Titlu Lucrare de Di serta ție [604387]
Titlu Lucrare de Di serta ție
REABILITARE DRUM COMUNAL DC18A
COTUL DONULUI – TREI BRAZI, 3.7Km,
Km 0+830 – Km 4+530
Brașov
2017-2018
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
1
BORDEROU – PIESE SCRISE
1.TEMĂ DE PROIECTARE – CONFORM CAIETULUI DE SARCINI ………………………….. ………………………….. …… 4
1.1 INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 4
1.2 OBIECTUL PROIECTULUI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 4
1.3 PROIECTUL TEHNIC ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 5
2.DESCRIEREA INVEST IȚIEI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 5
2.1 Situația existentă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 5
2.2 Caracteristici geofizice și geotehnice ale amplasamentului ………………………….. …………………………. 6
Structura rutieră existentă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 6
Starea tehnică a drumului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 8
2.3 Clima și apele freatice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 23
2.4 Concluzii privind situația existentă a sectorului de drum comunal analizat, DC18A …………………… 24
3. DATE TEHNICE ALE INVESTIȚIEI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 25
3.1 Încadrari tehnice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 25
3.2 Situație proiectată ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 25
3.2.1 Drumul în planul de si tuație ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 25
3.2.2 Drumul în profilul longitudinal ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 26
3.2.3 Drumul în profil transversal ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 26
3.2.4 Preluarea și îndepartarea apelor din precipitații ………………………….. ………………………….. ……. 26
3.2.5 Amenajare drumuri laterale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 27
3.2.6 Semnali zarea circulației ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 27
3.3. Rezumatul lucrărilor de bază este urmatorul: ………………………….. ………………………….. …………….. 28
4. DIMENSIONAREA RANFORSĂRILOR STRUCTURII RUTIERE CU STRATURI BITUMINOASE – AND 550 -2001
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 28
4.1.Stabilirea traficului de calcul ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 28
4.2. Analiza structurii rutiere la solicitarea osie i standard ………………………….. ………………………….. …… 30
4.3. Stabilirea comportării sub trafic a structurii rutiere ………………………….. ………………………….. …….. 31
4.3.1 Rata degradării prin oboseala ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 31
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
2
4.3.2 Criteriul deformației specifice verticale admisibile ………………………….. ………………………….. …. 32
4.4 Verificarea structurii rutiere la acțiunea îngheț – dezgheț pentru dimensionare a ranforsarilor structurii
rutiere cu straturi bituminoase – AND 550 -2001 ………………………….. ………………………….. ………………… 32
Date inițiale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 32
Calculul adâncimii de îngheț în compl exul rutier Zcr ………………………….. ………………………….. ………. 32
Determinarea gradului de asigurare la pătrunderea înghețului în complexul rutier ……………………. 33
5. STABILIREA CATEGORIEI DE IMPORTANȚĂ A CONSTRUCȚIEI ………………………….. ………………………….. . 34
6. RECOMANDARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 38
AVANTAJE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 38
DEZAVAN TAJE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 38
7.UTILAJE ȘI TEHNOLOGIA LUCRĂRILOR DE CĂI DE COMUNICAȚII ………………………….. ………………………. 38
7.1 Organizarea de șantier ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 38
7.2 PROCESUL TEHNOLOGIC DE EXECUȚIE ȘI DEZAFECTARE A ORGANIZĂRII DE ȘANTIER ……………….. 40
7.3 Etape tehnologice -Reabilitare DC18A ………………………….. ………………………….. …………………………. 40
I. Pregatirea platformei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 40
II.Sistem rutier ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 41
III. Sistem rutier drumuri laterale ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 42
V. Semnalizarea rutieră ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 43
8.GRAFICUL GENERAL DE REALIZARE A INVESTIȚIEI PUBLICE ………………………….. ………………………….. ….. 44
9.EXEMPLU DE CALCUL AL FOR ȚEI DE MUNCĂ ȘI UTIL AJE ………………………….. ………………………….. ……… 45
10. CAIET DE SARCINI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 46
11. BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 83
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
3
REABILITARE DRUM COMUNAL DC 18A
COTUL DONUL UI- TREI BRAZI , 3.7Km,
Km 0+830 – Km 4+530
Necesitatea drumului comunal DC18A este de a -l readuce în stare tehnic ă bună, respect ând anuminte
condi ții tehnice cum ar fi : gradul de compactare, capacitatea portant ă a drumului, rugozitate, planeitate etc.
Deoarece drumul comunal DC18A prezenta o capacitate portant ă relativ bun ă, am decis c ă reabilitarea
drumului este modul prin care drumul revine în parametri normali. Prin reabilitarea unui drum se p ăstreaz ă
caracteristicile în plan ale drumului, nu interv in modific ări în ceea ce prive ște geometria drumului ( l ățime,
lungime, raza curbe lor etc). A2-a variant ă presupune modernizarea drumului communal DC18A, iar acest lucru
nu se impunea datorit ă capacit ății portante ridicat ă a drumului, reproiectarea traseul ui ( l ățime, lungime, raza
curbe lor etc) și din punct de vedere economic.
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
4
Valoarea lucr ărilor de reabilitare este de 1 500 000 lei, comparativ cu valoarea lucr ărilor de
modernizare în valoare de 2 950 000 lei. Diferen ța economic ă este dat ă de faptu l că prin modernizare a
drumului era necesar ă înlocuirea actualului sistem rutier, l ărgirea drumului de la 6 metri la 7 metri ceea ce
duce la modificarea razelor de curb ă și a declivit ăților, refacerea șanțurilor de pământ etc . Din aceste
considerente, cons ider c ă reabilitarea drumului comunal DC18A este variant a cea mai bun ă.
1.TEMĂ DE PROIECTARE – CONFORM CAIETULUI DE SARCINI
Caietul de sarcini și tema de proiectare fac parte din documentație și constituie ansamblul cerințelor.
1.1 INTRODUCERE
Tema proiectul ui este “ Reabilitare drum communal DC18A, Cotul Donului – Trei Brazi, 3.7 km, km
0+830 -km 4.530 ”, în cadrul " Reabilitare sector de drum ".
1.2 OBIECTUL PROIECTULUI
Proiectul are ca obiect: “Reabilitare drum communal DC18A, Cotul Donului – Trei Brazi, 3.7 km, km
0+830 -km 4.530 ”.
Tema de proiectare este: "Reabilitare sector de drum ".
Realizarea proiectului privind “Reabilitare drum communal DC18A, Cotul Donului – Trei Brazi, 3.7 km,
km 0+830 -km 4.530 ” are ca obiectiv principal îmbunătățirea performanței rețelei de transport existente pe
drumul communal DC18A , dar și îmbunătățirea accesului populației la serviciile de bază .
Pentru acest sector de drum , tema de proiectare solicită rezolvarea următoarelor cerințe de calitate:
• proiectarea lucrărilor de modernizare, astfel încât structura rutieră să poată prelua încărcările și
presiunile rezultate din traficul de calcul exprimat în osii standard de 115 kN, cu o perioada de
perspectivă de 15 ani, asigurându -se rezistența și stabilitatea la sarcini statice, dinamice și seismice;
• aducerea structurii rutiere la parametri tehnici corespunzători categoriei de drum;
• realizarea unui profil transversal cu elemente geometrice care să se încadreze în prevederile legale;
• asigurarea scurgerii apelor pluviale în condiții optime;
• lucrări de siguranța circulației rutiere;
amenajarea de trotuare pietonale unde există spațiul adecvat;
• lucrări de amenajări protecția mediului și sănătatea oamenilor/siguranța în exploatare;
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
5
Neces itatea lucrărilor propuse în prezentul proiect este în primul rând argumentată de starea fizică a
drumului DC18A – drum nereabilitat , raportat la condițiile generale de circulație actuale și de perspectivă.
1.3 PROIECTUL TEHNIC
Proiectul tehnic s -a elabor at pentru aprobarea “Instrucțiunilor de aplicare a unor prevederi din
Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conținutului -cadru al documentației tehnico -economice
aferente investițiilor publice, precum și a structurii și metodologiei de elabora re a devizului general pentru
obiective de investiții și lucrări de intervenții”.
Proiectul tehnic cuprinde:
• documentația tehnico -economică
• proiectul tehnic
• caietul de sarcini
• detaliile de execuție
2.DESCRIEREA INVESTI ȚIEI
2.1 Situația existent
Drum ul comunal DC 18A Cotul Donului – Trei brazi se află poziționat în partea de vest a orașului
desfășurându -se din centrul orașului î n prelungirea străzii Caraiman către cabana Secuilor , pe valea râului
Ghimbășel respectiv, pe delimitarea nordic ă a Parcului N ațional Piatra Craiului.
Lungimea totală a dru mului clasată prin HG 702/ 2008 este de 3.7 Km.
Drumul DC 18A are un rol important în zonă, fiind principala cale de acces către zona turistică aflată î n
nord de arealul Piatra Craiului, și că tre re țeaua de dru muri forestiere existente, prin intermediul cărora se
exploatează material lemnos din fondul forestier apartin ând oraș ului Cotul Donului,precum si a altor localități .
Principala sursă de so licitare a drumului o reprezintă traficul greu pract icat de vehicu lele ce transportă
material lemnos.
Tronsonul anali zat în prezenta documentație se desfășoara între Km 0+830 ș i Km 4+547.91, cu 2 benzi
de circulație ș i de categorie IV.
Corpul existent al drumului se constituie din 4 cm asfalt ș i materiale granulare, ba last, piatra spartă și
pietriș . Sistemul rutier este puterni c compactat sub traficul greu. Încercă rile de capacitate portantă cu pârghia
Benkelmann, confirmă capacitatea portantă satisfacatoare a dr umului pentru a fi ranforsat, fără eliminarea
corpului exi stent.
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
6
Principalele neajunsuri ale drumului sunt denivelările, burdușirile ș i gropile din sistemul rutier, cauzate
de stagnarea apelor meteorice pe platforma drumului, lipsa șanț urilor pen tru evacuarea apelor meteorice și
stagnarea acestora î n zona platfo rmei.
La Km aproximativ 0+900, se constată o stagnare semnificativă de apa î n zona drumului.
La Km aproximativ 2+510 și 3+790, se găsesc podețe cu ajutorul cărora drumul supratraversează
canale de c olectare a apelor din precipitații ce debușează în râ ul Ghimb ășel.
Construcțiile sunt relativ puține in zonă , dar în dezvoltare, arealul din stanga și dreapta drumului fiind
în general păș une.
2.2 Caracteristici geofizice ș i geotehnice ale amplasamentului
Conform Co dului de proiectare antiseismică P100 -2006 , amplasamentul se caracterizează prin ag=
0.16g si Tc=0.7s
Pentru determinarea caracteristicilor ge otehnice ale corpului drumului ș i amplasamentului s -au
executat pe tronsonul vizat 9 sondaje geotehnice. Concluziile raportului geotehnic sunt urmatoarele:
➢ Pe întreg traseul de drum investigat, carosabilul este realizat din asfalt, s traturi de umplutura din
pietriș, piatră, macadam, nisipuri argiloase î n grosime medie de 0.50 m;
➢ Terenul natural se găseste începand cu adâncimea de 0.50 m și este alcătuit î ntr-un prim strat de
nisipuri argiloase cu sau fără pietriș uri mici, iar presiunea convențională are va loarea medie de 250
kPa. Pietrișurile ș i nisipurile apar de la adancimea medie de h=1,10 m ș i are valoarea presiunii
conven ționale î n medie de 300kPa. De as emenea spre finalul tronsonului, terenul natural de fundar e
are în componență până la adâncimea de investigare nisipuri argiloase, prăfoase și argile prăfoase cu
pietriăș mic, caracteristice depozitelor aluviale;
➢ Pe tot traseu, drumul este construit cu bo rdura si fara rigole pluviale. Se recomanda lucrari de
evacuare a apelor pluviale pe traseul drumului incepand de la km 1+030 si dalarea rigolerol;
➢ Drumul fiind predominant cu trafic greu, se recomanda ca indicele de compactare al fundatiei sa fie in
valoa re de Ic=98%;
➢ Adâncimea de ingheț este de h=1,10 m conform STAS 6054/77 măsurată de la nivelul terenului
sistematizat .
Structura rutieră existentă
Pentru a afla alc ătuirea structurii rutiere existente ș i a caracteristicilor geotehnice ( fizice și mecanice)
ale stratur ilor din terenul de fundare, s -a efectuat un studiu g eotehnic, studiu pus la dispoziție de că tre
beneficiar. În principiu, se executa minim 2 sondaje/km.
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
7
• Sondajul geotehnic SG1
– îmbrăcă mintea rutieră este constituită din 3cm asfalt ș i apr oximativ 43 cm u mplutură omogenă constituită
din piatră spartă .
– patul drumului este constituit din nisip argilos (P3).
• Sondajul geotehnic SG2
– îmbrăcămintea rutieră a fost distrusă și nu mai este prezentă , și 38 cm umplutură omogenă constituită din
piatră spart ă.
– patul drumului este constituit din nisip argilos ( P3).
• Sondajul geotehnic SG3
– îmbrăcămintea rutieră este constituită din 3 cm asflat și aproximativ 52 cm umplutură omogenă constituită
din pia tră spartă .
– patul drumului este constituit din nisip argilos (P3).
• Sondajul geotehnic SG4
– îmbrăcă mintea rutier ă este constituită din 5 cm asflat și aproximativ 41 cm umplutură omogenă constituită
din piatră spartă .
– patul drumului este constituit din nisip argilos (P3).
• Sondajul geotehnic SG5
– îmbrăcămintea ru tieră este constituită din 3 cm asflat și aproximativ 35 cm umplutură omogenă constituită
din piatră spartă .
– patul drumului este constituit din nisip argi los ( P3), cu umiditate ridicată î n par tea superioară .
– platforma dru mului este pe alocuri denivela tă prezentând, burdușiri, văluiri, crăpă turi, gropi, etc.
• Sondajul geotehnic SG6
– îmbrăcă mintea rutieră este constituită din 4 cm asflat și aproximativ 45 cm umplutură omogenă constituită
din piatră spartă .
– patul drumului este constituit din nisip argil os (P3).
• Sondajul geotehnic SG7
– îmbrăcă mintea rutieră este constituită din 5 cm asflat și aproximativ 57 cm umplutură omogenă constituită
din piatră spartă .
– patul drumului este constituit din nisip arg ilos (P3), cu umiditate ridicată în partea superioa ră
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
8
– platforma dru mului este pe alocuri denivelată prezentând, burdușiri, vă luiri, cr ăpături, gropi, etc.
• Sondajul geotehnic SG8
– îmbrăcămintea rutieră este constituită din 4 cm asflat și aproximativ 33 cm umplutură omogenă constituită
din piatră spartă .
– patul drumului este constituit din nisip argilos (P3).
• Sondajul geotehnic SG9
– îmbrăcămintea rutieră este constituită din 5 cm asflat și aproximativ 45 cm umplutură omogenă constituită
din piatră spartă .
– patul drumului este constituit din nisip argilo s (P3).
Starea tehnică a drumului
Starea tehnică a drumurilor moderne se stabileș te pe baza calificativelor acordate caracteristicilor
drumului, pe tronsoanee omogene de drum.
Calificativul planeitații drumului se stabilește în funcție de categoria drum ului ș i valoarea indicelui de
plane itate IRI conform tabelului 5 din CD -155-2001.
Tabelul 5
Categorie de drum Indice de planeitate, IRI, m/Km
REA MEDIOCRĂ BUNĂ FOARTE BUNĂ
Drum naț ional european > 5.5 3.5…5.5 2.5…3.5 < 2.5
Drum naț ional princip al > 6.0 4.5…6.0 3.5…4.5 < 3.5
Drum național secundar, județ ean > 6.5 5.5…6.5 4.5…5.5 < 4.5
Drum comunal > 7.5 6.5…7.5 5.5…6.5 < 5.5
Calificativul rugozitații drumului se stabilește în func ție de valoarea SRT sau HS conform tabelului 6 din
CD 155 -2001.
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
9
Tabelul 6
Calificativ Rugozitatea
SRT HS
REA < 55 < 0.2
MEDIOCRĂ 55…70 0.2…0.6
BUNĂ 70…80 0.6…0.7
FOARTE BUNĂ > 80 > 0.7
Valoarea rug ozitătii SRT sau HS luată î n considerare est e media valorilor individuale măsurate î n
profiluri transvers ale de pe tronsonul respectiv. În cazul îmbrăcăminților bituminoase, dacă rezultatele
masurării rugozității cu aparatul SRT și prin metoda înalț imii de nisip conduc la calificative diferite, se va adopta
calificativul cel mai defavorabil.
Calificativul capaci tății portante se stabileste în funcție de clasa de trafic ș i valoarea deflexiunii
caracteristice confor m tabelului 7 din CD 155 -2001, în cazul măsură rilor efectu ate cu deflectometrul cu sarcină
dinamică ș i confor m tabelului 8 din CD 155 -2001, în cazul măs urăto rilor e fectuate cu deflectometrul cu pâ rghia
Benkelman.
Tabelul 8
Clasa de trafic Trafic de
calcul
m.o.s. Capacitatea portantă
REA MEDIOCRĂ BUNĂ FOARTE BUNĂ
Deflexiune caracteristica, 0,01 mm
FOARTE USOR sub 0.03 > 200 185…200 165…185 < 165
USOR 0.03…0.10 > 175 145…175 130…145 < 130
MEDIU 0.10…0.30 > 140 115…140 100…115 < 100
GREU 0.30…1.00 >110 90…110 80…90 < 80
FOARTE GREU 1.00…3.00 >95 80…95 75…80 < 75
EXCEPȚ IONAL 3.00…10.00 >85 75…85 70…75 < 70
Clasa de trafic este determinat ă de traficul de c alcul stabilit pentru o perioadă de perspectivă de 10 ani
pe o bandă de circulație, î n milioane osii standard ( m.o.s.) conform “ Cata logului de soluț ii tip de ranfors are a
sistemelor rutiere suple ș i semirigide pentru sarcina de 115KN pe osia simplă ”.
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
10
Deflexiunile caracteristic e din tabelul 8 sunt corespunză toare structuril or rutiere suple și a celor
semirigide cu o durată de exploatare mai mare de 10 ani.
Calificativul stării de degradare se stabilește în funcție de indicele de degradar e, așa cum este
prezentat î n tabelul 9 din CD – 155- 2001.
Tabelul 9
Calificativ Indice de degradare
IG ID
REA < 77 > 13
MEDIOCRĂ 77…90 7.5…13
BUNĂ 90…95 5…7.5
FOARTE BUNĂ >95 < 5
Concluzii:
În urma inspecț iei vizuale a tronsonului de drum expe rtizat s -au identificat urmatoarele tipuri de degradari
predominante:
– Defecț iuni ale îmbrăcăminț ii rutiere
• Peladă
• Suprafață cu ciupituri
• Suprafață încrețită
• Praguri
• Rupturi de margine
• Fisuri ș i crapaturi
• Gropi
– Defecț iuni ale rosturilor
• Decolmatarea r osturilor
• Deschiderea rostului longitudinal
• Rosturi cu mastic î n exces
– Defecț iuni ale s tructurii rutiere în zonele în care stagnează apa
• Burduș iri
• Denivelă ri
• Gropi
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
11
Identificarea defecțiunilor a fost facută prin identificar i vizuale ( cartarea drumului) ș i prin studiu geotehnic.
