Theodora.theo@yahoo.com 728 Etape Ale Terapiei Prin Punti Dentare Am Text

ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PUNȚI DENTARE: AMPRENTAREA Amprenta, etapă eminamente clinică deține un rol important în reușita elaborării unei restaurări protetice fixe. De-a lungul anilor atât tehnicile cât și materialele de amprentă au evoluat mult, astfel încât o se- rie de procedee utiizate cu succes multe decenii au devenit azi istorie. GENERALITĂȚI, TERMINOLOGIE ȘI SFATURI PRACTICE Amprenta este 0 reproducere în ne- gativ a unui relel. De obicei, în amprenta rea clasică un material în stare plastică se aplică, acoperind câmpul protetic agteptandu-se să se întărească. După întă- fire se îndepărtează și este folosi! pentru confecționarea repicii poziive, care devine modelul de lucru, pe care tehnicianul den- tar va machela vitoarea proteză. Modelele se obțin prin diferite procedee: turnare de materiale în amprentă (gipsuri, materiale ‘compozite, mase ceramice), Indesare de cimenturi sau amalgame si depunere de metale (galvanizare, pulverizare). Executa- rea unei amprente ridica de la început câ- teva conți demne de remarcat: câmpul protetic care se amprentează trebuie să aibă 0 consistență cât mai ferma, pentru a putea produce modii- ‘cari materialelor de amprentare; pentru ca înregistrarea să aibă loc, obi- ectul de amprentat nu trebuie să-și schimbe forma în cursul amprentării; ‘maloialul de amprentă trebuie să fie plastic în cursul operațuni, adică să-și modice forma sub acțiunea obiectului si să nu mai revină la forma inițială după îndepărtarea de pe obiectul de amprentat; – materialul de amprentă trebuie să-și păstreze forma . înregistrată, faptul realizându-se prin creșterea consisten- {ei acestuia, până la valori care să nu ‘mai permită modificarea formei sale sub acțiunea. factorilor. mecanici extemi. Acest proces – de natură exclusiv chi- mică ~ poartă numele de priză ~ și are o durată variabilă, de la material la ma- terial În protetica fixă amprentele sunt utili- ate în dierite scopuri pentru: a) confecționarea modelelor de lucru, pe care tehnicianul dentar realizează mache- ta. Aceste modele permit transferul celor ‘mai fine detali ale câmpului protetic în la- boratorul de tehnică dentară; ) obținerea unor modele de studiu, care ușurează diagnosticul și planul de trata- ment; ©) oblinerea modelelor document, cu ajutorul cărora se pot demonstra condiție iniale ale câmpului protetic sau de-a lun- Gul diferitelor etape de tratament; 4) realizarea modelelor duplicat, foarte utile în cursul tehnologiilor moderne de labora- tor. Amprentarea în protezarea fixă se poate face prin mai multe metode: convențională prin procedeul direct, când machetarea protezei unidentare se face direct în cavitatea bucală și prin melodia indrectă cu diverse materiale de amprentă în diferte linguri de amprentă (standard sau individuale), cunoscute și sub numele de portamprente. mecanică sau mecano-elecironică, cu ajutorul unor dispozitive speciale — pro- filometre care urmăresc în cursul .am- prentări” supralața machelei prolez Informatile culese de către acestea sunt transmise fle direct unui dispozitiv de trezare amprentă mecanică, fie indi rect unui computer care le analizează, reproducând câmpul protetic. opto-electronică (amprenta optics) care utiizează proprietăți ondulatorii și fo- tonice ale luminii Amprenta convențională domină și la ora actuală practica. stomatologică, am- prentele mecanice, mecano-electronice și oplo-elecironice având 0 extindere mai redusă. Trebuie acceptată ideea că este ilu- zorlu să se obțină o replica riguros exactă. Dar este indispensabil ca optiunile cînice să. realizeze în final o precizie optimă, compatibilé cu toleranța mediului biologie al restaurări Pentru asta cinicianul trebuie să cu- noască indicațile clinice ale fiecărui tip de amprentă precum și caracteristicile și pro- priotăție fizice esențiale ale materialelor. În funcție de acesti doi parametri se va alege tehnica, materialul și protocolul de lucru. Experiența, maturitatea, _tropismul pentru un material sau o tehnică nu trebuie să intervină decăt pentru alegerea de uli- ‘ma instanță între solu sensibil egale. Alegerea materialelor gi metodelor de amprentare în tehnica convențională se face pe baza anumitor criterii. Amintim că- teva dintre acestea: gradul fidelității materialului de ampren- tă sau a instalafilor modeme de omo- ‘genizare si dozare a componentelor materialelor de amprentare; intervalul de timp care stă la dispoziția practicianulul pentru realizarea ampren- tei; stabiltatea dimensională a materialului de ampreni perticulerităție câmpului protetio în strânsă interrelatie cu panicularităție protezei fixe pe care dorim să o reali- Zam; posibiltatea de conservare si de con- {ectionare repetată a modelul spectticul metodelor și materialelor de care dispunem pentru realizarea mode- tutu. În timpul amprentării unui câmp, in protetica fixă se pun mai multe probleme Cu implicați practice Cavităi si retentivități Capacitatea de umectare și compre- siunea materialului de amprentă care per mit înregistrarea, suprafețelor în relief. Dar aceste două proprietăți se dovedeso insuli- ciente pentru amprentarea cavitatilor și a zonelor retentive, Explicația rezidă în pre- zența incluziunitor de aer care nu pot îi evacuat ori de mare ar li compresiunea. Aare situați apar des în cazul prepa- ratilor din protezarea fixă, când pentru a îmbunătăți retentia, stablizarea si sprijinul se prepară șanțuri, lăcașuri pentru dispozi- tive radiculare, etc. în plus, prezența de suprelețe bom- bate asociate cu retract gingivale, unele ‘malpoziți și alte situaji similare creează zone greu accesibile pentru materialul de amprentă. Pentru a învinge aceste dicuită este obligatoriu să se injecteze de obicei pe preparaii un material fluid, cu ajutorul unei seringi adecvate. Abia apoi se inseră portamprenia. Zona terminală cervicală Înregisvarea limitelor. cenicale riăcă probleme doar când acestea se găsesc juxtagingjval sau chiar inrasulcular. Dacă linia terminal nu este obieciivată pe modelul de lucru, chiar dacă este vorba de câteva zecimi de mm, proteza obținută va fi con- juncturala. In plus trebuie reprodusă și o par- te din suprafata dentară nepreparată. Pre- zența ei pe modelul de lucru permite tehnici- anului dentar realizarea de suprafețe protat- ce care să respecte pro de emergență cel mai bine tolerat de câtre parodonțiul mag nal. În acest scop se recurge la lărgire lem- porară a șaniului gingival pentru a asigura acces materialului de amprentare. Fluidele bucale Materialele de amprentare, în funcție de caracierul lor mai mult sau mai putin hidrofob, realizează cu mai multă sau mai puțină dificultate umociarea, suprafețelor acoperite de fluidele bucale, Este vorba de următoarele fide: Sânge Sângerarea poale avea muliple ori: sini: ~ inilamața parodonială | (iratamentul prealabil amprentării este indiepensa- i); – agresiunile operatorii din cursul prepa- ării bontului cu instrumentarul rotativ i a manevrelor de lărgire a șanțului gingivo-dentar. Hemoragile ușoare cedează rapid dacă gingia este sănătoasă. În acest scop e folosesc substantele hemostatice: sulfat feric 15-20% (de ex. Astringedent- Bisco). Fuld gingival Secrea fiuidului santulul gingival crește în prezenta celei mai mici inflame S-ar putea spune că devine inevitabilă în cazul ărgiră temporare a șanțului gingival, îndătereni de tehnica folosită Prezența fluidului intr-o zonă a cărei înregistrare trebuie să fie foarte precisă subliniază necesitatea de a foosi materiale de ampreniare care reușesc să umecteze suprafețele în mediu umed. Saliva Saliva reprezintă un factor de risc, in- diferent de starea de vascozitate. Debitul salivar, variabil de la un individ la. altul, poate fi crescut în cursul diverselor faze nice. Izolarea de salivă cu ajutorul rulourilor de vata și a aspirații chirurgicale este re lizabité în grade diterite în funcție de zonele implicate în amprentare. Uscarea dintelui trebuie să aibă în vedere faptul că Ia din Vitali exagerarea poate determina reacții pulpare, iar la dinții reconstituiti cu ciment ionomer de siiciă există riscul degradării cimentului. Deschiderea gurii Restaurarea arcadei prin protezare fi x8 este de neconceput pe un teren cu dis functie temporo-mandibulară, cu limitare consecutiva a deschiderii gurii. Există și limitări de deschidere a gurii de cauză anatomică: hipertonie a orbicula- ului buzelor, orificiu bucal redus, sechele ale arsurilor sau fracturior. Aceste modifi cari ale deschiderii gurii pot influența planul de tratament și modalitățile de amprentare. Probleme ce apar în cursul prizei ma- terialelor Priza materialelor, indiferent de for- mula lor chimică trebuie să se efectueze tară solicitări tensionale consecutive și fără deplasare. Aceste obiective se ating pe mai multe ca, Asigurarea stabilității portampren- tei Când vascozitatea materialulul este mare, simpla menținere a portamprentel, de către clinician este suficientă pentru prevenirea mișcărilor deslabiizatoare (de- gutije, greață ete.). Și invers, când se fo- losesc materiale cu vascozitate mică, portamprenta va fi prevăzută cu suport (orefabricall, din cearé sau masă termo- plastica), pentru a asigura o imobiizare eficientă în amprentarea cu hidrocoloizi gi elastomer regular” sau Jight- Efectuarea prizel complete a mate- rialulul fără compresiune Mentinerea portamprentel trebuie să se efectueze fără presiune. În esență tre- bule asigurată doar rezistenta la eveniuale- te mișcări ale pacientului. Pentru a evita dezinsertia prematură, înainte de priza completă a materialul este necesară folosirea unui cronomelru pentru a respecta timpul de priză. Probleme legate de dezinsertia am- preniei În cadrul amprentării dezinserția re- prezintă secvența care poate fi incriminată în unele dintre eșecuri, Cauza este solicita- Di rea indusă în timpul scoaterii amprentei. Forța necesară dezinsertiei ampreniei re- zultă din interacțiunea mai multor fenome- ne fizice, Efectul de frânare Este vorba de forța care se exercită asupra materialului și care se opune sepa- ări de suprafetele care au fost amprentate. Forța de frecare depinde de: preparații, numărul lor, natura lor, geo- metria lor, starea suprafeiei; materialele de amprentare, duritatea lor, proprietățile lor elastice; tehnicile folosite, de compresiunea exercitată la insert. Efectul de treinage (térére) Se referă la rezistența indusă de că- ‘re dinții nepreperați și variază în functie de: = număra și reparița dinior; poziția și lungimea coroanei cinice; prezența intermediarilor într-o proteză fina, Consecințele se pot manifesta la do- uă nivele: 1. Solicitatle depășesc proprietăție elastice ale materialelor: amprenta este deformată permanent de către solictările exercitate în timp și de o anumită amplitu- ine. 2. Materialul este desprins de pe portamprentă. Peniru a limita aceste efecte, care prejudiciază precizia, trebuie păstrate une- te principii asigurarea retentiei materialului pe su- portul lui cu ajutorul retentilor mecanice: = pertorații și cu ajutorul adezivilor co- respunzétori materialului; – umplerea cu ceară cu punct scăzut de ramolire sau cu alte materiale adecvate a zonelor retentive, neinteresate în res- taurare: intermediarii ambrazuri – a nu se exercita tractiuni direct pe ortamprenta; se va acționa la nivelul marginilor pentru a le desprinde de te- suturile moi; + dezinserarea amprentei cu o mișcare cât mai rapid posibilă menținând axul preparărior. Probleme legate de turnarea am- prentei Conservarea în timp a valorii înregis- tării depinde de stabiltatea dimensională a materialului de amprentă. În ultima instanță toate maierialele suteră deformări, dar ele sunt cu atét mai importante cu cât timpul scurs de la dezinserje este mai lung. Deformarile se datorează cel mai adesea: = relexării din solictarile (constrângere) induse în timpul prize; – simerezei (pierdere de apă) la iarocolizi; = imbibijei la hidrocoloizi gi polieteri; ~ coniracței prin șoc termic a elastomeri, prin pierderea de greutate la siiconiica- re retiuleaza prin condensare. Ca o concluzie, se impune în general ca amprentele să fie turnaie după un inter- val căi mai scuri de timp. Cateva minute (uneori chiar mai mut sunt totuși necesare pentru producerea relaxării după solicitările dezinserței. Valoarea stabiltății dimensionale cife- 18 de la un material la altul. Cea mai mică este la hidrocoloizi. Siiconii care reticulează prin adițe posedă cele mai bu- e caracteristici. Pentru a nu irosi materia- le, timp, energie și nervi, devine imperativ a fiecare cabinet să posede echipamentul minim pentru tumarea în timp util a unei amprenie. Fabricanții oferă produse ale căror caracteristici au fost stabiite în condi de laborator, care sunt de obicei diferite de cele clinice. În general, condifile clinice nu uni favorabile exprimări plenare a calitat- lor materialelor. Factorii care influențează comporta- mentul diferit al materialelor se manifest’ în funcije de faza de amprentare: insertia, priza și dezinsertia. Orice material de amprentă, inerent de clasa din care face parte, are un timp de lucru care include timpul de omogenizare, de manipulare și timpul de priză. Timpul de manipulare include un timp de inserare și în anumite tehnici un timp de modelare al materialul Aproape un secol, amprenta în prote- za fixă (cu precădere cea pentru realizarea protezelor unidentare) a fost dominată de procedeul conventional prin metoda directă Sau indirectă. În cadrul metodei indirecte multe de- cenii s-a apelat la inelul de cupru și la ma- torialole termoplastice, metoda find cunos- cută și sub numele de amprentă unitară. Inelul de cupru este o portamprentă care se adaptează axial, transversal și ocluzal pe bontul dentar. EI asigură pătrunderea materialului de amprentă până la limita subgingivală a preparatiei și protejează amprenta împotriva deformări. În timp, amprenta cu inel de cupru a suferit modifi cati, în loc de mase termoplastice utilizându-se rășini acriice gi ulterior sii- coni. Constant, într-un alt timp, peste am- prenta cu inel de cupru (care înregistra preparația unui singur dinte) se lua o am- prentă de situație cu o portamprenta care permite realizarea unui model de arcadă sau hemiarcadă. Cu toate că amprentele cu inel de cupru au fost foarte exacte, ele au cedat locul amprentelor cu materiale iconate și datorită faptului că metoda este cronofagă. În protezarea fixă se utiizează mai multe feluri de amprente, fiecare putându- se executa intr-unul sau mai mulți timpi. A) Amprentă segmentara (In 2 sau 3timp) Ti — amprentă unitară T2 — amprentă de situatie (în 3,2 sau 1 timp); B) Amprentă globală (în 3, 2 sau 1 timp). Din punct de vedere al materialelor de amprentă gipsul a părăsi! scena prot zelor fixe, find folosit episodic în Supraamprentărie amprentelor cu inele de cupru sau pentru „punti din mai multe bu- Afi, în amprentă rămânând elementele de agregare. Astăzi în protetica fixă se folo- sesc cu precădere elastomerii de sinteză, mai rar hiarocolozii ireversibil (doar clasa A) și hidrocoloizi reversibil, materiale cu o fidelitate ridicată, dar care câteva decenii au fost folosile (cu precădere în Europa) doar pentru duplicări de modele. În prezent hidrocoloizi reversibil au fost reconsiderati (ret de cost redus și performanțe ridicate), find foarte apreciați, utilizarea lor find re- zervată eltei specialiștilor În protetica modema pe lângă am- prentarea convențională (chimico-manuală) se folosesc din ce în ce mai des amprente- le opto-electronice ca și o serie de instalații mecanice și mecano-electronice (de copie- e) care reproduc detalile câmpurilor prote- tice sau a machetelor. ISTORIC Apariția amprentei este legată de uti- lizarea ceri pentru înregistrarea unui câmp edeniat total de către Mathias Purmann (1711). Cativa ani mai târziu (1728) Piorre Fauchard a definit pentru prima oară prin- cipalele proprietăți ale unui material de amprentă. După ce în 1756 Philipp Plati ameliorează tehnicie de utiizare a cerurilor de amprentă, urmează un secol fără pro- grese remarcabile Apropiindu-ne mai mult de protetica fixă, Unul dintre pașii mari realizați pe acest tărâm a fost lansarea compound-ului de către Charles Stent (1856) și ulterior de către Robert Kerr (1895) care au olert o alternativ’ pentru ceruri Alphons Poller a oblinut în 1925 un produs pe bază de agar-agar ~ Negocoll, iar Sears (1997) I-a folosit in amprentarea unui câmp protetic pentru elaborarea unei proteze fixe. După 1940 Wilding folosește alginatele ca materiale de amprentă iar după cel de-al doilea război mondial apar tehnici și materiale de amprentă mult mai complexe din punct de vedere chimic, cu proprietăți net superioare celor existente anterior. Aparija elastomerior de sinteză se datoreaza progreselor remarcabile ale chimiei polimerilor de sinteză, Din punct de vedere chimic aceste ‘materiale dileră de hidrocoloizi. Numele lor (elastomer) care datează de prin anii 50 provine din termenii elastic și (pol)mer. În ordine cronologică (1950-1990), elastomerii de sinteza s-au dversiicat și dezvotat mult în ultimii 40 de ani, devenind materiale de electie în amprentarea din cadrul protezéri fixe. Materialele de amprentă existente în arsenalul terapeutic de astăzi a speclaltății