TITLU L ARTICOLULUI (16pt, bold, capitals, center) [630429]

(16pt)
(16pt)
TITLU L ARTICOLULUI (16pt, bold, capitals, center)
(12pt)
(12pt)
Prenume Nume , Prenume Nume și Prenume Nume (14pt, center )
Program de studii, An, grupa (12pt, center )

Coord. Științific: Grad didactic, Prenume Nume (14pt, center )

(12pt)
(12pt)
REZUMAT (12pt, bold, capitals, left)
Rezumatul prezintă tema, obiectivul cercetării și rezultatele . (11pt, italics, justify).

CUVINTE CHEIE (12pt, bold, capitals, left ): Rezumatul este însoțit de 4 – 6 termeni cheie care
reflect ă specificitatea articolului (11pt, italics, justify).
(12pt)
(12pt)
1. INTRODUCERE (12pt, bold, capitals, left )
(12pt)
Introducerea prezintă motivația alegerii temei, obiectivul cercetării și demersul de cercetare.
(12pt)
Sursele bibliografice utilizate trebuie incluse î n lucrare, acolo unde s -au utilizat efectiv, sub forma
referirii la numele autorului sau autorilor și a anului lucrării .
(12pt)
(12pt)
2. TITLU (12pt, bold, capitals, left)
(12pt)
În cuprinsu l articolului se prezintă contextul cercetării, se realizează poz iționarea în literatura de
specialitate și se descriu contribuțiile studiului.
(12pt)
În cuprinsul lucrării se utilizează după necesități titluri și subtitluri.
2.1. Subtitlu (12pt, bold, left)
(12pt)
Pentru tehnoredactarea articolului folosiți acest forma t care are următoarele caracteristici:
 Format A4 (297×210)
 Font: Times New Roman, size 12, spațiere între linii: un rând. A nu se folosi logo -uri,
embleme , fonturi fanteziste .
 Redactarea se realizează într-o singură coloană, continuu, fără spații libere, cu excepția
rândurilor dintre titluri le de capitole și text , dintre paragrafe sau dintre text și figuri, tabele .
(12pt)
Titlurile de capitole trebuie sa a ibă continuitate în numerotare, iar numă rul rangurilor de subtitluri
nu trebuie să fie mai mare de 2 (de exemplu, 1.2.1. ), prezența și numărul lor fiind la alegerea
autorului.
(12pt)
Numărul paginii nu se va insera în lucrare.
(12pt)

Contabilitate și Informatică de Gestiune
Figurile, graficele, tabelele se aliniază la centr u, se numerot ează și se formatează în negru și a lb.
Figurile, graficele, tabelele au titluri scrise deasupra acestora.
(12pt)
CONCLUZII (12pt, bold, capitals, left)
Concluziile reiau în jumătate de pagină principalele idei ale lucrării.
(12pt)
(12pt)
BIBLIOGRAFIE (12pt, bold, capitals , left) (cuprinde doar sursele citate în te xt, prezentate în
ordine alfabetică a numelui autorilor)
(11pt)
[Carte] Kaplan, R.S. & Norton, D.P. (2001) The Strategy -Focused Organization: How Balanced Scorecard
Companies Thrive in the New Business Environment , Boston: Harvard Business School Press (11pt)
[Articol] Kaplan, R.S. & Norton, D.P. (2004) „How strategy maps frame an organization’s objectives” ,
Financial Executive , vol. 20, no . 2: 40 -45
[Website] Kellen, V. (2003) „Business performance measurement – at the crossroads of strategy, decision –
making, learning and information visualization”, disponibil on-line la www. kellen .net/bpm.htm

Exemplu de prezentare text și bibliografie

Creativitatea contabilă poate fi determinată de lacunele normelor contabile sau, uneori, profesioniștii
contabili sunt orientați spre anumite judecăți profesionale subiective chiar de prevederile normelor
contabi le. De exemplu, în Cadrul general de întocmire și prezentare a situațiilor financiare se prevede
că atunci când aplicarea unei norme nu corespunde imaginii fidele se poate face derogare de la acea
normă pentru reflectarea cât mai corectă a realității. La b aza acestei judecăți va sta raționamentul
profesional .

