Teza Popoiu 18 Iunie [626193]
UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI
ȘCOALA DOCTORALĂ A FACULTĂȚII DE
HIDROTEHNICĂ GEODEZIE ȘI INGINERIA MEDIULUI
CERCETĂRI PRIVIND CA LITATEA APELOR DIN L ACURILE DE
ACUMULARE MICI ȘI MI JLOCII DIN ZONELE CO LINARE
Ing. Loredan a Andreea POPOIU (IMBREA)
Conducător de doctorat : Prof.univ.dr.ing. Ion GIURMA
IAȘI, 2017
1
Mulțumiri
Elaborarea tezei de doctorat Cercetări privind calitatea apelor din lacurile
de acumulare mici ș i mijlocii din zonele colinare a fost posibilă pr in îndrumarea
conducătorului meu științific p rof. dr. ing. Ion GIURMA care a contribuit în acești
ani la formarea mea în pregătirea doctorală. Pe această cale, la încheierea
procesului de elaborare a tezei de doctorat ii adresez sincere mulțumiri pentru
susținerea, răbdarea, încrederea și încurajarea continuă, dar și pentru cunoștințele
împărtășite pentru finalizarea tezei de doctorat.
Gândurile mele bune se adresează și întregului colectiv a l Departamentului
de Amenaj ări și Construcții H idrotehnice din ca drul Facultății de Hidrotehnică,
Geodezie și Ingineria Mediului pentru suportul primit pe parcursul anilor de
pregătire a tezei de doctorat.
Mulțumiri adresez pe această cale conducerii și colegilor din cadrul
Administrației Bazinale de Apă Prut -Bârlad pe ntru accesul la datele de specialitate,
la modelele de calitate utilizate pentru definirea concluziilor dar și pentru
cunoștințele și recomandările oferite pentru elaborarea tezei .
Îmi exprim recunoștința și respectul față de referenții științifici, pentr u că au
acceptat să analizeze teza de doctorat și să participe la susținerea acesteia.
Nu în ultimul rând vreau să mulțumesc familiei pentru suportul, răbdarea și
sprijinul material și moral acordate pe toată perioada de studiu.
Iași Loredan a Andreea POPOIU (IMBREA)
2
CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL I CADRUL LEGISLATIV PRIVIND CALITATEA APELOR DE
SUPRAFAȚĂ ȘI SUBTERANE
1.1 Cadrul legislativ privind calitatea apelor de suprafață și subterane
1.1.1 Obiectivele stabilite de Directiva Cadru Apa 2000 -60 CE pentru atingerea stării de
calitate bună a tuturor corpurilor de apă
1.1.2 Directivele Europene privind evaluarea apelor de suprafață și subterane transpuse în
legislația din România
CAPITOLUL II MANAGEMENTUL DURABIL AL RESURSELOR DE APĂ DIN
ROMÂNIA
2.1 Politici și acțiuni privind dezvoltarea managementul ui durabil al resurselor de a pă din
România
2.2 Presiuni s emnificative de poluare a resurselor de a pă din România
2.2.1 Surse punctiforme semnificative de poluare a resurselor de apă
2.2.2 Surse difuze semnificative de poluare a resurselor de apă
2.2.3 Alte presiuni semnificative de poluare a resurselor de apă
2.3 Tehnici de evaluare a impactului poluării resurselor de apă
CAPITOLUL III CONCEPTE ȘI MET ODE DE ABORDARE A CALITĂȚII APELOR
DIN LACURILE DE ACUMULARE DIN ZONELE COLINARE
3.1 Monitoringul resurselor de apă
3.1.1 Tipuri de monitoring și clasificarea programelor de monitoring
3.2 Cercetări privind evaluarea calității apelor din lacurile de acumulare
3.2.1 Tipologia și condițiile de re ferință pentru lacurile de acumulare
3.2.2 Evaluarea calității apelor din lacurile de acumulare
3.2.2.1 Evaluarea potențialului ecologic al apelor din lacurile de acumulare
3.2.2.1.1 Elementele biologice specifice evaluării potențialului ecologic al apelo r
din lacurile de acumulare
3
3.2.2.1.2 Elementele fizico -chimice specifice evaluării potențialului ecologic al
apelor din lacurile de acumulare
3.2.2.2 Evaluarea stării chimice a apelor din lacurile de acumulare
3.2.3 Obiective de mediu pentru lacu rile de acumulare
CAPITOLUL IV EVOLUȚIA INDICATORILOR DE CALITATE AI APELOR DIN
LACURILE DE ACUMULARE DIN BAZINUL HIDROGRAFIC BAHLUI
4.1 Metodologia agreată pentru stabilirea potențialului ecologic și stării chimice a apelor din
lacurile de acumulare din bazinul hidrografic Bahlui
4.1.1 Potențialul ecologic al apelor din lacurile de acumulare din bazinul hidrografic Bahlui
4.1.2 Starea chimică a apelor din lacurile de acumulare din bazinul hidrografic Bahlui
4.1.3 Zone de protecție pentru captările de apă destinat e potabilizării
4.2 Stadiul calitatii ap elor din lacurile de acumulare din bazinul hidrografic Bahlui
4.2.1 Caracteristicile fizico -geografice ale bazinului hidrografic Bahlui
4.2.2 Implicații hidrogeomorfologice și ecologice ale lacurilor
4.2.3 Evoluția calității apelor din lacuri le de acumulare mici și mijlocii din bazinul hidrografic
Bahlui
4.2.4 Eutrofizarea lacurilor de acumulare din bazinul hidrografic Bahlui
4.2.4.1 Evoluția parametrilor indicatori ai eutrofizării apei lacul ui de acumulare Cucuteni
4.2.4.2 Evoluția parametrilor indicatori ai eutrofizării apei lacul ui de acumulare Tansa –
Belcești
4.2.4.3 Evoluția parametrilor indicatori ai eutrofizării apei lacul ui de acumulare Podu
Iloaiei
4.2.5 Măsuri pentru prevenirea și combaterea eutrofizării lacu rilor de acumulare
CAPITOLUL V ANALIZA ȘI APLICAREA MODELEL OR PENTRU STUDIUL
CALITĂȚII APELOR DIN LACURILE DE ACUMULARE DIN ZONELE COLINARE
5.1 Clasificarea modelelor de calitate a apei
5.2 Balanțe regionale
5.3 Modelul WaQ pentru studiul aportului de nu trienți din bazine le hidrografice
5.3.1 Obiectivele modelului WaQ
5.3.2 Descrierea modelului
5.3.3 Etapa de lucru
5.3.4 Rezultatele modelării cu WaQ a calității apelor de suprafață din bazinul hidrografic Bahlui
4
5.3.5 Prognoza calității apei din lacul de acumulare Podu Iloaiei prin corelarea rezultatelor
generate de modelul WaQ cu datele din măsurători
5.4 Modelul BATHUB pentru studiul procesului de eutrofizare a lacurilor de acumulare
5.4.1 Descrierea modelului
5.4.2 Aplicarea modelului Bathub pe ntru lacul de acumulare Cucuteni
5.4.2.1 Date de intrare
5.4.2.2 Rezultatele modelării
5.4.. Aplicarea modelului Bathub pe ntru lacul de acumulare Tansa -Belcești
5.4.3.1 Date de intrare
5.4.3.2 Rezultatele modelării
Capitolul VI CONCLUZII FINALE , CONTRIBUȚI I PERSONALE ȘI CERCETĂRI
VIITOARE
6.1 Concluzii finale
6.2 Contribuții personale
6.3 Perspective și cercetă ri viitoare
Bibliografie
5
INTRODUCERE
În România buna gospodărire a apei reprezintă o activitate importantă deoarece resursele
noastre de apă se găsesc în cantități relativ reduse și neunifor m distribuite la nivel de spații
hidrografice , dar și din considerentul necesității conservării acestora pentru generațiile viitoare .
Din totalul de 134,6 mld . mc., resursa de apă care poate fi folo sită la nivelul țării este mai
mică, de aproximativ 39 mld mc. , valoarea fiind raportat ă la gradul de amenajare a l fiecărui bazin
hidrografic. Resursele de apă din România sunt reprezentate de ape de suprafață: râuri, lacuri
natural e, lacuri de acumulare, Dunărea și de ape subterane. Conform Administrației Naționale
“Apele Române ”, principala resursă de apă din țara noastră o reprezintă râurile, cararacterizate
prin variabilitate în timp și spațiu .
O caracteristică importantă a apei o reprezintă calitatea acesteia , motiv pentru care
poluarea trebuie atent monitorizată , prevenită sau îndepărtată acolo unde s -a produs . Urmare a
presiunilor antropice reprezentate de aglomerările umane, industrie, agricultură sau alterări
hidromorfologice, calitatea resurselor de apă a fost afectată determinând modificarea
biodiversității și reorganizarea acestora .
Activitatea de monitoring joacă un rol important în buna gospodărire a resurselor de apă
din țara noastră , contribuind la creșterea potențialului de utilizare a l apei pentru necesitățile
populației, pentru activitățile agricole, industriale etc . Acest considerent a stat la baza alegerii
temei de cercetare a tezei de doctorat <<Cercetări privind calitatea apelor din lacurile de
acumulare mici și mijlocii din zonele colinare>> .
Evaluarea calității apei se realizează la nivelul unui bazin hidrografic pe fiecare corp de
apă. Conform Directivei Cadru a Apei un corp de apă este definit ca unitate a de bază care se
folosește în stabilirea, raportarea și monitorizarea tuturor măsurilor prin care se ating obiectivele
de mediu . Prin “corp de apă de suprafață” se înțelege un element discret și semnificativ al apelor
de suprafață, printre care putem aminti : râu, tronson de râu, lac natural , lac de acumulare, canal,
ape tranzitorii sau o parte din apele costiere. Directiva Cadru a Apei a definit în articolul 2 s tarea
apelor de suprafață prin două noțiuni: starea ecologică și starea chimică : „starea unei ape de
suprafață este expresia generală a stării unui corp de apă de suprafață, d eterminată pe baza cele i
mai nefavorabile valori a stării sale ecologice și chimice”.
6
Directiva Cadru a Apei trasează direcțiile pentru managementul calitativ al corpurilor de
apă din cadrul Uniunii Europene definit de analiza calității microbiologice, biologice, fizice și
chimice a apei, de modul de dezvoltare a resurselor de apă dar și de efectele de mediu.
În teza de doctorat <<Cercetări privind calitatea apelor din lacurile de acumulare mici ș i
mijlocii din zonele colinare>> se analizează calitatea ape lor din lacurile de acumulare din z onele
colinare (Studiu de caz: Lacurile de acumulare C ucuteni, Tansa -Belcești și Podu Iloaiei din
bazinul hidrografic Bahlui) prin monitorizare a indicatorilor biologici , fizico -chimici și poluanți
specifici , respectând u-se obiectivele impuse prin Directiva Cadru a Apei 2000/60/CE .
Evaluarea stării ecologice a lacurilor de acumulare din zonele colinare se stabilește prin
integrarea acestor parametrii de calitate , urmând principiul “ one out – all out ”, respectiv cea mai
defavorabilă stare va defini calitate a apei dintr -un lac de acumulare din punct de vedere ecologic .
Starea chimică a lacurilor de acumulare se stabilește în urma evaluării impactului substanțelor
prioritare/prioritar periculoase (substanțe sintetice și nesin tetice) reprezentate de ionii metalelor
grele și de micropoluanții organici.
În final, o biectivul de mediu pentru un lac de acumulare este îndeplinit atunci când se
încadrează în stare a ecolo gică bună, respectiv potențial ul ecologic bun.
Inițial, marea ma joritate a deciziilor de management calitativ al apelor se raportau la sursele
punctiforme de poluare . Deoarece Directiva Cadru a Apei 2000/60/CE a impus analiza și
interpretarea unui volum de date referitoare la tipul și importanța presiunilor antropice
semnificative de poluare , s-a constatat necesitatea ca măsurile să fie aplicate în funcție și de sursele
difuze de poluare, fondul natural și modificările morfologice. Această integrare a generat
necesitatea norme lor de monitorizare specifice tuturor sursel or semnificative de poluare , în așa fel
încât toate corpurile de apă să ajungă la standardele de calitate impuse de directivele europene .
În teză, pe lângă evaluarea integrată a parametrilor biologici, fizici și chimici care redau
starea de calitate a apei dintr -un lac de acumulare, s -au abordat probleme de poluare a resurselor
de apă, în special a lacuri lor de acumulare din zonele colinare, iar la final s-a urmărit evoluția
indicatorilor specifici procesului de eutrofizare și impactul asupra calității apei din lacurile de
acumulare din bazinul hidrografic Bahlui .
În Europa, s-au dezvoltat un număr mare de tehnici de evaluare a calității apei din lacurile
de acumulare . O analiză mai amănunțită asupra calității acestora implică realizarea unui model.
Multe d intre cunoștințele acumulate și redate de specialiști de-a lungul anilor au avut la bază
modele fizice, însă știința actuală se concentrează pe dezvoltarea și aplicarea modelelor
matematice.
7
Etapele surprinse în teza de doctorat pentru parcurgerea unui mo del de calitate a l apelor
din lacurile de acumulare au constat în: definirea lacurilor de acumulare din b azinul hidrografic
Bahlui (lacurile de acumulare Cucuteni, Tansa -Belcești și Podu Iloaiei), problemele de interes
(conținut ul mare de nutrienți de azot și fosfor la nivelul bazinul ui hidrografic Bahlui , respectiv
eutrofizarea lacurilor de acumulare ) și nu în ultimul rând scopul modelului ( monitorizarea,
prognoza viitoare și selectarea măsurilor prioritare în funcție de rezultatele simulate ).
Calitatea ap elor din lacurile de acumulare din zonele colinare a fost evaluată cu două
modele matematice . Rezultatele privind încărcările de azot total și fosfor total provenite din sursele
de poluare semnificative la nivelul bazinului hidrografic Bahlui obținute prin utilizarea modelul ui
matematic WaQ de către specialiști din Administraț ia Bazinală de Apă Prut -Bârlad au fost
analizate și interpretate pentru trasarea unei concluzii proprii privind prognoza calității apei din
lacul de acumulare Podu Iloaiei . Pe de altă parte, pentru analiza procesului de eutrofizare a
lacurilor de acumulare Cucuteni și Tansa -Belcești am utilizat modelul matematic BATHUB.
Principalele obiective ale tezei de doctorat <<Cercetări privind calitatea apelor din
lacurile de acumulare mici ș i mijlocii din zonele colinare>> :
Studiul cadru lui legislativ privind calitate a apelor de suprafață și subterane , în
concordanță cu obiectivele stabilite prin Directiva Cadru Apa 2000 -60 CE și prin elementele de
bază ale strategiilor și politicilor europene din domeniul gospodăririi durabile a resurselor de apă;
Studiul unor politici și acțiuni definite pentru dezvoltarea unui managem ent durabil al
resurselor de apă;
Analiz a presiunilor semnificative de poluare care influențează calitatea apelor din
România dar și a mijloacelor de evaluare a impactului asupra corp urilor de apă, și implicit asupra
întregului bazin hidrografic ;
Analiza me todologiei actuale de monitorizare a calită ții apelor din lacurile de
acumulare din zonele colinare cu respectarea obiectivele și direcțiilor definite prin Directiva Cadru
Apă 2000/60/ CE și prin celelalte directive europene , cu modifică rile și completările ulterioare;
Studiul caracteristicilor bazinului hidrografic Bahlui și a naliza condiț iilor de calitate
pentru lacuri le de acu mulare mici și mijlocii situate în arealul acestuia ;
Urmărirea evoluției parametrilor specifici eutrofizării lacurilor de acumulare Cucuteni,
Tansa -Belcești și Podu Iloaiei situate în bazinul hidrografic Bahlui;
Influența temperaturii asupra eutrofizării lacurilor de acumulare din bazinul
hidrografic Bahlui;
Documentarea, clasificarea și analiza modelelo r utilizate pentru studiul calității apelor
din lacurile de acumulare din zonele colinare ;
8
Documentarea cu privire la principa lele probleme de calitate a le apelor din lacurile de
acumulare din bazinul hidrografic Bahlui și selectarea unor modelele matematice pentru analiza
acestora ;
Prognoza viitoare a calității apei din lacul de acumulare Podu Iloaiei;
Analiza eutrofizării lacurilor de acumulare Cucuteni și Tansa -Belcești.
9
CAPITOLUL I
CADRUL LEGISLATIV PRIVIND CALITATEA APELOR
DE SUPRAFAȚĂ ȘI SUBTERANE
10
1.1 Cadrul legislativ privind calitatea a pelor de suprafață și
subterane
Parcursul politicii și programelor europene din domeni ul gospodăririi apelor a fost
structurat în funcție de obiectivele generale de mediu în trei etape principale, respectiv :
etapa I cuprinsă între anii 1970 -1980 a avut ca obiectiv general principal protecția
folosințelor de apă;
etapa a II -a cuprinsă într e anii 1981 -2000, a avut ca obiectiv general principal reducerea
poluărilor la sursă;
etapa a III -a s-a desfășurat începând cu anul 2000 și are ca obiectiv general principal
managementul durabil al resurselor de apă [36].
1.1.1 Obiectivele stabilite de Directiv a Cadru Apa 2000 -60 CE pentru
atingerea stării de calitate bună a tuturor corpurilor de apă
Cadrul legislativ prin care se definește managementul calitativ al corpurilor de apă se
dezvoltă în jurul Direct ivei Cadru a Apei nr.2000/60/CE . Până la publicarea acesteia au existat
proiecte de lege care se refereau la adoptarea unor măsuri de protecție a calității ecosistemului
acvatic.
Inițial s -au evidențiat măsurile privind standardele de calitate impuse apelor de suprafață
(atât pentru râuri cât și pentru lac uri) utilizate pentru potabilizare, urmate de aprobarea normelor
de calitate referitoare la apa din domeniul pisciculturii sau al apelor subterane.
Directiva Cadru Apa 2000/60/CE a fost aprobată în data de 23 octombrie 2000 . Aceasta
reprezintă un cadru legislativ general pentru buna gospodărire a resurselor de apă din Statele
Uniunii Europene . Directiva Cadru este alcătuită din 26 de articole și 11 anexe , prin care s-au
stabilit principale le obiective privind calitatea apelor .
Directiva Cadru privind Apa aplică un management durabil tuturor resurselor de apă și este
definită ca fiind cea mai însemnată parte a legislației din domeniul apei elaborată și aprobată până
în prezent la nivel european [52].
Directiva Cadru Apa 2000/60/CE stabilește instrumentele , obiectivele și măsurile general e
și specifice de protecție a resurselor de apă , iar r ezultatul implementării management ului calitativ
al apei va fi acela de a crea un ecosistem acvatic sănătos , cu o faun ă și o floră neafectată de sursele
de poluare semnifi cative .
11
Directiva Cadru pentru Apă a fost definită prin trasarea la nivelul statelor membre Uniunii
Europene a unor direcții comune pentru monitorizarea calității resurselor de apă :
menținerea, îmbunătățirea și protecția stării de calitate a l întregului ecosistem acvatic ;
reducerea evacuărilor de substanțe periculoase și prioritar periculoase ;
gospodărirea durabilă a corpurilor de apă .
Directiva Cadru redă principii pentru gestionarea și protecția resurselor de apă:
obiectivele de mediu sunt planifica te la nivelul tuturor bazinelor hidrografice ,
continuând pe sub-bazine și corpuri de apă ;
stabilirea măsurilor necesare atingerii obiectivelor de mediu pentru fiecare corp de apă ;
evaluarea presiunilor semnificative de poluare a resurselor de apă (punctif orme, difuze,
hidromorfologice, etc) ;
analiza impactul ui presiunilor semnificative de poluare asupra calității ecosistemului
acvatic și asupra omului ;
analiza economică a măsurilor ncesare pentru menținerea unui ecosi stem acvatic
favor abil menținerii vieți i;
implementarea măsurilor impuse de autoritățile de specialitate în domeniu ;
participarea și implicarea publicului în utilizarea eficientă a resurselor de apă și a
protecției calității acestora ;
conservarea resurselor de apă [104].
Directiva Cadru are î n vedere:
(a) prevenirea deteriorării corpurilor de apă ca urmare a acțiunilor distructive ale
fenomenelor naturale și ale omului ;
(b) protecția și îmbunătățirea calității ecosistemel or acvatice, a ecosistemelor terestre și a
zonelor umede;
(c) susținerea unui mana gement durabil al tuturor resurselor de apă;
(d) asigurarea îmbunătățirii și protecției calității mediului acvatic prin măsuri specifice de
reducere , stopare sau eliminare a evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe
prioritare /prioritar periculoase ;
(e) asigurarea reducerii treptate a poluării apelor freatice;
(f) prevenirea poluării apelor freatice;
(g) contribuția la diminuarea efectelor inundațiilor;
(h) contribuția la diminuarea perioadelor de secetă [81].
12
Directiva Cadru a Apei definește importanța calității apei pentru mediu , dar și pentru
întreaga societate : “apa nu este un rezultat comercial ca oricare altu ci reprezintă un bun național ,
al tututror oamenilor , care trebuie protejat, tratat și gestionat corespunzător în vederea
îmbunătățirii stării de calit ate”.
Obiectivul general al Directivei Cadru Apa 2000 -60-CE presupune asigurarea unor condiții
maxime, favorabile de viață din punct de vedere al calității apelor de suprafață și subterane pentru
toți cetățenii Uniunii Europene .
Specific, au fost stabilit e obiectivele :
menținerea stării bune a apelor determinată ca urmare a integrării parametrilor biologici,
fizici și chimici, așa cum au fost definiți în Directiva Cadru Apa;
atingerea stării ecologice bune a tuturor râurilor, lacurilor naturale , apelor tra nzitorii și
costiere ;
atingerea potențial ului ecologic bun a tuturor corpurilor puternic modificate sau
artificiale ;
atingerea stării chimice bune a râurilor, lacurilor, apelor tranzitorii și costiere și a apelor
puternic modificate și artificiale;
atinger ea stării chimice bune a apelor subterane.
Directiva Cadru Apa 2000 -60 CE impune pe de o parte atingerea unei stări ecologice bune
sau a l unui potențial ecologic bun, iar pe de altă parte a unei stări chimice bune , a tuturor
resurselor de apă [81].
De ase menea Directiva Cadru Apa 2000 -60 CE definește direcțiile și măsurile care stau la
baza realizării acestui concept, prin punerea în aplicare a unor obiective și norme de protecție a
mediului , a apelor și implicit a societății .
Starea ecologică a apelor , respectiv potențialul ecologic al apelor reprezintă atât calitatea
structurii cât și funcționarea ecosistemelor acvatice, iar starea chimică a resurselor de apă se
referă la calitatea acestora din punct de vedere chimic.
Sistem ul de clasificare a „stării a pelor de suprafață” prezintă cinci categorii de calitate ,
prin raportarea la elementele biologice, după cum se descrie mai jos:
Starea foarte bună (sistem ecologic natural) se determină atunci când valorile
elementelor biologice sunt conforme cu valori le corespunzătoare celor din zonele nealte rate, de
referință sau cu alteră ri antropice reduse ;
Starea bună se atinge atunci când valorile elementelor biolog ice prezintă abateri minore
față de valorile corespunzătoare stării naturale ;
13
Starea moderată pentru care valorile elementelor biologice se abat mod erat de la
valorile de referință și indică o alterare moderată a stării apelor urmare activităților umane ;
Starea nesatisfăcătoare pentru care există alterări semnificative ale elementelor
biologice de cal itate pentru apele de suprafață. Valorile diferă substanțial față de valorile asociate
condițiilor naturale;
Degradată pentru care există alterări severe ale valorilor elementelor biologice de
calitate pentru apele de suprafață. În această situație un număr mai mare de comunități biologice
relevante sunt absente comparativ cu cele prezente în condiții naturale [29].
Valorile propuse pentru sistemul de clasificare a stării apelor de suprafață sunt:
Stare foarte bună (cod de culoare albastru) : > 0,95-1;
Stare bună (cod de culoare verde) : > 0,8-0,95;
Stare moderată (cod de culoare galben) : > 0,6-0,8;
Stare nesatisfăcătoare (cod de culoare portocaliu) : > 0,3 -0,6;
Degradată (cod de culoare roșu) : > 0-0,3 [111].
Stările de calitate, așa cum au fost definite mai sun t sunt redate schematic pe coduri de
culoare în Figura nr.1.1.
Figura nr. 1.1 Stările de calitate definite conform
Directivei Cadru Apa 2000 -60 CE [104]
14
Statele membre Uniunii Europene oferă programe de monitorizare a situației calității
tuturor res urselor de apă pentru stabilirea unei realități asupra situației apelor din fiecare bazin
hidrografic.
Pentru apele de suprafață , programe le de monitorizare se referă la:
Volumul, nivelul sau rata debitului în măsura în care acesta prezintă importanță pent ru
starea ecologică și chimică sau pentru potențialul ecologic, după caz;
Starea ecologică/potențialul ecologic și
starea chimică .
În cazul apelor subterane , programele se referă la monitorizarea stării chimice și la
monitorizarea cantitativă a apelor .
În cazul zonelor protejate , programele de mai sus sunt completate cu programe specifice
pe baza căreia s -au stabi lit zonele protejate individual .
România nu a solicitat perioadă de tranziție pentru implementarea Directivei 2000/60/CE.
Se consideră că o etap ă în transpunerea prevederilor acesteia în legislația română s-a realizat prin
modificarea Legii Apelor nr. 107/ 1996 cu Legea nr. 310/ 2004 și Legea nr.112/ 2006.
Legislația privind protecția calității apelor de suprafață și subterane în România a avut
în vedere până la adoptarea Directivei Cadru Apa următoarele:
Ordinul nr. 161/16.02.2006 , pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calității
apelor de suprafață în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă;
Ordinul nr. 278/11.04.1997 privind aprobarea Metodologiei cadru de elaborare a
Planurilor de prevenire si combatere a poluărilor accidentale la folosințele de apă potențial
poluatoare;
HG nr. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale
amenajate pe ntru îmbăiere;
OM nr. 245/26.03.2005 privind aprobarea Metodologiei de evaluare a riscului
substanțelor periculoase din lista I și II a substanțelor prioritare/prioritar periculoase în mediul
acvatic;
Ordinul nr. 31/13.01.2006 pentru aprobarea Manualului p entru modernizarea și
dezvoltarea Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR);
HG nr. 472/2000 privind unele măsuri de protecție a calității resurselor de apă;
HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcar e în
mediul acvatic al apelor uzate, modificată și completată cu HG 352/2005 .
Ca urmare a aprobării în anul 2000 a Directivei Cadru Apa 2000 -60 CE, legislația din
România a suferit modificări generând următoarele :
15
întocmirea Planului de M anagement al resur selor de apă la nivel de bazine/spații
hidrografice de către Administrațiile Bazinale de Apă ;
întocmirea Planului Național de Management;
definirea stării apelor și împărțirea în cinci categorii de calitate (Figura 1.1) prin
raportarea la elementele biolog ice analizate (stare foarte bună, stare bună, stare moderată, stare
nesatisfăcătoare și stare degradată);
caracterizarea pe categorii de calitate în funcție de elementele biologice specifice apelor
de suprafață;
caracterizarea pe categorii de calitate în funcție de elementele fizico -chimice specifice
apelor de suprafață;
caracterizarea pe categorii de calitate în funcție de poluanții specifici determinați în
apele de suprafață;
definirea unei stări de referință, cu valori ghid;
definirea stării bune a apel or prin integrarea elementelor biologice, fizico -chimice și a
poluanților specifici;
definirea corpurilor de apă puternic modificate sau artificiale;
definire a potențialului ecologic bun a corpurilor puternic modificate prin integrarea
elementelor biologic e, fizico -chimice și a poluanților specifici;
definirea stării chimice a tuturor corpurilor de apă;
definirea conceptului de reorganizare a corpurilor de apă [81].
Abrogări le și dispoziți ile tranzitorii pentru Directiva Cadru sunt prezentate mai jos :
Directiva 75/440/CEE din 16 iunie 1975 privind cerințele calitative pentru apa de
suprafață destinată preparării de apă potabilă în statele membre;
Decizia Consiliului 77/795/CEE din 12 decembrie 1977 de stabilire a unei proceduri
comune pentru schimbul de inf ormații referitoare la calitatea apelor dulci de suprafață din
Comunitate;
Directiva Consiliului 79/869/CEE din 9 octombrie 1979 referitoare la metodele de
măsurare și frecvența eșantionării și analizării apelor de suprafață destinate preparării de apă
potabilă în statele membre;
Directiva Consiliului 78/659/CEE din 18 iulie 1978 privind calitatea apelor dulci care
necesită protecție sau îmbunătățire pentru a susține populația piscicolă;
Directiva Consiliului 79/923/CEE din 30 octombrie 1979 privind cerințe le calitative
pentru apele conchilicole;
16
Directiva Consiliului 80/68/CEE din 17 decembrie 1979 privind protecția apelor
subterane împotriva poluării cauzate de anumite substanțe periculoase;
Directiva 76/464/CEE , cu excepția art. 6, care este abrogat la da ta intrării în vigoare a
prezentei directive.
Directiva 2008/32/CE a modificat Directiva Cadru a Apei 2000/60CE și a fost aprobată pe
data de 21 martie 2008.
1.1.2 Directivele Europene privind evaluarea apelor de suprafață și
subterane transpuse în legislația din România
În Tabelul 1.1 sunt redate alte Directive și Decizii E uropene ce au în vedere monitoringul
apelor de suprafață și subterane în concordanță cu Directiva Cadru Apa .
Tabelul 1.1 Directive le care reglementează monitoringul apelor de suprafață și subterane în
România [36]
Nr.
crt. Denumire directivă Transpunere în legislația din
România
1 Directiva 75/440/EEC privind calitatea
apelor de suprafață destin ate prelevării de
apă potabilă
În prezent calitatea apelor de suprafață este
stabilită prin STAS 4706/1988, conform căruia
apele a căror calitate se încadrează în cate goria
I – calitate foarte bună pot fi folosite pentru
alimentarea cu apă potabilă.
Decizia 77/795/EEC privind procedura
comună pentru schimbul de informații
asupra calității apelor d ulci de suprafață (*) HG 100/2002 privind aprobarea
Normelor de calitate pe care trebuie
să le satisfacă apele de suprafață
utilizate pentru potabilizare și a
Normativului privind metodele de
măsurare și frecvența de prelevare
și evaluare a probelor din ap ele de
suprafață destinate producerii de
apă potabilă
2 Directiva 76/160/EEC privind calitatea apei
de îmbăiere
HG 459/2002 privind aprobarea
Normelor de calitate pentru apa din
zonele naturale amenajate pentru
îmbăiere
17
3 Directiva 76/464/EEC privind de scărcarea
substanțelor pericu loase (**) și 7 directive
fiice:
Directiva 82/176 și Directiva 84/156 – mercur;
Directiva 83/513 – cadmiu și Directiva 84/491
– HCH;
Directiva 86/280 – tetraclorură de carbon,
DDT, PCP;
Directiva 88/347 –HCB, HCBD, cloroform;
Directiva 90/415 – EDC, TRI, PER, TCB
În conformitate cu prevederile Legii apelor
nr. 107/1996 a fost elaborat No rmativul prin
care se stabilesc limitele maxime admisibile
pentru cele mai importante substanțe poluante
din apele uzate, înainte de a fi de versate în
receptorii naturali – NTPA 001.
Pentru această directivă a fost solicitată o
perioadă de tranziție datorită măsurilor
necesare pentru schimbarea programului de
monitorizare, atât pentru extinderea surselor de
poluare industriale câ t și a număru lui de
indicatori și a mediilor de investigare. HG 351/2005 privind aprobarea
Programului de eliminare treptată a
evacuarilor, emisiilor și pierd erilor
de substanțe prioritar pe riculoase
4 Directiva 80/68/EEC asupra protecției apei
subterane împotriva pol uării cauzate de
anumite substanțe periculoase (*)
Având la bază Legea epelor nr. 107/1996 a fost
creat un cadru legal pentru protecția apelor
subterane împotriva poluării.
Fiecare utilizator care depozitează substanțe
periculoase are obligația de a avea instalații de
supraveghere a acestora . HG 351/2005 privind aprobarea
Programului de eliminare treptată a
evacuarilor, emisiilor și pierderilor
de substanțe prioritar periculoase
18
5 Directiva 78/659/EEC asupra calității apelor
dulci ce necesită protecție sa u îmbunătățire
pentru a susține viața peștilor (*)
Indicatorii de calitate pentru apele salmonicole
și ciprinicole se regăsesc în STAS 4706/1988.
Ulterior, pe baza studiilor realizate de
institutele de cercetare specifice, se realizează
delimitarea apelor salmonicole și ciprinicole. HG 202/2002 pentru aprobarea
Normelor tehnice privind calitatea
apelor de suprafață care necesită
protecție și ameliorare în scopul
susținerii vieții piscicole
6 Directiva 79/923/EEC asupra calității apelor
pentru moluște (*)
Reglementarea națională care stabilește limitele
de calitate pentru apele teritoriale românești din
Marea Neagră este reprezentată de STAS
4706/1988.