permit o amprentare tridimensională a struc- turior ce alcătuiesc câmpul protetic. Cu aju torul lor a fost dezvottat timp de un secol așa-zisul sistem de amprentare convențo- nel, considerat azi clasic și/sau tradijonal (27,48). Un concept absolut nou este repre- zentat de amprenta optic& (opto- electronică din cadrul sistemelor! CADICAM), care uliizează proprietatile ondulatorii și fotonice ale luminii. În promo- varea sistemului de amprentare. opto- electronică, un rol decisive ha avut Francois Duret (1972). În cadrul posibiități- lor de copiere sau redare tridimensională a unor obiecte (machete) amintim gi dispozi- tivele mecanice și/sau mecano-electronice care utiizează dispoziive speciale — profi- lometre ce urmăresc în cursul -amprentări” suprafețele structurilor de. „amprentat” Aceste dispozitive nu pot i utlizate în cavi- tatea bucală, ele copiază de obicei mache- tele unor proteze fixe în cadrul diferitelor instalați cum este de exemplu Celay (Wikrona Technologie A.G., Spreitenbach — Eveția). Cu toate eforturile de pertectionare și de realizare a restaurărilor protetice fixe prin sisteme mecano- și opto-electronice, amprenta. clasică chimico-manuală care face apel la diferite suporturi (linguri de amprentă) și materiale de amprentă detine și în prezent cea mai important pondere în realizarea proiezelor fixe. Perspectivele disparijei acestela nu aparțn viitorului apropiat. SCOP ȘI OBIECTIVE O amprentă corectă trebuia să redea cât mai fidel detalile și dimensiunile câm- pului protetic. Ea trebuie să permită reali- zarea unui mode! corect care la rândul lui să reproducă cât mai exact fidelitatea câmpului protetic. Obiectivele amprentei in protetica fixă Sunt: a) redarea cât mai fidelă a formei, de- talilor gi dimensiunilor preparatiei (cu pre- cădere limita corvicala a acesteia); b) preluarea și redarea cu fidelitate maximă a rapoartelor preparației cu paro- donțiul marginal; ©) înregistrarea si redarea cât mai co- rect a relietului dinților antagoniști; 4) redarea exactă a rapoartelor pre- parației cu dinți vecini: e) să olere posibilitatea obținerii unui model de lucru cât mai exact, pe care să se poată realiza macheta viitoarei proteze five, Obiectivul final al oricărei amprente ‘este objinerea unui model de lucru cât mai apropiat de câmpul protetic. FIDELITATEA ȘI EVIDENȚIEREA ZONEI TERMINALE Prin fidelitatea amprentei se înțelege exaciitalea reproducerii în detaliu si dimen- iune a țesuturilor dure și moi ale câmpului protetic În protetica lisă se impune ca detal de suprafață a preparatilor dentare să fie redate cu o precizie de cel putin 25 um iar detalile țesuturilor moi peridentare cu o exacitate de minimum 50 um (fig. 14.116). O exactitatea mai mare (sub 20 um) nu este oportună datorită diametrului gra- nulelor din pulberile cimenturilor de fixare. Relatilo dinților preparati în cadrul ar- cadei trebuiesc de asemenea reproduse cu exacitate ținând cont de mobilitatea fizio- logică a dinților vecini care în mod normal au o rezilență parodontală de -100 ym. Asadar în final piesa protelică prin ariie ei de contac trebuie să se incadreze într-un echilibru funcțional al arcadei cu o precizie de maximum 10 um. F¢ Fig. 14.116. rte amprentă și mode! trebuie să existe o corespondență de dotate remarcabi, încât spajul cervical intre preparatie și proteza unidentară să nu depășească S0um. Fideitatea unei amprente poate fi in- fluentata de mai multi factori dinire care amintim: factori clinic, modalitatea de pre- zentare a limitelor preparatel (se uliizează inele sau fire de retractie), modul de aplica- re al matetialului de amprentă, porlamprenta, materialul de amprentă, me- toda de amprentare, momentul contectio- nti modelului. Factorii clinici Una dintre condiție de bază ale am- prentării în protezarea fixă este că suprate- tele de amprentat trebuie să fie uscate, fară urme de secre, salivă și/sau sânge. Esenjală este inregistrarea exactă a limite- tor preparației, de aceea amprenta trebuie să depășească constant limitele acesteia. În cazul preparaților subgingivale, materialul de amprentă trebuie să depă- sească limita preparatiei, pătrunzând în sanjul gingival. Sângerările de Ia nivelul parodontiului marginal trebuiesc oprite ina- inte de amprentare. În cazul preparatilor subgingivale este contraindicată amprenta- rea în aceeași ședință cu prepararea bonturilor. Ea se poate face la câteva zile de la aceasta, ideal la 2-3 săptămâni. În acest interval procesele de reparație tisula- 1 se finalizează și riscul sângerărilor este minim; eventualele retracti gingivale se- cundare actului de slefuire se stabilizează. Este de dorii ca înainie de amprenta- re să se efectueze o asanare parodontală corectă pe cadrane pentru ca reproducerea fidolă a preparaților să aibă loc fără placă și/sau secrefii subgingivale iar pe dinți ve- cini să nu existe depozite de tarinu. Prepararea șanțului gingival în ve- derea amprentării Materialele elastice de amprentare se introduc în cavitatea bucală în stare semi vidă. Ele find putin compresibile nu reu- gesc să îndepărteze gingia liberă și papila interdeniară. Însăși elasticitatea țesuturilor moi contribuie la transtormerea. șanțului gingival intr-un spațiu vital, Dacă totuși materialul de amprentă rougoste să pă- trundă putin în sulcus, marginile vor fi inevi- {abil sub, riabile și cu tendință ta detor- mare. Pentru reproducerea fidelă a zonei terminale a bontului se impune pregătirea ‘anfului gingival, urmărind următoarele obiective: — îndepărtarea temporară a țesuturilor gingivale de suprafejele dentare pentru a evidenția zona cervicală și o parte din su- Prafata subiacentă. Se asigură astel acces în plan vertical, pentru elastomeru fluid; = – crearea unui spatiu, în plan orizon- tal, care să asigure grosime, suficientă marginii amprentei evitându-se astiei dis- torslonările, conditie prealabilă a acurate- {ei Distanjarea gingiei trebuie menținută pe toată durata întăririi amprentei = spațiul creat pentru materialul de amprentare trebuie să fie uscat, fără salivă, secreții sulculare sau sânge si trebuie să se mențină uscat pe perioada întăririi intrabucale a materialului, pentru a nu in- fivența negativ calităție mecanice ale acestuia. PORTAMPRENTELE Portamprentele sau lingurile de am- prentă sunt suporluri rigide în care se apli- că materialele de amprentă; doar cu ajuto- ul lor, materialele se pot insera pe câmpul proteic al edentatilor. Fig. 14.117. Portamprente parțale pentru amprente segmentare: a) pentru hemiarcade stângă malar și dreaptă mandibular; b) pentu hemvarcada Greapt8 maxiară și stângă mandibular) portamerentă reglabii Fe 14.116. Difornta intr o amprentă lată cu ingură incviduat (a) ață de amprentarea cu Inguri univer sale) schema, Fi, 1.119. În cazul ualzăr unui sistem — pistol de amprantere, se vor executa următoarele manevre: dege- {ul mare al mâini care susține psolu acționează atspoztivu de bocare al pstoanelr, în imp ce acestea, sun acționate sore posterior (până la capăt) cu cealată mână (a): apoi serică dspoziăvul de retenție al canuselor cu materia de amprentă (cartridge system) (); cartusele cu slicon sunt inserate în lagărele pisto- luli de amprentare fo) după care se asigură (închide) ăspozitvul de roti (); se ndepărează capacul carușelor (e) și se xgrimă o canale mică de material de amereniă pe oplăcuță de hate (); scopul time! ‘maneire este acela de a asigura operator că ambele cartușe sunt unețonale. ar baza nu a ajuns acciden- tal până în acei moment În contact cu cataizatou pentru a face priză: în locul capacul se inseră print-o rațe de 90°un cin de malaxare (a); cu ajutoru acestui materlalul de amprentă malaxat este depus în seringa de amprentare (n) respectv în porlamprentă(]; în nal se înlocuiește cide de malaxare cu capa- cul i se debiochează sistemul e retenție a caruselr () . » Fig. 14.120. Aparatul Pentamix (ESPE America) MATERIALE DE AMPRENTĂ UTILIZATE ÎN PROTEZAREA FIXĂ în protetica în general și în cea fixé în special, obținerea unei amprente traditiona- le chimico-manuale periecie este și în pre- ent un obieciiv Indepartat. Complexitatea, tehnologiei majorități restaurărilor protetice fixe presupune reali- zarea lor prin metoda indirectă în cursul căreia piesa proteică se conlecționează înafara cavități bucale (în laboratorul de tehnică dentară) fiind repoziționată succe- siv de mai multe ori pe model și pe câmpul proteic, până la fixarea ei pe prepara. De asemenea, reamintim că în prote- tica fixă pe baza amprentelor preliminare și finale se realizează modele de studiu, do- cumentare, de lucru și duplicat gi că între materialele utilizate in cursul acestor teh- nologii trebuie să existe o compatibilitate perfectă. Condijle esențiale pe care trebuie să le îndeplinească un material de amprentă în protezarea fixă sunt plasticitatea, fidelita- tea, elasticitatea, rezistența mecanică bu- nă, stabiltatea dimensională, timpul de priză corespunzător și compatbitatea cu materialele din care se confecționează modelele (19) Pe lângă acestea există și o serie de „condiți secundare pe care materialele de amprentă este de dorii să le îndeplinească (9) De-a lungul anilor au fost efectuate mai multe clasiicéri ale materialelor de amprentă (Falk 1948, J. Poggioli 1959, L. leremia 1981, A. Nussbaum 1986, D. Munteanu și D. Bratu 1993). Ultima dintre cele mentionate recunoaște patru grupe de oo materiale: A. Rigide și semirigide ireversibile (Gipsuri, polimeri acrilici, paste ZOE); B. Rigide reversibile (termoplastice) (compounduri Stents, gutaperca, ceruri, materiale bucoplastice); ©. Elastic reversibile. (hidrocolojzi agar-agar); D. Elastice ireversibile, (hidrocoloizi ireversibil: alginate, elastomeri de sinteză: polisulfuri, sliconi, polieteri, poliuretano- Gimeiimetacrle). În 1992 Combe (28) simpitică mult lucrurile și imparte materialele de amprentă în elastice (hidrocoloizi și elastomeri) și rigide. În protetica fixa, gipsurle, cerurile și ‘compoundurile Stents ca materiale de am- prentă aparțin de domeniul trecutului, find contemporane cu utiizarea inelelor de cu- pru. La ora actuală, în acest domeniu se folosesc cu precădere doar materialele de amprentă elastice din grupele C și D. Practcianului care efectuează o res- taurare protetics complexă, obținerea unei amprente exacte îi solicită un anumit efort și timp. Orice eșec în amprentare, care ‘vebuie reluată, conduce la cheltuieli mate- fale suplimentare. Alegerea unui tip de material sau ai altuia se poate face ținând cont de anumite citer dintre care amintim: .limpul de păsirare al ampreniei până la realizarea modelului; 2. necesitatea realizării succesive a mai multor modele exacte după aceeași amprentă; 3. manipulare facilă adaptată la cazul cinic; 4. toleranța la umiditate, umectabii- tatea și caracteristicile reologice influen- tează abiltatea materialului de a înregistra ‘exact detalile câmpului protetic; 5. prețul de cost (in anumite situați). La modul general se poate spune că toate materialele de amprentă sunt bune da- că se folosesc la indicați corecte și se res- pectă inetrucțunile fabricantului. Totuși, a ora actuală, elastomeri sunt socott drept mater lo de elect în protezarea fx. Dintre aces- ta siiconii cu reacție de adie (poliviil sioxani si pobeteri sunt preferați de cele mai mute ori Deși nu sunt elastomer, hidrocoloiziire- versbill sunt și ei uizaț frecvent, daloriă proprietor lor hidrofile și umectabiltăți re- duse. Aceste materiale, relativ inextensibile au o rezistență slabă la deformare și necesita tumarea imediaté a modelului. Mai mult, cu un hidrocoloid reversibil nu se pot obține mai multe modele exact. Poilsulfurle (primii elastomeri de sinte- 22), pe bază de mercaptani sunt materiale mai rar folosite datorită mirosului lor neplăcut precum și a manipulării lor mai dificile. Am- Prentele luate cu polisuturi sunt exacte, dar nu depășesc pe cele cu elastomerii moderni. Dezavantajele polsultrior.(iocauciu cur) au delerminat aparița elastomerilor silconici (organosiloxani). Ei sunt obținuți fe prin reacți de policondensare, ie prin react de poladije. Acosta din urmă sunt cole mai populare: materiale de amprentă în proletica fxd, Sticonii cu reactie de adie sunt elabo- ‘ali în diete vâscozităț, putând i utizați în mai mute tehnici. Ei sunt extrem de exact! și prezintă o rezistent la deformare adecvată, stebitate dimensională foarte bună (0,05% în 24h), gust și miros neutral. Dezavantajele lor includ faptul că sunt hidrofobi și prezintă une- le susceptbiităț la o polimerizare inadecvată, ca rezutat al contaminăriltexului. Mai mult s-a constatat că metimetacrilatul și sulftul feric (agent hemostatic) inhibă reacția de pri- ză a polvini sioxanior. Adăugarea unor surtactanți pentru ametorarea umectabități a determinat aparija polvinisloxanilor hidro- fi Fiind unele dintre materialele de am- prentă cele mai rigide, polisioxanii cu văsco- zitate ridicată (putly) nu se folosesc niciodată singuri, ci în asociere cu polivinisiloxanit cu vascozitate redusă (wash) care prezintă 0 rigidtate scăzută. Așadar cu excepția unor situați cinice cu bonuri extrem de divergen- te, modelul de lucru poate fi recuperat gi am- prenta utizată pentru o nouă tumare. Siiconii cu reacție de condensare au scăzut în populariate datorită unei stabinaț dimensionale și a reveniri elastice mai redu- se. Modicărie volumetice semnificative din timpul polimerizări impune utlizarea tehnicior în doi timpi (putty și wash), pentru menținerea unei valori minime a vâscozități scăzute a acestor materiale, Sliconii cu reacțe de condensare nu oferă avantaje ață de poliviisloxani,utliza- rea lor în prezent datorându-se unui pret de cost mai redus. Poieterii (ESPE, Norristown, PA) dator- tă naturi lor hidrofle și a umeciabiități lor scăzute absorb apa. După ce amprenta se scoale din cavitatea bucală, se indică spăla- rea și uscarea ei, apoi păstrarea la adăpost de umezeală. Ampreniele cu polileri realzează o exacitate și slabltate dimensională bună; aceste materiale au o rezistență crescută la delormare și o revenire elasică optima. De- oarece prezintă un grad crescut de rigiditate, necesita un efort mai mare la dezinserarea amprentei de pe câmp. Poleteri au un gust destul de neplăcut. Find elabora în consis- tenfe diferite ei pot f ulizaț atât în tehnici de unui sau doi timpi. Ca o noutate a ulimului deoeniu menționăm vibromalaxarea în vid a multor materiale de ampreniare. Asitel un poleter cu viscoziate mare (Permadyne PentaH Tray, ESPE, Norristown, PA) și un pollster (ight-bodied) în seringă (Permadyne Garant, ESPE, Noristown, PA) pot fi utiliza într-o amprentare int-un singur timp, cu sis- temul de malaxare (Pentamx, ESPE, Nonistoun, PA) care asigură o malaxare fără incluzuni de aer; mai mult pofeterul cu vâs- cozitae crescută prezintă proprietă reoiogjce superioare. Orice material de amprentă are un timp de lucru caracteristic, care include la rândul lu alt timpi conform schemei de mai jos (fig. 14.121). În protetica fixă nu este de ajuns să objii o amprentă exactă. Este foarte impor- tant momentul turnării modelului La ora actuală această etapă se poa- te executa atăt în laboratorul de tehnic dentară, dar și în cabinet. Alegerea mo- mentului turnării modelului depinde în mare măsură și de proprietățile materialului de amprentă (amprentele cu hidrocoloizi tre- bulesc turnate imediat), dar si de efectul condiților de transport asupra păstrării acu- rateței amprentei finale. Corso și colab. (20) au demonstrat că păstrarea unei am- prente de polivinisiloxani și/sau de politeri la o temperatură de 4-40°C nu afectează acuratețea modelului de lucru. Este ușor de imaginat că temperatura în timpul transportului (cu mașina sau cu avionul — ceea ce astăzi este un fapt curent) poate depăși aceste limite. Purk și colab. (133) au studiat efectul păsrării amprentelor în intervalul de temperatură ~10°C ~ 65°C și au observat deformări semnificative ca ur- mare a pastréril indelungate a amprentelor la 66°. areas TIMP TOTAL DE LUCRUL = TDEQUDGENZ® | ocuavruane | ‘1 OBPRZA TREBE NSE | HP DENODE Fig. 14.121. Timpul de lucru a! materialelor de amprentă (chem) Coeficientul de expansiune termică a elastomerior de sinteză diferd de la o ca- tegorie de materiale la alta conform sche- mei: polieter > silicon > polisulfide. Polieterii se prezintă în sistem bicomponent (pastă/pastă), în tuburi (pri- mele produse) și în cartuge (produsele de dată mai recentă). Atăt în tuburi cât și în cartușe sunt ambalate separat, baza gi ac celeralorul. Sistemul cartugelor se pretează la o predozare și omogenizare asigurată de un aparat – PENTAMIX mixing unit. Baza este un tetrametilenglicol care prezintă o grupare iminică terminală. Acceleratorul conține un ester al aci- ului sulfuric care reacționează cu grupări- le iminice, formând O rețea reticular’, in- termoleculară, care conferă amestecului stabilitatea unui elastomer. Initial polielerii se prezentau într-o singură consistență (Impregum — ESPE), ulterior au apărut materiale în două consis- tenfe: una mai văscoasă și alta mai fluidă (Permadyne — ESPE), iar în prezent se comercializează în trei consistențe cu vâs- cozilate crescută (Permadyme Penta H, Dimension® Penta H și Denta H Quick), cu vascozitate medie (Impregum Penta) și cu văscozilate redusă (Permadyne Penta L). Compoziție Baza confine