The Journal of Romanian Literary Studies is an international online journal published by the [609569]

The Journal of Romanian Literary Studies is an international online journal published by the
ALPHA Institute for Multicultural Studies in partnership with the Department of Philology at
Petru Maior University in Targu -Mures, and the ”Gh. Șincai” Institute of Social and Human
Research Research of the Romanian Academy. It is an acad emic publication open to
academics, literary critics, theoreticians or researchers who are interested in the study of
Romanian literature, as well as the Humanities. Our essential goal is to set communication
paths between Romanian literary and humanistic research and the contemporary European
cultural discourse, bringing the most valuable phenomena recorded in the Romanian culture
into a beneficial dialogue with the other European cultures.

SCIENTIFIC BOARD:

Prof. Virgil NEMOIANU, PhD
Prof. Nicolae MAN OLESCU, PhD
Prof. Eugen SIMION, PhD
Prof. George BANU, PhD
Prof. Alexandru NICULESCU, PhD

EDITORIAL BOARD:

Editorial Manager:
Prof. Iulian BOLDEA, PhD

Executive Editor:
Prof. Al. CISTELECAN, PhD

Editors:
Prof. Cornel MORARU, PhD
Prof. Mircea A. DIACONU, PhD
Assoc. Prof. Dorin ȘTEFĂNESCU, PhD
Assoc. Prof. Luminița CHIOREAN, PhD
Assist. Prof. Dumitru -Mircea BUDA, PhD

The sole responsibility regarding the contents of the articles lies with the authors.

Published by
Arhipelag XXI Press, Tîrgu -Mureș, R omâni a, 2015
8 Moldovei Street, Tîrgu -Mureș, 540519, R omâni a
Tel: +40 -744-511546
Editor: Iulian Boldea
Editorial advisor: Dumitru -Mircea Buda
Email: [anonimizat]

ISSN: 2248 -3004
The issues of "Journal of Romanian Literary Studies" are included in the following International
Databases : CEEOL, EBSCO -HOST, Global Impact Factor, Google Scholar, Academia.Edu,
Researchgate.org .

JOURNAL OF ROMANIAN LITERARY STUDIES Issue no. 1 3/2018

569 METODE DE PR EDARE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ ÎN
GIMNAZIU: MUNCA INDIVIDUALĂ VS. MUNCA ÎN GRUP I

Ingrid Cezarina -Elena Bărbieru (Ciochină)
PhD. Student, ” Lucian Blaga”University of Sibiu

Abstract: This paper aims to present two interesting and challenging methods of organizing didactic
activities – individual work and group work Ŕ and their role / impact during the Romanian Language
and Literature class. Our paper joins the nowadays international educational tendencies, which focus
on communication and rela tionship, as key factors of the intercultural dialogue. Given the fact that all
the European strategies target objectives such as: intercultural dialogues, intercultural exchanges,
open -mindedness, our paper situates itself in this targeted area, by the in terest in encouraging and
promoting interactive methods of learning among teachers and students.

Keywords: team work, individual work, language, literature, intercultural dialogue

Unul dintre subiectele de maximă actualitate în ceea ce privește metodica predării, îl
reprezintă utilizarea metodelor interactive. Fie că este vorba de copii, adolescenți sau adulți,
procesul instructiv -educativ trebuie să țină seama de o serie de factori cît mai variați.
Referindu -ne în mare parte la noile tendințe referitoare la metodologia predării Limbii si
Literaturii Române în gimnaziu, vom analiza specificul muncii individuale și muncii în grup
și rolul acestora în predarea disciplinei menționate. D emersul nostru are în vedere alinierea la
strategiile europene și naționale, care vizează în mod constant, comunicarea și relaționarea, ca
factori cheie ai dialogului intercultural. În comunitatea europeană, cultura reprezintă un
element vital în cadrul re lațiilor internaționale. De aceea, schimburile culturale, diagolurile
interculturale și deschiderea spre celălalt, reprezintă obiectivele către care tind strategiile
europene și naționale. Interculturalitatea implică astfel dezvoltarea competențelor cheie pentru
educarea și formarea de -a lungul vieții.
Lucrarea de față își propune să demonstreze în ce măsură cele două metode au un
impact pozitiv asupra procesului instructiv -educativ și în ce măsură vizează dezvoltarea
competențelor cheie regăsite în strateg ia europeană și națională pentru dezvoltarea
armonioasă a indivizilor.
Organizarea didactică a procesului de în vățămînt cuprinde un ansamblu de reguli și de
norme sub forma unor acțiuni, cu ajutorul cărora se desfășoară și se coordonează activitățile
educa ționale. Este necesar ca aceste acțiuni să utilizeze totalitatea resurselor educaționale
(didactice, umane, materiale, informatice), pentru a dirija sarcinile, relațiile stabilite, rolurile,
în funcție de obiectivele stabilite inițial. Îmbunătățirea și, în special, perfecționarea procesului
pedagogic presupune crearea unui cadru organizat destinat atingerii obiectivelor instructiv –
educative amintite anterior. Acest cadru se realizează îndeosebi prin apelul la organizare, ca
principiu -cheie al procesului de învățămînt . Măsurile necesare creării unui cadru organizat
implică:
 Structurarea clară și eficientă a timpului efectiv de predare -învățare;
 Identificarea metodelor și mijloacelor necesare derulării demersului stabilit;
 Abordarea și diversificarea tuturor formelor de organizare a activităților din cadrul
lecției (frontală, individuală, pe grupe / perechi);
 Valorificarea formelor de organizare a activității didactice specifice procesului
instructiv -educativ precum: activitățile practice, vizitele, drumețiile , excursiile de
studiu, etc.

