Teza Sevcenco 2020 [626092]

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL
REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT
„ION CREANGĂ”DIN CHIȘINĂU
Facultatea Științe ale Educației și Informatică
Catedra Pedagogia Învățământului Primar
Programul de studii Pedagogie în învățământul primar

Șevcenco Feona
METODE MODERNE DE EVALUARE LA DISCIPLINA EDUCAȚIA
MORAL -SPIRITUALĂ ÎN CLASA A II -A

Teză de licență

Conducător științific:
Popa Natalia, dr., lector univ.

Chișinău – 2020

2

Declarația privind asumarea răspunderii

Subsemnata, Șevcenco Feona , absolventa Facultății Științe ale Educației și
Informatică a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău,
programul de studii Pedagogie în învățământul Primar, declar pe propria răspundere
că teza de licență cu tema „ Metode moderne de eval uare la disciplina Educația
moral -spirituală în clasa a II-a” a fost elaborată de mine și nu a mai fost
prezentată niciodată la o altă facultate sau instituție de învățământ superior din
țară sau din străinătate.
De asemenea, declar că sursele utilizate în teză, inclusiv cele din Internet, sunt
indicate cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului:
– fragmentele de text sunt reproduse întocmai și sunt scrise în ghilimele,
deținând referința precisă a sursei;
– redarea/reformularea în cuvinte proprii a textelor altor autori conține
referința precisă;
– rezumarea ideilor altor autori conține referința precisă a originalului.

Șevcenco Feona

3
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 4

1. REPERE TEORETICO -METODOLOGICE CU PRIVIRE LA APLICAREA
METODELOR MODERNE DE EVALUARE ÎN CADRUL DISCIPLINEI
EDUCAȚIE MORAL -SPIRITUALĂ ÎN CLASELE PRIMARE …………………….. 7
1.1. Repere teoretice cu privire la metodele moderne de evaluare ………………………. 7
1.2. Repere metodologice de realizare a metodelor moderne de evaluare în clasele
primare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 13
1.3. Repere curriculare privind predarea -învățarea -evaluarea în cadrul disciplinei
școlare Educație moral -spirituală în clasa a II -a ………………………….. …………………. 22

2. ASPECTE PRAXIOLOGICE DE APLICARE A METODELOR MODERNE
DE EVALUARE LA DISCIPLINA ȘCOLARĂ EDUCAȚIA MORAL –
SPIRITUALĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 28
2.1. Constatarea experimentală a nivelului de aplicare a metodelor moderne de
evaluare în cadrul disciplinei Educație moral -spirituală în clasa a II -a ………………. 28
2.2. Metode moderne de evaluare ce pot fi utilizate în cadrul predării -învățării
Educației moral -spirituale în clasa a II -a ………………………….. ………………………….. . 33

CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 45

BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 47

4
INTRODUCERE
Societatea modernă, dominată de transformări permanente și profunde,
reclamă imperios idei, activități și acțiuni mereu noi. În avangarda acestor
transformări stă școala, elevul, învățătorul.
Misiunea noastră ca dascăli este de a pregăti elevul pentru „a fi” și „a deveni”,
pentru autonomie, pentru autoeducație și autoevaluare.
În condițiile învățământului românesc de astăzi, se impune o altă manieră de
abordare a evaluării rezultatelor școlare, un model de proiectare / realizare a
procesului integrat de predare – învățare – evaluare mai eficient, centrat, cu adevărat,
pe elev. Activitățile de evaluare trebuie proiectate din perspectiva nevoilor de
formare ale celui educat. Este necesar ca evaluarea să fie centrată pe aspectele ei
formative, astfel încât s ă cultive și să susțină interesul elevilor pentru studiu, să -i
îndrume în activitatea de învățare [32].
Învățătorul trebuie să stăpânească toate metodele și instrumentele de evaluare,
și să le aplice în funcție de particularitățile clasei de elevi. Utilizarea eficientă a
strategiilor, metodelor și instrumentelor de evaluare va pune în valoare aspectul
creativității, al gândirii critice, al manifest ării individuale, proprii fiecărui elev,
rezultatul final vizat fiind formarea, la nivelul individului, a culturii generale,
formarea de abilități, atitudini, competențe, priceperi și deprinderi necesare integrării
sociale a acestuia.
Opțiunea pentru una sau alta dintre metodele de evaluare cunoscute (metodele
tradiționale și metodele complementare) constituie rezultanta mai multor factori:
scopul și obiectivele evaluării, tipul acesteia, specificul conținuturilor supuse
aprecierii, particularitățile popu lației școlare vizate, achizițiile cadrelor didactice
privind exersarea / practicarea / experimentarea diverselor modalități de procedare.
Metodele de evaluare au frecvențe de utilizare variabile; aceasta nu presupune faptul
că cele care se întâlnesc mai des în programul școlar sunt și cele mai folositoare
motivării și susținerii învățării educaților. Se pune așadar problema modului în care
cadrele didactice aleg una sau alta dintre metodele/tehnicile de evaluare. Procesul de

5
evaluare necesită demersuri și atitudini metodologice concretizate în: parcurgerea
unor etape definite, înregistrarea exactă și conservarea datelor, utilizarea de
instrumente diverse (fișe, rapoarte, documente rubricate etc.), asigurarea validității, a
relevanței, a fidelității demersu lui evaluativ [32].
Problema cercetării : Cum poate fi eficientizat procesul de predare -învățare –
evaluare la Educație moral -spirituală în clasa a I I-a prin intermediul metodelor
moderne de evaluare?
Scopul cercetării: proiectarea unor metode moderne de evaluare ce pot fi
aplicate în predarea -învățarea Educației moral -spirituale în clasa a I I-a.
Obiectivele cercetării:
1. Elucidarea reperelor teoretice cu privire la metodele moderne de evaluare ;
2. Descrierea aspectelor metodologice privind proiectarea, organizarea și realizarea
metodelor moderne de evaluare ;
3. Analiza documentelor normative cu privire la predarea -învățarea -evaluarea
Educației moral -spirituale în clasa a I I-a;
4. Constatarea experimentală a aspectelor specifice ale valorificării metodelor
moderne la disciplina Educație moral -spirituală în clasele primare ;
5. Selectarea unor metode moderne de evaluare pentru predarea -învățarea Educației
moral -spirituale în clasa a I I-a.
Metodele cercetării: metoda bibliografică, analiza, sinteza, comparația,
generalizarea, studiul documentelor școlare, experimentul pedagogic, metode de
prelucrare și interpretare a datelor experimentale, metode matematice.
Descrierea subiecților: Experimentul de constatare a fost realizat în Instituția
Publică Gimnaziul „V. Teleucă” s. Cepeleuți , rl Edineț . Eșantionul experimental a
constituit 5 cadre didactice .
Suportul științifico -metodic îl constituie: concepția predării -învățării –
evaluării Educației moral -spirittuale în Republica Moldova ( A.Cara ); accepțiunile
metodologice privind proiectarea, organizarea și realizarea metodelor moderne de
evaluare în clasele primare (L.Ursu, A.Cara etc.).

6
Valoarea teoretico -aplicativă a cercetării constă în:
a) Selectare a unor metode moderne de evaluare pentru predarea -învățarea
Educației moral -spirituale în clasa a I I-a.
b) Rezultatele cercetării pot fi utile cadrelor didactice în aplicarea metodelor
moderne de evaluare în predarea -învățarea Educației moral -spirituale în clasele
primare.
Sumarul compartimentelor tezei: Teza este alcătuită din următoarele
elemente structurale: introducere, două capitole, concluzii, bibliografie.
În capitolul 1, Repere teoretico -metodologice cu privire l a aplicarea metodelor
moderne de evaluare în cadrul disciplinei educație moral -spirituală în clasele primare ,
în primul subcapitol, a fost prezentate reperele teoretice cu privire la metodele
moderne de evaluare. În al doilea subcapitol, au fost descrise asp ectele metodologice
de realizare a metodelor moderne de evaluare . În al treilea subcapitol, au fost
evidențiate reperele curriculare cu privire la predarea -învățarea -evaluarea Educației
moral -spirituale în clasa a II -a.
În capitolul 2. Aspecte praxiologice de aplicare a metodelor moderne de
evaluare la Educație moral -spirituală în clasa a II -a, în primul subcapitol , a fost
descris ă constatarea experimentală a nivelului de aplicare a metodelor de moderne de
evaluare în cadrul disciplinei Educație moral -spirituală . În al doilea subcapitol, au
fost proiectate unele metode moderne de evaluare ce pot fi utilizate în cadrul predării –
învățării -evaluării Educației moral -spirituale în clasa a I I-a.

