The following ad supports maintaining our C.E.E.O.L. service [600618]

The following ad supports maintaining our C.E.E.O.L. service  
 
 PUTEREA, SECURITATEA ȘI MANAGEMENTUL CRIZEI ÎN ORIENTUL
MIJLOCIU – PROBLEMA KURDĂ
«POWER, SECURITY AND CRISIS MANAGEMENT IN THE MIDDLE EAST –THE
KURDISH PROBLEM»
by Cristi Daniel Lățea
Source:
Bulletin of "Carol I" National Defence University (Buletinul Universității Naționale de Apărare "Carol
I"), issue: 01 / 2013, pages: 209­216, on  www.ceeol.com .

░ ░ ░ ░ ░ Buletinul UniversităŃii NaŃionale de Apărare „Car ol I” ● Nr. 1/2013 ░ ░ ░ ░ ░

1

PUTEREA, SECURITATEA ȘI MANAGEMENTUL CRIZEI
ÎN ORIENTUL MIJLOCIU – PROBLEMA KURDĂ

POWER, SECURITY AND CRISIS MANAGEMENT
IN THE MIDDLE EAST –THE KURDISH PROBLEM

Drd. Cristi Daniel LĂłEA *
Universitatea NaŃională de Apărare „Carol I”

Regiunile autonome s2au dovedit, în anumite cazuri, o soluŃie productivă
pentru zonele cu conflicte etnice, religioase sau î n zone cu tensiuni între
populaŃia majoritară și cea minoritară.
Deși există încă dezbateri referitoare la nivelul d e autonomie, regiunea
reprezintă totuși subiectul unor procese politice ș i nu al unor motive de conflict.
Cu toate acestea, așa cum opozanŃii autonomiei din Turcia au menŃionat, realităŃile
geografice și etno2culturale ale Turciei și Orientu lui Mijlociu sunt profund
diferite faŃă de cele ale Spaniei și Canadei.
Crucial pentru orice sistem de autonomie politică e ste un grad ridicat de
descentralizare, concept considerat de multă vreme a fi similar situaŃiilor de
criză de către statul turc. În mod oficial, statul central este arbitrul multor politici
locale, ceea ce face ca sistemul să fie ineficient și pentru mulŃi de nedorit.

Autonomous regions were, in some cases, a productiv e solution for areas with
ethnic or religious conflicts, or in areas with ten sion between the majority and the
minority of population. Although there is still deb ate about the level of autonomy,
the region is still subject to a series of politica l processes, but not any reasons
for conflict.
However, as opponents of autonomy from Turkey have mentioned,
geographical and ethnoîcultural realities of Turkey and Middle East are profoundly
different from those of Spain and Canada.
The crucial element to any system of political auto nomy is a high degree of
decentralization, a concept considered for long to be similar to a situation of crisis
by the Turkish State. Officially, the central state acts as referee of to many local
policies, which causes the system to be inefficient and undesirable to many.

Cuvinte cheie: problema kurdă; PKK; Orientul Mijlociu; Turcia;
autonomie.
Keywords: PKK; the Kurdish issue; the Middle East; Turkey; au tonomy.

* e2mail: [anonimizat] Access via CEEOL NL Germany

░ ░ ░ ░ ░ Buletinul UniversităŃii NaŃionale de Apărare „Car ol I” ● Nr. 1/2013 ░ ░ ░ ░ ░