JOURNAL OF ROMANIAN LITERARY STUDIES Issue no. 1 3/2018

570
Activitatea frontală reprezintă activitatea specifică predării tradiționale, fiind cea mai
veche și cea mai des utilizată activitate în procesul instructiv -educativ. Ponderea acestei
activități scade treptat în în vățămînt ul mo dern, fiind înlocuită în special cu activitatățile pe
grupe sau cu cele individuale. Această activitate oferă profesorului rolul fundamental ca
implicare și coordonare a procesului de predare. Profesorul devine centrul tuturor activităților
demarate, instr uirea și învățarea reali zîndu-se doar în limitele impuse de către acesta.
Conținutul acestei activități consta, pînă nu demult, în simpla transmitere de cunoștințe,
bazate exclusiv pe materialele furnizate de către profesor și pe cunoștințele sale de
speci alitate. Activitatea frontală presupune rolul de conducător al profesorului, care, nu doar
transmite informații, ci își impune și propria voință asupra modului de organizare a orei,
respectiv a clasei.
Dar activitatea frontală a fost redefinită odată cu mo dernizarea procesului de
învățămînt și odată cu plasarea elevului în centrul demersului didactic. Astfel, rolurile se
modifică, profesorul devine doar un organizator și un coordonator al procesului didactic, iar
elevul devine „actorul principalŗ care ghide ază și în funcție de care se realizează instruirea.
Nevoile de învățare ale elevului devin principiul esențial pe care se fundamentează orice fel
de activitate didactică. Profesorul devine îndrumătorul elevului prin cunoaștere și formare,
dobîndind rolul d e îndrumător, de „partenerŗ al procesului de învățare, destinat exclusiv
elevului și pliat pe nevoile acestuia. Activitatea frontală este astfel reprezentată de activitatea
cu întreaga clasă și caracterizează, de regulă toate etapele demersului educativ: e tapa inițială a
demersului didactic, și anume enunțarea obiectivelor lecției și pregătirea cadrului de
desfășurare; dirijarea învățării, în cazul predării propriu -zise (explicarea noțiunilor), dar și
etapa finală a lecției, ce include asigurarea feedbackul ui (în momentul în care se dezbat
rezultatele activităților desfășurate sau în momentul în care se fac aprecierile cu privire la
munca depusă).
Avantaje:
– dezvoltarea unei unități a grupului de elevi prin metoda muncii egale;
– benefică pentru explicarea, argumentarea și expunerea unor noțiuni fundamentale;
– sensibilizarea aderării la o opinie, la o idee, atunci cînd se dorește modelarea unor
principii și a unor concepții;
– principiul tratării nediferențiate impune respectul și susține dezvoltarea
armonioasă a individului.
Această formă de organizare implică dezvoltarea relației profesorului cu întreg
colectivul unei clase. Este necesar ca profesorul să valorifice potențialul clasei ca grup de
indivizi cu idei și opinii diferite, antre nîndu-i în dezvoltarea ca pacităților de receptare și
implicare. Un astfel de context pedagogic deține, desigur, și o serie de lacune, printre care:
Dezavantaje:
– raportarea la nivelul mediu al clasei, și anume nivelul mediu de cunoștințe deținute
de majoritatea elevilor colectivul ui respectiv;
– dezvoltarea limitată a motivației și a aptitudinilor individuale;
– apariția unor probeleme de relaționare între elevi (între cei cu performanțe ridicate
și cei cu performanțe scăzute);
– reducerea comunicării și învățării prin cooperare.
Activit atea frontală este specifică: lecției, seminarului, activităților ce țin de practica în
diferite cabinete de specialitate, laboratoarelor, vizitelor de studiu, etc.
Activitatea pe grupe presupune organizarea clasei în funcție de caracteristiticile sale
ca grup social, alcătuit din indivizi diferiti, cu nevoi de învățare diferite. Psihologia socială a
demonstrat că individul se dezvoltă din punct de vedere mental, rareori individual, ci mai ales