7
1. REPERE TEORETICO -METODOLOGICE CU PRIVIRE L A APLICAREA
METODEL OR MODERNE DE EVALUARE ÎN CADRUL DISCIPLINEI
EDUCAȚIE MORAL -SPIRITUALĂ ÎN CLASELE PRIMARE

1.1. Repere teoretice cu privire la metodele moderne de evaluare
Evaluarea este o activitate mult mai complexă decât lasă să se înțeleagă
metafora Când aud de evaluare, îmi scot creionul roșu . Fără îndoială că un creion
roșu sugerează atât elevilor cât și profesorilor activitatea de evaluare, dar a evalua
înseamnă mult mai mult. În contextul evaluării actuale, respectarea câtorva reguli este
esențială în activit atea fiecărui evaluator: să identifice multiplele semnificații ale
mesajului educațional; să gestioneze în mod optim procesul de predare – învățare, cu
ajutorul evaluării; să știe de fiecare dată care este utilitatea activității de evaluare; să
confruntă ceea ce observă cu ceea ce așteaptă de la elev; să comunice, prin
intermediul unor instrumente, rezultatul acestei măsurători [33].
Metoda de evaluare este o cale prin intermediul căreia cadrul didactic „oferă elevilor
posibilitatea de a demonstra nivelul de stăpânire a cunoștințelor, de formare a
diferitelor capacități testate prin utilizarea unei diversități de instru mente adecvate
scopului urmărit” [ 34].
Analizând conceptele de evaluare tradițională și evaluare modernă se constată câteva
caracter istici distinctive între acestea, dar și continuitatea de la tradițional la modern.
Mihaescu M. afirmă că evaluarea tradițională are următoarele caracteristici :
 Presupune: examinare, verificare, control; vizează evaluarea cantității de
informații memorate.
 Aprecierea școlară și verificarea constituie momente separate de învățare.
 Se finalizează cu clasificarea elevilor (evaluare comparativă); nota sau
calificativul sancționează învățarea.
 Notarea este un scop în sine, un mijloc de clasificare sau de certi ficare; are rol
de control al cunoștințelor.

8
 Apreciază conformitatea cunoștințelor predate cu o scară de valori care este
lăsată la aprecierea profesorului și care rămâne în mare parte implicită, nu se
comunică elevilor.
 Are în vedere doar anumite tipuri de comportamente, de cele mai multe ori
nerelevante pentru personalitatea elevului, neglijând aspecte precum: gândirea ,
imaginația, atitudinea de responsabilitate, atitudinea elevului față de învățare,
față de disciplinele de studiu, față de educator, fa ță de colegi, adoptarea unor
metode proprii de lucru, competența de comunicare și relaționare, modul în
care elevul învață, modul de abordare a achizițiilor pentru a rezolva probleme
cu caracter practic, specifice vieții cotidiene.
 În aprecierea școlară nu se asigură concordanță dintre evaluare și predare –
învățare.
 Ponderea cea mai mare o are evaluarea sumativă.
 Constă în aplicarea de probe stereotipe de evaluare, fără interes în ceea ce
privește nivelul cognitiv, afectiv, psihomotor, relațional.
 Are un grad înalt de control managerial al procesului de evaluare de către
evaluator.
 Elevul nu e direct implicat în procesul de evaluare. El e exterior acestuia prin
faptul că se supune intervenției profesorului. Profesorul este cel care vine cu
propunerea: când, cum și ce se evaluează.
 Nu exista o cooperare între evaluator și elev privind modalitățile de evaluare;
din acest motiv profesorul evaluator poate fi perceput negativ [19, p. 8].
Pe când în evaluarea modernă :
 Este mutat accentul de pe evaluarea c unoștințelor memorate pe evaluarea
capacităților dobândite de elev în actul educativ.
 Este realizată o evaluare calitativă, cu caracter formativ, care are în vedere
activizarea elevului ca participant activ la propria formare, conștientizându -i

9
permanent nivelul propriilor performanțe, precum și drumul pe care trebuie să -l
urmeze în procesul de învățare.
 Evaluarea modernă este abordată în termeni de procese și nu de
proceduri/modalități de măsurare a rezultatelor învățării.
 Din perspectiva modernă, “a ev alua” înseamnă a desfășura o activitate care
însoțește pas cu pas procesul de predare -învățare.
 Obiectul de studiu în domeniul evaluativ trebuie să -l reprezinte cu prioritate
procesele de învățare ale elevilor și nu comportamentele manifestate de aceștia
ca rezultat al învățării.
 Presupune dezvoltarea la elevi a capacității de autoreflecție asupra propriei
învățări.
 Este o evaluare complexă, realizată prin metode moderne (portofoliul,
proiectul, investigația, autoevaluarea etc .), ce reprezintă alternati ve în contextul
educațional actual, asigurând trecerea de la evaluarea produselor învățării la
evaluarea proceselor cognitive ale elevului în timpul activității de învățare.
 Nu este un scop în sine, un simplu control, ci se realizează în vederea adoptării
unor decizii și măsuri ameliorative; pune accent pe emiterea judecății de
valoare.
 Vizează atât domeniile cognitive cât și pe cele afective și psihomotorii ale
învățării școlare; se ocupă atât de rezultatele școlare cât și de procesele de
predare și învățare pe care le implică.
 Este parte integrantă a procesului didactic, corelată cu pr edarea și cu învățarea.
Are influență asupra ameliorării sau reorganizării predării și învățării.
 Are o funcție de feed -back pentru elev și pentru cadrul didactic asupra
punctelor tari și punctelor slabe ale eforturilor depuse, asupra eficienței
activită ții didactice.
 Elevii sunt evaluați în raport cu o normă, cu criterii dinainte formulate
(descriptori de performanță), cunoscute și de evaluator și de către cel evaluat.

10
 Implică o creștere a gradului de adecvare a tehnicilor și a metodelor de
evaluare la situații didactice concrete, vizează deschiderea evaluării spre
diverse perspective – comunicare profesor -elev, elev – profesor, elev – elev,
competențe relaționale.
 Evaluarea școlară este centrată pe procesele mentale ale elevului, favorizează
autoregl area, autoreflecția, înlocuiește acea concepție statică, bazată pe control,
examinare, sancțiune [19, p. 8] .
Evaluarea, ca activitate în sine, cuprinde trei operații principale:
 măsurarea, cuantificarea rezultatelor școlare prin procedee specifice,
utilizâ nd instrumente adecvate scopului urmărit (probe scrise/orale/practice,
proiecte, portofolii, etc.), “stabilindu -se o relație funcțională între un
ansamblu de simboluri (cifre, litere) și un ansamblu de fenomene și obiecte,
conform unor caracteristici pe ca re acestea le posedă” [28, p. 26 ];
 aprecierea acestor rezultate pe baza raportării lor la un sistem de valori, a
unor criterii unitare (bareme de corectare și notare, descriptori de
performanță, etc.), emițându -se o judecată de valoare;
 formularea concl uziilor prin raportarea la scala de notare și adoptarea
deciziilor educaționale adecvate în urma interpretării rezultatelor obținute
[23, p.57] .
În Dicționarul de pedagogie, Schaub Horst definește evaluarea ca fiind
“procesul care începe cu planificarea și cu descrierea obiectivelor și a conținuturilor
care vor fi controlate mai târziu” (2000,p.101).
Criteriile pedagogice promovate vor analiza în ce măsură elevul a făcut
progrese, dacă și -a însușit conținuturile în acord cu obiectivele vizate, ce competențe
dezvoltă și ce trăsături de personalitate și -a îmbogățit. Procesul evaluării presupune
parcurgerea următoarelor etape: stabilirea scopului și a obiectivelor activității de
evaluare răspunzând la întrebări de genul: de ce se realizează evaluarea?, ce se
urmărește?, ce rezultate se așteaptă? În funcție de răspunsurile la aceste întrebări se
alege strategia optimă de evaluare, se stabilesc momentul (etapa) când va fi realizată

11
evaluarea, conținutul vizat și grupul țintă. Strategia de evaluare are în vedere opțiunea
pentru o anumită formă de organizare a activității, propunând metodele și tehnicile
eficiente care vor fi folosite, în conformitate cu no rmele și regulile impuse de
cerințele principiilor didactice [23, p.57] .
Se evaluează ce a învățat elevul, optându -se pentru acele metode ca pun în
valoare cel mai bine ceea ce el știe și poate să facă. În funcție de strategia de
evaluare, de conținutul a cesteia și de particularitățile clasei, se va stabili nivelul
minim al performanței așteptate. Pe această bază se construiesc itemii, apoi se aplică
probele de evaluare stabilite și se culeg informațiile obținute în urma aplicării
acestora. Rezultatele se măsoară și se apreciază pe baza unei scale de notare, fie prin
raportarea la normă, fie prin raportarea la grupul de elevi ori la obiectivele propuse
inițial sau la performanțele individuale [23, p.57] .
Este important ca fiecare elev să simtă că a progres at față de stadiul de la care a
pornit inițial, chiar dacă performanțele sale sunt încă reduse în comparație cu ceilalți
elevi din clasă. Stimularea procesului de reflectarea asupra propriilor progrese sau
lipsuri ajută procesul de reînvățare prin reveniri și restructurări la nivelul
cunoștințelor existente și acomodări în funcțiie de cele noi. Devenind conștient de
propriul nivel, elevul poate să -și mobilizeze efortul pentru o nouă învățare, mai
eficientă, și cu rezultate personale din ce în ce mai bune [23, p.57] .
Astfel, după ce cadrul didactic a apreciat rezultatele obținute de elevi,
profesorul poate lua o decizie în conformitate cu acestea, urmărind în același timp
iluminarea participanților (cel care a fost evaluat să cunoască ce a știut și ce a greș it și
cum poate să -și îndrepte greșelile) și îmbunătățirea operațiilor (specifice proceselor
de predare -învățare -evaluare) pentru activitățile următoare. În funcție de rezultate,
cadrul didactic va elabora programe de compensare (dacă performanțele au fost sub
așteptări) sau programe de progres pentru cei care au depășit cu rezultate optime
stagiul propus de pregătire [23, p.57] .
Concluzionând cele relatate putem menționa că e valuarea școlară trebuie să
devină dinamică, centrată pe procesele mentale ale el evului, să favorizeze