un polieier nesaturat cu formula: cr -000 HOE Ă nene prupare een Sinker Acceleratorul conține un plastifiant (de exemplu un eter glicol), umplutură mi- nerală inertă (slice) gi un initiator, cum ar fi Paratoluensulfonatul de metil, care permite © polimerizare ionică la nivelul grupărilor etien iminice. Poketerii sunt geluri coloidale alcătui- to din lanțuri poleterice reticulate a nivelul grupărilor iminice terminale de către diferite sulfone aromatice. Ei sunt hidrofil și txotropi. Proprietăți Spre deosebire de siiconi și tiocoli care sunt hidrofobi, poleterii sunt materiale hidrofile și nu trebuie conservați sau lăsați mul timp în contact cu apa. Consistenta lor Inijală poate fi compa- rată cu a siliconilor cu vascozitate medie, dar văscozitatea lor crește rapid datorită vitezei deosebite a reacției de polimerizare. Conse- culiv reacții de priză există o contracție loar- te redusă datorită polimerizării. Coeficientul de expansiune termică al acestor materiale este mai redus decât cel al siiconilor și poli- sulturlor. Stabilitatea dimensională este bună, {lind întrecută doar de siliconii cu reactie de adie. Această stabiilate se păstrează ca atare doar în mediu uscat. Datorită afinități crescute față de apă și a solubiltății în dife- rii solvent! organic! (de exemplu, etilengli- colul), este contraindicată realizarea mode- lelor prin electrogalvanizarea modelelor realizate din polieteri, Reacjia de priză este ușor exotermă, temperatura crește cu aproximativ 49C. Poiieterii absorb apa, modificându-și imensiunea de aceea amprenta odată dezinserală de pe câmp, se spală și se usucă apoi se păstrează la loc uscat. Flexiblitatea lor este mai mare, de aceea este indicată realizarea unui strat mai gros de material între lingură și câmpul de amprentat. Dacă la celelalte materiale elastice grosimea ideală a stratului de ma- terial era de 2-3 mm, la polieteri este re- comandebilă realizarea unui strat de 4-4,5 mm. Catalizatorul are un efect initant asu- pra mucoaselor și tegumentelor, de aceea pasta trebuie omogenizată bine în timpul preparării Indicații Poleteri prezintă în general aceleași indicați ca și iocauciucurile și siiconii. În protetica fixă polieteii au o gamă larga de utiizări: de la amprente pentru incrustați si coroane parțiale la coroane de înveliș, amprente pentru punți de diter ampitudini, supraamprente pentru proteze fixe din mai multe bucăți, restaurări pe im- plante. O serie de poleteri mai noi (Position® Penta Quick) preiau indicatile alginatelor (amprente pentru modele de studiu, am- prentarea arcadelor antagoniste, amprente pentru oblinerea protezelor provizorii eic.). Nu vrebuiesc omisi polieterii pentru inregis- twarea ocluziei (produsul mai vechi: Ramitec și mai nou: Ramitec Penta), Produse comerciale: Firma ESPE detine prioritatea euro- peană în domeniul elaborării polieteribor. Astel sunt cunoscute produsele Impregum si Impregum F, Permadyne (în două vari- ante de consistență, Permadyne Garant și Permadyne Garant light) un produs amba- lat în cartuge adeptate pentru amestec au- tomat, Polyjl(L.D. CAULK Co). Mai recent, ESPE a dezvoltat gama de polisteri: Permadyne Penta H (heavy body), Dimension Penta H (heavy body), Permadyne Penta L (light body) Dimension Penta H Quick (heavy body), Dimension Penta L (light body) etc, În ultimul deceniu a aparut ESPE America. În tabelul H prezentăm cei mai cunoscuti poieteri. Tabelu H. Exemple de produse comerciale pentru poleteri și principalele indicați de utitzare ferite de producstor = eae într-un timp (in ponamprentă ESPE Impregum F medio | ula) a — amprentă int-un timp (in portamprentă ESPE| – impregum Ponta mode | aaa) coroane și PPF, iniayioniay, tehnica du- ESPE| Permadyne Penta H tema | a ESPE Pormadyne Penta H Quick | fermă | amprente de corecție – Tehnica dubiuui amestec și de corectare ESPE| Permadyne Penta | scăzută | UNA ESPE | Permadyne Garant dinn | scăzulă | tehnica dubluiui amestec 1 | i | =| | i | | peniru toate situațiile de amprentare cu |espe| – Postion Ponta made | pe carl e Teepe! Pootion Pena Quek peniru toate stuatile de amprentare cu | rede alginate, pe care! [ESPE Raniiee Penta Materiale de amprentă imediat sau până la două săptămâni după fotopolimerizabile ampreniare. Materalul este destul de rigid, La inceputul anului 1988 a fost lansat pe piață de către firma Genesis/L.D. Caulk, un material de amprentă fotopolimerizabil Din punct de vedere chimic este o rășină de poliuretan dimotacria folopolimerizabilă sub acțiunea lumini vizibile. Rașina este artă cu umplutură pe bază de SIO4. Ma- terilul monocomponent se livrează în se- ‘ingi ~ consistenta fluid = sau în tuburi ~ consistenta chitoasă ‘nițatorul.fotosenstbil. (probabil tot camforchinona) este activat de o lumină vizibiă cu lungimea de ună în jur de 480 nm. În afară de constituent de bază se ‘mai adaugă plastiianți coloranți și stabii- alos (inhibitor de polimerizare) Pentru declanșarea reacjjei de priză se uiizează lămpile de fotopolimerizaro in dolarea obișnuită a cabinetelor stoma- tologice. De subliniat este faptul că materi- alul de amprentă se încarcă în portamprente transparente. Pentru am- preniarea câmpurior proteice ce urmează a îi reconstitute cu proteze ancorate cu pinuri n puțuri se introduc pinur cu diame- tru mai mic de 0,002 din nylon care trans- mit fascicolul luminos necesar fotopotimerizari Proprietăți mecanice Plasticitatea și stabilitatea dimensio- nală sunt bune. Modelele pot îi tumate astel se indică deretentivizarea zonelor puternic retentive pentru a ușura dezinser- ția amprente Manipularea materialului este extrem de simplă, find eliminate omogenizarea și încărcarea amestecului în seringi. Polime- rul de consistență fluid’ se injectează în santul gingival, peste preparatie și peste dinții adiacenți. În paralel se încarcă o lin- gură transparentă cu material de consis- tență chiioasă. După inserarea linguri în cavitatea bucală se fotopolimerizeaza si- muitan ambele consistente, utiizându-se o sursă luminoasă cu un diametru minim de 8 mm. Durala de expunere este de apro- ximativ 3 minute. Zonele periferice rămân lipicioase datorită efectului inhibitor ai aeru- lui, însă acest lucru nu constituie un impe- diment cinic. Cu toate avantajele menționate de producător, produsul a dispărut de pe pia- tă, datorită unor probleme apărute în poli merizarea straturilor de suprafață. Avantaje și dezavantaje: Pracicianul are un control desăvârșit asupra timpului de lucru. Intervalul de priză este relaiv scurt, aproximativ 3. minuto. Material are proprietăți fizice, mecanice și clinice excelente. Dezavantajele inctud: = necesitatea unor linguri speciale, transparente; — depozitarea materialului. prelevat din tub/seringă într-un loc întunecos, dacă se întârzie inserarea lingurii pe câmpul pro- tetic, — dificultatea polimerizării în zonele greu accesibile spotului luminos; Materialul nu se poate utiiza la paci- enti cu alergie sau sensibiltate crescută la uretani, acrilați sau metacrilați. Proprietățile materialelor de am- prentă – sinteze în cadrul acestui subcapitol prezen- tam o serie de proprietăți ale materialelor de amprentă, unele sub formă de grafice și tabele sinoptice, pentru a veni în ajutorul practicianului care dorește să aibă rapid la îndemână date utile pentru alegerea unui material. Dintre proprietatile fizico-chimice ale materialelor au o deosebită importants — capacitatea de umectare; = vâscozitalea și compresiunea în cursul inseriei: — plasticitatea și timpul de priză; = prezenta cavititior și a reten- tvităiori — poziția limitelor. Capacitatea de umectare a materia- telor Caracteristica se referă la proprieta- tea de a se inlinde pe o suprafață dată și este legală de compoziția materialului. In- tervin însă și unele variabile legate de: — starea suprateței ce urmează să fie amprentată: supraaja netedă este mut mai favorabilé decât o suprafață rugoasă; — umiditatea suprafețelor: unele mate- rale „acceptă un grad de umiditate, de exemplu hidrocoloizi, în contrast cu altele, de exemplu, lastomerii. Tendința actuală este de a reduce ca- racteristicle hidrofobe a vinlpolisiloxanului prin includerea in compozitia lor a unor produse umectant Tensiunea superficială — se pot folosi produse care scad tensiunea superficial și astfel favorizează etalarea elastomerilor. Condiția primară este să nu fie toxice și să fie compatible cu materialul de am- prentă. Vâscozitatea materialului și com- presiunea din cursul inserarit Un material cu vascozitate mică și capacitate de umectare redusă se elalează relativ bine pe reliefuri suple prin fluaj, dar în cazul formelor complexe și mai ales a celor cavitare favorizează includerea de bule de aer. Un material cu văscozitate ridicată nu are capacitatea de a pătrunde în zonele retentive. Ca urmare există riscul ca detali le să nu fie înregistrate. Pentru a evita aceste defecte se impu- ne exercitarea unei oarecare presiuni în cur- sul inserării materialului. Este de altfel unul din roluri indeplinite de către portamprentă care oferă spatiul necesar unei atare com- presiuni. Se pot stabil unele corelafi dintre portamprentă si vascozitatea materialului de amprentare. În caz de poriamprentă largă gi material cu vâscozitate mică compresiunea va fi insu- fcientă și vor flinctuse bule de aer. În caz de portamprentă strâmtă și material cu vâscozitate mare compresiu- nea va fi excesivă, insera va fi di centrarea va fi aproximativă, in masa mate- ralului vor îi induse, diferite stări de con- tractio și tensiunii Ca o concluzie, se indică alegerea de portamprente care să fie compatibile cu for- ma suprafețelor ce urmează a fi amprentate și cu materialul ce va fi folosit. Amprentele realizate cu un singur produs cu o singură vascozitate, de exem- plu alginat din clasa A, polister (Impregum F ESPE), vini-polisiloxan prezintă avanta- jul că sunt practice și expeditive, dar nece- sită o portamprentă individuală. Ele sunt rezervate. situajilor cinice simple, cu retentivități reduse. (preparatii ale zonei terminale supragingivale sau la nivelul crestei. gingiei libere, preparatii corono- radiculare). Cel mai frecvent asocierea a două văscozități ale aceluiași produs compen- sează inconvenientele fiecăruia în parte, folosite separat. Exemple de asocieri care se pot recomanda: = vâscozilale mare în asociere cu vascozitate mică (putty + light) folosind o portamprentă standard. = vascozitate medie în asociere cu vâscozitate mică (regular + light), folosind © portamprenlă individuală confecționată cu distanțare de câțiva milimetri, Plasticitatea și timpul de priză Toate materialele au o curbă specii- că de priză, fixată de câlre fabricant. Ea variază sub infuența unor factor: Temperatura: = temperatura la care se păstrează produsul și temperatura mediului ambiant; ~ temperatura apei a alginate; — temperatura cavității bucale. Dozajul catalizatorior În prezent este prea aleatoriu, mai ales în cazul siiconilor C. Unele firme cau- 1 rezolvarea acestor probleme oferind un sistem de dozaj mai precis gi mai practic prin asocierea unei seringi duble de distri- butie simultană. Atele oferă produse pe bază de vini-polisiloxan cu priză rapidă și cu priză normală, Malaxarea: În caz de malaxare manuală rezulte tul este foarte variabil în timp gi caltate, funcție de operator. Peniru a objine rezul- tate constante este necesară familiariza- rea” cu produsul dal. — Malaxarea prea rapidă are drept re- zultat un amesiec heterogen și includerea de bule de aer: — Malaxarea prelungită diminuă tim- pul de lucru in cavitatea bucală, Tabelul |. Proprietăție elastomerilor. e 7 Polis 7 Seon tari pastă-tub- | Pasia-tub uti past in tub Mod de prezentare catalizator Pastă-tub pastă sau pastă în tub schia Sc-os Stebitiaea dimonsionai la 24n 025 eee 03 Finsea detalior Fs + Fs Pipăiae + + Esi em | v6, i, vF ‘Gust, mos d Dezagreabi Props în e slabs bun) inp total do piză în condi nome ous so de hue __| ÎI conservare po° Tamar arr cainele | cet ascet deapă Model prin electrodepunere PI nuca 1a.cu Amestecul în părți egale a două pas- te, în cazul vinikpolisloxanului a permis realizarea a două cartușe din care continu- tul este exprimat cu ajutorul unui pistolet, iar amestecul se realizează într-un sistem de serpentine. Initial în această formulă au fost in- duse produsele cu vascozitate mică și me- die. În ulmi ani se extinde sila vâscozități ‘mal mari Reprosil quick-putly — De Trey). Polieterii beneficiază de același mod de prezentare (Permadine Garant ESPE). Din multiplele avantaje trebuie menț- onate: = timpul de malaxare este foarte sourt; amestecul este lipsi! de bule de aer; injectarea se poale face direct pe su- prafața co urmează a fi amprentata cu ajutorul unui dispozitiv cu vâri subțire. În cazul alginatelor rapiditatea și cali- tatea amestecului pot fi îmbunătățite prin folosirea dispoziivelor mecanice, cu sau fară vid partial. Hidrocoloizii reversibii posedă un avantaj major, deoarece după primul ciclu termic suni în permanență gata de folosire fara a fi necesară malaxarea și nu există nici riscul de includere de bule. = viscozitaie redusă. ve — viscozitate crescută: vm = viscozitate medie; SIC — siiconi de condens JA siiconi de adie. | Doar gelfcarea produsului fluid limi- tează timpul de lucru în gură. Structura hidrocoloidului îi confer’ capacilate de umectare a suprafețelor umede care este de departe superioară elastomeribor. Hidroalginatele însumează avantajele hidrocoloizilor reversibili (lâră malaxare, fără bule de aer) și evită deficiențele alginatelor (porozitatea amestecului, varia- bilitatea prizei în funcție de temperatura apei). Contractia de polimerizare nu depin- de numai de tipul materialului utilizat, ci și de viscozitatea celor două componente din cadrul tehnicii „dubiului amestec” Cea mai redusă contracție de polime- rizare s-a constatat în cazul utilizării siico- nilor cu reactie de adie în combinația ma- terial chitos/material cu vâscozitate redusă. Însă prin utiizarea siliconilor cu reactie de condensare în combinația viscozitate cres- cuté-viscozitate redusă contractia de poll merizare este sensibil mai mare. Cea mai imponantă conwracie s-a constatat la materialele de amprentă polisulidice utiizate în combinația viscozi- tate crescută-viscozitate redusă. Foarte multe amprente (poate majoria- tea) se toama de abia a doua zi. De aceea ni s-a părut ull să prezentăm valorile conracței dteriior siiconi utizați prin tehnica dublului amesiec, când modelul se conteconează la ‘24h de la amprenlare. ey S888! 288888 SA sc SA Ve-ve cw GW Diferite proprietăți (unele comparati- ve) ale materialelor de amprentă pot fi ur- mările în tabelele C, D și E. Datele prezen- tate pot orienta mediul în achiziionarea unor produse comerciale. PE sc PS Vm ver Fig, 14.122. Conacția derțior elastomer de sinteză ln 24 de ore d la amprentarea pri tohnica dublul amestec. SA=siicon cu roade de adie: SC-silcon cu reacție de condensare: PE=poiter PS»elastomer polisulile. Caconsistents chioasă: Vreviscoztate redusă; Vm=viscoztate medi; Vo=viscoztae crescută. Tabetu J. Sistematizarea unor proprietă le materileor de amprentă () Stabiltate di- celabiă Redarea fide a delalitor Posiblitățide depozitare Elasticitate | — mensională de- | + + | o- area, a | atare mr | 2 | com | emoosu | ora | emowe | ome | vom | mm | mem | oz | osemmnpee | vena ssemue | on sperm | ‘oir wore Soma | tod ‘ne azere aia | me Ei oz sa oe | a patra ve Soren „meu | nu Sone = menu era | ‘Sen conch ce: | me | ampere, mie ura | Semoin | ale emca | oma | mea | wma | mow | oo | Step | remarca rasare, eeree opi aed oe cms | “tmoroue | omsepan ep ma vq | mote | Sim | mame | meta | sane | na | emtn | oie | e amet | alse ro nes roe a eu | me sa awe | Fionn | meme | ma | vo: | sooo | ema | row | vive | wens pa | smn soot on cu were rm ore va | “Speen | wen | ame | mai | mape | me | man | ums | entre | emcee . aie oh ser i d e ee 1° | cane | a eae | span | ‘eo | vst | moare sprreing| 2300 | samy | eameen | conan | meta | ataca | tema | sana | bas | i? | osepinay | etern re Seg | Sea Tabelul L. Proprietăți mecanice ale unor materiale elastice de amprentă. Deformatie Ț meg 12 | 27 | at | os Rezistenga la > A incovoiere % Reproducerea detalilor (um) | _ 25 75| 8 25 Varia dim. Aer 5 | > | 05 | ee Contracția 015 | 045 , ay os | os | 92 |ozo4| 005 | o2 Pentru a se putea decide rapid dacă un anumit material de amprentă poate îi utiizat în cadrul unei anume tehnici de am- INDICAȚIE DE PROTEZARE METODĂ DE AMPRENTARE prentare, practicianul poate consulta fig. 14.123. MATERIAL DE AMPRENTĂ INJECTARE E } COMPOUNDURI Une see 1) HIDROCOLOID Fixe AMPRENTĂ CU INEL DE Cu ALGINAT AMPRENTARE PRIN TEHNICA DUB- LULUI AMESTEC Fig. 14.123. Corel Inte indicatia de protezare, metoda de amprentare și materialul de amprentă. „AMPRENTA CONVENȚIONALĂ Odată lansat un nou tip de amprentă: amprenta optică (Francois Duret – 1972) s- a simjt nevoia nominalizăii amprentelor clasice. Autorii francezi au propus denumi- rea de amprente chimico-manuale pentru toate amprentele care se iau cu materiale de amprentă și portamprente. În lucrarea de fata le vom denumi amprente conventi- onale. Aceste amprente se iau în scopuri diverse și prin tehnici diferite. Fiecare teh- nică are avantajele și dezavantajele ei. La ora actuală nu există un procedeu ideal, fiecare