare de 500 metri pătrați supravegheată video; Hotel Vlașca 2** se situează la 200 de metri de Turnul Ceasornicului în centrul orașului Giurgiu, hotelul este clasificat la 2 setele și dispune de 28 de spații de cazare(2 apartamente, 3 garsoniere, 1 cameră cu trei paturi și 22 de camere cu două paturi), camerele fiind dotate cu televizor, aer condiționat, telefon, room-service și micul dejun care este inclus în prețul camerei iar hotelul dispunând de un restaurant care are o capacitate de 150 de locuri și o sală de conferință cu o capacitate de 26 de locuri;Hotel Sunny 3*** se situează în vama Giurgiu-Ruse și dispune de o capacitate de 56 de locuri în 24 de camere dotate cu minibar, televizor, aer condiționat; Motel Prietenia 3*** amplasat în apropiere de Vama Giurgiu, motelul dispune de un număr de 80 de locuri în 38 de camere (5 camere single, 21 de camere duble, 7 camere triple și 5 apartamente), u restaurant cu 2 saloane( un salon cu 60 de locuri și unul de 120 de locuri), parcare cu 60 de locuri și mini-teren de fotbal cu nocturnă; Pensiunea Perla Dunării 3*** care este situată langă Dunăre, la 55 de kilometri de București, are o capacitate de 20 de locuri în 10 camere cu paturi matrimoniale și un apartament, pensiunea oferind și loc de joacă pentru copii, foișor, acces internet wireless însă camerele nu dispun de baie în cameră.

1.3. Potențialul turistic antropic al județului Giurgiu

1.3.1. Obiective turistice

Printre obiectivele turistice de interes ale județului Giurgiu se numară Turnul cu Ceas,monumentele inchinate eroilor Războiului de Independență căzuți la Giurgiu în primul Război Mondial. Construit la sfârșitul războiului ruso-austro-turc ca punct de observație a intrărilor în cetatea fortificată, a fost ulterior folosit ca foișor de foc, dată fiind frecvența mare a incendiilor în acea vreme.

Muzeul de Etnografie și Artă Populară a Câmpiei Române se află în satul Stoenești, comuna Florești-Stoenești din județul Giurgiu, reprezentând o secție a muzeului județean Teohari Antonescu. Muzeul conține colecții care privesc viața rurală, arta populară și etnografia de pe aceste meleaguri. Muzeul conține un număr de 13 săli, având o suprafață totală de aproximativ 600 metri pătrați, prezentând de asemenea colecții din ceramică, prelucrarea lemunui și a metalelor, ocupații tradiționale rurale, port tradițional și țesături de interior. Muzeul a fost construit între anii 1710-1715 de Gavril Drugănescu și face parte din cele mai importante obiectiove turistice de pe teritoriul Munteniei.

Schitul Sfantului Nicolae, este situat în centrul orașului Giurgiu, pe strada Mircea cel Bătrân. În această biserică, devenită în 1831 după eliberarea Giurgiului de sub stăpânirea otomană, se găsește o icoană rară, numită ''Isus cu spinii'', această icoană fiind una dintre cele 5 exemplare care există în România și unica icoană cu efect de hologramă în care ochii lui Isus se închid și se deschid. Biserica Sfântul Nicolae a fost transformată în schit în anul 2006.

Biserica Sfânta Treime face parte dintre cele mai vechi construcții ale orașului, fiind situat în punctul cu cea mai mare atitudine a orașului. Biserica a început să fie construită în anul 1864, construcția fiind teriminată în 1868. Această biserică conține obiecte de valoare artistică și istorică și un document epigrafic care dovedeste că în orașul Giurgiu au avut loc lupte în anul 1854, în timpul Războiului Crimeei.

Rezervația din comuna Comana este deasemenea un monument al naturii , rezervația fiind unică datorită existenței bujorului românesc, în luna mai desfășurându-se aici "Sărbatoarea Bujorului". Rezervația Teșila, situată în localitatea Schitu, ocrotește bujorul românesc. Această arie se află în subordinea Direcției Silvice Giurgiu. Mausoleul Eroilor de la Giurgiu se regăseste printre cele mai imprtante obiective turistice existente în zona Munteniei. Inaugurat în anul 1939, cuprinde trei cripte cu câte o placă din marmură pe care sunt inscripționate numele eroilor care au putut fi identificati. Mausoleul este construit pe vechiul cimitir al eroilor, care se află în parcul spitalului Judetean Giurgiu. Turnul cu Ceas, o construcție din piatra ridicată în anul 1700 de către turci pentru observație. Turnul este situat în centrul orașului unde converg toate strazile.

Cetatea Giurgiu se află pe malul Canalului Plantelor, contruită în anul 1388 . Cetatea a fost construită pe timpul lui Mircea cel Bătrân, în secolul 15 pe insula Sfantu Gheorghe. Cucerită ulterior de turci este distrusă în 1829 odată cu retragerea acestora din zonă.  Podul Prieteniei care face legatura între Giurgiu și Ruse , este un pod construit din oțel , inaugurat în anul 1954, având o lungime de 2.80 kilometri. Pe pod se desfasoară traficul rutier pe două benzi dar și trafic feroviar, insă traficul pietonilor este strict interzis, deși există trotuare pentru aceștia. Sub conducerea lui Mihai Viteazul, românii îi înfrâng pe turci la numai 30 km de Giurgiu, la Călugăreni. Există un pod peste râul Neajlov, în zona unde s-au purtat luptele, la capetele căruia sunt reliefate pe o parte stema țării, iar pe cealaltă parte, chipul marelui învingător.

Biserica Grecească datează din anul 1864, pictată de Gheorghe Tattarescu, aceasta aparținând statului grec până în anul 1965. O perioadă biserica a rămas neatinsă, din pricina unui trăznet , urmănd ca apoi să fie de 2 ori la rând la un pas de demolare. Giurgiuvenii cred că icoanele care sunt în Biserica Grecească sunt făcătoare de minuni. Mânăstirea Sf. Nicolae este construită pe fundația fostei garnizoane turcești, fiind ridicată în memoria soldaților ruși căzuți în războiul din Crimeea. În anul 1944, biserica a fost bombardată de armata germană în timpul retragerii din Giurgiu, suferind deteriorări majore. În satul Frătești se află Muzeul școlar Dacia, înființat în 1967, acesta conține multe materiale de arheologie-istorie.

Alte obictive turistice: Aleea Eroilor reprezentată de busturile unor luptători pentru independență, Foișorul din Parcul Alei unde Fanfara Militară cântă vara. Centrul Cultural ''Ion Vinea'', unde au loc manifestări culturale, având ca obiecte de activitate:

promovarea specificului local

atât promovarea activităților specifice zonei cât și susținerea practicanților acestor activități

cultivarea originalității populare în toate genurile (teatru, muizică, ș.a.m.d.)

schimburile de experiență culturală pe plan județean

Obiective turistice în Giurgiu:

Turnul cu ceas

Parcul Alei

Parcul Mihai Viteazul

Portul Ramadan

Ruinele cetății Giurgiului

Strada Gării, stradă cu numeroase clădiri istorice

Teatrul Valah

Ateneul Nicolae Bălănescu

Muzeul Poliției de Frontieră, având specific de istorie militară

Muzeul Școlar Iepurești, având specific etnografic

Muzeul Județean ''Teoharie Antonescu'', având specific arheologic, istoric și etnografic

Biserica Înălțarea Eroilor

Grădina Alei, care se află printre primele grădini publice din România

Ruinele combinatului chimic

Strada Tabiei, unde se vad urmele fortificației Tabiei

Festivaluri și acțiuni organizate de Centrul Cultural de Valorificare a Tradiției și Creației Populare Giurgiu

Festivalurile joacă un rol important în formarea unei societăți interculturale, oferind artiștilor posibilitatea de a-și dezvolta capacitatea artistică și oferind un schimb de experiențe în domeniu. Nu în ultimul rând, acestea au rolul de a accentua turismul cultural. În fiecare an un număr mare de turiști aleg să participe la festivaluri organizate în Giurgiu, intrand astfel în contact cu culturi, obiceiuri și tradiții despre loc.

Concursul național de creație literară ''Nichifor Crainic''

Perioada de desfășurare: martie-aprilie

În cadrul acestui concurs se urmărește cunoașterea și aprofundarea operei scriitorului Nichifor Crainic și pubblicarea a celor mai valoroase lucrări.

Festivalul național de interpretare a muzicii corale religioase

Perioada de desfășurare: aprilie

În cadrul acestui festival se urmărește afirmarea anumitor formații corale valoroase cât și promovarea repertoriului religios de calitate.

