Timisoara Capitala Culturala Europeana In 2021
=== 3eb8db5a9a0d221a4469175c34d825184e6034e5_87397_1 ===
CAPITOLUL I.
DEZVOLTAREA URBANĂ, O PROVOCARE PENTRU MUNICIPIUL TIMIȘOARA LA ORIZONTUL ANULUI 2021
1.1 Aspecte generale
Timișoara este un important centru istoric, economic, financiar, cultural și științific, fiind o adevărată poarta a României spre Occidentul european. Prima mențiune documentară certă despre Timișoara datează din anul 1266, când apare sub numele de Castrus Timisiensis.
Timișoara este situată în sud-estul Câmpiei Panonice (respectiv în sudul Câmpiei de Vest), în zona de divagare a râurilor Timiș și Bega. Apele celor două râuri au format aici un ținut foarte mlăștinos și frecvent inundat. Timișoara însă s-a dezvoltat într-unul din puținele locuri pe unde se puteau trece mlaștinile. Acestea au constituit pentru mult timp o autentică fortificație în jurul cetății, însă au favorizat și o atmosferă umedă și insalubră, precum și proliferarea epidemiilor de ciumă și holeră, care au menținut relativ scăzut numărul de locuitori și au împiedicat semnificativ dezvoltarea cetății. Cu timpul însă rețeaua hidrografică a zonei a fost desecată, îndiguită și deviată. Totuși, terenul de pe raza orașului moștenește o pânza freatică aflată la o adâncime de numai 0,5 – 5 metri, factor care nu permite construirea edificiilor înalte.
De remarcat este că, la Timișoara, în ultimii ani, datorită creșterii economice a apărut și o importantă comunitate de oameni de afaceri, care însă nu figurează în statisticile oficiale. Dintre aceștia se remarcă în primul rând italienii, cei mai numeroși investitori străini prezenți aici. Alte două comunități în creștere sunt cea slovacă și ucraineană, care beneficiază și de predare în limba maternă în unele unități de învățământ preuniversitar.
În România în general, în ultimii ani, asistam la un proces de transformare internă a localităților de dimensiuni mai mari și la un proces de extindere a majorității localităților, acesta fiind însoțit de următoarele fenomene:
reașezarea în teritoriu a populației, emigrarea sau plecarea temporară în alte țări a unei părți din adulții apți de muncă,
Transformări funcționale în interiorul localităților, determinate de necesitatea implantării construcțiilor comerciale, birourilor și locuințelor colective, reconversia zonelor industriale sau a unităților industriale izolate, reconversia unităților militare, implantarea în teritoriu a marilor magazine, a unităților de depozitare și a unităților industriale mici și mijlocii private.
Ocuparea și desființarea parcurilor și pepinierelor–asistăm la o avalanșă de situații litigioase care impun o dezvoltare contrara principiilor de dezvoltare urbană durabilă
dezvoltarea sistemului de legături în teritoriu și în localități(necesitatea de autostrăzi, drumuri rapide, șosele, căi ferate și modernizarea clădirilor stațiilor c.f., apariția porturilor de agrement, extinderea aeroporturilor existente, înființarea unor aeroporturi noi, organizarea circulațiilor în localități, amenajarea spațiilor pietonale ș.a.).
1.2 Dezvoltarea urbană
Municipiul Timișoara – capitala județului Timiș și totodată reședința Regiunii de Dezvoltare Vest – ocupa la 1 ianuarie 2009 locul II pe țară ca număr de locuitori, după București, fiind în același timp și cel mai mare oraș din Euroregiunea Dunăre – Criș – Mureș – Tisă.
În vreme ce suprafața sa reprezintă 12,5% din suprafața județului, Timișoara concentrează aproximativ 55% din populația totală a acestuia. Evoluția populației pe teritoriul Timișoarei se înscrie în tendința de descreștere progresivă observată și la nivel național, cauzată în mare măsură de bilanțul demografic negativ, dar și de emigrarea populației active. Dacă în ianuarie 2002 numărul locuitorilor cu domiciliul stabil a fost de 357.867, în ianuarie 2006 a scăzut la 353.014 locuitori, respectiv cu -1,4 % (4.853 locuitori).Analiza structurii pe vârste a populației orașului Timișoara în anul 2015 indică faptul că grupul majoritar se află în segmentul 20-64 ani, 69,6 %, urmat de segmentul sub 20 ani cu un procentaj de 18,3 %, iar ultimul segment peste 64 ani 12,1 %.
1.3 Dezvoltarea economică
Estimarea impactului economic vizează următoarele mărimi economice:
cifra de afaceri, instrument important în evaluarea volumului tranzacțiilor generate de transportul de mărfuri, de totalitatea sectoarelor industriale dependente direct prin obiectul de activitate de existența portului.Transportul propriu fluxului de marfă generează un întreg circuit intermodal în care se regăsesc toate activitățile maritime derulate pe platforme portuare.
veniturile salariale, instrument semnificativ pentru estimarea nivelului de trai al unui segment important al comunității locale.Veniturile salariale personale considerate în acest studiu nu include compensații.
taxele și impozitele importante pentru cunoașterea semnificației existente și susținerii activității portuare precum și a noilor investiții în domeniul maritim.Reflectă prin sumele încasate în confomitate cu sistemul fiscal roman constributia zonei industiale la bugetul de stat.Sumele destinate asigurărilor sociale sunt separate de celelalte categorii de impozite și taxe plătite în firme.
În ceea ce privește economia, în orașul Timișoara, Sectorul industrial reprezintă una din ramurile activității economice cu o contribuție însemnată la dezvoltarea economică a Polului de creștere Timișoara, realizând în perioada 2013-2016 un procent de 37% din cifra totală de afaceri. Deși numărul companiilor active în industrie a crescut în anul 2016 față de anul 2013 cu 65,5%, cifra de afaceri realizată în anul 2016 în acest sector a scăzut (în 2006 reprezenta doar 51% din cifra de afaceri de afaceri realizată în anul 2013). De asemenea, numărul salariaților din industrie a înregistrat o scădere evidentă (cu 17% mai puțini salariați în industrie în anul 2016 față de anul 2013).
Creșterea contribuției sectorului industrial din comunele din zona de influență a municipiului Timișoara la formarea cifrei de afaceri de la 5% în anul 2013 la cca. 16% în anul 2016, se datorează în special scăderii cifrei de afaceri realizate de municipiul Timișoara. În ultimele decenii, zonele industriale s-au dezvoltat de-a lungul arterelor de circulație rutiere sau feroviare majore, existând tendința grupării unităților pe profile industriale. Din punct de vedere al dimensiunii spațiale a activității industriale, se constată o dezvoltare a industriei preponderent în partea de sud și sud-vest (în comunele Giroc, Sînmihaiu Român, Șag și în zonele Freidorf, Torontalului, Șagului din Timișoara) și spre est (comunele Ghiroda, Dumbrăvița și cartierele Buziașului, UMT din Timișoara). Noile activități industriale au fost localizate la limita spațiului urban, dar și în comunele periurbane situate în imediata vecinătate a municipiului Timișoara, de-a lungul axelor principale de penetrare în oraș. Creșteri spectaculoase ale sectorului industrial s-au înregistrat mai ales în comunele Giroc și Ghiroda (55% din cifra de afaceri a sectorului industrial din arealul de influență al municipiului Timișoara, în anul 2016), dar și în comunele Dumbrăvița, Sînmihaiu Român și Șag (31% în același an).
Atât în municipiul Timișoara cât și în comunele analizate, domeniul construcțiilor a cunoscut o dinamică pozitivă, realizând în anul 2016 o cifră de afaceri cu 72,6% mai mare decât în anul 2013. Un rol important în atragerea investițiilor străine și în crearea de noi locuri de muncă îl au parcurile industriale, științifice și tehnologice și incubatoarele de afaceri. Sectorul serviciilor a crescut față de anii anteriori, ajungând ca în anul 2016 să dețină ponderea cea mai însemnată (cca. 60%) în realizarea cifrei totale de afaceri a economiei locale în cadrul polului de creștere Timișoara. Serviciile au cunoscut o dezvoltare remarcabilă și în comunele periurbane, deținând începând cu anul 2015, ponderea principală în cadrul economiei acestora. Atât în municipiul Timișoara, cât și în comunele Polului de creștere Timișoara, sectorul serviciilora crescut anual cu aproximativ 10%, astfel că, în anul 2016, creșterea față de anul 2013 a fost de 34%.
La nivelul municipiului Timișoara, din totalul de 16.743 IMM-uri, 15.160 erau micro-întreprinderi (90%), 1.275 erau întreprinderi mici (8%) și 308 întreprinderi mijlocii (2%). Aceste categorii de IMM-uri dețin aproximativ aceeași pondere și în localitățile rurale din arealul de influență al municipiului Timișoara.
Deși nivelul de dezvoltare al mediului antreprenorial reflectat de indicatorul densitatea medie a IMM – urilor la 1000 de locuitori – este unul ridicat, se constată diferențieri în sensul polarizării acestei dezvoltări în anumite zone. Se constată astfel că mai mult de două treimi din întreprinderile active din zona de influență sunt concentrate în jurul Municipiului Timișoara. Prezența mult mai redusă a întreprinderilor în celelalte comune impune măsuri de încurajare a inititativei antreprenoriale în aceste zone. Indicatorul care arată nivelul de dezvoltare al mediului antreprenorial din punct de vedere calitativ îl reprezintă densitatea întreprinderilor. Densitatea medie a întreprinderilor în cadrul polului de creștere este de 51,5 la 1000 de locuitori, cu mult peste media națională de 20,48 de întreprinderi la 1.000 locuitori, fapt ce relevă un mediu antreprenorial dinamic.
În domeniul economic cele două orașe dispun de o industrie înfloritoare,dar care din păcate diferă foarte mult în ultima perioadă de cea din perioada comunistă. Deși statisticile prezente mai sus nu sunt din ultimii 4 ani, cei cuprinși masiv de criză economică, involuția economiei față de anii 90’ este una semnificativă. Principalele probleme cu care se confrunta investitorii sunt necunoașterea pe termen mediu și lung a condițiilor de operare, birocrația inutilă și costisitoare, termene excesiv de lungi la avize de orice fel, corupția și concurență neloială în piața din cauza procentului mare de evaziune.
1.4 Dezvoltarea turistică a municipiului Timișoara
1.4.1 Aspecte generale privind oferta turistică actuală a municipiului Timișoara
„Turismul este ansamblul de relații și fenomene care rezultă din deplasarea și sejurul persoanelor în afara domiciliului lor, atât timp cât sejurul și deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanentă și activitate lucrativă oarecare.” În vederea dezvoltării turismului este necesară existența unui potențial turistic care să asigure integrarea zonei sau localității în circuitul turistic.Despre turiști se poate spune că sunt persoanele care călătoresc pentru propriile plăceri, sau alte motive în afara reședințelor de bază, fără a presta o muncă remunerată. Motivația turistică cuprinde, în general, trebuințe, impulsuri, intenții și tendințe specifice care au un caracter subiectiv ce este influențat de o mulțime de factori. Din figura următoare se pot urmării principalele motivații pentru vizite în scopuri turistice.
Fig.1.1 Principalele motivații pentru vizite în scopuri turistice.
Literatura de specialitate ne dezvăluie diverse forme de turism, clasificate după diferite criterii de clasificare, astfel:
Tabel 2. Clasificarea formelor de turism
Turismul se manifestă pe o piață proprie, specifică dar care are tot două principale componente și anume: cererea și oferta.Noțiunea de piață turistică, în sens economic, ne arată că ea este mediul extern al sistemului de conducere și reprezintă sfera economică de întâlnire unde produsul turistic se materializează sub forma ofertei turistice, în timp ce nevoile de consum turistic se materializează sub forma cererii.
Cererea turistică este formată din toate persoanele care își manifestă dorința de a se deplasa periodic și temporar în afara reședinței personale fără a avea ca motive prestarea activităților remunerate.
Oferta turistică este la rândul său formată din ansamblul atracțiilor turistice ce pot motiva vizitarea lor.
1.4.2 Potențialul turistic
Prin potențial turistic se înțelege totalitatea resurselor naturale și antropice dintr-o țară, o zonă sau localitate cum este, în cazul de față. Acestea constituie oferta turistică primară și secundară sau mai bine zis „materia primă” folosită în industria turismului.
1.4.3 Resursele naturale
Resursele naturale, așa cum le arată și numele sunt creația în spațiu și timp a naturii și sunt denumite potențial natural sau oferta primară.
Climatul continental de tranziție, caracteristic depresiunilor panonice, cu unele influențe ale climatului submediteranean este întâlnit și în Timișoara.Masele de aer dominante în timpul primăverii și verii sunt cele temperat oceanice cu precipitații abundente. În timpul iernii, adeseori pătrund dinspre Oceanul Atlantic mase de aer umed ce aduc zăpezi abundente și ploi, mai rar valuri de frig.Media anuală a precipitațiilor este apropiată de media pe țară.
Rețeaua hidrografică a Timișoarei este bogată, principalul râu este Bega, canalizat. Principalii săi afluenți de pe teritoriul orașului sunt Luchinul și Behela în partea de nord și Subuleasa în sud. În subsolul Timișoarei, așa cum am mai menționat se găsesc ape minerale.
Orașul se află în zona pădurilor de stejar, dar care au fost distruse treptat odată cu expansiunea sa. În momentul de față, cu excepția zonei împădurite din partea de nord-est, Pădurea Verde și de est, Pădurea Bistra, teritoriul Timișoarei se încadrează în silvostepă antropogenă.Structura floristică a așa zisei „silvostepe bănățene” se recunoaște prin anumite specii lemnoase cum ar fi: stejarul, păducelul, porumbarul și printr-un strat ierbos bogat.Vegetația lacustră este formată din păpuriș, pipirig, rogozuri, trestie. Datorită civilizației fauna întâlnită este mai puțin numeroasă și în pădurile orașului și apele de suprafață. Putem aminti iepuri, căprioarele, veverițele, popăndăul, șoareci, șerpi, șopârlele, sticleții, pițigoii, graurii, ciocârlanul, lăcustele, greierii, cărăbușii, crapul, roșioara etc.
1.4.4 Resursele antropice
Spre deosebire de resursele naturale, cele antropice sunt create de omul însuși, iar apariția lor ca obiective de interes turistic s-a realizat în timp, inițial ele având altă funcție, diferită de cea turistică.În cadrul acestor resurse se disting următoarele grupe:vestigiile istorice;așezările religioase;patrimoniul cultural-artistic.
Timișoara reprezintă în prezent o combinație între modern și retro, între stilul occidental și cel balcanic, de aceea resursele sale antropice sunt destul de numeroase și de valoroase. Prima atestare documentară a orașului datează din anul 1212, când a fost denumit Castrum Timisensis.
Istoria acestor locuri poate singurăconstitui o atracție turistică. Castelul Huniade a fost ridicat între anii 1306-1315 de către constructori italieni, la cererea lui Carol Robert de Anjou, iar până în zilele de azi a suferit numeroase intervenții prima fiind, reconstrucția din 1443 datorată unui cutremur și realizată din dorința lui Iancu de Hunedoara. Forma sa actuală se păstrează din 1856 când a fost refăcut complet în urma distrugerii în anul 1849. azi acest castel adăpostește Muzeul Banatului, adăpostind numeroase și valoroase colecții de la vestigii istorice la faună.
Zona Piața Unirii este cunoscută prin arhitectura barocă. Palatul Baroc construit în 1754 prezintă două etaje și o mansardă care poartă amprenta stilului baroc vienez.
Catedrala romano-catolică sau Domul la avut ca arhitect inițial pe H. Joh. Jacob Schelblauer, iar construcția a durat între 1736 și 1773, elementele sculpturale aparțin sculptorului vienez Johan Josef Rossler. Clopotul principal al acestei clădiri baroce este și azi în stare de funcționare și a fost turnat în 1763 la Buda de către Joseph Steistock. Statuia Sfânta Treime se înalță în mijlocul Pieții Unirii, piatră de temelie fiind pusă în 1740. monumentul este realizat din gresie, la Viena, în stil baroc, fiind adus la Timișoara pe calea apei, pe Dunăre, pe Tisa și canalul Bega. Biserica Episcopală și Palatul Diocenzei Sârbe au fost distruse în 1728 de un incendiu devastator, dar între 1745 și 1748 s-a reconstruit. În interiorul palatului se află amenajat Muzeul Eparhiei Sârbești.
O altă atracție antropică este Palatul Dicasterial ridicat între 1850-1854, și care prezintă elemente ale stilului renașterii italiene, fiind o copie după Palazzo Strozzi din Florența. Fațada acestui monument arhitectural are o fațadă sobră, cu coloane arcuite la ferestrele de la primul etaj terminate cu capiteluri asemănătoare unor blazoane.
Primăria Veche situată în Piața Libertății este opera arhitectului italian Pietro Del Bonzo, iar lucrările de construcție au durat între anii 1731 și 1734. pe frontispiciul clădirii se văd stema și sigiliul orașului, ce constă dintr-o poartă deschisă, așezată între două turnuri ale unei cetăți puternic fortificate. Sub conducerea lui Joseph Aigner clădirea a fost restaurată în anul 1782 pentru prima dată. Dea lungul timpului aspectul său inițial s-a schimbat, azi fațada fiind în stil renascentist. Jos, la intrare, în partea dreaptă se află încastrată o inscripție în limba turcă, pe baza ei s-a acreditat opinia că pe acest loc a fost o baie turcească.
Clădirea Teatrului Național și Operei Române a fost ridicată în perioada 1872-1875 în stil renascentist după planurile a doi arhitecți vienezi Fellner și Helmer. O altă construcție monumentală, Biserica Mileniului (Romano-catolică) a fost ridicată între 1896-1901 în stil neoroman respectând planurile arhitectului Ludvig Ritter von Ybl.
Construită în stil neogotic, terminată în anul 1919, după planurile arhitectului Karl Salkovics se înalță Biserica Romano-Catolică „Sf. Inimă a lui Isus”. „Lupoaica”, copie a celebrei „Lupa Capitolina” de la Roma este așezată pe o coloană de 4,96m și fost dăruită în 1926 Timișoarei de către municipalitatea Romei.
Un alt posibil obiectiv turistic este Catedrala Mitropolitană, ridicată în perioada 1936-1946 după planurile arhitectului român Ion Traianescu. Sub raport arhitectonic ea reprezintă o combinație reușită de elemente bizantine preluate de la Biserica Sf. Sofia din Instambul și elemente românești, caracteristice bisericilor din Moldova.
Pe cuprinsul orașului se pot admira o serie de alte obiective: vestigii istorice, arhitecturale, lăcașe de cult, colecții de artă etc. pe care nu am reușit să le prezint, dar care au o valoare turistică deosebită.
1.4.5 Baza tehnico-materială
În cuprinsul bazei tehnico-materiale regăsim totalitatea mijloacelor materiale de cazare ce folosește turismul pentru a-și putea realiza funcțiile sale economice și sociale. Timișoara prezintă mai multe unități de cazare, clasificate, care asigură turiștilor posibilitatea înnoptării.Pe teritoriul municipiului întâlnim diverse tipuri de structuri de primire cu funcțiuni de cazare și anume: hoteluri, vile, motel, pensiune, campinguri.