având avantajele și dezavan- tajele sale. De aceea tehnica de amprenta- re se individualizează la fiecare caz în par- te. Indiferent de metoda preconizată, ele- mentele câmpului protetic trebuie să fle Curate (fără sânge și/sau saliva) Pentru amprentarea cu materiale elastice este necesară o portamprentă (lin- gură) care poate fi standard, individuală sau specială. Mult timp protetica fixă a fost domina- 1ă de amprentarea cu inel de cupru și masă termoplastică. Această amprentă era cu- noscută gi sub numele de amprentă unita- ră. Pentru ca tehnicianul să aibă o viziune de ansamblu si mai ales pentru ca restau- rarea protetică să se integreze în contextul sistemului stomatognat peste amprenta unitară se lua o supraamprentă cunoscută și sub numele de amprentă de siluaje. Aceasta înregistrează o hemiarcadă când vorbim de o amprentă segmentară sau 0 arcadă integră când amprenta poartă nu- mele de global Amprenta segmentaré (cu sau fără amprentă unitară) a avut și ea o perioadă de glorie, care a dăinuit cva anl buni, chiar după aparija primilor elastomeri de sinteză (amprenta rigid-elastică). La ora actuală ampreniele segmentare au pierdut teren în favoarea celor globale. Procedeele de amprentare a câmpu- lui protetic in protetica fixă se pot clasifica în functie de mai multe criterii după cum urmează: a) în functie de timpii de lucru: — într-un singur timp (monoazică); n dol limpl (bilazică); tz b) în funcție de numărul componen- telor folosite: = amprenta cu o componentă; – amprenta cu două componente (ale aceluiași material) AMPRENTE ÎNTR-UN SINGUR TIMP (MONOFAZICE) Amprentele monofazice (într-un sin- ‘ur timp) sunt utlizate frecvent in protetica fixă: amprentarea arcadelor antagoniste, amprentele preliminare în vederea reaizării modelelor pe care se confectioneazé portamprentele individuale și nu în ultimul rand amprentele (finale) cu elastomeri de sinteză în linguri individuale. Amprentele monofazice se pot lua cu o gamă variată de materiale de amprentă, în portamprente standard (hidrocoloiziire- versibii), în portamprente individuale (elas- tomeri de sinteză) sau în portamprente speciale (hidrocoloizi reversibil) — tabelul F. Pe lângă o multitudine de tehnici de amprentare monotazica cu diferite materia- le de amprentă, vom descrie amprentarea preparaților pentru coroane parțiale cu crampoane (pinieage-uri), deoarece poartă câteva particularități distincte. Amprente cu hidrocoloizi ireversi- bill (alginate) Amprenta globală este de tip monota- zic cu o componentă (un singur material) si se ia de obicei cu o lingură standard. Obtinerea unui modei de studiu se realizează pe baza unei amprente. De obi- cei se ia la începutul tratamentului dar poa- te fi repetată și de-a lungul etapelor tera- peulice. Vizează mereu ambele arcade. Pe modelul de studiu se poate con- fectiona și o lingură individuală care va servi ulterior pentru alte tehnici de ampren- tare. Acest tip de amprentă mai poate fi folosit și în amprentarea arcadelor antago- niste. Materiale și instrumente necesare: = compas pentru alegerea portamprentei; portamprentă standard; = material de amprentă (alginat); = leucoplast; anestezie de contact (spray) Tehnică Cu ajutorul unui compas se măsoară distanța dintre cele două puncte ekm (ectomolare superior sau interior după caz) care precizează lățimea maximă a celor două arcade. În funcție de aceasta se ale- ge portamprenta (care va avea un gabarit transversal mai mare cu 3 mm de fiecare parte, spatiu care va asigura grosimea ma- terilului de amprentă). Dacă lingura nu este prevăzută cu retenti, atunci se vor utliza benzi de leucoplast sau se vor picu- ra din loc în loc picături de stents, în inter- torul linguri. Se prepară alginatul. Dozarea pulberii și apei se face cu ajutorul unor do- zatoare anexate la ambalajul produsului. înainte de prelevarea pulberi, cutia se agj- tă. Lingurifa se încarcă cu putin exces, ca- re se indepănează apoi cu spatula, fără presiune (pentru eliminarea aerului, fără tasarea materialului). Tabelul M. Amprente într-un singur timp (monofazice) cu unul sau două componenta. Tipul de i 5 Zz Materiale utlizate indicați, observații — arcade aniagonste cincea | Came ges | emer (re) cu ou ~ modelo pentru realizarea portamprenteloe – coroane si pun (doar aginat casa A) m | Cutidrocl reverb | — modele de wor pen inert, orare nore una sau două și protezele pariale fixe (excepțe preparatilo consisonte în muchie de cuit) Globale model d icru pentru prepara catre, (întrun | Poroalgnică (cu anale ang și proteze parțale fixe. i woe | parent | ascet cu elasiomeri de sinteză (in una sau două consis- tențe) în ingură individuală ‘Se pune apă la o temperatură de 20- 22°C în cilindrul gradat, conform indicatilor — cele mai frecventutiizate = indicați (aproape) universale în proteticaf- xa (modele de lucru pentru preparafi unice ‘sau multiple, proteze parale fixe) = inregistrarea ociuziei fabricantului (sunt admise variații ale pro- porților de până la 10%), apoi din cilindru os apa se deșariă într-un bol de cauciuc iar peste apă se depune pulberea. După în- globarea pulberii în apă, se spatulează energic, prin frecarea amestecului de pere- {ii Dolului timp de un minut la alginatele cu priză normală si 35-45 secunde la cele cu priză rapidă. In final amestecul trebuie să aibă o consistență cremoasă și aspect ne- ted; nu trebuie să se desprindă de spatula încărcată. Încărcarea lingurii standard trebuie să se facă repede. Materialul se depune în zonele posterioare ale linguri, pasta find împinsă in părție anterioare. Suprafața alginatului din lingură se va netezi cu dege- tele operatorului, inmuiate în apă. Fig, 14.124. Amprenté monofazies cu un singur mater (gina a ingură standard; b) amprenta cupa dezinserare de pe câmp. Portamprenta cu malerialul se inseră pe arcada, mentinandu-se ulterior ferm pe pozitie, fără compresiune, până la priza finală. Se recomandă ca amprenta să se mențină pe pozitie încă 2 minute după pri- za, peniru optimizarea proprietățior fizice ale materialului Îndepărtarea amprentei se face cu o tehnică precisă. Inial se întrerupe închide- rea marginală prin indepănarea buzei și obrajior cu degetele. Apoi se îndepărtează lingura cu 0 singură mișcare fermă. De această mișcare depinde rezistența, de- formarea permanentă și implicit fideltatea amprentei. în plus marginile subțiri au șan- se mai puține să se rupă. Odată indepartata din cavitatea buca- 18, amprenta se spală cu apă curentă de la robinet pentru îndepărtarea. resturilor de saliva și sânge de la suprafată, se dezin- ectează cu preparate speciice și se usu- că, după care se toamă modelul În cazul că modelul nu poate fi turnat imediat, amprenta va fi menținută într-un mediu umed (intr-o cutie cu capac ampren- ta este învelită fără presiune în gervetele de hartie umede). Amprenta nu se pune cu {ala în jos, deoarece sub greutatea proprie și a Iingurii standard, se poate deforma. Excesul de alginat nesusținut de lingură poate fi tăiat. Înainte de turnarea modelul bie ne ca amprenta să fie „pudrată” cu praf de gips, care se îndepărtează repede sub un jet de apă curentă, cu ajutorul unei pensule fine și moi. Această manoperă are scopul ca pe lângă îndepărtarea unor eventuale impurități (resturi alimentare sau sânge) să se producă și o neutralizare a suprafeței amprentei. Astfel ionii de calciu din gips eagă porțiunile de alginat care eventual nu au făcut priză, acestea transtormându-se în alginat de calciu. Neefectuarea acestei manopere are drept consecință aparița unei suprafețe neregulate și rugoase a modelului de gips. Amprente cu hidrocololzi reversi- bill Amprentă globală, de tip monofazic, se ia cu un singur material (hidrocoloid re- versibl). Necesită linguri speciale, prevăzu- e cu sistem de răcire. Hidrocolizii.reversibili elaborati în urmă cu 75 de ani se utiizează de mul ani în protetica lia. Maleriale relativ mai iefine, tehnologia lor necesită o dotare mai deosebi- tă. Hidrocoloizii reversibii sunt ambalați sub forma de gel semisolid în tuburi de poletile- nă. Gelul se transforma în lichid într-o insta- lalje de condiționare (baie de condiționare). fig. 14.125 a, apoi se aduce la temperatura e lucru în baia a 3-a. După utlizare dacă în aceeași zi mai trebuiesc luate amprente tu- burile se depun în baia de depozitare. La trecerea din starea de sol în cea de gel, coeficientul de contractie al hidrocoloizilor este de aproximativ 0,5%. A doua contracție, de 0,15%, are loc în mo- mentul răcirii amprentei de la temperatura cavități bucale la temperatura mediului ambiant. Materiale, instrumentar, aparatură: ‘compas pentru alegerea portamprentei; instalație (baie) de condiționare: hidrocoloid reversibil (în tuburi de polie- tilena) cu viscozitate medie; idrocoloid reversibil în cartușe de plas- tic (ou viscozitate redusă); eringi pentru anestezie fără sistem de aspiratie; linguri speciale de amprentă (cu sistem de răcire); stopere pentru linguri. Tehnica de amprentare: Se alege lingura conform crierilor enunțate anterior cu ajutorul unui compas. Tuburile ce contin hidrocoloidul reversibil se depun în baia de lichefiere (fig. 14.125 b), iar după 10-12 minute se depun în baia de depozitare (fig. 14.125 e) Stoperele adezive (Tacky Stops, Van R Dental Products, L.A-California) se inse- ră în lingură, ele trebuie să ia contact cu suprafețele ocluzale ale dințior neprepa- ral ‘Se prepară șanțurie gingivale prin in- sorarea firelor de retract. Lingura se um- ple cu material prelevat din tubul aflat în bala de depozitare (ig. 14.125) si se intro- duce în baia de aducere la temperatura de lucru, aproximativ 10 minute. Nu este bine a se depozita lingura cu material de amprentă mai mult de 10 minu- to în baia de lucru pentru că pot apare mo- iicări în compozija materialului. (devine prea rigid). Concomitent cu depunerea materialu- lui în lingură, într-o seringă cu ac bont se introduce un cartus de hidrocoloid din baia de depozitare. Se exprimă o cantitate de material prin ac pentru a verifica curgerea acestuia. înainte de a îndepărta firul din șanțul pre- parajei, aceasta se stropeste cu un jet de aor/apă de la sondă, astfel încât firul din gant să fie umezit (dar nu umed); apoi se îndepăriează firul și se aplică materialul din seringă, pe preparatie (prepareți). Injacta- rea matorialului se face mai întâi interproximal. Lingura cu material se aplică pe câm- pui protetic, apoi se conectează tuburi la linguré și la insialaia de răcire a unitului (16-21°O), Portamprenta cu materialul se mențin pe câmp aproximativ 10 minute cu sistemul de răcire în funcțiune. După acest interval de timp se îndepărtează portamerenta cu 0 mișcare rapidă de-a un- gul axelor lungi ae dinior. Se veriică dacă amprenta corespun- de și se spală cu apă de la robinet. Se dez- infectează. Cu un alginat se ia amprenta arcadei antagoniste și ulterior se înregis- trează ocluzia. Următorii factori pot genera deformări Sau lipsa unor detali la nivelul amprentei Iuae cu hidrocoloiz reversibil: – îndepăriarea lentă a ampreniei de pe câmpul protetic. Această manevră tre- bule să fe fermă și rapidă; – dezinseria ampreniei înainte ca gelul să fi alins temperatura de 37°C; – apa de răcire, prea rece determina o geliicare prea rapidă a agar-agarulu în special în zona de contact cu poriamprenia, zonă unde apar concen- {rari de stress în structura amprentei: = exercitarea unor presiuni în ursul gel ficării — generează acumulări de stress în structura materialului; – întârzieri în turnarea modelului — apa evaporă, determinând contreciia am: prentei. Fa. 14.125. Secvente d tehnologia unei amprente cu hidrocooilreversbil: a) instalație de condiționare prevăzută cu cele ri bl: b) tiburi și cartugele cu hidrcolol se plaseazs In baia de Ichetere; ) tuburile sl cartupel se ranslera dn baia de ichefere In bala de depozitare; ) o portamprentă încărcată cu nidrocoiăreversi este plasată în bala de aducere la temperatura de lucru: e) un ac bont este atașat la seringa de amprentare; tuburie ȘI cartugele cu ierocolol cheat se depun în baia de depozitare. O tehnică altemalivă de aplicare a materialului din seringă este cunoscută sub numele de „tehnica câmpului umed”. Pre- paratile sunt spălate cu apă caldă prin clă- tire. Materialul din seringă este depozitat abundent doar pe suprateele ocluzale. Materialul relativ vascos din portamprent va forța materialul mai ud să pătrundă în zona sulculară. Tehnica trebuie aplicată doar când preparatile nu sunt de tip cavi- tar. În ultimele două decenii a fost lansală o amprentă globală monofazică cu două materiale: amprenta hidroalginica (Gateau, Verdino, Appelby). În prima ședință de Iu cru se prepară bontul și se adapiează sau confectioneaza o proteză (Coroană) provi- zori. În gedinja a doua se prepară șanțul gingival printr-una din metodele cunoscute. Se prepară intr-un bol doza de alginat cla- sa A, tip | sau ll (compatible cu hidrocoloidul folosit), se adaugă doza de apă si se spatulează rapid. Apoi bolu este pasat pe suportul unui vibro-malaxor cu vid unde urmează o spatulare programată, de 34 secunde. Se încarcă seringa cu hidrovoloidul reversibil (de exemplu Cavex Combiloid – Hager & Werken), lichefiat în prealabil. Alginatul se inseră in porlamprentă (de preferință fără orci, putându-se aplica un adeziv). În acest timp pacientul este inviat să-și clătească gura cu apă caldă. Hidrocoloidul reversibil fluid este injectat cât de rapid posibil în jurul dințior preparaț, fără a căuta să introdu- com în sani și peste el se aplică portamprenta cu alginat. Două minute sunt suficiente pentru geliicarea malerialelor. Dezinserarea amprentel se face rapid într-un singur ax. Cu același vibromalaxor, în via se prepară gipsul pentru model (compatibii cu materialul de. amprentă care se toarnă imediat, în cabinet (posi chiar de către o asistentă instruită). Se repune coroana provizorie după care modelul este trimis in laborator pentru confectionarea machetei Galinier (66) a calculat Ia nivelul anu- lui 1998 prețul a trei categorii de amprente: cu siiconi în doi timpi — 47,83 F, exclusiv cu hidrocoloizi reversibiii ~ 19,59 F și cu amprenta hidroalginică — 16,42 F. Același autor a estimat timpul necesar luării am- prentelor: 26 min pentru siliconi, 13 min pentru hidrocoloizi reversibili gi 10 min pen- tru amprenta hidroalginică. Amprente cu elastomeri de sinteză în portamprente individuale Ampreniele cu elastomeri de sinteză necesită prezența unor portamprente stan- dard sau individuale, ultimele fiind elabora- te pentru fiecare caz in parte în laboratorul de tehnică dentară. Amprentele cu elasto- meri de sinteză în linguri individuale sunt dintre cele mai fidele deoarece stratul de material este mai uniform (- 2-3 mm). Pe această tema în ultimii ani s-au făcut multe investigații. S-a demonstrat că între grosi- mea materialelor de amprentă din lingurile standard și individuale există o diferență de maxim 1 mm (13). Nu contează atat spațiul dintre lingură si elementele câmpului prote- tic cât mai ales distanța dintre bonturi. Dis- torsiunea materialelor de amprentă (poli- sulfur, vinilpolisiloxani și polieteri) este mult mai reprezentativă (45-100 um) la amprentele luate cu linguri standard decât la cele luate cu linguri individuale. Gordon și colab. (74) au demonstrat că distorsiu- nea materialelor de-a lungul unei arcade poate ajunge până la 260 um. Nu se reco- mandă individualizarea lingurilor standard cu mase termoplastice deoarece plastifian- ți in elastomeri atacă și înmoaie suprafața compoundurlor, astiel putând apare distor- siuni la interfața. elastomer/compound cu posibiități de desprindere a materialului de amprentă în momentul dezinsertiei. Asadar se coniraindică amprentele ri- id-elastice unde compoundul este repre- zentat de stents iar componenta elastică de siiconi. Facem această subliniere deoa- rece în fara noastră, foarte mulți practicieni mai folosesc acest tip de amprentă. Fi. 14.126. Amprentă cu lingură individual a) lră stopuri și b) cu stopuri ocluzale Revenind a portamprentele individua- le se recomandă ca acestea să prezinte minimum trei stopuri (fig. 14.126) cu scop de centrare și de asigurare a unei grosimi egale a materialului de amprentă (148). Portamprentele individuale se pot contecțona din acrilate autopolimerizabile, mase termoplastice, polistiren și folii (plăci) din mase plastice pentru aparate de termolormare (de ex: Erkoform). Suprafața interioară a lingurilor se pensulează cu un adeziv adecvat înainte ca acestea să fie încărcate cu materialul de amprentă Pe lângă adezivi, aderența material lor la lingurile individuale se poate îmbună- tall cu 50% prin crearea de pertorații si cu 140% dacă suprafața interioară a acestora se trateazé cu hartie abrazivă de granulație 80, inainte de aplicarea adezivului. Retentia materialului de amprentă es- te influentata si de către materialele din care sunt confecționate portamprentele. Asttel adezivarea vinilpolisiloxanilor la lin- gurile din RDG fotopolmerzabie (UDMA- VLC – Triad Denisplay) variază de la produs la produs, find de două ori mai mare decât ta ingurile din RA . Polisulurle și siiconii de condensare aderă mult mai bine la lin- guile individuale din acriat decăt a Iinguri- le standard din polistiren, în timp ce poieterii și vinipolisioxani aderă mai bine la polistiren