The following ad supports maintaining our C.E.E.O.L. service [601860]

The following ad supports maintaining our C.E.E.O.L. service  
 
 CONFERINȚĂ ÎN LIBAN DESPRE SITUAȚIA ACTUALĂ A CREȘTINILOR DIN
ORIENTUL MIJLOCIU
«CONFERINȚĂ ÎN LIBAN DESPRE SITUAȚIA ACTUALĂ A CREȘTINILOR DIN
ORIENTUL MIJLOCIU»
by Paul Brusanowski
Source:
Security Studies (Studia Securitatis), issue: 2 / 2013, pages: 231­235, on  www.ceeol.com .

231

CONFERINȚĂ ÎN LIBAN DESPRE SITUA ȚIA
ACTUALĂ A CREȘTINILOR
DIN ORIENTUL MIJLOCIU

– Raport –
Paul BRUSANOWSKI

Între 21-25 mai 2013 a avut loc la
mănăstirea maronită Notre Dame du Mont
din localitatea Adma-Dafneh (la nord de Beirut) o conferin ță cu tema „Prezen ța și
mărturia cre ștină în Orientul Mijlociu”,
organizată de Consiliul Mondial al
Bisericilor (WCC) și Consiliul Bisericilor
din Orientul Mijlociu (MECC). Au participat mai mult de o sut ă de
conducători și reprezentan ți ai Bisericilor
din Orientul Mijlociu (Ortodox ă, Maronită,
Coptă, Iacobit-Siriac ă, Armeană , Melkit-
Catolică, Siro-Catolic ă, Armeano-Catolic ă,
Asiriană, Caldeian ă, Coptă Catolic ă,
Romano-Catolic ă, Protestant ă), dar și
reprezentan ți ai Bisericilor și ai
organizațiilor ecumenice din Europa,
America, Australia, Asia de Sud și
Orientul Îndep ărtat.
Conferința a început în seara zilei de
21 mai, cu dou ă scurte cuvânt ări de
deschidere, rostite de Olav Fykse Tveit,
secretarul general al Consiliului Mondial al Bisericilor (WCC), și de Michael Jalakh,
secretarul general al Consiliului Bisericilor din Orientul Mijlociu (MECC). În continua
re, patriarhul Bisericii siro-
catolice (iacobi ții uniț i cu Roma), Mor
Ignatiuns Joseph Younan III, a f ăcut o
prezentare introductiv ă la documentul de
lucru intitulat „Christians in the Middle East: Presence and Witness”. Înc ă de la
început, patriarhul a criticat revoluț ia din
Siria, considerând consecin țele ei drept „o
dictatură nouă”, însoțită de haos, atacuri
armate, răpiri de persoane. Patriarhul și-a
exprimat teama pentru cre știnii din
Orientul Mijlociu, deoarece în țările în care
a învins prim ăvara arab ă nu exist ă
democrație adevărată, motivul fiind că
principiul libert ății religioase nu a fost deloc luat în considerare. Astfel, cre știnii
din Orientul Mijlociu s-ar afla ast ăzi,
potrivit patriarhului Younan, în cea mai grea fază a existen ței lor, ei sim țindu-se
trădați de Occidentul care colaboreaz ă cu
regimurile islamiste fundamentaliste ale Golfului. Drept urmare, patriarhul i-a rugat pe occidentalii prezen ți la conferin ță ca
atunci când se vor întoarce în țările lor să
prezinte realit ățile din Orient, a șa cum sunt
ele cu adev ărat.
Documentul de lucru cuprinde trei
părți: a) s
itua ția politică actuală din Orient
(agresiunea israelian ă în Palestina,
revoluțiile arabe urmate de haos și
conflicte sângeroase etnice, confesionale și
tribale, precum și exacerbarea
fundamentalismului islamic); b) situa ția
creștinilor din Orientul Mijlociu în acest
context și c) mesajul cre știnilor din
Orientul Mijlociu c ătre ceilalț i creștini,
către musulmani, c ătre evrei și islamiștii
radicali. Documentul poate fi citit prin accesarea linkului de la sfâr șitul
Comunicatului final.