Din păcate, pe cuprinsul municipiului nu se află nici un hotel de patru sau cinci stele, de capacitate mare, care să ofere servicii de cazare pentru persoane cu venituri mari. Spunem acest lucru, deoarece Timișoara, în cea mai mare parte primește turiști sosiți cu afaceri sau la congrese, simpozioane, mulți dintre ei, în special cei străini, dorindu-și servicii de mai bună calitate.
Unitățile de alimentație publică pentru turism sunt, în general:restaurante;baruri;fast-food;cofetării;patiserii, plăcintării, simigerii, covrigării. În Timișoara se întâlnesc toate tipurile de unități de alimentație prezentate anterior. Din acest punct de vedere orașul stă bine, oferind turiștilor posibilitatea alegerii.
Nefiind o stațiune balneară, orașul Timișoara nu oferă turiștilor asemenea servicii, deci nu dispune de o bază tehnico materială de tratament. Baza tehnico-materială a agrementului cuprinde totalitatea mijloacelor și dotărilor necesare asigurării petrecerii plăcute a timpului liber de către turiști.
Locurile și dotările de agrement și divertisment existente în municipiul Timișoara sunt destul de numeroase și constau din:săli de teatru;muzee;galerii de artă;cluburi de jazz;ștranduri;baze sportive;cluburi de biliard;cazinouri;săli de fitness. Referitor la baza tehnico-materială comună, folosită și de turism, numită și infrastructura generală care cuprinde căile de acces, comunicațiile, racordurile și branșamentele care leagă obiectivele turistice de rețelele comunale putem spune că este bine reprezentată la nivelul acestui oraș mare. Toate unitățile de cazare se bucură de facilitățile tehnicii moderne.
Timișoara, fiind un oraș, municipiu de județ situat in plină câmpie, dispune de căi de acces rutiere, feroviare, aeriene(aeroport internațional), dar și fluviale (canalul râului Bega).
Ținând seama de baza tehnico-materială existentă, putem afirma că Timișoara poate face față unor solicitări turistice.
1.4.6 Forța de muncă în turism
Pentru o bună desfășurare a activității turistice o importanță deosebită o are forța de muncă. Se cunoaște faptul că între lucrătorul din turism și consumator, intervine un raport direct, de aceea calificarea angajaților este necesară. Calitatea serviciilor oferite turiștilor depinde în mod direct de specializarea personalului.
În activitatea turistică avem nevoie de personal, în sens larg, în următoarele direcții:servicii de primire-cazare;organizarea alimentației;servicii de distracție și agrement;organizarea transportului;prestarea de servicii suplimentare. O necesitate în acest domeniu de activitate o constituie perfecționarea continuă a forței de muncă.În turism se urmărește, pe lângă cunoștințele teoretice și aspectul fizic, ținuta și morala lucrătorului.La ora actuală, în unitățile turistice timișorene își desfășoară activitatea personal calificat, acesta provine, în cea mai mare parte din zonă, după absolvirea unei unități de învățământ de profil.Aceste sunt școli profesionale, licee și facultăți cu profil specific și pregătesc de la bucătari, ospătari, ghizi până la manageri.
1.4.7 Nivelul de analiză temporală a turismului
Tipurile de turism practicate în municipiul Timișoara se mai pot clasifica și la nivelul de analiză temporală. Desfășurarea activitații turistice la nivel poate fi nuanțată în funcție de sezonalitate, fenomen cu impact major în ceea ce priveșste periodicitatea sau frecvența de manifestare a cererii turistice. Clima cât și motivația sunt factori ce imprimă mișcării turistice caracterul de sezonalitate. Având in vedere climatul oceanic din această regiune a țării, un climat ce presupune ierni blânde și veri mai răcoroase, se poate spune că din acest punct de vedere în Timișoara se poate desfășura o activitate de turism permanentă. De asemenea, principalele tipuri de turism fiind turismul cultural, de afaceri, de shopping și vizitele la rude și prieteni, forme de turism care se pot practica pe toată perioada anului, nu se poate face o diferențiere clară intre fluxurile turistice din perioadele sezoaniere ale anului. Cu toate acestea cele mai mari fluxuri turistice se inregistrează în perioada vacanțelor și a sărbatorilor.
1.4.8 Nivelul de analiză dinamică a turismului
Acest nivel vizează analiza fluxurilor turistice în funcție de doua citerii generale: Criteriul desfășurării în timp și criteriul organizatoric. În ceea ce privește criteriul desfășurării în timp, se pot diferenția mai multe tipuri de turism și anume turismul de sejur ce include turismul de sejur lung, turismul de sejur mediu și cel de sejur scrut, turismul itinerant și turismul de tranzit. În cazul Timișoarei, nu se poate vorbi deocamdata despre primele doua forme de turism, ci doar de turismul de tranzit. Poziția geografică a Timișoarei, situat la intersecția coridoarelor europene de transport rutierși pe cale ferată, poziția relativ centrală între marile orașe cu importanță economică, constituie un avantaj pentru viitoarea dezvoltare a orașului și favorizează turismul de tranzit. Datorită distațelor ce urmează a fi parcurse următoarea zi Timișoara devine de cele mai multe ori un loc ideal pentru popas pentru călătorii care tranzitează țara, pentru stăinii care intră în țară sau pentru cei care ies. Aceștia apelează astfel atât la structurile de cazare (pensiuni, moteluri, hoteluri) cât și la seviciile de alimentație publică, combinându-le adesea cu un mic tur al orașului sau o plimbare pe ștrand sau prin parcuri.
Criteriul organizatoric, în vederea diferențierii formelor de turism, presupune o analiză de detaliu care vizează modalitatea de aranjare a vacanței diferențiindu-se astfel turismul organizat ce presupune organizarea detaliată a sejurului in general de către o agenție de turism, turismul semiorganizat și turismul pe cont propriu. Avand În vedere formele de turism din orașul Timișoara, de obicei est practicat turismul semiorganizat si cel pe cont propriu. În cazul turismului semiorganizat turistul contractează în prealabil un numar limitat de servicii precum cele de cazare, multe dintre ele fiind apelate pe măsura derulării călătoriei, in special, serviciile de alimentație sau de agrement. În cazul turismului pe cont propriu, acesta nu presupune contractarea anticipată a serviciilor turistice, satisfacerea necesitățiilor turistice realizăndu-se pe măsura deplasării si apelării directe la unitățile prestatoare de diverse servicii.
1.4.9 Planuri strategice în ceea ce privește dezvoltarea turismului cultural în municipiul Timișoara
Apariția și dezvoltarea turismului cultural în așezările urbane trebuie să beneficieze de o planificare riguroasă și de strategii sectoriale atent concepute. Procesul de inventariere a bunurilor culturale, de evaluare a lor sub aspect turistic trebuie să conducă la diversificarea atracțiilor turistice.
Turismul în general poate fi privit ca un sistem cu multiple interacțiuni și relații interdependente între factorii ofertei și cererii turistice, iar armonizarea celor două componente de bază presupune acțiuni de planificare. Întreaga activitate turistică poate să fie planificată în funcție de spațiu – la nivel național, regional, local, și de timp – pe termen lung, mediu și scurt.
1.4.10 Relații sociale, economice, culturale între oraș șispațiul rural
O abordare a spațiului suport al orașului prin prisma funcției de aprovizionare, ca funcție tradițională a sa, a dus la delimitarea de arii de aprovizionare pentru Timișoara, asadar s-au evidențiat trei zone de aprovizionare: imediată, cuprinzând 64 de localități situate din punct de vedere administrativ în raza municipiului Timișoara, în vestul și centrul județului Timiș; apropiată, cuprinzând 31 de localități situate în partea central-nordică și nord-vestică a județului Timiș; îndepărtată, incluzând localitățile din estul, sudul și nordul județului Timiș și județul Caraș-Severin. Criteriile s-au referit la participarea cantitativă, calitativă și în timp (zilnic, săptămânal, lunar, ocazional) la aprovizionarea municipiului, gradul de intensivitate și de specializare a agriculturii, în strânsă legătură cu condițiile fizice și economico-geografice.
Este foarte important ca unele zone din jurul Timișoarei să nu devină zone edificabile din motive de protecție a mediului înconjurător. Din puncte de vedere al calității mediului, zonele verzi existente, împreună cu pădurile (Pădurea Verde și Pădurea de la Pișchia) sunt elemente importante pentru Timișoara privind reducerea poluării, a calității aerului, cât și pentru reducerea efectului de seră. Coridorul verde ce se întinde de-a lungul Canalului Bega și traversează Timișoara de la est la sud-vest precum și alte comune, este de o importanță vitală, ca zona destinată timpului liber și agrementului cu malurile sale. În această zonă se găsesc deja numeroase baze sportive. De asemenea are potențialul necesar pentru a dezvolta o structură pentru ciclism, plimbări, jogging și excursii cu vaporul, în același timp stabilind o legătură între centrul orasului și peisajele și satele înconjurătoare. Situat la o distanță de circa 15 km, o alta zonă importantă pentru sport, ciclism, înot ș.a.m.d. este râul Timiș cu malurile acestuia.
De-a lungul căilor de comunicații putem observa o dezvoltare a zonelor comerciale, a zonelor industriale și a zonelor de locuire. Cea mai importantă axă de dezvoltare a zonei industriale este direcția N-S, cu o nouă tendința de dezvoltare spre vest. Accesul facil este un motor al dezvoltării economice. Companiile preferă să se stabilească în apropierea căilor rutiere precum și altor legături care faciliteaza transportul, ca și drumurile către alte orașe sau aeroporturi importante. Este foarte probabil ca terenul ce înconjoară aeroportul din Timișoara să devină un spațiu ce va găzdui o dezvoltare comercială remarcabilă, în strânsă legatură cu viitoarea autostradă, centura și drumurile naționale ce conduc către orașe învecinate de o mare importanță cum ar fi Belgrad, Novi Sad, Szeged, Arad si Lugoj/București. Comunele din zona periurbană a Timișoarei sunt străbătute de aceste drumuri, fapt ce le conferă o importanță strategică în dezvoltarea polului de creștere.
Aeroportul reprezintă una dintre cele mai importante instituții care asigură competitivitatea orașului. Este situat în primul inel al comunelor periurbane (Ghiroda) și constitue principalul canal de comunicare al orașului, acesta fiind legătura principală a Timișoarei cu piața mondială – calea de acces pentru oameni de afaceri, dar și un potențial nod în rețeaua mondială de logistică. Așadar, este foarte probabil ca zona ce înconjoară aeroportul să experimenteze o dezvoltare economică semnificativă.
Influența urbanizatoare a orașului Timișoara se desfășoară deocamdată asupra primului inel de comune din jurul său, efectele se resimt selectiv chiar și în cazul acestora: sunt mai puternice în Dumbrăvița, Ghiroda, Giroc, apoi (la distanță) în Moșnița Nouă și Sânandrei, dar mai limitate în Dudeștii Noi, Sânmihaiu Român, Săcălaz sau Șag. Se constată astfel că, Timișoara a influențat direct și evident procesul de acumulare infrastructurală, edilitară, demografică, de restructurare și dezvoltare economică pe o rază de 15-20 km, în care se includ 12 comune.
Municipiul Timișoara este așezat la confluența dintre diferite culturi, fiind un spațiu multicultural și multietnic, cu influențe puternice din vest. Prin diversitatea și moștenirea culturală poate fi considerat cel mai puternic centru cultural din vestul țării. Teatrul din Timișoara a fost înființat în 1853, Timișoara fiind singurul oraș din Europa de Est cu trei teatre de stat: teatrul român, maghiar și german. Alături de acesta se adaugă și Opera Națională Română, Filarmonica Banatul, Muzeul Banatului, Muzeul Satului Bănățean, Muzeul “Memorialul Revoluției”. Manifestările culturale sunt diverse și cuprind: festivaluri de artă, muzică, fotografie, operă, teatru, vernidaje, concursuri, cencerte, simpozioane, târguri.
CAPITOLUL II. ANALIZA MEDIULUI DE MARKETING A PROGRAMULUI „TIMIȘOARA- CAPITALĂ CULTURALĂ EUROPEANĂ ÎN 2021”
2.1 Analiza de brand
De ce „Luminează orașul prin tine”? Care sunt semnificațiile sale?
In urma cercetarilor efectuate, s-a ajuns la aceasta denumire deoarece:
Orașul Timișoara îmbină cultura si istoria așezării cu peisagistica regiunii
cuvintele folosite în brand reflectă caracterul cultural, influența inspiratională ca in cazul lui Alexandre Dumas si Henri Fabre.
logo-ul este o reprezentare vizuala a regiunii.
paleta de culori a logo-ului este reprezentativă pentru caracteristicile regiunii , pentru relieful, privelistile , arhitectura, diversitatea culturala, caldura si nu in ultimul rand patrimoniul bogat.
logo-ul reprezinta o abordare corecta, realista si ofera o imagine moderna orasului.
Esența brandului, semnificația
Esența Brand-ulului o reprezintă cultura. Acesta semnifica faptul ca Timișoara este o regiune cufundată in istorie, plina de viata si idei, dramatica. Timișoara are o imagine dramatica si magica pentru multe persoane, este un loc al contrastelor cu o atmosfera speciala. Are o frumusete naturala si un patrimoniu bogat.
Personalitatea brand-ului
Pe lângă esența brand-ului, acesta are și o personalitate. Aceea că regiunea Timișoarei prezintă o influență în educație, arta și afaceri, fiind o regiune a cărei frumusețe și atmosfera magică va inspira întotdeauna.
Valorile brand-ului
Valorile sunt folosite pentru a încuraja și a da o formă mesajelor de promovare a regiunii Timișoara. Valorile acestea sunt importante și pentru a ilustra și a furniza experienta acumulată de-a lungul timpului.
Aceste valori sunt:
viziune plină de inovație: Timișoara excelează în arte, patrimoniu, afacerisieducatie
mare diversitate:regiunea orașului Timișoara are o cultură vibrantă și cosmopolita cu un mix extraordinar de oameni și deprinderi, toate acestea cu un plus de arhitectura care inspiră și frumusețe naturală
atingerea excelentei: regiunea Timișoara, în ansamblu, împarte acest deziderat în mod egal, în timp ce împletește realizările din trecut cu ambițiile viitoare.
Căldura sinceră: oamenii din Timișoara emana o căldură și ospitalitate deosebită
elegantă și modestie: orașul nu se lauda cu realizările sale peste măsură, însă este mândru de acestea și este încrezător în imaginea să și în ceea ce reușește
Grafica logo-ului
Logo–ul este cel mai important element al identității vizuale. Este primul element cu care oamenii iau contact, îl recunosc și îl asociază atât evenimentului, cât și regiunii Timișoara.
Formatul logo-ului
Formatul este o unealta puternica in dezvoltarea unei identitati reprezentative. Folosirea acestuia in mod corespunzatorsi constant il face usor de recunoscut. Pentru analizarea mediului de marketing al unei entități este necesară studierea principalelor componente ale acesteia și anume micromediul de marketing, respectiv macromediul de marketing.
2.2. Micromediul de marketing
Micromediul unei destinații turistice este constituit din componente care acționează direct, permanent și puternic asupra activității sale. Una din componentele mediului extern care se detașează prin importanță o reprezintă clienții sau mai precis turiștii destinației. Alături de această componentă, mai distingem concurenții și furnizorii, care întregesc mediul extern al destinației turistice.
Clienții
Conținutul marketingului serviciilor implică gruparea clienților, în funcție de locul și rolul lor în cadrul prestației, în două categorii: clienți potențiali și clienți efectivi.
Unul din obiectivele de bază ale oricărui program Capitală Culturală Europeană este acela de a oferi experiențe culturale interesante atât pentru rezidenți și cât și pentru vizitatorii regiunii.
În acest sens, autoritățile implicate în organizarea programului cultural „Timișoara – Capitală Culturală Europeană” și-au centrat atenția asupra unui public potențial vizitator, concretizat din cetățeni ai Timișoarei și cetățeni din România cu focalizare pe categoriile mobile ale populației, interesate de manifestări culturale și de turism cultural, totodată, din cetățeni din Țările U.E. și din alte țări din Europa, din S.U.A., Canada, Israel și din organizații ale românilor de pretutindeni; cât și asupra publicul multiplicator de informație (clienți efectivi), aici făcându-se referire la jurnaliști și formatori de opinie din țară și din străinătate, operatori de turism, comunități de afaceri și persoane/grupuri de lobby, organisme europene (UE, CoE, și altele), sau organisme internaționale (UNESCO, și altele).
Concurenții
Concurenții, prin definiție, urmăresc satisfacerea unor nevoi similare ori diferite cu cele ale unei alte entități. În cazul de față, concurența nu trebuie să se manifeste, dat fiind faptul că este vorba de un eveniment cultural organizat la nivel european. Cu toate acestea trebuie să remarcăm faptul că în pofida unor „competitori” cu renume și experiență, Timișoara a fost desemnată Capitală Culturală Europeană pentru anul 2021. De asemenea, putem afirma faptul că pot fi considerate competitoare orașele care au organizat aceste evenimente culturale de-a lungul perioadei de timp, iar pentru Timișoara, concurența este constituită din orașe puternice din întreaga Europă.
Furnizorii
În domeniul serviciilor, furnizorii pot fi înlocuiți cu partenerii. Astfel, în cazul Timișoarei, principalii parteneri care vor contribui la realizarea evenimentul organizat în anul 2007 sunt regăsiți pe site-ul oficial al evenimentului și dintre care amintim: parteneri oficiali – BCR, BMW Automobile Bavaria, Ambient, Scandia Sibiu, Atlassib, Zentiva și parteneri media – TVR, Radio România, Realitatea TV, Cotidianul, Academia Cațavencu, The Money Channel, 24-Fun, Radio Guerilla, Tribuna, Arbo media, Zile și nopți. De asemenea, pentru realizarea acestui eveniment vor fi elaborate o serie de parteneriate cu diverse asociații și organizații, dintre care remarcăm:
Parteneriatul cu Consiliul Județean și Consiliul Local Timișoaras-a concretizat în semnarea Protocolului de colaborare între Ministerul Culturii și Cultelor, Consiliul Local Timișoara și Consiliul Județean Timiș, având ca scop stabilirea modului de finanțare a proiectelor și acțiunilor culturale, precum și convenirea asupra cuantumului alocațiilor bugetare ale părților.
Colaborarea cu Asociația TimișoaraCCE 2021. Asociația Timișoara CCE 2021 a fost constituită având drept scop pregătirea programului Capitalei Culturale Europene 2021 și a fost înregistrată ca persoană juridică în Registrul Asociațiilor și Fundațiilo.
Colaborarea cu autoritățile europene.