Serbarea ''Sărbătoarea Bujorului''

Perioada de desfășurare: mai

Această sărbătoare marchează înflorirea bujorului și se sărbătorește în pădurea Vlad Țepeș din comuna Comana.

Festivalul ''Călușul ca pe Vlașca''

Perioada de desfășurare: iunie

În cadrul acestui festival se urmărește reîmprospătarea celei mai vechi manifestări folclorice a zonei Giurgiu prin muzică și dans folcloric.

Festivalul național al ansamblurilor folclorice de copii și tineret

Perioada de desfășurare: iunie

În cadrul acestui festival se urmărește stimularea activității folclorice a ansamblurilor de copii.

Festivalul concurs internațional de muzică populară ''Pe marginea Dunării''

Perioada de desfășurare: august

În cadrul acestui festival se urmărește descoperirea de noi talente de muzică populară și de cunoaștere și valorificarea muzicii populare românești.

Festivalul concurs național de creație literară ''Dimitrie Bolintineanu''

Perioada de desfășurare: octombie

În cadrul acestui festival se urmărește cunoașterea operelor scriitorului Dimitrie Bolintineanu.

Festivalul concurs internațional de datini și obiceiuri de iarnă, ''O, ce veste minunată!''

Perioada de desfășurare: decembrie

În cadrul acestui festival se urmărește valorificarea tradițiilor folclorice care au loc în perioada sărbătorilor de iarnă.

Tradiții și sărbători la Giurgiu- la Giurgiu se sărbatoresc: Ziua Orașului- 23 septembrie, Ziua Dunării, Ziua Marinei, Ziua de Sf. Gheorghe,patronul spiritual al județului Giurgiu.

Obiceiuri cele mai populare în zona Vlașca sunt:

Lăsatul secului de Paște: are loc cu șase săptămâni înaintea Paștelui. În seara de Lăsata secului are loc ''Iertăciunea'', care constă în a se cere iertare prin sărutarea mâinii față de părinți, socrii și nași.

Strigătul peste sat: are loc in ajunul sărbătorilor mari. După lăsarea serii, tinerii se urcă în zone înalte (dealuri, acoperișuri, copaci) , de unde poartă un dialog cu fetele si băieții mai înaintați în vârstă care nu au reușit să se căsătorească.

Mucenicii: are loc in achinocțiul de primăvară. După ce ies din biserică, femeile împart pentru sufletele morțilot mâncăruri specifice acelei zile.

Floriile: grupuri formate din 4-5 băieți cu vârste până in 13 ani, colindă la ferestre având în mână crenguțe de salcie, iar la sfârșit pun crenguțele de salcie la geamul gazdelor.

Călușul: obicei străvechi, dans care se practică înaintea Rusaliilor .

Paparuda: este un obiecei care se practică vara, cand apar secetele și constă în alcătuirea unui grup de fetițe până in 13 ani , corpul fiind acoperite cu fuste confecționate din ierburi, iar pe cap purtând coronițte confecționate din flori și frunze. În timpul ritualului, gazda stropeste fetițele.

1.3.2. Zone cu potențial turistic

În imprejurimile municipiului se pot vizita: Oinacu (6km), unde au fost descoperite vestigii paleolitice și române. Stănești (16km), unul dintre focarele principale ale răscoalei din 1907; aici plasează legenda locul luptei dintre Stroe-Buzești, căpitanul lui Mihai Viteazul, și nepotul hanului tătăresc; Pădurea Fântânelor, rezervație naturală și științifică pe 100 ha și 60 ha pentru protecția lăcrămioarelor.

Printre zonele cu potențial turistic fac parte: Padina Tătarului, aflată în Parcul Național Comana, unde este protejată specia de bujor românesc și desfașurându-se pe o suprafață de 231,40 ha; Oloaga-Grădinari, aflată tot in Parcul Național Comana, unde este protejată specia de ghimpe, aceasta desfășurându-se pe o suprafață de 249,40 ha; Balta Comana din Parcul Național Comana cu o suprafață de 1 206,40 ha, zonă caracteristică pentru păsările acvatice; Pădurea Manafu, care se desfășoară pe o suprafață de 278 ha, fiind declarată rezervație forestieră.

Pădurea Teșila din Vlașin are o suprafață de 52,20 ha și a fost construită ca rezervație pentru protejarea bujorului românesc (varianta romanică).

Rezervația naturală Cama-Dinu-Păsărica are o suprafață de 2 400 ha cuprinde elemente de luncă inundabilă unde se găsesc nucul american și glădița. Totodată rezervația adăpostește cea mai mare colonie de stârci lopătari și cormorani din Giurgiu.

Punctele de interes turistic din județul Giurgiu sunt caracterizate de partea veche a orașului unde sunt prezente clădiri de patrimoniu, zona centrală unde se află și simbolul orașului Giurgiu, Turnul cu Ceasornic, de aici pornind o pietonală pe care sunt prezente case cu o arhitectură deosebită făcând legătura dintre centru si Parcul Alei. Parcul Elevilor și Parcul Mihai Viteazul, prezintă mai puțin interes turistic, motivul fiind amplasarea acesora. Giurgiu beneficiază de amenajarea spațiilor de consum în zona portului, aici fiind prezente terase și restaurante ( Perla- restaurant cu specific pescăresc) iar pe faleza amenajată de-a lungul Dunării se pot face plimbări. În port, firmele specializate efectuează plimbări cu barca sau vaporașul spre obiectivele turistice din Giurgiu ( Insula Mocanu, brațul Ara, Insula Cormoran, Insula Lungul. De asemenea aici există o firmă care se ocupă cu închirierea echipamentelor de pescuit și cu transportul către locuri de pescuit sau pentru observarea păsărilor. Mânăstirea din Comana este considerată ca fiind locul de veci al voievodului Vlad Țepeș. Pe 15 august, la Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, mânăstirea este locul de pelerinaj al multor credincioși. În zona Smârda, o placă funerară a fost descoperită în anul 1986-1987 de preoții Marin Croitoru și Ion Chioseaua, cu ocazia unor lucrări de întreținere a clădirii bisericii, iar în prezent, aceasta se găsește în expoziția Muzeului Școlii generale nr. 4 ''Mihai Eminescu'' din municipiul Giurgiu.

La Călugăreni se poate vizita complexul dedicat bătăliei din 1595, condusă de Mihai Viteazul împotriva turcilor conduși de Sinan Pașa, acest complex fiind format din muzeul dedicat bătăliei, statuia lui Mihai Viteazul și crucea din piatră care marchează locul unde a avut loc bătălia. Cel mai vechi monument de la Călugăreni este Pavilionul cu Crucea ridicată de către Șerban Cantacuzino în anul 1683, zice-se, pentru a arăta ''…osteneala și strădania facerii acestui mare și temeinic pod…'', după cum este scris pe cruce.

Clădirile monument în județul Giurgiu sunt:

Casa în care a locuit familia doctorului Alexandru Vianu și unde mai târziu s-a născut cunoscutul scriitor Tudor Vianu

Casa în care a locuit Victor Karpis, dirijor si compozitor. Numele lui a fost dat școlii de muzică și arete plastice din Giurgiu, pentru înființarea și dezvoltarea ei.

Casa de cultură Ion Vinea este cea mai veche clădire din oraș.

Colegiul ''Ion Maiorescu'' a fost primul liceu construit în Giurgiu, care a fost dat în folosință în anul 1985, are în prezent o vechime de aproximativ 30 de ani.

Capacitatea de cazare a județului- capacitatea de cazare a județului se ridică la aproximativ 850 de locuri , 309 fiind la hoteluri , 123 la hanuri și moteluri iar restul de 410 pe motonave. Capacitatea de cazare a municipiului Giurgiu este asigurată de 4 hoteluri, 2 moteluri având un număr total de 622 de locuri în 296 de camere 1800 de locuri de alimentație publică.

Amenajări turistice la Giurgiu- singura amenajare de agrement este ștrandul municipal aflat în portul Giurgiu, care de desfășoară pe o suprafața de 1,73 hectare. În afara zonei administrative a orașului, sunt situate 5 păduri pe o suprafață totală de 1067 hectare , dintre care una singură dispune de un loc amenajat pentru taberele de copii.

1.3.3. Itinerarii turistice

În localitate se pot organiza excursii pe direcțiile:

Giurgiu-Comana: unde se poate vizita Rezervația Naturală , admirând următoarele specii de flori: laleaua pestriță, bujorul românesc, lăcrămioarele, garofița românească de stepă. Pe acest traseu se află și Mânăstirea Comana care a fost restaurată în ultimii ani.

Giurgiu- Valea Bujorului: în partea de vest a satului se afla pădurea Manafu cu o rezervație mare de bujor românesc și printre acestea fauna este constituită din fazani, căprioare și iepuri.