12
autoreglarea, autoreflecția, să înlocuiască acea concepție bazată pe control,
examinare, sancțiune Caracteristica esențială a evaluării ar trebui să fie abordarea
acesteia în termeni de proces. Trecerea de la produs, ca obiect al eva luării la proces,
se produce treptat, fără a fi eliminate încă unele aspecte ale evaluării tradiționale:
clasificarea elevilor, ierarhizarea etc.
Ideile esențiale care stau la baza folosirii metodelor alternative de evaluare
sunt:
1) funcția principală a eval uării moderne este aceea de a da încredere, a
întări, fortifica, ajuta elevul în procesul de învățare. „A evalua elevul înseamnă a
căuta să -i dai mai multă forță" (Jonnaert,op.cit.).
2) Din perspectiva învățământului modern, se dorește „renunțarea la ideea
unei evaluări cu coloratură penalizantă care judecă prea adesea elevul în raport cu
lipsurile sale". Din contră „noi dorim să subliniem/ accentuăm progresul elevului în
învățare" (Nicole Eliot et alli, op. cit.) [17, p.178 ].
3) Metodele alternative de evaluare favorizează reflecții de ordin
metacognitiv. în lucrările recente despre metacogniție (Allal, 1993; B. Noel, 1991
etc) este încurajată abordarea unei evaluări formatoare (Nunziatti, 1998 etc.) care
acordă o mare parte din responsabilitate elevilor înșiși (M. Manolescu, Activitatea
evaluativă între cogniție și metacogniție, Editura Meteor, 2004).
4) Metodele moderne îmbină funcțiile formativă și informativă ale
evaluării. Demersul de evaluare cu ajutorul metodelor alternative dezvoltă elevului o
conști entizare (luare la cunoștință) a funcționarii sale cognitive si o
investigare/căutare/cercetare personală (cu ajutorul profesorului) a mijloacelor pentru
a regla propria învățare. Prin folosirea acestora elevul se implică și vizualizează,
conștientizează p rogresul său. Această manieră contrabalansează o abordare foarte
răspândită – realizată cu ajutorul testelor standardizate – care evaluează elevii fără a
ține seama de contextul de învățare [17, p.179] .
Evaluarea asigură realizarea conexiunii inverse la ni velul structurii acțiunii
didactice, în vederea autoreglării acesteia. Circulația informației obținute pe baza

13
aplicării metodelor de evaluare specifice, dinspre elevi către profesori, reprezintă o
modalitate de feedback, deoarece in baza acestei informaț ii se iau deciziile necesare
pentru optimizarea procesului de învățământ, a activităților de predare – învățare.
Pentru o valorificare optimă a efectului de către profesor, decizia trebuie sa se
finalizeze cu rapiditate, prin intermediul evaluării curente . Astfel, evaluarea este
implicată continuu în activitatea de predare și de învățare și facilitează succesul
formării elevului. Evaluarea are rol de gestionare didactică a învățării, de ameliorare
a predării – învățării [19, p. 17] .

1.2. Repere metodolog ice de realizare a metodelor moderne de evaluare în
clasele primare
Metodologia evaluării rezultatelor școlare cuprinde mai multe forme și metode care
sunt grupate în literatura de specialitate din perspectiva unor criterii variate. În funcție
de criteriul istoric metodele de evaluare se grupează astfel: metode tradiționale de
evaluare: evaluarea orală, evaluarea scrisă, evaluarea prin probe practice, testul
docimologic; metode moderne, alternative și complementare de evaluare: observarea
sistematică a comp ortamentului elevului, portofoliul, investigația, proiectul ,
autoevaluarea etc. [33, p. 73 ] Analiza metodelor de evaluare, fiecare prezentând
însușiri distinctive, avantaje și dezavantaje conduce în mod logic la
complementaritatea acestora; fiecare dintre metodele utilizate este recomandabilă
pentru evaluarea unor tipuri de rezultate școlare și trebuie adaptată contextului în care
este utilizată cu referire la : vârsta elevilor, obiectivele urmărite, natura conținuturilor
verificate, tipul de decizii ce urm ează a fi luate etc. [33, p. 74] .
Metodele de evaluare dispun de o serie de caracteristici generale, valabile în orice
împrejurare, dar și de caracteristici specifice, în funcție de tipul de evaluare, de
context etc. Astfel:
 din perspectiva învățământului modern, predominant formativ, metodele de
evaluare însoțesc și facilitează desfășurarea procesului instructiv – educativ.

14
Într-un context de evaluare formativă, însoțesc și permit reglarea desfășurării
procesului de învățământ;
 in evaluarea inițială, facil itează cunoașterea nivelului de cunoștințe,
disponibilităților de învățare ale elevilor;
 folosite la finalul unui program de instruire, metodele de evaluare pun în
evidență informații, date etc. despre cantitatea și calitatea cunoștințelor,
deprinderilor, capacităților și competențelor elevilor dar și informații
semnificative despre calitatea procesului instructiv – educativ.
 sunt demersuri teoretico -acționale referitoare la ce, cât, cum și când să evaluăm
[17, p.158] ;
 se elaborează și se aplică în strânsă legătură cu diferitele componente ale
procesului de învățământ, aflate în ipostaza de „obiecte evaluării ”;
 se concep, se îmbină și se folosesc în legătură cu particularitățile de vâ rstă și
individuale, cu modul de acți onare al factorilor educativi;
 au caracter dinamic, fiind deschise înnoirilor și perfecționărilor;
 au caracter sistemic: fără a -și pierde entitatea specifică, se îmbină, se
completează și se influențează reciproc, alcătuind un ansamblu metodologic
coerent;
 unele metode sunt folosite cu prioritate de către profesor, altele de către elev
etc.
 Raporturile dintre ele se schimbă în funcție de context. Trebuie remarcate
raporturile dinamice dintre aceste concepte. în diverse contexte educaționale
unele dintre ace stea pot fi metode prin intermediul cărora este condus procesul
evaluativ, în timp ce în alte împrejurări pot deveni mijloace de culegere,
prelucrare a informațiilor sau de comunicare socială profesor – elev (I. Bontaș,
1996, I.Cerghit, 2008, C. Cucoș, 200 8) [17, p.159] .
Metode de evaluare modernă:

15
Observarea sistematică a comportamentului elevului este un produs al
interacțiunii cadru didactic – elev și oferă cadrului didactic posibilitatea de a evalua:
concepte și capacități: organizarea și interpretarea datelor, selectarea și organizarea
corespunzătoare a instrumentelor de lucru, descrierea și generalizarea unor procedee,
tehnici, relații, utilizarea materialelor auxiliare pentru a demonstra ceva, identificarea
relațiilor, utilizarea calculatorului în si tuații corespunzătoare ; atitudinea elevilor față
de sarcina dată: concentrarea asupra sarcinii de rezolvat, implicarea activă în
rezolvarea sarcinii, punerea unor întrebări pertinente profesorului, completarea /
îndeplinirea sarcinii, revizuirea metodelor utilizate și a rezultatelor ; comunicarea:
discutarea sarcinii cu profesorul în vederea înțelegerii acesteia.
Avantajul constă în surprinderea fenomenelor psihopedagogice în ritmul și în
modul lor natural de manifestare. Dezavantajul se referă la consumul mare de timp, la
faptul că oferă un nivel scăzut de obiectivitate, fapt ce face necesară completarea
datelor obținute cu ajutorul ei cu date obținute prin alte metode.
Pentru realizarea observației sistematice, se pot folosi instrumente simple: fișa
de evaluare ( calitativă); scara de clasificare; lista de control/verificare [33, p. 78] .
Portofoliul constituie nu atât o metodă distinctă de evaluare, cât un mijloc de
valorizare a datelor obținute prin evaluări realizate; are în vedere toate „produsele ”
elevilor și în același timp progresul de la o etapă la alta.
Portofoliul evidențiază nivelul general de pregătire, rezultatele deosebite
obținute în unele domenii, ca și rezultatele slabe în altele, interese și aptitudini
demonstrate, capacități formate (cap acitatea de a observa și de a manevra informația,
metodele de lucru, capacitatea de a măsura și de a compara rezultatele, capacitatea de
a investiga și de a analiza, capacitatea de a raționa și de a utiliza proceduri simple,
cunoștințe, capacitatea de a sintetiza și de a realiza un produs), atitudini, dificultăți
întâmpinate în învățare [33, p. 79] .
Portofoliul este utilizat pentru că : elevii devin parte a sistemului de evaluare și
pot să -și urmărească, pas cu pas, propriul progres; elevii și profesori i pot comunica
(oral sau în scris) calitățile, defectele și ariile de îmbunătățire a activităților; elevii,

16
profesorii și părinții pot avea un dialog concret despre ceea ce elevii pot realiza,
despre atitudinea față de o disciplină și despre progresul care poate fi făcut în viitor;
factorii de decizie, având la dispoziție portofoliile elevilor, vor avea o imagine mai
bună asupra a ceea ce se petrece în clasă [33, p. 79] .
Avantajele portofoliului:
 ușor adaptabil la orice disciplină;
 suport al învățării ind ividualizat;
 stimulează învățarea prin implicare directă;
 permite elevului aplicarea cunoștințelor teoretice într -un mod creativ în situații
noi, practice;
 permite autoevaluarea;
 evaluarea devine motivantă și nu stresantă pentru elev;
 permite evidenți erea progresului elevului în învățare;
 permite evaluarea capacității de analiză, sinteză și selecție a elevului;
 permite evaluatorului să vadă concret ce știe și ce poate face cel evaluat;
 prin portofoliu elevul poate realiza sarcini complexe (crește va liditatea
instrumentului de verificare);
 permite evaluarea la mai multe niveluri, din mai multe puncte de vedere
(evaluat de părinți, de profesori din ciclul superior de învățământ, de angajator)
[36, p. 10].
Dezavantajele portofoliului:
 nu toți elevii po t fi responsabilizați în realizarea portofoliului;
 elevii ,,fără experiență,, trebuie dirijați, corectați;
 dificultatea în identificarea originii probelor (dacă este o realizare proprie sau
nu, au frate mai mare, părinte);
 necesită timp mare de realizar e și de evaluare;
 necesită întocmirea unor liste obligatorii de conținut;
 necesită stabilirea unor criterii concrete de evaluare;

