Tipologia înmormântărilor din cadrul culturii Monteoru. [631073]

Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
Facultatea de Istorie, Filosofie și Teologie
Specializarea : Istorie

SESIUNE ȘTIINȚIFICĂ STUDENȚEASCĂ

Tipologia înmormântărilor din cadrul culturii Monteoru.
Studiu de caz pe necropola de la Cândești (jud. Vrancea)

Profesor Coordonator : Lect. Univ. Dr. Ovidiu C otoi
Realizat de :Valentina M ihai

Galați
2020

2

CUPRINS

INTRODUCERE ………… …………………………………………… …..…3
ISTORICUL CERCETĂRILOR ……… ……………………………… …….. 3
Cap. I CADRUL GEOGRAFIC… ………………………………………. …..4
Cap. II TIPOLOGIA ÎNMORMÂNTĂRILOR… ………………………….. ..4
CONCLUZII… ……………………………………………………….……… 6
LISTA BIBLIOGRAFICĂ…… ………………………………………… ……6
PLANȘE……… …………………………………………………………… …7

3
INTRODUCERE

În lucrarea de față am realizat o clasificare a tipurilor de înmormântări din cultura Monteoru , din perioada
mijlocie a epocii bronzului. Această cultură se situează în sud -estul și estul României . Mai concret , ea a putut
fi identificată în partea de nord -vest a Munteniei, sud -vest a Transilvaniei și sud a Moldovei. Una dintre cele
mai importante necropole ale culturii Monteoru este necropola de la Cândești situată în județul Vrancea,
comuna Dumbrăveni, satul Câ ndești. Aceasta este considerată ca fiind importantă pentru cu ltura Monteoru .
Întrucât aici s-a descoperit cel mai întins cimitir de epoca bronzului din sud -estul Europei , datorită acestui fapt
este considerat unic.
Necropola de la Cândești fiind una dint re cele mai mari necropole Monteoru are morminte din aproape
toate fazele și subfazele culturii Monteoru și se poate obseva o stratigrafie orizontală în cadrul acestei necropole
și mai ales acoperă aproape toată tipologia complexelor funerare . Datorită fa ptului că nu am avut acest la toate
sursele ce țin de acestă necropolă, în lucrarea de față am doar mormintele pe care am reușit să le identific în
sursele pe care le dețin, articole .
Întrucât pentru lucrarea mea de licență trebuie să fac o asemenea clasif icare a complexelor funerare de tip
Monteoru . Am început să fac cronologia pentru necropola de la Cândești după care urmează să compar și să
văd dacă în această tipologie se mai poate insera și alte tipuri sau subtipuri de morminte prezente în alte
necropo le și care nu se regăsesc în necropola de la Cândești.

ISTORICUL CERCETĂRILOR

Cercetarea necropolei de la Cândești a fost realizată pe o perioadă de 18 ani, începând din anul 1962 și
până în anul 1980 unde au fost descoperite aproximativ 800 de morminte aparținând diferitor faze ale culturii
Monteoru. Săpăturile arheologice fiind realizate de către Muzeul județean de istorie și etnografie Focșani,
reprezentat de Victor Bobi în colaborare cu Institutul de istorie și arheologie "A. D. Xenopol" Iași, repreze ntat
de Marilena Florescu responsabil de șantier.
În anul 1978, Marilena Florescu publică un material ce tratează ritul și ritualurile practicate de purtătorii
culturii Monteoru de la necropola situate la Cândești. În același an, Victor Bobi în materialul său publicat
tratează expoziția în muzeu a unuia dintre morminte .
În anul 1983, Marilena Florescu și Adrian C. Florescu publică un material în care tartează cercetările
arheologice ale necropolei de la Cândești din perioada 1976 – 1980.
În anul 2013, Auror a- Emilia Apostu, publică un material ce tratează inventarul funerar al unuia dintre
mormintele necropolei.
A fost publicat și o monografie ce abordează necropola de la Cândești, deși nu am avut accest la această
lucrare. Consider că, merită menționată.