Urmare a acestor rezultat e, concluziile sunt :
• 55.5 % – capacita te portantă foarte bună
• 34.5% – capacitatea portantă bună
• 4 % – capacitate portantă mediocră
• 6% – capacitate portantă rea
Fotografiile de mai jos, efectu ate în timpul viziei în teren, prezint ă starea fizic ă actual ă a drumului
comunal ce urmeaz ă a fi reabilitat :
-În poza 1 avem gropi.
-În poza 2 avem gropi, faian țări în plăci și ruptur ă de margine.
-În poza 3 avem gropi, fisuri unidirec ționale și faian țări în plăci.
-În poza 4 avem gropi, rupture de margine și faian țări în plăci.
-În poza 5 avem gropi, faian țări în plăci, făgașe longitudinale și deschiderea rosturilor longitudinale.
-În poza 6 avem gropi și faian țări în plăci.
-În poza 7 avem gropi și ruptu ră de margine.
-În poza 8 avem gropi.
-În poza 9 avem gropi și fisuri unidirec ționale.
-În poza 10 avem gropi, fisuri în plăci și ruptur ă de margine.
-În poza 11 avem gropi.
-În poza 12 avem gropi și suprafa ță exfoliat ă.
-În poza 13 avem gropi și faian țări în plăci.
-În poza 14 avem fisuri unidirec ționale și faian țări în plăci.
-În poza 15 avem gropi.
-În poza 16 avem gropi.
-În poza 17 avem gropi și faian țări în plăci.
-În poza 18 avem gropi și faian țări în plăci.
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
12
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
13
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
14
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
15
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
16
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
17
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
18
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
19
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
20
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
21
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
22
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
23
Starea drumului comunal DC18A a fost evaluat ă prin examinare vizual ă, identific ându-se urmatoarele:
➢ Existen ța unor degradari ale îmbrăcăminții carosabilului, sub form ă de fisuri in placi , crăpături,
gropi , fisuri unidirectionale, deschiderea rostului longitudinal etc
➢ Sistemul de colectare – evacuare a apelor, total necorespunz ător;
➢ Acostamentele ne între ținute și înierbate, fapt ce a condus la stagnarea apelor pluviale pe
partea carosabil ă a drumului;
➢ Pode țe insufieciente
➢ Lipsa amenaj ării acces elor c ătre propriet ăți, iar unde acestea exist ă se afl ă în stare tehnic ă rea,
fiind amenajate cu un caracter provizoriu de c ătre locatari, dup ă posibili tăți.
Conform CD 155 – Determinare stare tehnic ă a drumului, stabilirea calificativului st ării de degrad are al
unei structur i rutiere se va folosi algoritm ul de calcul prezentat mai jos . Calificativul stării de degradare se
stabileste conform AND 540, în func ție de indicele de degradare ID.
ID= S degr/ S total ă evaluat ă (%)= 13.12
S degr=D1+0.7*D2+0.7*D3+D5( mp) = 2912 mp
S total ă evaluat ă = Lxl( mp) = 3700 x 6= 22200 mp unde,
D1= suprafa ță total ă afectat ă de gropi+ 0.7* suprafa ța total ă afectat ă de plombe (mp)=1175mp+(0.7*1074)
mp
D2= suprafa ță total ă afectat ă de faian țări ( mp) = 950 mp
D3= suprafa ță afect ată de fisuri și crăpături longitudinale și transversal e (0.5x lungime fisuri și crăpături)
=700*0.5= 350 mp
D5= suprafa ță afectat ă de făgașe longitudinale ( 0.3x lungime fagase)= 0.3*250=75 mp
2.3 Clima și apele freatice
Din punct de vedere climatic , ora șul Cotul Donului se încadreaz ă în mare parte în caracteristica arcului
Carpatin, av ând o clim ă temperat continental ă, care se caracterieaz ă prin nota de tranzi ție între clima
temperat ă de tip continental și cea temperat ă de tip oceanic, c ăreia îi sunt specifice iernile friguroase și veri
răcoroase cu precipita ții abundente.
Tipul climatic este III, conform h ărții de zonare a teritoriului Romaniei, figura 2 din STAS 1709/ -90,
stabilit pe baza indicelui Thornthwaite Im>20.
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
24
2.4 Concluzii privind situa ția existent ă a sectorului de drum comunal analizat, DC18A
Acțiunea fenomenului de înghe ț- dezghe ț, scurgerea deficitar ă a apelor și lipsa între ținerii s -au dovedit
factori distructivi agresivi, aduc ând drumul comunal într-o stare tehnic ă “rea”.
Deoa rece structura rutier ă este alcatuit ă dintr -o îmbrăcăminte asfaltic ă ușoară, care în timp s -a degradat,
circula ția autovehiculelor se desf ăsoar ă cu dificultate, ceea ce duce la poluare fonic ă și cresterea de consum a
carburantilor.
Starea precar ă a drumulu i comunal DC18A influen țează negativ activitatea economic ă, social ă și
cultural ă a zonei.
Toate aceste lucruri ne oblig ă la adoptarea în viitor a unei structuri care s ă reziste la ac țiunea
fenomenului de înghe ț- dezghe ț, să asigure portan ță și să aibă dispozitive adecvate pentru o bun ă scurgere a
apelor.
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
25
Ținând seam ă de calificativul de stare “rea”, atribuit pe ansamblul drumului comunal analizat,
consider că reabilitarea acestuia este absolut necesar ă.
3. DATE TEHNICE ALE INVESTI ȚIEI
3.1 Încadrari te hnice
În conformitate cu Normele Tehnice aprobate cu Ordinul Ministerului Transportului 45 și 49 din 1998,
prin reabilitare, DC 18A va coresp unde în continuare unui drum comunal de clas ă tehnic ă IV caracterizat prin
urmatoarele elemente principale:
➢ Parte carosabil ă: 2 benzi x 3m = 6 m
➢ Acostamente 2 x 0.75m = 1.50 m
➢ Platforma drumului= 7.50 m
➢ Vitez ă de proiectare = 30 km/h pentru relief de munte
➢ Raze în plan orizontal: Rmin= 35m; Rc=90m;Rr=150m
➢ Raze în plan vertical: – concave Rmin= 500m
– convexe Rmin=800m
Din punct de vedere al categoriei de importan ță a constructiilor, DC 18A se încadreaz ă la categoria C (
normal ă) cu un punctaj = 8
Conform Normativului indicativ NP 074 – 2007 terenul amplasamentului DC 18A- Cotul Donu lui, face
parte din categoria geotehnic ă “1” , cu riscul geotehnic “ redus”.
3.2 Situa ție proiectat ă
3.2.1 Drumul în planul de situa ție
Tronsonul de drum abordat prin prezentul proiect are km de început la pozi ția 0+830. Traseul se
desf ășoară în prima parte predominant în aliniament și continu ă în a 2 -a jum ătate predominant în curb ă.
Curbele sunt raze de cerc, care sunt cuprinse între 125 m și 1500 m. Tronsonul analizat se încheie la km
4+547.91 și se situeaz ă la intrarea pe podul peste r âul Negru . Lungim ea total ă analizat ă a tronsonului este de
3717.91 m.
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
26
3.2.2 Drumul în profilul longitudinal
Declivitatea maxim ă proiectat ă este de 1.77% cu pasul de proiectare = 230, iar declivitatea minim ă
proiectat ă este 0.09% cu pasul de proiectare = 311m.
Racordaea în plan vertical se face prin curbe arc de cerc cu razele cuprinse între 3000m și 15550m.
3.2.3 Drumul în profil transversal
Lațimea p ărții carosabile este de 6m (2b x 3m).
Acostamentele au la țimea egal ă cu 0.75m pe mare parte a traseului, cu e xcepția an umitor zone în
care, din considerente de spa țiu, s-au redus sau în caz extrem au fost eliminate.
Din aceste considerente platforma drumului variaz ă între : 7.50m și 6.00m.
Sistemul rutier adoptat este urmatorul:
o Împietruirea existent ă reprofilat ă
o 12 cm s trat de baz ă din piatr ă spart ă
o 6cm strat de legatur ă din BAD25
o 4cm strat de uzur ă din BA16
După ce o să fie îndep ărtată îmbrăcămintea bituminoas ă existent ă, prin frezare, împietruirea existent ă
se va reprofila prin scarificare și compensare în profil tran sversal, respectiv cu adaos de material din piatr ă
spart ă, aceea și ca și în stratul de baz ă.
Stratul de baza de 12 cm este prev ăzut pe toat ă platforma drumului . Se va urmari ca piatra utilizat ă să
respecte în special uzura Los Angeles.
Acostamentele se vor completa , dup ă asternerea mixturlor asfaltice cu 10 cm piatr ă spart ă amestec
optimal.
Pantele transversale adoptate sunt de 2.5% pe carosabil si de 4.0% pe acostament .
3.2.4 Preluarea și îndepartarea apelor din precipita ții
Pentru preluarea apelor de pe platforma drumului s -au prev ăzut șanțuri deschise neprotejate ( de
pământ). S -a adoptat aceast ă soluție, deoarece în zona adiacent ă drumului este în continu ă dezvoltare, iar
betonarea acestora ar împiedica amenaj ări viitoare.
Starea actual ă a stratul ui de rulare permite patrunderea apelor de precipitatii, ploi și topirea z ăpezii,
pe grosimea sistemului rutier existent p ână la patul drumului ceea ce conduce la deform ări de suprafa ță
accentuate.
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
27
La km 0+900 s -a adoptat o solu ție de indepartare a apelor ce stagnau în cantit ăți însemnate în zona
drumului care prevede realizarea a dou ă camine de vizitare din beton armat, c âte unul de fiecare parte a
drumului. Șanțul din partea dreapt ă se descarc ă în cămin printr -un decantor, apa subtraverseaz ă drumul
printr -un tub, p ână în căminul de pe partea st ângă. Acesta preia apele din șanțurile din st ânga și din dreapta și
le transport ă până la primul canal colector existent la paroximativ 100 metri.
La km 3+170 se va realiza un pode ț tubular nou din tuburi prefabrica te fi 800 mm. Lungimea total ă a
pode țului este de 10.45 m. , la capete tuburile sunt încastrate în timpane din beton armat C20/25, turnat
monolit pe funda ții din beton simplu C8/10.
Pentru accesul la propriet ăți și drumuri laterale s-au prev ăzut pode țe late rale peste șanțuri, încastrate
în timpane monolite din beton armat C20/25, așezate pe beton simplu C8/10. Lungimea pode țelor variaz ă
între 4.00 m și 12.00 m.
3.2.5 Amenajare drumuri laterale
Drumurile laterale se vor amenaja pe 10 -15m lungime, la la țimea indicat ă în planul de situa ție sau
păstrând la țimea existen tă, cu urmatoarele straturi:
▪ 10 cm funda ție balast
▪ 8 cm strat superior de piatr ă spartă
3.2.6 Semnalizarea circula ției
În perioada lucr ărilor, zonele de lucru se vor semnaliza cu ajutorul balize lor mobile de indicatoare
corespunz ătoare lucr ărilor de drumuri, și cu personal dotat cu mijloace de dirijare a circula ției. Deoarece
circula ția se va men ține deschis ă pe durata lucr ărilor, se vor respecta prevederile “ Normelor metodologice
privind con dițiile de închidere a circula ției și de instituire a restric țiilor de circula ție în vederea execut ării de
lucrări în zona drumului public și/ sau pentru protejarea drumului” aprobate prin Ordinul comun al Ministerului
Transporturilor și al Ministerului de Interne.
Se vor lua m ăsuri pentru ca mijloacele de interven ție rapid ă în caz de urgen țe medicale sau de alt ă
natur ă, să nu fie îngreunat ă.
După executarea lucr ărilor s -a prev ăzut marcaj longitudinal pe axul drumului. Marcajul longitudinal din
axul drumu lui se va stabili cu acordul organelor competente în avizarea semnaliz ării circula ției pe drumurile
publice.
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
28
3.3. Rezumatul lucr ărilor de baz ă este urmatorul:
Lucr ările proiectate se vor executa în urmatoarea ordine:
▪ semnalizarea lucr ărilor și delimita rea zonei de lucru ;
▪ frezarea p ărții carosabile ;
▪ amenajarea pode țelor transversal e și de acces ;
▪ așternerea și compactarea stratului de baz ă din piatr ă spart ă;
▪ realizarea șanțurilor pentru scurgerea apelor ;
▪ așternerea straturilor de mixtur ă asfaltic ă;
▪ marcaj e rutiere ;
▪ recep ția lucr ărilor.
4. DIMENSIONARE A RANFORS ĂRILOR STRUCTU RII RUTIERE CU STRATURI
BITUMINOASE – AND 550 -2001
Structur ă rutier ă : Supl ă ( flexibil ă)
Ranforsarea face parte din activitatea de repara ții curente a drumurilor publice și se e xecut ă pentru
sporirea capacit ății portante a drumurilor.
Metoda const ă în ob ținerea unei îmbrăcăminți bituminoase peste structura rutier ă existent ă realizat ă
dintr -un strat de legatur ă de min 4 cm și un strat de uzur ă de min 4 cm.
ETAPE
1. Stabilirea trafic ului de calcul
2. Analiza structurii rutiere ranforsate la solicitarea osiei standard 115k N
3. Stabilirea comport ării sub traffic a structurii rutiere ranforsate
Categorie drum: drum comunal
Clasă tehnic ă: IV
4.1.Stabilirea traficului de calcul
Caracter istici osia standard de 115 kN sarcina pe rotile duble 57.50kN
Presiunea de contact 0.63MPa
Raza suprafe ței echivalente contact pneu -cale 0.17m
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
29
Pp= perioad ă de perspectiv ă ( ani) 15
Crt= coeficient de reparti ție transversal 0.5
Anul de dare în exploatare 2018
Anul la sf ârșitul perioadei de perspectiv ă 2033
Nc= trafi c de calcul (m.o.s)
Nc= 0.27 m.o.s.
Stabilirea capacit ății portante la nivelul patului drumului
Categorie pământ : Necoeziv
Tip p ământ: P3 nis ip argilos
Tip climacteric : III
Regim hidrologic : 2a, Mediocru
Ep= 60MPa
μ= 0.30
Nr crt Straturi grosime E μ
cm MPa
1 Beton asfaltic BA 16 – strat de uzur ă 4 4200 0.35
Structur ă
noua ă
2 Mixtură asfaltică BAD 25 – Strat de
legat ură 6 3600 0.35
3 Piatr ă spart ă- amestec optimal 12 500 0.35
Structur ă
existent ă
4 Împietruire existent ă 40 178 0.27
somfn ncp Nc
kekk k
rt p ..,210 3656
12033 2018 6
=−
+=
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
30
4.2. Analiza structurii rutiere la solicitarea osiei standard
Nr crt Straturi grosime E μ
cm MPa μ
1 Straturi bituminoase.
Îmbrăcăminte și strat
de baz ă 10 3833 0.35
2 Piatr ă spart ă-
amestec optimal 12 500 0.35
3 Împietruire existent 40 178 0.27
4 Pământ P3 ∞ 60 0.30
DRUM: Reabilitare Drum Comunal DC18A,3.7 km
Sector omogen: Km 0+830 -Km 4+530
Parametrii problemei sunt
Sarcina….. 57.50 kN
Presiunea pneului 0.625 MPa
Raza cerculu i 17.11 cm
Stratul 1: Modulul 4200. MPa, Coeficientul Poisson .350, Grosimea 4.00 cm
Stratul 2: Modulul 3600. MPa, Coeficientul Poisson .350, Grosimea 6.00 cm
Stratul 3: Modulul 500. MPa, Coeficientul Poisson .350, Grosimea 12 .00 cm
Stratul 4: Modulul 178. MPa, Coeficientul Poisson .270, Grosimea 40.00 cm
Stratul 5: Modulul 60. MPa, Coeficientul Poisson .300 si e semifinit
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
31
R E Z U L T A T E: EFORT DEFORMATIE DEFORMATIE
R Z RADIAL RAD IALA VERTICALA
cm cm MPa microdef microdef
.0 -10.00 .104E+01 .220E+03 -.293E+03
.0 10.00 -.587E -02 .220E+03 -.641E+03
.0 -22.00 .163E+00 .313E+03 -.518E+03
.0 22.00 .227E -01 .313E+03 -.883E+03
.0 -62.00 .338E -01 .178E+03 -.250E+03
.0 62.00 .402E -02 .178E+03 -.478E+03
– er -> deforma ția specific ă orizontal ă de întindere la baza stra turilor bituminoase
er =220 microdef.
– sr -> tensiunea specific ă orizontal ă la baza stratului de agregate
sr = 0.163 MPa
– εz -> deforma ția specific ă vertical ă de compresiune la nivelul patului drumului
εz= 478 microdef.
4.3. Stabilirea co mport ării sub trafic a structurii rutiere
4.3.1 Rata degrad ării prin oboseala
RDO=Nc/Nadm
pentru Nc<1,0 m.o.s.
er =220 microdef.
Nadm= 1.230 m.o.s
Nc= 0.270 m.o.s
RDO = 0.22
97.3 8105.24−=r Nadm
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
32
RDOadm= 1.00 pentru drumuri comunale
RDO< RDO adm => Structura se verific ă
4.3.2 Criteriul deforma ției specifice verticale admisibile
ezadm = 866 microdef
ez = 478 microdef
ez< ezadm => Structura propus ă se verific ă
4.4 Verificarea structu rii rutiere la ac țiunea înghe ț- dezghe ț pentru dimensionarea
ranforsarilor structurii rutiere cu straturi bituminoase – AND 550 -2001
Date ini țiale
Tip climateric : III
Condi ții hidrogeologice : mediocre
Tip p ământ: P3 ( nisip argilos)
Trafic : Greu
Județul Brasov
Calculul ad âncimii de înghe ț în complexul rutier Zcr
Z ( cm) – adâncimea de înghe ț din p ământ
HST( cm) – grosime structur ă rutier ă alcatuit ă din straturi de material rezistente la înghe ț
HE( cm) – grosime echivalent ă de calcul la înghe ț a structurii rutiere
hi (cm) – grosime strat luat în calcul
ct- coeficient de echivalare a capacit ății de transmitere a c ăldurii
zadm z
28.0600−=c zadm xN
Z Z Zcr+=
E STH HZ−=
tn
ii E ch H
==
1
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
33
Conform STAS 1709=> Z= 118 cm
Calculul grosimii echivalente He
Nr crt Straturi grosime
strat ct grosime
echivalent ă
hi (cm ) hixct (cm)
1 Strat de uzu ră BA16 4 0.5 2
2 Strat de legatur ă BAD
25 6 0.6 3.6
4 Piatr ă spart ă 12 0.75 9
5 Piatr ă spart ă
existent ă 40 0.9 36
6 nisip – strat anticapilar 10 1 10
72 60.6
Hst (cm) He (cm)
ΔZ = H ST – HE = 11.4
Zcr = Z + ΔZ = 129
Determinarea gradului de asigurare la p ătrunderea înghe țului în complexul rutier
K =grad de asigurare la p ătrunderea inghe țului conf STAS 1709/2 -90
K= He / Zcr
K= 0.47
K>0.40=> Structura se verific ă la ac țiunea înghe ț- dezgh eț
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
34
5. STABILIREA CATEGORIEI DE IMPORTAN ȚĂ A CONSTRUC ȚIEI
Proprietar : Orașul Cotul Donului , jude țul Bra șov
Adresa construc ției: Reab ilitare DC18A, Cotul Donului – Trei brazi , km 0+830 -4+530
Scurt ă prezentare a construc ției:
Frezare îmbrăcăminte bituminoas ă existent ă; asternere strat de baz ă din piatr ă spart ă; asternere strat
de legatur ă BAD25; asternere strat de uzur ă BA16; realizarea de san țuri și pode țe pentru scurgerea apelor
meteorice.