17
 dificultatea de a acoperi toate obiectivele învățării;
 pune accent deosebit pe forma de prezentare, de multe ori în detrimentul
conținutului [36, p. 10].
Proiectul reprezintă o metodă mai complexă de evaluare care plasează elevul
într-o situație autentică de cercetare și acțiune, facilitează achiziționarea unor metode
de muncă specifice, tehnici de elaborare și de exec uție a unor lucrări științifice,
practice, stimulează creativitatea, cultivă gândirea proiectivă, încrederea în forțele
proprii. Proiectul poate fi realizat ca sarcină individuală, dar realizarea de proiecte
colective, pe grupe de elevi, are un mai mare i mpact asupra elevilor. Este importantă
alcătuirea grupelor pentru realizarea proiectelor; indiferent de criteriul aplicat,
membrii grupelor trebuie să se simtă bine împreună, să realizeze că rezultatul pe care
îl obține grupul este important pentru fiecar e din membrii lui [33, p. 80] .
Pentru proiect p rioritare sunt: interesul elevilor; existența resurselor de care
elevii au nevoie;
Utilitatea proiectului: este folositor atunci când inițiativa și creativitate trebuie
să fie testate sau stimulate ; poate furniza feed -back asupra unei game largi de
deprinderi (ex. culegerea de date, analiza, prezentarea) și de asemenea, asupra unor
calități personale (ex. deprinderea de a lucra individual și în grup, încrederea în sine,
atitudinea, abilitatea de a comu nica în scris etc.) [33, p. 80]
Pașii în derularea unui proiect:
1) Alegerea temei
2) Stabilirea obiectivelor
3) Planificarea activităților:
 distribuirea responsabilităților în cadrul grupului (în cazul unui proiect care se
realizează în grup);
 identi ficarea surselor de informare;
 stabilirea și procurarea resurselor (materialelor) necesare;
 stabilirea unui calendar al desfășurării activităților (analiza și distribuirea
realistă a timpului necesar);

18
 alegerea metodelor ce vor fi folosite.
4) Cercetar ea sau investigarea propriu -zisă ( care se derulează de regulă pe o
perioadă mai mare de timp)
5) Realizarea produselor finale (referate, dispozitive, aparate, articole etc.)
6) Prezentarea rezultatelor și valorificarea produsului proiectului (publicare,
afișare, participare la sesiuni de comunicări, includerea în portofoliu etc.)
7) Evaluarea cercetării/activităților derulate (individual sau în grup, de către
cadrul didactic sau de către potențiali beneficiari ai proiectului/produselor realizate).
Capaci tăți și competențe care se evaluează în timpul realizării proiectului pot fi:
metodele de lucru; utilizarea corespunzătoare a bibliografiei; utilizarea
corespunzătoare a materialelor și echipamentului; corectitudinea / acuratețea tehnică;
generalizarea pr oblemei; organizarea ideilor și materialelor într -un raport ; calitatea
prezentării; acuratețea desenelor etc. [33, p.80]
Dimensiunile evaluării prin proiect vizează : procesul – ce a mers bine, ce nu a
mers bine și de ce; ce măsuri se pot lua pentru a se ev ita pe viitor aspectele
nefavorabile. Este tipul de evaluare cu rol de prevenire, în viitor, a factorilor de
blocaj, de evidențiere a punctelor forte ale modului de lucru; produsul – ceea ce au
acumulat elevii în termeni de cunoștințe, capacități, deprinde ri [33, p. 80].
Autoevaluarea oferă elevilor ocazia de a -și dezvolta autonomia deoarece ei
ajung să transfere în diverse situații abilitatea de a evalua realizările lor, permite
elevilor să îndeplinească o funcție altădată rezervată profesorului, iar acesta dispune
astfel de mai mult timp pentru a satisface nevoile individuale ale elevilor săi; elevii
dezvoltă prin practicarea autoevaluării abilități din ce în ce mai importante. Calitatea
evaluării realizate de profesor determină capacitatea de autoevaluare a elevului. „
Interiorizarea repetată a grilelor de evaluare cu care lucrează profesorul constituie o
premisă a validității autoaprecierii” [33, p. 81]
Funcțiile autoevaluării sunt:
 de constatare (ce știu bine, ce știu mai pu țin bine?)
 de mobilizare (am reușit sa fac mult, dar la t ema respectivă mai am rezerve)

19
 de proiectare (ca sa nu am probleme în continuare, trebuie sa repet
următoarele).
Funcțiile date determină condițiile necesare pentru educarea capacității de
autoevaluare:
 prezentarea sarcinii de lucru (produsului) și a criteriilor de succes;
 încurajarea elevilor pentru a -și pune întrebări legate de modul de realizare a
sarcinii ( conștientizarea criteriilor);
 aplicarea controlată a unor grile de autoverificare (autoverific area); •
implicarea elevilor în activități de remediere (autocorectarea) [25, p. 8] ;
 completarea unui chestionar/fișă de autoevaluare la sfârșitul unei sarcini de
lucru relevante (autoaprecierea).
Totodată este valoroasă încurajarea evaluării în cadrul g rupului sau al clasei –
evaluarea reciprocă. Realizarea schimbării de la aprecierea cantitativă la cea calitativă
impune o reorientare a activității de autoevaluare în cadrul orelor, astfel încât să
stăvilească obișnuința înrădăcinată de a aprecia doar cât știe elevul și să favorizeze o
nouă abordare – saltul de la cât la cum [25, p. 9] .
Jurnalul reflexiv este o metodă de autoevaluare. Menționarea într -un jurnal a
sarcinilor de învățare, a pașilor parcurși, a dificultăților și a reușitelor poate constitui
un bun exercițiu de reflecție asupra propriului proces de învățare [33, p. 82] .
Jurnalul reflexiv est e o tehnică de evaluare alternativă, cu care elevul reflectă
asupra propriilor trăiri în procesul de învățare. Metoda este eficientă în cazul în care
este completat în mod periodic,elevul înregistrând în el experiențe, sentimente, opinii,
gânduri împărtăși te cu un punct de vedere critic. În jurnal elevul ,,poartă,, un dialog
cu el însuși , realizând o autoreglare a învățării și un control al cunoștințelor obținute.
Prin această metodă alternativă se urmăresc trei probleme:
1. autoreglarea învățării (prin examinarea atitudinilor, a dedicației și a atenției
concentrate în direcția depășirii unei sarcini de învățare);

20
2. controlarea acțiunilor desfășurate asupra sarcinii de învățare (prin analiza
planificării, a demersurilor metodologice de rezolvare a sarci nii și a rezultatelor
obținute);
3. controlarea cunoașterii obținute (prin analiza noțiunilor asimilate, a
lacunelor înregistrate și a cauzelor acestora) [36, p. 12] .
Avantajele jurnalului reflexiv:
 este o modalitate reflexivă, deschisă și flexibilă de evaluare ;
 reflecția elevului asupra acestor aspecte poate îmbunătății învățarea viitoare ;
 elevul poate să-și exprime propriile nemulțu miri, dar și așteptările,
exprimându -și dorințele și satisfacțiile;
 profesorul poate să cunoască (cu voia elevului) și alte aspecte care influențează
procesul învățării, remediindu -le la timp [36, p. 12] .
Dezavantajele jurnalului reflexiv :
 pentru a fi eficient, jurnalul reflexiv trebuie completat periodic ;
 elevii nu sunt obișnuiți (învățați) să reflecteze asupra muncii lor ;
 reflecția trebuie dirijată prin anumite întrebări ;
 pentru evaluare, profesorul ne cesită permisiunea elevului de a citi jurnalul [36,
p. 12].
Studiul de caz . Ca tehnică complementară de evaluare, aceasta constă în
verificarea capacității celui evaluat de a colecta, selecta și valorifica informații. Într –
un studiu de caz elevii pot lucra: individual, pe grupe, subgrupe, în colectiv. Studiu
de caz este o cercetare empirică ce analizează un fenomen real, o situație reală sau
ipotetică , modelată sau simula tă. Un studiu de caz presupune să genereze o situație
problemă, să fie autentic, să conțină toate datele necesare unei analize totale. Studiul
de caz se folosește nu pentru îmbogățirea cunoștințelor cu noi achiziții, ci pentru
aplicarea creatoare a unei ex periențe deja însușite [36, p. 13].
Avantajele studiului de caz:
 angajarea activă și interactivă a formabililor

