Tinca CREȚUForma de învățământ ID – semestrul IProgram universitar de formare a profesorilor pentru învățământul primar din mediul rural adresat… [603903]

2005PSIHOLOGIA COPILULUI
Tinca CREȚUForma de învățământ ID – semestrul IProgram universitar de formare a profesorilor
pentru învățământul primar
din mediul rural adresat cadrelor didactice

Ministerul Educa ției și Cercetării
Proiectul pentru Înv ățământul Rural

ÎNVĂȚĂ MÂNT PRIMAR

Psihologia copilului

Tinca CRE ȚU

2005

© 2005 Ministerul Educației
țși Cercetării
Proiectul pentru Învă ământul Rural
Nici o parte a acestei lucrări
nu poate fi reprodusă fărăacordul scris al ui Ministerul Educației și Cercetării

Cuprins
Proiectul pentru Înv ățământul Rural i
CUPRINS:

INTRODUCER E ………………………………………………………………………………………………….. iv
1. Definirea psihologiei c opilului. Dezvoltarea psihic ă: factori, legi, mecanisme……………2
Obiectivele unit ății nr. 1 ………………………………………………………………………………………….2
1.1.1. Definirea psihologiei copilului și precizarea locului ei în sistemul științelor
psihologi ce …………………………………………………………………………………………………….2
1.1.2. Probleme de care se ocup ă psihologia co pilului ……………………………………..3
1.2. Factorii fundam entali ai dezvolt ării psih ice ……………………………………………………4
1.2.1. Ereditatea și rolul său în dezvoltarea fiin ței um ane………………………………….4
1.2.2. Mediul și rolul său în dezvoltarea psihic ă umană…………………………………….7
1.2.3. Educa ția, factor principal al dezvolt ării psihic e umane ……………………………11
1.2.4. Interac țiunea optim ă a factorilor fundamentali ai dezvolt ării psihice………….13
1.3. Dezvoltarea psihic ă…………………………………………………………………………………14
1.3.1. Definirea și caracterizarea general ă a dezvolt ării psihic e umane……………..14
1.3.2. Conceptul de st adiu de dezvo ltare………………………………………………………17
1.3.3. Etapele, ciclurile și stadiile dezvolt ării psihic e umane …………………………….18
Rezumatul acestei unit ăți de învățare……………………………………………………………………..20
Recomand ări și comentarii la problem ele de autoev aluare ………………………………………..21
Lucrarea de verificare nr.1 și modul de ev aluare………………………………………………………23
Bibliografie minimal ă……………………………………………………………………………………………24
2. Etapa prenatal ă a dezvolt ării umane. Na șterea și noul născut……………………………..27
Obiectivele acestei unit ăți de învățare …………………………………………………………………….27
2.1. Etapa prenatal ă………………………………………………………………………………………27
2.1.1. Etapa prenatal ă și organogenez a ……………………………………………………….27
2.1.2. Dezvoltarea sistemului nervos și a organelor de sim ț în etapa prenatal ă….29
2.1.3. Primele manifest ări psihice înainte de na ștere………………………………………31
2.1.4. Condi țiile dezvolt ării normale în etapa prenatal ă……………………………………32
2.1.5. Factorii nocivi care pot ac ționa în etapa prenatal ă și urmările lor……………..33
2.2. Na șterea………………………………………………………………………………………………..35
2.2.1. Na șterea normal ă și cea excep țională…………………………………………………35
2.2.2. Caracteristicile fizice și psihice ale noului n ăscut…………………………………..38
Rezumatul acestei unit ăți de învățare……………………………………………………………………..40
Rezolvări și comentarii la problem ele de autoeva luare ……………………………………………..41

Cuprins
ii Proiectul pentru Înv ățământul Rural Lucrarea de control nr. 2 și modul de ev aluare ……………………………………………………….. 42
Bibliografia minimal ă…………………………………………………………………………………………… 43
3. Dezvoltarea fizic ă și psihică a copilului pân ă la 3 ani…………………………………………. 45
Obiectivele unit ății nr.3 ………………………………………………………………………………………… 45
3.1. Copilul în primul an de via ță……………………………………………………………………. 45
3.1.1. Dominantele în profilul de dezvoltare din primul an de via ță…………………… 45
3.1.2. Regimul de via ță și creșterea fizic ă a sugar ului……………………………………. 46
3.1.3. Dezvoltarea sensibilit ății și debutul percep ției în primul an de via ță………… 47
3.1.4. Evolu ția motricit ății la s ugar………………………………………………………………. 49
3.1.5. Amplificarea și diversificarea manifest ărilor afective și dezvoltarea ini țială a
mecanismelor comunic ării verbale la sugar. …………………………………………………….. 51
3.1.6. Dezvoltarea inteligen ței practice sau s enzorio-moto rii…………………………… 54
3.2. Antepre școlarul sau prima copil ărie………………………………………………………….. 56
3.2.1. Dominantele în profilul de dezvoltare a stadiului antepre școlarității ………… 56
3.2.2. Regimul de via ță și dezvoltarea fizic ă între 1- 3 ani …………………………………… 56
3.2.3.Dezvoltarea percep țiilor și apariția reprezent ărilor la antepre școlar……………… 57
3.2.4.Particularit ățile memoriei și atenției la antepre școlar …………………………………. 59
3.2.5.Dezvoltarea limbajului și gândirii între 1 și 3 ani ……………………………………….. 61
3.2.6.Evolu ția afectivit ății între 1 și 3 ani ………………………………………………………….. 64
3.2.7.Progresele semnif icative ale motricit ății antepre școlarului………………………….. 66
3.2.8. Apari ția conștiinței de si ne ……………………………………………………………………. 68
Rezumatul acestei unit ăți de învățare ……………………………………………………………………. 70
Rezolvări și comentarii la pr obele de autoev aluare………………………………………………….. 72
Lucrarea de verificare nr.3 și modul de ev aluare …………………………………………………….. 74
Bibliografia minimala :………………………………………………………………………………………….. 7 6
4. Dezvoltarea fizic ă și psihică a preșcolarulu i……………………………………………………… 78
Obiectivele unit ății de învățare nr. 4………………………………………………………………………. 78
4.1. Dominan țele în profilul dezvolt ării copilului pre școlar ………………………………….. 78
4.2. Regimul de via ță și dezvoltarea fizic ă a preșcolarulu i………………………………….. 79
4.3. Dezvoltarea capacit ăților perceptive, de observare și de reprezentare între 3 și 6
ani. 81 4.4. Particularit ățile gândirii pre școlarulu i ………………………………………………………… 84
4.5. Dezvoltarea limbajului la pre școlari ………………………………………………………….. 85
4.6. Memoria și imagina ția – aspecte caracteris tice ale copilului pre școlar…………… 88
4.7. Particularit ățile atenției preșcolarulu i ………………………………………………………… 90

Cuprins
Proiectul pentru Înv ățământul Rural iii 4.8. Transform ări semnificative ale afectivit ății între 3 și 6 luni ……………………………..91
4.9. Motricitate – voin ță – motiva ție – particularit ăți specifice pre școlarilo r …………….93
4.10. Pre școlaritatea și construirea bazelor personalit ății…………………………………..95
Rezumatul acestei unit ăți de învățare……………………………………………………………………..99
Recomand ări și comentarii la probel e de autoeval uare……………………………………………100
Lucrarea de verificare nr.4 și modul de ev aluare…………………………………………………….102
Bibliografie minimal ă………………………………………………………………………………………….103
5. Dezvoltarea fizic ă și psihică a școlarului mic……………………………………………………105
Obiectivele unit ății de învățare nr. 4 ……………………………………………………………………..105
5.1. Dominan țele în profilul dezvolt ării psihice a școlarului mic…………………………..105
5.2. Regimul de via ță și dezvoltarea fizic ă între 6 și 10 ani. ……………………………….106
5.3. Particularit ățile atenției școlarului mic……………………………………………………….108
5.4. Dezvoltarea percep țiilor și a capacit ăților observative între 6 și 10 ani ………….110
5.5. Evolu ția reprezent ării la școlarul mi c………………………………………………………..112
5.6. Aspectele principale ale dezvolt ării limbajului între 6 și 10 ani ……………………..113
5.7. Gândirea concret-operatorie a școlarului mic…………………………………………….114
5.8. Memoria și imagina ția – aspecte caracteristice școlarității mici …………………….116
5.9. Specificul vie ții afective a școlarului mic……………………………………………………118
5.10. Motiva ția și voința – manifest ări specifice școlarului mic ………………………….119
5.11. Principalele aspecte ale dezvolt ării personalit ății școlarului mic ………………..121
Rezumatul acestei unit ăți de învățare……………………………………………………………………125
Recomand ări și comentarii cu privire la probele de autoeva luare ……………………………..126
Lucrarea de verificare nr.5 și modul de ev aluare…………………………………………………….128
Bibliografie minimal ă………………………………………………………………………………………….129
Bibliografia general ă a modulul ui………………………………………………………………………….104

Introducere
iv Proiectul pentru Înv ățământul Rural INTRODUCERE
Notă de prezentare:
Cursul de „psihologia copilului” face parte din pachetul de
discipline ps ihopedagogice și urmărește să asigure însu șirea
cunoștințelor de baz ă referitoare la pr oblemele generale ale
dezvoltării psihice, la legile și mecanismele acesteia, la
particularit ățile evolu ției organice înainte de na ștere și apoi la cele
fizice și psihice în intervalul 0-10 ani.
Competen țe:
– Dezvoltarea capacit ăților de abordare din perspectiva
evolutivă a diverselor manifest ări psihice;
– Formarea abilit ăților de a identifica factorii și premisele
dezvoltării fenomenelor psihice și de a recunoa ște principalele
momente ale devenirii lor;
– Aprofundarea capacit ăților de analiz ă a interac țiunilor
dintre diferitele aspecte ale dezvolt ării psihice din cursul unui stadiu;
– Creșterea capacit ăților de analiz ă și surprindere a
aspectelor de continuitate și discontinuitate dintre stadiile copil ăriei;
– Abilitatea studen ților pentru a realiza analiza de
profunzime a particularit ăților psihologiei de vârst ă și individuale și a
înțelege importan ța cunoașterii acestora pentru orientarea procesului
instructiv-educativ de la vârstele copil ăriei;
– Dezvoltarea capacit ăților de a recunoa ște, înțelege și
interpreta manifest ările psihice caracteristice fiec ărui stadiu.
Obiectivele cursului :
După ce vor studia temele acestui curs, studen ții vor reu și să:
– explice no țiunile și ideile de baz ă referitoare la procesul
general al dezvolt ării psihice în copil ărie;
– vor descrie ac țiunea specific ă a factorilor fundamentali și
complementari ai dezvolt ării psihice umane;
– vor înregistra diferite puncte de vedere și-și vor defini
opiniile personale referi toare la acestea;
– vor explica importan ța deosebit ă a proceselor evolutive
din etapa prenatal ă pentru dezvoltarea de dup ă naștere;

Introducere
Proiectul pentru Înv ățământul Rural v – vor rezuma cu u șurință cunoștințele de baz ă referitoare
la dezvoltarea psihic ă din toate stadiile copil ăriei;
– vor descrie clar progresele și continuit ățile implicate în
fiecare nou stadiu al copil ăriei.
Abordarea problemelor acestei discipline în lucr ările
autorilor români și străini
Psihologia copilului a stârnit interesul cercet ătorilor înc ă de la
începutul constituirii acestui domeniu de cunoa ștere, pentru c ă
această știință permite identificarea începuturilor și a devenirii
treptate a oric ăror capacit ăți psihice umane, tratate de celelalte
discipline. S-au acumulat treptat în timp, atât date referitoare la
dezvoltarea psihic ă de la fiecare vârst ă, cât și numeroase noi
concepte, idei, teorii interpretati ve, metodologii specifice, explica ții și
interpretări. Contribu ții deosebite la dezvoltarea acestei discipline au
avut numero și autori str ăini și români. Dintre cei mai importan ți autori
străini, care au elaborat lucr ări de psihologia copilului relev ăm:
A.Gesell (1953), L. Carmichael ( 1952), E. Claparede (1915), M.
Debesse (1956), H. Wallon (1941), P. Osterrieth (1965), E. Erikson
(1982).
Dintre contribu țiile autorilor români remarc ăm: Ursula Schiopu
„Psihologia copilului” (1963), Ta tiana Slama Cazacu (1957), Al.
Roșca, A. Chircev „Psihologia copilu lui” (1958), Stela Teodorescu
„Psihologia copilului” (1974), Anca Munteanu „Psihologia copilului și
adolescentului” (1998), Elena Bonchi ș „Psihologia copilului” (2004).
Structura cursului
Pentru c ă această disciplin ă este precedat ă de „psihologia
generală” și studenții sunt familiariza ți cu problemele introductive ale
oricărui curs, se prezint ă mai întâi domeniul și obiectul de cercetare
ale „Psihologiei copilului”, se definesc și se prezint ă problemele sale
fundamentale și se relev ă legăturile sale cu alte științe.
Apoi se analizeaz ă pe larg însu și conceptul de dezvoltare
psihică, particularit ățile sale principale și consecin țele metodologice
ale descoperirii lor.
Un spațiu larg se acord ă factorilor fundamentali ai dezvolt ării
psihice și interac țiunii lor optime. Se prezint ă pe scurt, etapele,

Introducere
vi Proiectul pentru Înv ățământul Rural ciclurile și stadiile dezvolt ării psihice pentru a oferi studen ților o
imagine unitar ă asupra devenirii fiin ței umane.
Un capitol special se ocup ă de etapa prenatal ă subliniindu-se
interesul actual crescut fa ță de acest interval al vie ții, insistându-se
asupra factorilor pozitivi și negativi și care pot influen ța fătul,
relevându-se principalele progrese organice dar și începuturile vie ții
psihice înainte de na ștere. Cu privire la momentul na șterii se fac
referiri speciale la situa țiile excep ționale și se relev ă consecin țele în
planul dezvolt ării fizice și psihice ale copiilor care sunt prematuri,
imaturi, postmaturi etc.
Stadiul sugarului este primul din etapa post natal ă și, de aceea
sunt în mod special subliniate condi țiile generale de dezvoltare,
regimul de via ță, relațiile cu p ărinții etc. Și apoi sunt relevate
progresele senzorial-motrice și afective și începuturile dezvolt ării
mecanismelor și ale inteligen ței senzorio-motorii.
Problemele principale ale dezvolt ării fizice și psihice din stadiul
antepreșcolarității sunt: însu șirea mersului și limbajului, dezvoltarea
afectivă și apariția conștiinței de sine.
Preșcolaritatea este v ăzută ca un stadiu cu mari disponibilit ăți
de dezvoltare psihic ă mai ales în ceea ce prive ște procesele
complexe și personalitatea. Se au în vedere influen țele hotărâtoare
ale familiei și grădiniței pentru evolu ția școlarului.
Școlaritatea mic ă, adică cea de a treia copil ărie este tratat ă, pe
de o parte, din perspectiva aportului s ău la desăvârșirea copil ăriei și,
pe de alt ă parte, ca stadiu care creeaz ă premisele pentru
preadolescen ță. Se insist ă asupra progresului în planul limbajului și
gândirii și asupra influen țelor puternice exercitate de școală.
Fiecare unitate de înv ățare, prin temele de reflec ție propuse,
analiza unor cazuri concrete, a unor modific ări posibile, a unor rela ții
semnificative între progresele vie ții psihice și efectele adaptative tot
mai importante.
În finalul fiec ărei unități de înv ățare se fac sugestii și
recomand ări cu privire la rezolvarea probelor de autoevaluare pe
care studen ții trebuie s ă le citeasc ă după ce au elaborat r ăspunsurile
lor la respectivele întreb ări.

Introducere
Proiectul pentru Înv ățământul Rural vii Este important de re ținut că fiecare unitate de înv ățare cuprinde
un rezumat care esen țializează conținutul informa țional și creează o
imagine unitar ă asupra întregului capitol. El se poate parcurge
repede și ușor și ajută astfel și la consolidarea în memorie a
noțiunilor și ideilor de baz ă.
În structura fiec ăreia din cele cinci unit ăți de înv ățare ale
modulului este cuprins ă câte o lucrare de verificare, adic ă un num ăr
de 15-30 întreb ări care se refer ă la conținutul de înv ățare parcurs și
care totodat ă, cer un r ăspuns elaborat personal. Insist ăm asupra
faptului c ă răspunsurile se elaboreaz ă pe foi distincte și transmit
tutorelui care va face evaluarea, conform preciz ărilor ce înso țește
fiecare evaluare. Pe baza acestor indica ții pentru evaluare, fiecare
student î și va face autoevaluarea, dar cea a tutorelui va fi înregistrat ă
în documentele școlare ale fiec ăruia.
Este important ca fiecare cursant s ă elaboreze personal
răspunsurile pentru lucr ările de verificare și să evite copierea
acestora pentru c ă în acest caz se vor sc ădea puncte din suma
totală și se va diminua nota.
Principala surs ă de preg ătire este acest curs care vi se pune la
dispoziție, dar fiecare unitate cuprinde și recomand ări bibliografice,
cu selectarea paragrafelor legate de tema de înv ățare. În limita
timpului și după posibilitatea fiec ăruia de a g ăsi aceste c ărți, se poate
asigura o l ărgire a preg ătirii la psihologia copilului.
Există și o bibliografie final ă a întregului modul care are, de
asemenea, rolul de a orienta preg ătirea mai larg ă la aceast ă
disciplină.
Consider ăm că materialul tip ărit sau redactat electronic pe care
îl veți primi, are mare accesibilitate, multe solicit ări de aplicare
practică, orientări bibliografice utile și posibilit ăți de a autoregla
însușirea lui. A șa că sunt condi ții ca să parcurge ți cu succes procesul
de pregătire și să obțineți rezultate superioare.
Vă dorim tenacitate și încredere în reu șită.

Definirea psihologiei vârstelor.Dezvoltarea psihic ă.Factori,legi,mecanisme
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 1 Unitatea de înv ățare nr.1
DEFINIREA PSIHOLOGIEI VÂRSTELOR.
DEZVOLTAREA PSIHIC Ă: FACTORI, LEGI, MECANISME

Cuprins:

1. Definirea psihologiei c opilului. Dezvoltarea psihic ă: factori, legi, mecanisme 2
Obiectivele unit ății nr. 1 2
1.1.1. Definirea ps ihologiei copilului și precizarea locului ei în sistemul științelor
psihologice 2
1.1.2. Probleme de care se ocup ă psihologia copilului 3
1.2. Factorii fundam entali ai dezvolt ării psihice 4
1.2.1. Ereditatea și rolul său în dezvoltarea fiin ței umane 4
1.2.2. Mediul și rolul său în dezvoltarea psihic ă umană 7
1.2.3. Educa ția, factor principal al dezvolt ării psihice umane 11
1.2.4. Interac țiunea optim ă a factorilor fundamentali ai dezvolt ării psihice 13
1.3. Dezvoltarea psihic ă 14
1.3.1. Definirea și caracterizarea general ă a dezvolt ării psihice umane 14
1.3.2. Conceptul de stadiu de dezvoltare 17 1.3.3. Etapele, ciclurile și stadiile dezvolt ării psihice umane 18
Rezumatul acestei unit ăți de învățare 20
Recomand ări și comentarii la problemele de autoevaluare 21
Lucrarea de verificare nr.1 și modul de evaluare 23
Bibliografie minimal ă 24

Definirea psihologiei vârstelor.Dezvoltarea psihic ă.Factori,legi,mecanisme.
2 Proiectul pentru Înv ățământul Rural 1. DEFINIREA PSIHOLOGIEI COPILULUI. DEZVOLTAREA
PSIHICĂ: FACTORI, LEGI, MECANISME
Obiectivele unit ății nr. 1
După ce se va studia aceast ă unitate de con ținut, studen ții vor putea
să:

• explice în ce m ăsură psihologia copilului care cerceteaz ă
dezvoltarea fizic ă și psihică în copilărie va contribui la aprofundarea
înțelegerii vie ții psihice a omului.
• dezvolte ideile și datele referitoare la ereditatea uman ă și la rolurile
sale în dezvoltarea fizic ă și psihică a omului.
• identifice rolurile me diului socio-cultural și a modului în care acesta
acționează la vârstele copil ăriei.
• să rezume caracteristicile educa ției care explic ă de ce ea are
influențe hotărâtoare asupra dezvolt ării psihice;
• înregistreze cele trei modalit ăți de interac țiune optim ă a factorilor
fundamentali ai dezvolt ării psihice.
• identifice esen ța conceptului de dezvoltare psihic ă și să rezume
caracteristicile ei.
• dezvolte o viziune de ansamblu asupra dezvolt ării psihice a fiin ței
umane.
1.1.1. Definirea psihologiei copilului și precizarea locului ei în
sistemul științelor psihologice
Încă de la apari ția psihologiei ca știință, s-a diferen țiat o direc ție
specială de cercetare, și anume, cea referitoare la dezvoltarea în
timp a vie ții psihice a oamenilor și animalelor.
S-au constituit astfel mai multe discipline care au fost numite evolutive: psihologia animal ă, psihologia copilului, psihologia
adolescen ței, psihologia adultului și bătrânului, psihologia genetic ă.
Față de alte psihologii evolutive, cea a copilului s-a dezvoltat
printre primele pentru c ă ea poate oferi date și interpret ări ale
începuturilor vie ții psihice umane și poate surprinde momente
semnificative ale constituirii ac esteia. S-a constatat astfel, c ă viața
Ce este
psihologia
copilului

Definirea psihologiei vârstelor.Dezvoltarea psihic ă.Factori,legi,mecanisme
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 3 psihică a copilului nu este o copie la propor ții mai mici a adultului ci,
are caracteristici specifice pe care știința trebuie s ă le cunoasc ă în
profunzime ca s ă aibă un aport esen țial la dezvoltarea copiilor de
diferite vârste. Copilul nu este un adult în miniatur ă ci evolu ția sa
implică mecanisme specifice și legi proprii. Psihol ogia copilului are,
prin urmare, un domeniu propriu de cercetare reprezentat de toate
felurile de comportamente și trăiri psihice caracteristice pentru anii
copilăriei. Totodat ă, ca pentru orice știință, obiectul de cercetare al
acestei discipline este sistemul de legi și condiții de apari ție și
funcționare a vie ții psihice.
Definiție:
Psihologia copilului este disciplina care cerceteaz ă condițiile și legile
de apariție și evoluție a vieții psihice de-a lungul copil ăriei.
1.1.2. Probleme de care se ocup ă psihologia copilului
Principalele probleme care stau în centrul cercet ărilor acestei
discipline sunt: • cercetarea factorilor dezvolt ării psihice umane și a interac țiunii
dintre ei;
• aprofundarea investig ării relațiilor dintre ereditar și dobândit;
• descoperirea legilor generale și specifice ale dezvolt ării psihice din
copilărie;
• relevarea interac țiunilor dintre transform ările multiple caracteristice
fiecărui stadiu al copil ăriei;
• demonstrarea specificit ății copilăriei și a fiecărui stadiu din aceast ă
primă parte a vie ții;
• descoperirea de fapte noi și elaborarea conceptelor
corespunz ătoare.
• relevarea aspectelor diferen țiale dintr-un stadiu dar și a celor de
continuitate în dezvoltarea psihic ă umană.
În rezolvarea tuturor aceste probl eme, psihologia copilului folose ște
ansamblul de metode apar ținând acestui domeniu al cunoa șterii, dar
particularizându-le și adaptându-le domeniului s ău de fapte. Este
vorba de metoda observa ției, ancheta, convorbirea, testele
psihologice, analiza produselor activit ății, metoda biografic ă. Probleme
de care se ocupă
psihologia
copilului

Definirea psihologiei vârstelor.Dezvoltarea psihic ă.Factori,legi,mecanisme.
4 Proiectul pentru Înv ățământul Rural Psihologia copilului are leg ături strânse cu toate celelalte discipline
psihologice.
Temă de reflec ție nr.1
Ce legătură crezi că există între psihologia copilului și psihologia
generală pe care ai parcurs-o deja?
Scrie aici r ăspunsul.

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 21

1.2. Factorii fundamentali ai dezvolt ării psihice

Dezvoltarea psihic ă este un concept fundamental pentru
psihologia copilului, pentru c ă de conținutul și valoarea lui explicativ ă
și interpretativ ă depinde abordarea tuturor celorlalte probleme.
Psihologia contemporan ă consider ă că viața psihică, așa cum se
prezintă la omul adult, este rezultatul unui lung proces de dezvoltare
care este multideterminat și multicondi ționat.
Între factorii și condițiile care intervin, trei sunt considera ți
fundamentali, în sensul c ă lipsa lor ar face imposibil ă sau ar
compromite dezvoltarea psihic ă. Aceștia sunt: ereditatea, mediul,
educația.
1.2.1. Ereditatea și rolul său în dezvoltarea fiin ței umane
Primul dintre factorii fu ndamentali care se manifest ă este ereditatea.
Definiție:
Ereditatea este proprietatea fiin țelor vii de a transmite urma șilor
caracterele dobândite de-a lungul filogenezei .

Factorii
fundamentali: • ereditate • mediu • educație

Definirea psihologiei vârstelor.Dezvoltarea psihic ă.Factori,legi,mecanisme
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 5 Mecanismul transmiterii acestor caracteristici este codul
genetic, adică totalitatea genelor caracteristice unei specii și a
modului lor de organizare. Specia uman ă are circa 40000 de gene
organizate în 46 cromozomi care formeaz ă 23 de perechi. La fiecare
ființă umană materialul genetic provine de la p ărinți, astfel: 23 de
cromozomi de la mam ă și 23 de cromozomi de la tat ă. Genele sunt
organizate într-un mod propriu la fiecare și astfel formeaz ă un genom
unic, care intrând în interac țiune cu mediul formeaz ă fenotipul .
Biologia contemporan ă a demonstrat rolul determinant al
eredității în formarea și dezvoltarea organismului. Se transmit
ereditar:
a. particularit ăți de statur ă și greutate;
b. caracteristici structurale și funcționale ale diverselor organe;
c. specificul structural și funcțional al sistemului nervos și al
organelor de sim ț;
d. particularit ăți ale biochimismului sanguin;
e. aspecte fizionomice caracteristice (forma fe ței, calitatea
tenului, culoarea ochilor și a părului, etc.).

Temă de reflec ție nr.2
Identifică la propria familie asem ănări între copii și părinți privind
tipurile de caracteristici prezentate anterior.
Scrie răspunsul aici.

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 21

Pentru a se releva în ce fel c ontribuie ereditatea la dezvoltarea
psihică s-au făcut următoarele tipuri de cercet ări:
• asupra particularit ăților fizice și psihice ale p ărinților și copiilor în
scopul relev ării gradului de asem ănare; Ereditatea
transmite caracteristici
biologice

Cercetări
privind rolul
eredității

Definirea psihologiei vârstelor.Dezvoltarea psihic ă.Factori,legi,mecanisme.
6 Proiectul pentru Înv ățământul Rural • asupra particularit ăților psihice ale mai multor genera ții pentru a
vedea ce r ămâne constant și ar putea fi legat de ereditate;
• privind felul în care se dezvolt ă din punct de vedere psihic, cei care
s-au născut cu deficien țe ereditare;
• asupra asem ănărilor și deosebirilor între gemenii monozigo ți și
dizigoți;
asupra familiilor celebre pentru a se vedea la câ ți dintre membrii ei
se manifest ă o anumit ă aptitudine. A șa s-a cercetat familia
renumitului compoz itor J.S.Bach.

Temă de reflec ție nr.3
Dacă ai cunoscut gemeni, aminte ște-ți ce asem ănări fizice și psihice
ai remarcat la ei.
Scrie răspunsul aici.

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 21

Analiza datelor ob ținute prin cercet ările amintite a dus la
următoarele concluzii privind rolul eredit ății:
1. Ereditatea este un factori necesar pentru dezvoltarea psihic ă
pentru că ea asigur ă baza organic ă a fiecărui fenomen sufletesc.
2. Ereditatea este un factor poten țial și polivalent, adic ă fără
intervenția celorlal ți doi factori f undamentali, poten țialul ereditar nu se
transform ă în componente ale vie ții psihice. Este polivalent pentru că
pe acelea și premise ereditare se pot fo rma componente diferite ale
vieții psihice în func ție de felul în care au ac ționat mediul și educația.
De exemplu, pe baza aceleia și activități cerebrale fine, din lobul
temporal, se pot forma și aptitudini muzicale dar și pentru limbi
străine.
3. Aportul eredit ății nu este acela și pentru orice vârst ă sau
pentru orice component ă psihică. Ereditatea ac ționează mai puternic
Ereditatea
asigură
premisele
vieții psihice

Definirea psihologiei vârstelor.Dezvoltarea psihic ă.Factori,legi,mecanisme
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 7 la vârstele timpurii, în cazul form ării unor procese și funcții psihice
mai apropiate de ale animalelor, a șa cum sunt cele senzoriale,
perceptive, motrice, contribuie mai mult la dezvoltarea unor
componente ale personalit ății cum ar fi temperamentul și aptitudinile.
4. Ereditatea nu este suficient ă pentru dezvoltarea psihic ă
pentru c ă ea nu se transform ă automat în componente ale vie ții
psihice umane. De exemplu, copiii crescu ți de animale și-au format
comportamente ca ale fiin țelor cu care au vie țuit și astfel ereditatea a
fost modificat ă în manifest ările ei, de mediul în care au crescut;
5. În acord cu nivelu l general de dezvoltare al științelor, din
acest moment este corect s ă se considere c ă „ereditatea asigur ă
premisele vie ții psihice”.

Temă de reflec ție nr.4
Imagineaz ă-ți ce s-ar fi întâmplat dac ă toate procesele și funcțiile
noastre psihice s-ar fi transmis ereditar.
Scrie răspunsul aici.

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 21

1.2.2. Mediul și rolul său în dezvoltarea psihic ă umană
Cel de-al doilea factor fundamental al dezvolt ării psihice poate fi
definit astfel:
Definiție:
Mediul este totalitatea influen țelor naturale și sociale, fizice și
spirituale, directe și indirecte, organizate și neorganizate, voluntare și
involuntare, care constituie cadrul în care se na ște, trăiește și se
dezvoltă ființa umană.

Definirea psihologiei vârstelor.Dezvoltarea psihic ă.Factori,legi,mecanisme.
8 Proiectul pentru Înv ățământul Rural Prin urmare, condi țiile de mediu sunt foarte variate și
acționează asupra tuturor dimensiunilor fiin ței umane. Condi țiile
geografice și, în deosebi, cele climatice influen țează metabolismul și
alte func ții ale organismului. Regimul climatic are importan ță pentru
dezvoltarea fizic ă generală și pentru activitatea creierului și în ultim ă
instanță pentru evolu ția psihică. Dar pentru acestea din urm ă, sunt și
mai importante influen țele de urm ătoarele feluri:
a. socio-economice, privind condi țiile materiale de existen ță;
b. socioprofesionale, r eprezentate de statutele și rolurile
profesionale ale celor din jur;
c. socioculturale, referitoare la mijloacele de instruire, la
accesul la cultur ă și la nivelul de școlarizare și pregătire a celor din
preajmă;
d. socioafective, referitoare la frecven ța și calitatea leg ăturilor
cu ceilalți și la climatul afectiv ce genereaz ă procese și stări afective
diferite și contribuie la formarea de atitudini și însușiri de
personalitate.
Aceste tipuri de influen țe se exercit ă în ponderi diferite și cu
grade diferite de intensitate, în func ție de fiecare tip de mediu cu care
ființa umană interacționează fiecare dup ă naștere. Primul mediu care
exercită astfel de influen țe este mediul familial.

Temă de reflec ție nr.5
Încearcă să caracterizezi propriul mediu familial dup ă tipurile de
influențe prezentate mai sus.
Scrie răspunsul aici.

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 22

Pentru cei mai mul ți copii între zero și trei ani, mediul familial
este cel ce le stimuleaz ă și asigură dezvoltarea psihic ă. Pentru o Mediul
specific
uman

Definirea psihologiei vârstelor.Dezvoltarea psihic ă.Factori,legi,mecanisme
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 9 parte dintre copiii între un an și trei ani poate s ă intervină și mediul
creșei. Mai departe, intr ă în acțiune mediul gr ădiniței, școala primar ă,
cea gimnazial ă, liceală, postliceal ă, universitar ă, postuniversitar ă. În
timpul anilor de școală se adaug ă și mediul reprezentat de grupul
informal alc ătuit din prieteni și cunoștințe. Dincolo de anii școlii
începe s ă acționeze mediul locului de munc ă. Apoi comunitatea
rurală sau urban ă, zona țării și a continentului unde se desf ășoară
viața fiecăruia.
De cele mai multe ori, între influen țele exercitate de aceste medii
sunt rela ții de convergen ță și acest fapt sus ține favorabil dezvoltarea
psihică. Dar pot fi și relații divergente și, în acest caz, dezvoltarea
poate întârzia și poate fi mai dificil ă.

Temă de reflec ție nr.6
Găsește exemple de ac țiuni divergente ce pot veni din partea a dou ă
medii și arată consecin țele.
Scrie răspunsul aici.