Pentru stabilirea categoriei de importan ță a construc ției vom eval ua fiecare factor determinant pe
baza formulei:
P(n)=k(n)x ∑( pi/ni), în care:
P(n)- punctajul factorului determinant (n), n=1…6;
k(n)- coeficient de unicitate, în cazul nostru egal cu 1;
pi- punctajul corespunzator criteriilor (i) asociate factorului de terminant (n), conform tabelului 1;
ni- numarul criteriilor asociate factorului determinant (n), luate în considerare.
Tabel 1
Nr. crt. Nivelul apreciat al influen ței criteriului Punctaj pi
1 Inexistent 0
2 Redus 1
3 Mediu 2
4 Apreciabil 4
5 Ridicat 6
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
35
Încadrarea preliminar ă a construc ției în categoria de importan ță se face conf orm tabelului 2 .
Tabel 2
Nr.
crt. Categoria de importan ță a construc ției Grupa de valori a punctajului total
1 Exceptional (A) ≥30
2 Deosebit(B) 18…29
3 Normal(C) 6…17
4 Redus ă(D) ≤ 5
Formular pentru consemnarea categoriei de importan ță a construc ției
ANEXA 1
Nr. crt. Factorul determinant Criteriile asociate
K(n) P(n) p(i) p(ii) p(iii)
1 1 1 0 1 0
2 1 2 1 2 2
3 1 1 1 1 0
4 1 1 2 0 0
5 1 2 2 1 2
6 1 1 2 1 0
TOTAL 8
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
36
Factori determinan ți și criteriile asociate
Nr.crt. Factori determian ți Criterii associate Nivelul apreciat
al influentei
criteriului Punctaj
p(i)
1 Importan ța vital ă i) oameni im plica ți direct în
cazul unor disfunc ții ale
construc ției Inexistent 0
ii)oameni implica ți indirect in
cazul unor disfunc ții ale
construc ției Redus 1
iii)caracterul evolutiv al efectelor
periculoase, în cazul unor
disfunc ții ale constructiei Inexist ent 0
2 Importan ța social –
economic ă și
cultural ă i)marimea comunit ății care
apeleaz ă la func țiunile construc ției
și/sau
valoarea bunurilor materiale
adapostite de construc ție Redus 1
ii)ponderea pe care func țiunile
construc ției o au în
comunitatea respective Mediu 2
iii)natura și importan ța
func țiilor respective Mediu 2
3 Implicarea ecologic ă i) masura în care realizarea și
exploatarea construc ției intervine
în pertubarea mediului natural
și construit Redus 1
ii) gradul de influen ță nefavorabil ă
asupra mediului natural și
construit Redus 1
iii)rolul aciv în protejarea/
refacerea mediului natural și
construit Inexistent 0
4 Necesitatea lu ării i)durata de utilizare preconizat ă Mediu 2
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
37
în considerare a
duratei de utilizare
(existent ă) ii)masura în care perormantele
alcătuirilor constructive depind
de cunoasterea evolu ției ac țiunilor
( solicit ărilor) pe durata de utilizare Inexistent 0
iii)masura în care condi țiile locale
de teren și de mediu determin ă
activit ăți/ m ăsuri deosebit
pentru exploatarea construc ției Inexistent 0
5 Necesitatea adapt ării
la condi țiile locale de
teren și de mediu i)masur a în care asigurarea
soluțiilor constructive este
dependent ă de condi țiile locale
de teren și mediu Mediu 2
ii)masur a în care condi țiile locale
de teren și de mediu evolueaz ă
nefavorabil în timp Redus 1
iii)masura în care condi țiile locale
de teren și de mediu determin ă
activit ăți/ m ăsuri deosebite pentru
exploatare a construc ției Mediu 2
6 Volumul de munc ă și
de materiale
necesar e i)ponderea volumului de munc ă
și de materiale înglobate Mediu 2
ii)volumul și complexitatea
activit ăților necesare pentru
men ținerea performan țelor
constructive pe durata de
existen ță a acesteia Redus 1
iii)activit ăți deosebite în
exploatarea c onstruc ției impuse
de func țiunile ac esteia Inexistent 0
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
38
6. RECOMANDARE
În urma analizei efectuate, pentru reabilita rea drumului comunal DC18A,
recomand varianta propus ă, aceast ă solu ție fiind optim ă din punct de vedere tehnic
și economic.
AVANTAJE
➢ implic ă tehnologii curente lucr ărilor de drumuri;
➢ nu necesit ă decât materiale des folosite în execu ția lucr ărilor de drumuri;
➢ implic ă utilaje și echipamente uzuale în execu ția de drumuri;
➢ gradul de complexitate al lucr ărilor este redus
➢ stratul de uzur ă al îmbrăcăminții asfaltice prevazut de tip BA16, îmbrăcăminte flexibil ă, cu comportare
bună la deform ări permanente, cu zgomot de rulare sc ăzut, deci poluare fonic ă redus ă.
DEZAVANTAJE
➢ prin folosirea ca strat de funda ție, a stratului de piatra spart ă, sunt ne cesare mai multe ore de
func ționare a utilajelor de compactare, care pot produce neajunsuri locuin țelor din zon ă.
7.UTILAJE ȘI TEHNOLOGIA LUCR ĂRILOR DE C ĂI DE COMUNICA ȚII
7.1 O rganizarea de șantier
Organizarea unui șantier pentru realizarea unui nou proiect solicit ă, de fiecare dat ă, rezolvarea
unor probleme care se refer ă la asigurarea condi țiilor pentru desf ăsurarea activit ății de baz ă.
Este necesar ă realizarea unor spa ții,a unor re țele pentru utilit ăți (ap ă, căldură, energie, aer
comprimat) și a i nstala țiilor aferente producerii acestora, a c ăilor de comunica ție (drumuri, c ăi ferate,
rețele telefonice etc.), precum și a unor ateliere (dulgherie, fier ărie, mecanic etc.), poligoane de
prefabricate, sta ții de betoane, de mortare, balastiere și cariere etc. În domeniul construc țiilor se
manifest ă tendin țe de industrializare, de transformare a societ ăților comerciale în unit ăți de montaj, prin
transferarea unor activit ăți în baze de produc ție în vederea organiz ării realiz ării lucr ărilor dup ă principiile
produc ției industriale.
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
39
Proiectul de organizare de șantier se realizeaz ă în dou ă faze:
faza I
– care se concretizeaz ă intr-o "schem ă general ă de organizare" elaborat ă, de c ătre proiectant, pe
baza solu țiilor prev ăzute în nota de comand ă;
faza a II -a
– elaborat ă de către antreprenorul general pe baza "schemei generale de organizare" și a proiectului
de execu ție, care detaliaz ă soluțiile prev ăzute în faza I. Proiectul de organizare – faza a II -a se concretizeaz ă
într-o serie de piese desenate, grafice, dia grame, piese scrise și tabele privind urmatoarele aspecte de baz ă
ale organiz ării șantierului, indiferent de valoarea investi ției:
– executarea construc țiilor de baz ă într-o succesiune ra țional ă a lucr ărilor, acord ându-se prioritate
celor care reduc costur ile de organizare (linii de garaj, drumuri de acces la sosele și obiecte de construit,
lucrări subterane etc.);
– folosirea la maximum a construc țiilor de baz ă pentru cazarea constructorilor, cantine, magazii,
depozite etc., barac ă, prin aceast ă, să se pre lungeasc ă termenul de dare în folosin ță stabilit pentru
obiectivul respectiv;
– dimensionarea bazei de produc ție astfel încât aceast ă să ocupe suprafe țe minime de teren,
improprii produc ției agricole, s ă fie unic ă pentru constructorii din zon ă și să utiliz eze temporar unele
obiecte de baz ă;
– asigurarea condi țiilor pentru cazarea constructorilor, prin începerea din timp a execu ției
construc țiilor de locuin țe anterior anului în care este prevazut ă începerea lucr ărilor de bază;
– utilizarea, de c ătre construc tor, a unor mijloace de organizare demontabile, mobile etc.;
– dimensionarea construc țiilor și a obiectelor de organizare de șantier pe baza numarului de
personal strict necesar;
– adoptarea celor mai economice solu ții pentru transportul muncitorilor.
Pent ru a permite desf ășurarea f ără întrerupere a lucr ărilor de construc ții, se impune executarea
unor lucrari preg ătitoare și asigurarea mijloacelor materiale și umane.
1.1. Lucr ări pregatitoare:
§ se realizeaz ă aprovizionarea cu materiale și piese, în cantit ățile și de calitatea cerut ă prin proiect,
astfel încât să se asigure începerea și continuitatea lucr ărilor;
§ se asigur ă utilajele și dispozitivele de mic ă mecanizare necesare;
§ se asigura for ță de munc ă specializat ă;
§ se realizeaz ă căile de acces și platform ă de depozitare a materialelor.
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
40
7.2 PROCESUL TEHNOLOGIC DE EXECU ȚIE ȘI DEZAFECTARE A ORGANIZ ĂRII DE
ȘANTIER
La lichidarea șantierului, se fac formele de dezafectare a lucr ărilor de organizare de pe șantier
(mutare, demontare, demolare și evacuar e), lucrări care trebuiesc f ăcute rapid și în condi ții optime, ca apoi
să se redea terenul pentru folosin ță inițială.
Pentru amplasamentele temporare ale organizarilor de pe șantiere se realizeaz ă numai construc șii
cu caracter definitiv -mobile și demontab ile – care pot folosi în mod succesiv pe mai multe șantiere.
Lucr ări de refacere a amplasamentului la finalizarea investi ției:
La finalizarea investi ției organizarea de șantier se dezafecteaz ă în totalitate astfel:
1. materialele care pot fi recuperate s e recupereaz ă integral sau par țial, iar de șeurile rezultate
(deșeuri de piatr ă sau sp ărturi de piatr ă, beton, c ărămizi sparte, resturi de lemn, metal, materiale plastice,
etc.) vor fi evacuate prin operatorii autoriza ți locali. Prin procesul de dezafectare a organiz ării de șantier nu
rezuIt ă deșeuri periculoase întruc ât acestea nu se genereaz ă prin lucrarile de constructie proiectate .
2. containerele vor fi deconectate de la utilit ăți și returnate furnizorilor sau în Organizare Central ă.
3. platforma inter ioară, din piatr ă, va fi desfin țată prin excavare și piatra rezultat ă, refolosit ă pentru
alte lucr ări, iar suprafa ța de teren readus ă la starea ini țiala prin lucr ări de nivelare cu p ământ. Întregul
amplasament va fi astfel preg ătit pentru predare, c ătre pr oprietarul acestei suprafe țe.
4. evacuarea utilajelor și echipamentelor;
5. evacuare și depozitarea corespunzătoare a eventualelor deșeuri;
6. readucerea la starea inițială a perimetrelor afectate si indepartarea structurilor supraterane prin
lucrar i de demolare.
7.3 E tape tehnologice -Reabilitare DC18A
I. Pregatirea platformei
➢ Frezarea îmbrăcăminții rutiere, cu freza de asfalt, încep ând de la km 0+830 cu band a dreapt ă,
urmat ă de banda stang ă la intoarcere. Materialul rezultat este încărcat direct in autobasculante, in
numar de 3 buc ăți pentru a asigura flux continuu. Materialul rezultat din frezare este transport la
stația de preparare mixturi asfaltice , la o distan ță de 9 km , pentru depozitare în vederea v ânzării
materialului sau reutiliz ării în mix turi asfaltice sau in amestecuri optimale . La întoarcerea la
punctul de lucru, autobasculanta va transporta piatr ă spart ă, pe care o va depozita pe drumurile
laterale sau în depozitele amenajate în lungul drumului . Aceast ă schema se utilizeaza din
conside rente economice. Lucr ările se execut ă pe o singur ă band ă, iar traficul este re direcționat pe
cealalt ă band ă.
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
41
➢ În momentul în care s -a creat front de lucru de c ătre freza de asfalt, se începe scarificarea
mecanic ă a platformei drumului cu autogreder, pe ad âncimea minim ă de 5 cm.
II.Sistem rutier
➢ Se execut ă stratul de funda ție din piatr ă spart ă, cu granulometrie continu ă, pentru drumuri, cu
asternere mecanic ă cu ajutorul autogredereului. Se aduce piatr ă spartă cu autobasculantele de la
stația de mixturi asfa ltice cu 2 autobasculante, dar se aduce piatr ă spart ă și din depozitul din
șantier cu o autobasculant ă, care este încărcată de un excavator pe pneuri. Aceast ă operatiune
începe numai dup ă ce au fost f ăcute toate lucrarile de pode țe și pode țe ale drumurilor laterale și
a acceselor în cur ți.
➢ După asternerea stratului de piatr ă, urmeaz ă compactarea stratului de piatr ă cu compactor pe pneuri.
Direc ția de compacatare este invers ă sensului de mers și se efectueaz ă în regim de mers cu spatele al
cilindrului compac tor. Gradul de compactare al stratului de piatra trebuie s ă fie de min.98 %, iar
capacitatea portant ă a drumului nu trebuie s ă depășeasc ă deflexiunea maxim ă admis ă de 250 mm,
încercare efectuat ă cu p ârghia Benkelaman. Nu se admite schimbarea de direcție a c ompactorului în
cuprinsul sectorului care se cilindrează, deplasarea va fi lineară și fără șerpuire. Numărul optim de
treceri se stabilește în funcție de natura pietrei folosite și se recomandă a se executa sectoare de
încărcări la începerea lucrării. Se r ecomandă ca după executarea strat ului de bază să fie lăsat sub
circulație minim o lună, înainte de așternerea îmbrăcăminții conform STAS 6400 -84. Pe timpul
circulației, aceasta va fi dirijată pe întreaga suprafață a căii, astfel încât să se obțină o compac tare
uniformă.
➢ În urma compact ării stratului de piatr ă și a împănării fără înnoroiere , se cur ăță mecanic stratul
suport in vederea aplic arii imbracamintilor asfaltice, dup ă care se face amorsarea stratului suport
prin pulverizarea emulsie bituminoasa pest e stratul de piatr ă spartă , pentru a face priz ă cu stratul
de binder ce urmeaz ă sa fie pus în oper ă imediat dup ă amorsare.
➢ Stratul de asfalt BAD25 se asterne mecanizat cu finisorul și este nevoie de flux continuu de
autobasculante încărcate cu mixtur ă asfaltică, aproximativ 8 la num ăr. Este nevoie de un flux
continuu pentru a evita oprirea finisorului și crearea de rosturi transversale. Se toarn ă covor
asfaltic continuu pe toata zona reabilitat ă. Covorul asfaltic se toarn ă întâi pe o band ă, apoi pe
cealalt ă band ă.
➢ Compactarea stratului de asfalt se face cu cil indru compactor cu rulouri din cauciuc.
➢ Acelea și condi ții trebuiesc respectate și pentru punerea în oper ă a mixturii asfaltice BA16.
➢ Dupa asternerea mixturii asfaltice, urmeaz ă executarea stratului de funda ție de 10 cm, din piatră
spartă amestec optimal la acostamente. Aceast ă opera ție se face cu ajutorul unui distribuitor
lateral de agregate, alimentat frontal dintr -o autobasculant ă și împins din spate de un
buldoexcavator. Dup ă execu ție, stratul de f unda ție al acostamentului se închide cu emulsie
bituminoas ă.
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
42
III. Sistem rutier drumuri laterale
➢ Pe drumurile laterale se va executa sapatur ă cu excavatorul pe pneuri, care va încărca în
autobasculant ă. Pământul excavat este transportat în apopiere pentru ridicarea cotei unui teren,
unde este împrăștiat de c ătre un buldozer, în straturi de 15 -25 cm. Sistemul rutier al drumurilor
laterale este format dintr -un strat de balast, acoperit de un strat de piatr ă spartă . Materialele sunt
transportate cu autobascula nta din baza de producție .
IV. Preluarea și îndepartarea apelor meteorice
IV.1 Șanțuri de p ământ
➢ Șanțurile de p ământ se vor elibera de cioate și de materialul lemnos prezent în zona lucr ărilor.
Încărcarea materialului lemnos se face cu un buldoexcavator în autobasculante, care tranport ă
materialul in baza de productie , pentru depozitare și folosire în viitor.
➢ După ce a fost degajat materialul lemnos, urmeaz ă săpătura mecanic ă cu un excavator pe pneuri,
care face descarcarea în autbasculante. P ământul rezu ltat prin s ăpătură este transportat în
apropiere pentru ridicarea cotei unui teren, unde este împrăștiat de c ătre un buldozer.
➢ Finisarea taluzurilor se face manual
IV.2 Amenajare pentru desc ărcarea apelor meteorice km 0+900
➢ Săpătura se execut ă cu excavato r pe pneuri și face desc ărcarea materialului excavat în
autobasculante. Materialul excavat este transportat în apropiere pentru ridicarea cotei unui teren,
unde este împrăștiat de c ătre un buldozer. Șanțurile executate au l ățimea de 1,5 m și pere ții
săpăturii sunt sprijini ți cu dulapi de fag a șezați orizontal la s ăpături executate in spa ții limitate.
➢ Țeava corugata HDPE SN8 este pozat ă în pământ pe un pat de nisip , la fel și tuburile din PAFS
pentru scurgerea liber ă. Se transport nisip cu autobasculante din balastiera pentru a excuta un
strat de nisip peste țevi. Dup ă ce s -a executat stratul de nisip, se transport ă balast cu
autobasculanta și se face umplutur ă cu un strat de balast peste nisip. Umplutura este compactat ă
mecanic cu maiul compactor.
➢ Caminele d e vizitare cu înalțime de 2.00 metri au fost lansate în săpătură cu ajutorul excavatorului
pe pneuri.
➢ Decantoarele monolite au fost executate din beton simplu C 20/25, transportat cu autobetoniere
de 5.5 mc din sta ția de betoane amplasata la o distan ța de aproximativ 10 km .
➢ După executarea lucr ărilor se reface stratul vegetal de p ământ.
IV.3 Pode ț nou Ø 800, L= 10.45 m; km 3+170
➢ Săpătura se execut ă mecanic cu excavator pe pneuri, iar materialul rezultat este încărcat în
autobasculante și transportat în apropiere.
➢ Patul pode țului este compactat mecanic cu maiul de 150 -200 kg .
