Tipuri de gospodării și nivele de [612089]

1

Tipuri de gospodării și nivele de
bunăstare materială

2
Cuprins

Introducere 3
Capitol 1 -Familia și gospodaria 4
1.Familia 4
2.Gospodaria în România 5
3. Gospodaria în Europa 8
Capitolul 2: Statul bunăstării – aspecte generale 11
2.Definirea statului bunăstării 11
2.1.Modelul de stat al bunăstării 12
2.2.Statul bunăstării în România 13
3.Tipuri de venituri aferente gospodariilor 14
3.1.Salariile și importanța acestora în gospodărie 14
3.2.Sistemul de protecție socială 15
3.3.Asistența socială 17
3.4.Protecția socială a șomerilor 17
3.5.Sistemul de pensii în România 18
4.Ajut oare acordate de stat famililor 20
4.1.Prestații și ajutoare familiale 20
5.Tipuri de gospodării, tipuri de venituri 22
Capitolul 3 -Metodologia de cercetare 25
Concluzii 40
Bibliografie: 42

3
Introducere

Venitu l a devenit punctul central al traiului de zi cu zi pentru fiecare individ în parte precum
și pentru fiecare gospodărie existentă în societatea de astăzi . Gospodăria stă la baza alcătuirii de
familii simple sau comuse datorită faptului că, influența pe care o au si veniturile în zilele de astăzi
este foarte importantă daca privim situatia din perspectiva ratelor de sărăcie tot mai ridicate din
țara noastră .
Prin realizarea ac estei lucrări intitulate “Tipur i de gospodării și nivele de bunăstare
materială ”, am încercat să urmăresc ev oluția în timp a familiei precum și evoluția tipurilor de
gospodării existente în societate .
Prima parte a acestei lucrăr i este d edicată ana lizei ce vizează evo luția în timp a familiei
precum și a tipurilor de familii dar și ev oluția ce vizează tipurile de gospodării . Mi-am pr opus să
urmăresc evoluția și modul cum aceste familii care provin at ât din mediu l urban c ât și din cel rural
reusesc să facă față cheltuielilor la care sunt supuși în fiecare lună și anume: întretinere, educație,
sănătate și hrană, acestea find principalel cheltuieli suportate de fiecare gospodărie.Pentru
această structură am fol osit date cuprinse între anii 1995 -2005, deoarece analiza statistică
vizează un studiu realizat de GGP p ână în anul 2005, de când Rom ânia nu a mai făcut parte din
acest program.
În parte a a doua a acestei lucrăr i am încercat să cuprind c âteva aspecte legate de statul
bunăstării din perioada aniilor 2000 -2005 și a conceptului de familie. M -am legat de acest concept
datorită faptului că statul joacă un rol foarte importan t în viața de famile precum și ț n relația cu
gospodăria . În capitolul doi se va putea vedea o compara ție între statul bunăstării în Rom ânia și
Europa .
Capit olul trei este dedicat analizei statistice ce are ca și scop aflarea probleme lor existente
în privința veniturilo r, dacă aceste gospodăr ii reusesc să îsi satisfacă și alte nevoi decat cele
zilnice și obligatorii . Precum se poate observa și în capitolul trei, am făcut o analiză în raport cu
veniturile obținute de fiecare individ în parte sau la nivelul întregii gospodării .
Ca și întrebare de cercetare mi -am dorit să descopăr cum reusesc aceste gosposări i sa
faca față nevoilor zilnice, făra să ajungă într -un punct de vurnerabilitate . De la aceasta întrebare
am formulat o serie de ipoteze pe care le -am testat cu ajutorul analizei de date .

4
Capitol 1 -Familia și gospodaria

1.Familia

Fami la este o formă socială, reprezentată printr -un jurământ numit căsătorie. Termenul
de „familie” provine din latină unde, „famulus” se traducea astfel: „sclav de casă”, desigur că o
dată cu înaintarea în timp aceasta și -a schimbat cu totul înțelesul, astfel devenind un termen care
definește căsătoria.
În știintele sociale, familia este reprezentată că fiind un grup de persoane care sunt legate
între ele atât prin relatia de rudenie cât si prin căsatoie, ei trebuind să își asume diferite
responsabilități, iar una din acestea fiind creșterea copiilor. O familie este reprezentată de o formă
socială dar și biolgică în care are loc atât circulația ereditară cât și cea psihologică, acestea având
că și scop pregătirea următoarelor generații în vederea participării unei mai bune dezvoltării
sociale. Căsătoria este conferită ca drept de către stat și societate , România fiind una din țările
care încurajază monogamia serială, acordându -le cetățenilor săi dreptul de a se recăsătorii dacă
au avut parte de un deces sau au ales separarea de partener/parteneră. Desigur în cadrul familiei
monogame mai putem diferenția înca 2 tipuri de familii și anume : (Voinea, 2005)
● Famila nucleară care este alcătuită din cei 2 partenerii de viață și urmașii lor, care
sunt reprezentați de copii necăsătoriții. Această categorie este de regulă cea mai
întîlnita în societate, datorită fa ptului că este permisă o legătura mai mare între
membrii familiei.
● Familia extinsă este alcătuită din mai multe persoane care locuiesc în aceeași
casă și sunt reprezentații de una, două sau chiar trei generații și anuem: frații,
bunici, părinții, copii și nepoții. De regulă acest tip de familie se regăsește în fmilia
tradițională.
Modelul de famile a suferit diverse schimbări în Europa în ultima perioada, această
schimbare producându -se comparativ cu perioada „ de aur” a famililor, schimbările axându -se
pe vârta persoanelor care se căsătoresc și pe rata de fertilitate, care în trecut era ridicată la fel
ca și vârstă tânăra la persoanele care se căsătoreau, dar în prezent acestaea modificandu -se
radical. Acum persoanele ajung să se căsătorească mult mai târz iu și decid să aibă un singur

5
copil, iar rata de fertilitate scade. Contextul social joacă și el un rol important în viață de familie
datorită faptului că, orice schimbare atât în plan economic, social dar și politic pot afecta
bunăstarea familiei.
Rata căsătoriilor a scăzut și ea, această scădere s -a datorat unui declin din punct de
vedere economic al fiecarei tăr i. O dată cu scăderea ratei de căsătorie s -a înregistrat și o amânare
a acesteia (creșterea vârstei când are loc prima căsătorie) spre 27 -30 ani. Această scădere în
rându l căsătoriei s -a realizat și din cauza faptului că tinerii preferă relațiile non -maritale, adică
uniunile consensuale .
Toate aceste schimbării în cadru familiei și a ratei de fertilitate au avut o importanță majoră
și în rân dul structurii gospodăriei. În majoritatea gospodăriilor avem atât persoane singure tinere
cât și persoane în vârstă singure. În această categorie intră și persoanele căsătorite dar care nu
au copii, precum și acele gospodării cu un singu părinte( Sz. Oláh , 2015)
2.Gospodaria în România

Gospodăria este spațiul locativ și spiritual în care familile restrânse sau cele extinse își
desfășoară atât activitatea economică cât și cea familială. Gospodăria are în compoziția sa atât
locuința propriu -zisă dar și anex ele aferente acesteia. Gospodăria extinsă cuprinde de asemenea
și terenurile agrare care sunt în posesia membrilor gospodăriei. Gospodăria restrânsă este
formată doar dintr -o locuință, unde locuiesc părinții cu copii. Gospodăria extinsă pe lângă faptul
că include anexele din jur, ea poate avea în compoziția sa și mai multe generați care trăiesc în
aceea gospodărie cum ar fi de la părinții cu copii până la bunici sau rude de gradul întâi sau doi .
(Iacovou,2010)
Iacovou (2010) prezintă structura gospodăriei ca fiind influențată de asemenea și de
statutul social și economic al familiei. Săracia este un factor important al structurii gospodăriei
datorită faptului că, exista familii care au dobândit un venit minim sau inexistent în rândul
persoanelor care nu be neficiază de nici un fel de venit, indiferent de natura acestuia. În structura
gospodăriei sunt încadrate și nevoile familiale raportate la venitul pe care acestea le dein, de aici
apar și gospodariile unde numărul membrilor este mai mare, acest lucru avan d ca beneficiu
diminuarea ratei de sărăcie pentru o anumita categorie de gospodărie.

6
Când se aduce în discuție ideea de gospodărie, aceasta dispune de o ser ie de venituri.
Aceste venturi sunt definite prin structura să general mică și prin compoziția marc ată de
dificultatea deja existentă în structura de ocupare pe piața forței de muncă, mai ales de numărul
mare de persoane care fac parte din sectorul informal precum și a ratei relativ mici a productivității
în muncă dar, nu în ultimul rând a pierderii efi cienței din sferea importanței economice mai ales
la nivelul agriculturii. (Preda, 2009)
Preda (2009) ne arată că, majoritatea acestor gospodării dispun de un nivel de venituri
relativ mic, în comparație cu nevoile necesare de asigurare a unui standard de viață în raport cu
cel european, unde o bună parte din veniturii au rolul de acoperire a necesarului important din
viață și anume cheltuielile cu alimentația, întreținere, sănătate, haine și mijloc de transport pentru
a ajunge la locul de muncă, iar restul veniturilor sunt destinate asigurarii unor alte forme de nevoi,
ca de exemplu educația, concedii de odihnă, condiții mai bune de trai. Exista și situatii ăn care
venitul existent în gospodărie este atât de mic încat o parte din familii nu reusesc că ducă un trai
decent.
În anul 2007 s -a efectuat un studiu (Preda, 2009) care arata la acel moment că, mai bine
de jumătate din gospodăriile din mediu rural și anume 53%, conform statisticilor
bugetare familiale, au arătat că o parte din gospodarii nu reușesc să facă față nevoilor de care
dispun în raport cu veniturile pe care le dețin iar, 34% din aceste gospodării se află de multe ori
în siuația în care venitul este prea mic încât nu reușesc să își plătească nici măcar întreținerea
locuinței sau a energiei el ectrice. Datorită acestor diminuării a veniturilor, apare risculul de deficit
sau reducere de veniturii iar puterea de achizițion are de bunuri și servicii va fi mult mai mică.
Riscul de ruinare a modului de viață sub un nivel dorit este accentuat și de i deea că veniturile
scăzute nu permit realizarea de economii care să fie destinate nevoilor de criză.
În funcție de statutul pe care indivizi îl ocupă pe piața forței de muncă, sunt determinate
și veniturile acestora. Câștigurile salariale sunt cele mai i mportante surse de veniturii, acesta
fiind mult mai ridicate față de alte veniturii pe care un individ le poate dobândii. Desigur cel mai
mare procent exprimat în vederea venitului brut pentru gospodăriile din România și anume 51%
îl reprezintă contribuți a salarială în constituirea veniturilor care este aproximativ mică în raport cu
alte țări.
Preda (2009) ne vorbește în lucrarea sa și de alte forme de venit, astfel putem să luăm în
considerare, desigur, și acele venituri bănești obținute în urma activității agricole, că de

