The Romanian Tourism – A Promoter of Globalization and Sustainable DevelopmentFactor, ISBN: 978-1-61804-101-2, 470 pag., Published by WSEAS (World… [307796]

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE

DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific

Prof. univ. dr. Mirela Mazilu

Absolvent: [anonimizat]

2018

[anonimizat].

Coordonator științific

Prof. univ. dr. Mirela Mazilu

Absolvent: [anonimizat]

2018

[anonimizat],mi-am ales-o [anonimizat],cât și în problematica abordării în actuala literatură de specialitate.

[anonimizat],[anonimizat] ,[anonimizat],[anonimizat] a [anonimizat]-ar poziționa altfel pe piața europeană și nu numai.

România este o țară cu o [anonimizat], naturale și antropice cu care este înzestrată. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]. (https://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/217707/florin-citu-combinatia-crestere-economica-deficite-mari-arunca-romania-in-criza.html )

De remarcat ca funcțional încă din 1972 [anonimizat]-un Ordin al Ministerului Turismului, a [anonimizat] ,ulterior introduse în turismul intern și internațional cca.118 [anonimizat] ,[anonimizat], Șirnea,[anonimizat].

Salutară a fost, [anonimizat] 1990 [anonimizat], avizării de către Ministerul Turismului a unor organizații neguvernamentale ce au drept scop dezvoltarea acestor forme de turism; înființarea Agenției Naționale a Zonei Montane și constituirea Federației Române pentru Dezvoltare Montană.

ANTREC – [anonimizat] o [anonimizat], non-profit, membră a Federației Europene de Turism Rural (EUROGÎTES). ANTREC a luat ființă în 1994, având în prezent o rețea de 30 de filiale (din tot atâtea județe), cu un număr de 2.500 [anonimizat] 2.500 [anonimizat] 7.500 de camere. Parcurgând întreg teritoriul de la Marea Neagră spre Bucovina și Maramureș peste 2.500 de case au condiții proprii pentru practicarea turismului rural.

După decembrie 1989, turismul românesc a intrat într-o etapă nouă și anume aceea a reformei economice, a așezării sale pe principiile economiei de piață.

[anonimizat]. Una dintre acestea o reprezintă tocmai agroturismul.

Unul din factorii apariției și dezvoltării agroturismului îl constitue complexitatea societății moderne. În epoca noastră, omul caută să depună un efort din ce în ce mai mic, să-și ușureze munca.

Astfel, pentru a-și compensa nevoia de mișcare încearcă să-și petreacă cât mai mult timp liber în mijlocul naturii. Agroturismul se afirmă ca o soluție adecvată în acest domeniu. Și aceasta ,pentru că România dispune de un cadru natural deosebit, de spații de cazare în gospodăriile țărănești, unde pot fi create condiții pentru materializarea unor programe atractive de recreere și agrement.

Capitolul 1

EVALUAREA DESTINAȚIILOR TURISTICE DURABILE ÎN CONTEXT GLOBAL ȘI REGIONAL, TEORII ȘI PRACTICI

La nivel mondial s-au dezvoltat numeroase coduri de conduită, standarde privind evaluarea calității, precum și standarde de certificare a serviciilor din domeniul dezvoltării durabile sau ecoturism.

La început în Australia (Programul de Acreditare în Natură și Ecoturism) și cu timpul și în multe alte țări, noțiunea de ecoturism a fost transpusă într-un set de criterii care pot fi măsurabile.

Cu timpul s-au dezvoltat foarte multe sisteme de certificare care au pus accent pe nevoia implemenării unui set universal de criterii pentru serviciile de ecoturism, dar și pentru conduita unui turist. Toate acestea au căpătat o importanță foarte mare datorită discrepanței dintre sistemele deja existente și marea varietate de standarde de calitate din oferta ecoturistică.

Certificarea nu este un scop în sine. Este unul dintre instrumentele necesare pentru a motiva companiile și alții să-și îmbunătățească performanțele în materie de mediu, socială și economică, în timp ce le recompensează pentru a le face. Aceste recompense sunt uneori tangibile și uneori nu.

În mod potențial, certificarea poate oferi un avantaj de marketing întreprinderilor certificate, deoarece consumatorii învață să recunoască mărcile de certificare credibile. Acest lucru sa întâmplat și în alte industrii, cum ar fi alimentele ecologice, produsele din lemn, îmbrăcămintea, vinul etc.

Certificarea oferă turiștilor opțiuni ecologice și responsabile din punct de vedere social – îi ajută pe consumatori să știe care sunt întreprinderile cu adevărat responsabile din punct de vedere social și ecologic și să facă alegeri pe această bază. Dat fiind că programele de certificare devin mai cunoscute, acest lucru poate produce beneficii tangibile în reputația și popularitatea unei afaceri.

Concret, concluzionând, putem observa că importanța certificării serviciilor turistice și impactul sau influența acesteia asupra mediului economic, social dar și asupra cadrului natural este una foarte mare. Șansele oferite de activitatea de certificare sunt foarte ample, oferind o serie de avantaje comunităților locale, dar și operatorilor turistici din zonele în care se implementează un astfel de sistem.

1.1. Destinații ecoturistice

Green Destinations este un sistem flexibil de măsurare, monitorizare și îmbunătățire a durabilității destinațiilor și regiunilor. Standardul aplică 100 de criterii (inclusiv toate criteriile GSTC-D) și 100 de indicatori (inclusiv o selecție a indicatorilor ETIS).

Standardul permite crearea unui SWOT, a unui profil de calitate și a unor evaluări tematice privind: Managementul Destinației, Natură și Peisaj, Mediu și Climă, Cultură și Tradiție, Bunăstare Socială și Afaceri și Ospitalitate. Starea (calitatea), tendințele și politica sunt monitorizate în timp.

Green Globe este certificarea globală pentru turismul durabil. Calitatea de membru este rezervată companiilor și organizațiilor care se angajează să aducă contribuții pozitive oamenilor și planetei. Eticheta este activă din 1999.

Programul de certificare ecologică a turismului durabil (STEP) certifică companiile de cazare, furnizorii de servicii de transport, operatorii de turism, atracțiile.

Sistemul UE de gestiune ecologică și audit (EMAS) este un instrument de gestionare a companiilor și a altor organizații pentru evaluarea, raportarea și îmbunătățirea performanței lor de mediu. Certificatul este acordat tuturor tipurilor de organizații, inclusiv companiilor de turism.