Voci din Orientul Mijlociu
În diminea ța zilei de 22 mai au avut
loc două sesiuni intitulate „Voices from the
Middle East”. Scopul a fost acela de a prezenta participan ților din afara
Orientului Mijlociu situa ția dureroas ă
căreia trebuie s ă-i facă față în prezent
creștinii din Orientul Mijlociu. Pe de alt ă
parte, vorbitorii au f ăcut apel
reprezentan ților Bisericilor și organiza țiilor
ecumenice din Europa de Vest și Statele
Unite să transmită guvernelor occidentale
rugămințile creștinilor din Orientul
Mijlociu de a se distan ța de regimurile
fundamentalist islamice ale Golfului și de a

232 se implica mai activ în sprijinirea
procesului de pace dintre lumea arab ă și
Israel. Patriarhul latin de Ierusalim, Fouad Twal, a deplâns faptul c ă guvernele
occidentale i-au uitat pe cre știnii din
Orientul Mijlociu, preocupându-se mai mult de situa ția politică din Siria. Totodat ă,
a deplâns ceea ce considera a fi „standardele duble” din politica extern ă
occidentală . În acela și sens s-a exprimat și
Ekram Lamee Hennawie, pre ședintele
Bisericii Evanghelice Prezbiteriene din Egipt, care a condamnat sprijinul oferit de guvernul SUA Fr ăției Musulmane din
timpul revolu ției din Egipt. „De și, într-o
convorbire pe care am avut-o cu Hillary Clinton, aceasta a recunoscut c ă acest
sprijin a constituit o greș eală, totuși
guvernul SUA a continuat s ă persiste în
greșeală”, a afirmat Hennawie. Mesajul
creștinilor din Orie ntul Mijlociu c ătre
Occident, a continuat liderul prezbiterian
egiptean, este unul de regret c ă opinia
publică din Vest nu cunoaș te adevărul cu
privire la Orientul Mijlociu și nu
conștientizeaz ă faptul că Palestina e cauza
centrală a conflictului ș i a suferin ței
creștinilor orientali. În acela și sens s-a
exprimat și patriarhul melkit unit Gregorie
III Laham, care a atras aten ția
că, dacă
Occidentul ar dori într-adev ăr să-i ajute pe
creștinii din Orientul Mijlociu, ar trebui s ă
se preocupe mai întâi de rezolvarea chestiunii palestiniene și să intervin ă
pentru solu ționarea conflictului arabo-
israelian. Totodată , patriarhul Grigorie III
Laham a prezentat și statistica tragic ă a
primăverii arabe din Siria: asasinarea a
peste 1000 de cre știni și distrugerea a
aprox. 30 de biserici; alungarea aproape în
totalitate a cre știnilor din ora șele Homs și
Alep; existen ța a peste 450.000 de refugia ți
creștini, din totalul celor 1,4 mil. cre știni
care trăiau în Siria înainte de izbucnirea
războiului civil, în prim ăvara anului 2011.
Cu privire la efectele „prim ăverii arabe”
asupra cre știnilor din Siria s-a exprimat și
mitropolitul ortodox de Sitou și Tir
(Liban), Elias Khoury, delegat al patriarhului ortodox al Antiohiei, Youhanna Yazigi. Conform mitropolitului Elias, ră pirea celor doi episcopi din Siria (unul dintre ei este frate al patriarhului ortodox) echivaleaz ă cu un mesaj al
musulmanilor extremiș ti către creștini de a
alege una din dou ă alternative: ori s ă plece
din țările lor de origine, ori să accepte
soarta
de martiri. Mitropolitul Elias îns ă a
accentuat faptul c ă totuși creștinii doresc s ă
colaboreze cu musulmanii modera ți, însă
politica guvernului american, care nu î și
ține promisiunile fa ță de palestinieni, doar
strică perspectiva cre știnilor din Orientul
Mijlociu.
În al doilea rând, al ți vorbitori au
mărturisit faptul c ă de-a lungul secolelor,
convieț uirea dintre cre știnii și musulmanii
din Orientul Mijlociu a fost pa șnică,
radicalii islami ști din trecut și din ziua de
azi neconstituind decât o minoritate. Patriarhul Bisericii Catolice Copte din Egipt, Ibrahim Isaac, a men ționat existen ța
relațiilor de colaborare între unele parohii
creștine și clerici musulmani, în special
privind asisten ța socială a deț inuților din
închisori și a familiilor acestora (astfel, au
fost înfiin țate comitete de ajutorare,
alcătuite din cre știni și musulmani, care se
întâlnesc în biserici cre știne). La fel ș i
mitropolitul copt Bishoy de Damietta a ținut să p
recizeze c ă există o lung ă
convieț uire a cre știnilor cu musulmanii din
Orientul Mijlociu, convie țuire care este
însă periclitată datorită distrugerii (în urma
unor „săpături arheologice”) a funda țiilor
moscheii Al-Aqsa de pe Esplanada Templului din Ierusalim. Mitropolitul a susținut necesitatea unui dialog
interreligios cu evreii, îns ă pe baza
Decalogului, pe baza legii Vechiului Testament, și nu pe baza ideologiei
naționaliste moderne a sionismului.
În al treilea rând, reprezentan ții
Bisericilor din Irak au deplâns declinul creștinismului în acea țară după căderea
regimului lui Sadam Hussein. Astfel, în mesajul patriarhului caldeu din Irak, Louis Raphael I Sako
, s-a deplâns faptul c ă nu
există cetățenie uniform ă în acea țară, drept
care creștinii nu au drepturi politice egale
cu musulmanii. Azi ar exista, potrivit patriarhului Raphael, o hegemonie a islamului politic și a extremismului. O
dictatură a fost înlocuit ă de o altă dictatură. Access via CEEOL NL Germany