7
exemplu: vânzarea de produse de consum dar și a unor servicii agricole; acestea des igur având
o implicație mică în formarea de venit al gospodăriei, în ciuda faptului că persoanele care se
ocupă cu agricultura sunt reprezentate de un sfert din locuitorii tări. Acest lucru reiese din slaba
eficientă în scăderea exploatații agrare, datorit ă faptului că o bună part din aceste lucruri vizează
consumul propiu al gospodăriei.
Autoconsumul care este format din resurse propii, are și el o importantă destul de
semnificativă în obținerea de venituri. Desigur, gospodarile din mediu rural sunt mai avantajate în
privința cosnsumului de produse din recolta propie datorită faptului că aceștia reușesc să pună în
evidență două din cele mai importante resurse și anume pământul și puterea de muncă , față de
cei din mediu urban. Așadar consumul realizat din resurse proprii formează 52% din venitul
famililor aflate în mediu rural și doar 40% pentru cele din mediu urban.
În anul 2007, 20% din veniturile gosodăriilor era reprezentat de prestațiile sociale, dar de
aceste venituri puteau beneficiau doar persoane le în vârstă sau bolnave, șomerii, persoanele cu
dizabilități, familii a căror venituri sunt foarte mici. Aceste veniturii sunt a două sursă foarte
importantă care stă la baza alcătuirii de veniturii, prima find reprezentată desigur de salarii.
Aceste veni turii sunt formate astfel: 46% din veniturii sunt reprezentate de pensii, 22% sunt
reprezentate ca fiind indemnizații și doar 10% sunt reprezentate de persoaele aflate în șomaj.
Dar mai avem de asemenea și un procent de 10% care este reprezentat de prestaț ii sociale în
rându famililor cu copii,unde doar 3% este reprezentat de prestațiile familiale. Desigur, o bună
parte din aceste prostații sociale și anume 75% sunt alocate famililor de pensionarii, datorită
importanțeii pe care pensia o are la nivelul pr otecției sociale. (Preda,2009)
În perioada 2001 -2006, inegalitatea veniturilor în România a crescut semnificativ, deși în
2007 s -a înregistrat o micșorare considerabilă față de anul 2006. Această creștere a fost realizată
pe baza majorării veniturilor, mai ales că aceste creșterii au fost realizate în rândul veniturilor care
erau deja mari și nu în cele mici, astfel nu s -a înregistrat o creștere favorabilă mai ales pentru
populația săracă.
În urma studiului realizat de Comisia Prezidențiala, datele din anu l 2007 arătau că riscul
de sărăcie, este mai ridicat în cazul gospodăriilor unde se află de regulă persoane singure cum
sunt vârstnici sau familile de origini monoparentale, dar nu sunt excluse nici familile numeroase,
care pot avea un venit mult mă mici decât cel minim. În funcție de mediu de proveniență sau
regiunea de unde fiecare gospodărie face parte, datele au arătat că zonele cu un risc ridicat de

8
sărăcie sunt caracteristice pentru persoanele care trăiesc în mediu rural dar și populația din
regiunil e Nord -Est, Sud -Est precum și Sud -Vest.
Tot Preda (2009) ne prezintă și situația în care o buna parte din populație nu reușește prin
activitățile atât din domeniu agriculturii precum și cel de pe piață forței de muncă, să obțină un
venit mare, atunci apariția și existența copiilor în aceste gospodării poate să amplifice riscul de
sărăcie al familiei. Se vorbește aici, desigur de acele tipuri de gospodării unde se află familii de
șomerii sau agricultori, dar nu sunt excluse nici acele famili care ocupă un loc de muncă, pe piață
forței de muncă cu o activitate slab redusă, precum și acele persoane cu o pregătire profesională
redusă, dar și numărul ridicat de copii poate fi asociat cu lipsa de educație și pregătire
profesională a parinților. Cel mai mare risc de sărăcie este desigur, în rândul copiilor care se nasc
și cresc în gospodăriile unde nici un membru al familiei nu lucrează, iar rata acestor familii fiind
considerabil mare.
3. Gospodaria în Europa

Structura g ospodăriilor în Europa variază (Iacovou & Skew,2011) :
● țările nordice și anume țările scandinave cum ar fi: Danemarca, Suedia, Filamda dar
și Olanda, acestea fiind desigur reprezentate de gospodăriile mici cu o structură
simplă care de regulă sunt formate dintr -un singur membru, fie un părinte singur
fie o persoana vârstnică unde lipsește cu desăvarșire existența unei familii extinse;
● regiunea ,,nord -vest,, este formata din Regatul Unit, Franța, Germania, Austria,
Belgia, Luxemburg și Irlanda, unde gospodaria este alcatuită atât din pers oane
singure cât și din familii extinse;
● regiunia sudică cuprinde Italia, Spania, Portugalia, Grecia și sunt caracterizate că fiind
tări cu o răspândire mai mare a corezidenței: părinții cu copii deja adulți, acest lucru
ducând la o extindere mai mare a go spodariei.
Iacovou arată că extinderea gospodariei diferă de la o țară la alta în funcție de nivelul de trai
și de modul de dezvolare economică. Tabelul de mai jos ne ajută să vedem exact cum stau
lucrurile în țările din Uniunea Europeană, unde avem expri mată dimensiunea gospodariei,
pesoare singure tinere cât și persoane singure cu vârstă de 65+, cupluri tinere și cuplurii în vârstă,
cuplu cu copii minori și cuplu cu copii adulți, părinte singur cu copii minorii și părinte singur cu
copii adulți, familie extinsă și alte tipuri.

9
Pentru a putea evidenția mai amănunțit acest lucru m -am axat pe Rom ânia și Bulgaria,
doua țări cu un nivel economic scăzut. Rom ânia comparativ cu Bulgaria are un număr mai ridicat
de persoane tinere care lociesc singure și anume 9 .1% în Rom ânia și doar 6.4% în Bulgaria,
numărul mare de persoane singure dar în vârstă este caracteristic tot pentru Rom ânia și anume
12.7% având o diferență mică față de Bulgaria care are un procent de 11.9%. 10.2% este
reprezentat de cuplurile tinere di n Rom ânia, iar în Bulgaria procentul acestei categorii este de
9.3%. Deși în Rom ânia cuplurile tinere sunt mai numeroase decât în Bulgaria, lucrurile
suferă o întorsătură în momentul în care vorbim de cupluri în vârstă unde procentul acestora este
mai mar e în Bulgaria și anume 10.8% comparativ cu Rom ânia unde avem doar 9.6%. O diferență
mare de 5.6% între Rom ânia și Bulgaria o reprezintă cuplurile cu copii minorii, în Rom ânia
procentul find de 20.7% iar în Bulgaria doar 15.1%, iar diferența de doar 1% într e cele doua
țări este reprezentată de cuplurile cu copii adulți, numărul lor find mai mare în Bulgaria ăn
proporție de 14.7% iar în Rom ânia fiind de 13.7%. Numărul de părinții tinerii cu copii minori este
mai mare în Bulgaria 1.5% decât în Rom ânia 1.2%, la fel stau lucrurile și în rândul persoanelor
singure cu copii adulți, Bulgaria având un procent de 6.7% pe când Rom ânia are doar 4.6%.
Numărul de familii extinse este mult mai ridicat în Bulgaria decât în Rom ânia diferența fiind de
7.1%, Bulgaria reprezint ă 19.7% iar Rom ânia doar 12.6%, dar în Rom ânia avem un procent de
5.7% care reprezintă alte forme de gospodarii pe când în Bulgaria doar 3.8%.

10

Tabelul 1 : Compoziția gospodăriei în Europa
Sursă: Household composition across the new Europe Where do the new Member States fit in,
pag 471

Această organizare a gospodariilor nu este întamplatoare, ea este structurată pe
tipologia bunastarii fiecărei țări și a nivelului economic crescut sau scăzut existent în fiecare țară
din Uniunea Europeană, p recum și a unei structuri familale care joacă un important rol în
economia țării.

11
Capitolul 2: Statul bunăstării – aspecte generale

Statul bunăstării joacă un rol important în viața fiecarei familii, datorită faptului că aceasta
cuprinde veniturile și nevoile familiale. Cu ajutorul acestui capitol putem observa care sunt
veniturile obținute de fiecare gospodarie și cum pot acestea să facă față cheltuielilor în funcie de
tipul de gospodărie în care se încadreaza fiecare persoană. Nu putem explica cum reu sesc
gospodăriile sa facă fata nevoilor fara a face o retrospectiva a veniturilor fiecarui membru din
familie. Acest capitol cuprinde atât o definiție a statului bunăstării precum și o clasificare a
veniturilor obținute de aceste gospodării.
2.Definirea statului bunăstării

Conceptu l de “stat al bunăstării” denumit și “Welfare state”, apare pentru prima dată în
perioada celui de -al Doilea Război Mondial. Deși termenul de “stat al bunăstării” sau “welffare
state ” și-a făcut apariția între anii 1939 -1945, în literatură de specialitate, în România a fost
introdus doar după anul 1989, deși România comunistă apare că fiind organizată sub formă de
stat al bunăstării. Staul bunăstări în secolul XX a avut la baza sa două modele, acesta fiind
modelul socialist și modelul capitalist. Modelul socialist are la baza sa economia socială, pe
când modelul capitalist a căror baze erau explicate de piața liberă precum și de principile ce
limitau prezența lui în economie. (Lazăr,2000)
“Statu bunăstării” sau “welfare sta te” este definit că fiind definit un concept de guvernare în
care statul are un rol important și anume acela de a proteja și de a promova bunăstarea
economică și socială a cetățenilor și are ca bază principală egalitatea de șanse. Statul bunăstării
a fost conceput din punct de vedere a mai multor autorii, acest lucru ajutându -ne să aflăm cu
ușurință care este obiectivul statului bunăstării în România și nu numai.
“Pentru Briggs A.[1961] statul bunăstări i este definit că și un stat care are la baza sa trei m ari
obiective și anume: să asigure fiecărei familii un venit minim garantat; să garanteze anumite
soluții sociale în cazul în care familia nu poate obține un venit sau o pensie; dar nu în ultimul rând
încearcă să păstreze măcar o parte egalitară în servici le sociale.” (Lazăr,2000, pag 7)