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
43
➢ Se transport ă cu autobasculanta balast pentru executia unui strat cilindrat, care are rol filtrant și
izolant.
➢ Se executa funda ția de beton C8/10, peste care se execut ă stratul de be ton de poz ă C25/30 cu
agregat m ărunt, pe care este a șezat tubul. Betonul este adus în șantier cu autobetonier a.
➢ Furnizorul de elemente prefabricate precomprimate, asigur ă transportul acestora în șantier, direct
la punctul de lucru. Montarea elementelor pre fabricate din beton armat se face cu macaraua pe
pneuri de 9.9 tf.
➢ Transportul materialelor pentru drenaj se face cu autobasculanta, iar punerea în oper ă se face cu
excavatorul pe pneuri.
➢ Arm ăturile pentru funda ții sunt executate în atelierele de șantier. Transportul arm ăturilor in
șantier se face cu auto.
➢ Cofrajele din panouri refolosibile sunt transportate cu auto în șantier.
➢ După execu ția cofrajelor și montarea arm ăturilor, se toarn ă betonul adus cu autobetoniera.
IV.4 Pode țe drumuri laterale și acces propriet ăti
➢ Săpătura se execut ă mecanic cu excavator pe pneuri, iar materialul rezultat este încărcat în
autobasculante și transportat în apropiere.
➢ Patul pode țului este compactat mecanic cu maiul de 150 -200 kg.
➢ Se transport ă cu autobasculanta balast pent ru execu ția unui strat cilindrat, care are rol filtrant și
izolant.
➢ Țeava corugata HDPE este livrat ă direct în șantier de c ătre furnizor, unde se face un depozit în
cadrul organiz ării de șantier. Țeava este montat ă în pământ, peste care este așternut un strat de
nisip.
➢ Arm ăturile pentru funda ții, timpane le sunt executate în atelierele de șantier. Transportul
armăturilor in șantier se face cu auto.
➢ Cofrajele din panouri refolosibile sunt transportate cu auto in șantier.
➢ După execu ția cofrajelor și montar ea arm ăturilor, se toarn ă betonul adus cu autobetoniera.
V. Semnalizarea rutier ă
➢ Semnalizarea rutier ă în timpul execut ării lucr ărilor, cu indicatoare metalice se face pentru a
asigura continuitatea circula ției, indicator lucr ări ( A27), indicator ocolire prin st ânga ( D5),
indicator drum îngustat pe partea dreapt ă ( A10), indicator succesiune de puncte de lucru (U42),
indicator marcaje rutiere ( U40) , indicator semnalizarea unui utilaj ce se deplaseaz ă lucrând (U41),
indicator presemnalizare unui sector cu circula ția alternant ă (U43).
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
44
➢ După executarea lucr ărilor de terasamente, asfaltare, execu ție pode țe etc, se execut ă lucrări de
marcaje longitudinale, transversale și diverse, executate mecanizat, cu vopsea pe suprafe țe
carosabile – 378 mp.
8.GRAFICUL GEN ERAL DE REALIZARE A INVESTI ȚIEI PU BLICE
Programul de execu ție a lucr ărilor
Durata de executie a lucr ărilor, pe ntru reabilitarea tronsonului de drum, a investi ției ce face obiectul
acestei documenta ții, propune a fi de 12 luni și cuprinde faze pe categorii de lucr ări, faze ce se enumer ă în
ordinea execu ției, astfel :
-Obiectul nr.1 – Preluare amplasament și amplasare organizare de șantier
-Obiectul nr.2 –Realizarea lucr ărilor de frezare a îmbrăcăminții asfaltice
-Obiectul nr.3 – Realizarea amenaj ării pentru descarcarea apelor meteorice km 0+900
-Obiectul nr.4 – Realizarea lucr ărilor pentru pode țul de la pozi ția km 3+170, pode țe drumuri laterale și
accese propriet ăți, șanțuri de p ământ etc
-Obiectul nr.5 -Realizare reprofilare drum și realizare strat funda ție di n piatr ă spart ă
-Obiectiv nr.6 – Realizare strat de legatur ă din criblur ă BAD 25 de 6 cm
-Obiectiv nr.7 – Realizare strat de rulare de criblur ă BA 16 de 4 cm
-Obiectiv nr.8 – Amenajare drumuri laterale
-Obiectiv nr.9 – Lucr ări de marcaj rutier
-Obiectiv nr.1 0- Recep ție lucrare
Graficul de realizare a investi ției
Nr.
crt Denumirea cap itolelor ANUL 1
L1 L2 L3 L4 L5 L6 L7 L8 L9 L10 L11 L12
1 Obiectul nr.1
2 Obiectul nr.2
3 Obiectul nr.3
4 Obiectul nr.4
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
45
5 Obiectul nr.5
6 Obiectul nr.6
7 Obiectul nr.7
8 Obiectul nr.8
9 Obiectul nr.9
10 Obiectul nr.10
În conformitate cu graficul de realizare a investi ției în care se ordoneaz ă tehnologic și calitativ lucr ările
necesare pentru execu ția moderniz ării, se planifc ă o durat ă de execu ție de 12 luni.
Etape:
-predarea amplasamentului;
-emiterea ordinului de începere a lucr ărilor;
-realizarea lucr ărilor confo rm proiectului;
-respectarea fazelor de control a calit ății lucr ărilor;
-urmarirea execu ției prin inspectori de șantier atesta și;
-recep ția lucr ărilor;
-urmărirea comport ării acestora pe durata de garan ție și executarea remedierilor necesare.
9.EXEMPL U DE CALCUL AL FOR ȚEI DE MUNC Ă ȘI UTILAJE
➢ Scarificarea mecanic ă a platformei drumului executat ă cu autogreder, pe adancimea necesar ă, însă cel
puțin 5 cm, în împietruiri f ără adunarea materialului. Cod resurse conform “ Indicator de norme de
deviz pentru l ucrări de drumuri” este 420 201 04 – Autogreder p ână la 175 CP, orele de func ționare se
măsoar ă la 100 metri cubi de împietruire scarificat ă, masurat ă înainte de scarificare, adic ă 2.11 ore la
fiecare 100 mc scarifica ți. Ținând seam ă de faptul, c ă se va sc arifica pe o adancime de 10 cm, lungimea
traseului este de 3700 metri și lățimea este de 6 metri, rezult ă că este nevoie de aproximativ 5 zile
lucrătoare ( 8 ore/ zi de lucru) pentru a scarifica traseul.
➢ Stratul de funda ție din piatr ă spart ă pentru drumu ri, cu a șternere mecan ică, executat cu împănare,
fără înnoroire cuprinde : a șternerea mecanic ă a pietrei sparte; rectificarea suprafe ței la uscat cu
adăugarea materialului necesar, înainte și în urma cilindrului compresor, manipul ării și transporturi cu
roaba sau lopata și readucerea pe partea carosabil ă a materialului debordat pe acostamente;
asternerea manual ă a materialului de împanare, udarea cu apa; toate opera țiile de cilindrare necesare;
se măsoara la metru cub dup ă cilindrare. Codurile for ței de mu ncă conform “ Indicator de norme de
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
46
deviz pentru lucr ări de drumuri” sunt 01 28 21 si 01 28 11 pentru Pavator 2.1, respective Pavator 1.1,
iar codurile pentru utilaje sunt 420 201 04 Autogreder pana la 75 Cp, 425 010 03 Rulou compressor
static autopropul sat de 8 —14 t și 611 220 99 Autocisterna de 5 —8 t cu dispozitiv de stropire.
Lungimea traseului fiind de 3700 m, grosimea stratului de funda ție este de 12 cm, iar l ățimea drumului
de 6 metri, rezult ă cantitatea de 2664 mc de piatr ă spartă după cilindra re. Acest lucru presupune c ă
autogredereul are nevoie de 14 zile lucr ătoare ( 8 ore/ zi de lucru) pentru a întinde întreaga cantitate
de piatr ă spartă , iar pentru compactare este nevoie de 3 rulouri compresor static autopropulsat 8 —14
t, timp de 29 de zile lucratoare ( 8 ore/zi de lucru) pentru a atinge grad de compactoare de 100% .
Rulourile compresoare vor intra în lucru în cel t ârziu a 5 -a zi de lucru a autogredereului, pentru a se
încadra în graficul de execu ție propus pentru obiectivul num ărul 5 – Reali zare reprofilare drum și
realizare strat fundatie din piatr ă spart ă.
➢ Pentru punerea în oper ă a mixturilor asfaltice, este nevoie de 4 asfaltatori, for ță de munc ă, și de
utilajele urmatoare: -repartizator finisor de mixtur i asfaltice tip SSF 5 fără palpa tor de 68 kw ( 92CP),
rulou compressor static autopropulsat de 8 -14 t, compactor pe pneuri autopropulsat tip SGW
16(96CP). Fiecare utilaj are nevoie de 0.044 ore pentru a prelucra 1 ton ă de mixtur ă asfaltic ă. În teren
trebuie pus în oper ă mixtur ă asfalt ică BAD25 – 3247.40 tone și BA16 – 21229.41 tone. În urma calcului,
rezult ă faptul c ă un utilaj într-o ora de lucru poate prelucra 181, 76 tone de mixtur ă asfaltic ă, iar asta
presupune c ă stratul de legatur ă BAD25 are nevoie de 18 zile lucr ătoare, 8 ore/zi l ucrătoare, pentru a fi
pus în oper ă. Stratul de rulare BA16 are nevoie de 12 zile lucr ătoare pentru a putea fi pus în oper ă. În
total este nevoie de aproximativ 30 de zile lucr ătoare, 8 ore / zi lucr ătoare, pentru a pune în oper ă
îmbr ăcămintea asfaltic ă, adică aproximativ 2 luni de zile pentru atingerea obiectivelor n umărul 6 și
numărul 7 din graficul de execu ție.
10. CAIET DE SARCINI
10.1. LUCRĂRI DE TERASAMENTE
1. GENERALITĂȚI
1.1.Domeniu de aplicare
Prezentul caiet de sarcini se aplică la executare a terasamentelor pentru modernizarea străzii Albă
din comuna Tulgheș, județul Harghita.
1.1.1. Prevederi generale
1.1.2. La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din STAS și alte standarde și
normative în vigoare, la data execuției, în mă sura în care acestea completează și nu contravin
prezentului caiet de sarcini.
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
47
1.1.3. Antreprenorul va asigura prin mijloace proprii sau prin colaborare cu alte unități de
specialitate, efectuarea tuturor încercărilor și determinărilor rezultate din aplic area prezentului
caiet de sarcini.
1.1.4. Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea beneficiarului, și alte verificări
suplimentare față de prevederile prezentului caiet de sarcini.
1.1.5. Antreprenorul este obligat să asigure adoptarea măsuril or tehnologice și organizatorice care
să conducă la respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
1.1.6. Antreprenorul este obligat să țină evidența zilnică a terasamentelor executate, cu rezultatele
testelor și a celorlalte cerințe.
1.1.7. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Beneficiarul poate
dispune întreruperea execuției lucrărilor și luarea măsurilor care se impun, pe cheltuiala
Antreprenorului.
2. MATERIALE FOLOSITE
2.1.Pământul vegetal
Pentru acoperirea suprafețelor ce urmează a fi însămânțate sau plantate se folosește pământ
vegetal rezultat de la curățirea terenului și cel adus de pe alte suprafețe locale de teren.
2.2. Pământuri pentru terasamente
2.2.1. Categoriile și tipurile de pămâ nturi, care se folosesc la executarea terasamentelor sunt date
tabelar,
2.2.2. Pământurile clasificate ca foarte bune pot fi folosite în orice condiții climaterice și hidrologice,
la orice înălțime de terasament, fără a se lua măsuri speciale.
2.2.3. Pămâ nturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate în orice condiții climaterice,
hidrologice și la orice înălțime de terasament, compactarea lor necesitând o tehnologie adecvată.
2.2.4. Pământurile prăfoase și argiloase, clasificate ca mediocre în cazul când condițiile hidrologice
locale sunt mediocre și nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS privind
acțiunea fenomenului de îngheț -dezgheț la lucrări de drum.
2.2.5. În cazul terasamentelor în debleu sau la nivelul teren ului, executate în pământuri rele sau
foarte rele sau a celor cu densitate în stare uscată compactată mai mică de 1,5 g/cm3, vor fi
înlocuite cu pământuri de calitate satisfăcătoare sau vor fi stabilizate mecanic sau cu lianți (var,
cenușa de furnal, etc.) . Înlocuirea sau stabilizarea se vor face pe toată lățimea platformei, la o
adâncime de minimum 20cm în cazul pământurilor rele și de minimum 50 cm în cazul pământurilor
foarte rele sau pentru soluri cu densitate în stare uscată compactată mai mică de 1,5 g/cm3.
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
48
Adâncimea se va considera sub nivelul patului drumului și se va stabili în funcție de condițiile locale
concrete, de către Inginer.
2.2.6. Realizarea terasamentelor în rambleu, in care se utilizează pământuri anorganice și cu materii
organice peste 5%, a căror calitate este rea, este necesar ca alegerea soluției de punere în operă și
eventualele măsuri de îmbunătățire să fie fundamentate cu probe de laborator pe considerente
tehnico -economice.
2.2.7. Nu se vor utiliza în ramblee pământurile organice , mâluri, nămoluri, turba și pământurile
vegetale, pământurile cu consistență redusă (care au indicele de consistență sub 0,75%), precum și
pământurile cu conținut mai mare de 5% de săruri solubile în apă.
Nu se vor introduce în umpluturi, bulgări de pămâ nt înghețat sau cu conținut de materii organice în
putrefacție (brazde, frunze, rădăcini, crengi, etc).
2.3. Apa de compactare
2.3.1. Apa necesară compactării rambleurilor nu trebuie să fie murdară și nu trebuie să conțină
materii organice în suspensie.
2.3.2. Apa sălcie va putea fi folosită cu acordul beneficiarului, cu excepția compactării
terasamentelor din spatele lucrărilor de artă.
2.3.3. Eventuala adăugare a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se va face decât
cu aprobarea benefi ciarului, aprobare care va preciza și modalitățile de utilizare.
2.4. Pământur i pentru straturi de protecție
Pământurile care se vor folosi la realizarea straturilor de protecție a rambleurilor erodate trebuie să
aibă calitățile pământurilor care se admi t la realizarea rambleurilor, fiind excluse nisipurile si
pietrișurile aluvionare. Aceste pământuri nu trebuie să aibă elemente cu dimensiuni mai mari de
100 mm.
2.5. Verificarea calității pământurilor
2.5.1. Verificarea calității pământului constă în de terminarea principalelor caracteristici ale
acestuia.
2.5.2. Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinărilor de
laborator.
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
49
3. EXECUTAREA TERASAMENTELOR
3.1. Pichetajul lucrărilor
3.1.1. De regulă, la pichetarea axei traseului sunt materializate pe teren toate punctele importante
ale traseului prin picheți cu martori, iar vârfurile de unghi prin borne de beton legați de reperi
amplasați în afara amprizei străzii. Pichetajul este însoțit și de o rețea de reperi de nivelment stabili,
din borne de beton, amplasați în afara zonei străzii, cel puțin câte doi reperi pe km.
3.1.2. În cazul când documentația este întocmită pe planuri fotogrametrice, traseul străzii proiectat
nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmează să se facă la începerea lucrărilor de
execuție pe baza planului de situație, a listei cu coordonate pentru vârfurile de unghi și a reperilor
de pe teren.
3.1.3. Înainte de începerea lucrărilor de terasamente Antreprenorul, pe cheltuiala sa, tr ece la
restabilirea și completarea pichetajului sau la executarea pichetajului complet
3.1.4. În ambele cazuri trebuie să se facă o pichetare detaliată a profilurilor transversale, la o
distanță maximă între acestea de 30m în aliniament și de 20m în curbe .
Picheții implantați in cadrul pichetajului complementar vor fi legați, în plan și în profil lung, de
aceeași reperi ca și picheții din pichetajul inițial.
3.1.5. Odată cu definitivarea pichetajului, în afară de axa străzii, Antreprenorul va materializa prin
țăruși și șabloane următoarele:
• Înălțimea umpluturii sau adâncimea săpăturii în ax, de -a lungul axului străzii;
• Punctele de intersecție ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza);
• Înclinarea taluzelor.
3.1.6. Antreprenorul este răspunzător de bun a conservare a tuturor picheților și reperilor și are
obligația de a -i restabili sau de a -l reamplasa dacă este necesar.
3.1.7. În caz de nevoie, scoaterea lor în afara amprizei lucrărilor este efectuată de către
Antreprenor, pe cheltuiala și răspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisa a beneficiarului, cu
notificare cu cel puțin 24 ore în devans.
3.1.8. Cu ocazia efectuării pichetajului vor fi identificate și toate instalațiile subterane și aeriene,
aflate în ampriza lucrărilor în vederea mutării sau p rotejării acestora.
3.2. Lucrări pregătitoare
3.2.1. Înainte de începerea lucrărilor de terasamente se execută următoarele lucrări pregătitoare în
limita zonei expropriate:
• Defrșări;
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
50
• Curățirea terenului de r esturi vegetale și buruieni;
• Decaparea și de pozitarea pământului vegetal;
• Asanarea zonei străzii prin îndepărtarea apelor de suprafață;
• Demolarea construcțiilor existente.
3.2.2. Antreprenorul trebuie să execute în mod obligatoriu tăierea arborilor, pomilor și arbuștilor,
să scoată rădăcinile și buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos rezultat, în caz că este
necesar, în conformitate cu legislația în vigoare. Scoaterea buturugilor și a rădăcinilor se face
obligatoriu la rambleuri cu înălțime mai mică de 2 m precum și la debleuri.
3.2.3. Curățirea terenului de frunze, crengi, iarbă și buruieni și alte materiale se face pe întreaga
suprafață a amprizei.
3.2.4. Decaparea pământului vegetal se face pe întreaga suprafață a amprizei străzii și a gropilor de
împrumut.
3.2.5. Pământul deca pat și orice alte pământuri care sunt improprii pentru umpluturi vor fi
transportate și depuse în depozite definitive, evitând orice amestec sau impurificare a
terasamentelor străzii. Pământul vegetal va fi pus în depozite provizorii, în vederea reutilizăr ii.
3.2.6. Pe porțiunile de stradă unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul
străzii, acestea trebuie dirijate prin șanțuri de gardă care să colecteze și să evacueze apa în afara
amprizei străzii. In general, dacă se impune, se vor e xecuta lucrări de colectare, drenare și evacuare
a apelor din ampriza străzii.
3.2.7. Demolările construcțiilor existente vor fi executate până la adâncimea de 1,00 m sub nivelul
platformei terasamentelor. Materialele provenite din demolare vor fi strânse cu grijă, pentru a fi
reutilizate conform indicațiilor precizate în caietele de sarcini speciale sau în lipsa acestora, vor fi
evacuate în groapa publică cea mai apropiată, transportul fiind în sarcina Antreprenorului.
3.2.8. Toate golurile ca: puțuri, p ivnițe, excavații, gropi rezultate după scoaterea buturugilor și
rădăcinilor, etc. vor fi umplute cu pământ bun pentru umplutură și compactate pentru a obține
gradul de compactare optimă.