233 Cauzele neajunsurilor la care trebuie s ă le
facă față creștinii din Irak sunt: lipsa de
autoritate a guvernului irakian central;
existența unor grup ări jihadiste, militante,
adevărate mafii, care organizeaz ă răpiri,
atacuri teroriste; refuzul unei grup ări
musulmane de a accepta pluralismul,
negând dreptul la existent ă a creștinilor, ba
chiar și a musulmanilor modera ți. De
asemenea, arhiepiscopul armean Avak Vazken Asadourian și Secretarul General
al Consiliului Conduc ătorilor biserice ști
din Irak s-a referit la interpretarea termenului
minoritar în Orientul Mijlociu,
insistând ca creș tinii din Orientul Mijlociu
să nu accepte acest termen cu conota ții
negative și discriminatorii, ci s ă pretindă să
fie cetăț eni egali ai țărilor în care tr ăiesc și
care sunt patriile lor.
În al patrulea rând, mai mul ți
vorbitori au deplâns faptul c ă din ce în ce
mai mulți creștini din Orientul Mijlociu au
ales să-și părăsească locurile natale și să
emigreze în Europa de Vest sau în cele două Americi. Astfel, de exemplu,
Megreditch Karagoezian, pre ședintele
Uniunii Bisericilor Evanghelice Armene din Orientul Mijlociu a sus ținut că creștinii
din Orientul Mijloc iu trebuie convinș i să
stea pe loc, s ă nu emigreze, ci s ă ia parte
activă la viața și evoluția societății. Și într-
adevăr, sunt numero și cei care vor s ă
rămână, considerând aceas
ta ca pe o
sarcină dată de Dumnezeu ca s ă fie
mărturia Învierii în aceste teritorii din
Orientul Mijlociu.
În după amiaza zilei de 22 mai,
aceste voci din Orientul Mijlociu au primit răspuns din partea reprezentan ților
Bisericilor și organiza țiilor ecumenice din
celelalte continente. Începutul a fost realizat de IPS Mitropolit Nifon Mih ăiță al
Târgoviștei, care a accentuat necesitatea
sprijinirii cre știnilor orientali. IPS Sa a
amintit strânsele leg ături dintre Biserica
Ortodoxă Română și Patriarhiile Orientale
în Evul Mediu și a accentuat importan ța
libertăț ii religioase ca premis ă pentru
constituirea unei democra ții veritabile. Și
ceilalți vorbitori, reprezentan ți ai
Bisericilor și mișcărilor ecumenice din
celelalte p ărți ale lumii, au accentuat necesitatea sprijinului pentru cre știnii
orientali; discursurile având și conotații
politice mai mult sau mai pu țin implicite,
în funcție de regiunea geografic ă din care
proveneau vorbitorii.