12
Statul bunăstării a încercat să plece de la premisa egalității de șanse, încercând să ofere
astfel un sprijin claselor dezavantajate prin posibilitatea de ași satisface nevoia de subzistență a
fiecărui stat.
2.1.Modelul de stat al bunăstări i

Richard Titmuss (1974) ne arată că există o perspectivă bine elaborată în ce privește
statul bunăstării.
Principalele modele sunt:
I. Modelul rezidualist;
II. Modelul realizare -profit;
III. Modelul redistributiv;

I. Modelul rezidualist : se referă la asumarea de responsabilități în ceea ce privește grupurile
ce au fost delimitate în colectivități , a celor mai săracii dintre cei săracii. Acest mod are la
baza sa faptul că, nevoile fiecărui individ pot fi satisfăcute dacă au acces la economia de
piață dar și la o familie. Desigur, există și o mulțime de riscurii, iar aceste două resurse
pot să eșueze, însă dacă acest lucru se întâmplă, statul este obligat să asigure protecție
socială chiar dacă această este pe termen scurt. Această metodă nu ar e la baza sa scopul
de a asigura mai multe colonizării, ci dorește să îi ajute pe cei marginalizați precum și pe
cei săraci, datorită faptului că, pragul de sărăcie este foarte ridicat. Acest tip rezidual este
caracteristic doar populației foarte sărace și se gasește de regulă în tările cu un liberalizm
tradițional.
II. Modelul realizare -profit -statul se ocupa de a realiza performanțe în profit: este bazat pe
sprijinirea economiei statului bunăstării. Prin această metodă se identifică o bună
dezvoltare pentru drepturile sociale a fiecărui individ, dar diferențele sociale făcându -se
vizibile. Prin această metodă nevoia socială este atinsă în funcție de performanța atinsă
la nivelul productivitățîi.
III. Modelul redistributiv sau universală: este îndreptată în direcția de a asigura servicii
universale care se află în principiu în afară pieței, stând la baza necesitățiilor la nivelul
inegalităților de șanse.

13
Dacă Richard Titmuss (1974) ne-a arătat care sunt modelele de stat al bunăstării, în ajutorul
nostru vine și Gosta Esping -Andersen (1990 ) care ne realizează o tipografie a statului bunăstării
și anume:
A. Statul bunăstării liberal care este reprezentat de asistența socială care stă la baza
acestui stat liberal și se ad resează persoanelor cu un venit mic.
B. Statul social democrat – are că și scop atingerea egalităților de șanse, iar ca și
principiu de bază caracteristic este acoperirea de riscuri.
C. Statul bunăstări i conservator – menținerea diferențelor între st atus social și clasă
socială. În această meto acest model statul este principalul mecanism care respectă și
asigură toate drepturile sociale.

2.2.Statul bunăstăr ii în România

Statul bunăstăr ii în România este foarte aproape de modelul redistributiv,acest lucru fiind
datorat de faptul că în perioada dinaintea Revoluției, cele care reprezentau metodele de
împarțire/redistribuire a drepturilor sociale erau industrile statului. Pentru a putea fi incluse într -o
formă de protecție a statului, fiecare membru trebuie să lucreze. Statul se ocupă de organizarea
forței de muncă dar de multe ori se recurge la creerea de locuri de muncă false pentru a putea
ascunde rată de șomaj ridicat.
Există și o serie de caracterizări ale statului s ocial al bunăstării dup ă cum ne spune și
Zamfir( 1995) și anume:
● Politică inegală de folosire a forței de muncă;
● Asigurarea relativă a unei bunăstări omogene pentru eliminarea sărăciei;
● Asigurarea unui sistem de asigurarea socială, precum și a unor servicii sociale cu
caracter gratuit dar și a servicilor și bunurilor care sunt puternic subvenționate dar
care, de preferat să fie oferite sub formă bănească;
● Lipsa de ajutoare sociale care să fie verificate de mijloace de trăi ale familiei
După schim barea sistemului politic, statul reprezintă principalul mijloc de realizare a
drepturilor sociale a tuturor cetățenilor indiferent de etnie și clasă socială. Prin controlul pe care îl
are statul asupra economiei, acesta deține și pârghia cu ajutorul căreia are un înalt grad de
redistribuire a tuturor veniturilor. Există tendința de a include toată populația în diferite forme de

14
protecție, acest lucru era posibil doar dacă oamenii iși găseau un loc de muncă, aceast lucru fiind
oricum obligatoriu iar locul de muncă al persoanelor era asigurat de stat precum și dreptul la un
venit era văzut că un drept de baza a cetățenilor (Deacon,1994).
Făcându -se o evaluare a dinamici referitoare la cheltuielile sociale, în România se observă o
ușoară creștere în anii aferen ți căderii comunismului. Adevărul este că aceste creșteri pornesc
de la nivelul scăzut pe care cheltuielile sociale le au în comparație cu alte țări , dar această
creșterea este mică.
Cum consideră Lazăr (1995), din punct de vedere ideologic, statul românesc tinde spre
modelul sudic de stat al bunăstării, dar cu un rol redus al statului.
3.Tipuri de venituri aferente gospodariilor
3.1.Salariile și importanța acestora în gospodărie
Deși în privința veniturilor integrare a populației din România, venitul salarial a scăzut, dar
acest lucru nu a afectat prea tare importanța sa datorită faptului că, acesta încă reprezintă cea
mai importantă sursă de venit în rândul populației. În România ave m diferite gospodării de
salariații, acestea reprezentând o clasa foarte eterogenă, acest lucru datorându -se nivelului de
venit pe care familia îl are, cât și din punct de vedere a sit uației de viață a persoanelor.
(Preotesi ,2006)
Preotesi (2006) ne prezin tă un sistem de salarizare din România care ajunge să devină unul
rigid și foarte drastic reglementat. Datorită acestor reglementări avem o diferențiere de salarii atât
pe „verticală” cât și pe „orizontală”. Cea pe „verticală” este reprezentată de scăderil e de salarii iar
cea pe „orizontală” reprezintă diferența dintre ramurile economice, precum și perspectiva ce
vizează salariații care primesc salarii diferite în funcție de domeniu și de calificarea pe care aceștia
au dobândito. Intreprindeile mari erau me reu plasate pe scara superioară a salarizării, indiferent
de eficacitatea economică a firmei. În România la fel că și în alte țări Europene, veniturile din
salarii au avut parte de o depreciere masivă. Salariile medii au avut parte de o modificare cu
dinam ică diferită față de venitul salarial minim, în momentul în care salariu mediu s -a devalorizat
deși rata de devalorizare a fost mai lentă.
După anul 2000, salariu l minim a avut parte de o crestere semnificativă față de cel mediu,
astfel reușind să recuper eze o parte din pierderile suferite în momentul decalajului. Un moment
important pentru recuperarea de pierderi din momentu decalajului a fost reprezentată de anii 2002

15
și 2003, unde în anul 2002 a avut loc o creștere în privința salariului minim de 49.8% comparativ
cu 2001 unde acesta a crescut doar cu 2.1%. Acest fenomen a continuat desigur și în 2003 în
momentul în care salariu minim a ajuns să fie de 89.1% în scadență reală comparativ cu 2001,
pe când cel mediu a avut o creștere de doar 13.1%. Că și o consecință a acestei creșteri putem
lua faptul că în anul 2006 salariul minim reprezintă o valoare mai mare față de anul 2001. Chiar
dacă acest salariu a avut parte de o creștere, în comparație cu alte țări Europene, el reprezintă o
valuare aproximativ sc ăzută. Chiar și în anul 2006 au existat diferientieri de salarii față de alte țări
din UE, România confruntându -se cu un drum lung de parcurs pentru a ajunge la un salariu minim
aferent altor țării.[ Preotesei, 2006)
3.2.Sistemul de protecție socială

Problemele existente în momentul în care statul trebuie să împartă bunurile,
apare o consecință imprecisă în baza nivelului de creștere economică, care se răsfrange asupra
lucrurilor sociale cu care se confruntă aceste state. În Români, efortu pe care îl depune statul în
ceea ce vizează protecția socială este foarte scăzut în raport cu țările europene. Dacă în raportul
dintre nivelul de creștere economică și nivelul cu care se implică statul în rândul nevoilor sociale
nu se poate realiza o legătură în rân dul statelor europene care sunt deja dezvoltate economic,
această diferența poate deveni semnificativ vizibilă o dată cu apariția noilor state membre. Deși
România incearca o usoara crestere,valoare indicatorului este una mica și anume 14% din PIB –
ul afere nt anului 2006.
Dupa cum ne prezintă și analiza Comisiei Prezidențial e (2009) , sistemul de protecție social
din România este semnificativ mic Ajutorul oferit de asigurarea socială unde sunt incluse pensile,
somajul, asigurarea în cazul unor accidente în t impul petrecut în unitatea de muncă precum și a
sistemului de servicii ce vizează sănătatea, acestea sunt oferite doar dacă persoana a cotizat la
cel puțin unul din aceste fondurii. De asemenea acest sistem se bazează și pe adunarea de
bunuri de la persoan ele aflate în sistemul de contribuții și are la baza sa distribuirea de prime sau
benefici către persoanele aflate în situații de risc avansate.
Dacă ne gândim la nevoile și costurile sociale pe care România le are, putem observa că
aceasta tinde spre un model aprope la fel ca restul statelor din Uniunea Europeana. Cea mai
bună parte din bugetul României o constituie veniturile alocate persoanelor în vârstă, de unde

16
reiese că 78% din totalul de plăți sociale find reprezentate de penisii și de sistemul de asigurare
de sănătate.
Graficul 1: Cheltuieli totale ce vizeaza protecția socială in 2006, educatia fiind exclusă

Sursa: Comisia Prezidențială Pentru Analiză Riscurilor Sociale și Demografice, pag 66

