[titlu didactic și științific] ……… ABSOLVENTĂ, CURCAN MIRELA ECATERINA BUCUREȘTI 2016 Titlu orientativ: „Impactul internetului asupra tinerilor…. [306609]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI AFACERI

SPECIALIZAREA MARKETING

(titlul și subtitlul lucrării)

Disciplina: ………

ȘTIINȚIFIC

[titlu didactic și științific] ………

ABSOLVENTĂ,

CURCAN MIRELA ECATERINA

BUCUREȘTI

2016

Titlu orientativ: „Impactul internetului asupra tinerilor. Analiză statistică”

Cuprins orientativ

Inroducere

Capitolul I – Internetul – evoluție, rol, [anonimizat] – Studiul de caz

Prezentarea chestionarului

Analiza exploratorie a chestionarului

Analiza statistică a chestionarului

Analiza econometrică a chestionarului

Bibliografie

Anexa

Introducere

Lucrarea de fata isi propune sa analizeze impactul interentului asupra elevilor. Din ce in ce mai multi copii sufera de o anumita forma de dependenta; [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat]-si exprime sentimentele din spatele unui calculator.

[anonimizat], si chiar problemele de sanatate care ii pandesc din ce in ce mai des.Diferiți cercetători au căutat să înțeleagă motivele pentru care unii oameni devin dependenti de Internet. [anonimizat] (2000) [anonimizat], [anonimizat]: un sentiment de apartenență; [anonimizat]; imagini sexuale și dialog.

Cel mai nou cadru conceptual aplicat dependentei este dependenta de tehnologie. O multitudine de noi tehnologii au fost dezvoltate în ultimii 50-75 ani, [anonimizat].

[anonimizat]. [anonimizat], de asemenea la comportamente dezadaptative. S-a [anonimizat], cât și negative.

[anonimizat], [anonimizat], dependenta cu toate formele sale. In mod deosebin este prezentata dependenta de internet a elevilor.

Capitolul II realizeaza o prezentare a influentei internetului asupra elevilor. In aceste capitol este definit „copilul” pentru a avea o imagine clara a acestui termen. Tot in cest capitol se vorbeste despre educatia primita de acestia cu precadere la internet. Jocurile pe internet sunt o alta problema majora cu care se confrunta secolul XXI.

O [anonimizat]. Cele mai grave incidente sunt cele care au avut ca finalizare moartea sau sinuciderea unor jucatori online.

Capitolul 1 – Internetul – Evolutie, rol, importanta

Internetul si utilizarile sale.

Internetul este cea mai importantă rețea nouă din ultima parte a Secolului 20. Ca o [anonimizat].

Servicii

Inițial dezvoltat prin intermediul granturilor de către Departamentul Apărării din SUA (DOD) pentru a conecta computere disparate ale sale,divizia de cercetare și diferiți contractori ai săi; internetul a servit comunitatea academică de peste un deceniu înainte de a ajunge la publicul larg la mijlocul anilor 1990.

Comunicarea prin internet se bazează pe criterii comune și protocoale publice. In prezent, sute de milioane de calculatoare sunt conectate la internet.

Internetul exemplifică in cea mai mare măsură "efectele de rețea", adică faptul că valoarea unei conexiuni la o rețea crește odată cu mărimea rețelei. Internetul nu a fost primul sau ultimul dintre rețele electronice,dar este cu siguranta cea mai mare retea pe pământ, în ceea ce privește calculatoare conectate la acesta, conținutul stocat în ele, și biți de trafic consumati in fiecare zi.

Dar puterea internetului în ceea ce privește mărimea și simplitatea protocoalelor sale de bază forțeaza rețelele pre-existente, cum ar fi AOL, Prodigy, AT & TMail, și MCIMail să fie conforme cu standardele deschise ale sale și devin o parte din el.

Apelurile telefonice prin Internet, denumit în mod obișnuit "Voice Over Protocol Internet "sau VOIP, fezabil tehnic, pentru un număr de ani, au devenit o forță semnificativă în domeniul telecomunicațiilor și pot constitui, pe termen lung, o "aplicație ucigaș" .

Importanta economico-sociala

Internetul- Viitoarea Adunare este o inițiativă europeană care a fost recent stabilit cu scopul de a modela internetul viitorului. Această inițiativă, care este susținută de o serie de proiecte de cercetare din Europa în cadrul celui de al șaptelea program-cadru al UE, urmează activități similare în SUA, Japonia, și Coreea. De-a lungul ultimelor decenii, Internetul a crescut si a evoluat la dimensiuni fără precedent. Cu toate acestea, arhitectura sa este încă bazată pe principiile de proiectare originale pentru o rețea academică într-un mediu "prietenos".

De atunci, Internetul si-a schimbat enorm dimensiunea și în modul în care este utilizat. În plus față de utilizarea academică, Internetul este acum folosit ca platformă de afaceri și a devenit o parte centrală a viatii sociale. Tipurile de aplicații care rulează "peste" expoziția de Internet mai mult și o varietate mai mare și a pus noi cerințe pentru furnizorii de rețele pentru modul în care să ruleze și să gestioneze rețelele lor.

In prezent inovațiile tehnologice pot fi implementate cu succes numai dacă aspectele lor non-tehnice și a potențialului de afaceri sunt luate în considerare. Tehnologia, poate avea success pe piata numai în cazul în care îndeplinește, într-un mod durabil, nevoile utilizatorilor viitori, actuali sau potențiali.

Prin urmare, scopul acestei lucrări este de a studia problemele socio-economice și perspectivele legate de internetul viitorului. Contextul socio-economic general este unul important, deoarece în mod semnificativ poate stimula sau împiedica succesul unei inovații – probleme includ "gradul de mobilitate", în stilul de viață, echilibru al "vieții private vs. partajarea", nevoia de securitate, importanța atribuită la sănătate, precum și distribuția bogăției.

Impactul noilor tehnologii asupra diferitelor segmente ale societății, cum ar fi tinerii sau persoanele în vârstă trebuie să fie evaluate cu scopul de a maximiza beneficiile pentru utilizatori

Activitatea economică se referă la crearea de rețele, în sensul de comunicații și telecomunicații bazate pe Internet, bazate pe servicii de rețea și de telecomunicații de nivel inferior precum servicii bazate pe aplicatii, in timp ce utilizatorii includ în principal clienții privati a unor astfel de servicii și furnizorii care oferă astfel de servicii. Aspecte importante socio-economice includ piețele de furnizori de servicii Internet (ISP) și de telecomunicații. Furnizorii de internet permit acorduri și / sau contracte de tranzit, precum și comportamente de utilizare a clienților și selecții de conținut. Un studiu al tuturor acestor aspect trebuie să abordeze tehnologiile emergente și perturbatoare, care au efect asupra utilizatorului / clientului relației furnizor, și investigatiile trebuie să includă reglementările privind pieța și securitatea serviciilor electronice, precum și mediul fizic al serviciilor electronice în ceea ce privește disponibilitatea la nivel mondial- vs. orașe – și fiabilitate pentru servicii comerciale.

Această abordare va permite să se determine (dacă este posibil) creșterea economică, furnizorii, maximizarea veniturilor, precum și beneficii ale clienților.

În mod tradițional, domeniul telecomunicațiilor este strict reglementată, în opoziție la Internet. Când Internetul și telecomunicații fuzionează către rețelele din viitor, este necesar un set minim de constrângeri de reglementare trebuie să fie definit (de exemplu, probleme cum ar fi viața privată, fiabilitate, sau neutralitate). Prin urmare, scopul cu privire la politica și guvernanța rețelei în sine este deosebit de proeminenta astăzi cu ceea ce privește alocarea adresei și a neutralității rețelei. Pentru a crea baza pentru noi oportunități socio-economice, soluții eficiente cu privire la aspectele critice, cum ar fi securitatea,mobilitate si utilizarea economica a energiei sunt cerute.

Aceste criterii cer inovații pe stratul de rețea, cu accent pe teme cum ar fi virtualizarea rețelei, capacitatea încorporată de management al rețelei, căi de comunicație bogat funcțional, și rețele de informații. Există mai multe tendințe care pot fi observate în ultimii 30 de ani de la utilizarea internetului.