Totuși, nu poate fi făcută o delimitare netă între contabilitatea creativă și frauda contabilă.
„Dezvoltarea contabilității creative, în partea ei perversă, favorizată de lacunele normelor contabile,
face dificilă sau chiar imposibilă aprecierea situației reale a întreprinderii și produce o alterare
serioasă a adevărului contabil” (Ionașcu, 2003). Susținând acelea și idei, într -o lucrare de specialitate
(Naser, 1993), contabilitatea creativă este prezentată, pe de o parte, ca: procesul prin care, dată fiind
existența unor breșe în reguli, se manipulează cifrele contabile și, profitând de flexibilitate, se aleg
acele practici de măsurare și informare ce permit transformarea documentelor de sinteză din ceea ce
ele ar trebui să fie în ceea ce managerii doresc, iar pe de altă parte, ca: procesul prin care tranzacțiile
sunt structurate de asemenea manieră încât să permită „producerea” rezultatului contabil dorit.

2. TEHNICI ALE CONTABILITĂȚII CREATIVE

Cele mai frecvente practici de contabilitate creativă vizează influențarea nivelului rezultatelor și
modificarea ratei îndatorării . În literatura de specialitate, acestea s unt grupate în trei categorii: tehnici
care influențează contul de profit și pierdere; tehnici care influențează bilanțul și tehnici care
denaturează informațiile din notele la situațiile financiare .

2.1. Tehnici care influențează contul de profit și pier dere

Tehnicile contabilității creative care influențează contul de profit și pierdere, respectiv
rezultatul contabil vizează modificarea acestuia, în sensul creșterii, al reducerii sau al menținerii în
anumite limite. Majorarea rezultatului contabil poate fi urmărită de către manageri cu scopul de a
influența piața financiară, mai ales atunci când urmează o nouă emisiune de acțiuni, pentru a -și
majora remunerația care li se cuvine (aceasta fiind determinată de profit) sau pentru a fi în acord cu
previziuni le analiștilor financiari în ceea ce privește mărimea rezultatului estimat. Apoi, sunt

suficiente cazuri când managerii doresc să prezinte un rezultat contabil diminuat, și anume: atunci
când vor să -și diminueze baza impozabilă pentru a plăti un impozit ma i mic, în situația în care doresc
ei înșiși să cumpere acțiuni, urmăresc diminuarea prețului acestora, în cazul în care nu vor să atragă
atenția sindicatelor care doresc salarii mai mari sau a autorităților publice care pot cere anumite
sponsorizări. De as emenea, sunt și întreprinderi care recurg la o politică de „netezire” a rezultatului,
având în vedere că fluctuațiile acestuia sunt interpretate de investitori ca un factor de risc. Acestea
sunt exemple de situații care determină managerii firmelor să cosm etizeze mărimea rezultatului
contabil. În continuare vom face o prezentare concretă a unor tehnici de „aranjare” a rezultatului în
direcția dorită.

Structurarea politicilor de ajustare a rezultatului contabil poate fi făcută de maniera următoare
(Ionescu, 2003):
 politica cheltuielilor și veniturilor calculate (amortizări, ajustări și provizioane);
 majorarea sau diminuarea subiectivă a veniturilor și cheltuielilor;
 politica de supraevaluare sau subevaluare a unor costuri;
 capitalizarea cheltuielilor privind dobânzile;
 politica lease -back -ului;
 practicarea prețurilor de transfer „ajustate” între întreprinderile aceluiași grup.

BIBLIOGRAFIE

Caraiani, C., Dumitrana, M. & Dascălu, C. (2006) Controlul de gestiune în contextul globalizarii , București:
CECCAR
Dingley, J., Durkhelm, C. & Mayo, G.E. (1997) “Morality and Management”, Journal of Business Ethics , vol.
16, no . 11: 1 -18
Ionașcu, I. (2003) Dinamica doctrinelor contabilității contemporane. Studii privind paradigmele și practicile
contabilității , București : Ed. Economica