17
România în raport cu restul tărilor europene, este caracterizată de atenuarea mai ridicată în
baza cheltuielilor ce vizează sănătatea dar și familia, comparativ cu sumele alocate pentru șomaj,
asigurarea spțtiului de locuit sau evitarea excluderii sociale. Deși aceste beneficii se adresează
doar unui anumi t tip de persoane, cheltuielile ce vizează asistența socială sunt foarte mici în
raport cu totalul de cheltuielilor sociale, acestea contribuie la ajutarea categoriilor cu un risc de
sărăcie mare pentru a putea ieși din acest prag de vulnerabilitate.
3.3.Asistența socială
Familia monoparentală dispune de cea mai extinsă platformă care este adresată susținerii
famililor cu copii prin acordarea atât a alocației complementare dar și a alocației ce vizează
susținerea familială. Aceste venituri sunt adresate doar acelor familii cu o situație foarte precară
și sunt acordate în funcție de numărul de copii pe care îi are fiecare familie care beneficiază de
aceste alocații.
Prescaru relatează în articolul său că în anul 2004 au fost implementată o nouă formă de
alocație familială, în momentul în care fosta alocție suferă modificarii, pentru a se putea face astfel
trecerea de la un bun universal la un bun selectiv și are ca scop ajutarea de familii care
prezintă o nevoie vizibilă. Această schimbare a adus cu ea ș i o mărire a coantumului într –
o mărire de la 0.04% din PIB în anul 2003 la una de 0.17% în 2004. Pentru a putea beneficia de
alocație complementară dar și de sprijin, copii sunt condțtionați să fregventeze școala, în acest
caz toate familile care au în înt reținere copii peste 7 ani le sunt cerute adeverințe care să ateste
participarea copiilor în mediu educațional, acest lucru făcându -se o dată la 3 luni.
În urma acestor modificări nu a reieșit o reducere drastică a numărului de famili eligibire,
aceste mă suri venind în ajutorul familial prin măsuri ce privesc posibilitatea de mărire a dreptului
familial cu cel puțin 2 copii la familii care să aibă măcar un copil.
Venitul minim garantat este caracterizat că fiin unul din principalele mijlace de susținer e
a persoanelor care nu au venituri și nu reușesc să scape de pregul de sărăcie în care se
afla. (Prescaru,2009)
3.4.Protecția socială a șomerilor

Conform lui Presca ru (2009), în România rata de protecte socială a șomerilor este mică
datorită faptului că o bună parte din persoane lucreză în domeniul agricol, nu putem spune acest

18
lucru și despre rata de sărăcie care este crescută în rândul celor șomeri. În cazul României,
această rată de șomaj a fost aprobată în urma unui calcul din venitu anterior dar și a duratei de
activare în muncă precum și în baza raportului ce vizează diferența dintre raportu indemnizației
dar și a venitului anterior. Aceste rate de șomaj au suferit schimbar major o dată cu, schimbarea
perioadei de acordare a îndemnizației, aceasta fi ind inițial pe o perioadă mai lungă de timp,
modificandu -se ulterior pentru o perioadă mai scurtă de timp care stă la baza unui venit anterior
și a duratei de ocupare a forței de muncă.
În anul 2002 ordonanța privind acordarea de ajutor de șomaj a fost modificată, această
modificare realizându -se in baza legii nr 76/2002, aceasta aducând cu sine modu de calculare a
acestuia de la 3 luni la o calculare ce vizează salariu brut la nivelul întregii țări. A avut loc
și o schimbare în privința duratei de oferire a beneficiului în funcție de fiecare contribuție adusă
de persoana în cauza. Astfel o dată cu apariția acestei legi au fost anulate și ajutoarele de sprijin.
Altfel spus acest ajutor ia forma unui câștig fix și reprezintă un procent de 75% pentru persoa nele
care își pierd locul de muncă și 50% este reprezentat de tinerii absolventi care nu s -au încadrat
încă pe piață fortei de muncă.
Prescaru (2009) spune că, chiar dacă pe termen relativ scurt, persoanele sărace au fost
favorate de mărirea indemnizației , situația se modifica o dată cu discuția ce vizează perioada mai
lungă de timp unde, veniturile sunt minimalizate, cauza fiind micșorarea duratei de acordare a
acestora și tăierea de ajutor de sprijin. O modificare a sunei ce reprezintă ajutorul de șomaj sa
produs și în rândul persoanelor cu studii superioare, care au avut o creștere semnificativă în
rândul șomerilor. Rată șomerilor cu studii superioare în anul 2001 reprezintă doar 3.8% din
populație, în anul 2004 această rată ajunge la 7.1%, acest lucru a rătându -ne că această
modificare legislativă a avut efecte vizibile în rândul șomerilor.
Tot Prescaru (2009) în articolul sau vorbește de faptul că în rândul șomerilor, în anul 2001
circa trei sfert din aceste persoane beneficiau de ajutoare de șomaj, iar în 2002 numărul acestora
scăzând la aproximativ 45%, iar în 2006 acestea înregistrând -se în medie mai puțin de 40%, lucru
care arată că o bună parte din restul persoanelor șomere nu au acees la nici o formă de ajutor.
3.5.Sistemul de pensii în România

În România o cincime din totalul cheltuielilor aferente țării o reprezintă pensile, ele fiind
considerate și cel mai important mijloc de ajutor social acordat persoanelor în vârstă. După anul

19
2000 penisile au crescut ajungând până în anul 2007 la o rată de 180% comparativ cu anul 2000,
deși în baza salariului brut s -au înregistrat scăderii care au fost semnificativ ridicate mai ales că
în 2002 se înregistrează o rată de 43% iar în 2007 scade până la 38%. Chiar dacă penisia a
crescut, există persone care au o pensie scăzută și prezintă tot o dată un risc mare de a rămâne
în categoria de persoane vulnerabile.
Preda (2009) prezintă în articolul său faptul că o dată cu mărirea ratei șomerilor în rândul
persoanelor active pe piața forței de muncă, începe să sca dă și contribuția pe care
aceștia o aveau la fondu de pensii, diminându -se astfel și venitul acordat pensionarilor. Pentru a
putea face față numărului de persoane care beneficiază de pensii, statul alocă banii și din venitul
public, unde acest venit reprez intă un procent mult mai mare decât procentu de pensii, și poate fi
văzută că o soluție de criză care deja este aplicată. De asemenea se recomandă să nu se ajungă
la împrumuturii exterioare, datorită faptului că va exista o suferință în radul generației ur mătoare.
În România avem și o categorie de pensii care se acordă persoanelor bolnave aceasta diferă de
la un județ la altu, ea fiind cuprinsă între 6% și 30% in totalul de pensii și reprezientă persoanele
invalide.
Tot Preda (2009) arata și faptul că în pe rioada de după 1990 numărul persoanelor
pensionate a crescut seminificativ,totuși în privinața persoanelor care contribuie la fondu de pensii
a scăzut drastic, astfel ajungând la un număr mult mai mic de contribuabili, lucru care se
poate observa și în gra ficul 3 .
Graficl 2 : Dinamica numarului de salariați

Sursa: Comisia Prezidențială Pentru Analiză Riscurilor Sociale și Demografice, pag 88

20
4.Ajut oare acordate de stat famililor
Fiecare fami lie beneficiază de diferite ajutoare care viziează atat creșterea copiilor precum
și ajutorul pe care statul îl oferă fiecarei familii, pentru a putea face fata nevoilor și pentru a putea
reuși să ducă un trai decent. Acestea cuprin d alocații familiale, ajutoare familiale și prestații.
4.1.Prestații și ajutoare familiale

O dată cu întemeiera unei famili și cu apariția unor copii apar și responsabilitățiile, unde statul
joacă și el un rol important pentru fiecare familie și anume cel de a asigura diferite ajutoare
familiale precum alocația, concediu de maternita te, educația gratuită etc. (Popescu,2004)
Popescu (2004) ne prezintă in prima parte discuția despre prestații ce vizează creșterea
copilului și a concediului de maternitate adresat mamei, vizează faptul că, o dată cu apariția uni
copil, mama beneficiază de un concediu de maternitate și de un venit acordat de stat. O dată cu
apariția perioadei de tranziție, a avut loc o schimbare în politică familială, ea devenind mai
restrictivă decât în perioada de socialism de stat. În privința concediului de maternitate și a
creșterii copiilor, statisticile arătau o imagine mai clară în această privința. Un factor important
este comparativ între țări precum și studierea evoluției aferente fiecărei țări. Acestea arată că nu
au fost schimbării unitare din perspectiva ideol ogică dar nici ca o tendința.(Popescu,2004)
Indemnizația de creșterea a copilului se calculează în raport cu salariu anterior sau
procentul salariului pentru care deja s -a calculat contribuția. Rată diferă de la o țară la altă astfel
în cât în țările balt ice rată este de 100% precum și în Polonia dar și în Slovenia, pentru Bulgaria
este de 90%, România are o rată de 85% iar în Ungaria este de 70%. O data cu apariția unui
copil, familia primește o indemnizație.
De obicei pentru stabilirea cuantumului se p leacă de la un veni de referință, care diferă de
la o țară la altă. În Cehia se echivalează necesarul de baza cu 5, Estonia oferă de 25 de ori mai
mule alocații pentru copii, 150% din pensia de bătrânețe este reprezentată de Ungaria, iar în
România nu exis tă un venit de referință explicit pentru cuantum. . ( Popescu,2004)

21

Tabelul 1: Concediu l plătit pentru creșterea copilului în Bulgaria, Cehia, Polonia, România și
Ungaria 2001