21
 permite învățarea prin cooperare, contribuind și ea la dezvoltarea
comportamentelor sociale ale formabililor, dezvoltă inteligența interpersonală,
spiritul de echipă, toleranța și ajutorul reciproc,
 îi pune pe formabili în situația de a -și utiliza cunoști nțele și capacitățile pe care
le dispun în realizarea de demersuri inductive și deductive, în dobândirea și
descoperirea noului;
 stimulează participarea elevilor la cunoașterea prin efort propriu; – presupune
dezbateri colective, în cursul cărora se produ c schimburi intelectuale,
confruntări, argumentări, formulări de concluzii;
 permite emiterea unei multitudini de variante de rezolvare, argumentarea și
alegerea unei soluții optime;
 rolul profesorului, se reduce doar la cel de incitator și de provocator a l
demersurilor de rezolvare a cazului;
 dă elevilor ocazia de a exersa situații cu care probabil vor avea de -a face în
viața reală [36, p. 13].
Dezavantajele studiului de caz:
 conceperea unor studii de caz bune poate fi dificilă;
 la elevii neantrenați se pr oduce frecvent o stare de oboseală – pot genera
conflicte între elevi;
 discuțiile pot devia de la temă;
 dificultăți în evaluarea participării fiecărui elev la soluționarea cazului,
 lipsa experienței creează dificultăți în găsirea soluției optime;
 mare co nsumatoare de timp [36, p. 13].
Întregul demers evaluativ realizat prin îmbinarea metodelor tradiționale și
moderne de evaluare dezvoltă elevului o conștientizare a funcționării sale cognitive și
o investigare -căutare -cercetare personală (cu ajutorul profe sorului) a mijloacelor
pentru a regla propria învățare. Metodele tradiționale și moderne de evaluare trebuie
privite ca modalități evaluative complementare, nu exclusive pentru că ele nu acoperă

22
întreaga realitate supusă evaluării și au particularități dis tinctive; se impune cerința ca
fiecare dintre acestea să fie cunoscute și respectate la clasă de către cadrul didactic
[33, p. 83] .

1.3. Repere curriculare privind predarea -învățarea -evaluarea în cadrul
disciplinei școlare Educație moral -spirituală în clasa a II -a
Idealul educațional al școlii din Republica Moldova constă în formarea
personalității cu spirit de inițiativă, capabile de autodezvoltare, care posedă nu numai
un sistem de cunoștințe și competențe necesare pentru angajare pe piața muncii, dar și
independență de opinie și acțiune, fiind deschisă pentru dialog intercultural în
contextul valorilor naționale și universale asumate [8, p. 33].
Curriculumul Național este direcționat spre pregătirea viitorilor cetățeni care
vor fi:
 persoane cu înc redere în sine și în propriile forțe, își cunosc bine potențialul,
gândesc independent, se pot adapta la schimbări, demonstrând autonomie și
integritate morală;
 deschiși și doritori să învețe pe parcursul întregii vieți, progresând treptat și
ajungând l a rezultate conform capacităților personale, pentru a fi capabili să
facă față cu succes provocărilor unei societăți și unei economii ale
cunoașterii și unui mediu în schimbare perpetuă;
 activi, proactivi și productivi, creativi și inovatori, capabil să -și asume
riscuri rezonabile, să comunice eficient și să lucreze eficient în echipe
pentru binele comun;
 angajați civic și responsabili, asumându -și conștient valorile general -umane
importa nte pentru o societate democratică, își cunosc, apreciază și
promovează identitatea culturală, sunt cetățeni activi, conștienți și angajați,
care contribuie în mod eficient la dezvoltarea și prosperarea societății [8, p.
33].
Atributele generice ale abso lvenților școlilor din Republica Moldova:

23
 Persoanele cu încredere în propriile forțe ;
 Persoanele deschise către învățarea pe parcursul întregii vieți ;
 Persoanele active, proactive, productive, creative și inovatoare ;
 Persoanele angajate civic și responsabi le [8, p. 34] .
În cadrul lecțiilor de Educație moral -spirituală se va urmări formarea unor
comportamente relaționate de inițiere în valorile moral -spirituale, tradițiile naționale,
de stabilire a relațiilor interpersonale pozitive. În cadrul orelor de EMS, accentul se
va plasa pe dimensiunea afectivă, motivațională, atitudinală și cea socială a educației.
Administrarea disciplinei. Pentru clasele primare este prevăzută 1 oră pe săptămână
în componenta invariabilă a planului de învățământ. În cadrul orelor d e EMS, cadrele
didactice vor orienta demersul educațional al elevilor din perspectiva conștientizării
conexiunilor între: a ști, a ști să faci, a ști să fii, în scopul sporirii motivației pentru
învățare a elevilor, utilizării cunoștințelor și capacitățilo r dobândite în viața reală.
Activitatea în baza curriculumului la EMS vizează proiectarea și desfășurarea
procesului educațional, care are în vedere promovarea prin toate formele și
dimensiunile educației a unui referențial axiologic ce include:
• Valori general -umane: adevăr, bine, frumos, sacru etc.
• Valori naționale: țară, popor, cultură națională, credință, tradiții etc.
• Valori curriculare stabilite pe discipline: competențe specifice, conținuturi,
activități de învățare și produse școlare recoman date.
• Valori colective: ale clasei, ale grupului de elevi, ale grupurilor sociale, ale
familiei etc.
• Valori individuale, care sunt definitorii pentru orice ființă umană: familie,
credință, prieteni, preferințe etc . [7, p. 125] .
Conștiința moral -spirituală a elevilor va fi demonstrată prin atitudini,
comportamente/competențe și cunoștințe cu privire la semnificația unor concepte și
norme din sfera valorilor umane. Reușita implementării disciplinei Educația moral –
spirituală s -ar traduce prin: a fi conș tient motivat și activ pentru promovarea valorilor
general -umane: adevăr, bine, bunătate, pace, patriotism, credință, înțelepciune, spirit

24
de cooperare, încredere în virtuți. Implementarea acestor valori va contribui la
stabilirea unei coerențe necesare în tre conținutul educației și mediul socio -cultural;
cunoașterea/promovarea patrimoniului cultural al poporului; formarea și dezvoltarea
unor comportamente adecvate, de incluziune și adaptare socială; formarea și
dezvoltarea unei atitudini pozitive, autonome care să armonizeze relația cu sine și
ceilalți, cu mediul înconjurător. Disciplina Educația moral -spirituală va fi predată de
învățătorii nivelului primar de învățământ [7, p. 125].
Competențele specifice disciplinei :
1. Recunoașterea valorilor moral -spirituale în diferite contexte de viață,
demonstrând atitudine pozitivă și responsabilă față de sine și cei din jur.
2. Aprecierea valorică a comportamentelor proprii și ale altor persoane în
contextul normelor moral -spirituale, dând dovadă de atitudine crit ică și comunicare
asertivă.
3. Transpunerea achizițiilor dobândite la disciplină în activități
educaționale/comunitare/culturale, tinzând spre virtuți moral -spirituale [6, p. 90] .
Clasa a II -a
Unitatea de învățare 1. Eu la școală
Unitățile de competențe:
1.1. Recunoașterea valorilor moral -spirituale în contexte școlare.
1.2. Aprecierea valorică a comportamentelor elevilor în situații școlare.
Unitățile de conținut:
Valori moral -spirituale. Adevărul, sinceritatea, încrederea, onestitatea. Școala
mea – mediu prietenos și incluziv pentru toți copiii. Sprijin pentru colegii cu
necesități speciale. Comportamente morale. Sunt responsabil pentru clasa și școala
mea.
Activități de învățare și produse școlare recomandate : discuții dirijate; jocuri de
rol, cooperative; situații -problemă cu sprijin în imagini, texte, exemple din viața
școlară; activități de salubrizare. Produse: mesajul oral; enunțul lacunar; aprecierea
prin simboluri; ABC -ul incluziunii [6, p. 93] .

25
Unitatea de învățare 2. Eu în familie
Unitățile de competențe :
2.1. Recunoașterea valorilor moral -spirituale în contexte familiale.
2.2. Aprecierea valorică a comportamentelor copiilor în familie.
Unitățile de conținut :
Valori moral -spirituale. Adevărul, încrederea, sinceritatea, iubirea părinți lor
față de copii și a copiilor față de părinți. Grija pentru membrii familiei. Frumusețea
obiceiurilor, tradițiilor în familia mea. Comportamente morale. Sunt responsabil
pentru familia mea.
Activități de învățare și produse școlare recomandate: discuții dirijate; jocuri
cooperative; situații -problemă cu sprijin în imagini, texte, exemple din viața
familială. Produse: mesajul oral; aprecierea prin simboluri; târgul/caravana de
Crăciun [6, p. 93] .
Unitatea de învățare 3. Eu în comunitate
Unitățile de compet ențe:
3.1. Descrierea în cuvinte proprii a sărbătorilor calendaristice din comunitate.
3.2. Aprecierea valorică a comportamentelor copiilor în comunitate.
Unitățile de conținut : Valori moral -spirituale. Adevărul, încrederea,
onestitatea, buna vecinătat e. Sprijin pentru copiii cu necesități speciale din
comunitatea mea. Sărbătorile calendaristice din comunitate. Comportamente morale.
Sunt responsabil pentru comunitatea mea.
Activități de învățare și produse școlare recomandate : discuții dirijate; jocuri
cooperative; situații -problemă cu sprijin în imagini, texte, exemple din viața
comunității; întâlniri cu preotul; vizite în Centre comunitare. Produse: mesajul oral;
expoziție pascală; descrierea sărbătorilor calendaristice [6, p. 93] .
Unitatea de învățare 4. Învăț să fiu om
Unitățile de competențe:
4.1. Aprecierea valorică a faptelor unor personaje ale textelor biblice/artistice/
folclorice