Fig. 1.1. Localizarea sediului central al sistemelor de certificare globale care operează în două sau mai multe regiuni globale

(Sursa: Oprea Andreea )

Alte sisteme de certificare: Green Growth, Green Key, TripAdvisor GreenLeaders program, Green Pearls Unique Places, Green Tourism Businesses Scheme (GTBS), HI Quality & Sustainability Certification, Travelife, Alpine Pearls, ECOCAMPING etc.

Fig. 1.2. Localizarea sediului central al sistemelor de certificare europene care operează în două sau mai multe regiuni europene

(Sursa: Oprea Andreea)

Fig. 1.3. Harta sistemelor de certificare din America de Nord si Centrală

(Sursa: Oprea Andreea)

1.3 Sisteme de certificare în România

România dispune de un cadru natural deosebit: păduri nefragmentate, peste o treime din populația de urși, lupi și linx din Europa, paradisul unic al păsărilor din Delta Dunării, peste 12.000 de pesteri și nu în ultimul rând, tradiții locale autentice.

Având în vedere punctele forte pe care le are România în competiția cu celelalte destinații din Europa, ecoturismul poate reprezenta o soluție pentru a-i reda vigoarea turismului românesc.

Cea mai mare parte a destinațiilor ecoturistice sunt situate în interiorul sau în imediata vecinătate a ariilor protejate, cum ar fi: Rezervația Biosferei Delta Dunării, „paradisul păsărilor”; comunitățile din zona de nord a Parcului Național Piatra Craiului cu programe ecoturistice axate pe carnivore mari (urși, lupi și linx); Parcul Național Retezat, cel mai vechi parc din România, intrat în rețeaua PanPark și Parcul Natural Apuseni cu ancestralele tradiții legate de natură.

Dezvoltarea ecoturismului în România se datorează în primul rând eforturilor despuse de Asociația de Ecoturism din România (AER). Aceasta este o organizație umbrelă sub care se regăsesc tour-operatori, organizații nonguvernamentale de dezvoltare locală și conservarea naturii și asociații de turism, care încearcă dezvoltarea unor programe ecoturistice de succes menite să revigoreze turismul românesc.

Obiectivele Asociației de Ecoturism din România sunt:

promovarea conceptului și a principiilor ecoturismului la nivel local, regional și național;

promovarea ecoturismului ca instrument de conservare a naturii;

promovarea valorilor naturale și tradiționale care respectă natura ca atracții ecoturistice și păstrarea acestora;

implicarea comunităților locale în dezvoltarea infrastructurii și serviciilor ecoturistice;

promovarea ecoturismului ca instrument prin care populațiile locale pot realiza venituri;

încurajarea folosirii resurselor locale de către ofertanții de produse ecoturistice;

crearea și menținerea unui sistem de servicii de calitate în ecoturism;

crearea și implementarea unui sistem de certificare în ecoturism.

Alături de eforturile Asociației de Ecoturism din România există și initiativele altor organizații din acest domeniu: în Zărnești – Asociația de Ecoturism Plaiuri Zărneștene, în Munții Apuseni – Centrul de Arii Protejate și Dezvoltare Durabilă pentru zona carstică, Asociația de Turism Retezat, Asociația Ecouri Verzi din Cluj-Napoca, Ecotop Oradea, Centrul pentru arii protejate și dezvoltare durabilă Bihor, Organizația Geologică Accent, dar și inițiativele Asociației Naționale de Turism Rural, Ecologic și Cultural – ANTREC pentru dezvoltarea turismului rural.

Fig. 1.4. Organizații de conservarea naturii și dezvoltare durabilă din România

(Sursa: Oprea Andreea)

1.4 Standarde globale pentru recunoașterea internațională a certificatelor de turism durabil

Consiliul Global al Turismului Durabil (GSTC) a dezvoltat și utilizează criteriile globale ale turismului durabil ca bază pentru recunoașterea internațională a standardelor și a programelor de certificare.

Ce este GSTC?

Consiliul Global pentru Turism Durabil (GSTC) stabilește și gestionează standarde globale durabile, cunoscute sub numele de Criteriile GSTC. Există două seturi: criteriile de destinație pentru factorii de decizie publici și managerii de destinație și criteriile de domeniu pentru hoteluri și operatori de turism. Acestea sunt principiile directoare și cerințele minime pe care orice întreprindere sau destinație turistică ar trebui să le aspire pentru a proteja și susține resursele naturale și culturale ale lumii, asigurând totodată că turismul își îndeplinește potențialul ca instrument de conservare și de reducere a sărăciei.

Un alt factor al dezvoltării turismului, în general și a agroturismului, ca formă specifică de turism este reducerea duratei săptămânii de muncă. Datorită acestui fenomen oamenii dispun de mai mult timp liber pe care încearcă să și-l petreacă într-un mod cât mai plăcut.

Preocuparea pentru găsirea unor noi “formule” de vacanță, în care să se reflecte cât mai fidel posibil preferințele turiștilor și care să satisfacă cerințele unui turism ce tinde să devină un fenomen de masă, s-a bucurat și se bucură de atenția cuvenită. Alături de vacanțele combinate, mare-munte, munte-mare, tratament-excursii, în ultimul timp s-au impus, ca noi formule de concediu, satele de vacanță, sejurul în mediul rural, sejur la ferme, dar mai ales satele turistice, atât ca necesitate, cât și ca ”modă turistică”.

Așezările rurale pitorești situate într-un mediu nepoluat, păstrătoare de tradiții și cu un bogat trecut istoric, în afara funcțiilor politico-administrative, sociale, economice și culturale proprii, îndeplinesc sezonier sau în tot cursul anului și funcția de primire sau găzduire a turiștilor pentru petrecerea unui sejur cu durată nedefinită.

În România, de peste trei decenii, prin identificarea și promovarea unor așezări rurale, cu valori etnofolclorice, culturale și cadrul natural pitoresc, s-a reușit catalogarea lor ca sate turistice, creând astfel premisele dezvoltării oficiale a agroturismului.

Ca și în alte țări, în România, agroturismul este o formă de turism ce practică prețuri accesibile, fiind acceptat astfel un număr mare de persoane.

Agroturismul este un turism ce se poate practica în toate cele patru anotimpuri ale anului, contribuind pe această cale la evitarea aglomerației specifice sezoanelor de vârf. Putem considera agroturismul ca o alternativă care poate satisface turiștii plictisiți de “turismul industrial”.