4
Cap. I CADRUL GEOGRAFIC

Necropola de la Cândești se situează pe promotoriul ce se află în aproprierea confluienței pârâielor Recea
și Râmna, mai exact este „desprins din terasa superioară a Râmnei și situat în proprierea punctului de
confluiență cu pârâul Recea“. La începutul fazei Ic3 așezarea a fost întemeiată pe un mic promotoriu, numit
de locuitorii din zonă cetățuia Nacu. Dar fiindcă cetățuia oferea un spațiu restrâns pentru o populație numeroasă
și-au extins zona de ocupație pe două terase adiacente unde au fost construite locuințe, însă pe cea de -a treia
terasă, numită și Coasta Banului, a fost utilizată ca necropolă . 1
Pe suprafața terasei Coasta Banului au existat dificultăți în cercetarea necropolei situate în zona centrală,
de vest și de sud a terasei datorită modificărilor din aceste zone precum extinderea vetrei satului Cândești,
loturilor de vie și livezi ceea ce au îngreunat cercetările datorită acestui fapt fiind imposibil o cercetare
exhaustivă.2

Cap. II TIPOLOGIA ÎNMORMÂNTĂRILOR

II.1. M orminte de înhumație
Ritul practicat cu precădere în toată aria culturii Monteoru este înhumația. În urma cercetărilor primelor
rapoarte sunt menționate ca fiind identificate: 237 morminte din faza Ic3, 84 morminte din faza Ic2, 5 morminte
din fa za Ic1, 8 morminte din faza Ib, 32 morminte din faza Ia, 32 morminte din faza IIa -IIb.3
II.1.A. Morminte de înhumație în cistă
II.1.A.a. M orminte înhumație în cistă cu un singur defunct
Mormântul numărul 1 este un mormânt de înhumație , în cutie de piatr ă a unui schelet adult, ce era depus
în groapă, acoperită cu pietre de râu, aflându -se la 0.50 m sub nivelul de călcare. Defunctul se afla în poziție
chircită pe stânga, cu brațele în dreptul feței , membrele inferioare erau îndoite cu călcâiele aduse spre șezut și
având craniul orientat spre vest sud -vest. Aflate peste schelet au fost găsite două vase din ceramic. Inventarul
mormântului era: o ceașcă cu corp bombat, cu două toarte trase din buză, supraînălțate și prevăzute la partea
superioară cu șea și pra g și un vas asko s.4 Este un momrmânt în cistă, pe fundul gropii aflate așezate în semicerc
erau 3 capete de maturi peste care era depus placa de conglomerat calcaros.5
II.1.A.b. Morminte înhumație în cistă cu doi defuncți
Mormântul numărul 18 este un mormâ nt in situ, mormânt dublu de înhumație,în cutie de piatră (cistă) din
faza Ic3 acesta se află la Muzeului județen de istorie și etnografie Focșani, printre piesele expoziției de bază .
Acesta a fost descoperit în perioada cercetărilor din anul 1970. După id entificare și finisare s -a putut observa
că este o construcție funerară deosebită, „din lespezi de conglomerat calcaros dispus pe cant pentru a alcătui
cutia propriu -zisă și acoperită de o altă lespede de piatră peste care se mai afla un mormînt de incinaț ie fără
urnă“. După ce a fost scoasă placa ce acoperea cista și s -a făcut o finisare superficială a mormântului s -a
constatat că este un mormânt dublu. Inventarul mormântului consta într -un vas cu tortițe supraînălțate depus
în partea stângă a scheletelor , totuși deasupra lespedei superioare s -a identificat un vas de ofrandă
(Spendegeƒä ẞe) cu corpul prelung, fundul ascuțit și gâtul în formă de pâlnie în dreptul membrelor inferioare.6
Mormântul numărul 500 este un mormânt de înhumație a două schelete ce er au așezați în poziție chircită,
cu fața în jos, cu palmele pe obraz și piciarele foarte strânse, cu genunchii ce atingeau fruntea. Alături s -a găsit