3.2.9. Antreprenorul nu va trece la execuția terasamentelor înainte ca Beneficiarul să constate și să
accepte execuția lucrărilor pregătitoare enumerate în prezentul capitol. Această acceptare trebuie
să fie în mod obligatoriu menționată în registrul de șantier.
3.3.Mișcarea pământului
3.3.1. Mișcarea terasamentelor se efectuează prin utilizarea pământului provenit din săpături, în
profilurile cu umplutură ale proiectului. La începutul lucrărilor, antreprenorul trebuie sa prezinte
consultantului spre aprobare, o diagramă a cantităților ce se vor transporta (inclusiv un t abel de
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
51
mișcare a terasamentelor), precum și toate informațiile cu privire la mutarea terasamentelor
(utilaje de transport, distanțe, etc.)
3.3.2. Excedentul de săpătură și pământurile din debleuri care sunt improprii realizării rambleurilor
precum și păm ântul din patul drumului din zonele de debleu care trebuie înlocuite vor fi
transportate în depozite definitive.
3.3.3. Necesarul de pământ care nu poate fi asigurat din debleuri, va proveni din gropi de
împrumut.
3.3.4. Recurgerea la debleuri și rambleu ri în afara profilului din proiect, sub formă de supralărgire,
trebuie să fie supusă aprobării Beneficiarului.
3.3.5. Dacă, în cursul execuției lucrărilor. Natura pământurilor provenite din debleuri și gropi de
împrumut este incompatibilă cu prescripțiile prezentului caiet de sarcini si ale caietului de sarcini
speciale, sau ale standardelor și normativelor tehnice în vigoare, privind calitatea și condițiile de
execuție a rambleurilor, Antreprenorul trebuie să informeze Beneficiarul și să -i supună spre
aprobare propuneri de modificare a provenienței pământului pentru umplutură, pe bază de
măsurători și teste de laborator, demonstrând existența reală a materialelor și evaluarea
cantităților de pământ ce se vor exploata.
3.3.6. La lucrările importante, dacă Beneficiarul consideră necesar, poate preciza, completa sau
modifica prevederile din caietul de sarcini. În acest caz, Antreprenorul poate întocmi, în cadrul unui
caiet de sarcini speciale „Tabloul de corespondentă a pământului” prin care se definește dest inația
fiecărei naturi a pământului provenit din debleuri sau gropi de împrumut.
3.3.7. Transportul pământului se face pe baza unui plan întocmit de Antreprenor, „Tabelul de
mișcare a pământului” care definește în spațiu mișcările și localizarea finală a fiecărei cantități
izolate de pământ din debleu sau din groapa de împrumut. El ține cont de „Tabloul de
corespondență a pământului” stabilit de Beneficiar, dacă aceasta există, ca și de punctele de
trecere obligatorii ale itinerariului de transport și de p rescripțiile caietului de sarcini speciale. Acest
plan este supus aprobării Beneficiarului în termen de 30 zile de la notificarea ordinului de începere
a lucrărilor.
3.4.Gropi de împrumut și depozite de pământ
3.4.1. În cazul în care gropile de împrumut ș i depozitele de pământ nu sunt impuse prin proiect sau
in caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordul Beneficiarului.
Aceste acord va trebui să fie solicitat cu minimum opt zile înainte de începerea exploatării gropil or
de împrumut sau depozitelor. Dacă Beneficiarul consideră că este necesar, cererea trebuie să fia
însoțită de:
− Un raport privind calitatea pământului din gropile de împrumut alese;
− Acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesar e pentru depozite și/sau
pentru gropile de împrumut;
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
52
− Un raport cu programul de exploatare a gropilor de împrumut și planul de refacere a mediului.
3.4.2. La exploatarea gropilor de împrumut Antreprenorul va respecta următoarele reguli:
− Pământul vegetal se va îndepărta și depozita în locurile aprobate și va fi refolosit conform
prevederilor proiectului;
− Crestele taluzurilor gropilor de împrumut trebuie, în lipsa autorizației prealabile a Beneficiarului,
să fie la o depărtare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului;
− Taluzurile gropilor de împrumut, pot fi executate în continuarea taluzurilor de debleu ale străzii cu
condiția ca fundul săpăturii, la terminarea extragerii, să fie nivelat pentru a asigura evacuarea
apelor din preci pitații, iar taluzurile să fie îngrijit executate;
− Săpăturile în gropile de împrumut nu vor fi mai adânci decât cota practicată în debleuri sau sub
cota rigolei de scurgere a apelor, în zona de rambleu.
− Fundul gropilor de împrumut va avea o pantă tra nsversală de 1…3% spre exterior și o pantă
longitudinală care să asigure scurgerea și evacuarea apelor;
3.4.3. Surplusul de săpătură din zonele de debleu, poate fi depozitat în următoarele moduri:
− În continuarea terasamentului proiectat sau existent în rambleu, surplusul depozitat fiind nivelat,
compactat și taluzat conform prescripțiilor aplicabile rambleurilor străzii;
− la mai mult de 10 m de crestele taluzurilor de debleu ale străzii în execuție sau ale celor existente
și în afara firelor de scurger e a apelor, în ambele situații este necesar să se obțină aprobarea
pentru ocuparea terenului și sa se respecte condițiile impuse.
La amplasarea depozitelor în zona drumului se va urmări ca prin execuția acestora să nu se
provoace înzăpezirea străzii.
3.4.4. Antreprenorul va avea grijă ca gropile de împrumut și depozitele sa nu compromită
stabilitatea masivelor naturale și nici să nu riște antrenarea terasamentelor de către ape sau să
cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunu rilor publice particulare. În
acest caz Antreprenorul va fi în întregime răspunzător de aceste pagube.
3.4.5. Beneficiarul se va opune executării gropilor de împrumut sau depozitelor, susceptibile de a
înrăutăți aspectul împrejurimilor și a scurgerii apel or, fără ca Antreprenorul să poată pretinde
pentru acestea fonduri suplimentare sau despăgubiri.
3.4.6. Achiziționarea sau despăgubirea pentru ocuparea terenurilor afectate de depozitele de
pământuri ca și celor necesare gropilor de împrumut, rămân în sar cina Antreprenorului.
3.5.Execuția debleurilor
3.5.1. Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare înainte ca modul de pregătire a amprizelor
de debleu, precizat de prezentul caiet de sarcini și caietul de sarcini speciale să fi fost verificat și
recunoscut ca satisfăcător de către Beneficiarul lucrării.
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
53
Aceste acceptări trebuie, în mod obligatoriu sa fie menționate în registrul de șantier.
3.5.2. Săpăturile trebuie atacate frontal pe întreaga lățime și pe măsură ce avansează, se realizează
și taluz area, urmărind pantele taluzurilor menționate pe profilurile transversale.
3.5.3. Nu se vor crea supraadâncimi în debleu. În cazul când în mod accidental apar asemenea
situații se va trece la umplerea lor, conform modalităților pe care le va prescrie Bene ficiarul lucrării
și pe cheltuiala Antreprenorului.
3.5.4. La săparea în terenuri sensibile la umezeală, terasamentele se vor executa progresiv,
asigurându -se permanent drenarea și evacuarea apelor pluviale și evitarea destabilizării echilibrului
hidrolog ic al zonei sau a nivelului apei subterane, pentru a preveni umezirea pământurilor.
3.5.5. În cazul când terenul întâlnit la cota fixată prin proiect nu va prezenta calitățile stabilite și nu
este de portanța prevăzută, se va putea prescrie realizarea unu i strat de formă pe cheltuiala
Beneficiarului. Compactarea acestui strat de formă se va face la gradul de compactare de 100%
Proctor Normal. În acest caz se va limita pentru stratul superior al debleurilor, gradul de
compactare la 97% Proctor Normal.
3.5.6. Înclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv. Dacă acesta diferă de
prevederile proiectului, Antreprenorul va trebui sa aducă la cunoștința Beneficiarului
neconcordanța constatată, urmând ca acesta să dispună o modificare a înclinării t aluzurilor și
modificarea volumului terasamentelor.
3.5.7. Prevederile privind înclinarea taluzurilor la deblee pentru adâncimi de maximum 12,00 m
sunt în funcție de natura materialelor existente în debleu.
3.5.8. Taluzurile vor trebui să fie curățate de pietre sau de bulgări de pământ care nu sunt perfect
aderente sau încorporate în teren ca și rocile dislocate a căror stabilitate este incertă.
3.5.9. Dacă pe parcursul lucrărilor de terasamente masele de pământ devin instabile, antreprenorul
va lua măsu ri imediate de stabilizare, anunțând în același timp Beneficiarul.
3.5.10. Debleurile în terenuri moi, ajunse la cotă se vor compacta până la 100% Proctor Normal, pe
o adâncime de 30 cm
3.5.11. În terenuri stâncoase, la săpăturile executate cu ajutorul ex plozivului, antreprenorul va
trebui sa stabilească și apoi să adapteze planurile sale de derocare în așa fel încât după explozii să
se obțină:
• Degajarea la gabarit a taluzurilor și p latformei;
• Cea mai mare fracționare posibilă a rocii, evitând orice risc de deteriorare a lucrărilor.
3.5.12. Pe timpul întregii durate a lucrului va trebui să se inspecteze, în mod frecvent, taluzurile de
debleuri și terenurile de deasupra acestora.
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
54
3.5.13. Toleranțele de execuție pentru suprafața platformei și nivelarea t aluzurilor sub lata de 3m.
3.5.14. Metoda utilizată pentru nivelarea platformei în cazul terenurilor stâncoase este lăsată la
alegerea Antreprenorului. El are posibilitatea de a realiza o adâncime suplimentară apoi de a
completa, pe cheltuiala sa, cu un st rat de pământ, pentru aducerea la cote, care va trebui
compactat.
3.5.15. Dacă proiectul prevede executarea rambleurilor cu pământurile sensibile la umezeală,
Beneficiarul va prescrie ca executarea săpăturilor în debleuri să se facă astfel:
• În perioada p loioasă: extragerea verticală
• După perioada ploioasă : săpături în straturi, până la orizontul al cărui conținut în apă va fi
superior cu 10 puncte, umidității optime Proctor Normal.
3.5.16. În timpul execuției debleurilor, Antreprenorul este obligat să conducă lucrările astfel ca
pământurile ce urmează să fie folosite în realizarea rambleurilor sa nu fie degradate sau în muiate
de apele de ploaie. Va trebui, în special sa se înceapă cu lucrările de debleu de la partea de jos a
rampelor profilului în lun g.
Dacă topografia locurilor permite o evacuare gravitațională a apelor, antreprenorul va trebui să
mențină o pantă suficientă pentru scurgere, la suprafața părții excavate și să execute în timp util
rigole, lucrări provizorii necesare evacuării apelor în timpul excavării.
3.6.Pregătirea terenului de sub rambleuri
Lucrările pregătitoare sunt comune atât sectoarelor de debleu cât și celor de rambleu.
Pentru rambleuri mai sunt necesare și se vor executa și alte lucrări pregătitoare.
3.6.1. Când linia de cea mai mare pantă a terenului este superioară lui 20%, Antreprenorul va trebui
să execute trepte de înfrățire având o înălțime egală cu grosimea stratului prescris pentru
umplutură, distanțate la maximum 1,00m pe terenuri obișnuite și cu înclinarea de 4% spre exterior.
3.6.2. Pe terenuri de portanța scăzută se va executa o compactare a terenului de la baza rambleului
pe o adâncime minimă de 30 cm, pentru a obține un grad de compactare Proctor Normal 100%.
3.7.Execuția rambleurilor
3.7.1. Prescripții gene rale
3.7.1.1.Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare înainte ca pregătirile terenului, indicate în
caietul de sarcini și caietul de sarcini speciale, să fie verificate și acceptate de Inginer. Această
acceptare trebuie sa fie , în mod obligatoriu, c onsemnată în caietul de șantier.
3.7.1.2.Nu se execută lucrări de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
55
3.7.1.3.Execuția rambleurilor trebuie sa fie întreruptă în cazul când calitățile lor minimale definite
prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de intemperii.
Execuția nu poate fi reluată decât după un timp fixat de Beneficiar sau reprezentantul său, la
propunerea Antreprenorului.
3.7.2. Modul de execuție a rambleurilor
3.7.2.1. Rambleurile se execu tă în straturi uniforme suprapuse, paralele cu linia proiectului, pe
întreaga lățime a platformei și în principiu pe întreaga lungime a rambleului, evitându -se segregările
și variațiile de umiditate și granulometrie.
3.7.2.2.Pământul adus pe platformă est e împrăștiat și nivelat pe întreaga lățime a platformei (sau a
benzii de lucru) în grosimea optimă de compactare stabilită, urmărind realizarea unui profil
longitudinal pe cât posibil paralel cu profilul definitiv.
Suprafața fiecărui strat intermediar, ca re va avea grosimea optimă de compactare, va fi plană și va
avea o pantă transversală de 3…5% către .
La realizarea umpluturilor cu înălțimi mai mari de 3,0 m, se pot folosi, la baza acestora, blocuri de
piatră sau din beton cu dimensiunea maximă de 0,50 m cu condiția respectării următoarelor
măsuri:
• Împănarea golurilor cu pământ;
• Asigurarea tasărilor în timp ș i luarea lor în considerare;
• Realizarea unei umpluturi omogene din pământ de calitate corespunzătoare pe cel puțin
2,00 m grosime la partea superi oară a rambleului.
3.7.2.3. La punerea în operă a rambleului se va ține seama de umiditatea optimă de compactare.
Pentru aceasta, laboratorul șantierului va face determinări ale umidității la sursă și se vor lua
măsurile în consecință pentru punerea în op eră, respectiv așternerea și necompactarea imediată,
lăsând pământul să se zvânte sau să se trateze cu var pentru a -și reduce umiditatea până cât mai
aproape de cea optimă, sau din contră, udarea stratului așternut pentru a -l aduce la valoarea
umidității o ptime.
3.7.3. Compactarea rambleurilor
3.7.3.1.Toate rambleurile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor
Normal prevăzut în STAS 2914.
3.7.3.2.Antreprenorul va trebui să supună acordului Beneficiarului, cu cel puțin opt zile în ainte de
începerea lucrărilor, grosimea maximă a stratului elementar pentru fiecare tip de pământ.
În acest scop, înainte de începerea lucrărilor, va realiza câte un tronson de încercare de minimum
30m lungime pentru fiecare tip de pământ. Dacă compactare a prescrisă nu poate fi obținută,
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
56
Antreprenorul va trebui să realizeze o nouă planșa de încercare, după ce va aduce modificările
necesare grosimii straturilor și utilajul folosit.
Rezultatele acestor încercări trebuie să fie menționate în registrul de șant ier.
În cazurile când această obligație nu va putea fi realizată, grosimea straturilor succesive nu va
depăși 20cm după compactare.
3.7.4. Controlul compactării
Laboratorul Antreprenorului va ține un registru în care se vor consemna toate rezultatele pr ivind
încercarea Proctor, determinarea umidității și a gradului de compactare realizat pe fiecare strat și
sector de drum.
Antreprenorul poate să ceară recepția unui strat numai dacă toate gradele de compactare rezultate
din determinări au valori minime s au peste valorile prescrise.
Această recepție va trebui, în mod obligatoriu, menționată în registrul de șantier.
3.7.5. Profiluri și taluzuri
Lucrările trebuie să fie executate de așa manieră încât după cilindrare profilurile din proiect să fie
realizate cu toleranțele admisibile.
Taluzul nu trebuie să prezinte nici scobituri în afara celor rezultate din dimensiunile blocurilor
constituente ale rambleului.
Profilul taluzului trebuie să fie obținut prin metoda umpluturii în adaos, dacă nu sunt dispoziții
contrare în caietul de sarcini speciale.
3.7.6. Prescripții aplicabile pământurilor sensibile la apă
3.7.6.1. Când la realizarea rambleurilor sunt folosite pământuri sensibile la apă, Beneficiarul va
putea ordona Antreprenorului următoarele:
• Așternerea și compactarea imediată a pământurilor din debleuri sau gropi de împrumut cu
un grad de umiditate convenabil;
• Un timp de așteptare după așternere și scarificarea, în vederea eliminării apei în exces prin
evaporare;
• Tratarea pământului cu var pentru redu cerea umidității;
• Practicarea de drenuri deschise, în vederea reducerii umidității pământurilor cu exces de
apă.
Când umiditatea naturală este mai mică decât cea optimă se vor executa stropiri succesive.
Pentru aceste pământuri Beneficiarul va putea im pune Antreprenorului măsuri speciale pentru
evacuarea apelor.
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
57
3.8. Execuția rigolelor
Rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectându -se secțiunea și distanța de la
marginea amprizei.
Rigola trebuie să rămână constant, paralel c u piciorul taluzului. În nici un caz nu va fi tolerat ca
acest paralelism să fie interrupt. Paramentele rigolei vor trebui să fie plane.
La sfârșitul șantierului și înainte de recepția finală, rigolele vor fi complet degajate.
3.9. Finisarea platformei
3.9.1. Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat și completat respectând cotele în
profil în lung și în profil transversal, declivitățile și lățimea prevăzute în proiect.
În ce privește lățimea platformei și cotele de execuție abaterile limită sunt:
− La lățimea platformei se admit:
+/- 0,05 m, fată de ax
+/- 0,10 m, pe întreaga lățime
− La cotele proiectului se admit:
+/- 0,05 m, față de cotele de nivel ale proiectului.
3.9.2. Dacă execuția sistemului rutier nu urm ează imediat după terminarea terasamentelor,
platforma va fi nivelată transversal, urmărind realizarea unui profil unic, cu înclinarea de 2,5%.
3.10. Acoperirea cu pământ vegetal
Când acoperirea cu pământ vegetal trebuie să fie aplicată pe un taluz, ace sta este în prealabil tăiat
în trepte sau întărit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste
trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pământ vegetal.
Terenul vegetal trebuie sa fie fărâmițat, curățat cu grijă de piet re, rădăcini sau iarbă și umectat
înainte de răspândire.
După răspândire pământul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou ușor.
Executarea lucrărilor de îmbrăcare cu pământ vegetal este în principiu, suspendată pe timp de
ploaie.
3.11. Drenare a apelor subterane
Antreprenorul este obligat să construiască drenuri în cazul în care apele nu pot fi evacuate
gravitațional.
Lucrările de drenarea apelor subterane, care s -ar putea să se dovedească necesare, vor fi definite
prin dispoziții de șantier d e către Beneficiar și reglementarea lor se va face, în lipsa unor alte
dispoziții ale caietului de sarcini speciale, conform prevederilor clauzelor contractuale.
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
58
3.12. Întreținerea în timpul termenului de garanție.
În timpul termenului de garanție, Antre prenorul va trebui să execute în timp util și pe cheltuiala sa
lucrările de remediere a taluzurilor rambleurilor, să mențină scurgerea apelor, si să repare toate
zonele identificate cu tasări datorită proastei execuții.
În afară de aceasta, Antreprenorul va trebui sa execute în aceeași perioadă, la cererea scrisă a
Beneficiarului, și toate lucrările de remediere necesare, pentru care Antreprenorul nu este
răspunzător.