Bulgaria Cehia Polonia România Ungaria
Principiu Asigurare Asigurare Asigurare și
testarea
venitului Asigurare a. Asigurare
b. universal
Durata F.D Până la 1 an Până la 24 de
luni Până la 2 ani
de la naștere a. până la 2 ani de la
naștere
b. până la 3 ani
Cuantum 90% din
salariul
anterior 69% din
salariu de
referință
[plafon
superior] Suma fixă 85% din
salariu mediu
pe economie a. 70% din salariu
anterior [maxim 2
salarii minime]
b. Pensia sociala
Sursa: Popescu, 2004, Politicile sociale est -europene între
paternalism de stat și responsabilitate individuală
Calitatea de asigurat pe care o are părinte le care solicită indemnizația de concediu
parental este prima condiție de baza pentru a putea beneficia de acest lucru. Concediu de
crestere a copilului difera în functie de țară, dar în general ea este între 1 și 3 ani, încercând să
se cuprindă primi ani din viața fiecărui născut, în cazul în care se acordă 3 ani de concediu de
maternitate, acei copii suferă de dizabilitate sau probleme medicale accentua te.
În ultimii ani s -au modificat legislația țărilor în așa fel în cât să se apropie de standardele
europene, acest lucru find posibil prin includerea tatalui în creșterea copilului. Acest lucru în unele
țări este un fapt mai degrabă simbolic datorită fapt ului că, concediu de paternitate este de doar 2
săptămânii. O dată cu anul 2003 fiecăruia i se adresează un concediu paternal de 90 de zile și
sunt de asemenea obligați să participe 15 zile în momentul concediului de maternitate pe care îl
are mama, iar r estul de 75 de zile poate fi folosit până la vârsta de 8 ani a copilului. Prin apariția
concediului de paternitate a apărt și legislația care acordă aceleași drepturi și tatalui, pe care

22
mama le are în vederea creșterii coplului mic, deși sunt foarte putin e cazuri care adoptă acest
lucru. . (Popescu,2004)
Alocațiile familiale sunt acele veniturii pe care le primesc copii la naștere și în decursul
vieții până la vârstă de 18 ani. Din anul 1990 diferitele protecții și măsuri de ajutare a familiei au
avut part e de un declin radical care a durat până în anul 1997. Indiferent că începând cu anul
1993 alocația a devenit un drept obligatoriu pentru copii, această a cunoscut în tot acest timp o
scădere în termeni reali, acordarea acesteia fiind într -un final condiți onată de participarea școlară
a fiecărui copil. Deșii alocația a devenit un drept obligatoriu a copilului, această reglementare a
avut si efecte negative cât și pozitive. Efectele negative au apart în rândul persoanelor sărace și
cu un număr mare de copii unde rată abadonului școlar era oricum foarte mare, iar efecte pozitive
au fost rată ridicată de participare în educație a copiilol. În anul 1997 această alocație a crescut,
dar nu a fost suficient de mare creșterea ei în cât să ajute familile să asigure u n trăi decent
copiilor, astfel s -a introdus un nou ajutor care vizează familile cu mai mult de 2 copii.
În concluzie principala sursă și cea mai importantă în gospodării o constituie veitul familial,
care are scopul de a asigura traiul și nevoile fiecărui individ. Diminuarea sau înlăturarea veniturilor
sunt principalele cazuri care duc la accelerarea sărăciei precum și a expulsării sociale. Riscul de
sărăcie poate să crească dacă unele dintre gospodării nu vor beneficia de asigurare și protecție
socială, m ai ales familile de agricultori. Pentru evitarea riscului de sărăcie, trebuie să se ia în
discuție noi metode și scheme de protecție a sistemului de ajuor social.
5.Tipuri de gospodării, tipuri de venituri

Fiecare gospodărie are parte de cheltuieli fie d e consum, fie de educație sau de locuire
iar toate aceste cheltuieli sunt str âns prinse de veniturii pe care fiecare individ le obține atât din
activității economice cât și agricole. În funcție de fie care tip de venituri fiecare gospodărie face
față fiecărei perioade din viață diferit în funcție de natura și valoarea cheltuielilor pe care le are.
Dacă mărirea prețului unui produs, acesta va scădea din cererea pentru acel produs sau grup de
produse, ace st lucru se întâmplă și în momentul de scădere a veniturilor unde indivizi sunt nevoiți
să sufere schimbării în privința traiului pe care aceștia îl aveau până în momentul de față.
În articolul sau, Cristina Barti (2015) vorbeste despre diferențele de ca tegorii de societăți,
cheltuielile dar și veniturile sunt diferite, acestea având o valuate fie mai mică fie mai mare între
fiecare gospodărie. Servicile de utilității sunt atât diverse cât și inegale în funcție de fiecare

23
categorie de populație. O dacă cu majoratea de taxe și impozite apar în gospodarile sărace
diferite dificultăți în privința cheltuielilor pe care acestea le au, făcând imposibilă achitarea la timp
a cheltuielilor.
Dacă se vorbește de o economie sănătoasă de piață, atunci putem spune că in eglitatile
și diferențele salariale sunt date de diferitele calificări profesionale sau din cauza diferitelor posturi
ocupate pe piață forței de muncă de fiecare individ. Diferențele veniturilor în funcție de gospodării
ajung să difere în fiecare an, mai ales în rândul gospodăriilor cu un venit minim. Aceste diferențe
au la baza să în primul rând venitul obținut din salarii, unde aceste salarii diferă și pot fi obținute
doar de un singur membru al gospodăriei, lucru acesta ducând la o inegalitate de venitu ri între
gospodării.
Au existat diferite gospodării cu un nivel scăzut de venituri care din motivul lipsei de bani,
după achitarea de taxe și impozite aceste gospodării nu au mai reușit să își satisfacă și alte nevoi
cum ar fi achitarea de alimente sau facturi de întreținere, astfel ponderea totală a gosodăriilor
care nu au reustit să facă față nevoilor a fost de 36.8% în anul 2006. Cei mai importanții factorii
pentru satisfacerea de nevoi sunt reprezentați de puterea de cumpărare, de venituri bănești,
influența mediului de locuire, chiar dacă cheltuielile de locuire sunt influențate de legislația aflată
în acea perioadă.
Prin urmare în majoritatea acestor gospodării, o mare parte din venituri este obținută din
activității proprii cum ar fi agricultura, d ar și din prestații sociale. Dacă vorbim de o rată de venituri,
putem spune că, gospodăriile cu venituri salariare reprezintă un procent mai mare și o mai bună
reușită a traiului de zi cu zi față de gospodăriile cu venituri scăzute obținute din activității proprii.
Astfel putem ajunge la concluzia că, fără un venit minim garantat și stabil, anumite gospodării nu
vor reuși să facă față nevoilor zilnice și niciodată nu vor putea duce un trăi de viață decent. Toate
aceste lucruri sunt influențate și de venitur ile care intră în gospodării, mediu de proveniență, tipu l
gospodăriei și alți factorii.( Barti, 2015)
In concluzie am plecat de la conceptul de familie și am parcurs o stufoasa bibliografie, în
care mi s -au prezentat diferite concepte si noțiuni ce vizează tema studiată. Prin această lucrare
mi-am dorit să aflu cum reusesc indivizi i să faca fata nevoilor, cum reusesc sa treaca de pragul
de sărăciei și cum reușesc să ducă o viață cu un trai decent. Am plecat de la întrebarea de
cercetare ce are ca și scop af larea modului în care indivizi din diverse gospodării fac față nevoil or.
Pe parcursul acestei lucrar i am vrut sa răspund unor întrebări de cercetare specifice, cum ar f i:

24
cum fac fata gospodăriile nivelului de trai? Care sunt veniturile obținute de indiviz ii fiecarei
gospodarii? Au aceș tia un nivele de trai scăzut s au ridicat?

25
Capitolul 3 -Metodologia de cercetare

Partea de cercetare a acestei lucrări s -a realizat în urmă une i analize statistice, care a
avut la bază datele Anchetei Generații și Gen, realizate în România în anul 2005, ca parte a
programului internațional Generații și Gen. Ancheta în România s -a desfășurat pe un eșantion de
aproximativ 12.000 de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 79 ani. Chestionarul cercetării a
fost foarte complex, o parte importantă a acestuia abordând aspecte economice: veniturile
respondentului și a membrilor gospodăriei și nivelul de bunăstare materială.
De asemenea, cercetarea a cuprins o gamă foarte variată de configurații ale gospodăriilor .
Aceste date permit formularea întrebării noastre de cercetare: cum se combină aceste configurații
familiale cu diferitele tipuri de venit pe care gospodăriile le pot avea și care este nivelul bunăstării
materiale a diferitor combinații gospodării -tipuri de venituri?
Plecand de la întrebarea de cercetare am ajuns sa definim si anumite ip oteze de cercetare
cum ar fi :
1. Răspândirea diferitelor tipuri de gospodării este diferită în cele două medii de
rezidență, în sensul că ne așteptăm să găsim o răspândire mai mare a gospodăriilor
extinse în mediul rural, comparativ cu mediul urban.
2. Ne așteptăm ca gospodăriile formate din părinți singuri, precum și cele cu alcătuire
mai complexă, cu alți membri pe lângă nucleul central, să facă față mai greu
cheltuielilor, comp arativ cu gospodăria nucleară.
3. Din punct de vedere al veniturilor, gospodăriile din mediul rural sunt mai dezavantajate
fata de cele din mediu urban.

După ce intrebarea de cercetare și ipotezele au fost stabilite, mam axat pe analiza statistică
care vizeaza baza de date GGP . Am început prin diferențierea indivizilor în funcșie de sex, de
mediul de proveniență dar și de tipul de gospodării din care facparte . Mai j os sunt reprezentate
tabelele pentru fiecare analiă studiată .
Ca și obiective de cercetare mi-am propus să :
 Să ana lizez relația dintre venituri și gospodării în funcție de mediu de proveniență
 Determinarea masurii în care indivizii fac față nev oilor

26
 Identificarea principa lelor surse de venituri a fiecărui individ și gospodări

Analiza t ipuri lor de gospodării

Tabelul următor prezintă diferitele tipuri de gospodării, după sexul respondentului.
Tipul de
gospodărie Sexu l respondentiilor Total
Mascu lin Feminin
Trăiesc singuri Număr
Procent 584
9.8% 938
15.6% 1522
12.7%
Părinte singur Număr
Procent 118
2.0% 529
8.8% 647
5.4%
locuiesc cu
părinții Număr
Procent 758
12.7% 338
5.6% 1098
9.1%
Pesoane
singure care
locuiesc cu
părinții Număr
Procent 10
0.2% 71
1.2% 81
0.7%
Cuplu fără copii Număr
Procent 1731
29.0% 1557
25.9% 3288
27.4%
Cuplu cu copii Număr
Procent 2397
40.1% 2375
39.5% 4772
39.8%
Cuplu cu
părinții Număr
Procent 81
1.4% 46
0.8% 127
1.1%
Cuplu cu
părinții și copii Număr
Procent 235
3.9% 78
1.3% 313
2.6%
Alte tipuri Număr
Procent 63
1.1% 77
1.3% 140
11.2%
Total Numar
Prent 5977
100.0% 6009
100.0% 11986
100.0%