Argumente pro si contra pentru interenet

Argumente PRO interet:

Internetul reprezinta o sursa de socializare. In mare parte tinerii ce se apropie de varsta adolescentei sunt timizi in relatie cu ceilalti. Virtualitatea le poate dezvolta comunicarea si increderea in sine. Un risc destul de mare insa, este acela ca aceasta incredere sa ramana doar virtuala.

Gratuitatea jocurilor pe internet. Adolescentii sunt inconjurati constant de jocuri video, acest lucru starnindu-le parintilor incomoditati financiare, mai ales celor cu venituri reduse. Internetul oferind o gama variata de jocuri gratuite face ca adolescentii sa nu se simta discriminate fata de cei care isi cumpara jocurile video direct din magazinele de specialitate.

Informatiile. Dictionarele online, carti, muzica, filme, etc. Tinerii pot avea astfel acces gratuit la o multime de informatii intr-un timp extrem de scurt. Insa tinerii trebuie sa fie selectivi sis a culeaga doar informatiile necesare si corecte.

Controlul adolescentului. Parintii au inclinarea fireasca de a-si proteja copilul de riscurile externe: accidente de masina, caini, jafuri, violuri, etc. Din aceasta cauza, internetul este privit ca fiind o buna modalitate de control; astfel un tanar pasionat de internet nu va vrea sa iasa in madiul extern, dorind sa ramana in viata virtuala, acolo unde pericolele de a se rani sau a fi ranat fizic scad considerabil.

Familiarizarea cu internetul. Tinerii ce isi incep devreme activitatea in mediul virtual sunt cei care au mai multe sanse in a devei informaticieni de succes.

Comerț electronic. Ofera posibilitatea de a cumpăra produsele si serviciile dorite, uneori fiind chiar la cel mai mic preț de pe piață, transportul fiind foarte rapid ( de la 2 ore la 48). Mediul online ofera si posibilitatea de a vinde chiar tu diferite obiecte pe site-uri special si gratuite.

Stiri. Strile si vremea se pot afla mult mai rapid cu ajutorul Internetului. Unele emisiuni de Tv, fiind difuzate chiar online LIVE.

Argumente CONTRA internet:

Nu prezinta siguranta. Sunt o multime de reclame agresive ce pot redirectiona vizitatorii catre pagini interzise minorilor. Exista insa o serie de softuri pentru a restrictiona accesul la anumite pagini web. Parintii pot chiar monitoriza activitatea online a propriilor copii sau a acorta acestora un timp limitat pentru accesul la internet.

Internetul poate limita imaginatia. Aceasta este o problema generala utilizatorilor de internet, acesta fanandu-ne sa devenim lenesi, lasand internetul sa munceasca” pentru noi. Imaginatia omului luand nastere citind, ascultand, comunicand, in niciun caz nu o vom castiga dup ace internetul ne-a pus pe tava reultatele cautarii noastre. Mai mult decat atat, informatiile din mediul virtual nu sunt intotdeauna corecte.

Comoditatea. Adolescentii, elevii si chiar studentii nu mai sunt stimulati sa creeze, considerand ca cel mai usor si rapid este sa preia informatiile deja publicate in mediul virtual decat sa inspecteze maualele scolare sau vizitand biblioteca.

Dependenta. Tinerii vor uita de socializarea face-to-face, dorind sa discute cu prietenii pe Facebook sis a se joace online. Calculatorul nu va inlocui niciodata jocurile in aer liber, miscarea, si adevarata socilaizare.

Probleme de comunicare. Viata in mediul virtual este mult simplificata fata de cea reala si, in consecinta, adolescentii ar putea sa se izoleze atat fata de familie cat si de prieteni si colegi, uitand sa comunice si mai rau de atat, sa se adapteze la situatii din viata cotidiana.

Identitatea falsa. Identitatea virtuala din mediul online, de pe internet, nu coincide cu identitatea reala.

1.2. Rolul internetului

Viata omului a suferit mari schimbari o data cu aparitia internetului. Comunicarea cu persoanele aflate la mii de kilometrii distanta este realizata cu ajutorului lui. Internetul vine insotit de camera Web si de anumite programe ce ne ajuta sa comunicam mai rapid si sa ne vedem sau chair sa auzim persoana din fata celuilalt monitor. Aceste programe ne ajuta sa ne simtim mai aproape de cei dragi.

Internetul a adus si o serie de lucruri negative in viata noastra. Un bun exemplu ar fi adolecentii care au devenit incetul cu incetul inchisi intr-o viata virtuala.

O data cu trecerea timpului, tinerii au rupt legatura cu societatea si viata reala. Multi dintre ei au renuntat sa mai tina legatura cu prietenii apropiati in alt mod decat cel online. Acest lucru nu este unul pozitiv deoarece incepem sa devenim mult mai izolati, lenesi si pot aparea chiar si problem grave de sanatate ( dureri de spate, cap sau chiar problem cu vederea).

1.3. Dependenta.

Natura utilizatorilor de Internet.

Diferiți cercetători au căutat să înțeleagă motivele pentru care unii oameni devin dependenti de Internet. De exemplu, Suler (2000) sugerează că utilizatorii dependenti de Internet au nevoie sa-si satisfaca nevoile personale pe Internet, acesta oferindu-le: un sentiment de apartenență; realizarea de auto-actualizare; imagini sexuale și dialog.

În mod similar, Chou, Chou și Tyan (1999) a constatat că utilizatorii dependenti experimentat satisfacție mai personal în evadarea prin comunicare online. Alte studii au documentat faptul că utilizatorii dependeti raportează că internetul este un bulevard relaxant, foarte interesant și plăcut pentru schimbul social (Morahan-Martin & Schumacher, 2000). Astfel, utilizatorii dependenti au exprimat mai multă satisfacție și plăcere în interacțiunea pe Internet decât utilizatorii "normali" pe Internet.

1.3.1. Utilizarea internetului – Internet folosit la nivel mondial

In ultimii ani, numărul de utilizatori de Internet a crescut la nivel mondial. În 2011, 30,2% din lume "populatia erau utilizatori de Internet (2,095 milioane). Dintre acestia, 44% au fost în Asia, 22,7% au fost în Europa, iar 13% au fost în America de Nord, așa cum se arată în Figura 2.1 (World Stats Internet, 2011b).

Prin comparație, de la 2000-2011, creșterea populației în Thailanda a scăzut de la 0,9% în 2000 la 0,6% în 2010 (Banca Mondială-lume Indicatori de dezvoltare, 2011).

Creșterea utilizării pe Internet la nivel mondial a crescut dramatic de la 2000-2011 așa cum se arată în figura 2.2. Creșterea utilizării Internetului în Asia (706.9%) a fost mai mare decât cea din Europa și America de Nord (353,1% și 151,7%, respectiv). In plus, utilizarea Internetului în Thailanda, a crescut semnificativ de la 2000-2011, ajungând la 18,3 milioane de utilizatori (Internet World Stats, 2011)

1.3.2. Definițiile dependenței și relevanța acestora.

Conceptul general al dependentei de internet a fost descrisă ca utilizarea excesivă a internetului. Dependenta de internet se bazează pe ideea că orice evoluție nouă în tehnologie are efecte negative potențiale asupra utilizatorilor săi. Literatura de specialitate privind evaluarea impactului a avut tendința de a se concentra asupra a trei abordari pentru intelegerea comportamente specifice legate de utilizarea excesivă a internetului:

dependența de substanțe,

dependenta patologica de jocuri de noroc

dependenta de tehnologie.

Literatura de specialitate priveste cele trei cadre conceptuale principale utilizate pentru a studia: dependența de substanțe; dependenta patologică de jocuri de noroc și dependențe de tehnologie, inclusiv definiții, terminologie, criterii de diagnostic, precum și factorii care influențează dependenta, un impact negativ; si tratament.

Drogurile și alte substanțe sunt folosite de mii de ani. Pe la mijlocul anilor 1800, abuzul și dependența de droguri au inceput sa creasca. In 1952, Organizatia Nationala a Sanatatii a definit alcoolismul, iar la sfarsitul anilor 1970,termenul de “alcoolism” a fost înlocuit treptat cu noțiunea de dependență de substanță.

Termenii de abuz și dependență au fost definite și redefinite de-a lungul anilor. În mod tradițional, dependența a fost definită ca dependența fizică și psihică de substanțe psihoactive (de exemplu alcool, tutun, heroină și alte droguri), care traversează bariera hemato-encefalică și, odată ingerate, modifica temporar mediul chimic al creierului.