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 22

Pentru a se demonstra rolul m ediului în dezvoltarea psihic ă
umană s-au făcut următoarele tipuri de cercet ări:
• asupra copiilor care vin din familii defavorizate, în compara ție
cu cei ce vin din familii cu condi ții foarte bune de via ță;
• asupra copiilor ce apar țin unei familii care prin munca
părinților este mai izolat ă de comunit ățile umane;
• asupra celor ce prin emigrare și-au schimbat brusc mediul de
viață;
• asupra elevilor din școli, rurale sau urbane, școli centrale și
școli periferice din marile metropole;
• asupra copiilor crescu ți de animale; Cercetări
privind rolul
mediului

Definirea psihologiei vârstelor.Dezvoltarea psihic ă.Factori,legi,mecanisme.
10 Proiectul pentru Înv ățământul Rural Înainte de a preciza rolurile mediului, aceste numeroase
cercetări au arătat pe de o parte, c ă acesta nu exercit ă doar influen țe
pozitive ci și negative, și, pe de alt ă parte, că numai un singur mediu
nu poate asigura dezvo ltarea cât mai deplin ă a ființei umane. De
aceea, reducerea rela țiilor cu unele medii, la care ne-am referit,
limitează drastic dezvoltarea psihic ă a copiilor și tinerilor.

Temă de reflec ție nr.7
Imagineaz ă-ți ce s-ar întâmpla dac ă un nou-n ăscut ar intra în mediul
său familial și ar interac ționa toat ă viața numai cu acesta.
Scrie răspunsul aici.

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 22.

Cu privire la rolurile mediului, acelea și cercetări au arătat:
• Mediul este primul ma re „transformator” care ac ționează
asupra fondului ereditar al fiec ăruia, îl activeaz ă și îl face s ă
contribuie la dezvoltarea psihic ă.
• Este factor de socializare pentru c ă în mijlocul celorlal ți fiecare
învață să comunice, s ă coopereze și să colaboreze cu cei din jur.
• Preg ătește pe fiecare pentru a av ea acces la cultura
comunității în care s-a n ăscut.
• D ă semnifica ție socială comportamentelor fiec ăruia și le face
să fie de tip uman.
• Genereaz ă valori și criterii apreciative care devin factorii
principali ai orient ării, dezvolt ării individului.
• Mediul poate exercita atât influen țe pozitive cât și negative
care trebuie contracarate de cel de-al treilea factor fundamental,
educația.
• Mediul este un factor necesar, dar nu suficient pentru
dezvoltarea deplin ă a ființei umane. Rolurile
mediului – modelarea eredității
– socializare – enculturare – orientare prin valori

Definirea psihologiei vârstelor.Dezvoltarea psihic ă.Factori,legi,mecanisme
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 11
Temă de reflec ție nr.8
Ce fel de influen țe negative ar putea exercita o familie cu probleme
asupra dezvolt ării psihice a copiilor s ăi?
Scrie răspunsul aici.

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 22.

1.2.3. Educa ția, factor principal al dezvolt ării psihice umane
Educa ția este cel de-al treilea factor fundamental al dezvolt ării
psihice, pe care cei mai mul ți cercetători îl consider ă cel mai
important.
Definiție:
Educația este ansamblul de ac țiuni și activități care integreaz ă ființa
umană ca pe un factor activ, se desf ășoară sistematic, unitar,
organizat, având un con ținut cu necesitate defi nit de societate, uzând
de procedee, metode, mijloace adecvate, și fiind condus ă de factori
competen ți special califica ți.

Temă de reflec ție nr.9
Stabilește diferen țele dintre educa ția desfășurată în școală și cea în
mediul familial și relevă consecin țele sale asupra dezvolt ării psihice a
copiilor.
Scrie răspunsul aici.

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 22.

Definirea psihologiei vârstelor.Dezvoltarea psihic ă.Factori,legi,mecanisme.
12 Proiectul pentru Înv ățământul Rural Prin urmare, ac țiunile educative nu se exercit ă la întâmplare și
nu se adaug ă din afara subiectului, ci ele se înf ăptuiesc numai cu
participarea acestuia. Exercit ându-se timp îndelungat asupra
fiecăruia, educa ția realizeaz ă o func ție formativ ă fundamental ă
orientată după cerințele societ ății și adaptat ă la particularit ățile
copiilor și tinerilor. În m ăsura în care este organizat ă și desfășurată
în concordan ță cu datele științelor despre om, ea devine un proces
constructiv care tinde s ă realizeze pe dep lin disponibilit ățile ereditare
ale fiecăruia.
Concluzionând asupra contribu ției educa ției, trebuie s ă reținem
următoarele roluri îndeplinite de ea:
– este al doilea fa ctor care transform ă potențialul ereditar în
componente ale vie ții psihice;
– direc ționează convergent cu scopurile sale chiar și influențele
de mediu; – formeaz ă mecanismele superioare al e psihismului uman. De
exemplu, dezvolt ă gândirea pân ă la cotele cele mai înalte;
– proiecteaz ă dezvoltarea psihic ă și asigură condițiile înfăptuirii
acestor planuri; – asigur ă dezvoltarea psihic ă deplină a omului;
– stimuleaz ă dezvoltarea psihic ă prin crearea de decalaje
optime între cerin țe și posibilit ăți și prin sprijinirea corespunz ătoare în
vederea dep ășirii acestor neconcordan țe.
– într-o oarecare m ăsură educația accelereaz ă dezvoltarea
psihică.

Temă de reflec ție nr.10
Găsește și alte exemple care s ă arate că educația dezvolt ă la niveluri
înalte procesele cognitive ale omului.
Scrie răspunsul aici.

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 22. Educația
asigură
dezvoltare psihică
deplină la
nivel înalt

Definirea psihologiei vârstelor.Dezvoltarea psihic ă.Factori,legi,mecanisme
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 13 Ca să joace toate aceste roluri, educa ția trebuie s ă fie corect gândit ă,
proiectat ă și realizată în concordan ță cu așteptările și aspirațiile celor
educați și cu necesit ățile societ ății.
1.2.4. Interac țiunea optim ă a factorilor fundamentali ai
dezvoltării psihice

Cei trei factori fundamentali la care ne-am referit nu ac ționează
haotic, ci ei trebuie s ă se manifeste în conformitate cu o lege foarte
important ă a dezvolt ării psihice.
Aceasta se nume ște „legea concordan ței optime a ac țiunii factorilor
fundamentali ai dezvolt ării psihice”. Concordan ța optim ă se
realizeaz ă în trei modalit ăți diferite:
1) Influen țele de mediu și educație trebuie s ă acționeze în
timpul în care se desf ășoară anumite perioade sensibile ale
programului ereditar. O perioad ă sensibil ă este cea în care se
manifest ă o receptivitate, sensibilitate și reactivitate crescute la
anumite categorii de stimuli. Dac ă aceast ă concordan ță se
înfăptuiește, atunci dezvoltarea psihic ă se realizeaz ă cât mai bine și
fără consum inutil de timp și energie;

Temă de reflec ție nr.11
Stabilește ce abateri se pot produce de la aceast ă relație optimă
între factorii fundamentali ai dezvolt ării psihice.
Scrie răspunsul aici.

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 22.
Interacțiunea
optimă a
influențelor de
mediu și
derularea perioadelor sensibile

Definirea psihologiei vârstelor.Dezvoltarea psihic ă.Factori,legi,mecanisme.
14 Proiectul pentru Înv ățământul Rural 2) Cantitatea și calitatea influen țelor de mediu și educație
trebuie s ă corespund ă potențialului perioadei sensibile.
În acest caz dezvoltarea psihic ă se realizeaz ă ușor și deplin. Pot fi
cel puțin două abateri de la aceast ă relație optimă, și anume: a)
subsolicitare; b) supraso licitare din partea mediului și educației.

Temă de reflec ție nr.12
Arată care sunt urm ările, în planul dezvolt ării psihice, ale
supra/subsolicit ărilor din partea mediului și educației.
Scrie răspunsul aici.

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 22.

3) Influen țele de mediu și educație trebuie s ă corespund ă
cantitativ și calitativ atât cu perioada prezent ă a programului ereditar,
cât și cu zona proximei dezvolt ări (L. S. Vâgotski).
Aceasta poate fi identificat ă astfel: dac ă un copil desf ășoară o
activitate împreun ă cu adultul la un nivel fo arte bun, într-un interval
de timp foarte apropiat, o va putea desf ășura singur.
Concordan ța cu zona de proxim ă dezvoltare asigur ă înfăptuirea
rolurilor stimulative ale mediului și educației.

1.3. Dezvoltarea psihic ă

1.3.1. Definirea și caracterizarea general ă a dezvolt ării psihice
umane

Psihologia vârstelor vede dezvoltarea fiin ței umane ca o
devenire complex ă și unitară înfăptuită în trei planuri complementare: Coresponden ța
cantitativ ă și
calitativă în
perioada sensibilă

Coresponde
nța cu zona
de proxim ă
dezvoltare

Definirea psihologiei vârstelor.Dezvoltarea psihic ă.Factori,legi,mecanisme
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 15 a)biologic; b) psihic și c) psihosocial.
Dezvoltarea biologic ă, în fapt, const ă în procesul de cre ștere și
maturizare fizic ă privit întregul corp și toate organele sale și
perfecționarea func ționării lor.
Dezvoltarea psihosocial ă se refer ă la formarea de competen țe
care să permită omului integrarea în societate.
Dezvoltarea psihic ă poate fi definit ă astfel:

Definiție:
Formarea în timp a proceselor, însu șirilor și structurilor psihice,
schimbarea și reorganizarea lor la niveluri func ționale cât mai înalte.

Așa cum am v ăzut, dezvoltarea psihic ă presupune ac țiunea
optimă a celor trei factori fundamentali, dar și a altora pe care îi
numim complementari. Dezvoltarea psihic ă nu este nici
predeterminat ă ereditar și nici impus ă din afar ă, ci este rezultatul
unor interdependen țe, interac țiuni și interinfluen țe complexe și de
durată între factorii aminti ți.
De aceea, ea dobânde ște câteva particularit ăți care o fac s ă fie
deosebit ă de alte fenomene ale dezvolt ării din lumea vie. Dintre
acestea, cele mai importante sunt urm ătoarele:
A. Dezvoltarea psihic ă are, în ansamblu, o direc ție calitativ-
ascendent ă și nu doar o desf ășurare linear ă, simplă, constant ă și
total previzibil ă. Un vestit autor franc ez, H. Wallon, spune c ă are un
drum în spiral ă, adică și cu înaint ări și cu reveniri, de la niveluri mai
înalte, asupra a ceea ce s-a consolidat. De asemenea, în desfăș
urarea ei pot fi întâlnite și fenomene cum ar fi: a) stagnări
aparente (care sunt de fapt acumul ări cantitative); b) regresii , adică
întoarceri temporare la conduite inferioare dar mai bine consolidate;
c) crize de dezvoltare care înseamn ă generarea de tensiuni psihice
interne foarte puternice ce duc la înl ăturarea atitudinilor și a
comportamentelor care nu mai corespund și crearea unei
disponibilit ăți sporite pentru noi construc ții.
Dezvoltarea
psihică are o
direcție
calitativ-
ascendent ă

Definirea psihologiei vârstelor.Dezvoltarea psihic ă.Factori,legi,mecanisme.
16 Proiectul pentru Înv ățământul Rural
Temă de reflec ție nr.13
Poți identifica, în propria dezvoltare psihic ă, unele momente de
stagnare_ Când s-au produs și care au fost cauzele?
Scrie răspunsul aici.

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 22.

B. Dezvoltarea psihic ă este individual ă, personal ă, adică ea
prezintă și o serie de caracteristici co mune tuturor oamenilor, dar și
aspecte și traiectorii specifice fiec ăruia. O asemenea caracteristic ă a
dezvoltării psihice se explic ă prin: a) existen ța unui genom unic la
fiecare; b) varia țiile în interac țiunea factorilor fundamentali; c)
intervenția unor evenimente de via ță care contureaz ă un drum al
dezvoltării propriu fiec ăruia.

Temă de reflec ție nr.14
Relevă două, trei evenimente ale vie ții tale care crezi c ă au influen țat
semnificativ evolu ția psihică proprie.
Scrie răspunsul aici.

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 22.

C. Dezvoltarea psihic ă este sistemică, adică producerea unei
schimbări nu rămâne izolat ă, ci ea influen țează organizarea psihic ă
de ansamblu. De exemplu, apari ția, în cursul pre școlarității, a
Dezvoltarea
psihică este:
– sistemic ă
– stadial ă

Definirea psihologiei vârstelor.Dezvoltarea psihic ă.Factori,legi,mecanisme
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 17 reglajului volunt ar produce schimb ări calitative în întreaga via ță
psihică.
Dar chiar felul în care se produce schimbarea unei componente depinde de locul acesteia în sistemul psihic de ansamblu. În fine, trebuie s ă analizăm întotdeauna valoarea adaptativ ă a schimb ării
unei componente, care transform ă calitativ sistemul de ansamblu.
D. Dezvoltarea psihic ă este stadială, adică de-a lungul vie ții se
pot constata transform ări calitative și cantitative corelate care
diferențiază un interval al vie ții de un altul. Putem astfel, identifica
mai multe stadii care, pe de o parte, se diferen țiază între ele și, pe de
altă parte, au leg ături unele cu altele, asigur ă astfel o anumit ă
continuitate a fenom enelor de dezvoltare.
1.3.2. Conceptul de stadiu de dezvoltare
Deși au apărut puncte de vedere noi și relativ diferite, cu privire la
conceptul de stadiu, el r ămâne în continuare necesar pentru
înțelegerea evolu ției psihice, mai ales dac ă va fi aprofundat.
Definiție:
Stadiul de dezvoltare este de limitarea în timp a apari ției și
consolidării unor particularit ăți și a unui nivel de organizare a
componentelor intelectuale, afective, volitive și a întregii personalit ăți.

În cursul unui stadiu se petrec fenomene de cre ștere (schimb ări
cantitative) și maturizare (schimb ări calitative optime pentru acel
stadiu) în plan fizic, psihic și psihosocial.
Fiecare stadiu se diferen țiază de un altul prin particularit ățile
psihologice caracteristice și prin profilul psihologic (modul de
interacțiune dintre acestea) specific lui. Dar pentru c ă dezvoltarea
psihică este individual ă, personal ă, se pot constata și particularit ăți
psihologice individuale și profil psihologic individual . Particularit ățile
de stadiu și cele individuale trebuie respectate atunci când se
proiecteaz ă și desfășoară activitățile instructiv-educative cu copiii de
diferite vârste. Stadiile nu sunt izolate unele de al tele, ci întotdeauna un stadiu
îl pregătește pe cel ce va urma, și acesta din urm ă continu ă Stadiul
• particularit ăți
psihice de stadiu • profilul
stadiului

Definirea psihologiei vârstelor.Dezvoltarea psihic ă.Factori,legi,mecanisme.
18 Proiectul pentru Înv ățământul Rural dezvoltarea unor achizi ții anterioare și le reorganizeaz ă al un nivel
mai înalt. De aceea, un renum it psiholog elve țian, J. Piaget, a descoperit legea
succesiunii necesare a stadiilor de dezvoltare psihic ă. Conform
acestei legi, stadiile nu pot fi nici inversate, nici omise, dar în anumite
condiții poate fi accelerat ă desfășurarea lor.

Temă de reflec ție nr.15
La care copii sau adolescen ți poate fi constatat ă accelerarea
dezvoltării cognitive?
Scrie răspunsul aici.

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 22.
1.3.3. Etapele, ciclurile și stadiile dezvolt ării psihice umane
Construc ția și dezvoltarea psihic ă deplină a ființei umane
implică parcurgerea a dou ă mari etape:
A. Etapa prenatal ă ce se întinde din momentul unirii game ților
(celulele sexuale provenite de la cei doi p ărinți) și naștere. În cursul
acestei etape se formeaz ă treptat toate com ponentele corpului, se
dezvoltă funcțiile biologice de baz ă și chiar încep s ă se manifeste, în
formă foarte simpl ă, unele procese psihice.
B. Etapa postnatal ă este cea mai lung ă, începe din momentul
nașterii și se termin ă odată cu sfârșitul vieții. În cursul ei se continu ă
perfecționările organice și creșterea fizic ă, dar mai ales se dezvolt ă
viața psihică.
Aceast ă etapă cuprinde trei mari cicluri și în fiecare dintre
acestea reg ăsim mai multe stadii:
a) ciclul de cre ștere și dezvoltare durează de la na ștere până la 24-
25 ani și la sfârșitul lui fiin ța umană are toate caracteristicile fizice și
psihice proprii speciei. Stad iile acestui ciclu sunt urm ătoarele:
Etapa
prenatal ă =
organogeneza
Etapa postnatal ă
are ciclurile: • de creștere și
dezvoltare: 0-25 ani • de maturizare: 25-65 ani • de involu ție: 65
ani-finalul vie ții

Definirea psihologiei vârstelor.Dezvoltarea psihic ă.Factori,legi,mecanisme
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 19 • Stadiul sugarului : 0-1 an: se dezvolt ă sensibilitatea, percep țiile
și inteligen ța practic ă.
• Stadiul antepre școlarului : 1-3 ani: se dezvolt ă limbajul, mersul,
gândirea preoperatorie și conștiința de sine.
• Stadiul pre școlarului : 3-6 ani: dezvoltarea proceselor psihice
complexe, apari ția voinței, formarea bazelor personalit ății.
• Stadiul școlarității mici : 6-10 ani: formarea capacit ăților de
bază necesare înv ățării și accesului la cultur ă.
• Stadiul preadolescen ței: 10-14 ani: trecerea la gândirea
formală, intensificarea con științei de sine.
• Stadiul adolescen ței: 14-20 ani: avans cognitiv deosebit,
dezvoltarea personalit ății, clarificarea identit ății de sine;
• Stadiul postadolescen ței: 20-25 ani: consolidarea achizi țiilor
adolescen ței și pregătirea profesional ă de bază;
b. Ciclul de maturizare între 25-65 de ani în cursul c ăruia toate
capacitățile psihice ating niveluri înal te de manifestare. Acest ciclu
are două stadii:
• Stadiul tinere ții: 25-35 ani: în care se realizeaz ă de fapt
identitatea profesional ă, familială și socio-cultural ă;
• Stadiul adult 35-65 ani: se maturizeaz ă cu prec ădere
afectivitatea, motiva ția, personalitatea.
c. Ciclul de involu ție între 65 de ani și finalul vie ții, în care se produc
scăderi din ce în ce mai accentuate ale capacit ăților fizice și psihice.
Sunt urm ătoarele stadii:
• Stadiul de trecere : 65-70 de ani: în care sc ăderile capacit ăților
fizice și psihice nu sunt prea mari și persoanele au înc ă disponibilit ăți
pentru activit ăți și relații, chiar dac ă s-a produs pensionarea
• Prima b ătrânețe: 70-80 de ani în care sc ăderile sunt mai
accentuate și persoana î și restrânge activit ățile și relațiile
• A doua b ătrânețe: 80-90 de ani: sc ăderile capacit ăților sunt
mai severe și persoana începe s ă depindă de alții, pentru a- și
satisface trebuin țele;
• Marea b ătrânețe: dincolo de 90 de ani.

Definirea psihologiei vârstelor.Dezvoltarea psihic ă.Factori,legi,mecanisme.
20 Proiectul pentru Înv ățământul Rural
Temă de reflec ție nr.16
Amintește-ți o persoan ă care se afl ă în ultimul ciclu al vie ții și
identifică unele caracteristici specifice.
Scrie răspunsul aici.

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 22.

Rezumatul acestei unit ăți de învățare

• Psihologia copilului face parte din grupul disciplinelor evolutive și
studiază conduitele și legile dezvolt ării psihice în primii zece ani de
viață.
• Dezvoltarea psihic ă este un proces îndelungat de formare a tuturor
componentelor psihice și de perfec ționare și reorganizare a lor la
niveluri tot mai înalte . Ea este multicondi ționată și multideterminat ă.
• Factorii fundamentali ai dezvolt ării psihice sunt: ereditatea, mediul,
educația.
• Ereditatea asigur ă premisele vie ții psihice, adic ă în fapt, condi țiile
organice ale realiz ării fenomenelor subiective;
• Mediul este un factor fundamental care umanizeaz ă, socializeaz ă și
culturalizeaz ă ființa umană.
• Educația are rolul cel mai import ant pentru dezvoltarea psihic ă
umană, pentru c ă asigură condițiile dezvolt ării înalte și depline a vie ții
subiective.
• Factorii fundament ali ai dezvolt ării psihice trebuie s ă interacționeze
optim pentru a asigura desf ășurarea complex ă și înaltă a vieții
subiective umane.
• Dezvoltarea psihic ă are următoarele particularit ăți:

Definirea psihologiei vârstelor.Dezvoltarea psihic ă.Factori,legi,mecanisme
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 21

a) este calitativ ascendent ă; b) este individual ă, personal ă; c)
este sistemic ă; d) este stadial ă.
• Stadiul de dezvoltare psihic ă este delimitarea în timp a apari ției și
consolidării unor particularit ăți și niveluri de organizare ale cogni ției,
afectivității, voinței și a întregii personalit ăți.
• Dezvoltarea fizic ă și psihică a ființei umane presupune parcurgerea
a două mari etape: prenatal ă și postnatal ă. Aceasta din urm ă are trei
cicluri: a) de cre ștere și dezvoltare, cu mai multe stadii (sugarul,
antepreșcolarul, școlarul mic, preadolescentul, adolescentul,
postadolescentul); b) de maturizare (tân ărul și adultul); c) de
involuție.
Recomand ări și comentarii la problemele de autoevaluare

Așa cum s-a precizat în introducere, în con ținutul fiec ărei unități de
învățare exist ă probe de autoevaluare care tr ebuie rezolvate pe loc.
Ele ajută, în primul rând, la aplicarea imediat ă a noțiunilor și ideilor
care sunt studiate la aceast ă disciplin ă. În al doilea rând, cel pu țin
unele întreb ări îți cer să valorifici și alte cuno ștințe de care dispui și
să-ți formulezi puncte de vedere proprii. În cele ce urmeaz ă îți vom
oferi unele orient ări și sugestii care te vor ajuta s ă le rezolvi.
Tema de evaluare nr. 1
Poți să relevi m ăcar dacă astfel de leg ături, gândindu-te la no țiuni și
idei dobândite la modul ul de psihologie general ă și la metode.
Tema de evaluare nr. 2
Este de ajuns dac ă ai în vedere statura, greutatea și unele
particularit ăți ale feței.
Tema de evaluare nr. 3
Ca să răspunzi po ți să te serve ști și de fotografii ale gemenilor.
Tema de evaluare nr. 4
Trebuie s ă folosești cunoștințele tale despre via ța oamenilor din
comuna primitiv ă și să compari cu cea de azi. Dar este suficient s ă
relevi trei consecin țe.

Definirea psihologiei vârstelor.Dezvoltarea psihic ă.Factori,legi,mecanisme.
22 Proiectul pentru Înv ățământul Rural Tema de evaluare nr. 5
Recitește paragraful anterior care î ți va fi ghid în rezolvarea acestei
probe. Tema de evaluare nr. 6

Să ai în vedere o familie dezorganizat ă și mediul reprezentat de
grădiniță. Notează două consecin țe.
Tema de evaluare nr. 7
Trebuie s ă ai în vedere m ăcar două consecin țe ale acestei situa ții și
cu precădere cele referitoare la interac țiunile din afara familiei.
Tema de evaluare nr. 8
Sunt mai importante acele influen țe care se refer ă la atitudinile și
comportamentele prosociale. Noteaz ă două influențe.
Tema de evaluare nr. 9
Este de ajuns dac ă precizezi trei diferen țe și prevezi urm ările lor.
Tema de evaluare nr. 10
Gândește-te la anii de liceu și relevă cel puțin două rezultate.
Tema de evaluare nr. 11
Abaterile pot fi: a) înai nte de perioada sensibil ă; b) după perioada
sensibilă. Arată consecin țele.
Tema de evaluare nr. 12
Arată dacă abaterile de la rela ția optimă a factorilor au consecin țe
negative dar diferite. Tema de evaluare nr. 13

Este suficient dac ă prezinți un singur moment.
Tema de evaluare nr. 14
Asemenea evenimente pot fi: o c ălătorie, o întâlnir e cu cineva, un
succes important, etc. Tema de evaluare nr. 15

Sunt dou ă situații mai frecvente: a) supradota ții; b) copii care
beneficiaz ă de condi ții de viață și educație deosebite. Comenteaz ă.
Tema de evaluare nr. 16
Este de ajuns dac ă ai în vedere for ța fizică și una dou ă tipuri de
percepție.

Definirea psihologiei vârstelor.Dezvoltarea psihic ă.Factori,legi,mecanisme
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 23 Lucrarea de verificare nr.1 și modul de evaluare

1. Definirea psihologiei copilului și a legăturilor ei cu psihologia
generală. (vezi paragraful corespunz ător)
2. Enumerarea problemelor pr ioritare de care se ocup ă psihologia
copilului. (vezi paragraful corespunz ător)
3. Define ște ereditatea și precizeaz ă importan ța codului genetic.
(codul genetic este mecanismul transmiterii caracterelor
ereditare)
4. Care sunt rolurile eredit ății pentru dezvoltarea psihic ă umană
(vezi paragraful corespunz ător).
5. Ce particularit ăți biologice se transmit ereditar. (cele biologice în
mod sigur)
6. Enumer ă principalele medii cu care interac ționează ființa umană
după naștere. (începând cu mediul familial…)
7. Precizeaz ă ce fel de rela ții pot fi între dou ă sau mai multe medii
cu care interac ționează cineva. (exemplific ă relațiile: de
contradic ție și de complementaritate)
8. Define ște mediul ca factor fundamental al dezvolt ării psihice și
precizeaz ă tipurile de influen țe pe care le exercit ă asupra copiilor
și tinerilor. (ai în vedere: materi ale, socio-profesionale, socio-
afective, socio-culturale)
9. Care sunt rolurile principale ale mediului în dezvoltarea psihic ă
umană. (vezi paragraful corespunz ător)
10. Care sunt rolurile educa ției în dezvoltarea psihic ă umană. (vezi
paragraful corespunz ător)
11. Enun ță legea interac țiunii optime a factor ilor fundamentali ai
dezvoltării psihice, precizând cele trei tipuri de interac țiuni (a.
perioadă sensibilă. corespunde în timp cu influen țele de mediu și
de educa ție; b. coresponden ță cantitativ ă și calitativ ă a
influențelor cu perioada sensibil ă; c. Coresponden ță și cu zona
proximei dezvolt ări)
12. Define ște și caracterizeaz ă dezvoltarea psihic ă (vezi paragraful
corespunz ător).

Definirea psihologiei vârstelor.Dezvoltarea psihic ă.Factori,legi,mecanisme.
24 Proiectul pentru Înv ățământul Rural
13. Define ște stadiul de dezvoltare psihic ă, particularit ățile și profilul
de stadiu (vezi paragraful corespunz ător).
14. Enun ță legea succesiunii necesare a stadiilor de dezvoltare
psihică. (vezi paragraful corespunz ător)
15. Prezint ă stadiile primului ciclu din etapa postnatal ă. (sugar,
antepreșcolar, școlar mic, preadolescent, adolescent,
postadolescent)

Se va acorda câte un punct pentru r ăspunsurile corecte la întreb ările:
1,2,3,5,6,7,8,13,14,15 Se vor acorda dou ă puncte pentru r ăspunsurile corecte la întreb ările:
4,9,10,11,12 Total maxim 20 puncte. Totalul ob ținut de fiecare va fi împ ărțit la 2 și
se obține o not ă din scara obi șnuită de la 1 la 10. Se pot acorda și
jumătăți de punct. Când sunt 50 de sutimi în plus se rotunje ște nota
în favoarea studentului. Răspunsurile se vor redacta pe maximum 5 pagini. Lucrarea se va
transmite tutorelui.
Bibliografie minimal ă
ATKINSON RITA, ATKINSON R. C., SMITH E. E., BEM J. D.,
Introducere în psihologie, 2002, Editura Tehnic ă, București, p. 82-87
BIRCH ANN, Psihologia dezvolt ării, 2000, Ed itura Tehnic ă,
București, p. 139-144
CREȚU TINCA, Psihologia vârstelor, 2001, Editura Credis, Bucure ști,
p.47-58 DEBESSE M.(coordonator), Psihologia copilului de la na ștere la
adolescen ță, 1970, Editura Didactic ă și Pedagogic ă, Bucure ști, p.27-
32 OSTERRIETH PAUL, Introducere în psihologia copilului, 1976,
Editura Didactic ă și Pedagogic ă, București, p.9-21
POPESCU-NEVEANU P., Legi și explica ții în psihologie, în vol.
Probleme fundamentale de psihol ogie, 1980, Editura Academic ă

Definirea psihologiei vârstelor.Dezvoltarea psihic ă.Factori,legi,mecanisme
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 25 ȘCHIOPU URSULA, VERZA E., Psihol ogia vârstelor, 1995, Editura
Didactică și Pedagogic ă, București, p.33-38
WALLON H., Evolu ția psihologic ă a copilului, 1976, Editura Didactic ă
și Pedagogic ă, București
ZLATE MIELU, Omul fa ță în față cu lumea, 1988, Editura Albatros,
București, p.154-165

Etapa prenatal ă a dezvolt ării umane.Na șterea și noul născut.
26 Proiectul pentru Înv ățământul Rural Unitatea de înv ățare nr.2
ETAPA PRENATAL Ă A DEZVOLT ĂRII UMANE NA ȘTEREA ȘI NOUL
NĂSCUT

Cuprins:

2. Etapa prenatal ă a dezvolt ării umane. Na șterea și noul născut. 27
Obiectivele acestei unit ăți de învățare 27
2.1. Etapa prenatal ă 27
2.1.1. Etapa prenatal ă și organogeneza 27
2.1.2. Dezvoltarea sistemului nervos și a organelor de sim ț în etapa prenatal ă 29
2.1.3. Primele manifest ări psihice înainte de na ștere 31
2.1.4. Condi țiile dezvolt ării normale în etapa prenatal ă 32
2.1.5. Factorii nocivi care pot ac ționa în etapa prenatal ă și urmările lor 33
2.2. Na șterea 35
2.2.1. Na șterea normal ă și cea excep țională 35
2.2.2. Caracteristicile fizice și psihice ale noului n ăscut 38
Rezumatul acestei unit ăți de învățare 40
Rezolv ări și comentarii la problemele de autoevaluare 41
Lucrarea de control nr. 2 și modul de evaluare 42
Bibliografia minimal ă 43

Etapa prenatal ă a dezvolt ării umane.Na șterea și noul născut.
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 27 2. ETAPA PRENATAL Ă A DEZVOLT ĂRII UMANE. NA ȘTEREA ȘI
NOUL N ĂSCUT.
Obiectivele acestei unit ăți de învățare

După ce vor studia aceast ă unitate de înv ățare, cursan ții vor
putea:
• explica importan ța etapei prenatale pent ru dezvoltarea fiin ței
umane;
• identifica momentele principale ale dezvolt ării sistemului nervos în
etapa prenatal ă;
• descrie începuturile manifest ărilor vie ții psihice din etapa
prenatală;
• explica rela ția dintre condi țiile dezvolt ării intrauterine și
organogenez ă;
• identifica factorii nocivi care pot ac ționa în etapa prenatal ă;
• descrie na șterile excep ționale și urmările lor;
• descrie caracteristicile fizice și psihice ale noului n ăscut.