decât la acriate. Inditerent de elastomerul de sinteză {olosit, tehnologia de amprentare are o se- re de faze comune: — pregătirea șanțului gingival când se ampreniează bonuri coronare cu zone terminale sua intrasuicular; = amprentarea cu elastomeri în Portamprente individuale a preparaților împreună cu dinți întregi arcade; ~ amprentarea arcadei antagoniste cu alginat; — Inregistrarea relailor ocluzale. Amprentarea cu siliconi de aditie în tehnicle de amprentare cu șiiconi de adie au surveni! o serie de noutăți le- gate de apariția sistemului Penta®. Se știe că stabilitatea dimensională a acestor materiale este mult mai mare decât a siiconior de condensare. Poivini- siloxanii iși păstrează stabiltatea dimensi- onală chiar dacă modelul se toamă după 0 săptămână de la luarea amprentei. Deoa- rece sunt hidrofobi in procesul de fabricație: li se adaugă sulfactanti care interlerează cu substanțe utlizale n realizarea modele- lor prin galvanizare, materialul de amprentă devenind stie! sensibil la sulluri. Cu toate acestea viniipolisloxanil sunt și la ora ac- tuală în topul materialelor de amprentă. Necesar de instrumentar $1 materi- = portamprentă individuală; — adeziv pentru portamprentă; = silicon de adie (în diverse moduri de prezentare); — o placă sau bloc de hânie pentru amestec; — spatulă sau diferte tipuri de dispozi- tive de omogenizare, In funcije de produs; — seringă cu con demontabi. Poivinilsiloxenii pot fi utiizați (a teh- nică de amprentare) atăt în tehnici cu lingu- ră individuală cât și în tehnica dublului amestec. În continuare descriem tehnica de amprentă în lingură individuală cu un polivinilsioxan de consistență orescuté (heavy bodied) sau medie (regular) si un polivniisioxan de consistență redusă (light bodied), ambalate în cartușe unite (bază și accelerator) destinate utlizării cu ajutorul pistolului. Poriamprenta se pensulează cu ade- Ziv cu cel putin 15 minute inainte de luarea amprentei. Se armează cilindrul de mala- xare la pistol cu cele două cartușe de ma- terial cu vascozitate medie sau crescută în pozițe. In alt pistol se procedează identic cu materialul de consistență redusă, care este introdus într-o seringă. Firele de retractie se indeparteaza din zonele sulculare. Polvinisioxanul de con- sistență redusă se injectează în șanțuri și pe preparați incepând din zonele interproximale. Concomitent cu aceste manopere ajutorul încarcă portamprenta cu materialul sliconic de consistență medie sau crescu- tă. medicul preia portamprenta cu materia- lul și o inseră pe câmpul protetic, meni nând-o câteva minute (impul total de la debutul preparării. materialului până la dezinserarea amprentei este de 7 minute) Amprenta se dezinseră într-un singur ax (vertical) printr-o manoperă fermă cu dege- tele pe ariploarele portamprentei. Ampren- ta se spală la un jet de apă curentă, se usucă gi se inspectează, apoi se dezintec- tează. Tehnica (cu materialul ambalat în car- tuge și omogenizat în pistol) este mai cos- tisitoare, dar mai economică si exactă (fără incluziuni de aer și pierderi de material), componentele find dozate foarte exact. Dacă materialele sunt ambalate în tu- buri (sistem pastă/pastă), omogenizarea lor se face pe blocuri de hârtie cerată cu spa- tula. Amprentarea cu polieteri Poleterii sunt elastomeri care au de- venit populari în utimii 25 de ani, Ei sunt copolimeri ai 12 epoxietan și tetrahidroluran care au reacțonat cu un acid a, B, nesaturat (de ex: acidul crotonio) pentru a produce esteriicarea grupărilor ~ OH terminale. Una dinire particularități de prezeniare ale acestor materiale este dis- crepanța cantitativă între cele două com: ponenie (baza/catalizator, aproximativ 8/1; ceea ce are drept urmare dimensiunea de opt ori mai mică a tubului ce conține catali- zatorul) Amprentele cu polieteri au stabiliate dimensională excelentă, acuratețea detali- lor păstrându-se chiar după o săptămână de la amprentare. Poieteii sunt hidrofii de aceea ampreniele vor evita contactul cu apa. Aceste materiale pot determina la contacie prelungite cu mucoasele sau te: gumeniele diverse stări lergice la anumite persoane care se datorează cu predilecție catalizatorul aromatic sultonat. Necesar de instrumentar și materi- ale: = polieteri (bază gi accelerator); citer te consistenfe în funcție de paricularitățile câmpului protetic; – pontamprentă individuală; – adeziv pentru polieteri: = placă sau bloc de hârtie pentru amestec; spatula; = prezența unui dispozitiv Pentamix elimină dotarea cu spatula și bloc de hăriie; —seringa cu vast (canula) demontabil Tehnica de amprentare cu polieter în lingură individuală se poate face atât cu un singur material (consistență medie — regu- lar) cât și cu polieteri în două consistente (vâscozitate medie sau crescută și cu vas- cozitate redusă — light body). Datorită fap- tului că timpul de priză al acestor materiale este mai rapid, practicianul trebuie să se organizeze mai bine decât la amprentele cu silicon Portamprenta se pensuiează cu ade- Zivul adecvat polieterilor. Se dozează si omogenizează (prin procedee manuale sau automate) materialul (cu vâscozitate medie ‘sau crescută) si/sau materialul cu vascozi- tate redusa. Se încarcă doar lingura sau lingura gi seringa (în functie de varianta adopiată). Metoda de încărcare a seringii cu un con de hânie nu-si găsește aplicabili- tatea la aceste materiale datorită timpilor reduși de priză. Se îndepărtează firele de retracție cu ră și se injectează rapid materialul cu văscozitale redusă. Peste preparatii se apiică portamprenta cu material de consis- tență crescută sau medie care se menține pe câmp aproximativ cinci minute. După polimerizarea materialului portamprenta se indeparteaza de pe camp, se eliberează de secreți cu un spray de apă-aer, după care se usucă imediat; apoi se veriică și se dezinteclează cu mijloace specifice, Se ia amprenta arcadei antagoniste și se înregis- trează ocluzia, apoi se trimite în laborator unde nu trebuie turnată imediat, dar nu mai mult decât într-o săptămână. Având în vedere dezvotarea extensi- vă a policterilor și procedeelor de ampren- tare cu acest gen de materiale, vom de- scri în continuare tehnicile de amprentare cu polieteri și sistemul Penta®. Tehnicile de amprentare și siste- mul PENTA: Sistemul PENTA, elaborat de firma ESPE cuprinde materiale de amprentă aparținând unor clase diferite de compuși (sliconi de adie și polieter) și aparatura necesară unei prelucrări superioare a acestora în vederea obținerii unor ampren- te cât mai fidele. Amprenta într-un timp: IMPREGUM F IMPREGUM PENTA Amprenta dublului tecitehnica Sandwich: PERMADYNE PENTA PERMADYNE PENTA L PERMADYNE PENTA PERMADYNE GARANT PERMADYNE consistență crescută + PERMADYNE consistență scăzulă DIMENSION PENTA H + DIMENSION PENTAL DIMENSION PENTA H + DIMENSION GARANT L ames- H H Amprenta de corecție / amprenta dublă / amprenta de completare: DIMENSION PENTA H QUICK DIMENSION GARANT QUICK Amprenta de situație: POSITION PENTA/QUICK PALGAT PLUS/QUICK Înregistrarea ocluziel: RAMITEC RAMITEC PENTA DIMENSION BITE „60 seconds” Pregătirea materialului Penta®: Pungile ESPE-PENTA nedestacute (pastă de bază și catalizator) se introduc în cartugele PENTA. (A se folosi doar cartu- sele special destinate produsului PENTA, deoarece acestea sunt specific destinate fiecărui tip de material în parte). Pungile se taie cu un bisturiu bine ascuțit și curat direct la nivelul inelului de izolare. La deschiderea pungii nu trebuie să rămână resturi de folie pentru a evita emergenta unui amestec final de diterite consistențe sau a întundării oriiclului de deschidere al cartușului. Taierea pungilor cu catalizator respectiv pastă de bază se realizează cu bisturie diferite sau cu ace- lagi bisturiu curăți după tălerea fiecărei pungi in parte pentru a evita priza materia- tului în interiorul pungii, prin care ar îi împi- edicată curgerea uniforma a materialului. Urmează aplicarea capetelor cartuge- lor și imobilizarea lor în poziție corectă cu ajutorul pârghiei de fixare. Nu se ullizează decât cartuge intacte. În cazul când mate- ‘ialul din dispozitiv nu ajunge pentru umple- rea ingurii de amprentă, se înlocuiește car- tugul și se completează. Dacă nu s-a util zat un cartuș timp indelungat se veriică etangeitatea închiderii acestuia inainte de a se aplica o nouă canulă de omogenizare. Eventualele întăriri de material formate se îndepărtează și se evacuează 1-2 cm de material din dispozitivul de injectare. Abia apoi se aplică noua canuléi de omogeniza- e. Canulele piine, deja folosite se depozi- tează în poziție orizontală pentru a proveni separarea componentelor materialului de amprentă. Pregătirea aparatului Pentamix®/Pentamix® 2: Se deschide aparatul si se aplică î cag cartugul, fixându-se apoi în pozije corectă. Canula de amestec poate îi schimbată prin deschiderea aparatului și introducerea noii canule. Elementul de omogenizare trebuie să fe în rotație în momentul acțonării butonului de pornire al aparatului. În cazul când se dorește schim- area uneia dintre pungile cu pastă, există riscul scurgeri unei cantități de pastă din punga în care mai oxistă material. Pentru aceasta, după aplicarea noii pungi se eva- cuează o canitale mică din amestec. Pregătirea dispenser-ulul GarantB: Dispenser-ul Garant împreună cu pis- tonul de impingere, canulele de omogeni- zare Garant și duzele de aplicare Garant se pun la îndemâna, Înainte de aplicarea materialului se veriică dacă oriicile cartu- șelor sunt libere. Se montează canulele de omogenizare. Dacă este necesar, orliciul de evacuare al duzei aplcatoare poate fi mărit prin scurtarea acesieia cu bisturiul. Seringa cu elastomer PENTA poale fi um- plută gi direct din canula de omogenizare. Spatularea manuală: Variantele de material destinare omogenizării manuale (Ramitec, Impregum F, Permadyne in cele două consistente) se spatulează pe un bloc de hare cerată. Pe acesta. se apică lungimi egale de pastă (raportul de groutate între pasta de bază și catalizator este de 7:1) care se omogeni- zează prin Intinderea materialului pe 0 su- prafal® cat mai mare, în repetate rânduri, până când amestecul prezintă o culoare unitară. Timpul maxim de spatulare nu tre- bule să depășească 45 de secunde. Pasta nu se omogenizează prin mișcări circulare existând pericolul formării inciuziunior de De Ia amprentă la modei: Dezinfectarea amprentei trebuie rea- lizata fără a modifica proprietățile prevazu- te de normele DIN, CE gi ISO în vigoare. Cel mai indicat dezinfectant în acest sens este IMPRESEPT, compatibil cu dieritele materiale de amprentă (siiconi, alginate și polieteri) datorită compoziței pe bază de giioxal/pentandial. Dezinfectantul actionea- ză eficient Impotriva bacterilor, fungilor și virusurilor = in special împotriva HIV, HBV si TBC. Durata deziniecței este de 10 minute, interval de timp ce nu trebuie depășit. Pro- cesul se realizează prin imersie, într-o baie închisă pentru a preveni evaporarea dezin- fectantului precum și contactul cu aerul După îndepărtarea din baie ampren- tele sunt spălate sub jet de apă timp de minim 15 secunde. Tumarea modelului imediat după dez- inserția amprentei constituie o greșeală. Flecare material de amprentă impune un interval de timp între amprentare și turnare. În cazul materialelor de amprentă Impregum și Permadyne (Espe), modelul se toarnă din gips, cel devreme la 30 de minute după amprentare. in cazul unei de- pozitéri corecte (la întuneric. și răcoare), amprenta poate fi păstrată timp de 14 zie tară repercusiuni asupra proprietăților. La trimiterea în laboratorul de tehnică deniară trebuie evilală depozitarea am- prentelor din alginat și sliconi în același recipieni, umiditatea în exces a alginatului putând determina o expansiune a siiconu- tu Dacă se toarnă mai multe modele din aceeași ampreniă, se impune un interval de 30 de minute într fiecare tumare pen- tru ca modelul obtinut să prezinte dimensi- unile preconizate. Ampreniele din impregum și Permadyne (poleteri) nu necesită detensio- nare inainiea turnări. Pentru a objine o cur- gere mai bună a gipsurlor superdure și o îndepărtare mai ușoară a modelelor din am- prente, se pol lati amprentele cu apă i apoi usca sub un jet de aer. În cazul amprenielor din Dimension și Position (sliconi de adije) nu este necesa- ră detensionarea, aceste materiale find hidrofle, înaintea turnării cu gips. amprenta poale îi clăttă cu apă și apoi uscată sub jet de aer. Dacă această măsură nu este eli- cientă se poale recurge la un agent de de- tensionare, în funcție de instrucțiunile pro- aucătorului. înainte de turnare amprentele pot fi galvanizate: poleleii doar cu argint (nu cupru), iar siiconii de ediție cu argint sau cupru. Consecintele clinice ale amprentă- rii cu sistemul PentaG: Amprentarea țesuturilor dure dentare preparate impune un mod de abordare di terențat. În funcție de situafia cinică se ziege procedeul adecvat tipului ce ampren- tă pentru care s-a optat. Materialele și me- todele de amprentare actuale duc la am- prentări de caltate superioară, singuri fac- tori limitanți în transpunerea posibilităților tehnologice individual pe pacient find cei impuși de cazul clinic și de condiție clini co. Obtinerea unei inchideri marginale de 50 de microni In cazul limitelor de prepara- fi subgingivale este o iluzie. Mal realistă pare obtinerea unei distanțe mai mici de 200 de microni între coroană gi bont, după cum arată o serie de studii clinics, Factorii limitanti ai preciziei amprentel se referă în specia la contextul clinic al amprentel și în mai mică măsură la precizia dimensională primară sau la stabiltatea formei materiale- tor de amprentă. In ceea ce privește alege- rea melodei de amprentare, nu este impor- tant dacă se optează pentru o amprentă de corecție, înt-un singur timp sau cu idrecolizi. Doar amprenta dublului ames- tec sau tehnica Sandwich nu pot fi privite ca tehnici de rutină pentru reprezentarea preparațiior coronare, acestea rămânând destinate cazurilor în care situație anatomi- că dată permite realizarea lor. Relații model – amprentă: Rolul amprentării dințior preparati es- te reprezentarea fidelă a „negativului acestora, care să servească drept „tipar în turnarea modelului. Datorită faptului că res- taurărie protetice turnate, de Ia inlay gi co- roane unitare până la PPF de mare intinde- re, se realizează exclusiv indirect — pe mo- el în laboratorul de tehnică dentară, adap- tarea perfectă a restaurărilor protetice se obline doar atunci când modelul reflectă cât mai exact morfologia câmpului protetic amprentat Prima dintre exigenjele impuse în amprentarea corectă și implicit în vederea realizării unui model de fidelitate crescută este alegerea unei linguri universale de amprentă adeovate. Se recomandă în g neral utlizarea lingurilor universale metal ce. În cazul alginatelor, retentia mecanică realizată între material si perlorațiie de la nivelul linguri de amprentă nu este salistă- cătoare, putând induce deformări ale am- prenisi la dezinsoria acesteia de pe câmp. În cazul siliconilor, retentia mecanică obti- ‘utd prin refluarea materialului de ampren- 18 prin perforatile lingurii constituie un avaniaj, contribuind la fixarea amprentei în lingură fără a prezenta pericolul deformării amprentei la dezinserti. Este de evitat utilizarea lingurilor de amprentătingură universală în cavitatea bucală, lingura își modiică forma sub acti unea presiunii exercitate de clinician, mate- fialul de amprentă făcând astfel priză în condi incompatibile obținerii unei ampren- e de calitate și, implicit realizării unui mo- el adecvai cazului linie. După dezinserța de pe câmpul protetic, una din consecințele cele mai greu de evitat este deformarea în ansamblu a negalivului. De aceea nu este indicată uilizarea lingurlor individuale Sau universale din materiale sintetice în cazul unei amprente de corecție. Alegerea lingurii de amprentă prezin- tă o importanță deosebită. În momentul dozinsertiei amprentei de pe câmp, dacă între structurile amprentate și lingura de amprentă nu există un spațiu sulicient, există pericolul deformării amprentei. Din păcale, majoritatea lingurilor de amprentă existente pe piață – în special cele pentru mandibulă — au dimensiuni incompatibile unei amprentări corecte. Pentru a obține un model de lucru de precizie dintr-o ampren- tă luată cu elastomer (tocol, siloxani, polieteri sau vinil-polisioxani) se impune utlizerea_unei linguri individuale de am- prenta, cu ajutorul căreia se pot preintâm- pina variațile volumetrice induse de coefi- cientul de dilatare termică si de contracția de priză. Materialele de amprentă se contractă concentric dacă nu aderă a lingura de am- prentă. Consecința acestui fenomen ar fi micșorarea negativului, deci a modelului. Dacă materialul de amprentă este fiat în lingura, are tendința de a se contracta ex- centric înspre aceasta, ceea ce duce la 0 creștere a negativului și deci gi a dimensi- urilor viitorului model de lucru. Cu cât gro: i cantitatea de material de amprentă sunt mai mari raportate la volu- ‘mul cimpului protetic, cu atét mai mare va {igi volumul modelului. Prin uliizarea lingurii individuale de amprentă se poate dirja depunerea mate- fialului de amprentă astlel încât grosimea statului să fie uniformă, situată între 2-4 mm. În vederea obținerii unui modei de lu- cru de