Parteneriatul cu Ministerul Afacerilor Externe
Colaborarea cu Ministerul Apărării
Colaborarea cu Agenția de Strategii Guvernamentale s-a bazat pe interesul comun al celor două părți pentru marcarea momentului pregătirii de aderare și al accesului României în Uniunea Europeană, iar, pe de altă parte, pentru evidențierea aportului românesc la valorile europene și universale
Parteneriatul cu Autoritatea Națională pentru Turism
Colaborarea cu reprezentanțele diplomatice și institutele culturale la București ale statelor membre ale UE
2.3 Macromediul de marketing (Modelul STEEP)
Macromediul, constituit din forțe care acționează la nivel global (demografice, economice, naturale, tehnologice, politice și culturale) și într-un mod indirect, își pune amprenta asupra activității unei entități. Analiza STEEP este o metodă pe care consultanții în domeniul strategiei o folosesc pentru examinarea macromediului în care operează firmele. STEEP este acronimul factorilor Socio-culturali, Tehnologici, Economici, Ecologici și Politico-legislativi. Acești factori joacă un rol important în elaborarea unei strategii. Cu toate acestea, ei nu pot fi întotdeauna controlați de firme și, de aceea, trebuie interpretați fie ca oportunități, fie ca amenințări. În plus, factorii macro-economici pot să difere semnificativ în funcție de continent, țară sau regiune.
Factorii din mediul socio-cultural care influențează organizațiile de turism sunt legați de mărimea și structura populației, clasa socială, de atitudini și de valori. Demografia se ocupă cu studiul populației, iar populația este importantă pentru organizațiile de turism din două motive. În primul rând, populația este un factor-cheie care influențează cererea pentru organizațiile de turism. În al doilea rând, forța de muncă care susține organizațiile de turism este derivată din populație. Un alt factor important este distribuția după vârstă a populației. O populație predominant în vârstă va căuta destinații de vacanță puțin solicitante din punct de vedere psihic și va căuta probabil vacanțe ce se axează pe partea culturală.
În ambele cazuri, evenimentele culturale organizate au fost cu precădere destinate publicului interesat de manifestări culturale și turism cultural, care de cele mai multe ori aparține clasei de vârstă medii sau a persoanelor de vârsta a treia. Pentru a întâmpina acest lucru, organizatorii din Timișoara s-au gândit să implice și publicul tânăr în diferite activități culturale.
Clasa socială reprezintă un alt factor ce poate influența negativ realizarea acestui eveniment, prin aceea că în mentalitatea persoanelor, mai ales a celor din România, o manifestare culturală se adresează cu precădere cu un nivel de trai mai ridicat și cu o anumită pregătire culturală. Mediul tehnologic oferă organizațiilor de turism atât oportunități, cât și amenințări. Oportunitățile rezultate din dezvoltarea tehnologică pot fi descoperite în aprovizionarea mai ieftină, în îmbunătățiri ale bunurilor și serviciilor sau într-un marketing mai bun.
Dezvoltarea IT-ului a determinat un sistem mai rapid de informare asupra evenimentelor culturale demarate în cadrul programului „Capitală Cultură Europeană”. De asemnea, instalarea panourile tactile în punctele de interes major în Timișoara reprezintă avantaje ale avansului tehnologic. În aceeași ordine de idei, sistemele de sonorizare și de proiecție sunt un bun necesar pentru realizarea evenimentului cultural.
Mediul economic
Nicio entitate turistică nu poate face abstracție de condițiile economice ale unei piețe, pentru că acestea afectează deopotrivă entitatea și consumatorul. Ca majoritatea entităților turistice, Timișoara se confruntă cu factori de creștere ai ratei șomajului. S-a constat că atunci când clienții/turiștii se tem de șomaj, deciziile lor de cheltuială sunt mai precaute.
Un alt element al mediului economic care poate avea o influență negativă asupra clienților și implicit asupra entităților turistice o reprezintă rata dobânzilor. De asemenea, prețurile și tarifele practicate pot avea un oarecare efect asupra decizilor clienților.
Factorii ecologici au început să pună o amprentă tot mai mare asupra a ceea ce înseamnă dezvoltare durabilă. De aceea, în acest sens au fost implementate diverse proiecte pentru dezvoltarea durabilă a celor două regiuni. Programul Timișoara, capitală europeană a culturii 2021 se compune din acțiuni concertate ale autorităților publice centrale și locale pe domenii ce concură la dezvoltarea durabilă a municipiului Timișoara și a zonei înconjurătoare, astfel:
1. reabilitarea infrastructurii edilitare și îmbunătățirea accesului turistic,
2. dezvoltarea și reabilitarea infrastructurii culturale a orașului și a județului,
3. restaurarea patrimoniului arhitectural-urbanistic al centrului istoric,
4. stabilirea și finanțarea unui program cultural.
Mediul politico-legislativ este important pentru firmele de turism, deoarece aici se găsesc legi, reguli și tactici. De aceea, este important să stabilim locul puterii politice în domeniul turismului și cum poate puterea politică să influențeze viitorul și efectele acestor tactici. Este important, de asemenea, să identificăm nivelul la care operează o organizație de turism într-un mediu politic.
2.4 Strategii de marketing
Strategiile de marketing în turism sunt strâns legate de mixul de marketing în servicii și includ: strategia privind produsul, strategii de preț, strategiile de plasament sau distribuție, și, nu în ultimul rând, strategiile de promovare.
Implementarea unor strategii de marketing implică o serie de obiective strategice, care abordează atât aspecte de management, cât și de marketing.
Obiectivele generale ale programului cultural vor fi prezentate astfel:
Tabel 3. Obiectivele generale ale programului cultural Timișoara 2021
Plecând de la aceste obiective generale, pot fi implementate diferite strategii de marketing, precum strategii de produs (în cazul orașului Timișoara avându-se în vedere obiectivul strategic O6, prin îmbunătățirea infrastructurii culturale și non-culturale, prin aceasta înțelegându-se și infrastructura turistică și O2, prin reabilitarea principalelor obiective turistice culturale și nu numaii.
Strategii de produs
Pentru o îmbunătățire a infrastructurii atât a celei edilitare, cât și a celei culturale sau turistice, Consiliul Local și Primăria municipiului Timișoara au apelat la o strategie de dezvoltare a produsului (general, turistic sau cultural), ce poate consta în a face un produs mai atrăgător pentru utilizatorii actuali. Așadar, strategia de reabilitare a infrastructurii edilitare va sta în sarcina Consiliului Local și a Primăriei municipiului Timișoara și se va concretiza în modernizarea instalațiilor de apă, canalizare, electrice, IT din centrul istoric. În ceea ce privește îmbunătățirea accesului turistic, până în anul 2021 vor fi întreprinse lucrări de modernizare la aeroportul internațional Traian Vuia- Timișoara, aflat în administrarea Consiliului Județean.
Una din componentele Programului „Timișoara – Capitală Culturală Europeană 2021” are în vedere reabilitarea fondului construit al nucleului istoric central al municipiului Timișoara prin realizarea de lucrări de restaurare focalizate asupra fațadelor, curților interioare și gangurilor ce fac frontul sau legătura cu spațiul public al piețelor și arterelor centrale.
Instituirea strategiei de restaurare și reabilitare a monumentelor istorice din centrul istoric a fost determinată de faptul că pentru o mare parte din proiectele și manifestările culturale ale programului „Timișoara, Capitală Culturală Europeană 2021” spațiul public va constitui cadrul de desfășurare. Acest lucru a fost impus nu numai de conceptul artistic al manifestărilor ci și de lipsa de spații de spectacole în municipiul Timișoara.
De asemenea, se încearcă o orientare spre piață prin personalizarea evenimentelor, fiecare din el având o temă, astfel încât să vină în sprijinul turistului potențial. Tot în această perioadă se are în vedere o îmbunătățire a infrastructurii culturale dar și o dezvoltare culturală pe termen lung a orașului. În aceeași ordine de idei, un număr determinat de clădiri culturale și restaurări au fost finalizate în cursul anilor precedenți.
Strategii de preț
Strategiile de preț sunt fundamentate și alese prin luarea în considerare a unor condiții care sunt comune și cu cele întâlnite în cazul bunurilor și anume: nivelul, diversitatea și mobilitatea prețurilor. Formularea unei strategii de preț corecte și complete presupune luarea în considerare a unor criterii cum ar fi: variația temporală a cererii, oferta de servicii și nivelul prețului practicat.
În contextul de față, cele mai multe activități culturale se vor desfășura într-un spațiu public, ceea ce presupune neutilizarea unui tarif. Cu toate acestea, evenimente precum expoziții sau diferite manifestări teatrale vor presupune achiziționarea unui bilet. Revenind la formularea unei strategii, în aceea ce privește, primul criteriu se poate remarca faptul că se va adopta strategia de preț nediferențiată, datorită cererii care este relativ uniformă din punct de vedere temporal. De asemnea, se vor stabili tarife distincte pentru diferite segmente de piață (strategia prețului discriminator).
Tarife pentru vizitatorii adulți: 12 lei/bilet
Tarife reduse pentru grupuri organizate de minim 10 persoane (adulți): 8 lei/bilet;
Tarife cu reducere pentru copii, elevi, studenți, militari și pensionari: 3 lei/bilet
În raportul final întocmit de autoritățile din Timișoara, s-a remarcat o intenția de implementare a unei strategii de prețuri joase pe perioada evenimentului cultural, presupunând acordarea unor reduceri așteptate de consumator în baza perceperii unor condiții care justifică aceasta. Astfel, a fost realizat „Ticketing – Pass 2021”. Acesta va oferi vizitatorilor intrare gratuită la proiectele organizate de autoritățile din Timișoara și o reducere pentru evenimentele co-finanțatate.
Strategii de distribuție
Caracteristicile serviciilor, cu precădere inseparabilitatea, intangibilitatea și perisabilitatea marchează în mod hotărâtor și activitatea de distribuție.
Distribuția cuprinde totalitatea activităților care au loc în spațiul și timpul care separă prestatorul de consumator. Analizând cele trei strategii de distribuție propuse pentru serviciile de turism – distribuție selectivă, exclusivă și extensivă, ambele evenimente culturale, cele realizate în Timișoara vor apela la o strategie de distribuție selectivă, presupunând selecționarea unui număr limitat de agenți distribuitori ( mass-media, presă, etc.). Conform prof. univ. dr. Valerică Olteanu, în ambele cazuri se urmărește implentarea unor strategii de parteneriat prin cooperarea cu diferite organizații. În acest sens, Timișoara a colaborat cu Consiliul Județean și Consiliul Local Timișoara, Asociația Timișoara CCE 2021, autoritățile europene, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării, Agenția de Strategii Guvernamentale, etc.
Strategii de promovare
Programul „Timișoara, capitală culturală europeană – 2021” va fi unul dintre cele mai importante proiecte culturale organizate și derulate în România, prin dimensiune, perioadă de desfășurare și impact de comunicare publică. Luând în considerare și faptul că anul 2007 a fost anul aderării României la Uniunea Europeană, efectul cumulat al evenimentelor a căpătat până în prezent o relevanță deosebită pentru opinia publică internă și internațională, iar buna desfășurare a Programului Timișoara, CCE – 2021 are și scopul de a pune o amprentă pozitivă asupra imaginii noastre de țară.
Compartimentul Comisar pentru programul Timișoara, CCE – 2021 a fost însărcinat să asigure promovarea Programului Timișoara, CCE – 2021, să prezinte profilul multicultural al României prin prisma acestui oraș vechi de câteva secole, sub deviza „Luminează orașul prin tine!”. La fundamentarea compartimentului Comisar pentru programul Timișoara, capitală culturală europeană 2021, Ministerul Culturii și Identității Naționale a achiziționat o Strategie de comunicare și promovare și servicii integrate de campanie de comunicare și promovare a programului Timișoara, capitală culturală europeană 2021 (creație – inclusiv pachet de merchandising, planificare, management și implementare, precum și media relation) prin încheierea unui contract de prestare de servicii cu o companie specializată în comunicare publică și campanii promoționale (Generic Audiovizual SRL – GAV Scholz & Friends). Strategia de comunicare și promovare, axată pe sloganul „Luminează orașul prin tine!”, a avut drept scop:
atragerea publicului din țară și din străinătate pentru a participa la manifestările incluse în programul cultural;
promovarea culturii românești ca element component al diversității culturale europene
promovarea imaginii României.
Obiectivele pentru care s-a implementat acest tip de strategie sunt:
creșterea notorietății interne și internaționale a Programului Timișoara, CCE – 2021
informarea publicului cu privire la conținutul calendarului și manifestările culturale încorporate în Programul Timișoara, CCE – 2021
creșterea notorietății valorilor culturale românești, prin promovarea culturii românești ca element al diversității culturale europene.
În aceeași ordine de idei, programul și-a propus să promoveze cooperarea culturală, creativitatea, inovația și să îmbunătățească vizibilitatea internațională a orașului Timișoara. Astfel, programul a intenționat să realizeze o promovarea a orașului urmărind șapte repere:
„Un oraș al culturii – un oraș al culturilor”. Sub acest titlu vor avea loc: întâlnirea Ecumenică a Conferinței Bisericilor Europene, organizarea Festivalului literaturii, Săptămâna literaturii și programe itinerare culturale
„Timișoara în Sărbătoare”. Este, practic, latura dedicată spectacolului, scena fiind constituită chiar din străzile și piețele orașului, dar și împrejurimile sale. Numărul mare de evenimente culturale au cuprins producții teatrale, dansuri, concerte, festivaluri
„Vocile Timișoara”. Este un capitol dedicat exclusiv muzicii, toate genurile muzicale fiind prezente în formele lor specifice.
Conceptul „Oraș istoric – oraș al luminii” va pune în valoare trecutul și prezentul ca moștenire istorică, întreg patrimoniul cultural al orașului aflându-se în centrul atenției. Restaurările programate a pune în valoare construcțiile istorice împreună cu edificiile deja reabilitate s-a dorit a fi principala atracție pentru turiștii ce vor vizita Timișoara în 2021. Centrul istoric va reprezenta scena pentru diverse manifestări, iar în cadrul Muzeelor vor fi deschise expoziții de pictură, mobilier și instrumente muzicale
Se au în vedere manifestări din domeniul audio-vizualului, fotografiei și a filmului
Acțiunea de promovare a evenimentelor culturale realizate își centrează atenția atât asupra publicului potențial vizitator, concretizat în cetățeni ai Timișoarei și cetățeni din România cu focalizare pe categoriile mobile ale populației, interesate de manifestări culturale și de turism cultural, totodată, în cetățeni din Țările U.E. și din alte țări din Europa, din S.U.A., Canada, Israel și în organizații ale românilor de pretutindeni; cât și asupra publicul multiplicator de informație, aici făcându-se referire la jurnaliști și formatori de opinie din țară și din străinătate, operatori de turism, comunități de afaceri și persoane/grupuri de lobby, organisme europene (UE, CoE, și altele), sau organisme internaționale (UNESCO, și altele).
Campania de comunicare și promovare se va concretiza în:
Campanie TV prin publicitate televizată atât la nivel internațional prin 1460 de difuzări de spoturi în Marea Britanie, Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Luxembourg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Spania, Suedia, Elveția, Bulgaria, Croația, Serbia, cât și la nivel național cu peste 1600 de difuzări de spoturi din care 457 de difuzări spoturi pe canalele TVR 1 și TVR 2, urmărind atingerea a peste 7 milioane de indivizi
Campanie pe Internet cu bannere si video pop-ups pe site-uri europene cu până la 2 milioane de impresii, pentru o perioada 8-12 săptămâni: www.euronews.net, www.travelchannel.com, www.nationalgeographic.com etc.
Campanie de PR și campanie outdoor, difuzate cu sloganul „Luminează orașul prin tine!”. Această formă de promovare se va concretiza și în alte campanii (primăvară, vară-toamnă) cu peste 3900 mp de reclamă outdoor expusă peste 150 de zile în 48 de locații centrale din București, Brașov, Târgu Mureș, Arad, Timișoara.
Campanii în presa scrisă prin publicitate în presa scrisă cu articole despre Timișoara 2021 în presa centrală, urmărindu-se să se scrie zilnic, în medie, 8 articole în presa centrală
Publicitate radiofonică cu 457 min. de știri ale radiourilor centrale
Obiectivele generale pentru marketing și comunicare sunt:
asigurarea succesului programului
construirea unei noi identități regionale și consolidarea identității culturale a regiunii
poziționarea Timișoarei ca motor al programului.
Poziționarea de bază a programului va fi:
programul trebuia conceput ca fiind mai mult decât o reuniune: o Capitală Culturală Europeană proiectată pentru a construi o comunitate mai vioi și mai veselă
mai mult decât un oraș: o Capitală Culturală Europeană concepută ca un proiect interregional în adevăratul sens al cuvântului, prin intersecția a patru spații culturale majore
mai mult decât un an: o Capitală Culturală Europeană pe termen lung.
Strategia de promovare și comunicare se va concretiza în implementarea unor instrumente publicitare ce vor costa în:
Publicitate
Un total de 2.613.935 de exemplare de materiale informative vor fi tipărite (broșuri, flyere, postere), distribuite și repartizate în aproximativ 100 de publicații diferite. Cele mai multe dintre aceste vor fi realizate în trei limbi (franceză, germană și engleză).
Campanie media
Planul pentru campania media va fi realizat de agenția de Brain & More. În acest sens, se va aloca un buget de 2 milioane de euro, din care un procent de 10% se va distribui achiziționării unor spații publicitare internaționale. Procentul rămas va fi împărțit în mod egal, mai mult sau mai puțin, în campanii media la nivelul regiunii.
Publicitatea în presa scrisă (campanie în presa scrisă)
S-au stabilit următoarele obiective pentru campania în presa scrisă:
crearea unei baze de date în rândul presei din domenii precum cultură, recreere și turism la nivel local, regional și la nivel internațional
poziționare Timișoarei în jurnalele de presă culturală și turistică internaționale
promovarea Timișoarei ca o destinație "culturală și nu numai", nu doar ca un centru de financiar
menținerea atenția presei și publicului pe tot parcursul anului 2021
Campania de presă va începe în 2018, cu scopul de atrage atenția atât a mass-media locale și cât și a celei internaționale. Cu scopul de a maximiza acoperire internațională, vor fi utilizate trei agenții de presă: Claudine Colin Comunicare din Paris, Bolton & Quinn în Londra și Barner Beate la Berlin. Dosarele de presă vor fi elaborate și distribuite în franceză, germană și engleză, împreună cu comunicate de presă periodice.
O serie de campanii de presă vor fi organizate pentru a prezenta evenimentele importante din programul 2021, dar și pentru aspecte legate de Timișoara, în general.
Relații publice
Campania de Relații publice (PR) va fi lansată în septembrie 2020, și va consta în principal în prezentări și activități de informare în cadrul unor expoziții și a unor evenimente, în campanii și în formarea de Clubului 2021.
În total, peste 70 de prezentări vor fi făcute pe parcursul evenimentului cultural care va implica un număr de peste 5.000 de oameni.
Vor fi realizate două campanii majore, una care vizează publicul oamenilor de afaceri afaceri și una care va fi axată pe publicul larg.
Campanie pe internet
Site-ul www.timisoara2021.ro a fost dezvoltat începând cu anul 2016, dar a început să fie intens folosit de îndată ce informațiile programului au fost disponibile.
CAPITOLUL III.
ACTIVITATEA DE PROMOVARE A PROGRAMULUI TIM 2021
3.1 Prezentarea strategiei
Timișoara oferă o gamă largă de servicii de marketing, cum ar fi publicitatea, consultanță de imagine, organizarea de evenimente, relații publice, cercetare de piață. Timișoara are o piață de consum foarte dezvoltată, ce permite testarea cu ușurință a noilor tehnici și concepte de marketing, astfel încât companiile din Timișoara sunt utilizatori sofisticați ai serviciilor de marketing.