2 Problema kurdă reprezintă un aspect care poate fi c uprins atât în cadrul
politicii interne, cât și externe a Ńării. Factorul grupului populaŃional kurd 1
rămâne o problemă recurentă în dinamica securităŃii regionale.
Există o serie de factori care amplifică exponenŃia l importanŃa
strategică și de securitate a minorităŃilor kurde d in statele Orientului Mijlociu.
Sintetic, acești factori se referă la mărimea popul aŃiei și a suprafeŃei ocupate,
ponderea semnificativă a minorităŃilor kurde în ans amblul populaŃiilor statelor:
15220% în Turcia, 20228% în Irak, 8210% în Iran și 729% în Siria, configuraŃia
geopolitică cu totul particulară a macrogrupului po pulaŃional kurd − contiguu
spaŃial, dar fragmentat geopolitic în șase state ve cine din Orientul Mijlociu,
localizarea geostrategică excepŃională − la intersecŃia a numeroase axe de forŃă
geostrategică, rute energetice și de transport, tot ul într2o regiune de înaltă
conflictualitate, la frontiera NATO cu Iran, Irak ș i Siria și, mai mult, faptul că cele
trei state plus Turcia sunt variabile − cheie în ecuaŃia regională de securitate.
Kurzii reprezintă una dintre cele mai importante pr obleme de securitate
atât în regiunea Orientului Mijlociu, cât și pentru statele cu minorităŃi kurde în
particular. Macrogrupul kurd este sursa unor multip li factori de geostres, care
afectează practic toate sectoarele de activitate al e statelor implicate. Ne
referim aici la aspectul militar , prin separatismul care ameninŃă integritatea
teritorială a statelor, politic , fiind ameninŃată stabilitatea întregului sistem
politic ale fiecărui stat, precum și a setului ideo logic care legitimează un
status2quo care privează kurzii de drepturi egale c u cele ale majorităŃii,
economic , prin implicaŃiile celorlalte sectoare, societal , ameninŃată fiind
capacitatea unei societăŃi de a2și menŃine esenŃa c aracterului său în condiŃiile
variabile a unor ameninŃări posibile sau actuale, p rin cele trei mecanisme
clasice – migraŃia (exemplu, regimurile turc și fos t irakian au
deportat/evacuat/cauzat emigrarea a câteva milioane de kurzi), competiŃia pe
verticală (sporirea distinctivităŃii etnice a grupu lui minoritar și radicalizarea
revendicărilor sale naŃionaliste până la solicitare a independenŃei depline) și
competiŃia pe orizontală (într2un efect „de domino” , inspirat de teoria
„contagiunii”, al importului de instabilitatea din direcŃia conaŃionalilor kurzi

1 SupranumiŃi „cea mai mare naŃiune din lume fără st at”, kurzii populează în număr de
aproximativ 30 de milioane zona de confluenŃă dintr e Anatolia, Peninsula Arabă și Caucaz,
pe suprafata relativ contiguă a ceea ce a fost Kurd istanul istoric: aproximativ 16 milioane în
S2E Turciei, 8 milioane în N2E Iranului, 350.000 în enclave compacte în N2E Siriei și alte
peste 200.000 dispersaŃi în Armenia și Azerbaidjan. SuprafaŃa de cca. 230.000 de mile²
acceptată cvasiunanim de către kurzi ca reprezentân d teritoriul strămoșesc rămâne
actualmente divizată între Turcia (43%), Iran (31%) , Irak (18%), Siria (6%), Armenia și
Azerbaidjan (2%).

░ ░ ░ ░ ░ Buletinul UniversităŃii NaŃionale de Apărare „Car ol I” ● Nr. 1/2013 ░ ░ ░ ░ ░

3 din statele învecinate), dar și la ecologic, de pildă atentatul comis de PKK la
sfârșitul anului 1995, lângă Diyarbakir, la doar câ Ńiva km de oleoductul BTC 2.
Este cât se poate de clar că în problema kurdă s2au făcut progrese
semnificative. Liberalizarea politică a regimului d in Turcia condiŃionată mai
ales de criteriile asociate deschiderii negocierilo r de aderare la UE a adus cu
sine recunoașterea kurzilor ca minoritate și acorda rea acestora de drepturi
civile și libertăŃi politice, situaŃia ameliorându2 se în special după decapitarea PKK
prin arestarea liderului Abdullah Öçalan, în 1999, și transformarea organizaŃiei de
gherilă PKK, mai întâi în KADEK (Congresul LibertăŃ ii și DemocraŃiei
Poporului), în 2002 și Kongra Gel (KDK), la sfârșitul anului 2002, împreună
cu comunicarea angajamentului de a renunŃa la dimen siunea sa militară.
Anii de aur ai dezvoltării procesului către UE, 200 122004, au avut un
impact puternic în calmarea relaŃiilor dintre guver n și kurzii turci, care sunt
aproximativ 15% din populaŃie (11,4 milioane) 3. În anii ’80, s2au înregistrat
represiuni severe, mai ales între anii 1980 și 1983 , când a avut loc lovitura
militară, atunci limba kurdă era strict interzisă ș i chiar cuvântul „kurd" era
considerat taboo. Anii ’90 includ perioada Războiul ui civil. După capturarea
lui Öçalan, liderul PKK, războiul s2a oprit. În aug ust 2000, PKK 4 a declarat în
mod unilateral, prima perioadă de încetare a foculu i. Kurzii au sperat într2o
îmbunătăŃire a situaŃiei lor odată cu legile ce făc eau parte din aquis2ul
comunitar al UE, incluzând permisiunea de a folosi limba în școli și în media.
Ca Ńară aspirantă la statutul de membră UE, Turcia trebuie să găsească
o cale prin care să își asume o schimbare graduală de la interpretarea
tradiŃională a naŃiunii turce la o redefinire a noŃ iunii de comunitate politică,
ceea ce solicită o includere a conceptului de cetăŃ enie și o recunoaștere a
pluralismului cultural și etnic al Ńării. Există o serie de obstacole care fac
realizarea acestui proces mai dificilă pe termen sc urt. Teama de separatism și
împărŃirea Ńării între diferite grupuri etnice este încă foarte puternică. Deși
este bine cunoscut faptul ca PKK are serioase diver genŃe interne și probleme
de conducere, teama renașterii terorismului încă pe rsistă.

