Tineretul In Strategia Europa 2020

Introducere

Nici un sistem și nici o organizație politică nu pot fi înțelese adecvat decât atunci când sunt plasate într-un sistem social , într-un context istoric și operațional.”Structura și funcționarea instituțiilor, natura și dimanica forțelor politice, precum și exercitarea propriu-zisă a puterii politice”sunt modelate în mod constant evenimentele contextului actual.

Uniunea Europeană trebuie concepută, astfel, în legătură cu forțele ce au generat contextul.Aceste forțe trebuie să își exercite influența prin cooperare și integrare iar ele sunt de ordin economic și politic.Este absolut necesar ca Uniunea Europeană să identifice o serie de răspunsuri extrem de importante “pentru a face față cu succes crizei economice și financiare”

Acesta este contextul în care a fost lansată “Strategia Europa 2020”.Această strategie este un document programatic, ce, fiind preluat de Agenda Consilului European, și, adoptat ca o nouă strategie pentru crearea de noi locuri de muncă, , pentru “creștere economică inteligenta, sustenabila și favorabilă incluziunii” sociale.Este astfel posibilă integrarea socială a tinerilor defavorizați, în acesata categorie fiind inclusă un număr mare de persone.

Strategia, extrem de importantă pentru Uniune, se constituie, pe de o parte, din concluziile Consiliului European și reafirma în mod ferm decizia Uniunii Europene “de a asigura sustenabilitatea fiscală, stabilitatea financiară” și, de asemenea, coordonarea politicilor economice ale statelor membre.Tratatul constituțional a fost definit în termenii Tratatului de la Lisabona(2007) iar “strategia europeană ce viza ieșirea cu succes din criză” a fost reiterarea “Strategiei de la Lisabona.”.

Liderii statelor europene propuseseră, în urmă cu mai mulți ani, un set de măsuri ce urmau să metamorfozeze economia Uniunii Europene, care avea să devină “cea mai dimanica și competitiva economie bazată pe cunoaștere”

Aceasta reforma economiei, urma să ducă la o restructurare a modelului social European și la o redirecționare a fondurilor, dinspre politicile protecționiste înspre alte tipuri de politici.De asemenea, avea să conduca spre inițiative ce aveau să susțină competitivitatea și productivitatea economică.

Agenda Europa 2020 este realizată în conformitate cu trei priorități independente:

Creștere inteligentă, ceea ce înseamnă dezvoltarea unei economiii bazate pe cunoaștere și inovare.

Creștere durabilă sau promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor.

Creștere favorabilă incluziunii:promovarea unei economii cu o rata ridicată a ocupării forței de muncă.

Elementul de noutate adus de Strategia Europa 2020 îl reprezintă operaționalizarea celor trei formule de creștere.Procesul va fi unul realist, ce va ține cont de o serie de obiective stabilite de către statele membre.Următoarele obiective trebuie îndeplinite până în anul 2020:mai multe locuri de muncă, PIB investit în cercetare și dezvoltare, scăderea ratei abandonului școlar timpuriu, reducerea numărului persoanelor amenințare de sărăcie.

Motivația care a stat la baza alegerii temei ” Tineretul și Strategia Europa 2020”este una complexă.Pe de o parte, consider că este necesară o mai mare implicare a tinerilor în viața politică, deoarece aceștia pot veni cu idei noi , având , evident, o altă perspectivă asupra vieții și asupra lumii.Un stat în care învățământul este bine pus la punct va avea un viitor strălucit.De ce?Deoarece sistemul de învățământ este cel ce formează oameni, oamenii de mai târziu care, maturi, vor alcătui o societate demnă de acest nume.Ori, fără Educație, acești oameni în sensul deplin al cuvântului nu pot exista și nu vor exista vreodată.Societatea …ar fi decăzută și sordidă, oamenii ar fi lipsiți de valori morale.

Capitolul 1 este structurat pe trei subcapitole:Tendințe naționaliste, Statistici, Strategia Lisabona.

Primul subcapitol,Tendințe Naționaliste, prezintă acțiuni întreprinse de guvernul României pentru a asigura accesul la educație și categoriilor de tineri dezavantajați.De asemenea, este prezentat modul în care tinerii se implica în viața politică, fiind dat ca exemplu Partidul denumit TNL.Acest subcapitol pune accent și pe asigurarea calității învățământului superior, subliniind faptul că acesta ar trebui să fie de calitate și că este necesară o mai mare implicare, atât din partea profesorilor cât și din partea studenților.

Subcapitolul 2, intitulat Statistici, pune în lumina o serie de aspecte relevante cu privire la persoanele aflate în șomaj, în special cu privire la tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani care nu își pot găsi un loc de muncă.Această problemă apare peste tot în Uniunea Europeană, nu doar în România.Statisticile sunt îngrijorătoare, deși în unele state șomajul în rândul tinerilor nu atinge cote atât de ridicate ca în altele.Subcapitolul mai conține și statistici legate de nivelul educației în rândul tinerilor.

Al treilea subcapitol, Strategia Lisabona, prezintă amănunțit principalele obiective ale Strategiei Europa 2020.Reducerea șomajului în rândul tinerilor este un aspect extrem de important , menționat în cadrul Strategiei.De asemenea, VET sau Vocațional Education and Training este “de o importanță crucială”, acesta contribuind la dezvoltarea profesională a multor cetățeni europeni.Strategia Lisabona include și câteva elemente ce ajută la dezvoltarea unui target considerat foarte important: o mai buna funcționare a piețelor de muncă.Aici, Comisia Europeană joacă un rol, dar și statele membre trebuie să își aducă aportul pentru a se atinge obiectivele strategiei până în anul 2020.

Ultimele două capitole ale lucrării prezintă studii de caz referitoare la România și Uniunea Europeană.A treia parte a lucrării se referă la democrație și guvernare în Uniunea Europeană.

Youth on the move furnizează un pachet de inițiative în legătură cu Educația și cu politica de angajare în Uniune, în special pentru tineri, cu scopul de a îmbunătăți nivelul educației și de a îndrepta tinerii către locuri de muncă sigure.Acest lucru este absolut necesar.De asemenea, tinerii vor deveni capabili să lucreze și în străinătate, în alte state ale Uniunii Europene și încurajează statele membre să ia măsuri pentru a simplifica tranziția de la procesul educațional la cel de căutare, găsire a unui loc de muncă și , efectiv, la procesul de acumulare de cunoștințe prin muncă.Există măsuri specifice care includ “Your first EURES job”, prin care este încurajată mobilitatea.

Inițiativele Comisiei Europene.Comisia joacă un rol foarte important în procesul de guvernare al Uniunii Europene, dar și în cadrul Strategiei Europa 2020.Ajută la dezvoltarea politicilor, la discutarea acestora dar și la dezvoltarea de priorități strategice demne de urmat:monitorizează progresul , inclusiv realizarea target-urilor și raportează rezultatele obținute de statele membre și de către UE că întreg.Dar acțiunea sa nu se încheie aici.De asemenea, Comisia poate lua un set de măsuri , astfel oferind posibilitatea ca statele membre să acționeze independent, obținându-se plus valoare , în special în acele arii ale politicii unde o schimbare structurală poate fi dificilă.

În acest scop, Comisia a lansat trei inițiative în anul 2010, stabilind un număr de actiuni la nivelul Uniunii Europene ce ar ajuta la îndeplinirea target-urilor Strategiei Europa 2020:

O agendă denumită “New Skills and Jobs”

Inițiativa “Youth on the move”.

“European Platform against Poverty”

Agenda “New skills and jobs” stabilește un cadru pentru viitoarele acțiuni ale UE , anume cele de a reduce șomajul și de a se concetra asupra patru priorități cheie:

O mai buna funcționare a piețelor de muncă:reducerea nivelului înalt al șomajului este importantă.”Flexicurity”este o strategie ce, printr-o altă abordare, face posibilă o mai bună fuctionare a pieței muncii.

O capabilă forța de muncă:acesta forța de muncă trebuie să se adapteze unor schimbări rapide.Dezvoltarea de noi aptitudini este esențială pentru creșterea productivității și a competitivității.

Locuri de muncă și condiții de muncă de calitate:niveluti înalte ale calității muncii sunt asociate cu productivitate și cu creșterea procentului de cetățeni angajați , atât în sectorul public , cât și în cel privat.

Platforma Europeană împotriva sărăciei și a excluziunii sociale.

Prin Platforma Europeană împotriva sărăciei și a excluziunii sociale, se stabilesc o gamă variată de acțiuni pentru a ajuta la reducerea numărului de persoane ce trăiesc în sărăcie și excluziune socială.Mai mult de 80 de milioane de oameni din UE trăiesc cu acest risc, de a deveni săraci, inclusiv 20 de milioane de copii și 8% din populația activă; 40 de milioane de oameni trăiesc în sărăcie extremă și 34 de milioane în gospodarii impropriu amenajate, în condiții precare.Combaterea sărăciei și a excluziunii sociale este în principal responsabilitatea guvernelor naționale , UE având un rol important atât în ceea ce privește finanțarea, cât și în ceea ce privește coordonarea acțiunilor.Action Under The Platform se concentrează pe îmbunătățirea accesului la muncă , securitate socială, educație și servicii sociale.Combaterea discriminării este un aspect extrem de important, prevenind și excluziunea socială.Se construiesc noi parteneriate, între public și privat.

Instrumente bugetare ale Uniunii Europene.

Uniunea Europeană pune la dispoziție o finanțare consistenta pentru a ajuta incluziunea socială.Fondul Social European ajuta statele membre să modernizeze piața muncii și să facă slujbele accesibile chiar și pentru cei ce se integrează mai greu.PROGRESS Programe pentru 2007-2013 furnizează 680 milioane de euro pentru a ajuta integrarea socială a diverselor categorii .De asemenea, sponsorizează diverse companii pentru a sublinia cât de importantă este “Employment Policy”.Din 2007, EGF sau European Globalization Adjustment Fund a susținut Lucrătorii Europeni.Începând cu anul 2009, i-a ajutat pe cei excluși de pe piața muncii , drept consecință a crizei economice.

Acestea sunt , în mare, liniile directoare cu privire la guvernare și democtatie în Uniunea Europeană, dezvoltate în ultimele două capitole ale lucrării.Strategia Europa 2020, care furnizează o bază pentru politicile nationale ale statelor membre ale UE, stabilește un model socio-economic bazat pe o creștere economică, pe dezvoltare durabilă și pe un angajament concret de a realiza , până în 2020, o rată a angajării de 75% , o rată a participării a elevilor la sistemul de învățământ de 40%, reducrea abandomului școlar sub 10% cât și reducrerea riscului că 20 milioane de oameni să cadă în sărăcie și excluziune socială.Există stabilit un cadru politic pentru realizarea acestor obiective la nivelul fiecărui stat membru.

Strategia Europa 2020 este o strategie cu obiective ambițioase.Atingerea acestora este posibilă doar printr-un efort constant din partea statelor membre și a Comisiei Europene, dar și din partea cetățenilor Uniunii Europene.

Capitolul 1

Teoria privind politicile publice și strategiile de guvernare ale Uniunii Europene

1.1. Tendințe naționaliste

Curentul politic ce se situează printre cele mai controversate curente ale secolelor XX și XIX este naționalismul.Acesta exercita o puternică atracție, atât în țările cu o tradiție democratică și liberală, cât și în cele post comuniste, ca România."Naționalismul descrie un grup de oameni uniți prin locuirea unui teritoriu comun, o cultură și moștenire comună, interese comune în prezent și speranța de a trăi împreuna în viitor, și o dorință comună de a susține propriul stat”

Prin Strategia Europa 2020, Comisia Europeană și-a fixat o serie de obiective și priorități ce trebuie avute în vedere de catre statele membre, anume:imbunatatorea calității mediului educațional; sporirea nivelului investițiilor în mediile de educație, mobilitate educaționala și profesională pentru elevi, studenți și cadre didactice.Exista, la nivel European, o serie de obiective foarte importante, cum ar fi: “reducerea ratei părăsirii timpurii a școlii la un nivel maxim de 10% și creșterea ponderii absolvenților de învățământ terțiar cu vârsta de 30-34 ani la cel puțin 40%.”

În România nu este încurajată participarea tinerilor la o formă de Educație, țara noastră situându-se pe ultimele locuri din Europa la acest capitol.Este vorba, mai ales, despre tinerii între 15 și 24 de ani, pentru care, din păcate, un telefon mobil valorează mai mult decât o carte citită sau o seară în discotecă cu țigări și băutura mai mult decât două ore într-o bibliotecă.Trist, dar adevărat.În România, doar 54% dintre femei participa la o formă de învățământ iar dintre bărbati, doar 48, 8%.

Educația este foarte puțin valorificata, începând de la cea timpurie și până la cea superioară.Nu exista interes real din partea profesorilor și nici din partea părinților spre a educa elevii și spre a –i îndruma în viață.Aceasta îndrumare nu trebuie realizată în direcția”câștiga bani și trăiește bine” ci într-un alt sens, în sensul lecturii.Copiii trebuie formați ca oameni , oameni maturi ce se vor ghida în viață după principii și vor avea bine stabilit un set de valori morale.Din păcate, o astfel de educație nu exista în România.

”Un alt aspect sensibil este supraîncărcarea curricumului”.Totuși, ceea ce se preda nu este inutil, deoarece este menit formării unei culturi generale.Însă, viitorul adult nu este pregătit, nici în școală și nici în facultate, pentru o viitoare cariera.Nu exista- decât la un nivel scazut- o corelație între ceea ce se preda în licee sau Universități și cerințele în mare parte foarte modeste de pe piața muncii din România.O diplomă de licență, master, sau doctor poate să nu aducă un loc de munca stabil așa cum ar putea aduce o școală profesională.În comparație cu alte state, cum ar fi Franța, Olanda, Belgia sau Germania, situația din România este dezastroasa.

“Pentru a moderniza sistemul educațional românesc, în scopul adaptării la cerințele actuale ale societății cunoașterii și la creșterea economică inteligentă și favorabilă incluziunii, Guvernul României a promovat Legea Educației Naționale”, în încercarea de a corecta unele defecte ale sistemului educațional românesc.” În elaborarea legii, în afara documentelor politice și de expertiză naționale, pentru întocmirea soluțiilor legislative propuse au fost consultate și analizate comparativ legislațiile altor state. S-a acordat o atenție deosebită tendințelor legislative recente în domeniul educației, legislația reprezentând o parte obligatorie dar nu și suficientă a soluției necesare pentru modernizarea sistemului de educație.”

“Orientările majore pentru fundamentarea noii legi a educației din România sunt clar identificate atât în documentele programatice naționale, cât și în cele elaborate de instituțiile europene, respectiv în documentele agreate în comun de Guvernul României și instituțiile europene.”

Se dorește “compatibilizarea ciclurilor de învățământ cu cerințele unei educații moderne și cu Cadrul European al Calificărilor “

“Referitor la reorganizarea structurii învățământului preuniversitar, legea reglementează educația timpurie ca educație antepreșcolară(de la 0 la 3 ani) și educație preșcolară(de la 3 la 6 ani); introducerea clasei pregătitoare în învățământul primar; creșterea duratei învățământului gimnazial la 5 ani; generalizarea, în perspectivă, a învățământului de 12 clase.”Este însă o idee greșită și absolut inutilă pentru învățământul românesc, deoarece nu se reușește prin aceasta decât o restructurare superficială a sistemului.Introducerea unei clase pregătitoare nu ajută elevii cu nimic , având în vedere faptul că există totuși Grădinițele.O idee excelentă ar fi prealuarea chiar și prin simpla copiere a modelului francez de învățământ.Aici există o corelație între ceea ce se preda in scoli, licee si universitati și o viitoare cariera, exista respectul ridicat al elevului pentru profesor, pentru instituția de învățământ și mai ales pentru actul învățării în sine cât și, probabil, o conștientizare a imensei utilități pe care acesta o are acesta pentru viață.

“Atât în România cât și în Uniunea Europeană, 16 ani reprezintă vârsta de la care o persoană poate intra pe piața muncii în mod legal.”Îmbunătățirea programelor școlare prin reducerea volumului de cunoștințe presupune crearea unui cadru curricular coerent .”Noile programe create trebuie să fie atractive”, însă sa nu se reducă totuși prea mult volumul cunoștințelor sau complexitatea programelor deoarece , după cum am mai amintit, o cultură generală trebuie formată.”Legea introduce curriculumul bazat pe cele opt competențe cheie de care are nevoie fiecare individ pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru cetățenia activă, pentru incluziunea socială și pentru intrarea pe piața muncii.”

Va fi introdus un portofoliu educațional.Acesta va cuprinde totalitatea diplomelor și certificatelor obținute în urma evaluării competentelor și va servi la aflarea inclinațiilor elevului sau a performantelor lui deosebite pe parcursul educațional.

”Evaluările elevilor vor fi realizate la finalul clasei pregătitoare, la finalul claselor a II-a, a IV-a, a VI-a și a IX-a.”Asigurarea de șanse egale la educație pentru grupurile dezavantajate este un aspect extrem de important.Pentru păstrarea în școala a elevilor cu probleme și aflați în situații de risc sau deosebite, sunt necesare programele “Scoala după Școală” , sau “ A doua șansă”.De asemenea, elevii ce au părăsit timpuriu sistemul educațional pot fi atrași din nou către învățare tot în acest mod. Costurile aferente frecventării liceului pentru elevii provenind din mediul rural sau din grupuri socio-economice dezavantajate vor fi subvenționate de către stat.

Revalorizarea învățământului profesional și tehnic este o idee bună a guvernanților dar trebuie menționat faptul că un stat nu se dezvolta în sensul democratizării, în sensul creșterii gradului de civilizație și nici în sensul creării de valori umane în momentul în care sunt neglijați absolvenții de studii superioare în favoarea acordării de posturi clasei de jos a unei societăți, clasa de jos care, din nefericire, în România este extreme de numeroasă.Desigur, revalorizarea învățământului profesional și tehnic nu este un lucru greșit din perspectiva faptului că România trebuie totuși să dezvolte și această ramură, care , deocamdată , asigura funcționarea statului.“Sprijinul acordat învățământului profesional și tehnic se va concretiza prin: asigurarea dobândirii unei calificări; reînființarea școlilor profesionale; dezvoltarea și susținerea învățământului liceal și postliceal”

Reformarea politicilor în domeniul resursei umane este de o importanță majoră pentru sistemul educațional.Cum vor fi formate profesional cadrele didactice?Fiecare cadru va trebui să aibă studii de licență într-o specializare, un masterat didactic cu o durată de doi ani și un stagiu practic de un an.“Evoluția în cariera didactică se va realiza prin gradele didactice I și II și prin dobândirea titlului de profesor emerit în sistemul de învățământ preuniversitar.” Se așteaptă o îmbunătățire a calității managementului instituțiilor de învățământ în urma înființării Corpului Național de Experți în Management Educațional.Acesta va fi format din cadre didactice, selectate prin concurs și care pot dovedi că au absolvit un program acreditat de formare în management educațional.

Se ajunge la o problemă delicată și destul de sensibilă, care nu trebuie trecută cu vederea: stimularea învățării pe tot parcursul vieții.Oricum, în orice circumstanta-chiar și fără a realiza acest lucru- un om continua procesul de învățare chiar și după terminarea anilor de liceu sau facultate.Deși constrâns social, sau poate liber chiar și cu o bună stare materială, chiar și la locul de munca el continua să acumuleze noi cunoștințe, fără de care ar fi imposibilă înaintarea în viață.

“Legea Educației Naționale definește conceptul de educație și formare profesională pe tot parcursul vieții într-un mod integrat și coerent și stabilește recunoașterea și certificarea competențelor obținute în contexte educaționale formale, informale și non-formale. Totodată, legea prevede posibilitatea înființării, de către autoritățile locale, a Centrelor Comunitare de Învățare Permanentă, care au rolul de a implementa, la nivelul comunității, politicile și strategiile în domeniul învățării pe tot parcursul vieții.”

Un alt punct important îl reprezintă modernizarea managementului și conducerii universităților.A luat naștere o nouă propunere de lege al cărei scop a fost să întărească performanta și competitivitatea institutiilor de învățământ superior din România.Legea propune un sistem ce adauga democrației academice actuale din România o nouă dimensiune, cea antreprenoriala.Studenții sunt păstrați, în proporție de 25%, ca parteneri ai demersului academic.

În baza noii legi, se va realiza o clasificare a instituțiilor de învățământ superior din România : universități preponderent de educație; universități de educație, cercetare științifică și creație artistică; universități de cercetare avansată și educație.Va exista, în continuare, pentru fiecare universitate o Cartă, iar traseul asumat de aceasta va trebui respectat în totalitate.

Asigurarea calității în învățământul superior este o adevărată problemă în România, la fel cum sunt și în celelalte tipuri de învățământ.În primul rând, materiile ce se studiază în universități ar trebui să conducă studentul și viitorul angajat către o carieră într-un domeniu clar și bine stabilit.În universități se studiază materii care nu sunt necesare din punctual de vedere al orientării profesionale și nu sunt compatibile cu piața muncii din România.După cum am menționat însă, acestea formează o vastă cultura generală dar….unele ar trebui înlăturate pentru a face loc altor materii, ce sunt utile în sistemul social românesc.Evident, cererea de locuri de muncă pentru absolvenți de studii superioare – deci de specialiști în diverse domenii este foarte mică, din cauza slabei dezvoltări a statului Român din multe puncte de vedere.

Asigurarea calității presupune ierarhizarea programelor de studii printr-un proces de evaluare a acesteia. Calitatea va reprezenta unul dintre criteriile de bază la încadrarea universităților într-una dintre categoriile menționate anterior. “Finanțarea sistemului de învățământ superior se va realiza în funcție de calitate și performanță prin concentrarea resurselor și prioritizarea investițiilor (resursele financiare vor fi alocate cu prioritate către consorții – universități fuzionate)”.

Focalizată pe incluziunea principalelor grupuri educaționale vulnerabile, anume populația rurală, rromii, copiii cu cerințe educaționale speciale (CES) sau copiii din grupuri dezavantajate socio-economic , copiii singuri acasă sau migranți, MECTS promovează constant prioritatea strategică privind asigurarea accesului tututor acestor categorii la o educație de calitate.

Între proiectele dezvoltate de MECTS se numără și :

-Protecția socială prin sistemul alocației pentru copii, condiționată de frecvența școlară – Accesul la o educație de calitate: Programul Euro 20057

-“Încurajarea participării școlare a copiilor din mediul rural prin programele naționale:

– Proiectul pentru Învățământul Rural (PIR), Bursa Guvernul României pentru elevii

performanței din mediul rural, Achiziționarea de microbuze școlare precum și prin

constituirea de Centre de Documentare și Informare;”

“Stimularea participării la educație a copiilor și tinerilor de etnie romă se realizeaza prin predarea limbii romani la toate nivelurile și a disciplinei Istoria și tradițiile romilor, introducerea unui capitol privind istoria romilor în cadrul disciplinei Istorie, alocarea de locuri speciale pentru romi în clasa a IX-a și anul I studii de licență, crearea de posturi de inspectori pentru educația copiilor romi.”Integrarea socială a copiilor de etnie rromă nu trebuie făcută în acest mod, în primul rând.Aceștia nu trebuie să simtă că sunt diferiți de restul copiilor, chiar dacă și mai ales deoarece provin din familii ce îi învața de mici furtul , cerșetoria și îi obișnuiesc cu condițiile sordide ale existenței.Ei trebuie să fie convinși că ceea ce învața acasă este greșit și că doar scoala și educația le pot oferi o șansă pentru un viitor mai bun.În concluzie, este total eronată predarea limbii romani , predarea istoriei rromilor, deoarece, dacă umanitatea normală și civilizată dorește cu adevărat dispariția acestiu tip de parazitism social , nu trebuie să îl mai cultive, încă de la rădăcini care, în mod sigur, trebuie anihilate.

Între anii 2001 și 2010 grupurile Dezavantajate ale societății au avut acces la educație datorită programelor PHARE: “creșterea participării și sporirea calității învățământul preșcolar în vederea pregătirii pentru școală; dezvoltarea de programe de suport și remediale în vederea prevenirii abandonului școlar; dezvoltarea metodologiilor și a curriculumului programelor de tip A doua șansă pentru învățământ primar și secundar inferior în vederea corectării fenomenului de abandon școlar.”