Un alt aspect demn de semnalat în ceea ce privește dezvoltarea agroturismului în România este faptul, că evoluția acestei forme de turism a fost determinată și de specificul tradițiilor, mentalității și culturii satului românesc.

Ospitalitatea este o tradiție și o caracteristică a noastră a românilor, este un mijloc de cunoaștere și de comunicare.

Un alt factor care favorizează extinderea acestei forme de turism este și bugetul turistului, buget care – mai ales în ultimi ani – nu mai corespunde nivelului înalt al tarifelor practicate în rețeaua hotelieră.

În România agroturismul constitue o șansă pentru gospodăria rurală, gospodărie căreia îi este caracteristica economia de subzistență.

Poziția geografică a României constituie un factor de atracție turistică: suntem situați la intersecția Europei Centrale cu cea Răsăriteană, la porțile Orientului. La aceasta se mai adaugă și faptul că majoritatea gospodăriilor și fermelor din mediul rural dispun de un spațiu de locuit excedentar față de propriile nevoi. Astfel, agroturismul în România se va constitui într-o formă prioritară de dezvoltare și afirmare pe plan european a turismului românesc.

Există în România numeroase sate, comune, ca și Cetate, viitoare destinație ecoturistică, ce dispun de condiții naturale bune pentru practicarea turismului și care beneficiază, de asemenea și de un cadru construit pitoresc, cu case și gospodării confortabile, cu oameni ospitalieri ce au o tradiție culturală și artistică proprie, cu meșteșugari și artizani talentați.

Dar tot atât de numeroase sunt și cazurile în care aceste zone, reprezentând un bogat și important patrimoniu local sunt puțin valorificate.

Preocupările dezvoltării agroturismului vin în întâmpinarea motivațiilor de a satisface atât nevoile de odihnă și recreere activă a populației de la orașe sau din zonele aglomerate, cât și a valorificării resurselor locale ce pot satisface cerințele turiștilor.

Agroturismul ,turismul rural,reprezintă o reală șansă pentru economia locală, pentru locuitorii zonelor rurale din România. Agroturismul creat și asistat creează principalele motivații în antrenarea și dezvoltarea unor inițiative, a unor activități tradiționale, care multă vreme au fost neglijate, a unor meșteșuguri,în consolidarea și dezvoltarea unor creații artistice locale, legarea unor prietenii, satisfacerea nevoilor materiale și spirituale ale turiștilor, activități care dinamizează viața economică locală.

Fig.1.5 Graficul Situației Creșterii economice

(Sursa: Oprea Andreea)

Graficul care spune mai mult decat o mie de…pareri si care demonstreaza ca o crestere economica ridicata, combinata cu deficite mari, genereaza, inevitabil, o criza. Este si cazul Romaniei, care a inregistrat rate foarte mari de crestere economica in ultimii ani, cu apogeul in 2017, insa concomitent cu adancirea deficitelor (bugetar si de cont curent) Potrivit senatorului Florin Citu, aceasta combinatie este pe cale sa arunce Romania intr-o criza economica si sociala, care apare intr-un context mult mai dificil decât cel din 2007/2008. “Datoria publica astazi este de 40% din PIB vs. 13% in 2007/2008”, explica Florin Citu. In sprijinul afirmației sale, senatorul reaminteste faptul ca investitiile publice se afla la minim istoric, cheltuielile cu salariile la maxim istoric, iar investițiile private aproape de zero.

Ori turismul românesc are nevoie vital,ca de aer de investiții masive,în infrastructură,în resursă umană calificată,în servicii de calitate pentru a atrage turiști….

Știm cu toții, din nefericire, că societatea românească se confruntă cu un haotic,specific proces de schimbare în care toate elementele de ordin economic, social, politic, civic au cunoscut o nouă dinamică în încercarea de adaptare la condițiile prezente,de competiție ,de dinamică de necontrolat pe piața turistică,cu un turist motivat de experiențe noi….

În această transformare nu se poate face abstracție de turismul din țara noastră care contribuie la dezvoltarea României.

Necesitatea introducerii unei dimensiuni manageriale, a profesionalismului în acest domeniu este motivată și de dorința țării noastre de a se alinia standardelor europene, în vederea integrării durabile în U.E.

Pornind de la premisa că o integrare a regiunilor este mai eficientă și mai realistă decât integrarea la nivel național, România trebuie să valorifice această oportunitate, adaptându-și capacitățile instituționale, mobilizând factorii politici, coordonând nivelele de decizie, și nu în ultimul rând încurajând participarea și implicarea civică. Dezvoltarea regională, depinde astfel direct de acești factori,turismul la fel.

Turismul reprezintă una dintre oportunitățile de dezvoltare a Regiunii S-V Oltenia, acest lucru se poate realiza numai prin conservarea și protejarea obiectivelor turistice naturale și antropice astfel încât beneficiile să se înscrie în ambele direcții.

Relația turism mediu înconjurător are o importanță deosebită, ocrotirea și conservarea mediului reprezentând condiția primordială de desfășurare și dezvoltare a turismului.

Această legătură este una complexă și se manifestă în două direcții: mediul natural prin componentele sale reprezintă resursele de bază ale turismului, iar pe de altă parte, activitatea turistică are influență atât pozitivă, cât și negativă asupra mediului ecologic, modificându-i elementele component.

Deoarece turismul durabil reprezintă un scop, trebuie înțeles că orice tip de dezvoltare care include dezvoltarea turismului dă naștere la anumite schimbări într-o zonă.

Totuși, aceste schimbări trebuie menținute în limite acceptabile, astfel încât scopul durabilității să fie atins.

Turismul durabil poate fi cel mai bine realizat printr-o planificare atentă, prin dezvoltarea și conducerea corespunzătoare a sectorului turistic pe baza unor principii (Mazilu Mirela, 2011).

Strategia Uniunii Europene pentru Dunăre (SUERD),Cetate,fiind un frumos port la Dunăre,motiv pentru care mi-am ales și acestă licență,conștientă de oportunitățile oferite de acestă strategie care este și. un instrument comunitar de cooperare macroteritorială la care participă 14 state ale UE și state riverane Dunării.