Unii profesioniști din psihologie definesc acum dependenta ca, inclusiv dependența psihologică anormală pe o varietate de lucruri, cum ar fi jocurile de noroc, produse alimentare, sex, pornografie, calculatoare, internet, locul de muncă, uitatul la televizor sau anumite tipuri de clipuri video non-pornografice, obsesia spirituală, cumparaturile,etc.

În secțiunea următoare, sunt discutate cele trei dependență de cadre conceptuale cele mai legate de dependenta: dependența de substanțe,dependent patologica de jocuri de noroc, precum și dependența de tehnologie.

1.3.3. Dependenta de substante

Dependenta de substanțe a fost definită ca o boală neurologică cu factori genetici, psihologici si de mediu care cauzează una sau mai multe dintre următoarele variante:

de control depreciat comportament,

utilizarea compulsiva,

utilizarea a continuat în ciuda efectelor nocive și pofta

Asociația Americană de Psihiatrie (APA) a extins această definiție pentru a include șapte caracteristici ale dependenței substanței: toleranță; retragere; creșterea cantității și perioada de utilizare; eforturi nereușite de a controla utilizarea; perioade de timp îndelungate petrecute in activități pentru a obține medicamente; încetarea socială importantă, ocupație sau alte activități recreative; și continuarea substanței în ciuda problemelor de sănătate folosesc fizice și mentale.

Specificitatea adăugată permite o înțelegere mai sofisticată a comportamentelor descrise acum ca dependența de substanță dar nu acoperă numai dependența de droguri, si, de asemenea, dependenta de alcool.

Definirea Asociatiei Americane de Psihiatrie, reprezinta acum criteriile de diagnostic cele mai larg acceptate si utilizate in cercetare de ingrijire clinice. De exemplu, o versiune mai recentă a clasificării statistice internaționale a bolilor și a problemelor legate de sanatate, a descris dependenta de droguri ca o dorință puternică de a lua droguri, dificultăți în controlul utilizării sale, care persistă în timpul utilizării sale în ciuda dăunătoarelor consecințe, consumul de droguri devine o prioritate, toleranță și retragere fizică, toate acestea fiind oglinda definitiilor și criteriile Asociatiei Americane de Psihiatrie. Mai exact, Manualul de Diagnostic si Statistic al Problemelor Mentale,definește dependența de substanțe ca:

“Un model maladaptativ consumului de substanțe, ceea ce duce la depreciere semnificativă clinica sau stres, așa cum se manifestă prin trei (sau mai multe) din următoarele simptome, care apar în orice moment, în aceeași perioadă de 12 luni:

(1) Toleranță, astfel cum sunt definite de oricare dintre următoarele:

(a) necesitatea existenței unor cantități semnificativ crescute ale substanței pentru a obține intoxicație sau efectul dorit

(b) un efect semnificativ diminuat cu utilizarea continuă a aceleiași cantități de substanță

(2) De retragere, așa cum se manifestă prin oricare dintre următoarele:

( a) sindromul de retragere caracteristic pentru substanța (se referă la criteriile a și b a stabilește criterii de retragere din substanțele specifice)

(b) aceeași (sau o substanță este strâns legată) pentru a ameliora sau evita simptomele de sevraj

(3) Substanța este luată adesea în cantități mai mari sau pe o perioadă mai lungă decât s-a intenționat

(4) Există o dorință persistentă sau eforturi nereușite de a reduce sau de a controla consumul de substanțe

(5) O mare parte din timp este petrecut în activități necesare pentru a se obține substanța (de exemplu, vizitarea mai multor medici sau de conducere pe distanțe lungi), utilizați substanța (de exemplu, lanțul de-fumat), sau de a recupera de la efectele sale

(6) Activități sociale, profesionale sau de agrement importante sunt date sau reduse din cauza consumului de substanțe

(7) Utilizarea substanței este continuată în ciuda cunoștințelor de a avea un persistente sau fizice recurente sau o problemă psihologică, care este posibil să fi fost cauzate sau agravate de substanță.”

1.3.4. Dependenta patologica de jocuri de noroc

O a doua paradigmă folosită frecvent în literatura de specialitate pentru a înțelege dependenta patologică de jocuri de noroc. Patologia jocurilor de noroc este ca un subset al tulburarilor obisnuite si de impuls, afirmând că această tulburare este formata din episoade frecvente, repetate de jocuri de noroc care domină persoana provocând deprecierea valorilor familiale si material, profesionale sociale și a angajamentelor.

Din punct de vedere al sănătății mintale, patologia jocurilor de noroc este diagnosticată dacă indivizii îndeplinesc cel puțin cinci (sau mai multe) dintre următoarele criterii:

A. Comportamentul de jocuri de noroc inadaptabil persistente și recurente astfel cum este indicat de cinci (sau mai multe) din următoarele caracteristici:

(1) este preocupată de jocurile de noroc (de exemplu, preocupat de retrăind experiențe de jocuri de noroc din trecut, sau de planificare dezavantajarea asocierii următoare, sau de gândire de moduri de a obține bani cu care să joace jocuri de noroc),

(2) trebuie să joace cu cantități tot mai mari de bani, în scopul de a atinge castigurile dorite,

(3) a repetat eforturi nereușite de a controla, reduce sau opri jocurile de noroc,

(4) este neliniștit sau iritabil când încearcă să reduca sau sa opreasca jocurile de noroc,

(5) jocurile de noroc sunt o modalitate de a scăpa de probleme sau de a scuti o stare de spirit disforică (de exemplu, sentimente de neputință, vinovăție, anxietate, depresie),

(6) după ce a pierdut la jocurile de noroc bani, se întoarce intr-o altă zi pentru sau chiar de mai mule ori pentru a minimalize pierderile,

(7) se ascunde de membrii familiei, terapeut, sau alte persoane pentru a nu afla gradul de implicare cu jocurile de noroc,

(8) a comis acte ilegale, cum ar fi fals, înșelăciune, furt sau deturnare de fonduri pentru a finanța jocurile de noroc,

(9) a pus în pericol sau pierdut o relație semnificativă, de locuri de muncă, sau o oportunitate educațională sau de carieră din cauza jocurilor de noroc,

(10) se bazează pe alții pentru a oferi bani pentru a ameliora o situație financiară disperată cauzată de jocurile de noroc.

B. Comportamentul jocurilor de noroc nu este mai bine reprezentat de un episod maniacal.

1.3.5. Dependenta de tehnologie

Cel mai nou cadru conceptual aplicat dependentei este dependenta de tehnologie. O multitudine de noi tehnologii au fost dezvoltate în ultimii 50-75 ani, care au modificat modul în care oamenii călătoresc, trăiesc și interacționează.

Aceste noi tehnologii le-au crescut oamenilor capacitățile și abilitățile. Cu toate acestea, ele pot duce, de asemenea la comportamente dezadaptative. S-a afirmat că toate formele de tehnologie sunt obligate să aibă un impact asupra utilizatorilor lor, în ambele sensuri pozitive, cât și negative.

Cercetarea cu privire la dependenta de internet din această perspectivă este o mișcare spre încercarea de a înțelege și de a evalua aceste impacturi (Stern, 1999).De exemplu, Schimmenti și Vincenzo (2010) susțin că dependența de tehnologie prezintă unele aspecte psihodinamice similare cu cele ale altor forme de vicii, cum ar fi obsesie, impulsivitate și compulsivitate.

Un exemplu de dependenta de tehnologie este dependenta de televiziune (dependenta TV). Dependenta TV a fost introdusa pentru prima dată în secolul 20, iar mai târziu a câștigat acceptare pe scară largă în rândul părinților, educatori și jurnaliștilor, datorită impactului său asupra utilizatorilor săi.

Smith (1986) a dezvoltat o scara dependenta de televizor care cuprinde șapte criterii. O persoana este diagnosticata drept dependent de televizor în cazul în care o persoană îndeplinește cel puțin 5 din 7 criterii (5/7 = 71%):

toleranță;

retragere;

utilizarea neintenționata;

eșecul de a reduce utilizarea acestuia;

timp petrecut excesiv în fața televizorului;

alegerea TV in locul altor activități;

continuarea utilizarii, indiferent de probleme.