1 Marilena Florescu, Câteva observații referitoare la ritul și ritualurile practicate de purtătorii culturii Monteoru în lumina
săpăturilor de la Cândești (jud. Vrancea), Carpica, X, 1978, p. 98.
2 Ibidem, p. 101.
3Ibidem , p. 101.
4 Aurora – Emilia Apostu, Valori artistice ale epocii bronzului în așezarea de la Cândești , Cronica Vrancei, XV, Focșani, 2013,
p. 12.
5 Marilena Florescu, op.cit. , p. 116 -117.
6 Victor Bobi, Un mormînt in situ, din epoca bronzului – cultura Monteoru descoperit la Cindești – Vrancea în expoziția muzeulu i
focșănean , Studii și Comunicări , I, publicația Muzeului județean de istorie și etnografic, Focșani, 1978, p. 247.

5
un vas de ofrandă, ceașc ă, ce era spartă, fragmentele acesteia aflându -se pe capetele defunc ților. Groapa este
adâncă, ea a fiind umplută cu o mare cantitate de bolovani, deasupra fiind așezate plăci de conglomerat
calcaros , peste care a fost construită o vatră a cărei margini erau cu cele ale gropii mormântului.7
II.1.B. Morminte înhumație în urnă
S-a descoperit un mormânt de înhumație aparținînd fazei Ic2 care este unic. Acesta fiind unicul caz întâlnit
la necroplola de la Cândești Este un mormânt în care decedatul, un copil, a fost găsit depus într -un vas, un
borcan de dimensiuni mari, ce era așez at în groapă așa încât capul său era orientat spre sud -vest.8
II.2. Morminte de incinerație
Incinerația este noul rit folosit ce ar reprezenta o schimbare în „sens superior“ a vechilor credințe magico –
religioase.9
Niciun mormânt de incinerație nu se situ ează în zona de sud -vest, acolo aflându -se grupul de morminte de
înhumație, mormintele de incinerație găsindu -se la distanța de circa 300 m față de limitele grupului de
morminte de înhumație. 10
II.2.A. Morminte de incinerație în urnă
În urma cercetărilor primelor rapoarte sunt menționate ca fiind identificate: 3 morminte din faza Ic3, 7
morminte din faza Ic2, 1 mormânt din faza Ic 1, 3 morminte din faza Ib , 6 morminte din faza Ia, 8 morminte
din faza IIa -IIb.11
Un mormânt de incinerație în urnă a fost descoperit în același loc cu momintele de înhumație. Resturile
cinerare fiind depuse în locul unde s -a realizat arderea defunctului. Urna acoperită cu o lespede subțire din
gresie se afla în centrul suprafeței, unde a avut loc incinerarea d efuctului, având o formă perfect circulară,
solul fiind de o culoare brun-roșiatică unele porțiuni marginale fiind „ transformate într -o zgură roșietică
albicioasă “.12
II.2.B. Morminte de incinerație fără urnă
În urma cercetărilor primelor rapoarte sunt me nționate ca fiind identificate: 13 morminte din faza Ic3, 22
morminte din faza Ic2, 1 mormânt din faza Ic1, 3 morminte din faza Ia, 3 morminte din faza IIa -IIb.13
A fost găsit un mormânt de incinerație fără urnă în același loc cu momintele de înhumație. R esturile
cinerare ale defunctului fiind depuse direct în groapă , alături găsidu -se o ceașcă ce era specific fazei IIa.14
II.3. Morminte birituale
În urma cercetărilor primelor rapoarte sunt menționate ca fiind identificate: 5 morminte din faza Ic3, 3
mormin te din faza Ic2, 1 mormânt din faza Ic1, 1 mormânt din faza Ia, 1 mormânt din faza IIa -IIb.15
II.3.A. Morminte birituale în Ring
Mormântul în ring care aparținea unei familii de 4 membri, compusă din 2 adulți și 2 copii arparține ritului
biritual. Acest rit consta în timpul cât era oficiat ritul de înhumare, se incinera un al doilea individ ce urma a fi
depus pe ring -ul de lângă groapa mormântului.
II.4. R ing-uri
S-au găsit 7 Ring-uri ce înfățișează o categorie cu totul specială, ele înconjurând mai multe morminte ,
structuri colective care au rămas unice. Ele sunt pietre de calcar, ce uneori sunt fasonate, dispuse circular în
șanțuri de o adâncime de până la 0,45 – 0,65 m. Ca diametru acestea variază pentru Ring -ul 1 între 8,50 m, iar
pentru celelalte 3,5 0 m. În interiorul Ring-ului 1 s-au găsit 5 morminte individuale, în 2 morminte s -au