Fig. 1.6. Statele riverane Dunării, participante în cadrul strategiei SUERD,

(Sursa: mae)

În privința domeniilor prioritare, rolul României este extrem de important, țara noastră gestionează împreună cu alte state riverane Dunării, nu mai puțin de 3 din cele 11 domenii prioritare existente, mai exact:

1. Transporturile pe apele interne (împreună cu Austria)

2. Cultură și turism (împreună cu Bulgaria)

3. Gestionarea riscurilor de mediu (împreună cu Ungaria)

Dezvoltarea teritorială este una dintre direcțiile pe care această strategie o adoptă, astfel în cazul României se are în vedere prin implementarea Strategiei Dunării următoarele elemente:

a) Amenajarea râului Argeș privind protecția contra inundațiilor;

b) Construirea și punerea în funcțiune a Canalului Dunăre- București;

c) Înființarea unui centru pentru studii avansate pentru Delta Dunării- Marea Neagră

d) Construirea unor poduri noi peste Dunăre (ex: Bechet- Oreahovo)

e) Implementarea unui proiect de management al riscurilor cu țintă la Delta Dunării

Strategia UE pentru regiunea Dunării va reprezenta un cadru de cooperare coerent, ce va contribui, pe de oparte, la atingerea țintelor de dezvoltare ale UE și pe de altă parte la promovarea valorilor și principiilor comunitare în statele terțe din regiune (Mazilu Mirela, 2011).

Strategia Dunării își propune ”dezvoltarea turismului și valorificarea patrimoniului natural și a moștenirii cultural-istorice prin dezvoltarea infrastructurii specifice și intense acțiuni de promovare. Dunărea constituie un important catalizator al creativității și al dialogului intercultural, o sursă de inspirație și o punte de legătură și comunicare între culturi și civilizații dezvoltate prin relații comerciale, sociale și culturale prilejuite de proximitatea sa “ (Mazilu Mirela, 2011).

În spațiul Regiunii Sud-Vest oOltenia, s-au conturat microregiuni, microdestinații turistice cu o configurație aparte, o mărime, fizionomie, o imagine turistică proprie. Amintim, microdestinația Clisurii, microdestinația Oltenia de Nord sau Oltenia de sub munte, Portul Cetate, Horezu etc.

Figura 1.7. Microregiunea Oltenia-Danubius

(Sursa: Info Regio SV Oltenia)

Nu trebuie omis aspectul economic-financiar al implementării Strategiei Dunării. Sunt puși la dispoziție bani europeni pentru dezvoltarea Regiunii S-V Oltenia, mai ales pentru îmbunătățirea infrastructurii și a dezvoltării turismului.

În egală măsură Strategia Dunării vizează și partea de educație dar și fluidizarea și eficientizarea trasnportului fluvial, dezvoltarea zonei portuare a orașului Drobeta-Turnu Severin, dezvoltarea infrastructurii dunărene, portuare, a infrastructurii de uscat, atragerea investitorilor români și străini. Tot din punctul de vedere al dezvoltării acestei regiuni sunt de semnalat următoarele priorități:

Reabilitarea infrastructurii portuare învechite de-a lungul Dunării și dezvoltarea de noduri intermodale și logistice;

Investiții în resursa umană (educație și formare) În acest scop se derulează deja,la nivelul județului Mehedinți,unul din judeșele riverane frumosului fluviu și al Defileului acestua, 2 Programe POSDRU,proiecte cofinanțate din Fondul Social European :Capital Uman pregătit în sprijinul Strategiei Dunării,cu finalitate în decembrie 2015,țintit spre forța de muncă în turism și Programul Competent-Crearea oportunităților de muncă în turism pentru tine,tot cu adresabilitate domeniului turismului,al pregătiri de specialiși în acest domeniu,avînd onoarea și responsabilitatea de a lucra în aceste 2 proiecte pe Strategia Dunării.

Dezvoltarea rețelelor de așezări de-a lungul Dunării;

Facilitatea cooperării transfrontaliere de-a lungul Dunării între orașele perechi din România și Bulgaria;

Prevenirea și gestionarea riscurilor naturale;

Conservarea și protejarea zonelor rurale, păstrătoare a unui bogat patrimoniu etnografic;

Dezvoltarea și amenajarea potențialului agricol, energetic, turistic, protecția și amenajarea patrimoniului construit.

Dintre rezultatele scontate se pot menționa (Info Regio SV-Oltenia):

– Creșterea vizibilității economice a localităților la nivel național dar și European;

– Dezvoltarea socio-economică a zonelor vizate prin atragerea turiștilor;

– Intensificarea tranzitului de mărfuri și persoane

– Valorificarea tradițiilor existente;

– Atragerea de profit prin valorificarea produselor autentice.

Capitolul 2

PORTUL CETATE-DESTINAȚIE ECOTURISTICĂ DURABILĂ

Prin realizarea acestei lucrări pot afirma că,Portul Cetate,integrat în Regiunea de Dezvoltare S-V Oltenia beneficiază de reale posibilități de dezvoltare, generate de prezența Culoarului Dunării. De-asemenea, în această regiune există numeroase obiective turistice naturale și antropice care însumate pot să depășească ca valoare, potențialul turistic al unor țări ca Ungaria de exemplu. Din păcate infrastructura învechită, lipsa unor investiții sau întârzierea implementării modernizării acesteia a dus în timp la degradarea uneori iremediabilă a unor valori culturale.

Cu toate acestea sunt semne de ușoară revigorare, și acest lucru se vede din datele statistice ale circulației turistice.

Este încă mult de muncă, trebuiesc accesate noi fonduri pentru modernizarea întregului sistem economic de-a lungul Dunării iar acest lucru necesită, proiecte, analize care de cele mai multe ori au rămas la faza de proiect.

Se impune o protecție mai mult decât strictă a fondului forestier, în contextul actualului scandal cu defrișările dubioase și de cele mai multe ori necontrolate, pădurea trebuie să fie protejată și respectată și aici.

Zona trebuie promovată prin toate mijloacele mediatice posibile la tv, pe internet, prin broșuri turistice și ghiduri de specialitate în mai multe limbi de circulație internațională, prezentată prin spoturi video la târgurile naționale și internaționale de turism.

Înainte de toate, pentru a avea ce arăta trebuiesc ocrotite valorile materiale și imateriale locale, clădirile vechi reparate, drumurile puse la punct și mentalitatea oamenilor schimbată prin educație.

Regionalizarea durabilă, în domeniul turismlui, eficientă și cu sens a României presupune un efort concertat al tuturor actorilor implicați, dar mai ales a beneficiarilor acestui proces, adică a noastră a tuturor,probabil mergând pe un compozit a ceea ce există în prezent,pe sistemul punctelor cardinale și al regiunilor istorice.