În cazul zonelor marine speciale pentru moluște
care necesită protecție, există reglementări
privind crit eriile de identificare a acestor zone,
norme privind calitatea apelor pentru creșterea
și exploatarea moluștelor. HG 201/2002 pentru aprobarea
Normelor tehnice privind calitatea
apelor pentru moluște
7 Directiva 79/869/EEC privind metodele de
prelevare și analiză a apelor de suprafață
destinate producerii apei potabile
Conform legislația națională, pentru
recunoașterea oficială a competenței
laboratoarelor de specialitate a fost nevoie de
acreditare la nivel național. HG 100/2002 privind aprobarea
Normelor de calitate pe care trebuie
să le îndeplinească apele de
suprafață utilizate pentru
potabilizare și a Normativului
privind metodele de măsurare și
frecvența de prelevare și analiză a
probelor din apele de suprafață
destinate producerii de apă potabilă
8 Directiva 91/676/EEC privind protecția
apelor împotriva poluării cu nitrați
proveniți din surse agricole
Una dintre problemele identificate pentru
implementarea acestei directive europene o HG 964/2000 privind aprobarea
Planului de acțiune pentru protecția
apelor împotriva poluării cu nitrați
proveniți din surse ag ricole
19
reprezintă dificultatea identificării contaminării
apelor cu nitra ți proveniți din agricultură, cât și
în delimitarea zonelor vulnerabile la nitrați .
Pe de altă parte sunt necesare construirea de
rezervoare de stocare a îngrășămintelor de
origine animală, precum și a platformelor de
nutrețuri care să corespundă norme lor de
protecție a me diului. Totodată este necesar
modernizare a laboratoarelor și a stațiilor de
monitorizare a calității apelor.
9 Directiva 91/271/EEC privind epurarea
apelor uzate urbane și Decizia 93/481/EEC
În legislația român ească, obligația colectării și
epurării apelor uzate este prevăzută în Legea
apelor nr. 107/1996 și în Hotărârea de Guvern
nr. 730/1997 care stab ilesc condițiile în care
pot fi descărcate apele uzate în receptori
naturali.
Ulterior s-au stabilit și condițiile în care pot fi
descărcate în rețeaua de canalizare publică
apele uzate provenite de la utilizatori i în cauză .
Perioada mare de tranziție s -a datorat costurilor
mari legate de realizarea lucrărilor impuse de
această directivă, dar și faptului că dotarea cu
sisteme de canalizare a localităților din țară a
evoluat mai lent. HG 188/2002 pentru aprobarea
unor Norme privind condițiile de
descărcare în mediul acvatic a
apelor uzate, modificată și
completată prin HG 352/2005
10 Directivele 98/83/EC și 80/923/EEC privind
calitatea apei destinate consumului uman
Pentru acestea a fost necesară o perioadă mai
mare de tranziție justificată de starea stați ilor
de tratare și de cea a rețelelor de distribuție a
apei potabile. Legea 458/2002 privind calitatea
apei potabile
20
În prezent calitatea apei potabile este
reglementată prin STAS 1342/1991 care
conține o mare parte a prevederilor directivei.
11 Directiv a Cadru privind Apa 2000/60/EC Armonizarea Legii Apelor
107/1996 modificată și completată
prin Legea 310/2004
* Prevederile acestor directive sunt incluse în Directiva Cadru 2000/60
** Standardele de calitate a apei sunt incluse în Directiva Cadru 2000/60
Pentru impleme ntarea Directivei Cadru a Apei ș i al intregului cadru legislativ privind
calitatea resurselor de apă un rol esențial îl are participarea publicului. Obiectivul general pentru
participarea publicului constă în asigurarea unei cooperări între instituțiile pulice, utilizatori i de
apă, populație, pentru accesul la informație și pentru conturarea deciziilor în domeniul
managementului de calitate al apei.
21
CAPITOLUL II
MANAGEMENTUL DURABIL AL RESURSELOR
DE APĂ DIN ROMÂNIA
22
2.1 Politici și acțiuni privind dezvoltarea managementului
durabil al resurselor de a pă din România
Managementul resurselor de apă are la bază tratarea unitară a prevederilor Directivei Cadru
Apă 2000/60/CE și a directive lor europene din domeniul apelor (așa cum a fost prezentat în
Capitolul I) , la care se adaugă politici și acțiuni importante ale anumitor sectoare (protecția
împotriva inundațiilor, protecția mediului, schimbările climatice). Pentru managementul integrat
al resurselor de apă Uniunea European ă a recomandat aplicarea unor principii care cuprind
probleme de utilizare a apei împreună cu cele de protecție a calității mediului acvatic: principiul
bazinal, principiul gospodăririi unitare (cantitate -calitate), pri ncipiul solidarității, principiul
poluatorul plătește, principiul economic și principiul accesului la apă.
Urmărirea cantitativă și calitativă a corpurilor de apă din România dar și aplicarea cadrului
legislativ din domeniul apei , sunt activități realizate de către Administrația Națională "A pele
Române", p rin intermediul Administrațiilor Bazinale de A pă.
Cadrul legislativ pentru gestionarea durabilă a resurselor de apă la nivelul României a
fost definit prin Legea Apelor nr.107/1996, cu modificările și completările ulterioare. Modificările
Legii Apelor nr. 107/1996 prin Legea nr. 310/2004 si prin Legea nr. 112/2006 au asigurat
transpunerea în legislația din România a prevederilor Directivei Cadru Apa 2000 /60/CE.
Strategia națională în domeniul gospodăririi apelor are drept obiectiv realizar ea unei
politici de gospodărire durabilă a resurselor de apă prin protecția cantitativă și calitativă a acestora ,
prin îmbunătățirea stării de calitate a apelor de suprafață și subterane , apărarea împotriva măsurilor
distructive ale oamenilor și fenomenelor naturale (inundații, secete, alunecări de teren, eroziuni ),
precum și valorificarea potențialului apelor în raport cu cerințele dezvoltării societății . Toate aceste
necesități trebuie să fie în legătură cu directivele europene din domeniul apelor.
Pentru realizarea și implementarea politici lor privind dezvoltarea managementului
durabil al resurselor de apă din România se au în vedere următoarele obiective specifice:
aplicarea măsurilor stabilite la nivelul Planurilor de M anagement întocmite pentru
fiecare bazin hidrografic /spațiu hidrografic de catre Administrațiile B azinale de Apă și a Planului
Național de M anagement , cu respectarea cerințelor Directivei Cadru Apă a Uniunii Europene;
aplicarea măsurilor definite prin Strategia n ațională de management al riscului la
inundații, raportate la prevederile legislației europene în domeniu;
23
elaborarea Schemelor d irectoare de amenajare a bazinelor h idrografice pentru
folosințele de apă, în vederea îndepărtării efectelor distructive ale fenomenelor naturale asupra
vieții, bunurilor și activităților umane;
aplicarea Planului de protecție și reabilitar e a țărmului Mării Negre împotriva eroziunii ;
promovarea și implementarea măsurilor din Master Plan ;
promovarea proiectelor transfrontaliere/ internaționale pentru s oluționarea problemelor
comune ce privesc buna gospodărire cantitativă și calitativă a apelor .
La ora actuală se urmărește gospodărirea durabilă a apelor pe baza aplicării prevederilor
legislației Uniunii Europene și în special a principiilor Directivei C adru pentru Apă .
Aplicarea strategiilor de lungă durată pentru gestionarea resurselor de apă se bazează pe
dezvoltarea științei, a noilor tehnologii și a programelor de modelare mai rapide și eficiente pentru
monitorizarea resurselor de apă .
Figura 2.1 Districtul Hidrografic al Dunării
[Sursă: Administrația Națională Apele Române]
Măsurile necesare pentru îmbunătățirea stării de calitate a apelor de suprafață și a apelor
subterane au fost sta bilite în cadrul Planurilor de M anagement ale fiec ărui Bazin Hidrografic în
24
parte și în Planul Național de Management al Apelor (parte co mponentă a Planului de Management
al Districtului Hidrografic al Dunării).
Planul de Management al Bazinului Hidrografic reprezintă principalul instrument prin care
se implemente ază Directiva Cadru 2000/60/ CE și o parte din prevederile celorlalte Directive
europene.
Planurile de M anagement ale fiecărui Bazin H idrografic, precum ș i Planul Național de
Management au fost aprobate la nivel național prin H.G. nr. 80/26.01. 2011 pentru aprobarea
Planului N ațional de M anagement aferent porțiunii din bazinul hidrografic internațional al
fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României.
Urmărind implementarea programelor de măsuri aprobate pentru sursele semnificative de
poluare , atât difuze cât și punctiforme se vor îndeplini obiectivele de mediu, printre care cel mai
important obiectiv constă în atingerea stării ecologice bune și a potențialului ecologic bun pentru
toate corpurile de apă [110].
Managementul resurselor de apă a re drept obiectiv final implicar ea tuturor factorilor de
decizie și colaborarea specialiștilor cu toti utilizatorii de apă pentru gestionarea eficientă și în bune
condiții a resurselor de apă.
2.2 Presiuni s emnificative de poluare a resurselor de a pă din
România
Calitatea slabă a apei reprezintă o problemă majoră , de interes global . Sănătatea întregii
societăți este direct dependentă de starea de calitate a apei pe care o consumă , iar principala
presiune asupra stării ecologice a apelor de suprafață, și nu numai, este exercitată de către om prin
deversarea în emisari a apelor uzate nee purate sau insuficient epurate. Pentru protecția resurselor
de apă, această problemă trebuie eliminată , în sensul că apele epurate trebuie să corespundă cu
valorile limitelo r calitative aflate în vigoare.
În conformitate cu Directi va Cadru pentru Apă , în cadrul Planurilor Bazinale de
Management au fost definite drept presiuni semnificative cele care produc neatingerea
obiectivelor de mediu pentru un corp de apă . Directivele E uropene prezintă limitele peste care
presiunile pot fi numite semnificative și în același timp, substanțele și grupele de substanțe care
trebuie luate în considerare pentru această analiză .
25
Stabilirea presiunilor semnificative stă la baza identificării în continuare a legăturii dintre
toate categoriile de presiuni posibile – obiective de mediu – măsuri necesare îndepărtării și
stopării poluării apelor .
Obiectivele definite de către Directiva Cadru se referă, pe de o parte la starea de calitate a
corpului de apă , dar pe de altă parte și la impact ul acestora . Astfel obiectivele de calitate
reglementate de legislaț ia european ă au în vedere stare a corpului de apă (concentrația poluanț ilor
la nivelul acestuia ), în tim p ce elementele biologice indică impactul. Directiva Cadru în domeniul
apei indică luarea î n evidență numai a presiunilor semnificative ș i anume presiunile care produc
un impact major asupra calității apelor .
Dacă presiunea asupra corpului de apă este semnificativă, evaluarea trebuie să fie bazată
pe identificarea presiunilor din întreg bazinul de recepție, a elemente lor de înț elegere conceptuală
a curgerii și a transformărilor biologice și fizico -chimice din bazinul de recepție. După modul în
care funcționează sistemul de recepție a corpului de apă studiat se poate stabili dacă o presiune
poate sau nu cauza un impact semnificativ [104].
Etapele necesare pentru stabilirea presiunilor semnificative si evaluarea impactului
activităț ilor antropice asupra calității apelor sunt: identificarea activitatilo r si a presiunilor,
identificarea presiunilor semnificative, evaluarea impactului și e valuarea riscului neî ndeplinirii
obiectivelor de mediu penru corpul de apă studiat .
2.2.1 Surse punctiforme semnificative de poluare a resurselor de apă
Evacuările punct iforme pot fi controlate atât din punct de vedere al monitorizării, cât și din
punct de vedere al efectului pe care acestea le provoacă asupra calității resurselor de apă .
Monitorizarea acestor surse de poluare poate fi realizat ă prin numeroase activități , printre
care cele mai importante sunt : stabilirea fiecărei surse de poluare și determinarea parametrilor
specifici de emisie, monitorizarea calității efluenților uzați și monitoringul calității emisarului
situat în aval de sursa de evacuare.
Aplicarea criteriilor prezentat e anterior a condus la delimitarea presiu nilor semnificative
punctiforme , având în vedere evacuările de apă epurate sau neepurate în resursele de apă de
suprafață:
Aglomerările umane , identificate în conformitate cu cerințele Directivei privind
epurarea apelor uzat e urbane – Directiva 91/271/EEC, care au peste 2000 locuitori echivalenți
(l.e.) care prezintă sisteme de colectare a apelor uzate cu sau fără stații de epurare și care evacuează
în resursele de apă; de asemenea, aglomerările <2 000 l.e. sunt considerate surse semnificative
punctiforme dacă au sistem de canalizare centralizat; în același timp , sunt considerate surse
26
semnificative de poluare, aglomerările umane cu sistem de canalizare unitar care sunt lipsite de
capacitatea de colectare și epura re a amestecul ui de ape uzate și ape pluviale în perioadele cu ploi
torențiale ;
Industria:
– instalațiile care s-au identificat conform Directivei privind prevenirea și controlul integrat
al poluării – Directiva 96/61/EC, inclusiv unitățile care sunt inventariate în Registrul Polunaților
Emiși sau în Registrul Poluanților Emiși și Transferați care sunt relevante pentru resursele de apă ;
– unitățile care evacuează substanțe periculoase (lista I și II) și/sau substanțe prioritare peste
limitele legislației în vigoare (în conformitate cu cerințele Directivei 2006/11/EC care înlocuiește
Directiva 76/464/EEC privind poluarea cauzată de substanțele periculoase evacuate în mediul
acvatic );
– alte unități specifice care e limină în resursele de apă și care nu se incadrează în parametrii
legislației în vigoare privind calitatea apei ;
Agricultura:
– fermele zootehnice stabilite conform Directivei privind prevenirea și controlul integrat al
poluării – Directiva 96/61/EC, inclusiv unitățile care sunt inven tariate în Registrul Poluanților
Emiși care sunt relevante pentru resursele de apă ;
– fermele care evacuează substanțe periculoase (lista I și II) și/sau substanțe prioritare peste
limitele legislației în vigoare (în conformitate cu cerințele Directivei 20 06/11/CE care înlocuiește
Directiva 76/464/CEE privind poluarea cauzată de substanțele periculoase evacuate în mediul
acvatic);
– alte unități agricole cu evacuare punctiformă și care nu se înscriu în parametrii stabiliți
de legislația în vigoare privind calitatea apei [104].
2.2.2 Surse difuze semnificative de poluare a resurselor de apă
Abordarea surselor difuze de poluare a luat amploare începând cu anul 1980. Dacă în primă
fază ponderea surselor difuze de poluare era stabilită prin pierderile din rețel ele de canalizare,
industriale și menajere, în prezent aceasta a fost pusă în legătură cu factorii de mediu , aer și sol .
În ceea ce privește sursele difuze de poluare semnificativă , se pot menționa:
Aglomerările umane/localitățile care nu prezintă sisteme de colectare a apelor uzate sau
sisteme corespunzătoare de colectare și eliminare a nămolului provenit din stațiile de epurare,
precum și localitățile care au depozite de deșeuri menajere necorespunzătoare ;
Agricultura prin fermele agrozootehnice care nu prezintă sisteme adecvate de
stocare/utilizare a dejecțiilor, localitățile identificate ca fiind zone vulnerabile la poluarea cu nitrați
27
din surse agricole, unități care utilizează pesticide și nu se conformează legislației în vigoare, alte
unități/activită ți agricole care pot conduce la emisii difuze semnificative;
Industria prin depozitele de materii prime , produse finite, produse auxiliare, stocări de
deșeuri neconforme, unități ce produc poluări accidentale difuze, situri industriale abandonate.
Principa lele modalități de producere a poluării difuze sunt: depuneri le provenite din
atmosferă, scurgerile de pe versanți , scurgerea din rețelele de drenaje, eroziunea solului,
alunecările de teren, scurgerea subterană, scurgerea din zone impermeabile orășenești [104].
2.2.3 Alte presiuni semnificative de poluare a resurselor de apă
Un alt tip de presiune semnificativă este cea specifică presiunilor hidromorfologice
semnificative. Au fost stabilite mai multe categorii de lucrări cu impact semnificativ asupra
resurselor de apă , respectiv: acumulări permanente și nepermanente , derivații, regularizări de râuri ,
îndiguiri și apărări de maluri, executate în diverse scopuri (asigurarea cerinței de apă, regularizarea
debitelor de apă naturale, apărarea împotriva inundaț iilor, producerea energiei electrice,
îndepărtarea surplusului de umiditate, etc), cu efecte utile pentru societate a noastră . Lacurile de
acumulare a căror suprafață este mai mare de 0,5 km2 produc în principal ca presiune
hidromorfologică întreruperea con tinuității scurgerii și regularizarea debitelor. Astfel de lacuri de
acumulare sunt în număr de 236 în România.
Pe lângă presiunile semnificative prezentate, au fost identificate și alt e tipuri de
activități/presiuni care pot afecta starea corpurilor de ap ă din România , respectiv activitățile de
pisciultură , activitățile de acvacultură , extragerea balastului, extragerea nisipului din albii le minore
ale cursurilor de apă și nu în ultimul rând exploatările forestiere în masă .
Calitatea apelor este afectată și de poluările accidentale care reprezintă alterări rapide de
natură biologică, bacteriologică, fizică și chimică a apei, peste limitele admise de legislația în
domeniu . În funcție de tipul poluărilor accidentale, acestea pot avea dimensiuni și efecte diferite
(efecte locale, bazinale, transfrontaliere) asupra resurselor de apă [104].
Presiunile relevante , așa cum au fost definite în Planurile de Management sunt mentionate
mai jos în Tabelul 2.1.
Tabel 2.1 Surse punctiforme semnificative de poluare a resurselor de apă din România
Ape uzate Ape uzate orășănești menajere , ape uzate orășănești industriale , ape pluviale
și descărcări în caz de inundaț ii, ape uzate menajere , ape uzate industriale , ape
portuare ;
28
Industrie Petrochimică , chimică , celuloză, hâ rtie și carton , textilă și a lâ nii, metalurgică
și si derurgică , alimentară , băuturi alcoolice, electronică , a lemnului ș i
cherestelei , construcț ii, energetică , pielă riei, reparaț ii vapoare , alte procese
manufacturiere , depozite de deșeuri/depozite ecologice ;
Minerit Mine active de adâ ncime , cariere , exploatarea gazelor ș i petrolului , extracț ia
turbei , mine de cărbune ș i alte tipuri de mine abandonate , depozite de steril ,
baraje de zgură ;
Terenuri
contaminate Terenuri care au f ost utilizate ca depozite de de șeuri, terenuri urbane
industriale, terenuri rurale , terenuri militare ;
Agricultură
Depozite de nă moluri , silozuri și alte depozite de nutreț uri, depozite de
bălegar , depozite de substanț e chimice, spații pentru deparazitare a animalelor ,
depozite de c ombustibili si lubrifianț i, unităț i agricole industriale ;
Managementul
deșeurilor Operarea depozitelor de deș euri, operarea stațiilor de transfer deș euri,
aplicarea pe terenuri a de șeurilor ne agricole ;
Acvacultură Crescă torii piscicole ;
Sectoare
industria le și
agrico le Substanț e prioritare, substanțe prioritar periculoase, alte substanț e relevante .
Tabel 2.2 Surse difuze semnificative de poluare a resurselor de apă din România
Orășănești Unități industriale și comerciale , zone urbane, aglomerările uma ne cu sistem
de canalizare unitar, care nu au capacitatea de a colecta și epura amestecul de
ape uzate și ape pluviale în perioadele cu ploi intense , aeroporturi , soșele
principale , căi ferate, porturi ;
Agricultură Terenuri arabile, pășuni , teren uri culti vate unde se folosesc intens nutrienți ș i
pesticide, zone cu păscut intens , horticultură, grădinărit , zone unde se aplică
deșeuri din agricultură , eroziunea solului, scurgeri,evacuări directe de drenaj ;
Silvicultură Turbării , împăduriri , despăduriri , aplicare de pesticide , aplicare de fertilizanți ,
drenaj , poluare cu substanțe petroliere ;
Alte surse Nămoluri de canalizare aplicate pe terenuri , depuneri atmosferice, descărcarea
reziduurilor în apele de suprafață , drena re indirectă a apelor subterane,
scurgeri accidentale, pierderi din materiale diverse, navigație .
29
Tabel 2.3 Presiuni hidrologice
Reducerea
debitului Captări pentru agricultură , pentru populație , pentru industrie , pentru
piscicultură , pentru hidroenergie , pentru cariere/mine de carbuni desch ise,
pentru navigatie;
Realimentare
artificială a
resurselor de
apă Reîncărcarea apelor subterane .
Tabel 2.4 Presiuni morfologice
Regularizarea
curgerii Baraje pentru producerea de hidroenergie , lacuri de acumulare pentru
alimentarea cu apă , baraje de apărare împotriva inundațiilor , derivații , diguri ;
Amenajarea
râurilor Alterare fizică a albiei , activități inginerești , dezvoltarea și intensificarea
pisciculturii , infrastructura terenului ;
Managementul
zonelor
costiere Porturi, construcții marine, re parații nave , poldere , lucrări protecție costiere .
Pentru reducerea efectelor presiunilor prezentate mai sus se iau o serie de m ăsuri structurate
în măsuri de bază care sunt impuse de legislația în domeniu și măsuri suplimentare atunci când
măsurile de b ază nu conduc la atingerea obiectivelor de mediu stabilite prin Directiva Cadru Apa .
2.3 Tehnici de evaluare a impactului poluării resurselor de apă
Evaluarea impactului asupra calității apei având la bază datelor de monitorizare
obținute pentru corpuri le de apă
În cazul existenței datelor de monitorizare aferente corpul ui de apă studiat , se poate realiza
de către specialiști i în domeniu o evaluare directă a impactului poluării asupra calității apei prin
compararea stării la momentul analizei cu obiectiv ele de calitate stabilite pentru acesta.
Evalua rea impactului pe baza modelării matematice
Evaluarea unui corp de apă se poate realiza și prin utilizarea modelelor matematice .
Această metodă mai nouă față de cea descrisă anterior are ca dezavantaj e solic itarea unui număr
30
considerabil de date cantitative și calitative referitoare la corpul de apă analizat , corectitudinea și
acuratețea acestora și timpul de lucru mai îndelungat .
Rezultatul constă într -o analiză a stării corpului de apă care poate fi compar ată cu starea de
calitate favorabilă prin care se îndeplinesc obiectivele de mediu stabilite prin Directiva Cadru a
Apei .
Modelel e matematice în general simulează numai proprietățile fizice ș i chimice ale unui
corp de apă, iar proble ma biologică rămâne ne soluționată .
În cea mai mare parte modelele nu stabilesc o legătură între caracteristicile fizico -chimice
și componenta biologică /ecologică /bacteriologică a resursei de apă . De exemplu dacă se dorește
prognozarea încărcărilor de nutrienți de azot total și fosfor total care ajung într -un corp de apă (râu,
lac natural, lac de acumulare, etc) , aceasta se realizează fără a se ține cont și de masa
fitoplanc tonică car e consumă o parte din nutrienți . Rezultate sigure se obțin atunci când este
utilizat un model de calitate al apei care rulează pe o perioadă de timp îndelungată (ani) , și care
include toate elemente le de variabilitate specifice corpului de apă studiat .
Metoda integrată pentru evaluarea impactului presiunilor punctiforme asupra
calității apelor
Meto da se poate aplica pentru evaluarea presiunilor la nivel ul corpului de apă, sub-
bazin ului sau bazin ului hidrografic.
Util este ca această metodă să fie aplicată întâi la nivel de sub -bazine respectiv bazine
hidrografice, la scară largă , iar pe măsură ce se obțin date de la noul sistem de urmărire rezultat,
metoda să se aplice pentru fiecare corp de apă în conformitate cu cerințele Directivei Cadru pentru
Apă.
Metoda integrată pentru evaluarea impactului presiunilor punctiforme asupra resurselor de
apă ia î n considerare mai multe aspecte , printre care enumerăm :
stabilirea caracteristicilor sursei de poluare atât din punct de vedere cantitativ cât și
calitativ;
impactul care il generează presiunea punctiformă asupra corpului de apă analizat ;
riscul asupra săn ătății oamenilor, a mediului înconjurător , asupra activităților sociale și
economice generat ca urmare a impactului presiunilor punctuale .
Caracteristicile sursei de poluare punctiforme
Sursele punctiforme de poluare sunt în principal de trei categorii:
surse menajere,
31
surse de poluare industriale si
surse de poluare agricole.
Din punct de vedere cantitativ relevanța sursei de poluare se ia în funcție de factorul de
diluție D , definit prin formula :
eQQD%95 (2.1)
unde: Qe – debitul efluent al sursei de poluare ( l/s);
Q95% – debitul de diluție ( l/s).
Din punct de vedere calitativ importanța sursei de poluare are în vedere calitatea
următoarelor categorii de indicatori: generali, poluanți specifici, poluanți periculoși.
Important a sursei de poluare așa cum s -a descris mai sus , duce la acordarea unui punctaj
ce poate fi cuprins î ntre 1 si 30.
Punctajul global din punct de vedere calitativ p q pentru fiecare sursă de poluare se
calculează cu următoarea formulă :
(2.2)
unde:
pig, pps, ppp reprezintă punctajele obținute de fiecare indicator din grupele: generali, poluanți
specifici și poluanți prioritari / prioritar periculoși;
nig, nps, npp reprezintă numărul total de indicatori din fiecare grupă: generali, poluanți
specifici și poluanți prioritari /prioritar periculoși;
, , sunt ponderile care se acordă indicatorilor de calitate ai apei în funcție de gradul de
toxicitate a acestora.
De regulă: = 1, = 1,5 și = 2.
Impactul generat asupra corpului de apă
Din punc t de vedere calitativ, importanța impactului surselor punctiforme de poluare
asupra corpului de apă receptor pornește de la clasa de calitate în care se situează acesta și de la
modul de schimbare a catego riei cauzată de sursa respectivă .
Ulterior se acor da anumite punctaje. Fiecare sursă de poluare va primi două punctaje I și
II, care se adună pentru a obține punctajul final p ir.
Rezultatul indică importanța impactului sursei de poluare exercitat ă asupra receptorului.
pppp
psps
igig
qnp
np
npp
32
II I ir p p p (2.3)
unde:
pI este punctaj ul acordat în funcție de categoria de calitate a corpului de apă ;
pII este punctajul datorat schimbării categoriei de calitate a corpului de apă .
Riscul asupra sănătății oamenilor, a mediului înconjurător și asupra activităților sociale
și economice
Riscul reprezintă probabilitatea de apariție a unui efect negativ , dăunător , într-o perioadă
de timp stabilită în funcție de gradul de poluare a corpului de apă .
Pentru determinarea riscului se au în vedere următoarele considerente :
capacitatea în funcțiune a stației de epurare ce poate fi suficientă sau insuficientă ;
posibilitatea de producere a unor poluări accidentale;
starea instalațiilor de epurare și modul de exploatare a acestora;
îmbunătățirea instalațiilor de epurare;
dacă se gestionează substanțe tox ice și/sau periculoase;
dacă se au în vedere acte de reglementare și dacă se încadrează în prevederile acestora.
La final se stabilesc diverse punctaje conform Tabelului 2.5 :
Tabel 2 .5 Tipuri de risc și efectele acestora
Tip de risc Efecte Punctaj
Sănătate Contaminarea apei potabile
Contaminarea faunei acvatice și terestre ps = 30
Mediu și biodiversitate Eutrofizare a apei
Contaminare a cu sedimente pb = 10
Agricultură Contaminarea solurilor și a culturilor
prin irigare pa = 8
Activități industriale Contaminarea apelor de proces sau a
apelor de răcire pi = 5
În funcție de efectele locale, bazi nale sau chiar transfrontaliere și internaționale ale
poluărilor descrise anterior , punctajul pentru fiecare coeficient de risc se înmulțește cu un factor f,
a cărui valoare se prezintă în T abelul 2.6:
33
Tabel 2 .6 Efectele poluării în spațiu
Efectele poluării în spațiu Factor de multiplicare f
Internațional /Transfrontalier 1,5
Bazinal 1,2
Local 1
Punctajul total p r pentru fiecare sursă de poluare raportat la riscul asupra sănătății și
mediului precum și la riscul asupra activităților sociale și economice, se determină utilizând
următoarea ecuație:
i i a a b b s s r pf pf pf pf p
(2.4)
unde:
ps, pb, pa, pi – reprezintă punctajele acordate fiecărui tip de risc așa cum a fost definit m ai
sus;
fs, fb, fa, fi – reprezintă factorii de multiplicare asociați riscului asupra sănătății, naturii și
biodiversității, agriculturii și respectiv industriei;
Punctajul final (p g) pentru fiecare sursă de poluare se determină utilizând relația:
r r ir ir q q c c g p p p p p
(2.5)
unde:
pc, pq, pir, pr sunt punctajele acordate pentru importanța sursei din punct de vedere cantitativ
și calitativ, mărimea impactului asupra receptorului și riscul asupra sănătății oamenilor, mediului
și activităților economice;
c, q, ir, r sunt ponderile acordate elementelor luate în considerare pentru evaluarea
impactului presiunilor punctuale asup ra resurselor de apă.
c = 0,6; q = 0,8; ir = 1,2; r = 1,4
Prin ordonarea descrescător a surselor de poluare, pe baza punctajului final (p g) obținut,
rezultă clasamentul surselor de poluare pentru fiecare unitate hidrografică analizată :
corp de apă,
sub-bazin sau
bazin hidrografic.
34
Riscul neîndeplinirii obiectivelor de mediu
Se prezintă schematic modul de evaluare a riscului unui corp de ap ă de a nu atinge
obiectivele de mediu stabilite conform cerințelor Directivei Cadru Apa:
Caracterizarea corpului de apă analizat ;
Evaluarea presiunilor semnificative dar și a impactului acestora asupra corpului de apă
analizat;
Evaluarea riscului de a nu a tinge starea bună a apelor;
Definirea limitelor pentru clasele de calitate (foarte bună, bună, moderată) din punct
de vedere a stării biologice și a stării chimice.
Impactul presiunilor semnificative resimțite asupra calității apei sunt cauzate pe de o par te
de poluarea cu substanțe organice, cu nutrienți sau cu substanțe prioritar periculoase, iar pe de altă
parte apar ca urmare alterărilor habitatelor datorate modificărilor hidrologice și a celor
morfologice, precum și altor tipuri de poluări specifice corpurilor de apă de suprafață.
În continuare se reamintesc principalele tipuri de poluări semnificative cu impact major
asupra calității corpurilor de apă :
Poluarea cu substanțe organice intervine ca urmare a evacuărilor de ape uzate provenite
de la surse le punctiforme și difuze, în special de la aglomerările umane, de la sursele industriale și
de la cele agricole. Impact ul semnificativ asupra corpurilor de apă se produce prin modificarea
compoziției speciilor biologice , prin scăderea biodiversității acest ora, precum și prin reducerea
populației de pești .
Poluarea cu nutrienți de azot și fosfo r este cauzată atât de sursel e punctiforme (ape uzate
urbane, industriale și agricole), cât și de sursel e difuze (în special, cele agricole). Prezența
nutrienților în apă determină eutrofizarea acestora , în special a lacurilor natural e, a lacurilor de
acumulare sau a râurilor cu adâncime mica sau care prezintă o curgere lentă . Procesul de
eutrofizare a apei conduce le schimbarea compoziției speciilor din apă , scăderea biodiversității
acestora , precum și la reducere a utilizării resurselor de apă ca apă potabilă sau ca loc de recreere.
Poluarea cu substanțe prioritar periculoase este cauzată de evacuăril e de ape uzate din
surse punctiforme sau de emisiile din surse difuz e ce conțin poluanți nesintetici (metale grele sau
poluanți sintetici cum ar fi micropoluanții organici ). Aceste substanțe sunt bioacumulate în apă și
provoacă toxicitate a corpurile de apă .
Presiuni le hidromorfologice influențează caracteristicile hidromo rfologic e specifice
apelor de suprafață, iar impactul acestora asupra stării de calitate a corpurilor de apă se poate
exprima prin reducerea biodiversității , pierderea unor specii , precum și prin alterarea compoziției
populațiilor specifice [104].
35
CAPITOLUL III
CONCEPTE ȘI MET ODE DE ABORDARE A CALITĂȚII
APELOR DIN LACURILE DE ACUMULARE DIN
ZONELE COLINARE
36
3.1 Monitoringul resurselor de apă
Determinarea calități i apei corpurilor de apă reprezintă o etapă a sistemul ui general de
monitoring al cali tății factorilor de mediu.
Monitoringul resurselor de apă are la bază stabilirea unor interdependențe între:
datele calitative/cantitative,
efluent /emisar,
surse punctiforme semnificative/ difuze semnificative /fond natural/ alte surse și
între apă/suspen sii/sedim ente.
Această schemă presupun e analiza și interpretarea datelor obținute în urma monitoringului
biologic , fizic și chimic .
Sistem ul de monitoring al resurselor de apă s-a dezvoltat prin extinderea bazelor de date
calitati ve și cantitative și a rezultat din necesitatea unui mediu curat și nepoluat și din dorința
transmiterii generațiilor viitoare a unor condiții favorabile de viață. Datele sunt obținute în urma
măsurătorilor succesive pe probe de apă, care oferă posibilitatea urmăririi controlate a poluării
resurselor de apă [36].