2.1. Etapa prenatal ă

2.1.1. Etapa prenatal ă și organogeneza

Interesul savan ților pentru ceea ce se întâmpl ă înainte de
nașterea unei fiin țe umane este foarte vechi. Înc ă din antichitate s-au
formulat unele idei cu privire la aceast ă etapă a vieții (Aristotel).
Secolele 18 și 19 au adus date noi, mai ales în leg ătură cu structura
organică din diferite intervale ale celor nou ă luni de sarcin ă. Dar
secolele 20 și apoi 21 au îmbog ățit considerabil cuno ștințele cu
privire la etapa intrauterin ă sau prenatal ă. Au fost dezvoltate
tehnologii noi care au permis ca din 1960 s ă se asigure condi ții de
dezvoltare a embrionului în af ara corpului uman. Apoi a ap ărut
ecografia care a permis urm ărirea ca atare a cre șterii și manifest ării

Etapa prenatal ă a dezvolt ării umane.Na șterea și noul născut.
28 Proiectul pentru Înv ățământul Rural embrionului și apoi a f ătului de-a lungul celor 9 luni. Astfel, s-a
fundamentat științific ideea c ă ontogeneza (dezvoltarea individului)
începe înc ă din momentul procre ării (P. Osterrieth, 1976, p.35) și că
ceea ce se va întâmpla dup ă naștere va reprezenta și contribu ția
etapei prenatale. Semnifica ția fundamental ă a acestei etape
organogeneza , adică formarea tuturor componentelor organice și a
funcțiilor vitale care s ă-i permit ă ființei umane, ca imediat dup ă
naștere, să se echilibreze cu ambian ța și să supravie țuiască. Din
punct de vedere al vie ții psihice, se formeaz ă și se dezvolt ă sistemul
nervos, și cu deosebire activitatea nervoas ă superioar ă și organele
de simț. Așa cum vom vedea apar și primele manifest ări psihice.
Ținând seama de calitatea și de amploarea acestor transform ări
etapa prenatal ă a fost împ ărțită în trei subetape: embrionar ă, fetală
precoce și fetală tardivă.
În subetapa embrionar ă care dureaz ă până la trei luni, dup ă
formarea oului (prin unirea game ților adică a celulelor sexuale de la
părinți) se produce o înmul țire excep țională a celulelor și se
formează trei foi țe embrionare din care vor apare treptat toate
organele vitale și în primul rând sistemul ne rvos. La finalul celor trei
luni ființa va avea caracteristicile corporale ale speciei umane.
În subetapa fetal ă precoce , adică între 3 și 6 luni continu ă să se
formeze componentele organice, se dezvolt ă și se repartizeaz ă
uniform sistemul muscular, tegument ele devin mai consistente, se
produc osific ări în diferite zone corporale. Dac ă la sfârșitul lunii a 6-a
și începutul lunii a 7-a s-ar produce na șterea copilul ar avea
structurile și funcțiile organice ca s ă supravie țuiască.
În ultima subetap ă dintre 6 și 9 luni, numit ă fetală tardivă se
produce consolidarea a c eea ce s-a dezvoltat pân ă acum, toate
subsistemele sunt complete și sunt evidente perfec ționării
funcționale. Copilul este gata pentru a se na ște. Pentru c ă din
perspectiva psihologiei copilului ne intereseaz ă construirea și
funcționalitatea sistemului nervos, ne vom opri în continuare asupra
acestui aspect.
Subetapele:
• embrionar ă
• fetală
precoce (0-3 luni) • fetală
tardivă (6-9
luni)

Etapa prenatal ă a dezvolt ării umane.Na șterea și noul născut.
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 29 2.1.2. Dezvoltarea sistemului nervos și a organelor de sim ț în
etapa prenatal ă

Reamintim c ă etapa prenatal ă durează din momentul unirii game ților
și până la naștere, adic ă 276 – 284 zile. În cursul ei se formeaz ă
toate componentele corpului uman, apar func țiile biologice de baz ă și
chiar încep unele manifest ări psihice. Dup ă ritmul și ordinea în care
apar caracteristicile corporale, și cele psihice s-au considerat trei
subetape: embrionar ă (0 – 3 luni), fetal ă precoce (3 – 6 luni), fetal ă
tardivă (6 – 9 luni).
Sistemul nervos este de origine ectodermic ă. Imediat dup ă
formarea oului și diferen țierea foi țelor embrionare (endoderm,
mezoderm, ectoderm) se petrece mai întâi o îngro șare a unei p ărți a
ectodermului, formându-se placa neural ă. Din aceasta, dup ă a 15 zi
de la concep ție se va dezvolta encefalul. Mai întâi placa va forma
tubul neural care se va afund a în mezoderm. Partea cefalic ă a
tubului va forma o vezicul ă primară care apoi se va divide în alte trei:
rombencefalul, mezencefal și prozencefal. Rombencefalul se va
redivide și se vor forma dou ă vezicule din care vor lua na ștere
metencefalul și mielencefalul. Mezencefalul va r ămâne nedivizat iar
prozencefalul, de asemenea, se va redivide și va forma dou ă
vezicule care vor deveni cele dou ă emisfere cerebrale. Restul tubului
va forma m ăduva cu îngro șări la nivel cervical, toracic și lombar.
Neuronii acestor forma țiuni dezvolt ă dendrite și axoni și se produc
enzime (neurotransmi țători) care asigur ă transmiterea influxului
nervos. Toate aceste transform ări se produc pân ă la trei luni.

Temă de reflec ție nr.1.
De ce crezi c ă subetapa embrionar ă se consider ă foarte vulnerabil ă,
adică dacă ar acționa factori negativi ar produce însemnate
tulburări?
Scrie răspunsul aici.

Subetapa
embrionar ă:
• placă neurală
• tub neural • vezicula primară
• trei vezicule • formațiunile
de bază ale
creierului

Etapa prenatal ă a dezvolt ării umane.Na șterea și noul născut.
30 Proiectul pentru Înv ățământul Rural

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 41
Între 3 și 6 luni se produc mieliniz ări la nivelul m ăduvei
spinării. De asemenea se mielinizeaz ă câțiva nervi cranieni:
oculomotor, facial și trigemen. La începutul lunii a 5-a se formeaz ă
primele șanțuri pe suprafa ța emisferelor cerebr ale. Se stabilesc
legăturile între diferitele nive luri ale sistemului nervos.
Între 6 și 9 luni scoar ța cerebral ă are 6 straturi în cea mai
mare parte a ei. Tot în acest interval se dezvolt ă analizatorii pentru
miros, gust, auz, v ăz, tact. Se mielinizeaz ă câteva traecte nervoase
foarte importante pent ru sensibilitate și motricitate (fascicolele
spinocerebeloase și bulbo – tulamice) și formațiuni din mezencefal,
cerebel, ganglionii bazali.
În strâns ă legătură cu transform ările structurale se dezvolt ă
importante func ții organice: la 2 luni apare o agita ție motorie difuz ă,
la 2 luni și jumătate se înregistreaz ă bătăile cordului, la 3 luni apar
mișcări respiratorii, la 4 luni mi șcări ale tractului digestiv, la 5 luni
mișcări generale care sunt sim țite de mam ă. La 6 luni apar a șa
numitele țipete fetale.

Temă de reflec ție nr. 2
Cum putem explica faptul c ă apar manifest ări respiratorii și ale
tubului digestiv, de și știm că prin cordonul ombilical mama transmite
și substan țe nutritive și oxigen ?
Scrie răspunsul aici.
Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 41 Subetapa
fetală precoce
– mieliniz ări
– șanțurile
cerebrale – legături între
zone
Subetapa fetal ă
tardivă:
– mieliniz ări noi
– 6 straturi ale scoarței
– perfecționarea
analizatorilor

Etapa prenatal ă a dezvolt ării umane.Na șterea și noul născut.
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 31 2.1.3. Primele manifest ări psihice înainte de na ștere
Pe baza dezvolt ării diferitelor componente ale organismului, a
structurării sistemului nervos și a organelor de sim ț, a manifest ării
funcțiilor biologice fundamentale (b ătăile cordului, mai ales) apare și
posibilitatea manifest ării unor fenomene psihice. Înc ă din 1938 M.
Minkowski (apud P.Osterrieth, 1976, p. 36) vorbea de un psihism
prenatal pe care îl considera „baza de na ștere în care se insereaz ă
toate impresiile ulterioare”. Cercet ările mai noi au demonstrat clar
intrarea în func ție a principalilor analizatori.
Fătul este sensibil la sunetele produse de func ționarea
organismului matern și cu deosebire, b ătăile inimii. De aceea, dup ă
naștere, copiii care au fost a șezați la sânul stâng, și au recep ționat
mai repede b ătăile inimii mamei, s-au lini știt mai bine și au început s ă
sugă mai bine, în timp ce al ții care au fost a șezați mai întâi la sânul
drept au fost agita ți mai mult ă vreme. Injectarea de substan țe dulci în
circuitul sanguin al mamei au f ăcut să crească absorb ția de
substanțe de către făt, în timp ce când s-au introdus cele amare,
efectele au fost inverse. Atingerile și presiunile asupra corpului
mamei l-au f ăcut pe făt să răspundă cu mișcări speciale. La fel, dac ă
s-a stimulat vizual abdomenul ma mei cu un fascicol luminos a
răspuns prin mi șcări caracteristice, deosebite de cele obi șnuite.
În lumina acestor cercet ări se recomand ă mamelor, ca în
perioada prenatal ă să nu fie numai purt ătoarele biologice ale copiilor
ci să realizeze o comunicare frecvent ă cu ei, să se gândeasc ă la ei,
să știe că stările emo ționale pozitive sau negative se transmit și
copiilor, s ă găsească modalit ăți de a-i stimula înc ă înainte de
naștere.

Temă de reflec ție nr.3
Ce importan ță crezi că are acest prepsihism sau psihism prenatal
pentru dezvoltarea de dup ă naștere?
Scrie răspunsul aici.

Fătul răspunde
la: • sunete • fascicule luminare • atingeri • substan țe
dulci și amare

Etapa prenatal ă a dezvolt ării umane.Na șterea și noul născut.
32 Proiectul pentru Înv ățământul Rural

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 41

2.1.4. Condi țiile dezvolt ării normale în etapa prenatal ă

Pentru ca s ă se produc ă toată construc ția și funcționarea
organismului și chiar să se înregistreze începuturi ale vie ții psihice,
trebuie s ă fie asigurate urm ătoarele condi ții necesare dezvolt ării
normale a f ătului:

• pregătirea, cu cel pu țin 6 luni înainte, pentru a deveni mam ă;
• ereditatea normal ă a celor doi p ărinți;
• sănătatea fizic ă și mentală a lor în momentul procre ării;
• apetit sexual și interacțiune optim ă între ei;
• consensul pentru a avea copii;
• alimenta ția rațională a mamei, adic ă să corespund ă cantitativ
prescripțiilor medicului și calitativ, adic ă să cuprindă: proteine u șoare,
produse lactate, fructe și legume proaspete;
• control medical periodic;
• regim zilnic de via ță î n c a r e s ă alterneze optim activitatea cu
odihna. În ultimile luni de sarcin ă se vor reduce activit ățile
profesionale și casnice și se va asigura program zilnic de plimbare și
exercițiu fizic ușor;
• mama s ă se simtă ocrotită și securizat ă de partenerul de via ță și de
ceilalți membri ai familiei de baz ă;
• în general, climatul familial s ă fie pozitiv, calm, cooperant;
• mama s ă aibă credința că venirea pe lume a copilului nu va
împiedica rezolvarea corespunz ătoare a problemelor familiale și
autorealizarea sa pe toate planurile; Cerințe ce
trebuie
strict
respectate

Etapa prenatal ă a dezvolt ării umane.Na șterea și noul născut.
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 33

• încredin țarea că după nașterea copilului se va bucura de ajutor
susținut din partea familiei;
• informarea cu privire la procesul na șterii pentru a fi preg ătită pentru
principalele faze și a evita astfel supraîncordarea și tensiunea care ar
putea îngreuna desf ășurarea normal ă a acestui proces
Dacă vor fi respectate aceste condi ții se vor asigura pentru mam ă
condițiile organice, calmul afectiv și încrederea benefic ă pentru
dezvoltarea normal ă a fătului și pentru na șterea normal ă a lui.

Temă de reflec ție nr.4
D e c e e s t e i m p o r t a n t c a m a m a s ă aibă o bună dispoziție, să fie
calmă și încrezătoare?
Scrie răspunsul aici.

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 41

2.1.5. Factorii nocivi care pot ac ționa în etapa prenatal ă și
urmările lor

S-ar p ărea că mediul intrauterin asigur ă necondi ționat o
maximă protecție fătului și nimic r ău nu i se poate întâmpla. În
realitate, dac ă nu exist ă atenția corespunz ătoare pot s ă intervină o
sumedenie de factori nocivi, cum ar fi: – tare ereditare la unul dintre p ărinți sau la amândoi;
– stare de boal ă și de ebrietate în timpul procre ării;
– alimentarea deficitar ă a mamei care s-ar putea manifesta astfel:
– teama de a se îngr ășa a mamei o face s ă mănânce insuficient
chiar

Etapa prenatal ă a dezvolt ării umane.Na șterea și noul născut.
34 Proiectul pentru Înv ățământul Rural dac ă hrana este calitativ corespunz ătoare;
– preferin ța pentru alimente mai degrab ă conservate care par a
fi mai la îndemân ă și mai comod de ob ținut și pregătit;
Și într-un caz și în altul, aceast ă alimenta ție deficient ă
încetinește
înmul țirea neuronilor, afecteaz ă activitatea bioelectric ă a
creierului și
duce la întârzierea intelectual ă;
– consumul de fructe și legume nesp ălate, a produselor vechi sau
chiar alterate provoac ă intoxica ție alimentar ă care genereaz ă la făt
hidrocefale și tulburări de vedere;
– suprasolicitarea profesional ă și casnică a mamei îi epuizeaz ă
energia organic ă și încetine ște creșterea copilului;
– infecțiile virale sunt dintre cei mai periculo și factori. Astfel, gripa
virală produce neînchider ea tubului neural și degener ări ale
sistemului nervos iar rubeola determin ă malforma ții cardiace, atac ă
sistemul nervos și vederea;
– radiațiile pot duce la muta ții genetice imprevizibile cu efecte în toate
planurile dezvolt ării copilului. Se știe că accidentul de la Cernobâl a
dus la na șterea unui num ăr mare de copii cu fel de fel de malforma ții;
– consumul de medicamente insufi cient testate poate duce, de
asemenea, la malforma ții organice. A existat un astfel de caz, cu
mulți ani în urm ă iar firma produc ătoare a pl ătit foarte mari
despăgubiri;
– consumul de alcool afecteaz ă formarea sistemului osos iar fumatul
întârzie cre șterea pentru c ă reduce aportul de oxigen pentru f ăt;
– climatul familial încordat, dominat de neîn țelegeri și certuri duce la
stări afective negative de durat ă care sunt înso țite de modific ări ale
biochimismului sanguin și influențează direct și starea f ătului (P.
Osterrieth); – carența de vitamine dar și excesul pot, de asemenea, perturba
dezvoltarea f ătului;
– foarte grav este consumul de dr oguri care îl poate face pe copilul
însuși dependent de droguri sau îi provoac ă moartea la na ștere sau
la puțină
vreme dup ă ce a apărut pe lume.

Etapa prenatal ă a dezvolt ării umane.Na șterea și noul născut.
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 35 Având în vedere toate aceste per icole se impune mai mult preg ătirea
mamei dar și a tatălui pentru a deveni con știenți și responsabili în
legătură cu venirea pe lume a copilului lor.
Temă de reflec ție nr.5
Dacă avem în vedere cele trei subetape: embrionar ă, fetală precoce
și fetală tardivă, care prezint ă riscul cel mai mare în cazul în care ar
acționa vreunul din factorii nocivi ? De ce?
Scrie răspunsul aici.
Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 41

2.2. NA ȘTEREA

2.2.1. Na șterea normal ă și cea excep țională

Nașterea este un eveniment deosebit și pentru mam ă și
pentru copil. Mama a șteaptă cu bucurie s ă-și vadă copilul dar și cu o
anume team ă, mai ales dac ă se află la prima na ștere. Nu știe cum se
va desfășura totul și dacă va face fa ță momentului de vârf. Apoi sunt
diferențe în ce prive ște travaliul na șterii. Unele mame nasc foarte
repede, în 2 – 3 ore și nu trec prin perioade gr ele prea numeroase, în
timp ce, la altele procesul poate s ă dureze și chiar să fie nevoie de
unele interven ții medicale. Dar r ăsplata pentru toat ă suferința este
imensă dacă vine pe lume un copil bine dezvoltat și sănătos.
Nașterea natural ă este un adev ărat miracol. Mama poate repede s ă-
și recâștige forțele și să se ocupe atent de copilul ei. Toate acestea
se întâlnesc în marea ma joritate a cazurilor.

Etapa prenatal ă a dezvolt ării umane.Na șterea și noul născut.
36 Proiectul pentru Înv ățământul Rural Sunt îns ă și unele na șteri ce pot fi considerate excep ționale
pentru că pot pune unele probleme specia le privind dezvoltarea fizic ă
și psihică a copilului.
O naștere excep țională poate fi considerat ă și cea prin
cezarian ă, care poate fi pentru mam ă relativ dificil ă în timp ce pentru
copil nu apar probleme deosebit e. El are o dezvoltare fizic ă și psihică
obișnuită.
Nașterea gemenilor este un alt fel de excep ționalitate. Se
constată că la 80 – 85 de na șteri normale poate apare și una
gemelară. Tehnica modern ă permite p ărinților și, mai ales, mamei s ă
afle din timp despre sarcina ei special ă.
Prima informa ție despre acest fenomen poate s ă o tulbure, s ă
o îngrijoreze pe mam ă, ca în fa ța evenimentului nou și neașteptat,
dar până la apariția copiilor se realizeaz ă deja o adaptare.
Cel mai des se nasc doi gemeni, mai rar trei. La început
mama trebuie ajutat ă mai mult dar în urm ătoarele stadii copii se
dezvoltă ca toți ceilalți. Când sunt mici vor s ă aibe la fel totul și
îmbrăcăminte și jucării etc. Ei fac o diad ă care func ționează
permanent, satisf ăcându-și reciproc trebuin țele de joc, de
comunicare, de colaborare etc. Exist ă riscul ca ei s ă-și închidă
posibilitățile de comunicare cu al ții și să rămână puțin în urm ă în ce
privește dezvoltarea limbajului. Prin urmare, trebuie s ă existe o
preocupare constant ă a mamei de a le dezvolta limbajul și a le crea
ocazii de comunicare cu al ții. Când ajung în preadolescen ță și
adolescen ță apare la ei o nevoie puternic ă de diferen țiere și
individualizare din toate punctele de vedere. P ărinții trebuie s ă
sprijine acest proces de c ăutare și realizare a propriei unicit ăți și
originalități.
Sunt și sarcini gemelare spectacu loase. De exemplu, o mam ă
italiancă a născut șase gemeni și în acest caz a fost nevoie de un
sprijin special chiar din partea statului. A fost un alt caz: o mam ă a
dat naștere la doi gemeni și după 45 de zile a mai n ăscut încă trei.
Recent și în România, al doilea geam ăn a apărut după circa o lun ă
de zile. Nașterea prin
cezarian ă
Apariția
gemenilor și
atenția la
comunicare

Etapa prenatal ă a dezvolt ării umane.Na șterea și noul născut.
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 37 Prematurii sunt copii care se nasc mai devreme, de obicei la 7
luni, au o greutate sub 2500 gr. Frecven ța apariției prematurilor este
cam de 10% dar se pare c ă în ultimele decenii acest procent a fost
depășit. Ei au câteva caracteristici corporale prin care se deosebesc
de cei născuți la termen: capul este mare , fontanelele mai mari, gâtul
subțire, toracele îngust. Pân ă ajung la greutatea obi șnuită sunt ținuți
în incubator, hr ăniți mai des și cu cantit ăți mai mici de lapte. Au o
dezvoltare psihomotorie mai lent ă până la 6 – 8 luni, adic ă nu-și țin
capul la 2 luni, nu stau în șezut la 6 luni, nu apuc ă obiecte la 4 luni.
După 8 – 9 luni se recupereaz ă o parte din aceste întârzieri iar dup ă
13 – 18 luni se recupereaz ă aproape totul, r ămânând înc ă unele
probleme în ceea ce prive ște dezvoltarea mi șcărilor complexe și
însușirea limbajului. Dup ă trei ani totul este recuperat și dezvoltarea
lor, din urm ătoarele stadii, se poate r ealiza foarte bine. Se știe că o
serie de personalit ăți ilustre ale științei, artei, politicii s-au n ăscut
prematuri: Voltaire, Renoir, Hugo, Newton, Churchill.
Dismaturii sun copiii care se nasc la termen dar cu o greutate
sub cea normal ă (chiar sub 2500 gr.). Ei sunt hipotrofici, adic ă lungi
și slabi, au pielea albicioas ă și uscată dar au reac ții neurologice
normale. Îngrijirea lor se axeaz ă pe recuperarea în greutate. Mai
departe totul se înscrie în normalitate. Postmaturii
sunt cei ce se nasc dup ă termenul obi șnuit cu cel
mult 7 – 10 zile mai târziu. Dac ă întârzierea este mai mare poate
însemna un handicap neurofunc țional care s ă aibă urmări mai mari
sau mai mici asupra dezvolt ării psihice ulterioare. Dar abia dup ă 12
luni se poate spune dac ă noul născut este normal din punct de
vedere neurologic (E. C ăpraru și N. Căpraru).
Cazurile mai rare și mai dificile sunt reprez entate de copiii care se
nasc cu malforma ții fizice și neurofunc ționale ce se afl ă la baza
diverselor dizabilit ăți. Apariția lor este greu suportat ă de părinți și
genereaz ă profunde complexe de culpabilitate și inferioritate . Este
nevoie de o perioad ă de adaptare a mamei, de realizarea
consensului în familie în leg ătură cu creșterea și îngrijirea acestor
copii și de sprijinul speciali știlor și instituțiilor profilate pe educarea
celor cu grade diferite de handicap. Prematurii:
• născuți la 7
luni • greutate sub 250 gr.
• incubator
Dismaturii:
• născuți la
termen
• sub greutatea de 2500 gr.
Postmaturii:
• se nasc mai
târziu

Etapa prenatal ă a dezvolt ării umane.Na șterea și noul născut.
38 Proiectul pentru Înv ățământul Rural 2.2.2. CARACTERISTICILE FIZICE ȘI PSIHICE ALE NOULUI
NĂSCUT

De la 0 la 28 de zile (E. C ăpraru, N. C ăpraru) se consider ă că
trebuie s ă vorbim de noul n ăscut ca reprezentând un substadiu cu
particularit ăți fizice și psihice distincte.
La na ștere, greutatea medie a copiilor este în jur de 3500 gr. La
băieți și 3300 gr. la fete. În ălțimea este de cca. 50 cm. la b ăieți și 49
cm la fete. Copilul p ăstrează un timp a șa numita pozi ție embrionar ă,
cu membrele pliate și trunchiul arcuit. Capul este mare în raport cu
celelalte p ărți ale corpului. Este ¼ din lungimea total ă a corpului.
Cutia cranian ă are un diametru mai mare decât cea toracic ă, adică
34 cm. și respectiv 32 cm. Totodat ă, cutia cranian ă prezintă unele
porțiuni neosificate numite font anele care au o mare importan ță în
procesul na șterii. Dintre acestea, dou ă sunt mai importante: cea
anterioar ă, romboidal ă de 2 cm care se încheie între 6 – 18 luni și
alta posterioar ă, mai mic ă, ce se închide mai repede.
Membrele sunt relativ scurte fa ță de corp și trunchi. Pielea este
roșiatică și prezintă pliuri caracteristici la mâini și la picioare.
În ceea ce prive ște sistemul nervos, acesta are num ărul de
neuroni caracteristici speciei dar se afl ă la începutul activit ății
specifice cortexului. Ac tivitatea bioelectric ă este relativ redus ă și
există o tendin ță de rapid ă epuizare func țională care face ca cea mai
mare parte a timpului, adic ă 4/5 din 24 de ore, copilul s ă doarmă.
Când este în stare de veghe, i se satisfac trebuin țele fundamentale,
hrănire, baie, schimbarea scutecelor et c. Sunt prezente multe reflexe
necondiționate care sunt legate de aceste trebuin țe primare și
reprezint ă răspunsurile la unii stim uli vitali din mediu și constituie o
bază pentru dezvoltarea primelor leg ături cu ambian ța. Astfel, noul
născut răspunde la o serie de stimuli senzor iali exteriori. Privirea este
atrasă de lumin ă, reacționează la sunete, la mirosuri, r ăspunde prin
reflexul suptului la at ingeri în zona gurii, c ăldura îl lini ștește iar frigul îi
provoacă plânsul etc. Este vorba de o vi ță psihică foarte simpl ă,
formată din diferite senza ții și stări de afect care se succed într-un Noul născut:
• reflexe
necondi ționate
• mișcări haotice
• afecte

Etapa prenatal ă a dezvolt ării umane.Na șterea și noul născut.
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 39 flux neîntrerupt f ără a se face distinc ții și organiz ări. Stimul ările pot
veni din ambian ță sau din propriul organism dar copilul nu dispune
încă de mecanisme cerebrale care s ă-i permită să le diferen țieze, să
le organizeze, s ă le acorde semnifica ție, ci doar le suport ă (P.
Osterrieth). Mi șcările pe care le face copilul sunt necondi ționate,
spasmotice, haotice. Nu exist ă încă un Eu format ca un cadru de
referință a tuturor acestor impresii. Copilul nu diferen țiază nici
trecerea în starea de veghe, nici în starea de somn (P. Osterrieth).
Dar treptat periodicitatea apari ției trebuin țelor sale pune o
oarecare ordine în impresii și le leag ă de momentele satisfacerii
acestora. Începând cu a 10 – 12 zi schema reflexului necondi ționat va
asigura formarea primelor reflexe condi ționate care dup ă a 15 zi de
la naștere se stabilizeaz ă oarecum și activeaz ă mai mult analizatorii.

Temă de reflec ție nr.6
Încearcă să identifici unul din aceste prime reflexe condi ționate și
arată
pe ce reflex necondi ționat se bazeaz ă elaborarea lui.
Scrie răspunsul aici.
Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 41

Regimul de via ță al copilului cuprinde hr ănire numai cu lapte
din trei în trei ore, iar în timpul nop ți, există un interval de 6, ore când
doarme neîntrerupt. St ările de veghe foarte scu rte sunt destinate
satisfacerii trebuin țelor primare. De as emenea copilul are reac ții
motrice, haotice, spasmodice și reacții afective negative.
Iubirea și îngrijirea sunt factor i fundamentali ai dezvolt ării fizice
și psihice a noului n ăscut.

Etapa prenatal ă a dezvolt ării umane.Na șterea și noul născut.
40 Proiectul pentru Înv ățământul Rural Rezumatul acestei unit ăți de învățare

Dezvoltarea fiin ței umane se realizeaz ă în cursul a dou ă etape :
1). prenatal ă: de la concep ție până la naștere 2). postnatal ă, de la
naștere până la finalul vie ții.
Etapa prenatal ă cuprinde trei subetape: embrionar ă (0 – 3 luni),
fetală precoce (3 – 6 luni), fetal ă tardivă (6 – 9 luni). În cursul ei se
formează treptat componentel e organismului uman și se manifest ă și
unele fenomene psihice simple: senza țiile și mișcările.
Dezvoltarea dinainte de na ștere este favorizat ă de regimul de
viață corect al mamei, de s ănătatea ei, starea ei psihic ă, ajutorul din
partea familiei etc.
În etapa prenatal ă pot acționa și mulți factori nocivi cum ar fi:
regimul alimentar necorespunz ător al mamei, boli virotice, consum
de alcool și droguri, fumatul, radia țiile etc.
În afara na șterii normale exist ă și câteva excep ționale care pot
pune unele probleme priv ind dezvoltarea fizic ă și psihică a copiilor
respectivi. Avem în vedere gemenii, prematurii, imaturii postmaturii.
Noul n ăscut (0 – 29 – 30 de zile) prezint ă câteva caracteristici
fizice și psihice care se refer ă la o anumit ă fragilitate organic ă, la
eforturile de adaptare ale copilului la noul mediu și la faptul c ă viața
psihică se află la începuturile ei: intr ă în funcție toți analizatorii și apar
toate felurile de senza ții dar nu to ți ating parametri optimi, mi șcările
sunt spasmodice, spontane, haotice, se manifest ă formele foarte
simple ale afectivit ății, scoarța cerebral ă are încă o activitate redus ă
și o tendin ță către epuizarea rapid ă a resurselor sale energetice și
copilul doarme foarte mult.

Etapa prenatal ă a dezvolt ării umane.Na șterea și noul născut.
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 41 Rezolvări și comentarii la problemele de autoevaluare

Ca și în cazul primei unit ăți de înv ățare, aceste probe de
autoevaluare au un rol important în preg ătirea ta la aceast ă
disciplină. Ele ajut ă, în primul rând aplicarea imediat ă a noțiunilor și
ideilor pe care le studiezi la aceast ă disciplin ă. În al doilea rând, cel
puțin unele întreb ări, îți cere s ă valorifici și alte cuno ștințe și să
formulezi puncte de vedere proprii. În cele ce urmeaz ă vom face
unele propuneri și sugestii ca s ă te ajute s ă le rezolvi.
Tema de reflec ție nr. 1
Ca să răspunzi este necesar s ă revezi primul paragraf al acestei
unități de învățare. Trebuie s ă ai în vedere c ă în acest interval abia
încep să se formeze componentele organismului.
Tema de reflec ție nr. 2
Trebuie s ă te gânde ști în ce etap ă prenatal ă se formeaz ă nu numai
componentele organice, ci și mecanisme ale regl ării lor de c ătre
sistemul nervos.
Tema de reflec ție nr. 3
Ca să poți răspunde la aceast ă întrebare trebuie s ă-ți imaginezi dac ă
ar putea s ă existe o fiin ță umană total inert ă din punctul de vedere al
activității corticale și cum s-ar comporta ea când s-ar na ște.
Tema de reflec ție nr. 4
Ca să răspunzi la aceast ă întrebare trebuie s ă ai în vedere leg ătura
realizată de cordonul ombilical între organismul mamei și cel al
copilului. Tema de reflec ție nr. 5

Ar fi bine s ă te referi la fiecare din cele trei subetape și să arăți și
nivelul riscului comparându-le unele cu altele. Tema de reflec ție nr. 6

Ca să răspunzi la aceast ă întrebare ar fi foarte bine dac ă ai vedea un
nou născut, cam la dou ă săptămâni dup ă naștere.

Etapa prenatal ă a dezvolt ării umane.Na șterea și noul născut.
42 Proiectul pentru Înv ățământul Rural Lucrarea de control nr. 2 și modul de evaluare
1. Care este cea mai important ă contribu ție a etapei prenatale la
dezvoltarea general ă a ființei umane? (organogeneza –
analizeaz ă)
2. Care sunt principa lele momente ale form ării sistemului nervos în
etapa prenatal ă? (placa neural ă, tub neural, vezicula primar ă,
cele trei vezicule, dividerea lor)
3. Ce func ții organice încep s ă apară în etapa prenatal ă? (mișcările
respiratorii, b ătăile cordului)?
4. Care sunt primele manifest ări ale vieții psihice înainte de na ștere
( senzații, mișcări haotice, reac ții afective)
5. Care sunt factorii pozitivi care asigur ă dezvoltarea optim ă a
copilului din etapa prenatal ă? (vezi paragraful corespunz ător)
6. Care sunt factorii nocivi care pot ac ționa în etapa prenatal ă? (vezi
paragraful corespunz ător)
7. Care este cea mai vulnerabil ă subfază prenatal ă? (embrionar ă,
comenteaz ă)
8. Prezenta ți nașterile excep ționale și problemele pe care le
genereaz ă (prematurii, imaturii, postmaturii, gemenii)
9. Care sunt parametri principali ai dezvolt ării fizice a noului n ăscut
(lungimea corpului și greutatea)
10. Caracteriza ți viața psihică a noului n ăscut.(senza ții, mișcări
haotice, r ăspunsuri afective primare)
Se acord ă câte un punct pentru r ăspunsurile corecte la întreb ările:
3,4,7,10 Se acord ă două puncte pentru r ăspunsurile corecte la întreb ările: 1,5
Se acord ă câte trei puncte la întreb ările: 2,6,8,9
Punctajul maxim este de 20 pu ncte care se împart la 2 și se obține o
notă din scara obi șnuită de la 1 la 10. Se acord ă și jumătate de punct
pentru răspunsurile la întreb ări, dar nota final ă care are 50 sutimi în
plus, se rotunje ște în favoarea studentului.
Lucrarea se realizeaz ă pe foi separate și se transmite tutorelui.
Trebuie s ă aibă circa 3 pagini.

Etapa prenatal ă a dezvolt ării umane.Na șterea și noul născut.
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 43 Bibliografia minimal ă

ATKINSON L. RITA, ATKINSON R. C., SMITH E.E., BEM D. L.,
Introducere în psihologie, Editura Tehnic ă, București, 2002, p.87-88;
BONCHI Ș ELENA, Psihologia copilu lui, Editura Universitar ă din
Oradea, 2004, p. 124-126;
CĂPRARU E. C ĂPRARU H., Mama și copilul, Editura Medical ă,
București, 1988;
CREȚU TINCA, Psihologia vârstelor, Editura Credis, Bucure ști, 2001,
p.63-65; MUNTEANU ANCA, Psihologia copilului și adolescentului, Editura
Augusta, Timi șoara, 1998, p. 71-76;
OSTERRIETH P., Introducere în psih ologia copilului, EDP, Bucure ști,
1976, p.35-39; SCHIOPU URSULA, VERZA EMIL, Psihologia vârstelor, EDP,
București, 1995, p. 53-62.