Cu toate că dependența de televiziune nu este recunoscută ca o tulburare mintală, Kubey (1996) a argumentat că, comportamentele de dependenta de televiziune sunt similare cu jocurile de noroc.

1.4. Dependenta de internet

Primul studiu al dependentei a fost realizat de Young (1996), care au raportat că 79.88% din 496 utilizatori de Internet au fost clasificati ca fiind dependenti de Internet, utilizând pentru diagnosticare chestionare prin e-mail și sondaj de telefon.

În timp ce mai multe abordări pentru diferite dependențe umple literatura de specialitate, în esență, aceleași idei despre dependență și multe dintre aceleași comportamente sunt descrise dacă aceasta este dependența de substanțe, jocuri de noroc patologic, sau dependenta de tehnologie, (Horvath, 2004. McIlwraith, și colab, 1991)

Dependenta de internet a fost, în general, definita ca o incapacitatea de a controla utilizarea internetului, provocând probleme psihologice, sociale, familiale, școală și insuficiență de muncă. Până în prezent, nu există criterii standard de diagnostic pentru dependent de internet convenite în literatura de specialitate. Cu toate acestea, cei mai mulți cercetători recunosc existența dependentei. După cum a menționat Griffiths, "Utilizarea excesivă a internetului nu poate fi problematică, în cele mai multe cazuri, dar studiile, sugerează că, pentru unele persoane, utilizarea excesivă a internetului este o dependență reală și de îngrijorare reală".

Cercetătorii au încercat, de asemenea, să dezvolte un instrument precis de evaluare, în scopul de a diagnostica dependent de internet. De exemplu, un instrument de evaluare bine cunoscut in a clasifica dependent de internet a fost introdus de Young (1996), sub forma unui chestionar diagnostic opt itemi (DQ). DQ utilizeaza un set de intrebari cu raspunsuri da / nu cu privire la preocuparea cu internetul, cantitatea de timp petrecut pe internet, precum și efectele negative ale utilizării Internetului.

Acest instrument pentru măsurarea dependentei de internet a fost dezvoltat în diferite formate, de exemplu, drept criterii sau scale; cu un număr de elemente diferite; diferite seturi de răspuns la întrebări; și cu diferite puncte de a distinge un comportament de dependență de comportament normal, care au prezentat provocări pentru o evaluare coerentă a dependentei de interent în toate studiile și între populații.

Capitolul II – Influența internetului asupra tinerilor

2.1 Copii si internetul

Internetul este o parte tot mai mare a culturii de astăzi, în special pentru copii și tineri, pentru care temele, jocuri de noroc on-line, și crearea de rețele sociale sunt printre cele mai populare activități. Cu toate acestea, lipsa de comun acord cu privire la abordarea corectă a educatiei și protejarea copiilor adaugă alte provocări la experiență și exprimare on-line a unui copil.

În plus, diferențele culturale și geografice în normele legale și sociale reflectă faptul că nu există nici o vedere universal acceptată a ceea ce definește o persoană ca fiind copil, sau a ceea ce este adecvat pentru copii, ceea ce face "conținut inadecvat și comportament" greu de definit.

Ceea ce este considerat un "copil"?

Una dintre problemele cele mai dificile este de a determina ceea ce este un copil și abordările variază semnificativ în funcție de definițiile sociale și disciplinare.

Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului (CDC) prevede la articolul 1: " In sensul prezentei conventii, prin copil se intelege orice fiinta umana sub varsta de 18 ani, exceptand cazurile in care legea aplicabila copilului stabileste limita majoratului sub aceasta varsta ".

Fără a aduce atingere scopurilor benigne ale acestei definiții, stabilirea limitei de vârstă la 18 de ani ar putea fi discutabil din mai multe perspective. Firește, există și alte definiții ale unui copil, cu toate acestea fiecare dintre ele definește termenul dintr-o perspectivă științifică diferită.

Psihologia, de exemplu, adoptă anumite criterii referitoare la maturitate psihologică și de dezvoltare, în timp ce biologia arată preferința pentru dezvoltarea fizică. Dintr-un punct de de vedere non-științific, moraliști susțin noțiunile de conștiință și libertatea consimțământului în a stabili ce este un copil.

Utilizarea de către copii a internetului

Se pare că a ajunge la un acord asupra a ceea ce definește o persoană ca un copil este unul dintre cele mai mari obstacole în calea realizării protecției eficiente a copilului.

Dar, cu toate acestea vom defini termenul, noi știm cu siguranță că copiii și tinerii folosesc în mod curent internetul, deoarece a devenit o parte esențială a vieții moderne. Capacitatea copiilor de a accesa internetul a crescut rapid, iar cei mai mulți oameni tineri au acces frecvent la Internet. Copiii se implică într-o gamă largă de activități pe Internet, și multe se suprapun.

Un studiu in 25 de țări realizat de European Kids Online și finanțat prin Programul pentru un internet mai sigur al Comisiei Uniunii Europene sugerează că activitățile de top pentru copii și tineret care utilizează internetul sunt: ​​

temele (92%),

jocuri (83%),

vizionarea de clipuri video (75 %) și

rețele sociale (71%).

59% dintre copiii europeni care folosesc Internetul au propriul lor profil de rețea socială.

Un rol important în facilitarea siguranței copiilor pe Internet este de a le ajuta să înțeleagă conceptele de risc și siguranță online, ceea ce va permite copiilor să ia decizii în cunoștință de cauză independente.

Educația în domeniul siguranței pe internet este critică în protejarea tinerilor împotriva amenințărilor online; atât amenințările externe, cum ar fi conținut "inadecvat" și activități (de exemplu, jocurile de noroc) sau contactul cu oamenii "greșiti" (de exemplu, agresiune, urmărire), escrocherii și amenințările interne, cum ar fi dezvăluirea de prea multe informații personale.

Lucrând împreună cu copiii și ascultand nevoile lor, putem modela un mediu pentru copii, permițându-le să profite la maximum de oportunitățile pe care le oferă Internetul, în timp ce se comportă în mod sigur și responsabil.

În același timp, un astfel de mediu poate ajuta pe acei copii care vor să profite de internet pentru a comite "acte rele" pentru a înțelege impactul real al acțiunilor lor asupra unor subiecte mai vulnerabile.

În cele din urmă, este important să se țină cont de faptul că Internetul nu este un instrument "rău". Această idee este în concordanță cu școala bazată pe capacitatea de adaptare a gândirii, care ilustrează modul în care "menținerea capacității de adaptare – abilitatea de a se adapta la noile condiții în îndeplinirea scopului dată de bază – [este] o abilitate esențială într-o epocă de perturbare imprevizibila " .

Pe baza acestei teorii, atunci când vine vorba de siguranța copiilor online, legiferarea și de reglementare s-ar putea, la final, să fie contraproductiva. Este imposibil (și potențial inutil) să caute să interzică orice activitate unică, care expune copii la un potential pericol pe internet; o abordare mult mai sănătoasă, rezistentă bazată pe educația și responsabilizarea ca instrumente care vor permite părinților, educatorilor sau a statului de a aborda astfel de probleme legate de siguranța copiilor pe internet.

2.2 Internetul si educatia

In 1996 a existat o campanie nationala agresiva pentru a aduce computere și Internet în școli . Legea telecomunicațiilor a trecut în acel an, si asa a fost creat programul E-Rate, care a oferit reduceri de 20% până la 90% la școli (în funcție de numărul de copiii săraci într-un cartier) pentru acces la Internet pentru școală sau bibliotecă. Cele mai recente cercetari federale constata ca mai mult de 98% din școlile publice americane au un fel de acces la Internet pentru studenți. 77% din unele clase de instruire au conexiuni la Internet, dar numărul scade la 60 la suta pentru școlile cu cele mai mari concentrații de sărăcie.

Desigur, accesul nu reflectă utilizarea reală. Intr-un studiu de 754 adolescenti în noiembrie- decembrie anul trecut, s-a constatat că 73% dintre tineri varsta 12-17 utilizeaza Internet. Aceasta este o cifră mare, dar este important să se compare cu faptul că există acces la Internet pentru aproape toți adolescenții în școlile lor.

Un număr semnificativ de adolescenți ar trebui să poată merge on-line la școală, dar nu există sau nu pot face acest lucru. Aproximativ două treimi (64%) dintre adolescenți intervievați spun că au plecat on-line la un moment sau altul de la școală.