În acest context monitoringul apelor este definit ca o activitate de evaluare a
caracteristicilor biologice, fizice și chimice ale apei în relație cu condițiile ecologice ale mediului
și de sănătate ale omului.
Este im portant să se cunoască evoluția calității corpurilor de apă , gruparea acestora ,
selectarea, ordonarea , interpretarea și prio ritizarea datelo r dar și corelarea cu inform ații de altă
natură, cunoașterea și evaluarea rapidă a rezultatelor pentru stabilire a unor măsuri de protecție a
calității apelor , de reconstrucție ecologică și de evaluare a impactului surselor de poluare
semnificative [74].
Principalele obiective ale unui sistem integrat de monitorizare sunt:
asigurara legăturii între tehnicile actuale de colectare a probelor de apă dezvoltate la
nivel nați onal și cele dezvoltate la nivel internațional;
stabilirea stării corpurilor de apă conform cerințelor de calitate trasate prin Direciva
Cadru Apa ;
efectuarea intercalibrări lor periodice ;
constituirea bazelor de date calitative și interpretarea acestora ;
37
efectuarea unui control permanent al calității apelor în laboratoarele de specialitate,
pentru evitarea apariției erorilor;
descrierile fizico -geografice și fotografice ale fiecărei stații de monit orizare;
menținerea pe o perioadă mai lungă de timp a documentațiilor, a calibrărilor și a șirurilor
de date obținute în urma monitorizării calitative a fiecărui corp de apă ;
realizarea cel puțin o dată pe an a unor analize multiple , utilizând atât tehni cile standard
cât și cele noi, deoarec e pe parc urs au loc îmbunătățiri ale metodelor de monitorizare;
analiza schimbărilor pe termen lung ca urmare a cauzelor naturale și a activităților
antropice;
estimarea încărcărilor de poluanți la nivel transfronta lier;
estimarea încărcărilor de poluanți la nivel internațional;
optimizarea frecvenței recoltărilor de probe ;
stabilirea dimensiunii și impactului poluărilor accidentale asupra calității resurselor de
apă;
determinarea cauzelor pentru care corpurile de apă nu ating obiectivele de mediu așa
cum sunt stabilite de Directiva Cadru Apa .
Funcții ale sistemului de monitoring integrat al mediului :
analiza și integrarea datelor de calitate ;
transmiterea datelor prelucrate catre organele cu rol de decizie;
elaborarea la nivel global a unei situații de calitate a mediului acvatic .
Deoarece e xistă un număr mare de indicatori care stabilesc starea de calitate a unui corp
de apă, gruparea și clasificarea acestora devine dificilă și variată.
În prezent, în România este implementat încă din anul 2006 un Sistem Național Integrat
de Monitorizare pentru calitatea apelor de suprafață, apărut ca urmare a Directivei Cadru pentru
Apă, articolul 8 (1) , pe baza căruia, toate s tatele membre Uniunii Europene trebuie să stabile ască
programe de monitorizare în scop ul cunoașterii și clasificării stării apelor , la nivelul fiecărui bazin
hidrografic existent .
Un sistem integrat de monitorizare a l apelor presupune parcurgerea mai multor etape
distincte , și anume :
stabilirea subsis temelor de monitorizare;
stabil irea mediilor de investigare;
definirea tipuri lor de monitoring;
38
stabilirea parametrilor /indicatorilor de monitorizare și nu în ultimul rând
stabilir ea frecvenței de monitorizare a indicatorilor de calitate în funcție de importanța
corpului de apă .
3.1.1 Tipuri de monitoring și clasificarea programelor de monitoring
Conform art. 8, alin. (1) al Directivei Cadru privind Apa 2000/60/EC, Uniunea Europeană
a stabilit programele de monitoring pentru toate resursele de apă pentru determinarea și clasificarea
stării acestora în cadrul fiecă rui district hidrografic.
În România Sistemul Național de M onitorizare a l apelor cuprinde două tipuri d e
monitoring, conform cerințelor prevăzute î n Legea nr. 310/2004 care au modificat și completat
Legea Apelor nr.107/1996 prin care s -au transpus prevederile Directivei Cadru 60/2000/CE în
domeniul apei și a celorlalte Directive europene așa cum au fost prezentate în cadrul Capitolului
I.
Se definește un monitoring de supraveghere necesar pentru analiza stării de calitate a
tuturor resurselor de apă din cadrul bazinelor hidrografice, și un monitoringul operațional (inclus
monitoringului de supraveghere) în cazul resurselor de apă ce dețin riscul să nu îndeplinească
obiectivele de protecție a calității apelor.
Legea Apelor nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare prevede mai multe
tipuri de programe de monitoring, și anume:
Programul de monitoring de supraveghere (S) are ca scop evaluarea stării globale a
apelor fiecărui bazin sau sub -bazin hidrografic din România , prin care sunt oferite date de
monitorizare necesare pentru validarea instrumentelor de urmărire a impactului, modelarea
favorabilă a viitoarelor programe de monitoring și analiza posibilității de variație pe terme n lung
a resurselor de apă.
Programul de monitoring operațional (O) are ca scop stabilirea stării ecosistemelor
acvatice pentru care există riscul neatingerii obiectivelor de mediu precum și analiza oricăror
modificări, perturbări asupra stării acestora cauzate de aplicarea normelor și măsuri lor impuse .
Programul de monitoring de investigare (I) se efectuează pentru a stabili motivele
pentru care au fost depășite valorile limitelor prevăzute în standardele de calitate și în alte proiecte
și norme din dome niul gospodăririi apelor, pentru a valida cauzele pentru care un corp de apă nu
poate atinge obiectivele de calitate stabilite de Directiva Cadru sau acolo unde monitoringul de
supraveghere arată că obiectivele de mediu stabilite pentru un corp de apă nu s e pot realiza, iar
39
monitoringul operațional nu a fost încă stabilit dar și pentru determinarea impactului cauzat în
urma poluărilor accidentale.
Programul de secțiuni de referință (R) se realizează pentru secțiunile aflate într-un regim
natural sau cvasi -natural, fără impact antropic sau cu unul nesemnificativ .
Programul cea mai bună secțiune disponibilă (CBSD) se aplică pentru fiecare tip de
curs de apă care suferă impactul activității umane, numit și “corp de apă ”, care prezintă o singură
categorie de ri sc, pentru care nu a fost posibilă găsirea unei secțiuni de referință.
Programul de intercalibrare pentru starea ecologică (IC) se referă la secțiunile care au
participat la exercițiul european de intercalibrare, al cărui obiectiv este acela de a defini clasel e
specifice stării ecologice (starea foarte buna, starea buna, starea moderată, starea proastă și starea
foarte proastă) , respectiv valorile limită stabilite între starea foarte bună/bună și starea
bună/moderată.
Programul de potabilizare (P) se ref eră la secțiunile de captare a apei de suprafață ce
este destinată potabiliză rii.
Programul de monitorizare din zonele vulnerabile (ZV) se referă la tronsoanele de
monitorizare din arealele care au fost stabilite ca zone vulnerabile la poluarea cu nitrați, inclusiv
secțiunile pentru apele inventariate ca fiind poluate sau susceptibil a fi poluate cu nitrați proveniți
din surse le agricole.
Programul de monitoring pentru ihtiofaună (ÎH) se referă la zonele salmonicole și
ciprinicole care au fost identificate după niște norme bine stabilite .
Programul pentru protecție habitate și specii (HS) se aplică în zonele protejate, unde se
vor monitoriza parametrii ecosistemului acvatic , specifici pentru fauna și/sau flora protejată.
Programul pentru convenții internațio nale (CI) prin care se monitorizează acele secțiuni
și acei parametrii prevăzuți în convențiile și acordurile internaționale la care România este parte .
Programul de cunoaștere a alterărilor presiunilor morfologice (CAPM) ce are ca scop
identificarea impac tului alterărilor hidro logice și morfologice asupra resurselor de apă [52].
În cazul lacurilor de acumulare, informațiile referitoare la secțiuni de monitoring, programe
de monitoring, medii de investigare, elemente, parametrii și indicatori de monitoring , frecvența de
monitorizare se completează în tabelele din Ordinul nr. 31/ 2006 pentru aprobarea Ma nualului
pentru modernizarea și Dezvoltarea Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din Romania .
Aceste considerente se prezintă în T abelul 3.1.
40
Tabel 3.1 Secțiunile și profilele aferente monitoringul ui apelor din lacuri le de acumulare [52]
Secțiune/
profil Zona
Secțiune Lacuri de acumulare Coadă lac, mijloc lac, baraj
Profilul de
prelevare
probă apă Pentru secțiunea coadă lac
Pentru secțiunea mijloc lac
Pentru secțiunea baraj
Profil suprafață
Profi l suprafață, zona fotică, limită zona
fotică
Profi l suprafață, zona fotică, limită zona
fotică
Profilul de
prelevare
probă apă Pentru lacuri cu adâ ncimi reduse
Pentru lacuri de acumulare cu
captări de apă pentru potabilizare Profil suprafață
Profil suprafață, zona fotică, limita zona
fotică
3.2 Cercetări privind evaluarea calității apelor din lacurile de
acumulare
3.2.1 Tipologia și condiții le de referință pentru lacurile de acumulare
Metodologia de monitorizare și evaluare a calității apelor din lacurile de acumulare nu ține
cont de originea acestora.
Conform Directivei Cadru pentru Apă obiective le de mediu pentru lacurile de acumulare
se stabilesc diferit de la caz la caz în funcție de tipologia acestora .
Clasificarea tipologică a apelor de suprafață în general , este bazată pe abordarea “top-
down ” (parametrii descriptivi abiotici – factori i presupuși se afl ă în relație indirectă cu comunitățile
biologice) și abordarea “bottom -up” (măsurători directe ale variabi lității comunităților biologice).
Suprapunerea celor două modalități determină definirea tipologiilor semnificative din punct de
vedere al comunităților biologice, luându -se în considerare importanța anumitor indicatori
biologici pentru categoriile de apă respective și disponibilitatea datelor de monitorizare .
Tipologia abiotică a lacurilor de acumulare se realizează în funcție de următoarele criterii:
altitu dinea la care este situat lacul de acumulare . Pe baza altitudinii se delimitează zona
montană (altit udini mai mari de 800 m), zona de deal și de podiș ( altitudini cuprinse între 200-800
m) și zona de câmpie (altitudini mai mici de 200 m);
geologia bazinului de recepție a lacului de acumulare care poate fi: calcaroasă, silicioasă
sau organică (meq/l);
41
adâncimea medie a lacului de acumulare ; acest criteriu conduce la existența a 3 tipuri
de lacuri de acumulare: lacuri de acumulare de adâncime foarte mică (< 3 m), lacuri de acumulare
de adâncime mică (3 -15 m) și lacuri de acumulare de adâncime mare (> 15 m) ;
și nu în ultimul rând tipologia unui lac de acumulare depinde de timpul de retenție : mic
(< 3 zile), mediu (3 -30 zile) și mare (30 zile) [104].
Pentru stabilirea tipologiei lacurilor de acumulare a fost necesară prelucrarea datelor de
monitoring existent e, iar parame trii biologici urmăriți au fost: fitoplanctonul și fitobentosul.
Pentru stabilirea tipologiei abiotice, deoarece există o legătură strânsă între alcalinitatea
unui lac de acumulare și roca dominantă a substratului acestuia, geologia este consi derată ca fiind
unul dintre principalele criterii analizate .
După prelucrarea și evaluarea datelor au fost definite tipurile abiotice ale lacurilor de
acumulare la nivel național, rezultând 14 tipuri de lacuri de acumulare , așa cum se prezintă în
Tabelul 3 .2:
Tabel 3.2 Tipologia lacurilor de acumulare [103]
Tip lac de
acumulare Zona
specifică
lacului de
acumulare Altitudine
(m) Adâncime
medie (m) Geologie –
alcalinitate
(meq/l) Timp de
retenție/subtip
ROLA01 Zona de
câmpie,
adâncime
mică, calcar < 200 3 – 15 Calcar (>1 ) Mediu
ROLA01B
Mic
ROLA01C
ROLA02 Zona de
câmpie,
adâncime
mică, siliciu < 200 3 – 15 Siliciu (<1 ) Mare
ROLA02A
Mediu
ROLA02B
Mic
ROLA02C
ROLA03 Zona de
câmpie,
adâncime < 200 <3 Siliciu (<1 ) Mare
ROL A03A
Mediu
ROLA03B
42
foarte mică,
siliciu Mic
ROLA03C
ROLA04 Zona de
câmpie,
adâncime
foarte mică,
calcar < 200 <3 Calcar(>1 ) Mare
ROLA04A
ROLA05 Zona de
câmpie,
adâncime
mare, siliciu < 200 >15 Siliciu(<1 ) Mic
ROLA05A
ROLA06 Zona de deal
și podiș,
adâncime
mare, calcar 200-800 >15 Calca r(>1) Mare
ROLA06A
ROLA07 Zona de deal
și podiș,
adâncime
mică, calcar 200-800 3-15 Calcar(>1 ) Mare
ROLA07A
Mediu
ROLA07B
Mic
ROLA07C
ROLA08 Zona de deal
și podiș,
adâncime
mare, siliciu 200-800 >15 Siliciu (<1 ) Mare
ROLA08A
Mediu
ROLA08B
Mic
ROLA08C
ROLA09 Zona de deal
și podiș,
adâncime
foarte mică,
siliciu 200-800 <3 Siliciu (<1 ) Mare
ROLA09A
Mediu
ROLA09B
Mic
ROLA09C
43
ROLA10 Zona de deal
și podiș,
adâncime
mică, siliciu 200-800 3-15 Silici u (<1 ) Mare
ROLA10A
Mediu
ROLA10B
Mic
ROLA10C
ROLA11 Zona de deal
și podiș,
adâncime
foarte mică,
calcar 200-800 <3 Calcar(>1 ) Mediu
ROLA11B
ROLA12 Zona
montană,
adâncime
mare, siliciu >800 >15 Siliciu (<1 ) Mare
ROLA12A
Mediu
ROLA12B
Mic
ROLA12C
ROLA13 Zona
montană,
adâncime
mică, siliciu >800 3-15 Siliciu (<1 ) Mare
ROLA13A
ROLA14 Zona
montană,
adâncime
mare, calcar >800 >15 Calcar(>1 ) Mare
ROLA14A
Tipurile abiotice pentru lacuri le de acumulare descrise mai sus au fost reanal izate și
regrupate pe baza caracteristicilor biotice comune.
În prezent , cele 14 tipuri stabilite în prima fază s-au redus la 7 tipuri prin reorganizarea
acestora :
prin gruparea ROLA01 cu ROLA02 a rezultat noul tip ROLA01,
prin gruparea ROLA03 cu ROLA04 a rezultat noul tip ROLA02,
prin gruparea ROLA06 cu ROLA08 a rezultat noul tip ROLA04,
44
prin gruparea ROLA07 cu ROLA10 a rezultat noul tip ROLA05,
prin gruparea ROLA09 cu ROLA11 a rezultat noul tip ROLA06
iar prin gruparea tipurilor ROLA12, ROLA13 și R OLA14 a rezultat noul tip ROLA07.
Tipul ROLA 05 a primit ulterior acestei regrupări denumirea de ROLA03 [103].
3.2.2 Evaluarea calității apelor din lacurile de acumulare
Inițial în țara noastră, evaluarea calității apei în scopul administrării și utilizării ei a avut
la bază, în principal analiza indicatorilor fizico -chimici, metodele de evaluare biologică devenind
in totalitate acceptate in anii ’70 ai secolului trecut (Balaban, 2008).
Singurul parametru biologic și microbiologic stabilit la început pentru an aliza calității
apelor din lacurile de acumulare și implicit pentru determinarea stării ecologice a fost biomasa
fitoplanconică.
Din punct de vedere legislativ, înainte de anul 1990, calitatea apelor de suprafață era
clasificată în trei categorii, după mo dul de folosire , și anume :
Categoria I , reprezentată de apele utilizate pentru alimentarea cu apă a oamenilor , în
industria alimentară, la irigarea unor recolte , la reproducerea și dezvoltarea salmonidelor sau a
apelor care servesc ca locuri de îmbăiere și ștranduri;
Categoria a II -a pentru apele care servesc unor scopuri urbanistice și de agrement, în
industrie (alte ramuri decât cea alimentară), la reproducerea și dezvoltarea fondulu i piscicol natural
și
Categoria a III -a destinată apelor utilizate în agricultură pentru irigații, ca sursă de
alimentare pentru hidrocentrale și termocentrale (apă de răcire).
Pentru aceste trei categorii au fost stabilite o serie de norme pe care apa trebuie să le
îndeplinească din punct de vedere calitativ la locul de u tilizare.
Calitatea apei era evaluată inițial folosind următoarele gr upe de indicatori de calitate:
indicatori fizici, indicatori chimici, radioactivitatea, indicatori microbiologici și indicatori specifici
procesului de eutrofizare.
De la primul standar d pentru stabilirea categoriilor și condițiilor de calitate ale apelor de
suprafață (STAS 4706 -55), normativele naționale de analiză a calității apei au progresat , au
înregistrat modificări și astăzi cuprind mai mulți indicatori de calitate .
În prezent, în România, evaluarea apelor de suprafață are la bază Normativul 161/2006,
prin intermediul căruia se stabilește clasificarea din punct de vedere biologic și chimic pentru toate
45
categoriile de ape de suprafață (râuri, lacuri naturale, ape tranzitorii, costie re, corpuri de apă
puternic modificate sau artificiale) .
Acest normativ a fost aprobat ca urmare a prevederilor Legii apelor nr. 107/1996 cu
modificările și completările ulterioare, ale articolului 3 si articolului 10 din Hotărârea Guvernului
nr.351/2005 p rivind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor și
pierderilor de substanțe prioritar periculoase.
Directiva Cadru pentru Apă introduce noțiunea privind starea de calitate a apei lacurilor de
acumulare ce are în vedere următoar ele elemente :
potențialul ecologic și
starea chimică.
Potențialul ecologic al lacurilor de acumulare se determină prin integrarea elementelor
de calitate biologice, fizico -chimice și a poluanților specifici.
Pentru lacurile de acumulare sunt definite în Directiva Cadru Apa 2 tipuri de potențial
ecologic , respectiv:
potențial ecologic maxim și bun,
potențial ecologic moderat.
Starea chimică este evaluată pe baza analizei impactului substanțelor prioritare/prioritar
periculoase (substanțe sintetice și ne sintetice) reprezentate de ionii metalelor gr ele și de
micropoluanții organic i.
Schema grafică pe culori a potențialului ecologic unui lac de acumulare se redă astfel:
potențial ecologic maxim și bun – culoarea verde
potențial ecologic moderat – culoarea galbenă
la care se adaugă o linie de culoare gri închis atunci când se analizează starea de calitate a
corpurilor de apă puternic modificate .
Neatingerea potențialului ecologic bun a lacurilor de acumulare datorită poluan ților
specifici sintetici și nesinteti ci, se reprezintă grafic printr-un punct negru.
Pentru ilustrarea stării chimice a unui lac de acumulare se utilizează două culori și anume:
albastru pentru starea chimică bună
roșu pentru altă stare d ecât bună. [104].
46
Evaluarea stării globale a apelor din lacurile de acumulare se realizează pe baza:
datelor de monitoring , date furnizate de programul de supraveghere și programul
operațional așa cum au fost descrise anteri or, pentru toate elementele, și anume: elementele
biologice, fizico -chimice și poluanți specifici ;
principiului grupării acestora;
pe baz a reactualizării analizei de risc privind neatingerea obiectivelor de mediu [103].
3.2.2.1 Evaluare a potențialului ecologic al apelor din lacurile de acumulare
Evaluarea potențialului ecologic al apelor din lacurile de acumulare se realize ază prin
integrarea elementelor de calitate (biologice, fizico -chimice suport, poluanții specifici).
În stabilirea potențialului ecologic a lacurilor de acumulare se ia în considerare principiul
“one out – all out ”. După integrarea și interpretarea datelor cel mai prost rezultat va indica starea
de calitate a apei din lacul de acumulare studiat .
3.2.2.1.1 Elementele biologice specifice evaluării poten țialului ecologic al apelor din
lacurile de acumulare
Elementele biologice de calitate specifice pentru evaluarea potențialului ecologic al
lacurilor de acumulare sunt în prezent reprezentate de :
fitoplancton și
fitobentos .
Evaluarea potențialului ecolo gic pe baza elementelor biologice se realizează aplicând
principiul „cel mai n efavorabil element biologic ” indică starea de calitate a apei din lacul de
acumulare . Potențialul ecologic cel mai nefavorabil pentru un lac de acumulare stabilit în urma
anali zei fitoplancton ului și fitobentos ului este potențialul „Moderat”.
Fitoplanctonul este sensibil la următoarele presiuni:
aport de nutrienți;
poluare organică;
variații de nivel;
degradare generală.
Pentru evaluarea potentialului ecologic al unui lac de acumulare trebuie să se țină cont de
algele din zona fotică și d e perioada maximă de vegetație , cuprinsă între lunile mai și septembrie .
Evaluarea se face inițial la nivel de secțiune /segment (priză potabilizare, mijloc lac, amonte baraj)
și apoi la nivel ul întregului lac de acumulare .
47
Parametrii selectați pentru evaluarea potențialului ecologic a lacurilor de acumulare pe baza
fitoplanctonului sunt:
indicele număr de taxoni – reprezintă taxonii identificați într -o probă de apă ;
indice biomasă – greuta tea algelor dintr -o probă , moment ană sau medie, exprimată în
mg/l (mmᶟ/l);
clorofila „a” – concentrația acest ui pigment dintr -o probă , momentan ă sau medie,
exprimată în µg/l;
abundență biomasă cianobacterii – biomasa cianobacteriilor raportată la biom asa
totală a algelor din probă ( aceasta se exprimă în procente);
indicele de diversitate Shannon -Wiener.
H= – ∑ p𝑆
𝑖=1i lnp i (3.1.) [105]
S = numărul de specii;
pi = numărul de indivizi al speciei i raportat la numărul total d e indivizi din probă.
În Tabelele 3.3 – 3.12 [Surs ă: Administrația Națională “Apele Rom âne”] se prezintă
valorile propuse pentru fiecare dintre parametrii selectați pentru evaluarea potențial ului ecologic
al unui lac de acumulare , pe categorii tipologice, inclusiv valorile g hid pentr u starea de referință
(conform legislației în vigoare) .
Tabel 3 .3 Valori pentru indicele număr de taxoni
Tipologie Tipologie nouă Valoare de
referință
(min) Potențial
ecologic
maxim
(min) Potențial
ecologic
bun
(min) Potențial
ecologic
moderat
(min)
ROLA01 –
04 ROLA01+ROLA02 22 16 12 <12
ROLA05 ROLA03 19 12 10 <10
ROLA06 –
11 ROLA04+ROLA05+
ROLA06 20 14 10 <10
ROLA12 –
14 ROLA07 17 13 9 <9
48
Tabel 3 .4 Valori pentru indicele abundență biomasă cianobacterii
Tipologie Tipologie nouă Valoare de
referință
(min) Potențial
ecologic
maxim
(min) Potențial
ecologic
bun
(min) Potențial
ecologic
moderat
(min)
ROLA01 –
04 ROLA01+ROLA02 7 12 29 >29
ROLA05 ROLA03 3 6 10 >10
ROLA06 –
11 ROLA04+ROLA05+
ROLA06 2 6 15 >15
ROLA12 –
14 ROLA07 1.5 4 11 >11
Tabel 3.5 Valo ri pentru indicele clorofila „a” (µg/l)
Tipologie Tipologie nouă Valoare de
referință
(min) Potențial
ecologic
maxim
(min) Potențial
ecologic
bun
(min) Potențial
ecologic
moderat
(min)
ROLA01+02 ROLA01 5 20 50 100
ROLA03+04 ROLA02 10 20 50 100
ROLA05 ROLA03 9 9 16 28
ROLA06+08 ROLA04 3 5 10 50
ROLA07+10 ROLA05 1 3 8 12
ROLA09+11 ROLA06 3 5 10 20
ROLA12+13+14 ROLA07 1 2 3 8
Tabel 3.6 Valori pentru indicele biomasă fitoplanctonică
Tipologie Tipologie nouă Valoare de
referință
(min) Potențial
ecolo gic
maxim
(min) Potențial
ecologic
bun
(min) Potențial
ecologic
moderat
(min)
49
ROLA01 –
04 ROLA01+ROLA02 4 7 10 >10
ROLA05 ROLA03 5 7 9 >9
ROLA06 –
11 ROLA04+ROLA05+
ROLA06 2 5 8 >8
ROLA12 –
14 ROLA07 1 2.5 4 >4
Tabel 3.7 Valori pentru indicele de diver sitate Shannon -Wiener
Tipologie Tipologie nouă Valoare de
referință
(min) Potențial
ecologic
maxim
(min) Potențial
ecologic
bun
(min) Potențial
ecologic
moderat
(min)
ROLA01 –
04 ROLA01+ROLA02 2,7 2,3 1,8 <1,8
ROLA05 ROLA03 2,6 2,2 1,8 <1,8
ROLA06 –
11 ROLA04+ROLA05+
ROLA06 2,5 2,1 1,7 <1,7
ROLA12 –
14 ROLA07 2,5 1,9 1,3 <1,3
Pentru fiecare indice se calculează un Raport de Calitate Ecologică pe baza valorii obținute
în raport cu valoarea ghid pentru starea de referință corespunzătoare așa cum s-a stabilit în tabelele
anterioare . Pentru determinarea Raportului de Calitate Ecologică s e împarte întotdeauna valoarea
mai mică la valoarea mai mare pentru obținerea unui rezultat subunitar cuprins între 0 și 1 . Acolo
unde valorile obținute sunt mai mari decât valorile ghid ale stării de referință se consideră valoarea
Raportului de Calitate Ecologică egală cu 1 .
Pentru determinarea Raportului de Calitate Ecologică trebuie studiate valorile propuse
pentru fiecare indice de calitate și pentru starea de referinț ă și potențialele ecologice pentru a se
analiza tendința acestora, de creștere sau de scădere de la un potențial ecologic la altul .
Pentru indicii specifici stabilirii potențialului ecologic al unui lac de acumulare pe baza
fitoplanctonului s-a propus o p ondere a acestora:
Indice număr taxoni (INT) – 10%;
50
Indice abundența biomasă cianobacterii (CYANO) – 20%;
Indice biomasa (BIO) – 30% ;
Indice clorofila a (CHL) – 15%;
Indicele de diversitate Shannon -Wiener (ID) – 25%.
Formula utilizată pentru determinare a indicelui multimetric este următoarea:
Indice multimetric = 0.1 x RCE INT + 0.2 x RCE CYANO + 0.3 x RCE BIO + 0.15 x RCE CHL +
0.25 x RCE ID (3.2) [105]
Valoarea indicelui multimetric va determina potențialul ecologic al lacului de acumulare și
trebuie să fie cuprins între 0 și 1 , așa cum am stabilit anterior .
Pentru încadrarea în potențiale ecologice se propune împărțirea domeniului de variație al
valorilor indicelui multimetric (de la 0 la 1) , după cum urmează:
potențial ecologic maxim min. 0, 8;
potențial ecologic bun min. 0, 6;
potențial ecologic moderat min. 0, 4. [105]
În situația în care sunt determinate mai multe rezultate sezoniere , evaluarea potențialului
ecologic a lacurilor de acumulare se face pe baza mediei anuale a valorilor indic elui multimetric.
Cel de -al doilea element biologic pe baza căruia se determină potențialul ecologic al unui
lac de acumulare este fitobentosul.
Fitobentosul este sensibil la următoarele presiuni:
aport de nutrienți;
poluare organică;
degradare hidro morfologică;
degradare generală (presiuni nespecifice).
Evaluarea se face la început la nivel de secțiune /segment și apoi la nivel de lac de
acumulare .
Parametrii selectați pentru evaluarea potențialului ecologic al lacurilor de acumulare pe
baza fitobe ntosului sunt:
indice numărul de taxoni ;
indic e de diversitate Shannon -Wiener;
indice de troficitate TDI.
51
Tabel 3.8 Valori pentru indicele numărul de taxoni
Tipologie Valoare de
referință (min) Potențial
ecologic
maxim (min) Potențial
ecologic bun
(min) Potențial
ecologic moderat
(min)
ROLA01+02 20 14 7 <7
ROLA03+04 22 15 6 <6
ROLA05 19 13 8 <8
ROLA06+08 21 15 7 <7
ROLA07+10 20 13 7 <7
ROLA09+11 23 17 8 <8
ROLA12+13+14 13 10 5 <5
Tabel 3.9 Valori pentru indicele de diversitate Shannon -Wiener
Tipologie Valoare de
referință (min) Potențial
ecologic
maxim (min) Potențial
ecologic bun
(min) Potențial
ecologic moderat
(min)
ROLA01+02 2,5 2 1,5 <1,5
ROLA03+04 2,4 1,9 1,5 <1,5
ROLA05 2,5 1,9 1,6 <1,6
ROLA06+08 2,6 2,1 1,7 <1,7
ROLA07+10 2,6 2 1,7 <1,7
ROLA09+11 2,5 1,8 1,6 <1,6
ROLA12+13+14 2,8 2,2 1,8 <1,8
Tabel 3.10 Valori pentru indicele de troficitate (TDI)
Tipologie Valoare de
referință (min) Potențial
ecologic
maxim (min) Potențial
ecologic bun
(min) Potențial
ecologic moderat
(min )
ROLA01+02 4 5,4 6 >6
ROLA03+04 4,2 5,9 6,6 >6,6
ROLA05 3 3,9 5,4 >5,4
ROLA06+08 4 6 7,5 >7,5
ROLA07+10 3,8 5,5 7,2 >7,2
52
ROLA09+11 3,2 5,2 7,2 >7,2
ROLA12+13+14 2,5 3,6 4,2 >4,2
Ca și în cazul indicatorului fitoplancton și pentru fitobentos s e calculează Rapoartele de
Calitate Ecologică pentru fiecare indice menționat mai sus , urmărinduse aceeași metodologie .
Pentru cei trei indici s-a propus o pondere a importanței acestora pentru fitobentos și pentru
evaluarea potențialului ecologic, astfel:
Indice număr taxoni (INT) – 30% ;
Indice diversitate Shannon -Wiener (ID) – 40% ;
Indice de troficitate (TDI) – 30%.
Formula utilizată pentru determinarea indicelui multimetric este următoarea:
Indice multimetric = 0.3 x RCE INT + 0.4 x RCE ID + 0.3 x RCE TDI (3.3) [105]
Valoarea indicelui multimetric va indica potențialul ecologic care trebuie să fie cuprins
între 0 și 1.
Pentru încadrarea în potențiale ecologice se propune împărțirea domeniului de variație al
valorilor indicelui multimetric (de la 0 la 1) , după cum urmează:
potențial ecologic maxim min. 0, 65;
potențial ecologic bun min. 0, 40;
potențial ecologic moderat min. 0, 40.
Evaluarea potențialului ecologic al lacurilor de acumulare se face pe baza mediei anuale a
fiecărui parametru pentru date le obținute în sezonu l de creștere (mai -septembrie) [105].
3.2.2.1.2 Elementele fizico -chimice specifice evaluării potențialului ecologic al apelor
din lacurile de acumulare
Metoda de stabilire a potențialului ecologic a lacuri lor de acumulare pe baza analizei
elem entelor fizico -chimice generale respectă deasemenea cerințele Directivei 90/2009/CE și au în
vedere următoarele elemente:
Elemente fizico -chimice generale:
Starea acidifierii (pH) – Mărimea statistică determinată pentru conformarea față de
limitele propus e este media aritmetică pentru sezonul de creștere a fitoplanctonului. pH-ul
reprezintă un factor important pentru analiza calității ecosistemelor hidrice și este definit de
activitatea ionilor de hidrogen din apă .
Pentru indicatorul pH, stabilirea potenți alului ecologic maxim (PEM), bun (PEB) și
moderat (PEMo) presupune următoarele :
53
1. dacă media aritmetică a valorilor de pH pentru sezonul de creștere al fitoplactonului se
află în interiorul intervalului [6,5 – 8,5], atunci corespunde unui potențial ecolo gic maxim (PEM);
2. dacă media aritmetică a valorilor de pH pentru sezonul de creștere al fitoplactonului se
află în afara intervalului [6,5 – 8,5], atunci corespunde unui potențial ecologic moderat (PEMo).
Regimul de oxigen (oxigen dizolvat în termeni de concentrație, CCO -Cr, CBO 5). În
vederea cunoașterii regimului de oxigen al apelor sunt analizate particularitățile spațiale și
temporale ale următorilor indicatori de calitate: oxigen dizolvat, consum biochimic de oxigen și
consum chimic de oxigen.
Oxige nul dizolvat reprezintă cantitatea de oxigen dizolvată în apă și depinde de o serie de
factori printre care: temperatura apei, presiunea atmosferică, adâncimea apei, turbiditatea apei, și
cantitatea de materie organică aflată în descompunere (Trufaș, 1980) .