Ca urmare a derulării activităților MECTS, și pe fondul creșterii economice, rata părăsirii timpurii a școlii a coborât în 2008 la 15,9%.Pentru anul 2009, valoarea indicatorului a fost de 16,6% iar pentru anul 2010, pe fondul crizei economice, datele statistice provizorii confirmă tendința de creștere, valoarea estimatăde Institutul Național de Statistică fiind de 18,4%, dovadă a interdependenței valorii indicatorului de contextul economico-social care încă se menține defavorabil.

Incluziunea socială și reducerea sărăciei sunt alte exemple de tendințe nationalinaliste în rândul clasei guvernanților. "Naționalismul înseamnă recunoașterea unui popor și a nevoii sale de statut”.

Între anii 2005-2009,în România, evoluția ratei relative a sărăciei a cunoscut o tendință ascendentă, astfel încât in anul 2009 a atins valoarea de 18,5%.“Din datele furnizate de Institutul Național de Statistică rezultă că, pentru anul 2008, rata sărăciei relative a înregistrat valori mari pentru următoarele categorii de persoane: copii – 25,9%, tineri (16 – 24 ani) – 20,9%; șomeri – 37,6%; lucrători pe cont propriu (inclusiv populația din mediul rural) – 40,8%; familiile monoparentale – 30%; familiile cu mai mult de 3 copii copii – 47%.”

În perioada 2005-2010, în România sistemul de prestații sociale s-a extins fără a avea la bază o strategie coerentă, o coordonare și o anumită corelare cu serviciile sociale și cu măsurile active.Abordarea nu a dat rezultate. Sumele alocate pentru prestațiile sociale, gestionate de MMFPS, s-au majorat de la 2.035 mil. lei în 2005 pânăla 9.043 mil. lei în anul 2010.

La nivel european, au mai fost propuși doi indicatori: rata privațiunilor materiale și ponderea populației care locuiește în gospodării cu o intensitate a muncii foarte scăzută. La nivelul anului 2009, conform datelor Eurostat,România a înregistrat următoarele valori: 32,2% ponderea populației afectată de privațiuni materiale și 7,7% ponderea populației care locuiește în gospodării cu o intensitate a muncii foarte scăzută.

Prestațiile sociale din fonduri plătite de MMFPS includ: alocația de stat pentru copii, drepturi privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, alocația lunară de plasament, alocația familială complementară, alocația de susținere pentru familia monoparentală.Aceste ajutoare sociela sunt exemple clare ale faptului că Guvernul Roman dorește să se implice în mod active în soluționarea unor grave probleme sociale, mai ales în ceea ce privește copiii si tinerii.

Au mai fost acordate: “ajutorul de urgență, ajutoare financiare acordate pentru persoanele cu afecțiuni de sănătate deosebit de grave, pentru tratament medical în străinătate, ajutor rambursabil pentru persoane refugiate, indemnizația lunară de hrană cuvenită persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA, indemnizația pentru plata însoțitorului adultului nevăzător cu handicap grav, indemnizația lunară pentru persoanele cu handicap grav, buget personal complementar, ajutorul pentru încălzirea locuinței “., dovezi în plus ale unei reale implicări din partea Guvernului României.

Acestea reprezintă 20% din totalul persoanelor ale căror venituri per capita, în absența prestațiilor sociale, sunt cele mai mici. 116 cadru nr. 47/2006 privind sistemul național de asistență socială.

În cursul anului 2010, în domeniul asistenței sociale, România a adoptat și alte acte normative.

În ceea ce privește incluziunea socială a copiilor și tinerilor,domeniu extrem de important, Legea nr. 1/2011 a Educației Naționale conține o serie de prevederi cheie , ce ajută foarte mult categoria tinerilor, mai ales pe cea a tinerilor defavorizați.“Prevede asigurarea de șanse egale pentru persoanele tinere aparținând grupurilor dezavantajate”. Este prevăzută educația remediala pentru elevii cu deficiențe de învățare.Acest lucru s-ar putea spune că propulsează învățământul romanesc mai aproape de standardele la cere se afla învățământul din străinătate. Costurile aferente frecventării liceului de către elevii provenind din mediul rural sunt subvenționate de către stat.

“Principalele instituții responsabile sunt: Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale (MMFPS) și Agenția Națională pentru Prestații Sociale (ANPS). Implementarea obiectivelor strategice se bazează pe o colaborare, în principal, cu Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului (MECTS), Ministerul Sănătății (MS) și Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului (MDRT).” “Obiectivul național asumat este de reducerea cu 580.000, până în 2020, a numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială.”

Caracterizat deseori ca fiind desuet și periculos, mai ales în actualul context al globalizării, naționalismul are efecte benefice pentru cultivarea și regăsirea identității naționale.

În ceea ce privește tendințele naționaliste identificate la nivel de guvernare în România, se poate afirma că sunt benefice societății și, mai ales, tinerilor:o categorie din ce în ce mai dezorientată și câteodată nehotărâta dar, care într-un final, își poate găsi locul și rostul în sistemul românesc.

Programul de Guvernare 2005 – 2008

În Programul de Guvernare, în capitolul al VII lea, în ceea ce privește politica de protecție socială, o atenție deosebită este acordată reformării sistemului de protecție a copilului. “Guvernul României acționează în vederea promovării și protejării drepturilor tuturor copiilor, indiferent de sex, apartenenta etnică și socială, religie, opinie politică sau de altă natură, naționalitate, rasa, limba, infirmitate, naștere sau situația copilului ori a părinților sau tutorilor săi.”

Scopul principal al strategiei este “constituirea unui cadru legal și instituțional” pentru susținerea integrării sociale și profesionale a tinerilor care părăsesc sistemul de protecție a copilului. De asemenea, se dorește implementarea politicilor și programelor de asistență socială, ce sunt destinate asigurării dreptului copiilor la o viață socială independenta și mai ales la condiții demne de trăi.

Programul Tineret în Acțiune

„În anul 2007, dintr-un total de 137 de proiecte aprobate în cadrul programului Tineret în Acțiune în România, 62 din acestea au avut și o secțiune de includere a tinerilor cu oportunități reduse, iar numărul de tineri cu oportunități reduse implicați în proiectele de includere a fost de 4075 proiecte”.Se observa deci și o includere a unei categorii sociale defavorizata în sistem, chiar în proiecte, ceea ce este extrem de benefic pentru aceștia.Numărul proiectelor realizate este destul de mare, chiar foarte mare.

„În anul 2009, dintr-un total de 257 de proiecte aprobate în cadrul programului Tineretin Acțiune în România, 147 din acestea au avut și o secțiune de includere a tinerilor cu oportunități reduse, iar numărul de tineri cu oportunități reduse implicați în

proiectele de includere a fost de 2082 proiecte”.

Programul Național de Reformă (2011-2013)

În perioada 2011-2013, se dorește creșterea calității vieții persoanelor ce aparțin grupurilor vulnerabile, inclusiv a persoanelor vârstnice. În România urmează să se reorganizeze și să se modernizeze sistemul serviciilor sociale destinate acestora. „Proiectul de lege privind asistența socială instituie o nouă clasificare și definire a serviciilor sociale”.Scopul clar explimat este acela de a facilita accesul tuturor categoriilor sociale aflate în nevoie la aceste servicii.

A fost implementată inițiativa „O platformă europeană de combatere a sărăciei”.Astfel, au fost întreprinse la nivel național anumite demersuri și au fost luate măsuri pentru a fi promovată responsabilitatea colectivă împotriva excluziunii sociale.Evident, au fost identificate o serie de soluții pentru a crește nivelul de implicare al cetățenilor în luarea deciziilor precum și în procesul de implementare a anumitor măsuri.Scopurile urmărite sunt: combaterea sărăciei și mai ales, incluziunea socială a tinerilor defavorizați.

1.2 Statistici

“Ultimele statistici legate de persoanele aflate în șomaj arata că numărul acestora în cadrul Uniunii Europene este de peste 25 de milioane , corespunzând unei rate a șomajului de peste 10, 4% din totalul forței de muncă din EU-27.Din aprilie 2010, până în martie 2011, rata șomajului a avut o ușoară tendința de scădere, dar a crescut atunci cu 2 ½ milioane de persoane.Lucrurile s-au înrăutățit, șomajul pe termen lung a crescut, iar acum cei 2 ½ milioane sunt șomeri pe termen lung.Mai mult de 4 din 10 șomeri au fost în căutarea unui loc de muncă timp de un an sau chiar pe o perioadă mai lungă.”Este adevărat faptul că șomajul este un fenomen îngrijorător, iar în ultimiii, ani, în Europa, acesta a fost în plină creștere.Cauzele acestei creșteri a ratei șomajului sunt destul de complexe.Un factor ce a influențat profund creșterea ratei șomajului a fost criză economică, ce a dus la scăderea numărului de angajări în sistemul de stat.

“Creșterea șomajului pe termen lung este un avertisment pentru faptul că șomajul în statele Uniunii Europene, care a ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii ani, va rămâne la o cotă ridicată și în anii următori.Dacă acest lucru se întâmplă, va deveni din ce în ce mai greu să se creeze creștere economică și finanțe publice în cadrul Uniunii Europene”

“Procentul de tineri cu vârsta cuprinsă între 15 și 25 de ani din statele Uniunii Europene , ce nu aveau loc de munca era în anul 2009, este de 19, 7%.Spania era una din țările cu un procent foarte ridicat al tinerilor care nu aveau loc de muncă, numărul șomerilor ajungând la 37,8%.În Latvia, procentul era de 33, 6% în timp de în Olanda era doar de 6, 6%.Rata totală a șomajului în statele Uniunii Europene era de 8,9% în 2009”, conform unui sondaj realizat de Eurostat în anul 2011.

“Vârsta la care italiencele în general pleacă de la casa părinților este de 29 de ani.Bărbații, de obicei, o părăsesc după 30 de ani.În Finlanda însă, femeile tind să o părăsească la 22 de ani și bărbații la vârsta de 23 de ani”Sondaj :Eurostat.Este un fapt ciudat , dar se pare că este adevărat.

“Procentul nemților, cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani, care erau interesați de politica în anul 2010, era de 40%, în comparație cu 34% în 2006.”Sursă: Jungendstudie 2010; Youth 2010.

“Un procent de 78% din populația austriacă , cu vârste cuprinse între 13 și 30 de ani, a votat în cadrul alegerilor naționale, în comparație cu populația tânără ce a votat în cadrul alegerilor europene din 2004”.Source:EU Youth Report 2009.

“Procentul de tineri cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani care a votat în alegerile din Regatul Unit este de 45 %.În cadrul grupului 25-34 de ani au votat doar 53%.”Sursă:EU Youth Report 2009.

“Un număr de 75 de milioane de tineri din Uniunea europeană , cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani și care nu sunt angajați, nu beneficiază nici de educație și nici de cursuri.”Sursă:Comisia Europeană

“Procentul persoanelor cu vârste cuprinse între 13 și 30 de ani, care au fost membre ale unor partide politice din Slovacia în 2006 este de 9, 95%, în comparație cu 4% în Suedia și cu 2, 8% în Germania.”Sursă:EU Youth Report 2009.

În Uniunea Europeană, , “24,9% este procentul persoaneloe cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani care lucrau part time în anul 2010”.Sursă:OECD

În Europa, procentul populației tinere, cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani, era de 20% în 2007.”Cele mai <tinere> națiuni erau Irlanda, Cipru, Slovacia și Polonia, fiecare nu mai mult de 24% din populație cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani.În Danemarca , Germania și Italia, mai puțin de 18% era cuprinsă în același grup de vârstă.”Sursă:Eurostat 2009.

“Numărul de voturi pe care Partidul de Dreapta, Jobbik, l-a acordat la alegerile din aprilie 2010 din Ungaria este de 17.”

“Numărul de cărți pe care imprimeria ce aparține de Institutul Cultural Krytyka Polityczna l-a publicat de când și-a început activitatea este de 100 de cărți.”

“Rata șomajului în rândul tinerilor a devenit o problemă crucială din punct de vedere social și economic în Europa, o dată cu izbucnirea crizei financiare și economice.O serie de state europene se confruntă cu niveluri foarte ridicate ale șomajului în rândul tinerilor.De exemplu, în 2011, în țări ca Spania, Grecia sau Italia, s-au înregistrat niveluri extreme de înalte ale șomajului în cadrul populației tinere.Această problemă nu este una nouă pentru Europa.În anii`90 și la începutul anului 2000, rata șomajului în rândul tinerilor atingea cote alarmante.De exemplu, în Spania, din 1990 în 2005, rata șomajului pentru persoanele sub 25 de ani era de aproximativ 30% în timp de în Franța era de 20% în aceeași perioadă.

Exceptând factorii specifici fiecărui stat, ce își pun amprenta asupra ratei șomajului, există și o altă explicație pentru creșterea acesteia în ultimii ani.Rigiditatea de pe piața muncii cât și pilsa educației, între altele, sunt considerate a fi principalele cauze ale șomajului în rândul tinerilor.Ca rezultat, o serie de state europene au întreprins reforme pentru a flexibiliza piața muncii și pentru a îmbunătăți sistemele educaționale.Totuși, în ciuda acestor măsuri, rata șomajului în UE 27 a rămas stabilă:18% în ultimele două decenii.Acest curent negative pe termen lung face clar faptul că măsurile luate nu au fost suficiente pentru a reduce șomajul în rândul tinerilor în Europa.

Criză economică și politica de austeritate au mărit criză de pe piața muncii și au avut un impact negative asupra poziției tinerilor în societate.Măsurile de austeritate au dus la o reducere a posibilităților de a folosi investițiile publice.Reducerea cheltuielilor publice a avut grave consecințe asupra sistemului.

Acum este momentul de a promova politicile economice și sociale , pentru a ieși din acesata criza severă, care este de ordin financiar, social și economic.Pentru a crea mai multe slujbe pentru tineri, Europa are nevoie de o creștere a investițiilor publice și de o serie de stimuli fiscali axați pe angajare.

Sunt făcuți pași înainte, atât pe plan național cât și European.În acest context, trebuie menținută propunerea politică a Partidului Socialist European , ce pledează pentru o Europă în care:fiecărui tânăr îi trebuie oferită educație, training și un loc de muncă.

Unde pot fi găsiți bani pentru aceste inițiative?…În Fondul Structural de Coeziune sau prin alte metode pot fi găsite fonduri.Un lucru este însă clar:măsurile de austeritate, care au pus guvernele sub presiune, pentru a tăia din cheltuielile publice, nu numai că au încetinit procesul de refacere a economiei, dar au și creat probleme în ceea ce privește șomajul în rândul tinerilor.”

În România exista un număr destul de mare de tineri care își manifesta interesul pentru politică, pentru viața politică a societății.

Partidul Național Liberal din România a atras un număr semnificativ de tineri către viața politică.Acest Partid istoric i-a atras atât prin principiile pe care le susținea cât și prin ideea de a participa la viața politică a societății.

Primul Congres al OTNL a avut loc în 1993, președintele fiind Mihai Georgescu.“Principalul obiectiv al acestui birou va fi reorganizarea structurilor teritoriale de tineret, reușind a acoperi trei sferturi din teritoriul României”.Încă din 1990 fusese create “Organizația Tineratului Universitar Național Liberal”.

Încă din 1990, , fusese creată “Organizația Tineretului Universitar Național Liberal”.Era o “structură independenta, organizată în cadrul centrelor universitare.”Această organizație este imnportanta deoarece a implicat efectiv studenții în diferite proiecte ale PNL , făcându-I să își exprime în acest mod și propriile opinii , deci să înceapă oarecum o colaborare cu una din cele mai importante structuri ale guvernului din România.Negocierile de unificare ale celor două structuri ale TNL vor începe în 1995. “Ideea care stătea în spatele acestei inițiative, era aceea de a comasa într-o singură organizație a tuturor tinerilor liberali, din dorința unei mai bune reprezentări a acestora în PNL.” În 1996, Biroul format în urma negocierilor va cuprinde atât lideri OTNL cât și OTUNL.Implicarea tinerilor în viața politică a filialelor terotoriale va vi tot mai consistentă, aceștia devenind din ce în ce mai interesați și mai activi. “Victoria în alegeri a Convenției Democratice din România, va readuce Partidul Național Liberal pe principala scena politică, acesta devenind a treia forță în coaliția de guvernare.”Al treilea Congres al OTNL a avut loc în anul 1998, moment în care s-a ales o structură națională de conducere.Congresul l-a avut ca președinte pe Bogdan Olteanu. “Datorită fuziunilor pe care PNL le va avea cu Partidul Alianței Civice și cu Partidul Liberal 93, se vor adăuga și alți membrii Biroului.”

Activitatea tineretului este reconceptualizata.Activitatea filialelor trebuie să se supună conducerii naționale , iar tinerii liberali capăta calitatea de membri active al PNL, urmând a fi aleși în structurile locale de conducere sau chiar în cele naționale și județene.Un eveniment major a fost vara liberala “Vrei Altfel”, vara anului 1999.

Un nou congres al TNL a fost organizat în anul 2000, președintele fiind ales Cristian Boureanu.Biroul său va coordona activitatea TNL pe durata campaniei pentru alegerile din 2000. “Rezultatele modeste ale PNL nu vor ajuta deloc TNL-ul ai căror lideri nu vor reuși a deveni parlamentari. Totuși liderii de tineret se vor impune tot mai accentuat la nivelul structurilor PNL”. “În 12.10.2002 la Hotel Hilton va avea loc cel de al cincilea Congres al TNL în urma căruia vă fi ales președinte Dan Motreanu.”În plan legislativ, acest birou se va implica din plin.Va organiza alegeri de constituire a birourilor județene în toate filialele PNL.Au existat 47 astfel de birouri.Astfel, conducerea TNL se va putea concentra asupra activității teoretice pe care PNL o realizează cât și asupra pregătirii alegerilor.În februarie 2003, TNL a inițiat proiectul de redactare a legilor tinerilor iar tot în 2003, BPN și TNL vor adopta proiectul de susținere în Parlament. “De asemenea TNL se va implica în proiectul de susținere a Legii ce oferea liberul acces la informațiile publice, inițiind în noiembrie 2003 "Zilele Transparentei pentru România".

TNL a pregătit alegerile locale și ngenerale din 2004.Au urmat, până în anul 2010, perioade în care Tineretul Național Liberal s-a implicat foarte active în viața politică românească.Cu noi viziuni și noi planuri pentru viitor, acești tineri reprezintă o speranță pentru o altfel de Românie.

Exploatarea întregului potențial al programelor UE de finanțare

Există mai multe programe în derulare ale Uniunii Europene ce sunt obiectivele inițiativei “Youth on the Move” sau “Tineretul în Mișcare”:Erasmus, Comenius, Leonardo da Vinci, Grundvig.Atât profesorii cât și formatorii și animatorii pentru tineret pot acționa ca și multiplicatori ai mobilității la diferite niveluriAcestia pot convinge tinerii “să participe la un program de mobilitate, să pregătească participanții, să rămână în contact cu instituția, organizația sau întreprinderea organizatoare”.

“Comisia va examina posibilitatea de a intensifică promovarea mobilității antreprenoriatului pentru tineri”.Comisia dorește în special să crească mobilitatea de plasare a programului Erasmus .Educația trebuie promovată în spirit antreprenorial “la toate nivelurile sistemului educațional și în EIT”.Se încurajează participarea întreprinderilor la acțiunile Marie Curie și se susține inițiativa “Erasmus pentru tineri antreprenori”.S-a constatat însă că programele nu ar putea acoperi singure toate nevoile și că ar fi necesare finanțări din mai multe surse.Era deci necesară o angajare mai extinsă a autorităților publice , a societății civile și a întreprinderilor.Erau necesari și alți actori chiar pentru susținerea obiectivelor inițiativei.

Fondul Social European a oferit tinerilor un sprijin substanțial.Fondul Social European este principalul instrument financiar al Uniunii Europene “pentru susținerea încadrării în munca a tinerilor”.De asemenea, antreprenoriatul și mobilitatea în scop educațional a celor ce lucrează deja reprezintă aspecte importante din perspeciva “prevenirii părăsirii timpurii a școlii și pentru creșterea nivelului competentelor”.

“O treime din cei 10 milioane de beneficiari ai FSE din fiecare an sunt tineri, iar aproximativ 60% din totalul bugetului FSE de 75 de miliarde de euro pentru perioada 2007-2013 plus cofinanțarea națională este destinată tinerilor.”

Fondul Social European susține reformele statelor membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește “sistemele educaționale și de formare” cât și ceea ce se numește long life learning , contribuind cu 20,7 miliarde de euro.Totuși, este necesară o maximizare a potențialului Fondului Social European, “ având în vedere deteriorarea gravă a situației tinerilor de la crearea programelor FSE”.

Împreună cu statele membre și cu regiunile de dezvoltare, Comisia va examina modurile posibile în care tinerii ar putea fi încadrați mai bine în munca , ar putea examina oportunitățile educaționale și chiar “infrastructura învățământului superior” prin alte fonduri structurale și de coeziune.Ar putea fi folosit Fondul European de Dezvoltare Regională.“În plus, vor fi exploatate în continuare atât programul PROGRESS cât și noul Instrument European de Microfinanțare și finanțările naționale sau regionale”

Posibilitatea creării la nivelul UE a unui instrument de creditare pentru studenți în completarea sistemelor din statele membre va fi examinată de către Comisia Europeană.Există posibilitatea cooperării cu Banca Europeană de Investiții.Este o posibilitate ce merită din plin exploatată și chiar poate fi pusă în aplicare o astfel de inițiativă.

Tinerii ar putea studia în alte state printr-un program de studii complet.

“În comunicarea denumită <O agendă digitală pentru Europa> Comisia a anunțat că va propune măsuri în vederea unui acces <ușor și rapid> la fondurile UE pentru cercetare în domeniul TIC, făcându-le mai atractive pentru IMM-uri și pentru tinerii cercetători.”

În cadrul financiar post 2013, vor fi reexaminate programele educaționale și de formare în vederea susținerii strategiei “Youth on The Move”.

“Scopul este de a susține extinderea oportunitilor de învățare și de mobilitate pentru toți tinerii din Europa, precum și susținerea modernizării sistemelor educaționale.”

Va fi încurajată formarea și dezvoltarea sectorului tineretului, în special prin proiecte și rețele naționale și transnaționale .Vor fi create noi parteneriate cu scopul susținerii educației .Vor avea loc o serie de dialoguri pe această temă cât și dialoguri privind politica internațională și, mai ales promovarea Europei că o destinație atractivă pentru studiu și cercetare.În anul 2010, Comisia a lansat o consultare publică , ce a permis tuturor părților interesate să își exprima punctele de vedere privind programele educaționale.În 2011, Comisia a prezentat propuneri iar în următoarea perioadă de programare, ajutoarele FSE au fost atașate priorităților politice și obiectivelor naționale și ale Uniunii Europene privind “ocuparea forței de muncă și educația din strategia Europa 2020.”

“Strategia Europa 2020 este răspunsul UE la provocările secolului trecut.Adoptată de liderii UE în iunie 2010, este o strategie integrate create pentru a întări economia europeană, pentru a-I îmbunătăți impactul asupra mediului și pentru a crește nivelul angajărilor , nivelul productivității și nivelul incluziunii sociale.Furnizează un cadru și o agendă cu priorități, stabilind, de asemenea, o serie de target-uri , atât la nivel European cât și național.”

Obiectivele sale cheie sunt de a asigura:

O creștere inteligentă:prin îmbunătățirea performanței în educație

Dezvoltare durabilă:transformarea Europei în sensul folosirii resurselor naturale într-un mod cât mai eficient și prin îmbunătățirea mediului de afaceri

O creștere cuprinzătoare:prin generarea de slujbe mai multe și mai bine plătite; modernizarea piețelor de muncă și a sistemelor de sănătate pentru a asigura faptul că beneficiile creșterii vor ajunge în toate părțile UE.

“Nivelul șomajului în rândul tinerilor în statele membre ale Uniunii europene a fost de 20% în anul 2009.Acest lucru înseamnă că peste 5 milioane de tineri cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani erau șomeri””Șomajul în rândul tinerilor este deosebit de accentuat în țări ca Suedia, Irlanda, Portugalia, Italia, Ungaria, Grecia, Slovacia, Latvia, Lituania și Spania, cu rate variind de la 25 % la peste 40%.Golul dintre șomajul în rândul adulților sic el din rândul tinerilor este deosebit de mare în Spania( 44%și 18 %) dar aproape inexistent în Germania(8% și 6%).