Giurgiu-Bălănoaia: vizitarea unei zone unde se desfășoară o activitate apicolă în Padurea de Salcâm de la Bălănoaia, care se află la numai 5 kilometri de oraș.

Itinerariile pot include și mese festive cu sfecific românesc(sărmăluțe cu mămăliguță, borș de pește, preparate din pește, plăcinte cu brânză), o partidă de pescuit in localitatea Slobozia aflată pe malul Dunării. În Giurgiu și in împrejurimile acestuia se pot efectua excursii pentru vizitarea obiectivelor turistice naturale și antropice. Pentru Giurgiu se derulează un proiect, în prezent asupra întregii zone, în care se urmărește valorificarea potențialului natural al zonei.

Trasee turistice în interiorul județului: Giurgiu-Băneasa-Greaca-Hotarele-Vărăști-Gostinari-Comana-Călugăreni-Giurgiu. Acest traseu inculde foarte multe monumente istorice (Cetatea din insulă, Turnul Ceasornicului, Tabia, podul Bizetz), obiective culturale (Ateneul ''Nicolae Bălănescu'', Casa Dr. Al. Vianu, Muzeul ''Teoharie Antonescu''), obiective arhitecturale si artistice( Biserica Sf. Nicolae, Biserica Grecească, ansamblul medieval Herești din comuna Hotarele, biserica Grădiștea), zone protejate din interes nașional(rezervația de bujor românesc din pădurea Padina Tătarului, rezervația de ghimpe din Pădurea Oloaga-Grădinari, Crucea lui Șerban Cantacuzino din comuna Călugăreni;

Greaca- Câmpia Burnas- Lunca Dunării (aici au fost descoperite așezări din neolitic, biserica 1888, conacul ''Gorski'' din 1900);

Letca Nouă- Câmpia Gavanu-Burudea, unde se poate vizita Biserica ''Sf. Imp. Constantin și Elena'' 1880 unde se află Icoana Maicii Domnului- făcătoare de minuni, icoană care se spune că plânge;

Vărăști- Câmpia Calnaului- Lunca Argeș- Sabar, unde se poate vizita Biserica ''Adormirea Maicii Domnului'' care datează din 1646 având picturi originare și de asemenea se poate vizita Conacul Danielopolul care datează din 1900.

Vânătorii Mici- Câmpia Gavanu-Burdea, aici se poate vizita Biserica ''Sf. Nicolae'' care datează din anul 1827.

Vedea- Lunca Dunării, aici se poate vizita Biserica dublu hram ''Sf. Ioan Botezătorul și Sfânta Treime'' din anul 1880

* *

*

În concluzie județul Giurgiu are o moștenire mare de resurse naturale și antropice, numeroase rezervații naturale, zone de agrement sportiv, monumente istorice, iar fluviul Dunărea are o mare importanță aici, având un potențial turistic ridicat. Numărul mare de monumente istorice și a muzeelor constituie o atracție mare pentru turiștii care vizitează această zonă. Parcul Comana are un potențial turistic ridicat, acesta atrăgând un numar ridicat de turiști. Datorită numărului mare de mânăstiri și biserici, turismul ecumenic este în plină dezvoltare în acestă zonă.

CAPITOLUL 2 CEREREA TURISTICĂ MANIFESTATĂ ÎN JUDEȚUL GIURGIU ÎN PERIOADA 2011-2013

Cererea turistică este formată din totalitatea persoanelor care se deplasează temporal în afara reședinței lor din diverse motive, mai puțin pentru activități remunerate la locul destinației. Cererea turistica este legată de timpul liber disponibil, de veniturile diponibile și de sezonabilitate , acestea generând diverse forme de turism.

2.1. Indicatorii circulației turistice la nivelul județului Giurgiu

Tabel nr.2.1. Capacitatea și activitatea de cazare turistică

Sursa: INS, Anuarul statistic 2013

Numărul sosirilor la nivelul județului Giurgiu a crescut în ultimii ani, precum și numarul înnoptărilor, acesta crescând considerabil de la 59,9 de mii la 92 de mii.

2.1.1. Înnoptări ale turiștilor în structurile turistice de primire cu funțiuni de cazare

Înnoptarea este definită ca fiecare noapte pentru care o persoană este înregistrată într-o unitate de cazare turistică, indiferent dacă este fizic sau nu prezentă în cameră.

Tabel nr.2.2. Înnoptări în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică

Sursa: INS, Anuarul statistic 2013

2.1.2. Sosiri ale turiștilor în structurile turistice de primire pe funcțiuni de cazare

În numarul turiștilor cazați în unitățile de cazare turistică sunt incluse toate persoanele care călătoresc în afara localităților unde își au domiciliul stabil, pentru o perioadă mai mica de 12 luni sau cel puțin o noapte într-o unitate de cazare turistică în zonele vizitate din țară; motivul principal al călătoriei este altul decât acela de a desfășura o activitate remunerată în locurile vizitate.

Tabel nr. 2.3. Sosiri ale turiștilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică

Sursa: INS, Anuarul statistic 2013

Comparând numărul de cazări și înnoptări din anul 2012 cu anul 2013, se poate observa o ușoară scădere a numărului de accesări a unităților de cazare. Construirea în județul Giurgiu a unei infrastructuri pentru activitățile economice de transport va putea fi o ocazie bună pentru punerea în valoare a potențialului turistic din această zonă.

2.1.3. Capacitatea de cazare în funcțiune, pe tipuri de structuri de primire în perioada 2011-2013

Structura de primire turistică este reprezentată de orice amenajare sau clădire care furnizeaza sezonier sau permanent locuri de cazare sau alte servicii oferite turiștilor (vile, pensiuni turistice, pensiuni agroturistice, hoteluri, moteluri). Capacitatea de cazare în funcțiune este reprezentată de numarul total de locuri de care turiștii pot beneficia.

Tabel nr. 2.4. Capacitatea de cazare în funcțiune, pe tipuri de structuri de primire, în perioada 2011-2013

Sursa: INS, Anuarul statistic 2013

Graficul nr. 2.1. Capacitatea de cazare în funcțiune pe structuri de primire în perioada 2011-2013

Din graficul 2.1 se observă o creștere majoră a capacității de cazare în structurile de primire hoteliere, în anul 2013 fiind înregistrat un numar de 102.902 , cu 31.362 mai mult față de anul 2011. Nu același lucru se poate spune si despre capacitatea de cazare în hosteluri, aceasta scăzând în 2013 la 7.300, cu 2.440 mai putin față de anul 2011. Capacitatea de cazare în moteluri a crescut și aceasta în ultimii ani cu 10.613 față de anul 2011 când numarul acestora era de 85.834.

Tabel nr. 2.5. Locuri de cazare oferite turiștilor, pe tipuri de structuri de primire turistică, în perioada 2011-2013

Sursa: INS, Anuarul statistic 2013

Din tabelul nr. 2.5,se observă că numărul locurilor de cazare oferite turiștilor în structurile de primire turistica, în special hoteluri, au crescut în 2013 față de 2011 cu 90 de locuri și cu 48 de locuri față de 2012. Numărul locurilor de cazare pentru județul Giurgiu ar putea crește în condițiile în care in județ se vor construi mai multe structuri de primire turistică, în special sate de vacanță, campinguri, tabere de elevi și școlari, având în vedere că numarul acestora pe raza județului este nul.

2.4. Densitatea circulatiei turistice(Dt)

Se calculează ca raport între numărul turiștilor sosiți în zona și populația rezidentă:

În general acest indicator are valoare subunitară, însă există zone unde valoarea este supraunitară. Evoluția circulației turistice este determinată de acțiunea unor diferiți factori.

Tabel nr. 2.6. Densitatea circulației turistice

Tabel 2.7. Sosiri ale turiștilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică

Sursa: www.insse.ro

Tabel 2.8. Populația, la recesăminte

Sursa: Anuarul statistic, 2012

Graficul nr.2.3 Densitatea circulației turistice în perioada 2011-2013

În perioada 2011-2013 densitatea circulației turistice a crescut major în anul 2013, dupa ce în anul 2012 a suferit o scădere față de 2011.

2.5.Durata medie a sejurului(Ds)

Se calculează ca raport între numărul de înnoptări și numărul de turiști:

Ds=

Acest indicator arată timpul mediu de ședere a turiștilor în unitățile de cazare, evoluția acesteia evidențiază o serie de factori precum: veniturile, tarifele practicate și structura timpului.

Tabel nr. 2.9 Durata medie a sejurului

Sursa: Întocmit de autor

2.10. Înnoptări în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică

Sursa: Anuarul statistic

Tabel 2.11. Sosiri ale turiștilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică

Sursa: Anuarul statistic

În anul 2013 durata medie a sejurului era de 3.4 zile/turist, cea mai mica medie înregistrată în ultimii 3 ani, durata medie cea mai mare a sejurului fiind în anul 2012 când aceasta era de 3.5 zile/turist.