Oxigenul dizolvat are o importanță deosebită pentru evaluarea ecosistemelor acvatice, iar
conținutul acestuia în lacurile de acumulare, în special în cele în car e se găsesc pești trebuie să
aibă valori cuprinse între 8 – 15 mg/l. Un nivel scăzut de oxig en dizolvat conduce la apariț ia
procesului de eutrofizare a lacurilor de acumulare.
Consumul biochimic de oxigen – CBO 5 reprezintă cantitatea de oxigen consumată de
microorganisme în cinci zile, la o temperatură de 20 C stabilită pentru descompunerea bio logică
și chimică a substanțelor organice ce se regăsesc în apă.
Consumul chimic de oxigen – CCO : substanțele ce se oxidează atât la rece cât și la c ald,
sub acțiunea unui oxidant [105].
În Tabelul 3.11 se prezintă valorile limită între potențialul ecologi c “Maxim” și “Bun”,
respectiv “Bun” și “Moderat” pe categorii tipologice ale lacurilor de acumulare pentru regimul
de oxigen.
Tabel 3.11 Valorile limită între potențialul ecolog ic „Maxim” și „Bun” (PEM/PEB), respectiv
„Bun” și „Moderat” (PEB /PEMo) – categorii tipologice pentru lacurile de acumulare –
CBO5, CCO -Cr și Oxigen dizolvat [105]
Tipologie Tipologie
nouă CBO5
(mg/l O2) CCO -Cr
(mg/l O2) Oxigen dizolvat
(mg/l O2)
PEM PEB PEM PEB PEM PEB
ROLA01+02 ROLA01 3 6 40 60 8 6
54
ROLA03+04 ROLA02 3 6 40 60 8 6
ROLA05 ROLA03 3 6 10 25 8 6
ROLA06+08 ROLA04 3 5 20 40 8 6
ROLA07+10 ROLA05 3 5 20 40 8 6
ROLA09+11 ROLA06 3 5 20 40 8 6
ROLA12+13+14 ROLA07 3 5 20 40 10 8
Nutrienți i (N-NH4, N -NO2, N -NO3, Ntotal, P -PO4, Ptotal).
Chiar dacă prezintă o toxicitat e relativ scăzută, sunt indicatori ai proceselor de eutrofizare.
În Tabelul 3.12 se prezintă valorile limită între potențialul ecologic “Maxim” și “Bun”,
respectiv “Bun” și “Moderat” pe categorii tipologice ale lacurilor de acumulare pentru nutrienți.
Tabel 3 .12 Valorile limită între potențialul ecologic „Maxim” și „Bun” (PEM/PEB) și
respectiv „Bun” și „Moderat” (PEB /PEMo) – categorii tipologice pentru lacurile de
acumulare – nutrienți [105]
Tipologie Tipologie
nouă N-NH4
(mg/l N) N-NO2
(mg/l N) N-NO3 (mg/l N)
PEM PEB PEM PEB PEM PEB
ROLA01
+02 ROLA01 0,4 0,8 0 0,35 0.,8 1,5
ROLA03
+04 ROLA02 0,4 0,8 0 0,35 0,8 1,5
ROLA05 ROLA03 0,44 0,9 0 0,35 1,6 3,3
ROLA06
+08 ROLA04 0,2 0,4 0 0,35 0,4 0,8
ROLA07+
10 ROLA05 0,2 0,4 0 0,35 0,4 0,8
ROLA09+
11 ROLA06 0,2 0,4 0 0,35 0,4 0,8
ROLA12+
13+14 ROLA07 0,2 0,4 0 0,35 0,4 0,8
55
Tipologie Tipologie
nouă N total
(mg/l N) P-PO4 (mg/l P) P total
(mg/l P)
PEM PEB PEM PEB PEM PEB
ROLA01
+02 ROLA01 2 4 0,05 0,1 0,06 0,12
ROLA03
+04 ROLA02 2 4 0,05 0,1 0,1 0,2
ROLA05 ROLA03 2,5 5 0,12 0,25 0,18 0,38
ROLA06
+08 ROLA04 1 2 0,02 0,03 0,04 0,08
ROLA07+
10 ROLA05 1 2 0,02 0,03 0,05 0,10
ROLA09+
11 ROLA06 1 2 0,02 0,03 0,07 0,14
ROLA12+
13+14 ROLA07 1 2 0,02 0,03 0,02 0,04
Poluanți i specifici sunt de două feluri :
o nesintetici (Cu, Zn, As, Cr)
Aceștia se găsesc în mod natural în apele de sup rafață, dar în cantități mari pot afecta
ecosistemele acvatice;
o sintetici (Xileni, PCB -uri, toluen, fenol, detergenți și cianuri totale).
Determinarea potențialului ecologic al lacurilor de acumulare pe baza analizei elementelor
fizico -chimice generale și a poluanților specifici se realizează urmând principiul „cel mai
nefavorabil element”. Cel mai prost potential ecologic al unui lac de acumulare stabilit ca urmarea
a evaluării elementelor fizico -chimice este potențialul „Moderat” [105].
Obiectivul de med iu pentru un lac de acumulare se consideră a fi atins atunci când corpul
de apă se încadrează în potențial ul ecologic bun [105].
În continuare s -a redat evoluția potențialului ecologic și a stării chimice a apelor din lacurile
de acumulare la nivel națion al.
În anul 2013 dintr -un total de 164 de lacuri de acumulare (13 lacuri de acumulare din
bazinul hidrografic Someș -Tisa, 8 lacuri de acumulare din bazinul hidrografic Crișuri, 14 lacuri
56
de acumulare din bazinul hidrografic Mureș, 8 lacuri de acumulare din bazinul hidrografic Banat,
11 lacuri de acumulare din bazinul hidrografic Jiu, 11 lacuri de acumulare din bazinul hidrografic
Olt, 24 de lacuri de acumulare din bazinul hidrografic Argeș -Vedea, 10 lacuri de acumulare din
bazinul hidrografic Buzău -Ialomița , 13 lacuri de acumulare din bazinul hidrografic Siret, 46 lacuri
de acumulare din bazinul hidrografic Prut și 6 lacuri de acumulare din Dobrogea -Litoral) , situația
potențialului ecologic a lacurilor de acumulare s -a prezentat astfel:
97 lacuri de acumular e au atins potențialul ecologic maxim și bun;
67 lacuri de acumulare au atins potențialul ecologic moderat (fapt ilustrat și în Figura
3.1) [103].
În Figura 3.1 se poate observa ca la nivelul anului 2013 un procent mai mare a fost stabilit
pentru potențial ul ecologic maxim și bun . Chiar și așa în continuare trebuie întreprinse măsuri de
îmbunătățire a stării de calitate a lacurilor de acumulare din România.
Figura 3 .1 Potențialul ecologic al lacurilor de acumulare la nivel național în anul 2013
[Prelucr at dup ă Administrația Națională Apele Rom âne]
Figura 3.2 Lacuri le de acumulare ce ating obiectivul de mediu
în perioada 2012 -2014 59%41%Potențialul ecologic al lacurilor de acumulare
Potențial ecologic maxim și bun Potențial ecologic moderat
50.0%50.4%55.4%
2012 2013 2014
57
În Figura 3.2 s -a redat s ituația îndeplinirii ob iectivelor de mediu a lacuri lor de acumulare
la nivel național în perioad a 2012 -2014 .
Analizând evoluția pe toată perioada s -a constatat că în anul 2014, la nivel național, au
atins obiectivul de mediu un numar mai mare de lacuri de acumulare.
3.2.2.2 Evaluarea stării chimice a apelor din lacurile de acumulare
În conformit ate cu preve derile Directivei Cadru a Apei 60/2000/CE , pentru evaluarea
stării chimice a substanțelor periculoase și prioritar per iculoase, atât de tip sintetic/organice cât și
nesintetice/metale , pentru lacurile de acumulare se procedează așa cum se descr ie mai jos:
Se derulează programul de monitoring specific care trebuie să asigure mini m 12 valori
pe an ale concentrațiilor substanțelor urmărite, pentr u aceeași secțiune de monitorizare .
Se calculează pentru fiecare substanță monitorizată concentrația me die anuală și
concentrația maximă anuală la acele substanțe pentru care sunt stabilite standarde de calitate pentru
mediu.
În cazul substanțelor nesintetice (metale), pentru corpurile de apă în care există în mod
natural aceste substanțe, se ține cont și d e concentrația fondului natural.
Un lac de acumulare este în stare chimică bună dacă obiectivele de calitate sunt atinse
pentru toți indicatorii monitorizați comparativ cu standardele de calitate pentru concentrațiile
medii anuale, cât și față de standar dele de calitate pentru concentrațiile maxime admise . Orice
depășire a standardelor de calitate pentru concentrațiile medii anuale și/sau a standardelor de
calitate pentru c oncentrațiile maxime admise conduce la declararea corpului de apă ca fiind în
stare chimică proastă [105].
La nivel național, din totalul de 164 lacuri de acumulare , 161 au atins starea chimică bună.
Această constatare se prezintă în Figura 3.3 [103].
Figura 3 .3 Starea chimică a lacurilor de acumulare la nivel național în anul 2013
[Prelucrat dup ă Administrația Națională Apele Rom âne] 98,17%1,83%Starea chimică a lacurilor de acumulare
Stare bună Altă stare
58
Printre indicatorii menționați mai sus pentru evaluarea calității apelor este necesar a se avea
în vedere atât volumul cât și gradul de epurare al apelor uzate evacuate (Trufaș 1980). La acestea
se poate de asemenea adăuga indexul saprobic și cel de eutrofizare.
Principiul pe care se bazează analiza bacteriologică și biologică pentru stabilirea calității
apei are în vedere faptul că de -a lungul evoluției organismelor, acestea s -au adaptat la o mare parte
din condițiile de mediu dar și la schimbările acestuia . S-a constatat că poluarea apelor provoacă
scăderea cantității de oxigen, apariția unor substanțe toxice, modificări ale pH -ului, modificări
organoleptice, dar și creșterea turbidității.
În funcție de c apacitatea lor de adaptare la condițiile de mediu , unele specii de organisme
ajung să trăiască în ape poluate cu materii organice, ele fiind cunoscute ca și indicatori biologici
de calitate a apei, indicatori ai gradului de încărcare cu substanțe organice sau a gradului de
saprobitate a apei. Pe de altă parte, opus acestora, există și o categorie de organisme care se
dezvoltă în ape curate, de calitate bună, cu o foarte mică încărcare cu substanțe organice. Acestea
sunt cunoscute ca indicatori biologici ai gradului de curățenie a apei.
În practica evaluării calității apei se urmărește dacă numărul speciilor indicatoare este
foarte mare, iar acest lucru se întâmplă la extreme, fie în zonele foarte poluate, fie în cele foarte
curate. Numai atunci se poate stab ili clar starea de calitate a apei. Astfel, analiza biologică și
bacteriologică a apelor se bazează pe toate reacțiilor de răspuns ale acestor organisme descrise mai
sus la condițiile de mediu.
Analiza chimică oferă informații despre caracteristici valabil e numai pentru momentul
prelevării probelor, pe când analiza biologică furnizează informații reale, valabile și specifice
pentru o perioadă mai îndelungată. Acest avantaj se datorează faptului că organismele nu au un
răspuns imediat la schimbarea factorilo r de mediu, ci într -o perioadă mai lungă , în funcție de
caracteristica biologică/ ecologică a speciei în cauză .
În acest sens dacă poluarea este puternică și se produce brusc, moartea organismelor poate
fi instantă, pe când dacă are loc treptat, se produce în timp o modificare a echilibrului ecologic al
ecosistemului acvatic și unele specii dispar încet, iar altele care se adaptează noilor condiții se
înmulțesc și se determină un nou tip de biocenoză ce caracterizează apa poluată.
Cunoscând mecanismele ecolo gice de adaptare și modificare a structurii populațiilor și
biocenozelor, analizele biologice pot da informații asupra gradului de intoxicare a ecosistemului
acvatic. La pol opus, analiza chimică nu îl poate pune în valoare decât dacă măsurătorile se repet ă
frecvent și pe o perioadă îndelungată de timp . Limitele analizei biologice se remarcă prin faptul că
nu poate furniza informații asupra valorilor cantitative și calitative ale poluanților.
59
Având în vedere faptul că atât analizele biologice cât și cele chimice prezintă avantaje dar
și dezavantaje, aceste metode se completează reciproc , iar pentru o determinare corectă a calității
apei lacurilor de acumulare trebuie corelate rezultatele ambelor tipuri de analize [11].
3.2.3 Obiective de mediu pentru lacu rile de acumulare
Obiectivele de mediu prevăzute în Directiva Cadru privind Apa reprezintă unul dintre
elementele importante ale acestei reglementări europene, având ca scop protecția pe termen lung,
utilizarea eficientă și gospodărirea durabilă a resursel or de apă .
Directiva Cadru privind Apa definește obiectivele de mediu indicând ca elemente
principale pentru lacurile de acumulare următoarele:
prevenirea deteriorării stării acestora ;
protecția și îmbunătățirea lacurilor de acumulare în vederea atinger ii “potențialului
ecologic bun ” și a “stării chimice bune ”;
reducerea progresivă a poluării cu substanțe prioritare și încetarea sau eliminarea
treptată a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe prioritar periculoase în apele de
suprafață prin implementarea măsurilor necesare și prin participarea publicului .
În cazul în care unui lac de acumulare i se aplică unul sau mai multe obiective de mediu,
se va alege cel mai greu de atins obiectiv de mediu pentru lacul respectiv. Obiectivele de mediu se
reactualizează prin Pl anurile de Management B azinale.
60
CAPITOLUL IV
EVOLUȚIA INDICATORI LOR DE CALITATE AI
APELOR DIN LACURILE DE ACUMULARE DIN
BAZINUL HIDROGRAFIC BAHLUI
61
4.1 Metodologia agreată pentru stabilirea potențialulu i eco logic
și stării chimice a apelor din lacurile de acumulare din bazinul
hidrografic Bahlui
4.1.1 Potențialul ecologic al apelor din lacurile de acumulare din bazinul
hidrografic Bahlui
a)Elemente de calitate biologică
Elementele de calitate biologic e defin ite pentru evaluarea potențialului ecologic a lacurilor
de acumulare din arealul bazinul ui hidrografic Bahlui sunt fitoplanctonul și fitobentosul . Pentru
fiecare element biologic menționat se stabilesc indici de evaluare, cu valori specifice celor 5 clase
de calitate a apei și valori ghid pentru starea de referință. Pentru indicii fitoplancton și fitobentos ,
pe baza ponderii asociate fiecărui indice de evaluare introdus într -o formulă de calcul se determină
un indice multimetric.
Pentru eva luarea potențial ului ecologic a lacurilor de acumulare prin analiza
fitoplanctonului se ține cont de principalele presiuni la care răspund comunitățile de alge
fitoplanctonice, iar apoi sunt selectați cei 5 indici caracteristici (indicele număr de taxoni, indice
biomasă, clorofilă „a”, abundență biomasă cianobacterii, indicele de diversitate Shannon -Wiener ).
Se iau în considerare valorile din zona mijloc lac, zona fot ică și din sezonul de creștere , apoi se
calculează Rapoarte de Calitate Ecologică, conform metodologiei descrisă în Capitolul III , și în
final se determină indicele multimetric.
Pentru evaluarea stării de calitate a apei lacurilor de acumulare pe baza comunitățile de
alge bentice (fitobentosul) s e țină cont de principalele presiuni: aport de nutrienți, poluare
organică, degradare hidromorfologică, degradare generală (presiuni nespecifice). Indicii luați în
considerare sunt: indicele număr de taxoni, indicele de diversitate Shannon -Wiener, indice
troficitate . Urmărind aceași metodologie ca și în cazul fitoplanct onului, așa cum s -a prezentat
detaliat în Capitolul III, s e calculează Rapoar te de Calitate Ecologică, iar apoi se determină
indicele multimetric, valoarea acestuia determinând potențialul ecologic pentru acest element de
calitate.
b) Element e de calitat e fizico -chimice su port
Metodologia de evaluare a apei lacurilor de acumulare din bazinul hidrografic Bahlui,
pentru elementele fizico -chimice ia în calcul următoarele elemente de calitate: starea acidifierii
62
(pH), regimul de oxigen (oxigen dizolvat în ter meni de concentrație, CCO -Cr, CBO5) și nutrienți
(N-NH4, N -NO2, N -NO3, Ntotal, P -PO4, Ptotal). De regulă sunt efectuate analize fizico -chimice
în toate secțiunile de monitorizare , respectându -se frecvența și indicatorii specifici fiecărui tip de
program de monitoring.
c) Poluanți specifici
Evaluarea poluanților specifici, pentru determinarea potenț ialului ecologic al lacurilor de
acumulare din bazinul hidrografic Bahlui are în vedere următoarele:
pentru substanțele nesintetice (metale: Cu, Zn, As, Cr) se consideră concentrația
fracțiunii dizolvate în coloana de apă și încărcarea fondului natural;
pentru substanțele sintetice (organice si anorganice): Xileni, PCB -uri, toluen, fenol,
detergenți și cianuri totale se stabilește concentrația totală în coloana de apă.
Programele de monitorizare a potențialului ecologic se revizuiesc ținându -se cont de
următoarele elemente:
Selecționarea locurilor de monitorizare a calității apei unui lac de acumulare
La nivelul fiecărui lac de acumulare se vor considera următo arele:
Sursele punctiforme de poluare;
Sursele difuze de poluare;
Zonele neafectate de presiunea antropică;
Secțiuni transfrontaliere (dacă este cazul) ;
Secțiuni de descărcare în apele teritoriale;
Puncte reprezentative pentr u caracterizarea ecotipurilor ;
Alte puncte suplimentare necesare pentru asigurarea unei evaluări de ansamblu a stării
de calitate a apei.
Parametrii de monitorizare
Frecvența de monitorizare
Frecvența de monitorizare trebuie să asigure că orice modificări ale clasei de calitate sunt
detectate cu un grad de confidență de 90% pe o perioadă de trei ani [106].
Elementele, parametrii și frecvența de monitorizare a calității apelor din lacurile de
acumulare din bazinul hidrografic Bahlui se prezintă în Tabelul 4.1.
63
Tabel 4.1 Elemente le, parametrii și frecvența de monitorizare a apelor din lacurile de
acumulare din bazinul hidrografic Bahlui [106]
Elemente Parametrii Lacuri de
acumulare
Program de
supraveghere Lacuri de
acumulare
Program
operațional
Elemente biologice
Fitoplancton Indicele număr de taxoni,
indice biomasă,
clorofilă „a”,
biomasă cianobacterii,
indicele de diversitate
Shannon -Wiener. 4/an 4/an*
Fitobentos Indicele număr de taxoni,
indicele de diversitate
Shannon -Wiener, indice
troficitate 1/an 2/an
Elemente fizico -chimice generale
Starea acidifierii pH 4/an 4/an*
Regimul de oxigen Oxigen dizolvat, CCO -Cr,
CBO5 4/an 4/an*
Nutrienți N-NH4, N -NO2, N -NO3,
Ntotal, P -PO4, Ptotal 4/an 4/an*
Poluanți specifici
Nesintetici Cu, Zn, As, Cr 4/an 4/an
Sintetici Xileni, PCB -uri, to luen,
fenol, detergenți și cianuri
totale 4/an 4/an
*Frecvența de monitorizare a calității apei unui lac de acumulare din bazinul hidrografic
Bahlui poate deveni lunară sau mai mare î n funcție de evoluț ia procesului d e eutrofizare (mai –
septembrie).
64
4.1.2 Starea chimică a apelor din lacurile de acumulare din bazinul
hidrografic Bahlui
Elementele de calitate fizico -chimice monitorizate pentru ev aluarea stă rii chimice a apei
lacurilor de acumulare din bazinul hidrografic Bahlui cuprind:
substante nesinteti ce (metale): plumb dizolvat, mercur dizolvat, nichel dizolvat, cadmiu
dizolvat;
substante sintetice (organice): p entaclorbenzen, tetracloretilenă , DDT total, 1,2 –
Dicloretan, Pesticide ciclodiene, T ricloretilena, Hexaclorbutadienă, Tetraclorură de carbon,
Alaclor, Antracen, Atrazin, Triclorbenzeni, Cloroform (Triclo rometan), Trifluralin, Naftalină ,
Endosulfan, Hexaclorbenzen, Benzo[a]piren, Diclormetan, Para -para-DDT, Clorfenvinfos,
Clorpirifos, Simazin, Benzen, Hexaclorciclohexan, Fluoranten.
Analiza acest or substanțe se efectuează numai într -o secțiune a lacului de acumulare : fie
în secțiunea priză în cazul în care există secțiune de potabilizare, fie în secțiunea mijloc lac pentru
lacurile de acumulare în care nu există secțiune de potabilizare.
4.1.3 Zone de protecție pentru captările de apă destinate potabilizării
Conform NTPA 013/2002 – H.G. nr. 100/2002 modificată și completată prin H.G. nr.
567/2004 și H.G. nr. 662/2005, apele de suprafață destinate potabilizării sunt delimitate , în funcție
de valor ile limită, în trei categorii: A1, A2 și A3. Conform caracteristicilor microbiologice,
biologice, fizice și chimice, fiecărei categorii d e apă îi corespunde o tehnologie specifică de tratare
a apei . Încadrarea în categoriile de calitate se realizează pe ba za analizei indicatorilor
microbiologici, biologici și fizico -chimici . Încadrarea secțiunilor de apă destinate potabilizării în
bazinul hidrografic Bahlui se prezintă în Tabelul 4.2 [104].
Tabel 4 .2 Încadrarea secțiunilor de apă destinate potabilizării în
bazinul hidrografic Bahlui [104]
Lacul de acumulare Tipul stației de tratare Tip
Tipul
captării
Pârcovaci Cameră amestec, coagulare, cameră
reacție, decantare, filtrare rapidă pe
nisip, dezinfecție prin clorinare A2 A2
65
Tansa Cameră de amestec, decan tor
orizontal longitudinal, stație filtre
rapide, stație de clorinare A2 A2-A3
4.2 Stadiul calităț ii apelor din lacurile de acumulare din bazinul
hidrografic Bahlui
4.2.1 Caracteristicile fizico -geografice ale bazinului hidrografic Bahlui
Evaluarea caracteristicilor fizico -geografic e ale bazinului hidrografic Bahlui care conduc
la formarea resurselor de apă din arealul acestuia este necesară pentru a putea identifica relațiile
dintre factorii fizico -geografici și caracteristicile hidrologice.
În cadru l României, bazinul hidrografic Bahlui este situat în partea de nord -est a țării .
Acesta corespunde unui areal cu o poziție central -nord-estică în cadrul Podișului Moldovei.
Hidrologic face parte din sistemul hi drografic al Prutului Mijlociu , râul Bahlui fiind afluent
de dreapta al râului Jijia .
Figura 4 .1 Poziția geografică a bazinului hidrografic Bahlui în cadrul României
[Sursă: Administrația Bazinală de Apă Prut -Bârlad]
Din punct de vedere administrativ și teritorial, bazinul hidrografic Bahlui a parține județului
Iași, mai puțin partea extrem nord -vestică [39].
66
Fiind considerat unul dintre “cele mai antropizate bazine hidrografice din țara noastră”
(Savin Nicoleta, 1998), bazinul hidrografic Bahlui poate fi privit drept model de management al
resurselor de apă din partea de est a României, model ce poate fi adus la nivelul întregului spațiu
geografic cuprin între Prut și Siret.
Geologia
Bazinul hidrografic Bahlui aparține părții central -estice a Platformei Moldovenești.
Figura 4 .2 Secțiune geo logică între Mădârjac și valea Prutului [39]
Geologic, Platforma Moldovenească este o zonă dură cu un fundament cristalin vechi, cutat,
faliat și scufundat la adâncimi mari, mai ales spre partea de sud și vest și este acoperită de
sedimente cu importante și numeroase difer ențe de stratificare între ele.
Numeroasele cercetări geologice au arătat că în cadrul acestei platforme pot fi identificate
două structuri cu trăsături tectono -structurale specific fiecăreia:
Soclul Platformei Moldovenești care spre par tea de vest se găsește la adâ ncimi din ce în ce
mai mari, rez ultând o stratificare în trepte;
Cuvertura sedimentară a Platformei Moldovenești care s-a format odată cu instalarea unui
regim tectonic caracterizat prin mișcări oscilatorii pe verticală largi, care au permis manifestarea
unor transgresiuni care provoacă apariț ia unei cuverturi de sedimente [39].
67
Relieful
Relieful constituie unul dintre factorii naturali cei mai importanți în formarea resurselor de
apă la nivelul unui bazin hidrografic în gener al, fapt aplicabil și în cazul reliefului bazinului
hidrografic Bahlui .
Figura 4.3 Harta hipsometrică a bazinului hidrografic Bahlui [39]
Între caracteristicile particulare de natură geologică , morfometrice și hidrologice specifice
unui bazin se stabil esc interdependențe . Pe de o parte, relieful prin caracteristicile sale
morfografice și morfometrice, influențează tipul surselor de alimentare cu apă, scurgerea lichidă
și solidă, procesele de eroziune a le solului, transportul și acumularea, iar pe de alt ă parte, relieful
este supus în permanență acțiunii modelatoare exercitată de rețeaua hidrografică [39].
Aspectul general al reliefului este rezultatul interacțiunii în permanență a factorilor interni
și externi, a regimului geotectonic și al transgresiuni lor și regresiunilor marine repetate .
În cadrul Podișului Moldovei, bazinul râului Bahlui cuprinde suprafețe apreciabile din
cadrul a trei unități fizico -geografice distincte: Podișul Sucevei în partea de nord -vest și vest,
Coasta Iașilor în partea de sud și nu în ultimul rând Câmpia Colinară a Jijiei, situată în part ea
centrală, nordică și estică.
Morfologia lui pune în evidență două trepte mari: una înaltă, în partea de vest, sub formă
de masive deluroase și platouri, ușor înclinate spre sud -est, cu altit udini medii de 300 – 350 m și
68
alta mai joasă, situată în partea de nord și nord -est, cu aspect de câmpie colinară și altitudini medii
de 100 – 150 m.
Altitudinile maxime ating 556 m în Dealul Holm, situat la limita cu județul Botoșani și 530
m, în Dealul Sa nturilor, situat la vest de Hârlau, iar altitudinile cele mai joase se întâlnesc în Lunca
Prutului (32 m la confluența Bahluiului cu Jijia și 28 m l a confluența Jijiei cu Prutul).
Din punct de vedere genetic relieful aparține tipului mixt, fluvio -deluvial, el apărând
datorită activității arterelor hidrografice și proceselor de versant.
Solurile
Solurile specifice bazinului hidrografic Bahlui sunt soluril e de luncă. Acestea s-au format
pe toate șesurile râurilor mai importante din regiunea studiată (Prut, B așeu, Jijia, Bahlui). În timpul
perioadelor umede aceste tipuri de soluri se umplu cu apă în partea superioară și astfel devin
impermeabile (Pantazică Maria, 1974).
În bazinul hidrografic Bahlui apar două clase principale de soluri zonale: clasa
cernisol urilor, caracteristică vegetației de stepă și silvostepă, și cea a luvisolurilor, reprezentativă
zonei pădurilor de foioase .
Caracteristicile climatice generale
Aspectul general al reliefului, cu altitudni medii mai joase de 200 m, dar și poziția
geogra fică a bazinului hidrografic Bahlui î n cadrul României influențeză evoluția elementelor
climatice, cu un rol major în formarea scurgerii din acest bazin.
Principalii factori care condiționează manifestările fenomenlor și pro ceselor climatice din
bazinul h idrografic Bahlui sunt:
Radiația solară ;
Circulația maselor de aer ;
Suprafața subiacentă ;
Influența alcătuirii geologice ;
Relieful ;
Particularitățile topoclimatice ;
Suprafețele climatice ;
Solul ;
Activitățile umane .
69
Prin poziția în partea de est a țării, Po dișul Moldovei are un climat temperat -continental.
În zonele joase se evidențiază un climat de stepă, iar în zonele mai înalte, un climat specific zonelor
împădurite.
Temperaturile medii anuale cele mai ridicate din bazinul hidrografic Bahlui se
înregistr ează la staț iile meteorologice de la Iași și Podul Iloaiei, iar cele mai scăzu te în partea
vestică și sudică, d iferențele ce apar se datorează variației altitudinii dar și influenței climatice a
zonelor limitrofe.
Temperatura aerului se caracterizează pr intr-o medie anuala de 9°C și o amplitudine anuală
a mediilor lunare de 24 ÷ 25°C. Regimul termic în luna cea mai rece (ianuarie) cuprinde areale cu
temperaturi de -3,3°C, iar ale lunii iulie de +21,4°C. Cea mai mare temperatură înregistrată a fost
de +40 °C la Iași pe 27 iulie 1909, iar cea mai mică de -32,3°C la Podu Iloaiei pe 23 ianuarie 1963.
Umiditatea relativă a aerului are valori medii anuale de 70%, fiind mai coborâtă decât în
celelalte regiuni ale tării.
În sectoarele deluroase din vestul și sudu l județului, cantitatea medie anuală de precipitații
depășește 600 mm, în timp ce în Câmpia Moldovei coboară sub 500 mm. Regimul a nual al
precipitațiilor variază, pre cipitațiile medii lunare aflându -se în creștere din luna ianuarie în luna
iunie, urmând ca apoi să scadă [39].
Caracterizarea rețelei hidrografice
Bazinul hidrografic Bahlui este cuprins între secțiunile: amonte co nfluența cu râul
Nicolina -confluența cu râul Jijia și are o suprafață de 434 kmp și o altitudine medie de 130 m.
În cadrul Câmpiei colinare a Jijiei, ca de altfel la nivelul întregii țări, lacurile sub diversele
lor forme (lacuri naturale sau de acumulare, bălți, iazuri, heleștee) ocupă un areal important în
cadrul spațiului geografic. Condițiile fizico -geografice și cele social -econo mice specifice părții
sudice a Câmpiei colinare a Jijiei au favorizat, în decursul timpului istoric, apariția și dezvoltarea
a numeroase lacuri și iazuri. Lacurile naturale sunt foarte puține, în schimb cele de acumulare sunt
mai numeroase, având ca scop p rincipal asigurarea necesarului de apă pentru consumul casnic și
industrial al localităților din zonă , de protecție a populației și a terenurilor agricole împotriva
inundațiilor și a viiturilor, în atenuarea acestor fenomene de risc și în regularizarea deb itelor, de
utilizare în fermele zootehnice și pentru irigații, amenajarea de unități piscicole sau de agrement
[52].
Bazinul hidrografic Bahlui este caracterizat de resurse deficitare de apă subterană, astfel,
pânza freatică prezintă debite mici, de 0,3÷ 0 ,5 l/s și este nesatisfăcătoare din punct de vedere
calitativ consumului uman; în zonele de luncă nivelul apelor freatice este dependen t de regimul de
70
alimentare/ infiltrare de pe versanți și din precipitații, iar textura solului imprimă terenului
permeabi lități reduse, ceea ce conduce la înmlăștiniri, în condiții de precipitații abundente. În
bazinul hidrografic Bahlui, caracteristicile chimice ale apelor subterane sunt determinate de
caracteristicile fizico -chimice ale substratului li tologic și astfel dep ozitele argilo -marnoase și
nisipoase redau caracteristici hidrochimice specifice apelor subterane din bazinul hidrografic
Bahlui. Determinarea calității chimice a acestor ape oferă posibilitatea de a stabili utilizarea acestor
ape: pentru alimentare cu apă potabilă, pentru alimentare cu apă industrială sau irigații.
In județul Iași, bazinul Bahlui acoperă o suprafață de 1967 kmp, cursurile de apă cele mai
importante fiind:
Râul Bahlui (aproximativ 119 km lungime) ;
Râul Bahlueț (aproximativ 41 km lungime) ;
Râul Nicolina (aproximativ 20 km lungime) ;
Rețeaua de afluenți.
Figura 4 .4 Bazinul hidrografic Bahlui
[Sursă: Administrația Bazinală de Apă Prut -Bârlad ]
Râul Bahlui este cel mai mare afluent al Jijiei, iar în bazinul său se găsesc numeroase
lacuri de acumulare. Râul Bahlui i zvorăște din Dealul Mare al Hârlăului de la altitudinea de 500
m. Din apropierea de șaua care îl desparte de Oneaga, afluent al Miletinului, primește primul său
afluent de stânga, Bahluiul Mic, iar din dreapta, dinspre coasta calcaroasă a Dealului Mare –
Hârlău primește: Valea Mare, Cetățuiei, Buhalnița, Măgura și Putina.
71
Regularizarea debitelor de viitură se realizează prin lacul de acumulare Pârcovaci , lucrare
hidrotehnică amenajată la 10 km amonte de orașul Hârlău. Pe cursu l mijlociu, la 70 km de izvoare
pe râul Bahlui este amenajată o altă lucrare hidrotehnică importantă, acumularea Tansa -Belcești .
Aval de lacul de acumulare Tansa -Belcești, Bahluiul primește ca afluenți de stânga cursurile de
apă Vulpoiului, Gurguiata, Lung u, Durușca și Totoiești. Dintre aceștia, aportul de apă cel mai
important îl are cursul de apă Gurguiata pe care este amenajat lacul de acumulare Plopi și o serie
de iazuri în cascadă, cu rol agropiscicol.