Criză economică i-a afectat în special pe cei tineri

“Rata șomajului în rândul tinerilor a crescut cu o treime de la 15, 8% în anul 2008.În perioada 2008-2010, această creștere a fost în principal asociată cu un șomaj crescut în rândul bărbaților dar rată șomajului în rândul femeilor a crescut și ea începând cu 2010.”Creșterea ratei șomajului în rândul tinerilor este o parte substanțială din creșterea totală a șomajului:30% din creștere a fost atribuită sectorului de vârsta 25 -34 de aniiar 18% sectorului 15-24 ani.

O anumită preocupare crescută se înregistrează pentru impactul pe care recesiunea economică l-a avut asupra categoriei tinerilor , criza îndepărtându-I pe aceștia de piață muncii și chiar de la accesul la educație.Cei care nu fac parte din sistemul de învățământ și nici din piața muncii, așa numiții <NEETs>, erau, în anul 2011, 13 % din cei cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani.

“Tinerii au experimentat condiții contractuale mult mai grele pe piața muncii decât alți membri ai forței de muncă.”Contractele temporare sau cu termen fix reprezintă în jur de 13 % din totalul celor existente în UE , în Portugalia, Spania și Polonia, procentul fiind de 20%.În timp ce astfel de contracte pot face angajarea și crearea de locuri de muncă mult mai ușoare, pot duce de asemenea și la ceea ce este numit <segmentarea pieții muncii>.Piețele de muncă din statele Uniunii Europene pot fi divizate sau segmentate în :

Insiders: contracte permanente, angajare continuă, traininguri

Outsiders:contracte temporare, cu risc de șomaj, cu oportunități limitate de avansare în carieră, cu acces redus la educație.

Șomajul în sectorul slujbelor part-time este, de asemenea, prezent în rândul tinerilor.Mai mult de jumătate dintre aceștia sunt angajați”part-time” , o angajare pe care ei o consideră involuntară , și că indicând un anume grad de sub-angajare.

“Luând în considerare faptul că tinerii au o experiență profesională limitată și că trecerea de la educație la training este un pas relative important, nu este un fapt surprinzător acela că tinerii trec prin mai multe etape înainte de angajare, încercând mai multe slujbe.”

Nivelul educației în rândul tinerilor contribuie în mod decisive la găsirea unui loc de muncă.Angajarea și câștigurile sunt corelate cu nivelul calificărilor iar piața muncii cere neîncetat din ce în ce mai multe persoane bine pregătite.”Este estimat că, până în 2020, 35% din totalul slujbelor vor cere calificări la cel mai înalt nivel”

Asigurarea prosperității depinde de modul în care suntem plătiți la locul de muncă.Mai mulți angajați înseamnă însă și risc de sărăcie și de excluziune socială.Locuri de muncă mai bune și de calitate nu numai că sunt aducătoare de profit dar, de asemenea, înseamnă o șansă de a progresa și de a profita de oportunități.

Articolul 3 al Tratatului Uniunii Europene angajează Uniunea Europeană “să lucreze pentru o dezvoltare durabilă a Europei , bazată pe o creștere economina echilibrată și pe stabilitatea prețurilor, pe o economie de piață competitivă.”

1.3.Strategia Lisabona

Europa s-a schimbat foarte mult în ultimii 50 de ani.Astăzi, lumea evoluează în mod constant iar Europa trebuie să facă față unor noi provocări:creșterea demografică, schimbările climaterice, globalizarea, nevoia de surse de energie.Există, de asemenea, noi amenințări la adresa securității.Acestea sunt, pentru Europa, provocările secolului XXI.Din nefericire, “statele membre nu mai sunt în stare să facă față singure acestor probleme”

Un efort al liderilor europeni a fost necesar, pentru a găsi soluții și a răspunde preocupărilor cetățenilor.Se cerea o modernizare a Europei , în sensul dotării acesteia cu “instrumente eficiente și coerente , adaptate nu numai la funcționarea unei Uniuni recent extinse ci și la rapidele transformări petrecute în lume.Ca urmare, au fost revizuite regulile ce au stat la baza cooperării dintre state.Obiectivul Tratatului de la Lisabona, semnat la 13 decembrie 2007, a fost o gamă largă de schimbări de ordin politic, economic sau social.Liderii europeni au consemnat în Tratatul de la Lisabona care sunt competentele Uniunii Europene și mijloacele pe care aceasta le deține.

Modificări considerabile au fost aduse Tratatului Constituțional al Uniunii Europene.Prin Tratatul de la Lisabona, se elimină din Tratatul Constituțional următoarele:simbolistica Uniunii Europene- imn, drapel-dar statele le pot totuși folosi dacă doresc acest lucru ; este eliminată familia de cuvinte –constitutie, constituțional, constitutionalizare- ceea ce nu anulează însă hotărârile CJCE și ale unor Tribunale Constituționale (cum ar fi cel din Germania) – care stabileau ca Tratatele UE au valoare constituțională.O altă modificare consta în stabilirea unei supremații explicite a dreptului comunitar asupra dreptului național, ceea ce înseamnă că legile emise la nivel European au întâietate față de cele naționale, care trebuie să li se subordoneze.Statele sunt egale din punct de vedere juridic în Comunitatea Internațională.Acestea crează norme internaționale , concretizate prin tratate, iar ele sunt destinatare ale acestror norme.Obiectul dreptului internațional public este acela de a reglementa raporturile dintre state, precum și dintre acestea și alți subiecți de drept internațional.

Din Tratatul Constituțional este exclusă fraza în care se preciza că “Uniunea Europeană este formată din statele și popoarele acestora”Se acorda, totuși, o foarte mare însemnătate popoarelor, care devin cu adevatat factorul determinant al procesului decizional.

Din Tratatul de la Lisabona dispar Comunitățile Europene și Pilierii.Prima dintre Comunitățile Europene, CECO a apărut ca urmare a inițiativei franceze.Jean Monnet a avut un rol foarte important, datorită lui făcându-se demersuri în scopul realizării unei noi unități Europene.”Planul Schuman”, menit să evite o nouă conflagrație mondială, “prin punerea ramurilor de bază ale industriei de armament sub control internațional, prin intermediul unui tratat inviolabil, a fost acceptat de Germania , Italia, Belgia , Olanda și Luxembourg”Între timp, inițiativa franceză a devenit o inițiativă franco-germana iar, pentru a deveni reală, era necesară o acțiune rapidă din partea statelor.Pe data de 20 iunie 1950, Franța va convoca , la Paris, o conferință interguvernamentală.Președenția acesteia va fi asigurată de Jean Monnet.”Țările Benelux și Italia au răspuns apelului și s-au întrunit la masa negocierilor.Cu această ocazie, Jean Monnet preciza spiritul care trebuia să însoțească discuțiile:< Noi suntem aici pentru a realiza o operă comună, nu pentru a negocia avantaje, ci pentru a căuta avantajele noastre în avantajul comun>”

Este absolut necesară și o amintire a Comunității Economice Europene sau CEE, care a fost extrem de importantă pentru constituirea Uniunii Europene, la fel cum a fost și EURATOM.Au existat unele probleme militare, în special războiul din Coreea, ce au ridicat problema reînarmării Germaniei .Acestea vor conduce la o nouă propunere franceză.Astfel, în octombrie 1950 a fost prezentat planul Pleven, prin care se propunea recurgerea la metoda supranațională de apararae.Comunitatea Europeană de Apărare trebuia să fie o armată europeană integrată , ceea ce implică înființarea, pe termen scurt, a unei alte comunități, o Comunitate Politică.Pe data de 27 mai 1952 a fost semnat un Tratat , Tratatul CEA, dar proiectul a fost abandonat din cauza Adunării Naționale Franceze, care a refuzat să îl adopte.”Reînarmarea Germaniei intervine pe baza acordurilor de la Paris, încheiate la 23 octombrie 1954, comportând aderarea Germanei la NATO și la UEO.”

Relansarea europeană a fost pusă în discuție la Messina.Din fericire, a condus la depășirea crizei.Pe baza raportului Spaak, redactat pe data de 21 aprilie 1956, au început negocieri serioase.Principala tema a raportului era crearea a doua uniuni:o uniune economică generală și o uniune în domeniul utilizării pașnice a energiei atomice.Au fost înființate două noi Comunități:CEE și EURATOM.

Pilonii pe care s-a constituit Uniunea europeană sunt deosebit de importanți, au foststalpii de susținere a unei structuri extreme de complexe , fără de care aceasta nu at fi existat.

Tratatul privind Uniunea Europeană a fost semnat la 7 februarie 1992, într-o localitate numită Maastricht.Acest tratat a intrat în vigoare la data de 1 noiembrie 2003.Evident, dezideratele ce au fost exprimate prin intermediul său se plasează dincolo de “realizarea unei piețe comune”, care era obiectivul economic inițial al Comunității.”Tratatul de la Maastricht înseamnă o nouă etapa în procesul de”creare a unei Uniuni cât mai strânse între popoarele Europei”.A luat astfel naștere Uniunea Europeană, o organizație internațională cu tendințe suprastatale , formată din doisprezece state:Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia , Irlanda, Italia, Luxembourg, Marea Britanie, Olanda, Portugalia și Spania.Apoi au aderat alte 15 state, între care și România, în anul 2007.Conform Tratatului de la Maastricht, UE avea trei piloni:1.Comunitățile Europene; 2.Politica Externă și de Securitate Comună; 3. Cooperarea în domeniul Justiției și al Afacerilor interne.

Tratatul de la Amsterdam, semnat pe data de 7 februarie 1992 și intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993, are patru obiective majore:

să plaseze ocuparea forței de muncă și drepturile cetățenilor în centrul atenției Uniunii Europene;

să suprime ultimele obstacole pentru libera circulație a persoanelor și să consolideze securitatea;

să permită Europei să își consolideze poziția pe plan mondial;

să eficientizeze arhitectura instituțională a Uniunii în vederea viitoarei extinderi.

Tratatul de la Nișa a fost indispensabil extinderii.Principalul obiectiv al Tratatului era să conțină o serie de prevederi pentru a asigura o bună activitate instituțională”în momentul în care Uniunea va avea aproape 30 de membri”.Tratatul a fost semnat la 26 februarie 2001 și a intrat în vigoare la 1 februarie 2003.

Există însă și alte fete ale schimbărilor ce au avut loc o dată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona.Rolul Uniunii Europene în lume crește, prin personalitatea juridical acordată acesteia dar și prin crearea funcției de ministru European de Externe și prin organizarea SEAE.Securitatea internă a Uniunii crește prin instituționalizarea spațiului de justiție, libertate și securitate.Instituționalizarea cooperării structurale în materie de apărare, ceea ce pune bazele unei apărări comune la nivelul Uniunii.Carta Drepturilor Fundamentale este creată, crescând astfel gradul de democratizare al Uniunii Parlamentul European este asociat la luarea tuturor deciziilor.Procedurile de luare a deciziilor sunt simplificate.

“Strategia Lisabona reprezintă un set de obiective , domenii prioritare de acțiune, ținte și măsuri, pentru orientarea politicilor europene de creștere economică și ocupare a forței de muncă către realizarea obiectivului strategic al Uniunii Europene de a deveni cea mai competitive și dimanica economie bazată pe cunoaștere.”Iată o definiție a Strategiei Lisabona ce se axează în primul rând pe orientarea Uniunii Europene către a fi performanța din punct de vededere economic.Adoptată de către Consiliul Extraordinar European de la Lisabona , din 23-24 martie 2000 și reinoita de Consiliul European de la Bruxelles , Strategia dispune de instrumente unice de guvernare , între care:

liniile directoare integrate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă

programul comunitar Lisabona

rapoartele anuale ale Comisiei cu privire la aplicarea Strategiei

programele naționale de reformă și rapoartele naționale.

Statele membre contribuie la aplicarea Strategiei Lisabona prin programele naționale de reformă , iar Comisia prin programul comunitar Lisabona.Comisia Europeană a adoptat, la data de 11 decembrie 2007, “Pachetul Lisabona”cu privire la o nouă perioadă, de trei ani, însemnând între 2008 și 2011.Acest pachet conținea cinci documente legislative.După andosarea documentului la Consiliul European, în anul 2008, s-a convenit asupra unei serii de orientări strategice:”implementarea reformelor restante; menținerea liniilor directoare integrate; implementarea programului comunitar Lisabona; modelarea Agendei Internaționale și un acces sporit pe piețe terțe.”

“Europa 2020 este strategie UE de creștere economică pentru următorii 10 ani.Într-o lume aflată în permanentă schimbare , Uniunea Europeană dorește să dețină o economie inteligenta , durabilă, și favorabilă incluziunii.Aceste trei priorități se sprijină reciproc și sunt în măsură să ajute Uniunea să obțină un nivel ridicat de ocupare a forței de muncă , de productivitate și de coeziune socială.”

Europa 2020 se bazează pe ceea ce a fost experimentat de strategiile anterioare , recunoscând însă doar punctele forte și punctele slabe ale acestora.Punctele forțe sunt reprezentate mai ales de obiectivele de dezvoltare economică și de crearea a 18 milioane de locuri de muncă începând cu anul 2000”.Punctele slabe sunt nesemnificative și constau în aplicarea deficitară, cu diferențe mari de la o țară la alta, a reformelor.

Strategia aduce o serie de noutăți pentru Uniune.Nu se poate exagera spunându-se că acestea ajuta statele membre în mod substanțial să se dezvolte șiș a evolueze, dar se poate afirma faptul că balanța se înclină mult în favoarea unei creșteri economice și a dezvoltării Uniunii Europene.Elementele de noutate aduse în rândul statelor membre sunt următoarele:

Stimularea unui nou tip de creștere prin consolidarea educației de-a lungul întregii vieți ; cercetarea și inovarea sunt încurajate; folosirea eficientă a economiei digitale; modernizarea industriei.

Consolidarea guvernantei , prin monitorizarea periodică și transparenta și prin luarea deciziilor la nivelul Consiliului European.

O mai strânsă coordonare ceconomica.Bazându-se pe o nouă politică de coordonare economică, guvernele statelor mambre vor trebui să prezinte rapoarte privind programele de stabilitate, convergență și privind programele de reformă economică.

Caracteristicile Strategiei “Europa 2020” sunt împărțite în mai multe categorii.Există un număr exact de patru priorități:creștere inteligentă, durabilă, favorabilă incluziunii și ieșirea din criza”Exista apoi cinci obiective ale acestei strategii:ocupare a forței de muncă, creștere, dezvoltare, inovare, schimbări climatice și energie, educație, reducerea sărăciei și incluziune socială.Există șapte inițiative: agenda digitală pentru Europa; Uniune a inovării; Tineretul în mișcare; Europa eficienta în utilizarea resurselor; politica industrială pentru era globalizării; agenda pentru noi competențe și noi locuri de muncă; platforma europeană pentru combaterea sărăciei.

O explicare pe larg și o detaliere a fiecărui tip de creștere este absolut necesara pentru o profundă conștientizare a roului major pe care Strategia Europa 2020 îl are în cadrul Uniunii Europene.Creșterea Inteligentă are ca obiective majore educația, cercetarea și inovarea.O societate bine educata este o societate ce înțelege adevăratul sens al democrației..Ceea ce se dorește pe plan educațional este” reducerea abandonului școlar la mai puțin de 10% și creșterea la până la 40% a ponderii absolvenților de studii superioare”

Creșterea favorabilă incluziunii –inseamna o economie cu o rată foarte ridicată a ocupării forței de muncă, asigurând coeziunea economică, socială și teritorială.

Creșterea favorabilă incluziunii presupune:

• locuri de muncă mai bune și mai numeroase, în special pentru femei, tineri și lucrători de peste 55 de ani ,

• creșterea capacității de anticipare și gestionare a schimbării prin investiții în formare profesională și îmbunătățirea competentelor ,

• modernizarea piețelor muncii

• accesul tuturor la beneficiile creșterii economice.

Obiectivele Uniunii Europene pentru o creștere economică favorabilă incluziunii sunt următoarele:

rată de ocupare a forței de muncă de 75 % în rândul populatiei cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani până în 2020

rezultate mai bune pe plan educațional, în special

reducerea cu cel puțin 20 de milioane a numărului persoanelor care suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei și a excluziunii sociale.

Inițiative majore ce au fost luate în vederea stimulării creșterii favorabile incluziunii sunt următoarele:

1. O agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă , ce își propune o serie de obiective clare.

• trebuie să ajute cetățenii să dobândească noi competente în vederea dobândirii de noi locuri de muncă

• să modernizeze piețele muncii, pentru a spori productivitatea muncii

2. O Platformă Europeană de combatere a sărăciei, care își propune:

• să asigure coeziunea economică, socială și teritorială,

• ” să garanteze respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor care suferă de pe urma sărăciei și a excluziunii sociale și să le asigure acestora un trai demn și

un rol activ în societate”

• să sprijine măsurile care favorizează integrarea într-o comunitate

Uniunea Europeană sprijină creșterea favorabilă incluziunii sociale prin proiecte și investiții în domeniul dezvoltării regionale, prin care reduc discrepantele dintre regiuni și se asigură accesul tuturor europenilor la beneficiile creșterii economice.

“Europa 2020 reprezintă cadrul pentru reducerea ratei șomajului.Vă ajuta tinerii șomeri să aibă un loc de muncă , mai ales pe cei care nu aparțin nici măcar sistemului de învățământ.De asemenea, va ajuta lucrătorii mai în vârstă să rămână pe piața muncii pentru o perioadă mai lungă de timp șiș a evite astfel riscul de a fi șomeri mult timp.Vor fi ajutați să dezvolte aptitudinile necesare pentru a putea profita de noi oportunități de angajare.Toți angajații vor fi ajutați să se adapteze structurii pieței de muncă , pe măsură ce noi sectoare și ocupații apar iar cele vechi dispar sau se afla în declin.”

“Modul în care UE implementează Strategia Europa 2020 și îi monitorizează progresul se construiește pe și chiar întărește <metoda coordonării> stabilită prin <European Employment Strategy> în 1997.”Acest process are patru strategii cheie.Strategia Europa 2020 este cea care stabilește cele 5 target-uri pe care UE dorește să le atingă până în 2020.Trei din aceste target-uri sunt legate de angajare și politici sociale, demonstrând faptul că aceste arii sunt cruciale pentru economia Europeană.Acestea sunt:

Angajare: pentru a se asigura că 75% din persoanele între 20 și 64 de ani sunt angajate.Rata angajării în UE pentru acest sector de vârstă era de 68,6% în 2010.Pentru că target-ul să fie atins, numărul de persoane angajate trebuie să crească cu 1% în fiecare an până în 2020.

Educație:reducerea ratei abandonului școlar sub 10%; 40% din persoanele între 30 și 34 de ani trebuie sat ermine a 3-a treaptă de învățământ

Sărăcie și excluziune socială: să ridice 20 de milioane de oameni dintr-o viață în sărăcie, sau să elimine riscul sărăciei și el excluziunii sociale.

Statele membre au transformat aceste target-uri în unele naționale și au dezvoltat propriile programe de reformă luând măsuri și întreprinzând acțiuni pentru a le atinge.

“Liderii europeni au căzut de acord asupra unui set de <linii directoare> care sunt menite să conducă acțiunile pe termen lung ale statelor membre către politici economice și politici de angajare.”Employment Guidelines “încurajează fiecare stat să-și concentreze acțiunile asupra acelor arii care l-ar ajuta să aducă la inceplinire target-urile Strategiei Europa 2020.”

În fiecare an, ca o parte a Semestrului European, Comisia Europeană ia în calcul “Employment Guidelines “atunci când raportează progresul înregistrat de către statele membre în direcția Strategiei Europa 2020.Apoi face recomandări specifice fiecărui stat, pentru a îmbunătăți rata angajării.Recomandările sunt dezbătute în Consiliul de Miniștri pentru a fi aprobate de către Consiliul European înainte de începutul lui iunie.

“Schimbul de practici în cadrul politicilor de angajare este încurajat și susținut prin studii incependente în cadrul <European Employmeny Observatory>”.

Reducerea șomajului în rândul tinerilor: parte a Strategiei Europa 2020

De obicei, mai mult de 20% din tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani și care își caută o slujbă nu pot găsi una.Rata șomajului în rândul tinerilor este de 7 în Germania și Olanda dar ajunge la 27-28% în Italia, Portugalia, Irlanda, Bulgaria,Latvia.Depășește 30% în Slovacia și Lithuania și ajunge la 44% în Spania.Ce face Uniunea Europeană pentru a ajuta la reducerea șomajului în rândul tinerilor înafară de încercările menționate mai sus?

Ca o parte a Strategiei Europa 2020, UE a lansat inițiative “Youth on the move”, care, pentru prima dată, stabilește un cadru politic coerent pentru rezolvarea problemei.Se concentreza pe trei linii directoare:

Educația:în școli și universități

Trecerea de la nivelul educației la un loc de muncă

Locul de muncă

Un factor cheie în ceea ce privește prevenirea șomajului este asigurarea unei înalte calități a sistemului de învățământ.Problemele ce pot apărea la angajare își pot avea rădăcinile în stadiile timpurii ale vieții – o educație neadevcata în ciclul primar sau gimnazial , o proastă predare sau părăsirea școlii de către elev.Și aceste probleme pot rezulta, de asemenea, din alegerea proastă a educației secundare, o lipsă de informare asupra unei viitoare cariere sau din lipsă de experiența profesională, în care competentele cheie sau aptitudinile cerute nu au putut fi dezvoltate.

Comisia Europeană a stabilit un grup de experți la cel mai înalt nivel pentru a face recomandări în legătură cu îmbunătățirea predării în Uniunea Europeană , după reconoasterea faptului că 80 de milioane de adulți au în prezent un nivel scăzut al pregătirii de bază și că rezultatele testelor PISA ale OECD arata următoarele:20% din tinerii cu vârsta de 15 ani nu știu să citească bine și corect.

VET sau Vocațional Education and Training este de o importanță crucială pentru multe profesii.Cererea de calificări este în creștere chiar sic and este vorba despre ocupații din categoria “low skilled” și este estimat că în jur de 50% din toate slujbele , în anul 2020, vor continua să depindă de calificările la nivel mediu ce sunt obținute cu ajutorul VET.Comisia Europeană susține un parteneriat între Statele Membre și partenerii sociali care are scopul de a crește atractivitatea și disponibilitatea VET și de a arăta modalități în care trebuie modernizat acest sistem.În 2011, Comisia va propune recomandări Consiliului pentru promovarea și validarea învățământului formal și non-formal.

Înafară de VET, UE promovează, de asemenea, calificarea la locul de muncă prin stagii de practică.Comisia Europeană lucrează împreună cu statele membre pentru oferirea de stagii de practică de calitate și încurajează companiile să ofere stagii , aceasta fiind o parte a responsabilității lor sociale.

O mai buna funcționare a piețelor de muncă.

Principala responsabilitate pentru reducerea șomajului, în cadrul Strategiei Lisabona, aparține stalelor membre.După cum se știe, Comisia Europeană are un foarte important rol de jucat prin coordonarea acțiunilor ; monitorizare și analiză; prin acțiuni recomandate pentru a asigura progresul către target-urile pe care UE și le-a propus.În timp ce nivelul șomajului și nivelul angajărilor depind parțial de nivelul activității economice,cât și de structura economiei , UE poate ajuta la îmbunătățirea modului în care piețele de muncă europene funcționează.Chiar și atunci când criză economică era la cel mai înalt nivel, în anul 2008, rata șomajului din UE era de 7% în timp ce țară angajării era de 65,9%.Peste 16 milioane de oameni erau încă șomeri.Astfel, somejul nu este un rezultat al crizei sau al vreunui deficit pe piața muncii ci se datorează mai curând structurii acesteia.Șomajul “structural” poate fi redus printr-o politică de angajare ce se concentrează pe reducerea discrepantelor ce există între rata șomajului și locurile de muncă vacante.

Eficienta pieței de muncă

Pe piața muncii, potrivirea dintre cerere și oferta este un subiect major în economie.În 2010 a fost acordat premiul Nobel în Științe Economice lui Christopher Pissarides, lui Petere Diamond și lui Dale Mortensteen pentru dezvoltarea unei importante teorii și pentru crearea de modele economice ale funcționarii pieței muncii în sensul angajării de personal.Piețele sunt dinamice, nu statice: în Europa, acestea au o rata anuală a vânzărilor de 20%, dar nu există nici o “mână invizibilă”(Adam Smith) pentru a face muncitorii să schimbe locurile în mod automat, de la o slujbă la alta , și există astfel multe neînțelegeri:oamenii pot să nu aibă competentele cerute șiș a nu fie capabili să se deplaseze sau pot san u știe ce slujbă li se potrivește.