Timișoara are o piață dezvoltată de servicii de marketing, care este dominată de agențiile multinaționale. Majoritatea acestora și-au stabilit sediul regional aici pentru a avea grijă de afacerile lor. Exista, de asemenea, și un număr mare de companii mai mici. Organizația care joacă cel mai important rol în conturarea și implementarea strategiilor de marketing din Timișoara și implicit în promovarea acestuia este Comisia de Turism a Timișoarei, care are ca misiune promovarea Timișoarei ca o destinație de nivel mondial și astfel și creșterea contribuției turismului în economia orașului.
În perioada 2013-2015, Timișoara a adoptat strategia anuală de marketing, denumită „Timișoara festivă”, în care expune vizitatorilor entuziasmul nelimitat datorat abordărilor creative. Colaborarea cu partenerii comerciali de călătorie nu numai că deschide pentru Timișoara noi oportunități pentru industria turismului, dar explorează potențialul divers al destinațiilor turistice. În același timp, Timișoara a crescut standardele serviciilor sale, tocmai pentru a-i mulțumi pe deplin pe turiști.
Utilizarea de către Timișoara drept strategie de marketing „Timișoara festivă”, aduce cu sine în fata Timișoarei o gamă largă de festivaluri și sărbători culturale, care sunt unice nu doar în România, ci în întreaga lume, astfel inspirând turiștii să experimenteze cultura vibrantă a Timișoarei. Timișoara își îndeplinește misiunea prin furnizarea de informații și asistență pentru vizitatori, promovarea sprijinului comunitar pentru turism și bună ospitalitate față de vizitatori, colaborând cu guvernul României și celelalte organizații din sfera turismului pentru a îmbunătăți gama de servicii oferite, calitatea acestora, dar și facilitățile oferite vizitatorilor.
În promovarea Timișoarei în lume, orașul se angajează să mențină un portofoliu divers de turiști, positionand orașul drept unul internațional, cosmopolit. În timp ce își concentrează investițiile pe piețele de creștere, Timișoara va identifica noi oportunități de marketing. Pentru a spori bucuria vizitării Timișoarei, și pentru a oferi turiștilor mai multe motive pentru a-l vizita, Timișoara va adăuga noi elemente și programe calendarului sau anual de evenimente. Prin creșterea sponsorizărilor, pentru evenimentul “WinterFest”, care se desfășoară în noiembrie și decembrie 2017, spre exemplu, se va realiza un “Crăciun al Minunilor”.
3.2 Grupurile țintă
Timișoara va aloca resursele în mod strategic și va învești în 18 piețe cheie care reprezintă 94% din baza de sosire în Europa. Industria turismului din Timișoara depinde în mare măsură de sprijinul comunității. Programele de voluntariat reprezintă o inițiativă de a invita membrii comunității care sunt pasionați de orașul Timișoara, să fie “prietenii” turiștilor, oferindu-le sfaturi și recomandări cu caracter personal, despre acest oraș.
3.3 De ce Timișoara?
Privind pe scurt pe potențialul turistic cultural, România are peste 27.000 de locații grupate în diferite categorii și 151 de monumente și situri arheologice de valoare deosebită. Există numeroase stiluri arhitecturale, de la romanică, gotică, renascentistă și barocă la rococo și art nouveau. România are și un stil arhitectural specific numit Stilul Brâncovenesc și acesta este prezent în principal în castele, palate și case din provincia Țara Românească. De asemenea, un stil arhitectonic moldovenesc ar putea fi identificat ca fiind specific României. România găzduiește șapte locuri de patrimoniu mondial, inclusiv mănăstirile pictate din Bucovina, cetatea istorică din Sighișoara, centrul istoric al Sibiului și cel al Timișoarei, precum și ansamblul de piețe și cetățile dacice din apropierea Hunedoarei. O populație la fel de diversă și unică, pe măsură ce peisajul țării se îmbină cu o istorie bogată, oferă vizitatorului o mare perspectivă asupra trecutului și prezentului Europei. Un raport realizat de Centrul pentru Studii și Cercetări Culturale, sub patronajul Ministerului Culturii și Cultelor, arată că cel mai înalt indice al capacității instituționale și operatori culturali este în Transilvania. Acest indice măsoară dezvoltarea producției culturale și a infrastructurii de distribuție a bunurilor culturale. Acesta este compus din numărul instituțiilor culturale din fiecare regiune împărțite la 1000 de cetățeni.
Perioada de planificare a programelor culturale ECoC a variat de la 2 la 4 ani, iar cheltuielile majoritare de 3 ani au fost planificate. Timișoara a fost nominalizată pentru Capitală europeană a culturii din 2021. Conceptul folosit încearcă să stabilească o nouă frontieră culturală pentru hartă Europei. Dorința de a deveni capitală europeană a culturii a fost în mintea regizorului Teatrului Național din Sibiu din 1997, dar șansa apare abia în 2001. Deoarece Luxemburg a fost la cea de-a doua desemnare (primul în 1995), autoritățile sale își exprimă interesul de a susține Timișoara ca partener . Conceptul lor pentru 2021 s-a bazat pe o idee generoasă – Europa este un continent de regiuni. Legăturile dintre Regiunea Mare a Luxemburgului și orașul românesc Timișoara sunt migranții din Luxemburg în areal din secolul al XII-lea și limba comună vorbită de minoritățile din regiunea respectivă. La început, Comisia Europeană era preocupată de natura acestei propuneri, sugerând că Timișoarei ar trebui să i se acorde mai mult timp pentru a-și dezvolta logistica și infrastructura (administrația publică locală, capacități de cazare de 5, 4 și 3 stele etc.), dar Consiliul de Ministere Culturale Europene a proiectat în unanimitate Timișoara capitală europeană a pentru 2021. Rapoartele de presă publicate după consultarea pe site-ul web al Comisiei Europene, care reflectă faptul că juriul a apreciat foarte mult efortul unui mic oraș de a crea un program european atât de important, a exprimat ideea că programul Timișoara 2021 poate fi considerat modul în care atât România, cât și orașul Timișoara se prezintă în fața Uniunii Europene în perioada post- aderare. Juriul a considerat punctele forte ale Timișoarei calitatea programului propus pentru 2021, multiculturalismul său, caracterul european al Programul TIM2021, structura propusă pentru implementarea acestuia și durabilitatea acestuia. Un alt aspect care a cântărit în decizia luată a fost parteneriatul dintre Luxemburg și Timișoara pentru coordonarea evenimentelor. Alte argumente favorabile ar putea fi:
1. multe parteneriate și programe de cooperare europeană dezvoltate de Timișoara (cu Landshut, Rennes, Klagenfurt, Deventer etc.);
2. Experiența Timișoarei în organizarea de evenimente și tradiții mari, cum ar fi Festivaluri de folclor, jazz, teatru, film etc.
3. Atmosfera occidentală a orașului, exprimată în special prin calitatea vieții, stilul de trăi împreună și sistemul valorilor promovate de cetățenii săi.
3.4 Coordonatele evenimentului TIM2021
Datorită complexității programului, toți partenerii au trebuit să-și concentreze eforturile mai întâi asupra proiectării și implementării programului. Astfel, a apărut Asociația „Timișoara Capitala culturală europeană 2021". Asociația este structura în cadrul căreia a fost elaborat programul cultural pentru anul 2021 și care coordonează întregul proiect, organizând întâlniri pentru implementarea tuturor evenimentelor. A fost creat un consiliu de administrație, a fost înființat un comitet consultativ artistic și un grup operativ de coordonare. Proiectele acoperă majoritatea sectoarelor artistice și au ca obiectiv principal colaborarea strânsă între sectorul cultural din Timișoara și crearea de rețele și cooperare la nivel european. Au fost propuse și câteva îmbunătățiri ale facilităților culturale din Timișoara.
Timișoara și autoritățile române au perceput acest eveniment cultural drept o șansă unică de reabilitare și de a deveni un spațiu internațional recunoscut pentru inițiativă și calitate. „Nu există nicio îndoială că Timișoara va reuși în 2021”, au spus oamenii implicați.
Obiectivele programului vizează:
1. Îmbunătățirea vizibilității internaționale a Timișoarei;
2. Dezvoltarea culturală pe termen lung a orașului;
3. atragerea vizitatorilor naționali și internaționali;
4. Îmbunătățirea umplerii mândriei locale și a încrederii;
5. Creșterea audienței pentru produsele culturale;
6. Îmbunătățirea coeziunii sociale și a dezvoltării comunității;
7. Îmbunătățirea infrastructurii culturale și non-culturale
8. Promovarea cooperării europene;
9. Promovarea creativității și a inovării.
Tema aleasă de Timișoara urmărește prezentarea profilului cultural al orașului că TIM 2021. Bordul de conducere al Asociației a păstrat conceptul cheie formulat în cerere și după modelul oferit de alte Capitale europene ale culturii, inclusiv Luxemburg, au fost înființate o serie de secțiuni pentru acoperirea întregului spectru cultural: arta spectacolului, mobilitate, muzică, arhitectură, patrimoniu, arte vizuale, fotomultimedia, interdisciplinar, literatură -publicații și altele. Rezultatul publicat pe site-ul oficial arată că în cadrul programului Timișoara Capitala Culturală Europeană 2021 au fost prezentate 337 de proiecte, în total 2062 evenimente – "un caleidoscop de stiluri artistice și direcții pentru diferite gusturi: de la teatru și pictură, muzică, dans, literatură și arhitectură pentru arta contemporană și gastronomia”. Evenimentele incluse au reflectat caracterul multicultural și multilingv al orașului și au confirmat sloganul „Luminează orașul prin tine”.
Campania de promovare pentru Timișoara – Capitală europeană a culturii 2021 a fost realizată cu sprijinul lui GAV Scholtz & Friends. Programul a fost promovat în România și la nivel internațional folosind diferite instrumente de mix promoțional: spoturi de exterior, TV și radio, film de prezentare, Internet add-uri, PR și expoziții. Campania media a vizat 50 de milioane de popoare din Europa și 75% din populația urbană din România.
3.5 Beneficii ale evenimentului
Desigur, în 2021 TIM2021 va fi cel mai expus eveniment. După cum se arată pe site-ul web privind rezultatele, avantajul major al Timișoarei după anul 2021 va crește cu siguranță vizibilitatea orașului. Orașul va deveni într-un timp foarte scurt cel mai renumit oraș din România după capitala țării. În general, unul dintre obiectivele principale ale Capitalei Culturale Europene este reabilitarea și dezvoltarea infrastructurii culturale. Acest obiectiv a fost aplicat în cazul Timișoarei. Pentru realizarea obiectivelor culturale din 2021, este necesar să se atingă obiectivele legate de restaurarea monumentelor orașului, comunicarea publică și infrastructura culturală și urbană.
Bugetul Ministerului Culturii și Cultelor din România a alocat deja 2 milioane de euro pentru Programul Timișoara 2007, în timp ce bugetul pentru 2018 prevede circa 8,5 milioane de euro, din care 6 milioane vor fi cheltuite pentru restaurarea fațadelor istorice ale orașului. Pentru anul 2017, bugetul alocat este de aproximativ 5,7 milioane de euro pentru derularea programelor. Prin extinderea domeniului de acțiune al autorităților publice centrale și locale implicate în reabilitarea infrastructurii fizice și culturale a orașului și județului, programul " Timișoara – Capitală europeană a culturii 2021" depășește dimensiunile unui proiect strict cultural . Reabilitarea aeroportului (60 milioane de Euro în total, din care 11 milioane de Euro sunt subvenții de la Guvern) și îmbunătățirea infrastructurii urbane (6 milioane de euro din bugetul central) demonstrează atât amploarea, cât și granditudinea pregătirilor și angajamentul național față de program. Al doilea efect important se manifestă asupra economiei locale. Conform sondajului realizat de Centrul de Cercetare a Culturii (CSCDS) și Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS) asupra agenților economici din Timișoara, evenimentul are un impact pozitiv asupra firmelor din județul Timiș, 54% din societățile chestionate înregistrând deja o creștere a cifrei de afaceri, iar 57% dintre aceștia au afirmat că programul a avut deja un impact pozitiv asupra rentabilității. Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 279 firme din județul Timiș.
Studiul a evidențiat, de asemenea, că 96% dintre companii au considerat că programul va avea un impact ridicat și foarte mare asupra dezvoltării turismului, 97% dintre respondenți au declarat că va avea un impact mai mare asupra creșterii numărului de turiști, 72,5% – un impact decisiv în atragerea de noi investitori, 71,1% un impact ridicat în dezvoltarea orașului și 66% – un impact semnificativ asupra creșterii investițiilor. Cel mai mare impact financiar se preconizează a fi înregistrat în sectorul turismului, 65% dintre hoteluri și pensiuni raportând deja un impact semnificativ asupra activității lor. Cel mai scăzut impact financiar, potrivit sondajului, se consideră că va fi înregistrat în sectorul producției creative și al serviciilor conexe și închirierea de proprietăți mobile și imobile. Poate că aceste rezultate mai puțin favorabile pentru ultima categorie de antreprenori pot fi explicate prin infrastructura slabă, care, momentan, a dus la o cerere redusă de închiriere de mașini pentru călătorii (de exemplu, în jurul orașului). În ceea ce privește nivelul cifrei de afaceri, cea mai mare influență au avut-o până acum hotelurile (cu un șold net de + 80%), tur-operatorii (+ 76%) și transportatorii (+ 75%). Firmele au raportat un număr de 930 de noi locuri de muncă în 2016. Popularitatea programului a sporit numărul turiștilor și vizitatorilor care s-au bucurat de evenimentele culturale care au avut loc în 2016, depășind 800.000, ceea ce reprezintă mai mult decât triplu în 2015 (când au fost înregistrați 252.694 de turiști , Inclusiv 68.732 străini) sau triplu din 2015 (228.627 turiști, 73.614 străini) (Anuarul Statistic pentru județul Timișoara). Desigur, aceste cifre se reflectă și la nivel de țară ca o creștere a numărului de turiști pentru anul 2021. Creșterea anticipată a turiștilor a atras multe investiții în industria hotelieră până în prezent. Suma totală cheltuită pentru refacerea unităților de cazare a fost de 60 de milioane de euro. Multe hoteluri existente au fost renovate și unele dintre ele au fost reclasificate în categoria superioară. Alte hoteluri noi au apărut sau se așteaptă să fie pe piață în acest an. Un brand internațional se va extinde și în Timișoara în 2021: Ramada, care se așteaptă să își mărească portofoliul aici. În 2016, numărul de capacități de cazare a crescut cu aproape 70% față de anul 2014. Acest lucru va pune Timișoara în top 5 clasificarea destinațiilor din România din punct de vedere al numărului de hoteluri.
Un aspect interesant este prezența hotelurilor medii și mari în aceste noi apariții, cu peste 70 de camere. În ceea ce privește numărul paturilor în 2015 au fost 1 320, iar pentru 2017 Sibiul oferă mai mult de 2 000 de locuri, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 70%. Mai multe companii și mulți oameni de afaceri și-au exprimat intenția de a construi la Timișoara, până la sfârșitul anului 2021, șase hoteluri noi cu trei și patru stele, ceea ce va necesita investiții totale de aproximativ 30 de milioane de euro. Aceste investiții vor crește cu aproximativ 30% capacitatea de cazare a orașului. Din punct de vedere al operatorilor de turism, rezultatele sondajului CSCDS și CURS au arătat că au înregistrat cele mai mari creșteri ale cifrei de afaceri în 2016 față de 2015 – 13,7%, transportatorii cu 10,9%, operatori din industria hotelieră cu o creștere de 10,5% Apartamente / camere închiriate – 8% și restaurante / baruri cu 7,9%. De asemenea, numărul de vizitatori în muzee a fost dublat în 2016 la Timișoara. Aceste succese individuale pe termen mediu și lung înseamnă o serie de avantaje pentru autoritatea locală: sumele importante pentru bugetul local și statul (în 2016 Timișoara a înregistrat cea mai mare rată de creștere a bugetului local) și, pe de altă parte, permite și promovează investițiile private care pot duce la o dezvoltare generală și bunăstare.
Au existat și alte oportunități create prin programul pentru turismul local:
Pentru prima data pentru o destinatie romaneasca, putem gasi Timișoara in top 10 pe cele 50 de destinatii fabuloase pentru anul 2017 la noile orizonturi.
Creșterea vizibilității Timișoarei cu 90% , ca rezultat al campaniei de marketing integrate eficiente.
recunoașterea festivalurilor internaționale;
participarea la numeroase târguri și expoziții internaționale;
lansarea Ghidului de călătorie Timișoara, primul ghid complet al orașului (care a fost însoțit de programul evenimentelor culturale). Ghidul a fost publicat de Editura de ghiduri, în 4 limbi (engleză – română și franceză – germană), în 20.000 de exemplare. Informațiile conținute au vizat: istoria orașului, atracțiile turistice, distracțiile și hărțile orașului. – Invitație lansată de Veneția pentru Timișoara de a se alătura unei asociații a orașelor europene cu turism cultural .
3.6 Conceptul de multiculturalism
Conceptul de multiculturalism în Timișoara rezidă în aceea că „Timișoara, în loc să zgârie rănile istoriei, o folosește pentru a-și construi imaginea ca oraș al unui trecut comun multicultural". Imaginea multiculturală a orașului Timișoara este construită în principal pe baza istoriei sale bogate. Acesta nu face apel, așa cum spun conceptele tradiționale ale multiculturalismului, la ideea grupurilor de imigranți și a diferitelor grupuri etnice care locuiesc în oraș, deoarece Timișoara este acum mono-național. Cu toate acestea, Timișoara folosește fragmente din istoria sa pentru a construi o imagine a unui loc vibrant, deschis și prietenos. Datorită acestui concept de politică și a mitului multicultural, turiștii germani, francezi sau olandezi vin la " Timișoara multiculturală" și admiră arhitectura sau vechea piață, vizitează diverse obiective istorice, apoi se plimbă sau participă la diverse evenimente. Astfel, Timișoara este cu adevărat un oraș multicultural.
Al doilea pilon al identității multiculturale moderne din Timișoara este formarea locuitorilor săi contemporani. În timp ce înainte de regimul nazist și apoi de al doilea război mondial Timișoara a fost un amestec de mai multe națiuni și religii (catolici, calvinisti, luterani, evrei), populația sa a fost complet schimbată. Și tocmai acest lucru constituie cel de-al doilea pilon al caracterului multicultural de astăzi al orașului – bogăția culturală și bogăția patrimoniului adusă de imigranți din trecut.
Printre noile diferențe culturale Timișoara foarte repede a devenit vizibilă. Rezultatele au rezultat mai ales din varietatea de regiuni pe care au venit noi cetățeni și varietatea de experiențe pe care le-au adus cu ei. Au existat contraste puternice între imigranții din orașe și zonele rurale, indiferent de unde au provenit. Întâlnirea străinilor, dar din locații geografice foarte diferite și din diferite clase sociale, a dus la un șoc cultural și la conflicte . După transformare, la începutul anilor 1990, Consiliul municipal din Timișoara a început eforturi concertate sau mai bune pentru a promova Timișoara ca o metropolă multiculturală, folosind istoria, tradițiile, arhitectura și, nu în ultimul rând, cetățenii săi. Chiar dacă în Timișoara nu există comunități etnice mari, rădăcinile cetățenilor săi sunt foarte diverse. Această bogăție culturală a populației din Timișoara are acum o importanță decisivă în promovarea acesteia ca loc multicultural, deschis și prietenos.