În depresiunea Podu Iloaiei, Bahluiul primește c el mai important afluent, Bahluețul.
Râul Bahlueț își are izvoarele în arealul Porții Ruginoasa, la capătul sudic al Dealului
Mare de la altitudinea de 310 m. Până la Târgu Frumos are pante destul de mari, în medie de 7,8
m/km. Pe sectorul superior colecte ază câteva cursuri mici de apă din stânga: Pașcania, Probota și
Cucuteni, iar din dreapta cursul de apă Rediu cu izvoarele dinspre Șaua Rediului. Râul Bahlueț
este colectorul principal al afluenților ce vin din Podișul înalt al Bârladului. Aceste cursuri s unt în
general mici, au pante mari și scurgere intermitentă sau semipermanentă. Singurul afluent mai
important al Bahluețului este pârâul Oii pe care este amplasată acumulare a Sârca cu rol de
apărare împotriva inundațiilor. Amonte de localitatea Podu Iloai ei debitele de viitură sunt atenuate
de lacul de acumulare Podu Iloaiei .
Bahluiul colectează apele din bazinul hidrografic al cursului de apă Voinești pe care este
amenajată acumularea Cucuteni. La intrarea in municipiul Iași cursul de apă Fundu Văii
confluează cu râul Bahlui după ce își atenuează undele de viitură în lacul de acumulare Rediu .
În municipiul Iași primește, din dreapta, apele râului Nicolina. Râul Nicolina este un
afluent important al Bahluiului și prezintă grad complex de am enajare cu lucr ări hidrotehnice :
acumularea Ciurea pe cursul de apă Nicolina, acumulările Bârca (nepermanentă) și Ciurbești
(permanentă) și acumulă rile Cornet (nepermanentă) și Ezăreni (permanentă) pe râul Ezăreni.
Aval de confluența cu Nicolina, Bahluiul traversează mun icipiul Iași primind din stânga cursul de
apă Cacaina pe care sunt amenajate acumulările nepemanente Vânători și Cârlig cu rol de
apărare împotriva inundațiilor și cursul de apă Ciric pe care sunt amenajate acumulările
Aroneanu, Ciric I, Ciric II, Ciric II I. Pe distanța de 7 km pe care o parcurge până la vărsarea în
râul Jijia, Bahluiul primește afluenții Vămășoaia, Chirița și Orzeni.
Volumul total al lacurilor de acumulare prezentate este de 219 mil m3, iar suprafața ocupată
de luciul de apă depășește 2000 ha, adică aproximativ 1% din suprafața bazinului hidrografic
Bahlui. La acestea se mai adaugă peste 150 de lacuri de mici dimensiuni, majoritatea pe afluenții
râului Bahlui și utilizate în scop hidrotehnic (pentru regularizarea debitelor și atenuarea unde lor
de viitură) sau în scop economic (piscicultură).
72
O categorie mai specială este reprezentată de iazurile și heleșteele, realizate în preajma
localităților și u tilizate doar în scop piscicol [39].
4.2.2 Implicații hidrogeomorfologice și ecologice ale l acurilor
Implicațiile hidrogeomorfologice și ecologice ale lacurilor de acumulare din bazinul
hidrografic Bahlui pot fi grupate în modificări ale tipologiei și ale distribuției microreliefului,
regularizarea regimului scurgerii apei, modificări complexe a le regimului scurgerii aluviunilor,
modificări ale calității apei, influențe microclima tice în teritoriile limitrofe [50].
Implicațiile hidrogeomorfologice privind modificări ale tipologiei și ale distribuției
microformelor de relief sunt determinate de to talitatea lucrărilor hidrotehnice ce au în vedere
construcția barajelor, a consolidărilor de maluri, a canalelor, drenurilor, aducțiunilor. Pe lângă
acestea se mai adaugă abraziunile lacustre, colmatarea lacurilor, creșterea susceptibilității și a
riscului de eroziune a terenurilor agricole și alunecările de teren care pot afecta lacurile de
acumulare de dimensiuni mari, cum ar fi lacul de acumulare Podu Iloaiei sau lacul de acumulare
Tansa -Belcești.
Scopul principal pentru care se execută lucrări de amenaj are a lacurilor de acumulare îl
reprezintă regularizarea regimului scurgerii apei pentru asigurarea cu apă a consumatorilor din
spațiul hidrografic Bahlui și pentru valorificarea eficientă a resurselor de apă.
Prin realizarea lacurilor de acumulare se asi gură redistribuirea în timp a debitelor de apă,
astfel încât în perioadele de scurgere mică să fie asigurat cel puțin un debit ecologic supraviețuirii
florei și faunei acvatice pe de o parte, și pe de altă parte să fie asigurat un debit minim necesar
pentr u buna funcționare a unităților socio -economice din spațiul hidrografic Bahlui .
Prezența lacurilor de acumulare are efect și asupra tranzitului de aluviuni. Fenomenele
legate de modificările regimului scurgerii aluviunilor sunt numeroase și într -o strânsă legătură cu
lucrările de combatere a eroziunii solului sau cu amenajările din albiile râurilor. De cele mai multe
ori, lacurile de acumulare devin niște areale în care se depun aluviunile, diminuându -se astfel
tranzitul lor către sectoarele din aval.
Prin amenajarea lacurilor de acumulare nu rezultă nic iun fenomen de poluare a mediului,
dar în realitate, realizarea acestora conduce la modificări semnificative în hidr aulica albiilor dar și
în echilibrul hidrodinamic al ecosistemului .
Din punct de vedere ecol ogic, în bazinul hidrografic Bahlui există în jur de 15 specii de
pești (de exemplu leuciscus cephalus, orthrias barbatulus, alburnus, lepomis gibbosus), multe
dintre ele găsindu -se în lacurile de acumulare.
73
La nivelul lacurilor de acumulare, stocul numer ic și gravimetric este mai sporit, mai ales
în fermele piscicole. Datorită populării în ultimii ani cu specii alohtone, transformării biotopului
lotic într -unul lentic, compoziția specifică s -a modificat radical.
Figura 4.5 Leuciscus cephalus [Sursă:
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/43/Leuciscus_idus_Hungary.jpg ]
Figura 4.6 Alburnus [Sursă:
http://www.ittiofauna.org/webmuseum/pesciossei/cypriniformes/cyprinidae/alburnus/albur
nus_alburnus/a_alburnus.htm ]
4.2.3 Evoluția calității apelor din lacuri le de acumulare mici și mijlocii
din bazinul hidrografic Bahlui
Calitatea apei lacurilor de acumulare din bazinul hidrografic Bahlui este analizată în
permanență de specialiștii din cadrul Administrației Bazinale de Apă Prut -Bârlad prin interpretarea
rezultatelor obținute în urma analizelor biologice și fizico -chimice ale probelor de apă recoltate
conform unor norme bine stabilite , cu o frecvență determinată de importanța lacului de acumulare
dar și în funcție de regimul termic și pluviometric.
Prezentarea globală a calități i apei din lacurile de acumulare reprezintă rezultatul
combinării a două modele de studiu:
74
pe de o parte, Normativul privind obiectele de referință pentru clasificarea calității apelor
de suprafață, în care se consideră că lacul de acumulare este un ecosis tem acvatic static și utilizează
valorile absolute ale rezultatelor obțin ute din analize [39];
iar pe de altă parte, se consider ă lacul de acumulare un ecos istem di namic, fapt pentru care
se utilizează valori medii comparative ale indicatorilor de calita te, dintr -o perioadă considerată
actuală față de o perioadă anterioară [19].
Figura 4.7 Lacurile de acumulare Pârcovaci, Tansa -Belcești, Podu Iloaii, Cucuteni
Pentru a evidenția calitatea apei lacurilor de acumulare din bazinul hidrografic Bahlui, am
ales pentru analiză lacuri de acumulare atât de ordinul I, cât și de ordinul II (Figura 4.7) .
Evoluția calității apei unui lac de acumulare poate fi favorabilă, mai ales dacă vor continua
investițiile în stațiile de epurare ale apelor menajere și industriale , dar și dacă se va monitoriza
continuu deversarea semnificativă a apelor poluante în rețeaua hidrografică prin intermediul căreia
ajung în lacurile de acumulare.
75
Tabel 4.3 Limitele pentru încadrarea potențialului ecologic a lacurilor de acumulare mici ș i
mijlocii [Sursă: Administrația Bazinală de Apă Prut -Bârlad ]
Evaluarea potențialului ecologic a lacuri lor de acumulare mici și mijlocii
Grupa de
indicatori Potențial ecologic
Indicator de
calitate UM Valori limită pentru potențial ecologic
Foarte
bună Bună Moderată
Nutrienți NH4 mg/l <0,4 0,4-0,8 >0,8
NO2 mg/l <0,035 0,035 -0,065 >0,065
NO3 mg/l <0,8 0,8-1,5 >1,5
N total mg/l <2,5 2,5-5 >5
PO4 mg/l <0,08 0,08-0,16 >0,016
P total mg/l <0,06 0,06-0,12 >0,12
Salinitate conductivitate mg/l 0 1500 >1500
Starea
acidifierii pH mg/l 6,5 8,5
Condiții de
oxigenare O2 dizolvat mgO2/l >8 8-6 <6
CBO5 mgO2/l <3 3-6 >6
CCO -Cr mgO2/l <10 10-25 >25
Poluanți
specifici Fenoli µg/l <3 3-11 >11
Toluen µg/l <33 33-74 >74
Xileni µg/l <5 5-33 >33
PCB -uri µg/l <0,007 0,007 -0,013 >0,013
Cu dizolvat µg/l <0,75 0,75-10 >10
Cr total dizolvat µg/l <1 1-8,8 >8,8
Zn dizolvat µg/l <7 7-73 >73
As dizolvat µg/l <0,035 0,035 -49 >49
Monitorizarea s -a realizat respectând prevederile stabilite în D irectiva Cadru pentru Apă
iar interpretarea și evaluarea rezultatelor ține cont de legislația națională și europeană aflată în
vigoare.
76
Dacă pentru un lac de acumulare există două sau mai multe secțiuni de monitorizare ( de
exemplu : mijloc lac, amonte baraj, priză potabiliz are), potențialul ecologic va corespunde celei
mai nefavorabile clase de calitate dintre secțiunile urmărite . Pentru un lac de acumulare cel mai
nefavorabil potențial ecologic este cel moderat.
Lacul de acumulare Pârcovaci (Figura 4.8 ) a fost r ealizat pe cursul de apă Bahlui.
Acumularea se găsește în apropierea izvoarelor Bahluiului , amonte de satul Pârcovaci, la
10 km d e orașul Hârlău, județul Iași. Lacul de acumulare Pârcovaci prezintă un rol important în
alimentarea cu apă potabilă a orașul ui Hârlău din județul Iași și totodată apără zona împotriva
inundațiilor.
Figura 4 .8 Lacul de acumulare Pârcovaci
În perioada 2012 -2016 calitatea apei din lacul de acumulare Pârcovaci a fost monitorizată
prin intermediul a 3 secțiuni de control, și a nume: mijloc lac, baraj lac și priză lac. Excepție a fost
în anul 2013 când a fost monitorizată calitatea apei din lacul de acumulare numai prin secțiunea
priză lac.
Tabel 4.4 Evoluția potențialului ecologic și a stării chimice – Lacul de acumulare Pârcov aci
Potențialul ecologic determinat din
punct de vedere al analizei : 2012 2013 2014 2015 2016
Elementelor biologice Bun – Bun Bun Maxim
77
Elementelor fizico -chimice generale Bun Moderat Bun Bun Moderat
Poluanților specifici Bun Bun Bun Bun Bun
Evaluarea integrată a potențialului
ecologic Bun -*
-** Bun Bun Moderat
Elemente care au condus la
neatingerea obiectivului de calitate – – – – Condiții
de
oxigenare
Stare chimică Bună Bună Bună Bună –
* În anul 2013 calitatea apei lacului de acumulare Pârcovac i a fost monitorizată prin intermediul
unei singure secțiuni de control, și anume priză lac .
** În anul 2013 calitatea apei lacului de acumulare Pârcovaci a fost evaluată doar din punct de
vedere al elementelor suport: fizico -chimice generale și poluanți s pecifici și astfel nu s -a realizat evaluarea
integrată a elementelor .
Pentru lacul de acumulare Pârcovaci, se observă că potențialul ecologic scade de la unul
bun (perioada 2012 -2015) la unul moderat în anul 2016 fapt datorat condițiilor de oxigenare (Tab el
4.4). În ceea ce privește starea chimică aceasta se menține bună pe toată perioada de studiu 2012 –
2016 .
Lacul de acumulare Tansa -Belcești (Figura 4.9 ) este amplasat pe cursul de apă Bahlui și
a fost dat în folosință în anul 1975.
Figura 4 .9 Lacul de acumulare Tansa -Belcești
78
Cu o suprafață de 352 ha și un volumul util de 10 mil. mc., lacul de acumulare are mai
multe utilități, printre care : alimentarea cu apă a localității Belcești, irigații dar și a părarea
împotriva inundațiilor.
Calitat ea apei din lacul de acumulare este monitorizat ă prin intermediul a 3 secțiuni de
control, și anume: mijloc lac, baraj lac și priză lac, excepție a fost în anul 2013, când au fost
realizate analize corespunzătoare calității apei din lac numai în secțiunea priză lac.
În perioada 2012 -2016 p otențialul ecologic al lacului de acumulare Tansa -Belcesti este
unul moderat, mai puțin în anul 2015 când calitatea apei a înregistrat o îmbunătățire și astfel
potențialul ecologic a fost unul bun (Tabel 4.5) .
Starea chim ică este una bună pe întreaga perioadă de studiu .
Tabe l 4.5 Evoluția potențialului ecologic și a stării chimice – Lacul de acumulare Tansa –
Belcești
Potențialul
ecologic
determinat din
punct de vedere
al analizei: 2012 2013 2014 2015 2016
Elementelor
biologice Bun – Bun Maxim Maxim
Elementelor
fizico -chimice
generale Moderat Moderat Moderat Bun Moderat
Poluanților
specifici Bun Bun Bun Bun Bun
Evaluarea
integrată a
potențialului
ecologic Moderat -*
-** Moderat Bun Moderat
Elemente care au
condus la
neatingerea Starea de
acidifiere,
condițiile de – Starea de
acidifiere,
condițiile de – Starea de
acidifiere,
condițiile de
79
obiectivului de
calitate oxigenare și
nutrienți oxigenare și
nutrienți oxigenare și
nutrienți
Stare chimică Bună Bună Bună Bună –
* În anul 2013 calitatea apei lacului de acumulare Tansa a fost monitorizată prin intermediul unei
singure secțiuni de control: priză lac .
** În anul 2013 calitatea apei lacului de acumulare Tansa a fost evaluata doar din punct de vedere
al elementelor s uport: fizico -chimice generale si poluanți specifici și nu s-a realizat evaluarea integrata a
elementelor .
Lacul de acumulare Podu Iloaiei (Figura 4.10 ) este situat pe cursul de apă Bahlueț la 25
km amonte de confluența acestuia cu cursul de apă Bahlui.
Figura 4 .10 Lacul de acumulare Podu Iloaiei
Din punct de vedere administrativ, lacul de acumulare Podu Iloaiei este situat pe teritoriul
orașului Podu Iloaiei, la 400 m amonte de orașul Podu Iloaiei din județul Iași. Lacul de acumulare
Podu Iloaiei a fost realizat în scopul regularizării debitelor cursului de apă Bahlueț , atenuării
viiturilor, pisciculturii, irigațiilor și apărării împotriva inundațiilor.
Potențialul ecologic al lacului de acumulare Podu Iloaiei este unul moderat, calitatea a pei
fiind afectată de condițiile favorabile pentru apariția eutrofizării .
Starea chimică, ca și în cazul celorlalte lacuri de acumulare analizate este una bună.
80
Tabel 4.6 Evoluția potențialului ecologic și a stării chimice – Lacul de acumulare Podu Iloaiei
Potențialul ecologic
determinat din punct
de vedere al analizei: 2013 2014 2015 2016
Elementelor biologice Moderat Bun – –
Elementelor fizico –
chimice generale Moderat Moderat Moderat Moderat
Poluanților specifici Bun Maxim – –
Evaluarea integrată
a potențialului
ecologic Moderat Moderat – –
Elemente care au
condus la neatingerea
obiectivului de calitate Fitobentos,
condiții
oxigenare, stare
acidifiere și
nutrienți Starea de
acidifiere,
condițiile de
oxigenare,
nutrienți – Condiții de
oxigenare, stare
acidifiere
Stare chimică Bună Bună – –
Lacul de acumulare Cucuteni (Figura 4.11 ).
Figura 4 .11 Lacul de acumulare Cucuteni
81
Lacul de acumulare este amplasat pe cursul de apă Voinești, afluent de dreapta al râului
Bahlui la circa 14 km de la izvoare și la circa 3,3 km față de confluența cu râul Bahlui.
Din punct de vedere administrativ lacul de acumulare Cucuteni este situat pe teritoriul
localită ții Cogeasca, în județul Iași. Acumularea Cucuteni este o acumulare utilizată în scopul
agrement ului.
Tabel 4.7 Evoluția potențialului ecologic și a stării chimice – Lacul de acumulare Cucuteni
Potențialul ecologic
determinat din punct de
vedere al analizei: 2012 2013 2014 2015 2016
Elementelor biologice Bun Bun Bun – –
Elementelor fizico -chimice
generale Moderat Moderat Moderat Moderat Moderat
Poluanților specifici Bun Bun Bun – –
Evaluarea integrată a
potențialului ecologic Moderat Moderat Moderat – –
Elemente care au condus la
neatingerea obiectivului de
calitate Starea de
acidifiere,
cond ițiile de
oxigenare și
nutrienți Starea de
acidifiere,
condițiile
de
oxigenare
și nutrienți Starea de
acidifiere,
condițiile
de
oxigenare
și
nutrienți – Starea de
acidifiere,
condițiile
de
oxigenare
și
nutrienți
Stare chimică – – – – –
Potențialul eco logic al lacului de acumulare Cucuteni , în perioada analizată este unul
moderat , iar starea chimică nu a fost determinată .
4.2.4 Eutrofizarea lacurilor de acumulare din bazinul hidrografic Bahlui
Indicatorul cel mai important pentru analiza stării ecolo gice a unui lac de acumulare este
nivelul de eutrofizare.
Conceptul de eutrofizare a fost introdus de Weber în anul 1907, acesta considerând că
îmbogățirea , suplimentarea peste limitele admisibile de legislația în vigoare a apelor cu nutrienți
de fosfor și azot reprezintă cauza majoră a eutrofizării apelor [ 11].
82
Eutrofizarea reprezintă un proces dezvoltat natural, prin care sunt acumulate în timp
elementele nutritive într -un ecosistem acvatic , de cele mai multe ori într -un lac, într -o apă
stagnantă . Proc esul eutrofizarii este accelerat de om prin deversarea în ecosistem ul studiat a apelor
ce sunt insufici ent epurate și care prezintă caracter distructiv asupra faunei si florei acvatice .
În stadiu avansat, și anume atunci când se ajunge la un lac eutrof sa u hipereutrof ,
eutrofizarea modifică funcțiile ecologice ale ecosistemului, determinând probleme mari atât sub
aspect ecofiziologic cât și din punct de vedere al folosinței apei în scop social și economic.
Cel mai adesea procesul de eutrofizare se observă în lacuri, iar elementele biologice care
accelerează cel mai bine producerea fenomenului de înflorire a apei sunt cianobacteriile, atunci
când temperaturile ajung la o temperatură de aproximativ 25°C . Speciile specifice acestui fenomen
sunt: Anabaena flos -aquae, Anabaenopsis sp., Aphanizomenon flos -aquae, Gloeotrichia
echinulanata, Microcystis aeruginosa, Oscillatoria rubescens, Synechococcus planeticus, etc [11].
1 – Anabaena flos -aquae
[Sursă: https://s -media -cache -ak0.pinimg.com/originals/25/9c/da/259cda9f09162706ea9dee726a3ac70f.jpg ]
2 – Anabaenopsis sp
[Sursă: http://protist.i.hosei.ac.jp/PDB/images/Prokaryotes/Nostocaceae/Anabaenopsis/sp_03.jpg ]
3- Microcystis aeruginosa
83
[Sursă: https://s -media -cache -ak0.pinimg.com/originals/08/d2/52/08d252d911efd7558c65d232e4dcf175.jpg ]
4 – Oscillatoria rubescens
[Sursă: http://hom epages.eawag.ch/~steiner/Echte%20Algen/Bilder/Blaualgen/Bilder/29.jpg ]
Figura 4.12 . Cianobacterii specifice eutrofizării
Etapele eutrofizării apei unui lac de acumulare se pot reda astfel :
Cantitatea ridicată de nutrienți ajunge în apa lacuri lor de acumulare ;
Proliferarea fitoplanctonului și a fitobentosului;
Descompunerea aerobă cauzată de înflorirea algală;
Descompunerea anaerobă, cu modificarea calității apei lacul ui de acumulare.
Efectele nefavorabile manifestate asupra si stemului acvatic se evid ențiază pe de o parte
cantitativ prin reducerea transparenței apei, apariția de formațiuni plutitoare mai dense, iar pe de
altă parte chimic și biologic.
Din punct de ve dere chimic se modifică nivelul de oxigen și dioxid de carbon, este
influența t pH-ul, apar condițiile anaerobe, iar din punct de vedere biolog ic se alterează mirosul,
culoarea, apar specii de alge toxice și în principal se modifică structura biocenozei.
Supravegherea calității apei din lacurile de acumulare se realizează astfel:
supraveg herea vizuală prin care sunt înregistrate orice modificări legate de aspectul
calitativ al apei (culoare, transparență, miros, gust, apariția unor pelicule dense la suprafața apei
etc.);
determinări periodice monitorizându -se evoluția următorilor indicato ri:
a) indic atori ai regimului de oxigen (O 2 dizolvat, CCO -Mn, CCO -Cr, CBO 5);
b) indicatori ai regimului de nutrienți (amoniu, azotiți, azotați, fosfați);
c) fitoplancton și fitobentos ;
d) indicatori fizico -chimici și bacteriologici auxiliari (pH, CO 2, alcalinitate, Mn, Fe , bacili
coliformi totali, etc) [106].
84
Elementul biologic principal pentru stabilirea gradului de eutrofizare a l unui lac de
acumulare îl reprezintă biomasa algală ce se definește ca fiind creșterea algală în lacul de
acumulare la un momen t dat, în funcție de cantitatea de nutrienți acumulată în ecosistem ul acvatic .
Determinarea categoriei de calitate a apei și a stadiului trofic al apei se efectuează după
prevederile Regulamentului igienic. Protecția bazinelor de apă contra poluării (Sir ețeanu ș. a.,
1997), conform prevederilor STAS 4706/88 „Categorii și condiții de calitate a apelor de suprafață”
(1988 ) [78].
Pentru evaluarea condițiilor trofice și clasificarea diferitelor ape Vollenweider în anul 1971
a recomandat folosirea a două crite rii și anume concentrațiile de P și N (Tabelul 4.8) , iar
Hutchinson în anul 1973 a propus drept criteri u pentru evaluarea eutrofizării, transparen ța și
culoarea apei .
Tabel 4.8 Indicatori ai procesului de eutrofizare a lacuri lor de acumulare
Nr. crt Stad iul trofic Ntotal, mg/l Ptotal, mg/l
1 Ultraoligotrof <0,2 <0,005
2 Oligotrof 0,2-0,4 0,005 -0,01
3 Mezotrof 0,4-0,65 0,01-0,03
4 Eutrof 0,65-1,5 0,03-0,1
5 Hipertrof >1,5 >0,1
Clasa I de calitate pentru lac ultraoligo trof, codificată prin culoarea albastră ;
Clasa II de calitate pentru lac oligotrof , codificată prin culoarea verde ;
Clasa III de calitate pentru lac mezotrof , codificată prin culoarea galben ă;
Clasa IV de calitate pentru lac eutrof , codificată prin culoare a portocalie ;
Clasa V de calitate pentru lac hipertrof , codificată prin culoarea roșie .
Din punct de vedere al eutrofizării, fosforul apare ca un factor limitativ important pentru
procesele biologice din lacurile de acumulare . Deși acesta nu prezintă forme gazoase, iar fosfații
minerali sunt mai puțin solubili și puternic sorbiți pe aluviuni sedimentabile, în apă se găsesc
cantități însemnate de fosfor provenite din deșeuri menajere, surse difuze de origine agricolă,
îngrășăminte sau eroziuni de versanți.
Spre deosebire de fosfor, azotul se regăsește și în fază gazoasă, formele anorganice sunt
mai puțin sorbite de materiile în suspensie, iar procesul de denitrificare constituie o sursă
suplimentară de aport în masa de apă. Din aceste considerente azotul rep rezintă un factor mai puțin
limitativ comparativ cu fosforul pentru dezvoltarea florei acvatice [ 54].
85
Cercetările și studiile întreprinse până în prezent de specialiști arată că acumularea
elementelor nutritive într-un lac de acumulare crește substanțial în adâncime, de la suprafață spre
profunzime, identificând o concentrație limită anuală de încărcare suportabilă pentru lacurile de
acumulare.
Tabel 4.9 Limitele de încărcare anual admisibile pentru azot total și fosfor total
Profunzime medie (m) Încărcar e maximă de
nutrienți tolerabilă (g/m2) Limita inferioară a
încărcării periculoase
(g/m2)
N P N P
5 1 0,07 2 0,10
10 1,5 0,10 3 0,20
50 4 0,25 8 0,50
100 6 0,40 12 0,80
150 7,5 0,50 15 1
200 9 0,60 18 1,20
Aceste criterii nu pot fi aplicate la to ate categoriile de ape.
Astfel în conformitate cu cerințele europene pentru lacurile naturale și de acumulare se
propun drept criterii de clasificare a apelor următorii parametri: P total, N total, producția primară
medie în sezonul de creștere, producția primară anuală, biomasa maximă a fitoplanctonului în zona
fotică, clorofila "a", saturația minimă în oxigen și capacitatea de mineralizare aerobă.
Tabel 4.10 Valori limită pentru principalii parametri ce caracterizează stadiile trof ice ale
lacurilor de acumulare [11]
Nr. Stadiul trofic Ntotal,
mg/l Ptotal,
mg/l Producția
primară medie
în sezonul de
creștere (mg
C/m2 zi1) Producția
primară
anuală (g C/m2
an1)
1 Ultraoligotrof <0,2 <0,005 30 7
2 Oligotrof 0,2-0,4 0,005 -0,01 30-100 7-25
3 Mezotrof 0,4-0,65 0,01-0,03 1000 -1000 25-350
86
4 Eutrof 0,65-1,5 0,03-0,1 1000 -3000 350-700
5 Hipertrof >1,5 >0,1 3000 700
Nr. Stadiul
trofic Biomasa maximă a
fitoplanctonului în
zona fotică (mg/dm3) Clorofila „a”
media anuală
în zona fotică
(mg/m3) Saturația
minimă î n
oxigen (%) Capac. de
mineralizare
aerobă (%)
1 Ultraoligotrof 0,1 <1 >70 0-30
2 Oligotrof 1-3 <2,5 >70 0-30
3 Mezotrof 3-5 2,5-8 10-70 30-100
4 Eutrof 5-10 8-25 <10 >100
5 Hipertrof >10 25-75 <10 >100
Din punct de vedere calitativ, lacurile de acu mulare Podu Iloaiei, Cucuteni și Tansa
Belcești prezintă limite ridicate pentru încărcările de nutrienți de azot și fosfor. Caracteristicile
biologice și fizico -chimice ale acestor lacuri de acumulare sunt dependente de caracteristicile de
calitate a între gii rețele hidrografice din cadr ul bazinului hidrografic Bahlui.
Bazinul hidrografic Bahlui se confruntă cu o poluare difuză cu nutrienți de azot și fosfor
provocată în principal de practicile agricole , dar și cu o poluare punctoformă rezultată de la
efluenții aglomerărilor umane.
Aceste concluzii au determinat alegerea acestor 3 lacuri de acumulare pentru un studiu
mai amănunțit.
4.2.4.1 Evoluția parametrilor indicatori ai eutrofizării apei lacul ui de acumulare
Cucuteni
Lacul de acumulare Cucuteni (Figura 4.13 ) face parte din ansamblul lucrărilor hidrotehnice
din bazinul hidrografic al râului Bahlui .
Lacul de acumulare Cucuteni este exploatat și monitorizat de specialiștii Admi nistrației
Bazinale de Apă Prut -Bârlad. Acumularea Cucuteni este amplasată pe cursul de apă Voinești,
afluent de dreapta al râului Bahlui și se găsește pe teritoriul local ității Cogeasca, comuna Lețcani
din județul Iași.
Lacul de acumulare Cucuteni ajută alături de alte lucrări hidrotehnice la protecția împotriva
inundațiilor a zonelor joase din oraș și a industriei din acest areal. Totodată a cumularea Cucuteni,
87
are rolul de atenuare a undelor de viitură care se propagă în bazinul hidrografic al râului Voinești,
în vederea apărării împotriva inundațiilor a terenurilor agricole di n aval de baraj și a construcțiilor
civile și industriale amplasate în albia majoră a râului Bahlui, aval de localitatea Lețcani și a celor
amplasate în zone le joase ale municipiului Iași.
Figura 4.13 Lacul de acumula re Cucuteni
[Sursă: Administrați a Ba zinală de Apă Prut -Bârlad]
Din punct de vedere geomorfologic terenul pe care s -a construit acumularea Cucuteni face
parte din arealul podișului Moldovenesc, subunitatea Câmpia Moldovei. Această unitate se
caracterizează prin prezența unor interfluvii bine dezvoltate, separate de văi largi, puternic
aluvionate. Din punct de vedere al reliefului, zona se caracterizează prin dealuri joase cu o
altitudine medie de 160 m .
Constituția geologică a interfluviilor, caracterizată prin dominarea unor formațiuni
prăfo ase, a condus la o degradare accentuată a acestora, sub influența factorilor de mediu. Pe cea
mai mare parte a versanților se observă procese intense de eroziuni, alunecări de teren, ravenări și
spălări ale solului.
88
Geologic, zona amplasamentului este cons tituită din formațiuni ce aparțin sarmațianului,
peste care se suprapun formațiunile cuaternare:
sarmațianul este constituit din marne, argile și nisipuri;
cuaternarul este alcătuit din prafuri argiloase, luturi loessoide, argile și nisipuri, dispuse
în straturi relativ paralele, iar uneori sub formă de lentile.
Valea în care se formează lacul de acumulare, după construcția barajului se desparte în trei
ramuri, astfel că o coadă a lacului se va întinde spre satul Cucuteni, iar celelalte două ating limita
satului Cogeasca.
Condițiile hidrogeologice s -au determinat pe baza datelor obținute din forajele geotehnice
executate. În majoritatea forajelor executate în ampriza barajului nu s -a găsit apă subterană din
cauza caracterului argilos al pământului. Prezența apei freatice a fost vizibilă în cantități reduse în
depozitele cu constituție granulometrică fină sau foarte fină, având o circulație mai mult sau mai
puțin diferențiată [107].
Caracteristicile biologice, microbiologice , fizico -chimice ale acumulării Cuc uteni sunt
dependente de caracteristicile ecologice, de calitate a rețelei hidrografice din bazinul hidrografic
Bahlui , afectate de poluarea difuză cu nutrienți de azot și fosfor cauzată de lucrările agricole , dar
și de poluarea din surse punctiforme rezul tată de la efluenții aglomerărilor umane.
Conform cerințelor Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificările si complet ările ulterioare,
Ordinului nr. 31/2006 privind aprobarea Manualului de operare al Sistemului de Monitoring
Integrat al Apelor din România (SMIA R), precum și în conformitate cu cerințele legislației prin
care s -a transpus legislația europeana din domeniul apelor, calitatea apei în lacul de acumulare
Cucuteni se monitorizează într -o secțiune de control : mijloc lac, iar parametrii urmăriți sunt:
elemente biologice (fitoplancton și microfitobentos) și elemente fizico -chimice (transparența,
condiții termice, condiții de oxigenare, salinitate, stare acidifiere, nutrienți, poluanți specifici
neprioritari) .
Conform instrucțiunilor de realizare a Manualu lui de operare al sistemului de m onitoring,
frecvența de monitorizare pentru lacul de acumulare Cucuteni este:
frecvență trimestriala pentru toate grupel e de indicatori fizico -chimici.
Analiza indicatorilor fizico -chimici generali, transparența, cei spe cifici condițiilor termice,
condițiilor de oxigenare, salinității, stării de acidifiere, nutrienților, alți poluanți, metalele , se
efectuează de către specialiștii din cadrul Laboratorul ui de Calitate a Apelor al Administrației
Bazinale de Apă Prut -Bârlad.
frecvență trimestrială sau anuală pentru elementele biologice.
89
Dacă sunt observate poluări accidentale sau se instalează procesul de eutrofizare a lacului
de acumulare, frecvența de monitorizare devine mai mare, până la înlăturarea acestor fenomene.
