The quality of democracy after joining the European Union [625566]

Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iași

Facultatea de Filosofie și Științe Social -Politice

Student: [anonimizat]: Științe Politice
An: 3
Grupa: 1

Pagina 1/4

Recenzie
The quality of democracy after joining the European Union
Jan Zielonka
În paginile ce urmează, ne vom concentra atenția asupra unuia dintre numeroasele
articole scrise de Jan Zielonka, profesor ce predă Politici Europene la Universitatea Oxford.
Articolul se intitulează „ Calitatea democrației după aderarea la Uniunea Europeană ” și face
parte din numărul 21 al revistei „ Politici și societăți est -europene ” (trad. din eng. „ East European
Politics and Societies ”), acesta fiind o conturare a percepției profesorului Zielonka în ceea ce
privește subiectul ce vizează Uniunea Europeană din zilele noastre.
Astfel, autorul dorește să evidențieze faptul că, pentru a adera la Uniunea Euro peană,
statele candidate trebuie să își asume o serie de transformări în ceea ce privește natura
democrației la nivel național, unele transformări care aduc fie rezultate pozitive, fie urmări
negative. Articolul asupra căruia se concentrează lucrarea de fa ță este construit di n trei capitole ,
care definesc, totodată, trei mari probleme ale structurii generale ale Uniunii Europene, pe care
Zielonka le denumește „ Complexitatea structurii de guvernare ”, „Specificul reprezentării
parlamentare ” și „ Slaba și diver sificata identitate culturală ” și le an alizează din perspectiva
repreze ntării egale și corecte a tuturor cetățenilor Uniunii Europene, indiferent de momentul
aderării statelor -națiune din care aceștia fac parte .
Autorul are o perspectivă obiectivă asupra subiectului, fapt ce îl ajută să aducă atât
argumente pro, cât și argumente contra fiecărui element pe care acesta îl supune atenției. Astfel,
pentru o orientare coerentă în ceea ce privește articolul, vom privi fiecare problemă în parte , din
perspectiva lui Zielonka.

Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iași

Facultatea de Filosofie și Științe Social -Politice

Student: [anonimizat]: Științe Politice
An: 3
Grupa: 1

Pagina 2/4

Prima problemă din cadrul Uniunii Europene evidențiată de autor este cea care apare la
nivel organizațional , iar profesorul consideră că dispunerea guvernării Uniunii Europene pe mai
multe straturi și faptul că are mai mult e centre de putere repreintă un dezavantaj, deoarece
complexitatea unei asemenea forme de guvernare poate duce la modificarea formei
organizaționale la nivel național în ceea ce privește statele noi aderate. Cu toate acestea, autorul
aduce și un argument p ozitiv , și afirmă că , printr -o astfel de guvernare multi -stratificată și
funcționând în mai multe centre, instituțiile Uniunii Europene garantează un grad ridicat al
transparenței, al receptivității la problemele cetățenilor și, totodată, oferă cetățenilor un acces
sporit la info rmații , la procesul decizional, lucru pe care Zielonka îl consideră prioritar , mai ales
pentru statele membre din est, care au aderat mai târziu .
Luând în considerare a doua problemă, prin care autorul conturează specificul
reprezentării parlamentare, observăm opinia exprimată a lui Zielonka, care consideră că
reprezentarea cetățenilor la nivel european este aproape insesizabilă, cu toate că, odată la cinci
ani, aceștia participă în mod direct la alegerea deputați lor din cadrul Parlamentului European.
Zielonka argumentează prin faptul că aceste alegeri nu fac decât să antreneze spiritul competitiv
al guvernelor naționale, acestea uitând că, pe lângă scopul final al oricărei organizații politice,
acela de a obține puterea prin intermediul campaniilor electorale , acestea trebuie să asigure
alegătorii că își vor duce la indeplinire promisiunile . Însă, în vederea temperării acestei
probleme, din ce în ce mai multe puteri și competențe sunt împărțite între agențiile europene de
reglementare, agenții ce continuă să își mărească numărul. De asemenea, Zielonka scoate în
evidență faptul că, față de cetățeni, răspunderea parlamentarilor europeni este aproape
insesizabilă.
Ultima dintre probleme le evidențiate d e către profesorul Jan Zielonka face trimitere la
riscul pierderii identității culturale a statelor membre UE . În acest sens, autorul critică inițiativa

Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iași

Facultatea de Filosofie și Științe Social -Politice

Student: Paula Rusu
Specializare: Științe Politice
An: 3
Grupa: 1

Pagina 3/4

autorităților europene, care susțin că tradițiile și obiceiurile fiecarei națiuni din cadrul Uniunii
Europene nu vor avea de suferit, deoarece, consideră Zielonka, indiferent de faptul că Uniunea
Europeană dispune de o guvernare pe mai multe nivele și conducerea se schimbă mereu prin
oscilația între repre zentanți de diferite naționalități , care au interese diferite , conse rvarea
identitaților naționale e ste aproape imposibilă la momentul actual. De asemenea, autorul pune
întrebarea dacă, în contextul actual al Uniunii Europene, bazată pe o structură complex ă și multi –
stratificată, care funcționează la nivele diferite, democrația își mai poate păstra funcțiile de bază .
În urma parcurgerii acestui articol, pe care îl putem încadra cel puțin într -o sferă realistă,
este lesne de evidențiat faptul că Uniunea Europeană nu dispune de o formă de conducere
perfectă, iar în acest sens, se încearcă considerabil introducerea unor reglementări care să ducă la
eficientizarea guvernării din statele membre UE, întrucât, Uniunea Europeană, “obiectul politic
neidentificat”, așa cum a denumit -o Jaques Delors, fost președinte al Comisiei Europene , ar
trebui să apere drepturile și procedurile de ordin democratic din toate statele sale membre. Cu
toate acestea, nu trebuie pierdut din v edere faptul că în acest sens, au fost depuse eforturi
considerabil e, care trebuie apreciate.
În legătură cu riscul pierderii identității culturale a statelor membre o dată cu aderarea
acestora la UE, cel mai bun exemplu este faptul că Uniunea Europeană are un slogan cel puțin
interesant („Unitate în diversitate”), slogan care demonstrează că Uniunea nu încearcă să edifice
un alt proto tip al „omului nou”, așa cum a încercat regimul sovietic. Totodată, trebuie adus în
discuție că, din punct de vedere cultu ral, nu întâlnim diferențe uriașe între vechile state membre,
din Europa de Vest și cele noi aderate, din Est. Astfel, Uniunea Europeană urmărește să integreze
statele în acest ansamblu supranațional, fără a leza autonomia sau valorile proprii naționale, însă
consider că acest lucru este puțin probabil să se întâmple întocmai cum se dorește. Uniunea
Europeană deține și promovează diverse simboluri. Steagul Uniunii Europene, spre exemplu, nu

Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iași

Facultatea de Filosofie și Științe Social -Politice

Student: Paula Rusu
Specializare: Științe Politice
An: 3
Grupa: 1

Pagina 4/4

face altceva decât să consolideze ideea de „identitate europeană”, ceea ce duce la noțiunea de
„compromis” al statelor care doresc să facă parte din Uniune, în sensul că sunt nevoite să facă
anumite compromisuri p entru ca UE, ca entitate interstatală și supranațională, să -și poată duce la
îndeplinire obiectivele (spre exemplu, statele ar trebui să renunțe la moneda națională).
Concluzionând, e ste bine de amintit că Uniunea Europeană a fost creată ca o instituție
care să nu mai permită dezastrul unui război mondial, asemănător cu ce s -a petrecut în 1914 –
1918, respectiv 1939 -1945. Punerea în comun și crearea unor legături comerciale indestructibile
între statele uniunii le face interdependente, iar un conflict este aproape imposibil. Uniunea își
dorește bunăstare pentru toți cetățenii ei. În acest sens, aducem următoarele exemple: se poate
circula mai usor și mai ieftin în tot spațiul european, se poate studia oriunde în UE, deoarece
diplomele sunt recunoscute , se p oate munci oriunde în UE, având drepturi ca ori care alt cetățean
din acel stat, iar c osturile diverselor servicii și mărfuri sunt mult mai mici într -o piață comună .
La nivel instituțional, Uniunea Europeană face în continuare eforturi pentru ca instituțiile
sale să fie mai t ransparente și mai democratice, subiect adus în discuție și de către Jan Zielonka
în articolul său. Parlamentul European, ai cărui membri sunt aleși prin vot direct, a fost învestit
cu no i prerogative, iar parlamentele naționale joacă acum un rol mai important, participând la
procesul decizional alături de instituțiile europene. UE respectă și principiul democrației
reprezentative: cetățenii săi sunt reprezentați direct la nivelul Uniunii în Parlamentul European,
în timp ce statele membre sunt reprezentate în Consiliul E uropean și în Consiliul Uniunii
Europene.