Conceptul de multiculturalism, alături de ideile de deschidere și toleranță, este aplicat în mod constant în eforturile de construire a imaginii orașului, inclusiv la nivel național, inclusiv consolidarea identității locale a cetățenilor moderni ai orașului Timișoara. În 2005 a fost lansată o campanie adresată tinerilor pentru a le oferi oportunități de a studia și a trăi în Timișoara. Principalul mesaj al campaniei a fost că „Timișoara este o comunitate prietenoasă, deschisă și tânără. Tradiția multiculturală a orașului susține inițiative curajoase și noi". Există, de asemenea, numeroase proiecte desfășurate sub auspiciile Consiliului Local din Timișoara, menite să consolideze identitatea locală a locuitorilor orașului (documente ale Consiliului Local). Printre acestea se numără concursurile pentru licee și colegii, precum și evenimente organizate de diferite minorități etnice și naționale care trăiesc în Timișoara. Caracterul multicultural al orașului a fost transmis în mod consecvent în campaniile de promovare întreprinse de consiliul local în ultimii ani. În mod special amenajate pentru această sarcină erau simbolurile vizuale ale orașului.
Multiculturalismul a fost redefinit
Povestea eforturilor de creare a identității de la Timișoara, care a fost încoronată de recunoașterea oficială a orașului ca și Capitala Europeană a Culturii 2021, ilustrează lupta de a redefini propria „soartă” și istorie și de a redefini eticheta multiculturalității. Timișoara a ales tema multiculturalismului și a ținut-o consistent, chiar și atunci când a devenit o etichetă contestată în multe țări ale UE. Folosindu-l ca o pârghie, nu ca un aspect depășit, care poate avea chiar conotație negativă, este nevoie de o atitudine creativă și de un anumit efort de a redefini în mod activ simbolismul inerent și semnificația acestui cuvânt. Acest lucru a fost făcut în eforturi concertate pe termen lung coordonate în jurul temei redefinării creative a istoriei. Pentru a ilustra ideea de originalitate, ar trebui să vedem că în anii 1990, după schimbarea sistemică, cea mai mare parte a opiniei publice s-a concentrat pe privirea asupra trecutului.
3.7 Aspecte de marketing ale Programului „Timișoara- Capitala europeană a culturii"
Capitala europeană a culturii ca potențial de dezvoltare al orașului
Capitala europeană a culturii (ECoC) s-a dovedit a fi cel mai de durată și cel mai de succes program al Uniunii Europene în sectorul cultural, adică în cel creativ. Programul a fost lansat în 1985. Potrivit cercetărilor efectuate în 2016 în orașele ECoC, următoarele aspecte au fost prioritățile principale: creșterea profilului internațional al unui oraș / regiune;
implementarea programelor pentru activități culturale și evenimente de artă, dezvoltarea culturală pe termen lung a unui oraș / regiune;
Atragerea turiștilor interni și străini;
Îmbunătățirea sentimentelor de apartenență și de încredere în sine;
Creșterea și extinderea audienței culturale locale;
Crearea unei atmosfere festive.
Schimbarea imaginii urbane a Timișoarei prin capitala europeană a culturii
Brandingul orașului reprezintă un proces pe termen lung, în care administrația locală, în cooperare cu sectorul privat și comunitatea locală, determină calea viitoare a imaginii orașului. Mai mult, ele influențează vizibilitatea locală și internațională a mediului urban. Baker (2007) numește șapte pași în definirea brandului de destinați. Proiectele culturale, și anume mega-evenimentele, pot contribui în mod semnificativ la definirea și dezvoltarea unui brand de oraș.
Acest lucru face din capitala europeană a culturii unul dintre programele cheie. Unul dintre cele mai reușite orașe ECoC este Glasgow, care și-a folosit titlul din 1990 pentru a-și redefini imaginea urbană, obținând astfel în cele din urmă branding-ul orașului. Are o vizibilitate și o înaltă vizibilitate în publicul larg. În timp ce Glasgow a fost „… fără îndoială un loc de valoare culturală semnificativă pentru Scoția”, acesta nu a fost recunoscut la nivel internațional ca centru cultural. Imaginea sa a fost redusă la „un oraș industrial proactiv, cu anumite probleme sociale, iar economia suferă un proces dureros de contracție și restructurare”. Ca urmare a ideii de bază concepute de guvernul local pentru utilizarea programului pentru "… promovarea regenerării economice și a transformării imaginii", guvernul britanic a decis să sprijine Glasgowul ca capitala europeană a culturii, adică orașul european al culturii numit în 1990.
Trebuie menționat faptul că Timișoara a început să-și redefinească imaginea urbană chiar înainte de anul în care a devenit Capitala Culturii – dezvoltarea imaginii orașului nou. Programul ECoC din Timișoara și proiectele aferente vor duce la schimbarea imaginii orașului dintr-un oraș industrial / postindustrial într-un centru creativ, precum și la o ocupare mai mare a forței de muncă în sectorul cultural și creativ și pe termen lung odată cu creșterea numărului de vizite și șederi turistice.
Marketingul ca o prioritate a capitalelor europene ale culturii
Creșterea vizibilității și a profilului unui oraș pe scară internațională este una dintre prioritățile principale ale majorității deținătorilor de titluri ECoC. Din perspectiva relațiilor publice și a promoțiilor, pot fi evidențiate patru obiective majore ale Capitalelor europene ale culturii:
Creșterea profilului internațional al orașului;
Schimbarea imaginii unui oraș;
Creșterea turismului intern și extern;
Creșterea audienției culturale
Timișoara – Capitala europeană a culturii în 2021- a subliniat În mare parte urmatoarele priorități de comunicare:
promovarea unui profil al orașului;
Promovarea brandului / imaginii Capitalei Culturale Europene;
Promovarea programului cultural al Capitalei Culturale Europene
Costurile de marketing ale unor orașe incluse în programul ECoC variază. Atragerea fiecărui turist unic al acestui eveniment anual are prețul său. Timișoara (ECoC în 2021) se remarcă ca un exemplu de succes al bunei strategii de comunicare. Efectele cheie ale programului ECoC asupra imaginii și percepției lui Liverpool au fost până în prezent, următoarele:
65% din populația britanică a fost conștientă că Timișoara va deveni capitala europeană a culturii în 2021;
77% dintre vizitatori au spus că orașul este mai sigur decât se așteptau;
99% dintre vizitatori au apreciat „atmosfera generală"
97% dintre vizitatori au apreciat sentimentul de a fi bineveniți;
68% dintre companiile britanice credeau că ECoC va avea un efect pozitiv asupra Timișoarei.
3.8 Modele de promovare a Capitalei Culturale Europene
Orașele, capitalele europene ale culturii, au folosit diferite mijloace de comunicare pentru a se promova. Aceste mijloace pot fi sortate în mai multe grupuri:
materiale tipărite și transmisiuni;
noile tehnologii și noile medii;
Comerț;
evenimente speciale;
Alte inițiative
Promovarea prin intermediul materialelor tipărite și a emisiunilor TV și radio rămâne în centrul atenției, deși noul mediu – Internetul își asumă un rol tot mai important. Programul anual al Capitalei Culturale Europene este diversificat, bogat și are ca scop publicul larg, care poate influența în mod semnificativ comunicarea cu publicul potențial. Este imposibil să se rezume un program de un an într-o broșură scurtă sau o reclamă TV. Prin urmare, este necesar să se comunice cu publicul lunar, săptămânal și zilnic. Echipele de creație din Timișoara au folosit diverse metode de promovare a programelor ; pe de altă parte, Timișoara a creat programe în diverse formate, inclusiv programe lunare și pliante despre anumite proiecte și a tipărit mai mult de 3.000 de materiale de publicitate diferite. În plus, Timișoara are un logo special în cadrul comunicării cu publicul, care conține informații de bază despre oraș și anul în care este implementată Capitala Culturii Europene.
Alte evenimente recunoscute pe plan internațional pot fi de asemenea folosite pentru a promova orașul ca și Capitală Culturală Europeană. Timișoara a dezvoltat modalități interesante de promovare a ECOC, prin atragerea altor evenimente interesante în media în oraș în 2021.
De asemenea, campania publicitară are trei obiective: promovarea orasului ca un centru urban vibrant și cresterea constientizarii vizionarilor asupra locatiei orasului in Europa.
Elemente-cheie ale modelului de comunicare de succes al Capitalei Culturale Europene:
după candidatura inițială utilizând instrumentele de comunicare pe Internet, cetățenii și instituțiile participă la crearea programului oficial de candidatură;
eforturile comune conduc la candidatura oficială, continuând să disemineze informații suplimentare cetățenilor și instituțiilor, împreună cu comunicarea cu consultanți – experți ECOC, a căror îndrumare, împreună cu mijloacele oficiale, este folosită pentru a face lobby pentru procesul de selecție pentru titlul de Capitală a culturii;
următoarea etapă vine după acordarea titlului ECOC unui oraș, atunci când activitățile de comunicare de marketing sunt direcționate spre publicul local, având loc prin canale diferite (Internet, publicitate, rapoarte media etc.)
întrucât comunicarea în perioada pregătitoare s-a dovedit fi de succes, programul ECoC este în curs de dezvoltare, numărul turiștilor este în creștere, ceea ce înseamnă un flux ascendent de bani pentru sectorul privat și public;
În ceea ce privește campania Timișoarei – Capitală Culturală Europeană în 2021, strategia identifică cinci direcții principale împreună cu obiectivele acestora:
1. Timișoara Deschisă: guvernarea culturală se bazează pe democrație participativă, unde sectorul public creează un mediu adecvat pentru activități culturale excelente;
2. Timișoara Creativă: arta contemporană este încurajată într-o manieră activă, cu un interes special față de experimentare și domeniul interdisciplinar;
3. Implicarea Timișoarei: unitatea culturală și diversitatea trăiesc una lângă cealaltă, iar identitatea orașului, în eforturile sale continue de a se redefini, își are rădăcinile în profilul multicultural, multilingvistic și multiconfesional al orașului;
4. Timișoara Conectată: strategia este legată de mișcările artistice contemporane din România și Europa;
5. Timișoara Responsabilă: patrimoniul natural și artificial este protejat, cu spații publice bune și generoase care oferă o experiență culturală și artistică diversă.
3.9 Legături cu sectoarele economice și sociale
În timp ce sectorul culturii a dezvoltat legături puternice cu sectorul social (cum ar fi organizația Pentru Tine care promovează integrarea socială a persoanelor cu dizabilități mintale), ea nu se poate bucura de aceeași apropiere față de sectorul privat. Unul din punctele slabe ale sectorului cultural este dependența de fondurile publice și, ulterior, incapacitatea sa de a atrage finanțare privată. Acest lucru limitează capacitatea sa de a se dezvolta și de a se implica în noi segmente de public. Cu toate acestea, strategia sugerează o puternică dezvoltare a acestor legături pentru sustenabilitatea lor pe termen lung. Această strategie include o schemă de mentorat care ar permite agenților economici și sectorului IT să ajute agenții din industria culturală și creativă să devină profitabili și sustenabili. Pe parcursul anului, programe cum ar fi Dependența de Lumini, Brilliant, Insights sau Evenimentul de închidere se bazează pe o strânsă cooperare între sectorul cultural și o varietate de reprezentanți ai întreprinderilor de la companii de tehnologie pentru întreprinderile mici de creație.
3.10 Planuri de durabilitate pe termen lung
Viziunea pentru următorii zece ani se concentrează pe construirea caracterului inerent al orașului, definit prin experiment și amestec disciplinar. Această direcție a fost recomandarea cheie a strategiei culturale, precum și rezultatul atelierelor desfășurate de Asociația TM2021.
Printre recomandările strategice se numără:
crearea unui centru cultural pentru susținerea artiștilor în curs de dezvoltare;
platformă pentru inițierea activităților culturale, inclusiv sprijin financiar pentru primul an;
Noi spații de producție și expoziție artistice, astfel încât arta contemporană să fie accesibilă în spațiile publice.
Alte recomandări pe termen lung sunt:
investițiile în resursele umane implicate în industriile creative;
Stimularea mobilității artistice;
Dezvoltarea unor legături pe termen lung între sectorul economic și industria culturală și creativă;
Angajarea și atingerea de noi segmente de public;
Dezvoltarea rețelelor culturale regionale și transfrontaliere.
Documentele arată în mod corect că nu numai oferta culturală a orașului trebuie dezvoltată în mod durabil, ci și comunitatea însăși, cu o preocupare mai mare pentru generația tânără. Cadrul instituțional propus pentru susținerea activităților pe termen lung ale orașului dincolo de titlului anului este o responsabilitate partajată între Departamentul de Comunicare al Primăriei Timișoara și un nou centru recomandat pentru proiecte culturale. Având în vedere bugetul mare pe care îl va administra pentru inițiativele culturale, această instituție este supusă principiilor transparenței și responsabilității și prin urmare orice influență politică ar trebui să fie monitorizată de societatea civilă.
Documente de politici publice
1. Conceptul general de dezvoltare urbană (Master Plan) – parte a Planului Urbanistic General, 2012;
2. Planul de mobilitate urbană durabilă – în curs de dezvoltare în 2015, cu un buget estimativ de 70-100 milioane euro, care integrează viziunea 2030 – Strategia generală de dezvoltare pentru trafic în Timișoara și zonele metropolitane din 2008;
3. Strategia de dezvoltare socio-economică a județului Timiș pentru perioada 2009-2015, estimată la circa 870 milioane euro, continuată prin Strategia de dezvoltare socio-economică a județului Timiș pentru perioada 2015-2020, în consultare publică;
4. Strategia de management a spațiilor publice verzi din Timișoara 2010-2020, de aproximativ 16-17 milioane €;
5. Strategia de dezvoltare comună pentru dezvoltarea potențialului turistic al Canalului Bega în zona româno-sârbă, 2014, cu un buget estimat de 195 milioane euro;
6. Strategia de dezvoltare a regiunii de Vest 2014-2020, pe baza căreia Agenția pentru Dezvoltare Regională de Vest din România a alocat fonduri europene de 642 milioane euro;
7. Programul IPA pentru colaborarea transfrontalieră dintre România și Serbia 2014-2020, cu un buget total de 88 de milioane de euro
8. Programul Interreg V-A între România și Ungaria 2014-2020, cu un buget total de 232 milioane euro;
9. Studiul Potențialului de Dezvoltare al Timișoarei și Aradului, 2013, având un buget estimativ de 6.820 milioane euro;
10. Planul integrat de dezvoltare al Primăriei Timișoara 2012, de 70 milioane EUR;
11. Studiul istoric al zonelor protejate – Timișoara 2011;
12. Planificarea strategică bazată pe analiza domeniului eligibil al Programului de Cooperare Transfrontalieră între România și Ungaria.
Cum este inclusă acțiunea "Capitala europeană a culturii" în această strategie?
Strategia sprijină candidatura, oferind o viziune pentru dezvoltarea culturală a orașului înainte și după 2021. Programul TM2021 se bazează, pe lângă contribuție, pe strategie. Câștigarea titlului nu este privită ca un scop în sine, ci mai degrabă ca pe un mijloc de a stimula dezvoltarea culturală și schimbarea socială. Asociația Timișoara – Capitală Culturală Europeană a fost implicată activ în toate etapele de formare a strategiei culturale.
Candidatura Timișoarei este analizată în termeni de implementare, durabilitate și impact pe termen lung. Documentul recunoaște că această candidatura a determinat o creștere a bugetului local pentru cultură.
Cronologia întregii strategii culturale integrată momentului 2021 după cum urmează:
• 2014-2016 – pregătirea ofertei TM2021;
• 2017-2021 – pregătirea programului cultural TM2021 (în cazul în care oferta ar avea succes);
• 2022-2024 – gestionarea pe termen lung a moștenirii programului TM2021.
Evaluarea impactului strategiei culturale a utilizat Liverpool08 Capitala Culturii Europene, Agenda 21 a Parlamentului European și programul Capitalelor europene ale culturii 2021-2030.
Astfel, strategia culturală recunoaște rolul pe care asociația îl va juca în impactul său pe termen lung, în contextul în care candidatura va avea succes. Câștigarea titlului ECoC va revigora spiritul Timișoarei, recuperând, restaurând și regândind identitatea orașului. Cu toate acestea, strategia poate fi pusă în aplicare indiferent de rezultatul ofertei, dar probabil că aceasta nu va avea același impuls
3.11 Contribuția la strategia pe termen lung
Acestea sunt valori centrale care construiesc stabilitatea în Europa turbulentă de astăzi. Acestea sunt valori bine înrădăcinate în trecutul Timișoarei și, deși împinse în trecut în ultimele decenii, orașul le reinventează în prezent într-un context european contemporan. Ca și cauze identificate ale status quo-ului orașului, combinația specifică a urgențelor Timișoarei a oferit firul subiacent al programului cultural.
Următorul impact pe termen lung este prevăzut, după cum urmează:
• Impactul cultural este rezultatul urmăririi valorilor multi-confesionalismului și a multiculturalismului: prin intervențiile ECOC se dovedește puterea transformatoare a culturii în Europa, în special prin abordarea urgenței de creștere a excluziunii față de grupurile marginalizate, și anume cele religioase (printre altele musulmani ), persoanele cu handicap, migranții și oamenii săraci.
• Impactul social este rezultatul urmăririi valorii societății civice active: prin intermediul intervențiilor ECOC, capitalul social existent în Europa contribuie la organizarea și acționearea sub forma unui grup, în special pentru a vorbi, a-și asuma responsabilitatea și a acționa ca și cetățeni în Contextul comunității și al vecinătății, având încredere în proprietatea comună asupra spațiului public.
• Impactul economic este rezultatul urmăririi spiritului antreprenorial: prin intermediul intervențiilor ECOC se va mări viziunea comună și se vor consolida societățile europene pentru a împărtăși mișcarea comună dezvoltată în ceea ce privește orașele lor. În ceea ce privește angajarea, programul cultural al Timișoarei creează competențe și oferă legături către dezvoltarea afacerilor. Acest lucru este posibil prin încurajarea artiștilor, a activiștilor, a cetățenilor, a reprezentanților mass-media, a antreprenorilor, a factorilor de decizie și a politicienilor care contribuie la construirea unei viziuni comune pentru ca orașele europene să-și sporească profilul internațional.