“Astfel de factori structurali explica de ce șomajul și locurile de muncă coexista.De exemplu, în 2011, aproape 23 milioane de oameni erau șomeri în UE, în timp de aproximativ 4 milioane de slujbe erau oferite”

În martie 2011, Comisia Europeană a organizat o Conferință Asupra Viitorului Pieței de Muncă Europene, împreună cu Chirstopher Pissarides, laureatul premiului Nobel .Obiectivul principal a fost să reunească experți din statele membre și parteneri sociali, pentru a analiza modul în care angajarea și politicile economice pot fi folosite pentru a îmbunătăți situația de pe piața muncii.

Îmbunătățirea mobilității forței de muncă

Performanța economică și competitivitatea companiilor private dar și a sectoarelor private se schimbă în mod constant , la fel ca și gradul de prosperitate atins pe piața muncii din Europa. De aceea, cetățenii își vor schimba des locurile de muncă și, pe parcurs, se vor și deplasa în alte zone geografice.Mobilitatea limitată ar reduce, evident, capacitatea piețelor de muncă europene de a face peroanele compatibile cu locurile de muncă și de a face economiile mai puțin adaptabile la schimbări.

Knowledge alliances

Comisia Europeană promovează stabilirea de knowledge alliances destinate să reușească instituții pentru educație și training și să dezvolte noi arii curriculare pentru a completa “gap-urile” (goluri) la nivelul cunoștințelor și pentru a îmbunătăți compatibilitatea acestora cu nevoile pieței de muncă.

Comisia Europeană promovează, de asemanea, dezvoltarea unor noi tipuri de competente, în special a celor digitale și a celor antreprenoriale, făcând mult mai ușoară adaptarea la nevoile pieții muncii și încurajând astfel inovarea.Prin Fondul Social European se investește în dezvoltarea acestor aptitudini în rândul cetățenilor UE.

Începând cu anul 2011, “European Sector Skills Councils” sunt stabilite cu ajutorul Comisiei Europene, pentru a putea fi definite liniile directoare ce pot duce la dezvoltarea de aptitudini necesare sectoarele cheie ale Economiei Europene. “European Sector Skills Councils” identifica principalele alegeri strategice pentru a putea face față nevoilor din respectivele sectoare economice pentru a putea analiza implicațiile pentru educație și training și apoi pentru a putea dezvolta recomandări pentru partenerii sociali și autoritățile publice.

Comisia va continua să susțină crearea de astfel de Consilii când astfel de inițiative vor veni de la stakeholderi și, în special, de la partenerii sociali.Crearea de aptitudini este crucială în rândul acelor categorii de cetățeni în cadrul cărora exista un număr mare de oameni inactivi din punctu de vedere economic.În această categorie între emigranții, dar și femeile, persoanele în vârstă, minoritățile sau persoanele cu handicap.O creștere a participării acestor persoane la piața muncii este importantă pentru creșterea ratei angajării.

Provocări cheie pentru Politica de Employment a UE.

În timp de Uniunea Europeană nu și-a revenit încă din criza financiară, economică și socială, iar pronosticurile foarte slabe ale creșterii economice limitează posibilitatea apariției unor locuri de muncă, “Politica de Employment a UE are de făcut față unor provocări majore:

Aducerea de personal la locul de muncă

Asigurarea calității slujbelor create

Conform Articcolului 3 al Tratatului de la Lisabona, orice investiție în Uniunea Europeană ar trebui să fie monitorizată.”Annual Growth Survey” sau cadrul oferit de European Semester sunt instrumente importante pentru o mai bună coordonare a politicilor economice și o parte importantă din răspunsul UE la criză economică.

Dacă scopurile Strategiei Europa 2020 vor fi atinse, interacțiunea dintre diversele politici , în special dintre cele macroeconomice , R&D, inovare, educație și training, trebuie să crească.Semestrul European trebuie să fixeze cadrul annual pentru aceasta interacțiune.

Una dintre preocupările majore în ceea ce privește angajarea în Europa – dar și o problemă la scala globală – este integrarea tinerilor pe piața muncii și împiedicarea ca o întreagă generație să fie private de un viitor.Acest lucru necesita crearea de bugete pentru educație și pentru organizarea de cursuri în vederea calificării la locul de muncă.Politicienii trebuie să se asigure că legislația este întărită și de faptul că este o legislație corectă.În acest scop, trebuie menținută o cooperare permanentă între statele membre la nivelul de agenții guvernamentale.

Economia Uniunii Europene trece prin cea mai gravă criză, încă de la inteleierea să.Unul din cele 5 target-uri ale Strategiei Europa 2020 este să creastă rata angajării în sectorul de vârstă în sectorul 20-64 de ani la 75% până în anul 2020.Totuși, după cum arată “Annual Growth Survey” din 2011,chiar dacă toate statele membre pot să atingă target-ul național propus pentru 2020, în Uniune tot nu se va înregistra un progres, iar target-ul strategiei tot nu va fi atins.Eu trebuie să facă eforturi pentru a crea slujbe și pentru a crește nivelul competentelor în rândul angajaților.

O Agendă pentru 2020

Printr-un dialog între Comisia Europeană, statele membre și Parlamentul European, a fost creată o Agendă pentru o politică de angajare a Uniunii Europene pentru 2020.Acesata are următoarele componente strategice:

Dialogul social: deciziile luate în cadrul acestiu program depind și de I poniile a milioane de oameni de afaceri din întreaga Europă – cererea de locuri de muncă este o “cerere derivată”.Oameni de afaceri, angajați și auitoritati publice trebuie să conlucreze, pentru a construi o economie de piață competitivă , cu scopul de a obține o rată a angajării de 100% și un progress social real care să își găsească o reflexive în Tratatul Uniunii Europene.”Economia este construită de către companii , de către lucrători, consumatori, state membre și instituții de stat:împreună definesc produsele, serviciile, tehnologia, și organizarea la locul de muncă.Toate trebuie să coopereze pentru a crea profit”.

Creșterea productivității forței de muncă.Competitivitatea unei economiii depinde de cât de productive este forța de muncă.Investițiile în capitalul uman sunt necesare și trebuie efectuate prin politici coerente la nivelul educației.Creșterea nivelului competentelor este foarte importantă.

Încurajarea creșterii economice.Este necesară o nouă structură economică.Sunt necesare mai multe locuri de muncă.Nouă structură economică trebuie să se bazeze mai mult pe o funcționare eficientă a piețelor de muncă și pe “un echilibru între flexibilitate și securitate”.

Trebuie reduse barierele în calea angajării , trebuie reduas segmentarea pieței de muncă, trebuie îmbunătățit sectorul serviciilor.De asemenea, trebuie încurajați freelancerii.

Locuri de muncă de calitate

Piețe de muncă la nivelul statelor membre ce oferă oportunități pentru toți cetățenii.Măsurile ce asigură oportunități reale la angajare, training profesional și chiar pentru o eventuală promovare sunt importante pentru construirea de capital social și pentru maximizarea potențialului forței de muncă, acest fapt fiind relevant pentru forța de muncă tânără și pentru cei ce provin din medii dezavantajate.

Luate împreună, aceste component ear putea forma o bună baza a viitoarelor politici europene în domeniul angajării.

Capitolul 2

Identitatea și importanta tinerilor ca și categorie socială în Uniunea Europeană și

România

2.1.Viziunea asupra tinerilor în cadrul Strategiei Europa 2020

“Integrarea europeană a adus pace, stablitate și prosperitate pentru milioane de cetățeni.Pentru tineretul de astăzi, care este <generația europeană>, cooperarea este un mod natural de rezolvare a problemelor.”

Fiind mai mult decât un concept tehnocratic sau economic, Europa “trebuie dezvoltată ca o comunitate politică , bazată pe un sistem de valori bine definit”, trebuie să fie o Europă care să ofere viziunea unui continent unit și fără conflicte.Multe dintre generațiile care au trecut au visat Europa astfel, iar acest vis al lor este pe cale de a deveni realitate prin intermediul tinerei generații.”În acest proces, din ce în ce mai mulți tineri se străduiesc să elimine nemulțumirile și contradicțiile din Uniune prin simplificarea tratatelor”.

Există mulți tineri care sunt activi, atât pe plan local, național și regional, cât și pe vastul plan European.Ei joacă un rol activ în stimularea dezbaterilor, promovând o cetățenie europeană activa și susținând identitatea europeană.Acest lucru este posibil datorită existenei organizațiilor de tineret sau a ONG-urilor , reușindu-se astfel și o reprezentare a grupurilor marginalizate sau excluse.”Deși tinerii reprezintă aproximativ o treime din populația europeană cu drept de vot, ei nu sunt reprezentați corespunzător în mecanismul de adoptare a deciziilor.”
Tinerii doesc “o Uniune Europeanã care oferã imaginea unui viitor în unitate și democrație, care oferã un guvern accesibil pentru toți cetãțenii sãi și care dispune de instrumentele și legitimitatea necesarã pentru a se ridica la înălțimea așteptãrilor acestor cetãțeni.” Ei susțin că o reforma a Uniunii trebuie sã aibã în vedere “echiparea acesteia pentru a putea rãspunde la provocãrile de azi, dar și la oportunitățile de mâine”

O Europă unită în diversitatea ei este un vis ce poate fi dus la îndeplinire.
Tinerii din Europa, au o oportunitate istoricã de a -si face cunoscute opiniile cu privire la viitorul acestui continent. Doresc “o Europã a toleranței și a incluziunii sociale”, o Europã care să fie fundamentată pe valori – pace, libertate, egalitate, solidaritate și respectarea drepturilor omului; “ o Europã care se bazeazã pe principiul egalitãții statelor membre”. După cum se poate observa, în centrul viziunii tinerilor se aflã o Europã responsabilã pentru și în fața cetãțenilor sãi. Tinerii lupta de asemenea și pentru afirmarea cetățeniei europene.

“Europa cetãțenilor luptã pentru realizarea coeziunii sociale atât pe plan intern cât și pe plan extern. Este o Europã capabilã sã rãspundã provocãrilor și sã respecte identitatea naționalã și regionalã și moștenirea culturalã a cetãțenilor sãi. Cetãțeanul european trebuie privit în contextul social, cultural și ecologic influențat de identitatea să naționalã.” Identitatea comunã europeanã nu poate înlocui ci adãuga sau extinde esența naționalã. 

O Europă democratică trebuie adusă la suprafara, o adevărată Europa democratică, ce are instituții complet transparente și dispune de un process eficient de luare a deciziilor, fiind, în același timp,cât mai aproape de cetățeni.
Tinerii susțin “o Europã care sã fie prezentã pe scenă internaționalã, care sã aibã influentã asupra deciziilor strategice internaționale și care sã poatã oferi rãspunsuri de valoare la provocãrile globalizãrii”.

Toate aceste speranțe și așteptări ale tinerilor, toate aceste planuri pentru viitor și , mai ales ,aceasta afinitate a tinerilor față de Europa, duc la conturarea unui profil al acestora.Într-o lume dinamică și în continuă transformare, tinerii au ambiția și curajul de a merge mai departe și de a lupta, nu doar pentru propria afirmare pe plan social, ci și pentru a reprezenta propria națiune .Ei sunt interesați, de asemenea, de viitorul Europei și al Uniunii Europene, care, departe de a le fi indifferent, a devenit o prioritate pentru mulți dintre ei.Un viitor sigur, în care, într-o Uniune din ce în ce mai echilibrată din multe puncte de vedere, orice cetățean își poate găsi un loc al său și poate fi mândru că se numește cetățean European.

Ce este cetățenia activa și de ce este această importantă?Aceste întrebări se afla în centrul angajamentului civic și de asemenea în cadrul democrației participative , căci , în Uniunea Europeană, mai mult de 100 de milioane de cetățeni sunt cetățeni activi , mai ales prin voluntariat.Acest aspect contribuie la crearea unei societăți mai ordonate și creative.

În Europa, cetățenia activă a fost reiterata prin Tratatul de la Lisabona. Comitetul Economic și Social a fost creat pentru a deveni platforma formală pentru dialog între European Organised Civil Society și stat.Depinde acum de el să profite de ocazie pentru a deveni important pentru această societate , pentru a se asigura că European Citizens Inițiative contribuie într-adevăr la o Cetățenie Europeană.

Fundamentală pentru EU 2020 , pentru ieșirea Europei din criza în special, este Europe 2020 Growth Strategy , adoptată în 2010.Scopul este de a o economie europeană “inteligenta și sustenabila, cu rate ridicate ale angajării , productivității și coeziunii sociale”.Strategia conține target-uri legate de angajare , cercetare și dezvoltare, emisiile de gaze de seră și energie, educație și reducerea sărăciei.Statele membre au adoptat propriile target-uri legate de economie și bazate pe target-urile UE, cât și programe naționale de reformă , pentru a implementa strategia.

Educația și training-ul ajuta la creșterea economică , măresc productivitatea, contribuie la dezvoltarea socială și profesională a tinerilor și ajuta la reducerea inegalităților sociale.În această lumină, educația și training-ul, au potențialul imens de a juca un rol vital atât în context economic cât și social.Statisticile ce privesc Educația acoperă o gamă largă de subiecte, incluzând:cheltuielile, personalul și ratele de participare ale tinerilor la training-uri.”Standardele pentru statisticile internaționale asupra Educației sunt date de trei ONG-uri: Institutul ONU pentru Statistici, Organizatia Științifică și Culturală, OECD, Eurostat.”

Nivelul Educației depinde de o gamă largă de factori, cum ar fi structura și vârsta populației, cerințele legale ce privesc începutul și sfârșitul educației obligatorii și disponibilitatea resurselor raționale.”Vârsta cea mai mică de începere a educației obligatorii în statele membre ale G 20 (incluzând EU-27) era de 4 ani în Mexic , în timp ce cea mai mare vârstă era de 7 ani în Indonezia și Africa de Sud.Cea mai mare vârsta de terminare a Educației obligatorii în statele G-20 (exluzand EU-27) era de 11 ani în Arabia Saudită iar cea mai avansată vârstă era de 17 ani în Argentina și SUA.”

Comisia Europeană a implicat pertenerii sociali la nivel European în arii precum “definirea și implementarea unor măsuri specifice legate de statutul și viitorul tinerilor în Europa.”De asemenea, a accentuat rolul partenerilor sociali în acordarea de oportunități tinerilor prin “Youth Oppotrunities Inițiative”, lansată în Decembrie 2011.Comisia a stabilit “Tripartite Social Forum”pentru a da ocazia Partenerilor Sociali de la nivel European să participe la implementarea Agendei “New Skills and Jobs”și , în general, la implementarea Strategiei Europa 2020.

Partenerii Sociali au dat o Declarație asupra Strategiei Europa 2020 în iunie 2010.”Declarația a recomandat prioritățile politice pentru statele membre ale UE 2020 , în domenii cum ar fi cel al angajării, al politicilor macroeconomice, al finanțelor publice, al investițiilor, taxelor, serviciilor publice, al securității sociale, al educației, trainingu-ului și cercetării.”A fost atrasă atenția asupra faptului că ar fi necesară o implicare mai profundă a partenerilor sociali la toate nivelurile de acțiune atunci când se crează sau se monitorizează strategii naționale și europene de reformă.De asemenea, susținerea dezvoltării capacității partenerilor sociali pentru a întreprinde anumite acțiuni este absolut necesară.

“Tinerii nu reprezintă o responsabilitate împovărătoare pentru societate , ci o resursă vitală, care poate fi mobilizată pentru a realiza obiective sociale mai ambițioase.”Tinerii sunt o prioritate în visiunea socială a UE iar actuala criză sporește necesitatea de a cultiva capitalul uman al tinerilor.

Cooperarea în domeniul tineretului reprezintă un domeniu politic al Uniunii europene care este foarte bine structurat și dezvoltat.Uniunea pune în aplicare diverse programe destinate tinerilor începând chiar din anul 1988.Prin intermediul Cărții Albe din 2001, s-a dezvoltat și mai mult procesul de elaborare al acestor politici.În prezent, acestea se bazează pe trei piloni:

Cetățenia activă a tinerilor, prin intermediul unei metode deschise de coordonare , cu patru priorități: participare, informare, voluntariat, o mai bună cunoaștere a tinerilor.

Integrarea socială și profesională a tinerilor.Aceasta se realizează prin punerea în aplicare a Pactului European Pentru Tineret din cadrul Strategiei de la Lisabona , având trei priorități:ocuparea forței de muncă, incluziune socială, educație/formare profesională.”Cominicarea Comisiei Europene, intitulata Promovarea participării depline a tinerilor în domeniul educației, al ocupării forței de muncă și în societate a propus și o serie de acțiuni suplimentare.

Integrarea politicilor pentru tineret și în alte politici

Statele membre au fost consultate în privința cadrului existent și a altor posibile acțiuni viitoare.În 2009, Parlamentul European a organizat o audiere cu privire la tineret și la situația acestei categorii sociale.În cadrul unui dialog structurat, au fost susținute dezbateri la care au participat mii de tineri din întreaga Europă.Au fost organizate reuniuni în Forumul European al Tineretului și în Consiliile Naționale de Tineret.A existat și o Consultare online, care a generat peste 5000 de răspunsuri.Cercetătorii și administratorii programului Youth on The Move și-au exprimat, de asemenea, opinia.

Per ansamblu, există o metodă deschisă de coordonare , ce este considerată un instrument adecvat pentru cooperare prioritățile sale continuând să fie relevante.”Cadrul oferit a inspirat legislație sau strategii la nivel național, referitoare la tineret”Există o multitudine de state care implică organizațiile pentru tineret în elaborarea politicilor lor.”Pactul European pentru Tineret “ a atras atenția asupra tinerilor în contextul Stategiei de la Lisabona , în special în ceea ce privește Educația și asupra forței de muncă.De asemenea, s-au realizat progrese în ceea ce privește combaterea discriminării și în domeniul sănătății.

“Totuși, cadrul realizat, prevăzut să expire în anul 2009, nu și-a putut demostra mereu eficientă și capacitatea de a produce rezultatele așteptate, deoarece nu a fost suficient de coordonat pentru a face fața tuturor provocărilor.”Un consens există însă pentru adoptarea unei “abordări intersectoriale consolidate” în urma solicitării PE într-o declarație din 2008 privind mobilizarea tinerilor.Dialogul structurat trebuie să fie mai bine organizat, facilitând și accesul tinerilor care nu aparțin nici unei organizații , dar , în special, a celor care beneficiază de mai puține oportunități.

Viziunea Uniunii Europene pentru tineri

“Tinerii ar trebui să profite la maxim de potențialul lor “.Viziunea UE se adresează absolut tuturor tinerilor , însă acțiunile concrete ar trebui să se concentreze cel mai mult asupra celor de beneficiază de mai puține șanse.

Viziunea se bazează pe o dublă abordare:

Investirea în Tineret:existența unui număr mare de resurse pentru a dezvolta domeniile politice care ameliorează starea tinerilor în societate

Mobilizarea tinerilor: “promovarea potențialului tinerilor pentru reînnoirea societății și pentru contribuția la valorile și obiectivele UE.”

Pe baza datelor asupra situației tineretului, s-a propus o strategie structurata în jurul a trei obiective generale și interconectate , ce sunt în legătură indisolubilă cu obiectivele agendei sociale reînnoite.De o mare importanță sunt următoarele aspecte:

Crearea unui număr mare de oportunități pentru tineri în domeniile educației și al ocupării forței de muncă

Îmbunătățirea inserției sociale a tinerilor

“Cultivarea solidarității reciproce între societate și tineri”

În cadrul fiecăruia dintre obiective au fost propuse două sau chiar trei domenii de acțiune , cu target-uri pentru anii 2010-2012.S-a propus o listă cu posibile acțiuni specifice în cadrul fiecărui domeniu.Acțiunile pot fi întreprinse de către statele membre sua de către Comisia Europeană.

Crearea unui număr mare de oportunități pentru tineri

Domeniul 1 de acțiune: Educația

“Aproape 80% din tinerii cu vârsta cuprinsă între 20 și 24 de ani au absolvit ciclul de învățământ secundar superior .”Totuși, mai mult de 15 % din tinerii cu vârsta de 15 ani au un nivel scăzut al competentelor de citire , în timp ce 6 milioane de tineri părăsesc școala fără să obțină o diplomă.”Creșterea mobilității face din UE un spațiu deschis, în care tinerii pot să-și dezvolte talentul și potențialul, dar aceasta mobilitate rămâne totuși limitată.”

“Comisia Europeană a propus o nouă metodă deschisă de coordonare în domeniul Eurcatiei.”Scopul este de a răspunde noilor provocări strategice pe ntermen lung:învățarea de-a lungul vieții și mobilitatea, calitatea și eficientă formării, echitatea și cetățenia, inovarea și creativitatea, “o nouă abordare în vederea adaptării competentelor pentru secolul XXI la necesitățile pieței muncii”.

“În completarea educației formale, ar trebui sprijinită educația informală a tinerilor , pentru a contribui la învățarea de-a lungul vieții în Europa, prin îmbunătățirea calitatatii acesteia, recunoastrerea rezultatelor sale și o mai bună integrare a sa în educația formală.

Obiectivele din cadrul domeniului 1 de acțiune sunt următoarele:

crearea de oportunități de învățare informală (ca una dintr-o serie de măsuri de combatere a abandomului școlar)

utilizarea ansamblului de instrumente instituite la nivelul UE pentru validarea competentelor și recunoașterea calificărilor.

promovarea mobilității tuturor tinerilor în domeniul învățării

încurajarea “cooperării între factorii de decizie privind politică pentru tineret”

combaterea stereotipurilor legate de gen prin intermediul sistemelor de educație

“dezvoltarea de structuri participative în cadrul sistemului educațional , precum și cooperarea între școli , familii și comunități locale”

Domeniul 2 de acțiune: Ocuparea forței de muncă

Perioadele de tranziție ale tinerilor de la educație la ocuparea forței de munca au devenit mai lungi și mult mai complexe decât în anii predecenti.În medie, șomajul în rândul tinerilor este de cel puțin două ori mai ridicat decât în rândul forței de muncă în ansamblu.Actuala criză economică reduce și mai mult posiblitatile tinerilor de a se afirma din puct de vedere professional.Ei lucrează foarte des în locuri de muncă ce sunt doar temporare , de slabă calitate și slab plătite.”Adesea , șomajul în rândul tinerilor rezulta dintr-o lipsă de competente sau dintr-o inadecvare a acestora la cererea pieței muncii .”Crearea de sisteme de orientare și consiliere privind calificarea pentru viitoare posturi este o necesitate.

De asemenea, trebuie promovat accesul la piața muncii și trebuie create locuri de muncă de calitate care sad ea tinerilor oportunitatea de a-și folosi aptitudinile și competentele dobândite într-o manieră cât mai inteligentă și mai eficientă.Aceasta este și o “prioritate cheie a Strategiei de la Lisabona în cadrul Pactului European Pentru Tineret.”

Având în vedere impactul major al crizei economico-financiare asupra pieței muncii, acțiuni în favoarea încadrării tinerilor în forță de muncă sunt absolut necesare.”Libera circulație a lucrătorilor, importanta în special pentru tineri la începutul carierei, reprezintă piatra de temelie a pieței unice”.

Acțiunea politicii de ocupare a forței de muncă în statele membre și la nivelul Uniunii Europene ar trebui coordonată la nivelul celor patru componente în scopul de a facilita tranziția între nivelul educațional și nivelul profesional sau de la inactivitate la ocuparea unui loc de muncă.O dată ce au găsit un loc de muncă, tinerii ar trebui să beneficieze de o șansă în plus , ar trebui să aibă posibilitatea să avanseze în carieră.

Acțiunile care trebuie realizate de către statele membre și Comisia Europeană sunt următoarele:

încadrarea tinerilor pe piața muncii

promovarea de oportunități profesionale și de formare profesională pentru tinerii de dincolo de frontierele naționale

dezvoltarea activității pentru tineret ca “instrument pentru sprijinirea capacității de ocupare a forței de muncă tinere”

promovarea cooperării între factorii de decizie privind politică pentru tineret

fondurile UE puse la dispoziție pentru promovarea încadrării în munca a tinerilor să fie utilizate în mod eficient

“elaborarea de măsuri petermen scurt în cadrul planurilor de redresare pentru a stimula încadrarea în munca a tinerilor”

dezvoltarea de servicii de consiliere și orientare în carieră

promovarea de stagii de practică de calitate în cadrul programelor de educație și formare profesională

Domeniul 3 de acțiune:Creativitate și spirit antreprenorial

“Tehnologia oferă <generației internet>de astăzi noi oportunități de învățare , creare și participare, dar lansează și provocări în ceea ce privește protecția vieții private , siguranță pe internet și competență mediatică”

“Încurajarea spiritului antreprenorial și a inovării pentru tineri fac parte din programul-cadru pentru inivatie și competitivitate(2007-2013)” și din cadrul European de referință privind competentele cheie pentru long-life learning, care includ și cultură.Creativitatea și inovarea au fost temele anului European 2009 și s-au numărat printre provocările strategice identificate în nouă metodă deschisă de coordonare în domeniul educației și formării profesionale.