Referate tematice
În dimineaț a celei de-a treia zi a
conferinței (23 mai) au fost prezentate mai
multe referate, pe seama c ărora, în dup ă
amiaza aceleia și zile, au fost organizate
dezbateri în cadrul unor grupe de discu ții.
Primul referat a avut titlul
„Palestinian struggle: the underlying core
issue” , scopul fiind acela de a demonstra
că problema palestinian ă se află la baza
oricărei chestiuni din Or ientul Mijlociu.
Referatul a fost sus ținut de Afif Safieh ,
originar din West-Bank, reprezentant al
Autorității Palestiniene în Regatul Unit al
Marii Britanii și Irlandei de Nord între
1990-2005. Discursul a fost unul de politică extern ă, insistând asupra
conflictului arabo-israelian.
Cel de-al doilea referat, intitulat
„Transformations and revolutions:
between hopes and fears” , a fost susț inut
de Samir Marcos , de la Centrul pentru
Studii și Consultare Al Fustat, din Cairo
(Egipt). Acesta a analizat urm ările
„primăverii arabe”, insistând asupra
consecințelor acesteia asupra cre știnilor
din Orientul Mijlociu, în special din prisma
refundament ării statelor din regiune pe
baze religioase islamiste.
Tână rul Noel Georges , lector la
Universitățile din Paris și Lausanne, a
prezentat materialul „Religious pluralism
and freedom of religion in the Middle
East” , în care a analizat sistemele juridice
ale diferitelor state din Orientul Mijlociu.
În epoca modern ă, chiar dac ă Șaria a fost
desființată și cetăț enii au devenit teoretic
egali, au ră mas totuși unele discrimin ări în
special în Dreptul matrimonial, dat fiind faptul că nu a fost introdus ă căsătoria
civilă. Competente în acest domeniu au
rămas tribunalele religioase, musulmane
sau creștine. Însă în cazul unor c ăsătorii, în
care membrii apar țin unor denomina țiuni
creștine diferite, se prevede în Egipt
competen ța obligatorie a Cur ților

234 musulmane (în Iordania so ții pot alege
singuri la care Curte matrimonial ă se decid
să încheie c ăsătoria). În cazul c ăsătoriilor
mixte dintre musulmani și creștini, Curtea
matrimonial ă trebuie s ă fie cea
musulman ă, iar în caz de divorț , copiii
aparț in părții musulmane. Pe de alt ă parte,
în Egipt ierarhia copt ă nu acceptă divorțul,
astfel că tendința de convertire la islam în
cazul celor care doresc s ă divorțeze este
mare. Concluzia lui Nael Georges a fost
aceea că nu poate exista democra ție
adevărată fără înlăturarea impunerii Șariei
nemusulmanilor și fără introducerea
căsătoriei civile (care totu și nu este privit ă
favorabil nici de c ătre Bisericile cre știne).
Fadi Daou , consultant pentru Rela ții
interculturale, geopolitice și religioase în
Orientul Mijlociu la Holy Spirit University din Kaslik (Liban), a sus ținut referatul
„Religious pluralism and freedom of
religion in the Middle East” . Pornind de la
constatarea c ă țările din Orientul Mijlociu
sunt printre cele mai corupte din lume (în
statisticile oferite de Transparency
International ), Daou a analizat a ceea ce a
considerat a fi sursele de corup ție din
Orientul Mijlociu: existen ța unui
comunitarism religios/confesional care degradează atât statul, cât și comunitatea.
Statul a devenit un stat aparent, f ără puteri,
fără autoritate, f ără pârghii, locul acestuia
fiind preluat de comunitatea religioas ă. O
altă sursă de corupț ie a fost considerată a fi
lipsa transparen ței (de fapt o problem ă
culturală, de mentalitate: nimeni nu mai
este responsabil, nimeni nu mai e nevoit s ă
dea socoteal ă, să recunoasc ă greș eala și să
o îndrepte). Solu țiile sugerate pentru
îndreptarea situa ției au fost redefinirea
conceptului de cetăț enie/drepturi
cetăț enești și schimbarea discursului
religios (discursul identitar comunitar s ă
fie înlocuit de un discurs moral, evanghelic).
Interesant a fost și discursul lui
Tarek
Mitri , fost ministru în guvernele din Liban,
iar în prezent reprezentantul special al Secretarului General ONU Ban Ki-moon și
conducător al Misiunii de Ajutorare a
ONU în Libia (UNSMIL). Titlul referatului a fost
„Radical Islamists and Christian-Muslim relations” , tema centrală
fiind necesitatea con știentizării faptului c ă
grupurile islamiste radi cale, jihadiste, nu
reprezintă decât o mic ă minoritate în
societatea islamic ă. Creștinii din Orientul
Mijlociu nu ar trebui prin urmare s ă adopte
o poziție alarmistă , ar trebui s ă evite să
considere islamul dreptul un bloc monolitic, în fa ța căruia să nu poț i rezista;
dimpotriv ă, creștinii din Orientul Mijlociu
ar trebui s ă conștientizeze existen ța
multiplelor fracturi din sânul islamului și
să înțeleagă faptul că grupurile jihadiste
mărunte pot face mult r ău, însă nu pot
schimba societatea în ansamblul ei. Prin urmare, cre știnii orientali ar trebui s ă
aștepte cu ră bdare calmarea spiritelor din
Orientul Mijlociu. Desigur c ă acest discurs
(unul dintre pu ținele care s-a dorit a fi
political corect ) a suscitat unele discu ții
mai intense.