2.2.1. Internetul ca instrument de predare

Cei mai mulți adolescenți spun ca una dintre caracteristicile cele mai bune ale Internetul este ca acesta are capacitatea de a-i ajuta cu temele si să învețe lucruri noi. Acest rol potențial ca instrument educațional este adesea principalul motiv pentru ca familial sa obțina acces la Internet.

Trei sferturi din adolescentii on-line (78%) spun că Internetul îi ajută să facă temele. 47% spun că îi ajută foarte mult.

Părinții sunt de acord cu copiii lor online, pentru ca ei cred ca Internetul ii ajută cu învățarea. În totalitate 93% cred că Internetul îi ajută pe copii să învețe lucruri noi. 87% dintre acesti parinti spun ca Internetul îi ajută pe copiii cu temele lor. Și 95% dintre acești părinți spun că este important pentru copii să învețe despre Internet, pentru a fi un succes mai târziu în viață; 55% spun că este esențial. Cadrele didactice sunt de acord: 96% dintre profesori intervievați de SBC spun că cunoașterea și utilizarea Internetului este un aspect esențial al comunicării de astăzi.

2.2.2. Ajutoare de studiu on-line

Internetul a revoluționat, de asemenea, mai multe bucăți scurte de timp onorat pentru completarea misiunii. Pentru o taxă, cititorii interesați pot descărca ajutoare de studiu de marcă de pe Internet, sau căutați pagini web gratuite cu conținut de care au nevoie. O treime (34%) din totalul de adolescenti online au descarcat ajutoare de studiu on-line. Varstele cuprinse intre 15 -17 ani sunt mai susceptibile de a avea ajutoare de studiu descărcate de pe Internet decât adolescenții mai tineri (39%, față de 27%).

Fetele mai in mari care sunt on-line în fiecare zi sunt printre cele mai grele utilizatoare, cu 41% din fiecare grup spunând că ele au descărcat Note Cliff, Monarch Note sau alte ghiduri de studiu de pe Internet.

2.2.3.Schimb de mesaje instantanee ca un ajutor la teme

Pentru ajutor la temele suparatoare, adolescenții apeleaza la prieteni,colegii de clasă și profesori prin intermediul mesajelor instant sau e-mail. 41% din adolescenti on-line spun că folosesc aceste instrumente de comunicare pentru a contacta profesori sau colegi despre scoala. "Noi vorbim despre școală [on-line] uneori", a remarcat o fată de 17 ani, într-un grup de discuții on-line februarie realizat pentru Proiectul Pew Internet prin Greenfield Online.

“Dacă avem nevoie de ajutor la teme, pentru a putea obține rezultate bune, lucram 3 sau 4 persoane la o problemă foarte grea. "

Aproape jumatate din fetele online (47%), folosesc e-mailul sau mesageria instant cu colegii sau profesori cu privire la temele, așa cum fac 36% din băieții on-line.

2.2.4. Trisorii pe internet

Ușurința de a aduna informații de pe Internet are o latură mai întunecată. Simplitatea de a afla lucruri pe Web, de asemenea, face ușor pentru ca elevii să trișeze. Tăierea și lipirea ( Copy- Paste) de text dintr-un site web pe o hârtie este simpla si fără efort.

La fel copierea en gros sau cumpărarea eseurilor finite sau rapoarte. Aproximativ o cincime din rândul tinerilor on-line (18%) spun că știu de cineva care a folosit Internetul pentru a înșela pe o hârtie sau un test. În timp ce 9% dintre cei care au fost on-line pentru un an sau mai puțin cunosc pe cineva care a înșelat, 19% dintre cei care au fost on-line pentru 2 până la 3 ani și 28% dintre cei care au fost on-line pentru mai mult de trei ani, cunosc oameni care au s-au folosit Net pentru a înșela.

2.3 Internetul si jocurile

Reprezentanții Asociației Americane de Psihiatrie susțin că aproximativ 90 la sută dintre adolescenți joacă jocuri video, iar 15 la sută dintre aceștia, adică mai mult de 5 milioane de copii, ar putea fi dependenți.

Specialiștii americani susțin că aceste comportamente dependente sunt mai des întâlnite în cazul copiilor care încep să joace jocuri video la vârste foarte fragede. Cele care creează cel mai adesea dependența sunt cele online, cu mai mulți jucători, susțin specialiștii.

Zece la sută dintre cei ce se joacă pe calculator sunt dependenți de acestea, afirmă Keith Bakker, fondatorul singurei clinici din Europa (la data de 8 noiembrie 2008) pentru tratarea dependenței de jocuri, aflată la Amsterdam, Olanda, citat de BBC. Clienții clinicii sunt în majoritate copii și prezintă simptome similare cu cele ale dependenței de droguri. O analiză detaliată a cazurilor arată că 90% dintre pacienți nu au avut nevoie de consiliere specifică, ei putându-și rezolva problemele cu ajutorul părinților și pedagogilor, adaugă Bakker.

4 din 10 gameri admit că se joacă în fiecare noapte din săptămână.

Unul din zece bărbați admite că a refuzat să meară la o întâlnire pentru a continua să se joace. În rândul bărbaților de până la 25 de ani, procentul este de 20%.

Un studiu realizat de revista Pediatrics din Marea Britanie arată că între 9-12% din băieți pot fi considerați dependenți, iar la fetițe între 3-5%.

Este considerat comportament obsesiv acela în care copilul petrece mai mult de 31 de ore pe săptămână jucându-se. Copiii din această categorie sunt mai înclinați să dezvolte probleme mentale și să nu dea randament la școală.

2.3.1.Profilul jucatorului

Un studiu arată că tinerii care sunt mai predispuși să devină dependenți de jocurile pe calculator sunt cei care petrec o mulțime de ore în fața PC-ului, au probleme în a socializa cu alți copii și sunt mai impulsivi decât alții de vârsta lor. Ajunși dependenți de jocuri, copiii sunt predispuși la depresie, anxietate sau au alte fobii sociale. De asemenea, tinerii care trăiesc doar pentru a se juca pe calculator au și performanțe școlare mult mai slabe.

De multe ori, dependentul se ascunde de ochii familiei pentru că există o presiune verbală sau emoțională care îi dă disconfort. Preferă să fie la adăpost de critici și atunci merge la sala de jocuri”, spune psihoterapeutul Ciumăgeanu.

Deseori pacientul vine la medic când se confruntă cu presiunea familiei sau cu amenințări cu divorțul, de pildă, dar când se împacă, are loc o recădere, spune psihoterapeutul Ciumăgeanu. Ca și în cazul dependenților de alcool, atunci când întâlnim o adicție (dependență) de internet, întâi vin să se plângă membrii familiei, care ne cer sfaturi.

2.3.2. Decese

China

În 2007, Xu Yan, un profesor de 26 de ani, a murit în Jinzhou după ce a jucat jocuri online timp de peste 2 săptămâni într-o vacanță.

Tot în 2007 un bărbat de 30 de ani a murit după ce s-a jucat pe calculator fără întrerupere timp de 3 zile. Sâmbătă după-amiază a leșinat, a fost dus la spital dar medicii nu au avut cum să-l salveze. La aflarea veștii 100 de internauți au plecat speriați din acel internet-cafe.

Xia Yi, un copil de 13 ani, s-a aruncat de pe un bloc cu 24 de etaje din orașul său natal, lăsând un bilet în care vorbea de dependența sa și de speranța că se va reîntâlni cu trei amici ciber-jucători în rai. Părinții săi nu erau menționați în scrisori.