2 Ioan Nicolae Petrașuc, Cosmina Covatariu, ImplicaŃiile conflictului interetnic turcoîkurd
asupra securităŃii în Orientul Mijlociu , p. 77, Sesiune de comunicări știinŃifice cu parti ciparea
internaŃională Perspectivă ale securităŃii și apără rii în Europa (19220 nov. 2009), vol. IV,
București, Centrul de Studii Strategice de Apărare și Securitate, Universitatea NaŃională de Apărare.
3 Vorbitorii dialectului kurd, Kurmanci și Zaza, rep rezintă populaŃia majoritară în mai multe
provincii sud2estice, probabil jumătate din kurzi t răiesc în orașele mari din Vest. Unele surse
estimează numărul kurzilor la 20 de milioane, sau p este 20% din populaŃie, dar nu există nici
o evidenŃă în acest sens. Un raport din martie 2007 a prezentat importanŃi indicatori sociali,
arătând că populaŃia kurdă este mai tolerantă la di versitatea religioasă și etnică, mai săracă și
cu grupuri familiale mai mari.
4 Acronimul de la Partiya Karkeran Kurdistan, în tra ducere „Partidul Muncitorilor din Kurdistan”.

░ ░ ░ ░ ░ Buletinul UniversităŃii NaŃionale de Apărare „Car ol I” ● Nr. 1/2013 ░ ░ ░ ░ ░

4 Turcia face eforturi pentru a soluŃiona problema co nflictul cu etnicii
kurzi și pe cale diplomatică. Negocierile lansate d e către premierul turc Recep
Tayyip Erdogan se înscriu pe această direcŃie. Rece ntele asasinate ale celor
trei activiste PKK 5, cofondatoarea PKK Sakine Cansiz 6, Fidan Dogan 7,
președinta asociaŃiei kurde și reprezentantă în Fra nŃa a Congresului naŃional al
Kurdistanului și Leyla Soylemez 8, „o tânără activistă”, în data de 9 ianuarie
2000, la Paris, vin pe fondul escaladării tensiunil or între autorităŃile turce și
partea kurdă. În ciuda necunoscutelor care persistă în legătură cu autorii
asasinatelor și motivaŃiilor lor, o probabilă sursă conduce spre diviziunile
interne din PKK, între aripa politică „moderată” a organizaŃiei și segmentul
„radical”, care continuă să susŃină revendicările s eparatiste maximaliste, mai
ales într2un context regional favorabil, aparent re alizării acestora.
Imediat după apariŃia informaŃiilor legate de crime le de la centrul de
informare kurd din Paris, opiniile oficialilor și o pinia publică în Turcia au
generat un dialog în contradictoriu pe această temă . Unii dintre ei, printre care și
vicepreședintele partidului aflat la putere, Husein Celik, consideră că cele trei
femei sunt victimele neînŃelegerilor din interiorul comunităŃii kurde, în timp
ce a doua teorie consideră că responsabilii aparŃin grupului de kurzi care se opun
negocierilor dintre Turcia și PKK, negocieri reluat e la sfârșitul anului 2012.
În luna octombrie 2012, câteva sute de kurzi aflaŃi în închisorile de pe
teritoriul Turciei au intrat în greva foamei în înc ercarea de a obŃine condiŃii
mai bune de detenŃie pentru fostul lider al PKK, Ab dullah Öçalan, precum și
utilizarea într2o mai mare măsură a limbii kurde în viaŃa publică. Chiar dacă
autorităŃile de la Ankara nu s2au arătat impresiona te de devotamentul
militanŃilor faŃă de fostul lor lider, protestul a durat 68 de zile, acŃiunea
deŃinuŃilor s2a încheiat ca urmare a solicitărilor lui Öçalan, care le2a cerut
acestora „fără nicio ezitare, să renunŃe la greva f oamei”. Acest fapt
demonstrează că fostul lider nu și2a pierdut influe nŃa în faŃa celor pe care i2a
condus atâŃia ani în luptele împotriva autorităŃilo r statului.
La 28 decembrie 2012, premierul turc Recep Tayyip E rdogan a optat
pentru relansarea dialogului cu PKK, în formula rel uării negocierilor între