precizie superioară, pe lângă alege- rea unui material de amprentă adecvat tre- buie să acordăm atenție și alegerii materia- tului din care se va confecțona lingura in- diviguală de amprentă, Exigentele actuale impuse acestor materiale sunt: = Stabiltatea formei și a volumului atât la aer cat și în mediu umed; = Variație volumetică bine definită și re- strânsă în timp; -. Rezistență la umiditate; -. Figiditate (modul de elasticitate cres- -. Posibilitatea controtării depunerii unui strat uniform de material de amprentă; ~ Adeziunea intensă și de durată a mate- rialului de amprentă la lingură pe o du- rată superioară celei până la realizarea modelului. Primele patru exigente sunt destinale materialului propriu-zis, în timp ce urmatoa- rele se adresează procedeelor de realizare și prelucrare. Lingurile individuale din ma- teriale termoplastice și autopolimerizabile salistac toate aceste cerințe. Introducerea materialelor fotopolimerizabile de confecti- onat linguri individuale de amprentă s-a dovedit a fi benelică din punct de vedere a proprietățior. ou Dificultăți ce apar în timpul amprentării cu siliconi de aditie în sistemul Penta® (DIMENSION / POSITION): Ca ee = Restaurarea provizorie a fost real- | — Curățrea arcadei cu bulete zal direct Inaintea amprentă; | ae vat și solveny (ide por | — Solu de retracte îndepărate in- | locale, etanol, etc): Supratață noitarta a | SIRENE: materialului amprentei în zona preparației care se evidențiază prin ade- renta pipsului la am- prentă sau a materialu- lui de amprent la mo- poate inhiba priza; |- Utizarea unor mânuși co- = Uiizarea unor mănuși din latex | respunzătoare; | – Pacientul este invitat să clă- — Aplicarea unui anestezic local cu | îească bine cavtatea bucală conținut de adrenaings ~ Contactul cu siconi de condensa- | — Utizare re (de ex. la îndiguire); | de anestezie; icenilor de aditio | sau materialelor ii — Materia de amprenta expirat; | ltopolimerizabie la îndiguire; : = Omogenizare insulientă (do x. Utiizarea unui material ne prin cartuse paral astupate): expirat ~ Venicarea oricior de des- chidere ale carugelorinaintea | epic canulel de omogeniza- = Prea puț material apical ipicarea unei Cant mal Fisur reprezentate par. | — Exstonfa salvel pe isu; mari de material de amprentă sal ta nivelul furor tnaintea in- seri ingurii; i eae = Uscarea zonei de amprentat cu jet de aer; Curgere insuficientă a = Uilizarea unul agent de de- tensionare, cltirea și uscarea | asul în amprentă Prin |= Temperatura meciul ambiant —_Uizarea matedalăui crescuté sau umlerea unei imguri POSITION PENTA sau_ | de dimensiuni foarte mari; DIMENSION PENTA H cu timp Tim epee mit ae moma — Răcirea pungii cu și cantușu- lui în Igider inainte de utliza- re; | Materialul nu face face | — în cartugul de silicon a fost folosit priză foarte încet | poleter; izarea cartușului punzător; „= Materialul curge sau se ancorează Retenionarea matei: | 4 nivela reențlor: | lui ta nivelul bracketts- | vurior orodonice (spe- | Gal pentru Position) | | = Clasele de material sunt incompa- | tiie; |- Amprenta inijal e contaminată de ex. cu salvă; Legătură slaba între Toe corectura ~ Restaurarea provizorie a fost real zată direct Inaintea ampreniei sau eu amprenla iițelă; amprenta de precizie a fost utizată rept chele pentru restaurarea provi- zorie; = acoperirea bracets-urior cu oeară de vâscozitate crescută (nu cu siiconi de adie pentru | a ovia legarea chimică de ma- | terialul de amprentă); = A nu se pune în contact | poliviilsioxanii Dimension, și Position cu siiconi de conden- sare, alginate sau poletet; = Spălarea și curățirea am- preniei inițiale: — Realizarea restaurări prov- zori abia după amprenta de precizie uliizând o cheie sepa- rată; = Varful duzei de aplicare a fost re- tras din material în timpul depunerii Incluziuni de aerla ni- | acestuia în jurul preparatiel, sau velul limitei de prepara- | bontul nu a fost utllzat în ghidarea te amprentei; | Preparața a fost curăță cu H-Os; — Malerialu de depune spirala | în antl gingival în jurul bon- tul fara a retrage apicalorul in material = Se îndepărtează HO, cu autora spray-uu cu apă; — | ‘Aeclune insulei a | n zonele Putere retentive male” Taul de amprentă se poate desprin- gura do | lsonulu de ingura do de de pe lingură la îndepărtarea amprentă acesteia: Goluri lipsă de mater- | — existența unor zone pulemic reten- Utiizarea unui adeziv (ESPE POLYVINYL SILOXANE) si a unei Inguri de amprentă cu | retenti (Rim Lock): ‘= inigurea înguri de ee | a) inamprenté ve la câmpuri protetce diicl ce plu cu ceară sau materiale amprentat: | Iotopolimerizabile (materialul | insera rapidă a linguri pe câmp; | curge direc în zonele „probie- — cantate insuicientă de materia în | ma); Hingură; — insera mai lenta a linguri în | cavitaioa bucală; | = apicarea unei cant! sut- | dente de materia Tabelul N. Deut co par în aerentarea cu pote impregumPermadiyne): fe Ce Come Remedii Tare Mute o pata f= ae aoe vase re bună la nivelul Gințior și mu- | lina; coase; – suflarea amprentei cu aor; Ammpreniă într-un timp, existența unor zone retentive | – se incearcă să se suite cu greu de indepăriat care nu au fost deretentivzate; aer lingura, sau dacă nu | există alts posbilale, se | Imdepănează lingura fără | amprentă; =” dinicu afectare parodontală; | deretentivizarea tuturor Existența pericolului |… zonelor retentive sau ale- ‘extract dinților gerea unui alt material de | amprentă (ex siconi): Golete tung gi = uiizarea seringii rotenivităț semnificati- dereteniivizarea dacă e ve post y= Varful duzei de apicare a fost |- — Materialul de depune spira retras din material în timpul de- latin sanful gingival în jurul Incuziunide aerla ni- | . puneri maieralului în jurul pre- | bontuiui fra a rerage api voll mite de propara- |. peraței, sau boniul nu a fost ub- | | catoru in material fe iza in ghidarea acestea; – Se îndepănează HOcu = Preparața a fost curăță cu | ajutorul spray-ului cu apă; HO | = esența unor zone putere r- | înăgurea nouri de tentive le câmpuri prelata ic |. exemplu cu ooară sau ma- „de amprentat; | teriale – fotopolimerizabile = Inger rapidă ainguri pe câmp; | | (materialul curge direct în ol ins de mete — cana insuricania de material |. zonele problem); | | aninampenia în ingură; = insera mal lentă a linguri In cavitatea bucală; aplicarea unei cantități su- ficiente de material; ost o Datoria zonelor pum retant– Uvizarea unul adeziv și a Aeotine materi yi nde gun mile |. um ng cu te materialului la ingurs | ralu de amprentă; se desprinde | soluții de retraciie indepartate |- indepănarea soluției de insulient; | retractie cu spray-ul cu — utlizarea unui anestezic cu apă; | ‘adrenalin’: – Paciontul e inviat să cle material de amprentă aspirat; teased bine cavitaiea buca 7. material de amprentă insuticient | | la: Suprafaja do material | . omogenizat: |— Veritearea oriiitor cartu nolntarta a amprenisi |- depozitarea Peramdyne Garant | șelor nainte de utlizare; | inzona preparajol care | 2:1 lao temparatrăprea scâzu- – Deportarea material la se evidomjază pin ade- tă (<124C)cuaherarea aceluia: | temperaluracamerci; | Tenja gipsulula am. |- depozitarea matorialului în soare |- Depoziaroa. amprentei la prenta Saua materiali | | saulatemperaturăcrescută: | înunere și temperatura {ui de amprenta la mo- |- înaintea lumării ipsulu sa dez- |. camerei: det; infectat amprenta cu un dezim|- Respectarea - indicailor tectat inadecvat: | producătoruui: — agent do detensionare agresiv; |- Curățrea cu apă e am: preniei și uscarea cu aer amprentei. Nu sunt nece- sari agenți de delensiona- re: —Ganitate insuficientă de material | - înaintea apicării inguri se | |” Soccer Se ral mt ata | omeonpat re | Eto ela ltt for | tor; - uscarea zonei de! [0 ae 2%] In continuare prezentăm o privire de ansamblu asupra sistemului Penta, atât pentru stomatolog, cât și pentru tehnicianul dentar. Pentru medicul stomatolog: Ampreniare într-un m fonder ve Poleter | Impregum Penta Amprenta de îxare _ | Amprenta implantelor _ 1 Permadyne Pena | : Coroane și PPF Temca dubli | Posmr | Pemadyne Penta Incrustai | Sau Amprenta funcțională __| Permadyne Garant 2:1 — imension PentaH | coroane Tehnica dubiull acer nica dublul | suconde adie. .Formula nous ‘crust + Dimension Garant L “Indicatile amprentării | Dimension Ponta L___| | jan ai mpreniade | cico uick Coroane i PPF | „corecție Silicon ce | Dimension Penta L Incrustații | Quick | | iza nossa — ca: Postion Penta | Reprezentarea anagoniglor | molzate de oie! | Sion date Poston era cuck | AAN invete | | | zării restaurării provizorii Nue nece- | Toate materia: Impregum 30min. | 14zile | (ex in bala cu inpeiecs | sua” i unile | pote | | Da gy Nieneoe-|Teate mate | im Pemacne | om: | teste | (ee mtaace | cu” | Sau Pamiec | a “olor mie |_| tame | exnoaaon M9 | cuz) | present) Da Dimansea | ‘Silicon | Da | | coace | EH comp. | NOTE | (m. ala cu | poala Tote mal Pena | uzuale tie ‘Quick | Impresept) | | | icon | Basten Da Godt | Pena domn. NEM ox inbaincuPowtin Taste mate: Ne Penauex impresep | stn | Dimensan Nemi | Da (oad tat | (exnbaiacdPosiia _ | (înregistrarea | - || az) impresept | Amprentarea prin tehnica dubiului Tehnica dubiului amestec vizează în amestec majoritatea cazurir amprentarea unei ar. Tehnica de amprentare denumilă a | cade întregi. În principiu după îndepărtarea „dublului amestec” (Doppelmisemtechnik) firelor de reacție într-o portamprenta este o amprentă gicbală intr-un singur timp standard se inseră un elastomer chitos (monofazică), care utiizeazé elastomeri (pully) peste care se depune același elas- {un singur materia) în consistente diferite... tomer de consistență medie sau fluid’ (va- rianta sandwich). În același timp cu o se- Necesar de instrumentar și materi- ring (destinaté materialelor de amprentă ale: se depune in gantul gingival si pe preparati — portamprentă standard; același elastomer de consistență medie — adeziv pentru portamprentă; sau fiuidă. Apoi portamprenta se aplică pe — elastomer chitos (putty); câmpul protetic. Materialele (de consisten- elastomer de consistență medie sau 18 diferité din aceeași famile) se leagă | fluidă; Chimic între ele (fig. 14.127). = bloc de hârtie, spatulă, eventual Tehnica dublului amestec se pretează | dispozitive electromecanice de omogeniza- atat pentru sliconi, tiocoli, polieteri cât și re și dozare; pentru. hidrocoloizi. reversibil. Descriem patulă: varianta pentru elastomeri: — seringă cu canulă demontabilă. AAA Fig. 14.127, Amprentarea prin tehnica dubuluiamesiec (schemă): = bontul preparat cu rele de rtrace în gan(ul gingival: 'b— cups îndepărtarea îrlor de retrace, cu o seringă se depune materialul Sui e- praparața poale 8 acoperă integral cu materialul id: - peste materialul fud se aplică ingura standard umplută cu materialul chito (dn aceoași famile) prepe- rat de o consistentă potrivită. În continuare vom descrie tehnica de fluid - Xantopren Comfort din cartugele Iucru cu siiconi de condensare elaborati de. montate in pistol, în șanțul gingival și pe firma Heraeus Kulzer GmbH -Optosil și preparatie, precum și pe materialul chitos Xantopren Comfort: (Putty) dispus in portamprenta; pensularea portamprentel standard - aplicarea. portamprentei încărcate cu adezivi (universal), după care se lasă la | pe câmpul protetic unde va rămâne cinci uscat timp de 2 minute; minute; = îndepărtarea firelor de retractie, — Indepartarea portamprentei și exa- ușoare spălăluri cu jet de la sonda de apă- minarea acesteia; aer gi uscare ulterioară: = spălarea amprentei cu jet de apă — prepararea siliconului chitos con- . curentă și dezinfectia ei cu soluție de hipo- form indicaților producătorului (mâinile vor. corit de sodiu (NaOCI 10.000 ppm clor fi protejate cu mănuși pentru conformarea activ). Aceasta presupune în general o di- materialului in portamprentă); 1uje de 1:5/1:10 corespunzătoare unei so- — exprimarea unei canități de silicon iuți de 5-10% inălbtori casnici cu clor; — ampreniarea cu alginat a arcadei antagoniste - inregistrarea reponurior ocluzale cu Ramitec (ESPE) sau Kristal (Omicron-Dental GmbH) Avantajele acestei tehnici sunt legate de prizele concomitente a celor două com- ponents, care împiedică deformarea elasti- că a elastomeruli chitos de către ce fluid; tensiunile interne find diminuate cu 0 exac- tate mărită. Amprenta arcadelor antagoniste Cu exceptia amprentelor care înregis- ează concomitent arcada cu prepara, arcada antagonistă gi rapoartele de oclu zie, toate celelalte metode de amprentare apelează la amprenta arcadel antagoniste, într-un timp separat (aparte) Amprenta arcadelor antagoniste se ia de obicei cu linguri standard și alginate. Uneori când pe arcada antagonistă există proteze fixe ce prezintă zone retentive exagerate sau dinți naturali parodontotici cu coroane clinice mărite și ambrazuri cer- vicale larg deschise, amprenta se poate lua si cu siliconi sau hidrocoloizi reversibil, care vor înregistra doar zonele supraecualoriale ale dințior naturali și/sau artificial. “Zonele retentive se pot derentiviza, uizând fragmente de ceară în stare plastică. Este o greșeală negljarea timpilor de amprentare a arcadelor antagoniste ca și acuratețea acestor amprente și mai ales a modelelor dinților antagonist. înregistrarea ocluzie! În proleca fixă o etapă importanta este determinarea și iregisrarea octuzei a cărei finalizare permite montarea mode- telor într-un simulator al ADM. Amprenta ‘ocluziei poate reprezenta o etapă separată sau poale fi inclusă în faza de amprentare propriu-zisă. în general, în clinică, în tuncțe de particularităție ocluzale ale fiecărui paci- ent, se pot determina trei poziți, și anume ocluzia de relație cenică (corespunzătoa- re pozijei de RO), ocluzia de intercuspidare maximă. (corespunzătoare PIM) și/sau octuzia habitual (OH). Ccluzia stabiizează mandibula față de baza craniului, ea protejează ATM opunându-se. desiabiizării exagerale a condillor mandibulari. În deglutitie, arcade- le dentare sunt bine intercuspidate in RC, realizând .calajul ocluzal, În mod ideal, ORC permite o intercuspidare maximă fără interferente ocluzale, solicitări find in limite fiziologi ce. Ocluzia în relație centrica permite, toto- dată, și o fixare a condillor in articulate într-o poze fiziologică. În PIM se stabilesc contacte dento- dentare multiple, simetrice și maxime, find nevoie de un număr suficient de dinți re- stan pe arcadele dentare pentru determi- narea ei. Când IM se realizează în altă pozitie decât în RC, respectiv atunci când pe tra- soul RC — PIM se interpune un obstacol (de exemplu: contact dento-dentar anor- mal), care determină devierea mandibulei va apare o ocluzie de necesitate sau de conveniență. Vorbim despre OH atunci când, în urma persistenței obstacolului din PIM inițelă s-a ajuns la o intercuspidare labiă, fără apariia modificărilor patologice la nivelul ADM. Atunci când ooluzia pacientului. este stabil (că este vorba de ORC sau de OH), PIM se înregistrează și se transferă pe mode- le cu ajutorul unor amprente sau chei de ocluzie din ceară, eiastomeri de sinteză (poieteri, siiconi cu reace de adie). masă termoplastcă ete., materiale care trebuie să prezinte initial o stare plastica, permițând rea- lizarea înregistrării și care, ulterior să nu se deformeze în condțile prezente în cavitatea bucală sau în mediul ambiant. În general, în protetica fixă, grosimea materialului care înregistrează ocluzia tre- buie să permita imprimarea relieturior den- tare pe o adâncime de 1,5-2 mm. Dacă grosimea materialului este prea mare sau acesta are o vascozitate crescută, pot apa- re ghidaje forțate, care să compromită în- registrarea, În practică nu există, de regulă, o po- trivire perfectă între arcada dentară natura- 1a și modelul analog din gips, de aceea nu sunt indicate pentru înregistrarea ocluzie, materiale care se întăresc complet. Uneori se practică chiar încălzirea ușoară a cheii de ocluzie din ceară, pentru a permite pozi- jonarea corectă a modelelor prin interme- iul acesteia. Impertectiunile microscopice de la nivelul modelului se vor integra în supralața de ceară a cheii de ocluzie, fără ca să se modifice în ansamblu relața înre- gistrată (92). Ocluzia se înregistrează cu un mate- rel special, care prezintă în faza inijală o plasticitate mare, și ulterior în condi vită bucale devine rigid sau păstrează în timp raporturile interdentare înregistrate. În general, în practică pentru înregistrarea ociuziei se utlizează mai multe materiale: ceară specială de tip Beautypink și/sau ceară cu adaos de pulberi metalice, ca de exemplu Cuprowax, elastomeri de sinteză speciali pe bază de polieteri (de exemplu, Ramitec®, Ramitec® Penta ~ ESPE) și sii- coni cu reacție de adije (de exemplu, Kristall Omicron Dental — GmbH, Regis 12x - DeTrey Dentspiy, Dimension” Bite — ESPE). Pentru amprentarea ocluziei în prote- tica fixă Shilingburg (148) recomandă utl- zarea unei chei de ceară. La nivelul dintelui (dinților) preparat se adaptează un rulou de ceară specială de ocluzie (de tip Beautypink) astfel incât să umple spatiul între bont și dintele antagonist, atunci când arcadele se afl în IM (2-3 grosimi de pla- că de ceara). Lățimea V-O a acestui rulou trebuie să fie aproximativ egală cu lățimea celui mai mare bont. În sens M-D, ruloul de ceară nu are voie să se