26
4.2. Adoptarea atitudinii responsabile față de acțiunile proprii în situații școlare
și extrașc olare.
Unitățile de conținut : Valori moral -spirituale. Faptele bune și principalele
calități morale ale unui om. Povețele lui Iisus Hristos și pilde biblice despre adevăr,
sinceritate, încredere, onestitate, iubirea părinților față de copii și a copiilor f ață de
părinți. Morala textelor biblice. Personaje ale textelor biblice/artistice/folclorice.
Comportamente morale. Sunt responsabil pentru faptele mele.
Activități de învățare și produse școlare recomandate : discuții dirijate; jocuri
de rol, cooperative; situații -problemă cu sprijin în imagini, texte, exemple din
cotidian, mini studii de caz; vizite în centrele culturale. Produse : mini -proiectul de
grup; agenda faptelor bune; alfabetul valorilor; portretul moral al personajului [6, p.
94].
În cheia cercetă rii realizate la disciplina Educație moral -spirituală am selectat
următoarele produse școlare recomandate și criterii de succes:
P2. ABC -ul incluziunii
1. Accept colegii așa cum sunt.
2. Listez valorile morale de care mă ghidez în relațiile cu toți coleg ii.
3. Aranjez în ordine alfabetică aceste valori [24, p. 26] .
P3. Agenda faptelor bune (proces)
1. Recunosc faptele bune în viața de zi cu zi.
2. Îmi analizez comportamentul prin raportare la normele valorice.
3. Sunt sensibil(ă) la problemele celorlalți și ale comunității.
4. Particip în acțiuni de binefacere/caritate.
5. Notez sistematic în agendă faptele bune săvârșite, precizând valoarea
respectată în fiecare caz (la cerință).
6. Relatez despre o faptă bu nă pe care am făcuto și de care sunt mândru [24, p.
26].
P4. Agenda faptelor bune (produs)
1.Întocmesc agenda faptelor bune.

27
2.Completez agenda de fiecare dată când fac o faptă bună, lăudabilă.
3. Adaug în agendă fotografii, descrierea acestora, idei, recomandări, desene,
mesaje.
4. Exprim puncte de vedere față de anumite situații prezentate în agendă.
5. Dovedesc creativitate în decorarea coperții și a paginilor din agendă [24, p.
26].
P5. Târgul/Caravana de Crăciun/Expoziția pascală
1. Mă implic î n planificare: scopul, activitățile, obiceiurile locale ce trebuie
promovate.
2. Mă implic pentru buna desfășurare a activităților.
3. Argumentez impactul [24, p. 26] .
Finalitățile proiectate:
La sfârșitul clasei a II -a, elevul poate:
• recunoaște valori moral -spirituale în contexte legate de școală, familie,
comunitate;
• descrie în cuvinte proprii sărbătorile calendaristice din comunitate;
• aprecia valoric: comportamentele elevilor la școală, în familie, în comunitate;
faptele perso najelor din texte biblice/artistice/folclorice,
manifestând ca atitudini și valori specifice predominante:
• atitudine pozitivă și responsabilă față de sine și cei din jur;
• atitudine critică și comunicare asertivă;
• tendință spre virtuți moral -spirituale [6, p. 94] .

28
2. ASPECTE PRAXIOLOGICE DE APLICARE A METODELOR MODERNE
DE EVALUARE LA DISCIPLINA ȘCOLARĂ EDUCAȚIA MORAL –
SPIRITUALĂ

2.1. Constatarea experimentală a nivelului de aplicare a metodelor
moderne de evaluare în cadrul disciplinei Educație moral -spirituală în clasa a
II-a
Constatarea experimentală a fost efectuată în Instituția Publică Gimnaziul „V.
Teleucă” s. Cepeleuți , rl Edineț . Eșantionul a constituit 5 cadre didactice .
Experimentul de constatare s -a desfășurat în luna aprilie 2020.
Reieșind din scopul și obiectivul cercetării am formulat obiectivul
experimentului :
– constatarea aspectel or specifice ale valorificării metode lor moderne la
disciplina Educație moral -spirituală în clasele primare .
Învățătorilor le -am fost propus un chestionar alcătuit din întrebări însoțite
de răspunsuri cu alegere multiplă, oferind și oportunitatea unui răspuns propriu. În
formularea întrebărilor am ținut cont de reperele teoretico -metodologice elucidate în
capitolul 1.
Chestionar pentru cadr e didactice a fost aplicat on -line. Prin Google Forms
(https://docs.google.com/forms/d/13x_HpL60wpwXRynXrXDGbPpLHar32VPwqvT
M6b3SXYk/edit )
Chestionar
pentru cad re didactice privind valorificarea metodelor moderne de evaluare

1. Ce înțelegeți prin metode moderne de evaluare ? Completați spațiul rezervat.
____________________________________________________________________
______________________________________ __________________________
2. Ce metode moderne de evaluare aplicați în cadrul lecțiilor de Educație moral –
spirituală ? Încercuiți răspunsul potrivit.

29
a) investigația, autoevaluarea, portofoliu, observarea sistematică a activității și
comportamentului elevilor, j urnalul reflexiv etc.
b) interviul, jocul didactic, conversația, chestionarea orală, probe practice, teste
etc.
c) interogarea multiprocesuală, Gândește -Perechi -Prezintă, analiza trăsăturilor
semantice, rezolvarea în lanț, mozaicul etc.
3. Ce metode de evaluare aplicați la lecțiile de Educație moral -spirituală ?
Încercuiți răspunsul potrivit.
a) tradiționale;
b) alternative;
c) tradiționale și alternative.
4. Unde ați înt âlnit recomandări, indicații de implementare a metodelor moderne
de evaluare în cadrul disciplinei Educați e moral -spirituală ? Încercuiți răspunsul
potrivit.
în manual;
în Ghidul de implementare a curriculumului pentru învățământul primar ;
în Curriculum Național pentru învățământul primar ;
în Ghid pentru învățători și părinți;
în Repere metodologice privind organizarea procesului educațional în
învățământul primar ;
alte opțiuni ________________________________________________.
5. Care e ste eficiența reală a metodelor moderne de evaluare? Încercuiți răspunsul
potrivit.
foarte eficientă
eficientă
într-o oareca re măsură eficientă , dar necesită prea mult efort
de fapt, este mai mult o pierdere de timp și efort.
Vă mulțumim pentru sprijinul acordat!

30
La întrebarea 1 . Ce înțelegeți prin metode moderne de evaluare? Am obținut
următoarele răspunsuri:
 Metoda este o cale prin care se verifică ce au învățat elevii.
 Metoda de evaluare este calea ce evalu ează ce a învățat elevul.
 Metoda de evaluare este calea prin intermediul căreia cadrul didactic
evalu ează gradul de însușire a cunoștințelor elevilor
 Metodele de evaluar e sunt căile care permit cadrelor didactice să evalueze
nivelul de cunoștințe a elevilor.
 Prin metode moderne de evaluare înțelegem calea care se parcurge pentru a
evalua cunoștințele elevilor.
La întrebarea 2. Ce metode moderne de evaluare aplicați în cad rul lecțiilor de
Educație moral -spirituală?
3 învățători au răspuns – investigația, autoev aluarea, portofoliu, observarea
sistematică a activității și comportamentului elevilor, jurnalul reflexiv etc .
2 învățători – interviul, jocul didactic, conversația, chestionarea orală, probe
practice, teste etc.
Ceea ce denotă faptul că 40% de învățătorii mai puțin cunosc metodele
moderne de evaluare.

Fig. 2.1. Rezultatele chestionării cadrelor didactice privind aplicarea metodelor
moderne de evaluare
0%10%20%30%40%50%60%70%
investigația, autoevaluarea,
portofoliu, observarea
sistematică a activității și
comportamentului elevilor,
jurnalul reflexiv etc.interviul, jocul didactic,
conversația, chestionarea
orală, probe practice, teste
etc.interogarea multiprocesuală,
Gândește -Perechi -Prezintă,
analiza trăsăturilor semantice,
rezolvarea în lanț, mozaicul
etc.60%
40%
0%

31
La întrebarea 3. Ce metode de evaluare aplicați la lecțiile de Educație moral –
spirituală ?
2 învățători au menționat metode tradiționale;
3 învățători – tradiționale și alternative.
Acest lucru ne bucură, deoarece metodele tradiționale și moderne de evaluare
trebuie privite ca modalități evaluative complementare .

Fig. 2.2. Rezultatele chestionării cadrelor didactice privind tipuri de metode
aplicate la lecțiile de Educație moral -spirituală

La întrebarea 4. Unde ați înt âlnit recomandări, indicaț ii de implementare a
metodelor moderne de evaluare în cadrul disciplinei Educație moral -spirituală ?
3 învățători au stipulat Ghid ul pentru învățători și părinți;
2 învățători – Repere metodologice privind organizarea procesului educațional
în învățământul primar .
0%10%20%30%40%50%60%
tradiționale alternative tradiționale și alternative40%
0%60%

32

Fig. 2.3. Rezultatele chestionării cadrelor didactice privind indicații de implementare
a metodelor moderne de evaluare

La întrebarea 5. Care e ste eficiența reală a metodelor moderne de evaluare?
3 învățători (60 % din respondenți) au răspuns că metodele moderne sunt
eficiente, pe când 1 învățător (20 %) consideră metode moderne de evaluare foarte
eficiente și 1 învățător (20%) insistă că metodele moderne de evaluare sunt într -o
oarecare măsură eficient e, dar necesită prea mult efort .
0%20%40%60%
în manual în Ghidul de
implementare a
curriculumului
pentru
învățământul
primarîn Curriculum
Național pentru
învățământul
primarîn Ghid pentru
învățători și
părințiîn Repere
metodologice
privind
organizarea
procesului
educațional în
învățământul
primaralte opțiuni 0% 0% 0%60%
40%
0%

33

Fig. 2 .4. Rezultatele chestionării cadrelor didactice privind eficiența metodelor
moderne de evaluare

Analizând rezultatele obținute, constatăm necesitatea de a oferi cadrelor
didactice unele soluții metodologice specifice pentru aplicarea metodelor moderne de
evaluare la lecțiile de Educație moral -spirituală în clasele primare .