Sursa: Întocmit de autor

Graficul nr. 2.4 Durata medie a sejurului

Durata medie a sejurului înregistrează o scădere în ultimii ani, motivul acesteia fiind cauzat de tarifele foarte mari practicate de structurile de cazare fiind indirect proporțional cu calitatea serviciilor oferite de acestea turiștilor.

2.6. Funcția turistică (Ft)

Aceasta poate valorifica oferta turistică a unui județ și depinde de capapcitatea de cazare și de populația județului.

Ft=x100

Tabel 2.8. Funcția Turistică

Sursa: Întocmit de autor

Sursa: Întocmit de autor

În urma analizei idicatorului funcției turistice se observă o creștere de la an la an, în 2011 fiind 0,0039 urmând ca în anul 2013 aceasta să ajunga la valoarea de 0,0046, crescând cu peste 84%.

2.7. Indici de dinamică ai sosirilor în județul Giurgiu

Din cauza varietății a serviciilor turistice, sezonabilitatea, a formelor de turism care se practică dar si a clasificării prețurilor și tarifelor, activitatea din turism nu trebuie definită printr-un singur indicator ci prin mai mulți, acștia fiind influențați de o serie de factori.

Tabel nr. 2.8 Indici de dinamică ai sosirilor în județul Giurgiu

Sursa: www.insse.ro

Indicele de dinamica a sosirilor la nivelul hotelurilor a înregistrat o crestere continua din anul 2010 până în anul 2013, în randul hostelurilor a avut loc o crestere din 2010 până în 2011, insă din 2011 a înregistrat o scădere majoră. Indicele de dinamică a sosirilor în moteluri a înregistrat o ușoară scădere din 2011 pana în 2013, iar pe motonave a fost aproape constant.

2.8. Indici de dinamică ai înnoptărilor în județul Giurgiu

Tabel nr 2.9. Inidici de dinamică ai înnoptărilor în județul Giurgiu

Sursa: www.insee.ro

Numărul înnoptărilor toatale au scăzut de la an la an, din 2010 până în 2013, la nivelul hotelurilor înregistrându-se cea mai mare creștere din totalul strcturilor turistice prezente în județ, creșterea începând în anul 2011. Înnoptările la nivelul hostelurilor au înregistrat o creștere în perioada 2010-2012, după care au înregistrat o ușoară scădere până în anul 2013.Indicele de dinamică al înnoptărilor la nivelul motelurilor a crescut din 2010 până în anul 2012, după care acesta a crescut brusc.

* *

*

În concluzie după calculele realizate în acest capitol se poate sublinia faptul că densitatea turistică din județul Giurgiu a suferit o majoră creștere în ultimii ani, ceea ce nu se poate spune însă și despre durata medie a sejurului, care în ultimii 3 ani a suferit o scădere. În cazul indicelui de dinamică a sosirilor turiștilor în județul Giurgiu se poate spune că din anul 2010 până în anul 2013 a înregistrat o creștere continuă în rândul hotelurilor. Din calculele efectuate pentru indicele de dinamică al înnoptărilor în județul Giurgiu se poate spune că a scăzut semnificativ de la an la an din 2010 până în anul 2013, dar ca și în cazul indicelui de sosire al turiștilor, și aici la nivelul hotelurilor s-a înregistrat cea mai mare creștere din totalul tipurilor de unități de cazare prezente în județ.

CAPITOLUL 3

Dezvoltarea este un concept de evoluție a societății care permite folosirea pe termen lung a mediului astfel că dezvoltarea socio-economică rămânâd posibilă în același timp cu menținerea calității mediului la o treaptă acceptabilă. Zona centrală a orașului este una bine delimitată având funcțiuni complexe (comerciale, turistice, religioase), caracterizând orașul.

3.1.Politicile de dezvoltare a infrastructurii pentru turism aplicate la nivelul județului Giurgiu

Proiecte realizate:

Reabilitarea Mausoleului Eroilor-Biserica Eroilor prin refacerea intrării în mausoleu, refacerea aspectului interior și exterior pentru asigurarea conservării a osemintelor. Acest proiect a fost finalizat in 2011 și a avut o valoare totală de aproximativ 20.000 euro.

Amenajarea lacului Prietenia în zona de agrement parc Steaua Dunării, a vizat amenajarea unui lac pentru agrement în parcul Steaua Dunării, scopul acestui proiect fiind dezvoltarea turismului în județul Giurgiu prin crearea unor noi moduri de a petrece timpul liber. Proiectul a impus amenajarea unei suprafețe de 1,2 hectare de apă și realizarea unei platforme pe care se pot desfășura reprezentații artistice în aer liber, pentru crearea unor activități recreative pentru turiștii din alte zone. Acest proiect a fost promovat prin marcarea lui într-un itinerar turistic pe traseul Giurgiu-Ruse, articole de presă, pliante și informare TV, fiind finalizat în luna septembrie 2011.

Îmbunătățirea accesului la două importante situri naturale și istorice de pe teritoriul Euroregiunii Ruse-Giurgiu și dezvoltarea politicii comune de management eficient a resurselor turistice, a vizat accentuarea turismului ecologic și de asemenea rural pe raza județului Giurgiu prin crearea unor noi modalități pentru petrecere a timpului liber. Acest proiect cuprinde:

crearea unei rute între mânăstirea Comana și mânăstirea Dimitar Basarabovsky din Ruse, pentru promovarea acestor mânăstiri, pe aceast traseu fiind incluse puncte de interes turistic din ambele orașe

amenajarea unui număr de 4 locuri pentru picnic în vecinătatea acestor mânăstiri

amenajarea unui număr de 20 de locuri pentru odihnă în zonă

Proiectul Euroregiunea Ruse-Giurgiu- Euroregiunea este o structură asociativă a celor 2 orașe creata in anul 2001, iar prin așezarea sa geografică care prezintă un număr mare de resurse naturale unice, poate atrage un număr mare de turiști. În zonă găsim parcuri naturale și rezervații naturale. Printre domeniile-cheie ale economiei care atrag investitorii în această zonă se afla printre altele și turismul. În cadrul acestui program este vizat ca Euroregiunea Ruse-Giurgiu să devină până în anul 2020 cea mai atractivă destinație a turiștilor, în special din București și din nord-estul Bulgariei, în domeniul activităților pentru recreeare și sport în natură ( pescuit, turism eco, sport pe apă), de asemenea și principala destinație a vaselor de croazieră din România și Bulgaria. De asemenea , un alt program de dezvoltare din cadrul acestui proiect este construcția unor centre de primire și informare a turiștilor, unde turiștii să beneficieze de cafenele, magazine alimentare, magazine de suveniruri, camere cu prezentări video ale orașului. De altfel, în cadrul proiectului se vizează construirea unei telegondole care să traverseze Dunărea, folosirea insulelor și canalelor pentru sporturi , iar spațiile verzi din interiorul orașului să fie reamenajate . În ceea ce privește principalele obiective turistice ale județului Giurgiu, acestea sunt ușor accesibile prin intermediul DN5. În cadrul Programului Operațional Regional se vizează promovarea programelor și proiectelor care au caracter regional, unde Giurgiu va fii partener;

În august 2013 a fost inaugurat Clubul Nautic ''San Giorgio'', primul club nautic din Giurgiu. Acesta prezină locuri special amenajate pentru spectatori și activitățile nautice care se vor desfășura în Giurgiu.

În 2011, au fost montate peste 100 de panouri de informare și de direcționare către monumentele istorice în cadrul unui proiect având în prim-plan dezvoltarea turismului în zona de graniță.

Unul dintre proiectele giurgiuvene aflate în evaluare este și centrul național de informare și promovare turistică. Proiectul vizează crearea în Parcul Mihai Viteazul, unui Centru Național de Informare și Promovare Turistică, în scopul creșterii numărului turiștilor și crearea unei baze de date în scopul creșterii atractivității pe ramura turismului.

