Tipuri ș i taxonomi de putere [603394]

Tipuri ș i taxonomi de putere

Unul din tre conceptele cheie care domin ă arena internațională și mai cu seam ă relațiile
dintre s tate este conceptul de putere. Puterea este o relație socială caracteristic ă oricărei comunități
umane și care î i asigur ă funcționarea . Mulți autori au încercat să definească acest concept, astfel
că, pentru politologul american Robert Dahl „Puterea este o relație asimetrică între doi subiecți ,
unde puterea este capacitatea lui A ( deținătorul puterii) de a -l determina pe B (subiectul
puterii) să facă ceea ce B nu ar face dacă nu ar fi existat intervenția lui A ”1.
Pentru Richard Neumann ,,puterea este omniprezent ă”2, ea poate fi verba lă, fizic ă sau
simbolic ă. Și tot acesta afirm ă că ,,Puterea, ca fenomen, se afl ă în toate domeniile vieții ”3.
Hans J. Morgenthau, î n ,,Politics Among N ations”, defineș te puterea drept capacitatea unui
om de a controla mintea s i acțiunile altui om. Iar puterea politic ă este reprezentată de relația de
control î ntre deținătorii de autoritate public ă și masele largi de populație . El prezintă în antagonism
puterea individual ă și puterea națiunii . Prin puterea individual ă se înțelege puterea dorit ă de individ
pentru binele l ui și este văzută ca o putere malefic ă, și puterea națiuni i, adică puterea dorit ă pentru
binele întregii națiuni , care devine bun ă și este ceva pentru care toți cetățenii trebui s ă lupte.
O definiție important ă a conceptui de putere o dau Paul R. V iotti și Mark V. Kauppi , în
,,International Relations Theory ” ediția a 5-a, astfel din lucrarea mentionată anterior , aflăm că
puterea este conce ptul central al realismului, însă, o definiție unanim acceptat ă nu exist ă. Unii
realiștii încearcă să definească puterea ca o sum ă a capabilită ților militare, econom ice, tehnologice,
diplomatice, ș i oricare alte capabilități care stau la dispoziția statului. Alții văd puterea nu ca o
valoare absolut ă determinat ă de capabilitățile fiecărui stat, ci mai degrabă , ca o valoare relativ ă
determinat ă de capabilitățile celorla lte state. De exemplu, puterea SUA, este evaluată î n funcție de
raportul dintre capabilitățile proprii ș i capabilitățile altor sta te, ca de exemplu China . Totuși ambele
părți au o viziune comună despre putere, aceea că puterea este un atribut al statului, și constă în

1http://www.arduph.ro/domenii/conducerea -ostilitatilor/raporturile -dintre -puterea -politica -si-puterea -militara,
accesat la data de 22 .11.2108.
2 Reiner Neumann, Puterea Puterii , traducere de Mihai Moroiu, Bucureș ti, Editura Baroque Books & Arts, 2015, p.
6.
3 Ibidem .

,,suma capabilităților unui stat, indiferent dacă sunt luate individual sau în comparați e cu alte
state”4.
Una dintre cele mai cunoscute clasificări ale puterii este cea f ăcută de Joseph Nye. Pentru
Jhoseph Nye, exist ă „Trei tipuri principale de putere – militară, economică și soft. Primele două
tipuri constituie așa-numita putere hard . Delimitarea conceptuală între putere hard și soft constă în
faptul că aceasta din urmă nu conține un element coercitiv care să determine oponentul să îți
împărtășească preferințele ”5. Aceast ă clasificare ne oferă o viziune clar ă a puterii, pe de o parte ca
putere militar ă, forță brută, violenț ă, și pe cealalt ă parte ca o modalitate de im punere a cultu rii, a
unui stil de viață . Despre puterea militară vorbește și Robert O. Keohane care precizează că
„Uneori forța nu este un instrument de politică adecvat în relațiile econo mice sau de mediu
transnațional . Puter ea militară este încă relevantă , dar utilizarea sa poate co mplica de multe ori
obiectivele ”6. Puterea militar ă cuprinde toate elementele de coerciție , distrugere, crim ă.
Analizând conceptul de putere economică, Carr remarcă: „Puterea economică a fost
întotdeauna un instrument al puterii politice, chiar și numai prin asocierea sa cu instrumentul
milita r”7. Iar Susan Strange î n ,,The Retreat of the State ” observă neglijenț a unor autori î n a defini
natura economic ă a puterii. Deși economia se dorește a fi o știință , acest lucru nu este pe deplin
posibil , deoarece, susține autoarea , puterea este element al analizei economice, iar ,,ceva ce e atât
de dezordonat ca ș i puterea, nu poate pur si simplu s ă fie inclus într-o ecuație economic ă, sau pur
și simplu într-o analiza economic ă”8. Natura economic ă a puterii trebuie definit ă in termeni de
acțiuni de creare a unui câștig material reducând pierderea. O idee care este esențial a fi menționat ă
este aceea că ,,resursele economice pot produce atât comportamente ale puterii blânde , cât ș i