5 Hurriyet2Daily News, Three PKK members killed in P aris attack.
6 Sakine Cansiz este membru fondator al PKK, prima f emeie membru al organizaŃiei, iar în
perioada în care a fost încarcerată a condus mișcar ea kurdă din închisoarea Diyarbakir; după
eliberarea sa, în 1980, a avut o activitate intensă în interiorul PKK, alăturându2se lui Ocalan
în Siria, ulterior ocupând poziŃia de comandant al mișcării de gherilă a femeilor din zona
kurdă a Irakului.
7 Fidan Dogan era răspunzătoare cu activitatea de lo bby întreprinsă de PKK pe lângă Uniunea
Europeană și diplomaŃii diferitelor state.
8 Leyla Soylemez se ocupa de domeniul relaŃiilor dip lomatice în calitate de reprezentant al
femeilor în numele PKK.

░ ░ ░ ░ ░ Buletinul UniversităŃii NaŃionale de Apărare „Car ol I” ● Nr. 1/2013 ░ ░ ░ ░ ░

5 leaderul kurd aflat în detenŃie și șeful serviciilo r de informaŃii din Turcia,
Hakan Fidan, mai ales sub presiunea unor evoluŃii r ecente: realităŃile
regionale noi create de modificarea statutului kurz ilor din Irak și Siria,
dificultăŃile procesului de reformă constituŃională lansat anul trecut, tendinŃele
de radicalizare ale mișcării kurde.
Asasinatele de la Paris dovedesc dificultatea proce sului politic relansat
de către autorităŃile turce, indicând limitele auto rităŃii de care mai beneficiază
Abdullah Öçalan în rândul PKK, după o lungă detenŃi e (14 ani), precum și
faptul că opŃiunile sale, în favoarea unui compromi s politic, sunt puternic
contestate de segmentul radical al organizaŃiei ter oriste 9.
Asasinatele adaugă un element suplimentar de dificu ltate la greutăŃile
și incertitudinile procesului politic lansat de aut orităŃile de la Ankara.
Demersul este violent contestat de radicalii PKK și nepopular în cercurile
opiniei publice și ale forŃelor de tendinŃă naŃiona listă din Turcia. În rândul
radicalilor kurzi au apărut tot felul de suspiciuni , plecându2se de la faptul că
dialogul se concentrează pe componenta de securitat e, lucru evidenŃiat de
negocierile care au loc între șeful serviciilor de informaŃii a Turciei și un fost
leader al PKK, aflat în detenŃie. Radicalii kurzi c onsideră că scopul dialogului
purtat de către Öçalan cu autorităŃile este depuner ea armelor de către grupările
armate ale organizaŃiei.
Atentatele confirmă că în cadrul mișcării kurde tur ce, aripa militară
domină, tinzând să conteste autoritatea lui Öçalan și refuzând să recunoască o
tutelă politică care și2a încheiat cursul.
Este pentru prima dată când uciderea unor membri im portanŃi ai PKK
are loc pe teritoriul Europei, în ciuda existenŃei unui acord tacit între kurzii
turci și Ankara care îndeamnă la abŃinerea săvârșir ii unor asemenea fapte. În acest
context și având în vedere elementele acestui caz, Ankara răspunde vocilor care
acuză Turcia că s2ar afla în spatele asasinatului c u scopul de a periclita
negocierile de pace, că atacul în sine a fost săvâr șit pe fondul unor cauze
interne. Această variantă este puŃin plauzibilă avâ nd în vedere implicaŃiile
negative asupra relaŃiei franco2turce și contextul politic din Turcia.
De2a lungul timpului, practica teroristă ne2a obișn uit cu acte de
violenŃă săvârșite în numele unei cauze, astfel că revendicarea atacurilor a
devenit o practică firească în asemenea situaŃii. Î n acest caz însă, cei aflaŃi în
spatele atacului nu au recurs la un asemenea gest, fapt explicabil din două
motive. Unul ar putea fi teama de consecinŃe, având în vedere că victimele
sunt figuri importante ale unei grupări considerate teroriste de Turcia și multe
state occidentale 10 , astfel că o acŃiune care să răspundă în aceeași m anieră