Dezvoltarea fizic ă și psihică a copilului pân ă la 3 ani.
44 Proiectul pentru Înv ățământul Rural Unitatea de înv ățare nr.3
DEZVOLTAREA FIZIC Ă ȘI PSIHIC Ă A COPILULUI PAN Ă LA 3 ANI

Cuprins:

3. Dezvoltarea fizic ă și psihică a copilului pân ă la 3 ani 45
Obiectivele unit ății nr.3 45
3.1. Copilul în primul an de via ță 45
3.1.1. Dominantele în profilul de dezvoltare din primul an de via ță 45
3.1.2. Regimul de via ță și creșterea fizic ă a sugarului 46
3.1.3. Dezvoltarea sensibilit ății și debutul percep ției în primul an de via ță 47
3.1.4. Evolu ția motricit ății la sugar 49
3.1.5. Amplificarea și diversificarea manifest ărilor afective și dezvoltarea ini țială a
mecanismelor comunic ării verbale la sugar. 51
3.1.6. Dezvoltarea inteligen ței practice sau senzorio-motorii 54
3.2. Antepre școlarul sau prima copil ărie 56
3.2.1. Dominantele în profilul de dezvoltare a stadiului antepre școlarității 56
3.2.2. Regimul de via ță și dezvoltarea fizic ă între 1-3 ani 56
3.2.3. Dezvoltarea percep țiilor și apariția reprezent ărilor la antepre școlar 57
3.2.4. Particularit ățile memoriei și atenției la antepre școlar 59
3.2.5. Dezvoltarea limbajului și gândirii între 1 și 3 ani 61
3.2.6. Evolu ția afectivit ății între 1 și 3 ani 64
3.2.7. Progresele semn ificative ale motricit ății antepre școlarului 66
3.2.8. Apari ția conștiinței de sine 68
Rezumatul acestei unit ăți de învățare 70
Rezolv ări și comentarii la pr obele de autoevaluare 72
Lucrarea de verificare nr.3 și modul de evaluare 74
Bibliografia minimala: 76

Dezvoltarea fizic ă și psihică a copilului pân ă la 3 ani.
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 45 3. DEZVOLTAREA FIZIC Ă ȘI PSIHIC Ă A COPILULUI PÂN Ă LA 3
ANI
Obiectivele unit ății nr.3

După ce vor studia aceast ă unitate, cursan ții vor putea:
• s ă explice c ă dezvoltarea fizic ă și psihică a sugarului sunt
condiționate și determinate de un regim bun de via ță și de
interacțiunile pozitive și de durat ă cu mama;
• s ă descrie dezvoltarea sensibilit ății și să explice debutul
percepțiilor în primul an de via ță;
• s ă identifice principalele direc ții de evolu ție a motricit ății la
sugar;
• s ă descrie na șterea inteligen ței practice la sugar;
• s ă înregistreze apari ția funcției semiotice la antepre școlar;
• s ă explice procesul de trecere de la inteligen ța practic ă la
gândirea preconceptual ă și simbolic ă către 2-3 ani.
• s ă explice c ă după 1,6-1,8 ani copilul î și însușește, în fapt
limbajul.
• s ă descrie na șterea con științei de sine la antepre școlari.

3.1. Copilul în primul an de via ță

3.1.1. Dominantele în profilul de dezvoltare din primul an de
viață

Sugarul, acest prim stadiu al vie ții a stârnit, cu mult timp în urm ă,
interesul cercet ătorilor pentru c ă în cursul lui se produc multe
începuturi ale vie ții psihice, iar achizi țiile de acum devin
fundamentale pentru transform ările de mai târziu.
În contextul general al dezvolt ării psihice umane stadiul sugarului
cuprinde urm ătoarele transform ări de baz ă:

Dezvoltarea fizic ă și psihică a copilului pân ă la 3 ani.
46 Proiectul pentru Înv ățământul Rural • adaptarea biologic ă la un nou mediu și perfecționarea func țiilor
organice; • intrarea în func ție a tuturor analizatorilor și dezvoltarea sensibilit ății;
• debutul și dezvoltarea percep țiilor;
• evoluția motricit ății de la mi șcări haotice la cele orientate și
adaptate și la dobândirea apuc ării și pregătirea mersului;
• începutul dezvolt ării mecanismelor limbajului;
• dezvoltarea inteligen ței practice.

3.1.2. Regimul de via ță și creșterea fizic ă a sugarului

Regimul de via ță al sugarului cuprinde baia și curățenia,
hrănirea, somnul, ie șirea la plimbare, jocul elementar. Cre șterea în
înălțime și greutate are ritmuri crescute. În ălțimea ajunge de la 50
cm, la na ștere, la 74-75 cm la sfâr șitul anului. Greutatea cre ște de la
3500 g la na ștere la 9500 g la încheierea stadiului.
Se produc osific ări în toate zonele corporale, cu prec ădere la
nivelul cutiei craniene, a coloanei vertebrale și a oaselor lungi ale
membrelor. La 6-7 luni apar primii din ți. Sistemul muscular prezint ă
în primele 2 luni hipotonie și apoi ajunge la no rmotonie. La na ștere
creierul are num ărul de neuroni propriu spec iei umane. În contact cu
excitanții de mediu, scoar ța cerebral ă începe s ă se perfec ționeze din
punct de vedere func țional, să crească progresiv corpul neuronal și
prelungirile sale a șa că la sfârșitul anului, creierul are o greutate de
cca. 980 g. Începând de la 12-15 zile dup ă naștere se formeaz ă
reflexe condi ționate care devin mai stabile la 20-25 zile. În
următoarea luna va creste viteza de formare și stabilitatea legaturilor
dintre neuroni și se vor diversifica func țiile lor.

Creștere
fizică:
• de la 50 cm la-74-75 cm • de la 3500 gr la 9300 gr

Dezvoltarea fizic ă și psihică a copilului pân ă la 3 ani.
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 47
Temă de reflec ție nr. 1 :
Se știe că personalul medical supravegheaz ă cu aten ție creșterea
fizică a sugarului. Ce importan ță crezi că are acest aspect pentru
dezvoltarea psihic ă?
Scrie răspunsul aici.

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 72
3.1.3. Dezvoltarea sensibilit ății și debutul percep ției în
primul an de via ță
Odată cu nașterea, analizatorii sunt din ce în ce mai solicita ți iar
senzațiile sunt manifest ările inițiale ale vie ții psihice. S-a constatat
însă, că unii analizatori func ționează foarte bine înc ă din primele zile
ale vieții în timp ce al ții prezint ă la început unele imperfec țiuni și abia
treptat ajung la paramet rii normali de lucru. În prima categorie intr ă
senzațiile olfactive, gustative și termice. Copilul reac ționează la
acțiunea stimulilor gustativi și-i diferen țiază bine, mai ales dulcele și
acrul. La fel, diferen țiază ușor mirosurile pl ăcute de cele nepl ăcute
făcând grimase caracteristice pentru fiecare. Reac ționează imediat la
agenții termici.
Văzul, auzul și tactul intr ă în a doua categorie. S-a constatat
că văzul funcționează slab în primele s ăptămâni de via ță, adică
sugarul nu distinge la înc eput decât petele de lumin ă și de întuneric,
nu recep ționează culorile, cristalinul, de și mare, are putere mic ă de
adaptare iar axele oculare nu ajung totdeauna s ă fie convergente.
Toate aceste disfunc ționalități vor disp ărea treptat.
Auzul func ționează mai slab dup ă naștere, copilul
recepționând doar 50% din stimulii sonori. Se va perfec ționa treptat.
Tactul are la început arii se nzoriale reduse dar apoi, în
asociere cu chinestezia manual ă, devine din ce în ce mai fin. Analizator care
funcționează
foarte bine dup ă
naștere:
• olfactiv • gustativ
• termic
Analizator cu
imperfec țiuni
după naștere:
• văz
• auz
• tact

Dezvoltarea fizic ă și psihică a copilului pân ă la 3 ani.
48 Proiectul pentru Înv ățământul Rural
Temă de reflec ție nr.2 :
De ce crezi c ă sensibilitatea gustativ ă și cea olfactiv ă funcționează
bine încă de la na ștere?
Scrie aici r ăspunsul:

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 72

Percepția apare, dup ă unii autori în luna a doua, iar dup ă alții
în luna a treia. Acest debut este preg ătit de: a) maturizarea activit ății
cerebrale în ansamblu; b) dezvoltarea fiec ărei modalit ăți senzoriale;
c) coordonarea activit ății analizatorilor stimulat ă de satisfacerea
trebuințelor organice și a celei de explorar e a mediului înconjur ător.
Câmpurile senzoria le se coordoneaz ă treptat, iar v ăzul începe s ă
integreze informa țiile oferite de ceilal ți analizatori. Prima coordonare
se face între câmpul senzorial al mâinii și cel al gurii (copilul mi șcă
mereu haotic mâinile și picioarele și întâmpl ător o mân ă atinge gura
și declanșează reflexul suptului aplicat pumnului). Pl ăcerea trăită de
copil va înt ări aceast ă legătură. Apoi mâna ajunge întâmpl ător și în
câmpul vizual și se asociaz ă cu acesta. Se constituie astfel nucleul
funcțional al percep ției umane. Copilul începe s ă perceap ă ceea ce
este în mediul lui apropiat și, în primul rând, pe mama. În jurul a 7-8
luni se construiesc deja mecanismel e constantelor perceptive pentru
o depărtare de circa doi metri și în condi țiile în care obiectele sunt
percepute dintr-o pozi ție bună. În structura imaginii perceptive se
poate impune câte o însu șire, de obicei cul oarea. Are preferin țe
pentru culori luminoase. Poate pe rcepe, spre 9-10 luni, obiecte mai
mici și se fac unele diferen țieri fine. Dus în fa ța oglinzii nu se
recunoaște pe sine, la 8-9 luni recunoa ște adultul ce-l ține în bra țe și
este gelos pentru c ă „are alt copil în bra țe”.
Factorii ce
pregătesc
percepția:
• maturizarea cerebral ă;
• dezvoltarea fiecărei
senzații
• Coordonarea capacităților
senzoriale

Dezvoltarea fizic ă și psihică a copilului pân ă la 3 ani.
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 49 Progresele percep ției de-a lungul primului an de via ță
orienteaz ă mișcările copilului și-l face s ă se adapteze mai bine la
ambianță.

Temă de reflec ție nr. 3 :
Cum crezi c ă ar putea fi dezvoltate capacit ățile perceptive ale
sugarilor?
Scrie răspunsul aici :

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 72

3.1.4. Evolu ția motricit ății la sugar
Dezvoltarea motorie este „aspectul cel mai obiectiv al evolu ției
în primul an de via ță” (P. OSTERRIETH). Manifest ările motrice sunt
susținute, pe de o pa rte, de schimb ările structurale și funcționale ale
sistemului osteo-muscular și, pe de alt ă parte, de perfec ționarea
activității cerebrale și a sensibilit ății chinestezice.
Progresele motricit ății constau:
a) trecerea de la mi șcările spontane și haotice ce se manifest ă
imediat dup ă naștere la cele orientate și adaptate;
b) intrarea treptat ă în funcționare normal ă a diverselor grupuri
musculare;
c) organizarea mi șcărilor de apucare și pregătirea mersului.
În ceea ce prive ște mișcările de apucare cu mâinile constatăm
următoarele momente impor tante de-a lungul primul an de via ță:
– imediat dup ă naștere se manifest ă reflexul necondi ționat al
apucării (dacă stimulăm palma în apropierea degetelor aceste se
închid automat și strâng atât de tare c ă sugarul poate fi ridicat) dar
fără antrenarea degetului mare;
Fazele apuc ării:
• reflex necondi ționat
• exercitarea reflexului necondi ționat
• apucarea și
antrenarea degetului mare • apucare condiționată
• apucare
necondi ționată

Dezvoltarea fizic ă și psihică a copilului pân ă la 3 ani.
50 Proiectul pentru Înv ățământul Rural – apoi, oriunde ar fi atins ă mâna copilului, degetele se deschid
și se închid alternativ;
– în jurul a 4 luni, copilul apuc ă folosind și degetul mare;
– apoi apuc ă numai dac ă în câmpul vizual se afl ă și mâna și
obiectul;
– apucă chiar dac ă vede doar obiectul.
Mai departe, apucare se realizeaz ă cu ușurință, trece un obiect
dintr-o mân ă în alta, pe cele mari le ține cu amândou ă mâinile. Dup ă
8-9 luni mi șcările devin din ce în ce mai fine: ține o bilu ță între
degete, d ă mai multe foi ale unei c ărți, ține creionul și mâzgălește.
Dar tot ce apuc ă duce la gur ă.

Temă de reflec ție nr. 4:
În ce fel perfec ționarea mi șcărilor mâinilor copilului îl preg ătește
pentru a deveni relativ independent fa ță de adult?
Scrie răspunsul aici:

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 73

Pregătirea pentru mers parcurge urm ătoarele faze:
– la două luni copilul ține capul drept dac ă este ridicat;
– la cinci luni poate fi a șezat pentru pu țin timp și cu sprijin;
– la șase luni st ă așezat timp nelimitat;
– la șapte luni se mut ă prin târâre de unde a fost a șezat;
– la opt luni copilul se ridic ă în picioare sprijinindu-se;
– la nouă luni stă în picioare f ără sprijin;
– la zece luni copilul face pa și sprijinindu-se;
– la 11-12 luni se fac primii pa și fără sprijin.

Fazele mersului:
• 2 luni ține capul
drept • 6 luni st ă așezat
• 6-7 luni se târ ăște
• 8-9 luni se ridic ă cu
sprijin • 10 luni pa și cu sprijin
• 11-12 luni mers

Dezvoltarea fizic ă și psihică a copilului pân ă la 3 ani.
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 51
Temă de reflec ție nr.5 :
Unii copii pot s ă facă primii pa și fără sprijin, mai târziu. Care ar fi
explicațiile?
Scrie răspunsul aici:

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 73

Cercetările au ar ătat că fetele merg mai repede, la 10 luni,
față de băieți dar unii dintre ace știa merg chiar de la 10 luni.
Cucerirea mersului modific ă posibilitățile de percepere a lucrurilor din
jur și reprezint ă începutul autonomiei fa ță de adult.

3.1.5. Amplificarea și diversificarea manifest ărilor afective și
dezvoltarea ini țială a mecanismelor comunic ării verbale
la sugar.
Imediat dup ă naștere răspunsurile afective ale sugarului sunt
în totalitate negative și sunt provocate de manifest ările acute ale
trebuințelor de hran ă, căldură, somn, etc.
Pe măsură ce se dezvolt ă percep țiile, mișcările și apoi
inteligența practic ă, copilul se adapteaz ă mai bine și mai ales intr ă în
relație cu oamenii din jurul lui a șa că locul proceselor afective
primare este luat de emo țiile din ce în ce mai variate și crește
ponderea celor pozitive. Zâmbetul ap ărut mai devreme ca rezultat al
imitației adultului, începe s ă exprime tr ăirea proprie a copilului și
devine râs cu un zâmbet special dincolo de 5 luni. Râsul apare la
vederea hranei, când i se face ba ie, când este luat în bra țe, când se
joacă cu adultul, etc. Apar, de asemenea, sup ărarea, triste țea, frica,
furia, gelozia, etc.
Evoluția
afectivă de la
reacții primare
la emoții

Dezvoltarea fizic ă și psihică a copilului pân ă la 3 ani.
52 Proiectul pentru Înv ățământul Rural Simpatia se manifest ă tot pe la 5 luni, prin surâs, agita ție
motorie, figur ă destins ă, strigăte, etc. Apropierea mamei
declanșează o bucurie mare, iar atunci când ceva îi reu șește,
manifest ă ceea ce cercet ătorii au numit „reac ția de triumf” (P. Janet).
Se dezvolt ă progresiv comportamentele emo țional-expresive
manifestându-se mai întâi comportamentele înn ăscute și adăugându-
se altele înv ățate prin imita ție (de exemplu, bate din palme când se
bucură, așa cum l-a înv ățat adultul). Acest comportament emo țional-
expresiv comunic ă de fapt celorlal ți stările copilului. De aceea, chiar
plânsul copilului este diferit dac ă sugarului îi este foarte somn, este
obosit sau îl doare ceva, iar mama reu șește să diferențieze sunetele
respective.
În acest prim an al vie ții se dezvolt ă atașamentul fa ță de
mama care este o rela ție afectiv ă specială, față de persoana care-l
îngrijește și, mai ales, îl iube ște. Acesta atinge un fel de vârf pe la 8
luni când copilul sufer ă cel mai tare dac ă mama pleac ă. Atașamentul
este o condi ție foarte important ă a dezvolt ării psihice generale a
copilului. Copiii institu ționalizați, care nu pot s ă se atașeze de o
anumită persoan ă adultă pot avea probleme de dezvoltare în anii
copilăriei.

Temă de reflec ție nr.6
Care ar fi problemele de dezvo ltare ale sugarilor institu ționalizați?
Scrie răspunsul aici:

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 73

Dar în primul an de via ță se fac și începuturile comunic ării
verbale. Sunt parcurse urm ătoarele momente: Atașamentul
față de mam ă

Dezvoltarea fizic ă și psihică a copilului pân ă la 3 ani.
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 53 – manifestarea reflexelor necondi ționate vocalice și astfel
începând cu vârsta de 2 luni copilul gângure ște adică scoate sunete
asemănătoare cu cele verbale;
– între 3 și 4 luni sugarii pot emite sunete verbale asociate –
este faza lala țiunii;
– dincolo de 5 luni se desf ășoară o fază a autoascult ării, adică
sugarul scoate sunete, a șteaptă puțin, apoi emite altele;
– după 7-8 luni poate imita sunetele pronun țate de adul ți;
– în jurul a 10-12 luni sugarul pronun ță primele cuvinte: mama,
tata, papa, apa etc.
Aceste prime cuvinte sunt foar te simple din punct de vedere
fonetic, sunt foarte legate de trebuin țele copilului și sunt polisemice,
adică pot semnaliza mai mul ți stimuli. De exem plu, papa înseamn ă: îi
e foame, vede biberonul, este a șezat acolo unde este hr ănit de
obicei, o vede pe mama, etc.
Fetele vorbesc în genere mai repede decât b ăieții.

Temă de reflec ție nr. 7
În ce fel p ărinții ar putea s ă stimuleze însu șirea limbajului în acest
final al primului an de via ță?
Scrie răspunsul aici:

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 73

Oricât de limitate ar fi primele cuvinte pe care le pronun ță
sugarul, ele reprezint ă un nou mod de semnalizare care sus ține
dezvoltarea conduitelor inteligen țe și mai buna adaptare la mediu.
Fazele preg ătirii
limbajului: • gângurit • lalațiune
• autoascultare • imitarea sunetelor
• primele cuvinte

Dezvoltarea fizic ă și psihică a copilului pân ă la 3 ani.
54 Proiectul pentru Înv ățământul Rural 3.1.6. Dezvoltarea inteligen ței practice sau senzorio-motorii
Apariția inteligen ței practice sau senzorio-motorii (J. Piaget) în
acest prim stadiu al vie ții este un aspect central și deosebit de
important pentru evolu ția general ă a ființei umane.
Inteligen ța înseamn ă un fel de rela ționare cu mediul prin
combinarea datelor experien ței anterioare și adaptarea la situa ții noi
și variate , depășindu-se astfel mecanismele reflexe sau deprinderile
și stereotipurile co mportamentale.
Structurile inteligen țe se construiesc îns ă în prelungirea și pe
fundamentele reflex necondi ționate manifestate imediat dup ă
naștere.
J- Piaget, psihologul elve țian care a f ăcut cele mai importante
cercetări privind na șterea inteligen ței la copii a identificat urm ătoarele
stadii ce se parcurg în procesul apari ției inteligen ței la sugar:
– stadiul reflexului necondi ționat când nu poate fi vorba de
inteligență dar se realizeaz ă o primă adaptare la realitate și se
satisface trebuin țe de baz ă. Orice atingere a gurii copilului
declanșează reflexul suptului;
– stadiul reac ției circulare primare care apare la 1 ½ lun ă – 2
luni și constă în faptul c ă mai mul ți stimuli din ambian ță declanșează
reflexul suptului, l ărgind astfel posibilit ățile de adaptare ale copilului
dar acesta înc ă nu indică inteligen ța;
– stadiul reac țiilor circulare secundare care apare la 4 ½ luni
implică o bună coordonare între vedere și apucare și copilul poate
acționa asupra obiectelor din ambian ță dacă acestea îi plac, dar
ceea ce face nu se bazeaz ă pe înțelegerea rela țiilor dintre lucruri și
mișcările lui, nu sunt de fapt efici ente. De exemplu, copilul este
așezat în landou și deasupra ochilor lui, pe o sfoar ă, sunt atârnate
jucării viu colorate care scot sunete pl ăcute când sunt mi șcate.
Întâmplător apare acest efect atunci când el dând din mâini și din
picioare face s ă se balanseze landoul și să se miște jucăriile și să se
audă ceva pl ăcut pentru el. Va face a șa mereu și dacă se
imobilizeaz ă landoul. Prin urmare se fac preg ătiri dar nu este înc ă
vorba de inteligen ță. Nu poate combina și nu se poate adopta eficient
la aceast ă situație nouă (când se blocheaz ă landoul); Stadiile
inteligen ței
senzorio-motorii: • al reflexului necondi ționat
• al reac țiilor
circulare primare • al reac țiilor
circulare secundare • coordon ării
reacțiilor
secundare =
il i

Dezvoltarea fizic ă și psihică a copilului pân ă la 3 ani.
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 55 – stadiul coordon ării reacțiilor circulare secundare apare la 7-8
sau la 10 luni. De data aceasta ac țiunile copilului sunt adecvate și
eficiente în confruntarea cu situa țiile noi. Prin urmare, inteligen ța
practică sau senzorio-motorie se manifest ă clar.
Dacă adultul flutur ă o batist ă care-l deranjeaz ă pe copil el
prinde mâna adultului și o îndep ărtează. El găsește acțiunea cea mai
potrivită la o situa ție nouă prin aplicarea pe rând a mi șcărilor pe care
le-a învățat deja pân ă ajunge la efectul pl ăcut. Deci adapteaz ă
mijloacele de care dispune la noua situa ție și aceasta caracterizeaz ă
inteligența practic ă. Numai c ă, inteligen ța, manifestat ă în acest stadiu
este limitat ă pentru c ă nu combin ă acțiunile pe care le știe ci le aplic ă
pe rând;
– stadiul reac țiilor circulare ter țiare când inteligen ța practic ă
este deplin ă pentru c ă de data aceasta confruntarea cu noul
presupune: a) combinarea datelor experien ței anterioare; b)
învățarea de mijloace noi; c) c ăutarea activ ă a noului. Când sugarul
aruncă în mod repetat o minge, agasându-l pe adult, de fapt de
fiecare dat ă el arunc ă altfel și urmărește efectele. Îi reu șesc acum
trei conduite inteligen țe de baz ă: a suportului , a sforii și a bățului. De
exemplu, dac ă o jucărie plăcută este așezată pe un prosop, departe
de copil, dar prosopul ajunge cu un cap ăt lângă el, copilul întinde
întâi mâna spre juc ărie, nu o ajunge și atunci exploreaz ă cu privirea,
surprinde rela ția dintre ea și prosop și imediat combin ă apucarea
acestuia și tragerea lui pân ă când poate s ă apuce obiectul interesant
pentru el.
Temă de reflec ție nr. 8
Încercați să vă imagina ți cum se manifest ă sugarul în cazul în care
jucăria preferat ă este departe de el dar legat ă cu o sfoar ă a cărui
capăt este lâng ă el.
Scrie aici r ăspunsul:

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 73

Dezvoltarea fizic ă și psihică a copilului pân ă la 3 ani.
56 Proiectul pentru Înv ățământul Rural Inteligen ța senzorio-motorie se bazeaz ă pe percep ții și mișcări dar
pregătește bazele pentru atingerea celei conceptuale din urm ătoarele stadii.

3.2. Antepre școlarul sau prima copil ărie

3.2.1. Dominantele în profilul de dezvoltare a stadiului
antepreșcolarității

Despre antepre școlar un autor elve țian de prestigiu, P.
Osterrieth spune „…acela care pleac ă și vine dup ă placul impulsurilor
sale, care circul ă, care are posibilitatea de a se apropia când îl
cheamă sau, dimpotriv ă, de a se îndep ărta, acela nu mai este
sugar”.
Prin urmare, antepre școlaritatea se deosebe ște de alte stadii
prin următoarele dominante din profilul s ău de dezvoltare:
– cucerirea autonomiei de deplasare („fiin țe tropăitoare”);
– începutul însu șirii reale a limbajului („fiin ță trăncănitoare”);
– apariția reprezent ărilor;
– trecerea de la inteligen ța practic ă la gândire;
– apariția conștiinței de sine.
3.2.2. Regimul de via ță și dezvoltarea fizic ă între 1-3 ani

Antepreșcolarul devine oarecum autonom și din punctul de
vedere al satisfacerii trebuin țelor de hran ă. Chiar contribuie la actul
alimentar începând s ă bea singur lichidele , manevrând lingura, de și
cu mari pierderi din con ținutul ei. Hrana cupr inde produse lactate,
proteine u șoare, fructe și legume preparate ca pireuri. El doarme
noaptea 10-12 ore și o oră și jumătate, dou ă ore, ziua. În afara orelor
de masă și igienă, copilul se joac ă foarte mult (90% din timpul de
veghe) se plimb ă, exploreaz ă activ spa țiul în care se afl ă. Relațiile cu
părinții, și mai ales cu mama, îl securizeaz ă afectiv și influențează în
mod determinat întreaga dezvoltare fizic ă și psihică.

Dezvoltarea fizic ă și psihică a copilului pân ă la 3 ani.
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 57 Creșterea în în ălțime continu ă să fie accentuat ă și la 3 ani se
ajunge la circa 94-95 cm iar gr eutatea ajunge la 14 Kg. Cresc
membrele și se schimb ă ușor relația dintre corp, trunchi și membre.
Apar noi din ți și la 2 ani copilul are 20 din ți.
Se obține controlul evacu ărilor, adic ă ceea ce cercet ătorii au
numit „vârsta oli ței” (la 1 an și 6-7 luni) și „vârsta robinetului” (în jurul
a 2 ani).
La nivelul sistemului nervos central se produc perfec ționări
funcționale mai ales în zonele motorii și verbo-motorii. Creierul cre ște
în greutate pân ă la 1100 gr., se adâncesc scizurile și se contureaz ă
mai bine circumvolu țiunile .

Temă de reflec ție nr. 9
De ce totu și antepre școlarii obosesc repede dup ă ce merg pe o
distanță mai lung ă și cer să fie luați în brațe? Cum ar trebui s ă
răspundă părinții?
Scrie aici r ăspunsul:

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 73

3.2.3.Dezvoltarea percep țiilor și apariția reprezent ărilor la
antepreșcolar

Percepțiile ale c ăror mecanisme de baz ă s-au construit în
primul an de via ță înregistreaz ă acum progrese în formarea
schemelor pentru obiectele din mediul apropiat și de aceea ele încep
să se desfășoare mai repede și mai eficient.
Copilul poate manipula obiectele și astfel reu șește să perceap ă
unele din calit ățile lor tactile. Creșterea
fizică
accelerat ă:
• de la 75 de cm la 95 cm • de la 9500
gr. la 14 Kg

Dezvoltarea fizic ă și psihică a copilului pân ă la 3 ani.
58 Proiectul pentru Înv ățământul Rural Percepțiile vizuale sunt mai clare pentru obiectele din spa țiul
apropiat dar sunt centra te asupra câte unei însu șiri dominante. Dac ă
aceasta este diminuat ă sau schimbat ă copilul poate s ă nu mai
recunoasc ă acel obiect. Dac ă tatăl se îmbrac ă special ca s ă fie Moș
Crăciun, copilul nu-l recunoa ște. Constan ța perceptiv ă pentru
mărime se realizeaz ă în spațiul de circa 10m. Dincolo de aceasta
copilul face mari erori.

Temă de reflec ție nr. 10
Antepreșcolarul poate s ă-i facă o surpriz ă extraordinar ă adultului,
cerându-i acestuia s ă-i dea chiar Luna de pe cer. Cum se explic ă
acest fenomen?
Scrie aici r ăspunsul:

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 73

Totodată, manifest ă preferin țe pentru desenele simple din
cărțile destinate acestei vârste, și cere mereu s ă i se spun ă ce
reprezint ă.
Percepțiile auditive Cele mai importante sunt cele pentru
vorbire. Auzul verbal permite recep ționarea satisf ăcătoare a ceea ce-
i comunic ă adultul dar nu poate regla foarte bine pronun ția proprie.
Antepreșcolarul este sensibil la muzic ă dar, mai ales, la ritm.
Frecvent chiar încearc ă să cânte dar nu reu șește decât pu țin. Auzul
fizic este mai bun și copilul diferen țiază multe zgomote și sunete
naturale și le localizeaz ă bine.
În jurul vârstei de 1,6 – 1,8 ani, maturizarea func țională
cerebrală asigură păstrarea și prelucrarea informa țiilor perceptive și
permite apari ția reprezent ărilor. Aceasta va fi o condi ție foarte
important ă a trecerii de la inteligen ța practic ă la gândire. Îns ă Constanta de
mărime pân ă
la 10 m

Se manifest ă
auzul verbal
mai bine
Apar
reprezent ările

Dezvoltarea fizic ă și psihică a copilului pân ă la 3 ani.
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 59 reprezent ările antepre școlarilor au urm ătoarele particularit ăți: sunt
puternic dependente de percep ții, sunt concrete, legate de obiecte
singulare și presupun o prelucrare redus ă a informa țiilor perceptive.
Cu toate aceste limite, ele sunt componente de baz ă ale planului
intern mental în curs de constituire.

Temă de reflec ție nr.11
De ce antepre școlarii nu pot avea reprezent ări despre orice fel de
obiect?
Scrie aici r ăspunsul.

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 73

3.2.4.Particularit ățile memoriei și atenției la antepre școlar
Memoria antepre școlarului este în pr imul rând expresia
proprietății creierului s ău de a conserva datele experien ței personale.
Copilul memoreaz ă aspectele concrete ale realit ății cu care se
întâlnește foarte des și sunt legate de dorin țele și plăcerile sale. Este
o memorie involuntar ă în totalitate. Treptat, pe m ăsură ce-și dezvoltă
limbajul, apare și memoria care p ăstrează materialul verbal.
Antepreșcolarul înva ță denumirile obiectelor și ale acțiunilor curente,
știe prenumele s ău și al părinților, reține și reproduce relativ corect
mici povestioare și scurte poezii, dar în acest ultim caz are nevoie de
ajutorul adul ților. Timpul de p ăstrare în memorie este, la începutul
stadiului, cam de câteva s ăptămâni, dar la sfâr șit este de 5-7 luni.
Deci, își amintește când a venit Mo ș Crăciun. Dar dincolo de aceste
interval nu- și mai reaminte ște evenimentele de via ță iar cercet ătorii
vorbesc de amnezia infantil ă. Extrem de pu ține persoane î și mai
amintesc ceva din acest interval al vie ții.
Durata p ăstrării
în memorie: • până la 5-7
luni

Dezvoltarea fizic ă și psihică a copilului pân ă la 3 ani.
60 Proiectul pentru Înv ățământul Rural
Temă de reflec ție nr. 12
Care ar fi cauzele amneziei infantile?
Scrie aici r ăspunsul .

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 73

Atenția prezent ă, de asemenea, câteva particularit ăți
caracteristice pentru acest stadiu. Este total involuntar ă, este
superficial ă și instabil ă dar puternic stimulat ă de tot ce se afl ă în
mediul apropiat de via ță pe care copilul îl exploreaz ă neobosit. Este
ușor de distras de orice modificare din ambian ță ceea ce
accentueaz ă instabilitatea. Aceasta se manifest ă chiar și în joc. S-a
constatat c ă în timpul unui joc de 10 minute se produc 3-4 abateri de
la desfășurarea lui datorit ă, în mare m ăsură, instabilit ății atenției.
Până la sfârșitul stadiulu i se ajunge îns ă la o relativ ă stabilitate pe
durata a 15 minute.
Totodată, ca urmare a dezvolt ării limbajului și a realiz ării
funcțiilor lui, aten ția începe s ă fie provocat ă și menținută de
comenzile verbale ale adul ților. De obicei, înai nte de a-i comunica
ceva copilului, adultul spune „fii atent!” și asigură astfel o bun ă
condiție a recep ționării de către acesta a cerin țelor sau a modelelor
de acțiune pe care i le propune.

Temă de reflec ție nr. 13
Ce calități ar trebui s ă aibă obiectele din ambian ță ca să atragă
repede aten ția antepre școlarilor?
Scrie aici r ăspunsul:

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 73

Atenția:
• involuntar ă
• superficial ă
• instabil ă
• ușor de distras
• reglată prin
cuvântul adultului

Dezvoltarea fizic ă și psihică a copilului pân ă la 3 ani.
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 61 3.2.5.Dezvoltarea limbajului și gândirii între 1 și 3 ani

Limbajul începe s ă fie cu adev ărat achizi ționat abia în cursul
acestui stadiu. La închei erea primul an de via ță copilul poate
pronunța doar 3-5 cuvinte. Urmeaz ă o perioad ă de câteva luni în
care parc ă s-ar fi oprit acest proces, adic ă nu mai înva ță decât foarte
puține cuvinte, în schimb, în țelege și execută ceea ce-i cer adul ții.
Dar în jurul a 1 an și 6 luni, 1 an și 8 luni se produce un nou
proces de maturizare neurocerebral ă și copilul începe s ă însușească
din ce în ce mai multe cuvinte. La sfâr șitul stadiului are un vocabular
pasiv (cuvinte care sunt doar în țelese) de 1100 cuvinte și un
vocabular activ (cuvinte folosite de el în comunicarea cu al ții) de circa
300-400 cuvinte. Totodat ă, cuvintele sunt acum nu o parte a unei
situații concrete, ci semnifican ți pentru stimulii concre ți, începând s ă-i
înlocuiasc ă pe aceștia din urm ă în comunicarea cu cei din jur și în
activitatea mental ă. Acești semnifican ți verbali permit: a) realizarea
cu mai mare vitez ă a comunic ării; b) ajut ă la apari ția gândirii; c)
ușurează desfășurarea tuturor proceselor psihice ale
antepreșcolarului.
Cuvintele încep s ă fie folosite în comunicare și treptat se
însușesc structurile verbale specific e limbii materne. Mai ales în
dialogul cu mama, copilul reu șește să imite vorbirea ei și să
alcătuiască propoziții foarte scurte, dar din ce în ce mai corecte. Sunt
însă câteva faze pe care copilul le parcurge pân ă ajunge s ă
însușească structurile verbale corecte:
– limbajul telegrafic : copilul al ătură 2-3 cuvinte cam a șa cum se
face într-o telegram ă. De exemplu: „bebe pap ă”, „bebe nani”;
– imitarea absolut ă a exprim ării adultului f ără adaptarea
acesteia la propria persoan ă. De exemplu, o feti ță spune mamei „mai
vrei portocal ă!”, pentru c ă așa o întrebase aceasta mai înainte;
– începutul adopt ării modelului preluat de la adult la persoana
sa. De exemplu, un b ăiețel de doi ani spune „Ec eu acolo” acest „ec”
fiind o transformare a verbului „este” (folosit mereu de adul ți);
– fraza gramatical ă când structurile verbale, de și sunt foarte
simple, corespund modelelor corecte de exprimare. Vocabular:
• activ: 300-400 cuvinte • pasiv: 1100
cuvinte

Dezvoltarea fizic ă și psihică a copilului pân ă la 3 ani.
62 Proiectul pentru Înv ățământul Rural
Temă de reflec ție nr. 14
Se spune c ă mama joac ă cel mai mare rol în dezvoltarea limbajului
de la aceast ă vârstă. Cum explica ți influențele deosebite ale ei?
Scrie aici r ăspunsul.