27
După cum se observă în tabel cel mai mare procent în rândul femeilor este reprezentat
de gospodăriile unde există cuplurii cu copii, acestea reprezintă 39.5%. În rândul bărbaților
procentu cel mai mare este reprezentat de 40.1% și intră tot în categoria gospodăriilor în care
există cuplurii cu copii. Acest lucru se explică prin faptul că o femeie ajunge să părăsească casa
părintească mai repede decât un bărbat, din motivul de a formă o familie sau pentru a se dezvoltă
pe plan economic, aceste diferențe constă și în statutul educațional al fiecărui respondent.
Procentul ridicat în rândul femeilor este datorat și de speranța de viață pe care acestea o au
comparativ cu bărbații. În cazul bărbaților es te mai ușor să locuiască cu părinții, decât să trăiască
singurii. Din perspectivă statistică putem observa că există diferențe semnificați satistice între
aceste două categorii de respondenți (Chi2=649.332, p<0,05).
În cele două medii de proveniență exist ă diferite categorii de gospodării și familii. În studiul
de față respondenții fac parte din diferite medii de proveniență precum și din diferite structuri de
gospodării. Această clasificare este reprezentată în tabelul de mai jos, reprezentarea făcându –
se în funcție de mediu de proveniență dar și de tipul de gospodărie din care fac parte.
Tipul de
gospodărie Mediu de proveniență Total
Rural Urban
Trăiesc singuri Număr
Procent 753
13.3% 769
12.2% 1522
12.7%
Părinte singur Număr
Procent 322
5.7% 352
5.1% 647
5.4%
locuiesc cu
părinții Număr
Procent 467
8.2% 629
10.0% 1096
9.1%
Pesoane singure
care locuiesc cu
părinții Număr
Procent 43
0.8% 38
0.6% 81
0.7%
Cuplu fără copii Număr
Procent 1632
28.8% 1656
26.2% 3288
27.4%
Cuplu cu copii Număr
Procent 2112
37.2% 2660
42.1% 4772
39.8%
Cuplu cu părinții Număr
Procent 65
1.1% 62
1.0% 127
1.1%
Cuplu cu părinții
și copii Număr
Procent 209
3.7% 104
1.6% 313
2.6%
Alte tipuri Număr
Procent 69
1.2% 71
1.1% 140
1.2%
Total 5672
100.0% 6314
100.0% 11986
100.0%

28
În societatea de astăzi avem diferite tipuri de gospodării după cum putem observă în
tabelul de mai sus. Aceste gospodării find fie simple fie compuse, în urma studiului am descoperit
că un procent de 39,8% din numărul total de respondenți este reprezentat de cuplurile care au
copii. Cel mai mare procent îl reprezintă cuplurile cu copii din mediu urban, acestea fiind
reprezentate de 42.1% din totalul respondenților. În mediul rural avem un procent vizibil mai mare
decât în urban al celor car e locuiesc cu părinții (28,2% față de 10%). Diferențele sunt semnificative
din punct de vedere statistic (Chi2=88.732, p<0.05). După ce am analizat datele putem observă
că cea mai mare parte a golsodăriilor exstinse se găsesc în mediul rural, că de exemlu 3,7% din
gospodăriile care au în compoziția să cupluri cu copii și parinți se află în mediu rural, și doat 1,6%
în mediul urban. Pentru persoanele care au copii situația se schimbă datorită faptului că cele mai
multe gospodării se afle în mediu urban și an ume 42,1% din totalul gospodăriilor și doar 37,2%
în mediu rural. Dar după cum putem observ a în tabel cele mai multe gospodării extinse provin din
mediul rural, datorită faptului că în acea zon ă veniturile sunt scăzute iar rat a de sărăcie este
ridicată. Aceste gospodării devin extinse din nevoia de a face față cheltuielilor și din dorința de a
duce un trăi decent.

Situația ce vizează gradul de dificultate sau de usurință cu care se confruntă respondenții
în acoperirea cheltuielilor se poate ob servă în tabelul de mai jos. Și în această situație lucrurile
diferă de la un tip de gospodărie la altul, această diferență fiind reprezentată de venituri.

29

După cum putem observă în tabelul de mai sus, există mai multe tipuri de
gospodării. Aceste tipuri de gospodării fac față în mod diferit în ceea ce privește situația
cheltuielilor, astfel putem observă că un procent de 33,6% din categoria alte tipuri de gospodării
fac față foarte greu nevoilor. Cel mai probabil aici întâlnim situații complexe, ma i multe rude care
locuiesc împreună sau chiar persoane neînrudite. În categoria persoanelor care fac față cu
dificultate nevoilor se încadrează și persoanele care trăiesc singure, acestea fiind în procent de
22,2%. În categoria de persoane care înt âmpina unele dificultăți în ceea ce privește cheltuielile
sunt în procent de 26,7%, tot persoanele singure. Categoria persoanelor care se află în balanță
în raport cu gradul de dificultate al veniturilor se află acele pers oane care formează un cuplu dar
locuiesc cu parinții, acestea reprezentând un procent de 45,7%. Există și alte forme de gospodării
care reușesc să facă față ușor și foarte ușor nevoilor, acestea fiind în procent de 10,6% din
numărul respondenților. Diferen țele sunt semnificative din punct de vedere statistic
(Chi2=522.111, p<0,05). Consider că aceste dificultăți sunt rezulatul diferențelor existente în
cu mare
dificultatecu
dificultatecu unele
dificultăținici cu
dificultate,
nici ușordestul de
ușor ușor foarte usor
Număr 460 273 335 377 49 27 1 1522
Procent 30.2% 17.9% 22.0% 24.8% 3.2% 1.8% .1% 100.0%
Număr 197 106 173 146 15 10 0 647
Procent 30.4% 16.4% 26.7% 22.6% 2.3% 1.5% 0.0% 100.0%
Număr 197 149 259 399 62 27 3 1096
Procent 18.0% 13.6% 23.6% 36.4% 5.7% 2.5% .3% 100.0%
Număr 20 18 19 24 0 0 0 81
Procent 24.7% 22.2% 23.5% 29.6% 0.0% 0.0% 0.0% 100.0%
Număr 447 476 752 1328 158 113 14 3288
Procent 13.6% 14.5% 22.9% 40.4% 4.8% 3.4% .4% 100.0%
Număr 725 637 1077 1924 250 148 11 4772
Procent 15.2% 13.3% 22.6% 40.3% 5.2% 3.1% .2% 100.0%
Număr 10 13 26 58 16 4 0 127
Procent 7.9% 10.2% 20.5% 45.7% 12.6% 3.1% 0.0% 100.0%
Număr 38 38 77 138 19 3 0 313
Procent 12.1% 12.1% 24.6% 44.1% 6.1% 1.0% 0.0% 100.0%
Număr 47 26 22 32 7 5 1 140
Procent 33.6% 18.6% 15.7% 22.9% 5.0% 3.6% .7% 100.0%
Număr 2141 1736 2740 4426 576 337 30 11986
Procent 17.9% 14.5% 22.9% 36.9% 4.8% 2.8% .3% 100.0%Cuplu cu
părinții
Cuplu cu
părinții și
copii
Alte tipuri
TotalTrăiesc
singuri
Părinte
singur
locuiesc
cu părinții
Pesoane
singure
care
locuiesc
cu părinții
Cuplu fără
copii
Cuplu cu
copiiCapacitatea de a face fată cheltuielilo
Total
Tipul de
familie
Responde
nt

30
raport cu nivelul de tr ai, educație, mediul de proveniență dar și diferențierea din punct de vedere
a veni turilor existentă între fiecare tip de gospodărie. În cazul gospodăriilor extinse putem observ a
că, aceste gospodării fac față relativ bine datorită faptului că în gospodărie există mai multe surse
de venit și se poate diminua rat a de sărăcie. Persoanele c are locuiesc singure ajung să întampine
diferite dificultăți datorită faptului că în gospodăria respectivă venitul poate fi foarte scăzut, mai
ales dacă ne gândim că multe din aceste gospodării formate dintr -o singură persoană cuprind
persoane vârstnice.
Tipuri de venituri și tipuri de gospodării
În fiecare gospodărie din eșantion am putut observ a că pe lângă salarii, respondenții
precum și ceilanți membrii ai gosporăriei pot beneficia de diferite alte tipuri de venituri. Tabelul de
mai josp ne ajută să ve dem care sunt aceste venituri pe care indivizii le obțin.
Tipuri de
venituri în
funcție de
gospodărie Tipurii de gospodarii
Trăiesc
singuri Părinți
singuri Locuiesc
cu parinții Persoane
singure
care
locuiesc
cu păriții Cuplu
fără
copii Cuplu
cu
copii Cuplu
cu
părinți Cuplu
cu
părinți
și
copii Alte
tipurii
Alocații pentru
copii 257 293 58 63 3516 11 274 30
Indemnizații
privind
locuința/chiria 128 90 118 11 206 480 9 19 15
Asistența
socială 29 19 31 5 81 208 54 13 9
Asistența n on-
numerară de la
serviciu de
asistență
socială 92 49 73 10 232 419 61 24 10
Venituri din
chirii, ec onomi,
asigurări sau
alte 17 5 13 0 61 46 12 3 1

Această variabil ă a fost construită pe baza unei asocieri între tipul de gopodărie și toate
tipurile de venituri pe care le poate obține respondentul dar și ceilanți membrii ai familiei. Cu

31
ajutorul acestei variabile am dorit să descoperim câte venituri are fiecare gospodă rie, în funcție
de numărul de membrii dar și de venitul fiecărui membru, datorită faptului că există situații în care
un singur membru poate obține mai mult venituri. Fiecare gospodărie poate obține mai multe
venituri. Aceste venituri pot să difere de la o gospodărie la altă, datorită numărului de indivizi aflați
în fiecare gospodărie. Se pot observă că cele mai multe venituri intră în rându gospodăriilor unde
există cuplurii cu copii, acestea beneficind de venituri din partea statului cum ar fi depildă, al ocația
pentru copii, asistența socială dar și din economii și alte servicii.
După cum am observat mai sus fiecare gospodărie are o serie de venituri. Există situații
în care aceste venituri pot să dispară după o anumită perioadă de timp datorită faptului c ă, există
cazuri în care unele venituri primite din partea statului pot fii acordate doar pe o anumită perioada
de timp (de exemplu indemnizații de maternitate sau ajutor de șomaj). Datorită faptului că în
eșantionul studiat avem persoane care primesc aces te venituri din partea statului am dorit să
vedem cum stă situația veniturilor totale pe ultimile 12 luni pentru fiecare tip de gosodărie.