9 Ségolène Allemandou, Kurdish assassination mystery grips Paris , FRANCE 24.
10 William Hilderbrandt, Three kurdish female activists shot dead in Paris , FRANCE 24.

░ ░ ░ ░ ░ Buletinul UniversităŃii NaŃionale de Apărare „Car ol I” ● Nr. 1/2013 ░ ░ ░ ░ ░

6 crimelor nu ar fi exclusă. Pe de altă parte, lipsa interesului atacatorilor de a2și
declina identitatea sau apartenenŃa la un grup poat e fi explicată prin dorinŃa
acestora de a lăsa loc de interpretări, urmărindu2s e crearea confuziei și a
speculaŃiilor în privinŃa celor vinovaŃi.
Ipoteza privind suspectarea PKK2ului de responsabil itatea atacului, cu
scopul periclitării negocierilor cu regimul de la A nkara, a fost negată de
purtătorul de cuvânt al liderului kurd. Potrivit ac estuia, este vorba despre „un
asasinat despre teroare, despre un asasinat ideolog ic și politic, un atac terorist
îndreptat împotriva poporului kurd”, astfel că lega rea acestuia de PKK nu
poate fi posibilă.
Plecând de la apropierea uneia dintre victime, Saki ne Cansiz, de fostul
lider kurd, o altă ipoteză care se naște ar putea f i aceea că prin aceste asasinate
s2a dorit transmiterea unui mesaj lui Abdullah Öçal an și altor persoane
importante din PKK, sugerându2se că discuŃiile cu r egimul de la Ankara ar
putea reprezenta un semnal de alarmă în ceea ce pri vește ameninŃarea cu
moartea pentru persoanele implicate sau apropiate a cestora.
Indiferent de evoluŃiile ulterioare, negocierile de pace trebuie să
continue, chiar și în lipsa identificării vinovaŃil or, fiind puŃin probabil ca în
perioada următoare vreuna dintre părŃi să se retrag ă de la masa discuŃiilor. O
astfel de decizie ar putea atrage speculaŃii privin d interesul compromiterii
acestora și, de ce nu, a responsabilităŃii pentru c rimele de la Paris.
Relevantă pentru evoluŃia dialogului este atitudine a echilibrată
adoptată de către reprezentanŃii ambelor părŃi, car e au condamnat asasinatele
de la Paris și au subliniat importanŃa continuării procesului de negocieri.
Caracterul pașnic al manifestărilor etnicilor kurzi atât în Turcia (inclusiv cu
prilejul funeraliilor celor trei militante), cât și în Europa, reprezintă un
indicator al influenŃei exercitate de aripa moderat ă și/sau Abdullah Öçalan
asupra organizaŃiei și a comunităŃii kurde.
Este cunoscută însă și poziŃia premierului turc faŃ ă de problema kurdă,
„guvernul va continua operaŃiunile anti2PKK până câ nd militarii kurzi vor lăsa
armele jos”. Tot acesta a asigurat populaŃia turcă de menŃinerea unei stări de alertă
pe teritoriul statului, astfel încât în cazul orică rei încercări de destabilizare a
acestuia sau a unui atac, ordinea să fie restabilit ă imediat, evitându2se
declanșarea unei crize grave și creșterea numărului de posibile victime.
În ceea ce privește uciderea activistelor PKK pe te ritoriul FranŃei 11 ,
Erdogan a reiterat ideea că acŃiunea a avut drept s cop influenŃarea în mod negativ
a negocierilor pentru pace între guvernul turc și P artidul Muncitorilor din
Kurdistan: „Unii doresc să dinamiteze procesul de p ace pe care l2am început”,
menŃiona Erdogan în Parlament, astfel că „nu trebui e să permitem asta” 12 .