Tinerii ar trebui încurajați de o asemenea manieră încât să poată gândi sau acționa într-un mod inovator .Ar trebui recunoscute mai ales tinerele talente.Cultura este un stimulant pentru creativitate și orice tânăr ar trebui să aibă un minim de cultura generală, fără de care nu se poate descurca în viață și fără de care nu este posibilă dezvoltarea personală.

Educația antreprenorială trebuie percepută ca un mijloc de a promova crestrea economică și “crearea de noi locuri de muncă, precum că și o sursă de competente, participare civică, autonomie și încredere în sine.”

“Dezvoltarea talentelor, a competentelor creative, a spiritului antreprenorial și a exprimării culturale a tinerilor “ reprezintă obiectivul principal în cadrul domeniului de acțiune prezentat.Acțiunile care ar trebui realizate de către statele membre și de către Comisia Europeană sunt următoarele:

crearea de fonduri de asistență pentru înființarea de societăți

recunoașterea întreprinderilor tinere

facilitarea accesului la noi tehnologii, pentru mobilizarea tinerelor talente și pentru a le trezi interesul pentru arte și științe

“să extindă accesul la instrumente creative , în special la cele care implică noi tehnologii”

Domeniul 4 de acțiune: Sănătate și sport

Strategia Uniunii Europene în domeniul sănătății (2008-2013) identifică sănătatea copiilor și aținerilor drept prioritate de acțiune , fiind confirmată printr-o rezoluție a Consiliului .Este bine cunoscut faptul că stresul, alimentația nesănătoasă, lipsa de activitate fizică, tutunul, alcoolul și consumul de droguri sunt o amenințare pentru sănătatea multor tineri, care cad pradă din nefericire unora dintre viciile cele mai periculoase.

Obiectivul din cadrul acestui domeniu de acțiune este “Încurajarea unei vieți sănătoase pentru tineri și promovarea educației fizice , a activității sportive, a colaborarrii între lucrătorii pentru tineret, cadrele medicale și organizațiile sportive , punându-se accentul pe prevenirea și tratarea dependentelor și consumului de droguri”

Acțiunile care trebuie realizate de către statele membre și de Comisia Europeană , conform Strategiei Lisabona, sunt următoarele:

punerea în aplicare a rezoluției Consiliului privind sănătatea și bunăstarea tinerilor

încurajarea cooperării între factorii de decizie privind politică pentru tineret și din domeniul sănătății.

Domeniul 5 de acțiune: Participare

“Deplină participare a tinerilor în societate, prin creșterea participării la viața civică a comunităților locale și la democrația reprezentativă, prin sprijinirea organizațiilor de tineret , precum și a diferitelor forme de învățare a participării tinerilor care nu aparțin nici unei organizații și prin asigurarea unor servicii de informare de calitate”, este un fapt necesar și util oricărei societăți.

Acțiunile ce trebuie întreprinse sunt următoarele:

stabilirea unor standarde de calitate privind participarea, informarea și consultarea tinerilor

sprijinirea organizațiilor de tineret pe plan politic și financiar

promovarea e-democratiei pentru a se adresa tinerilor ce nu aparțin nici unei organizații

Domeniul 6 de acțiune: Incluziunea socială

Societatea trebuie să manifeste solidaritate față de tineri, în special față de cei defavorizați.O cincime dintre tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani erau amenințați de sărăcie în anul 2006.Excluziunea poate fi cauzată și de șomaj, de un handicap, de anumite atitudini comunitare sau individuale.Excluziunea poate duce la radicalizare și violență.

Obiectivul este prevenirea sărăciei și a excluziunii sociale în rândul tinerilor.

Acțiunile care trebuie întreprinse sunt următoarele:

abordarea aspectelor referitoare la adolescenți și tineri adulți în contextul politicilor de protecție și incluziune socială

optimizarea utilizării fondurilor europene și a programelor experimentale menite să sprijine integrarea socială a tinerilor

exploatarea pe deplin a posibilităților oferite de activitățile pentru tineret

sensiblizarea tuturor tinerilor cu privire la dimensiunea interculturala

încurajarea implicării tinerilor în politica de incluziune socială

consolidarea competentelor interculturale ale tinerilor

promovarea accesului la servicii de calitate

promovarea structurilor de sprijin specifice pentru tinerele familii

Domeniul 7 de acțiune: Voluntariatul

“Manifestarea solidarității față de societate prin voluntariat este importantă pentru tinerii care participă la dezvoltarea lor personală , la mobilitatea lor în domeniul educației și formării , la competitivitate, la coeziune socială și la cetățenie.”

Voluntariatul tinerilor contribuie în mod semnificativ la solidaritatea între generații.Într-o recomandare a sa, Consiliul a făcut apel la înlăturarea barierelor din calea mobilității transfrontaliere a tinerilor voluntari.

Obiectivul este “sprijinirea voluntariatului tinerilor prin crearea unei serii de oportunități de voluntariat”.Se elimină obstacolele și se sensiblizeaza tinerii asupara marii valori a acestor activități de tip “voluntariat”.

Acțiunile ce trebuie întreprinse sunt:

recunoașterea competentelor prin Europass și Youthpass

recunoașterea contribuțiilor organizațiilor de tineret

reflectarea asupra modalităților de a proteja drepturile voluntarilor

asigurarea calității voluntariatului

elaborarea de strategii naționale “privind mobilitatea transfrontalieră a tinerilor voluntari”

Domeniul 8 de acțiune: Tineretul și lumea

Foarte prreocupati de unele dintre provocările globale, tinerii europeni sunt interesați de încălcarea drepturilor fundamentale, diferențele economice și , de asemenea, de degradarea mediului.Ei doresc să își demonstreze solidaritatea cu restul lumii prin combaterea discriminării , ajutorarea celor din jur sau prin acțiuni ce contribuie la conservarea biodiversității și a mediului înconjurător.

Obiectivul din cadrul acestui domeniu de acțiune este : Mobilizarea tinerilor în vederea participării lor la elaborarea efectivă a politicilor globale la toate nivelurile utilizând rețelele pentru tineri.

Acțiunile ce trebuie întreprinse sunt următoarele:

încurajarea tinerilor “în direcția unor modele de consum și producție ecologice”

promovarea spiritului antreprenorial

sprijinirea dezvoltării activităților pentru tineret și pe alte continente

Există o multitudine de aspecte care afectează tinerii și care impun abordări politice intersectoriale la nivel European sau național.”Politică pentru tineret nu poate progresa fără o coordonare afectivă cu alte politici”.

Politicile elaborate pentru tineret pot contribui la obținerea de rezultate favorabile și în alte domenii, cum ar fi:copii și familia, educația, egalitatea de gen, ocuparea forței de muncă, locuințele, asistenta medicală.

“Statele membre ar trebui să aibă în vedere punerea în aplicare a elaborării intersectoriale la nivel național.”Trebuie, de asemenea, consolidate cooperarea intersectorialacu actorii locali și regionali , aceștia jucând un rol decisive pentru punerea în aplicare a politicilor pentru tineret.

Consiliul ar putea prevedea instituirea unei cooperări între diversele sale formațiuni.Comisia va consolida cooperarea internă.

2.2.Linii strategice ale incluziunii tinerilor în context european și românesc

“Problematica incluziunii sociale a tinerilor a fost prezenta din totdeauna pe agendele politice, dar în ultima perioadă a cunoscut o amplificare deosebită.În context European , din 1988 până în prezent au funcționat progame specifice cum ar fi Youth For Europe.Primul document strategic dedicat tinerilor , the White Paper on Youth , a fost lansat în 2001.”Astfel, s-a propus o colaborare intre statele membre ale Uniunii Europene în direcția “prioritizarii urmatoarellor sectoare:participare, informare, voluntariat, înțelegere și cunoaștere a tinerilor.”

În perioada 2010-2018 , direcțiile de acțiune europene în domeniul tineretului au fost reunite în documentul “Tineretul – Investiții și Capacitate” sau “EU Strategy for Youth –Investing and Empowering.A renewed open Method of coordination to adress youth challenges and opportunities.”Această strategie vizează toate politicile legate de tinerii din Europa în ceea ce privește educația, ocuparea forței de muncă, incluziunea socială, participarea civică, antreprenoriatul.

Strategia europeană pentru Tineret definește două mari clase de obiective:

“Asigurarea accesului tinerilor la Educație și pe Piața muncii”

“Participare civică, incluziune socială, solidaritate”

“Europa 2020”, “cel mai recent document strategic la nivel European, își propune ca Europa să devină o societate inclusiva”, cu o economie durabilă, bazată pe cunoaștere și inovare.Strategia și-a propus șase obiective principale.Două dintre ele se referă la tineri.

Începând cu anul 2000, în România a avut loc o micșorare semnificativă a numărului de tineri care părăsesc sistemul educațional, sau cel puțin ,a stfel arată statisticile.Se poate însă afirma faptul că valoarea acestui indicator pentru anul 2009 este aproape de media europeană de 14, 4%, în România fiind de 16, 6%.Strategia Fiscal-Bugetara a României are în componența sa, ca unul dintre obiective, “reducerea ratei de părăsire timpurie a sistemului de educație”.

Europa 2020.Măsuri privind incluziunea socială a tinerilor

A: La nivel European, se doresc: integrarea și consolidarea programelor UE de mobilitate, precum Erasmus, Tempus și Marie Curie; modernizarea învățământului superior atât la nivelul programelor școlare cât și la nivelul administrării și finanțării;promovarea spiritului antreprenorial prin intermediul programelor de mobilitate; “promovarea recunoașterii învățării non-formale și informale; încadrarea în munca a tinerilor.

B: În România

Este foarte importantă efectuarea de investiții eficiente, investiții în sistemele de învățământ și de formare la toate nivelurile

Un alt obiectiv este ameliorarea rezultatelor în domeniul educației.Este necesară obținerea de către elevi și studenți a unor rezultate din ce în ce mai bune, în timp ce rata abandonului școlar ar trebui să se apropie de 0.Sistemul educațional este cel care stă la baza formării unei societăți , de aceea trebuie tratat cu maximă seriozitate și cu maximă implicare pentru ca rezultatele să fie optime.

Un obiectiv de asemenea de mare importanță este direcționarea rezultatelor învățării spre nevoile pieței muncii

În ceea ce privește tinerii, trebuie desfășurate activități de indumare și consiliere, pentru a facilita intrararea acestora pe piața muncii

O participare redusă din partea tinerilor și a grupurilor vulnerabile pe piața muncii este văzută ca una din principalele provocări pe termen scurt și mediu de către “Strategia Națională privind Protecția Socială și Inlcuziunea Socială 2008-2010”

În acest sens au fost luate o serie de măsuri care au vizat” subvenționarea angajatorilor pentru a angaja absolvenți ai instituțiilor de învățământ, numai în anul 2007 fiind angajate 12.182 persoane din care 5146 absolvenți de învățământ superior.”

În România, “Planul Național de Dezvoltare 2007-2013” propus de către Guvern , a pus problema integrării tinerilor pe piața muncii.Aceasta era una dintre prioritățile de acțiune , ca urmare a creșterii ratei șomajului în rândul tinerilor.Documentul corelează integrarea tinerilor pe piața muncii cu o anumită capacitate a sistemului de educație de a furniza competentele și calificările relevante adaptate cerințelor de pe piață.

În cadrul PND sunt mai întâi identificate o serie de probleme ce apar în cadrul acestei caterogii sociale , la nivelul incluziunii sociale.Acestea sunt următoarele:

o insuficientă dezvoltare și valorificare a parteneriatelor dintre instituția de învățământ și comunitatea locală în fundamentarea planului de învățământ și , mai ales, în “dezvoltarea de programe de tranziție de la școală la locul de munca”

“absenta studiilor sistematice de prospectare și prognozare a pieței muncii”

o dezvoltare insuficienta a sistemelor de monotorizarea a inserției sociale a absolvenților

Planul Național de Dezvoltare cuprinde și o serie de obiective specifice privind incluziunea socială a tinerilor.Cele mai importante obiective sunt următoarele:

Facilitarea inserției tinerilor pe piața muncii, promovându-se parteneriatul în ceea ce privește educația și ocuparea unui loc de muncă ; dezvoltarea unor programe de tranziție de la sistemul de învățământ la un loc de muncă pentru un număr de 10 000 de absolvenți

O piață de munca modernă și flexibilă, “care să permită creșterea șanselor de ocupare /integrare durabilă pe piața muncii a unui număr de 300.000 de tineri , 100.000 de persoane din grupurile vulnerabile”

De asemenea, guvernul și-a propus ca, până în anul 2015, rata generală de ocupare a forței de munca să fie pentru tineri una de 32, 7%, față de 29,1% , cât a fost în 2004.Îndeplinirea obiectivelor cuprinse în PND , referitoare la integrarea tinerilor pe piața muncii a fost și mai este încă întârziată de o continua reforma a sistemului de învățământ românesc.”De exemplu, în 2009 , asigurarea fondurilor necesare finanțării măsurii active ce prevede angajarea anumitor categorii a fost grav afectată de criză economică”

Așteptările pe care tinerii le au de la piața muncii

Așteptările tinerilor diferă semnificativ în funcție de experiență anterioară pe piața muncii și, s-ar putea spune, în funcție de competentele acestora.Bineînțeles, așteptările tinerilor diferă și în funcție de planurile fiecăruia pentru viitor, de visele și așteptările fiecăruia de la viață.

În evaluarea locului de munca pe care îl au, sau pe care își doresc să îl aibă, tinerii au în vedere criterii precum:”siguranța locului de muncă, stresul psihologic, remunerația, independentă în luarea deciziilor, motivația intrinsecă, oportunitățile de promovare”.

Văzut că o parte importantă a existenței, locul de muncă trebuie să asigure, în mod indubitabil, împlinire și siguranța materială, bineînțeles, fără a pune în pericol valorile individuale.Iată în continuare expuse câteva din opiniile unor tineri angajați sau viitori angajați:

„Ar trebui să mă simt respectată la locul de muncă, să îmi placă ce fac și să mă simt bine și să pot evolua din acest punct de vedere. Salariul este important și ar trebui să fie măcar cât să îmi pot acoperi cheltuielile și să trăiesc decent.”

„Primul job trebuie să fie în domeniul studiilor pe care le-am finalizat, cu un salariu acceptabil și condiții de muncă decente și ore suplimentare plătite dublu” (Laura, Hunedoara)

„Prin jobul pe care îl ai trebuie să-ți împlinești pregătirea, fiind de preferat să mai aștepți decât să accepți orice job deprofesionalizându-te” (Daniela, Prahova)

„Salariul este factorul esențial. Dacă ai salariul mare, le faci pe toate.” (Cătălin, Argeș)

Cu toții cred că ne-am dorit ca prima slujbă să fie una cât mai ușoară și cât mai bine plătită.” (Bogdan, Constanța)

„Așteptările nu au fost chiar satisfăcute. La interviu mi-au fost spuse așteptările lor, a fost totul OK, am început munca, am văzut că mai au nevoie de mine puțin peste program, mi-am spus că sunt în primele zile și pot să fac efortul ăsta, mai ales că sunt văzută bine, speri să îți fie plătite ore suplimentare, nu îți sunt plătite și te consolezi că ești văzută bine dar totuși ești doar în perioada de probă.” (Cristina, Argeș)

„Eu zic că prima dată m-am gândit să îmi găsesc un loc de muncă să pot realiza venituri, după aceea începi să analizezi în funcție de criterii, vezi că muncești mai mult decât este prevăzută norma, bani iei mai puțini, așadar sunt diferențe între așteptări și condițiile de care beneficiezi”(Bogdan, Ialomița)

„Șefii să își gestioneze corect și competent autoritatea, să-și motiveze angajații printr-o atitudine respectuoasă și atentă față de nevoile lor în mediul de muncă.” (Alina, Sibiu)

În urma celor prezentate, se poate afirma că așteptările tinerilor români sunt cât se poate de realiste și asemănătoare așteptărilor oricărui tânăr European.Din nefericire, piața muncii din România nu poate satisface aceste cereri deoarece nu se ridica la standarde europene.Așteptările tinerilor, însă, se ridica la aceste standarde , pe care le impun și angajatorilor.Mulți tineri romani aleg să plece către alte țări ale Uniunii Europene, în căutarea de locuri de munca prin care sunt oferite:salarii decente, posibilitatea de dezvoltare personală, posibilitatea de a construe o carieră, posibilitatea exprimării propriilor idei și opinii și , mai ales, a valorificării cunoștințelor dobândite în anii de facultate.Ca și categorie socială, tinerii au nevoie de mai mult respect, deoarece ei constituie, practic, forța motrice a unei societăți, fiind o șansă pentru schimbări în bine, realitate valabile mai ales pentru societatea românească.

În ceea ce privește oportunitățile de angajare pe care tinerii le au, fie că privim dintr-o perspeciva teoretică , perspeciva celor care nu sunt încă angajați, fie că privim din perspective celor ce lucrează, “părerea unanim acceptată este ca un job care să corespundă cerințelor dar și pregătirii profesionale se găsește din ce în ce mai greu”

“Dacă la un nivel structural piața forței de munca , cu toate fluctuațiile cauzate de criză economică setează aceleași condiții în vederea angajarii pentru toți tinerii”, la nivel individual dificultățile în găsirea unui loc de munca țin de experiență pe care tinerii o au pe piața muncii.

“Indiferent de statutul ocupațional (angajat/neangajat), în ceea ce privește sursele de informare pentru obținerea unui loc de muncă, tinerii sunt mai degrabă orientați în a se descurca singuri și mai puțin dispuși să apeleze la instituțiile de profil/agenții de plasare a forței de muncă”.

S-au realizat diverse studii și cercetări în acest domeniu.Una din cercetări s-a realizat pe un eșantion reprezentativ la nivel național , în anul 2008.A ieșit la suprafața faptul că în ultimii doi ani Agențiile de Ocupare a Forței de Muncă fuseseră accesate de aproximativ 11% din populație. “Informațiile primite de la Agențiile de Ocupare a Forțelor de Muncă sunt evaluate de cetățeni ca cel mai puțin satisfăcătoare”

O analiză a metodelor de recrutare a angajaților (utilizate atât de angajatorii din sistemul public cât și de cei din privat) realizată de Agenția pentru Strategii Guvernamentale, analizează metodele pe care tinerii le folosesc în obținerea unui loc de muncă. În topul metodelor utilizate de angajatori în recrutare, pe locul doi se situează recomandările făcute de cunoștințe/ prieteni.

Această neîncredere în ajutorul pe care instituțiile locale îl pot oferi în găsirea unui loc de muncă se încadrează în tendința generală a tinerilor de a nu avea încredere în nici una dintre instituțiile statului sau arată faptul că tinerii nu cred că statul Roman le poate oferi servicii de calitate.

Tinerii sunt de părere că “orașul în care locuiesc nu are capacitatea economică necesară de a le oferi oportunități de dezvoltare profesională pe măsura așteptărilor lor.”

În acest caz se ajunge la gruparea tinerilor, în funcție de regiune, în jurul marilor centre urbane.

“O problemă identificată de tineri este că, în cea mai mare parte, oferta locurilor de muncă, mai ales pentru perioada de vară, se adresează preponderent persoanelor necalificate”, ceea ce este adevărat, în România punându-se mult prea puțin accent pe studii.

Singura alternativă la această stare de fapt o reprezintă, pentru tineri, locurile de muncă din comerț, domeniu văzut că fiind printre singurele care mai sunt funcționale.

Tot în anul 2008, Agenția pentru Strategii Guvernamentale a realizat un studiu pe un eșantion de 2203 studenți , studiu ce a scos la lumina faptul că 48% dintre studenți considera că “în România sunt prea mulți studenți”.

Cu privire la modul în care tinerii se raportează la piața muncii, mulți dintre tineri susțin că nu sutn încă integrați și ca locul lor pe piața muncii din România nu este încă definit.Exista , în mare, două categorii de tineri:o categorie formată din tineri ce sunt de părere că își pot găsi un loc de muncă în România, dorind astfel să rămână în țară; a doua categorie este reprezentată de tinerii sceptici ce consideră că nu poate fi vorba în România de o redresare a economiei sau a societății și , de aceea, văd că unica soluție găsirea unui loc de muncă în străinătate.

Nevoile tinerilor în raport cu piața muncii

“Analiza focus-grupurilor a arătat că deși există o tendință generală în ceea ce privește nevoile tinerilor în raport cu piața muncii, la nivel regional pot fi identificate diferențe sensibile. Pe fiecare șapte din cele opt regiuni de dezvoltare din România, principalele trei nevoi identificate ca fiind emergente au fost:”

Regiunea de dezvoltare NORD-VEST

Un salariu corespunzător unui trai decent

Dezvoltare profesională (la locul de muncă)

Nevoia unor programe specifice pentru tinerii aflați în situație vulnerabilă (șomeri, din instituțiile de plasament)

Regiunea de dezvoltare BUCUREȘTI-ILFOV

Parteneriate între instituțiile publice și universități

Centre de consiliere vocațională pentru tineret

Transparență din partea instituțiilor publice față de scoaterea la concurs a locurilor de muncă

Regiunea de dezvoltare CENTRU

Sprijinirea întreprinzătorilor prin diferite programe pentru a crea noi locuri de muncă

Necesitatea dezvoltării și furnizării de măsuri integrate și sustenabile de ocupare în diferite meserii atât pentru tinerii neocupați (calificare), cât și pentru cei ocupați (recalificare/perfecționare la locul de muncă)

Servicii de informare despre oportunitățile de pe piața muncii susținute de autorități, instituții, organizații

Regiunea de dezvoltare SUD-EST

Comunicarea cu exactitate a responsabilităților pe care noul angajat urmează să le aibă

Mai multe locuri de muncă cu contract pe perioadă nedeterminată

Locuri de muncă pe măsura calificărilor tinerilor

Regiunea de dezvoltare SUD-MUNTENIA

Respectarea drepturilor angajatului

Oportunități de dezvoltare la locul de muncă

Realizarea de către tineri a unor stagii de pregătire practică

Regiunea de dezvoltare SUD-VEST

Cunoașterea de către angajați a drepturilor lor în raport cu angajatorul

Promovarea în funcții și angajările să se realizeze pe criterii de competență sau conform studiilor

Corelarea între pregătirea profesională a tinerilor și cerințele de pe piața muncii

Regiunea de dezvoltare VEST

Locuri de muncă în concordanță cu pregătirea tinerilor

Recompesarea să se facă în funcție de pregătirea tinerilor și de volumul de muncă prestată

Respectarea drepturilor în ceea ce privește codul muncii

În cadrul Strategiei Europa 2020, programul “Youth on the Move”propune 28 de acțiuni cheie destinate să sporească relevanta educației și a formării profesionale “în relație cu necesitățile tinerilor și să –i încurajeze pe mai mulți dintre aceștia să profite de buresele UE pentru a studia sau pentru a se forma în altă țară.”

Acest lucru este de o deosebită importantă, amplificând capacitatea tinerilor de a obține un loc de muncă, facilitându-le în același timp și accesul pe piața muncii.