4 Paul R. V iotti, Mark V. Kauppi, International Relations Theory , Fifth Edition,
https://hostnezt.com/cssfiles/internationalrelations/International%20Relations%20Theory %20(5th%20Edition)%20P
aul%20R.%20Viotti,%20Mark%20V.%20Kauppi.pdf , accesat la data de 23.11.2018.
5 Joseph S. Nye Jr., Viitorul puterii, https://books.google.ro/books?id=YgtrDAAAQBAJ&pg=PT126&lpg=PT126 &
dq=viitorul+puterii+pdf&source=bl&ots=cWyPCIYA7J& sig=sUYXVk8aV5UNrHA3iGg_P4SkGWE&hl=ro&sa=
X&ved=2ahUKEwj4jZ3A3fLeAhUNZlAKHfoXBF4Q6AEwBXoECAQQAQ#v=onepage&q=viitorul%20puterii%
20pdf&f=false , accesat la data de 24.11.2018.
6https://www.academia.edu/31013881/CONCEPTUL_DE_PUTERE_%C3%8EN_TEORIA_RELA%C8%9AIILO R
_INTERNA%C8%9AIONALE , accesat la data de 23.11.2018.
7https://www.academia.edu/31013881/CONCEPTUL_DE_PUTERE_%C3%8EN_TEORIA_RELA%C8%9AIILOR
_INTERNA%C8%9AIONALE , accesat la data de 23.11.2018
8 Susan Strange, The Retreat of the State , file:///C:/Users/ionut/Desktop/Susan%20Strange%20The%20 retreat%20of
%20The%20State -1.pdf , accesat la data de 27.11.2018.

comportamente ale puterii dure”9. Și ne sunt oferi te ca exemple Uniune Europeana ș i China de
astăzi , a căror putere blânda este intensificată de succesul modelelor economice.
Pentru realiști puterea economică este cea mai importantă î n sistemul de putere, ea
determină organizarea statelor pe arena internațională , pe sistemul centru periferie.
În cartea sa, ,,Viitorul puterii”, J oseph Nye menționează discursul fostului președinte
american Barack Obama, care spunea c ă ,, puterea noastră crește prin utilizare chibzuit ă”10, pentru
a ilustra superioritatea puterii blânde (soft power), care a devansat forța militară . Un alt arg ument
pentru a ilustra importanț a puterii blânde , este un alt exemplu din viața SUA, ș i mai exact este
vorba de cere rea făcută de secretarul Apărării Robert Gates, î n 2007, Guvernului SUA, p entru
alocarea mai multor bani ș i eforturi pentru ,,instrumente ale puterii blânde , cum ar fi diplomația ,
asistenț a economică ș i comunicațiile , pentru că interesele Americii în lume nu pot fi apărate numai
de armată ”11, autorul citează : ,,Mă aflu aici pentru a argumenta necesitatea de a consolida
capacitatea de a recurge la puterea blândă ș i de a o integra mai bine cu pute rea dură ”12.
Pentru a ne fa ce o idee despre cum se prezintă cele doua puteri , aut orul ne oferă un
exemplu , ai cărui principali subiecț i sunt China ș i Rusia, astfel , Joseph Nye vorbește despre cum
cele dau state in 2009 au recurs la putere î n moduri contrastante, respectiv ,,î n timp ce China
dorește să seducă și să impresioneze lumea p rin numărul de medalii olimpice câștigate , Rusia vrea
sa impresionez demonstrându -si superioritatea militară – puterea blândă a Chinei versus pute rea
dură a Rusiei ”13.
Puterea dură este corelată deseori cum recurgerea la forță , la plăti. În general sunt asociate
cu puterea dură elemente tangibile, ca forța și banii, î n timp ce puterea blândă include deseori
elemente non tangibile ca instituțiile , valorile, cultura.
Autorul, pe lângă cele doua tipuri de putere menționate anterior, soft power si hard power,
mai deosebește un alt tip de pu tere acela de putere inteligentă (smart power ). Puterea inteligentă
este ,,capacitatea de a combina resurse ale puterii blânde și resurse ale puterii dure î n strategii