JOURNAL OF ROMANIAN LITERARY STUDIES Issue no. 1 3/2018

571 relațio nînd cu ceilalți. Prin transmiterea informațiilor și pri n relaționarea cu ceilalți, individul
se formează în procesul pedagogic, în funcție de două coordonate cheie, pe care le presupune
clasa, ca grup social:
1. Angajarea într -o competiție specifică;
2. Cooperarea cu ceilalți pentru rezolvarea unei sarcini.
Interacțiunea de care am amintit deține un efect benefic asupra dezvoltării individului
în raport cu ceilalți și cu ajutorul celorlalți. Performanțele individuale capătă sensuri bine
delimitate în contextul grupului. Această interacțiune nu presupune schim bări doar de ordin
cognitiv, ci și de ordin social, prin însușirea și valorificarea modelelor de comportament, prin
cooperare, prin asumarea responsabilității, prin luarea deciziilor și prin cunoașterea
particularităților individuale ale celorlați. Profeso rul are un rol esențial și decisiv în
organizarea clasei sub această formă, în special datorită faptului că își asumă rolul de
coorodonator și de organizator al întregului grup, fiindu -i necesare abilități și competențe
diverse. În primul rînd este vorba d espre abilitatea de a cunoaște trăsăturile individuale ale
elevilor, pentru a -i putea plasa și coorodona în poziții optime dezvoltării lor, la nivelul
grupului. În al doilea rînd este vorba de capacitatea de coordonare și de administrare a
subgrupelor alcă tuite, prin menținerea unei atmosfere optime de studiu.
Avantaje:
– Reușește să activeze în totalitate clasa de elevi, fiecărui elev fiindu -i atribuită o
sarcină anume;
– Dezvoltă capacități de comunicare, interacționare și cooperare alături de ceilalți
colegi ;
– Stimulează motivația și creativitatea prin angajarea în competiție alături de ceilalți;
– Susține dezvoltarea individuală prin plasarea elevului în centul demersului
didactic, îmbunătățind și valorifi cînd abilitățile individuale;
– Permite diferențierea sarcinilor de învățare.
Dezavantaje:
– Impune dificultăți de gestionare și administrare a timpului, a mijloacelor didactice,
a disciplinei pe parcursul desfășurării activității;
– Teama de implicare și de relaționare este o cauză des întîlni tă;
– Apariția confli ctelor poate implica dificultăți la nivelul coordonării clasei.
Activitatea pe grupe este specifică: lucrărilor practice, în special cînd este vorba de
anumite experiențe și observații, sau în cazul unor sarcini diferite sau a unei sarcini comune
care conț in aceeași rezolvare și contribuie la elucidarea aceleiași probleme, ale căror rezultate
pot fi corelate și discutate.
Activitatea individuală presupune plasarea elevului și a propriilor sale nevoi de
învățare, în centrul procesului instructiv -educativ. Av antajul suprem al acestei forme de
organizare îl reprezintă oferirea de sarcini raportate la particularitățile psihoindividuale ale
elevului. Astfel se dezvoltă nivelul individual de învățare, corec tîndu-se și amelio rîndu-se
anumite lacune. Deși formă de o rganizare tradițională, activitatea individuală vizează
sedimentarea independentă a anumitor cunoștințe și propune o evaluare corectă și obiectivă.
Avantaje:
– Inițiază și pregătește elevii pentru susținerea examenelor naționale;
– Dezvoltă tehnicile de muncă intelectuală prin studiul individual;
– Vizează însușirea și sedimentarea cunoștințelor;

JOURNAL OF ROMANIAN LITERARY STUDIES Issue no. 1 3/2018

572 – Învățarea se realizează în ritm propriu, susți nînd autoinstruirea.