Tabel 4.11 Variația azotului total în perioada 2010 -2014 – secțiunea mijloc lac
[Sursă: Administrația Bazinală de Apă Prut -Bârlad ]
Azot
total (mg/l) 2010 2011 2012 2013 2014
Aprilie 1,75 – – – –
Mai – 1,06 – – –
Iunie – – 1,14 2,1 2,5
Iulie – 0,89 1,27 0,79 1,55
August 0,65 0,86 1,11 – –
Septembrie – – – 1,22 1,69
Octombrie 0,58 1,04 1,46 0,99 1,21
Conform Tabelului 4.11 se poate observa că în anul 2014 (luna iunie) se atinge maximul
valorii de azot total, și anume 2,50 mg/l.
Pentru determinările efectuate vara în luna iulie în perioada 2011 -2014 (Figura 4.14 ) se
poate observa că în anul 2014 se atinge maximul valorii de azot total, și anume 1,55 mg/l.
Figura 4 .14 Variația azotului total în perioada 2011 -2014
luna iulie – mijloc lac
90
Tabel 4.12 Variația fosforului total în perioada 2010 -2014 – secțiunea mijloc lac
[Sursă: Administrația Bazinală de Apă Prut -Bârlad ]
Fosfor
total (mg/l) 2010 2011 2012 2013 2014
Aprilie 0,18 – – – –
Mai – 0,10 – – –
Iunie – – 0,1 0,14 0,25
Iulie – 0,19 0,21 0,21 0,29
August 0,20 0,29 0,24 – –
Septembrie – – – 0,16 0,20
Octombrie 0,13 0,14 0,22 0,09 0,28
Pentru perioada 2010 -2014, m aximele valorilor de fosfor total se înregistrează vara, în
lunile iulie -august, așa cum se poate obser va și în T abelul 4.12. Maxi mele sunt determinate în anul
2011 (augu st), resp ectiv 2014 (iulie) cu valoarea de 0,29 mg/l.
În Figura 4.15 s-a redat variația fosforului total în perioada 2011 -2014 în funcție de valorile
determinate în lacul de acumulare Cucuteni în luna iulie. Se poate observa o creștere importantă
din anul 2011 până în anul 2014 (de la 0,19 mg/l la 0,29 mg/l) .
Figura 4.15 Variația fosforului total în perioada 2011 -2014
luna iulie – mijloc lac
91
Dacă analizăm valorile maxime de azot total în lacul de acumulare Cucuteni în perioada
2010 -2014, se observă o scădere în anul 2011, iar apoi valorile prezintă o tendință de creștere,
atingând maxim ul în anul 2014, de 2,50 mg/l. Referitor la valorile maxime de fosfor total, acestea
variază nesemnificativ în perioada 2010 -2014 (Figura 4.16).
Figura 4.16 Variația azotului total si a fosforului total în perioada 2010 -2014
mijloc lac, valori maxime
În perioada 2010 -2014 media valorilor de azot total cr ește de la an la an (Figura 4.17 ),
iar media valorilor de fosfor total variaz ă ușor, cu o creștere în anul 2014.
Figura 4.17 Variația azotului total si a fosforului total în perioada 2010 -2014
mijloc lac, valori medii
00.511.522.53
2010 2011 2012 2013 2014
Azot total Fosfor total
00.20.40.60.811.21.41.61.82
2010 2011 2012 2013 2014
Azot total Fosfor total
92
Rezultatele arată că din anul 2010 până în anul 2013 lacul de acumulare Cucuteni prezintă
caracteristici eutr ofe din punct de vedere al analizei azotului total , iar în anul 2014 hipertrofe.
Raportat la evaluarea fosfor ului total lacul de acumulare Cucuteni prezintă caracteristici
hipertrofe pe întreaga perioadă 2010 -2014.
Figura 4.18 Variația transparenței în perioada 2010 -2014 – mijloc lac
Un alt parametru monitorizat pentru stabilirea potențialului de eutrofizare a apei din lacul
de acumulare Cucuteni este transparența. Valorile acestui parametru au variat relativ puțin (între
30cm și 40 cm) în perioada 201 0-2014, aș a cum se observă în Figura 4.18 .
Valorile medii ale “clorofilei a” (Figura 4.19 ) variază și ele de la an la an .
În Figura 4.19 sunt redate diferențele acestui indicator de calitate, valoare a maximă fiind
determinată în anul 2012.
Figura 4.19 Variația “clorofilei a” medie anuală
în perioada 2010 -2014 – mijloc lac
3040
3035
30
2010 2011 2012 2013 2014Transparen ța (cm)
25.5658.16115.68
72.93
45.13
2010 2011 2012 2013 2014Chlorofila "a" (mg/l)
93
Gradul de eutrofizare al lacului de acumulare Cucuteni poate fi stabilit pe baz a
elementelor biologice (biomasa maximă a fitoplanctonului și clorofila “a” medie anuală ),
saturație i minime în oxigen și pe baza nutrienților de azot total și fosfor total astfel:
Tabel 4.13 Gradul de troficitate pentru lacul de acumulare Cucuteni în anul 2014
Lacul de
acumulare
Cucuteni/Mijloc
lac Saturație
minimă în
oxigen % Biomasa
maximă a
fitoplan ctonului
mg/l
Clorofila
“a” medie
anuală
mg/l Ntotal
(valoare
medie)
mg/l Ptotal
(valoare
medie)
mg/l
Rezultate 89,1 20,56 45,13 1,66 0,25
Grad de
troficitate Oligotrof Hipertrof Hipertrof Hipertrof Hipertrof
Conform rezultatelor redate în Tabelul 4.13 , din punct de vedere al încărcării cu azot total
și fosfor total (valori medii), a biomasei maxime a fitoplanctonului și a clorofilei “a” medie
anuală lacul de acumulare Cucuteni prezintă în anul 2014 caracteristici hipertrofe , iar din punct
de vede re al saturației minime în oxigen prezintă caracteristici oligotrofe .
4.2.4.2 Evoluția parametrilor i ndicatori ai eutrofizării apei lacul ui de acumulare
Tansa -Belcești
Lacul de acumulare Tansa -Belcești este realizat pe cursul de apa Bahlui, în dreptul sat ului
Tansa , comuna Belcești și este exploatat de către Administrația Bazinală de Apă Prut -Bârlad încă
din anul 1975 (Figura 4.20) .
Lacul de acumulare este utilizat pentru alimentarea cu apă a localității Belcești, pentru
irigații și pentru apărarea împotr iva inundațiilor a municipiului Iași alături de celelalte acumulări
existente dar și a diverselor obiective sociale și economice situate în aval de baraj.
Din p unct de vedere morfologic zona aparține Podișului Moldovenesc, caracterizată prin
dealuri joase care prezintă înălțimi de până la 200 m. Relieful are în general aspect colinar, cu
pante domoale, formând adesea culmi paralele ce converg către albia râului Bahlui.
Afluenții râului Bahlui au în general debite reduse sau sunt lipsiți de apă în cea mai m are
parte a anului. Principalul afluent în zona lacului de acumulare este râul Putina, cu debit permanent
în tot cursul anului.
94
Figura 4.20 Lacul de acumulare Tansa -Belcești
Albia râului Bahlui este bine conturată, cu multe meandre și maluri abrupte, care spre coada
lacului de acumulare ajung la 7 -8 m înălțime. Datorită procesului de colmatare, în aval, albia râului
își pierde din adâncime, diferența de nivel dintre talvegul văii și cota luncii ajungând la
aproximativ 3.5 m.
Principalele tipuri de str ucturi hidrogeologice sunt: hidrostructuri aluvionare în lunci,
terase și conuri de dejecție. Acviferele din nivelele superioare de terasă se pot descărca sub formă
de izvoare, formând aliniamente de izvoare. În conurile de dejecție și uneori în aluviuni, apele
subterane se pot găsi sub ușoară presiune .
Conform cerințelor Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificările si completările ulterioare,
Ordinului nr.31/2006 privind aprobarea Ma nualului de operare al Sistemului de Monitoring
Integrat al Apelor din România (SMIAR), precum și în conformitate cu cerințele legislației
europene din domeniul apelor, lacul de acumulare Tansa Belcești se monitorizează în mai multe
secțiuni de control.
Având în vedere că din lacul de acumulare Tansa -Belcești se captează apa pentru
potabilizare, prelevarea de apă se efectuează și în secț iunea priză , conform HG 100/2002.
Astfel secțiunile de control pentru lacul de acumulare Tansa -Belcești sunt: priză
potabi lizare, mijloc lac și amonte baraj, iar parametrii urmăriți sunt: elemente fizico -chimice
(transparența, condiții termice, condiții de oxigenare, salinitate, stare acidifiere, nutrienți, poluanți
specifici neprioritari) și elemente biologice (fitoplancton, microfitobentos, macrofite, zoobentos,
fauna piscicolă).
95
Pentru secțiunile de captare apă de suprafață destinată potabilizării (program monitoring
P), se vor monitoriza toți parametrii din HG 100/2002 (Directiva 75/440/EEC) și substanțele
prioritare/prior itar periculoase, iar frecvența este in funcție de comunitatea deservită.
Conform instrucțiunilor de realizare a Manualului de Operare al Sistemului de Monitoring,
frecventa de monitorizare pentru lacul de acumulare Tansa -Belcești este frecvență trimestria la
pentru mijloc lac și amonte baraj și frecvență lunară în secțiunea priză, pentru grupele de indicatori
fizico -chimici: generali, substanțe organice, nutrienți, metale grele și alți poluanți.
Pentru substanțele prioritare și prioritar periculoase (micro poluanți organici) frecvența de
monitoring este anuală și se reali zează doar în secțiunea priză , conform instrucțiunilor de realizare
a Manualului de Operare al Sistemului de Monitoring.
În vederea asigurării unei ape de calitate, se urmărește aplicarea instrucțiunilor din H.G.
930/2005 care aprobă normele speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitara
și hidrogeologică. De asemenea se respectă prevederile Legii apelor nr. 107/1996 reactualizată
prin Legea nr. 310/2004, completata pr in Legea 112/2005 .
Toți utilizatorii din zonă sunt supravegheați să nu evacueze apele uzate în emisarii ce
debușează în acumulare sau la mai puțin de 15 km amonte de aceasta.
Se urmărește ca asociațiile agricole riverane și gospodării particulare din zona acumulării să
nu folosească substanțe erbicide sau contra dăunătorilor, care prin intermediul apelor plu viale pot
ajunge în lac ul de acumulare sub formă de substanțe toxice.
În caz de poluare a apei se iau măsuri de colectare și îndepărtare a reziduurilor, deșeurilor
sau corpurilor plutitoare.
Se recomandă crearea în jurul lacului de acumulare a unei zone verzi cu plantații de pomi
care să reducă scurgerile de suprafață direct în lac ul de acumulare [108].
Tabel 4.14 Variația azotului total si fosforului to tal în perioada 2010 -2015 – secțiune priză
potabilizare , valori maxime [Sursă: Administrația Bazinală de Apă Prut -Bârlad ]
Priză
potabilizare 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Azot total
(mg/l) 3,15 2,54 1,34 3,44 1,16 1,55
Perioada
prelevării iunie martie martie mai iunie martie
96
Fosfor total
(mg/l) 0,16 0,12 0,33 0,13 0,12 0,16
Perioada
prelevării iunie octombrie martie
iulie iunie iulie
Tabel 4.15 Variația azotului total si fosforului total în perioada 2010 -2015 – secțiune mijloc
lac, valori maxime [Sursă: Administrația Bazinală de Apă Prut -Bârlad ]
Mijloc lac 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Azot total
(mg/l) 1,22 0,92 1,60 – 1,55 1,44
Perioada
prelevării august octombrie iulie – iunie aprilie
Fosfor
total
(mg/l) 0,21 0,11 0,21 – 0,12 0,15
Perioada
prelevării august octombrie iulie – iunie iulie
Tabel 4.16 Variația azotului total si fosforului total în perioada 2010 -2015 – secțiune amonte
baraj , valori maxime [Sursă: Administrația Bazinală de Apă Prut -Bârlad ]
Amonte baraj 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Azot total
(mg/l) 1,23 0,92 1,60 – 1,16 1,48
Perioada
prelevării august octombrie iulie – septembrie aprilie
Fosfor total
(mg/l) 0,21 0,13 0,22 – 0,11 0,14
Perioada
prelevării august octombrie iulie – iunie iulie
Dacă analizăm valorile maxime de az ot total în perioada 2010 -2015 în lacul de acumulare
Tansa -Belcești, se observă o variație semnificativă a celor determinate în secțiunea de control –
priză potabilizare, în celelalte secțiuni: mijloc lac și amonte baraj, valorile rămân în cea mai mare
97
parte constante. Deasemenea maximele de azot total se determină în secțiunea priză potabilizare
(Figura 4.21 ).
Figura 4.21 Variația azotului total în perioada 2010 -2015
priză potabilizare, mijloc lac, amonte baraj (valori maxime)
Dacă analizăm valorile ma xime de fosfor total în perioada 2010 -2015 în lacul de acumulare
Tansa -Belcești, se observă ca cele mai mari valori au fost determinate in anul 2012, în toate cele
trei secțiuni de monitorizare (Figura 4.22 ).
Figura 4 .22 Variația fosforului total în pe rioada 2010 -2015
priză potabilizare, mijloc lac, amonte baraj (valori maxime ) 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Priză potabilizare 3.15 2.54 1.34 3.44 1.16 1.55
Mijloc lac 1.22 0.92 1.6 0 1.55 1.44
Amonte baraj 1.23 0.92 1.6 0 1.16 1.4800.511.522.533.54
Priză potabilizare Mijloc lac Amonte baraj
2010 2011 2012 2013 2014 2015
Priză potabilizare 0.16 0.12 0.33 0.13 0.12 0.16
Mijloc lac 0.21 0.11 0.21 0 0.12 0.15
Amonte baraj 0.21 0.13 0.22 0 0.11 0.1400.050.10.150.20.250.30.35
Priză potabilizare Mijloc lac Amonte baraj
98
Analizând valorile medii de azot total din lacul de acumu lare Tansa -Belcești (Figura 4.23 )
se constată ameliorarea stării de calitate, de la un lac hipertrof în anul 2010 la un lac eutrof în
perioada 2011 -2015.
Figura 4.2 3 Variația azotului total în perioada 2010 -2015
priză potabilizare, mijloc lac, amonte baraj (valori medii)
Analizând valorile medii de fosfor total din lacul de acumu lare Tansa -Belcești (Figura
4.24), se constată ca în anul 2012 se încadrează în categoria de lac hipertrof, ca începând cu anul
2013 până în anul 2015 să prezinte caracteristici eutrofe.
Figura 4 .24 Variația fosforului total în perioada 2010 -2015
priză potabilizare, mijloc lac, amonte bara j (valori medii) 00.511.522.5
2010 2011 2012 2013 2014 2015
Priză potabilizare Mijloc lac Amonte baraj
00.020.040.060.080.10.120.140.160.18
2010 2011 2012 2013 2014 2015
Priză potabilizare Mijloc lac Amonte baraj
99
Transparența se menține constantă în cele două secțiuni de monitorizare (mijloc lac și
amonte baraj) și este într -o ușoară creștere în perioada 2010 -2015, așa cum se observă și în Figura
4.25. Între anul 2010 și 2015 apare o diferență a tr ansparenței de 10 cm.
Figu ra 4. 25 Variația transparenței în perioada
2010-2015 – mijloc lac și amonte baraj
Dacă se analizează valorile pentru transparența lacului de acumulare Tansa -Belcești în
anul 2015 se observă o diferență mare între sezonul de p rimăvară și cel de vară. Diferența de
transparență între cele doua sezoane este cu 30 cm mai mult pentru s ezonul de primăvară (Figura
4.26).
Valorile mai mici măsurate în perioada de vară -toamnă se pot datora suspensiilor solide
din apă și prezenței în la cul de acumulare a organismelor acvatice care constituie planctonul (în
special fitoplanctonul) și care se dezvoltă cu i ntensitate în această perioadă.
Figura 4.26 Variația transparenței lacului de acumulare Tansa -Belcești 05101520253035
2010 2011 2012 2013 2014 2015Transparența (cm)
Mijloc lac Amonte baraj
020406080100120
aprilie iulie septembrie octombrieTransparență (cm)
Perioada de prelevare
Mijloc lac Amonte baraj
100
În Figura 4.27 se redă variaț ia clorofilei “a” medie anuală în perioada 2010 -2015 în
secțiunile mijloc l ac și amonte baraj. Cele mai ridicate valori au fost determinate în anul 2012.
Figura 4.27 Variația clo rofilei “a” medie anuală în perioada
2010 -2015 – mijloc lac și amonte bara j
În Figura 4.28 se observă că în lacul de acumulare Tansa -Belcești în anul 2015,
concentrația maximă a clorofilei “a” s -a determinat vara, atunci când cresc temperaturile și are loc
o activitate foarte mare a fotosintezei organismelor fitoplanctonului.
Temperatura este un factor important de mediu care trebuie luat în considerare atunci când
abordăm probleme de calitate a apei. Aceasta manifestă o influență semnificativă asupra tuturor
organismelor mediului acvatic, fie direct prin acțiunea asupra metab olismului, reproducerii și
repartiției speciilor, fie indirect prin modificarea proprietăților fizico -chimice ale apei.
Figura 4.28 Dinamica Clorofilei “a” la nivelul anului 2015 0102030405060
2010 2011 2012 2013 2014 2015Clorofila "a" (mg/l)
Mijloc lac Amonte baraj
051015202530354045
Primăvara Vara Toamnamg/l
101
În Tabelul 4.17 se redă gradul de troficitate pentru lacul de acumulare Tansa -Belcești din
punct de vedere al încărcării cu azot total și fosfor total, al biomasei maxime a fitoplanctonului,
a clorofilei “a” medie anuală și a saturației minime în oxigen.
Tabel 4.17 Gradul de troficitate pentru lacul de acumu lare Tansa -Belceș ti în anul 2014
Lacul de
acumulare
Tansa
Belcești/Mijloc
lac Saturație
minimă în
oxigen % Biomasa
maximă a
fitoplanctonului
mg/l
Clorofila “a”
medie
anuală
mg/l Ntotal
(valoare
medie)
mg/l Ptotal
(valoare
medie)
mg/l
Rezultate 54,64 9,35 31,56 1,10 0,09
Grad de
troficitate Mezotrof Eutrof Hipertrof Eutrof Eutrof
4.2.4.3 Evoluția parametrilor indicatori ai eutrofizării apei lacul ui de acumulare
Podu Iloaiei
Lacul de acumulare Podu Iloaiei face parte din ansamblul de lacuri de acumulare situate în
bazinul hidrografic Bahlui, respectiv î n subbazinul hidrografic Bahluet și aflat în exploatarea
Administrației Bazinale de Apă Prut -Bârlad. Rolul acumulării este de apărare împotriva
inundațiilor a obiectivelor sociale și economice din aval, precum și de aten uare a undelor de viitură
produse pe cursul de apă Bahluieț , afluent al râului Bahlui . Pe de altă parte lacul de acumulare
Podu Iloaiei este utilizat pentru irigarea terenurilor agricole.
Din punct de vedere geografic acumularea Podu Iloaiei se află în partea de sud -vest a
localității Podu Iloaiei din județul Iași la aproximativ 25 km de orașul Iași.
Bazinul hidrografic al râului Bahlueț, afluent al râului Bahlui, este situat în zona de legătură
dintre Câmpia Moldovei și Podișul Central Moldovenesc, ambele fiind subunități geografice ce
aparțin Podișului Moldovei. Astfel d in punct de vedere geologic zona aparține Platformei
Moldovenești, aceasta fiind constituită dintr -un soclu cristalin, rigid peste care se suprapun roci
sedimentare alcătuită din formațiun i paleozoice, mezozoice, neozoice și cuaternare. Fundamentul
Platformei Moldovenești este alcătuit din șisturi cristaline mezometamorfice, migmatite și roci
eruptive asociate cu granite și șisturi verzi. Cuvertura sedimentară a apărut în urma mai multor
etape de transgresiuni și regresiuni marine provocate de instalarea regimului tectonic de platformă.
102
Relieful, adaptat la structură și litologie, prezintă caracteristici diferite pe cei doi versanți
ai văii râului Bahlueț. În zona de obârșie și pe partea d reaptă formele sunt mai înalte și cuprind
suprafețe structurale care coboară abrupt spre albia râului. Pe stînga, procesul mai avansat de
eroziune a generat forme mai domoale de relief cu aspect de dealuri și coline cu văi largi.
În zona de amplasare a acumulării Podu Iloaiei apa subter ană este cantonată în stratele
prăfoase , nisipoase cu un nivel hidrostatic ce poate ajunge până la 1 – 2 m față de cota terenului.
Climatul este unul temperat, fiind caracterizat de ierni geroase și veri călduroase (uneor i
cu perioade prelungite de secetă).
Masele de aer predominante sunt cele continentale, baltice și scandinave, și mai puțin cele
oceanice atlantice și mediteraneene. Circulația generală a atmosferei este determinată de advecția
aerului maritim din V și a celui continental uscat dinspre NE, E și N, fiind frecvente pătrunderile
din părțile posterioare ale ciclonilor care se deplasează din vestul Europei.
Temperatura medie anuală se situează în jurul valorii 9,0șC. Temperatura medie a lunii
iulie variază u sor în jurul valorii de 21ș C, în tmp ce temperatura medie a lunii ianuarie prezintă
valori cuprinse în intervalul – 3ș C.
Din punct de vedere seismic, zona se află în aria de influență a cutremurelor mo ldave, care
își au originea în zona Vrancea. Intensi tatea cu care sunt resimțite mișcările telurice depind în mare
măsură de o serie de factori cum ar fi: poziția amplasamentului față de focar, magnitudinea
seismului, consistența formațiunilor geologice care alcătuiesc terenul de fundare, caracteristicile
undelor seismice , s.a [109].
Din punct de vedere calitativ, acumularea Podu Iloaiei prezintă conform valorilor obținute
pentru indicatorii de calitate studiați, caracteristici hipertrofe din punct de vedere a l regimul ui
nutrienților de azot și fosfor . Toate aceste considerente se datorează în principal poluării difuze
cu nutrienți de azot și fosfor ce provin din activitățile agricole , dar și poluării punctiforme rezultată
de la efluenții aglomerărilor umane , surse de poluare semnificative la nivelul bazinu lui hidrografic
Bahlui .
Calitatea apei în lacul de acumulare Podu Iloaiei se monitorizează în 2 secțiuni de control:
mijloc lac si baraj lac.
Elementele și parametrii de monitorizare sunt pe de o parte elemente fizico -chimice și
chimice reprezentate de: t ransparență, condiții termice, condiții de oxigenare, salinitate, stare
acidifiere, nutrienți, substanțe prioritare și poluanți specifici neprioritari, iar pe de altă parte
elemente biologice: fitoplancton ( pentru ambele secțiuni), microfitobentos ( pentru secțiunea baraj
lac), macrofite și fauna piscicolă. Frecvența de monitorizare pentru acumularea Podu Iloaiei diferă
în funcție de parametrii urmăriți , și anume: pe de o parte frecvență trimestrială pentru cele 2
103
secțiuni (mijloc lac, baraj lac), pent ru gr upele de indicatori fizico -chimici: transparență, condiții
termice, condiții de oxigenare, salinitate, stare de acidifiere, nutrienți, Zn, Cu, Ni, pesticide
organoclorurate, analiza acestora fiind realizată de către Laboratorul de Calitate a Apei al
Admin istrației Bazinale de Apă Prut -Bârlad, iar pe de altă parte frecvență trimestrială pentru
fitoplancton, bianuală pentru microfitobentos și anuală pentru macrofite și fauna piscicolă.
Atunci câ nd sunt sesi zate poluări accidentale sau câ nd se constată proce sul de eutrofizare
a lacului de acumulare colectarea datelor se realizează cu o frecvență mai ridicată, obiectivul fiind
îndepărtarea acestui fenomen .
Tabel 4.18 Variația azotului total și a fosforului total în p erioada 2010 -2014 – mijloc lac
[Sursă: Adm inistrația Bazinală de Apă Prut -Bârlad ]
Mijloc lac 2010 2011 2012 2013 2014
Azot
total (mg/l) 2,42 2,40 – 2,30 2,18
Fosfor total
(mg/l) 0,28 0,26 – 0,26 0,26
Tabel 4.19 Variația azotului total și a fosforului total în p erioada 2010 -2014 – baraj lac
[Sursă: Administrația Bazinală de Apă Prut -Bârlad ]
Baraj lac 2010 2011 2012 2013 2014
Azot
total (mg/l) 2,42 2,38 – 2,30 2,20
Fosfor total
(mg/l) 0,56 0,26 – 0,26 0,20
Dacă analizăm valorile de azot total în perioada 2010 -2014 în lacul de acumular e Podu
Iloaiei (Tabel 4.18 și Tabel 4.19), se observă o ușoară scădere de la an la an, cele mai mici valori
fiind determinate în anul 2014 – 2,18 mg/l în secțiunea mijloc lac și 2,20 mg/l în secțiunea baraj
lac.
În ceea ce privește valorile măsurate de fosfor to tal, pentru secțiunea mijloc lac acestea se
mențin constante (Tabel 4.18), iar pentru secțiunea baraj lac în anul 2010 se determină valoarea
maximă de 0,56 mg/l, ca apoi acestea să scadă la valoarea de 0,20 mg/l în anul 2014 (Tabel 4.19).
104
Analizând Figura 4.29 și Figura 4. 30 se constată că în perioada 2010 -2014 lacul de
acumulare Podu Iloaiei prezintă caracteristici hipertrofe din punct de vedere al monitorizării
azotului total și a fosforului total.
Figura 4. 29 Variația azotului total în perioada 2010 -2014 – mijloc lac, baraj lac
Figura 4. 30 Variația fosforului total în perioada 2010 -2014 – mijloc lac, baraj lac
În Tabelul 4.20 s-a redat potențialul ecologic în anul 2014 pentru lacul de acumulare Podu
Iloaiei ca urmare a analizei nutrienților de a zot, de fosfor și a clorofilei “a” medie anuale în
secțiunile baraj și mijloc lac.
Tabelul 4. 20 Caracterizarea potențialului biologic pe baza regimului nutrienților
Indicator/
An
2014 NH4
(mg/l) N-NH4
(mgN/l) NO2
(mg/l) N-NO2
(mgN/l) NO3
(mg/l) N-NO3
(mgN/l) 2010 2011 2012 2013 2014
Mijloc lac 2.42 2.4 0 2.3 2.18
Baraj lac 2.42 2.38 0 2.3 2.200.511.522.53
Mijloc lac Baraj lac
2010 2011 2012 2013 2014
Mijloc lac 0.28 0.26 0 0.26 0.26
Baraj lac 0.56 0.26 0 0.26 0.200.10.20.30.40.50.6
Mijloc lac Baraj lac
105
Baraj 0,74 0,58 0,15 0,04 1,83 0,41
Mijloc lac 0,68 0,53 0,17 0,05 1,94 0,44
Indicator/
An
2014 N total
(mg/l) PO4
(mg/l) P-PO4
(mgP/l) P tot
(mg/l) Clorofila “a”
medie anuală
(mg/l)
Baraj 2,20 0,21 0,07 0,20 78,28
Mijloc lac 2,18 0,21 0,07 0,26 78,28
În Tabelul 4.21 se redă gradul de troficitate pentru lacul de acumulare Podu Iloaiei din
punct de vedere al încărcării cu azot total și fosfor total, al biomasei maxime a fitoplanctonului,
a clorofilei “a” medie anuală și a saturației minime în o xigen.
Tabel 4.21 Gradul de troficitate pentru lacul de acumulare Podu Iloaiei în anul 2014
Lacul de
acumulare
Podu
Iloaiei/Baraj Saturație
minimă în
oxigen % Biomasa
maximă a
fitoplanctonului
mg/l
Clorofila “a”
medie anuală
mg/l Ntotal
mg/l Ptotal
mg/l
Rezultate 83,4 15,66 78,28 2,20 0,20
Grad de
troficitate Oligotrof Hipertrof Hipertrof Hipertrof Hipertrof
În Tabelul 4.22 s-a redat variația potențialului ecologic pentru lacul de acumulare Podu
Iloaiei în perioada 2010 -2016 în funcție de analiza nutrienților de azot și fosfor .
Dacă până în anul 2014 s -a menținut un potențial ecologic moderat, începând cu anul 2015
s-a constatat o îmbunătățire a acestuia, stabilindu -se un potențial ecologic bun.
Tabelul 4. 22 Potențialul ecologic determinat pe b aza analizei nutrienților
An 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Potențial ecologic Moderat Moderat – Moderat Moderat Bun Bun
106
4.2.5 Măsuri pentru prevenirea și combaterea eutrofizării lacurilor de
acumulare
Principalele două surse generatoare de nutri enți în apa din lacurile de acumulare din bazinul
hidrografic Bahlui sunt sursele difuze, în special cele provenite din agricultură și sursele
punctiforme, cele determinate de apele uzate orășănești.
O altă influență a încărcării cu nutrienți este dată de temperaturile mai ridicate care
determină condiții favorabile pentru înmulțirea algelor și care conduc la prelungirea perioadei de
creștere a acestora.
Principalele urmări ale procesului de eutrofizare sunt:
a) modificarea culorii, gustului, transparenței și mirosului apei din lacul de acumulare ca
urmare a creșterii biomasei algale;
b) colmatarea lacului de acumulare cauzată de creșterea conținutului de materie
organic ă;
c) scăderea conținutului de oxigen dizolvat;
d) eliminarea în apă a unor substanțe to xice.
Procesul de eutrofizare este un proces continuu în condițiile în care nu se aplică măsuri de
combatere. Eutrofizarea poate fi preventivă prin reducerea sau chiar îndepărtarea cauzelor care o
declanșează. Acest lucru necesită pe de o parte sensibiliza rea poluatorului , iar pe de altă parte
conștientizarea și implicarea publicului asupra efectelor negative. Față de cele prezentate măsurile
de combatere sunt:
a) tratarea apelor înainte de a fi deversate în lacuri le de acumulare ;
b) igienizarea râurilor;
c) igienizarea lacurilor de acumulare ;
d) reciclarea substanțelor nutritive;
e) interzicerea depozitării deșeurilor pe malul lacului de acumulare ;
f) descompunerea și neutralizarea deșeurilor;
g) îndepărtarea vegetației de baltă de pe marginea lacului de acumulare și mai ales din
zonele conuri lor de dejecție de la coada acestuia ;
h) menținerea perdelei de protecție, plantarea și înmulțirea de arbori specifici;
i) evitarea utilizării îngrășămintelor în perioadele ploioase pentru a se evita răspândirea
acesto ra;
j) aplicarea îngrășămintelor în dozele corespunzătoare limitelor stabilite de legislația în
vigoare;
107
k) aerarea artificială a apei din lacul de acumulare;
l) concepția și dispunerea prizelor de apă din lac;
m) reducerea cantitativă și calitativă a efl uențil or deversați în lac ul de acumulare ;
n) îmbunătățirea sistemului de management al apelor uzate ale localităților situate în
apropierea lacu lui de acumulare.
Urmărirea în permanență a evoluției eutrofizării lacurilor de acumulare reprezintă baza
pentru aplicarea tuturor măsurilor de prevenire și combatere a acestui fenomen, din punct de vedere
a calității apei.
108
CAPITOLUL V
ANALIZA ȘI APLICAREA MODELEL OR PENTRU
STUDIUL CALITĂȚII APELOR DIN LACURILE DE
ACUMULARE DIN ZONELE COLINARE
109
5.1 Clasificarea modelelor de calitate a apei
Directiva Cadru a Apei împreună cu Directivele E uropene stau la baza managementului
integrat al resurselor de apă. Ele trasează direcțiile metodologiei pentru evaluarea calității
biologice (ecologice) și chimice a tuturor corpurilor de apă din cadrul Uniunii Europene raportat e
la efectele de mediu cauzate de poluările semnificative .
Directiva urmărește să pună la dispoziție un management integrat al bazinului hidrografic
în favoarea biodive rsității mediului dar și al dezvoltării societății.
Pe lângă metodele clasice de evaluare s-au stabilit a fi favorabile și cele de modelare a
calității apei. Prognozele rezultate prin modelare pot permite instituțiilor cu rol de decizie să
stabiliească pri ncipalele surse de poluanți, precum și limitele evacuărilor care conduc la o calitate
slabă a apei. Modele le de calitate permit specialiștilor preocupați cu monitorizarea calității
resurselor de apă să se îndrepte către corpuri le de apă cele mai permisibil e îmbunătățirilor din
punct de vedere ecologic și chimic .
Inițial, majoritatea deciziilor de management calitativ al resurselor de apă au fost specifice
surselor punctuale, diferențiate de tipul stațiilor de epurare și descărcărilor provenite din industrie .
Directiva Cadru a Apei solicită colectarea și actualizarea unei baze mari de date și informații.
Acestea realizează conexiuni cu tipul, amploarea și impactul presiunilor antropice semnificative,
ca de exemplu:
Sursele punctuale de poluare;
Sursele difuze de poluare;
Efectele modificării regimului de curgere datorită regularizării râului sau amenajărilor
hidrotehnice;
Modificările morfologice realizate.