Și în acest caz, categoria cea mai avantajată în privința dobândirii de venituri o reprezintă
cuplurile cu copii. În această categorie cele mai multe persoane dobândesc venituri din salarii sau
activității proprii, precum și din pensii sau indemnizații de boală.
Dat fiind faptul că structura gospodăriilor și a veniturilor diferă, mi -am propus să descopăr
cum arată și situația referitoare la acoperirea diferitor cheltuieli specifice. În tabelul de mai jos
Tipul de gospodărie
Tipuri de venituri in ultimele 12 luniTrăiesc
singuriiPărinți
singuriiLocuiesc cu
parințiiPersoane
singure care
locuiesc cu Cuplu fără
copiiCuplu cu
copiiCuplu cu
părințiCuplu cu
părinți și copiiAlte
tipurii
câștigurile obținute dintr-un loc de muncă sau o afacere principală 272 158 425 44 749 2455 73 108 28
câștigurile obținute dintr-un loc de muncă sau o afacere suplimentară 39 9 14 0 44 112 2 5 3
pensie pentru limită de vârstă 863 274 17 4 1574 767 16 8 47
văduv sau de urmaș sau de război 34 8 1 0 1 13 0 12 3
indemnizație de invaliditate, incapacitate sau prestație de boală 245 131 59 4 243 314 1 6 24
indemnizația de șomaj sau indemnizația de loc de muncă 12 9 20 0 8 51 3 4 2
asistență socială 16 10 8 0 12 28 4 0 2
concediul de maternitate, concediul parental sau indemnizația de concediu pentru îngrijirea copilului 0 1 0 1 1 193 0 9 0
beneficii de studiu sau burse 6 0 22 0 2 2 0 0 0
venituri din activități independente 153 56 165 14 294 604 32 34 19
alt fel de venit 113 38 80 3 82 144 1 12 16

32
este prezentată situația gospodăriilor cu privire la faptul că reușesc sau nu să își menț ină locuința
mereu încălzită.
Tipul de
gospodărie Păstrați casa suficent de încălzită Total
DA Nu
Trăiesc singuri Număr
Procent 1161
76,3% 361
23,7% 1522
100,0%
Părinte singur Număr
Procent 494
76,4% 153
23,6% 647
100,0%
locuiesc cu
părinții Număr
Procent 941
85,9% 155
14,1% 1096
100,0%
Pesoane singure
care locuiesc cu
părinții Număr
Procent 65
80,2% 16
19,8% 81
100,0%
Cuplu fără copii Număr
Procent 2861
87,0% 427
13,0% 3288
100,0%
Cuplu cu copii Număr
Procent 4168
87,3% 604
12,7% 4772
100,0%
Cuplu cu părinții Număr
Procent 118
92,9% 9
7,1% 127
100,0%
Cuplu cu părinții
și copii Număr
Procent 289
91,4% 27
8,6% 313
100,0%
Alte tipuri Număr
Procent 102
72,9% 38
27,1% 140
100,0%
Total Număr
Procent 1096
100,0% 1790
100,0% 11985
100,0%

Privind tabelul de mai sus, putem observ a că cea mai mare parte din gospodării reușesc
să își mențin ă caldă locuința mereu. Cel mai mare procent este reprezentat de gospodăriile
formate din cuplu cu copii, aceștia spun ând în proporție de 92,9% că reușesc să menț ină mereu
încalzită locuința. La fel stă și situația în cazul gospodăriilor alcătuite din cuplu cu copii și p ărinți,
aceștia răspunzând cu da în proporție de 91,4%. Putem consider a că persoanele care au răspuns
cu nu la această întrebare, fac parte fie din categoria persoane lor vulnerabile și veniturile sunt

33
semnificativ scăzute. Și pentru această categorie avem diferențele semnificative din punct de
vedere statistic (Chi2=194.822, p<0,05).
În tabelul de mai jos am dorit să aflăm dacă își permit sau nu să plănuiască o vacanță de
o sptămană departe de casă.
Tipul de
gospodărie Plănuiesc o vacanță de o
săptămană departe de casă Total
DA Nu
Trăiesc singuri Număr
Procent 267
17,5% 1255
82,5% 1522
100,0%
Părinte singur Număr
Procent 90
13,9% 557
86,1% 647
100,0%
locuiesc cu
părinții Număr
Procent 387
35,3% 709
64,7% 1096
100,0%
Pesoane
singure care
locuiesc cu
părinții Număr
Procent 14
17,3% 67
82,7% 81
100,0%
Cuplu fără copii Număr
Procent 876
26,6% 2412
73,4% 3288
100,0%
Cuplu cu copii Număr
Procent 1457
30,5% 3315
69,5% 4772
100,0%
Cuplu cu
părinții Număr
Procent 52
40,9% 75
59,1% 127
100,0%
Cuplu cu
părinții și copii Număr
Procent 97
31,0% 216
69,0% 313
100,0%
Alte tipuri Număr
Procent 27
19,3% 113
80,7% 140
100,0%
Total Număr
Procent 3267
27,3% 8719
72,7% 11986
100,0%

34
După cum se observă în tabel de sus, plănuirea unei vacanțe de o săptămana este
imposibilă în cea mai mare parte a gospodăriilor. Cel mai mare procent în privința răspunsurlor
negative este reprezentat de un procent de 86,1%, acest procent este dat de pări nții
singuri. Putem lega aceste rezultate de lipsa de venituri și de nevoia mai mare de alocare a
banilor pentru alte nevoi mult mai stricte . Din perspectivă statistică putem observă că există
diferențe semnificative satistic (Chi2=215,611, p<0,05).
În tabelul de mai jos am dorit să aflăm dacă își permit sau nu să înlocuiască un mobilier
uzat.
Tipul de
gospodărie Înlocuirea unui mobiler uzat Total
DA Nu
Trăiesc singuri Număr
Procent 81
5.3% 1441
94.7% 1522
100.0%
Părinte singur Număr
Procent 38
5.9% 609
94.1% 647
100.0%
locuiesc cu
părinții Număr
Procent 163
14.9% 933
85.1% 1096
100.0%
Pesoane
singure care
locuiesc cu
părinții Număr
Procent 8
9.9% 73
90.1% 81
100.0%
Cuplu fără copii Număr
Procent 388
11.8% 2900
81.7% 3288
100.0%
Cuplu cu copii Număr
Procent 873
18.3% 3899
81.7% 4772
100.0%
Cuplu cu
părinții Număr
Procent 38
25.2% 95
74.8% 127
100.0%
Cuplu cu
părinții și copii Număr
Procent 59
18.8% 254
28.2% 313
100.0%
Alte tipuri Număr
Procent 15
10.7% 125
89.3% 140
100.0%
Total Număr
Procent 1657
100.0% 10329
100.0% 11986
100.0%

35

După cum se observă în tabel de sus, schimbarea unui mobilier uzat nu este posibilă în
cea mai mare parte a gospodăriilor. Cel mai mare p rocent în privința răspunsurlor negative este
reprezentat de 94.7%, acesta fiind reprezentat de persoanele care locuiesc singure precum și
de par inți singuri, aceștia reprezentând 94.1%. Putem lega aceste rezultate de lipsa de venituri
și în cazul persoanelor care trăiesc singure ne putem referi la faptul că aceste persoane fie sunt
pensionari, fie student, iar veniturile sunt semnificativ mici. Din punct de vedere
statistic putem observă că există diferențe semnificative satistic și în această categorie de
variabile(Chi2=241.655, p<0,05).

36

În tabelul de mai jos am dorit să aflăm dacă își permit să achiziționeze haine noi din
magazine sau haine din magazine second hand.
Tipul de
gospodărie Achiziti onarea de haine noi sau
second hand Total
DA Nu
Trăiesc singuri Număr
Procent 509
33.4% 1013
66.6% 1522
100.0%
Părinte singur Număr
Procent 284
38.3% 399
61.7% 647
100.0%
locuiesc cu
părinții Număr
Procent 729
66.5% 367
35.5% 1096
100.0%
Pesoane
singure care
locuiesc cu
părinții Număr
Procent 43
53.1% 38
46.9% 81
100.0%
Cuplu fără copii Număr
Procent 1610
49.0% 1678
51.0% 3288
100.0%
Cuplu cu copii Număr
Procent 3018
63.2% 1754
36.8% 4772
100.0%
Cuplu cu
părinții Număr
Procent 93
73.2% 34
26.8% 127
100.0%
Cuplu cu
părinții și copii Număr
Procent 207
66.1% 106
33.9% 313
100.0%
Alte tipuri Număr
Procent 61
43.65% 79
56.45 140
100.0%
Total Număr
Procent 6510
100.0% 5468
100.0% 11986
100.0%

Privind tabelul de mai sus, se poate observ a un procent în medie echivalent între
răspunsuri. Persoanele care locuiesc cu părinții reușesc să își achizitineze haine noi în proportion
de 66.5%, precum și responden ții care au copii sunt reprezentați de un procent de 63.2% Cel mai

37
mare procent îl repre zintă cuplurile care locuiesc cu părinții și anume 73.2%. Putem privi acest
lucru că un beneficiu pentru gospodăriile extinse, unde veniturile sunt mai ridicate și posibilitatea
achiziționării de haine noi este posibilă. Din punct de vedere statistică putem observă că există
diferențe semnificative satistic și în această situație (Chi2=633.418, p<0,05).
În tabelul de mai jos am dorit să aflăm dacă își permit sau nu să mănânce carne, pui sau
peste o dată la două zile.
Tipul de
gospodărie Isi permit sa manance carne, pui
sau peste o data la doua zile Total
DA Nu
Trăiesc singuri Număr
Procent 694
45.6% 828
54.4% 1522
100.0%
Părinte singur Număr
Procent 315
48.7% 332
51.3% 647
100.0%
locuiesc cu
părinții Număr
Procent 669
61.0% 427
39.0% 1096
100.0%
Pesoane
singure care
locuiesc cu
părinții Număr
Procent 46
56.8%
35
43.2%. 81
100.0%
Cuplu fără copii Număr
Procent 2061
62.7% 1227
37.3% 3288
100.0%
Cuplu cu copii Număr
Procent 3238
67.9% 1534
32.1% 4772
100.0%
Cuplu cu
părinții Număr
Procent 90
70.9% 3
29.1% 127
100.0%
Cuplu cu
părinții și copii Număr
Procent 222
70.9% 91
29.1% 140
100.0%
Alte tipuri Număr
Procent 71
50.7% 69
49.3% 140
100.0%
Total Număr
Procent 7406
100.0% 4580
38.2% 11986
100.0%