întindă pe dinții vecini, nepreparați (fig. 14.128), deoarece ar putea bloca ocluzia, cu aparița unor inexactitati la montarea modelelor. În con- tinuare, ruloul de ceară predimensionat se ramoleste, se apiică peste dintele (dinți) preparat și se cere pacientului să închidă în PIM. Se veriică dacă pacientul a închis corect, se răcește ceara și când aceasta a devenit rigidă, se indeparteaza din cavita- tea bucală. Cheia de ocluzie astfel obținută se răcește în continuare cu apă și va servi, ulterior la montarea corectă a modelelor în articulator. Deoarece la ora actuală elastomer de sinteză s-au impus și în amprentarea ocluzie, considerăm necesară prezentarea câtorva din produsele cele mai uzuale. Produsul Ramitec® al firmei ESPE es- te unul dintre primele materiale elaborate în acest scop. Este un polieter rigid, tixoirop, care se prezintă in sistem pas- tă-pastă, ambalat in tuburi (pasta de bază si pasta catalizator). Dozarea color două pasie se face în lungimi egale, după care se malaxează și se aplică cu ajutorul unei seringi pe suprafețele ocluzale ale dinților. Acest material nu este hidrofob și se va întinde atât pe suprafețe de dinți uscate, cât și umede. Materialul are un timp de priză rapid, in condiție cavității bucale, iar amprenta prezintă o stabiltate dimensiona- 1a deosebită, nefind afectată de modificări de temperatură și presiune, putând fi utli- zate chiar și după o perioadă mai lungă de timp. Flo 14.128. Amprenta ocuziei (148) în concluzie, produsul Ramitec® va permite amprentarea exactă a supralețelor ocluzale și imitelor lor marginale. Ramitec® Penta (ESPE) este un policter de generație mai nouă, elaborat special pentru înregistrarea ocluziei. Se prezintă in sistem pastă-pastă, ambalat in tuburi sau cartuge. materialul are o precizie deosebită, este hidrol, deci poale fi aplicat și pe suprafețe dentare umede, este tixotrop, deci nu va curge de pe ding, dar nici nu va opune rezistență la IM. Sistemul de prezentare în cartușe permite o manipu- lare foarte ușoară. Prezintă o duritate finală deosebită, ceea ce permite realizarea unor amprente foarte exacte, care pot i păstraie timp îndelungat. Firma ESPE a elaborat special pentru amprentarea ocluziei și un silicon cu reac- {ie de aditie — Dimension? Bite. Materialul se prezintă în sistem pastă-pastă in cartu- Șe, dozarea și malaxarea lui find automa- tă. Aplicarea pe dinți se face direct cu aju- torul cartugului în care a fost malaxat, ma- terialul aderând bine de suprafetele denta- re chiar și umede. Prezintă proprietatea de tixotrople, deci nu va curge, dar nici nu va opune rezistență la închidere în IM. Timpul de priză este foarte scurt (90 secunde), iar duritatea finală foarte mare, permite luarea unor amprente ocluzale exacte, care nu se vor deteriora în cursul montării modelelor în simulator. Un alt material pe bază de silicon cu reacție de adițe, care prezintă caracteristici similare este și produsul Regisil 2x al firmei DeTrey Dentsply Produsul Kristall (Omicron Dental: GmbH) are avantajul că este transparent si permite urmărirea directă a modului de intercuspidare maximă. Atunci când se dorește montarea modelelor în articulator în scop diagnostic sau dacă IM, respectiv OH existentă a pro- vocal modiicări patologice la nivelul vreu- nui segment al ADM, este necesară înre- gistrarea si reproducerea ORC. Acest lucru se poate obline prin amprentare, prin inre- gisirarea grafică a RC sau cu ajutor, atunci când pe arcade nu mai există sufici- ente (cel putin trei) perechi de dint) antago- niști care să mențină DVO. În acest caz există tel situați: ~ tof ding de pe o arcadă sunt prepara, în vederea reaizări unei punf totale, iar arcada antagonisté este integra — se confecționează un singur șablon, pe ar- cada cu prepara: pe ambele arcade există dinți preparați în scopul realizării unor proteze fixe, dar nu există perechi de dinți antagonist! care să păstreze dimensiunea vertical ~ se confecfioneazé șabloane pentru ambele arcade; arcade antagonislă este edenlată total ~ se confecționează unul sau două șa- bloane, în funcție de intinderea edentajilor de pe arcada cu preparati DEZINFECTIA AMPRENTELOR TRADIȚIONALE cabinetul stomatologie și laboratorul de tehnică dentară constau în mare dintr-un săpun anexat chiuvetei, care de multe ori nu avea nici un efect dezintectant. Proso- pul din apropiere se schimba eventual zi- nic, însă de multe or era lăsat să se usuce pe calorifer find refolosit a doua zi Pericole de contaminare vizează în special anumite grupe profesionale printre care și medicii stomatologi, ajutoarele lor și tehnicienii dentari, care prezintă un factor de risc ridicat. Datele statistice variază în functie de grupa profesională și de sursă. Se poate vorbi de un risc de infectio chiar de 3-4 ori mai mare. După 5 ani de activitate, 15% din me- dicii slomatologi se infectează cu hepatita B și 55% după 25 de ani de activate. Aceste cifre ar trebui să conducă la 0 re- gândire a măsurilor practice de dezinfectie în stomatologie. Practic — medicul siomato- log și/sau tehnicianul dentar — sunt direct răspunzători de respectarea măsurilor co- respunzătoare de igienă și dezinlecție. Dacă se hotărăște 0 dezinfectie, atunci se recomandă cea de tip sistem: produsele sunt corelate, iar personalul cu- noaște timpul in care dezinfectia are efect. Pentru cel care le folosește sunt importante următoarele: timp scurt de acțiune; speciru larg de acțiune, cu ceriiicat de aprobare de la o instituție recunoscută; efect ireversibil, sigur; lipsa efectelor dăunătoare față de om și mediu; absenta lezării tegumentelor; avantaj economic. Colaborarea strânsă dintre medicul stomatolog si tehnicianul dentar include posibilitatea unei transmiteri de germeni de la pacient spre laboratorul de tehnică den- tară. Asifel, există un pericol potential de infectare, mai ales dinspre cabinet câtre laborator. Aproape toate microorganismele in- tâlnite la om se regăsesc în cavitatea buca- 18. A devenit consacrată impartirea în flora standard și foră de tranzit. Flora standard, în care predomină — microorganismele nepatogene și facultativ patogene, are o componentă relativ constantă si se reface cantitativ și calitativ în urma unor măsuri de reducere a numărului de germeni. Pe de alté pane, flora de tranzit, care poate con- {ine o serie de germeni patogeni, variază și depinde de o infectie acută. Schimbări în spectrul microbiologic al cavității bucale se petrec din cauza unor factori local, cum ar fi igiena buco-dentară precară, insuliiența aportului proteic, boala parodontala, infla- mațiie, ori diferte cauze generale precum infecfile, boli generale sau malnutriia. Anumite microorganisme sunt deosebit de relevante pentru personalul stomatologic Din categoria virusurilor trebuie aminte în primul rând virusurile hepatitei, dintre care se cunosc până acum tipurile A până la F, pe lângă alele nespeciticate. Virusul hepa- titel A se transmite pe cale fecal-orală sau prin apă și alimente infestate, find activin țări cu un standard scăzut de igienă, unde poate fi transmis în călătorii. Doar de curând a de- venii posibilă vaccinarea preventivă. În do- meniu nostru de actvtate reprezintă un peri- col mai ales virusul hepatte! 8 (VHB), deos- rece poate fi transmis prin intermediul celei mai mici canttă de sânge si salivă. Punători de germeni nu sunt doar cei care suleră de boala acută sau cronică, ci și persoanele in- tectat, nzinte de declanșarea bol (impul de incubate variază de la 6 săptămâni la 6 lun), precum și purtători de virus. Nu se cunoaște cu exacitate limita duratei de supraviețuire a VHB în afara organismului, dar fără indoială că aceasta se ridică la câteva luni. În jur de 10% din îmboinăviile cu hepatita B ajung la stadiul tonic, O cale de transmitere asemănătoa- + prezintă virusul hepatitei D — cu deosebi- rea că are nevoie de VHB pentru mutipi- care ~ și cel al hepatitei C. Vaccinarea cu resturi de VHB, care stimulează sistemul imunitar să creeze anticorpi (lără ca să apară Simptome ale boli), reprezintă o pro- tecțe eficientă impotriva hepatitel B și he- patitei D in același timp. Este neapărat ne- cesar ca fiecare persoană care activează în stomatologie — inclusiv tehnicienii dentari — să fie vaccinata după testarea reacției imunologice. Astfel se exclude riscul speci- fic de îmbolnăvire cu hepatita B sau D, ca- re în 1977 era la acești angajați de 20 de ori mai mare decât la restul populaței. O vaccinare împotriva hepatitei C nu este încă posibilă. Spre deosebire de VHB, dife- ritele tipuri de HIV cunoscute până acum nu au 0 rezistență prea mare în atmosteră, astfel incăt riscul de îmbolnăvire cu SIDA nu este atât de mare dacă se respectă normele de igienă în cadrul practicii toma- tologice. Medile de propagare sunt: sânge- le, o serie de componente ale acestuia precum și secrețile. În cazul unui stadiu avansat de SIDA, unde lipsește o medica- {ie specifică se cere ca proflaxia să fie rea- lizaté cu toată responsablitatea. Este posi- bilă însă vaccinarea impotriva virusurilor gripale. Din cauza schimbării tipului agenț- tor patogeni (A, B, C și subtipuri) vaccinul antigripal trebuie să se orienteze după pro- babiitatea epidemiologică a apariei viru surilor, care este urmărită ciclic de câtre OMS. Virusurile gripale trăiesc în afara or- ganismului doar câteva ore. Aceasta este valebil și pentru alte virusuri cu tropism peniru arborele respirator. Alături de aces- ‘ea mai sunt importante virusurile herpesu- lui, ale parotidtel epidemice, ale rubeolei precum si paramixovirusurile. Dintre bacterii trebuie să amintim dite- rif coci (stafilococi, streptococi, meningo- coc), bacil si, chiar dacă nu trăiește în ala- ra organismului, treponema pallidum. Can- dida albicans este o levură relevantă pen- tru stomatologie. Pericolul germenilor este considerabil și în laboratorul dentar. Desigur, acesta nu se releră numai la transmiterea orală. Cele mai expuse zone sunt: masa pentru ghips, locul unde se prelucrează, zona de lucru gi telefonul. Amprentele, modelele și proteze- te sunt vehicule care poartă germeni. Posi- bilitatea transmiterii agenților patogeni prin amprente de alginat a fost clar dovedită. Germenii nu sunt înlăturați prin spălarea amprentelor cu apă. Ei rămân activi mult timp chiar și după aceea Toți tehnicienii trebuie să fie const- ent! de riscul permanent și invizibil de in- fectie. Adeseori și noțiunea de igienă este pusă doar în legătură cu proteza acoperită cu secreți și sânge, sau cu amprentele dentare, În tehnologia amprentă - model, care poate reprezenta doar o parte din codul ‘general de igienă de la debutul unui trate- ment până la inceputul altuia există în prin- cipiu mai multe posibiltăți de dezintecție. Alegerea lor depinde de criteriul eficienței, care are prioritate, precum si de avantajele Practice gi economico. În principiu, bariera împotriva infecti- lor trebuie creată la începutul unui lanț de infecti, dar interventile ulterioare sunt to- tusi mai bune decât lipsa totală de masuri. De mai multă vreme se acordă atentie de- osebită deziniectării amprentelor, pentru a se evita transportul de germeni în laborato- ul dentar. Dezinfectia amprentelor: O dezintecție a amprentelor dentare decurge sub formă de: dezinfectie externă side autodezintecțe. Prima modaitate se caracterizează prin obtinerea unei distrugeri a germenilor prin acțiune Chimică și/sau fizică a agenților patogeni care se găsesc pe amprentă. Prin autodezintectare, insuși materialul ampren- tei este pregatit ca să anihileze germenii contactați prin tratarea cu o substanță anti- septică. În cazul utimelor, dezavantajul este dat de faptul că lingura de amprentă rămâne contaminată. Materialele pentru amprente au pro- prietat fizice corespunzătoare necesitățior speciale de prelucrare. De aceea, nu ne pulem aștepla să nu existe probleme atunci când se folosesc substanțe de dez- infectio. Cu exceptia gipsului, care este folosit foarte rar, materialele pentru amprente nu suportă steriizare termică. Steriizarea prin radiați se foloseste doar în cazuri speciale și nu este povrvită pentru alginate. Steril zarea cu etilen oxid nu se folosește pentru alginate, în special datorită riscurilor gieni- ce și ecologice. Soluția de formaldehida poate provo- ca alergii dermatoze si eczeme; tratarea cu fermaldehică ar modifica alginatele. Po- sibiltatile de simplă dezintectare prin imer- sie nu au avut la început succes din cauza unor modiicări inacceptabile ale materialu- lui sau din cauza spectrului redus de act ne al mijoacelor de dezintectare. Fig, 14.129. Demonstrarea intuerței resturi de substarte deziniectante asupra cali gpsulu, prin ames- tecarea iasurior cu concenirațidterte de substanțe dezinectanie. Fa. 14.130. Modal principale de impiclcare a iransmieniiGiriteor bacterii din cavitatea bucată în aberatoru de tehnică dentară prin intermedi amprentei și a modelului Dezinfectia amprentelor prin imersie prezintă următoarele dezavantaje: nu e indicată tuturor tipurilor de materia le nu se presupune ciătirea inainte de dezintecia propriu-zisă, impurităție ră- mânând pe amprentă, ceea ce poale duce la realizarea unor modele deficita- re din gips; eficiența bail dezinfectante nu este con- stantă depinzând de numărul de am- prente dezinfectate și de lungimea pe- rioadei de folosire a aceleiași bai; riscul de depășire al timpului de actiune asupra amprentelor implică posibiltatea aparijei. modiicărilor cimensionale — pierdere de timp și bani - precum și crearea unor tensiuni inutile în cabinet on și laborator alterând atmosfera de lucru. Sunt puține studii care se referă la eteciele dozintectantelor asupra hidrocoloizilor reversibil. Acestea atestă că o imersie a cestor amprente într-o soluție de glutaraldehidé alcalină 2% timp de 10 minuto este satisfăcătoare. Creșterea tim- pului de imersie la 20 minute sau peste, în aceeași soluție, se soldează cu afectarea stabiități dimensionale și păstrarea detali lor de suprafață. Polieterii nu pot fi imersați soluții dezinfectante din cauza proprielă- {ilor lor hidrofile. Stabiltatea lor dimensio- nală a fost demonstrată în urma imersării lor timp de 10-30 minute in soluți de hipo- clor! de sodiu și fenoli. S-a demonstrat că amprentele pe ba- ză de polisuluri au stabiltate dimensională în cazul imersării lor în hipoctorit de sodiu, lutaraldehida, iodotorm sau fenol. Soluțiie: de hipoclorit de sodiu, glutaraldehida și fenol se pot liza cu succes la dezinfectia amprentelor pe bază de siliconi conventio- nali (condensare), cu mențonarea necesi- tai respectării timpilor de imersie. Polviniisiloxenii prezintă o toleranță exce- tentă la imersia în soluție de hipoclorit de sodiu, glutaraldehida, iodoform și fenoli. Timp de peste 20 de ani, in stomalo- logie s-au folosit cu rezultate bune sărurie peracide pentru dezintectarea amprentelor și mijloacelor auxiiare. Totuși, se citează in cazul acesiei posibiltăți de deziniectare react adverse la unele persoane. Soluțiie au o arie restrânsă de utiizare. Pe lângă preparatele cu săruri, astăzi avem la dis- poziie mijloace de dezinfectare a ampren- telor sub formă de soluți apoase pe bază de compuși biguanid legături cuaternare de amoniu. La acestea se adaugă alte mijloa- ce mai ușor de folosit și un sistem de apa- rate ce permit dezintectarea prin pulveriza- re. Preparatele diferă în funcție de tipurile de material la care se pretează. Pentru noile materiale de siiconi hidrofii și pentru idrocoloizi. reversibil a fost confirmată această posibiltale de dezintectare. Problemele de natură igienică (inhala- rea) și ecologică sunt reprezentate. de eventuala acoperire incompletă a ampren- tei de dezintectat și de formarea unui aero- sol prea slab in cazul spray- urilor cu gaz comprimat. © dezinleclare reușiă presupune respectarea exactă a normelor amintie anterior. În caz contrar, efectul dezinfectiei și/sau caltatea ampreniei sunt pericitate. De aceea, solutile gata preparate sunt mai sigure. După timpul de acțiune cunoscut și care nu trebuie diminuat, mijoacele de dezinfectare trebuie îndepărtate. Dacă tim- pul de acțiune este depășit sau dacă mai rămân resturi de solutie, caltalea modelu- lui de gips scade. Aceasta se poate de- monsira prin amestecarea ghipsuiui cu substanie de dezinfecte, caz în care nu se ajunge la concentrația experimentala de 100% soluție la suprafața de contact dintre amprentă și modelul din ghips. La scurt timp după amestecarea cu ghips, aproape toate solutile de dezinlecție, dar mai ales cele pe bază de săruri, reduc rezistența mecanică a ghipsului. După 24 ore în care 9hipsul s-a atat sub influenta preparatului de săruri, se observă că acesta devine mult mai moale. Dacă se folosește ca mij- loc de dezintectie o solute 40% alcool, du- pă evaporarea acestuia se constată Intar- rea ghipsului. La studierea dezintectări modelelor s-a mai constatat că mijloacele de dezintecție pot modifica chiar si ghipsul Intarit. In concluzie, dezinfectarea modele- lor este dezavantajoasa (intervenție tardivă în lanțul infecției, posibila deteriorare a modelului ). ‘Autodezintectarea reprezintă o alter- nativă avantajoasă la dezinfectarea prin imersie. Ea se pretează în special la alginate, deoarece acestea sunt sensibile la mediul ambiant, sunt dificil de dezintec- tat prin imersie si imposibil de supus unor procese