7Marilena Florescu, Adrian C. Florescu, Cercetările arheologice de la Cîndești -Coasta Banului, com. Dumbrăveni (jud.
Vrancea) , în perioda 19 76-1980 (necropola aparținînd purtătorilor culturii Monteoru, așezarea de la sfîrșitul epocii bronzului —
cultura Noua și resturi de locuire hallstattiene) , Materiale și cercetări arheologice, XV, 1983 , p. 115 -114.
8Ibidem , p.114.
9 Marilena Florescu, op. cit., p. 104.
10 Marilena Florescu, Adrian C. Florescu, op. cit. , p.114.
11 Marilena Florescu, op. cit. , p. 101.
12 Marilena Florescu, Adrian C. Florescu, op. cit. , p.115.
13 Marilena Florescu , op. cit. , p. 101.
14 Marilena Florescu, Adrian C. Florescu, op. ci t., p.115.
15 Marilena Florescu, op. cit. , 1978, p . 101.

6
identificat maturi, iar în 3 erau copii, fiecare dintre ele aveau grămezi de lespezi sau pietre. În cel de -al doilea
Ring s -a găsit un mormânt, dar se crede că în jurul Ring-ului se mai află 9 morminte dispuse în cerc. În Ring –
ul 7 s -au putut identifica 4 incinerații, pe restul suprafeței Ring-ului fiind utilizată pentru arderea celor 4
cadavre, ale căror resturi au fost depuse în gropi separate.16
În mormântul din Ring-ul 2 a fost găsit la umărul celui înhumat un craniu de matur.17

CONCLUZII

În concluzie, datorită faptului că mormintele care sunt practic din aproape toate fazele de evoluție ale
culturii și conține o tipologie aprope completă a înmormântărilor caracteristice culturii Monteoru . Însă în
lucrarea prezentată am identificat și clasificat mormintele din sursele pe care le dețin . În acest fel am putut
contura o tipologie pe baza studiului de caz pe necropola de la Cândești. Astfel pentru lucrarea mea de licență
fiindu-mi mult mai ușor să extind tipologia în cazul în care apar tipuri sau subtipuri de morminte prezente în
alte necropole.

LISTA BIBLIOGRAFICĂ

Aurora – Emilia Apostu, Valori artistice ale epocii bronzului în așezarea de la Cândești , Cronica Vrancei,
XV, Focșani, 2013, p. 9 – 23.
Marilena Florescu, Câteva observații referitoare la ritul și ritualurile practicate de purtătorii culturii
Monteoru în lumina săpăturilor de la Cândești (jud. Vrancea), Carpica, X, 1978 , p. 97 – 122.
Marilena Florescu, Adrian C. Florescu, Cercetările arheologice de la Cândești – Coasta Banului com.
Dumbrăveni (jud.Vrancea) în perioada 1976 -1980 (necropola aparținând purtătorilor culturii Monteoru,
ațezarea de la sfârșitul epocii bronzului – Cultura Noua și resturi de locuire hallsta ttiene), Materiale și
cercetări arheologice, XV, Muzeul județean Brașov, 1981, p. 112 – 123.
Victor Bobi, Un mormînt in situ, din epoca bronzului – cultura Monteoru descoperit la Cindești – Vrancea
în expoziția muzeului focșănean , Studii și Comunicări , I, publicația Muzeului județean de istorie și etnografic,
Focșani, 1978 , p. 247 – 248.

16Ibidem , p. 108 -109.
17Ibidem , p. 116.

7
PLANȘE

8

9

10

11

12

13

14

15