2.2. Metode moderne de evaluare ce pot fi utilizate în cadrul predării –
învățării Educației moral -spirituale în clasa a II -a

Proiect de grup „ Paștele – sărbătoarea tuturor ”
Sărbătorile calendaristice din comunitate
Unități de competențele:
3.1. Descrierea în cuvinte proprii a sărbătorilor calendaristice din comunitate
Obiectivele:
– Să realizeze un proiect de grup în baza cunoștințelor referitoare la
sărbătorile calendari stice
20%
60%20%0%
foarte eficientă
eficientă
într-o oarecare măsură eficientă,
dar necesită prea mult efort
de fapt, este mai mult o pierdere
de timp și efort.

34
– Să manifeste disponibilitate și inițiativă în cadrul lucrului în grup.
Tipul lecției: de formare a capacităților de analiză -sinteză a cunoștințelor
Etapa lecției: Consolidarea materiei și formarea capacităților la nivel productiv;
Strategii didactice :
– Forme: în grup;
– Metode: proiectul , investigație, interviu ;
– Mijloace: coală de hârtie , carioci, marchere, fotografii din albumul familiei
despre sărbăto rirea Paștelui în familie etc.
Strategii de ECD: autoevaluare, EF P
Sarcina: Pentru etapa de realizare și e laborare a proiectului pentru lecția de
Educație moral -spirituală am propus următoarele criterii de evaluare :
1) Realizați proiectul ținând cont de toate cerințele propuse;
2) Selectați fotografii din albumul familiei despre sărbătorirea Paștelui în
familie ;
3) Relatați despre o întâmplare în legătură cu această mare sărbătoare ;
4) Confecționați felicitări sau desene, realizați colaje din diferite materiale,
încondeiați ouăle etc.
5) Expuneți lucrarea într -o formă originală, creativă;
6) Prezentați proiectul cu informații corecte, veridice și captivante;
7) Realizați proiectul într -o formă cât mai originală, captivantă și
interesantă;
În continuare voi prezenta modelul proiectului după care elevii trebuiau să
realizeze o lucrarea de grup și să completeze toate sarcinile propuse.

35

Grupul de lucru:

Cuprins

1. Banca de informații
2. Interviu cu părinții, bunicii, membrii comunității
3. Supliment artistic
4. Sugestii și propuneri

36

Banca de informații
Paștele (latină pascha ; ebraică פסח ,pronunțat pessach pentru
Paștele evreiesc, ebraică פסחא ,în forma aramaică ,
pronunțată pascha pentru Paștele sau Paștile
creștine; greacă Πάσχα ) este o sărbătoare religioasă anuală de
primăvară cu semnificații diferite, întâlnită
în iudaism și creștinism . Unele obiceiuri de Paști se regăsesc,
cu semnificație diferită, în an tichitatea anterioară religiilor
biblice, atingând astăzi o mare diversitate culturală, în funcție
de particularitățile religiei adoptate.
Obiceiuri de Paști
 Cel mai răspândit obicei creștin de Paști este vopsirea
de ouă roșii , a căror prezență este obligatorie pe masa de
Paști, deși în prezent se vopsesc ouă și de alte culori
(verzi , albastre , galbene etc.). În folclorul românesc există
mai multe legende creștine care explică de ce se înroșesc
ouă de Paști și de ce ele au de venit simbolul sărbătorii
Învierii Domnului . Una dintre ele relatează că Maica
Domnului , care venise să -și plângă fiul răstignit, a așezat
coșul cu ouă lângă cruce și acestea au fost înroșite de
sângele care picura din rănile lui Iisus.[9]
 Cu ocazia sărbătorilor Pascale gospodinele prepară și
alte mâncăruri tradiționale : pască , cozonac , drob.
 În mai multe sate din Moldova, tradiția cere să ne spălăm
pe față cu apa dintr -un vas în care au fost puse flori, bani și
un ou roșu. Se zice că astfel vom fi rumeni precum oul
roșu, bogați și sănătoși. Potrivit aceluiași obicei, cel care se
spală ultimul din acest vas ia banii etc.

37

Supliment artistic

Opinii și sugestii
Interviu
Intervievator: _______________ Data ____________
(numele, prenumele)
Intervievat: _________________
(numele, prenumele)
Întrebări:
1. Cum este sărbătorit Paștele în familia Dvs.?
2. Ce obiceiuri pascale sunt în comunitatea noastră?
Răspunsuri:

38

Faptele bune și principalele calități morale ale unui om

Unități de competența:
4.2.Adoptarea atitudinii responsabile față de acțiunile proprii în situații
școlare și extrașcolare.

Obiectivele:
 să exemplifice norme de comportare civilizată în familie, școală, societate;
 să argumenteze necesitatea dirijării reacțiilor afective în diferite situații;
 să formuleze judecăți de valoare referitor la acțiuni și virtuți morale,
manifestând atitudine critică și comunicare asertivă.

Tipul lecției: lecție de formare a capacităților de analiză -sinteză a
cunoștințelor.

Etapa lecției : analiza -sinteza materiei teoretice studiate (sistematizarea,
clasificarea, generalizarea).

Produse evaluate: agenda faptelor bune, mesajul oral

Strategii didactice:
– Forme: individual , frontal.
– Metode: conversația.
– Mijloace didactice: fișe. caiet, manual.

Strategii de ECD: autoevaluare, EFI

39

Eu la școala Eu in familie
– Am împrumutat colegei un pix;
– Ascult atent la ore;
– Am e xplicat colegei exerci țiul pe care
nu l-a interes;
– Am ajutat învățătoarea când avea
nevoie de ceva;
– Am așteptat colegul s ă termine
discuția ca s ă încep eu. – Am preg ătit dejunul pentru membrii
familiei;
– Am dus gunoiul;
– Am împăturit prosoapele curate;
– Am pus la loc farfuriile si tacâ murile
curate;
– Am aranjat jucăriile în cutii;
– Am ajutat pă rinții la curățenie.
Eu in comunitate Învăț sa fiu om
– Am aruncat h ârtia î n coșul de gunoi;
– Am ajutat sora mai mică să traverseze
strada;
– Am ajutat o bătrânica sa duca pungile
grele;
– Am îngrijit de o pisicuța pe care am
găsit-o in strada. – Am s ădit o floare;
– Am donat bani pentru un copil cu
dezabilit ăți;
– Am oferit primul ajutor unui coleg
care s -a lovit la picio r.

40

Comportamente morale

Unități de competența:
1.2. Aprecierea valorică a comportamentelor elevilor în situații școlare.
2.2. Aprecierea valorică a comportamentelor copiilor în familie.
3.2. Aprecierea valorică a comportamentelor copiilor în comunitate.
4.2.Adoptarea atitudinii responsabile față de acțiunile proprii î n situații
școlare și extrașcolare.

Obiectivele:
 să aprecieze valoric comportare civilizată în familie, școală, societate;
 să formuleze judecăți de valoare referitor la acțiuni le morale proprii ,
manifestând atitudine critică și comunicare asertivă.

Tipul lecției: lecție de formare a capacităților de evaluare a cunoștințelor.

Produse evaluate: jurnalul personal , mesajul oral

Strategii didactice:
– Forme: individual , în grup, frontal.
– Metode: jurnalul .
– Mijloace didactice: fișe. caiet, manual.

Strategii de ECD: autoevaluare, EFI

41

Instrucțiuni :
Jurnalul personal este un caiet în
care poți scrie gândurile,
întâmplările, impresiile, dorințele
și creațiile tale. Spune -i
jurnalului toate reușitele și
experiențele tale, analizează -ți
greșelile și încearcă să le
corectezi. Spune -i ce vise ai, ce
lucruri și fapte bune a i de gând să
faci și ce vrei să devii în viață,
menționând zilnic ce ai făcut
pentru a -ți îndeplini visele.
 Nu este corect să citim un jurnal
personal străin sau să citească cineva
jurnalul tău, fără voie, pentru că astfel
încălcăm dreptul la intimitate.
 Jurnalul tău poate avea cheiță, ca tot
ce e scris în el să fie în siguranță.
 În jurnal, poți lipi pozele ta le și ale
prietenilor, citate, versuri și altele.
 Notează date importante despre tine,
familie și prieteni.
 În jurnal, poți scrie despre cele mai
importante evenimente ale zilei.
 Completează paginile cu acțiunile
sugerate la temele din manual și
notează informații și impresii despre
realizarea lor.

Organizează informațiile importante pentru tine, fotografiile, desenele pe
postere sau pliante. Reînnoiește -le sau înlocuiește -le după preferință
[21, p. 93].

42

Valorile în viața omului

Unități de competența:
1.1 Recunoașterea valorilor moral -spirituale în contexte școlare .

Obiectivele:
 să identifice valorile morale și cele materiale în diferite contexte;
 să manifest e atitudine critică și comunicare asertivă.