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 74

O problem ă special ă a limbajului antepre școlarului este
pronunția. Aceasta este foarte defectuoas ă: copilul nu poate
pronunța toate sunetele, le înlocuie ște pe cele grele cu cele mai
ușoare, omite silabe, inverseaz ă silabe, face din dou ă cuvinte unul
singur (de exemplu spune „disimate” în loc de desene animate). De
aceea el este în țeles doar de cei apropia ți lui, iar str ăinilor trebuie „s ă
li se traduc ă”. Acesta este numit „limbajul mic”. P ărinții nu trebuie s ă-l
foloseasc ă închipuindu- și că astfel vor fi mai bine în țeleși de către
copii. Ei trebuie s ă vorbeasc ă rar, clar și corect .

Temă de reflec ție nr.15
Care ar fi urm ările folosirii permanente de c ătre adulți a limbajului
mic?
Scrie aici r ăspunsul:

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 74

Dezvoltarea fizic ă și psihică a copilului pân ă la 3 ani.
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 63 Gândirea antepre școlarilor a fost numit ă simbolic ă și
preconceptual ă și exprim ă deja o nou ă treaptă a manifest ării
inteligenței care diferen țiază pe om de animale.
Trecerea de la inteligen ța practic ă la gândire este legat ă de
maturizarea func ționării scoarței cerebrale, apari ția reprezent ărilor și
însușirea limbajului. Începând cu 1,6 ani – 1,8 ani ac țiunile practice
caracteristice inteligen ței senzorio-motorii încep s ă se desfășoare în
minte. Obiectele reale sunt tr anspuse în plan mental datorit ă
reprezent ărilor și cuvântului, ac țiunile practice devine ac țiuni
reprezentate, mentale și încep s ă se coordoneze unele cu altele,
anticipându-le pe cele practice.
Această primă formă de gândire folose ște preconceptele, adic ă
un fel de no țiuni legate de cuvânt dar care au un grad foarte mic de
generalizare, cuprind atât însu șiri importante cât și detalii
nesemnificative, sunt imperfecte și pot duce la erori și totuși
reprezint ă un salt considerabil și caracteristic gândirii umane.
Aceste preconcepte sunt puse în leg ătură unele cu altele și se
poate spune c ă apar un fel de prime ra ționamente cum este cel
transductiv, specific acestei vârste, și care const ă în a trece de la
particular la particular. De exem plu, copilul poate spune: „mami
papă”, „tati pap ă”, „bebe pap ă”, „cuțu papă”. Acțiunile mentale
reprezentate și simbolizate prin cuvinte nu se leag ă unele cu altele în
mod logic ci numai sub influen ța trebuin țelor, dorin țelor, plăcerilor
copilului și de aceea gândirea lui se caracterizeaz ă prin:
– egocentrism adică totul exist ă pentru a satisface propria
persoană. De exemplu, vântul bate ca s ă-i facă lui răcoare;
– magism : obiectele sunt legate între ele de c ătre mintea
copilului în conformitate cu dorin țele lui. Un b ăiețel care nu vrea s ă
mănânce sup ă – este pân ă la urmă convins c ă trebuie, dar înso țește
hrănirea sa cu datul din pici oare. Întrebat de ce face a șa spune: „dau
din picioare ca s ă fie supa bun ă, dacă nu dau din picioare supa nu e
bună” (J. Piaget).
– animism : lucrurile sunt însufle țite de către copil a șa că dacă
acesta se love ște de un scaun se întoarce și-l bate ca s ă sufere și el. Caracteristici
ale gândirii antepreșcolar
ului: • egocentrism • magism
• animism

Dezvoltarea fizic ă și psihică a copilului pân ă la 3 ani.
64 Proiectul pentru Înv ățământul Rural Acest mod de gândire a antepre școlarului îl poate surprinde și
uneori amuza pe p ărinte, dar trebuie s ă-i arate c ă există marile
diferențe dintre copil și adult și că el trebuie s ă țină seama de
specificul min ții infantile.

Temă de reflec ție nr. 16
Găsiți și alte exemple de r ăspunsuri ale copiilor care exprim ă
egocentrism, magism sau animism.
Scrie aici r ăspunsul:

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 74

3.2.6.Evolu ția afectivit ății între 1 și 3 ani

Când se analizeaz ă viața afectiv ă a antepre școlarului, trebuie
să se observe c ă aceasta influen țează și condiționează puternice
dezvoltarea celorlalte procese psihice. În acela și timp, îmbog ățirea și
diversificarea tr ăirilor afective sunt legate de progresele în celelalte
planuri.
Cele mai importante caracteristici ale afectivit ății
antepreșcolarului sunt:
– emoțiile copilului sunt situative adică legate de împrejur ările
concrete de via ță în care el se afl ă și de prezent; de trebuin țele lui
primare;
– sunt instabile și capricioase și relativ superficiale copilul
trecând foarte repede de la râs la plâns și invers;
– au puternice componente organice în conduitele emo țional-
expresive a șa că, atunci când plânge tare pot ap ărea și dureri
abdominale și reacții de vom ă;
Emoțiile
antepreșcolar
ului: • superficiale • capricioase • variate • cu conduite emoțional-
afective îmbogățite
• atașament
crescut

Dezvoltarea fizic ă și psihică a copilului pân ă la 3 ani.
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 65 – sunt într-o pozitivare progresiv ă, adică pe măsură ce
capacitățile adaptative cresc, antepre școlarul rela ționează pozitiv cu
ambianța;
– emoțiile sunt mai bogate și mai variate . Copilul se bucur ă de
jucării, de dulciuri, de faptul c ă adultul se joac ă mereu cu el, de
cărțile cu imagini, de desenele animat e etc. Se sperie de mai multe
situații și stimuli cum ar fi: zgomote puter nice, fulgere, vijelia, sunete
ascuțite etc.
– comportamentele emo ționale expresive cuprind mai multe
elemente înv ățate prin imitarea adul ților. De exemplu, când este
supărat se uit ă urât ca tata, sau are reac țiile verbale ale acestuia;
– în trăirea emo țiilor încep s ă fie implicate și elemente de
memorie afectiv ă și apare un fel de anticipare a urm ărilor faptelor lui,
așa că antepre școlarul manifest ă un fel de anxietate moral ă care-l
face ca s ă pună pe seama altcuiva ceva ce a f ăcut el dac ă simte că
adulții se vor sup ăra. Dacă a spart ceva spune: „pisica a spart” sau
simplu „s-a spart”;
– atașamentul fa ță de mama devine și mai intens și atinge un
vârf la 2 ani când copilul tinde s ă stea mereu cu mama și plânge
puternic dac ă ea pleac ă. Dar dezvolt ă și alte ata șamente cum ar fi
cel pentru câte o juc ărie pe care o poart ă cu el oriunde s-ar duce
deși e urâtă și deteriorat ă;
– reacționează afectiv fa ță de personajele din pove ști sau din
teatrul pentru copii, intervenind în favoarea lor, în derularea pove știi
sau a momentelor piesei urm ărite;
– are o nevoie crescut ă de dragoste din partea celorlal ți și cu
deosebire din partea p ărinților, aceasta fiind o condi ție principal ă a
bunei sale dezvolt ări psihice.

Dezvoltarea fizic ă și psihică a copilului pân ă la 3 ani.
66 Proiectul pentru Înv ățământul Rural
Temă de reflec ție nr. 17
Ce urmări credeți că ar avea pentru dezvoltarea antepre școlarului
lipsirea de dragostea p ărinților și, mai ales, a mamei?
Scrie răspunsul aici:

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 74
3.2.7.Progresele semnificative ale motricit ății
antepreșcolarului
Mersul și manipularea obiectelor sunt cele dou ă planuri
principale ale dezvolt ării motricit ății între 1 și 3 ani care au stârnit
interesul cercet ătorilor și au devenit indicatori principali ai evalu ării
achizițiilor din acest stadiu.
Aspectele cele mai importante în dezvoltarea mersului sunt
următoarele:
– între 1 an și 1 an și jumătate copilul care a f ăcut primii pa și la
începutul acestui stadiu tinde s ă se deplaseze alternativ prin mers
dar și prin târâre mai ales dac ă este mai gr ăsuț și a avut experien țe
neplăcute;
– după 1 an și jumătate merge din ce în ce mai bine și începe
să fugă dar adaptarea la suprafa ța de parcurs înc ă nu e deplin ă și de
aceea cade des și se rănește, cercet ătorii numind aceast ă perioadă
„a genunchilor rup ți”;
– plăcerea de a merge îl face pe copil s ă se deplaseze f ără țintă
în toate felurile și de aceea antepre școlarul a fost numit „fiin ța
tropăitoare”;
– reușește să urce și să coboare sc ările, mai întâi punând
amândou ă picioarele pe fiecare treapt ă și apoi alternativ.
Mersul este o principal ă autonomie cucerit ă de copil și are
urmări importante și asupra dezvolt ării cunoa șterii sale.
Vârsta
„genunchilor
rupți” și a
„ființei
tropăitoare”

Dezvoltarea fizic ă și psihică a copilului pân ă la 3 ani.
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 67
Temă de reflec ție nr. 18
Care sunt influen țele asupra proceselor cognitive ale acestei
capacități de deplasare autonom ă a antepre școlarului?
Scrie răspunsul aici:

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 74

În ceea ce prive ște chinestezia manual ă se constat ă o
perfecționare a apuc ării obiectelor mici și o anumit ă siguran ță în
ținerea obiectelor. Mai ales dup ă 1 an și 3 luni copilul ține bine cu
amândou ă mâinile cea șca din care bea, biberonul, lingura chiar
dacă, pierde din con ținutul ei. Deschide u și, sertare, cutii și
scotocește peste tot. Poate deja face mici construc ții din cuburi sau
alte materiale. C ătre 3 ani mi șcările devin mai adecvate și mănâncă
fără să se mai murd ărească, manevreaz ă creionul, arunc ă mingea
atingând ținta, toarn ă apă dintr-un vas în altul, deseneaz ă dar nu-i
reușesc decât ni ște mâzg ălituri deși poate urm ări cu creionul
contururile unui p ătrat.
Toate achizi țiile motrice ale antepre școlarului se manifest ă cel
mai mult și cel mai bine în joc.

Temă de reflec ție nr. 19
Exemplifica ți ce jocuri sunt potrivite pentru antepre școlar și care ar
putea contribui la dezvoltarea motric ă generală.
Scrie răspunsul aici:

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 74
Între 1-3 ani:
• apucă
• ține bine
obiecte • construie ște
• deschide u și
și sertare
• ține creionul

Dezvoltarea fizic ă și psihică a copilului pân ă la 3 ani.
68 Proiectul pentru Înv ățământul Rural Jocul antepre școlarilor are urm ătoarele caracteristici: este
foarte simplu, ocup ă 90% din timpul de veghe, se desf ășoară
totdeauna cu juc ării sau obiecte casnice, este de scurt ă durată,
antepreșcolarii se joac ă unii lâng ă alții și nu unii cu al ții.

Temă de reflec ție nr. 20
De ce crede ți că antepreșcolarii nu se joac ă unii cu al ții?
Scrie răspunsul aici:

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 74

3.2.8. Apari ția conștiinței de sine

Apariția gândirii simbolice și preconceptuale, însu șirea
limbajului și construirea mecanismelor memoriei verbale sunt
condițiile principale ale dezvolt ării conștiinței asupra lumii și asupra
propriei fiin țe.
Copilul nu mai reac ționează global și nediferen țiat la ambian ță
ci percepe tot mai clar obiectele și însușirile lor, înva ță să le
denumeasc ă, le descoper ă utilitatea, le aplic ă mișcările pe care le
știe și ține seama de cadrul spa țio-temporal în care se afl ă.
Treptat se dezvolt ă și conștiința de sine parcurgându-se
următoarele moment e importante:
– separarea ac țiunii de obiecte (proces început înc ă de la
sfârșitul primului an de via ță) copilul reu șind să aplice aceea și
mișcare la mai multe obiecte;
– separarea ac țiunilor și mișcărilor de propriul eu, copilul
găsindu-se pe sine drept agent al mai multor ac țiuni și exprimând
verbal acest aspect astfel: „bebe nani”, „bebe pa-pa” sau folosind
prenumele s ău „Petrișor nani” etc.;
Treptele
apariției
conștiinței de
sine: • separarea acțiunii de
obiect • separarea acțiunii de eul
propriu • folosirea prenumelui • recunoa șterea
în oglind ă

Dezvoltarea fizic ă și psihică a copilului pân ă la 3 ani.
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 69 – folosirea pronumelui „eu” pentru a generaliza desprinderea
propriei fiin țe de acțiuni și de a se diferen ția de ceilal ți;
– recunoa șterea în oglind ă, care arat ă că antepre școlarul își
percepe propriul chip mai clar și mai diferen țiat.
După unii autori aceast ă fază se parcurge la 1 an și jumătate
(Ch. Darwin), dup ă alții la 2 ani (A. Gesell) și chiar la 3 ani (R.
Zazzo).

Temă de reflec ție nr.21
Amintește-ți cum r ăspund antepre școlarii pe care îi cuno ști la
întrebarea privind ai cui sunt?
Scrie răspunsul aici:

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 74

Descoperirea propriului eu se poat e afla în centrul unei crize
specifice de dezvoltare numit ă „criza afectiv ă de la 2½ ani 3 ani ”. Ea
este declan șată de tendin ța copilului de a se manifesta autonom
când se love ște de interdic țiile și acțiunile protectoare ale p ărinților.
Reacțiile copilului sunt specifice și dominate de afectivitate:
plânge foarte puternic, se agit ă, adesea se trânte ște jos, devine
agresiv fa ță de adult. Dac ă acesta este neavizat, crede c ă
manifest ările copilului exprim ă eșecul lui educativ și tinde să-i aplice
corecții. În realitate, el ar trebui s ă foloseasc ă următoarele c ăi: a) fie
să nu dea aten ție și copilul se potole ște de la sine; b) fie s ă profite de
ușoara distragere a aten ției și să-i arate ceva frumos. Totodat ă
adultul poate s ă prevină criza, mai ales, în urm ătoarele dou ă feluri: a)
să nu întrerup ă brusc jocul copilului ca acesta s ă facă ce-i cere; b)
să-i dea răgaz copilului s ă se adapteze la cerin ța sa.

Dezvoltarea fizic ă și psihică a copilului pân ă la 3 ani.
70 Proiectul pentru Înv ățământul Rural
Temă de reflec ție nr. 22
Încercați să explicați următorul comportament al unui b ăiețel de
aproape 3 ani: el trecea st rada în fiecare diminea ță ca să ajungă la
casa bunicii, intr ă și spune doar atât: „nu bunica” și pleca?
Scrie răspunsul aici:

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 74
Câștigul cel mai important al parcu rgerii acestei crize este, pe
de o parte, manifestarea ini țială a eului și, pe de alt ă parte,
dobândirea experien ței de subordonare la cerin țele adultului. Ea va fi
urmată de o faz ă când copilul va cere mereu voie adultului s ă facă
ceva anume.
Un autor francez renumit, H. Wallon aprecia c ă apariția
conștiinței de sine este un începu t pentru dezvoltarea personalit ății în
următorul stadiu.
Rezumatul acestei unit ăți de învățare

În urma parcurgerii acestei unit ăți de învățare trebuie re ținute
cu precădere urm ătoarele idei:
• Primele manifest ări psihice ale sugarului sunt senza țiile care
înregistreaz ă o treptat ă perfecționare. Func ționează bine cele
gustative, olfactive și termice și apoi treptat se perfec ționează cele
vizuale, auditive, cutanate.
• Între a doua și a treia lun ă apare percep ția pe baza
coordonării ariilor senzoriale tactile, vizuale, auditive și-i permite
sugarului s ă perceap ă relativ bine obiectele din spa țiul său apropiat.
• Apucarea obiectelor se perfec ționează pornind de la faza
reflexului necondi ționat de apucare pân ă la apucarea cu

Câștigurile
crizei: • manifestarea eului • dobândirea experien ței de
subordonare

Dezvoltarea fizic ă și psihică a copilului pân ă la 3 ani.
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 71
opozabilitatea degetului mare și apoi cea fin ă a obiectelor mici,
către sfârșitul anului.
• Dezvoltarea mecanismelor limbajului parcurge urm ătoarele
faze: a) gânguritul începând cu 2 luni; b) lala țiunea la 3-4 luni; c)
autoascultarea la 5 luni; d) imitarea sunetelor pronun țate de adult la
7-8 luni; e) pronun țarea primelor cuvinte la 10-12 luni.
• Afectivitatea sugarului evolueaz ă de la reac ții afective
negative din prima lun ă de viață la emoții generate de interac țiunile
cu ambian ța și la cristalizarea ata șamentului fa ță de mama.
• În cursul primului an de via ță apare inteligen ța practic ă și se
parcurg urm ătoarele stadii: a) a reflexului necondi ționat; b) a
reacțiilor circulare primare la 1 ½ luni; c) a reac țiilor circulare
secundare la 4 ½ luni; d) a coordon ării reacțiilor circulare secundare
la 7-8 luni; e) a reac țiilor circulare ter țiare la 11-12 luni.
• Între 1 și 3 ani se dezvolt ă percepțiile vizuale, auditive și
tactile asigurând o bun ă relaționare cu mediul ambiant.
• În jurul a 1,6-1,8 ani apar reprezent ările și se însu șește
propriu-zis limbajul realizân du-se trecerea de la inteligen ța practic ă la
gândire.
• Antepre școlarul însu șește din ce în ce mai multe cuvinte și
achiziționează structurile verbale ale limbii materne trecând de la
limbajul telegrafic la cel structurat corect, dar pronun ția cuvintelor
este foarte deficitar ă (limbaj mic).
• Începe s ă se manifeste memoria involuntar ă, care păstrează
puțin timp ce s-a întip ărit iar actualizarea se face, mai ales, ca
recunoaștere, dar care asigur ă deja constituirea experien ței
personale și sprijină apariția gândirii.
• Gândirea antepre școlarului se folose ște de reprezent ări și
preconcepte, este preoperatorie și ajunge doar la ra ționamente
transductive (de la particular la particular), este dominat ă de
egocentrism (totul este destinat satisfacerii pl ăcerilor și dorințelor
copilului), magism (între lucruri sunt leg ături magice), animism
(lucrurile se pot bucure sau pot suferi ca oamenii).

Dezvoltarea fizic ă și psihică a copilului pân ă la 3 ani.
72 Proiectul pentru Înv ățământul Rural

• Mersul se perfec ționează astfel c ă genereaz ă o plăcere
specială pentru copil (merge de dr agul de a merge). Apucarea
obiectelor este din ce în ce mai adaptat ă la forma și mărimea
acestora și copilul le manipuleaz ă cu succes în jocurile sale.
• Se diversific ă emoțiile iar ata șamentul fa ță de mam ă, ajunge
la vârf în jurul a 2 ani.
• Apare con știința de sine și manifestarea ini țială a eului prin
parcurgerea crizei afective de la 2 ½ -3 ani, prin verbalizarea rela țiilor
sale cu lucrurile și acțiunile (întâi prenumele și apoi pronumele „eu”)
și prin recunoa șterea în oglind ă.

Rezolvări și comentarii la probele de autoevaluare
Trebuie s ă fii convins c ă rezolvarea fiec ărei probe de
autoevaluare, imediat dup ă ce ai parcurs paragraful corespunz ător,
îți permite s ă folosești imediat cuno ștințele, să le înțelegi mai bine și
să ai și o mai mare încredere c ă ai reușit să înveți mai bine aceast ă
unitate și acest modul. Urm ărește, după ce ai răspuns la probe, și
acest paragraf de propuneri și sugestii.
Întrebarea nr.1
Trebuie s ă ai în vedere c ă dezvoltarea și sănătatea sunt condi ții
de bază pentru progresele în plan psihic din primul an de via ță. Când
răspunzi po ți să-ți imaginezi ce s-ar întâmpla dac ă nu s-ar da aten ție
dezvoltării fizice și sănătății sugarului.
Întrebarea nr.2
Ca să răspunzi, gânde ște-te la trebuin țele fundamentale ale
copilului.
Întrebarea nr.3
Ca să răspunzi fie g ăsești singur unele procedee pe baza a
ceea ce știi deja despre sugar, fie observi conduita real ă a 2-3 mame
cu copii sugari.

Dezvoltarea fizic ă și psihică a copilului pân ă la 3 ani.
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 73 Întrebarea nr.4
Fiind vorba de sugar, po ți vorbi doar de preg ătirea pentru a
deveni treptat independent de adult. Precizeaz ă insă ce ar consta
această independen ță.
Întrebarea nr.5
Ca să răspunzi, recite ște paragraful despre dezvoltarea
motricității sugarului și aplică-le la aceast ă situație.
Întrebarea nr.6
Este suficient dac ă poți preciza dou ă astfel de probleme. În
următorii ani de studiu acest r ăspuns se va completa cu ajutorul unor
discipline speciale.
Întrebarea nr.7
Ca să răspunzi, porne ște de la cuno ștințele referitoare la
comunicare la sugar și dacă ai ocazia, observ ă conduitele mamelor.
Întrebarea nr.8
Aplică aici cuno ștințele pe care le ai cu privire la conduitele
inteligențe (surprinderea rela țiilor în câmp perceptiv și reglarea
mișcărilor).
Întrebarea nr.9
Ca să răspunzi, folose ște cunoștințele despre dezvoltarea fizic ă
a antepre școlarului și totodată, ține cont c ă este mic și la începutul
însușirii tuturor felurilor de comportamente.
Întrebarea nr.10
Ca să răspunzi, folose ște-te atât de cuno ștințele de psihologie
generală referitor la constanta de m ărime cat și la cele din paragraful
anterior al acestei teme de reflec ție.
Întrebarea nr.11
Răspunsul la aceast ă întrebare trebuie s ă se sprijine pe
cunoștințele tale din paragraful de mai sus.
Întrebarea nr.12
Trebuie s ă răspunzi gândindu-te la particularit ățile funcționării
scoarței cerebrale din acest stadiu.
Întrebarea nr.13
Ca să răspunzi gânde ște-te mai ales la particularit ăți cum ar fi
culoarea și aspectele neobi șnuite. Dar explic ă.

Dezvoltarea fizic ă și psihică a copilului pân ă la 3 ani.
74 Proiectul pentru Înv ățământul Rural Întrebarea nr.14
Trebuie s ă ai în vedere rela ția deosebit ă dintre mam ă și copil.
Întrebarea nr.15
Este vorba de efectele asupra acestui copil antepre școlar care
se află la începuturile însu șirii propriu-zise a limbajului.
Întrebarea nr.16
Ca să răspunzi, trebuie s ă înțelegi foarte bine specificul acestor
calități ale gândirii antepre școlarului și să identifici tipul de leg ături
specifice fiec ăreia.
Întrebarea nr.17
Trebuie s ă a i î n v e d e r e u r m ări în plan cognitiv, afectiv, de
relaționare cu ceilal ți.
Întrebarea nr.18
Ca să răspunzi, trebuie s ă compari acest copil care poate s ă se
miște foarte mult cu unul ca re ar sta numai în acela și loc.
Întrebarea nr.19
Este suficient s ă dai două exemple dar s ă explici de ce crezi c ă
sunt potrivite pentru aceast ă vârstă.
Întrebarea nr.20
Trebuie s ă ai în vedere nivelul percep ției, comunic ării, atenției.
Întrebarea nr.21
Trebuie folosit ă experien ța personal ă cu acești copii.
Întrebarea nr.22
Ca să răspunzi, trebuie s ă pornești de la acel ”NU” pe care îl
spune copilul, s ă-i vezi semnifica ția.

Lucrarea de verificare nr.3 și modul de evaluare
1. Care sunt modalit ățile senzoriale care func ționează bine
imediat dup ă naștere și care sunt cele ce se perfec ționează treptat?
Explicați (funcționează bine gustul, mirosul, sensibilitatea termic ă;
funcționează slab văzul, auzul și tactul) particularit ățile manifest ării
fiecăruia.
2. Când apare percep ția, în cursul primului an de via ță și
cum se perfec ționează? (între 2 și 3 luni apare percep ția și în spațiul
de 2 m copilul vede bine)

Dezvoltarea fizic ă și psihică a copilului pân ă la 3 ani.
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 75

3. Cum se structureaz ă mecanismele ini țiale ale limbajului
în primul an de via ță? (gângurit, lala țiune, autoascultare, imitare,
pronunțarea primelor cuvinte)
4. Care sunt etapele constituirii apuc ării obiectelor în primul
an de via ță și cum se manifest ă, din ce în ce mai adaptat la obiectele
mici? (reflexul necondi ționat al apuc ării, exers ării lui, apucarea cu
opozabilitatea degetului mare, apucarea condi ționată, apucarea
necondiționată)
5. Releva ți dezvoltarea progresiv ă a mișcărilor care vor
duce la cucerirea mersului la finalul primului an de via ță? (la 2 luni
ține capul drept, la 6 luni st ă în șezut, , la 7 luni se târ ăște, la 8-9 luni
se ridică sprijinit, la 11-12 luni primii pa și fără sprijin)
6. Cum evolueaz ă afectivitatea în primul an de via ță?( de la
reactivitatea înn ăscută la emoții)
7. Care sunt stadiile inteligen ței practice a sugarului? (vezi
paragraful corespunz ător)
8. Ce progrese impor tante înregistreaz ă percepțiile între 1
și 3 ani? (bog ăție, claritate, scheme perceptive, vitez ă)
9. Prin ce se caracterizeaz ă memoria antepre școlarului?
(spontan ă, volum mic, p ăstrare scurt ă, actualizarea ca recunoa ștere)
10. Ce este specific aten ției antepre școlarului? (superficial ă,
instabilă, ușor de distras, reglat ă de comenzile verbale ale adul ților)
11. Care sunt fazele dobândirii de c ătre antepre școlar a
structurilor verbale de comunicar e? (limbaj telegrafic sau prefraz ă,
fraza neadaptat ă la sine și apoi adaptat ă la sine)
12. Cum se face trecerea de la inteligen ța practic ă la
gândirea simbolic ă și preconceptual ă a antepre școlarului? (apari ția
funcției semiotice permite prin cuvinte și reprezent ări să fie
simbolizate obiectele în plan mintal și să se desf ășoare acțiuni
mentale)
13. Realiza ți o caracterizare general ă a dezvolt ării afective
din stadiul antepre școlarității. (stări de afect înso țite de puternice

Dezvoltarea fizic ă și psihică a copilului pân ă la 3 ani.
76 Proiectul pentru Înv ățământul Rural

14. reac ții organice, instabilitate și capriciozitate,
diversificarea emo țiilor, întărirea atașamentului fa ță de mam ă).
15. Prezenta ți principalele progrese ale motricit ății între 1 și
3 ani. (mersul se perfec ționează și poate chiar fugi, apucarea
obiectului este mai bun ă, relevă detalii importante).
16. Cum apare con știința de sine la antepre școlar și în ce
constă criza afectiv ă de la 21/2-3 ani? (vezi paragraful
corespunz ător).

Se acord ă cate un punct pentru r ăspunsurile corecte de la
următoarele întreb ări: 5, 8, 10, 11.
Se acord ă cate dou ă puncte pentru r ăspunsurile corecte de la
următoarele întreb ări: 2, 3, 4, 9, 13, 14.
Se acord ă cate trei puncte pentru r ăspunsurile corecte de la
următoarele întreb ări: 1, 6, 7, 12.
Punctaj maxim: 30. Totalul punctelor se împarte la 3 și rezultă o notă din scara
obișnuită de la 1 la 10. Se acord ă și jumătate de punct. Se rotunje ște
nota final ă în favoarea cursantului.
Lucrarea se redacteaz ă pe foi separate și se transmite tutorelui.
Trebuie s ă aibă circa 4 pagini.

BIBLIOGRAFIA MINIMALA:
ATKINSON L. RITA, ATKINSON R.C., SMITH E.E., BEM D.J,
Introducere în psihologie, Editura Tehnic ă, 2002,Bucure ști, pg.88-95
BIRCH ANN, Ps ihologia dezvolt ării, Editura Tehnic ă, 2000,
București, pg.68-72
CREȚU TINCA, Psihologia vârstelor, Editura Credis, Bucure ști,
2001, pg..113-119
DEBESSE M. , Etapele educa ției, Editura Didactic ă și
Pedagogic ă, București, 1981
MUNTEANU ANCA, Psihologia copilului și a adolescentului,
Editura Augusta, 1998, PG.114-118
OSTERRIETH P., Introducere în ps ihologia copilu lui, Editura
Didactică și Pedagogic ă, București, 1976, PG.47-54
ȘCHIOPU URSULA, VERZA E., Psih ologia vârstelor, Editura
Didactică și Pedagogic ă, București, 1995, PG.108-112.

Dezvoltarea fizic ă și psihică a preșcolarului
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 77 Unitatea de înv ățare nr.4
DEZVOLTAREA FIZIC Ă ȘI PSIHIC Ă A PREȘCOLARULUI

Cuprins:

4. Dezvoltarea fizic ă și psihică a preșcolarului 78
Obiectivele unit ății de învățare nr. 4 78
4.1. Dominan țele în profilul dezvolt ării copilului pre școlar 78
4.2. Regimul de via ță și dezvoltarea fizic ă a preșcolarului. 79
4.3. Dezvoltarea capacit ăților perceptive, de observare și de reprezentare
între 3 și 6 ani. 81
4.4. Particularit ățile gândirii pre școlarului 84
4.5. Dezvoltarea limbajului la pre școlari 85
4.6. Memoria și imagina ția – aspecte caracteris tice ale copilului pre școlar 88
4.7. Particularit ățile atenției preșcolarului 90
4.8. Transform ări semnificative ale afectivit ății între 3 și 6 luni. 91
4.9. Motricitate – voin ță – motiva ție – particularit ăți specifice pre școlarilor 93
4.10. Pre școlaritatea și construirea bazelor personalit ății 95
Rezumatul acestei unit ăți de învățare 99
Recomand ări și comentarii la probele de autoevaluare 100
Lucrarea de verificare nr.4 și modul de evaluare 102
Bibliografie minimal ă 103

Dezvoltarea fizic ă și psihică a preșcolarului.
78 Proiectul pentru Înv ățământul Rural 4. DEZVOLTAREA FIZIC Ă ȘI PSIHIC Ă A PREȘCOLARULUI
Obiectivele unit ății de învățare nr. 4

După ce va studia aceast ă unitate de înv ățare, cursan ții vor putea:
• să explice de ce pre școlaritatea este un stadiu cu foarte mari
posibilități de dezvoltare fizic ă și psihică;
• să identifice bog ăția și diversitatea percep țiilor preșcolarilor;
• să înregistreze progresul deosebit al reprezent ărilor între 3 și 6 ani;
• să identifice particularit ățile specifice gândirii preoperatorii a
preșcolarilor;
• să înregistreze progresele din toate planurile dezvolt ării limbajului;
• să rezume performan țele memoriei și imagina ției de la vârsta
preșcolară;
• să explice interac țiunile complexe dintre procesele cognitive ale
copilului pre școlar;
• să categorizeze noile achizi ții motrice ale pre școlarului;
• să identifica amploarea și diversitatea tr ăirilor afective;
• să înregistreze schimb ările pe care le produce dezvoltarea
reglajului voluntar as upra tuturor manifest ărilor psihice;
• să explice formarea bazelor personalit ății în preșcolaritate.