9 Joseph S. Nye Jr., V iitorul puterii , https://books.google.ro/books?id=YgtrDAAAQBAJ&pg=PT126&lpg=PT126&
dq=viitorul+puterii+pdf&source =bl&ots=cWyPCIYA7J&sig=sUYXVk8aV5UNrHA3iGg_P4SkGWE&hl=ro&sa=
X&ved=2ahUKEwj4jZ3A3fLeAhUNZlAKHfoXBF4Q6AEwBXoECAQQAQ#v=onepage&q=viitorul%20puterii%
20pdf&f=false, accesat la data de 23.11.2018
10 Ibidem
11 Ibidem
12 Ibidem
13 Ibidem

eficiente ”14. Autorul menționează în lucrarea sa discursul lui Hillary Clinton, care zice
următoarele : ,,America nu poate să rezolve problemele cele mai presante de una singură, iar lumea
nu poate să le rezolve fără America. Trebuie să ne folosim de ceea ce se numește <<putere a
inteligentă>>, de toată seria de instrumente de care dispunem”15. Deși autorul a merican folosește
deseori ca pu nct de reper SUA, el afirmă că ,,puterea inteligentă se alfă la dispoziția tuturor statelor
(și actorilor nonstatali ), nu numai a Statelor Unite”16.
Puterea blândă și cea dură se completează reciproc, dar se ș i subminează , de aceea
,,inteligenț a contextua lă este importantă pentru a se face distincția între interacțiunile dintre cele
doua tipuri de putere î n situații diferite […] Dacă am fi nevoiți să alegem între a deține putere
militară și a deține putere blândă în politica mondială, am opta pentru cea militară . Totuși , puterea
inteligentă sugerează că cel mai bine e să le deținem pe amândouă ”17.
Un concept relativ nou pe arena internațională și tot odată un tip de putere des întâlnit în
societatea dezvoltat ă de astăzi și pe care politologul a merican J oseph Nye îl introduce, este acela
de ,,cyber power”18. Puterea depinde de context și creșterea rapid ă a spațiului cibernetic este un
context nou și important pentru politicile internaționale . Conceptul de C yberspace se referă la acel
domeniu î n care sun t utilizate echipamentele electronice, pentru a exploata informațiile obținute
prin sisteme interconectate și infrastructura as ociată lor. Puterea cibernetică este abilitatea de a
folosi spațiu l cibernetic pentru a crea avantaje ș i de a influenț a evenimente. Puterea cibernetică se
manifestă prin crearea, controlul ș i transmiterea de informații printr -un sistem interconectat.
O alt ă clasificare a puterii esențială pentru a înțelege relațiile dintre state, este cea făcută
de Kenneth E. Boulding, care definește puterea ca abilitatea de a obține ceea ce vrem, și identifică
,,Trei Fețe ale P uterii”. Prima este ,,Threat power” care are o importanț ă particulară în viața
politică , a doua este ,,puterea economică” – care rezultă din capacitatea de a produce ș i schimba
mărfuri , și puterea integrativă – care este orientată spre relații ca iubirea, legitimitatea, respectul ,
afecțiunea , identitate a. Kenneth Bouldin, menționează că cea mai importantă ș i dominantă formă

14 Joseph S. Nye Jr., Viitorul puterii, https://books.google.ro/books?id=YgtrDAAAQBAJ&pg=PT126&lpg=PT126&
dq=viitorul+puterii+pdf&source=bl&ots=cWyPCIYA7J&sig=sUYXVk8aV5UNrHA3iGg_P4SkGWE&hl=ro&sa=
X&ved=2ahUKEwj4jZ3A3fLeAhUNZlAKHfoXBF4Q6AEwBXoECAQQAQ#v=onepage&q=viitorul%20puterii%
20pdf &f=false, accesat la data de 23.11.2018 .
15 Ibidem
16 Ibidem
17 Ibidem
18 Joseph S. Nye Jr , Cyber Power, https://www.belfercenter.org/sites/default/files/legacy/files/cyber -power.pdf ,
accesat la data de 24.11.2018.