Realizarea unei corecte regionalizări a României,în domeniul turismului cu avantaje și beneficii reale, depinde de gradul de implicare a fiecăruia dintre noi în proces,dar imperativă este implicarea specialiștilor din domeniul turismului ,în paralel cu actorii principali cointeresați în derularea unui fenomen turistic ,de calitate.

Tema generală a Top 100 Awards este "Destinațiile generațiilor viitoare". Premiile pentru candidați sunt destinații care prețuiesc și sărbătoresc:

• Autenticitate

• Biodiversitate

• Valori culturale

• Comunitatea locală și antreprenorii destinației și

• Mediu inconjurator

Fig.2.1. Standardele GSTC(Cristeriile Globale pentru un Turism Durabil)

(Sursa: http://ue.mae.ro/romania-news/2200accesat azi,7 mai 2018)

Putem spune ,cu mândrie,că ”România devine prima țară din Europa care a dezvoltat un sistem de recunoaștere a destinațiilor de ecoturism pe baza criteriilor dezvoltate de Consiliul Global de Turism Durabil (GSTC) și a Standardelor Europene de Ecoturism (EETLS), după lansarea, vineri, a destinațiilor de ecoturism și criteriilor de recunoaștere a acestora.(http://ue.mae.ro/romania-news/2200)

Standardul Green Destinations reprezintă un sistem flexibil, capabil să utilizeze numeroase criterii și indicatori diferiți, printre care 41 de criterii globale privind turismul durabil-criteriile de destinație (GSTC-D) și sistemul european de indicatori de turism (ETIS).

Standardul Green Destinations permite evaluarea și monitorizarea în timp: starea (calitatea), tendințele și politica, prin asigurarea unui profil de sustenabilitate pe șase teme diferite: Natura; Mediu inconjurator; Cultura și tradiția; Oameni și ospitalitate; Economia verde; și politica verde.

Fiecare criteriu este evaluat cu mai mulți indicatori pe o scară 1-5. Prin intermediul unui sistem de punctare, este definită o ultimă evaluare a destinațiilor verzi între 0 și 10.

O destinație turistică poate fi dată utilizării și ținând cont de creșterea nivelului de implicare activă într-o evaluare a durabilității, după cum urmează,din datele tabelului de mai sus:
1.BasiQ Evaluarea destinației Indicatori de calitate din surse neutre (Internet, baze de date, Google Earth): până la 7 puncte (max 7/10). Această evaluare poate rezulta într-un premiu BasiQ.

Verificarea evaluării GSTR: verificarea de către o terță parte a unei autoevaluări de către destinație: aceasta oferă până la 2 puncte suplimentare (scor maxim 9/10). Această verificare oferă o imagine de ansamblu a punctelor forte și a punctelor slabe, o serie de recomandări succinte și o indicație a nivelului probabil al QualityCoast sau QualityDestination Award (BasiQ, Bronze, Silver, Gold, Platinum).

3.Certificarea în conformitate cu GSTR și GSTC, etapizată,complexă,va adăuga punctele finale (maximum 10/10).Baza de date Green Destinations conține date de peste 1000 de destinații, care sunt expuse consumatorilor de către un număr tot mai mare de site-uri de rezervare a turismului, conduse de Booking.com Affiliate BookDifferent. Au fost încheiate acorduri suplimentare cu alte persoane pentru a afișa și datele Green Destination, printre care: TUI BeNeLux, Corendon Vliegvakanties, Google.com, Griekenland.net, DestiNet și BookGreener.

Cea mai durabilă ecodestinație în conformitate cu acești 4 pași:

Pasul 1. Auto-evaluare: Evaluați situația actuală a durabilității destinației dvs. cu Standardul destinațiilor verzi.

Etapa 2. Verificarea evaluării – Discutați rezultatele evaluării dvs. cu un expert Green Destinations și dezvoltați un plan pentru îmbunătățiri pe termen scurt.

Pasul 3. Certificarea – Odată deveniți recunoscuți oficial de programele de certificare care vă îndeplinesc ambițiile după auditul terților,părereamea este ca să vă mențineți durabilă” să luptați pentru calitate”!.

Pasul 4. Monitorizarea și benchmarkingul – Măsurați progresul într-un mod ușor și accesibil, permițându-vă să luați măsuri acolo unde este necesar.

Fig 2.2. Sursa: Pașii necesari în evaluarea unei destinații ecoturistice

(http://ue.mae.ro/romania-news/2200)

Capitolul 3

PORTUL CETATE -OPORTUNITĂȚI REALE DE A DEVENI DESTINAȚIE ECO TURISTICĂ DURABILĂ

Fig.3.1. Foto Casa Restaurant Cetate

(Sursa Oprea Andreea )

În ultimii ani ecoturismul s-a răspândit progresiv, de la nivel academic până la afaceri în turism, precum și de la agenții de conservare a naturii până la dezvoltatorii de turism. Totuși, în ciuda diverselor definiții recunoscute, cum ar fi cele promovate de Societatea Internatională de Ecoturism (TIES) sau Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) este destul de dificil pentru cineva să aprecieze cât de aproape se află de definiția ideală a ecoturismului o întreprindere din turism sau un dezvoltator turistic.

Portul Cetate-din comuna cu același nume, este situat pe frumosul mal al Dunării, în amonte pe locul în care, de pe la 1880 pâna la mijlocul secolului trecut, a funcționat un port agricol de unde se exporta grâu și făină spre Budapesta, Viena și orașele germane danubiene. Este așezată între Calafat și Turnu Severin, în comuna Cetate, județul Dolj, în sud-vestul țării, în lunca

Fig.3.2Poziția destinației turistice Cetate peharta Județului

(Sursa Oprea Andreea )

Fig.3.3.

Poziția destinației turistice Cetate pe harta României

(Sursa Oprea Andreea )

Din punct de vedere climatic, Cetate, dispune de o climă temperată, ceea ce permite ca desfășurarea activităților agricole dar și cele turistice să se desfășoare pe tot parcursul anului. Poziția și caracterul depresionar al terenului pe care îl ocupă, în apropiere de Dunăre, determină în ansamblu o climă mai caldă decât în partea de nord a țării.

Acest tip de climat este favorabil pentru turiști în sezonul de vară, ferma dispunând de o plajă special amenajată, cu nisipuri calde și fine, exact pe malul Dunării.