“Tineretul în mișcare” este o un program al Uniunii Europene de maximă importanță pentru tineri. Instituie o serie de acțiuni menite a-i ajuta pe aceștia să aibă “calificările și competentele necesare pentru a reuși pe piața locurilor de muncă.” Măsurile propuse de către Comisia Europeană se concentrează pe trei domenii:

modernizarea educației și a formării profesionale pentru că acestea să devină mai relevante în raport cu necesitățile tinerilor și angajatorilor. Acțiunile se vor orienta spre școli. E necesară o mai bună recunoastre a competențelor obținute în afara educației formale.Ele au drept obiectiv creșterea atractivității învățământului superior pentru a spori proporția de tineri cu calificări de înalt nivel.

sprijinirea mobilității în materie de educație și locuri de muncă. Noile măsuri întreprinse iau în calcul surse de informații la nivel UE,” o recomandare a Consiliului privind înlăturarea obstacolelor în calea mobilității educației, o nouă generație de programe de finanțare ale UE pentru educație și formare profesională și un portal îmbunătățit pentru locuri de muncă europene .” denumit EURES.

asigurarea unui nou cadru UE pentru ocuparea locurilor de muncă de către tineri, inclusiv recomandări către statele membre privind reforma pieței muncii . Ajutor acordat serviciilor publice de ocupare a locurilor de muncă pentru îmbunătățirea sprijinului pentru tineri

Inițiativa specifică pentru tineri

“Prosperitatea viitoare a Europei depinde de tinerii săi.” Ei reprezintă o cincime din populația Uniunii Europene.Competențele și capacitățile lor vor fi decisive pentru a se atinge obiecivele Europa 2020.”Sistemele europene de educație și formare profesională sunt diferite de la țară la țară, dar toate se confruntă cu probleme similare.” În prezent, foarte mulți tineri nu reușesc să își valorifice potențialul în educație și formare profesională.

După terminarea crizei economice a avut loc o creștere dramatică a șomajului în rândul tinerilor.Este dificil accesul pe piața locurilor de munca chiar și pentru tinerii foarte bine pregătiți.

“Aceste probleme necesită o acțiune coordonată la nivel UE, pentru îmbunătățirea calității educației și formării profesionale, astfel încât tinerii să fie mai bine echipați pentru piața muncii. <Tineretul în mișcare> va încuraja țările să învețe unele de la altele care politici funcționează și care nu.”

“Youth on the move” cumulează măsuri noi cu măsuri deja existente la nivel UE și în statele membre pentru a putea realiza un pachet mai eficient de sprijin pentru tineri. Programele UE existente de educație și de formare profesională se orientează în mare majoritate către tineri , 95 % din finanțarea prin Programul de învățare de-a lungul vieții se adresează tinerilor, profesorilor și formatorilor- aceasta este chiar singura strategie la nivel UE ce cuprinde, împreună, educația și ocuparea locurilor de muncă.

O problemă complexă este și părăsirea timpurie a școlii : tinerii au motive foarte diferite pentru a renunța la educație, prin urmare nici soluțiile existente pentru această problemă nu sunt simple. “În general, strategiile de prevenire ar trebui să se orienteze către cei care prezintă un grad mai ridicat de risc, inclusiv migranții, cei care provin din contexte socio-economice dezavantajate și alte grupuri sociale vulnerabile.” 

Statele membre ale Uniunii Europene dețin principala responsabilitate pentru opțiunile politice și pentru deciziile de finanțare în educație și formare profesională. Uniunea Europeană joacă un rol de sprijin. “De exemplu, UE a ridicat gradul de sensibilizare cu privire la impactul părăsirii timpurii a școlii asupra economiei europene și a propus obiective comune în abordarea acestei probleme.” În anul 2011, Comisia Europeană a propus o “recomandare a Consiliului pentru o strategie paneuropeană detaliată pentru abordarea părăsirii timpurii a școlii.”

Prin inițiative Youth on The move se urmărește de asemenea și creșterea numărului de tineri care urmează o formă de învățământ superior sau echivalenta , cât și asigurarea unui mare număr de absolvenți.

Instituțiile de învățământ au nevoie de modernizări pentru a se putea asigura că programele lor de studiu se pliază mai bine pe nevoile tinerilor.Învățământul superior trebuie să fie atractiv pentru și grupuri care sunt în prezent subreprezentate în cadrul acestuia.”Aceasta înseamnă nu doar încurajarea mai multor elevi de a urma o formă de învățământ superior, ci înseamnă și crearea de modalități mai flexibile de studiu, care vor face ca învățământul superior să devină mai accesibil pentru cei care lucrează deja.”

“Tineretul în mișcare” are și rolul de a încuraja instituțiile de învățământ superior în direcția îmbunatățirii calității, lucru ce se poate realiza și printr-o mai mare deschidere și cooperare cu partenerii lor din alte părți ale lumii. Acțiunea va oferi “o informare mai transparentă cu privire la performanțele fiecărei instituții printr-un nou sistem internațional multidimensional de clasificare a universităților.” 

Importanta educației și a formării profesionale

“Educația și formarea profesională oferă tinerilor posibilitatea de a obține cunoștințele practice și competentele necesare pentru a reuși să obțină un loc de muncă. “Aceasta poate avea forme diferite , în funcție de statul în care se aplică. Se oferă la nivele diferite de educație, de la cea secundară și până la educația și formarea superioară.

“Educația și formarea profesională este opțiunea aleasă în medie de aproximativ 50% din toți elevii din învățământul secundar superior.”Acest sector însă necesita modernizări, mai ales în scopul sporirii calității.  “Proiecțiile actuale sugerează că aproximativ 50 % dintre locurile de muncă din UE vor depinde, în 2020, de calificări de nivel mediu asigurate prin educație și formare profesională.”

Ce este mobilitatea?

„Mobilitate” înseamnă deplasarea într-o altă  tară pentru studiu, formare sau muncă. În cadrul inițiativei Youth on the Move se face diferența între:

mobilitatea educației – studiul său formarea profesională în străinătate pentru acumularea de noi competențe și de experiență;

mobilitatea forței de muncă – deplasarea în străinătate pentru ocuparea unui loc de muncă

Uniunea Europeană considera că este foarte util pentru tineri să studieze, să se formaze sau să obțină experiența în străinătate.

Pe piața unică europeană, “disponibilul de persoane cu înaltă calificare și cu experiență de viață într-un stat membru diferit este vital pentru o creștere inteligentă și viabilă”

 Orice experiență profesională sau de studiu obținută într-o altă țară permite cetățenilor statului de proveniența: să își îmbunătățească competențele lingvistice, să își dezvolte capacitatea de relaționare cu alte culturi, să își îmbunătățească perspective asupta lumii și a vieții în general, să cunoască modul de lucru din alte state. Aceste capacități sunt valoroase pentru atât pentru dezvoltarea personală cât și pentru un viitor loc de muncă.

Un loc de muncă într-o altă țară europeană? Un astfel de loc de munca îi poate ajuta pe tinerii lucrători să își facă loc pe piața muncii, în același timp, îmbunătățindu-le competentele, capacitatea de a găsi un loc de muncă și extinzând orizonturile de angajare. La nivel general, mobilitatea muncii ajută pietele muncii din Europa să devină mai adaptabile, creând mai multe posibilități de muncă ,asigurând o mai bună potrivire între cerințele locurilor de muncă și capacitățile potențialilor angajați.

“Conform unor studii independente, peste 40 % dintre angajatori atribuie o mare importanță experienței obținute de către tineri prin studiul și munca în străinătate.Se consideră că absolvenții cu experiența internațională au mai mari posibilități de a obtine locuri de muncă în care responsabilitățile profesionale sunt mari. Aceasta este constatarea-cheie a unui studiu din 2006 privind valoarea profesională a programului Erasmus, realizat de către Centrul internațional pentru cercetare în domeniul învățământului superior la Universitatea din Kassel, Germania. Un studiu realizat în 2007 de către Wirtschafts- und Sozialforschung (Kerpen, Germania) cu privire la impactul programului Leonardo da Vinci pentru educație profesională, a constatat că 58 % dintre șomeri au obținut un loc de munca după formarea în străinătate.”

În 2009, a fost aprobat de către statele membre un cadru strategic pe 10 ani pentru cooperare în educație și formare profesională („ET 2020”), cu accent deosebit pe importanta long-life-learning.. Inițiativa Youth on the Move face parte din strategia mai extinsă a UE pentru învățare de-a lungul vieții. 

De ce se concentrează Comisia pe somajul în rândul tinerilor?Răspunsul e relativ simplu:“Tinerii sub 25 de ani sunt unul dintre grupurile din forța de muncă cel mai afectate de criză.”Este o realitate faptul că  5,2 milioane de tineri din UE-27 sunt în prezent șomeri .”Rata somajului în rândul tinerilor a crescut de la 14,7 % în martie 2008 la 20,2 % în iulie 2010. 

Aplicarea politicilor și măsurilor de combatere a șomajului în rândul tinerilor reprezintă o responsabilitate națională dar “toate statele membre trebuie să facă față unor probleme comune”.Este clar faptul că situația tinerilor trebuie îmbunătățită.Astfel, sunt necesare politici care să acopere pașii pe care tinerii trebuie să îi facă în procesul de tranziție de la educație la muncă.Aceste politici trebuie să ofere și sprijin celor care se confrunta cu dificultăți.Rolul Inițiativei “Youth on the Move “ este și de a orienta politicile de o manieră strategică , pentru că tinerii să primească ajutor în obținerea primului loc de muncă.Comisia, împreună cu statele membre, vor colabora pentru a identifica acțiunile politice necesare și diversele măsuri care există pentru a inspira conceperea de politici.Vor fi puse la dispoziție și noi fonduri pentru două acțiuni direct accesibile tinerilor:

EURES (“primul tău loc de muncă”) – pentru a-i ajuta pe tineri să profite de oportunitățile oferite piața muncii din UE ; pentru a ajuta întreprinderile să găsească lucrători calificați.Această inițiativă beneficiază de un sprijin puternic din partea Parlamentului European, care a disponibilizat un buget suplimentar pentru 2011 pentru lansarea acestei ei

„Instrument european de microfinanțare Progress”- “va facilita accesul la credit pentru tinerii antreprenori. Acest lucru este important, deoarece a devenit mai dificil să se obțină un împrumut după criza financiară, mai ales pentru tânăra generație

EURES: o șansă în plus pentru tineri

“Facilitarea echilibrării cererii și ofertei de locuri de muncă reprezintă o parte esențială a rolului jucat de EURES – serviciul european pentru ocuparea forței de muncă, în care se cumulează servicii de recrutare de pe întreg teritoriul UE. “

Se oferă informații pentru găsirea unui loc de muncă în 27 de țări ale UE, plus Norvegia, Islanda, Liechtenstein și Elveția. EURES are o rețea de peste 850 de consultanți specializați care pot oferi asistenta privind aspectele practice, juridice și administrative privind deplasarea în alte țări.

“Portalul EURES oferă o bază de date cu acces direct la aproximativ jumătate de milion de locuri de muncă disponibile” .Astfel, orice tânăr poate accesa ofertele de locuri de munca din statele europene și are șansa de a obține informații în legătură cu acestea și , ulterior, de a aplica pentru un loc de muncă în străinătate.

Stagiile de practică pentru absolvenți în Uniunea Europeană

“Stagiile sunt foarte utile pentru tineri pentru a face un prim pas pe piața muncii, iar angajatorii prețuiesc candidații care au obținut experiența de muncă într-un stagiu.”Unii angajatori ar putea folosi stagiile chiar pentru înlocuirea locurilor de muncă sau a perioadelor de probă. O orientare de calitate fără obligativitate juridică la nivel european i-ar ajuta pe tineri, pe angajatori și ar ajuta chiar și instituțiile de formare să definească stagiile de calitate.

Mulți dintre tineri fac stagii și în alte state membre.  Aceste stagii de practică sunt extreme de utile pentru formarea profesională a tinerilor care, după terminarea unui stagiu, vor face fată mult mai ușor cerințelor la locul de muncă.

Opinii emise din Cadrul Consiliului Uniunii Europene

Consiliul Uniunii Europene subliniază faptul că “educația și formarea au un rol fundamental în realizarea obiectivelor strategiei Europa 2020”.Strategia are în vedere o creștere “inteligentă , durabilă și favorabilă incluziunii”.Educația și formarea au un rol cheie, rol cheie.

De asemenea, Consiliul UE considera faptul următor: “Cadrul <ET 2020>și cele patru obiective strategice ale acestuia reprezintă o bază solidă pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării”.

Există două inițiative emblematice propuse în cadrul Strategiei europa 2020.Cea mai importantă este “Tineretul în mișcare”, ce “are scopul de a ajuta tinerii să își vaorifice pe deplin potențialul în educație și formare”.Consiului UE subliniază de asemenea și faptul ca instituțiile de învățământ superior ar trebui să fie încurajate pentru a îmbunătăți relevanta și calitatea cursurilor oferite.O largă categorie de tineri trebuie încurajată să urmeze studii superioare .este necesară și o susținere a mobilității în scopuri educaționale a tinerilor.Ar trebui încurajata creșterea numărului de experiențe de învățare la locul de muncă.Antreprenoriatul ar trebui să ajute la extinderea posibilităților de desfășurare a activităților de voluntariat și a activităților de muncă și studio în strainatete.

A doua inițiative importantă este “O agendă pentru noi competențe și locuri de muncă”.Este subliniata aici necesitatea de perfecționare a competenetelor și de sporire a capacității de inserție profesională”.

Consiliul European mai face referire și la “posibilitățile pentru învățare pe tot parcursul vieții”, care este necesară pentru dezvoltarea personală și profesională a oricărui tânăr”

3.3.O viziune asupra tinerilor din România

Se poate observa faptul că , în România, tinerii reprezintă o categorie socială neglijată, fapt care este destul de grav.Desigur, există și aspecte positive cu privire la statutul tinerilor în România, dacă sunt luați în calcul acei tineri care au găsit un loc de muncă bine plătit , care să îi ajute în dezvoltarea personală și de care să fie multuminit, sau dacă ne gândim la tinerii ce se implica activ în viața publică și chiar politica, prin apartenența la ONG-uri sau chiar la partide politice.

Există, totuși în România mulți tineri cu probleme și aceste probleme țin în primul rând de lipsa locurilor de muncă.Atunci când tinerii absolvenți de facultate încearcă să –si găsească un loc de muncă, “se lovesc de numeroase probleme, astfel încât majoritatea ajung să fie șomeri” sau se văd obligați să se angajeze în domenii diferite față de cele pentru care s-au pregătit.

O altă problemă este dificultatea obținerii unei locuințe pentru tineri.”În condițiile în care tinerii nu își pot permite o locuință decentă, care să le asigure un comfort social acceptabil, autoritățile statului nu pot rezolva efficient această problemă acută.”

Se pune și problema accesului tinerilor la informație, mai ales a tinerilor ce provin din mediul rural.În ce sens?”Informațiile neverificate, informația distorsionată cu regularitate de către televiziune, radio sau presa”pot induce în eroare tinerii.De asemenea, slabă participare a tinerilor la viața socială, economică sau culturală poate fi și o consecință a lipsei de informare sau a primirii de informații eronate pe care tinerii le iau ca fiind bune și adevărate.Un fapt negativ este acela că problemele mai sus prezentate “nu își găsesc rezolvarea în programele , proiectele și acțiunile pe care organismele de promovare a intereselor tinerilor le întreprind cu fonduri publice sau cu finanțare de la Uniunea Europeană.”O mare problemă este lipsă de obiectivitate a mass-media, ce afectează în mod negativ adaptarea tinerilor la cerințele pieței.Efectele lipsei de informare sau a unei informări greșite sunt negative pentru tineri, ei neavând acces la un loc de muncă adecvat pregătirii profesionale.De asemenea, posibilitatea unei adaptări normale la societate este restrânsă.

Accesul tinerilor la viața publică

Se poate afirma faptul că, în România, “valorile democratice nu sunt pe deplin instituite iar politicile pentru tineret sunt lipsite de coerentă”.O problemă destul de gravă este dată de faptul că autoritățile din România nu oferă tinerilor posibilitatea de a se implica în viața publică și în procesul decizional.

” Nivelul de implicare în procesul decizional al instituțiilor statului este foarte scăzut. Cauzele acestei situații sunt lipsa de armonizare a politicilor de tineret cu activitatea instituțională, cât și neîncrederea tinerilor în instituțiile statului.”Cu un statut social fragil, tinerii “nu sunt considerați un partener real de discuții în raport cu autoritățile, iar opiniile lor nu sunt luate în considerare”.Este bine cunoscut faptul că autoritățile statului nu acordă importanță cerințelor ce vin din partea tinerilor, făcând presiuni asupra liderilor tinerilor, “pe care îi înregimentează politic.” Astfel, organizațiile de tineret apar ca fiind total lipsite de autoritate și importantă .Efectele ignorării acestei categorii sociale înseamnă că nu se pot găsi soluții concrete cu privire la problemele acestora, deși se încearcă acest lucru.“Aceasta neimplicare conduce la dezinteresul tinerilor față de activitatea publică și determină exodul acestora în străinătate.”Absenteismul la vot crește.Este afectat și comportamentul social al tinerilor , amplificându-se fenomenul infracțional, consumul de droguri și crescând numărul de comportamente anormale. “Pe termen lung, este afectată capacitatea României de modernizare și se amplifică decalajul față de progresul statelor occidentale.”Deși numeroase agenții pentru tineret au fost create, nu sunt alocați bani pentru implementarea unor proiecte ample și coerente.În ceea ce privește relația tinerilor cu ONG-urile, voluntariatele nu sunt relevante pentru o angajare ulterioară în cadrul acestora sau într-un domeniu care are legătură cu munca de voluntariat depusă.

Neîncrederea tinerilor în instituțiile statului

Au existat numeroase rapoarte și s-au formulat nenumărate opinii în legătură cu scăderea încrederii tinerilor în instituțiile statului.Totuși, clasa politica românească nu a construit strategii coerente în vederea “îmbunatățirii imaginii sale în fata tinerilor și pentru a-i implica pe aceștia în activități publice de interes general.” Încrederea tinerilor în instituțiile statului este foarte redusă, de aceea ei nu sunt interesați de activitățile desfășurate de acestea.. O serie de cauze a determinat amplificarea acestui fenomen într-un timp scurt, printre care: corupția generalizată , îngrădirea constantă a libertății de exprimare – care , deși ar părea că există, nu este una ce aparține tuturor- sau lipsă de credibilitate a justiției . Lipsa de perspectiva în România este una ce ține de locurile de muncă -putine și prost platite- locuințe scumpe, nivel de trai scăzut, imposibilitatea unei afirmări pe plan profesional a tinerilor și a valorificării cunoștințelor dobândite în anii de studii . Autoritățile au alte priorități, tinerii fiind îndepărtați de la viața publică, iar fenomenul migrației în țările occidentale amplificându-se constant.Tinerii se îndreaptă în general către locuri de muncă mai bine plătite , în cadrul cărora își pot valorifica o parte din cunoștințe, în țările Occidentale ținându-se cont de studiile din anii de facultate.

Învățământul Universitar

”Deși au existat numeroase proteste și dezbateri publice cu privire la problemele învățământului universitar, autoritățile statului împreună cu instituțiile de specialitate nu au pus în practică o reforma serioasă, completă, care să rezolve pe termen lung lipsurile acestui important segment al educației din România.”Studenții se confruntă în general cu “dificultăți legate de taxele mari, de condițiile de cazare în cămine sub standardele minime acceptate de UE, de bursele derizorii, de birocrația excesivă.”Problemele reale și mult mai grave sunt însă altele:neconcordanța dintre ceea ce se studiază de multe ori în facultate și ceea ce se cere ulterior pe piața muncii,ca și cunostinte- multe materii practic inutile studentului ulterior, la angajere; prea puține ore de practică,cărora nu li se acordă importanță cuvenită, nerecunoastrea studiilor de către angajatori. Reforma universitară nu este însă o prioritate în România., problemele fiind cauzate și de “sumele foarte mici acordate de la buget pentru educație, de incompetență celor din funcțiile de conducere a instituțiilor cu atribuții în domeniu, dar și de lipsa autorității și organizării tinerilor studenți în asociații neînregimentate politic și independente financiar.”

Organizațiile de promovare a intereselor tinerilor

”Au existat numeroase studii și cercetări, precum și nenumărate dezbateri publice cu privire la problemele tinerilor din România.”. Este o realitate faptul ca instituțiile statului, în loc să rezolve aceste probleme, au susținut înființarea unor organisme de promovare a intereselor tinerilor al cărui scop real este promovarea unor alte interese, îmbunătățirea imaginii acestor autorități.
Tinerii reprezintă o miză politică ce nu este neglijabilă. Deși această categorie socială are o serie de probleme specifice , cum ar fi lipsa locurilor de muncă, locuințe, implicarea în viața publică, a căror rezolvare necesită eforturi financiare foarte mari, prioritățile de guvernare sunt însă altele.”În acest context, organismele de promovare a intereselor tinerilor, deși sunt foarte multe, funcționează fără ca sprijinul din partea instituțiilor statului să fie clar definit”. Se poate obsevra că din cauza subvențiilor reduse, a birocrației excesive și intereselor contrare din cadrul acestor organisme, a lipsei specialiștilor și inconsistentei proiectelor s-au creat diverse agenții și ONG-uri ineficiente. Ele există doar statistic, doar pentru a “ameliora imaginea autorităților statului”, fără că interesele tinerilor să își regăsească o rezolvare .Ca și efecte, se observă că studenții și tinerii absolvenți sunt afectați cu prioritate. “Rezolvarea problemelor este tergiversata, ceea ce duce la creșterea gradului de nemulțumire în rândul tinerilor față de instituțiile statului”. Aceasta nemulțumire duce la cresteriea necontrolată a numărului de tineri emigranți romani, ceea ce “amenința echilibrul între categoriile sociale”. De asemenea, este afectat mediul familial prin creșterea comportamentelor anormale sau prin desfacerea căsătoriilor.

Tinerii din provincie

”Numărul tinerilor din provincie care își fac studiile în centrele universitare a crescut substanțial, dar numărul locurilor de muncă și al locuințelor este insuficient pentru nevoile acestora.” Cauzele acestui fenomen sunt economice și politice. “Orașele în agonie din țară, industriile falimentare, șomajul și extinderea muncii la negru, reprezintă o parte din cauzele problemelor acestor tineri. Pentru tinerii din provincie, stabilirea într-un oraș mare implica prețuri foarte ridicate la închirierea unei locuințe, salarii mici imediat după absolvirea unei facultăți, dar și dificultăți legate de dobândirea unor credite pentru a cumpăra o locuință.” Atât lipsa informației cât și veniturile foarte scăzute sau incompetență profesorilor din școlile sătești, sunt principalele cauze care îi determină pe acești tineri să renunțe la școală, în schimbul muncii în gospodărie.

Exodul tinerilor în străinătate

”Deși statisticile dau cifre îngrijorătoare în ceea ce privește emigrarea tinerilor, autoritățile statului nu oferă soluții eficiente pentru a încetini exodul. De fapt, problema pe care instituțiile cu atribuții în domeniu nu sunt capabile să o rezolve este integrarea profesională și socială a tinerilor.”Tinerii absolvenți de studii universitare recurg în multe cazuri la soluția emigrării în statete europene cum ar fi Belgia, Olanda, Germania sau Franța dar și în SUA sau Canada, tinerii ajungând acolo în mod independent sau prin contract de muncă, în cazul SUA. Tinerii au renunțat la împlinirea socială și profesională în România, care este posibilă în mod real doar pentru foarte puțini dintre aceștia. “ Cei care ar trebui să se preocupe de problemele tinerilor nu reușesc să elaboreze strategii de rezolvare care să vizeze perspectivele acestora după absolvirea studiilor.”

Autoritățile sunt indiferente la problemele tinerilor, după cum indiferenta este o stare ce domnește mai peste tot în România.Cauzele care determină fenomenul emigrării sunt lipsa facilitaților în vederea integrării profesionale și sociale.Lipsa unei locuințe decente, a facilitaților pentru întemeierea unei familii și a creditelor substanțiale pentru investiții sunt și ele motive serioase care stau la baza deciziei tinerilor de a părăsi țara.

Care sunt efectele exodului tinerilor în străinătate?

România pierde în favoarea țărilor occidentale o serie de tineri profesioniști,care ar fi putut ajuta la o mai bună dezvoltare a țării.Însă este o realitate și faptul că , o dată ce nimeni nu poate oferi acestor tineri profesioniști salarii decente, posibilitate de avansare în cariera și posibilitate de dezvoltare personală și afirmare pe plan profesional, este o mai bună soluție plecarea acestora, evident, nu pentru țara, ci doar pentru că ei să poată avea viață pe care o merită în altă parte.Se observa faptul că “structură pe vârste a societății românești este în prezent puternic dezechilibrata, balanta înclinând în direcția populației vârstnice, aflate la vârsta pensiei. Cu cât această proporție va deveni mai dezechilibrata, cu atât progresul economic va avea mai mult de suferit.” Din nefericire, toată vina pentru acest exod o poartă autoritățile.Guvernul României nu a tratat cu prioritate realizarea socială a tinerilor, nu poate face față efortului financiar foarte mare în vederea implementării unei reforme de ansamblu în acest domeniu, dar factorul cel mai grav este că politicienii sunt complet dezinteresați de acest aspect.