Comunicatul final
În cea de-a patra zi a conferin ței (24
mai) au fost purtate discu ții pe seama
comunicatului final1. Au existat în total trei
variante ale acestuia; ală turi de textul
inițial au fost inserate și principalele idei
reieșite în cadrul grupurilor de lucru din
ziua precedent ă. Documentul a fost
analizat paragraf cu paragraf, fiind purtate
discuții ample în special asupra
oportunității includerii în text a unor
enunț uri cu caracter de politic ă externă.
Astfel, de exemplu, s-a cerut vot în legătură cu includerea în text a cererii ca
WCC să intervină la guvernul american s ă
nu atace militar Iranul (votul a fost unul
negativ; s-a inclus îns ă cererea ca în
Orientul Mijlociu s ă nu existe arme
nucleare, vizându-se aici și Israelul).
Totodată, în finalul conferin ței a fost
discutată și votată și o altă declaraț ie, în
care este exprimat ă îngrijorarea fa ță de
recenta ră pirea a celor doi episcopi
ortodocși sirieni din Alep, Siria, în aprilie.
Și respectiva declara ție poate fi citit ă pe
site-ul amintit mai sus.

1 Textul Comunicatului final poate fi citit pe site-ul
http://www.oikoumene.org/en/press-
centre/news/conference-issues-statement-on-christian-presence-in-the-middle-east.

235 Comunicatul final a fost publicat pe
site-ul WCC în ziua de 29 mai 2013. A fost
comentat pe larg în diverse forumuri pe internet. Uneori a fost comb ătut vehement
datorită mențiunilor privind politica de
ocupație a Israelului în Palestina. Astfel, la
4 iunie 2013, doi pr ofesori de Studiul
Noului Testament, Prof. Dr. Ekkehard W. Stegemann și Prof. emer. Dr. Wolfgang
Stegemann din Basel u. Neuendettelsau, au redactat o scrisoare deschisă Bisericilor
Evanghelice din Elve ția și Germania, cu
cererea ca acestea s ă transmită mai departe
scrisoarea Secretarului General al WCC.
Cei doi profesori au considerat c ă
acest Comunicat final de la Beirut a întrecut în radicalis m toate celelalte
declaraț ii antisemite și anti-israeliene
elaborate de WCC de-a lungul deceniilor.
Conform celor doi profesori, comunicatul final de la Beirut „delegitimeaz ă și
demonizeaz ă statul Israel”. Semnatarii
scrisorii deschise s-au opus consider ării
Ierusalimului ca „ora ș ocupat”, au refuzat
să accepte faptul că Israelul îi
discrimineaz ă pe musulmanii și creștinii
din Țara Sfântă . Totodată, cei doi profesori
și-au exprimat consternarea fa ță de
combaterea sionismului cre știn și a
creștinilor sioni ști.