Procesul gradual de transformare a individului începe cu strategia participativă de a-l inspira să se angajeze. El continuă cu strategia de comunicare în care individul este încurajat să-și împărtășească povestirile personale, fiind apoi integrate și accelerate de viziunea artistică, până când devin o tradiație de la individ la comunitate. Strategia de dezvoltare a publicului întărește procesul prin conectarea directă a publicului activ și a cetățenilor activi. Prin urmare, candidatura lasă o moștenire de durată asupra structurii culturale a Timișoarei și a partenerilor săi, prin puterea culturii indivizilor din comunitățile lor, care, ca rezultat, devin cartiere culturale. Dimensiunea europeană creează întregul proces de transformare, atât a indivizilor, cât și a comunităților lor, într-un scenariu contemporan și îl ancorează în valorile și provocările actuale. Prin urmare, impactul pe termen lung este structurat după cum urmează:
• Cunoașterea cetățenilor extinsi despre problemele europene, în special în ceea ce privește tinerii, minoritățile, migranții și grupurile vulnerabile
• Recunoașterea rolului cetățenilor din Timișoara și a cetățenilor săi în construirea Europei, în special a politicienilor, a factorilor de decizie, a liderilor civili, a cadrelor didactice și a reprezentanților mass-media;
• Co-producții de lungă durată și schimburi cu artiști, organizații, orașe și regiuni europene
Impactul cultural
implicarea cetățenilor în co-creație și coproducție a experiențelor culturale, în special a grupurilor marginalizate, în special a romilor, a persoanelor cu handicap, a migranților și a persoanelor sărace;
Facilități consolidate, capacități și oportunități ale conținutului artistic în România
Timișoara în sine;
Colaborări consolidate, rețele și structuri comune, atât în interiorul, cât și în afara sectorului culturii;
Proiecte culturale dezvoltate continuu, unice, noi, inovatoare și / sau experimentale care oferă experiențe diferite și variate pentru cetățeni și vizitatori;
Transformarea imaginii orașului;
Politica culturală consolidată a orașului și arhitectura locală de guvernare
Impactul social
sentimentul cetățenilor de a-și construi locul și mândria prin conștientizarea ECOC și a percepțiilor schimbate;
Facilități, capacități și oportunități consolidate pentru proiectele comunitare artistice din cartiere;
Accesul și participarea culturală sporită, adresându-se audienților de toate vârstele, educației, originii geografice, limbii, contextului social, alfabetizării digitale;
Au fost dezvoltate audiente noi, prin expunerea oamenilor care, de obicei, evită participarea la evenimente culturale care se desfășoară în școli, biserici, centre sociale, parcuri și piețe;
Grupuri specifice adresate publicului, cum ar fi tinerii și persoanele în vârstă;
Dezvoltarea oportunităților de voluntariat
Impactul economic, inclusiv vizibilitatea
Creșterea profilului internațional al orașului;
Efectele evidențiate asupra guvernării și activității democratice mai ample ca rezultat al procesului ECOC, la nivel local, regional, național, transfrontalier și european;
Infrastructura turistică îmbunătățită, economică, urbană și accesibilă a orașului;
Creșterea sectorului turistic;
Dezvoltarea sectorului cultural și creativ și ocuparea forței de muncă
Impactul asupra dezvoltării urbane
schimbarea mentalității în termeni de obiceiuri și autocritică independentă;
înțelegerea importanței spațiului public ca loc de experimentare
stimularea integrării sociale în special în acele părți ale orașului care suferă de excluziune
regândirea consecințelor designului cartierelor asupra mobilității între straturile sociale;
mobilitate optimizată și accesibilitate a angajaților și antreprenorilor;
viziune comună și agreată asupra profilului internațional al orașului;
noi destinații culturale.
3.12 Efectele implementarii strategiei
Efectele economice
Creșterea ponderii serviciilor în PIB (în prezent fiind de aprox. 92% din PIB)
Timișoara a devenit un important Centru Financiar Național
Ocupă locul 2 în România în ceea ce privește indicele competitivității economice
Cea mai liberă economie de la nivel național, fiind de fiecare dată pe primul loc în Indexul Libertății Economice
Prestigiul
Timișoara este un oraș înfloritor, curat și frumos, este un oraș compact, astfel încât turiștii nu sunt niciodată prea departe de magazine sau principalele puncte de atracție. Timișoara este un oras dinamic si modern, iar brand-ul orasului nu putea fi altfel decat reprezentativ, astfel devenind sinonim cu orasul in sine. De-a lungul timpului campaniile de promovare ale orașului au primit diverse premii.
Elaborarea programului de marketing
Din analiza mediului intern și extern al zonei/orașului se desprinde ideea că potențialul turistic al Timișoarei este dezvoltat, pentru valorificarea lui impunându-se întocmirea unui program promoțional. Obiectivul general al acestui program de marketing îl constituie promovarea Timișoarei ca destinație pentru vacanțe și călătorii pe piața internă și în special pe piața turistică externă, cu precădere pentru țările Europei. Produsul nu este nou, pentru înnoirea lui fiind însă necesare îmbunătățirea serviciilor-de transport, de cazare, repararea drumurilor, amplificarea posibilităților de agrement , relaxare și calificarea unui personal care să poată să informeze corect, competent, în puncte turistice amenajate, călătorul aflat în trecere, ocazional și să ofere pliante, amintiri date despre istoria, cultura și obiceiurile orașului.
Obiectivele specifice programului de marketing sunt :
Crearea unei infrastructuri turistice și dezvoltarea unui turism ecologic
Creșterea numărului de unități care oferă servicii de cazare și masă
Încurajarea înființării de rețele de cazare (pensiuni agroturistice) și de dispecerate turistice
Acordarea de facilități agențiilor de turism și a tuturor operatorilor care activează și care vor deveni activi în zonă.
Acordarea de facilități agențiilor economici care au ca obiect de activitate transportul (de marfă și de persoane) care activează în zonă
Amenajarea de ștranduri și parcuri de distracție precum și a satelor de vacanță specializate (pescuit sportiv și vânătoare)
Amenajarea celor două lacuri de acumulare de pe teritoriul orașului, includerea și promovarea lor în circuitul turist
3.13 Analiza SWOT
Puncte tari (S)
Poziție geografică avantajoasă a orasului, având o distanță relativ mică (de circa 700km) față de multe orașe importante ale Europei
Relații bune de colaborare cu țările vecine.
Nu există conflicte interetnice, și religioase
Există spații de producție aparținând persoanelor private ce ar putea fi valorificate la cote superioare
Există spații de producție aparținând primăriei ce ar putea fi valorificate la cote superioare
Terenuri disponibile pentru vânzare optime pentru construirea de case de vacanță sau pentru înființarea de unități industriale
Posibilitate de retehnologizare și modernizare a unităților industriale existente.
Zona are un potențial natural foarte ridicat, avantajat și de distanță mică față de puncte importante de frontieră. Se poate practica:
Turismul rural
Turismul de sfârșit de săptămână
Turismul științific
Vânătoare și Pescuit
Toate aceste forme de turism se pot adresa cu succes atât pieței turistice interne, cât și celei externe.
Zone turistice atractive unde pot fi amplasate noi capacități de cazare.
Existența celor două lacuri de acumulare, posibilități de dezvoltare a turismului, parcuri de distracții, locuri de agrement. •
Posibilitatea realizării unor trasee turistice atractive pentru turiștii autohtoni și străini.
In anumite domenii există materie primă nevalorificată la cote superioare (lemn, lapte, stuf calcaros, etc. )
Potențial cinegetic însemnat
În sectorul privat există un potențial zootehnic însemnat
Agricultura nu se desfășoară pe suprafețe excesiv divizate
Există rețele telefonice care să acopere toată zona
Piață de desfacere asigurată pentru produsele alimentare
Piață locală neacoperită pentru industriile prelucrătoare
Responsabilitate ridicată față de problemele de mediu
Poziționarea în regiune de dezvoltare și foarte aproape de graniță, fiind create condiții optime pentru dezvoltarea turismului de tranzit
Existența resurselor valoroase privind caracterul multicultural, multietnic și multiconfesional
Tradiție în organizarea târgurilor și expozițiilor cu participare națională
Existența a numeroase și valoroase monumente istorice și clădiri de patrimoniu, care dau identitate arhitectonică municipiului
Existențaresurselorde apătermală
Existența a trei studiouri de televiziune
Organizarea de evenimente și manifestări culturale cu participare națională și internațională
Existența unor parteneriate și acorduri de înfrățire cu localități similare din străinătate
Situare în apropiere de zona premontană
Aeroport internațional în plină dezvoltare
Ponderea ridicată a turismului de tranzit și afaceri
Existența platformelor industriale care nu afectează zonele protejate
Spiritul condus de comunitate: Asociația are 63 de organe și membri fondatori, împreună cu cele două autorități locale ale orașului și județ; 25% dintre membri sunt operatori culturali publici și privați și 45% dintre cadre universitare, reprezentanți ai mass-media și lideri de opinie și de afaceri;
Încrederea și angajamentul comunității față de proiect: până la sfârșitul anului 2013, înainte de lansarea campaniei de informare și informare, 78,2% din populația Timișoarei era conștientă de candidatura orașului și 93,8% din activitățile culturale percepute ca fiind importante pentru bunăstarea orașului, potrivit cercetărilor sociologice realizate de Universitatea de Vest din Timișoara;
Proprietatea, caracterul distinctiv și coerența conceptului în spiritul orașului și aspirațiile cetățenilor: peste 5.000 de cetățeni și 153 de instituții au fost implicați direct în sensibilizarea, mobilizarea și campaniile de participare, precum și în elaborarea conceptului Și programul cultural. Conceptul nostru de candidatură a fost dezvoltat progresiv între 2011 și 2015 și a trecut prin trei etape: de la "REVOLutionary", prin "Channel of Cultures”, ajungând în cele din urmă la „Shine your light – Light up your city!”
Dimensiunea participativă a programului cultural din 2021: programul a beneficiat de peste 1.100 de contribuabili direcți: artiști, academicieni, ONG-uri, reprezentanți ai vecinătății, organizații care se ocupă de persoane cu handicap, sectorul social, minorități, migranți, seniori, studenți, elevi, voluntari , sportivi și oameni de afaceri;
Sprijinul deplin al administrațiilor locale și județene, care a condus, în final, la sprijinul politic transversal, în ansamblu;
Moștenirea durabilă care se bazează pe puterea transformatoare a culturii indivizilor în cadrul comunităților respective și care, ca rezultat, va deveni cartiere culturale; Candidatura lasă deja o moștenire de durată asupra structurii culturale a Timișoarei și a partenerilor săi.
PUNCTE SLABE
Proces de transformare (tranziție) cu toate consecințele sale negative(în special pe termen scurt)
Lipsa banilor pentru proiectare și reactualizare proiecte de infrastructură
Lipsa banilor pentru întocmire proiecte și studii de fezabilitate
Lipsa banilor pentru asistență tehnică și consultanță acordată pentru dezvoltarea de noi afaceri și promovare zonă.
Experiență limitată în folosirea informațiilor.
Lipsa banilor pentru alimentarea curentă cu apă potabilă
Necesitatea reabilitării rețelei de canalizare
Lipsa banilor pentru înființarea rețelei de alimentare cu gaze naturale
Lipsa banilor pentru înființarea de noi parcuri, zone verzi cu amenajări pentru petrecerea timpului liber și reamenajarea spațiilor verzi existente.
Lipsa banilor pentru înfințarea cluburilor pentru tineret
Lipsa banilor pentru reabilitarea unei clădiri existente și amenajarea acesteia în vederea practicării unor sporturi de sală (culturism, dans modern, fitness)
Lipsa banilor pentru înființarea bazin de înot acoperit
Necesitatea dezvoltarii cantitativă și calitativă a volumului de carte al bibliotecii orășenești.
Lipsa întreprinzătorilor care doresc să dezvolte zona făcând investiții în anumite sectoare de activitate.
Lipsă de servicii specializate pentru întreprinderi – (consultanță, închiriere echipamente, întreținere, incubatoare de afaceri, etc. )
Proceduri greoaie în obținerea autorizațiilor în diverse domenii
Mediul se va deteriora în cazul exploatării iraționale
Lipsa infrastructurii necesare protecției mediului
Lipsă echipamente și tehnologii moderne de mare productivitate pentru agricultura și creșterea animalelor
Lipsă posibilități valorificare superioară a producției
Lipsă sisteme (rețele) de colectare performante calitativ a producției
Necesitatea reconversiei profesionale a potențialului de muncă existent.
Necesitatea dezvoltării mediului de afaceri.
Inexistența unui sistem de protecție socială eficient
Necesitatea de înfiintare a asociațiilor de locatari;
Neutilizarea apei termale la potențialul existent
PUG neactualizat
Monumente istorice și clădiri de patrimoniu insuficient puse în valoare și lipsa restauratorilor profesioniști
Lipsa unei strategii de turism cultural
Lipsa de interes pentru transformarea orașului în țintă turistică
Slaba pregătire profesională a lucrătorilor din turism
Centru istoric neglijat, cu pierderi irecuperabile până la această oră, distrus complet până la adoptarea și aplicarea unei soluții datorită construcțiilor care nu au ce caută în zonă
Neglijarea totală a zonelor și spațiilor verzi, sacrificarea lor pentru construcții
Lipsa unor campanii publicitare de promovare turistică a municipiului (hărți, pliante etc.)
Absența marilor operatori de turism
Pierderea meșteșugurilor tradiționale
Dezangajarea câtorva operatori culturali publici la nivel instituțional și de conducere, din cauza îngrijorării că finanțarea publică a instituțiilor lor va scădea în cazul acordării acestui premiu; acest lucru este în plus față de atitudinea lor așteptată față de ECoC și de dorința lor de a păstra statu-quo-ul, convenabil pentru ei;
Opoziția câtorva operatori culturali privați, care consideră că proiectul se află în competiție cu aceștia pe aceeași cotă de piață și resurse publice; din acest motiv, s-a intensificat cooperarea cu industriile creative;
Disperarea comentariilor și trivializării de la mass-media locală blocată în interese politice în timpul alegerilor, făcându-le deschise diferite intrări și mesaje de la politicieni și oponenții proiectului, influențând publicul larg vulnerabil;
Dimensiunea europeană a proiectului și diversitatea de parteneriate avute în vedere au încă loc prin dialog și reflecție, deoarece Europa și valorile sale nu sunt bine cunoscute de un număr mare de oameni la nivel de bază.
OPORTUNITĂȚI (O)
Mediul economic ar putea profita de pe urma unor cursuri și a transferului de know-how prin administrarea puținelor resurse existente pe baze moderne specifice economiei de piață
Încurajarea proiectelor de dezvoltare a turismului și a agroturismului va putea duce la atragerea de turiști și relansarea turismului într-un sector în care infrastructura nu joacă un rol foarte important.
Creșterea animalelor și industria alimentară vor beneficia de cerere constantă
Agricultura s-ar putea dezvolta și în condițiile actuale printr-un proces de modernizare și cooperare realizat în condiții moderne de management
Industria alimentară poate fi dezvoltată foarte ușor la nivelul județului unde materia primă este foarte accesibilă (spre exemplificare fiind procesarea laptelui și valorificarea sa la cote superioare, producția și prelucrarea ciupercilor, colectarea și valorificarea fructelor de pădure, colectarea și valorificarea superioară a animalelor crescute în gospodării particulare, dezvoltarea unor centre de colectare și prelucrare a peștelui, etc. )
Mărirea profitului obținut din procesarea lemnului s-ar putea face foarte ușor prin diversificarea producției și folosirea materialelor considerate în prezent deșeuri. De asemenea, colaborarea cu firme din străinătate pentru dezvoltarea exportului de produse finite și nu a exportului de materii prime sau semifabricate ar mări considerabil profitabilitatea sectorului și ar sprijini economia orizontală.
Dezvoltarea serviciilor în mediul rural (tâmplării, cizmării, frizerie, etc. ) unde, în anumite localități, aceste servicii lipsesc în totalitate
Industria ușoară poate fi dezvoltată – există materie primă pentru unități de prelucrare.
Dezvoltarea mediului de afaceri, prin accesarea de fonduri europene în scopul inființării de noi servicii, linii de producție, modernizări
Accesare fonduri structurale pentru dezvoltareaturistică a zonei
Includerea municipiului în circuitul civil
Dezvoltarea turismului cultural și a celui de weekend
Valorificarea mai bună a arealelor naturale ca zone turistice și de agrement
Participarea prin biroul Infotour la toate manifestările din țară și peste hotare unde se poate face propagandă pentru Timișoara în vederea eliminării concepției străinilor vizavi de Timișoara ca „oraș tranzit”
Tipărire și distribuire de prospecte și cataloage privind obiectivele turistice ale municipiului, lista hotelurilor și pensiunilor, cu prezentare grafică de calitate, editate în mai multe limbi de circulație internațională
Marcarea corespunzătoare a monumentelor istorice
Dezvoltarea aeroportului
Atragerea marilor operatori internaționali de turism în județ
Introducerea județului Timiș în circuitul turistic Internațional (euroregional)
Posibilitatea valorificării cadrului istoric o dată cu organizarea evenimentelor culturale și artistice
Valorificarea tradiției multiculturale, multietnice și multiconfesionale a zonei
AMENINȚĂRI (T)
Zonele cu avantaje oferite investitorilor (zonele libere și zonele de favorizate) se află în regiuni cu forță de muncă necalificată și greu accesibile făcându-le neinteresante pentru investitori
Investițiile reduse în cercetare pot duce la producerea de produse depășite moral și tehnic și scoaterea de pe piață a întreprinderilor din județ
Lipsa unui sistem de control al calității performant poate duce la excluderea de pe piață a firmelor din județ și scăderea exporturilor. De asemenea poate duce la imposibilitatea folosirii oportunităților de colaborare cu parteneri străini.
Politica financiară practicată în prezent care prezintă o fiscalitate exagerată nu încurajează investițiile și înființarea de firme noi și reprezintă o frână în calea dezvoltării firmelor existente.
Diminuarea și neprotejarea spațiilor verzi și a zonelor de agrement
Tendința de depersonalizare a zonei
Scăderea vertiginoasă a diferitelor etnii, dispariția treptată a caracterului de multiculturalitate specific Timișoarei
Deficitul de teren cu destinație de spațiu verde
PROPUNERI
schimbarea statutului municipiului Timișoara din „localitate de tranzit” în cel de „obiectiv turistic”.
integrarea zonei în circuitul turistic și transformarea zonei în principala atracție a Municipiului;
renovarea centrului istoric al municipiului și punerea în deplină valoare a patrimoniului arhitectural existent;
editarea de ghiduri turistice, pliante și hărți;
regândirea zonelor de interes turistic astfel încât să revină la funcționalitatea inițială de spații de agrement în mod exclusiv;
încurajarea investițiilor în afara municipiului, în locații bine determinate care să devină în cel mai scurt timp nuclee pentru astfel de activități economice, acest lucru ducând la descongestionarea zonei centrale, unde se constată în prezent o aglomerare a activităților turistice, aici fiind poziționate majoritatea unităților de cazare și de servicii adresate turiștilor;
utilizarea la potențialul real a zonelor limitrofe
amenajarea râurilor din punct de vedere al navigație de agrement.
STUDIU DE CAZ
TIMIȘOARA, CAPITALĂ CULTURAL EUROPEANĂ ÎN ANUL 2021
Timișoara- Shine your light/ Light up your city
Timișoara a fost nominalizată drept Capitală culturală Europeană pentru anul 2021. Aceasta a fost numită Capitală Culturală Europeană vineri, 16 septembrie 2016. Dosarul candidaturii, la care echipa Asociației a lucrat încă din anul 2010 – anul în care s-a coagulat prima oară ideea ca Timișoara să devină Capitală Europeană a Culturii, a avut la bază conceptul „Shine your light/ Light up your city” (Luminează orașul prin tine).