Proiecte propuse pentru realizare:

Refacerea Cetății Giurgiu și amenajarea unui traseu turistic în această zonă;

Reabilitarea bisericilor din zona istorică Schitul Sf. Nicolae, Biserica ''Buna Vestire'', Catedrala ''Adormirea Maicii Domnului'', Biserica ''Sf.Gheorghe'', Biserica Eroilor și includerea lor în circuitul turistic;

Reamenajarea Canalului Cama ca loc de agrement și plimbare cu bărci fără motor-un proiect în valoare de 15 milioane de euro;

Realizarea unui mini-sat de vacanță în municipiul Giurgiu;

Consolidarea și punerea în valoare a Turnului Ceasornicului;

Amenajarea unei plaje de-a lungul Dunării sau Canalului Sf. Gheorghe;

Amenajarea unei bălți pentru pescuit și a unei cabane pentru cazarea turiștilor in comuna Gostinu;

Proiectul Zona rezidențială Vama Nouă-Giurgiu II are în vedere construirea unei zone de agrement de aproximativ 100 de hectare, în insula Mocănașul, cu locuințe permanente și sezoniere;

3.2. Stadiul actual de implementare a noi proiecte europene pentru dezvoltarea turismului n județ

În urma analizei activității departamentului de turism din cadrul prefecturii județului Giurgiu au fost demarate următoarele proiecte:

''Reconstrucția ecologică a bălții Comana'', proiect implementat în perioada 23.11.2009-23.04.2013 în parteneriat cu Administrația Parcului Natural Comana și Consiliul Local Comana. având ca domeniu major de intervenție dezvoltarea infrastructurii și a planurilor de management pentru protejarea biodiversității si rețelei Natura 2000. Acest proiect are ca obiective protejarea, conservarea și sporirea biodiversității floristice și faunistice de valoare existente, implementarea unui sistem de monitorizare a evoluției mediului și faunei în această zonă, creșterea gradului de informare și constientizare a vizitatorilor și comunităților locale privind protecția mediului înconjurător. În cadrul acestui proiect s-a realizat o construcție pe 2 nivele care are o suprafață de 228 mp, având rolul de informare și monitorizare a activităților realizate în zona bălții și de asemenea are rolul de a stoca informații, fiind și sediul pentru întruniri, conferințe și expoziții pentru vizitatori. De asemenea s-au executat 1 kilometru de alei pietonale si 50 metri de pasarelă oferind acces la marginea lacului, create pentru asigurarea unui acces controlat și în siguranță pentru vizotatorii care vor fi însoțiți de personalul Parcului. O altă activitate care face parte din acest proiect vast este și construirea unui dig-baraj cu o înălțime de 0,80 metri și lungimea de 525 metri, având ca scop evacuarea debitului mediu de apa al râului Neajlov, iar această construcție a condus la creșterea suprafeței luciului apei cu 30% din suprafața inițială a acesteia și la creșterea numărului de specii protejate cu cel puțin 5%. Sistemul de monitorizare al Bălții Comana este format dintr-un ansamblu de echipamente care permite observații instantanee a speciilor de păsări și de a monitoriza factorii de mediu, precum și posibilitatea de a cerceta aceste zone de interes, privind acvifauna. Pentru informarea vizitatorilor a fost introdusă o caravană de promovare a biodiversității având mesajul '' Protejarea biodiversității= protejarea vieții'' și de asemenea au fost organizate 2 seminarii în cadrul evenimentelor dedicate pentru Ziua mediului și Ziua pământului. Pentru conștientizare s-au realizat un film documentar, un infochioșc, 1000 pliante, 500 afișe, 2 bannere, 1000 tricouri, 1000 pixuri și 1000 de șepci. Proiectul a fost finalizat la data de 23.04.2013 și valoarea toatlă a fost de 5.917.320,41 lei.

''Restaurarea și valorificarea turistică durabilă a monumentului istoric Mânăstirea fortificată Comana și modernizarea infrastructurii conexe'', proiect aflat în implementare care vizează dezvoltarea durabilă a regiunii Sud-Muntenia prin îmbunătățirea avantajelor privind valorificarea patrimoniului cultural-istoric al județului Giurgiu având în vedere restaurarea monumentului istoric cu valoare turistică Mânăstirea Comana. Activitățile proiectului se rezumă la realizarea lucrărilor de construcții, racordarea la energie electrică, publicitatea proiectului. Prin implementarea acestui proiect se va promova potențialul turistic al zonei, atât cel cultural care este strâns legat de monumentul istoric cât și cel legat de cadrul natural din zona traseului. Activitățile vizate în acest proiect sunt lucrările de restaurare a tuturor corpurilor din cadrul Mânăstirii Comana, lucrări de conservare care pun în valoare monumentul, lucrări pentru instalațiile electrice, sanitare și de ventilație, construirea unui punct de informare și amenajarea exterioară. Rezultatele imediate vizate sunt crearea a 70 locuri de muncă pe durata lucrărilor de construcții, crearea a 7 locuri de muncă permanente, creșterea semnificativă a numărului de vizitatori ai monumentului istoric, extinderea sezonului mediu turistic cu cel puțin 3 luni prin remodelarea circulației turistice, creșterea numărului de înnoptări cu 5%, creșterea numărului de monumente istorice cu valoare turistică națională, creșterea numărului de turiști din județul Giurgiu ca urmare a restaurării cu 10,97%, creșterea cu aproximativ 600 a locurilor de muncă din turism si sectorul conex și nu în ultimul rând creșterea cu aproximativ 300 a numărului de afaceri la nivelul județului Giurgiu. Durata de implementare a proiectului este de 45 de luni și are valoarea totală de 30.402.000,96 lei (cheltuieli eligibile, cheltuieli neeligibile, TVA).

''TourNet-Promotion of cross-border networking for development of a common Bulgarian-Romanian Tourist Products'', contract semnat în data de 02.09.2010 și a fost finalizat în data de 01.03.2012, durata proiectului fiind de 18 luni și având un numar de 4 parteneri. Obiectivele acestui proiect au fost realizarea unei strategii de marketing a zonei Transfrontaliere, realizarea unei baze de date comune între România și Bulgaria, realizarea unui catalog turistic prezentat la targurile de turism, crearea unei rețele turistice pentru toată zona transfrontalieră, organizarea unui târg internațional de turism la Ruse. Activitățile acestui proiect constau în întalniri la Ruse și Giurgiu, achiziționarea unor echipamente IT, crearea unei strategii de turism, organizarea unui târg internațional de turism la Ruse și de asemenea acțiuni de informare și de publicitate. Valoarea totală a proiectului este de 490.500 euro, durata proiectului fiind de 18 luni și fiind finalizat la data de 01.03.2012.

''Viitorul Dezvoltării Locale- Turismul în Zona de Graniță'', proiect realizat în parteneriat cu Asociația ''Euroregiunea Danubius'' din Ruse, obiectivul acestui proiect fiind creșterea capacității de cooperare între România și Bulgaria prin realizarea unui portofoliu de proiecte transfrontaliere de turism. Principalele activități ale proiectului au fost: acțiunile de promovare ale acestui proiect, dotarea cu echipamente IT, realizarea unor panouri turistice pentru promovare, realizarea strategiei, realizarea unor materiale de prezentare turistică, organizarea unui workshop și realizarea unei pagini web. Bugetul total al proiectului este de 47.785 euro.

Tabel nr. 3.1. Investițiile din fonduri europene în turism

Sursa: Întocmit de autor

Graficul nr. 3.1. Analiza surselor de finanțare

Din graficul de mai sus se observă o scădere la nivelul finanțării de la bugetul statului de la 19,22% fiind cea mai mare valoare înregistrată la 13,00%, însă ceea ce privește finanțarea Consiliului Județean a înregistrat o creștere, de la 2,02% la cea mai mare valoare înregistrată adică 10,47%.

Grafcul 3.2. Evoluția finanțării din fonduri europene

Din graficul numarul 3.2. se poate observa că investițiile din fondurile europene înregistrează un procentaj de 78,76%, urmând ca acesta să crească până la 95,92% după care urmează o scădere de până la 84,82%, fiind un procentaj mare față de prima înregistrare din grafic, iar ultima creștere înregistrează un procentaj de 89,53%.

3.3. Intensificarea circulației turistice prin dezvoltarea unor forme viabile de turism

3.3.1. Turismul ecologic

Ecoturismul reprezintă de fapt cea mai valoroasă formă de manifestare a turismului durabil, turism care utilizeză ca resurse spații naturale de excepție, dar și valori ale patrimoniului cultural arhitectural, si ea se referă îndeosebi la modificarea comportamentelor, celor implicați în această industrie a turismului.