3.13. Controlul execuției lucrărilor
3.13.1. Controlul calității lucrăril or de terasamen te constă în:
• Verificarea trasării axului, amprizei drumului și a tuturor celorlalți reperi de trasare;
• Verificarea pregătirii terenului d e fundație (de sub rambleu);
• Verificarea calității și stării pământulu i utilizat pentru umpluturi;
• Verificarea gro simii straturilor așternute;
• Verificar ea compactării umpluturilor;
• Controlul caracteristicilor patului străzii.
3.13.2. Antreprenorul este obligat să țină evidența zilnică, în registrul de laborator, a verificărilor
efectuate asupra calității umidității pământului pus în operă și a rezultatelor obținute în urma
încercărilor efectuate privind calitatea lucrărilor executate.
Antreprenorul nu va trece la execuția următorului strat dacă stratul precedent nu a fost finalizat și
aprobat de Inginer.
Antrepren orul va întreține pe cheltuiala sa straturile recepționate, până la acoperirea acestora cu
stratul următor.
3.13.3. Verificarea trasării axului și amprizei străzii și a tuturor celorlalți reperi de trasare.
Această verificare se va face înainte de începer ea lucrărilor de execuție a terasamentelor
urmărindu -se respectarea întocmai a prevederilor proiectului. Toleranța admisibilă fiind de +/ –
0,10m în raport cu reperii pichetajului general.
3.13.4. Verificarea pregătirii terenului de fundație (sub rambleu)
3.13.4.1. Înainte de începerea executării umpluturilor, după curățirea terenului, îndepărtarea
stratului vegetal și compactarea pământului, se determină gradul de compactare și deformarea
terenului de fundație.
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
59
3.13.4.2. Numărul minim de probe, pentru d eterminarea gradului de compactare este de 3 încercări
pentru fiecare 2.000 mp suprafețe compactate.
Natura și starea solului se vor testa la minim 2.000 mc umplutură.
3.13.4.3. Verificările efectuate se vor consemna într -un proces verbal de verificare a calității
lucrărilor ascunse, specificându -se și eventuale remedieri necesare.
3.13.4.4. Deformabilitatea terenului se va stabili prin măsurători cu deflectometru cu pârghii,
conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie și deflectometrie a capacității
portante a străzilor cu structuri rutiere suple și semirigide.
3.13.4.5. Măsurătorile cu deflectometrul se vor efectua în profiluri transversale amplasate la max.
25m unul după altul, in trei puncte (stânga, ax, dreapta).
3.13.4.6. La nivel ul terenului de fundație se consideră realizată capacitatea portantă dacă
deformația elastică, corespunzătoare vechiului etalon de 10 kN.
3.13.4.7. Verificarea gradului de compactare a terenului de fundații se va face în corelație cu
măsurătorile cu deflec tometrul, în punctele în care rezultatele acestora atestă valori de capacitate
portantă scăzută.
3.14.Verificarea calității și stării pământului utilizat pentru umpluturi.
3.15.Verificarea grosimii straturilor așternute .
Va fi verificată grosimea fiecăru i strat de pământ așternut la executarea rambleului. Grosimea
măsurată trebuie să corespundă grosimii stabilite pe sectorul experimental, pentru tipul de pământ
respectiv și utilajele folosite la compactare.
3.16. Verificarea compactării umpluturilor
3.16.1. Determinările pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de
pământ pus în operă.
În cazul pământurilor coezive se vor preleva câte 3 probe de la suprafața, mijlocul și baza stratului,
când acesta are grosimi mai mari de 25 cm și numai de la suprafața și baza stratului când grosimea
este mai mică de 25 cm. În cazul pământurilor necoezive se va preleva o singură probă din fiecare
punct, care trebuie să aibă un volum de min. 1000 cm3 .
Verificarea gradului de compactare se fac e prin compararea densității în stare uscată a acestor
probe cu densitatea în stare uscată maximă stabilită prin încercarea Proctor.
Verificarea gradului de compactare realizat, se va face în minimum trei puncte repartizate stânga,
ax, dreapta, distribuți e la fiecare 2.000 m2 de strat compactat.
La stratul superior al rambleului și la patul drumului în debleu, verificarea gradului de compactare
realizat se va face în minimum trei puncte repartizate stânga, ax, dreapta. Aceste puncte vor fi la cel
puțin 1 m de la marginea platformei, situate pe o lungime de maxim 250 m.
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
60
3.16.2. În cazul când valorile obținute la verificări nu sunt corespunzătoare se va dispune fie
continuarea compactării, fie scarificarea și recompactarea stratului respectiv.
3.16.3. Nu s e va trece la execuția stratului următor decât numai după obținerea gradului de
compactare prescris, compactarea ulterioară a stratului ne mai fiind posibilă.
3.16.4. Zonele insuficient compactate pot fi identificate ușor cu penetrometrul sau cu
deflectom etrul cu pârghie.
3.17.Controlul caracteristicilor patului străzii.
3.17.1. Controlul caracteristicilor patului străzii se face după terminarea execuției terasamentelor și
constă în verificarea cotelor realizate și determinarea deformabilității, cu ajutor ul deflectometrului
cu pârghie la nivelul patului străzii.
3.17.2. Toleranțele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt +/ – 0,05 m față de
prevederile proiectului. În ce privește suprafațarea patului și nivelarea taluzurilor, toleranțele s unt
cele arătate în prezentul caiet de sarcini.
Verificările de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la 25 m distanță.
3.17.3. Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin măsurători cu deflectometrul cu
pârghie. Capacitatea portantă necesară la nivelul patului străzii se consideră realizată dacă,
deformația elastică, corespunzătoare sub sarcina osiei etalon de 115 kN.Când măsurarea
deformației elastice, cu deflectometrul cu pârghie, nu este posibilă, antreprenorul va putea folosi și
alte metode standardizate sau agrementate, acceptate de Inginer.
4. RECEPȚIA LUCRĂRII
Lucrările de terasamente vor fi supuse unor recepții pe parcursul execuției (recepții pe faze de
execuție), unei recepții preliminare și unei recepții finale.
4.1. Recep ția pe faze de execuție.
4.1.1. În cadrul recepției pe faze determinante (de lucrări ascunse) se verifică dacă partea de lucrări
ce se recepționează s -a executat conform proiectului și atestă condițiile impuse de normativele
tehnice în vigoare și de prezen tul caiet de sarcini.
4.1.2. În urma verificărilor se încheie proces verbal de recepție pe faze, în care se confirmă
posibilitatea trecerii execuției la faza imediat următoare.
4.1.3. Recepția pe faze se efectuează de către Beneficiar și Antreprenor, iar documentul ce se
încheie ca urmare a recepției va purta ambele semnături.
4.1.4. Recepția pe faze se va face în mod obligatoriu la următoarele momente ale lucrării:
• Tras area și pichetarea lucrării;
• Decaparea stratului vegetal și termina rea lucrărilor pr egătitoare;
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
61
• Compac tarea terenului de fundație;
• În cazul rambleurilor, pentru fiecare metru din înălțimea de umplutură și la realizarea
umpluturii sub cota stratului de formă sau a patului străzii;
• În cazul săpăturilor, la cota finală a săpăturii.
4.1.5. Registrul de procese verbale de lucrări ascunse se va pune la dispoziția organelor de control,
cât și a comisiei de recepție preliminară sau finală.
4.1.6. La terminarea lucrărilor de terasamente sau a unei părți din aceasta se va proceda la
efectuarea r ecepției preliminare a lucrărilor, verificându -se:
• Concordanța lucrărilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini;
• Natura pământului din corpul străzii.
4.1.7. Lucrările nu se vor recepționa dacă:
• Nu sunt realizate cotele și dimens iunile prevăzute î n proiect;
• Nu este realizat gradul de compactare atât la nivelul patului străzii cât și pe fiecare strat în
parte (atestate de procesele verbale d e recepție pe faze);
• Lucrările de scurgerea ap elor sunt necorespunzătoare;
• Nu s -au respectat pantele transvers ale și suprafațarea platformei;
• Se observă fenomene de instabilitate, începuturi de crăpături în corpul terasamentelor;
• Nu este asigurată capacitatea portantă la nivelul patului străzii.
Defecțiunile se vor consemna în procesul verbal încheiat, în care s e va stabili și modul și termenele
de remediere.
4.2. Recepția preliminară, la terminarea lucrărilor
Recepția preliminară se face la terminarea lucrărilor, pentru întreaga lucrare, conform
Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instala ții aferente acestora.
4.3. Recepția finală
La recepția finală a lucrării se va consemna modul în care s -au comportat terasamentele și dacă
acestea au fost întreținute corespunzător în perioada de garanție a întregii.
7.2. STRATURI DE BAZĂ ȘI DE FUNDAȚI E
1.GENERALITĂȚI
1.1. Obiect și domeniu de aplicare
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
62
Prezentul caiet de sarcini se referă la condițiile tehnice generale de calitate ale straturilor de bază ș
straturilor de fundație din alcătuirea sistemelor rutiere nerigide și rigide pentru străzi publi ce.
1.1.1. Straturile de bază pot fi alcătuite din :
• Ballast
• piatră spartă împănată cu split bitumat;
1.1.2. Straturile de fundație pot fi alcătuite din:
• agregate naturale (nisip, balast, împietruiri vechi);
• balast, amestec optimal;
• piatră spartă mare ;
• piatră spartă, amestec optimal;
• pământ stabilizat mecanic ;
Terminologie
Conform SR 4032/16 2001 – Lucrări de drumuri. Terminologie.
Indicații generale
Grosimile straturilor de bază și de fundație se stabilește prin calcul, în conformitate cu prevede rile
și a reglementărilor tehnice în vigoare privind alcătuirea și dimensionarea sistemelor rutiere.
În scopul creșterii capacității portante a complexelor rutiere, în special în cazul terasamentelor din
pământuri coezive, se pot lua măsuri de îmbunătățir e și de uniformizare a capacității portante la
nivelul patului străzii, prin prevederea unui start de formă la partea superioară a terasamentului
sau prin stabilizări mecanice cu adaosuri de materiale necoezive etc.
2. CONDIȚII TEHNICE
2.1. Straturi de ba ză și de fundație
2.1.1. Modul cum se pot realiza sistemele rutiere pentru modernizări și drumuri noi prin
combinarea diferitelor tipuri de straturi de fundație și straturi de bază cu diferitele tipuri de
îmbrăcăminți aplicate la drumurile publice, de div erse clase tehnice.
2.1.2. Împietruirile și îmbrăcămințile existente utilizate ca straturi de fundație și de bază nu au fost
cuprinse în tabel, modalitățile de folosire fiind date în prezentul caiet de sarcini.
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
63
2.1.3. În cazul lucrărilor ce se prevăd pen tru îmbunătățirea condițiilor de circulație prin aplicarea
unor îmbrăcăminți bituminoase ușoare pe străzi din pămînt, straturile de fundație vor fi
dimensionate conform reglementărilor legale în vigoare.
2.1.4. Stratul de fundație alcătuit din balast sau din agregate naturale stabilizate mecanic se
recomandă să aibă o grosime de cel mult 30 cm.
2.1.5. Tipul de strat de bază din beton de ciment se folosește în general la străzi.
2.1.6. Tipul de strat de bază din mixturi asfaltice se aplică direct pe funda ție de balast numai cu
respectarea prevederilor privind raportul dintre modulele de deformare lineară ale materialelor din
straturile de bază și de fundație.
2.2. Substraturi de fundație
2.2.1. Statul drenant se execută din balast în scopul de a colecta și a elimina apele provenite din
precipitații și care pătrund în starurile de fundație în timpul execuției sau ulterior, prin
acostamentele, rosturi. În acest scop se vor lua măsuri în vederea evacuării apelor din acest strat în
afara corpului străzii.
2.2.2. În cazul în care stratul inferior de fundație este alcătuit din balast, acesta preia și funcția de
strat drenant, asigurându -se condițiile necesare privind grosimea, calitatea de drenare și măsurile
de evacuare a apei.
2.2.3. Grosimea stratului drena nt din balast este de min. 10 cm după compactare. Acest strat se ia
în considerare la calculul de dimensionare a sistemului rutier, iar grosimea acestuia se include în
grosimea totală a sistemului rutier stabilită pentru prevenirea degradărilor din îngheț – dezgheț,
conform STAS 1709/1 -90.
2.2.4. Stratul anticapilar se execută din balast, în scopul de a împiedica ascensiunea prin capilaritate
a apei din pământul de fundație în stratul superior de fundație sau în stratul de bază.
2.2.5. Grosimea stratului anticapilar se stabilește astfel încât aceasta să fie de min. 15 cm și mai
mare decât înălțimea capilară maximă.
Acest strat se ia în considerare la calculul de dimensionare a sistemului rutier, iar grosimea acestuia
se include în grosimea totală a sistem ului rutier stabilită pentru prevenirea degradărilor prin îngheț
conform STAS 1709/1 -90.
2.2.6. Stratul izolant se execută din geotextile din materiale refolosibile cu scopul împiedicării
contaminării stratului de fundație cu pământuri din patul străzii.
2.2.7. În cazul în care este prevăzută executarea unui strat de formă conform nu se prevede
strat _izolant .
2.2.8. Stratul izolant alcătuit din geotextile poate îndeplini și rolul de strat drenant cu respectarea
condițiilor de a fi executat până la taluzu rile rigolelor și de a fi amplasat la cel puțin 15 cm deasupra
fundului rigolei.
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
64
2.2.9. Stratul termoizolant se execută în scopul asigurării rezistenței la acțiunea îngheț –
dezghețului a complexului rutier.
2.2.10. Grosimea minimă a startului termoizola nt este de 12 cm și se stabilește conform
reglementărilor tehnice în vigoare. Acest strat nu se ia în considerare la dimensionarea sistemului
rutier pentru prevenirea degradărilor din îngheț – dezgheț.
2.2.11. Stratul termoizolant îndeplinește și rolul de strat drenant.
2.3. Folosirea împietruirilor sau a îmbrăcăminților vechi în fundația străzii sau în stratul de bază
2.3.1. Modul de utilizare a împietruirilor existente în alcătuirea complexului rutier se stabilește în
funcție de lățimea și grosimea ace stora și de calitatea materialelor constituente, astfel:
– în cazul în care împietruirea nu este pe toată lățimea patului străzii, iar grosimea ei este mai mică
de 10 cm, nu se ia în considerare în alcătuirea sistemului rutier, dar se va scarifica și repr ofila;
– în cazul în care împietruirea este pe toată lățimea patului străzii, iar grosimea ei este de minim 10
cm, aceasta va alcătui stratul de formă sau stratul de fundație care va fi luat în considerare în
calculul de dimensionare a sistemului rutier, conform reglementărilor legale în vigoare;
– în cazul în care împietruirea nu este pe toată lățimea patului străzii, dar are o grosime mai mare
de 10 cm, aceasta se scarifică, se reprofilează și se compactează alcătuind stratul de formă sau
stratul de fun dație care va fi luat în considerare în calculul de dimensionare cu grosimea rezultată
după reprofilare;
– împietruirea poate constitui un substrat de fundație sau un strat de fundație numai dacă este
alcătuită ca atare sau în adaos cu alte agregate natur ale din materialele care îndeplinesc condițiile
tehnice prevăzute pentru aceste straturi.
2.3.2. În cazul utilizării ca straturi de bază sau fundație a îmbrăcăminților vechi, grosimea reală a
acestor straturi și calitatea materialelor din alcătuirea lor s e stabilesc prin recoltări de probe și
sondaje și prin analizarea acestora în laborator. De asemenea în cazul îmbrăcăminților bituminoase
existente se vor face măsurări ale deformabilității drumului cu ajutorul deflectometrului cu pârghie
sau cu alte dispo zitive adecvate; la interpretarea statistică a acestora se va ține seama de condițiile
climatice și hidrologice, conform reglementărilor legale în vigoare.
2.3.3. În cazul lucrărilor de ranforsare a drumului având o îmbrăcăminte bituminoasă sau beton de
ciment se poate utiliza ca strat de consolidare o îmbrăcăminte din beton de ciment, conform
reglementărilor legale în vigoare.
Menținerea straturilor bituminoase în alcătuire noii structuri rutiere va fi justificată pe considerente
tehnice și economice.
2.4. Lărgirea drumurilor existente
2.4.1. La lărgirea unui drum existent se adoptă o structură rutieră care să asigure complexului rutier
o capacitate portantă echivalentă cu cea a complexului rutier pe strada existentă.
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
65
2.4.2. Pentru asigurarea evacuării apelor din fundația benzilor de lărgire se iau măsurile prevăzute
in caietul de sarcini.
2.4.3. La lărgiri de fundații pe lățimi mai mici de 0,75 m tipul de fundație se în funcție de utilajele de
compactare existente pentru această lățime de lucru, recom andându -se beton de ciment, agregate
naturale stabilizate cu lianți hidraulici sau puzzolanici, blocaj de piatră brută.
2.4.4. La lărgiri de străzi existente pentru sporirea numărului de benzi de circulație, îmbinarea
diferitelor straturi ale celor două s tructuri rutiere se face decalat și în trepte de min. 15 cm pentru
fiecare strat.
2.5. Materiale
2.5.1. Materialele din care se execută straturile de bază și de fundație trebuie să îndeplinească
condițiile de calitate în conformitate cu prevederile stand ardelor respective de materiale după cum
urmează:
• agregate naturale neprelucrate;
• piatră brută, piatră spartă, criblură, nisip de concasaj, pavele, calupuri;
• zgură expandată;
• zgur ă granulată de furnal înalt;
• bitum;
• filer;
• ciment;
• var nehidratat măcinat;
• var hidratat în pulbere;
• apă;
2.5.2. Nisipul pentru stratul izolant, în afară de condițiile de calitate prevăzute trebuie să
îndeplinească și condiția de filtru invers.
2.5.3. Balastul pentru stratul drenant trebuie să satisfacă condițiile prevăzute refer itor la balastul
pentru straturi de fundație.
2.5.4. Geotextilele realizate din materiale refolosibile.
3. EXECUȚIA STRATURILOR DE BAZĂ ȘI DE FUNDAȚIE
3.1. Execuția substraturilor de fundație se începe numai după recepția terasamentelor;
3.1.1. Execuția straturilor drenante, anticapilare sau izolante din balast și nisip necesită următoarele
operațiuni:
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
66
– așternerea și nivelarea la șablon a nisipului sau balastului în straturi cu grosime de max. 15 cm
(înainte de compactare);
– grosimea materialului aște rnut înainte de compactare poate depăși 15 cm în cazul utilizării unor
utilaje de compactare tehnice indică grosimi de compactare mai mari de 15 cm. În acest caz
grosimea de așternere a materialului va fi stabilită pe șantier înainte de începerea execuției .
– adăugarea prin stropire a cantității necesare de apă pentru asigurarea umidității optime de
compactare determinată prin încercarea Proctor modificată;
– compactarea nisipului prin pilonare sau vibrare și a balastului prin compactare și vibrare.
3.1.2. Execuția straturilor termoizolante din zgură expandată sau zgură granulată de furnal înalt se
efectuează conform reglementărilor tehnice în vigoare.