Dezavantaje:
– Nu implică în mod deosebit dezvoltarea abilităților de comunicare și relaționare;
– Sarcinile de învățare nu sunt alcătuite diferențiat;
Situațiile de învățare independentă presupun: lucrări, eseuri, teme pentru acasă,
evaluarea prin teste, studiul individual, efectuarea de scheme și desene, elaborarea
proiectelor,etc.
Atît metodele tradiționale cît și metodele moderne sunt folositoare în predare, iar
optarea pentru acestea depinde în exclusivitate de competențele profesorului în a intui
particularitățile personalităților elevilor. Metodele moderne au la bază progresele înre gistrate
de tehnică și de știință și instruiesc elevul prin oferirea de sarcini, ce conduc la așa numita
învățare prin descoperire. Efortul trebuie depus de elev, parcursul acestuia reprezen tînd
obținerea tuturor abilităților și cunoștințelor necesare.
Mun ca individuală
Creșterea cerințelor de învățare permanentă (educația permanentă) corespunde cu
încurajarea studiului individual permanent. Normele sociale și europene cotidiene impun
educarea și autoeducarea permanentă, ca soluție a integrării active într -o societate,
caracterizată de respect, comunicare și comuniune. Munca individuală reprezintă mijlocul
ideal de îmbunătățire continuă a nivelului individual de cunoștințe, precum și dezvoltarea
armonioasă a acestuia. Promovarea autoinstruirii impune educăr ii elevilor către obținerea
deprinderilor cu privire la studiul independent, prin practicarea frecventă a acestei metode.
Activitatea individuală presupune rezolvarea de sarcini oferite în funcție de
particularitățile psihoindividuale ale elevilor, cu scop ul de a -și dezvolta nivelul propriu de
învățare. Este necesar ca sarcinile să fie adecvate nivelului și particularităților elevilor. După
cum am amintit anterior, marele avantaj al muncii individuale îl reprezintă crearea posibilității
îmbunătățirii și dez voltării continue a nivelului de învățare individual. Studiul Limbii și
Literaturii Române implică studiul individual într -o foarte mare măsură, îmbogățind și
sedimen tînd baza cunoștințelor do bîndite.
Activitatea individuală, deși utilizată în predarea tr adițională în special în ceea ce
privește temele de acasă, se integrează activ în procesul instructiv -educativ actual, îmbi nîndu-
se cu celelalte metode și forme de organizare a demersului didactic. Acțiunea individuală,
specifică acestei activități, constă în elaborarea de lucrări, compuneri, proiecte practice,
rezolvarea de exerciții, temele pentru acasă, studiul individual sau studiul în bibliotecă, etc.
Desfășurarea acestor activități implică elaborarea de mijloace specifice precum fișele de
lucru, schem ele, tabelele, organizatoarele grafice, etc.
Avantaje:
– îmbunătățește nivelul de învățare individual prin studiul individual aprofundat;
– dezvoltă abilitățile specifice muncii independente precum cercetarea, identificarea
noțiunilor, elaborarea lucrărilor, gîndirea critică, etc;
– conform cercetărilor psihopedagogice mare parte din cunoștințele se acumulează
prin studiul individual;
– sarcinile sunt alcătuite conform particularităților personalității elevului, acesta
fiind elementul principal al întregului demers didactic;
– elevii se concentrează asupra propriilor cunoștințe și își sistematizează noțiunile.

JOURNAL OF ROMANIAN LITERARY STUDIES Issue no. 1 3/2018

573

Dezavantaje:
– în activitățile independente profesorul nu mai reprezintă sprijin pentru înțelegerea
anumitor concepte, activitățiile fiind nesupravegheate de că tre acesta (ex: temele
de acasă);
– nu urmărește și dezvoltarea abilităților de comunicare și relaționare cu ceilalți;
– se urmărește parcursul individual în procesul învățării.
Disciplina Limba și Literatura R omân ă valorifică activitățile independente prin
metode precum: studiul cu manualul, problematizarea, compunerea gramaticală, analiza
lingvistică, învățarea prin exerciții, etc. Toate aceste metode, inclusiv metodele specifice
evaluării, se organizează, de obicei, ca activități individuale, pentru aprofund area studiului
limbii și, în special, pentru dezvoltarea nivelului individual de învățare. Disciplina implică
dezvoltarea gîndirii reflexive și critice, susți nînd în mod deosebit formarea tehnicilor de
muncă intelectuală.