Tipul lecției: lecție de formare a capacităților de evaluare a cunoștințelor.
1. Îmi exprim Respectul față de
mine însumi prin:
2. Îmi exprim Respectul față de
colegi prin:
3. Îmi exprim Respectul față de
colegii de clasă prin:
4. Îmi exprim Respectul față de
membrii familiei prin:
5. Îmi exprim Respectul față de
membrii comunității prin:
6. Aș dori ca oamenii din jur să
vadă în mine următoarele
calități:

43

Strategii didactice:
– Forme: individual , în grup, frontal.
– Metode: jurnalul .
– Mijloace didactice: fișe, caiet, manual.

Strategii de ECD: autoevaluare, EFI

Sarcina: Elevii descoperă regula , plasează în două coloane fișe le propuse.
Elevii trebuie să observe fișe, să identifice regula și să le repartizeze în două părți.

Autoevaluare :
Autoverificare: Elevii confruntă răspunsurile obținute cu cele prezentate pe
tablă:
Valori morale Valori materiale
Onestitatea Ciocolată
Sinceritatea Pix
Încrederea Jucărie
Adevărul Computer

Autocorectare: Elevii corectează greșelile.
– Cine n -a comis nici o greșeală?
– Cine a greșit la prim a coloană ? adevărul sinceritatea
încrederea onestitatea
jucărie computer pix ciocolată

44
– Explică cum ai gândit?
– Voi explica încă o dată sarcina .
– Ce înseamnă valori morale ?
– …
Autoapreciere: Astăzi am reușit cu toții, cineva – independent , cineva – ghidat ,
cineva a avut nevoie de mai mult sprijin . Apreciați -vă folosind procedeul
cromatic (elevii ridică creionul de culoare respectivă ).

Combin area metodelor tradiționale cu metodele moderne de evaluare vor
asigura realizarea unei imagini globale a competențelor elevilor. Scopul comun, de
care trebuie să se țină cont, este cel de dezvoltare a capacității de autoevaluare la
elevi, concomitent cu s chimbarea viziunii asupra rolului evaluării, cel de ameliorare
și corectare mai mult decât de sancționare.

45
CONCLUZII
1. În cadrul cercetării au fost elucidate reperele teoretice cu privire la metodele
moderne de evaluare , astfel metoda de evaluare este o cale prin intermediul
căreia cadrul didactic „oferă elevilor posibilitatea de a demonstra nivelul de
stăpânire a cunoștințelor, de formare a diferitelor capacități testate prin
utilizarea unei diversități de instru mente adecvate scopului urmărit”.
Evaluare a, ca activitate în sine, cuprinde trei operații principale:
 măsurarea, cuantificarea rezultatelor școlare prin procedee specifice,
utilizând instrumente adecvate scopului urmărit (probe scrise/orale/practice,
proiecte, portofolii, etc.), “stabilindu -se o relație funcțională între un
ansamblu de simboluri (cifre, litere) și un ansamblu de fenomene și obiecte,
conform unor caracteristici pe care acestea le posedă” ;
 aprecierea acestor rezultate pe baza raportării lor la un sistem de valori, a
unor criterii unitare (bareme de corectare și notare, descriptori de
performanță, etc.), emițându -se o judecată de valoare;
 formularea concluziilor prin raportarea la scala de notare și adoptarea
deciziilor educaționale adecvate în urma interpretării rezultatelor obțin ute.
Întregul demers evaluativ realizat prin îmbinarea metodelor tradiționale și
moderne de evaluare dezvoltă elevului o conștientizare a funcționării sale
cognitive și o investigare -căutare -cercetare personală (cu ajutorul învățătorului )
a mijloacelor pe ntru a regla propria învățare.
2. Au fost descrise aspectel e metodologice privind realizarea metodelor moderne
de evaluare , cum ar fi : proiectul, portofoliul, investigația, jurnalul,
autoevaluarea etc.
3. Au fost a naliza te documentel e normative cu privire la pre darea -învățarea –
evaluarea Educației moral -spirituale în clasa a II -a și au fost evidențiate
competențele specifice disciplinei, unitățile de competențe, unitățile de
conținut, activitățile de învățare și produsele școlare recomandate.

46
4. A fost realizată constatarea aspectelor specifice ale valorificării metodelor
moderne la disciplina Educație moral -spirituală în clasele primare ;
5. Au fost s electa te unele metode moderne de evaluare pentru predarea -învățarea
Educației moral -spirituale în clasa a I I-a: jurnal ul personal , proiectul de grup,
proiectul individual etc.
Sperăm ca rezultatele cercetării noastre să fie utile cadrelor didactice în cadrul
predării -învățării -evaluării Educației moral -spirituale în clasele primare.

47
BIBLIOGRAFIE
1. Balan, B., Boncu, Ș., Cosmovici, A., Cozma, T., Crețu, C., Cucoș, C. (coord.),
Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice. Curs
elaborat în tehnologia învățământului deschis la distanță. București: Editura
Polirom, 2005.
2. Bocoș, M., Didactica disciplinelo r pedagogice: un cadru constructivist. Ediția a
3-a, Pitești: Editura Paralela 45, 2008.
3. Cerghit, I., Sisteme de instruire alternative și complemetare. Structuri, stiluri,
strategii. București: Editura Aramis, 2001.
4. Cosovan, O., Ghicov, A., Evaluarea conti nuă la clasă: Ghid metodologic pentru
formarea cadrelor didactice din învățământul preuniversitar. Chișinău: Î.E.P.
Știința, 2007.
5. Cucoș, C., Teoria și metodologia evaluării. Iași: Polirom, 2008.
6. Curriculum național. Învățământul primar. Chișinău: Lyceum, 2018.
7. Ghid de implementare a curriculumului pentru învățământul primar. Chișinău:
Liceum, 2018.
8. Guțu V., Bucun N., Ghicov A. et. al. Cadrul de referință al curriculumului
național. Chișinău: Lyceum, 2017, 104 p.
9. Guțu, V. ș. a., Evaluarea curriculumului școlar. Ghid metodologic. Chișinău: IȘE
2009.
10. Guțu, V. ș. a., Evaluarea standardelor educaționale. Ghid metodologic. Chișinău:
IȘE, 2009.
11. Hadîrcă, M., Raileanu, A. ș. a., Proiectarea și realizarea evaluării autent ice.
Cadru conceptual și metodologic. Chișinău: IȘE, 2010.
12. Jinga, I., Petrescu, A. ș.a. Evaluarea performanțelor școlare. București: Editura
Afeliu, 1996.
13. Joiță, E., Eficiența instruirii: Fundamente pentru o didactică praxiologică.
București: EDP RA, 199 8.
14. Landsheere, G., Evaluarea continua. Examene. București: EDP, 1975.

48
15. Lisievici, P., Evaluarea în învățămînt: teorie, practică, instrumente. București:
Editura Aramis Print S.R.L., 2002.
16. Manolescu, M., Evaluarea școlară. Metode, tehnici, instrumente. Buc urești:
Editura Meteor Press, 2005.
17. Manolescu, M., Teoria și metodologia evaluării. București: Editura Universitară,
2010.
18. Meyer, G., De ce și cum evaluăm. Iași: Editura Polirom, 2000.
19. Mihaescu M. Evaluarea formativă în contextul învățării. București, 201 1. 132 p.
20. Neculcea T., Cara A., Vartic A. Educația moral -spirituală. Ghid metodologic,
clasa a II -a. Chișinău: Lyceum, 2019. 64 p.
21. Neculcea T., Cara A., Vartic A. Educația moral -spirituală. Manual pentru clasa a
II-a. Chișinău: Lyceum, 2019. 96 p.
22. Nicola, I., Pedagogie. București: EDP, 2001.
23. Pânișoară O. (coord.) Metode interactive de predare. Învățare, evaluare. Suport
de curs. Universitatea din Craiova, 2012, 77 p.
24. Pogolșa L. Ursu L., Marin M. (coord. șt.) Metodologia privind evaluarea
criterială prin de scriptori, clasele I -IV. Chișinau : 2019 . 69 p.
25. Pogolșa L. Ursu L., Marin M. (coord. șt.) Ghid de implementare a metodologiei
privind evaluarea criterială prin descriptori, clasele I -IV. Chișinau : 2019 . 29 p.
26. Potolea, D., Manolescu, M., Teoria și practica e valuării educaționale. București:
MEN PIR, 2005.
27. Potolea, D., Neacșu, I., Iucu, R. -B., Pânișoară, I. -O. (coord.), Pregătirea
psihopedagogică. Manual pentru definitivat și gradul II. Iași: Editura Polirom,
2008.
28. Radu, I., Evaluarea în procesul didactic. București: EDP, 2000.
29. Radu, I., Evaluarea în procesul didactic. Ed. a III -a, București: EDP, 2007.
30. Vogler, J. (coord.), Evaluarea în învățământul preuniversitar. Iași: Editura
Polirom, 2000.

49
31. Voiculescu, E., F actorii subiectivi ai evaluării școlare. Cunoaștere și control.
București: Editura Aramis, 2001.

Webografie
32. https://www.academia.edu/34901625/ME TODE_%C5%9EI_INSTRUMENTE_
DE_EVALUARE_%C3%8EN_CICLUL_PRIMAR
33. www.scribd.com/doc/136740008/63055 -Modul -2-Evaluare -Final
34. https://www.academia.edu/10714940/3.5._METODE_TEHNICI_%C5%9EI_IN
STRUMENTE_MODERNE_DE_EVALUARE
35. https://www.rasfoi esc.com/educatie/didactica/METODE -ALTERNATIVE -DE-
EVALUARE77.php
36. http://www.tvet.ro/Anexe/30768/Portofolii_MODEL_B/Gradinaru%20Hilda.pdf