11 Potrivit Al Monitor , aceasta a fost primul caz de asasinat pe teritori ul francez.
12 Cengiz Candar, Erdogan to Continue PKK Talks Despite Paris Murders , Al Monitor’s
Turkey Pulse, ianuarie 2013.

░ ░ ░ ░ ░ Buletinul UniversităŃii NaŃionale de Apărare „Car ol I” ● Nr. 1/2013 ░ ░ ░ ░ ░

7 Din punct de vedere teoretic, cu cât o criză se pre lungește în timp, cu
atât reușita soluŃionării acesteia devine mai probl ematică. În cazul Turciei și
PKK, incapacitatea celor două părŃi de a găsi o sol uŃie viabilă și pe termen
lung, care să aducă pacea între cele două tabere ri vale poate fi cuantificată în
numărul de victime care au avut de suferit ca urmar e a luptei dintre autorităŃile de
la Ankara și radicalii kurzi, indiferent dacă vorbi m despre simpatizanŃi ai acestora,
despre soldaŃi răpuși în luptă sau despre victime c olaterale – civili.
În ciuda reluării negocierilor de pace, viitorul pa re sumbru, deoarece
negocierile de pe poziŃii de forŃă, așa cum se întâ mplă în cazul Turciei și
PKK2ului, are toate șansele să fie sortite eșecului .
Concesiile pe care autorităŃile turce trebuie să le facă comunităŃii kurde
trebuie să fie foarte importante și substanŃiale, a ltfel șansele de reușită a
demersurilor privind dezarmarea rebelilor kurzi sun t reduse 13 .
Miza principală a guvernului condus de către Erdoga n o constituie
menŃinerea echilibrului intern necesar realizării p roiectelor sale politice:
modificarea ConstituŃiei, accederea în funcŃia de ș ef al statului la alegerile din
2014, promovarea Turciei ca model de stabilitate și democraŃie în regiune,
precum și limitarea posibilităŃilor de cooperare tr ansfrontalieră între kurzii din
Turcia și cei din nordul Irakului și Siriei.

BIBLIOGRAFIE

Arat Yesim, Political Islam in Turkey and Women’s Organisation ,
1999.
Binnaz Toprak and Ali Carkoglu, Religion, Society and Politics in a
Changing Turkey , TESEV, noiembrie 2006.
Busek Erhard, Mikulitsch Werner, Uniunea Europeană și drumul spre
răsărit , Editura Institutul European, 2007.
Dinu Mihai2Ștefan, Componenta etnicoîreligioasă a conflictelor , Editura
UniversităŃii NaŃionale de Apărare „Carol I”,
București, 2005.
European Foundation for the Improvement of Living a nd Working
Conditions, Quality of Life in Turkey , 2007.
European Stability Initiative, Sex and Power in Turkey, Feminism,
Islam and the Maturing of Turkish Democracy
Berlin, Istanbul, iunie 2007.
European Commission Staff Working Document , 6 octombrie 2004.
Europe Report, Turkey and Europe: The Way Ahead Crisis Group ,
nr. 184, 17 august 2007.

13 Bulent Keneș, Theses on PKK memebrs assassinated in Paris , Todays Zaman, 17 ianuarie.

░ ░ ░ ░ ░ Buletinul UniversităŃii NaŃionale de Apărare „Car ol I” ● Nr. 1/2013 ░ ░ ░ ░ ░

8 Report of the Independent Commission on Turkey, Turkey, more than
a promise , septembrie 2004.
Reynolds Michael, Shattering Empires. The Clash and Collapse of the
Ottoman and Russian Empires , New York2
Oxford: Oxford University Press, 2011.
Senem Aydin, Fuat Keyman, European Integration and the
Transformation of Turkish Democracy , EU –
Turkey Working Papers, nr. 2/ august 2004.
Waele Jean2Michel, Referendumurile de aderare la Uniunea
Europeană , Editura Institutul European, 2007.
White Jenny B., Islamist Mobilisation in Turkey – A study in
Vernacular Politics , 2002.
www.eu2005.gov.UK
www.europa.eu
www.europarl.eu.int/activities
www.infoeuropa.ro
www.interactiv.com
www.gov.ro
www.nato.int
http://en.wikipedia.org/wiki/Accession_of_Turkey_to _the_European_
Union