fizice. Sunt cunoscute produsele comerciale Blueprint asept și. Blueprint plus. Este vorba de o sare cuaternară de amoniu. S-a dovedit eficiența ei bacteriolo- ica, dar efectul antiviral este nesatstăcă- tor. Rezultatele microbiologice în urma unui program practic care foloseste probe de salivă și amprente de alginat tratate cu clothexicrina, precum și rezutatele testelor în vio asupra virusurilor din grupa herpes au arătat că se poate objine o importantă reducere a numărului de germeni. Materialele de amprentă tratate anti- septic nu garantează o barieră absolută împotriva infect pe zona amprenle- model. Principiul antiseptic are efect doar la suprafața de contact dinte alginat gi ma- terialul modelului, precum și în interiorul amprentei. Mai mult decăt atât, unele sub- sianje antiseptice sunt toxice. A la introdu- ce în gură este mai putin indicat decăt a le lasa să acjoneze asupra amprental In ca- ul alginatului tratat cu clorhexdina s-a dovedit și faptul că efectul antiseptic prin anioni poate fi anulat cu apa. Dacă se folo- sește insă o soluție de clorhexidină și apă stats, ofoctu bactericid nu mai aste anu- lat. În cazul alginatuluiincapsulai, costurie sunt mai idioate. In funcție de concentratia clorhezidini, se pot constata uneor inter- acțiuni nedorite cu alginatul. Acest lucru poate fi evitat printr-o dozare corespunză- toare. Tehnicianul dentar trebuie să fie con- știent de potențialul pericol de infectare la locul de muncă. El are datoria să contribuie la protectia impotrva infecilor și dreptu de a-și itivența colegi. Aceasta prosupune pretenția îndreptățită de a prelua doar am- prente și materiale dezinlectate corect. La ora actual, cele mai folosita și mai sigure metode de dezinfectare a amprentolor sunt reprezentate de dezinfectarea prin imersie, respectiv prin pulverizare cu ajutorul apara. om telor, cu respectarea exactă a parametrilor. Sistemul Darr Hygojet este primul procedeu complet, ale cărui componente au fost concepute spre a veni în intémpina- rea multiplelor solicitări. Sistemul prezintă următoarele com- ponente (fig. 14.181): — aparat Hygojet; = preparatul pentru. MDS20; = ambalajul Hygoseal; — etichete adezive speciale pentru în- semnarea amprentelor. În aparat pot fi dezinfectate până la 6 amprente în doar 10 minute. Dezinfectantul e puverizat uniform acoperind amprentele din toate direcțiie. Astfel, dezintectantul pătrunde în cele mai fine detali fără a pro- voca deformari. După expirarea celor 10 minute, amprenta este clăttă și optional și uscată. În 12 minute pot fi dezinfecta- tercurățite/spălale 6 amprente, Un avantaj al acestei metode de dezinfectie îl constitu- ie faptul că la fiecare nouă dezinlecțe ne- cesită o cantitale proaspătă de dezintec- tant, Meloda este eficientă fara a fi costisi- toare. Pentru expedierea amprentelor pre- cum și a materialelor insoțioare există ambalajul Hygoseal în combinație cu apa- ratul de sigilat Hygoseal MDS20 este o soluție foarte eficientă, care nu conține aldehidă formică, pentra dezintecția și curățirea concomitentă a am- prenielor din alginat, silicon, polieteri si hidrocoloizi și aparține de aparatul Dorr Hygojet. Procedeul indepănează sângele, saliva și alte impurități. Prin aceasta se objine o precizie crescută a modeluiui din gips. Cu sistemul Hygojet pot i dezi dezintecție te în afară de amprente si proteze, punți și roane. MD520 se bazează pe o combi- nație de aldehide, combinații cuatemare ale amoniului, substanțe tensioactive spe- a iale și aditivi în soluție apoasă. 100 g de MD520 contin 1g dialdehida glutarică 50%, enzil-N, N-dimeiil clorură K&R Fig. 14.131. Sstomal Darr Hygojet a. Aparat Hygoet și peparatul peiru dezinectare MDS20; », e. aspecte dn timpul dezinfecte:c sigilarea și eichetarea amprentelor după dezinlecare. Preparatul este activ impotriva bacte- filor, inclusiv asupra bacilului Koch, fungi- lor, virusurilor (inclusiv cele anvelopate, adenovirusuri, HBV, HIV). Timpul de acțiune este de 10 minute. Avand un LDSO de paste 5 mlKg-corp, preparatul este aprecia ca find, practic ne- toxic. Experize independente și studii proprii confirmă eficiența bactericidă crescută con- comitent cu păstrarea stabiltăți dimensiona- le și toleraniei la gips. MD520 este ecologic, deoarece toate substanțele dizolvate în apa reziduală in proporți adecvate sunt integral biodegradabile. Ambalajul arde fără rezidu- uri Hygoseal rezolvă concomitent trei probleme: 1. elichetarea lingurilor de amprentă - se folosese etichete prevăzute cu o peli- cuiă specială pentru identiicarea certă a lingurilor de amprentă și a materialelor protetice; 2. protecția împotriva umidității pentru am- prentele din alginat - substanțele de protecție pentru alginat conteră. protecție impotriva umezelii la expedierea sau depozitarea provizorii a amprentelor higroscopice; 3. expedierea igienică Hygoseal este un ambalaj transparent și impermeabil pentru apă și microorga- nisme de forma unei pungi cu două com- parimenie, pentru amprente, modele, lu- crări proteice și hăriile însojitoare. în cabinet Hygopac este și aparatul ideal de sigilare a ambalajelor transparente de steriizat în conformitate cu normele eu- ropene în vigoare. Sigilarea Hygopac este sigură din punct de vedere igienic. Recipientul de dezintectie - cutia pentru dezinfectia prin imersie și curățirea cu MD520 în cabinet = pentru amprente gi lucrări protetice: dispoziiv pentru fixarea a maxim două linguri de amprentă pentru un ciclu. Cutia de dezinfectie Darr: decantor cu marcaj de umplere: se pot dezinlecta până la 6 amprente sau lucrări protetice; - prezintă mânere ergonomice pentru un transpori comod si mai sigur; - poziție stabilă a decantorului; = ușor de întreținut, format din materiale rezistente. = Dorr Hygojet - indicat pentru amprente, proteze, punt, coroane, articulatoare, rezistente la co- roziune; - este un sistem închis. 1gienizarea amprentelor prin pulve- rizare (cu spray) în alara metodei de dezintectare prin imersie avem la dispozitie și metoda prin pulverizare a sistemului Dar Hygojet — pentru amprente de toate tipurile. Sistemul are următoarele avantaje: — procedură adaptată diferitelor con- Citi (dezinfectie riguroasă datorită îndepăr- tării impuntățior, sângelui, salivei etc., po- sibiltatea împachetări igienice a material ton); = menținerea designului amprentei (nu există riscul deformări amprentei); = dezintectare/ouratirefuscare (6 amprente în 12 min); — dezinfectant economic și eficient, cu ida spectru larg de acțiune. Sistemul Picodent Un program complet de dezinfectie în laboratorul de tehnică dentară este oferit de către firma Picodent. Avantajul lui este utiizarea simplă și buna posibilitate de do- zare a mijoacelor, precum și raportul avan- tajos dintre cost și rezuitate. Dezinfectia se face prin imersie, find rapidă. Acest pro- gram este completat de lotiunea pentru spălarea mâinilor, dezintectarea lor și un plan de igienă, care trebuie afișat în cabi- net și în laborator. Dezinlectarea prin imersie este pro- cedeul cel mai utlizat încă și la ora actuală. Toate materialele de amprentă (inclusiv amprentele din hidrocoloid) pot fi dezintec- tate astiel. Baia nu confine formaidehidă si nu determină aparitia aga-ziselor „degele de fumător” la un contact neprevăzut cu pielea. Schimbarea băii depinde de numă- rul de amprente și trebuie realizată o dată pe săptămână dacă este vorba de 70-80 amprente. Dezinfectarea prin imersie de la firma Picodent se prezintă sub formă de concenirat. Schimbarea băii nu reprezintă o problemă datorité recipientului de dozare. Timpul de ecțune este de 10 minute. Baia poate fi folosită gi ca alternativa la dezin- fectarea prin pulverizare. Pentru amprente și alte componente auxiiare care au avut contact cu pacientul se poate folosi dezin- fectarea prin imersie. Cu un cronometru, tehnicianul poate măsura exact timpul ne- cesar. Dezintectarea prin pulverizare se fo- loseste peniru diferite supralețe, amprente si materiale auxiliare, deoarece necesită un timp de doar 1 minut. Camera de ghips, aparatul cu jet de aburi sub presiune, alte materiale awilare precum amprentele dentare, machetele de ceară sunt dezintec- tate repede și sigur. Legatura cu pacientul presupune ca fiecare procedeu de dezin- fectare (inclusiv cea a reciplentelor de transport) să fie consemnată în figa de lu- cru. O altemativa la dezinfectarea prin pul- verizare o reprezintă cea prin ștergere, ca- re este folosită mal ales la curățirea supra- fețelor și recipientelor de lucru. Picodeni oferă mijoace de dezinfec- tare și impotriva microorganismelor de pe mâini. Mâinile uscate și crépate sunt 0 poartă de intrare pentru bacterii ciuperci și virusuri. Cu ajutorul unei loțiuni de spălat cu acțune rapidă se reduce considerabil pericolul apariției unor dermatite, precum și a altor manifestari patologice cutanate ce pot apare pe mâinile practicianului. Amprenta convențională — parametri clinici La ora actuală, în protetica fă am- prentei i se acordă o atenție mai mică atât pe tărâm ștințic, cât și în cadrul procesu- lui de învățământ, deoarece, aparent, toate întrebările legate de acest subiect par a-și fi găsit răspunsurile. La o analiză mai aten- tă a acestui subiect rezultă că atăt materia- Iele cât și tehnicile de amprentare sunt încă perfectibile. În ciuda abundenței materialelor de mpreniă oferite pe piață, performantele lor nu au atins nici a ora actuală idealul: „du- picarea identică a preparaiei (stâlp dentar ‘sau implantar)”. Studil realizate în condi de labora {or privind adaptarea marginalé a unei RPF oe relevă o toleranță cuprinsă între 40 si 80 um. Aceste date vin în contradicție cu date- le clinice, evaluate în cavitatea bucală. această discrepanja a valorilor se poate explica doar prin intervenția unor „factori cinici” din cursul etapei de amprentare. Considerăm util să trecem în revistă succint perametii cinici care asigură reuși- ta unei amprente în protetica fixă. A. Timpul scurs între efectuarea preparației și momentul amprentă- rii Acest parametru este unul dintre cei mai importanti, însă de departe, cel mai negiiat —. dacă în timpul preperării bontului(lor), se lezează parodonțiul marginal, atunci ‘este bine să se așiepte o săplămână până la amprenta pentru reconstituirea de durată; cele mai mari probleme le ridică însă amprentărle în a doua zi după efectua- rea preparaților subgingivale, când în- serarea firelor de retracjie treumatizea- ză țesutul de granulație format, cu de: clanșarea consecurivă a unor hemoragii greu controiabile; chiar in cazul unei preparati în totaltate supragingivale, nu indicăm amprenta- rea în aceeași ședință; atât în cazul unor preparați subgingivale căt și in situația preparati- lor multiple recomandăm amprentarea câmpului (pentru reconstituirea defnii- va) la cel putin o săptămână de la efec- tuarea preparaților. B, Pregătirea parodonțiului © amprenta poate primi calificativul de acceptabilă doar daca preparațiie evi- dențiază o zonă terminală clară: a) la preparatile supragingivale nu se pune problema evidențierii limitei cervicale și nici a uscării zonei; b) preparatile subgingivale necesita — fie evidențierea gantului gingival cu fire de retractie impregnate cu substanțe vasoconstricioare (exceptie fac bolnavii cardio-vasculari) - fie gingivectomie pentru plasarea supragingivală a limitei cervicale. C. Alegerea lingurii Sunt de preferat lingurile individuale șusau dintre cele standard cele metalice: — când se ia o amprentă cu alginate, se vor prefera lingurile fără perforati. Lin- urile prevăzute cu retenți tip „oriicir pot genera distorsionări ale materialului de amprentă datorită deformării sau ruperii „iturior” de retenție ale materialului de amprentă; = Fig. 14.182. Detormarea unei portamerente prea exible de către maleralu de amprentă (schernă) = când se va lua 0 amprentă cu sil- conii chitoși dimpovrivă, se vor putea utiliza portamprente cu orificii, care oferă o bună fixare a materialului la lingură (.niturile” de siiconi rezistă la tracțiunea exercitată pe lingură în cursul dezinserării = nu se recomandă în cursul tehnici- lor de corectare (spălare) ullizarea linguri- lor individuale sau standard din mase plas- tice, deoarece ele nu sunt suficient de rig de și pot provoca deformarea amprentelor; — asigurarea unui spațiu suficient în- tre portamprentă si câmpul protetic, trebuie: să permită comprimarea și revenirea la forma inijală a materialului de amprentă; dacă stratul de material este prea subțire poate apărea o deformare in cursul dezin- sortioi — adică Ia trecerea peste anumite zone retentive ale câmpului protetic (fig. 14.188) cum ar fi: ambrazurile cervicale, linguale la dinți mandibular integrii si cele cervicale vestibulare la cei maxilar, proce- sele alveolare etc. ca das Fig. 14.198. Corespondenta necesară inte portamprente i zonele retentive ale câmpului prote- e In funație de maleniall de amprenta: a) alginatele rciamă o distanțare de petru oi mai ‘mare decât gaberitu zoneiretenve și) siiconi și oletrinacesi o dstarțare de doar tol ori mai ‘mare decât gabariul zonei retentive. Astlel alginatele au uneori nevoie de un spațiu mai mare deoarece ele pot fi de- formate elastic liniar doar cu o pătrime din lungime, în timp ce siliconii pot fi deformasi elastic liniar, doar cu maximum o treime din 1ungimea lor; — după o experiență îndelungată putem firma că majoritatea problemelor apar la mandibulă, deoarece în cazul portamprenteor standard, de obicei când lingura aleasă este suficient de lungă ea este prea Iată iar când lingura se potriveste cu lajmea, ea este in general prea scună. Portamprentele standard cel mai bine con- cepule ni se par trusele Aesculap și Schreinemakers cu compas. D. Anestezia Th general se admite că amprentarea sub anestezie este mai optima și mai eficien- tă, deoarece pacientul nu simte durere la introducerea firelor de retractie și nic la us- carea bonturior. Pe de alta parte substanța vasooonstrictoare conținută de anestezie diminua séngerarea din cursul inser îrelor de retracic. E. Statusul parodontal și starea de igienă bucală Bolile parodontale și o igienă buco- dentară necorespunzătoare | determină sângerări în cursul procedurilor de ampren- tare, care influenteaza acuratetea ampren- telor. Dezinserarea amprenielor. (pentru evitarea apariții detormărilor) trebuie să se facă în axul dintelui(jlor) preparatit). Dezinserarea portamprentei se va face mai întăi de pe hemiarcada cu preparati, la mandibulă orientarea axelor dentare find Spre lingual și la maxilar spre vestibular (fig, 14.134), În cazul când preparatile sunt situate în zona frontală dezinsertia se va începe din zona(ele) laterala(e). In situatia când preparatile sunt situate pe ambele hemiarcade, evitarea deformatilor este aproape imposibilă. În această situație ale- gerea corectă a portamprentei standard și o distanjare optima față de preparați (j- nând cont de materialul de amprentă) sunt foarte important. @ 7 we ® Fig. 14.194, Dezinserarea ponamprentei cu material după intra acestuia F. Alegerea materialului de am- prentă Preferinjele actuale ale majorității au- torlor vizează sliconii. Dintre aceștia sil conii cu reacție de adie ~ povinisiloxanli au o tendință de evoluție ascendentă iar cei de condensare urmează o curbă des- cendentă. Polieteri i hidrocoloizi reversi- bili au o rată maro de utiizare în lume (în {ara noastră ultimi find aproape necunos- cu). Polisuiturle sunt și la ora actuală fo- losite pe scară largă în SUA, și nu atât de frecvent în Europa. în cele ce urmează vom puncta câte- va observații practice cu privire la cole mai recvent utiizate materiale de amprentă. a) Sliconi cu reactie de condensare: Sunt, chiar și Ia ora actuală cele mai folosite materiale de amprentă. Cea mai mare problemă o constituie dozarea lor dificilă. Mult discutata problema a evaporă- rii alcoolului (produsul secundar de react | | este un aspect minor (la ora actuală) care nu mai influențează în mare măsură stabil tatea lor dimensională. Studii recente demonstrează că 0 amprentă luată cu siliconi de condensare poale să aștepte ca să fie tumală 48-72 h tară aparitia unor modiicări dimensionale relevante. ) Siiconi cu reacție de adie (polivinisiloxani)) Catalizatorul organo-metalie. (acidul cloroplatinic) este inhibat de particulele de latex din mănuși precum gi de câtre săruri- le metalice astringente (AICI, FeCle etc.) conținute de firele de retractie. De aceea se recomandă ca înainte de amprentare, firul de retractie ce urmează a fi utlizat să fie ras” printr-o probă din materialul de amprentă. După priza materialului, firul tre- bule să rămână incastrat in aceasta. Dacă el nu rămâne Incastrat atunci există o in- compatibiitate între material și astringentul conținut de fir, acesta din urmă trebuind schimbat. Aspectul, la prima vedere lipsit de importanță, poate genera defecte de amprentare chiar in zona cea mai sensibită a preparatiei - zona terminală. Un alt dezavantaj al siiconilor de adi- {ie este hidrofobia lor, cu toate că aproape toți producătorii adaugă substanțe ten- sioactive care le diminuă proprietăție hi drolobe dar nu le elimina în totalitate. Spre deosebire de siiconii de condensare care sunt cel mai putin hidrofobi a debutul reac- Wiel de condensare (deci în faza de inserare a amprentei) polivinisiloxanii sunt mai hi-