Munca în grup
Odată cu apariția noilor concepte pedagogice precum: dezvoltarea gîndirii critice,
învățarea prin cooperare, dezvoltarea creativității, strategiile interactive, munca în grup a
devenit cea mai valorificată metodă și formă de organizare a procesului instructiv -educativ.
Plasarea elevului în centrul activității didactice oferă muncii în grup avantaje multiple:
 elevii își împărtășesc unul celuilalt ideile, fiind parteneri alături de profesor, în
procesul instuctiv -educativ;
 elevii experimentează, „învă țînd să învețeŗ;
 abilitățile dezvoltate sunt: comunicarea, cooperarea, munca în echipă, relaționarea,
respectul și încrederea, luarea deciziilor, responsabilitatea, motivația;
Grupur ile sunt alcătuite dintr -un număr de persoane care comunică între ele, pe
parcursul unui interval de timp. Este necesar ca numărul persoanelor care alcătuiesc grupul să
fie unul redus pentru a putea comunica și relaționa eficient. Elementele care susțin re lațiile ce
se formează în interiorul grupului sunt: activitățile, sentimentele, comunicarea, munca în
echipă, conduita, interacțiunea. Grupurile sunt caracterizate de:
– coeziune (solidaritatea membrilor, comunicarea, atașamentul);
– marimea grupului;
– diferenț ierile (relațiile de putere).
Grupurile pot fi de mai multe feluri:
 grupuri formale
 gupuri spontane
 grupuri de bază
Disciplina Limba și Literatura R omân ă utilizează numeroase metode care valorifică
munca pe grupe / perechi: linia valorilor, colțurile, lucr ul în perechi, mozaicul, SINELG, jocul
de rol, G îndiți-Lucrați în perechi -Comunicați, Brainstorming, etc. Munca în grup stimulează
competiția, dezvoltă creativitatea și cooperarea, îmbunătățind gîndirea critică și sti mulînd
productivitatea elevilor.

JOURNAL OF ROMANIAN LITERARY STUDIES Issue no. 1 3/2018

574

Avantaje:
– dezvoltarea abilităților de comunicare și relaționare cu membrii grupului;
– concretizare mult mai eficientă a rezultatelor finale, datorită comparației dintre
răspunsurile oferite;
– dezvoltarea independenței educative, a colaborării și a spiritului colectiv;
– influență multiplă asupra elevilor.

Dezavantaje:
– rolul profesorului este limitat, fiind activ doar la începutul activității prin plasarea
sarcinilor și la final în evaluarea rezultatelor;
– elevii trebuie coordonați și educați în spiritul colecti v, bazat pe respect și
colaborare, pentru a se putea integra activ în viața socială;
– evaluarea membrilor grupurilor poate implica dificultăți.

BIBLIOGRAPHY

1.Albulescu, Ion, Pedagogii alternative , București, Editura All, 2014;
2. Albulescu, Ion, Pragmatica predării Ŕ activitatea profesorului între rutină și creativitate ,
Pitești, Editura Paralela 45, 2008;
3. Cucoș, Constantin (coord.), Psihopedagogie pentru examenene de definitivare și grade
didactice , Iași, Editura Polirom, 1998;
4. Dușe, Carmen -Sonia, Didactica disciplinelor de specialitate , Sibiu, Editura Universității
„Lucian Blagaŗ din Sibiu, 2006
5.Ionescu, Miron, Bocoș, Mușata (coord), Tratat de didactică modernă , Pitești, Editura
Paralela 45;
6. Lăudat, I.D. (coord.), Metodica predării Limbii și Literaturii Române în școala generală și
liceu , București, Editura Didactică și Pedagogică, 1973;
7.Mara, Elena Lucia, Didactica Limbii și Literaturii Române , Sibiu, Editura Universității
„Lucian Blagaŗ din Sibiu, 2010;
8.Oprea, Crenguța, Strateg ii didactice interactive , București, Editura Didactică și Pedagogică,
2007;
9. Sălăvăstru, Dorina, Psihologia educației , Iași, Polirom, 2004.