3.1.3. Execuția stratului izolant din geotextile din materiale recuperabile necesită așternerea
materia lului prin derularea sulurilor de geotextile în lungul drumului și îmbinarea fâșiilor prin
coaserea mecanică.
În vederea evitării degradării geotextilului în timpul execuției stratului de fundație imediat superior
se iau următoarele măsuri :
– grosimea î nainte de compactare a stratului de fundație imediat superior din agregate naturale
trebuie să fie de min. 15 cm;
– descărcarea din autocamioane a agregatelor naturale se face prin basculare, de preferință în mers,
iar împrăștierea și nivelarea acestora, cu autogrederul sau buldozerul, a cărei lamă nu trebuie să
acționeze direct pe geotextil;
– se interzice circulația pe suprafața geotextilului a utilajelor prevăzute cu șenile;
– în cazul în care stratul de fundație imediat superior este alcătuit din pia tră spartă, între acest strat
și geotextil se interpune un strat de protecție alcătuit din nisip sau cenușă de termocentrală în
grosime de 7 cm.
3.2. Execuția straturilor de fundație începe numai după recepția terasamentelor, în cazul execuției
acestora d irect pe patul drumului sau după recepția substraturilor de fundație în cazul prevederii în
sistemul rutier a unuia din aceste straturi.
Execuția straturilor superioare de fundație se face numai după recepție straturilor inferioare de
fundație.
3.2.1. Ex ecuția straturilor de fundație din balast și nisip.
3.2.2. Execuția straturilor de fundație din pământ stabilizat mecanic
3.2.3. Execuția straturilor de fundație din balast, amestec optimal, privind compoziția
granulometrică și a prevederilor din caietul d e sarcini.
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
67
3.2.4. Execuția straturilor de fundație din piatră spartă mare sort 0,63 – 0,90 necesită următoarele
operațiuni :
– așternerea și compactarea la uscat a pietrei sparte, până la încleștarea pietrei sparte,
compactarea se face cu compactoare cu rulouri netede de 6 t, după care operația se continuă cu
compactoare cu pneuri sau vibratoare de 10…14 t;
– împănarea cu split a suprafeței stratului de piatră spartă și compactare;
– umplerea stratului imediat superior, stratul de fundație din piatră sp artă se acoperă cu un
material de protecție (nisip grăunțos sau savură ).
În cazul în care stratul superior este macadam sau beton de ciment, nu se mai face umplerea
golurilor și protecția stratului de fundație din piatră spartă mare.
3.2.5. Execuția str aturilor de fundație din piatră spartă amestec optimal necesită următoarele
operații :
– stabilirea proporțiilor de amestec ale diferitelor sorturi de piatră spartă pentru realizarea
compoziției granulometrice a amestecului optimal conform reglementărilor legale în vigoare și a
umidității optime de compactare prin încercarea Proctor modificată;
– realizarea amestecului într -o instalație de nisip stabilizat prevăzută cu predozator cu patru
compartimente;
– așternerea materialului cu un repartizator – finisor de asfalt și eventuala completare a cantității de
apă corespunzătoare umidității optime de compactare;
– compactarea statului cu compactoare cu pneuri sau vibratoare conform prevederilor caietului de
sarcini.
3.2.6. Execuția straturilor de fundație d in agregate naturale stabilizate cu ciment se face cu zgură
granulată de furnal înalt, cenușă de termocentrală și tuf vulcanic măcinat, activate, conform
reglementărilor legale în vigoare.
3.2.7. Execuția straturilor de fundație din blocaj de piatră brută necesită așternerea manuală, pe
stratul inferior din balast, a pietrei cu baza mare în jos, pietrele fiind dispuse cât mai strâns unele
lângă altele, cu rosturile pe cât posibil țesute și cu lungimea perpendiculară pe axa drumului;
golurile dintre pietre vor fi umplute (împănate) cu piatră spartă.
3.3. Execuția straturilor de bază se face numai după recepția starturilor conform caietul de sarcini.
3.3.1. Execuția straturilor de bază din macadam se realizează conform SR 179 -95.
3.3.2. Execuția straturilo r de bază din piatră spartă împănată cu split bitumat se face conform
reglementărilor tehnice în vigoare.
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
68
3.3.3. Execuția straturilor de bază din agregate naturale stabilizate cu ciment se face din agregate
naturale stabilizate cu zgură granulată de furna l înalt, cenușă de termocentrală și tuf vulcanic
măcinat, activate, conform reglementărilor tehnice în vigoare.
3.3.4. Execuția straturilor de bază din beton de ciment necesită următoarele operațiuni :
– amenajarea stratului suport;
– stabilirea compozi ției betonului de clasă C12/15, conform reglementărilor legale în vigoare;
– prepararea și transportul betonului;
– așternerea betonului între longrine metalice sau între cofraje de alt tip și compactarea lui.
– așternerea betonului se face la temperatu ri de cel puțin +5 grade C.
Sub această temperatură, până la 0 grade C în mod excepțional, lucrările se pot execută cu luarea
unor măsuri speciale în ceea ce privește prepararea, așternerea și protejarea betonului.
Stratul de beton va fi prevăzut cu rost uri de dilatație și de lucru pe toată grosimea stratului, stabilite
în funcție de condițiile locale la distanțe de max. 40 m.
3.3.4.1. În cazul îmbrăcăminților din pavaje de calupuri sau din pavaje de pavele abnorme și
normale, se poate renunța la rosturi le transversale de contracție.
3.3.4.2. Pentru straturi din beton de ciment cu lățimi mai mari de 5 m se prevăd rosturi
longitudinale de contract pe toată grosimea stratului.
Executarea rosturilor de contracție, de dilatare și de contact se face cu respe ctarea măsurilor de
protecție a straturilor respective din beton de ciment.
OBSERVAȚIE :
– Se admite în lipsa acoperișurilor glisante să se facă protejarea cu rogojini.
3.3.4.5. În cazul când stratul din beton se acoperă cu o îmbrăcăminte bituminoasă, a ceasta se aplică
după realizarea rezistențelor prescrise pentru beton clasa C12/15. Înainte de aplicarea
îmbrăcăminții bituminoase, suprafața betonului, de o parte și de alta a tuturor rosturilor pe fâșii, se
unge cu pastă de var sau se acoperă cu fâșii de carton asfaltat, folii de polietilenă, împâslitură din
fibre de sticlă bitumată sau țesătură din fire de sticlă.
3.4. Fundații din împietruiri vechi scarificate și reprofilate.
3.4.1. Împietruirile existente, afară de cazul când se prevede in caietul d e sarcini o scarificare totală
a acestora, se scarifică pe o grosime care să depășească cu cel puțin 5 cm adâncimea denivelărilor și
gropilor existente.
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
69
3.4.2. Materialul provenit din scarificarea parțială sau totală a împietruirii, în funcție de calitate , se
profilează ca atare sau după amestecarea lui cu agregate naturale noi și se compactează conform
prevederilor prezentul caiet de sarcini.
3.5. Straturi de bază și de fundație din îmbrăcăminți existente.
La îmbrăcăminți bituminoase, îmbrăcămințile din beton de ciment și la pavajele din piatră cioplită,
piatră brută sau bolovani se repară în prealabil crăpăturile și gropile, iar dacă este cazul, se
colmatează rosturile pavajului, conform reglementărilor tehnice în vigoare.
3.6. Compactarea straturilor de bază și de fundație.
3.6.1. La compactarea straturilor de bază și de fundație trebuie să aibă în vedere următoarele:
– parametrii utilajelor de compactare să fie conforme;
– deplasarea utilajelor să fie liniară, fără șerpuiri, iar întoarcerea lor să aibă loc pe porțiunile care se
compactează sau care sunt de curând compactate;
– fâșiile succesive de compactare să se suprapună pe minimum 20 cm lățime;
– numărul trecerilor pentru realizarea compactării se stabilește la începerea fiecărei lucrări.
3.6.2. Acostamentele se completează și se compactează odată cu straturile de fundație sau de bază,
astfel încât acestea să fie în permanență încadrate de acostamente asigurându -se măsurile de
evacuare a apelor.
3.6.3. Pentru a realiza o compactare uniformă a straturilor de bază sau fundație pe toată lățimea
lor, nu este indicată montarea anticipată a bordurilor sau benzilor de încadrare.
După montarea bordurilor sau a benzilor de încadrare, compactarea terasamentelor din
acostamente se face cu utilaje coresp unzătoare lățimii acestora.
3.6.4. Denivelările care se produc în timpul compactării straturilor de bază sau de fundație sau care
rămân după compactarea acestora se corectează cu materiale de aport de același tip și se
compactează.
Suprafețele cu denivel ări mai mari de 4 cm se decapează după contururi regulate pe toată grosimea
stratului, se completează cu material de același tip și se recompactează.
4. REGULI ȘI METODE DE VERIFICARE A CALITĂȚII LUCRĂRILOR
4.1. Verificarea calității materialelor
4.1.1. Verificarea calității materialelor se face pe toată durata execuției lucrărilor, conform
prevederilor standardelor respective de materiale cu următoarele precizări :
– verificarea calității geotextilelor;
– verificarea calității zgurii expandate se face prin determinarea compoziției granulometrice;
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
70
– verificarea calității zgurii granulate de furnal se face prin determinarea compoziției granulometrice
și a densității aparente în grămadă;
– verificarea calității agregate naturale neprelucrate;
– verifica rea calității la piatră brută, piatră spartă, criblură, nisip de concasaj, pavele, calupuri;
4.1.2. Verificarea se face de către laboratorul de șantier sau laboratorul central al întreprinderii
constructoare, iar determinările care pot fi efectuate de ace stea, de către un laborator de
specialitate.
4.2. Verificarea elementelor geometrice
4.2.1. Suprafața starturilor de bază și de fundație se verifică în profil transversal și longitudinal,
pentru a corespunde datelor și abaterilor limită.
4.2.2. Lățimea straturilor de bază și de fundație se verifică și dacă corespunde datelor din proiectul
de execuție.
Verificările se fac la distanțe de max. 200 m una de alta.
4.2.3. Grosimile straturilor de bază și de fundație trebuie să corespundă datelor prevăzute în
proiectul de execuție al lucrării și prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Verificarea grosimii straturilor de fundație se face prin sondaje cel puțin unul la 200 m de drum.
Verificarea grosimii straturilor de bază se face prin sondaje, astfel:
– la mixturi asfaltice două carote la 7000 m2 suprafață de drum;
– la beton de ciment prin măsurări directe la marginea dalei și pe min. patru carote la 10.000 m2
suprafață de drum.
4.2.4. Cotele profilului longitudinal se verifică în axa drumului cu apara te de nivel și trebuie să
corespundă celor din proiect.
4.3. Verificarea execuției lucrărilor
4.3.1. Se verifică respectarea proceselor tehnologice prevăzute în caietul de sarcini.
4.3.2. Se verifică compactarea straturilor de fundație.
4.3.2.1. Stratu rile de fundație din pământuri stabilizate mecanic trebuie compactate până la
realizarea gradului de compactare.
4.3.2.2. Straturile de fundație din agregate naturale (balast, nisip) trebuie compactate astfel:
– pentru străzile din clasele tehnice IV și V să se realizeze un grad de compactare de minimum 98%
din densitatea în stare uscată maximă determinată prin încercarea Proctor modificată conform în
cel puțin 93 % din punctele de măsurare și de minimum 95 % în toate punctele de măsurare;
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
71
– pentru străz ile din clasele tehnice I, II, și III până la realizarea unui grad de compactare de
minimum 100 % din densitatea în stare uscată maximă determinată prin încercarea Proctor
modificată în cel puțin 95 % din punctele de măsurare și de minimum 98 % în toate p unctele de
măsurare;
Densitatea efectivă se determină prin înlocuirea cu nisip.
Umiditatea se determină conform STAS 1913/1 -82.
Verificările se vor face în cel puțin un punct la 250 m lungime de bandă de drum.
4.3.2.3. Pentru straturile de fundație din piatră spartă verificarea compactării pe minim 3 încercări
la o suprafață de 2000 mp, se face prin supunerea la strivire a unei pietre de aceeași natură
petrografică ca și a pietrei sparte utilizate la execuția straturilor și cu dimensiunea de circa 40 mm ,
aruncată în fața utilajului cu care s -a executat compactarea.
Compactarea se consideră corespunzătoare dacă piatra respectivă este strivită fără ca stratul să
sufere dislocări sau deformări.
4.4. Verificarea capacității portante la nivelul straturilor de fundație sau a straturilor de bază și
verificarea uniformității execuției, se efectuează prin măsurători cu deflectometrul cu pârghie
conform reglementărilor legale în vigoare, adică conform Normativului pentru determinarea prin
deflectografie și deflec tometrie a capacității portante a străzilor cu structuri rutiere suple și
semirigide.
4.4.1. Capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de fundație din balast se consideră
realizată dacă valorile deflexiunilor măsurate nu depășesc valoarea defl exiunilor admisibile.
4.4.2. Capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de fundație din piatră spartă se consideră
realizată dacă valorile deflexiunilor măsurate nu depășesc valoarea deflexiunii admisibile, care este
de 250 sutimi de mm.
4.5. Toate operațiile care privesc controlul calității materialelor și al execuției lucrărilor conform
reglementărilor prezentului caiet de sarcini și verificate de beneficiar.
4.6. Rezultatele tuturor măsurătorilor, determinărilor și verificărilor specificate în prezentul caiet de
sarcini vor fi ținute în documentația de execuție a șantierului, ce va constitui documentația de
control în vederea recepției lucrărilor.
5. RECEPȚIA LUCRĂRILO R
5.1. Recepția straturilor de fundație și de bază se execută în trei eta pe : pe faze, preliminare și
finale.
5.2. Recepția pe faze se efectuează astfel :
5.2.1. La terminarea execuției unui strat component și înainte de executarea unui strat component,
imediat superior. Cu această ocazie se verifică respectarea proceselor te hnologice aplicate în
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
72
execuție, lățimi, grosimi, pante transversale și suprafațare, calitatea materialelor folosite, calitatea
execuției lucrărilor și capacitatea portantă la nivelul stratului executat.
Se verifică exactitatea rezultatelor determinărilor înscrise în registrele de laborator.
Se încheie proces verbal de recepție conform reglementărilor legale în vigoare, specificându -se
eventualele remedieri necesare.
Nu se trece la executarea stratului următor până nu se execută aceste remedieri.
5.2.2. La terminarea execuției straturilor de fundație și a stratului de bază și înainte de executarea
îmbrăcămintei, se efectuează același verificări ca și la recepția pe fază.
Rezultatele se consemnează într -un proces verbal de recepție respectând aceleași indi cații arătate
mai sus.
5.2.3. Înainte de executarea îmbrăcăminții bituminoase sau a stratului de bază din anrobat
bituminos, după terminarea execuției, straturile de fundație din piatră spartă se lasă sub circulație
minimum 20 zile calendaristice. Pe timp ul dării în circulație, traficul se dirijează pe întreaga lățime a
căii, așa fel încât să se asigure o compactare uniformă pe toată suprafața. Pe durata acestei
perioade se vor repara cu split și savură denivelările sau degradările apărute, evitându -se în special
stagnarea apei pe suprafață căii. După trecerea celor 20 zile calendaristice, se va verifica din nou
capacitatea portantă prin măsurători cu deflectometrul.
5.3. Recepția preliminară a fundației sau a fundației și a stratului de bază se face o dat ă cu recepția
preliminară a întregii lucrări conform reglementărilor legale în vigoare.
Comisia de recepție va examina lucrările față de prevederile documentației tehnice aprobate, față
de documentația de control și procesele verbale de recepție pe fază, întocmite în timpul execuției
lucrărilor.
Verificarea grosimii straturilor de fundație și de bază, la aprecierea comisiei se poate face prin
sondaje , câte două pe kilometru sau în aceleași puncte în care fac sondaje pentru verificarea
grosimii și calităț ii îmbrăcăminții.
5.4. Recepția finală
Recepția finală a stratului de bază și de fundație se face odată cu îmbrăcămintea, după expirarea
perioadei de verificare a comportării acesteia.
Recepția finală se va face conform reglementărilor legale în vigoare .
7.3. ÎMBRĂCĂMINȚI BITUMINOASE CILINDRATE EXECUTATE LA CALD
1. GENERALITĂȚI
1.1. Obiect și domeniu de aplicare
1.1.1. Prezentul caiet de sarcini se referă la condițiile tehnice ale mixturilor asfaltice pentru
îmbrăcăminți bituminoase cilindrate la cal d, utilizate la drumuri și la străzi.
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
73
1.1.2. Prezentul caiet de sarcini se referă la mixturile asfaltice tip beton asfaltic și stabilizate cu
fibre, preparate cu bitum rutier neparafinos, bitum modificat cu polimeri și bitum aditivat.
1.1.3. Mixturile as faltice prezentate în acest standard se utilizează pentru stratul de uzură și stratul
de legătură al îmbrăcăminților bituminoase. Tipul de îmbrăcăminte bituminoasă cilindrată la cald se
stabilește în funcție de clasa tehnică a drumului și de categoria tehn ică a străzii.
1.1.4. Îmbrăcămințile bituminoase cilindrate se aplică pe:
– Straturi de bază din agregate naturale stabilizate;
– Straturi de bază din piatră spartă.
1.1.5. În cazul îmbrăcăminților bituminoase cilindrate aplicate pe strat de bază din ag regate
naturale stabilizate cu lianți hidraulici sau puzzolanici, pe îmbrăcămintea din beton de ciment și pe
îmbrăcămintea bituminoasă existentă, se recomandă executarea unui strat antifisură peste stratul
suport.
1.2. Prescripții generale
1.2.1. Îmbrăcă mințile bituminoase cilindrate cu bitum modificat, cu fibre și respectiv cu bitum
aditivat, se execută conform reglementărilor tehnice în vigoare.
1.2.2. Îmbrăcămințile rutiere bituminoase cilindrate sunt alcătuite, în general, din două straturi:
• stratul superior, d e uzură sau de rulare;
• stratul inferior, de legătură.
În unele cazuri, îmbrăcămintea bituminoasă cilindrată se execută într -un singur strat, respectiv strat
de uzură.
2.2. Elemente geometrice
2.2.1. Grosimea îmbrăcăminții se stabilește prin c alcul de dimensionare conform normativelor și
reglementărilor în vigoare.
2.2.3. Profil transversal
2.2.3.1. În aliniament profilul transversal al străzii se execută cu pantă unică de înclinare de 2,5%.
In cazurile speciale se prevede profil transversal cu panta unica.
2.2.4. Profil longitudinal
Declivitățile maxime pentru străzi în funcție de tipul mixturii asfaltice sunt 9,0% pentru beton
asfaltic rugos și 6,0% pentru celelalte tipuri de mixturi asfaltice.
2.2.5. Abaterile limita la elementele geome trice
2.2.5.1. Abaterile limita locale admise în minus fata de grosimea prevăzuta în proiect, pentru
fiecare strat în parte pot fi de maxim 10%.
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
74
Abaterile în plus la grosime nu constituie motiv de respingere a lucrării.
2.2.5.2. Abaterile limita locale admise la lățimea îmbrăcăminților drumurilor pot fi cuprinse în
intervalul ± 50 mm.