Reprezentanții timișorenilor, administrației locale , grupărilor artistice, instituțiilor și asociaților de cultură au înființat Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021, care are drept scop planificarea, pregătirea , finanțarea și punerea în practică a Programului Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021. Asociația efectuează selecția proiectelor propuse și a prezentat în 2016 prima schiță a programului cultural ce se va derula în 2021.
În 2021, Timișoara iși va răsfăța vizitatorii cu o ofertă de exceptie:
Un program cultural creativ, dinamic, tânăr, bazat pe jocul multiplicității populațiilor, culturilor și limbilor
Experiențe unice
O călduroasă primire turistică
Șarmul unui peisaj urban unic
Cultura în zeci de fațete: teatru, muzică, literatura, picture, dans, film, arhitectură, meșteșuguri, artă contemporană, fotografie, gastronomie
Un peisaj natural uimitor
Un oraș istoric în plină tinerețe
Considerat drept unul dintre cele mai frumoase orașe ale României, Timișoara este un important regional în domeniile administrației, industriei și serviciilor. În ultimii ani orașul, care are în prezent în jur de 307.000 locuitori, a înregistrat cea mai importantă creștere economică din întreaga regiune.
Caracterul cosmopolit al Timișoarei este dat astăzi de conviețuirea locuitorilor de generații diferite, stiluri de viața diverse și etnii diferite. Populația orașului este formată din: români (96%), germani (1%), maghiari (1%) și romi (1%). Conviețuirea de secole a adus timișorenilor o competenț interculturală deosebită , ce contribuie la creșterea calității vieții.
În ciuda secolelor încărcate de istorie, Timișoara este un oraș foarte tânăr: mai mult de jumătate din populația orașului are vârsta sub 50 de ani. Mediul academic a trasformat Timișoara într-un centru universitar în ascensiune, iar numărul mare de instituții culturale și artistice au contribuit la faima sa de oraș al artelor.
Reabilitarea centrului istoric, programele vaste de modernizare urbană și revitalizare industriilor și serviciilor din ultimii ani dau Timișoarei aspectul unui oraș în plin proces de renaștere.
O destinație pentru orice anotimp
Timișoara este plasată în sud – estul Câmpiei Panonice, în zona de divagare a râurilor Timiș și Bega, într-unul din puținele locuri pe unde se puteau traversa întinsele mlaștini formate de apele celor două râuri, care până acum două secole și jumătate acopereau în fiecare primăvară suprafața câmpiei subsidente dintre Câmpia Buziașului și Câmpia Vingăi. Municipiul Timișoara se află la intersecția paralelei de 45°47’ latitudine nordică cu meridianul de 21°17’ longitudine estică aflându-se, ca poziție matematică, în emisfera nordică, la distanțe aproape egale de polul nord și de Ecuator, și în emisfera estică, în fusul orar al Europei Centrale.
Orașul este unul dintre cele mai frumoase burguri medievale, ce oferă vizitatorilor, odată cu mărturiile istoriei lui, o serie unică de manifestări artistice și evenimente culturale.
Turiștii au prilejul de a contempla în centrul istoric mărturiile istoriei urbane. Fortificațiile medievale, bisericile, clădirile renascentistice, cărora li se alătură elegante palate, dau un șarm deosebit Timișoarei, transformând-o în același timp într-un obiectiv de patrimoniu cultural de înalt rang. Rețeaua de muzee și expoziții fac orașul o destinație îndrăgită pentru turism cultural.
În 2021, Timișoara va fi poarta prin care Europa se va revedea cu România. Orașul a fost de-a lungul istoriei lui o poartă între civilizații – punctul de contact între lumea apuseană și Bizant sau lumea Balcanilor, alături de Sibiu.
Și în ziua de azi Timișoara este cel mai potrivit loc de unde turistul își poate începe călătoria în România. Plasată în apropierea graniței, Timișoara invită turistul să își urmeze drumul într-o țară plină de surprize, cu oferte pentru toate anotimpurile:
Banatul – o provincie multiculturală, sursa de inspirație pentru legende.
Delta Dunării – cea mai mare rezervație europeană a biosferei, un paradis al păsărilor și faunei acvatice, cu canale și insule plutitoare.
Litoralul Mării Negre – cu 245 km de plaje însorite, cu nisip fin și o medie de 1500 de ore de soare pe sezon.
Munții Carpați – vârfuri muntoase de până la 2544 metri altitudine , imense zone împădurite cu o natură neatinsă.
Ținuturile vinurilor – fascinante călătorii printe podgorii, cu degustări și demonstrații legate de meșteșugul vinificației.
Mănăstirile din Bucovina – lanțul de mănăstiri secolele XV și XVI atrage prin arhitectura și frescele de pe zidurile exterioare de o frumusețe fără egal.
București – o metropolă de 3 milioane de locuitori cu centru care i-a atras în trecut denumirea de “ Micul Paris”, cu numeroase parcuri, muzee, instituții culturale și centre de cumpărături.
Timișoara. Shine your light- Light up your city
Programul de manifestări din 2021 va reflecta profilul pluricultural al orașului și se va derula sub semnul unei polarități date de cele două seturi de valori specifice Timișoarei : pe de o parte trecutul său, tradițiile și patrimoniul cultural extrem de bogat și pe de altă parte tinerețea, energie nouă, cretivitate și forță îndreptată spre viitor a unui oraș în plină renaștere.
Evenimentele organizate la nivelul orașului vor fi prezentate în rândurile de mai jos. În primul rând, este important de reținut faptul că bugetul alocat proiectului este de 48.5 milioane de Euro. De asemenea, cu toate că agenda culturală a Timișoarei la orizontul obținerii titlului de Capitală Culturală Europeană cuprinde anual între 3.500 și 4.000 de evenimente, aceasta este lipsită de coerența culturală și capacitatea de a-și mări publicul. Unul dintre scopurile proiectului, în acest sens, este acela de a schimba acest aspect pe viitor, de a construi un brand de oraș la confluența dintre tehnologie și cultură și de a reînvia „valorile pierdute ale clasei de mijloc, care au fost dintotdeauna parte a istoriei sale”.
De asemenea, în contextul candidaturii pentru Capitala Culturală Europeană, conceptul „Luminează orașul prin tine” strălucește de civism și semnifică „un transfer dinamic prin care identitatea culturală și memoria subiectivă, împărtășite cu ceilalți, îi conferă individului ‘strălucire’ și, în același timp, îl implică civic să ‘lumineze’ viața orașului”. Programul cultural din spatele său se mulează pe cinci priorități și probleme puse în lumină de discuțiile cu cetățenii: absența energiei civice, lipsa toleranței față de grupurile marginale, pierderea spațiului public, inexistența unui profil internațional al orașului și a unei viziuni asupra viitorului său.
85-88% din bugetul cultural local este investit în susținerea instituțiilor publice, doar 12-15% fiind rezervat sectorului independent și ONG-urilor. Timișoara și-a structurat programul cultural sub forma unei călătorii, sub forma unor „stații- program/ proiect" și trasee pe și de-a lungul canalului Bega, care conectează idei, oameni, locuri. În oraș sunt disponbile, de asemenea, 24 de biblioteci, 19 săli de cinema, 11 săli de conferință, 14 galerii de artă contemporană, 6 teatre, 4 muzee, Filarmonica și Opera, 4 spații culturale, 47 de situri de patrimoniu, 24 de școli, 8 centre ale industriei culturale și creative, 340 de piețe și curți interioare, 18 clădiri publice și comerciale și 3 centre de tranzit destinate refugiaților.
În sens cultural, oferta prefigurează un peisaj în care zonele defavorizate ale orașului vor fi metamorfozate prin cultură, în care zona metropolitană a Timișoarei va fi transformată într-o rețea densă de spații de exprimare și creație destinate publicului. Membrii acesteia vor putea juca în spectacole sau avea rolul de ghizi, curatori și animatori locali, iar timișorenii și europenii vor sărbători un 1 Mai invers, respectiv timp de o zi, se vor opri din desfășurarea activităților cotidiene, obișnuite, cu scopul de a ilustra efectele crizei economice, fenomen care i-a adus pe mulți cetățeni la stadiul de șomer. Comunitățile locale de rromi își vor exprima viața din ghetourile de la marginea orașului prin artele vizuale și artele spectacolului, iar copiii de etnie rromă din Grecia, Bulgaria și România, care își duc existența în așezări improvizate, vor reprezenta subiectul unor piese de teatru și documentare.
Un proiect de 2,5 milioane de euro a fost adresat urgenței lipsei spațiului public – versiunea extinsă la o mie de persoane a spectacolului „Ars Electrica DEEP SPACE Arena – va oferi, într-un scenariu post-urban de sit industrial abandonat și în imagini 3D în format uriaș, „o nouă dimensiune a călătoriei prin spațiu și timp” sau reprezentări fidele ale activității solare din 2016 până în 2021. În altă zonă a orașului, artiștii videomapping-ului, alături de companiile de teatru și dans experimental vor recreea scene tipice văzute în instituții și servicii publice – spitale, penitenciar, pompieri, servicii de apă-canalizare ș.a. –, creațiile fiind proiectate apoi pe zidurile instituțiilor respective.
În ceea ce privește desfășurarea în condiții optime a proiectului TIM2021, se remarcă și programe ca „Mega Bega” – ce propune 21 de scene plutitoare care pot ajunge până la Dunăre, „cea mai lungă scenă din lume”, precum și spații culturale împânzite de-a lungul Canalului Bega, sau „Baroc Reloaded” – cu ale sale spectacole contemporane și discoteci tăcute din Sala Barocă, Biserica Evanghelică în stil baroc sau Sinagoga din Fabric și cu al său carnaval baroc din mall, acțiuni menite să aducă Timișoara pe scena internațională.
Punctele forte și punctele slabe ale candidaturii Timișoarei în vederea obținerii titlului de Capitală Culturală Europeană în anul 2021 sunt:
Centrul orașului este conservat, datorită influenței Imperiului Habsburgic, cu toate că astăzi urmează un trend descendent din cauza investițiilor imobiliare
Timișoara are o reputație bună de multiculturalism, de oraș civilizat și glorios întrucât la nivelul acesteia s-a declanșat Revoluția.
Autoritățile reprezentative au făcut lobby la Bruxelles.
Asemenea Clujului, Timișoara prezintă o scenă culturală reală
O parte a scenei culturale timișorene este împotriva proiectului, întrucât se consideră că Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021 ar fi folosită de diverși oameni de afaceri în vederea obținerii profitului.
Izbucnirea anumitor scandaluri ce îl vizează în mod direct pe primarul orașului Timișoara poate avea un efect negativ
Tratarea necorespunzătoare a oamenilor străzii
Diverse probleme de discriminare
Capitale cultural europene din 1985
Programul Capitală Cultural Europeană a fost inițiat de Consiliul de Miniștri ai Culturii din Uniunea Europeană în 1985 , la inițiativa Melinei Mercouri , ministrul grec al culturii de la vremea respectivă. Programul a fost conceput “ cu scopul de a apropia popoarele Europei “ și de celebra contribuție a orașelor la dezvoltarea culturii.
Din 1985 până în prezent în fiecare an a fost proclamată cel putin o capitală. Procedura de nominalizare se ghidează dupa principiul rotației, ceea ce înseamnă că fiecare din tările membre ale Uniunii Europene pot propune una sau mai multe capitale culturale în anul stabilit pentru fiecare în parte, prin rotație.
Nominalizările sunt examinate de un juriu independent format din experți în domeniul cultural. Juriul este compus din doi membri nominalizați de Parlamentul European, doi numiți de Consiliul Europei, doi reprezentanți ai Comisiei Europene și un membru nominalizat de Comitetul Regiunilor.
De-a lungul anilor popularitatea programului a crescut, influența culturală, socială și economică a acestuia fiind sporite de numarul tot mai mare de turiști atras. Pentru anul 2005 titlul este deținut de Cork, Irlanda.
Până în prezent, următoarele orașe au avut acest titlu:
Atena- 1985
Florența- 1986
Amsterdam- 1987
Berlin- 1988
Paris- 1989
Glasgow- 1990
Dublin- 1991
Madrid- 1992
Antwerp- 1993
Lisabona- 1994
Luxemburg-1995
Copenhaga- 1996
Salonic- 1997
Stockholm- 1998
Weimar- 1999
Avignon, Bergen , Bologna, Bruxelles, Cracovia, Helsinki, Praga, Reykjavik, Santiago de Compostela- 2000
Rotterdam si Oporto- 2001
Brugges, Salamanca- 2002
Graz- 2003
Genova si Lille- 2004
Sibiu, Luxemburg- 2007
Prezentarea principalilor participanți autohtoni la cursa pentru obținerea titlului de Capitala Cultural- Europeană a anului 2021
Dintre orașele românești care au intrat și care au rămas până la un anumit moment în cursa pentru titlul de Capitala Cultural- Europeană a anului 2021, se pot aminti:
Baia Mare
Cluj-Napoca
București
BAIA MARE – „CULTURA OSPITALITĂȚII”
Bugetul alocat proiectului la nivelul orașului Baia Mare a fost de 40 de milioane de euro. Orașul poate fi considerat o pasăre Phoenix ce vrea să renască din cenușa mineritului industrial și dintre spații urbane contaminate. Aripile acesteia sunt start-up-urile, Baia Mare urmărind ca până în 2030, să facă nesting în „cel mai dinamic centru al industriei creative din România”. La momentul actual, identitatea culturală a orașului presupune existența unui patrimoni folcloric și a meșteșugurilor tradiționale din Maramureș, dar și „Colonia Pictorilor”, o fostă școală de pictură fondată în 1896.
Baia Mare se identifică printr-o „comunitate vibrantă de fotografi”, „o surprinzătoare colecție privată de filme experimentale” sau o bibliotecă județeană cu cel mai înalt grad de lectură din nord-vestul țării, un peisaj în care au înflorit afaceri în domenii creative ca mass-media, IT&C, tipografie, publicitate, design interior, prelucrarea lemnului, producție de mobilă sau arhitectură, prea puțin creative însă.
Urmând calea spre viitorul creativ, programul orașului Baia Mare propune „o sinergie a tuturor domeniilor și expresiilor artistice”. Astfel, se întrepătrund cele mai noi tendințe și descoperiri din domeniul roboticii și designului industrial și arta kinetică, reunindu-se cu „cele mai promițătoare talente” din sfera DJ-ingului, ingineriei de sunet și light-design-ului, acestea fiind elemente la îndemâna producătorilor, regizorilor și operatorilor europeni ce vor realiza un documentar pe un subiect local. Programul orașului Baia Mare presupunea și îmbinarea tradițiilor meșteșugărești maramureșene cu bijuteria contemporană și cu serviciile adiacente industriei filmului (costume, machiaj și decoruri). De asemenea, muzica tradițională zonală, precum și cea din Nepal, Coreea, Orientul Mijlociu, Balcani și America de Sud, „dirijate” de Grigore Leșe, vor fi mixate cu mesajul social transmis de hip-hop sau al punk „ce leagă Berlinul de Belgrad și Marsilia cu Sofia”. Galeriile de mină abandonate s-au dorit a deveni spații de spectacole și de concerte, trecutul minier al zonei fiind explorat printr-o serie de expoziție pe diverse teme (modă, tradiție, mitologie), folclorul regiunii va fi explorat prin astronomie. Orașul urmărea organizarea unor conferințe privind inovarea pentru agenții și operatorii culturali, deschizând spații industriale spre reconversie, asigurând rezidențe și stagii de pregătire pentru artiști, pentru noile tehnologii, pentru reviste și publicații culturale sau pentru jurnaliști, dar și intervenind pe plan cultural în comunitățile defavorizate.
Se poate spune, astfel, că Baia Mare miza pe moștenirea arhaică, pe folclor, pe arhitectura în lemn, respectiv pe talentul comunității. "Potențialul orașului este incontestabil. În prezent, Baia Mare se mândrește cu resurse culturale bogate, precum moștenirea autentică în etnologie arhaică și folclor, arhitectura în lemn, istoria orală și semiotica", conform dosarului de candidatură.
Punctele forte și punctele slabe ale candidaturii orașului Baia Mare în vederea obținerii titlului de Capitală Culturală Europeană în anul 2021 sunt:
Conservarea turnurilor cu ceas, acestea fiind foarte numeroase
Primarul orașului Baia Mare a fost implicat în evacuarea comunității de rromi ce lucra în fosta fabrică de chimicale, după care i-a marginalizat pe aceștia, ceea ce a pus într-o lumină negativă participarea orașului pe plan cultural european
Singurul proiect de construcție culturală pe care concret materializat a fost reprezentat de o catedrală ortodoxă
Prezența centrului istoric este un aspect pozitiv, însă comparativ cu alte orașe ardelenești, acesta nu primează
Lipsa unei organizări adecvate a localurilor de zi și de noapte
CLUJ-NAPOCA – „EAST OF WEST”
Bugetul alocat orașului Cluj- Napoca în vederea demarării programului pentru obținerea titlului de Capitală Culturală Europeană a fost de 35 de milioane de euro.
Fiind definit drept „inima Transilvaniei”, orașul Cluj-Napoca se mândrește cu tradiția sa culturală ce dăinuie de secole, cu o multitudine de instituții și evenimente culturale, după cum urmează: 1500 de evenimente culturale organizate în anul 2014, peste 100 de festivaluri desfășurate anual, 24 de săli de cinematograf, aproximativ 2000 de absolvenți ai universităților sau ai specializării de artă anual, un personal cultural reprezentat de 2500 de persoane, 2000 de creatori și artiști ș.a. Alături de multiculturalismul pe care îl găzduiește, cartea de vizită a orașului Cluj- Napoca în ceea ce privește candidatura pentru Capitala Culturală Europeană este conceptul artistic pe care îl propune: „East of West”, acesta din urmă sugerând dualitatea sa de oraș aflat între Est și Vest, dar și faptul că, deși „este probabil cel mai occidental oraș din Europa, este și rămâne estic”.
Programul său cultural urmărea existența unei „teorii a schimbării în cinci pași” – WEAST, fiecare literă fiind acronimul unei etape de transformare comunitară: Wonder, Explore, Activate, Share, Trust, stagii ce reprezintă fiecare câte o linie de programe. Unele dintre ele au caracter religios și sunt reprezentate de dialog inter-cultural. Spre exemplu, se urmărea existența unui itinerar ce urmărea rutele și tradițiile de venerare a Fecioarei Maria în vestul catolic și estul ortodox. „Clujul întâlnirilor ecumenice” viza conectarea principalelor confesiuni din oraș și din Europa prin prisma evenimentelor culturale, culminând cu Consiliul Mondial al Adunării Bisericilor, iar Castelul de la Gilău, aflat la 12 km de oraș, găzduitor al unui centru intercultural destinat etniilor din regiune.
Diverși artiști europeni urmau să fie invitați printr-o rezidență interdisciplinară în „Programul de etnografie intergalactică”, manifestare ce conectează Muzeul Etnografic al Transilvaniei cu Pădurea Hoia – „unul dintre cele mai stranii și bântuite locuri din lume”, iar un alt proiect urmărea să îi îndemne pe muzicienii europeni să se alăture orchestrei „Young and Famous” (un colectiv de muzicieni tineri din Cluj) și să cânte, printre altele, în spitale și închisori.