În martie 2005, a avut loc o crimă în Shanghai, când Qiu Chengwei l-a înjunghiat pe prietenul său jucător, Zhu Caoyuan, care i-a vândut pe eBay o sabie de dragon pe care o împrumutase din jocul Legend of Mir. Acesta întârzia să-i dea banii (460 lire sterline), așa că a fost omorât în timp ce dormea. China, spre deosebire de Coreea de Sud, nu are legi care să acopere furtul itemurilor virtuale. El a fost condamnat la pedeapsa cu moartea cu suspendare, ceea ce înseamnă că el urma să-și petreacă restul vieții în închisoare, cu posibilitate de a ieși după 15 ani pentru bună-purtare

Coreea de Sud

Mai mult de 15 milioane de oameni, adică 30% din populație, este înregistrată ca jucând online în Coreea de Sud

În 2005 Seungseob Lee, în vârstă de 28 de ani, a intrat într-un Internet cafe în orașul Taegu și s-a jucat Star Craft aproape fără întrerupere timp de 50 ore. Când a văzut că lipsește de vineri, mama sa i-a rugat pe colegii săi să-l găsească. Când l-au găsit, Lee le-a spus că termină jocul și se întoarce acasă. A murit câteva minute mai târziu. El a intrat în cardiac arrest și a murit. Cu șase săptămâni în urmă, prietena lui, și ea o jucătoare împătimită, se despărțise de el și el fusese concediat de la slujbă pentru întârzieri repetate. Un prieten spunea despre depanatorul de boilere împătimit de jocuri: ,,era dependent de jocuri. Toți știam asta. Nu se putea opri”.

În 2009, Kim Sa-rang, o fetiță coreeană de trei luni, a murit de malnutriție după ce ambii săi părinți petreceau ore întregi la un internet-cafe crescând un copil virtual în jocul online Prius. Ei au fost condamnați la 2 ani închisoare pentru omor prin neglijență. Sentința a fost cu suspendare pentru Kim Yun-jeong, în vârstă de 25 de ani, care aștepta un copil în câteva luni. Partenerul ei, Kim Jae-beom, în vârstă de 41 de ani urma să execute pedeapsa de doi ani.

Vietnam

În 2007 a fost raportat un caz în care poliția a arestat un băiat de 13 ani acuzat de uciderea și jefuirea unei femei în vârstă de 81 de ani. El a strangulat-o pe bătrână cu o sfoară și a îngropat-o în nisipul din fața casei. Poliția locală a fost citată spunând că Dinh The Dan a ,,mărturisit că avea nevoie de bani pentru a juca online și a decis să ucidă și să jefuiască …”victima. Criminalul a obținut suma de 6,20 dolari.

În noiembrie 2006, poliția vietnameză a arestat un băiat de 15 ani acuzat de extorcare de bani pentru jocurile pe calculator.

Un alt vietnamez, Trinh Dinh Thanh, a fost arestat după ce ar fi cerut 300 de dolari de la un om de afaceri local, amenințându-l că aruncă acid sulfuric pe fața fiicei acestuia de 15 ani dacă acesta refuză să plătească.

2.4 Statistici

• 99% dintre adolescenti folosesc internetul (Polly Klaas Foundation, 2006)

• 84% creșterea numărului de plângeri oficiale 2004-2005 că prădătorii momesc minori on-line (Biroul de justiție juvenilă și de prevenire a delincvenței, 2005).

• 56% dintre adolescenti primesc cereri de informații cu caracter personal; 12% din tineri au varsta cuprinsa intre 8-12 (Polly Foundation Klaas,2006)

• 54% au în mod frecvent conversații private cu persoane necunoscute, prin intermediul on-line de mesagerie instantanee; (ibid.)

• 42% au declarat că au postat informații cu caracter personal on-line; (ibid.)

• 30% au raportat că au vorbit cu un internaut-străin despre întâlnirea în persoană; (ibid.)

• 27% au spus că au vorbit cu un străin on-line despre sex (ibid.)

• 16% au descoperit că cineva on-line a fost un adult care pretinde a fi mult mai tanar (ibid.)

• 51% dintre părinți, fie nu au sau nu știu dacă au software-ul de pe computerul lor pentru a monitoriza

navigarea online, adolescenților și interacțiunile. (Centrul National pentru Disparuti si Exploatati

Copii și Cox Communications Internet Monitoring parental Survey, 23 mai 2005)

• 1 din 5 copii (cu vârste între 10 și 17) primește o solicitare sexuală sau o abordare prin intermediul internetului într-un an. (Fundatia Kaiser Family: Teens Online, 2002)

• Mai mult de 29% dintre copii care folosesc Internet dau în mod liber adresa de domiciliu, adresa de e-mail și alte informații cu caracter personal on-line atunci când le este cerut. (NOP Research Group, January 2002)

• 70% dintre copii s-au confruntat cu pornografia pe Web accidental. (Kaiser Family Foundation, 2001)

• Mai mult de 80% dintre copii primesc spam-inadecvat pe o bază de zi cu zi. (Symantec Survey, 9 iunie 2003)

Capitolul III – Studiu de caz

3.1

Pentru realizarea studiului de caz, a fost folosit un esantion format din fete si baieti cu varsta cuprinsa intre 10-15 ani.

La școala generala cu cls I-VIII Principesa Margareta, Bucuresti, cu ajutorul doamnei director, profesorilor si dirigintilor am efectuat un studiu care are ca scop identificarea influentei internetului asupra elevilor.

Problema: Internetul din ce in ce mai des in viata elevilor

Colectarea datelor s-a realizat prin următoarele metode:

Chestionar privind influenta internetului asupra elevilor;

Training cu elevii cu varsta cuprinsa intre 10-15 ani pentru rezolvarea chestionarului;

Centralizarea datelor a fost realizata in 2 zile de la primirea chestionarelor completate;

Intocmirea rapoartelor

Obiectivul studiului:

In urma acestui studiu, se urmareste ca parintii sa cunoasca si sa constientizeze efectele negative aduse de internet copiilor lor. Aceste efecte pot fi pe termen scurt sau lung. Internetul utilizat in mod excesiv de catre copii, le poate cauza chiar probleme medicale ( probleme de vedere sau chiar probleme vertebrale).

Alte studii au aratat faptul ca majoritatea copiilor au tendinta de a sta cocosati din cauza telefonului sau tabletei.

Interpretari rezultate

1.

In urma primei intrebari s-a aflat faptul ca 50% din cei intervievati detin un Laptop/PC, Smartphone si tableta. 25% avand Laptop/PC si Smartphone, 6% avand Smartphone si tableta, alti 6% doar Smartphone.

4% din ei au doar Laptop/PC, 3% nu detin nici una din cele enumerate iar 2% au un Laptop/PC si o tableta.

Din totalul de 52 de elevi care sustin ca au toate aparatele de mai sus mentionate, 21 sunt baieti si 31 sunt fete.

Pe urmatorul loc cu 27 de procente au fost cei care au sustinut ca au doar Laptop/PC si smartphone, iar ei au fost 15 baieti si 12 fete.

Din totalul gospodăriilor din România, mai mult de jumătate, respectiv 61,9% au avut în anul 2015 un calculator acasă, 66,2% dintre acestea concentrându‐se în mediul urban.

DOTAREA CU CALCULATOR

Potrivit rezultatelor anchetei privind accesul populației la tehnologia informațiilor  și comunicațiilor în gospodării, în anul 2015, mai mult de jumătate din totalul gospodăriilor din România (61,9%) dețin un calculator acasă.

În funcție de mediul de rezidență  s‐au înregistrat diferențe în ceea ce privește dotarea gospodăriilor cu calculator. Astfel, dacă  dintre gospodăriile din mediul urban 72,2% sunt dotate cu calculator acasă, în rândul gospodăriilor din mediul rural proporția acestora este de numai 48,4%.

În anul 2015, din totalul persoanelor cu vârsta cuprinsă  între 16  și 74 ani, 70,1% au folosit vreodată un calculator.

2.

In urma celei de-a doua intrebari am aflat ca din cei 100 de respondenti 95% au conexiune la internet, 2% au calculator dar nu au internet si 3% nu au nici laptop/PC nici internet.

61,0% dintre gospodăriile din România au avut, în anul 2015, acces la rețeaua de Internet de acasă, 66,9% dintre acestea sunt localizate în mediul urban.

În anul 2015, 61,0% dintre gospodăriile din România au avut acces la rețeaua de Internet acasă, majoritatea (66,9%) dintre acestea concentrându‐se în mediul urban. Față de anul 2014, ponderea gospodăriilor cu acces la Internet a crescut cu 6,6 puncte procentuale.

Din punct de vedere al mărimii gospodăriei, se constată o corelație între numărul de persoane din gospodărie și interesul crescut pentru conectarea la rețeaua Internet.

3.

Elevii,la intrebarea cu numarul 3, au spus pe ce device-uri sunt cel mai des conectati astfel: 70% stau cel mai mult pe smartphone, 17% pe tableta,8% pe laptop/PC, iar 5% nu au internet.