Economia unui județ poate fi susținută de turism, fiind un generator major de locuri de muncă. În prezent se urmărește ca turismul să înregistreze o creștere economică semnificativă și să nu aibă un impact negativ asupra mediului. Pentru a putea dezvolta un turism ecologic, turiștii trebuie să respecte anumite reguli impuse. Etapele pentru dezvoltarea turismului ecologic pot fi:

Crearea unei infrastructuri turistice

asigurarea unui număr de locuri de cazare

Crearea unei culturi turistice

promovarea imaginii județului

Dezvoltarea turistică urmărește următoarele ținte:

respectarea anumitor zone în care turiștii își petrec timpul liber

introducerea turismului de natură

includerea turiștilor la activități pentru protecția mediului

Proiecte vizate pentru promovarea turismului ecologic:

Modernizarea infrastructurii publice de agrement din rezervații

Crearea de porturi turistice, inclusiv a debarcaderelor amplasate pe lacuri de agrement

Reconstrucția ecologică Balta Comana

Restaurarea și valorificarea turistică durabilă a monumentului istoric Mânăstirea Comana și modernizarea infrastructurii

Tour-Net care implică promovarea unei rețele transfrontaliere pentru dezvoltarea în comun a unor servicii de turism

3.3.2. Turismul pe Dunăre

Una dintre formele de turism considerate în momentul de față modernă, sunt croazierele pe Dunăre. În Giurgiu exista operatori care organizează croaziere pe Dunăre, portul Giurgiu primind turiști din Germania, Franța, Norvegia și chiar și din S.U.A. Operatorii care organizează aceste croaziere pe Dunăre oferă posibilitatea ca turiștii sa viziteze zona Giurgiu și de a interacționa cu localnicii de aici. Îmbunătățirea infrastructurii, amenajările din poturile unde navele acostează, evidențierea și îmbunătățirea punctelor de atracție turistică din localitate și imprejurimi (biserici, mânăstiri, muzee, rezervații naturale), amenajarea unor spații comerciale în zona portului unde se vor vinde produse cu specific local va crea condiții pentru croazierele pe Dunăre. În ultimul an un număr de 5540 de turiști au ajuns în portul Giurgiu prin intermediul motonavelor care efectuează croaziere pe Dunăre, numărul acestora fiind în scădere față de anul 2012 cand număul turiștilor care ajungeau în portul Giurgiu era de 6538, iar în 2011 de 7857.

3.3.3. Turismul de weekend

Promovarea turistică în județul Giurgiu este în mare parte neglijată, neexistând un organism care să se ocupe de această ramură, deși județul are o activitate culturală mică. Sezonabilitatea estivală reprezintă o reală amenințare pentru dezvoltarea turistică a județului, însă prezența unui număr mare de locuri de cazare pe motonave este caracteristică județului Giurgiu.

Această dezvoltare a județului este, însă, amenințată de competiția internațională, iar valorificarea acesteia este impiedicată de site-urile prost întreținute . Fiind o regiune de câmpie, județul Giurgiu are un potențial turistic variat. Atracțiile turistice constau în vizitare mânăstirilor și a bisericilor istorice din județ, fiind o zonă în care sunt multe păduri, ape , se pot organiza ieșiri la iarbă verde, picnicuri. Fiind o zonă la Dunăre nu poate lipsi plimbările pe acest fluviu sau pescuitul. În unele pensiuni unde se practica agroturismul turiștii pot participa la treburile gospodărești împreună cu gazdele. În zona Giurgiului în plină dezvoltare este agroturismul și ecoturismul. Tradițiile culturale legate de resursele Giurgiului si de nevoile care au fost impuse în mare parte de factorii naturali au un rol foarte important în păstrarea sănătății. De aceea punerea în valoare a patrimoniului cultural și istoric, promovarea a valorilor culturale și istorice și dezvoltarea turismului religios și de pelerinaj.

Turismul poate reprezenta un domeniu foarte important in strategia de dezvoltare a unui județ. Investițiile ar trebui făcute mai întâi în dezvoltarea infrastructurii (drumuri naționale, locuri de cazare. Zona nu beneficiaza de un brand care să promoveze turismul, deși județul deține o ''moștenire'' importantă: numeroase rezervații naturale, zone pentru agrement sportiv, fluviul Dunărea care are un potențial turistic ridicat și de asemenea numeroase monumente istorice.

3.3.4. Turismul de tranzit

Este datorat amplasării județului, fiind traversat de drumurile naționale DN5, DN6, DN7, DN41, DN61, care fac legatura județului Giurgiu cu județele Călărași, Ilfov, Teleorman și Dâmbovița. Practicat în interes de serviciu, interes de afaceri sau interes personal, deseori acest tip de turism este dependent și favorizat de celelalte tipuri de turism- turism rural și agroturism, ecoturism.

În județul Giurgiu, o parte din numărul de sosiri a turiștilor este reprezentat de cei care tranzitează zona, aici fiind și unul din punctele de trecere frontieră, spre destinații care se află în țară sau în afara acesteia. Una dintre caracteristicile acestui tip de turism este perioada scurta de ședere, care de obiecei este de o noapte. Cele mai frecvente servicii pe care turiștii care practică acest tip de turism sunt cazarea, restaurantul și rareori divertismentul. Acest tip de turism este benefic pentru unitățile de cazare turistică, asigurând un grad de ocupare ridicat. Dezvoltarea acestui tip de turism în județul Giurgiu are ca scop atragerea unor noi turiști de tranzit și dezvoltarea infrastructurii și serviciilor turistice oferite. Un număr mare dintre turiștii care se îndreaptă spre destinații din Europa, părăsesc țara prin granița cu Bulgaria, fiind un punct de frontieră foarte cunoscut datorită mediatizării foarte crescute. Însă pentru a aduce beneficii economice județului, acest tip de turiști trebuiesc atrași sa înnopteze în județ, fiind necesar dezvoltarea serviciilor turistice oferite.

Strategii de promovare a turismului în județul Giurgiu:

Promovarea prin distribuirea unor materiale de promovare și de informare turistică

tipărirea unor broșuri, pliante, afișe, care urmăresc promovarea turistică pe piață

crearea unor filme de promovare și informare

crearea unor fotografii sau postere

Acțiuni care sunt specifice promovării turismului pe piața

participarea la târguri și expoziții pentru turism

organizarea unor evenimente pentru promovarea unor anumite oferte

organizarea unor vizite pentru documentarea tour-operatorilor, mass-m ediei din strainătate

Crearea unor campanii de publicitate naționale și internaționale

publicitatea în presă , radio, TV,

publicitatea la târguri prin cataloage si bannere

publicitatea prin mail-uri

Publicitatea- care este o formă speciala de comunicare în masă, care, prin intermediul mijlocului de comunicare ales, se adresează unor grupuri-țintă specifice interprinderii, pentru a-și atinge scopurile de comunicare.

Promovarea turismului se mai poate face și la nivelul firmelor de turism din județ, acestea facând promovarea individual, cel mai des întalnindu-se promovarea prin pliante sau cataloage de sezon în care se prezinta ofertele proaspăt lansate. Un alt mediu de publicitate este prin radioul, persoanele care pot urmari mesajele publicitare transmise prin radio fiind persoanele care petrec mult timp în mașină sau bătrânii. Promovarea online este în momentul de față foarte eficientă, gradul utilizării internetului fiind în creștere, fiind accesibil, iar costurile promovării pe internet sunt mici.

Participarea la târguri și expoziții care crează un contact între consumatori și furnizori, consumatorul putând analiza ofertele scoase pe piață în acel moment. La noi în țară cel mai cunoscut târg de acest gen este "Târgul Național de Turism", care are loc primăvara, în București, înaintea deschiderii sezonului turistic.

Promovarea are rolul de a informa, de a convinge și de a reaminti, iar într-un domeniu turistic.

3.3.5. Agroturismul

Prioritatea acestui timp de turism are ca priorități dezvoltarea economică și socială, acest tip de turism folosind resursele din zonele slab dezvoltate.

Paricularitățile agroturismului:

Agroturismul se desfășoară în cadrul rural

Gradul de pregătire al persoanelor prezente în această activitate sunt diferite. În acest tip de turism, locuitorii microreuginilor găzduiesc turiștii, acestia neavând o pregătire în acest domeniu.

Cazarea se face în camere rustice, cu decorațiuni populare

Alimentația este difertită față de turismul clasic, cu produse din gospodăria unde turiștii sunt cazați, acestea fiind ecologice

Turiștii pot vizita ateliere de meșteșuguri, pot participa la activități rurale obișnuite în gospodărie,

Obiectivele acestui tip de turism sunt:

Crearea unei rețele pentru dezvoltarea agroturismului înregiunea Giurgiu

Introducerea unor instrumente care sunt necesare pentru dezvoltarea și promovarea acestui tip de turism

Pentru ca activitatea să aibă succes în acest tip de turism este necesară o pregatire profesională a personalului la nivel înalt

Activitățile de promovare:

Organizarea unor comunicate de presă și a unor conferințe de presă

Amplasarea unor postere și banere în locuri intens circulate ale orașului, tiparirea unor pliante care apoi să fie împărțite populației

Crearea unor hărți turistice care cuprind fiecare microregiune a județului și a unor broșuri.