4.1. Dominan țele în profilul dezvolt ării copilului pre școlar
Despre pre școlaritate se spune c ă este vârsta de aur a
copilăriei pentru c ă se înregistreaz ă progrese mari în dezvoltarea
fizică și psihică ce permit adapt ări foarte bune la diverse situa ții și
asigură copilului o anumit ă eficiență în activit ăți, fără ca să existe
încă presiunile grijilor și obligațiilor.
Dominantele în procesul de dezvoltare în acest stadiu sunt: – creșterea deosebit ă a capacit ăților senzoriale și motrice;
– sporirea autonomiei în plan practic prin formarea a
numeroase deprinderi igienice de alimentare, de îmbr ăcare, de
manevrare a obiectelor;

Preșcolaritatea,
vârsta de aur a
copilăriei

Dezvoltarea fizic ă și psihică a preșcolarului
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 79 – dezvoltarea proceselor ps ihice complexe care asigur ă noi
caracteristici comportamentelor : anticipare, organizare, reglare
voluntară;
– mare curiozitate și sete de cunoa ștere care stimuleaz ă
puternic explorarea mediului, jocul și învățarea;
– constituirea con științei morale primare și creșterea
capacităților de adaptare la mediul social;
– dezvoltarea bazelor personalit ății.

4.2. Regimul de via ță și dezvoltarea fizic ă a preșcolarului.

Cu privire la regimul de via ță al preșcolarului vom sublinia
aspectele care sunt noi fa ță de cele din stadiul anterior și anume:
– copilul are nevoie în continuar e, de 10-12 ore de somn în
timpul nop ții și de 1½ ore dup ă amiază, dar din ce în ce mai mul ți
preșcolari nu accept ă această cerință;
– mesele sunt diferen țiate (mesele principale și gustări) și
presupun și comportamente diferite. În plus se formeaz ă deprinderile
alimentare de baz ă și comportamentul civilizat din timpul desf ășurării
lor;
– programul de gr ădiniță face parte din via ța celei mai mari
părți a copiilor de aceast ă vârstă și această instituție începe s ă joace
un rol fundamental în dezvoltarea lor;
– părinții cer adesea copiilor s ă îndeplineasc ă unele sarcini
dirijându-i și controlându-i, urm ărind îndeplinir ea unor dorin țe sau
întârzierea altora, ajutându-i s ă dobândeasc ă reglaje mai complexe;
– copilul începe s ă facă ceva al ături și împreun ă cu părinții
permițându-le s ă-și însușească numeroase modele de comportare;
– împreun ă cu familia, copilul ia cuno ștință de spectacolul
străzi și cu unele institu ții culturale cum ar fi teatrul, cinematograful,
parcul de distrac ții, grădina zoologic ă etc.;
– jocul este în continuare o component ă important ă a
programului zilnic, devine mai complex, cu durata mai mare, cu Preșcolarul
se încadreaz ă
bine în familie și
grădiniță

Dezvoltarea fizic ă și psihică a preșcolarului.
80 Proiectul pentru Înv ățământul Rural efecte formative puternice și se desf ășoară împreun ă cu cei de
aceeași vârstă;
– relația cu cei de aceea și vârstă, prilejuit ă mai ales de c ătre
grădiniță, acționează ca un nou factor de dezvoltare psihic ă.

Temă de reflec ție nr. 1
Care crezi c ă sunt principalele influen țe pe care le exercit ă familia
asupra pre școlarilor?
Scrie răspunsul aici.

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 100

Cele mai importante aspecte ale cre șterii fizice între 3 și 6 ani
sunt urm ătoarele:
– înălțimea medie la finalul stadiu lui atinge circa 116 cm iar
greutatea medie este de 22 kg. La începutul stadiului cre șterea este
ușor mai lent ă iar către sfârșit mai accelerat ă;
– osificările cele mai importante se produc la nivelul oaselor
lungi ale membrelor, în zona clav iculelor, a toracelui. Curburile
coloanei sunt formate dar înc ă instabile. Începe schimbarea denti ției
provizorii;
– sistemul muscular este mai bine dezvoltat, capabil de tonus
mai crescut și de reglări mai fine;
– în sistemul neurohormonal, cele mai importante schimb ări,
sunt: a) intensificarea activit ății tiroidei; b) sc ăderea activit ății
timusului numit și glanda copil ăriei;
– crește greutatea general ă a creierului pân ă la 1200 gr,
continuă să se diferen țieze func țional neuronii și să se perfec ționeze
activitatea cortical ă mai ales în zonele motorii generale și în cele ale
limbajului. Creștere fizic ă
mare:
• până la 116
cm
• până la 22 Kg
Perfecționarea
neurocortical ă
în zonele limbajului și
motricității
generale

Dezvoltarea fizic ă și psihică a preșcolarului
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 81 Toate aceste transform ări organice se exprim ă în imaginea
generală a copilului care se apropie de încheierea acestui stadiu:
este relativ înalt, propor ționat, cu tenul roz, privirea vioaie și
inteligent ă, exuberan ță motrică și senzorial ă deosebite.

Temă de reflec ție nr. 2
Încercați să compara ți acest tablou al dezvolt ării fizice a
preșcolarului, descris mai sus, cu al antepre școlarului și să relevați
diferențele.
Scrie răspunsul aici.

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 100

4.3. Dezvoltarea capacit ăților perceptive, de observare și de
reprezentare între 3 și 6 ani.

Despre pre școlar se afirm ă că are o deschidere perceptiv ă
specială asupra spectacolului lumii, c ă este avid de a cunoa ște, ceea
ce stimuleaz ă în grad înalt dezvoltarea tuturor capacit ăților sale
senzoriale și face să se spun ă că acest studiu are o deosebit ă
importan ță pentru toate achizi țiile de mai târziu.
Percepțiile tactile devin mai fine pentru c ă dezvoltarea
motricității permite nu doar manipula rea obiectelor, ci pip ăirea lor, iar
diferențierea func țională a celor dou ă mâini ajut ă la identificarea mai
ușoară a rugozit ății, moliciunii, netezimii suprafe țelor obiectelor.
Crește posibilitatea integr ării într-un tot a informa țiilor tactile și
copilul poate recunoa ște un obiect familiar chiar dac ă doar îl pip ăie.
Reușește acum jocul „s ăculețul fermecat”. Copiii pot verbaliza mai
bine însu șirile tactile.
Percepțiile
tactile unific ă
informația

Dezvoltarea fizic ă și psihică a preșcolarului.
82 Proiectul pentru Înv ățământul Rural Percepțiile vizuale devin cele mai im portante componente ale
cunoașterii senzoriale. V ăzul integreaz ă toate celelalte informa ții de
la alți analizatori. Copiii disting mai multe culori și le denumesc foarte
corect, diferen țiază vizual particularit ăți mai fine de form ă, percep
corect rela țiile spațiale, dispun de scheme de explorare perceptiv ă
pentru obiectele familiare și astfel viteza de receptare și identificare
crește. Au structuri perceptive stab ilizate pentru figurile geometrice
principale (triunghi, p ătrat, „rotund”) și au deja mecanismele
neurofunc ționale ale constan țelor perceptive aproape ca ale
adultului.
Percepțiile auditive progreseaz ă pe cele trei planuri principale:
auz fizic, muzical, fonematic . Preșcolarii diferen țiază și mai multe
sunete și zgomote naturale și le raporteaz ă corect la sursa lor. Un
băiețel de 4 ani diferen ția sunetul motorulu i automobilului p ărinților
când ace știa se apropiau de cas ă. Auzul muzical este mai fin și copiii
pot asculta dar și interpreta linii melodice mai simple, specifice pentru
ei. Cel mai mult se dezvolt ă auzul fonematic și astfel ei pot
recepționa corect mesajele verbale care vin de la al ții iar pronun ția
cuvintelor și frazelor este evident îmbun ătățită. Grădinița exerseaz ă
în mod special auzul f onematic pentru a-i preg ăti pe copiii pentru
școală.

Temă de reflec ție nr. 3
Ce diferen țe ați remarca între copiii de la ora ș și cei de la țară în
ceea ce prive ște auzul fizic?
Scrie răspunsul aici.

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 100

Pe baza acestor progrese înregist rate la principalele capacit ăți
perceptive și a creșterii rolului reglator al limbajului, la pre școlari Percepțiile
vizuale integreaz ă
celelalte informații
Auzul
fonematic se dezvoltă
foarte mult

Dezvoltarea fizic ă și psihică a preșcolarului
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 83 apare și observa ția ca form ă superioar ă de explorare a mediului
ambiant. Dar la pre școlari aceasta trebuie s ă fie condus ă din
aproape în aproape de c ătre educatoare . Rezultatele ei se afl ă la
baza însu șirii numeroaselor cuno ștințe, mai ales, despre mediul
ambiant, despre via ța plantelor și a animalelor, despre ocupa țiile
adulților etc.
Reprezent ările care abia au ap ărut la antepre școlari devin
acum componentele de baz ă ale planului intern mental. De aceea
dezvoltarea lor este o sarcin ă principal ă a grădiniței.
Cele mai importante particularit ăți ale reprezent ărilor
preșcolarilor sunt urm ătoarele:
– au o larg ă bază perceptiv ă și de aceea sunt bogate și
variate ;
– pentru c ă sunt condi ționate de nivelul mental general, se pot
forma numai cele ce reflect ă obiectele și fenomenele în mod static și
reflectă mai slab mi șcările și transform ările acestora;
– sunt puternic influen țate de interven ția cuvântului în timpul
formării lor (Sinclair) și mai ales de verbaliz ări expresive (P. Popescu
Neveanu);
– devin mai clare și mai precise dac ă preșcolarii pot ac ționa
asupra obiectelor în leg ătură cu care se vor forma reprezent ări
(Frank);
– cu cât copiii se întâlnesc mai frecvent cu anumite obiecte,
cu atât reprezent ările lor sunt mai bune (P. Pufan);
– cuprind totu și un nivel sc ăzut de generalizare.

Temă de reflec ție nr. 4
Dacă-i cerem unui copil de 3 ani și câteva luni s ă deseneze un om el
face un cerc, dou ă puncte pentru ochi și niște bețe ce pornesc direct
din acesta și reprezint ă mâinile și picioarele. Cum explica ți relația
dintre acest desen și reprezent ări?
Scrie răspunsul aici.

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 100 Apare
observa ția
Îmbogățirea
reprezent ărilor

Dezvoltarea fizic ă și psihică a preșcolarului.
84 Proiectul pentru Înv ățământul Rural Cu toate limitele lor reprezent ările sunt import ante atât pentru
realizarea celorlalte procese cognitive cât și pentru desf ășurarea
unor jocuri mai variate și complexe.

4.4. Particularit ățile gândirii pre școlarului

Marea curiozitate, explor ările perceptive ample, însu șirea tot
mai bună a limbajului, desf ășurarea de jocuri tot mai complexe și,
mai ales, integrarea în activit ățile sistematice din gr ădiniță reprezint ă
factorii de baz ă ai dezvolt ării gândirii din acest stadiu.
Contactul cu lucrurile din jur și rezultatele unor ac țiuni asupra
acestora, care pot fi reflectate în minte îi permit copilului s ă se
orienteze și să cunoasc ă ce este în jurul s ău, nu numai în m ăsura în
care acestea îi satisfac trebuin țele așa cum erau la antepre școlari, ci
să le vadă ca realit ăți din afara sa care uneori i se opun și trebuie s ă
țină seama de ele. De aceea se consider ă că în activitatea de
gândire a pre școlarului începe s ă-și facă loc principiul realit ății.
O caracteristic ă principal ă a gândirii pre școlarului este
intuitivitatea ei, adic ă foarte strânsa ei leg ătură cu percep ția și
conducerea ei de c ătre aceasta din urm ă. Se subliniaz ă că, în fapt,
„copilul poate gândi ceea ce perc epe, dar gândirea lu i nu merge mai
departe de reprezentarea elementului perceput” (P. Osterrieth). Preșcolarul nu poate gândi acum decât cu un mare sprijin perceptiv.
Un băiețel de 5 ani vrea s ă diferențieze oamenii și spune „un b ăiat
mare dar nu om, o fat ă mare dar nu mam ă”.
Unitățile cognitive cu care opereaz ă gândirea pre școlarului sunt
tot preconcepte
dar care au acum un mai mare grad de generalitate
și un con ținut mai bogat. Totodat ă, foarte importante sunt și
reprezent ările. Renumitul psiholog elve țian J. Piaget vorbea de
„gândirea imagistic ă” a preșcolarului.
Gândirea pre școlarului este preoperatorie pentru c ă nu dispune
de veritabile opera ții ci doar de un fel de „ac țiuni executate în gând”
(J. Piaget). Prin urma re are numai preopera ții și scheme
preoperatorii de desf ășurare care nu au înc ă necesitate logic ă ci se Intuitivitatea
gândirii
Gândirea este
preoperatorie

Dezvoltarea fizic ă și psihică a preșcolarului
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 85 sprijină pe un fel de regl ări perceptive sau pe schema ac țiunilor, care
au fost mai înainte practice.
De exemplu, dac ă li se cere pre școlarilor s ă realizeze egalitatea
dintre un șir de jetoane și un num ăr de fise ce sunt luate dintr-o
grămadă, copilul a șează în dreptul fiec ărui jeton câte o fis ă, această
acțiune fiind reglat ă pur perceptiv prin rela ția de coresponden ță unu
la unu controlat ă perceptiv. Dac ă cercetătorul a răsfirat fisele sau le-
a apropiat mult unele de altele copi lul nu a mai recunoscut egalitate.
Când erau r ăsfirate zicea c ă sunt mai multe, când erau apropiate, le
considera mai pu ține.
Tipul de ra ționament ce începe s ă domine este cel inductiv dar
care nu are înc ă rigoare logic ă și este desf ășurat sub conducerea
directă a educatoarei. Gândirea pre școlarului este în general
necauzal ă, cu excep ția relațiilor simple de acest fel pe care i le
explică autorul.

Temă de reflec ție nr.5
Unor pre școlari li s-au dat imagini de fructe și legume și li s-a cerut
să le grupeze dup ă cum cred ei c ă se aseam ănă. Ei au rezolvat
astfel: au pus la un loc fructele și legumele care le plac și în alt loc pe
cele care nu le plac. Explic ă răspunsul lor?

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 100

4.5. Dezvoltarea limbajului la pre școlari
În cursul stadiului pre școlarității se petrece o spectaculoas ă
dezvoltare a limbajului. Ch iar la 5 ani, unii pre școlari ne uimesc prin
felul cum vorbesc: corect fonetic și gramatical și cu o deosebit ă
adaptabilitate în raport cu situa țiile de comunicare.
Mare
dezvoltare a
limbajului

Dezvoltarea fizic ă și psihică a preșcolarului.
86 Proiectul pentru Înv ățământul Rural Vocabularul pasiv cre ște către sfârșitul stadiului pân ă la 3000-
3500 de cuvinte, cel pasiv cuprinde 700-800 cuvinte.
Semnifica țiile cuvintelor de și încă restrânse sunt mult mai clare
și mai corecte. Dar sensurile figu rate ale structurilor verbale înc ă nu
sunt înțelese. Au o mare preferin ță pentru diminutive. Î și dezvolt ă o
atitudine important ă față de limbaj, adic ă sunt încredin țați că aceste
poate folosi ca s ă comunice orice și tot ce exist ă în jur poart ă un
nume. Dac ă întâlnesc obiecte sau situa ții noi și nu știu cuvintele
corespunz ătoare nu ezit ă să le creeze. Prin urmare, f ără nici un fel
de reținere, pre școlarii creeaz ă cuvinte noi. Acest fenomen a fost
cercetat în psihologia româneasc ă de prof. univ. dr. Tatiana Slama
Cazacu. Iat ă câteva dintre crea țiile preșcolarilor g ăsite de domnia sa:
„urlăreț” adică cel ce plânge foarte tare, „modrobre țe” adică ceva în
dezordine. Iat ă și alte exemple: „armati st” angajat în armat ă, „însforit”
legat cu sfoar ă, „bananaman” prin analogie cu superman .
Însușirea structurilor verbale se face în primul rând prin imitarea
părinților și apoi prin respectarea modelelor propuse de gr ădiniță.
Acestea con țin o gramatic ă implicită și servesc pentru p ăstrarea
corectitudinii vorbirii proprii și pentru corectarea altora. Gr ădinița
transmite pre școlarilor cuno ștințe și formeaz ă capacități de flexionare
corectă a substantivelor dup ă gen, num ăr, caz iar a verbelor dup ă
persoană, număr și timp. Totodat ă, în grădiniță este special antrenat
auzul fonematic și asigurat ă însușirea elementelor grafice necesare
mai târziu la însu șirea scrisului în școală.
Preșcolarul poate comunica u șor tot ceea ce dore ște și poate
construi propozi ții mai complexe, mai bogate. Dac ă la începutul
stadiului copilul poate av ea un limbaj situativ (amestecând cuvinte cu
gesturi, ac țiuni, onomatopee), începând cu 4½ – 5 ani îi este specific
limbajul contextual cara cterizat prin: exprimarea în cuvinte adecvate
a tot ce comunic ă, legături logice între propozi ții și fraze, unitate
generală a discursului verbal. Atunci când poveste ște ceva
preșcolarul poate vorbi alternativ în locul eroilor acelor întâmpl ări și
poate folosi adecvat și mijloace neverbale de comunicare (gesturi,
mimică, mișcări, intona ția vocii etc.). Creația
de
cuvinte
Influențele
puternice ale
grădiniței

Dezvoltarea fizic ă și psihică a preșcolarului
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 87 Când se afl ă în dialog cu al ții reușește să se adapteze
particularit ăților interlocutorilor. Cu copi ii mai mici ca el vorbe ște rar,
repetă și chiar utilizeaz ă „limbajul mic al acestora”. Când vorbe ște cu
cei mai mari vrea s ă se facă înțeles și-și alege cu grij ă cuvintele și
formează propoziții și fraze corecte.

Temă de reflec ție nr. 6
De ce pre școlarii dialogheaz ă cel mai bine cu mama?
Scrie răspunsul aici.

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 100

Un alt eveniment important în acest stadiu este apari ția
limbajului interior. El este precedat de a șa numitul limbaj egocentric
(J. Piaget). Copilul se poate afla în apropierea unei alte persoane,
adult sau copil, el vorbe ște dar fără a avea inten ția de a-i comunica
acestuia, f ără a fi preocupat ca acesta s ă recepționeze ce spune el și
să-l înțeleagă. Este deci o form ă intermediar ă între limbajul extern
propriu-zis și cel intern.
În fine, cea mai mare par te a problemelor de pronun ție dispar.
Pot să mai existe, la unii copiii, dificult ăți de pronun țare al lui „r” sau
„s”. Este bine s ă se ceară ajutorul logopedului.

Temă de reflec ție nr.7
De ce crezi c ă se recomand ă ca înainte de școală să fie rezolvate
toate problemele de pronun ție?
Scrie răspunsul aici.

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 100

Apariția
limbajului
interior

Dezvoltarea fizic ă și psihică a preșcolarului.
88 Proiectul pentru Înv ățământul Rural 4.6. Memoria și imagina ția – aspecte caracteristice ale copilului
preșcolar
Memoria contribuie la func ționarea bun ă a tuturor celorlalte
procese psihice iar în pre școlaritate ea dobânde ște câteva
caracteristici noi și anume:
– crește volumul memoriei și astfel copilul este capabil s ă-și
însușească multe date de experien ță personal ă și multe cuno ștințe;
– memoria verbal ă este în evident progres pre școlarul
întipărind cu succes multe poezii, cântece, pove ști, legende, date
legate de sine și de familia lui. Dar cele memorate sunt concrete. Nu
poate memora idei abstracte și relații logice complexe;
– crește timpul de p ăstrare de la câteva luni (5-7 luni) la
începutul stadiului la 1 an și mai mult la sfâr șitul stadiului. Totodat ă
începând cu 4½ ani se pot constitui amintirile;
– în ceea ce prive ște actualizarea aceasta se face ca
recunoaștere dar din ce în ce ma i mult ca reproducere. Pre școlarii
pot să povesteasc ă logic, să redea succesiunea evenimentelor, s ă
pună în ordine imaginile care exprim ă momente diferite ale unei
povestiri, țin minte aproape textual felul în care se exprim ă
personajele și chiar le recunosc dup ă felul în care se exprim ă, pot
interpreta roluri.
– În jurul a 4-5 ani apare memorarea voluntar ă, mai întâi în joc
apoi se extinde și la altă activitate. Reproducerea va fi manifestat ă și
voluntar.

Temă de reflec ție nr. 8
Se constat ă uneori c ă dacă preșcolarul particip ă la un spectacol de
circ ce l-a impresionat foarte tare, când a fost rugat, dup ă ce a ajuns
acasă, să povesteasc ă ce a văzut n-a reu șit să spună mai nimic, dar
a doua zi a relatat cu lux de am ănunte. Cum se explic ă un asemenea
fenomen?
Scrie răspunsul aici.

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 100
Crește
volumul
memoriei
Începe s ă se
constituie
amintirile
Apare
memorarea voluntar ă

Dezvoltarea fizic ă și psihică a preșcolarului
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 89 – mai întâi în joc și apoi în activit ățile frontale începe s ă se manifeste
memoria voluntar ă, a cărei pondere cre ște progresiv.
Imagina ția preșcolarului apare, în contrast cu stadiul anterior,
ca fiind într-un deosebit avânt. Prem isele ei cele mai importante sunt:
dezvoltarea memoriei care conserv ă experien ța personal ă și
cunoștințele, oferind material spre combinare, cre șterea rolului
limbajului în activitatea mental ă în ansamblul ei.
Imagina ția reproductiv ă este antrenat ă în ascultarea pove știlor
și legendelor și însușirea unor cuno ștințe. Construirea mecanismelor
ei de-a lungul stadiului se relev ă foarte bine prin faptul c ă dacă la 3
ani copilul cere s ă-i spună mereu aceea și poveste și se supără dacă
te abați de la forma ascultat ă prima dat ă ( ceea ce arat ă că acum se
formează procedeele imaginative care transform ă sau asociaz ă
stimulii verbali cu imaginile corespunz ătoare) când cre ște, la 4 ½ și 5
ani aceste mecanisme func ționează bine și copilul vrea mereu alt ă
poveste. Dar el combin ă reprezent ările, formate deja în via ța lui de
fiecare zi, a șa că atunci când repoveste ște s-ar putea produce un fel
de modernizare a pove știlor. În cunoscuta poveste „Fata mo șului și
fata babei”, cele dou ă tinere se întâlnesc în loc de „cuptor” cu
„aragazul”, în loc de „fântân ă” cu „chiuveta”.
Dar leg ăturile dintre imagina ție și gândire înc ă nu sunt
stabilizate și aceasta din urm ă nu-și joacă rolul reglator
corespunz ător. În aceste condi ții, imagina ția creatoare a
preșcolarului alunec ă repede în fantastic.
Cercet ările făcute asupra produselor im aginative creatoare ale
preșcolarului au dus la urm ătoarea concluzie: „Fantezia îng ăduită și
cultivată la preșcolaritate, va genera for țele creatore de mai târziu”.

Imagina ția
reproductiv ă
funcționează
foarte bine

Dezvoltarea fizic ă și psihică a preșcolarului.
90 Proiectul pentru Înv ățământul Rural
Temă de reflec ție nr. 9
Care crezi c ă trebuie s ă fie atitudinea adultulu i când copilul face
asemenea substituiri ca cele prezentate mai sus?
Scrie răspunsul aici.

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 101

Imaginația creatoare se manifest ă la copilul pre școlar în desen,
modelaj, construc ții, colaje. Pl ăcerea pentru aceste activit ăți
stimuleaz ă combina țiile imaginativ e. Construie ște cu pasiune
întrecându-se cu cel de al ături. Desenele sunt pline de spontaneitate,
culorile sunt folosite cu sinceritate și fără prejudec ăți și totodată cu
un interesant sim ț al culorii.

4.7. Particularit ățile atenției preșcolarului
Ca o condi ție energizatoare de baz ă, mai ales pentru procesele
cognitive, aten ția dobânde ște la pre școlari câteva propriet ăți a căror
cunoaștere este indispensabil ă în munca de educa ție de la aceast ă
vârstă:
– la începutul stadiului se manifest ă numai aten ția involuntar ă
care este sus ținută de marea curiozitate a c opilului. Ea se manifest ă
față de persoane, lucruri, fenome ne , diapozitive, filme, c ărți;
– crește ușor volumul aten ției;
– stabilitatea ajunge pân ă la 25 minute la grupa mare;
– gradul de concentrare este mai crescut comparativ cu
antepreșcolarii;
– apare aten ția voluntar ă care sus ține cel mai mult
desfășurarea activit ăților frontale din gr ădiniță.

Exuberan ța
imagina ției
creatoare
Atenția în
mare progres:
• volum • stabilitate • reglare
voluntar ă

Dezvoltarea fizic ă și psihică a preșcolarului
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 91
Temă de reflec ție nr. 11
Cum se explic ă faptul că preșcolarii pot r ămâne aten ți mai mult de o
jumătate de or ă dacă li se spune o poveste interesant ă?
Scrie răspunsul aici.

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 101

4.8. Transform ări semnificative ale afectivit ății între 3 și 6 ani.
Dup ă criza afectiv ă de la 2 ani și jumătate – 3 ani, pre școlarul
pare mult mai lini știt, mai plin de pl ăceri și satisfac ții. Dar autorii
psihanali ști au atras aten ția și asupra unor dificult ăți afective
caracteristice copilului pre școlar.
În compara ție cu antepre școlarul tr ăirile afective ale
preșcolarului sunt mai bogate și mai diversificate pe măsură ce
capacitățile lui cresc și interrela ționează mai complex cu ambian ța
(familia, gr ădinița, jocul, întâlnirea cu covârstnicii, temele de înv ățare
din grădiniță sunt surse de variate emo ții și sentimente).
Din ce în ce mai buna adaptare la mediu face s ă se accentueze
pozitivarea emoțiilor și dispozi țiilor afective și preșcolarul poate
rămâne ore întregi cu o tonalitate afectiv ă favorabil ă.
Emoțiile preșcolarului r ămân totu și situative adic ă legate de prezent
și de „aici și acum” și de aceea se zice c ă în general copil ăria este
lipsită de griji.
Spre deosebire de antepre școlar, la copilul de 3-6 ani emo țiile și
sentimentele au un mecanism mai complex de realizare incluzând și
elemente de memorie afectiv ă și un nivel mai bun de în țelegere a
situațiilor. Cel mai bun exemplu pentru acest mecanism complex este
așa numitul „sindrom al bomboanei amare”, adic ă preșcolarul își dă
Trăirile
afective au mecanisme mai complexe

Dezvoltarea fizic ă și psihică a preșcolarului.
92 Proiectul pentru Înv ățământul Rural seama c ă recompensa primit ă care-i place, nu corespunde de fapt
rezultatului pe care l-a ob ținut la un joc sau activitate de înv ățare.

Temă de reflec ție nr. 12
Se știe că la 3 ani copilul poate fi pu țin impresionat de altul care
plânge lâng ă el, dar la 5 ani manifest ă compasiune, îl mângâie, îl
roagă să nu mai plâng ă. Explică aceste diferen țe.

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 101

Preșcolaritatea este stadiul cristaliz ării sentimentelor pentru
părinți și chiar a dobândirii unei anumite maturit ăți în trăirea lor. De
exemplu la 3 ani copilul o iube ște pe mama foarte intens, acaparator,
încărcat de gelozie, dar dup ă 5 ani, dup ă ce are deja o experien ță a
relațiilor cu p ărinții, dragostea lui pentru mama va fi puternic ă dar
calmă și însoțită de respectarea independen ței ei.
Către sfârșitul stadiului copiii reu șesc să-și regleze într-o anumit ă
măsură comportamentele emo țional expresive . Nu mai plâng
totdeauna când cad și se lovesc, refuz ă gesturile de alint manifestate
de părinții săi, atunci când sunt de fa ță colegii de gr ădiniță.

Temă de reflec ție nr. 13
S-a constatat c ă în jurul a 4½ ani copiii reu șesc să simuleze o stare
de durere organic ă. Ce explica ție se poate da acestui fapt?
Scrie răspunsul aici.

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 101 Începe reglarea
comportamentelor emo ținal-
expresive

Dezvoltarea fizic ă și psihică a preșcolarului
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 93 Dezvoltarea afectiv ă a preșcolarilor este puternic influen țată de
climatul familial și stilul educa țional al p ărinților.

4.9. Motricitate – voin ță – motiva ție – particularit ăți specifice
preșcolarilor
Progresele în planul motricit ății sunt foarte importante și
cercetătorii au numit pre școlaritatea „vârsta de gra ție motric ă”.
Copilul dispune de energie pe care și-o manifest ă prin fel de fel de
mișcări și printr-un „neastâmp ăr” caracteristic, f ără să oboseasc ă.
Libertatea, spontaneitatea, dezinvoltura dar și buna coordonare și
armonie general ă a mișcărilor sunt caracteristicile acestei vârste.
În cursul acestui stadiu se formeaz ă un mare num ăr de
deprinderi ce pot fi considerate de baz ă pentru fiecare plan al
manifest ărilor copilului: deprinderi igienice, cele ce țin de
comportamentul alimentar, de m anipularea a numer oase obiecte și
instrumente, de desenare, modelare, construc ții etc.
Totodat ă preșcolarii manifest ă plăcere când execut ă fel de fel
de mișcări și mândrie pentru ce reu șesc.

Temă de reflec ție nr. 14
Cum sunt deprinderile grafice ale pre școlarilor?
Scrie răspunsul aici.

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 101

Voința își construie ște mecanismele ini țiale tot în cursul
preșcolarității. Premisele ei cele mai im portante sunt reprezentate de
dezvoltarea func ției reglatorii a limbajului și de perfec ționarea ariilor
cerebrale cu roluri integratoare. Jo cul este contextul în care apare
prima dat ă reglajul voluntar, pentru c ă acesta i se potrive ște copilului Exuberan ță
motrică
Apare
voința la
4-5 ani

Dezvoltarea fizic ă și psihică a preșcolarului.
94 Proiectul pentru Înv ățământul Rural și-l ajută să înțeleagă relația dintre atingerea unui scop și mobilizarea
și încordarea energiei sale. Apoi și în afara jocului copilul î și va
propune scopuri și va acționa orientat și reglat pân ă l e v a a t i n g e .
Această posibilitate apare la pre școlarul mijlociu și progreseaz ă
semnificativ pân ă la sfârșitul stadiului. Se constat ă deja la el fazele
principale ale actelor voluntare, adic ă cea de preg ătire și cea de
realizare sau executiv ă. Numai c ă la 4-5 ani unitatea lor este înc ă
fragilă și ușor de dezorganizat dac ă intervine ceva neprev ăzut. La
preșcolarul mare aceast ă unitate este stabil ă și copilul reu șește, din
ce în ce mai bine, s ă își atingă scopurile.
Dezvoltarea voin ței este o latur ă important ă a pregătirii copilului
pentru școală.
Motiva ția se dezvolt ă mult în stadiul pre școlarității și se
deosebe ște clar de cea a antepre școlarului.
În primul rând, motiva ția biologic ă trece într-un plan secund și
devin mai active trebuin țele sociale și spirituale. Pre școlarul amân ă
de multe ori satisfacerea trebuin ței de hran ă sau de odihn ă datorită
curiozității și plăcerii pe care i-o produc juc ăriile, filmele, calculatorul
etc. Curiozitatea epistemic ă
este unul din cele mai puternice motive
care explic ă aderarea imediat ă a copilului la activit ățile propuse de
educatoare sau îl face s ă priveasc ă atent plantele, animalele,
activitățile umane. Într-un anumit timp sens poate spune c ă
manifest ă chiar interese cognitive și sunt dornici s ă știe și totodată,
mândri pentru ceea ce au achizi ționat în planul cunoa șterii.

Temă de reflec ție nr. 15
De ce pre școlarii pun atât de multe întreb ări părinților și mai ales pe
aceasta „De ce?”
Scrie răspunsul aici.

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 101 Se formeaz ă
și devin
active trebuințele
sociale și
spirituale

Dezvoltarea fizic ă și psihică a preșcolarului
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 95 Interesul pentru joc , se poate spune c ă este la apogeu și se
satisface pe deplin în acest stadiu. Către sfârșitul stadiului apare interesul pentru școală
și
preșcolarii vor s ă afle cum este la școală, să lucreze ca elevii, chiar
se joacă de-a școala.
Dezvoltarea motiva ției pentru activitatea școlară este o alt ă
important ă latură a pregătirii copilului pentru solicit ările deosebite din
următoarele stadii.

4.10. Pre școlaritatea și construirea bazelor personalit ății

Este ușor de constatat c ă o component ă important ă a
personalit ății care este temperamentul se manifest ă încă din primul
an de via ță dar cele semnificative și care au caracteristic ă umană
apar în pre școlaritate. Premisele dezvolt ării personalit ății se află în
toate progresele pe care le-a înregistrat copilul în cogni ție,
afectivitate, voin ță. Factorii care au cea mai mare importan ță pentru
formarea personalit ății sunt: noua etap ă de maturizare
neurofunc țională, stimulări bogate și variate și relații mai complexe
cu familia, apogeul desf ășurării jocului care este activitatea
fundamental ă, influen țele sistematice, organizate și de durat ă
exercitate de gr ădiniță, atracția și interrela ționarea cu cei de aceea și
vârstă. Sub influen ța tuturor acestor factori apar și se manifest ă
următoarele component e ale personalit ății:
– manifestarea ini țială a aptitudinilor la cei care au premise
native specifice ca: a) receptivitate deosebit ă față de
anumite categorii de stimuli; b) pragur i senzoriale sc ăzute;
c) atracție evident ă spre activit ăți în legătură cu care vor
apare aptitudini. Domeniile de manifestare sunt: desen,
muzică, coregrafie, gimnastic ă, limbi str ăine. Copiii
supradota ți pot obține deja rezultate semnificative.