Din cei 70% care stau cel mai des conectati la internet, 44% sunt baieti ( respectiv 31 de persoane) si 56% sunt fete ( respectiv 39 de persoane).

4.

Din ce in ce mai des auzim intrebarea “ Ce tot faci atat pe internet??”. Diagrama de mai jos lamureste acest lucru.

46% din elevi au declarat ca folosesc internetul mai putin de 2 ore pe zi. Alti 46% au spus faptul ca ei folosesc internetul intre 2-4 ore pe zi. Doar 3% din ei petrec mai mult de 4 ore pe zi.

In continuare 5% din cei chestionati nu au internet sau PC.

Cei care au raspuns ca folosesc internetul mai putin de 2 ore pe zi sunt impartiti in mod egal. 23 de baieti si 23 de fete.

Din cei care au spus ca folosesc internetul intre 2-6 ore pe zi, sunt 24 de baieti si 22 de fete.

6.

43% din elevi au laptop-ul/ PC-ul in camera proprie. Urmeaza cei care au laptop-ul/PC-ul in camera comuna a locuintei (ex. Living). Cu un procentaj de 15% sunt cei care au aceste device-uri in camera parintilor. 12% din respondenti nu au nici unul din aceste doua device-uri, avand in schimb tablete si smartphone-uri.

7.

Este oare supravegheta activitatea pe internet a copiior??

44% din elevi au spus ca nu stiu daca le este sau nu supravegheata activitatea lor pe internet. 32% au spus ca nu le este supravegheata activitatea si doar 19% au recunoscut faptul ca parintii sau persoane adulte ii controleaza in permanenta in activitatile lor on-line.

8.

Intrebarea cu numarul 8 a chestionarului scoate la iveala dorinta copiilor de a avea alte alternative de a petrece timpul liber inafara de calculator si internet.

Raspunsurile acestora fiind impartite astfel: 50% din elevi nu vor sa petreaca altfel timpul liber chiar daca ar avea alternative. 45% ar vrea lucrul aceasta; iar 5% isi petrec deja timpul liber intr-un alt mod pentru ca ei nu detin nici un device sau internet.

Baietii care ar dori alte alternative de a petrece timpul liber sunt in numar de 26 pe cand doar 19 fete isi doresc acest lucru.

9.

In momentul de fata copii au acces la toate site-urile de pe internet. Exista o multime de reclame cu continut sexual ce apar pe diferite pagini web. Multi dintre copii au vazum macar o data o astfel de reclama. Intrebati daca ei considera ca este oportuna restrictionarea accesului minorilor la anumite site-uri cu un continut periculos, eu au raspuns in felul urmator: 66% au spus ca ei considera oportuna aceasta masura, iar 29% au spus ca ei nu considera oportuna aceasta decizie. 5% nu au acces in momentul de fata la internet.

10.

Intrebati daca prefera comunicarea virtuala sau nu, elevii au raspuns in felul urmator: 53% au spus ca ei nu prefera comunicarea virtuala; 42% au spus ca prefera comunicarea virtuala; iar 5% deja le este exclusa comunicarea virtuala, ei fiind fortati de imprejurari sa comunice face-to-face.

11.

Copii au fost informati de efectele negative,dovedite de specialisti,aparute in urma petrecerii timpului indelungat in fata laptop-ului/PC sau a tabletei. Ei au fost pusi sa aleaga maxim 3 efecte care considera ca i-au afectat si pe ei.

Raspunsurile lor au fost urmatoarele:

Intrebati ce activitati ar putea desfasura in timpul liber daca nu ar avea posibilitatea de a petrece timpul pe internet, elevii au avut urmatoarele raspunsuri:

Cei mai multi dintre ei (24%) au spus ca ar putea sa se intalneasca mai des cu prietenii. 15% din respondenti au spus ca ar aloca acest timp odihnei. Imediat dupa acestia, cu un procentaj de 13% au spus ca ar petrece acest timp invatand suplimentar pentru scoala. 12% au spus ca in acest timp ar prefera sa citeasca. Cu un procentaj apropiat sunt elevii care doresc mai multe plimbari in aer liber sau chiar plimbari cu rolele, bicicleta, etc. Acestia fiind 11%.

13.

Elevii au fost intrebati cat de des consulta paginile de internet inainte de a lua o decizie. In proportie de 62% au spus ca ei consulta paginile Web inainte de a lua o decizie doar uneori. 24% au spus ca ei consulta mereu paginile Web inainte de a lua o decizie. 9% din cei cestionati au spus ca ei nu consulta paginile Web inainte de a lua o decizie niciodata. Cei 5% nu au posibilitatea de a consulta paginile Web chiar daca ar vrea acest lucru.

14.

“Cum reactioneaza familia fata de utilizarea laptop-ului/PC?” Aceasta a fost intrebarea cu numarul 14 adresata elevilor. Ei au raspuns in felul urmator: 28% din parinti sunt impotriva folosirii in mod exagerat. 27% din parinti sunt indiferenti cu privire la aceasta problema. Doar 15% din familii impun respectarea unui program, 9% spun ca familia foloseste in aceeasi masura cu ei laptop-ul/PC-ul, iar alti 9% nu au laptop/PC sau internet.

15.

Dar fata de utilizarea smartphone-ului cum reactioneaza familia? 9% din elevi spus ca nu au smartphone. 32% au spus ca parintii folosesc smartphone-ul in aceeasi masura cu ei. 10% din parinti sunt impotriva folosirii in mod exagerat. 7% din parinti considera ca smartphone-ul le este folositor copiilor. Doar 5% din copii au un program impus de parinti. Iar restul de 37% din parinti le este indiferent cat de mult folosesc copiii lor smartphone-ul.

16.

Elevii au fost intrebati la cat timp se uita la smatrphone. Din acestia 36% au spus ca se uita la smatphone la mai mult de 30 de minute. Pe urmatorul loc sunt cei care se uita la aproximativ fiecare 15 minute, cu un procentaj de 30%. 16% din ei au spus ca verifica smartphone-ul la fiecare 5-10 minute. Doar 13% au spus ca isi aduc aminte de smartphone doar atunci cand suna.

17.

La intrebarea daca practica vreun sport, elevii au raspuns in felul urmator: 41% au spus ca da si 59% au spus ca nu. Din cei 41% care au spus ca practica sport, 50% sunt baieti si 51% sunt fete. Adica din totalul de 100 de respondenti mai putin de jumatate practica sporturi.

18.

La intrebarea 18 au fost analizati doar cei care practica sporturi. Din cei 41% ce au afirmat ca practica sport, sunt impartiti in felul urmator: 13% practica fotbal, 13% handbal, 7% inot, 4% lupte si tot 4% dansuri.

19.

La intrebarea nr.19 s-a stabilit sexul fiecarui respondent. 53% sunt baieti, iar restul de 47% sunt fete.

20.

La intrebarea 20 s-a aflat faptul ca toti respondentii fac parte din categoria de varsta 11-15 ani.

21.

La ultima intrebare elevii au fost nevoiti sa spuna in ce clasa sunt. Asa s-a calculat faptul ca 27% sunt in clasa a V-a, 24% sunt in clasa a VI-a, tot 24% sunt si in clasa a VII-a si in clasa a VIII-a sunt 25%.

In total sunt 54 de baieti impartiti in felul urmator in clase: 26% in clasa a V-a , 24% in clasa aVI-a, 22% in clasa a VII-a si 28% in clasa a VIII-a.

In total sunt 45 de fete in toate clasele chestionate. In vlasa a V-a sunt 24% din fete , in clasa a VI-a sunt 27%, in clasa a VII-a sunt tot 27% si in clasa a VIII-a sunt doar 22%.

Concluzii

Dependenta de internet a fost, în general, definita ca o incapacitatea de a controla utilizarea internetului, provocând probleme psihologice, sociale, familiale, școală și insuficiență de muncă. Până în prezent, nu există criterii standard de diagnostic pentru dependent de internet convenite în literatura de specialitate. Cu toate acestea, cei mai mulți cercetători recunosc existența dependentei. După cum a menționat Griffiths, "Utilizarea excesivă a internetului nu poate fi problematică, în cele mai multe cazuri, dar studiile, sugerează că, pentru unele persoane, utilizarea excesivă a internetului este o dependență reală și de îngrijorare reală".