Dincolo de aceste probleme ale tinerilor, de această viziune oarecum pesimistă asupra tinerilor din România, prezentată pe larg în documentul Fundației Horia Rusu, Grupul de analiza politică.Zece probleme ale Tinerilor din România., se pot întâlni , evident și multe aspecte pozitive în ceea ce îi privește pe tinerii romani, deși problemele prezentate sunt reale și deloc neglijabile.Mulți tineri însă reușesc să rămână în țară și să își construiască o carieră.Condiția necesară însă pentru acest fapt este că ei să se ocupe încă din anii de facultate de dezvoltarea personală și să se gândească foarte serios încă de pe atunci la ce drum doresc să urmeze în viață, pentu a nu fi prea târziu după terminarea facultății.Este adevărat că mulți se gândesc la plecarea în străinătate oricum ar fi condițiile din România, oricare ar fi acestea, deoarece considera că doar în alte țări pot reuși din punct de vedere profesional și le pot fi recunoscute meritele.Este adevărat, pentru tineri e necesară și o anumită doză de patriotism , poate una mare chiar, pentru a rămâne în țară și a încerca să contribuie la dezvoltarea acesteia.Puțini sunt însă dispuși să facă un astfel de sacrificiu, deoarece triumfa interesul personal.Cine îi poate însă condamna din acest punct de vedere?Nimeni.

=== cap 3 ===

Capitlul 3

Incluziunea socială a tinerilor defavorizați

3.1. Probleme ale tinerilor defavorizați și soluții la nivel național

Echivalând, din păcate, în zilele noastre, cu excluziunea socială sau mai bine zis cu o izolare de societate, instituționalizarea salvează totuși viețile multor orfani sau copii cu probleme care, altfel, ar fi putut ajunge pe străzi.”În felul acesta, copilul o dată abandonat într-un leagă de copii parcurge automat un drum ce trece prin mai multe instituții de ocrotire , până la vârsta de 18 ani”

Este adevărat însă și faptul că instituționalizarea are o serie de efecte negative în ceea ce privește integrarea socio-profesională în sensul că, în timpul instituționalizării, copiii pot dobândi comportamente nedorite pe plan socio-profesional , devenind chiar nesiguri pe ei înșiși și simțind nevoia de a depinde mereu de cineva.”În planul creativității sunt rigizi și mai greu adaptabili”.

Terminându-și studiile, tinerii se afla în mijlocul unei societăți ce nu le poate asigura suportul de care au nevoie în perioada de tranzit de la viața de instituție la viața liberă.Asftel, mulți dintre acești tineri pot deveni infractori.Deși în instituții sunt oferite de obicei condiții bune, lipsa părinților este totuși un mare dezavantaj și un mare neajuns.

“Conform ultimelor date prezentate de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului , cca 6436 de tineri cu vârste de până la 26 de ani urmează o formă de învățământ și se afla în continuare în sistemul de protecție socială.(…)Ca și calificare , cei mai mulți dintre tinerii din sistemul de protecție , cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani sunt orientate spre confecții, tâmplărie, construcții, mecanică și alimentație publică.”.Acești tineri nu isis pot găsi un loc de munca bine plătit și deci nu își pot permite plata unei chirii sau cumpărarea unei locuințe, ducând o viață destul de grea.

Există planuri anti-saracie și pentru promovarea incluziunii sociale la nivel județean.”Programele destinate tinerilor postinstitutionalizati au două coordonate principale:

asigurarea unei locuințe

asigurarea unui loc de munca”

Programele realizate pentru integrarea pe piața muncii vizează atât formarea profesională a tinerilor cât și asistentă în obținerea unui loc de muncă.Exista programe speciale de Consiliere și Pregătire Socio-Profesională.A fost adoptată o Strategie Națională de Incluziune Socială a tinerilor care părăsesc sistemul de protecție a copilului.

În perioada 2000-2004 , numărul copiilor instituționalizați a scăzut de la 57.181 la 32.821 , din care mai mult de jumătate aveau vârste de peste 14 ani.La începutul anului 2005 se aflau în sistemul de ocrotire 32.821 copii.

”În jur de 6600 de tineri cu vârste până în 26 de ani urmează o formă de învățământ și se afla în continuare în sistemul de protecție socială.”Toți acești tineri reprezintă o categorie socială vulnerabilă și pot fi ușor marginalizați.

Ce s-a realizat pentru tinerii postinstitutionalizati

Este de necontestat faptul că “o integrare a tinerilor în societate și în viață activă , precum și folosirea optimă a potențialului lor reprezintă elemente esențiale pentru reduerea riscului excluziunii sociale și pentru ajungerea la o creștere durabilă a oricărei societăți.”

O prioritate a Programului de Guvernare 2005-2008 a constituit-o rezolvarea problemelor tinerilor care părăsesc sistemul de protecție a copilului.A fost necesară o abordare integrate la nivel național , printr-o Strategie Națională.Această strategie a inclus și Planul de Măsuri de Incluziune Socială a Tinerilor care au încetat a mai beneficia de ocrotire în baza normelor legale de protecție acordată tinerilor instituționalizați.Strategia Națională a fost fundamentata valorile și principiile de bază ale politicilor sociale.Ea a vizat “stimularea responsabilității și solidarității mediului comunitar menit să susțină incluziunea socială “a tinerilor.

Când au fost elaborate și implemantate politicile, acțiunea guvernamentală s-a bazat pe principiile și orientările formulate în documentele UE la care România adera, cu deosebire pe cele referitoare la standardele umanitare , în sensul “aplicării unor strategii de protejare a copiilor și tinerilor instituționalizați “ în conformitate cu Capitolele 3 și 7 din Programul de Guvernare 2005-2008.În Capitolul 7 din acest program , Politica de Protecție Socială, se acordă o atenție specială reformării sistemului de protecție a copilului, pentru a rezolva astfel și o serie de probleme ce pot apărea pe viitor în ceea ce-I privește pe tineri.Principalul scop al Strategiei este constituirea unui cadru legal și instituțional pentru susținerea integrării sociale și profesionale a tinerilor care părăsesc sistemul de protecție a copilului.

În perioada 2011-2013 , pentru creșterea calității vieții persoanelor ce aparțin grupurilor vulnerabile, România a reogranizat și a modernizat sistemul serviciilor sociale destinate acestora.”Proiectul de lege privind asistenta socială instituie o nouă clasificare și definire a serviciilor sociale , cu scopul de a facilita accesul ăla ceste servicii a tuturor categoriilor aflate în nevoie”

În anul 2011 au fost elaborate acte normative pentru protecția grupurilor vulnerabile de copii și tineri.Scopurile acestor acte sunt următoarele:

“revizuirea standardelor de calitate pentru serviciile de prevenire a separării copilului de părinți și pentru serviciile destinate copilului separate , temporar sau definitiv, de părinți

elaborarea standardelor de cost pentru serviciile de consiliere

reglementarea modalităților de sprijin a familiei pentru creșterea , îngrijirea și educarea copiilor”.

Legătura cu inițiativele emblematice Europa 2020

“O creștere favorabilă incluziunii presupune asigurarea autonomiei cetățenilor prin rate ridicate ale ocupării forței de muncă, investirea în dezvoltarea competențelor, combaterea sărăciei. Pentru implementarea inițiativei emblematice O platformă europeană de combatere a sărăciei, vor fi întreprinse, la nivel național, demersuri pentru promovarea responsabilității colective și individuale pentru combaterea excluziunii sociale.”

Au fost identificate astfel unele soluții pentru creșterea implicării persoanelor, a familiilor și a comunităților locale sau regionale “în procesul de implementare a măsurilor privind combaterea sărăciei”. Programul Național de Reformă a prevezut o serie de măsuri al căror obiectiv a fost integrarea socială a pesroanelor din grupuri vulnerabile.

LEGISLAȚIE. Reglementari legislative cu referiri speciale la tineri

1.) „Legea nr. 76/2002:prevede măsurile pentru realizarea strategiilor și politicilor elaborate în vederea protecției persoanelor supuse riscului de șomaj, al asigurării unui nivel ridicat de ocupare și adaptare a forței de muncă la cerințele pieței muncii. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Munca dezvolta servicii gratuite finanțate din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în domeniul informării și consilierii profesionale, al medierii muncii și al formării profesionale.

2.) Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale, aprobate prin H.G. nr. 1.149/2002 – instrumente de sprijin:

a) măsurile de garantare a accesului la un loc de munca: se realizează de ANOFM, prin încheierea unor contracte de solidaritate, pe o durată de până la 2 ani, dar nu mai puțin de un an, în baza cărora tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 25 de ani aflați în dificultate și confruntați cu riscul excluderii profesionale, beneficiază de un acompaniament social personalizat. Acompaniamentul social se realizează prin consiliere profesională și mediere din partea personalului specializat al Agenției, urmate de plasarea în munca la angajatorii de inserție cu care agențiile județene încheie convenții.

b) măsurile de garantare a accesului la o locuință (persoane în vârstă de până la 35 de ani, aflate în imposibilitatea achiziționării unei locuințe prin forțe proprii). Este o sarcină a consiliilor județene care, în limita fondurilor constituite în acest scop, trebuie să asigure, pe o listă a priorităților, fie acoperirea avansului pentru dobândirea unei locuințe, fie suportarea chiriei pentru o perioadă de până la 3 ani pentru o locuință închiriată.

c) garantarea accesului la asistenta de sănătate pentru tinerii din familiile beneficiare de venit minim garantat. Aceasta se va face prin plata de către Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei – MMSSF – a contribuției de asigurări sociale de sănătate.

d) garantarea accesului la educație, prin acordarea de burse pentru continuarea studiilor tinerilor care frecventează forme de învățământ preuniversitar și universitar

e) acces gratuit în tabere de odihnă sau instruire pentru tinerii beneficiari de burse pentru continuarea studiilor.

f) participanții la programele de alfabetizare, selectați conform metodologiei elaborate de Ministerul Educației și Cercetării – MEDC – pot beneficia de burse de alfabetizare stabilite și plătite de consiliile locale.

3.) Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicata: beneficiază de alocație de stat și tinerii în vârstă de peste 18 ani, până la terminarea cursurilor învățământului liceal, profesional, organizate în condițiile legii.

4.) Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare: permite ca tinerii singuri sau din familii sărace să poată beneficia de ajutoare sociale chiar din prima perioadă, după părăsirea centrelor de plasament, și garantează un venit minim corespunzător unui trai decent.

5.) Legea nr. 208/1997 privind cantinele de ajutor social: reglementează accesul la acest tip de serviciu social al persoanelor cu venituri mici din grupuri de populație defavorizată.

6.) Legea nr. 47/2006 privind sistemul național de asistență socială reglementează funcționarea compartimentelor de asistență socială ce vor fi create la nivelul Consiliilor județene și locale care asigura aplicarea politicilor de asistență socială în domeniul protecției sociale a copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap și a oricărei persoane aflate în nevoie.”(16)

Politici și strategii actuale

„Un document important, care își propune să coordoneze eforturile acelor instituții responsabile și persoanelor cu atribuții în domeniul protecției și promovării drepturilor copilului este Strategia Națională în domeniul protecției și promovării drepturilor copilului 2008-2013, pentru care ANPDC are rol de coordonare și monitorizare.”Se număra printre grupurile țintă ale strategiei copiii separați de părinți și tinerii beneficiari ai unei măsuri de protecție.

„Strategia a determinat câteva domenii principale de interes și direcții aferente de acțiune, prin adresarea cărora se așteaptă, printre altele:

creșterea capacității copiilor/ tinerilor de a lua decizii cu privire la orientarea școlară și profesională și dezvoltarea unei cariere corespunzător calităților și preferințelor exprimate de aceștia;

diversificarea și adaptarea modalităților de petrecere a timpului liber pentru copii; direcționarea educației, în special a celei timpurii, către dezvoltarea la potențial maxim a personalității copilului, a talentelor și abilităților sale fizice și mentale;

definirea ariei ocupaționale, a calificărilor și ocupațiilor specifice, precum și a standardelor ocupaționale din domeniul protecției și promovării drepturilor copilului;

promovarea sistemului de evaluare și certificare a competențelor dobândite în contexte nonformale și informale de învățare;

existența unui sistem național de formare inițială și continuă a profesioniștilor care interacționează cu copilul.”

Se fac , de asemenea, importante referiri la ONG-uri , deoarece acestea pot avea un rol esențial în promovarea inovației și a bunelor practici.Se urmărește și „facilitarea obținerii statutului de utilitate publică de către acestea și clarificarea aspectelor care țin de drepturile conferite de acest statut”.Ar fi permis astfel un acces transparent la contractarea de servicii cu autoritățile responsabile. .” Pentru implementarea acestei strategii, s-au avut în vedere trei etape, care se vor concretiza în tot atâtea planuri operaționale pentru următoarele perioade de timp: 2008-2009, 2010-2011 și 2012-2013.”

„Eșecurile integrării sociale și profesionale a tinerilor care au părăsit, de-a lungul anilor, centrele de plasament din România au început să preocupe factorii de decizie din sistem, astfel că s-a dezvoltat tot mai mult un cadru legal care să reglementeze dezvoltarea și diversificarea serviciilor care să conducă la pregătirea tinerilor pentru o viață independentă.”

În concordanță cu unele dispoziții legale, au fost elaborate standarde de calitate pentru serviciile sociale „Prin Ordinul nr. 14 din 15 ianuarie 2007 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind Serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de viață independentă și a ghidului metodologic de implementare a acestor standarde s-a dispus înființarea Serviciului pentru dezvoltarea deprinderilor de viață independentă (SDDVI), care are drept misiune crearea, dezvoltarea și aplicarea unui ansamblu de măsuri și proceduri menite să ducă la formarea, dezvoltarea și îmbunătățirea deprinderilor de viață independentă pentru copiii și tinerii aflați în evidența sistemului de protecție a copilului.”

SDDVI are ca funcții esențiale următoarele:

evaluarea deprinderilor și aptitudinilor dobândite de tânăr

evaluarea implementării programului de intervenție specifică pentru dezvoltarea deprinderilor de viața independentă

„consultanță în domeniul dezvoltării deprinderilor de viață independentă pentru persoanele fizice și juridice interesate”

„În concluzie, cadrul legislativ este mult îmbunătățit față de anii precedenți și permite asigurarea unor servicii care să conducă la crearea unor deprinderi de viață utile tinerilor, care să le permită un trai independent”.Modalitatea de aplicare a prevederilor legale lasa însă multe de dorit.În ultimii ani, în România s-au înregistrat însă progrese în implementarea și definirea unor politici publice axate pe susținerea tinerilor care părăsesc sistemul de protecție.

3.2 Implicarea Uniunii Europene în rezolvarea problemelor tinerilor postinstitutionalizati

“Perpetuarea încă multă vreme după anul 1990 a sistemului de ocrotire instituționalizat s-a datorat în mare parte dezvoltării anevoioase a sistemului de servicii sociale în anii tranziției, ca urmare a lipsei unui cadru legal care să reglementeze organizarea și finanțarea acestora, precum și modalitățile de furnizare și de acreditare a furnizorilor de servicii sociale.”S-au făcut însă eforturi considerabile pentru îmbunătățirea condițiilor de viața a copiilor instituționalizați .Au fost luate și chiar și unele măsuri alternative la instituționalizare .

Tinerii instituționalizați sunt “o categorie vulnerabilă de persoane expusă riscului excluderii sociale și marginalizării deoarece:

întâmpinăgreutăți la angajare fiind expuși șomajului;

sunt expuși vagabondajului și delincvenței;

nu au o locuință și nici posibilități de închiriere sau de cumpărare;

cad adesea victime ale criminalității, consumului de droguri, exploatării sexuale;

nu au familie și nici mijloace proprii de subzistență.”

Deseori, acești tineri nu știu nici mancar să practice o meserie , având și o capacitate scăzută de socializare.“Nu sunt obișnuiți să ia decizii și să ducă o viață socială independentă pentru că nu au primit aceste deprinderi în sistemul instituționalizat de protecție socială”. Toate aceste deficiențe se datorează în mare parte organizării sistemului de protecție a cărui reformare nu s-a încheiat.

Aspectele deficitareale sistemului de protecție socială se datorează în mare parte și “insuficienței resurselor umane în domeniu și a lipsei personalului cu pregătire de specialitate”, cât unei slabe dezvoltări a sistemului de servicii sociale pentru această categorie de persoane.Mulți dintre tineri revin la locurile unde au trăit – în instituție.Se arata astfel o altă slăbiciune din cauza deficientelor sistemului:”un anumit imobilism, lipsa capacității de adaptare, nevoia de repere stabile.”

“Pornind de la aceste constatări,un studiu finanțat de UNICEF supune atenției faptul că orice soluții de transferare a acestor tineri pe alte meleaguri ar avea puține șanse de reușită”.Comunitatea locală este cea care ar trebui să găsească soluții șiș a își assume responsabilitatea.

“Studiul evidențiază, totodată, slăbiciunile specifice sistemului nostru de protecție socială legate de categoria tinerilor care părăsesc instituțiile de ocrotire și anume:

lipsa unui acompaniament social personalizat care săurmăreascărezolvarea fiecărui caz în parte în funcție de particularitățile acestuia;

lipsa monitorizării pe o perioadămai îndelungatăde către serviciile de asistență

socială și protecție a copilului a modalităților de integrare a acestor tineri în viața

socială și profesională. “

Implicarea Uniunii Europene

“Incluziunea socială și integrarea profesionalăa tinerilor este o temă de maxim interes care se dezbate la ora actuală atât la nivel european cât și național. Instituțiile europene recunosc că este nevoie de o nouă abordare în domeniu și de o atenție sporită acordată problematicii tinerilor.”.

În martie 2005 a fost semnat la Bruxelles Pactul European pentru Tineret .Șefii de state și de guverne s-au angajat pentru îmbunătățirea educației și a formării profesionale a tinerilor , “pentru creșterea mobilității “și “facilitarea concilierii între viață familială și viața profesională.”.S-a considerat ca o integrare a tinerilor în viață activă și în societate cât și folosirea optimă a potențialului lor sunt “elemente esențiale pentru ajungerea la o creștere durabilă în Europa.”S-a ajuns la concluzia că tinerii aflați în situații de vulnerabilitate trebuie să beneficieze de o atenție deosebită și de măsuri sporite de protecție socială , în vederea incluziunii sociale și profesionale.

“O astfel de categorie de tineri o reprezintătinerii instituționalizați care la împlinirea vârstei de 18 ani părăsesc sistemul de ocrotire și totodată statutul de <copil> trecând în viața adultă.”

Tot în anul 2005 a fost lansat de către Comisia Europeană un studiu ce făcea referire la integrarea socială a tinerilor marginalizați și analiza oportunitatea inserției lor pe piața muncii, autonimia lor și participarea active la societate.

Pentru guvernul României, integrarea socială și profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecție a copilului este o prioritate care necesită “o abordare integrate și o atenție imediată”, așa cum se prevede în Programul de Guvernare 2005-2008.

“Totodată, elaborarea și aplicarea unor <strategii deprotejare a copiilor instituționalizați> este o măsură prevăzută în Acquis-ul comunitar pentru care țara noastră și-a asumat un angajament șipentru care se depun eforturi de accelerare a implementării alături de alte măsuri în vederea aderării la UE. “

Astfel, Principalele obiective urmărite în politica guvernului privind tinerii care părăsesc sistemul de protecție socială la împlinirea vârstei de 18 ani se axează pe:

“Crearea unui sistem coerent și coordonat de incluziune socială;

Reducerea riscului de marginalizare și excluziune socială;

Integrarea și participarea activăîn comunitate.”

“Problematica copilului instituționalizat ridică o multitudine de aspecte care pretind atenție specială nu numai din partea Guvernului ci și a comunităților locale.”Aceste aspecte sunt legate în principal de organizarea instituțională , administrarea sistemului de protecție, “natura și nivelul de competente al resurselor umane alocate, supravegherea sistemului de educație pe care îl primesc acești copii și de formarea lor profesională.”

În Rapoartele periodice ale Comisiei Europene se afirmăcă «în domeniul protecției copilului, România a înregistrat și continuă să înregistreze progrese semnificative». În România, începând mai ales cu anul 2005, s-au făcut pași importanți în acest sens.Totuși, guvernul considera că trebuie acționat în continuare pentru o reformulare a sistemului și pentru ridicarea standardelor la nivelul cerințelor UE.Este necesară o reformare a întregului sistem de protecție a copilului.Guvernul și-a propus să dezvolte o strategie prin care să acționeze în principal în “direcția diversificării serviciilor sociale de sprijinire a familiei pentru evitarea abandonului, precum și în direcția diversificării serviciilor alternative la instituționalizare, având ca scop reducerea numărului de copii din sistemul rezidențial”.De asemenea, Guvernul are o strategie și pentru tinerii care, după împlinirea vârstei de 18 ani, au încetat să mai beneficieze de ocrotire.

În concluzie, în urma implicării Uniunii Europene, dar și în urma unor serioase initative la nivel național, s-a ajuns la o reformulare a sistemului pentru protecția copilului, care a fost absolute necesară atât pentru bunăstarea copiilor sub 18 ani cât și pentru tinerii de peste 18 ani, tinerii postinstitutionalizati ce trebuie integrați social și profesional.Anul 2005 a fost un an important, iar pentru rezultate optime progresul a continuat, atât guvernul României cât și Comisia Europeană implicându-se activ în rezolvarea problemelor rinerilor postinstitutionalizati.

Concluzii

Din analiza documentelor în care apar referiri la tineri, apar o serie de rezultate relevante pentru a descrie statutul acestei categorii sociale, atât în România cât și în Europa.Documentele relevante pentru studio au fost următoarele:

Planul Național de Reformă 2011-2013, întreprins de Guvernul României

Inițiativa Youth on The Move

Social Europe Guide – Employment Policy, vol 1, European Comission, , 2011

Social Europe Guide – Social Dialogue, Vol 2, European Comission, , 2012

The EU în the World 2013.A statistical Portrait.Editura Publications Ofiice of the European Union, 2012

Fundația Horia Rusu.Grupul de analiza politică.- Zece probleme ale tinerilor din România, București, 2004

Studiu : Tineri de peste 18 ani aflați în sistemul de protecție a statului

Comunicare a Comisiei Europene către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor.O Strategie a UE pentru tineret.- Bruxelles, 2009

Pop Andrei, Ioan Tanase- Tinerii și incluziunea pe piața muncii în România.Nevoi.Așteptări.Soluții.Obstacole., Material editat de Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni, București, 2010

Mugă Maria – Studiu privind situația tinerilor care părăsesc sistemul de protecție a copilului, București, 2005

Foundation For European Progressive Studies – The growing pains of Europe`s Youth, 2012

Considerăm relevanta atât o prezentare a conținutului fiecărui document cât și o comparație a tuturor documentelor, în scopul unei mai bune reliefări a statutului tinerilor în societatea actuală, a problemelor acestora cât și a unor soluții venite din partea autorităților naționale și din partea Uniunii Europene.

1. Planul Național de Reformă 2011-2013, întreprins de Guvernul României este “platforma cadru pentru definirea și aplicarea politicilor de dezvoltare economică a României, în concordanță cu politicile UE, având ca priorități realizarea unei economii inteligente , durabile și favorabile incluziunii , cu niveluri ridicate de ocupare a foreti de muncă, productivitate și coeziune socială”.”Pornind de la obiectivele acestei strategii, România și-a stabilit, prin PNR 2011-1013 , prioritățile și obiectivele proprii , care fixează cadrul și direcțiile de dezvoltare economică sustenabila.”Guvernul roman are ca priorități:

Relansarea economică

Crearea de noi locuri de muncă

Asigurarea sustenabilității finanțelor publice

În ansamblul său, PNR a stimulat competitivitatea, productivitatea, potențialul de creștere al României, coeziunea socială, teritoriala, și convergenta economică , toate acestea urmărind reducerea decalajelor în ceea ce privește dezvoltatrea economică față de celelelte state membre ale UE.

Noile reforme asumate de PNR 2011-1013 sunt derivate din cele propuse de Strategie Europa 2020.Prin această strategie, au fost fizate de către Comisia europeană o serie de obiective și priorități și în domeniul educației ce trebuie avute în vedere de către statele membre:

Îmbunătățirea calității mediului educațional

Sporirea nivelului de investiții în mediile de educație

Mobilitate educaționala și profesională pentru elevi , studenți, cadre didactice

Guvernul României a promovat Legea Educației Naționale în scopul modernizării sistemului educațional românesc.A fost necesară o compatibilizare a ciclurilor de învățământ cu cerințele unei edcatii moderne și cu Cadrul European al Calificărilor.De asemenea, prin reducerea volumului de cunoștințe care trebuie assimilate s-a dorit îmbunătățirea progremalor școlare, prin schimbarea lor cu unele mai atractive.