Precipitațiile sunt bogate cu o medie anuala de 543,5 mm. Vânturile sunt locale, majoritatea lor fiind vânturi slabe. pe este situată malul fluviului Dunărea, ceea ce înseamnă că alimentarea cu apă se face rapid și ușor, fiind sursa cea mai sigură pentru noi ca propietari. Zona Comunei Cetate dar și Portul Cetate prezintă o vegetație ierboasă, specifică câmpiei cu diverse activități în gospodărie, însă în apropierea fermei există și pădure unde ne bucurăm de culegerea diferitelor fructe de pădure dar și alegerea celor mai bune ciuperci pentru pregătirea mâncărurilor tradiționale specifice în ferma noastră. Există posibilitatea de a achiziționa de la fermă aceste fructe exclusiv doar pentru turiști

Pe lângă toate aceste facilități, locul este ideal pentru pescuit (se poate pescui cu maximum 4 lansete obligatoriu, dotate cu câte un singur ac și plumb sau momitor pierdut. Se va putea reține crapul prins, dacă are între 1 și 4 kg).

Fig.3.4.Imagine Apus de soare în Portul Cetate

(Sursa Oprea Andreea )

O altă activitate este fotografiatul dar și sporturile acvatice (de exemplu: plimbări cu barca, croziere regulate cu vaporul pe Dunăre, plimbari cu skijet).

Fig.3.5.Pescuit la Plasă.

(Sursa Oprea Andreea )

Fig.3.6. Plimbări pe Dunăre

(Sursa Oprea Andreea )

Fig.3.7 și 3.8.Imagini destinația Ecoturistică Cetate

(Sursa Oprea Andreea )

Fig.3.9.Plimbări cu barca pe Dunăre

(Sursa Oprea Andreea )

Fig.4.Croaziere pe Dunăre în Portul Cetate

(Sursa Oprea Andreea )

Fig.4.1. și Fig.4.2.Sporturi nautice plimbări romantice pe Dunăre ăn Destinația Cetate

(Sursa:Oprea Andreea)

Fig.4.3. Pick-nick în Cetate

(Sursa:Oprea Andreea)

Datorită acestui tip de relief, cu o suprafață plană, în cadrul fermei se pot organiza diferite activități ditractive precum pick-nick și focuri de tabără

Fig.4.4. Foc de tabără în Cetate

(Sursa:Oprea Andreea)

Ca ocupații și meșteșuguri avem pescuitul, cum am exemplificat mai sus.

De asemenea, ferma dispune de obiceiuri tradiționale asociate anotimpurilor sau evenimentelor din familie.Folclorul este întâlnit, precum și cântecul popular și nu în ultimul rând activități casnice, prepararea unor mâncăruri tradiționale, băuturi.

Fig. 4.5.Prepararea unor măncăruri tradiționale de către Mircea Dinescu

(Sursa:Oprea Andreea)

Fig. 4.6.Prepararea unor măncăruri tradiționale de către Mircea Dinescu

(Sursa:Oprea Andreea)

Obiective turistice în apropiere de fermă este întâlnită Moara lui Barbu Drugă și Conacul lui Barbu Drugă.

Fig.4.7. Moara lui Barbu Drugă și Conacul lui Barbu Drugă

(Sursa http://divanfilmfestival.ro/festival/info-utile/despre-port-cetate/)

Ferma este în proprietate privată. Ne dorim să creăm un mediu care facilitează copiilor, dar și adulților petrecerea timpului într-o zonă liniștită și frumoasă. Primim cu drag vizitatori oricând, la orice oră, atât familii cât și grupuri organizate.

Ferma este astǎzi recunoscută pentru gastronomia sa cu totul specială, inspirată de vechi rețete boierești și produsă doar cu ingrediente naturale de la ferma proprie, dar și pentru vin, produs la crama Galicea Mare (un sat în apropiere de Comuna Cetate). Cele douǎ plantații de la Cetate și Galicea însumează 100 ha și includ atât soiuri autohtone cât și soiuri nobile europene și, deși încă tinere, au deja câteva vinuri de excepție. Plantațiile destul de tinere cu Tămîioasă Românească și Fetească Neagră se deosebesc de colegele lor de generație prin diversitatea soiurilor pentru care am optat: șapte albe (Sauvignon Blanc, Fetească Albă, Chardonnay, Tămîioasă Românească, Muscat Ottonel, Pinot Gris, Riesling Italian) și cinci roșii (Fetească Neagră, Merlot, Cabernet, Shiraz, Pinot Noir).

Finisate cu mare talent, vinurile noastre ilustrează o filosofie de viață mai cuprinzătoare, conform căreia natura, cu frumusețea, savoarea și aromele ei, trebuie ascultată cu atenție și respectată. La culegerea strugurilor, dar și realizarea vinului pot asista cu drag turiștii interesați, de asemenea și în degustarea lui.

Mâncarea este achiziționată din cadrul fermei. Consacrate sunt deja sǎrmǎluțele (din carne de gâscǎ, vițel și purcel, fierte în vin nobil, dupǎ o rețetǎ preluatǎ de la un alt scriitor gurmand, M. Sadoveanu), fasolea bǎtutǎ (cu ceapǎ caramelizatǎ), zacusca (din legume întregi, coapte la flacǎrǎ de brad), pastrama de rațǎ, gâsca la cuptor, ghiudemnul și cârnații de caprǎ, afumǎturile la lemn de prun, ciorba de potroace sau cea de pește de Dunăre, crapii sau somnii la cuptor, cornulețele cu mac sau nucǎ, tortul de mere confiate sau clǎtitele cu dulcețuri de casă. De asemenea, ferma dispune de un restaurant situat pe malul Dunării cu o terasă excepțională construită din lemn.