2.2.5.3. Abaterile limita admise la panta profilului transversal pot fi cuprinse în intervalul ±5mm/m,
atât pentru stratul de uzură cat și pentru stratul și în intervalul ± 2,5 mm/m, pentru străzi cu mai
mult de două benzi pe sens.
2.2.5.4. La cotele profilului longitudinal se admite o abatere limita locala de ± 5mm, cu condiția
respectării pasului de proiectare adoptat.
2.2.6. Caracteristicile suprafeței îmbrăcăminții bi tuminoase cilindrate trebuie să îndeplinească
condițiile din tabelul 16 din AND 605 -2013.
2.3. Materiale
2.3.1. Agregate naturale
2.3.1.1. Agregatele care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse în prezentul caiet de
sarcini sunt agrega tele naturale, artificiale și/sau agregatele naturale de carieră și de balastieră
prelucrate prin spălare și sortare sau prin spălare, concasare si sortare.
2.3.1.2. Clasa minimă a rocii din care se obțin agregatele naturale de carieră, în funcție de clasa
tehnică a drumului sau categoria străzii și celorlalte prevederi legale în vigoare. Caracteristicile
fizico -mecanice ale rocii de proveniență a agregatelor naturale de carieră trebuie să fie conform SR
667, tabelul 2.
2.3.1.3. Fiecare tip și sort de agre gate naturale trebuie depozitat separate în padocuri prevăzute cu
platforme betonate având pante de scurgere a apei și pereți despărțitori pentru evitarea
amestecării și impurificării agregatelor.
2.3.1.4. Sitele de control utilizate pentru determinarea g ranulozității agregatelor naturale au ochiuri
pătrate.
2.3.2. Filer
2.3.2.1. Nu se admite folosirea altor materiale ca înlocuitor de filer sau a fracțiunii fine recuperate
de la exhaustorul stației de asfalt decât în cazul în care conținutul de argilă de terminat prin metoda
valorii de albastru, este de maximum 2%.
2.3.2.2. Filerul se depozitează în încăperi acoperite, ferite de umezeală, sau în silozuri cu încărcare
pneumatică. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.
2.3.3. Lianți
2.3.3.1. Lianții care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse în prezentul caiet de
sarcini sunt:
– Bitum neparafinos pentru străzi
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
75
– Bitum modificat cu polimeri.
2.3.4. Polimeri
2.3.4.1. Polimerii utilizați pentru prepararea bitumului modificat folos it la execuția îmbrăcăminților
bituminoase din prezentul caiet de sarcini sunt de tipul elastomerilor termoplastici liniari sau
plastomerilor și trebuie să fie agrementate tehnic conform reglementărilor în vigoare.
2.3.5. Aditivi
2.3.5.1. Aditivii utiliz ați ca agenți de adezivitate pentru aditivarea bitumului/bitumului modificat
folosit la execuția îmbrăcăminților bituminoase din prezentul caiet de sarcini sunt agenți
tensioactivi de tip aminoderivați care trebuie sa fie introduși pe piață cu respectarea
reglementărilor tehnice în vigoare referitoare la substanțele și preparatele chimice.
2.3.6. Fibre
2.3.6.1. Fibrele folosite la prepararea mixturii asfaltice stabilizate cu fibre pentru execuția
îmbrăcăminților bituminoase în prezentul caiet de sarcini s unt fibre sau granule din celuloză,
bitumate sau nebitumate, care trebuie să fie agrementate tehnic conform reglementărilor în
vigoare.
3. PRESCRIPȚII GENERALE DE EXECUȚIE
3.1 Pregătirea stratului suport înainte de punerea în opera a mixturii asfaltice
3.1.1. Verificarea cotelor stratului suport conform proiectului de execuție
3.1.2. În cazul în care stratul suport este constituit din îmbrăcăminți existente, aducerea acestuia la
cotele prevăzute în proiectul de execuție se realizează după caz fie prin ap licarea unui strat de
egalizare din mixtură asfaltică, fie prin frezare.
Cantitatea de mixtură asfaltică necesara pentru egalizare se determina prin scăderea volumului de
mixtură al stratului de legătură sau uzura constantă din volumul total al mixturii a sfaltice calculat
conform cotelor din proiectul de execuție.
3.1.3. Remedierea defecțiunilor conform reglementarilor tehnice în vigoare și curățirea stratului
suport. In cazul stratului suport din macadam, acesta se curata și se matura, urmărindu -se
degaj area pietrelor de surplusul agregatelor de colmatare.
3.1.4. Amorsarea suprafeței stratului suport și a rosturilor de lucru
Amorsarea stratului suport se realizează uniform cu un dispozitiv special care poate regla cantitatea
de liant pe metru pătrat în funcție de natura stratului suport.
După amorsare se așteaptă timpul necesar pentru volatilizarea solventului, respectiv pentru
ruperea emulsiei bituminoase.
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
76
In funcție de natura stratului suport, cantitatea de bitum rămasa după aplicarea amorsajului tre buie
să fie de (0,3…0,5)kg/mp.
3.1.5. La îmbrăcămințile bituminoase executate pe strat suport de beton de ciment sau macadam
cimentat, când grosimea totala a straturilor rutiere de mixturi asfaltice este mai mica de 15 cm,
rosturile se acoperă pe o lățime de minimum 50 cm cu geosintetice sau alte materiale agrementate
tehnic. În cazul în care stratul suport de beton de ciment prezintă fisuri sau crăpături se recomandă
acoperirea totala a zonei respective cu straturi bituminoase armate cu geosintetice.
Materialele geosintetice se aplică pe un strat nou de mixtură asfaltică în grosime de minimum 2 cm.
3.1.6. Suprafața stratului suport pe care se aplică amorsajul trebuie să fie uscata.
4. VERIF ICAREA LUCRĂRILOR ÎN TIMPUL EXECUȚIEI
4.1. Verificarea materialel or
Materialele se verifică în conformitate cu prescripțiile din standardele de produs și condițiile
suplimentare.
Verificările și determinările se execută de laboratorul de șantier și constau în următoarele:
a) Bitum
• penetrare la 25 grade C;
• punct de î nmuiere IB;
• ductilitatea la 25 grade C (pentru drumuri de clasa tehnică I -II și străzi de categorie tehnică
I-II)
b) Cribluri
• granulozitate;
• coeficient de forma;
• conținut de fracțiuni sub 0,09 mm;
• conținut de argilă;
• natura mineralogică.
c) Pietriș
• granulozitate;
• forma granulelor;
• conținut de fracțiuni sub 0,63 mm;
• parte levigabilă;
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
77
• natura mineralogică.
d) Nisip de concasare
• granulozitate;
• conținut de corpuri străine;
• coeficient de activitate.
e) Nisip natural
• granulozitate;
• conținut de corpuri străi ne;
• echivalent de nisip.
f) Filer
• finețea;
• umiditate.
4.2 Verificarea preparării și punerii în operă a mixturilor asfaltice
In cadrul șantierului trebuie să se verifice cu frecventa menționata mai jos, următoarele:
-încadrarea agregatelor în zona de granulozitate pentru tipul de mixtură asfaltică proiectat: la
începutul campaniei de lucru sau ori de cate ori se utilizează alte agregate;
-starea de curățenie (conținutul de impurități) a agregatelor: la începutul campaniei de lucru sau ori
de cate ori se utilizează alte agregate;
-temperatura liantului la introducerea în malaxor: permanent;
-temperatura agregatelor naturale uscate și încălzite la ieșirea din toba de uscare: permanent;
-funcționarea corecta a dispozitivelor de cântărire sau dozare vol umetrica: la înce putul fiecărei zile
de lucru;
-granulozitatea amestecului la ieșirea din malaxor, înainte de adăugarea liantului (aceasta trebuie
corelata cu dozajul de bitum stabilit pentru mixtură, inclusiv abaterile admisibile la conținutul de
liant): zilnic sau ori de cate ori se observa o calitate necorespunzătoare a mixturilor asfaltice;
-temperatura mixturilor asfaltice la preparare: în fiecare ora a programului de lucru;
-încadrarea dozajului de bitum în dozajul stabilit în laborator (prin extra cții): zilnic;
-compoziț ia mixturii asfaltice: zilnic;
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
78
-pregătirea stratului suport: zilnic la începerea lucrării pe sectorul respectiv;
-temperatura mixturilor asfaltice la așternere și compactare: de cel puțin două ori pe zi;
-modul de compactare: zi lnic;
-modul de execuție al rosturilor: zilnic.
4.3. Reguli și metode de verificare a caracteristicilor mixturilor asfaltice
4.3.1. Verificarea caracteristicilor mixturilor asfaltice
Verificarea caracteristicilor mixturilor asfaltice, prevăzute în AND 6 05-2013 se determină în
următoarele etape:
– încercări inițiale de tip pentru stabilirea compoziției mixturii asfaltice;
– verificarea caracteristicilor mixturii asfaltice pe probe prelevate în timpul execuției lucrărilor;
– verificarea caracteristicilo r stratului bituminos executat.
4.4. Evaluarea conformității
Evaluarea conformității mixturilor asfaltice cu cerințele prezentului caiet de sarcini și a standardului
AND 605 -2014 se realizează prin efectuarea încercărilor inițiale de tip și controlul prod ucției în
fabrică.
4.5. Verificarea caracteristicilor straturilor îmbrăcăminților bituminoase executate
4.5.1. Îmbrăcămințile bituminoase executate se aplică pe:
-straturi de bază;
– straturi de bază din agregate naturale stabilizate cu lianți puzzolan ici;
– straturi de bază din macadam;
– îmbrăcăminte bituminoasă existentă, în cadrul lucrărilor de ranforsare;
– îmbrăcăminte din beton de ciment existentă.
În cazul îmbrăcăminților bituminoase cilindrate aplicate pe strat de bază din agregate naturale
stabilizate cu lianți hidraulici sau puzzolanici, pe îmbrăcămintea din beton de ciment și pe
îmbrăcămintea bituminoasă existentă, se recomandă executarea unui strat antifisură peste stratul
suport.
Gradul de compactare se determină prin analize de labora tor pe carote sau prin măsurători în situ.
Gradul de compactare reprezintă raportul procentual dintre densitatea aparentă a mixturii asfaltice
compactate în strat și densitatea aparentă determinată pe epruvete Marshall preparate în
laborator din mixtura a sfaltică.
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
79
Densitatea aparentă a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote prelevate din stratul
gata executat sau prin măsurători în situ cu gamadensimetrul.
Încercările de laborator efectuate pentru verificarea compactării constau în det erminarea densității
aparente și a absorbției de apă pe plăcuțe (100×100 mm) sau carote cilindrice cu diametrul de 100
… 200 mm netulburate, condițiile tehnice pentru densitatea aparentă,
absorbția de apă și gradul de compactare al mixturilor asfaltice cu prinse în prezentul caiet de
sarcini sunt conform cu AND 605 -2013.
5. RECEPȚIA LUCRĂRILO R
5.1. Recepția pe faze determinante, stabilite în proiectul tehnic, privind straturile de legătură și
uzură, se vor efectua conform Regulamentului privind controlul d e stat al calității în construcții și
conform Procedurii privind controlul statului în fazele determinante, elaborate de MLPAT și
publicate în Buletinul Construcțiilor.
5.2. Recepția preliminară a lucrărilor de către beneficiar se efectuează conform
Regul amentului de recepție a lucrărilor în construcții și instalații aferente acestora. Comisia de
recepție examinează lucrările executate fata de documentația tehnică aprobata și de documentația
de control întocmită în timpul execuției.
Verificarea uniformită ții suprafeței de rulare se face conform celor prezentate respectiv conform
AND 605 -2013.
Verificarea cotelor profilului longitudinal se face în axa drumului pe minimum 10% din lungimea
traseului.
La străzi cota în axa se verifică în proporție de 20% din lungimea traseului, iar cotele rigolelor, pe
toata lungimea traseului în punctele de schimbare ale declivităților.
Verificarea grosimii se face pe probe ce se iau pentru verificarea calității îmbrăcăminții.
Evidență tuturor verificărilor arătate face pa rte din documentația de control a recepției
preliminare.
În perioada de verificare a comportării în exploatare a lucrărilor definitive, care este de un an de la
data recepției preliminare a îmbrăcăminții, toate defecțiunile ce vor apărea se vor remedia de către
Antreprenor.
5.3. Recepția finală se va face conform Regulamentului de recepție a lucrărilor în construcții și
instalații aferente acestora, după expirarea perioadei de verificare a comportării în exploatare a
lucrărilor definitive.
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
80
7.4. DISPOZ ITIVE DE SCURGERE ȘI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFAȚĂ
I. GENERALITĂȚI
1. Obiect și domeniu de aplicare
Prezentul caiet de sarcini se aplică la realizarea dispozitivelor de scurgere și evacuare a apelor de
suprafață și anume:
• șanțuri la marginea platformei;
• șanțuri de gardă;
• rigole la marginea platformei;
• rigole la bordura trotuarului;
• rigole de acostament;
• casiuri;
• lucrări de canalizare;
• canale de eva cuare;
• puțuri absorbante;
• drenuri și dispozitive de colectarea și evacuarea apelor din corpul drumului.
El cuprinde condițiile tehnice care trebuie să fie îndeplinite la realizarea acestor dispozitive și
controlul calității materialelor și a lucrărilor executate conform prevederilor proiectelor de
execuție.
2. Prevederi generale
Antreprenorul este obligat să as igure măsurile organizatorice și tehnologice corespunzătoare
pentru respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin laboratorul său efectuarea tuturor încercărilor și determinărilor
rezultate din aplicarea pr ezentului caiet de sarcini.
În cazul în care se vor constata abateri de la prevederile prezentului caiet de sarcini Beneficiarul va
dispune întreruperea execuției lucrărilor și luarea măsurilor necesare ce se impun.
MATERIALE PENTRU MORTARE ȘI BETOANE
1. Cimenturi
Cimentul trebuie ales dintre cele a căror aptitudine de utilizare este stabilită, luând în considerare:
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
81
– tehnologia de executare a lucrării;
– utilizarea finală a betonului;
– condițiile de tratare (de exemplu tratament termic);
– dimensiu nile structurii (dezvoltarea căldurii de hidratare);
– agresiunile mediului înconjurător la care este expusă structura;
– reactivitatea potențială a agregatelor față de alcaliile din materiale componente.
2. Agregate
a. Pentru prepararea mortarelor și a betoanelor de ciment se folosesc:
– agregate naturale: – nisip natural 0 -3; 3-7; sau 0 -7
– balast pentru betoane 0 -31 sau 0 -71mm
– agregate concasate: – nisip de concasaj 0 -3; 3-8; sau 0 -8
– piatră spartă 8 -25 sau 8 -40mm.
b. Agregate trebuie să provină din roci stabile, nealterabile la aer, apă sau îngheți; se interzice
folosirea agregatelor provenite din roci alterate.
c. Agregatele trebuie să fie inerte și să nu conducă la efecte dăunătoare asupra cimentului folosit la
prepararea betonului sau mortarului.
d. Nisipul trebuie să fie asupra pipăit.
e. Nisipul de mare se va putea folosi numai după bază de prescripții speciale
f. Sorturile de agregate trebuie să fie caracterizate pri n granulozitate continuă, iar conținutul în
granule care trec, respectiv rămân pe ciururile sau sitele ce delimitează sortul nu trebuie să
depășească 10%, dimensiunea maximă a granulelor ce rămân pe ciurul superior nu trebuie să
depășească 1,5 d max.
g. Depozitarea se va face pe platforme amenajate separat pe sorturi și păstrate în condiții care să le
ferească de impurificare.
h. Laboratorul Antreprenorului va ține evidența calității agrega telor.
3. Apă
a. Apa utilizată la prepararea betoanelor și mortare lor poate să provină din rețeaua publică sau din
altă sursă, dar în acest din urmă caz trebuie să îndeplinească condițiile tehnice prevăzute în tabelul
9. conform SR EN 1008 -2003.
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
82
Modelele de determinare sunt reglementate prin SR EN 1008 -2003, verificarea se va face de către
un laborator de specialitate la începerea lucrărilor.
b. În timpul utilizării pe șantier se va evita ca apa să se polueze cu detergenți, materii organice,
uleiuri vegetale, argile, etc.
Masterand Iliescu Alexandru
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
83
11. BIBLIOGRAFIE
• Legea Nr.10 / 18 Ianuarie 1995, privind calitatea în construcții;
• CP 012 -1 : 2007 Cod de practică pentru executarea lucrărilo r din beton, beton armat
și beton precomprimat. Partea I. Producerea betonului.
NE 012 -2 : 2010 Normativ pentru producerea betonului și executarea lucrărilor din beton, beton
armat și beton precomprimat. Partea a 2 -a Executarea lucrărilor din beton.
• CD 148 – 2003 – Ghid privind tehnologia de execuție a straturilor de fundație din balast;
• STAS 2914 – 84 – Lucrări de drumuri. Terasamente. Condiții tehnice generale de calitate;
• Normativ pentru întreținerea și repararea străzilor Indicativ NE 033 -2004;
• Instrucțiuni tehnice privind determinarea stării tehnice a drumurilor moderne ind. CD 155 –
2000;
• Normativ pentru determinarea capacității de circulație a drumurilor publice, ind. PD 189 –
2000;
• Normativ pentru evaluarea stării de degradare a îmbrăcăminții pentru structuri rutiere
suple si semirigide, ind. AND 540/2003;
• STAS 1907/1 -90 – Acțiunea fenomenului de îngheț -dezgheț de lucrări de drumuri.
Adâncimea de îngheț în complexul rutier. Prescripții de calcul;
• STAS 1907/2 -90 – Acțiunea fenomenului de înghe ț-dezgheț de lucrări de drumuri.
Prevenirea și remedierea degradărilor din îngheț -dezgheț. Prescripții de calcul;
• STAS 6400 -84 Lucrări de drumuri. Straturi de bază și de fundație. Condiții tehnice generale
de calitate;
• AND 605 -2013 – Lucrări de drumuri. Îmbrăcăminți bituminoase cilindrate executate la cald.
Condiții tehnice pentru mixturi asfaltice;
• STAS 1913/1 -16 – Teren de fundare. Determinări caracteristici;
• Curs Fundații ; Curs Construcții Civile, Curs Beton armat , Curs Statică și stabilitatea
cons trucțiilor, Curs Siguranța construcțiilor, Curs Legislație în construcții, Curs de reabilitare
drumuri și străzi, Cursurile de drumuri, Curs de bazele proiectării podurilor, Cursurile de
poduri din beton armat, Cursurile de poduri metalice , Cursuri de MRCC R- Modernizarea și
reabilitarea căilor de comunicatâții rutiere ;
• NP 112 -04 – Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă;
Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Construcții
PROIECT DE DI SERTAȚIE
84
• SR EN 13242+A1 – Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utilizare în
inginerie civi lă și în con struc ții de drumuri;
• STAS 1913/13 -83- Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare.
Încercarea Proctor;
• CD 31 – 2002 – Instruc țiuni tehnice departamentale pentru determinarea prin deflectografie
și deflectometrie a capacit ății portante a d rumurilor cu sisteme rutiere sup le semirigide.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Titlu Lucrare de Di serta ție [604387] (ID: 604387)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.