de putere este puterea integrativă , deoarece nici ,,threat power ” nici ,,economical power ” nu pot fi
atinse fără legitimitate. Comporta mentul asociat ,,threat power ” este acela de distrugere . Autorul
afirmă că ,,amenințarea izvorăște când A îi spune lui B << faci ceva ce vreau sau o să îți fac ceva
ce nu vrei>>”19. Pentru ca amenințarea să fie coercitivă, A trebuie să dețină putere de distrugere
împotriva unor persoane sau structuri, care au val oare pentru B. Puterea economică este mai
măsurabilă decât celelalte forme de putere, fiind vorba î n cad rul acestei puteri de elemente
tangibile ca banii. Comportamentul specific puter ii economice este acela de producție și schimb.
Puterea integrativă este un concept multidimensional ș i destul de greu de cuantificat, însă autorul
specifică faptul că este cel mai signifiant dintre cele trei categorii de putere, deoarece statul are
puterea de a crea relații de iubire, respect, legitimitate, i ar legitimitatea , stă la baza tuturor celor
trei categorii de putere. Kenneth Boulding menționează o alta categorie a puterii, făcută de
economistul Kenneth Galbraith . Acesta clasific ă puterea tot î n trei categorii și acestea sunt :
meritată (condign), compensatorie (compensatory) și condiționată (conditioned). Kenneth
Boulding , sustine că deși ,,terminologia mi se pare puțin ciudată , corespunde aproximativ cu
catego riile mele de threat, ecomomic ș i integrative”20.
Susan Strange clasifică puterea in patru categorii: puterea structurală – înțeleasă ca puterea
de a decide cum ș i dacă se fac lucrurile, puterea financiară – puterea de a crea bani ș i de a crea
dator ii, puterea de securit ate – puterea de a proteja pe unii si de a pune în pericol pe alții, puterea
de producț ie – puterea de a decide ce se p roduce ș i pen tru cine se produce. Autoarea dă ca ex emplu
pentru puterea structurală, protecția nucleară oferită aliaților de către SUA . SUA a dispus de
puterea strcucturală de a lua decizii im portante pentru sisemul internaț ional pe termen scurt . Dar,
zice autoarea, cand vine vo rba de rezultate pe termen lu ng, interesele A mericii par depășite, dând
exeplu creșterea economică a Japoniei în timpul razboilui rece și a ocupației americane. Creșterea
economică a Japoniei a depășit așteptările SUA.
Legat de producția internațională, mentionează că producț ia a devenit mutina țională.
Produsele sunt create pentru piețele mondiale și sunt create de m ai mult de o țară. Creșterea
importanței economiei a făcut ca balanța de putere să se distanțeze de state și să fie mai apropiată
de pieț ele mondiale. Iar în legătură cu s ercuritatea , ea era perceputa ca modalitatea de a evita
conflictele dintre state .

19 Kenneth Boulding, Three Faces of Power , Sage Publicications, Londra, 1989, p25 .
20 Idem , p11

Bibliografie:
I. Cărți
1. Boulding, Kenneth, Three Faces of Power , Sage Publicications, Londra, 1989, p25.
2. Neumann, Reiner, Puterea Puterii , traducere de Mihai Moroiu, București, Editura Baroque
Books & Arts, 2015.
II. Site -uri Internet și resurse electronice
1. http://www.arduph.ro
2. Paul R. V iotti, Mark V. Kauppi, International Relations Theory , Fifth Edition,
https://hostnezt.com/cssfiles/internationalrelations/International%20Relations%20Theory%20(5th
%20Edition)%20Paul%20R.%20Viotti,%20Mark%20V.%20Ka uppi.pdf
3. https://www.academia.edu
4. Joseph S. Nye Jr., V iitorul puterii , https://books.google.ro
5. Joseph S. Nye Jr , Cyber Power, https://www.belfercenter.org/sites/default/files/legacy/files/cyber –
power.pdf