Și celelalte presiuni resimțite asupra mediului trebuie avute în vedere, în pri ncipal modul
de utilizare a tere nului (zona urbană, în scop industrial, pentru agricultură, păduri sau zone umede)
care contribuie la identificarea și localizarea impactului asupra mediului. Abordarea cumulată a
condus la introducerea instrumentelor care permit integrarea sursele punctuale și difuze,
modificarea scurgerii, schimbările morfologice, în așa fel încât la nivel național și european
bazinele hidrografice să ajungă la standardele de calitate impuse de legislația aflată în vigoare.
Sursele difuze, cum ar fi agricultura, au fost foarte puțin reglementate inițial datorită
dificultății întâmpinate pentru definirea problemelor și a numărului mare de elemente de interes
implicate. Aplicând directivele anterioare, s -a înregistrat o îmbunătățire în reducerea surselor de
110
poluare pu nctuale din industrie și evacuările din stațiile de epurare, determinând implicit o creștere
relativă a contribuției surselor difuze. Este greu să se măsoare contribuția surselor difuze din
încărcarea poluantă totală, iar aceasta trebuie în acest caz evalu ată prin intermediul unor tehnic i de
estimare bazate pe studii ș tiințifice.
Ca și în alte domenii științifico -tehnice, orice analiză mai amănunțită asupra problemelor
de calitate a apelor implică realizarea unui model al realității și totodată gestionarea unor studii
asupra acestuia. Multe dintre cunoștințele acumulate de -a lungul anilor au avut la bază modele
fizice, însă știința actuală se concentrează în principal pe dezvoltarea modelelor matematice.
Modelele de calitatea a apei au la bază cercetări ș i studii teoretice caracterizate prin trei
coordonate, și anume:
Coordonata temporală deoarece un model de calitate definește procese dinamice în
timp sau procese staționare;
Coordonata spațială care se bazează pe geometria ecosistemului acvatic studiat;
Coordonata ecologică care definește numărul de variabile de stare/parametrii/indicatori
care reflectă starea de cali tate a resursei de apă.
Având în vedere că majoritatea modelelor de calitate nu abordează coordonata temporală,
acestea se încadrează între două tipuri de modele, și anume:
Modele orientate pe transport , care oferă detalii semnificative despre distribuția
poluanților în spațiu, dar care pot defini o singură variabilă de stare ecologică, adică un singur
poluant și
Modele orientate pe component a ecologică , care definesc corpul de apă ca o incintă
globală cu amestec complet. Astfel pot fi specifice mai multe variabile de stare/parametrii de
calitate interdependente/interdependenți și care ignoră total sau în cea mai mare parte transportul.
Refer itor la cele două tipuri de modele definite mai sus, din punct de vedere matematic,
modelele orientate pe transport sunt caracterizate de sisteme de ecuații cu derivate parțiale,
neliniare, pe când modelele orientate ecologie sunt alcătuite din sisteme de ecuații diferențiale
ordinare.
Aceste diferențe implică abordări diferite între strategia de modelare și baza de date
necesară pentru calibrarea modelului.
Etapele parcurse în elaborarea unui model de calitate a apei:
definirea sistemului – lacul de acum ulare studiat ;
111
problema de interes – bilanțul oxigenului dizolvat, regimul termic, eutrofizarea , etc;
scopul – cunoașterea proceselor, prognoză, controlul, selectarea măsurilor etc. [54].
Primele două etape au fost parcurse prin studiul întreprins la ni velul Capitolului IV unde
s-au stabilit trei lacuri de acumulare din bazinul hidrografic Bahlui (lacurile de acumulare
Cucuteni, Tansa -Belcești și Podu Iloaiei) pentru care s -au conturat ca și probleme de calitate
următoarele : bilanțul masic de nutrienți r idicat și apariția procesului de eutrofizare.
Astfel, în continuare se va trece la cea de -a treia etapă necesară pentru elaborarea unui
model de calitate, și anume: prognoza calității apei din lacurile de acumulare luate ca studiu de
caz.
Cele mai multe modele de calitate a apei sunt modele matematice.
Un model matematic se rezumă la o ecuație, sau un set de mai multe ecuații, în legătură cu
parametrii de intrare și variabile cu rezultate cuantificabile, bazate pe ipoteze specifice și pe
simplific area realității.
Dezvoltarea modelării matematice la nivelul protecției calității apei unui lac de acumulare,
răspunde în prezent la mai multe cerințe:
simularea și anticiparea unei situații în timp și spațiu, ca rezultat al modificării datelor de
intrare într -un lac de acumulare;
aproximarea capacității suport și a nivelului critic, specifice lacului de acumulare la
presiunea antropică;
prognoza concentrației de poluanți pentru evaluările de risc;
asigurarea suportului logistic de alarmare în caz de constata re a poluărilor accidentale;
optimizarea parametrilor de densitate spațio -temporală și a indicatorilor urmăriți;
dezvoltarea cunoștințelor privind procesele și interdependențele la nivelulul lacului de
acumulare;
optimizarea rezultatelor .
Modele matematic e sunt clasificate după mai multe criterii diferite în:
Modele empirice sau mecanice
Modelele empirice se bazeaza pe rezultatele datelor experimentale.
Aceste modele matematice se pot utiliza numai pentru suprafața ș i perioada de timp în care
aceste date au fost obținute.
112
Caracteristica unui model empiric constă, în primul rând, în analiza datelor experimentale.
Modelele empirice se bazează în principal pe identificarea unui set de date și mai puțin pe
principiile teoretice care stau la baza definirii ac estuia.
La pol opus, modelele mecanice , sunt relatări matematice ale principiilor teoretice.
Ar trebui precizat faptul că orice model bun prezin tă atât caracteristici empirice cât și
mecanice , adică îmbină partea teoretică cu relațiile matematice.
Model e de simulare sau de optimizare
Modelele de simulare sunt proiectate pentru a descrie principiul de funcționare al unui
sistem.
Modelele de optimizare sunt utilizate pentru a găsi cea mai bună soluție (minim sau
maxim), spre exemplu obiectul unor constrân geri, cum ar fi costul necesar sau atingerea calității
bune a mediului.
Numeroase modele de calitate a apei au fost adaptate la un format de program de calculator
pentru scopuri de simulare a unor probleme de calitate.
Un program constituie o interfață, o legătură între utilizator și modelul de calitate, iar
gradul de complexitate al programelor variază în funcție de capacitatea pro gramatorului. Unele
programe au interfețe ușor de utilizat, în timp ce altele necesită o cunoaștere aprofundată a
programului, unele modele necesită o bază de date relativ mică, în timp ce altele necesită o bază
de date complexă.
Modele statice sau dinamice
Aceste modele se bazează pe prezența sau absența dependenței de timp a modelului.
Modele le statice sau cvasi – statice descr iu comportamentul variabilelor care sunt constante
în timp și care sunt astfel independente de timp.
Spre deosebire de modelele statice, modelele dinamice descriu un comportament al
variabilelor care se modifică în timp și, astfel, sunt dependente de aces ta.
Modele cu parametrii concentrați sau distribuiți
Aceste modele se bazează pe prezența sau absența dependenței de spațiu.
Modelele cu parametrii concentrați sunt a -dimensionale în spațiu, și au la bază
presupunerea unor condiții constante pe toată per ioada de modelare.
În schimb , modelele cu parametri distribuiți , sunt dezvoltate pentru a descrie sisteme cu
condiții variabile în unul sau mai multe dimensiuni spațiale.
113
Modelele cu parametrii distribuiți sunt clasificate în continuare în funcț ie de mod ul în care
acestea redau lumea reală în termeni de rezoluție spațială.
Modelele uni -dimensionale sunt considerate a fi cele mai simple. Ele simulează fie
comportamentul pe verticală fie pe cel în secțiunea longitudinală a l unui corp de apă studiat.
Model e bi-dimensionale simulează comportamentul longitudinal si transversal, sau de
adâncime al unui corp de apă.
Modele tridimensionale sunt cele mai complexe.
Ele încearcă să simuleze comportamentul unui întreg sistem, prin luarea în considerare a
tuturor t ipurilor de circulație a apei, așa cum au fost menționate în modelele uni -dimensionale și
bi-dimensionale.
Modele deterministe sau stohastice
Modelele deterministe utilizează pe de o parte valorile dorite și nu pe cele reale obținute
din măsurători, pent ru toți parametrii și variabilele sistemului, iar pe de altă parte folosește
previziuni ale randamentului, care sunt, de asemenea, valorile preconizate a fi obținute.
Modele stohastice încorporează variabilitate a sistemului dar și posibilele erori, în fun cții
cu densitate de probabilitate pentru parametrii selectați și sau pentru variabile. Rezultatele sunt
funcții de predicție cu probabilitate mare.
Modele transversale sau longitudinale
Modelele transversale descriu comportamentul mai multor cazuri, în contrast cu modelele
longitudinale, care descriu comportamentul pentru un singur caz variabil în timp.
Ca regulă modelele transversale sunt de cele mai multe ori empirice, în timp ce modelele
longitudinale pot fi atât empirice cât și mecaniciste.
Modelele de prognoză ar putea fi folosite împreună sau în locul datelor de monitorizare din
mai multe motive:
Modelarea ar putea fi posibilă în anumite situații în care nu este realizabilă
monitorizarea;
Monitoringul integrat și sistemele de modelare ar putea ofer i informații mai bune decât
un sistem de monitoring singular la acel eași costuri;
Modelarea poa te fi folosită pentru a evalua și prognoza calitatea apei în viitor ca rezultat
al diferitelor strategii de management.
114
În alegerea favorabilă a unui model ma tematic de calitate a apei unui corp de apă, sau
pentru analiza unui sub-bazin sau chiar a întregului bazin hidrografic pentru care se dezbate o
problemă prezentă sau viitoare de poluare, trebuie luate în evidență nu numai interdependențele și
factorii de influență, ci și scopul în care va fi utilizat modelul matematic respectiv .
Pornind de la scopul pentru care se realizează modelarea calității unui corp de apă se va
decide asupra gradului de detaliere al componentei biologice din model (numărul parametril or de
calitate și legăturile dintre aceștia ), rezoluția spațială utilizată pentru discretizarea geometrică a
sistemului fizic, tipul de e cuații care redau matematic procesele și nu în ultimul rând necesarul de
date de intrare folosite pentru calibrare a mod elului matematic .
De cele mai multe ori , modelele matematice sunt destinate în domeniul hidrotehnic
următoarelor scopuri:
pentru proiectarea construcțiilor și amenajărilor hidrotehnice ;
pentru cercetare ;
ca instrumente operaționale în stabilirea măsuri lor necesare pentru un corp de apă, sub –
bazin sau bazin hidrografic ;
pentru optimizarea exploatării curente;
pentru supraveghere și control și nu în ultimul rând
pentru prognoză.
În același timp sunt create modele de calitate a apei complexe care sunt u tilizate pentru
determinarea unui managementului calitativ și cantitativ al resurselor de apă . Prin acestea se
rezolvă probleme legate de poluare, de procesul ploaie -scurgere sau de eroziunea solului , alunecări
de teren, transportul și depunerea de sedimen te [54].
Modelele matematice utilizate pentru prognoza calității apelor au un mecanism și o
însemnătate diferită față de cele utilizate în scopul prognozelor hidrologice. Predicțiile hidrologice
se bazează pe evoluția unor procese mai dinamice (în special cele apărute în perioadele de viituri)
ce pot avea consecințe cu impact negativ major prin pierderi de vieți omenești, distrugeri de bunuri
materiale , construcții și prin afectarea societății și economiei țării. Opus acestora, în domeniul
calității apelor fenomenele se petrec mai puțin îngrijorător, dacă exceptăm poluările accidentale .
Din această cauză, analizele pentru diversele scenarii de evaluare și prognoză a calității apelor pot
fi elaborate și utilizate în timp , pe o perioadă mai lungă. Astfel se po t folosi diferite modele
matematice care permit simularea proceselor specifice managementului de calitate a resurselor de
apă. Scenariile pot cuprinde diferite ipoteze și simulări numerice care evidențiază consecințele,
dar și remediile operaționale posibi le în vederea îmbunătățirii calității apelor .
115
Utilizarea unor modele matematice adecvate poate ajuta la descrierea sau prognoza unor
procese biologice și a răspunsului mediului acvatic la presiunile antropice.
Modelele pot influență politicile și strategii le de management și ajută la interpretarea
rezultatelor obținute, a datelor de ieșire din sistem , ca urmare a calibrării modelului . De asemenea,
ele pot acoperi lipsa de date provenite din măsurători , principiile și mecanismele modelelor
matematice fiind u tile pentru îndeplinirea obiectivelor Directivei Cadru privind Apa (Hession și
Strorm, 2000).
Utilizarea favorabilă a unui program de modelare depinde de două categorii de date: cele
teoretice, obținute de specialiști în domeniu și cele experimentale, pra ctice, rezultate în
laboratoare le de calitate a apei [67].
Datele teoretice presupun redarea matematică , pe baza unor ecuații cu derivate parțiale,
neliniare, care conțin indicatorii calitativi mai dificil de determinat experimental a diverselor
procese biologice, fizice și chimice care se manifestă la nivelul unui corp de apă, precum și a
legăturilor ce se stabilesc între acestea.
Datele experimentale sunt reprezentate prin tr-o serie de baze de date, cu măsurători fixe,
clar stabilite, care permit alegere a variabilelor necesare în procesul de modelare.
Combinând cele două tipuri de date se obține un model de calitate a apei cât mai exact,
stabil, iar problema de calitate studiată se bazează pe o prognoză cât mai reală .
Pentru prognoza calității apelor de suprafață este necesară îmbinarea celor două tipuri de
date (a celor teoretice cu cele experimentale).
Un proces standard de modelare a calității apelor constă în parcurgerea mai multor etape
cu respectarea ordinii acestora:
Obiectivul care stă la baza mo delării;
Scopul și alegerea modelului în funcție de problema de calitate studiată ;
Prezentarea sistemului de ecuații;
Introducerea datelor de intrare;
Calibrarea și validarea modelului;
Erorile modelului;
Aplicațiile acestuia [67].
Alegerea corectă a unui program de modelare a calității apelor este foarte importantă
deoarece trebuie evitată atât prognoza unui viitor incorect , nesigur cât și prognoza unui viitor
corect cu ma ri incertitudini:
116
”It is possible to predict an incorrect future with great accuracy or a correct future with
great uncertainty” – Beck 1987 [67].
Modelele descriu principalele procese de calitate a apei, și necesită de obicei, intrările
hidrologice și a caracteristicilor morfologice și de calitate (debitele și volumele de apă sau încărc ări
cu poluanți). Aceste modele includ condițiile de dispersie și/sau de transport advective în funcție
de caracteristicile hidrologice și hidrodinamice ale corpului de apă, precum și condițiile pentru
reacții biologice, chimice și fizice între componente .
Prognoza calității apelor în lacuri este afectată de influența direcției vântului și a vitezelor,
care influențează de multe ori stratul de suprafață, curenții și stratele de sub suprafață. Din aceste
motive , obținerea de previziuni reale ale calității a pei în lacuri este mult mai dificilă decât pentru
apele curgătoare .
Dezvoltarea și aplicarea modelelor de calitate a apei reprezintă atât o știință cât ș i o artă .
Fiecare model reflectă creativitatea celui care l -a gândit și l -a realizat , a programatorulu i. Ele diferă
prin abordarea problemelor legate de managementul calității apei, prin datele disponibile pentru
calibrare și verificare a parametrilor modelului, de timpul disponibil pentru modelare și prin erorile
generate de model , precum și alte consider ații.
Chiar ș i modele relativ simple pot ajuta persoanele care le gestionează să înțeleagă
condițiile din lumea reală și să estimeze schimbările privind calitatea apei asociate cu modificări
ale datelor de intrare [52].
5.2 Balanțele regionale
Un element deosebit de important pentru protecția calității apelor constă în elaborarea la
nivel de bazin hidrografic, la o anumită perioadă de timp a balanțe lor regionale între emisii (debite
masice de efluenți uzați pe diferite categorii de poluanți) și imisiile a ferente.
Procesele luate în considerare pentru întocmirea acestor balanțe sunt :
diluția și transportul de poluanți prin corpul de apă :
repartiția poluanților pe faze (suspensii/sedimente);
degradarea biotică și/sau abiotiocă a poluanților;
procesele de b ioacumulare/bioconversie a poluanților .
117
Evaluarea și analiza proceselor pe care le suportă un poluant sau cunoașterea în amănunt a
datelor de emisii, respectiv imisii impreună cu debitele aferente sunt condiții obligatorii pentru
realizarea balanțelor regi onale.
Elaborarea balanțelor regionale determină o serie de informații asupra:
necesitatea de extindere sau de diminuare a indicatorilor de calitate analizați;
identificarea surse lor semnificative de poluare a apei ;
diminuarea capacității de recepție.
Pentru întocmirea balanțelor regionale imisii -emisii, elementele de bază sunt
următoarele:
fluxuri (transportul unei mase de poluanți pe unitatea de t imp într -o anumită
suprafață)
procese (transport ul poluanților , transformare a acestora , stocare a sau
bioacum ularea lor );
debite transferate;
ecuații de bilanț specifice [75].
5.3 Modelul WaQ pentru studiul aportului de nutrienți din
bazine le hidrografice
5.3.1 Obiectivele modelului WaQ
Modelul de calitate WaQ a fost dezvoltat în cadrul Institutului Național de Hidrologie și
Gospodărire a Apelor și utilizat la nivel de prognoză a calității apelor dintr -un bazin hidrografic
în cadrul Administrației Naționale “Apele Rom âne”.
Obiectivele îndeplinite prin acest model matematic ales pentru prognoza calității apelor de
suprafață din bazinul hidrografic Bahlui sunt cele stabilite prin Directiva Cadru pentu Apă
(2000/60/CE) și prin celelalte Directive E uropene .
Cel mai important obiectiv îl reprezintă atingerea stării bune a corpurilor de apă din bazinul
hidrografic Bah lui.
Modelul WaQ ajută la prognoza viitoare a calității apelor de suprafață din bazinul
hidrografic Bahlui, pornind de la calitatea apelor fiecărui sub -bazin, prin modelarea a doi parametri
indicatori ai procesului de eutrofizare: a zot total și fosfor tot al.
118
Acest program de modelare matematică permite elaborarea de scenarii de bază (stabilirea
măsuri lor de reducere sau de îndepărtare a poluării apelor de suprafață cu azot total și fosfor total )
și a scenarii lor optime (atunci când măsurile stabilite în s cenariul de bază nu sunt suficiente pentru
atingerea obiectivelor de mediu) .
Rezultatele se obțin în urma aplicării fiecărui scenariu a ecuației de bilanț de încărc ări cu
nutrienți proveniți din sursele de poluare punctiforme, difuze și de fond natural .
Tabel 5. 1 Încărcări specifice pentru azot și fosfor provenite din surse punctiforme , difuze și
de fond
Nr.
crt. Surse de poluare
Tip
1 Emisii de la localitati difuza
2 Scurgeri de la depozite de gunoi provenit de la animale difuza
3 Efluenti de l a industrie, ferme zootehnice, aglomerari (cu sisteme de
colectare si/sau cu statii de epurare) punctuala
4 Scurgeri de pe teren agricol pe care se aplica ingrasaminte difuza
5 Scurgeri de pe teren cu cultura perena pe care se aplica ingrasaminte difuza
6 Depuneri atmosferice difuza
7 Scurgeri de pe terenuri naturale ocupate cu paduri, iarba, etc.
încărcare
de fond
8 Aport din zone umede
încărcare
de fond
Sursele punctiforme introduse în programul de modelare WaQ sunt reprezentate de:
aglomerări um ane, unități industriale , iar sursele difuze sunt reprezentate de : scurgerile provenite
în urma aplicării de îngrășăminte , sistemele individuale de colectare a apelor uzate care nu sunt
conectate la sisteme centralizate . Toate aceste surse de poluare au fo st descrise în Capitolul II .
Încărcări le de azot total și fosfor total sunt generate și din p oluarea rezultată din fondul natural ,
cum ar fi : aport ul zonelor umede, scurgerile de pe terenuri le naturale pe care se găsesc păduri,
pășuni, culturi perene precu m și din depuneri din atmosferă [102].
Conform metodologiei descrise în <<Instrucțiuni de aplicare a modelului WaQ pentru
analiza prognozelor de calitate a apelor în vederea stabilirii corpurilor de apă la risc >> modelul
119
WaQ necesită ca prim pas realizarea modelării topologi ce a bazinului Bahlui în sub -bazine .
Aceasta se realizează în conformitate cu schema prezentată în Figura 5.1 și constă în delimitarea
sub-bazine lor care au ca secțiune de închidere secțiunea d e monitorizare a calității apei.
Sub-bazinel e sunt determinate astfel:
Delimitarea Sub -bazinului de tip 1 î ncepe de la izvorul râului și are secțiune de închidere
prima secțiune de monitorizare a calității apei, și anume secțiunea A;
Delimitarea Sub -bazinului de tip 3 începe de la izvorul râului și are drept secțiune de
închidere secțiunea de monitorizare a calității apei, și anume secțiunea B;
Sub-bazinul de tip 2 este cuprins între două secțiuni consecutive de monitorizare a
calității apei (între secțiunea A și secțiunea B);
Sub-bazinul de tip 4 es te cuprins între două secțiuni consecutive de monitorizare a
calității apei (între secțiunea B și secțiunea D), dar spre deosebire de sub -bazinul de tip 2 cuprinde
și un afluent important [102].
În concluzie, modelarea topologică a unui bazin hidrografic a re la bază 4 secțiuni de
monitorizare a calității apei: secțiunea A, secțiunea B, secțiunea C, secțiunea D și 4 tipuri de sub –
bazine: sub -bazin de tip 1, sub -bazin de tip 2, sun -bazin de tip 3 și sub -bazin de tip 4.
Figura 5. 1 Schema topologică a bazinu lui hidrografic [102]
120
Modelul WaQ se aplica pe fiecare sub -bazin rezultat în urma modelării topologice a
bazinului hidrografic Bahlui , iar datele de ieșire obținute prin calibrarea modelului pentru sub –
bazinul amonte devin date de intrare pentru sub -bazin ul aval următor [102].
În urma modelării topologice a bazinului hidrografic Bahlui , conform Schemei din Figura
5.1 au rezultat 10 sub -bazine de tipul 2, 3 și 4 , prezentate în Tabelul 5.2 .
Tabel 5.2 Delimitarea bazinului hidrografic Bahlui pe sub -bazine și identificarea lacurilor
de acumulare
Sub-bazine Lacuri de acumulare
Râul Bahlui, sub -bazinul Izvoare – Vama cu Tabla – tip
3 –
Râul Bahlui, sub -bazinul Vama cu Tabla – amonte
Hârlău – tip 2 Pârcovaci
Râul Bahlui, sub -bazinul amonte Hârlău – aval Hârl ău –
tip 2 –
Râul Bahlui, sub -bazinul aval Hârlău – aval Belcești –
tip 2 Tansa
Râul Bahlui, sub -bazinul aval Belcești – Podu Iloaiei –
tip 4 Plopi
Râul Bahlui, sub -bazinul Podu Iloaiei – Holboca – tip 4 Cucuteni, Rediu, Aroneanu, Ciric
(3), Chirița
Râul Bahlueț, sub -bazinul Izvoare – amonte Târgu
Frumos – tip 3 –
Râul Bahlueț, sub -bazinul amonte Târgu Frumos –
Războieni – tip 2 –
Râul Bahlueț, sub -bazinul Războieni – amonte Podu
Iloaiei – tip 2 Sârca, Podu Iloaiei
Râul Nicolina, sub -bazinul izvoare – amonte
confluență Bahlui – tip 3 Ciurbesti, Ezăreni
Ecuația modelului este următoarea [102]:
Imav. = (1- CL) * [Im am. + Em pct. * (1-Cred.p) + (1 -CR) * (Em dif *(1-Cred.dif) + Em fond) (5.1)
121
Imav. = (imisiile) încărcările măsurate în râu în secțiunea de monitorizare a calității apei din
aval;
Imam. = (imisiile) încărcările măsurate în râu în secțiunea de monitorizare a calității apei
din amonte;
Em pct. = (emisiile) încărcările evacuate de la sursele de poluare punctiforme în sub -bazinul
analizat;
Em dif. = (emisiile) încărcările provenite de la sursele de poluare difuze în sub -bazinul
analizat;
Em fond = (emisiile) încărcările provenite din fondul natural măsurate în sub -bazinul
analizat;
CL = coeficientul de reducere a poluanților în lacuri (valoare subun itară);
CR = coeficientul de reducere a poluanților pe interfluvii și in râurile mici (valoare
subunitară);
Cred.p = coeficient de reducere a poluării din surse punctiforme necesar pentru aplicarea
scenariului optim;
Cred.dif = coeficientul de reducere a poluării din surse difuze necesar pentru aplicarea
scenariului optim.
Având în vedere că debitele și concentrațiile variază vizibil în timpul unui an, pentru
determinarea concentrațiilor medii anuale și a imisiilor anuale (încărcări lor anuale) rezultate din
surse punctiforme au fost utilizate următoarele ecuații:
Incarcarile anuale(t/an) = 𝐶x (mg/l)*Q an (m3/s)*31,5 (5.2) [102]
𝐶𝑥=∑ 𝐶𝑥𝑖𝑄𝑖𝑛
𝑖=1
∑ 𝑄𝑖𝑛
𝑖=1 (5.3) [102]
Qan=1
𝑧𝑖𝑙𝑒 (𝑎𝑛)*∑ 𝑄𝑖𝑧𝑖𝑙𝑒 (𝑎𝑛)
𝑖=1 (5.4) [102]
unde:
Qan – debitul mediu anual;
Qi – debitul mediu zilnic;
Cxi – concentrația instantanee a indicatorului chimic x;
𝐶𝑥 – concentrația medie anuală a indicatorului x;
n – numărul de analize pe an;
31,5 – constantă de transformare .
122
Fig. 5.2 Variația debitului mediu și a concentrației indicatorului chimic x pe perioada unui
an într -o secțiune [102]
5.3.2 Descrierea modelului
Deoarece teza de doctorat are drept subiect de studiu calitatea apelor din lacurile de
acumulare, în acest capitol modelul WaQ utilizat în cadrul Administrației Bazinale de Apă Prut –
Bârlad a ajutat la trasarea unei concluzii privind prognoza calității apei din lacul de acumulare
Podu -Iloaiei ca urmare a rezultatelor obținute pentru sub-bazinul Războieni – amonte Podu
Iloaiei.
Parametrii specifici modelului matematic sunt CR ( coeficientul de reducere a poluanților
pe interfluvii și în râurile mici) și CL ( coeficientul de reducere a poluanților în lacuri) , iar
determinarea acestora și calibrarea modelului s-a făcut utilizând datele provenite din monitorizarea
aferentă anului 2012 .
Datele de intrare au în vedere informații specifice fiecărui sub -bazin așa cum a fost definit
și prezentat în Tabelul 5.2 .
Prin urmare primele date introduse se refer ă la datele generale ce au în vedere: suprafața
totală a bazinului Bahlui (ha), suprafețele în ha a sub-bazinelor obținute în urma modelării
topologice (sub-bazinul Izvoare – Vama cu Tabla, sub -bazinul Vama cu Tabla – amonte Hârlău,
sub-bazinul amonte Hâr lău – aval Hârlău, sub -bazinul aval Hârlău – aval Belcești, sub -bazinul
aval Belcești – Podu Iloaiei, sub -bazinul Podu Iloaiei – Holboca, sub -bazinul Izvoare – amonte
Târgu Frumos, sub -bazinul amonte Târgu Frumos – Războieni, sub -bazinul Războieni – amonte
Podu Iloaiei, sub -bazinul Izvoare – amonte confluența Bahlui), debitul mediu anual din secțiunea
123
amonte, dar și din aval (m3/s), debitul cu asigurar e de 95% în seciunea din amon te și în secțiunea
din aval (m3/s), încărcările de azot total și fosfor total din secțiunile amonte și aval (t/an), valorile
concentrațiilor medii măsurate pentru cei doi indicatori amintiți mai sus (azot total și fosfor total)
și nu în ultimul rând valorile concentrațiilor limită ce corespund unei stări de calita te bună a ape lor.
Modelul solicită totodată și introducerea datelor privind sursele difuze de poluare
referitoare la: suprafețele ocupate de terenurile agricole (ha) și aglomerările umane neracordate la
rețele de canalizare.
Estimări le constau în:
Evoluția suprafe ței agricole preconizată pentru anul 2021 (suprafața terenurilor agricole
variază cu 10-20%);
Pentru aglomerările umane, s-a presupus că cele mai mari de 2000 locuitori echivalenți
vor fi racordate în totalitate la rețele de canalizare, iar poluarea difuz ă analizată în anul de referință
2012 se va transforma în poluare punctiformă pentru anul 2021.
În model au fost introduse și datele privind suprafețele ocupate de culturi perene, păduri și
zone umede (ha). Evoluția acestora pentru anul 2021 s-a realizat astfel:
scăderea suprafețelor ocupate de culturi perene cu aproximativ 5 -10% datorită creșterii
suprafețelor terenurilor agricole pe care se aplică îngrășăminte chimice ;
scăderea cu aproximativ 2% a suprafețelor cu păduri datorită despăduririlor în masă;
creșterea suprafețelor ocupate de zone umede cu circa 10%.
Nu în ultimul rând este necesară analiza încărcării cu nutrienți proveniți de la sursele
punctiforme.
Pentru anul 2021 s-au realizat o serie de estimări cu privire la sursele industriale, agricol e și
aglomerările umane:
pentru sursele punctiforme se consideră creșterea debitului evacuat cu câte un procent
pe an, iar pentru concentrație de poluanți evacuată se ia în considerare valoarea limită din legislația
națională aflată în vigoare, și anume H.G. 352/2005 ;
pentru aglomerările umane se presupune o scădere a numărului populației [102].
5.3.3 Etapa de lucru
Datele introduse în modelul matematic WaQ au fost cele specifice monitorizării din anul
2012 , iar prognoza stării de calitate a apelor din bazinul hidrografic Bahlui s-a efectuat pentru anul
2021 de către specialiștii din Administrația Bazinală de Apă Prut -Bârlad prin monitorizarea
variației în timp a azot ului total și fosfor ului total.
124
Pentru analiza condițiilor din anul 2012 dar și pentru prognoza aferentă anului 2021 s-au
folosit pe de o parte concentrația medie anuală a celor doi indicatori chimici corespunzătoare
debitului mediu anual (la nivelul anului 2012), iar pe de altă parte , pentru elaborarea celor două
scenarii aferente anului 2021 s-a utilizat concentrația medie anuală a celor doi indicatori chimici
corespunzătoare unui debit cu probabilitatea de depășire 95% .
În bazinul hidrografic Bahlui au fost evaluate încărcările chimice provenite în principal de
la următoarele surse de pol uare: SC APAVITAL SA Iași, ABATOR Războieni, SC COTNARI
SA – Stație de epurare, S.C. Prodalex S.A. Podu Iloaiei, Spital TBC Deleni, RAJAC Iași Stație
Epurare P odu Iloaiei, SC Europa Express SRL Lețcani, SC ANTIBIOTICE SA Iași, SC
DEDEMAN SRL IASI, SC ARAB ESQUE SRL Iași, SC BTM GRUP 2004 SRL IASI, SC BUILD
CORP PREFABRICATE SRL – Ape Menajere Iași, Abator Pd. Iloaiei, SC DELPHI DIESEL
SYSTEM ROMANIA SRL Iași, SC METRO CACH & CARRY SRL, SC SPIROCA SA Iași, SC
SYMETRICA SRL – Pct lucru Podu Iloaiei, SC TRANS GOR LOGISTIK SRL Tomești, SC
MEGA AUTO (TOYOTA) SRL IAȘI, SC SELGROS SRL, SC DEL CAR SRL IAȘI, SC
FORTUS SA IAȘI. Cele mai importante aglomerări analizate au fost : Iași, Târgu Frumos, Podu
Iloaie i, Războieni, Hârlău, Lețcani.