38
Tabelulde mai sus, prezintă o diferența procentuală în rândul gospodăriilor simple sau
extinse. Această diferența se poate observă în raportul dintre gspodariile în care locuiesc
persoane singure și cele în care se locuiește cu copii, p ărenți sau alte tipuri. Cel mai mare pr ocent
ce vizează răspunsurile pozitive este de 70.9% pentru gospodăriile alcătuite din cuplu cu copii și
părinț,iar cel mai mare procent negativ și anume 54.4% îl reprezintă gospodăriile cu o singură
persoan ă în compoziția s a. Din punct de vedere statisti c putem observ a că există diferențe
semnificati v satistice și în această categorie de variabile (Chi2=315,392, p<0,05).
Pentru tabelul de mai jos am dorit să aflăm dacă își permit sau nu să iese în oraș la o
băutură cu prieteni sau să ia masă cu familia d e cel puțin o dată pe luna.
Tipul de
gospodărie Isi permit sa iese la but cu
prietenii sau sa ia masa cu familia
cel putin o data pe luna Total
DA Nu
Trăiesc singuri Număr
Procent 472
31.0% 1050
69.4% 1522
100.0%
Părinte singur Număr
Procent 188
29.1% 459
70.9% 647
100.0%
locuiesc cu
părinții Număr
Procent 557
50.8% 539
49.2% 1096
100.0%
Pesoane singure
care locuiesc cu
părinții Număr
Procent 30
37.0% 51
63.0% 81
100.0%
Cuplu fără copii Număr
Procent 1538
46.8% 1750
53.2% 3288
100.0%
Cuplu cu copii Număr
Procent 2504
52.5% 2268
47.5% 4772
100.0%
Cuplu cu părinții Număr
Procent 77
60.6% 50
39.4% 127
100.%
Cuplu cu părinții
și copii Număr
Procent 172
55.0% 141
45.0% 313
100.0%
Alte tipuri Număr
Procent 45
32.1% 95
67.9% 140
100.0%
Total Număr
Procent 5583
100.0% 6403
53.4% 11986
100.0%

Tabelul realizat mai sus , prezintă o diferenț ă procentuală în rândul gospodăriilor. Această
diferenț ă se poate observ a în raportul dintre gspodariile în care se locuiește cu părinții și anume

39
50.8% din numărul respondenților, 52.5% este reprezentat de cuplurile cu copii, urmați de
cuplurile care trăiesc împreună cu părinții și anume 60.6%, dar stiua ția stă bine și pentru cuplurile
care au copii dar locuiesc și cu părinții și anume 55.0% din tot alul respondentiilor din această
categorie. Ne putem lega și aici de veniturii care sunt ridicate iar o ieșire cu prietenii sau o masă
în familie cel puț in o dată pe luna nu este un lucru atât de imposibil. Situation stă desigur diferit
în rândul persoanel or care stau singure sau sunt învârstă deoarece veniturile devin insuficiente
pentru achitarea tuturor nevoilor.Din punct de vedere statistic putem observ a că există diferențe
semnificati v satistice și in această categorie de variabile (Chi2=336,236, p<0,05).

40
Concluzii
Venitul reprezintă cea mai importantă resursă a familiei . Acesta este reprezentat că fiind
cea mai importantă ramură economică a socității din cauza faptului că fără un venit stabil
supraviețuirea de pe o zi pe alt a devine imposibilă.
Familia este legată de gospodărie datorită faptului că, existența veniturilor în număr cât
mai ridicat este văzută c a un beneficiu în raport cu cheltuielile aferente familiei . Tot venitul joacă
un rol important și în construirea unei go spodării . Aceste gospodării pot diferenție în funcție de
numărul de persoane care trăiesc în aceast a precum și de mediul de provenientă . Am distins
două medii de provenien ță diferite și anume mediu urban și mediul rural iar în fiecare din aceste
medii de proveniență am avut diferite tipuri de gospodării și anume gospodări extinse sau simple .
În urmă analizei realizate am reușit să îmi testez prima dar și cea de -a treia ipoteză de
cercetare .Prin testarea și validarea ipotezelor am putut descoperi că în me diul rural există mult
mai multe tipuri de gospodării extinse decât în mdiul urban . Acest lucru se datorează nivelului de
bunăstare scăzut pe care indivizi din mediu rural îl au comparativ cu cei aflăți în mediu
urban . Persoanele din mediu rural prezintă u n dezavantaj din punct de vedere social dar și
economic, acest dezavantaj este reprezentat de lipsa de locuri de muncă care să nu necesite
deplasarea a mai mult de 10km precum și din motive educaționale, unde o bună parte din copii
nu reuusesc să urmeze un nivel de educație . Rată sărăciei în rândul godpodăriilor din mediu rural
este mult mai mare în comparație cu cei aflați în mediu urban .
Plecând de la a două ipoteză de cercetare în urm a studiu lui am reușit să analizez
gospodăria în raport cu dificultatea de a face față nevoilor obligatorii sau altor tipuri de nevoi . Pe
parcursul studiului am ajuns la concluzia că și această ipoteză se va valida datorită faptului că
cea mai mare parte a gospodăriilor nu î și permit satisfacerea altor nevoi, unii dintre aceșt ia nu își
pot permite nici satisfacerea nevoilor obligatorii . În urm a analizei am descoperit că cea mai
dezavantajată cateorie în raport cu nivelul de satisfacere a nevoilor este reprezentată de
persoanele care locuiesc singure precum și de părinți singur i. Aceste categorii devin
dezavantajate datorită faptului că n u beneficiază de un singur venit în comparație cu tipurile de
gospodării unde există cupluri sau cupluri care au copii și trăiesc împreună cu părinți .
Chiar dacă există g ospodări extinse situați a nu stă la fel pentru fiecare tip în parte . Spun
acest lucru datorită faptului că indiferent că în unele gosposări beneficiază de mai multe venituri

41
situația lor economică să fie mult mai gravă decât a uei gospo dări unde există mai puține
venituri . Acest lucru se poate explic a prin faptul că unele venituri sunt acordate pe o periodă de
timp relativ scurtă cum ar fi ajutorul de șomaj care se acordă în urm a unor criterii de acordare . Încă
un factor care explică acest lucru este reprezentat de numărul mare de membri și valoarea
veniturilor scăzută este principalul factor care poate să ducă familia într -un prag de sărăcie .
În concluzie veniturile gospodăriei sunt importante pentru a putea duce un trăi decent . În
urma studiului am văzut că există atât tipuri de gosposări care se descurcă bine din punct de
vedere economic dar avem și gospodări care se află la un prag minim de venituri și la un pas de
sărăcie . Structura gospodăriei este și ea importantă dar asta nu înseamnă că dacă există
gospodări simple acestea vor face față mai bine nevoilor .

42
Bibliografie:
1.Barti C. (2015); Veniturile gospodăriei și posibilitatea acestora de a face față cheltuielilor
cu energia electrică; București; Edit: Revista română de statistică
2. Cace S. (2004); Statu bunăstării -evoluti și tendințe; București; Edit: Expert, pag 144 -50
3..Ccojocaru S. (2009); Riscuri și inechități sociale în România -Cap.IV.2 Serviciile de
asistență socială, pag 126 -133
4. Espring A.G. (1990); The Three Worlds Of Welfare Capitalism; acesat la:
https://www.researchgate.net/publication/243774920_The_Three_Worlds_Of_Welfare_Capitalis
m
5.Fusco A. (2008); Income and living conditions î n Europe; acesat
la: https://ec.europa.eu/eurostat/documents/3217494/5722557/KS -31-10-555-EN.PDF , pag 144 –
150
6. Grigoraș V. (2009) -); Riscuri și inegalități sociale în România – Cap.III.2. Beneficii de
asistență socială, Cap.III.5 Contribuția beneficiilor sociale la reducerea sărăciei și inegalității, pag
71-76, 95 -103
7. Iacovu M. (2011); Household composition across the new Europe Where do the new
Member Stat es fit în; accesat la adresa: URL: https://www.jstor.org/stable/26349671
8. Iacovu M. 2010): Household structure în the EU, accesat la
adresa: https://ec.europa.eu/eurostat/web/products -statistical -working -papers/ -/KS-RA-10-024
9. Lazăr F. ( 2009) – Riscuri și ine galități sociale în România -Cap.III.2. Beneficii de
asistență socială, pag65 -71
10. Lazăr F. (2000); Statu l bunăstări din românia – În căutarea identității; București; Edit:
revista calitatea vieții
11.Popescu L. (2004); P olitici sociale est europene între paternalism de stat și
responsa bilitate individuală, Cluj -Napoca; Edit: Presă universitară clujana, pag 175 -184

43
12.Preda M. (2009) Riscuri și inegalități sociale în România – Cap.III.1. Structura
sistemului de protecție socială, Cap.III.4. Sistemul de pensii din România, pag 83 -95
13.Protes i M. (2006); Salariați Români – câștigători și pendan ți ai tran ziției; București; Edit:
Revista calitatea vieții
14. Pescaru D. U. (2009) – Riscuri și inegalități sociale în România -Cap.III.1. Structura
sistemului de protecție socială, Cap.III.2. Beneficii de asistență socială, Cap.III.3. Protecția socială
a șomerilor: o analiză a beneficiilor pentru șomaj din perspectiva legislației românești și europene,
pag 65 -83
15.Raț C. (2011); Continuity and change în family policies of the new european
democracies; accesat la adresa: https://www.ucis.pitt.edu/nceeer/2011_825 -10_Inglot1.pdf ; pag
35-45
16.Voinea M. (2005);Familia contemporană – Mici enciclopedii; București; Edit: Focus, pag
9-22