Apare interesul pentru școală
Factorii care
construiesc bazele
personalit ății
Manifestare
a inițială a
aptitudinilor

Dezvoltarea fizic ă și psihică a preșcolarului.
96 Proiectul pentru Înv ățământul Rural
Temă de reflec ție nr. 16
Amintește-ți un preșcolar pe care îl cuno ști și încearc ă să identifici
manifest ările lui care ar putea sem nala eventuale aptitudini.
Scrie răspunsul aici.

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 101

– dezvoltarea bazelor caracterului se realizeaz ă sub influen ța
preponderat ă a familiei („cei șapte ani de acas ă”) și a grădiniței. S-a
constat c ă premisele pentru formarea caracterului sunt: construirea
reglajelor voluntare, cristalizar ea sentimentelor fundamentale mai
ales față de părinți, dezvoltarea capacit ăților de a fi receptivi la
cerințele acestora și la modelele pe care ei le ofer ă, dezvoltarea
conștiinței morale primare. Pr in urmare, sub influen ța acestor factori
se formeaz ă premisele pentru însu șiri caracteriale cum ar fi:
respectul fa ță de alții; încrederea în sine, curajul și perseveren ța etc.
S-a demonstrat c ă există o puternic ă legătură între climatul
familial și tendința spre formarea anumitor însu șiri caracteriale. Astfel
copiii care cresc într-o familie caracterizat ă prin armonie, dragoste și
respect reciproc, î și formeaz ă cu ușurință însușiri cum ar fi: încredere
în sine, ini țiativă, independen ță, respect de sine și de alții. Din contr ă,
copiii care nu sunt iubi ți și accepta ți de părinți, sunt total domina ți de
aceștia se vor caracteriza prin: pasivitate, lips ă de curaj și de
independen ță, dificultate în rela ționare cu al ții etc.

Construirea
bazelor
caracterului

Dezvoltarea fizic ă și psihică a preșcolarului
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 97
Temă de reflec ție nr. 17
Ce însușiri caracteriale mai deosebite crede ți că s-ar dezvolta la
copiii care sunt unici în familia lor?
Scrie răspunsul aici.

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 101

– cristalizarea con științei morale primare a fost cercetat ă de
psihologul elve țian J. Piaget care i-a relevat urm ătoarele
particularit ăți:
• este o moral ă primară pentru c ă rezultă din interiorizarea simpl ă a
cerințelor și modelelor comportamentale parentale;
• se întemeiaz ă pe dragostea copiilor pentru părinții lor și pe
autoritatea acestora (aceasta este cheia de bolt ă a acestei morale,
subliniaz ă J. Piaget);
• este concret ă, adică implicată în situațiile reale de via ță ale copilului
și presupunând o în țelegere a normelor morale concordant ă cu
dezvoltarea cognitiv ă a copilului pre școlar. Pentru pre școlar, a fi copil
bun înseamn ă, de exemplu, „a mânca tot la mas ă”.
• este dominat ă de ceea ce J. Piaget a numit „realism moral”, adic ă
preșcolarii evalueaz ă faptele oamenilor nu dup ă intenții ci dup ă
consecin țe.

Temă de reflec ție nr. 18
Explică răspunsul dat de pre școlari la urm ătoarea problem ă morală:
un băiat a spart o farfurie și i-a spus mamei c ă nu el a f ăcut-o. Un
altul, vrând s ă o ajute pe mama, aducându-i 3 farfurii, s-a împiedicat
și le-a spart. Care este mai vinovat? Cei mai mul ți copii au spus c ă
cel de-al doilea. Explic ă răspunsul lor.
Scrie răspunsul aici.

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 101
Apare
conștiința
morală
primară

Dezvoltarea fizic ă și psihică a preșcolarului.
98 Proiectul pentru Înv ățământul Rural – intensificarea con științei de sine și cristalizarea imaginii de sine,
către sfârșitul stadiului.
• chiar de la 3 ani pre școlarul începe s ă fie atent la diferen țele dintre
fetițe și băieți și ajunge s ă-și clarifice apartenen ța lui la sex afirmând
hotărât și cu convingere c ă: „eu sunt b ăiețel”, „eu sunt feti ță”. Se
recunoaște bine în oglind ă și în fotografii, î și știe numele, prenumele,
vârsta și al cui este, unde este locuin ța, care-i sunt juc ăriile,
îmbrăcămintea, etc.
• este receptiv la aprecierile la adresa sa ale p ărinților și educatoarei
le interiorizeaz ă și motiveaz ă pe baza lor, calit ățile pe care crede c ă
le are.

Temă de reflec ție nr.19
Analizeaz ă din perspectiva celor notate mai sus urm ătoarea situa ție:
copilul este întrebat dac ă este cuminte și el răspunde „da, c ă așa a
spus doamna” (este vorba de educatoare).
Scrie răspunsul aici.

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 101

• începe s ă se schițeze o imagine de sine care este mai evident ă
către 6 ani și care are urm ătoarele planuri principale: eul fizic
(însușiri corporale și fiziologice), eul spiritual (unele însu șiri cum ar fi
că este iste ț, îndrăzneț etc.), eul social (cam ce loc ocup ă printre cei
de vârsta lui). Chiar dac ă structura personalit ății se află abia în fazele de
început ea d ă noi caracteristici compor tamentelor copilului adic ă le
orienteaz ă mai bine, le regleaz ă adecvat cu împrejur ările, le face mai
eficiente, le sus ține mai bine din punct de vedere energetic. Toate
acestea reprezint ă alte aspecte ale preg ătirii copilului pentru
următoarele stadii pe care le va parcurge . Intensificarea
conștiinței de
sine și
cristalizarea inițială a
imaginii de sine.

Dezvoltarea fizic ă și psihică a preșcolarului
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 99 Rezumatul acestei unit ăți de învățare
• Percep țiile preșcolarilor continu ă să se perfec ționeze și poate
realiza chiar activit ăți de observare dar conduse din aproape în
aproape de c ătre educatoare.
• Reprezent ările se îmbog ățesc foarte mult sub influen ța grădiniței și
au un rol din ce în ce mai important în activitatea mental ă.
• Preșcolarul are o gândire intuitiv ă adică: legată și condusă de către
percepție; folose ște reprezent ări și preconcepte sau no țiuni empirice,
este preoperatorie și nereversibil ă ajunge la ra ționamentul inductiv
dar care nu este înc ă perfecționat, gândirea pre școlarului este în
ansamblu necauzal ă.
• Memoria pre școlarului are urm ătoarele caracteristici: un volum mai
mare, cea verbal ă este în evident ă creștere, apare memoria
voluntară, păstrarea este de durat ă mai mare și încep s ă se
constituie amintirile, actua lizarea este mai ales realizat ă ca
reproducere.
• Imagina ția reproductiv ă își dezvolt ă mecanismele specifice și
copilul poate asculta cu pl ăcere pove ști noi pentru c ă se formeaz ă
repede în minte imaginile corespunz ătoare. Imagina ția creatoare
este ampl ă și este manifestat ă cu precădere în joc, desen, jocuri de
construc ție și colaje.
• În plan afectiv, se diversific ă emoțiile și se construiesc sentimentele
față de părinți, frați, surori, educatoare și colegi.
• Mersul se perfec ționează foarte mult iar apucarea este din ce în ce
mai fină așa că preșcolarii pot executa el emente grafice, preg ătitoare
pentru scriere.
• În jurul a 4 – 4 ½ ani apare voin ța care va schimba foarte mult via ța
psihică în ansamblu.
• În preșcolaritate se pun bazele personalit ății: încep s ă se manifeste
unele aptitudini și se cristalizeaz ă unele tr ăsături de caracter iar în
jurul a 6 ani, imaginea de sine.

Dezvoltarea fizic ă și psihică a preșcolarului.
100 Proiectul pentru Înv ățământul Rural Recomand ări și comentarii la probele de autoevaluare
Îți recomand s ă rezolvi imediat fiecare prob ă de autoevaluare pentru
că cele mai multe î ți cer aplicarea cuno ștințelor la situa ții concrete. În
cele ce urmeaz ă, îți voi face unele propuneri și sugestii care s ă te
ajute să le rezolvi.
Tema de reflec ție nr.1
Să te gânde ști la faptul c ă părinții sunt factori de îngrijire, de
comunicare, de securizare afectiv ă, de transmitere de cuno ștințe și
de modele comportamentale etc. Tema de reflec ție nr.2

Fiind vorba de cre ștere fizic ă, trebuie s ă faci compara ții privind
statura, greutatea, osific ările, musculatura, etc.
Tema de reflec ție nr.3
Ca să răspunzi la aceast ă întrebare trebuie s ă te gânde ști și să faci,
în minte, un fel de inventar al surselor de sunete și zgomote din cele
două tipuri de localit ăți umane și să tragi niște concluzii. Gânde ște-te
că cei de la țară pot să diferențieze mai bine cântecul p ăsărilor.
Tema de reflec ție nr.4
Trebuie s ă ai în vedere faptul c ă cercetătorii au demonstrat: felul în
care un copil deseneaz ă figura uman ă, exprimă și nivelul inteligen ței
lui. Tema de reflec ție nr.5

Fă legătura cu natura preoper atorie a gândirii pre școlarilor, cite ște cu
atenție paragraful corespunz ător.
Tema de reflec ție nr.6
Trebuie s ă ai în vedere calitatea rela țiilor cu mama și mai ales
legătura afectiv ă și de durat ă cu aceasta.
Tema de reflec ție nr.7
Să ai în vedere func ția de comunicare a limbajului și importan ța ei
pentru integrarea în activitate și în colectivit ățile umane.
Tema de reflec ție nr.8
Ai în vedere efectul puternic ei impresii pe care i-a f ăcut-o spectacolul
și faptul c ă un factor puternic de excita ție este urmat totdeauna de
unul tot atât de puternic, de inhibi ție.

Dezvoltarea fizic ă și psihică a preșcolarului
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 101 Tema de reflec ție nr.9
Să nu ironizeze copilul, s ă nu râdă de el, ci s ă-i explice diferen țele
între ce spune el despre ceea ce este vorba în poveste.
Tema de reflec ție nr.10
Nu trebuie s ă-l ironizeze, s ă-l critice, ci s ă afle ce l-a f ăcut să
foloseasc ă respectiva culoare. R ăspunsul copilului poate fi extrem de
interesant. Tema de reflec ție nr.11

Să te gânde ști la formele aten ției prezente la pre școlari și la factorii
care le stimuleaz ă.
Tema de reflec ție nr.12
Trebuie s ă ai în vedere c ă de la 3 la 5 ani copiii pot s ă-și dezvolte
capacitățile mentale și să-și mărească volumul de cuno ștințe.
Tema de reflec ție nr.13
Dacă citești cu aten ție paragraful de mai sus, g ăsești ușor răspunsul.
Tema de reflec ție nr.14
Ține seama de faptul c ă preșcolarii își însușesc numai elementele de
scriere. Tema de reflec ție nr.15

Să ai în vedere, pe de o parte, marea lor curiozitate pe de alt ă parte,
capacități mentale mai mari.
Tema de reflec ție nr.16
Ca să răspunzi, recite ște paragraful anterior.
Tema de reflec ție nr.17
Să te gânde ști la faptul c ă toți adulții din jurul acelui copil tind s ă-și
manifeste dragostea și să-i satisfac ă dorințele.
Tema de reflec ție nr.18
Aplică aici ceea ce J. Piaget a numit „realism moral”.
Tema de reflec ție nr.19
Constată aici o caracteristic ă a moralei pre școlare pe care J. Piaget
a numit-o primar ă.

Dezvoltarea fizic ă și psihică a preșcolarului.
102 Proiectul pentru Înv ățământul Rural Lucrarea de verificare nr.4 și modul de evaluare
1. Arătați progresele cele mai importante ale percep țiilor tactile,
vizuale și auditive la pre școlari. (cre șterea sensibilit ății vizuale,
auditive, tactile – vezi paragraful corespunz ător)
2. Releva ți particularit ățile reprezent ărilor pre școlarilor. (bogate,
variate, verbalizate)
3. Ce înseamn ă că gândirea pre școlarilor este preoperatorie?
(pentru c ă se desf ășoară ca niște acțiuni în gând și nu este
reglată logic ci intuitiv)
4. Ce particularit ăți au preconceptele din gândirea pre școlarilor? (au
un grad mai mare de generalizar e dar sunt tot empirice)
5. În ce const ă creația de cuvinte din stadiul pre școlarității? (vezi
paragraful corespunz ător)
6. Cum contribuie gr ădinița la dezvoltarea limbajului pre școlarilor?
(dezvoltă pronun ția, semnifica ția cuvintelor, structurile verbale
corecte și adaptate la situa ția de comunicare)
7. Care sunt particularit ățile memoriei pre școlarului? (involuntar ă și
apoi voluntar ă)
8. Cum se manifest ă imagina ția reproductiv ă la 3 ani și apoi la 5-6
ani? (la 3 ani abia se formeaz ă)
9. Cum se manifest ă imagina ția creatoare la pre școlari. (exuberant ă
și fără prejudec ăți)
10. Care sunt particularit ățile atenției preșcolarilor? (mai stabil ă, mai
bine concentrat ă, involuntar ă și voluntar ă)
11. Care sunt cele mai im portante aspecte ale evolu ției afectivit ății la
preșcolari? (pozitivare și înscrierea în prezent, bog ăția emoțiilor,
formarea sentimentelor, reglarea conduitelor emo țional-
expresive)
12. Ce fel de motive stimuleaz ă și susțin activit ățile și relațiile
preșcolarilor? (curiozitate , interese pentru joc și învățare)
13. Cum și când se dezvolt ă mecanismele voluntare la pre școlari. (în
joc, între 4 și 5 ani)
14. Cum încep s ă se manifeste aptitudinile pre școlarilor? (praguri
scăzute, înclina ție spre activitate)
15. Cum influen țează familia și grădinița formarea caracterului
preșcolarilor? (cerin țe, modele, înt ăriri ale însu șirilor pozitive).

Dezvoltarea fizic ă și psihică a preșcolarului
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 103 Elaboreaz ă o lucrare de maximum 4 pagini și transmite-o tutorelui.
Se acord ă un punct pentru r ăspunsurile corecte la întreb ările:
5,8,9,13 Se acord ă două puncte pentru r ăspunsurile corecte la întreb ările:
1,2,4,6,10,12,14 Se acord ă trei punte pentru r ăspunsurile corecte la întreb ările:
3,7,11,15 Punctaj maxim: 30 puncte. Se împart la 3 și se obține o not ă în scara
1-10.
Bibliografie minimal ă
ATKINSON L. RITA, ATKINSON R.C., SMITH E.E., BEM D.L.,
Introducere în psihologie, 2002, Editura Tehnic ă, Bucure ști, p.
107- 111 BIRCH ANN, ., Psihologia dezvolt ării, 2000, Editura Tehnic ă,
București, p.92-102
BONCHI Ș ELENA, Psihologia copilulu i, 2004, Editura Universit ății
din Oradea, p.69-75
CREȚU TINCA, Psihologia vârstelor, 2001, Editura Credis, Bucure ști,
P. 151-160 MUNTEANU ANCA, Psihologia copilului și a adolescentului, 1998,
Ed. Augusta, Timi șoara, p.191-198
OSTERRIETH P., Introducere în psi hologia copilului, 1976, Editura
Didactic ă și Pedagogic ă, București, p.88-98
ȘCHIOPU URSULA, VERZA E., Psihologia vârstelor, 1995, Editura
Didactic ă și Pedagogic ă, București, p.130-137

Dezvoltarea fizic ă și psihică a școlarului mic
104 Proiectul pentru Înv ățământul Rural Unitatea de înv ățare nr.5
DEZVOLTAREA FIZIC Ă ȘI PSIHIC Ă A ȘCOLARULUI MIC

Cuprins:

5. Dezvoltarea fizic ă și psihică a școlarului mic 105
Obiectivele unit ății de învățare nr. 5 105
5.1. Dominan țele în profilul dezvolt ării psihice a școlarului mic 105
5.2. Regimul de via ță și dezvoltarea fizic ă între 6 și 10 ani. 106
5.3. Particularit ățile atenției școlarului mic 108
5.4. Dezvoltarea percep țiilor și a capacit ăților observative între 6 și 10 ani 110
5.5. Evolu ția reprezent ării la școlarul mic 112
5.6. Aspectele principale ale dezvolt ării limbajului între 6 și 10 ani 113
5.7. Gândirea concret-operatorie a școlarului mic 114
5.8. Memoria și imagina ția – aspecte caracteristice școlarității mici 116
5.9. Specificul vie ții afective a școlarului mic 118
5.10. Motiva ția și voința – manifest ări specifice școlarului mic 119
5.11. Principalele aspecte ale dezvolt ării personalit ății școlarului mic 121
Rezumatul acestei unit ăți de învățare 125
Recomand ări și comentarii cu privire la probele de autoevaluare 126
Lucrarea de verificare nr.5 și modul de evaluare 128
Bibliografie minimal ă 129

Dezvoltarea fizic ă și psihică a școlarului mic
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 105 5. DEZVOLTAREA FIZIC Ă ȘI PSIHIC Ă A ȘCOLARULUI MIC
Obiectivele unit ății de învățare nr. 5

După ce vor studia aceast ă unitate de înv ățare, cursan ții vor
putea.
• să explice contribu ția acestui stadiu la dezvoltarea
capacităților de integrare în activitatea de înv ățare școlară;
• să descrie principalele schimb ări care se produc în
funcționarea diferitelor tipuri de percep ție datorit ă antrenării lor
specifice în sarcinile școlare;
• să identifice particularit ățile atenției școlarului mic și căile de
dezvoltare a acesteia;
• să descrie felul în care se realizeaz ă trecerea de la gândirea
preoperatorie la cea operatorie în cursul acestei a treia copil ării;
• să înregistreze aspectele specifice ale memoriei școlarului mic
și să explice rela ția lor cu sarcinile de înv ățare;
• să descrie evolu ția motiva ției copiilor de-a lungul celor patru
ani de școală;
• să explice felul în care activitatea școlară dezvoltă și valorific ă
diferite însu șiri ale personalit ății;
• Să-și testeze posibilit ățile de aplicare a cuno ștințelor la analiza
cazurilor și situațiilor concrete în care se afl ă copiii.

5.1. Dominan țele în profilul dezvolt ării psihice a școlarului mic

În jurul vârstei de 6-7 ani, în via ța copilului se petrece un
eveniment cu totul deosebit, acela al intr ării în școală. De acum în
colo întreaga sa dezvoltare fizic ă și psihică va fi influen țată de acest
nou factor. Înv ățarea școlară se deosebe ște în mod radical de toate
actele de înv ățare de pân ă acum, atât prin con ținut cât și prin cadrul
și modul de desf ășurare. Volumul, calitatea și diversitatea
conținuturilor înv ățării de dincolo de 7 ani, hot ărăsc, în societatea
contemporan ă, viitorul fiec ăruia, locul lui în comunitatea uman ă. De
Eveniment
remarcabil: • intrarea în
școală

Dezvoltarea fizic ă și psihică a școlarului mic
106 Proiectul pentru Înv ățământul Rural aceea eforturile societ ății și ale indivizilor sunt direc ționate spre
reușite și succes spre integrare școlară optimă.
Acest nou context, școala, influen țează puternic întreaga
dezvoltare psihic ă a copilului și-i dă un relief specific. Este important
să relevăm dominantele, în pr ofilul de dezvoltare a școlarului mic
pentru a putea diferen ția acest stadiu de cele anterioare și a reuși să
înțelegem mai bine locul și contribu ția sa la dezvoltarea de ansamblu
a ființei umane. Iat ă care sunt aceste dominan țe:
• înv ățarea școlară devine organizatorul principal al procesului
de dezvoltare psihic ă și exercită influențe hotărâtoare pentru toate
transform ările din cursul acestui stadiu;
• se stabilesc raporturi mai obiective cu lumea, școala
integrându-l pe copil în ar ia inteligibilului, ra ționalului, rigorilor
cunoașterii;
• se formeaz ă deprinderile de baz ă pentru scris-citit și socotit
care-i asigur ă accesul la con ținuturi din ce în ce mai ample de
învățare;
• cre ște caracterul voluntar și conștient al tuturor manifest ărilor
psihocomportamentale; • se însu șesc statutul și rolurile de elev și se adaug ă noi
dimensiuni identit ății de sine;
• către sfârșitul stadiului se împl inesc atributele copil ăriei și se
realizeaz ă un bun echilibru cu ambian ța.

5.2. Regimul de via ță și dezvoltarea fizic ă între 6 și 10 ani.

Spre deosebire de stadiul anterior, în programul zilnic al
școlarului mic intervin urm ătoarele schimb ări:
• programul activit ăților este mult mai stabilizat adic ă ora de
trezire și cea de culcare trebuie mai mu lt respectate pentru ca
activitatea școlară să se desf ășoare optim. Școlarul mic are nevoie
de 10-11 ore de somn noaptea și mai ales stabilizarea și respectarea
orei când merge la culcare. Insuficien ța somnului genereaz ă
scăderea aten ției, a eficien ței memoriei și a performan țelor gândirii; Programul
zilnic trebuie stabilizat și
respectat

Dezvoltarea fizic ă și psihică a școlarului mic
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 107 • timpul petrecut la școală este mai bine organizat și plin cu
activități care se deosebesc din ce în ce mai mult de cele de la
grădiniță. Copilul trebuie s ă facă efortul de a se adapta la: a) spa țiul
școlar, b) timpurile de activit ăți și solicitări școlare, c) rela ția cu un
nou adult semnificativ care este înv ățătoarea, d) la grupul de
covârstnici cu care se confrunt ă și se compar ă pe terenul unei
activități foarte importante cum este înv ățarea școlară;
• dup ă întoarcerea acas ă copilul trebuie s ă realizeze o perioad ă
de învățare independent ă care poate fi asistat ă de părinți dar, nu
poate fi substituit de ace știa.

Temă de reflec ție nr. 1
Explică următoarea întâmplare și manifestare a unei feti țe de clasa I:
întârziind cu joaca n-a mai avut timpul s ă facă desenul cerut de
învățătoare și mama l-a realizat în locul ei. Înv ățătoarea a fost
nemulțumită și i-a dat nota 4. Când a venit acas ă fetița a spus
veselă: „Mama ai luat 4”.
Scrie răspunsul aici.

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 126

• jocul trebuie s ă rămână în programul zilnic al școlarului mic
dar momentul și durata lui sunt dependente de solicit ările școlare.
Aspectele cele mai importante ale dezvolt ării fizice sunt urm ătoarele:
• cre șterea în în ălțime este ușor încetinit ă între 6 și 7 ani dar
apoi ritmul este mai mare și la sfârșitul stadiului în ălțimea medie este
la băieți de 132 cm iar la fete de 131 cm. Exist ă însă tendința ca
fetele să aibă pentru prima dat ă un ușor avans fa ță de băieți;
• cre șterea în greutate este relativ constant ă și se ajunge, în
medie, la 29 kg la b ăieți și 28 kg la fete;

Dezvoltarea fizic ă și psihică a școlarului mic
108 Proiectul pentru Înv ățământul Rural • osific ările cele mai importante di n acest stadiu se petrec în
următoarele zone: la nivelul coloanei vertebrale dar curbura lombar ă
este încă instabilă și în pericol de a se deforma dac ă școlarii au
poziție proast ă la scris sau duc greut ăți mari; în zona bazinului, la
mâini (carpiene și falange); continuarea schimbului denti ției
provizorii. Se înt ăresc articula țiile și crește rezisten ța general ă a
sistemului osos; • cele mai importante perfec ționări ale sistemului muscular sunt
la nivelul mâinii, a acelor grupur i musculare implicate în scriere;
• la nivelul sistemului nervos sunt importante urm ătoarele
schimburi: a) cre ște masa creierului pân ă la 1200-1300 g; b) din
punctul de vedere al struct urii neuronilor creierul școlarilor mici este
aproape ca al adultului; c) se dezvolt ă în mod deosebit, sub raport
funcțional lobii frontali; d) cre ște viteza de formare a leg ăturilor dintre
neuroni; P. Osterrieth caracterizeaz ă astfel finalul acestui stadiu: „Vârsta
de 10 ani, cu echilibru, cu buna sa adaptare, cu calm, dar însufle țita
sa siguran ță, cu ținută lipsită de încordare constituie pe drept cuvânt,
apogeul copil ăriei, momentul de deplin ă înflorire și deplină integrare,
a caracteristicilor copilului mare”.

5.3. Particularit ățile atenției școlarului mic

Aten ția este condi ția necesar ă a desfășurării optime a tuturor
proceselor informa ționale și a obținerii succesului școlar.
Ciclul primar exercit ă câteva influen ța hotărâtoare pentru
dezvoltarea aten ției astfel c ă, în acest interval al vie ții se obțin cele
mai importante perfec ționări ale acesteia. Prin urmare: a) școala
solicită permanent și sistematic aten ția copilului dezvoltând-o și
modelând-o dup ă specificul sarcinilor cogn itive; b) sunt mai bine
dezvoltate unele însu șiri ale aten ției iar altele sunt formate în acest
stadiu; c) este special antrenat ă atenția voluntar ă.
Ca urmare a acestor influen țe progresele aten ției în acest
stadiu sunt urm ătoarele: Atenția se
modeleaz ă
după
solicitările
școlare

Dezvoltarea fizic ă și psihică a școlarului mic
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 109 • la intrarea în clasa I concentrarea aten ției poate fi fluctuant ă și
astfel, copiii pot face gre șeli chiar când au cuno ștințele
corespunz ătoare, dar apoi se ob ține gradul necesar de manifestare a
acestei însu șiri;
• la început aten ția copiilor nu este perfect modelat ă în raport cu
fazele activit ăților din clas ă și deci nu pot s ă se concentreze mai tare
în anumite momente și să se relaxeze în altele a șa că se întâmpl ă să
le scape unele aspecte importante cu m ar fi momentul în care se
comunică tema pentru acas ă. Învățătoarele cu experien ță cunosc
aceste aspecte și au bune remedii pentru ele;

Temă de reflec ție nr.2
Ce recomand ări ai face înv ățătoarelor ca s ă optimizeze acest
moment al lec ției?
Scrie răspunsul aici.

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 126

• la cei de clasa I se constat ă o tendin ță accentuat ă către
distragerea aten ției dacă intervin fel de fel de zgomote în mediul
ambiant (chiar și căderea unui creion) și acesta ar putea influen ța
prestația lor școlară, dar dezvoltarea treptat ă a reglajelor voluntare
diminueaz ă foarte mult acest fenomen;
• cre ște stabilitatea atenției până la 45-50 de minute;
• distributivitatea redusă în primele s ăptămâni de școală
sporește în urm ătorul interval și faciliteaz ă îndeplinirea sarcinilor și
recepționarea mesajelor înv ățătoarei;
• și volumul atenției crește în a doua parte a stadiului;
• trebuie s ă fie rezolvate cazurile de neaten ție cronic ă ce pot
avea fie cauze organice (stare de boal ă, de convalescen ță, de
disfuncționalități hormonale) sau educa ționale (existen ța unor
Cresc:
• stabilitatea • gradul de concentrare • distributivitatea
• volumul

Dezvoltarea fizic ă și psihică a școlarului mic
110 Proiectul pentru Înv ățământul Rural interese mai puternice decât cele școlare; insuficienta preg ătire din
punct de vedere motiva țional a copilului pentru școală).

Temă de reflec ție nr.3
Neatenția se poate manifesta în form ă activă și în form ă pasivă.
Încearcă să prezinți cele dou ă forme de neaten ție așa cum pot ele s ă
fie observate de c ătre învățătoare.
Scrie răspunsul aici.

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 126

5.4. Dezvoltarea percep țiilor și a capacit ăților observative între 6
și 10 ani
Evoluția percep țiilor și a capacit ăților observative este marcat ă
de natura con ținuturilor de înv ățare.
Percepțiile vizuale sunt puternic implicate în scris-citit și de aceea se
remarcă prin:
• cre șterea sensibilit ății vizuale generale cu 60% fa ță de
preșcolar iar a celei diferen țiale cu 45%. În aceste condi ții percep țiile
devin mai clare și mai precise: începând chiar cu vârsta de 6 ani
copiii pot stabili rapid simetriile și asimetriile, în imaginile pe care le
percep, iar când înva ță să scrie și să citească percep cu fine țe
semnele grafice de dimensiuni mici, diferen țele dintre litere,
orientarea în spa ții mici și se formeaz ă scheme perceptive pentru
litere mici și mari, de mân ă și de tipar care asigur ă viteza
corespunz ătoare a scris-cititului;
• mi șcările oculare cresc în ceea ce prive ște viteza pân ă la 1-3
sutimi de secund ă și în actul citirii ochii realizeaz ă următoarele tipuri
de mișcări: a) de fixare a literelor și silabelor ce se pronun ță în acel
moment; b) de anticipare a celor ce vor urma prin func ționarea mai
Percepțiile
vizuale sunt modelate de activitate de scris-citit
Mișcările oculare
în timpul citirii: • fixare • anticipare • regresie • trecere de la un
rând la altul

Dezvoltarea fizic ă și psihică a școlarului mic
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 111 bună a câmpului periferic al vederii; c) de regresie adic ă de
întoarcere la cele deja citite pentru control și întregire a în țelesurilor;
d) de trecere de la un rând la altul (aceast ă trecere este la început
realizată prin urm ărirea cu degetul a rândului);
• cresc și celelalte categorii de percep ții ce se refer ă la obiecte,
la simboluri matematice, la figuri geometrice etc.
Percep țiile auditive progreseaz ă mai ales în ce prive ște auzul
fonematic. Acesta este antrenat si stematic în sarcini precum: a)
identificarea tuturor sunetelor di ntr-un cuvânt; b) identificarea
cuvintelor într-o propozi ție; c) analiza pozi ției unui sunet în cuvânt; d)
despărțirea în silabe; e) trecerea corect ă de la semnele grafice la
pronunțarea sunetelor corespunz ătoare. Auzul muzical progreseaz ă
și copiii cânt ă bine melodiile care li se potrivesc.

Temă de reflec ție nr.4
În ce sens trebuie în țeleasă sublinierea de mai sus: „melodiile care li
se potrivesc”?
Scrie răspunsul aici.

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 126

Percep țiile tactile devin mai fine, se îmbog ățesc și încep s ă fie
antrenate în scriere. Un progres semnificativ se constat ă și în ceea ce prive ște
capacitatea de observare
în sensul c ă elevii pot sesiza aspecte noi
complexe și mai subtile atunci când privesc obiecte sau fenomene.
Dar condi ția de baz ă rămâne conducerea de c ătre învățătoare a
activității lor observative din aproape în aproape.
Auzul
fonematic puternic antrenat

Dezvoltarea fizic ă și psihică a școlarului mic
112 Proiectul pentru Înv ățământul Rural 5.5. Evolu ția reprezent ării la școlarul mic

Reprezent ările școlarilor mici sunt de asemenea influen țate de
școală și caracteristicile lor principale sunt urm ătoarele:
– sunt mult mai bogate pentru c ă școala dep ășește sursa
reprezentat ă de experien ța de viață și asigură condiții de formare a
unor reprezent ări legate de cuno ștințele școlare;
– încep s ă se formeze și reprezent ări cu un grad mai mare de
generalitate a șa cum sunt cele ale figurilor geometrice și relațiilor
matematice;
– se formeaz ă categorii noi de reprezent ări cum sunt cele
fonetice și grafice.

Temă de reflec ție nr. 5
Gândește-te și precizeaz ă ce rol au reprezent ările grafice și cele
fonetice în scris-citit.
Scrie răspunsul aici.

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 126

– reprezent ările dobândesc mai mult ă mobilitate și pot
semnaliza și mișcarea și transform ările obiectelor pentru c ă ele
beneficiaz ă de un nou nivel al inteligen ței care se atinge în
școlaritatea mic ă. Școala trebuie s ă acorde aten ție special ă formării
reprezent ărilor pentru c ă acestea continua s ă aibă un important rol în
activitatea de înv ățare a elevilor.

Apar categorii noi
de reprezent ări
legate de
învățarea școlară

Dezvoltarea fizic ă și psihică a școlarului mic
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 113 5.6. Aspectele principale ale dezvolt ării limbajului între 6 și 10
ani

Se poate spune c ă în cursul acestui stadiu cea mai important ă
schimbare în planul lim bajului o reprezint ă însușirea scris-cititului. În
afara implic ării percep țiilor vizuale și auditive și a mișcărilor fine și
complexe ale mâinii trebuie s ă subliniem și rolul altor factori cognitivi
și noncognitivi. Dintre cei cognitivi avem în vedere reprezent ările
fonetice și grafice, memoria, în țelegerea.

Temă de reflec ție nr. 6
Încearcă să explici cum contribuie memoria la scris-citit
Scrie răspunsul aici.