Educația în domeniul siguranței pe internet este critică în protejarea tinerilor împotriva amenințărilor online; atât amenințările externe, cum ar fi conținut "inadecvat" și activități (de exemplu, jocurile de noroc) sau contactul cu oamenii "greșiti" (de exemplu, agresiune, urmărire), escrocherii și amenințările interne, cum ar fi dezvăluirea de prea multe informații personale.

Lucrând împreună cu copiii și ascultand nevoile lor, putem modela un mediu pentru copii, permițându-le să profite la maximum de oportunitățile pe care le oferă Internetul, în timp ce se comportă în mod sigur și responsabil.

Pe aceasta tema se mai pot spune foarte multe lucruri insa un lucru este cert, in urma acestei lucrari putem afirma ca atat fetele cat si baietii sunt atrasi de internet mai mult decat este necesar si sanatos.

Majoritatea copiilor din ziua de azi au cel putin o sursa de internet, iar parerea parintilor este impartita: unii acceptand ca copii lor sa stea cat vor pe internet si sa nu-i supravegheze si altii sa impuna copiilor anumite restrictii in utilizarea internetului.

Potrivit rezultatelor obtinute o mare parte din elevi isi doresc sa poata avea alte alternative de a petrece timpul liber inafara de spatiul virtual. In secolul 21 exista un mare fenomen datorat parintilor: Petrecerea timpului liber in casa. Acest lucru se intampla pentru ca parintii considera ca asa copii lor sunt mult mai protejati de pericole, nu mai “ pierd” si ei timpul insotind copii la locurile de joaca, fara ca acestia sa constientizeze faptul ca in mediul virtual exista mult mai multe pericole decat in mediul exterior casei. Aceste pericole sunt direct proportionale cu psihicul copilului. De exemplu un copil emotiv si interiorizat care se confrunta cu pornografia in mediul virtual, va fi mult mai afectat decat un copil mai dezinvolt si exteriorizat. Copii pot deprinde niste ticuri nervoase din cauza jocurilor practicate online, pot avea probleme de vedere, pot avea probleme cervicale etc.

Copii care nu comunica cu familia si prefera sa stea doar in mediul virtual, va putea avea probleme de communicate pentru tot restul vietii. Lor fiindu-le mai usor sa comunice doar prin scris si in spatele unui monitor.

O mare parte din copii incearca sa rezolve temele pentru scoala direct pe internet, iar alta parte din ei incearca doar sa consulte internetul atunci cand scriu nu doar sa copieze.

BIBLIOGRAFIE

Cattagni, Anne, Farris, Elizabeth, and Westat, Statistics in Brief, "Internet Access in U.S. Public Schools and Classrooms: 1994-2000," National Center for Education Statistics, May 2001;

SBC Communications Broadband Watch Report;

http://ro.orthodoxwiki.org/Dependen%C8%9Ba_de_jocurile_pe_calculator;

http://natgeotv.com/ro/tabu/clipuri/dependenta-de-jocurile-electronice;

http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_anuale/tic/a15/tic_r2015.pdf;

Polly Klaas Foundation, 2006;

Biroul de justiție juvenilă și de prevenire a delincvenței, 2005;

ibid.

Centrul National pentru Disparuti si Exploatati Copii și Cox Communications Internet Monitoring parental Survey, 23 mai 2005;

Fundatia Kaiser Family: Teens Online, 2002

NOP Research Group, January 2002

Symantec Survey, 9 iunie 2003

More statstics can be found on http://www2.lse.ac.uk/media@lse/research/EUKidsOnline/EU%20Kids%20Online%20 reports.aspx

This property of two-way networks was pointed out in telecommunications networks byRohlfs (1974) in a very early paper on network externalities. See also Oren and Smith(1981)

See Arthur (1988, 1989) and David (1985). David argues that the QWERTY keyboardwas adopted mainly because it appeared first while the DVORAK keyboard wassuperior. This is disputed by Liebowitz and Margolis (1990)

Bandura, A. (1986). Social Foundations of Thought and Action. Englewood Cliffs, NJ: Prentice-Hall

Becker, M. H. (1974). The Health Belief Model and Personal Health Behavior. Health

Education Monographs, 2(4), 324-473

Bereiter, C., & Scardamalia, M. (1993). Surpassing ourselves: An inquiry into the nature and implications of expertise. Chicago, IL: Open Court

Cronbach, L. J. (1951). Coefficient alpha and the internal structure of tests. Psychometrika

Curless, M., & Burns, S. (2003). A survey of health promotion at international schools. Journal of School Health

Kumruengwongse, N. (2001). Should run Net café or game shop? Retrieved 12 August, 2007

Ludwig, B. (1997). Predicting the Future: Have you considered using the Delphi Methodology? Journal of Extension

Anexa

Chestionar:

1. Aveti acasă un Laptop/PC ; smartphone; tableta? ( minim 1 raspuns, maxim 3 raspunsuri)

Da, Laptop/ PC

Da, smartphone

Da, tablet

Nu ( mergeti la intrebarea 17)

2. Dacă da, aveti conexiune la internet?

Da

Nu (mergeti la intrebarea 17 )

3. Pe ce device-uri sunteti cel mai des conectat la internet ?

Laptop/ PC

Tableta

Smartphone

4. Care sunt activitățile în care folositi internetul ? minim 1 raspuns- maxim 3

Caut informații despre sport, muzică, filme, vedete

Joacă

Site-uri de socializare

Ascult muzică

Divertisment

Scoala

5. Cat de des folositi internetul:

Mai putin de 2 ore pe zi

Intre 2-6 ore

Peste 6 ore

O dată sau de două ori pe săptămână

O dată sau de două ori pe lună

6. Unde este amplasat calculatorul pe care îl folositi?

In camera proprie

In camera părinților

In cameră comună (ex. sufragerie)

Nu am calculator/PC

7. Părinții va supraveghează activitatea pe internet?

Da

Nu

Nu știu

8. Ati dori sa aveti alte alternative de petrecere a timpul liber înafară de calculator?

Da

Nu

9. Credeti că este oportună restricționarea accesului minorilor la anumite site-uri cu un conținut periculos?

Da

Nu

10. Prefati comunicarea virtuală?

Da

Nu

11. Specialiștii au dovedit că petrecerea timpului îndelungat în fața laptop-ului/PC sau a tabletei are următoarele consecințe . În care dintre acestea vă regăsiți? Minim 1- maxim 3

Oboseală

Insomnie

Izolare

Plictiseală

Dependență

Stare de somnolență

Obezitate

Agresivitate, agitație, nervozitate

Neatenție

Nici una

12. Ce alte activități ati putea desfășura în timpul liber dacă nu ati avea posibilitatea de a petrece timpul pe internet? Minim 1- maxim 3

Citesc

Mă plimb prin parc (role, bicicletă, etc.)

Desenez/pictez

Ascult muzică

Mă întâlnesc cu prietenii

Mă pregătesc suplimentar pentru școală

Mă odihnesc

Altele

13. Cat de des consultati paginile de internet inainte de a lua o decizie?

Mereu

Uneori

Nici o data

14. Cum reacționează familia față de utilizarea laptop-ului/PC?

Este împotriva folosirii în mod exagerat

Consideră că este folositor

Impun respectarea unui program

Folosesc în aceeași măsură ca și mine

Îi este indiferent

Nu am Laptop/PC

15. Cum reactioneaza familia fata de ulitizarea smartphone-ului?

Este impotriva folosirii in mod exagerat

Considera ca este folositor

Impun respectarea unui program

Folosesc in aceeasi masura ca si mine

Ii este indiferent

Nu am smartphone

16. Puteti aproxima la ce interval de timp va uitati la smartphone?

La 5-10 minute

La 15 minute

Mai mult de 30 minute

Doar cand ma suna sau sun pe cineva

17. Practicati vreun sport?

Da

Nu ( mergeti la intrebarea 19)

18. Ce sport practicati?

Fotbal

Inot

Hadbal

Lupte

Dansuri

Altele …………………………………………………..

19. Care este sexul dvs?

Feminin

Masculin

20. Care este varsta dvs?

< 10 ani

11-15 ani

16- 20 ani

20 ani

21. In ce clasa sunteti ?

Clasa aV-a

Clasa a VI-a

Clasa a VII-a

Clasa a VIII-a