3.3.6. Turismul ecumenic

Promovarea acestui tip de turism se va face la târguri de turism și de asemenea prin distribuirea materialelelor organismelor care activează în acest domeniu. Acest tip de turism are la bază vizitarea lăcașurilor de ordin spiritual. Diferența care separă acest tip de turism de celelalte este motivația religioasă a turiștilor. Forme de manifestare ale turismului religios sunt:

vizitarea lăcașurilor sfinte

pelerinajele religioase

taberele religioase dedicate tineretului

Turismul religios este o formă de turism care este existentă de secole și care în prezent încă mai păstrează anumite trăsături, evoluând enorm. În prezent turismul religios se află într-o continuă diversificare și transformare, păstrând însă elementul care îl definește, și anume religia. Pelerinajul religios are profunde semificații spirituale, numai în cazul în care este înțeles corect. Centrele de pelerinaj sunt esențiale pentru proovarea culturii în contextul ecumenic, acestea oferind servicii ca:

excursii pentru creștini

tabere

servicii de informare pentru turismul religios

cazarea turiștilor în spatii de primire ale bisericilor

Turismul religios în zona județului Giurgiu se poate practica fără probleme, datorită numărului mare de mânăstiri și biserici prezente în zonă.

* *

*

Strategia de dezvoltare a turismului stă în agroturism, turismul de tranzit, turismul de weekend. În județ lipsa turismului de cumpăraturi este inexistent în momentul de față. Includerea într-un anumit program de promovare a mânăstirilor și bisericilor din județ, acest tip de turism, turismul ecumenic, ar suferi o dezvoltare, fiind vizitate de foarte mulți pelerini. La nivelul investițiilor europene juețul a suferit câteva îmbunătățiri de-a lungul ultimilor 3 ani, în rândul proiectelor cel mai mare accent a fost pus pe zona Comana, unde se află mânăstirea cu același nume dar și parcul natural național, cu o biodiversitate vastă și excepțională. Turismul pe Dunăre ar avea cea mai mare atracție în această zonă, având în vedere că județul poate profita de prezența fluviului.

CAPITOLUL 4

În urma analizei activității departamentului de turism din cadrul prefecturii județului Giurgiu s-a constatat că dezvoltarea turismului în județ este slabă și sunt vitale următoarele acțiuni:

Conservarea tuturor monumentelor istorice de pe teritoriul Giurgiului și plasarea lor într-un program de promovare turistică. Indiferent de locul propus spre promovare, acesta trebuie menținută și trebuie deasemenea și bine facută. O bună promovare a acestor monumente va aduce multi turiști în zonă indiferent de sezon, iar o lipsă a acesteia duce la un insucces al zonei.

Amenajarea în comuna Mihăilești, un punct turistic în care să fie conservate ruinele așezării fortificate geto-dacice, unde se presupune că Burebista a avut aici una din reședințe;

Desființarea cafenelei de la baza Turnului Ceasornicului, acesta fiind amenințat de degradare la bază unde se află cafeneaua;

Înființarea unui traseu pentru pelerini care să includa toate bisericile din județ, printre acestea introducând în program și bisericile de la Strâmbu, Cascioarele, Găiseni, Hotarele, Mihăilești, biserici care trebuiesc reabilitate;

Reabilitarea podului Bisetz, primul pod din Europa contruit în curbă, care facea legătura orașului Giurgiu cu portul, acesta aflându-se într-o stare avansată de degradare. Acest pod ar putea atrage un numar mare de turiști, fiind promovat și inclus într-un traseu turistic;

Conservarea fabricii de ulei și moara de apă din Cărpiniș, comuna Găieșeni, aceste clădiri fiind considerate monumente arhitecturale;

Toate aceste obiective pot fi puse în valoare dacă caile de acces pentru el ar fi modernizate, daca ar exista amplasarea de indicatoare pentru ca acestea să fie evidențiate.

Obiectivele turistice din oraș sunt vizitate de un numar mic de turiști din cauza lipsei unui circuit turistic, iar pentru un parteneriat mai bun cu orașul de peste Dunăre, se propune o cursă pentru microbuz, care leagă orașul Giurgiu de Ruse .

Una din categoriile de turism slab dezvoltate este turismul de aventură. O categorie importantă de turiști care practică aceasta formă de turism sunt bicicliștii, practicând această formă de turism în zona Comana-Călugăreni. Alte forme de turism de aventură:

Off Road-ul care implică o mașină de teren cu care se circulă prin locuri unde nu sunt drumuri

ATV-ul care implică un vehicul cu 4 roți pentru maxim 2 persoane. ATV-ul în prezent este una dintre cele mai preferate metode de a cunoaște un loc, cu acesta putând parcurgând zone cu teren accidentat.

Crearea unor pachete de informare culturală și turistica și programe atractive pentru turiști;

4.1. Analiza SWOT

Subliniind în acest sens punctele slabe în dezvoltarea activității turismului se pretează următoarele amenajări:

4.2. Propuneri de amenajare

4.2.1 Amenajarea ștrandului și a unui parc

Amenajarea unui parc care se va întinde pe 6,7 hectare în partea de sud a orașului Giurgiu, în zona Steaua Dunării, un loc viran care mulți ani a fost recunoscut ca un loc unde nu este potrivită petrecerea timpului liber, vegetația fiind foarte accentuată dar și din cauza deșeurilor care erau prezente acolo. Începerea proiectului ar putea debuta cu curațarea locului, cu tăierea vegetației dar și îndepartarea deșeurilor , dar și cu întreținerea acestuia pentru a putea deveni un punct de atracție pentru turiști dar și pentru locuitorii județului.

Parcul va fi împărțit în opt zone, la intrare fiind parcarea cu 200 de locuri de parcare, cu o suprafață de aproximativ 8.000 metri pătrați, accesul în parcare se va face prin 2 căi care vor fi prevăzute cu sisteme automate de taxare. Cea de a doua zonă implică o zonă destinată pietonilor, având o suprafață de aproximativ 11.000 de metri pătrați, care include amenajări ale spațiilor verzi și bancuțe pentru turiști. A treia zonă va fi folosită ca spațiu expozițional, având o suprafață de aproximativ 5.000 metri pătrați unde va fi și o pistă pentru biciliști. În această zonă vor fi amplasate panouri de proiecție pentru spectatori, iar totul va fi inconjurat de spatiu verde.

În cea de a patra zonă vor fi amplasate locurile de joaca pentru copii dar și o pista speciala pentru cei care vor să se plimbe cu rolele în această zonă. Zona va avea aproximati 10.000 de metri pătrați iar locul de joacă pentru copii va fi pe categorii de vârstă. Aici vor fi montate și aparate pentru fitness, mese de tenis și o mini gradină botanică. Vor fi proiectate si foișoare care vor fi pe o suprafață de aproximativ 16.000 de metri pătrași, acestea fiind dotate cu gratar, mese și banci, unde turiștii pot petrece un sfârșit de săptămână relaxant alături de prieteni sau de familie. În acest proiect, cele 4 bazine, 2 pentru copii iar celelalte 2 având adâncimi diferite, vor fi dotate cu vestiare și dușuri, iar in zona se va amplasa un restaurant cu terasă. Bazinele pentru copii vor fi dotate cu topogane, de asemenea vor fi și animatori pentru jocuri în apă. Termenul pentru realizarea acestui proiect va fi de 26 de luni iar valoarea lui totală este de aproximativ 5 milioane de lei cu TVA inclus.

4.2.2. Proiectarea unui parc urban

Zona verde care este propusă ca transformare într-un parc natural are o suprafață de aproximativ 8 hectare, urmand a fi unul dintre cele mai mari spații verzi din județul Giurgiu. În acest parc se vor desfașura activități educaționale pentru copii, iar muzeul din Giurgiu, Teohari Antonescu ar putea sa dezvolte în acest parc anumite proiecte.

În parc se vor construi zone cu punti de trecere pentru pietoni, puncte de observație aflate la înălțime pentru o privire de ansamblu.

Parcul va fi împărțit în mai multe sectoare:

Zonă de dezvoltare a activităților umane, unde vor avea loc activități pentru interesul turistic și având o prevenite pentru efectele negative în această zonă a biodiversității.

Zonă tampon, care face o legătură între o zonă cu protecție si cea unde este dezvoltarea activităților umane.

Zonă protejată, unde sunt prezente cele mai valoroase puncte ale acestui parc.

Prin crearea acestui parc urban, se vor crea și locuri de muncă, posturile fiind director pentru administrația parcului, biolog, responsabil de educație ecologică, responsabil de turism, economist.

Zona parcului va dispune de o parcare auto cu 300 de locuri, de alei pietonale in interiorul acestuia, iar în zona pentru activitățile umane se vor amplasa banci de-a lungul aleilor. În afara ariei parcului, la intrarea in acesta va fi construit o terasa unde turiștii se pot relaxa cu o băutură răcoritoare după vizitarea parcului, iar accesul în zona parcului fiind gratuit.