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 126
Factorii non-cognitivi sunt mai ales: motiva ția pentru înv ățarea
școlară, stabilitatea afectiv ă, încrederea în sine, atitudinea celorlal ți
față de copilul care cite ște. Progresul în citire se exprim ă în
caracteristici cum ar fi: corect, cursiv, expresiv.
Însu șirea scris-cititului are efecte și asupra celorlalte dimensiuni
ale limbajului și anume:
– Cre șterea vocabularului pasiv pân ă la 4000-5000 de cuvinte,
dublându-se fa ță de al pre școlarului iar al celui activ peste 1000 de
cuvinte. Alte progrese se refer ă la precizarea semnifica ției cuvintelor
și înțelegerea și a sensurilor figurative, rigoare în folosirea corect ă a
cuvintelor. – Vorbirea
este mai bine reglat ă prin exigen țele privind
corectitudinea gramatical ă cerută de scris-citit. Propozi țiile și frazele
sunt mai bogate și adaptate la situa țiile de comunicare: în clas ă Evenimentul
cel mai important: însușirea
scris-cititului

Perfecționarea:
• vorbirii • citirii • scrierii

Dezvoltarea fizic ă și psihică a școlarului mic
114 Proiectul pentru Înv ățământul Rural elevilor li se cere s ă se exprime complet, corect și clar , conform
modelelor oferite de înv ățătoare.
– Apar și se dezvolt ă evident capacit ățile de exprimare în scris,
cu respectarea normelor gramaticale și ortografice. Acestea au acum
forma unor reguli practice cuprin se în tabelele cu ortograme.
– Dac ă mai exist ă și se face apel, la timp, la logoped se rezolv ă
toate dificult ățile de pronun ție. Dar pot s ă apară altele: dislexii
(dificultăți de citire) și disgrafii (dificult ăți de scriere). În acest caz este
nevoie de logoped. – Limbajul intern î și consolideaz ă rolurile de anticipare și reglare
ale celui extern. Dezvoltarea foarte bun ă a limbajului asigur ă o condiție de baz ă
în dezvoltarea tuturor proceselor cognitive.
5.7. Gândirea concret-operatorie a școlarului mic
Gândirea prezintă în acest stadiu o schimbare fundamental ă și
anume: se trece de la gân direa preoperatorie a pre școlarului la
gândirea operatorie. Adic ă acțiunile mentale se desprind de
conținuturile informa ționale particulare, se generalizeaz ă, se
transferă cu ușurință la noi con ținuturi și se automatizeaz ă
transformându-se în opera ții. Astfel, școlarul mic, î și formeaz ă și
utilizează cu succes opera ții generale ale gândirii (analiz ă,
compara ție, clasificare, etc.) dar și cele speciale implicate în
însușirea cuno ștințelor școlare, a șa cum sunt opera țiile aritmetice.
A doua caracteristic ă a gândirii școlarului mic este faptul c ă ea
rămâne legat ă încă de concret și vorbim astfel de o gândire a
operațiilor concrete. Accesul la o opera ție nouă sau noțiune nou ă
este condi ționat de percep ții și reprezent ări care ofer ă informa ția
directă despre obiectele reale și apoi aceasta va fi transformat ă și
prelucrat ă complex prin opera ții deja dobândite.

Trecerea la
gândirea
operatorie
Dar
operațiile
sunt concrete

Dezvoltarea fizic ă și psihică a școlarului mic
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 115
Temă de reflec ție nr. 7
Cum interpretezi urm ătorul fenomen: dup ă ce elevii adun ă fel de fel
de obiecte concrete pe care le-a preg ătit din timp înv ățătoarea,
aceasta le propune s ă strângă totul, să pună mâinile la spate și să
facă adunări în gând dar elevii î și mișcă discret degetele?
Scrie răspunsul aici.

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 126
Această gândire care devin e operatorie dobânde ște și
reversibilitate, dar este vorba de o form ă simplă a acesteia, adic ă
elevii pot aplica de exemplu, o opera ție de adunare și apoi să facă
una de sc ădere, consolidându-le și verificându-le reciproc.
Totodat ă gândirea școlarului mic î și subordoneaz ă percepția,
nu mai este condus ă de aceasta și dobânde ște caracter ra țional:
copilul nu se mai mul țumește să facă doar afirma ții ci caut ă-
argumente pentru a le sus ține, este sensibil la erori și contradic ții,
vrea să controleze felul în care a rezolvat problemele, etc.
Unit ățile cognitive cu care lucreaz ă gândirea școlarului mic sunt
la început no țiunile empirice dar apoi în școală se însu șesc cele
științifice elementare .

Temă de reflec ție nr. 8
Încearcă să caracterizezi aceste no țiuni științifice elementare ale
școlarului mic având în vedere con ținutul lor, gr adul de generalizare
și abstractizare implicat, tipurile de rela ții în care intr ă unele cu altele.
Scrie răspunsul aici.

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 126
Raționamentul care domin ă în gândirea școlarului este cel
inductiv dar care dobânde ște rigoare.
Gândirea școlarului mic devine cauzal ă adică este apt ă să
surprindă și să înțeleagă numeroase rela ții cauzale relativ simple.
Gândirea
devine
cauzală

Dezvoltarea fizic ă și psihică a școlarului mic
116 Proiectul pentru Înv ățământul Rural 5.8. Memoria și imagina ția – aspecte caracteristice școlarității
mici

Memoria prezintă între 6 și 10 ani urm ătoarele caracteristici:
– crește caracterul activ al memoriei prin faptul c ă, mai ales elevii de
clasa a III-a și a IV-a tind s ă extragă din materialul de înv ățat ceea ce
este important și își formeaz ă câteva procedee mnezice de baz ă
cum ar fi: scoaterea ideilor principale, alc ătuirea planului unei lecturi,
formularea cu cuvinte proprii, etc.; – dominarea progresiv ă a memoriei voluntare
care corespunde mai
bine sarcinilor școlare, acestea fiind uneori dificile;
– realizarea unei mai bune leg ături cu gândirea și creșterea rolului
memoriei logice ;
– elevii își dau seama c ă pentru a asigura p ăstrarea unui material în
memorie e nevoie s ă-l repete, dar la clasa I-a și a II-a înv ățătoarea
trebuie s ă asigure realizarea acesteia;
– Încep s ă apară particularit ăți individuale în realizarea memoriei și
cele mai des întâlnite sunt referitoare la u șurința memor ării la
trăinicia păstrării și reactualizarea prompt ă.

Temă de reflec ție nr.9
Încearcă să descoperi felul în care pot fi grupa ți elevii dup ă criteriul
ușurinței întipăririi, a tr ăiniciei păstrării și realizării reactualiz ării și
propuneți modalități diferențiate de a la îmbun ătății memoria.
Scrie răspunsul aici.

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 127

În legătură cu manifestarea imagina ției la școlarul mic, au fost
formulate puncte de vedere diferite. Unii autori au considerat c ă în
acest stadiu se înregistreaz ă cel puțin o stagnare și chiar regres, Domină
memoria voluntar ă și
logică
Se însușesc
procedee de
memorare

Imagina ția
reproductiv ă
ajută învățarea
școlară

Dezvoltarea fizic ă și psihică a școlarului mic
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 117 când au comparat expresivitatea și cromaticitatea desenelor
școlarilor mici cu ale pre școlarilor. Dar cei mai mul ți cercetători au
considerat c ă imagina ția progreseaz ă chiar dac ă nu apare pe primul
loc în dezvoltarea cognitiv ă a școlarilor mici.
Imagina ția reproductiv ă este antrenat ă în însu șirea multor
cunoștințe școlare (științele naturii, istorie, geografie) și se află la
baza dezvolt ării gustului pentru lectur ă.

Temă de reflec ție nr.10
Cum poate imagina ția reproductiv ă să întrețină interesul și gustul
pentru lectur ă la copii?
Scrie răspunsul aici.

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 127

Imagina ția creatoare este mai pu țin expansiv ă dar beneficiaz ă
de spiritul rigorii promovat ă de școală și se poate exprima în
rezultate mai valoroasa. Activit ățile opționale din ciclul primar, mai
ales cele cu profil artistic stimuleaz ă și întrețin aceste capacit ăți și le
asigură progresul corespunz ător astfel încât s ă fie premise
satisfăcătoare pentru noul nivel pe ca re îl vor atinge în urm ătoarele
stadii.

Temă de reflec ție nr.11
Care crede ți că sunt noile zone de manifestare a imagina ției
creatoare la școlarii mici.
Scrie răspunsul aici.

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 127
Imagina ția
creatoare are
rezultate mai valoroase

Dezvoltarea fizic ă și psihică a școlarului mic
118 Proiectul pentru Înv ățământul Rural 5.9. Specificul vie ții afective a școlarului mic

Comparând afectivitatea cu celelalte planuri ale dezvolt ării
psihice a școlarului mic s-a f ăcut aprecierea c ă aceasta este
eclipsată de celelalte (P. Osterrieth) sau c ă la aceast ă vârstă se
trece printr-o perioad ă de laten ță afectivă (autorii de orientare
psihanalitic ă).
Putem deci, considera c ă o primă caracteristic ă a afectivit ății
școlarului mic este evolu ția ei discret ă, latentă, mai intim ă. Emoțiile,
dispozițiile, sentimentele co pilului sunt mai pu țin exteriorizate, atât
cele pozitive cât și cele negative. Cu privire la acestea din urm ă, se
constată că tind să fie mai mult tr ăite în tăcere, copilul însu și punând
pe primul plan felul în care r ăspunde la cerin țele școlii. Contactul cu
noul mediu- școala și problemele de ada ptare intensific ă răspunsurile
afective și le fac s ă se succead ă uneori cu mare vitez ă și să se
intensifice.

Temă de reflec ție nr.12
Unii cercet ători spun c ă intrarea în școală este o adev ărată „înțărcare
afectivă”. Ce înseamn ă de fapt acest fenomen?
Scrie răspunsul aici.

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 127

Activitatea școlară prin con ținuturile și prin sistemul nou de
relații pe care îl implic ă îmbogățește emoțiile și sentimentele
copilului .

Trăirile
afective sunt mai diferite

Dezvoltarea fizic ă și psihică a școlarului mic
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 119
Temă de reflec ție nr.13
Dă exemple de emo ții și sentimente noi generate de școală.
Scrie răspunsul aici.

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 127

De asemenea, dup ă fazele ini țiale de adaptare la noul mediu se
constată o creștere a capacit ăților de autocontrol asupra condi țiilor
emoțional-expresive. Ei se adapteaz ă astfel, mai bine la cerin țele de
desfășurare a lec țiilor și reușesc să comunice mai bine unii cu al ții.
Pot chiar s ă simuleze cu succes suferin ța și tristețea mai ales când
doresc s ă ascundă ceva părinților.
De mare importan ță rămân leg ăturile afective cu p ărinții, mai
ales acum când co piii se confrunt ă cu sarcini numeroase și adesea
dificile. Dragostea necondi ționată a părinților este un important factor
de securizare și sprijin pentru a trece peste dificult ăți și unele
insuccese.
5.10. Motiva ția și voința – manifest ări specifice școlarului mic

Motivația școlarului mic este, pe de o parte, o premis ă a
adaptării bune la școală și pe de alt ă parte o zon ă de progres sprijinit
de școală.
Cele mai importante schimb ări se petrec în structura motiva ției
pentru școală și anume:
• la intrarea în școală există o motiva ție extrinsec ă dar de
semnifica ție personal ă pentru înv ățare, cum ar fi: dorin ța de a
Crește controlul
conduitelor emoțional-
expresive
Motivația
pentru învățarea
școlară este
activă și în
progres

Dezvoltarea fizic ă și psihică a școlarului mic
120 Proiectul pentru Înv ățământul Rural respecta cerin țele părinților și a le p ăstra dragostea, urmarea
exemplului fra ților mai mari, pl ăcerea de a fi considerat important,
etc. Aceasta se va îmbog ăți cu motive extrin seci cu mai mare
semnifica ție cum ar fi: toat ă lumea trebuie s ă învețe, școala te ajut ă
să te realizezi ca mama și tata, în viitor, etc.
• începe s ă se dezvolte o motiva ție intrinsec ă începând cu
amplificarea curiozit ății epistemice și continuând cu formarea
intereselor cognitive tot mai stabile și mai eficiente.

Temă de reflec ție nr. 14
Se știe că atitudinile înv ățătoarei față de fiecare copil îi stimuleaz ă să
învețe. Analizeaz ă din perspectiva clasific ării în intrinseci sau
extrinseci.
Scrie răspunsul aici.

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 127

La școlarul mic sunt și alte structuri motiva ționale care sus țin
celelalte activit ăți în care acesta se implic ă, așa cum ar fi:
• interesul pentru joc ce trebuie satisf ăcut zilnic;
• atracția către grupul de copii;
• interesul pentru lectur ă care începe s ă se manifeste începând
cu clasa a III-a și a IV-a;
• atracția către tehnic ă la băieți;
• plăcerea lucrului la calculator;
• dorința zilnică de a viziona programe TV pentru copii;
• alcătuirea de colec ții care acum sunt eterogene și puțin
valoroase, dar le pot cu ltiva spiritul de ordine și disciplin ă și susțin
relațiile de comunicare dintre ei.
Interese
numeroase

Dezvoltarea fizic ă și psihică a școlarului mic
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 121 Voin ța școlarilor mici exprim ă noi progrese. Un celebru autor
american A. Gesell observa faptul c ă acum comportamentele au, în
mod constant, ra ționalitate și premeditare și atunci când copilul î și
propune s ă facă ceva el spune mai întâi „stai s ă mă gândesc” .

Temă de reflec ție nr.15
De fapt ce înseamn ă pentru comportamente acest „las ă-mă să mă
gândesc”?
Scrie răspunsul aici.

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 127

Apoi școlarul mic poate din ce în ce mai mult s ă-și fixeze
scopuri și să se mobilizeze pentru a le rezolva f ără a fi nevoie de
stimuli din afar ă. Aceast ă nouă capacitate voluntar ă se realizeaz ă,
mai ales, în planul înv ățării și în cel al activit ăților de timp liber.
Dezvoltarea a numeroase deprinderi sprijin ă ducerea la cap ăt a
celor propuse și contribuie la cre șterea general ă a independen ței și
autonomiei.
5.11. Principalele aspecte ale dezvolt ării personalit ății școlarului
mic

Școala și activitățile specifice ei, vor fi cei mai importan ți și mai
eficienți factori pentru dezvoltarea personalit ății.
Solicitările sistematice, de durat ă și exigen țele progresive vor
structura și mai bine și vor consolida capacit ățile și aptitudinile
apărute în stadiul anterior și vor forma altele noi. Vor putea s ă apară
aptitudini pentru domenii noi cu m ar fi poezie sau compozi ții și pentru
matematic ă și să se exprime în rezultate not abile la nivelul celor de Crește
implicarea
voinței
Aptitudinile
se exprim ă
mai clar în
rezultate

Dezvoltarea fizic ă și psihică a școlarului mic
122 Proiectul pentru Înv ățământul Rural aceeași vârstă. În biografiile multor oameni mari, celebri se pot
identifica realiz ări semnificative chiar în clasele primare.

Temă de reflec ție nr. 16
Identifică la o personalitate cunoscut ă manifest ările unor aptitudini
chiar la vârsta școlarității mici și încearc ă să descoperi leg ătura lor cu
notorietatea pe care au dobândit-o ulterior.
Scrie răspunsul aici.

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 127

Trăsăturile caracteriale formate în stadiul anterior se pot
consolida în clasele primare dar școala dezvolt ă și altele noi cum ar fi
sârguința, punctualitatea, con știinciozitatea, di sciplina, etc.
Însu șirile individuale de personalitate tind s ă se exprime din ce
în ce mai mult în comportamente. Con știința morală
a școlarului mic parcurge o faz ă de trecere
către autonomia moral ă și acest proces este puternic sus ținut de
relațiile cu colegii și prietenii în contextul c ărora copilul dobânde ște
experien ța elabor ării, împreun ă, de norme, a controlului îndeplinirii
lor, a reciprocit ății în fața exigen țelor, etc. Cu privire la aceste
aspecte, J. Piaget sublinia: „senti mentele morale, legate la început
de o autoritate sacr ă, dar care fiind exterioar ă, nu poate s ă impună
decât o obedien ță relativă, evolueaz ă în sensul unui respect natural
și al unei reciprocit ăți, ale cărei efecte de decentrare sunt mai
profunde și mai durabile (J.Piaget, B. Inhelder, 1976, p.107).
În ceea ce prive ște conștiința de sine , se constat ă apariția în
acest stadiu, a interesului pentru via ța interioar ă proprie și a tendin ței
copilului de a- și exprima tr ăirile și comportamentele. Aceste
momente sunt de scurt ă durată și relativ rare, dar ele indic ă deja o
anume direc ție a dezvolt ării viitoare.
Se dezvolt ă noi
trăsături
caracteriale stimulate de
învățarea școlară
Noua faz ă a
dezvoltării
conștiinței
morale

Dezvoltarea fizic ă și psihică a școlarului mic
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 123 Imaginea de sine are surse noi de clarificare pe de o parte
reprezentate de rezultatul școlar și pe de alt ă parte de confruntarea
și compararea zilnic ă și în diverse situa ții cu cei de aceea și vârstă.
Pot avansa mai ales eul spiritual care se confirm ă în principal prin
prestația școlară și cel social care se sprijin ă pe o via ță de grup mai
largă și mai persistent ă în timp.
Însușirile individuale ale personalit ății tind să se reliefeze din ce în ce
mai mult în comportamentele acestor școlari.
Prin urmare, confrunt ările și chiar conflictele cu egalii s ăi îl pot
face să se orienteze din când în când spre sine, s ă-și pună întrebări,
să fie uneori fr ământat în leg ătură cu ființa sa.
Toate acestea vor contribui la dezvoltarea imaginii de sine în cele trei
planuri ale ei: eul fizic, cel spiritual și cel social.
Eul fizic al copilului are în fundamentele sale o schem ă corporal ă
consolidat ă, identitatea sexual ă este deja relativ clarificat ă, își dă
seama de asem ănarea sa cu cei din familie, dar și de ceea ce îl
deosebe ște de ceilal ți. Nu acord ă prea mare aten ție eului s ău fizic,
mai ales la începutul stadiului. Spre sfâr șitul acestui ciclu școlar se
va orienta mai frecvent spre eul fizic, va tinde s ă fie mai îngrijit, s ă
poarte haine la fel ca ceilal ți, să-și dea seama de unele calit ăți fizice.
Dar nu realizeaz ă o implicare afectiv ă prea puternic ă în acest plan.
Eul spiritual se contureaz ă clar în contextul confrunt ărilor școlare, a
aprecierilor și evaluărilor curente. Elevul începe s ă înțeleagă relația
dintre rezultatele lui și unele capacit ăți pe care le are și poate spune:
„sunt mai bun la citire, dar la matematic ă sunt așa și așa”. El este
foarte sensibil la evalu ările învățătoarei și aprecierile și admira ția
colegilor. Dac ă în toate aceste situa ții copilul a avut semnale pozitive,
își construie ște o imagine de sine bun ă care-l poate sus ține și în
condiții de insucces trec ător. Dar dac ă și-ar fi format o imagine de
sine mai pu țin bună, are tendin țe de a-și diminua bucuria chiar când
ceva îi reu șește foarte bine (U. Șchiopu, E.Verza, 1995, p.188). Îns ă
în cea mai mare parte calit ățile pe care și le percepe au drept surs ă
aprecierile înv ățătoarei și ale părinților.

Imaginea de
sine se cristalizeaz ă
mai bine
Imaginea de
sine poate influența
autoaprecierile

Dezvoltarea fizic ă și psihică a școlarului mic
124 Proiectul pentru Înv ățământul Rural
Temă de reflec ție nr.17
Ce recomand ări ai face înv ățătoarei și familiei cu privire la aceste
aspecte?
Scrie răspunsul aici.

Compară răspunsul dat cu cel oferit la pagina 127

Eul social este puternic influen țat de via ța de grup a școlarului mic,
aceasta fiind cu mult mai bogat ă decât a pre școlarului, și de noul s ău
statut de elev care-i schimb ă poziția chiar și în cadrul familiei (p ărinții
sunt interesa ți de activitatea lui școlară și tind să-i respecte drepturile
privind spa țiul de înv ățare, respectarea timpului destinat acestei
activități).
Școlarul mic are con știința apartenen ței la grupul clas ă și a
locului s ău între ceilal ți, își dă seama dac ă este apreciat de colegi
sau nu. Cel cu rezultate școlare foarte bune și bune, este preferat de
toți, este ales lider, este luat drept model. Cel cu dificult ăți școlare
este marginalizat, izolat, neluat în seam ă. El risc ă să acumuleze
multe insatisfac ții, și să-și găsească în altă parte aten ția și
acceptarea de care are nevoie, și poate astfel, s ă cadă sub influen țe
nefaste. Este vorba de grupuri care-l îndeamn ă spre furt,
vagabondaj, agresivitate nem ăsurată etc.
De aceea, aten ția pe care înv ățătoarea trebuie s ă o acorde
dezvoltării unei imagini se si ne pozitive, reprezint ă o important ă
contribuție a ei la reu șita școlară din acest stadiu și la preg ătirea
pentru ciclurile urm ătoare și pentru integrarea general ă în viață și în
societate.
Cei buni la
învățătură
sunt ale și
lideri.
Cei slabi la
învățătură
sunt
marginaliza ți

Dezvoltarea fizic ă și psihică a școlarului mic
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 125 Rezumatul acestei unit ăți de învățare

Cele mai importante idei ale acestei unit ăți de învățare care
trebuie în mod obligatoriu re ținute sunt urm ătoarele:
• Intrarea în școală înseamn ă exercitarea unor influen țe
hotărâtoare ale acestui factori asupra întregii dezvolt ări a copilului.
• Dezvoltarea percep țiilor și motricit ății fine la școlarul mic
permit însu șirea scris-cititului cea mai important ă achiziție a acestui
stadiu.
• Limbajul se perfec ționează din toate punctele de vedere:
îmbogățirea vocabularului, corectitudi nea structurilor de comunicare,
rezolvarea tuturor problemelor de pronun ție, posibilitatea comunic ării
verbale largi și a celei scrise, în forme mai simple.
• Gândirea școlarului mic devine operatorie, este reversibil ă și
reglată de o logic ă implicit ă, folose ște raționamente inductive
adevărate, devine cauzal ă pentru rela ții mai simple.
• Aten ția școlarului mic este puternic influen țată de școală și
modelată după tipul sarcinilor de înv ățare.
• Memoria și imagina ția își consolideaz ă însușirile și se
subordoneaz ă învățării școlare.
• Afectivitatea școlarului mic progreseaz ă astfel: se îmbog ățesc
trăirile afective, mai ales cele generate de școală, se formeaz ă noi
sentimente, se manifest ă capacit ăți mai crescute de reglare a
comportamentelor emo țional-expresive.
• Se structureaz ă motivația învățării școlare trecându-se de la
motive extrinseci simple și personale la cele cu semnifica ție socială
(învățarea este cerut ă de integrarea în societate, înv ățarea îți asigură
un loc în via ță) și se formeaz ă motivația intrinsec ă (curiozitate
epistemic ă, interes cognitiv).
• Personalitatea școlarului mic progreseaz ă în sensul
consolidării și formării de noi însu șiri caracteriale și a cristaliz ării mai
clare a imaginii de sine.

Dezvoltarea fizic ă și psihică a școlarului mic
126 Proiectul pentru Înv ățământul Rural Recomand ări și comentarii cu privire la probele de autoevaluare

Ca și în cadrul celorlalte unit ăți de învățare, îți recomand s ă rezolvi
pe loc temele de reflec ție pentru c ă astfel vei în țelege mai bine
noțiunile și ideile acestei discipline.
Tema de reflec ție nr.1
Întâmplarea prezentat ă aici ilustreaz ă foarte bine procesul de
integrare a copilului în școală și asimilarea treptat ă a rolurilor de elev.
Tema de reflec ție nr.2
Poți să-ți amintești experien ța personal ă de elev în clasa I sau po ți să
deduci astfel de procedee. Tema de reflec ție nr.3

Pentru orientarea necesar ă rezolvării acestei probleme î ți ofer
descrierea neaten ției pasive și anume: copilul este lini știt, nu
deranjeaz ă pe nimeni, pare c ă face ceea ce i se cere, chiar o
urmărește cu privirea pe înv ățătoare dar gândurile îi sunt în alt ă
parte.
Tema de reflec ție nr.4
Ca să răspunzi, trebuie s ă-ți aminte ști câte cântece ai înv ățat în
școala primar ă și prin ce se deosebesc ele de cele ale celor mari ( și
ca text și ca linie metodic ă).
Tema de reflec ție nr.5
Trebuie s ă explici în ce fel aceste feluri de reprezent ări ușurează
trecerea de exemplu de la sunetele și cuvintele auzite la scrierea lor.
Tema de reflec ție nr.6
Să ai în vedere în ce fel în țelesul reactualizat al vreunui cuvânt
ușurează diferențierea lui de unul asem ănător și scrierea lui corect ă.
Tema de reflec ție nr.7
Trebuie s ă ai în vedere procesul de trecere de la percep ție la
reprezentare. Tema de reflec ție nr.8

Dacă vei compara no țiunile școlarului mic, dup ă parametrii cuprin și
în întrebare, cu cele ale adultului vei reu și să răspunzi foarte bine.

Dezvoltarea fizic ă și psihică a școlarului mic
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 127 Tema de reflec ție nr.9
Să descoperi grupurile dup ă combinarea dintre u șurința sau
greutatea întip ăririi și ușurința sau greutatea actualiz ării ar rezulta cel
puțin patru grupuri. Încearc ă apoi s ă intuiești modalit ăți de
îmbunătățire a memoriei fiec ărui grup.
Tema de reflec ție nr.10
Dacă este bine dezvoltat ă ea va permite ca propozi țiile și frazele
citite să producă în minte scenele corespunz ătoare și să desfășoare
astfel, un adev ărat film mintal.
Tema de reflec ție nr.11
Să ai în vedere și cele ce sunt cuprinse în paragraful corespunz ător
din aceast ă unitate de înv ățare, dar s ă te gânde ști și la varietatea
activităților copiilor din acest stadiu.
Tema de reflec ție nr.12
În genere, în țărcare înseamn ă stopare, , întrerupere a satisfacerii
unei dorin țe, a unei pl ăceri. Arat ă ce caracteristici are noul mediu
care determin ă astfel de efecte.
Tema de reflec ție nr.13
Gândește-te la disciplinele școlare din acest ciclu și la noile tipuri de
relații ale școlarului mic.
Tema de reflec ție nr.14
Ca să răspunzi recite ște cu aten ție paragraful despre motiva ția
extrinsec ă și motivația intrinsec ă.
Tema de reflec ție nr.15
Este vorba de rela ția foarte strâns ă între gândire și voință.
Tema de reflec ție nr.16
Poți să-l ai în vedere pe Edison.
Tema de reflec ție nr.17
Atât învățătoare cât și familia trebuie s ă se fereasc ă de aprecieri
necorespunz ătoare realit ății, dar atunci când trebuie s ă semnaleze
copilului un defect, o neîmplinire, s ă-l facă să înțeleagă faptul că el
are foarte multe capacit ăți care să-i permită să înlăture acel neajuns.

Dezvoltarea fizic ă și psihică a școlarului mic
128 Proiectul pentru Înv ățământul Rural Lucrarea de verificare nr.5 și modul de evaluare

1. Argumenta ți de ce școala este un factor hot ărâtor al dezvolt ării
psihice a copilului de 6- 10 ani. (ai în vedere con ținuturile înv ățării,
organizarea, durata)
2. Care sunt cele mai im portante progres e ale percep țiilor vizuale și
auditive din stadiul școlarității mici. (legate mai ales de citit-scris)
3. Ce rol au reprezent ările în activitatea mental ă a școlarului mic?
(sunt foarte importante în acest stadiu)
4. Cum se desf ășoară capacitățile observative ale școlarului mic?
(conduse de înv ățătoare)
5. Care sunt particularit ățile atenției școlarului mic? (ai în vedere
volumul, stabilitatea, gradul de concentrare, mobilitatea)
6. Ce înseamn ă că gândirea școlarului mic este operatorie? (vezi
paragraful corespunz ător)
7. Ce fel de no țiuni sunt caracteristicile gândirii școlarului mic? (cele
științifice)
8. Care sunt factorii cognitivi și noncognitivi implica ți în scris-citit?
(vezi paragraful corespunz ător)
9. Ce progrese înregistreaz ă memoria școlarului mic? (volum,
caracter activ, este logic ă, voluntar ă)
10. Ce înseamn ă că în școlaritatea mic ă se înregistreaz ă un stadiu
de latență în ceea ce prive ște afectivitatea? (desf ășurare discret ă,
reglaj mai bun, noi sentimente)
11. Ce tipuri de motive sus țin activitatea de înv ățare a școlarului mic?
( extrinseci și intrinseci)
12. Ce este caracteristic pentru voin ța școlarului mic? ( sus ține mai
bine realizarea scopurilor)
13. Cum se manifest ă aptitudinile la școlarul mic? (pentru noi domenii
și cu rezultate semnificative)
14. În ce const ă dezvoltarea caracterului la școlarul mic? (se
formează noi însu șiri caracteriale)
15. Analizeaz ă imaginea de sine la școlarul mic. (eul fizic, spiritual și
social)

Dezvoltarea fizic ă și psihică a școlarului mic
Proiectul pentru Înv ățământul Rural 129 Lucrarea se elaboreaz ă pe foi separate și se transmite tutorelui.
Trebuie s ă aibă 4 pagini.
Se va acorda 0,50 puncte pentru fiecare r ăspuns corect de la
întrebările: 1,12
Se va acorda 1 punct pentru r ăspunsurile corecte la întreb ările:
3,4,5,8,9,11,13,14 Se vor acorda 2 puncte pentru r ăspunsurile corecte la întreb ările:
2,6,7,10 Se vor acorda 3 puncte pentru r ăspunsul la întrebarea 15.
Total maxim 20 puncte. Se împart la 2 și se obține o not ă din scara
1-10. Nota final ă se rotunje ște în favoarea studentului dac ă există
0,5 puncte în plus.
Bibliografie minimal ă

BIRCH ANN, Psihologia dezvolt ării, 2000, Editura Tehnic ă,
București, p.100
BONCHI Ș ELENA, SECUI MONICA (coord ), Psihologia vârstelor,
2004, Editura Universit ății din Oradea, p.165-171
CREȚU TINCA, Psihologia vârstelor, Editura Credis, Bucure ști, 2001,
p. 209-219 MUNTEANU ANCA, Psihologia copilului și a adolescentului, Editura
Augusta, Timi șoara,1998, p. 217-219
OSTERRIETH P., Introducere în psihologia copilului, Editura Didactică și Pedagogic ă, București, 1976, P. 138-141
ȘCHIOPU URSULA, VERZA E.., Psih ologia vârstelor, Editura
Didactică și Pedagogic ă, București, 1995, P. 166-184

Bibliografia general ă
130 Proiectul pentru Înv ățământul Rural Bibliografia general ă a modulului

ATKINSON RITA, ATKINSON R. C., SMITH E. E., BEM J. D.,
Introducere în psihologie, 2002, Editura Tehnic ă, București
BIRCH ANN, Psihologia dezvolt ării, 2000, Editura Tehnic ă, București
BONCHI Ș ELENA, Psihologia copilulu i, 2004, Editura Universitar ă
din Oradea
BONCHI Ș ELENA (coord.), Dezvoltare uman ă, 2000, Editura
Imprimeriei de Vest, Oradea BONCHI Ș ELENA, SECUI MONICA, Ps ihologia vârstelor, 2004,
Editura Universit ății din Oradea
CREȚU TINCA, Psihologia vârstelor, 2001, Editura Credis, Bucure ști
DEBESSE M.(coordonator), Psi hologia copilului de la na ștere la
adolescen ță, 1970, Editura Didactic ă și Pedagogic ă, București
HAYES N, ORRELL S., Introducere în psihologie, 1997, Editura All,
București
MAXIMILIAN M., Genetica Uman ă, 1982, Editura Științifică și
enciclopedic ă, București
MUNTEANU ANCA, Psihologia copilului și adolescentului, 1998,
Editura Augusta, Timi șoara
OSTERRIETH PAUL, Introducere în psihologia copilului, 1976,
Editura Didactic ă și Pedagogic ă, București
PIAGET J., INHELDER BARBEL, Psi hologia copilului, 1976, EDP,
București
POPESCU-NEVEANU P., Legi și explica
ții în psihologie, în vol.
Probleme fundamentale de psihol ogie, 1980, Editura Academic ă
ROTH-SZAMOSKOZI MARIA, Activarea func țiilor cognitive în
copilăria mică, 1998, Editura Presei Universitare Clujene
SALVAT H., Inteligen ță, mituri, realit ăți, 1972, Editura Didactic ă și
Pedagogic ă, București
ȘCHIOPU URSULA, VERZA E., Psihol ogia vârstelor, 1995, Editura
Didactică și Pedagogic ă, București
WALLON H., Evolu ția psihologic ă a copilului, 1976, Editura Didactic ă
și Pedagogic ă, București
ZAZZO R., Le jumeaux, le couple et la personne, vol.2, PUF, Paris
ZLATE MIELU, Omul fa ță în față cu lumea, 1988, Editura Albatros,
București