Tot conform programului, orașul urmărea construirea „Centrului European pentru Artă Contemporană”, dedicat cercetării, documentării și expunerii artei vizuale, al cărui nucleu era reprezentat de Școala de pictură de la Cluj, și lansa „Open University”, o universitate comparată cu întregul oraș, cu o rețea de cursuri în discipline și practici ca fizica cuantică, neuroștiință, domeniul bancar, istoria artei, muzică, gastronomie și grădinărit.
Se poate spune, totuși, că orașul Cluj-Napoca își fundamentează viitoarele obiective pe pe conexiunea dintre Est și Vest, motiv pentru care unul dintre sloganurile sale a fost reprezentat de "Cultura Conectează".
Aflându-se în plină expansiune, din perspectiva numărului de manifestări artistice, în anul 2015, Cluj-Napoca a fost gazda a peste 2.000 de evenimente culturale. De asemenea, an de an peisajul cultural este completat și de minim 100 de festivaluri, care propun evenimente din domeniul teatral, literar, muzical, al dansului, al artelor vizuale – atât tradiționale, cât și contemporane.
Conceptul candidaturii orașului, «East of West», exprimă ideea că acesta este atât un oraș cosmopolit și occidental în estul Europei, cât și un oraș estic mijlociu, de provincie, în vestul continentului.
Punctele forte și punctele slabe ale candidaturii orașului Cluj- Napoca în vederea obținerii titlului de Capitală Culturală Europeană în anul 2021 sunt:
Centrul orașului este foarte bine conservat
Diversitate în ceea ce privește divertismentul și locurile de manifestare a acestuia
Existența anuală a unui val uriaș de turiști europeni cu vârste cuprinse între 40 și 50 de ani care apreciază, într-adevăr, dimensiunea culturală a așezării
Existența unor tentative de multiculturalism prin folosirea mai multor limbi în zonele turistice.
Existența unei scene culturale reale.
Până la momentul de față, Cluj-Napoca nu a fost centrul niciuni scandal mediatizat
Statutul de Capitală Europeană a Tineretului
BUCUREȘTI – „ORAȘUL IN-VIZIBIL”
Bugetul alocat municipiului București în vederea demarării programului pentru obținerea titlului de Capitală Culturală Europeană a fost de 75 de milioane de euro. Din perspectivă culturală, Bucureștiul reprezintă o zonă dominată de „o stare permanentă de haos creativ”, un oraș cu spațiu fragmentat în „insule” și micro-teritorii, cu o populație polarizată și comunități segregate, cu o cultură hibridă ce reunește numeroase culturi și etnii, cu politici urbane centrate mai mult pe imagine decât pe conținut și cetățeni însuflețiți de neîncredere. Cultural vorbind, reprezentative Bucureștiului sunt cele 2627 de monumente istorice, cele 378 de biblioteci, cele 37 de muzee, cele 46 de instituții de spectacol și concert, „cel mai mare număr de universități de artă din România (șapte)”, respectiv cei peste 7.500 de studenți înregistrați anual la facutăți cu profil artistic.
În ceea ce privește candidatura la Capitala Culturală Europeană, municipiul București urmărea conceptul „orașul in-vizibil”, propunându-și, într-o reinterpretare postmodernă a haosului creativ, să identifice „ceea ce unește și angajează”. Programele sale se concentrau pe istoria pierdută/ uitată/ invizibilă a orașului și pe memoria colectivă a locuitorilor, pe minorități etnice puțin vizibile și grupuri marginalizate, pe fragmentaritatea orașului și pe exploatarea energiei civice născute în micro-teritoriile sale. Viața culturală a Bucureștiului poate fi considerată „un melanj bogat între cultura tradițională (elitistă), reprezentată de un sector consistent de arte ale spectacolului (teatru, operă, dans și muzică), dar și de o rețea extinsă și diversă de muzee, și o cultură de masă (recreere), reprezentată de un număr tot mai mare de festivaluri, concerte și evenimente în aer liber, și o scenă a artelor contemporane în rapidă dezvoltare".
Alte orașe care au candidat până la un anumit punct pentru obținerea titlului de Capitală Culturală Europeană pot fi observate în cele ce urmează:
IAȘI
Punctele forte și punctele slabe ale candidaturii orașului Iași în vederea obținerii titlului de Capitală Culturală Europeană în anul 2021 sunt:
Centrul istoric al orașului Iași este relativ bine conservat
Orașul dispune de un fundament istoric pentru dimeniunea culturală a românismului.
Primarul orașului a fost implicat în diverse scandaluri de corupție și abuz de influență
Multiculturalismul pare a fi absent, dominând doar naționalismul românesc tipic și obsesia unui trecut glorios din perioada interbelică.
BRAȘOV
Punctele forte și punctele slabe ale candidaturii orașului Brașov în vederea obținerii titlului de Capitală Culturală Europeană în anul 2021 sunt:
Oraș istoric cu aspect de cetate.
Existența spațiilor destinate divertismentului atât pentru populația locală, cât și pentru turiștii străini, localuri adaptate la nevoile și cerințele acestora
Un semn al prezenței multiculturalismului este reprezentat de plăcuțele monumentelor principale care sunt traduse în trei limbi
În anul 2016, campania culturală s-a transformat într-o campanie electorală a Partidului Național Liberal și nu numai
Se remarcă lipsa ofertei vaste pentru turiștii străini
CRAIOVA
Punctele forte și punctele slabe ale candidaturii orașului Craiova în vederea obținerii titlului de Capitală Culturală Europeană în anul 2021 sunt:
Centrul istoric al orașului nu s-a conservat, însă se reconstruiește în prezent
Existența unor festivaluri cu teme privind luptele purtate de daci
Campania electorală a Partidului Social- Democrat a avut strânse legături cu campania culturală a orașului
Influența mass- media s-a materializat prin prisma faptului că postul de televiziune Antena 3 a organizat un adevărat festival de cult al personalității acolo, la care au participat 50000 de persoane.
Renume dezavantajos
Criminalitate ridicată
În afară de muzica populară, daci și festivalurile de teatru, orașul pare complet mort din punct de vedere cultural.
ALBA IULIA
Punctele forte și punctele slabe ale candidaturii orașului Alba Iulia în vederea obținerii titlului de Capitală Culturală Europeană în anul 2021 sunt:
Cetatea Alba Iulia este foarte bine întreținută, în urma renovării.
Turiștii străini au o anume afinitate pentru spectacolele cu personaje costumate în daci
Cu excepția cetății, orașul pare aproape părăsit
Lipsa spațiilor de divertisment
Nu a existat o campanie culturală oficială.
BRĂILA
Punctele forte și punctele slabe ale candidaturii orașului Brăila în vederea obținerii titlului de Capitală Culturală Europeană în anul 2021 sunt:
Gastronomia pe bază de pește este un aspect pozitiv
Existența diverselor clanuri și grupări interlope influențează negativ renumele orașului
Lipsa unei infrastructuri decente
Scena culturală este redusă, atingând nivelul minim
BOTOȘANI
Punctele forte și punctele slabe ale candidaturii orașului Botoșani în vederea obținerii titlului de Capitală Culturală Europeană în anul 2021 sunt:
Se remarcă, la nivelul orașului Botoșani, existența mai multor lăcașuri de cult
Nu a existat o campanie culturală oficială.
ARAD
Punctele forte și punctele slabe ale candidaturii orașului Arad în vederea obținerii titlului de Capitală Culturală Europeană în anul 2021 sunt:
Centrul orașului Arad este bine conservat
Existența unor localuri de divertisment adaptate cerințelor turiștilor
Multiculturalism bine reprezentat prin concertele susținute de trupele străine nu foarte cunoscute, dar care contribuie la dezvoltarea culturală a orașului
Nu a existat o campanie culturală oficială.
SFÂNTU GHEORGHE
Punctele forte și punctele slabe ale candidaturii orașului Sfântu Gheorghe în vederea obținerii titlului de Capitală Culturală Europeană în anul 2021 sunt:
Multiculturalism român-maghiar
Temperaturi mult mai scăzute decât în restul regiunilor
Existența unor conflicte etnice
Sfântu Gheorghe a candidat în numele Ținutului Secuiesc, un stat care nu există oficial.
Strategia de implementare a programului TM2021
Programul Timișoara, capitalã culturalã europeanã 2021 este unul dintre cele mai importante proiecte culturale organizate și derulate în România, prin dimensiune, perioada de desfãșurare, impact de comunicare publicã.
Programul Timișoara, capitalã culturalã europeanã 2021 este un program prioritar al Ministerului Culturii și Identității Naționale, pentru a cãrui bunã organizare acesta a propus guvernului desemnarea unor structuri operaționale care sã asigure promovarea, planificarea și sprijinirea activitãților culturale și conexe ale Timișoarei în 2021.
Dat fiind semnificația specialã a anului 2021 pentru aportul României la Uniunea Europeană, sprijinirea Asociației Timișoara, capitalã culturalã europeanã 2021 și a municipalitãții Timișoarei pentru organizarea și desfãșurarea în bune condițiuni și cu rezultate deosebite a programului cultural al anului 2021 este un obiectiv pe care Ministerul Culturii și Identității Naționale îl considerã onorant și care trebuie sã devinã un program de importanțã naționalã.
Din cei 766177 milioane lei din bugetul Ministerului Culturii și Identității Naționale pe anul 2014, sunt alocați 48,5 milioane de euro pentru cheltuieli materiale aferente pregãtirii programului TIM 2021.
Ministerul Culturii și Identității Naționale va asigura cadrul de selecție a proiectelor propuse de organizații, instituții și alți actori culturali, prin mecanismele și procedurile instituite, cu respectarea principiilor de funcționare a competiției culturale.
Pe de altã parte, Agenția pentru strategii guvernamentale a considerat de asemenea cã Programul Timișoara, capitalã culturalã europeanã 2021 este un program prioritar în domeniul comunicãrii publice și în cadrul strategiei României și alocã în acest an fonduri pentru susținerea campaniei de comunicare a programului.
Capitalele culturale europene sunt organizate începând cu 1985 și din 2007 ele au cuplat câte un oraș din țãrile Europei occidentale cu câte un oraș din țãrile central și est europene. România, prin desemnarea Sibiului în 2007, a fost prima țarã care a participat astfel la o înfrãțire culturalã europeanã. Bulgaria, partenerul nostru de aderare, este programatã pentru anul curent 2017.
Din constatãrile de pânã acum, impactul organizãrii capitalei culturale europene este pentru promovarea orașului superior celui obținut prin gãzduirea unui campionat european sau a unei expoziții mondiale. Bugetele alocate programului cultural se situeazã între cca. 6 și 60 Mil. Euro reprezentând în medie 2/3 din bugetele de operare ale anului Capitalei culturale europene, ce se ridica în medie la cca. 32 Mil. Euro. Bugetele totale ale lucrãrilor de infrastructurã culturalã și edilitarã, a dotãrilor și activitãților conexe, au depãșit pentru majoritatea capitalelor culturale europene cifra de 50 Mil. de Euro, cu o medie de 70 de milioane de euro.
Sursele de alimentare a bugetelor capitalelor culturale europene sunt în majoritate publice (cu o medie de 78% din bugetele totale), guvernele contribuind în medie cu 56%, regiunile cu 11%, orașul cu 20% iar UE cu doar 1,5%. Sursele private de finantare conteazã pentru cca 13% din bugetele de operare ale capitalei culturale.
Organizarea capitalei culturale aduce un numãr important de vizitatori orașului: între 1 Mil. (Luxemburg) și 7 Mil. de vizitatori (Copenhaga), cu o menținere crescutã a gradului de vizitare și în anii urmãtori. Asociația Timișoara- Capitală Culturală Europeană lansează strategia de implementare a programului TM2021 care urmează să fie împărțită în două etape: Etapa de început, denumită StartUp (2017 și 2018) și Etapa de producție (2019-2021). Ulterior, echipa se va concentra pe ceea ce programul TM2021 va lăsa ca Moștenire după anul 2021 (2022-2023).
Etapa de StartUp are drept scop fundamentarea pregătirii și punerea în aplicare a Programului Cultural TM2021 și a moștenirii sale. Pe parcursul acestei etape, va fi reformată Asociația Timișoara-Capitală Culturală Europeană pentru a deveni o organizație profesională internațională, sunt create și testate evenimente și va fi continuată implicarea cetățenilor. De asemenea vor fi create oportunități de colaborare internațională sub forma unor evenimente artistice și expoziții cu invitați speciali. Rețelele și inițiativele europene vor intra în contact cu partenerii locali și regionali și viceversa. Toate acestea se vor întâmpla pe parcursul a doi ani de sensibilizare a comunității europene.
Scopuri și obiective clar definite
Conducerea Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021 a dezbătut și adoptat strategia de abordare și pregătire a Programului Timișoara 2021. Conducerea Asociației a stabilit declarația de misiune a Programului Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021 (pe scurt Programul TIM 2021) și lista de obiective majore, care urmează să fie propuse spre aprobare Adunării generale la proxima întrunire a acesteia. Definirea și agrearea obiectivelor este un pas esențial în succesul programului, un instrument decisiv pentru eliminarea neînțelegerilor dintre parteneri cauzate de lipsa unor obiective comune sau de neclaritatea acestora.
Analiza acțiunilor din etapa I, precum și a cerințelor generale ale Programului TIM 2021 în raport cu principiile statutate de Comisia Europeană, au impus formularea obiectivelor în raport cu un set de valori. Luând în considerare aceste valori, caracterul specific al proiectului, precum și prioritățile comunității pe termen mediu și lung am definit urmatoarele obiective ale Programului TIM 2021:
Îmbunătățirea vizibilității internaționale a Timișoarei
Dezvoltarea culturală pe termen lung a orașului
Atragerea vizitatorilor de pe plan național și internațional
Îmbunătățirea sentimentului de mândrie locală și incredere
Creșterea audienței pentru actul cultural
Îmbunătățirea coeziunii sociale și dezvoltării comunitare
Îmbunătățirea infrastucturii culturale și non-culturale
Promovarea cooperării la nivel european
Promovarea creativității și inovației
Misiunea Programului
Programul “Timișoara, capitalã culturalã europeanã 2021” are datoria ca, pe lângă recunoașterea oficială a vieții și moștenirii culturale de excepție pe care o are orașul Timișoara , să încurajeze comunitatea să dezvolte și să imagineze modalități inovatoare de dezvoltare prin acțiune culturală.
Programul este gândit astfel încât sa promoveze cooperarea culturală și să celebreze destinul european al orașului Timișoara printr-un program cultural cu dimensiuni și semnificație europeană. Programul “Timișoara, capitalã culturalã europeanã 2021” este gândit astfel încât să ofere oportunități pentru probleme de incluziune și coeziune socială, educație, turism, patrimoniu și regenerare urbană la toate nivelurile. Programul pune cultura în centrul vieții orașului și caută în ea inspirație pentru a conduce comunitatea spre viitor.
CONCLUZII
Se observă ca Timișoara a fost de-a lungul timpului și va fi o mare atracție turistică datorită variației de relief, caracterului său istoric, vestigiilor și monumentelor istorice, obiectivelor turistice pe care le deține.Am observat că județul are o dotare turistică destul de bună care atrage și satisface pretențiile și exigențele turiștilor atât din țară cât și din străinătate . S-a observat în urma previziuni ca și în următorii ani se preconizează ca Timișoara să fie vizitată de mulți turiști. Cu toate acesteam, oricât de bună ar fi dotarea mereu trebuie îmbunătățită pentru a fi în top cu noile tehnologii și pentru a satisface exigențele din ce în ce mai mari ale turiștilor.
În contextul economico- social general actual al țării și în special a județului Timiș, dezvoltarea prioritară, dirijată a regiunii, mai ales în cadrul actual, odată cu recunoașterea Timișoarei drept Capitală Culturală Europeană în anul 2021, într-o perioadă scurtă ar putea deschide calea unei dezvoltări economice sigure și durabile, soluționând multiple probleme existente în prezent și pentru care nu se întrevăd alte rezolvări mai eficiente cum sunt :
Crearea unui număr însemnat de noi locuri de muncă stabile, pentru personal calificat în activități economice
Dezvoltarea sferei serviciilor
Asigurarea unor venituri sigure și în creștere prin atragerea capitalului străin atât direct, din activitatea de turism , cât și prin investiții în obiective turistice de care județul Timiș se bucură din plin
Reglementarea dezvoltării amenajării urbanistice în conformitate cu normele europene și cu legislația referitoare la protecția mediului
Protejarea și conservarea mediului înconjurător.
La orizontul anului 2021, este necesar ca autoritățile publice să ia o serie de măsuri pentru promovarea turismului, sprijinirea inițiativei particulare în domeniul rural, participarea la unele proiecte internaționale de formare de specialiști, de promovare a produselor turistice și alimentare ecologică, de promovare pe plan extern a ofertei turistice și altele.
Odata cu asigurarea unor condiții de practicare a turismului sub toate formele sale, prin promovarea susținută a ofertei turistice și culturale pe plan național , dar mai ales spre țările dezvoltate ale Europei, aceasta regiune s-ar putea constitui drept o carte de vizită deosebită a României pe plan internațional.
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
Dincă, Dragoș, Cătălin Dumitrică. Dezvoltare și planificare urbană. Pro Universitaria, 2010.
Institutul Intercultural Timișoara. "„Ghidul turistic cultural al Banatului”." (2009).
Ispas, Ana; Patriche, D; Brătucu, G. – Marketing turistic, Ed. Informarket, Brașov, 1999
Majocchi, A. "Dezvoltarea unui mediu de afaceri favorabil: din experienta firmelor italiene din regiunea Timisoara, Romania." Clusteri de intreprinderi si internationalizarea IMM-urilor. Cazul zonei Timișoara, Romania. Timișoara Cerca con Google (2004).
Nistor, S.- Raport asupra instituirii, pregătirii, finanțării și desfășurării programului prioritar național Sibiu Capitală Culturală Europeană 2007, Aprilie 2005-Decembrie 2007, București, 2008
Olteanu, V. – Marketingul serviciilor: o abordare managerială, Ed.Ecomar, București, 2003
Oskar Snack, Economia turismului, Ed. Expert, București, 2001
Petroman, I., P. Petroman. "Turismul cultural." Editura Eurostampa, Timisoara (2005).
Primăria Municipiului Timișoara,. "Serviciul Dezvoltare Locală și Integrare Europeană, 2008." Plan Integrat de dezvoltare, Polul de Creștere Timișoara.
Sandu, A – Dezvoltarea organizațională centrată pe succes și apreciere, Ed. Lumen, Iași, 2009
Sasu, D.V; Coitan, D.C. – Aspecte privind opțiunile strategice de dezvoltare turistică a României, http://steconomice.uoradea.ro/anale/volume/2006/management-si-marketing/27.pdf
Stănciulescu, Gabriela- Managementul agenției de turism, Ed. ASE, București, 2005, cap.5
Thomlinson, J. "„Globalizare și cultură” , Editura Amarcord.", Timișoara, (2001).
Vintilă, I.; Turcescu, A. Tehnologia activităților din unitățile de alimentație publică și turism. Editura Didactică și Pedagogică, București, 2005.
www.capitalaculturala2021.ro
www.mdrl.ro
www.primariatm.ro
www.romaniatv.net
www.scena9.ro
www.timisoara2021.ro
www.vice.com
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Timisoara Capitala Culturala Europeana In 2021 (ID: 120442)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.