Fig. 4.8.Prepararea unor măncăruri tradiționale de către Mircea Dinescu

(Sursa:Oprea Andreea)

Fig. 4.9.Prepararea unor măncăruri tradiționale de către Mircea Dinescu

(Sursa:Oprea Andreea)

Fig. 4.10.Prepararea unor măncăruri tradiționale de către Mircea Dinescu

(Sursa:Oprea Andreea)

Fig. 4.11.Prepararea unor măncăruri tradiționale de către Mircea Dinescu

(Sursa:Oprea Andreea)

Fig. 5.Viile din zona Cetate

(Sursa:Oprea Andreea)

Fig. 5.1.Prepararea vinurilor tradiționale de către Mircea Dinescu

(Sursa:Oprea Andreea)

Fig. 5.2.Prepararea unor băuturi tradiționale de către Mircea Dinescu

(Sursa:Oprea Andreea)

Fig.5.3.Prepararea unor vinuri tradiționale de către Mircea Dinescu

(Sursa:Oprea Andreea)

Fig. 5.4.Imagini din interiorul Restaurantului Cetate

(Sursa:Oprea Andreea)

Fig. 5. 5.Imagini din interiorul Restaurantului Cetate

(Sursa:Oprea Andreea)

Fig.5.6.Imagini din interiorul Restaurantului Cetate

(Sursa:Oprea Andreea)

Concluzionând,cu mândrie, destinația noastră,spun a noastră pentru că sunt o fiică a comunei Cetate după cum ați observat din poze,bucurîndu=mă în orice timp liber sau vacanță de oferta turistică,destinația Cetate este recunoscută și deține un profil important, precum cel de recreere în aer liber (pescuit, pick-nick), educativ(degustări de vinuri, ajutor la muncile agricole și gospodărești) sau distractiv-festivaluri, un aspect foarte important de menționat aici este că în cadrul fermei, care astăzi este din ce în ce mai populară ca destinație turistică, continuă să găzduiască evenimente culturale organizate sub auspiciile fundației pentru poezie: Divanul de film și artă culinară de la sfârșitul verii, spectacole de teatru în colaborare cu festivaluri de renume (Festivalul Shakespeare de la Craiova, Festivalul de Teatru de la Sibiu), expoziții, tabere și rezidențe pentru artiști plastici.

Fig. 5.7. Divanul de film și artă culinară organizat de către Mircea Dinescu

(Sursa:Oprea Andreea)

Fig. 5.8. Festivalul Shakespeare de la Craiova ,teatru în aer liber organizat de către Mircea Dinescu

(Sursa:Oprea Andreea)

Destinația turistică deține și o plajă modestă încă,strict amenajată pentru turiști, indiferent de vârstă.Circa 80 de umbreluțe acoperite cu stuf, sute de șezlonguri, nisipul fin și apa prietenoasă a Dunării au atras în ultimii ani tot mai mulți oameni. Plaja din apropierea fermei noastre s-a transformat de-a lungul timpului într-o veritabilă „Mamaia” a Olteniei.

Cei ce au ajuns pentru prima dată aici se întreabă cât este tariful de folosire a plajei, dar așa ceva nu există. Închirierea unui șezlong se poate face la costul, aproape modic, de 5 lei, indiferent de durată. Privind peste Dunăre se pot zări case bulgărești, al căror dig de apărare este vizibil și el cu ochiul liber. Distracție din plin la una dintre cele mai frumoase plaje, cea de la Cetate. Dunărea de o limpezime rară, grătarele sfârâind în pădurea din apropiere și nisipiul fierbinte au fost tot atâtea motive ca oamenii să vină cu mic, cu mare la relaxare. Skijet-urile și mersul cu schiurile pe apă au fost o altă atracție, pe care cei tineri și-au permis-o spre deliciul multora,care ne calcă pragul pentru prima dată.Vor reveni sigur și a doua oară!

Fig. 5.8.La plajă,în Destinația turistică Cetate

(Sursa:Oprea Andreea)

Este un loc ideal pentru organizarea de conferințe, cursuri, precum și petreceri private sau scurte vacanțe cu prietenii sau familia. Având la dispoziție 18 camere cu baie proprie ferma poate caza și grupuri de aproximativ 40 de persoane.
Activitǎțile de grup se pot desfǎșura fie în mansarda confortabilǎ a clǎdirii principale, unde existǎ internet wireless, proiector și ecran, fie în spațioasa ‘garǎ fluvialǎ’, de asemenea dotatǎ cu proiector și ecran, având insǎ avantajul unei terase însorite la Dunǎre.

Piața turistică,încă în formare,necontrolată,neconturată, căreia ne adresăm:

turiști din zonele apropiate, din întreaga țară, din străinătate;

orice categorie de vârstă;

căsătoriți, necăsătoriți, cu copii;

diferite hobby-uri;

nivelul veniturilor: prețurile sunt în funcție de dorințele fiecărei persoane și sunt accesibile pentru toată lumea din punctul nostru de vedere. Pornesc de la 70 lei pana la 200 de lei, diferă în funcție de alegerea camerei, daca sunt sau nu grupuri organizate, cupluri cu copii etc.

Fig. 5.9.Imagini din camerele pensiunii

(Sursa:Oprea Andreea)

Fig. 6.. Imagini din camerele pensiunii

(Sursa:Oprea Andreea)

Fig. 6.1.Apus de Soare

(Sursa:Oprea Andreea)

Fig.6.2.Imagini din interiorul pensiunii

(Sursa:Oprea Andreea)

Fig.6.3.Imagini din interiorul pensiunii

(Sursa:Oprea Andreea)

Fig. 6.4.Apus de Soare cu Dunărea creatoare a Destinației Cetate

(Sursa:Oprea Andreea)

Fig. 6.5.Peisaj mirific în Destinația Cetate

(Sursa:Oprea Andreea)

Fig.4.5. Planul Pensiunii Cetate

Sursa:Mircea Dinescu

Capitolul 5

CONCLUZII

Îmi doresc din suflet ca această destinație să devină prin eforturi comune o destinație ecoturistică, Domnului Dinescu, datorându-i enorm pentru recunoașterea la nivel național și internațional a Portului Cetate, înscrierea sa, ca unic port dunărean în Circuitul Internațional al croazierelor…. dar, pentru a rămâne durabilă, cred cu tărie, în afirmațiile doamnei profesor Mirela Mazilu, că această destinație, nu este de ajuns să existe, ci are nevoie și de un Management Durabil…. De un DMO, adică, de un MANAGEMENT AL DESTINAȚIEI, al ORGANIZAȚIEI turistice respective (vezi fig.5.1).

Fig. 5.1. Managementul destinației

(Sursa Mirela Mazilu & New Products and Strategies for Sustainable Tourism in Romania https://www.omicsonline.org/open-access/new-products-and-strategies-for-sustainable-tourism-in-romania-2167-0269-1000309-94919.html-accesat azi 8 Mai 2018)

La fel de sigur, cred în funcționalitatea de calitate a unei destinații turistice,ca cea pe care tocmai am analizat-o, este investirea imperativă în resursa umană deficitară, în acest scop, felicitând inițiativa elaborării ”unei strategii privind școlile profesionale din turism, deblocarea legii impozitului specific, elaborarea unor facilități pentru forța de muncă sezonieră, susținerea turismului balnear și implicarea altor ministere în susținerea turismului din România sunt principalele 5 măsuri solicitate factorilor de decizie de către Federația Patronatelor din Turismul Românesc”.