Această zonă va fi construită ca zonă de agrement și spațiu de odihnă, valoarea totală a proiectului fiind de aproximativ 3 milioane de lei, iar termenul pentru realizarea acestui proiect va fi de 22 de luni.

4.2.3. Proiectarea unui hotel plutitor

Deși este caracteristic zonei Deltei Dunării, proiectarea unui hotel plutiror este realizabil datorită fluviului Dunărea. Hotelul care face parte din proiect va fi catalogat la 3 stele, având 10 camere duble, o zonă de agrement și un restaurant cu o capacitate de 60 de persoane. Hotelul va fi inclus într-un circuit turistic, fiind prima amenajare turistică care va realiza croaziere pe Dunăre în județul Giurgiu. Hotelul va fi construit în cea mai mare parte din sticlă, pentru o vizibilitate cât mai mare asupra naturii atunci când turiștii sunt pe acesta. În restaurantul care are o capacitate de 60 de locuri, se pot organiza diferite evenimente , petreceri, camerele fiind dotate cu televizor, internet, aer condiționat, telefon și room-service.

Odată cazați în acest hotel plutitor, turiștii pot alege dintre 10 circuite turistice specifice zonei. Pe traseul acestor circuite turistice vor exista mai multe opriri unde turiștii se vor plimba cu barca sau vor pescui. În timpul navigării pe Dunăre, turiștii se pot relaxa pe terasa acoperită sau pot face plaja pe terasă. Se pot realiza plimbări cu barca cu vâsle sau cu șalupa, iar turiștii care doresc să pescuiască vor primi permise de pescuit care sunt valabile 12 luni.

Valoarea proiectului este de aproximativ 500.000 de euro, iar termenul de finalizare al acestuia este de 20 de luni.

4.2.4. Proiectarea unui parc tematic la ruinele cetății

Realizarea acestui plan de amenajare a unui parc care ar putea să dezvolte activitățile sportive și de agrement este propus pentru zona în care se află cetatea medievală Giurgiu.

Parcul de va întinde pe o suprafață de 20 de hectare iar în planul de amenajare al zonei vor fi incluse un numar de 3 spații pentru spectacole în aer liber specifice zonei , o zonă unde se va amenaja un sat medieval cu ateliere medievale, herghelii de cai , 6 spații de expunere a obiectelor artizanale, alei pietonale care vor fi destinate plimbărilor cu trăsura, un hotel pentru cazarea turiștilor care va avea o arhitectură specifică medievală, parcare cu 180 de locuri și câteva zone de alimentație publică (restaurante tematice, puburi tematice, etc). La baza cetății se va amenaja un lac cu 2 poduri de metal care vor traversa lacul, deasemenea se va amenaja o zonă expozițională unde vor fi expuse machete ale cetății și fotografii. Pe malul canalului Cama se va contrui o pistă pentru bicicliști și alei pietonale pentru plimbarile turiștilor.

În vecinătatea acestui parc tematic se va realiza o zonă pentru campare unde turiștii vor putea campa cu corturile, plătind o anumită taxă. Zona de camping va fi dotată cu stâlpi de electricitate pentru fiecare loc de campare, dușuri și toalete separate pentru femei și bărbați, mașini de spălat și de asemenea vor exista și locuri special amenajate pentru servirea mesei. În parc vor avea loc spectacole cu program unde vor participa trupe de teatru și animație medievală, se vor proiecta filme istorice, vor avea loc spectacole cu foc, iar la încheierea programului actorii se vor retrage într-un spectacol cu torțe.

Valoarea acestui proiect este de aporoximativ 8 milioane de lei, iar termenul de finalizare este de 24 de luni.

* *

*

În concluzie proiectarea unor spații pentru dezvoltarea turismului, în județul Giurgiu sunt vitale, pentru creșterea numărului de turiști pe viitor. Realizarea acestor proiecte în anii următori, accentuează dezvoltarea turismului din județul Giurgiu, prin urmare județul având un potențial turistic mai ridicat.

CONCLUZII

În concluzie, județul Giurgiu este un model de dezvoltare turistică deoarece cum a reușit să atragă în anul 2011 aproximativ 30 mii de turiști, urmând ca în următorii ani numărul acestora să scada simțitor, așa ar putea să atragă pe viitor un număr mai mare decât cel din prezent, deoarece acesta se află la kilometrul 493 pe Dunăre, având deschidere la aceasta, însă această zonă nu este destul de valorificată din punct de vedere al atracției turiștilor.

Cum județul Giurgiu este un oraș pe Dunăre, acesta poate atrage turiști care să practice spre exemplu turismul pe Dunăre, având ca activități principale pescuitul, plimbările cu barca pentru a admira fauna și flora din zonă sau care pot practica tursismul ecumenic, având în vedere ca în zona județului Giurgiu există un număr destul de mare de mânăstiri și biserici unde turiștii pot veni pentru pelerinaje. Turismul de weekend este una dintre numeroasele forme de turism care este slab dezvoltat în această zonă precum și agroturismul, acestea nefiind promovate îndeajuns încât să fie cunoscute ca destinație pentru turiști.

Cât despre proiectele atrase de către administrația locală, acestea au fosat în număr mic, multe dintre ele având ca scop amenajări specifice activităților care ar putea atrage un număr mare de turiști în zonă. Multe dintre aceste proiecte care au fost realizate în județul Giurgiu au avut ca punct principal zona Comana, parc natural care deține specii de plante și anumale protejate prin lege, acest parc fiind unic în zona de Sud-Muntenia.

Așadar, județul Giurgiu are nevoie de o bună stratgie de promovare a turismului, în acest fel se pot atrage numărul de turiști pe care atracțiile județului ii merită, urmând ca profitul obținut din turism să ajute la o continuă dezvoltare a acestuia.

BIBLIOGRAFIE

1.Andrei T. M., Valea Dunării între Giurgiu și Brăila – studiu de geografie umană și economică, Editura Cartea Universitară București, 2002

2. Boldescu I., Monografia Orașului Giurgiu, Tipografia Artistică Ulpiu Stănculescu, Giurgiu, 1912

3. Bran F., Economia turismului și mediul înconjurator, Editura Economică, București

4. Bruhn M., Marketing, Editura Economică, București, 1999, p.220

5.Cristian M., Călugărenii pe Neajlov, în timp și spațiu, Editura Grai și suflet, București, 2013, p. 192

6. Croitoru G. F., Evoluția portului Giurgiu de la origini până în 1945, Editura Muzeul Marinei Române, Constanța,2007, p. 185

7. Firoiu D., Resusele umane în turism, Editura Pro Universitaria, București, 2007

8. Hera L., Adaptarea turismului românesc la structurile Comunității Europene, Editura ASE, 2002

9. Ianoș I., Orașele și organizarea spațiului geografic, Editura Academiei, București, 1987

10. Ianoș I., Sisteme teritoriale. O abordare geografică, Editura Tehnică București, 2000

11. Marinescu V. Gr., Giurgiu- Orașul, portul și împrejurimile în anii celui de-al doilea Război Mondial, Editura Modelism, 2003, p. 17

12. Patrichi I., Turismul durabil- O noua perspectivă, Editura ProUniversitaria, București, 2012

13. Sztruten Gina, Catering, 2014

14. Croitoru G.F., Niculae B., Biserica ''Sfânta Treime'' și cartierul Smârda din Giurgiu, Editura Celebris, Constanța, 2013, p. 56

15.Dodu P., Patrichi I., Dezvoltarea durabila a turismului, Editura ProUniversitaria, București 2010

16. Firoiu D.,Petan I., Gheorghe C., Turismul în perspectiva globalizării, Editura ProUniversitaria, 2008

17. Păun S., Busuioc I.A., Monografia orașului Giurgiu, Giurgiu, 1995, p. 7

18. Păun Ș., Damian A., Miron A.,1830-Giurgiu-1948, Documente istorice privind primăria orașului, editura Cartea Universitară, 2006, p. 3

19.Văsceanu Gh., Ianoș I., Orașele României, Casa editorială Odeon, București, p. 92

20. Album documentar Giurgiu- Bucuresti: Foto Pozitiv, 2008, p. 6

21.Giurgiu, fragmente din trecut, p.1

22. http://en.wikipedia.org/wiki/Giurgiu

23. www.ghidulprimariilor.ro/list/cityHallDetails/PRIM%C4%82RIA_GIURGIU/61204

24. www.giurgiuveanul.ro/stiri/la-giurgiu-fost-inaugurat-clubul-nautic-san-giorgio/

25. www.insee.ro

ANEXE

Anexa 1

Anexa 2