Titlu: LE MOI ET LE CA [624447]

Titlu: „LE MOI ET LE CA”
Autor: Sigmund FREUD
An aparitie: 1923
Traducere din limba germana
în limba franceza: Dr. S. Jankélévitc
An publicatie: 2010
Editura: PAYOT, Paris

Recenzie de: Bogdana GRAMA
Anul: I
Forma de învatamânt: ID
Grupa: 2
Recenzie publicata
pe Blackboard în: 13 noiembrie 2019

„ Le moi et le ça” – „ Sinele si eul”
Sigmund Freud (1923)

„ Le moi et le ça” – „Sinele si Eul”, este una din operele lui Freud care a contribuit cel mai
mult la dezvoltarea psihanalizei moderne si care a revolutionat teoria psihanalitica.
Publicata în anul 1923, a fost tradusa din limba germana în limba franceza de Dr. S.
Jankélévitch, si publicata în editia PAYOT, în Paris în anul 2010.
Sigmund Freud, un neurolog austriac, considerat parintele psihanalizei, a dezvoltat
principalele concepte si metode psihanalitice specifice în tratarea nevrozelor, psihanaliza fiind
o teorie despre psihicul uman, o terapie a suferintelor sale si un mod de interpretare a culturii
si societatii.
Consider ca nu toata lumea cunoaste si întelege cu adevarat în ce consta Psihanaliza si
contributia ei în dezvoltarea noastra. Unii o critica, altii o ignora, iar unii o studiaza.
In ciuda faptului ca au fost emise pareri pro si contra ideilor sale existând chiar si unele
încercari de respingere a unora din ele, nu s -a reusit, ideile lui Freud ramânând la valoarea lor
reala, marcând astfel celebritatea acestui mare psiholog din toate t impurile.
Apreciez opera acestui mare psihanalist ca fiind foarte valoroasa si o consider o poarta
deschisa spre cunoasterea personalitatii umane, a vietii în general.
Intre anii 1905 – 1920, psihanaliza cunoaste o perioada de dezvoltare în care Freud pu blica
„Introducere în narcisism” si „Complexul Oeudip”, iar în jurul lui se va constitui o echipa de
tineri cu noi idei în domeniul psihanalizei, psioterapiei si a psihiatriei, acestia fiind E. Beuer,
C.G.Jung, si E.Jones.
Pe toata perioada vietii sale, F reud, nu a încetat sa renunte la teoriile sale, ci le -a reluat si le -a
valorificat de fiecare data în functie de cercetarile efectuate, elaborând o serie de lucrari, iar în
1923 dupa nenumarate cercetari publica „ Sinele si eul” o continuare logica a lucra rii „
Dincolo de principiul placerii” (1920) si „ Psihologia de masa si analiza sinelui” (1921),
perioada în care Freud, desi batrân si bolnav: [anonimizat], a aparatului psihic si o noua organizare a personalitatii.

Acest eseu, „Sinele si Eul”, este foarte frumos structurat, compus dintr -o prefata si cinci
capitole, scris într -o maniera personala, directa si tipica, autorul e atât de convingator încât am
senzatia ca ma aflu la un seminar de -al lui Fr eud, care sta în fata mea si îmi explica tot ceea ce
el a descoperit, iar faptul ca lucrarea este scrisa la persoana întai, a doua si a treia la plural
accentuaza mai profund aceasta senzatie.
Autorul începe aceasta carte printr -o scurta prefata în care in troduce treptat cititorul într -o
noua lume a psihanalizei pe care el doreste sa o scoata în evidenta, intentionând de -altfel sa
analizeze anumite teorii a altor personalitati care nu au fost neaparat psihanalisti, dar idei ale
carora, Freud considera ca me rita analizate si cercetate.