BIBLIOGRAFIE

Antonescu, D., 2003, Dezvoltarea regională în România. Concept, mecanisme, instituții, Edit. Oscar Print, București;

Benedek, J., 2004, Amenajarea teritoriului și dezvoltarea regională, Edit. Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca;

Cândea, M., Cimpoeru, I., Bran, Fl., 2006, Organizarea, amenajarea și dezvoltarea durabilă a spațiului geografic, Editura Universitară, București.

Groza, O., 2002, Regiuni de dezvoltare și path dependency în România. Populatia și transporturile rutiere, în Ungureanu, Al., Groza, O., Muntele, I. (coord.), Moldova. Populația, forța de muncă și așezările umane în tranziție, Edit. Corson, Iași;

Hansen, T., Ianos, I., Pascariu, G., Platon, V., Sandu, D., 1997, Profiles of the Romanian Development Regions, Ramboll Consultancy Group, Phare Programme, București;

Ilies, Al., 2004, România. Euroregiuni, Edit. Universității din Oradea, Oradea;

Mazilu Mirela,Key elements in creating and marketing a sustainable tourism brand for ROMANIA,The Annals of Valahia University of Târgoviște, Geographical Series, Tome 11 / 2011,p.69-80http://journals.indexcopernicus.com/issue.php?id=1158&id_issue=872682

Mirela Mazilu – Title: The Romanian Tourism – A Promoter of Globalization and Sustainable DevelopmentFactor, ISBN: 978-1-61804-101-2, 470 pag., Published by WSEAS (World Scientific and Engineering Academy and Society)WSEAS Press(CotatăISI)http://www.wseas.org/multimedia/books/2012/Mazilu/Mazilu.pdf

Mazilu, M.E., 2014, Innovation,tradition and cooperation in tourism according to the EU Stategy of the Danube Region,Proceedings of International Conference Serbia in the Danube Region in 21-st Century,ISBN:978-86-7067-200-0,Publisher Institute of International Politics and Economics, Belgrad, 2014, p.73-94.

Mirela Mazilu,Daniela Dumitrescu,Sabina Gheorgheci,Romanian tourism industry and Sustainale Development,Journal of Environmental Protection and Ecology, 18, No 2, 623–631 (2017),http://www.jepe-journal.info/journal-content/vol-18-no-2

Amalia Bădiță,Mazilu Mirela,Liliana Popescu,The Challenges for human capital and sustainable development of rural areas.A case study on Craiova metropolitan Area,Romania,Carpathian Journal of Earth and environmental sciences,Aug 2015,vol.10,no.3,p.101-112www.ubm.ro/sites/CJEES/viewTopic.php?.http://www.ubm.ro/sites/CJEES/viewTopic.php?topicId=552

Mazilu, M.E., Popescu L., Bădiță A., ”Ingredients” for an attractive Tourism market”, participare la Conferința Internațională Turism și Dezvoltare Durabilă, organizată de Fac de Marketing Turistic, Dimitrie Cantemir,Timișoara, publicat în Revista QUAESTUS,Editura Eurostampa,Timișoara,ISSN-L 2285-424X,p.38-40,2014

Mirela Mazilu, Cipriana Sava, Amalia Niță, Sabina Gheorgheci,A Green and Competitiveness Model Development- Danube Bend-Eco-Friendly Destination, INTERNATIONAL JOURNAL OF SYSTEMS APPLICATIONS, ENGINEERING & DEVELOPMENT,Vol.11,2017,p.32-ISSN: 2074-1308 44,2017http://www.naun.org/main/UPress/saed/2017/a142014-032.pdf

Mirela Mazilu, Daniela Dumitrescu, Mădălina Andrei, Roxana Marinescu,Tasks of a New Sustainable Romanian Model Destination, INTERNATIONAL JOURNAL OF SYSTEMS APPLICATIONS, ENGINEERING & DEVELOPMENT,Vol.11,2017,p.26-31-44,2017http://www.naun.org/main/UPress/saed/2017/a122014-033.pdf

Mirela Mazilu, Elena Toma, Irina Lazăr, Certification Standard for Tourism in the Danube Region, INTERNATIONAL JOURNAL OF SYSTEMS APPLICATIONS, ENGINEERING&DEVELOPMENT,Vol.11,2017,p.21-25http://www.naun.org/main/UPress/saed/2017/a102014-034.pdf

Mazilu, M.E., 2011, Turism și Dezvoltare Durabilă, Editura Universitaria Craiova.

Mazilu, M., 2007, Geografie Turistică, Editura Didactică și Pedagogică, București.

Mazilu, M., 2006, Cooperarea transfrontalieră: locul și rolul ei în promovarea unui turism durabil, Editura Universitaria, Craiova.

Mazilu, M., 2006, Turism rural sau agroturism? Geo-Carpatica, nr. 6, Editura Urbis, Sibiu.

Sandu, D., 1999, Spațiul social al tranziției, Edit. Polirom, Iași;

Săgeată, R., 2000, Organizarea administrativ-teritoriala a României. Model de optimizare, Revista Romana de Geografie Politica, II, 1, Oradea;

Săgeată, R., 2003, L’organisation administrative et territoriale de la Roumanie – entre le modèle traditionnel et les réalités contemporaines, în The Reconsideration of the Geographic Approach în the Context of Globalisation, Edit. Mirton, Timisoara;

Snak, O., Baron, P., Neacșu, N., 2006, Economia turismului, Editura Pro Universitaria, București.

Vlasceanu, L., 2001, Politica și dezvoltare. România încotro?, Edit. Trei, București;

*** 1997, Carta Verde. Politica de dezvoltare regională în România, Guvernul României și Comisia Europeană, Programul PHARE, București;

*** 2001, Legea nr. 151 din 15 iulie 1998 privind dezvoltarea regională în România, M. Oficial nr. 265 din 16 iulie 1998, București.

*** http://www.diplomacy.bg.ac.rs/conferences/20140703_Srbija.php

https://www.omicsonline.org/open-access/new-products-and-strategies-for-sustainable-tourism-in-romania-2167-0269-1000309-94919.html