Au fost asigurate șanse egale la educație pentru grupurile dezavantajate prin programele “Scoală după școală” sau “A doua șansă”.

A fost acordat sprijin învățământului profesional și tehnic prin :

Asigurarea dobândirii unei calificări

Reînființarea școlilor profesionale

Dezvoltarea și susținerea învățământului liceal și postliceal.

S-a dorit asigurarea calității învățământului superior iar aceasta a presupus o ierarhizare a progremelor de studii .S-a constatat necesitatea introducerii în programa a unor materii care să-l conducă pe viitorul angajat către o carieră într-un domeniu clar și bine stabilit.

Inițiativa Youth on The Move

“Tineretul în mișcare” este o un program al Uniunii Europene de maximă importanță pentru tineri. Instituie o serie de acțiuni menite a-i ajuta pe aceștia să aibă “calificările și competentele necesare pentru a reuși pe piața locurilor de muncă.” Măsurile propuse de către Comisia Europeană se concentrează pe trei domenii:

modernizarea educației și a formării profesionale pentru că acestea să devină mai relevante în raport cu necesitățile tinerilor și angajatorilor. Acțiunile se vor orienta spre școli. E necesară o mai bună recunoastre a competențelor obținute în afară educației formale.Ele au drept obiectiv creșterea atractivității învățământului superior pentru a spori proporția de tineri cu calificări de înalt nivel.

sprijinirea mobilității în materie de educație și locuri de muncă. Noile măsuri întreprinse iau în calcul surse de informații la nivel UE,” o recomandare a Consiliului privind înlăturarea obstacolelor în calea mobilității educației, o nouă generație de programe de finanțare ale UE pentru educație și formare profesională și un portal îmbunătățit pentru locuri de muncă europene .”, denumit EURES.

asigurarea unui nou cadru UE pentru ocuparea locurilor de muncă de către tineri, inclusiv recomandări către statele membre privind reforma pieței muncii . Ajutor acordat serviciilor publice de ocupare a locurilor de muncă pentru îmbunătățirea sprijinului pentru tineri

3. Social Europe Guide – Employment Policy, vol 1, European Comission, , 2011 – este un ghid redactat de către Mike Campbell și de către Personalul Comisiei Europene.Primul volum pune accentual pe politicile de angajare.Capitolul 1, intitulat “Jobs and Skills în Europe:A policy overview “explica în mod succinct evoluția politicilor de angajare în UE și rolul pe care îl joacă acestea, în prezent, în procesul de integrare europeană.Capitolul 2, intitulat “Fighting umemployment “se ocupa de problema șomajului și de acțiunile UE întreprinse pentru a îmbunătăți funcționarea piețelor interne.Capitolul 3, “Building up Labour Supply and Demand” explica acțiunile UE în direcția creării de noi locuri de muncă.Tinerilor le este acordată o atenție deosebită în cadrul fiecărui capitol, deoarece ei reprezintă energia și forța motrice a oricărei soctetati.Sunt prezentate pe parcursul studiului și Strategia Europa 2020 și inițiativa Youth on the Move.

4.Fundația Horia Rusu.Grupul de analiza politică.- Zece probleme ale tinerilor din România, București, 2004 – este un proiect realizat de către membrii Grupului de Analiza Politica din cadrul Fundației Horia Rusu și urmareate să prezinte principalele probleme ale tinerilor din România.Între cele 10 probleme descries de Grupul de Analiza Politica sunt și următoarele:

1. Lipsa locurilor de muncă. În condițiile în care tinerii studenți sau absolvenți de facultate încearcă să-și găsească un loc de muncă pentru a se putea întreține, se lovesc de numeroase dificultăți, astfel încât majoritatea ajung fie șomeri, fie se văd obligați să se angajeze pe domenii diferite față de cele pentru care s-au pregătit, în timp ce autoritățile refuză o rezolvare coerenta și eficientă a acestei probleme.

2.Dificultatea obținerii unei locuințe. În condițiile în care tinerii nu își pot permite o locuință decentă, care să le asigure un confort social acceptabil, autoritățile statului nu au putut rezolva eficient această problemă acută. Proiectele desfășurate de instituțiile cu atribuții în domeniu nu asigura necesarul de locuințe pentru majoritatea tinerilor, iar modalitățile de obținere a acestor locuințe sunt birocratice și duc la corupție.

3.Accesul tinerilor la informație. În condițiile în care societatea actuală se dezvolta folosindu-se de informație, accesul limitat al tinerilor la această informație reprezintă o problemă ce nu prezintă un interes deosebit pentru autoritățile statului, atât timp cât programele, proiectele, acțiunile întreprinse de acestea, și-au dovedit ineficientă și lipsa de conținut

4.Accesul tinerilor la viața publică. Valorile democratice nu sunt pe deplin instituite, iar politicile pentru tineret sunt lipsite de coerentă. În aceste condiții, faptul că autoritățile din România nu oferă posibilitatea tinerilor de a se implica în viața publică și în procesul decizional, reprezintă o problemă gravă, a cărei rezolvare se impune cu prioritate.

5.Neîncrederea în instituțiile statului. Au existat numeroase rapoarte și s-au formulat nenumărate opinii în legătură cu scăderea încrederii tinerilor în instituțiile statului.Totuși, clasa politica românească nu a construit strategii coerente în vederea îmbunatățirii imaginii sale în fata tinerilor și pentru a-i implica pe aceștia în activități publice de interes general.

6.Carentele învățământului universitar. Deși au existat numeroase proteste și dezbateri publice cu privire la problemele învățământului universitar, autoritățile statului împreună cu instituțiile de specialitate nu au pus în practică o reforma serioasă, completă, care să rezolve pe termen lung lipsurile acestui important segment al educației din România.

7.Ineficienta organizațiilor de promovare a intereselor tinerilor. Au existat numeroase studii și cercetări, precum și nenumărate dezbateri publice cu privire la problemele tinerilor din România., Este o realitate faptul ca instituțiile statului, în loc să rezolve aceste probleme, au susținut înființarea unor organisme de promovare a intereselor tinerilor al cărui scop real este promovarea unor alte interese, îmbunătățirea imaginii acestorautoritati. Tinerii reprezintă o miză politica deloc neglijabilă.

8.Exodul tinerilor în străinătate. Deși statisticile dau cifre îngrijorătoare în ceea ce privește emigrarea tinerilor, autoritățile statului nu oferă soluții eficiente pentru a încetini exodul. De fapt, problema pe care instituțiile cu atribuții în domeniu nu sunt capabile să o rezolve este integrarea profesională și socială a tinerilor

5.Studiu : Tineri de peste 18 ani aflați în sistemul de protecție a statului

Tinerii care își termină studiile se găsesc în mijlocul unei societăți ce nu le poate asigura suportul de care au nevoie în perioada de tranzit de la viața de instituție la viața liberă.Astfel, mulți dintre acești tineri pot deveni infractori.În instituții dunt oferite , de obicei, condiții bune, dar lipsa părinților rămâne un mare najuns și un dezavantaj.

Conform ultimelor date prezentate de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului , cca 6436 de tineri cu vârste de până la 26 de ani urmează o formă de învățământ și se afla în continuare în sistemul de protecție socială.(…)Ca și calificare , cei mai mulți dintre tinerii din sistemul de protecție , cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani sunt orientate spre confecții, tâmplărie, construcții, mecanică și alimentație publică.Cei mai mulți tineri din sistemul de protecție , cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani sunt orientați spre confecții, tâmplărie, construcții, mecanică și alimentație publică.

Există planuri anti-saracie și pentru promovarea incluziunii sociale la nivel județean.Programele destinate tinerilor postinstitutionalizati au două coordonate principale:

asigurarea unei locuințe

asigurarea unui loc de muncă

6.Comunicare a Comisiei Europene către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor.O Strategie a UE pentru tineret.- Bruxelles, 2009- tinerii sunt văzuți aici nu ca fiind o responsabilitate impovoratoare pentru sociatate ci ca o resursă vitală , ce, mobilizată, poate realize obiecitve sociale ambițioase. Cooperarea în domeniul tineretului reprezintă un domeniu politic al Uniunii europene care este foarte bine structurat și dezvoltat.Uniunea pune în aplicare diverse programe destinate tinerilor începând chiar din anul 1988.Prin intermediul Cărții Albe din 2001, s-a dezvoltat și mai mult procesul de elaborare al acestor politici.În prezent, acestea se bazează pe trei piloni:

Cetățenia activă a tinerilor, prin intermediul unei metode deschise de coordonare

Integrarea socială și profesională a tinerilor.Aceasta se realizează prin punerea în aplicare a Pactului European Pentru Tineret din cadrul Strategiei de la Lisabona

Integrarea politicilor pentru tineret și în alte politici

În documentul O Strategie a UE pentru tineret apar prezentate, în scopul creării de oportunități pentru tineri, diverse domenii de acțiune:educația, ocuparea forței de muncă, creativitate și spirit antreprenorial, sănătate și sport, participare, incluziune socială, voluntariat, tinberetul și lumea.Obiectivele propuse și, mai apoi, acțiunile ce trebuie întreprinse în cadrul fiecărui domeniu, sunt prezentate în mod clar, sunt ambițioase și urmăresc o îmbunătățire vizibilă a vieților tinerilor.

7.Pop Andrei, Ioan Tanase- Tinerii și incluziunea pe piața muncii în România.Nevoi.Așteptări.Soluții.Obstacole., Material editat de Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni, București, 2010 – Acest studiu a fost realizat în cadrul proiectului “Întărirea capacității societății civile de a promova inițiative pentru incluziune socială.Investește în oameni!”.Este un proiect cofinanțat de Fondul Social European prin programul Operațional Sectorial de Dezvoltare a Resurselor Umane 2007-2013.O primă parte a studiului se focalizează pe analiza nevoilor tinerilor din perspeciva ocupării .Cercetarea a folosit atât o abordare calitativă , anume 72 de focus-grupuri de tineri cât și una cantitativă –cercetare pe bază de chestionar.

8.Mugă Maria – Studiu privind situația tinerilor care părăsesc sistemul de protecție a copilului – este un studiu realizat sub patronajul grupului internațional pe problematica tinerilor care părăsesc sistemul de protecție a copilului .Coordonatorul studiului este doamna Maria Mugă, secretar de stat în Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei în anul 2005.Documentul cuprinde mai multe părți: Introducere – în care este prezentată o viziune de ansamblu asupra a ceea ce înseamnă copiii și tinerii instituționalizați pentru societatea actuală; Obiectivele politicii guvernamentale privind tinerii care părăsesc sistemul de protecite – “Incluziunea socială și integrarea profesională a tinerilor este o temă de maxim interes care se dezbate la ora actuală atât la nivel european cât și național. Instituțiile europene recunosc căeste nevoie de o nouă abordare în domeniu și de o atenție sporită acordată problematicii tinerilor”.; Analiza programelor și a cadrului legal și instituțional privind tinerii care părăsesc sistemul de protecție a copilului din perspectiva sistemului de servicii sociale și ocupaționale puse la dispoziția acestora în vederea incluziunii lor sociale și profesionale; Analiza, prelucrarea și interpretarea datelor statistice puse la dispoziție de către Direcțiile Generale Județene de Asistență Socială și Protecția Copilului.Studiul este de o deosebită importantă, deoarece prezintă în mod amănunțit atât problemele unei categorii sociale defavorizate cât și soluții din cele mai bune și mai corecte pentru rezolvarea acestor probleme.Dintre soluțiile oferite menționăm:alocația de stat pentru copii, venitul minim garantat, burse sociale pentru studenți, cantinele de ajutor social,” Pentru prevenirea și combaterea marginalizării sociale, Guvernul a emis Legea nr.116/2002 prin care se asigură <garantarea accesului efectiv, în mod deosebit al tinerilor, la drepturi elementare și fundamentale, cum sunt: dreptul la un loc de muncă, la o locuință, la asistență socială, la educație, precum și instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a marginalizării sociale>”.

9. Foundation For European Progressive Studies – The growing pains of Europe`s Youth, 2012 – este un studiu despre tinerii din Europa și problemele acestora, prezentate din diverse perspective.În paginile 6-7 sunt concentrate date relevante cu privire la situația tinerilor în diverse state europene.

Procentul nemților, cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani, care erau interesați de politică în anul 2010, era de 40%, în comparație cu 34% în 2006. Sursă: Jungendstudie 2010; Youth 2010.

Un procent de 78% din populația austriacă , cu vârste cuprinse între 13 și 30 de ani, a votat în cadrul alegerilor naționale, în comparație cu populația tânără ce a votat în cadrul alegerilor europene din 2004.Source:EU Youth Report 2009.

Procentul de tineri cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani care a votat în alegerile din Regatul Unit este de 45 %.În cadrul grupului 25-34 de ani au votat doar 53%.Sursă:EU Youth Report 2009.

Un număr de 75 de milioane de tineri din Uniunea europeană , cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani și care nu sunt angajați, nu beneficiază nici de educație și nici de cursuri. Sursă:Comisia Europeană

Procentul persoanelor cu vârste cuprinse între 13 și 30 de ani, care au fost membre ale unor partide politice din Slovacia în 2006 este de 9, 95%, în comparație cu 4% în Suedia și cu 2, 8% în Germania. Sursă:EU Youth Report 2009.

În Uniunea Europeană, , 24,9% este procentul persoaneloe cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani care lucrau part time în anul 2010.Sursă:OECD

În Europa, procentul populației tinere, cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani, era de 20% în 2007. Sursă:Eurostat 2009.

Numărul de voturi pe care Partidul de Dreapta, Jobbik, l-a acordat la alegerile din aprilie 2010 din Ungaria este de 17.

Numărul de cărți pe care imprimeria ce aparține de Institutul Cultural Krytyka Polityczna l-a publicat de când și-a început activitatea este de 100 de cărți.

Acestea sunt datele prezentate.

Asemănări și deosebiri între documentele ce fac referire la situația tinerilor

Materialele prezentate mai sus sunt cele relevante pentru evidențierea poziției tinerilor în societatea actuală, pentru evidențierea problemelor lor, a obstacolelor pe care le au de parcurs cât și a soluțiilor propuse de către autorități pentru rezolvarea acestor probleme.

Documentele sunt asemănătoare deoarece :

Prezintă o anumită situație tinerilor în societate, un mod în care sunt aceștia priviți.

Sunt identificate o serie de probleme cu care se confrunata tinerii.O problemă de mare actualitate și prezentată în toate documentele este cea a absenței locurilor de muncă pentru tineri.

În toate documentele sunt propuse soluții pentru rezolvarea problemelor tinerilor și pentru îmbunătățirea situației acestora.

Principalul scop al redactării documentelor este expunerea unor probleme ale tinerilor sau prezentarea situației lor, pentru a se oferi în final soluții

Sunt prezentate date statistice ce fac referire la situația tinerilor

În mod mai mult decât evident exista o serie lungă de deosebiri între documente.Aceste deosebiri vor fi analizate pe larg în cele de urmeza.Din puctul de vedere al autorității de care au fost emise, se clasifica în :

Documente românești

Documente emise de către autorități ale Uniunii Europene

În cadrul documentelor românești, avem: Planul Național de Reformă 2011-2013, întreprins de Guvernul României, Pop Andrei, Ioan Tanase- Tinerii și incluziunea pe piața muncii în România.Nevoi.Așteptări.Soluții.Obstacole., Material editat de Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni, București, 2010; Studiu : Tineri de peste 18 ani aflați în sistemul de protecție a statului; Fundația Horia Rusu.Grupul de analiza politică.- Zece probleme ale tinerilor din România, București, 2004.

Toate aceste documente, fie redactate de Guvernul României , fie prezentate de diverși autori, reliefează în mod clar un interes profund și o preocupare permanentă a autorităților din România pentru această categorie socială, cea a tinerilor.Se fac referiri atât la tinerii defavorizați cât și la cei ce au șansa să ducă o viață normală și să se integreze pe piața muncii.De exemplu, în studiul Tineri de peste 18 ani aflați în sistemul de protecție a statului, autorii se referă în mod exclusiv la tinerii defavorizați, de reprezintă un grup vulnerabil în societatea actuală.În documentul Tinerii și incluziunea pe piața muncii în România.Nevoi.Așteptări.Soluții.Obstacole este prezentată o situație a tinerilor absolvenți de facultate ce trebuie să își găsească un loc pe piața muncii.

Zece probleme ale tinerilor din România este un document extrem de relavant în ceea ce privește prezentarea amănunțită a problemelor – uneori grave- cu care se confrunta tinerii din România , probleme care trebuie cu orice preț rezolvate pentru că tinerii să poată duce o viață normală și decenta în societatea românească.Spre deosebire de celelalte documente, aici apar referiri și la exodul tinerilor în străinătate, la accesul tinerilor la informație sau la participarea acestora la viața publica- probleme de actualitate ce nu apar prezentate, de exemplu, în documentul Tinerii și incluziunea pe piața muncii în România.Nevoi.Așteptări.Soluții.Obstacole sau chiar în Planul Național de Reformă 2011-2013.Acest lucru nu înseamnă însă că alte documente sunt incomplete, cid oar că nu orefa o imagine atât de clară și precisă asupra problemelor reale ale tinerilor din România.

Documente precum Planul Național de Reformă 2011-2013 sau Comunicare a Comisiei Europene către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor.O Strategie a UE pentru tineret.oferă mai mult soluții pentru îmbunătățirea modului de viață al tinerilor, pentru integrarea lor în societate și pentru că aceștia să poată participa în mod activ la viața publică.

O altă comparație s-ar putea realiza între studiul coordonat de Maria Mugă, privind situația tinerilor care părăsesc sistemul de protecție a copilului – și documentul “Zece probleme ale tinerilor din România “ al Fundației Horia Rusu.Există între documente o serie de deosebiri importante.Primul studiu se referă în mod exclusiv la tinerii care părăsesc sistemul de protecție a copilului , aceștia reprezentant o categorie socială defavorizată, pe când al doilea studiu serefera la tinerii din România , în general,la toți tinerii, a căror situație , din păcate , nu este una foarte bună în societatea românească actuală.În primul document însă sunt oferite mult mai multe soluții la problemele tinerilor, al doilea studiu constant mai mult dintr-o expunere a acestora.Acest fapt se poate datora și realității ca tinerii defavorizați au mult mai multe probleme decât ceilalți, probleme ce țin mai ales de integrarea socială, fiind deci necesar un pachet de soluții mult mai consistent .

Un document extrem de important și de maximă relevanță pentru problema discutată în această lucrare este și Inițiativa “Youth on the Move” a Uniunii Europene.Măsurile propuse la nivel European sunt destinate ajutării tinerilor și îmbunatățirii situației acestora…a tuturor tinerilor, indiferent dacă aparțin unui grup vulnerabil sau nu.Față de alte documente, cum ar fi “Zece probleme ale tinerilor din România “, studiul domanei Maria Mugă privind tinerii defavorizați sau studiul Tinerii și incluziunea pe piața muncii în România.Nevoi.Așteptări.Soluții.Obstacole, Youth on the move se concentrează mai mult pe oferirea de soluții decât pe prezentarea de probleme.Dintre soluții amintim- modernizarea educației și a formării profesionale sau sprijinirea mobilității în materie de educație și locuri de muncă. 

Documentul The growing pains of Europe`s Youth este unul deosebit, deoarece prezintă și o serie de date statistice exacte referitoare la situația tinerilor, date ce nu pot fi găsite în alte documente prezentate pe parcursul lucrării.Titlul este sugestiv, arătând însă că e vorba tot de o prezentare a problemelor tinerilor, de data aceasta a tuturor tinerilor europeni.Spre deosebire de inițiative Youth on the move este un document ce prezintă o serie de aspecte legate de tineri, pe când în Youth on the move sunt prezentate în principal soluții la problemele tinerilor.Putem afirma cu îndrăzneală că documentele se completează reciproc, în sensul că unul din ele prezintă clar și amănunțit problemele iar celălalt vine cu soluțiile.

În concluzie, atât la nivel European – prin Strategia Europa 2020 – cât și la nivel național, prin diverse inițiative aparținând Guvernului României sau diverselor grupuri și fundații , se încearcă de mult timp o analiză coerenta și completă a situației tinerilor în societatea actuală cu scopul de a fi identificate problemele acestei categorii sociale și cele mai bune soluții pentru rezolvarea acestora.Rezultatele?…Nu au întârziat să apară, desigur, eforturile pe plan național și European ducând la luarea unor serii de măsuri menite să integreze tinerii în societate, prin oferirea de programe educaționale și de training de calitate și prin stimularea ocupării forței de muncă, prin ajutarea tinerilor defavorizați sau institutuioanlizati să aibă o viață normală și aceleași drepturi ca și ceilalți tineri.Cu timpul, se spera o eradicare aproape definitivă a problemelor existente și poate o schimbare de viziune, care să aducă în centul atenției pe tineri, căci doar aceștia reprezintă, după cum s-a afirmat “forța motrice a unei societăți”, suflul nou pe care îl poate căpăta aceasta și o șansă uriașă pentru orice societate – mai ale spentru cea romaneasca- de a se schimba în bine și de a evolua într-o direcție favorabilă progresului și prosperității.De acceea, tinerii nu trebuie marginalizați sau neglijați, ci le trebuie oferite șanse și suport moral sau chiar material pentru a contribui la împrospătarea , poate, a unor viziuni mai vechi și pentru a putea evolua atât pe plan personal cât și profesional.

Tinerii sunt cei care vor construi societățile viitorului!

Bibliografie

1.Bărbulescu, Iordan-Gheorghe – Procesul decisional în Uniunea Europeană, Editura Polirom, 2008

2.B.C.Shafer – Faces of naționalism:New Realities, old myths

3.Comunicare a Comisiei Europene către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor.O Strategie a UE pentru tineret.- Bruxelles, 2009

4.Ernest Stetter, Giovanni Cozzi – How to tackle youth unemployment, 22.01.2013

5.Europa Strategică, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, 2010

6.First European Quality of Life Survey:quality of work and life satisfaction, 2007, European

Foundation for the Emprovement of livinf and Working Conditions

7.Fișa grupului vulnerabil – “Tineri de peste 18 ani aflați în sistemul de protecție a statului”

8.Fuerea Augustin – Manualul Uniunii Europene, Editura Universul Juridic, București, 2006

9.Fundația Horia Rusu, Grupul de analiza politică.Zece probleme ale Tinerilor din România, București, 2004

10.Guvernul României.Planul Național de Reformă 2007-2013

11.Informări provenind de la institutuiile, organele și organismele Uniunii Europene.CONSILIU.Concluziile Consiliului privind rolul educației și formării în cadrul punerii în aplicare a strategiei Europa 2020, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene , 2011.

12.Mugă Maria – Studiu privind situația tinerilor care părăsesc sistemul de protecție a copilului, București, 2005

13.Pop Andrei, Ioan Tanase- Tinerii și incluziunea pe piața muncii în România.Nevoi.Așteptări.Soluții.Obstacole., Material editat de Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni, București, 2010

14.Social Dialogue, Volume 2 – Social Europe Guide, European Comission, January 2012- traducere din limba engleză

15.Social Europe Guide.Volume 1.- Employment policy, European Commission , 2011 – traducere din limba engleză

16.The EU în the World 2013.A statistical Portrait.Editura Publications Office of the European Union, 2012

Bibliografie web

1.http://www.feps-europe.eu/en/news/152_long-term-unemployment-is-still-rising-10-million-are-now-long-term-unemployed 

2.http://www.feps-europe.eu/assets/463fd82a-9d47-41c2-b2e8-eca9d491dbbe/n012012-the-growing-pains-of-europes-youth.pdf 

3.http://www.tnl.ro/

4.http://ec.europa.eu/education/pub/pdf/higher/yom_ro.pdf

5.http://europa.eu/lisbon_treaty/take/index_ro.htm

6.ec.europa.eu/Romania/documents/eu-romania/tema_21.pdf

7.http://www.anpcdefp.ro/userfiles/Anexa_3_TiM_Strategia_Europa_2020.pdf

8.http://www.referat.ro/referate/Tineri_si_Europa_-_speranta_noastra_655a1.html

9.http://www.tinact.ro/stiri-an/IDdet/37/t/tineret-in-miscare-youth-on-the-move