Tabel 5.3 Ponderea suprafețel or sub-bazinelor din bazinul hidrografic Bahlui în anul 2012
[Sursă: Administrația Bazinală de Apă Prut -Bârlad ]
Râu Secțiune analizată Suprafața sub -bazinelor
Totală
sub-bazin
(ha) Păduri +
iarba (ha) Culturi
perene
(ha)
Râul Bahlui Izvoare – Vama cu Tabla 3316, 419 3316,419 0
Râul Bahlui Vama cu Tabla – amonte Hârlău 9884, 754 8750, 262 751,122
Râul Bahlui amonte Hârlău – aval Hârlău 1108, 270 335,824 437,661
Râul Bahlui aval Hârlău – aval Belcești 21496, 735 6006, 785 6736, 385
Râul Bahlui aval Belc ești – Podu Iloaiei 37851, 289 12921, 689 8106, 854
Râul Bahlui Podu Iloaiei – Holboca 62076, 160 19492, 976 11743,961
Râul Bahlueț Izvoare – amonte Târgu Frumos 4964, 972 1117, 606 520,802
Râul Bahlueț amonte Târgu Frumos – Războieni 7066, 289 911,222 442,407
Râul Bahlueț Războieni – amonte Podu Iloaiei 27877,625 9826,691 4059,075
Râul Nicolina Izvoare – amonte Bahlui 17666,766 5314,912 4470,711
125
[Sursă:Administrația Bazinală de Apă Prut -Bârlad]
Râu Secțiune Suprafața sub -bazinelor
Suprafață agricolă
(ha) Suprafață zone
umede (ha)
Râul Bahlui Izvoare – Vama cu Tabla 0 0
Râul Bahlui Vama cu Tabla – amonte Hârlău 188,791 194,579
Râul Bahlui amonte Hârlău – aval Hârlău 101,390 233,395
Râul Bahlui aval Hârlău – aval Belcești 4338, 464 4415, 101
Râul Bah lui aval Belcești – Podu Iloaiei 13613, 121 3209, 625
Râul Bahlui Podu Iloaiei – Holboca 22107, 737 8731, 486
Râul Bahlueț Izvoare – amonte Târgu Frumos 2912, 375 414,189
Râul Bahlueț amonte Târgu Frumos – Războieni 4991, 673 720,987
Râul Bahlueț Războieni – amonte Podu Iloaiei 11719,682 2272,177
Râul Nicolina Izvoare -amonte Bahlui 5836,797 2044,346
În urma evaluărilor suprafețelor pe fiecare sub -bazin în parte (Tabel 5.3) s-a constatat că
la nivelul bazinului hidrografic Bahlui ponderea cea mai mare este reprezentată de suprafețe
agricole , urmate de păduri și culturi perene. Cea mai mică pondere o au zonele umede, după cum
se poate observa și în tabelul de mai sus în care s -au centralizat pe sub -bazine, suprafețele ocupate
cu păduri, culturi perene, supraf ață agricolă, suprafață a rabilă și suprafață zone umede, conform
datelor obținute de la Administrați a Bazinală de Apă Prut -Bârlad.
Tabel 5.4 Emisii de azot total si fosfor total pe sub -bazine în anul 2012 [Sursă: Administrația
Bazinală de Apă Prut -Bârlad ]
Sub-bazin Emisii de azot total î n anul
2012 (t/an) Emisii de fosfor total î n anul
2012 (t/an)
Surse
difuze Surse
fond
natural Surse
punctiforme Surse
difuze Surse
fond
natural Surse
punctiforme
Râul Bahlui, sub –
bazinul Izvoare – Vama
cu Tabla – tip 3 0 23,54 0 0 2,32 0
126
Râul Bahlui, sub –
bazinul Vama cu Tabla
– amonte Hârlău – tip 2 19,80 72,64 0 2,80 6,94 0
Râul Bahlui, sub –
bazinul amonte Hârlău
– aval Hârlău – tip 2 27,21 9,09 9 4,57 0,8 0,97
Râul Bahlui, sub –
bazinul aval Hârlău –
aval Belcești – tip 2 127,75 163,94 2,05 15,26 15,32 0,13
Râul Bahlui, sub –
bazinul aval Belcești –
Podu Iloaiei – tip 4 186.05 268,84 8,24 14,56 25,78 1,43
Râul Bahlui, sub –
bazinul Podu Iloaiei –
Holboca – tip 4 519,49 427,90 34,20 72,2 42,59 4,21
Râul Bahlueț, sub –
bazinul Izvoare –
Războieni 94,90 70,76 21,15 6,99 7,78 2,70
Râul Bahlueț, sub –
bazinul Războieni –
amonte Podu Iloaiei –
tip 2 152,086 186,38 7,76 10,09 18,73 1,06
Râul Nicolina, sub –
bazinul I zvoare –
amonte confluență
Bahlui – tip 3 104,62 128,46 3,29 10,64 12,17 0,14
Analiza emisiilor de azot total și fosfor total realizată în anul 2012, la nivelul fiecărui sub –
bazin al bazinului hidrografic Bahlui și pe fiecare sursă de poluare analizată (surse difuze, surse
punctiforme și surse fond natural) a eviden țiat faptul că emisiile rezultate din surse difuze (teren
agricol) și din surse fond natural (depuneri atmosferice, culturi perene, păduri) au cea mai mare
pondere (Tabel 5.4).
127
Dacă evaluăm emisiile rezultate din sursele puncti forme acestea se mențin la nivelul
fiecărui sub -bazin al bazinului hidrografic Bahlui în limite constante , cu o variație mai puțin
influențabilă .
5.3.4 Analiza rezultatelor modelării cu WaQ a calității apelor de suprafață
din bazinul hidrografic Bahlui
În cadrul cercetărilor de pro tecție, supraveghere și îmbunătățire a calității apelor din
bazinul hidrografic Bahlui , factorii geologici, hidrologici la care se adaugă datele privind
amenajarea albiilor, vor fi corelate cu datele de monitorizare a calității apei, și anume datele
biolog ice, bacteriologice și fizico -chimice.
Acest principiu generează informații complexe și cât mai reale privind starea actuală și
evoluția viitoare a calității apei, o componentă importantă în ansamblul factorilor ecolog ici și de
protecție a mediului.
Anal izând emisiile de azot total și fosfor total din surse difuze , au fost înregistrate
creșteri pentru toate sub -bazinele analizate. Acest fapt este cauzat și de creșterea în timp a
suprafețelor agricole cultivate.
Pentru emisiile de azot total și fosfor tot al din fond natural se observă o variație
nesemnificativă între valorile măsurate la nivelul anului 2012 și cele simulate la nivelul anului
2021 .
Evaluând emisiile de azot total și fosfor total care au fost prognozate pentru anul 2021
prin aplicarea model ului matematic WaQ s -a constatat doar pentru sub -bazinele izvoare – Vama cu
Tabla si Vama cu Tabla – am. Hârlău o creștere foarte mică a celor provenite din surse
punctiforme , iar în toate celelalte sub -bazine o descreștere (Figura 5.3 și Figura 5.4) .
(1)
05001000
123456789t/a
2012 2021
128
(2)
(3)
Figura 5.3 Emisii de azot total (t/an ) în bazinul hidrografic Bahlui provenite din
surse difuze (1), fond natural (2), punctiforme (3)
(1)
0200400600
123456789t/an
2012 2021
010203040
123456789t/an
2012 2021
020406080
123456789t/an
2012 2021
129
(2)
(3)
Figura 5 .4 Emisii de fosfor total (t/an) în bazinul hdrografic Bahlui provenite din
surse difuze (1), fond natural (2), punctiforme (3)
Rezultatele obținute indică faptul că la nivelul bazinului hidrografic Bahlui, în anul 2021 ,
principala sursă de poluare a resurselor de apă va fi cea difuză. Dacă s e ține cont că acestea
continuă să crească în anul 2021 , se poate concluziona că poluarea difuză se menține în bazinul
hidrografic Bahlui, comparativ cu celelalte surse semnificative definite mai sus .
Ca urmare a aplicării modelului WaQ, prognoza stării de calitate a bazinului hidrografic
Bahlui realizată pentru anul 2021 a evidențiat în cea mai mare parte o creștere a imisiilor de azot
total și fosfor total , fată de val orile măsurate în anul 2012.
Excepție se observă pentru sub -bazinele: Izvoare – Războie ni, Războieni – amonte Podu
Iloaiei unde s -a stabilit o descreștere a încărcării în azot total si în fosfor total, așa cum se poate
observa în Figura 5 .5.
0204060
123456789t/an
2012 2021
0246
123456789t/an
2012
130
(1)
(2)
Figura 5.5 Imisii de azot total (t/an) și fosfor total (t/an) în bazinul hi drografic
Bahlui
5.3.5 Prognoza calității apei din lacul de acumulare Podu Iloaiei prin
corelarea rezultatelor generate de modelul WaQ cu datele din măsurători
Rezultatele privind prognoza stării de calitate la nivelul anului 2021 a sub -bazinului
Războien i–amonte Podu Iloaiei, generate prin utilizarea modelului WaQ de către specialiștii
Administrației Bazinale de Apă Prut -Bârlad , au contribuit la trasarea unei concluzii proprie privind
starea de calitate viitoare a apei din lacul de acumulare Podu -Iloaiei.
Prin aplicarea modelării topologice așa cum s -a evidențiat și în Tabelul 5.2 a rezultat că în
arealul sub -bazinului Războieni -amonte Podu Iloaiei se găsește lacul de acumulare Podu Iloaiei, 0100200300400500600
1 2 3 4 5 6 7 8 9t/anNtotal
2012 2021
050100150200
1 2 3 4 5 6 7 8 9t/anPtotal
2012 2021
131
considerat unul dintre cele mai poluat e lacuri din bazinul hidrog rafic Bahlui. În continuare se
analizează starea de calit ate a lacului de acumulare Podu Iloaiei în anul 2021 , pornind de la starea
de calitate a sub -bazinului Războieni -amonte Podu Iloaiei.
Conform Figurii 5.6, ca urmare a modelării cu WaQ, prognoza reali zată în perspectiva
anului 2021 a evidențiat pentru sub -bazinul Războieni – amonte Podu Iloaiei o descreștere a
conținutului de azot total și fosfor total față de celelalte sub -bazine din bazinul hidrografic Bahlui.
(1)
(2)
Figura 5. 6 Imis ii de azot total (t/an) și fosfor total (t/an) în sub -bazinul Războieni
– amonte Podu Iloaiei
Din punct de vedere calitativ, caracteristicile lacului de acumulare Podu Iloaiei (Figura 5.7 )
depind de caracteristicile ecologice ale sub -bazinului Războieni – amonte Podu Iloaiei influențate
în primul rând de poluarea cu nutrienți de azot și fosfor provenită în principal din practicile
agricole . O parte considerabilă din cantitățile de nutrienți de azot total și fosfor total sunt 0246810121416
An de referință Prognoză scenariu de bază Prognoză scenariu optimt/anNtotal
00.511.522.533.54
An de referință Prognoză scenariu de bază Prognoză scenariu optimt/anPtotal
132
transportate în lacul de acumu lare Podu Iloaiei prin rețeaua hidrografică a sub-bazinului Războieni
– amonte Podu Iloaiei.
Figura 5. 7 Lacul de acumulare Podu Iloaiei
Dacă rezultatele obținute în urma aplicării modelului WaQ pentru anul 2021 au indicat o
scădere a încărcării cu azo t total și fosfor total pentru sub -bazinului Războieni – amonte Podu
Iloaiei , se poate deduce o ameliorare a potențialului ecologic pentru lacul de acumulare Podu
Iloaiei.
Concluzia este susținută de:
1) <<Studiul privind evoluția potențialului ecologic pent ru lacul de acumulare Podu
Iloaiei (din punct de vedere a analizei nutrienților) prezentat în Capitolul IV >> care a indicat
pentru lacul de acumulare Podu Iloaiei un potențial ecologic moderat începând cu anul 2010 și
care a atins un potențial ecologic bu n atât în anul 2015 cât și în anul 2016 ;
2) și de ajustarea seriilor cronologice pentru cei doi indicatori evaluați .
În Tabelul 5.5 sunt redate valorile de azot total și fosfor total din lacul de acumulare Podu
Iloaiei monitorizate în perioada 2010 -2015. V alorile au rezultat ca urmare a alegerii situ ației mai
nefavorabile dintre cele două secțiuni: mijloc lac și baraj.
Tabel 5.5 Variația azotului total și a fosforului total în perioada 2010 -2015
Lac de
acumulare
Podu Iloaiei 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Azot
total (mg/l) 2,42 2,40 2,40 2,30 2,20 2,18
133
Fosfor total
(mg/l) 0,28 0,26 0,26 0,26 0,26 0,26
Estimarea valorilor de azot total în perioada 2016 -2021 s -a realizat prin ajustarea seriilor
cronologice prin metoda modificării mediei absolute , având ca punct de plecare datele
provenite din măsurători în perioada 2010 -2015.
Expresia prin intermediul careia se determina valor ile ajustate (Ý) se bazeaza pe relaț ia
dintre ultimul termen (yn), modifică rile absolute (Δ) și primul termen (y1).
Δ = (y 1-yn)/n; (5.5)
Ýt = y 1-(t-1) x Δ; (5.6)
Δ = (y1 -yn)/n = (2,42 -2,18)/6=0,04 mg/l;
Ý2010 = y1 = 2,42 mg/l;
Ý2011 = y 1 – Δ = 2,38 mg/l;
Ý2012 = y 1 – 2Δ = 2,34 mg/l;
Ý2013 = y 1 – 3Δ = 2,3 mg/l;
Ý2014 = y 1 – 4Δ = 2,26 mg/l;
Ý2015 = y 1 – 5Δ = 2,22 mg/l;
Ý2016 = y 1 – 6Δ = 2,18 mg/l;
Ý2017 = y 1 – 7Δ = 2,14 mg/l;
Ý2018 = y 1 – 8Δ = 2,1 mg/l;
Ý2019 = y 1 – 9Δ = 2,06 mg/l;
Ý2020 = y 1 – 10Δ = 2,0 mg/l;
Ý2021 = y 1 – 11Δ = 1,98 mg/l.
Corelând datele din monitorizare cu rezultatele obținute prin aplicarea metodei
modificării mediei absolute se observă descreșterea valorilor de azot total în perioada 2010 -2021.
Estimarea valorilor de fosfor total în perioada 2016 -2021 s-a realizat prin interpretarea
valorilor măsurate în perioada 201 0-2015 . Din Tabelul 5.5 se observă că începând cu anul 2011
până în anul 2015, modificarea absolută este 0 . Astfel dacă nu vor exista fenomene naturale
deosebite care să modifice condițiile actuale , valorile de fosfor total vor rămâne constant e sau vor
descrește cu o modificare absolută de 0,003 . Aplicând principiul descries mai sus, valoarea de
fosfor total la care se poate ajunge în anul 2021 este de 0,25 mg/l.
134
5.4 Modelul BATHUB pentru studiul procesului de eutrofizare
a lacurilor de acumulare
Pentru analiza riscului apariției procesului de eutrofizare a apei lacurilor de acumulare, se
poate utiliza un model de calitate , denumit BATHUB, versiunea 6.1 4 (“Simplified Techniques for
Eutrophication”) , elaborat în cadrul U.S. Army Corps of Engineers de cătr e William W. Walker .
Rezultatele simulării se redau tabelar sau grafic.
5.4.1 Descrierea modelului
Modelul de calitate BATHUB se bazează pe aplicarea metodelor de cuantificare emipirice
a proceselor de eutrofizar e, în mișcare permanentă a apei.
Se ia în considerare bilanțul masic al nutrienților de azot și fosfor dintr -un lac de acumulare
privit ca un cumul de segmente/secțiuni cu caracteristici distincte . Acolo unde nu se stabilesc
condiții diferite, lacul de acumulare va fi definit printr -o singură sec țiune.
Programul are două importante funcționalități, și anume:
de diagnostic (formularea bilanțul ui masic al apei și al nutrienților, clasamentul
indicatorilor de stare trofică, identificarea factorilor care controlează producția algală);
sau de prognoz ă (evaluarea impactului schimbărilor în apă și/sau în încărcarea
nutrienților, evaluarea impactului schimbărilor apărute în sezonul de creștere, estimarea încărcării
cu nutrienți în concordanță cu obiectivele managementului de calitate a apei).
Într-un mod de diagnosticare, modelul furnizează un cadru specific pentru analiza și
interpretarea datelor de monitorizare existente pentru un lac de acumulare. Acest fapt conduce la
o perspectivă a eutrofizării asupra condițiilor de calitate a apei și a factorilor de control. Evaluările
pot fi exprimate în termeni absoluți (la nivel național, de exemplu, în ceea ce privește obiectivele
de calitate a apei, criteriile sau standardele) și/sau termeni relativi.
Într-un mod de prognoză , modelele sunt folosite pentru a pr oiecta condițiile viitoare.
Diferența între aceste două tipuri de funcții ale modelului este importantă. În primul caz,
monitorizarea datelor existente dintr -un lac de acumulare poate fi utilizată în combinație cu
modelele și analizele de diagnostic, ca un punct de plecare pentru extrapolare la condițiile viitoare.
Din cauza oportunității de calibrare specific amplasamentului, predicțiile viitoarelor condiții într –
un lac de acumulare existent sunt, în general, mai puțin supuse incertitudinii decât predicții le
condițiilor de calitate a apei într -un lac de acumulare simulat.
135
Pentru evaluarea riscului potențialului de eutrofizare a celor două lacuri de acumulare
studiate Cucuteni și Tansa -Belcești din bazinul hidrografic Bahlui, s -a utilizat ca model de
calitat e modelul BATHUB, urmărind principiul Schemei 1 în cazul lacului de acumulare
Cucuteni și Schemei 2 în cazul lacului de acumulare Tansa -Belcești (Figura 5.8) din cele 6
posibile.
Schema 1 se utilizează pentru lacurile de acumulare care prezintă doar o sec țiune de
monitorizare.
Schema 2 implică împărțirea lacului de acumulare studiat într -o rețea de segmente pentru
estimarea variațiilor spațiale a indicatorilor de calitate.
Segmentele reprezintă diferite zone ale lacului de acumulare (coadă lac, mijloc lac, amonte
baraj). Bilanțul masic al nutrienților dintr -o rețea hidrografică rezultă în urma proceselor de
transport advectiv, transport difuziv și de sedimentare a acestora. Săgețile inversate reflectă
simularea dispersiei longitudinale.
Figura 5.8 Sche mele modelului Bathub [BATHUB Water Quality Model]
Structura de bază a modelu lui BATHUB redată în Figura 5.9 este una simplă: date de
intrare, modelare, date de ieșire și posibilele erori.
136
Figura 5.9 Structura de bază a modelului BATHUB [BATHUB Water Qu ality
Model]
Datele de intrare sunt reprezentate de: caracteristicile bazinului de recepți e și ale
afluenților care contribuie la scurgere (de exemplu suprafață totală a bazinului de recepție), debitul
anual , calitatea apei care intră în lacul de acumular e, batimetria lacului de acumulare, temperatura,
caracteristicile chimice ale sedimentelor de fund.
Modelul BATHUB solicită și precizarea condițiilor hidrologice pentru arealul în care se
află situat lacul de acumulare, cum ar fi: precipitații, evapotrans pirație, producția de apă ș.a.
Datele de ieșire sunt reprezentate prin: tabele sau afișaje grafice ale hidraulicii
segmentului/secțiunii, bilanțul masic al nutrienților, balanța apei, predicții ale concentrației de
nutrienți, transparența, concentrația de clorofilă, statistici ale condițiilor măsurate și ale
condițiilor simulate.
Figura 5.10 Elementele (inputuri si outputuri ) implicate in modelul BATHUB
[BATHUB Water Quality Model]
137
Elementele de bază ale acestui model matematic includ:
<<Segments>> – zone specifice lacului de acumulare pe ntru care condițiile variază
suficient pentru a justifica acest lucru (coadă lac, mijloc lac, amonte baraj , priză potabilizare ).
Segmentul este definit prin număr, nume, segment aval.
Pentru fiecare segment se introduc :
date morfometrice (suprafață, adâncimea medie, lungime, adâncimea stratului de
amestec);
date privind calitatea apei;
factorii de calibrare;
rata internă de încărcare.
<<Tributaries>> – intrările externe (intrările din rețeaua hidrografică) . Ele sunt asociate cu
un anumit segment și sunt definite prin număr, nume și tip .
Legătura segmentelor este definită prin atribuirea fiecărui segment a unui număr de
identificare (de la 1 la 50) și specificarea segmentului care este imediat în aval. Pentru fiecare
segment se specifică sursa/încărcarea externă de nutrienți. Pot fi specificate mai multe surse
externe pentru fiecare segment.
<<Variabilele modelului >> sunt redate în Figura 5.11 și se rezumă la:
– perioada medie considerată;
– precipitații medii;
– evapotransp irație;
– producția de apă înregistrată în lac ul de acumulare între început ul și sfârșitul perioadei
medii;
– încărcările atmosferice care sunt reprezentate prin: azot total, fosfor total, ortofosfați
și azot anorganic .
<<Canale de transport>>
În sistemele d e segmentare normale, ieșirea din fiecare segment se realizează în următorul
segment din aval sau în afara sistemului. Este prevăzută, de asemenea, o opțiune pentru
specifica rea transportului advectiv și / sau difuziv suplimentar între orice pereche de segm ente.
138
Figura 5.11 Variabilele modelului BATHUB
Erori , variabilitate și analiză de sensibilitate
Distincția între "eroare" și "variabilitate" este importantă. Eroarea se referă la o diferență
între o valoare medie observată și o valoare estimată. Var iabilitatea se referă la fluctuațiile spațiale
sau temporale ale concentrației în jurul valorii mediei. Predicția variabilității temporale este, în
general, dincolo de modelare a empirică, deși o astfel de variabilitate este importantă deoarece
influențează precizia valorilor medii observate calculate din datele de monitorizare limitate.
Deoarece atât erorile de măsurare, cât și cele ale modelului tind să crească cu scala de
concentrație, erorile sunt cel mai convenabil exprimate în procente sau în scale log aritm ice. Se
utilizează frecvent coeficientul mediu de variație (CV) ca măsură de eroare. CV -ul este egal cu
eroarea standard a estimării exprimată ca o fracție a valorii estimate. De exemplu, un CV de 0,2
indică faptul că eroarea standard este de 20% din valoarea medie estimată.
Diferențele dintre condițiile observate și cele prognozate pot fi atribuite efectelor
combinate ale unui număr de erori :
Erorile variabilelor independente . Acestea sunt erori în estimările variabilelor de intrare în
model, incluz ând încărcările nutritive externe, fluxurile și morfometria lacului de acumulare .
139
Erorile variabilelor dependente . Acestea sunt erori în estimările condițiilor medii
observate privind calitatea apei din lacul de acumulare , pe baza datelor limitate de monit orizare.
Erori de parametrii. Aceste erori sunt atribuite coeficienților de model estimați din seturile
de date transversale.
Eroare model. Aceste erori sunt atribuite unor erori în structura modelului sau a efectelor
unor factori care nu sunt reprezentați explicit.
Impactul erorilor variabilelor sau coeficienților de intrare în model depinde de
sensibilitățile prognozelor de model la acele intrări. Sensibilitățile, la rândul lor, reflectă structura
modelului și intervalele variabile.
Prezența în ape în ca ntități mari a nutrienților de azot și fosfor , determină contaminarea
acestora și apariția procesului de eutrofizare manifestat printr -o creștere accelerată a algelor și a
altor forme vegetale superioare.
Nivelul de eutrofizare reprezintă un indicator imp ortant al stării biologice al unui lac de
acumulare, iar în conformitate cu cerințele europene s-au propun drept criterii de clasificare a
apelor următorii parametri: P total, N total, producția primară medie în sezonul de creștere,
producția primară anual ă, biomasa maximă a fitoplanctonului în zona fotică, clorofila "a", saturația
minimă în oxigen și capacitatea de mineralizare aerobă.
Modelarea potențialului de eutrofizare a apei lacurilor de acumulare cu ajutorul modelului
matematic BATHUB este expimată prin elemente ca: fosfor total, azot total, clorofila a,
transparența, azot organic, fosfor organic. Aceste variabile pot fi simulate pe baza relațiilor
empirice specifice lacurilor de acumulare (Walker, 1983).
Modelarea dinamicii fosforului are la bază mo dele cinetice de ordinul 1 și 2:
Model cinetic de ordinul 2 (A2=2): P = [ -1 + (1 + 4 K A1 Pi T)0.5 ]/(2 K A1 T) ( 5.7)
Model cinetic de ordinul 1 (A2 =1): P = Pi / (1 + K A1 T) (5.8)
Unde viteza de sedimentare a fosforului este: CP A1 PA2 (mg/mc -an) [52].
Modelarea dinamicii azotului are la bază modele cinetice de ordinal 1 și 2:
Model cinetic de ordinul 2 (B2 = 2): N = [ -1 + ( 1 + 4 K B1 Ni T )0.5 ]/(2 K B1 T) (5.9)
Model cinetic de ordinul 1 (B2 = 1): N = Ni / (1 + K B1 T) (5.10 )
Unde viteza de sedim entare a azotului este = CN B1 NB2 (mg/mc -an) [52].
Tabel 5.6 Modele pentru determinarea clorofilei “a” [BATHUB Water Quality Model]
Factori limitativi Ecuații matematice
P, N, Lumină Xpn = [ P -2 + ((N -150)/12) -2 ]-0.5
140
Bx = Xpn1.33 / 4.31
G = Z mix (0.14 + 0.0039 Fs)
B = K Bx /[ (1 + b Bx G) (1 + Ga) ]
P, Lumină Bp = P1.37/4.88
G = Zmix (0.19 + 0.0042 Fs)
B = K Bp / [(1 + b Bp G) (1 + Ga)]
P, N, Turbiditate B = K 0.2 Xpn1.25
P B = K 0.2 8 P
P, Jones & Bachmann (1976) B = K 0.081 P1.46
P, Carlson TSI (1977), Lacuri B = K 0.087 P1.45
Tavel 5.7 Modele pentru estimarea adâncimii Secchi [BATHUB Water Quality Model]
Modele privind estimarea adâncimii Secchi Ecuații matematice
Clorofila “a”, Turbiditate S = K / (a + b B)
Nutrienți S = K 16.2 Xpn-0.79
Ptoral S = K 17.8 P -0.76
P B = K 0.28 P
Carlson TSI (1977), Lacuri S = K 48 / P
Tabel 5.8 Modele privind estimarea coeficientului de dispersie [52].
Modele privind estimarea coefi cientului
de dispersie Ecuații matematice de bază
Ecuația dispersiei Fisher (1979) și
adaptată de Walker (1985)
Lățimea W = As/L
Secțiunea Ac = W Z
Viteza U = Q/Ac
Coef. dispersie D = KD 100 W2 Z-0.84
Maximum (U,1)
141
Dispersia numerică Dn = U L/2
Schimb E = MAX( D – Dn , 0 ) Ac/L
Viteza dispersiei La fel ca la Modelul 1, mai puțin D = 1,000
km2/an
D = 1000 KD
Intrări directe E = KD
Ecuația Fischer (1979), neajustată pentru
Dispersie E = D Ac/L
Dispersia constantă neajustată E = 1,000 KD Ac / L
Figura 5.12 Relațiile între variabilele cheie ale modelării cu BATHUB [BATHUB
Water Quality Model]
Mai sus se redau grafic relațiile între variabilele chei e ale modelului: fosfor total, azot total,
clorofila “a”, transparen ța și turbiditate.
142
5.4.2 Aplicarea modelului Bathub pe ntru lacul de acumulare Cucuteni
5.4.2.1 Date de intrare
Pentru lacul de acumulare Cucuteni s -a aplicat modelul de calitate BATHUB în vederea
urmăririi indicatorilor specifici procesului de eutrofizare. Modelarea a pornit prin definirea unui
singur segment al lacului de acumulare – mijloc lac (doar din această secțiune se iau probe pentru
urmărirea calității apei lacului de acumulare Cucuteni ).
În mod normal, fiecare segment se descarcă fie într -un alt segment din aval, fie în afara
lacului de acumulare , așa cum se specifică pe ecranul de <<Editare segmente >> din model. În
cazul lacului de acumulare Cucuteni, fiind definit un singur segm ent, acesta se descarcă în afara
lacului de acumulare.
Segment & Tributary Network (Single reservoir, 1
Segment)
––– Segment: 1 Middle Reservoir
Outflow segment 0 Out of reservoir
Tributary: 1 Type 1 Type: Monitored Inflow
Așa cum s -a precizat și în descrierea modelului BATHUB este necesară introducerea
variabilelor globale (Tabel 5. 9).
Acestea sunt reprezentate de datele privind condițiile hidrologice specifice arealului în care
se găsește lacul de acumulare Cu cuteni (precipitații, evapotranspirația și producția de apă) și de
încărcările atmosferice. Zona de amplasare a acumulării Cucuteni este caracterizată de o medie
multianuală a precipitațiilor de 562,1 l/mp și o evapotranspirație de 1163 l/mp .
Tabel 5. 9 Variabilele modelului BATHUB
Global Variables Mean CV
Averaging Period (yr ) 1 0,00
Precipitation (m /yr) 0,56 0,20
Evaporation (m /yr) 1,16 0,30
Storage Increase (m /yr) 0 0,00
143
Sgment/Secțiune
Segmentului/secțiunii îi este atribuit un număr de identificare: 1 (Figura 5.13) .
Figura 5.13 Definirea segmentului 1 – mijloc lac
Figura 5.14 Date le morfometrice
Pentru lacul de acumulare Cucuteni, inițial s-au introdus datele morfometrice –
Morphometry : suprafață lac, adâncime medie, lungime , volum, timp de retenție (conform Figura
5.14 și Tabel 5.10 ) iar ulterior au fost definite datele ce redau calitatea apei, factorii de calibrare și
rata internă de încărcare.
144
Tabel 5.10 Caracteristici morfometrice
Lacul de
acumulare
Cucuteni Suprafață
(km2) Adâncime
medie (m) Adâncime
mixtă (m) Lungime
(km) Volum
(hm3)
Timp de
retenție
(ani)
1,08 3,1 3,1 0,377 3,35 0,42
Datele ce privesc calitate a apei (Figur a 5.15 – Observed WQ și Tabel 5.11 ) pentru lacul
de acumulare Cucuteni sunt cele provenite din m onitorizarea existentă pentru secțiunea mijloc lac.
Acestea presupun valorile de intrare a le poluanților de azot total, fosfor total, azot organic,
ortofosfați, clorofila “a”, ad âncimea secchi, valori care au fost prezentate și în studiile de caz din
Capitolul IV.
Figura 5.15 Indicatori de calitate a apei lacului de acumulare Cucuteni
Tabelul 5.11 Indicatori de calitate a i apei lacului de acumulare în secțiunea mijloc lac
(Observed WQ)
Lacul de acumulare
Cucuteni/ Secțiune Indicatori Valoare ( μg/l) CV
Mijloc lac
Secțiune 1 Turbiditatea non
algală 0,08 0,2
145
Ptotal 255 0,3
Ntotal 1730 0,3
Clorofila a 45130 0
Adâncimea Secchi 0,3 0
Azot organic 200 0,1
Ortofosfați 0,6 0,1
Modelele empirice implementate în BATHTUB sunt generalizări privind comportamentul
lacului de acumulare studiat . O facilitate de calibrare a modelului pentru a corespunde condițiilor
observate este redată în BATHUB prin aplicarea <<Factorilor de Calibrare >> care pot fi
introduși global (aplicabile tut uror segmentelor) și i ndividual (aplicând fiecărui segment).
Factorii de calibrare s -au considera t 1 pentru indicatorii: rata de dispersie, azot total, fosfor
total, clorofila “a”, adâncimea secchi, ortofosfați si azotul organic (Tabel 5.12) .
Tabel 5.12 Factorii de calibrare
Segment Calibration Factors
Seg Dispersion
Rate Total P
(ppb) Total N
(ppb) Chl-a
(ppb) Secchi
(m) Organic N
(ppb) TP –
Ortho P
(ppb)
1 1 1 1 1 1 1 1
Rata internă de încărcare – Internal load este setată în mod normal la 0. Acesteia i s-a dat
valoar ea 0 pentru indicatorii: azot total și fosfor total (Tabel 5.13) .
Tabel 5.13 Rata internă
Internal load
Seg Total N (ppb) Total P (ppb)
1 0 0
Tributary – Intrările externe provenite din rețeaua hidrografică
146
Această secțiune a modelului de calitate BA THUB reprezintă un instrument pentru a urmări
modificarea calității apei unui lac de acumulare ca urmare a încărcărilor din rețea.
Acumularea Cucuteni este dependentă de regimul hidrologic al cursului de apă V oinești
format de pe o suprafață de recepție de 131 km2 .
Figura 5.16 Definirea intrărilor
5.4.2.2 Rezultatele modelării
În urma simulării potențialului de eutrofizare a ap ei din lacul de acumulare Cucuteni cu
modelul BATHUB s -au obținut date privind bilanțul masic de nutrienți pentru secțiunea d efinită –
mijloc lac – sectiunea 1 și valorile principalilor indicatori ai eutrofizării .
În modelarea încărcării de azot și fosfor asupra stării trofice a unui lac de acumulare,
succesiunea de etape poate fi schem atizată astfel (Chapra ,1980) :
Model al sursel or de azot/fosfor -> încărcarea în azot total/fosfor total -> model al
bilanțului azotului/fosforului în lac ul de acumulare -> concentrația azotului total/fosforului total –
> corelația azot/fosfor/clorofilă -> concentrația clorofilei -> corelația cl orofilă/producție primară –
> producție primară. Cunoașterea nivelului critic al încărcării cu nutrienți de azot și fosfor este
importantă pentru prevenirea și reducerea eutrofizării unui lac de acumulare .
147
Tabel 5.14 Rezultate bilanț masic pentru secțiune a/segmentul mijloc lac (Azot total )
Component ă bilanț TOTAL – N Segment 1
Flow
(hm3/yr) Flow (%) Load
(kg/yr) Load (%) Conc.
(mg/m3)
Trib/Type
Trib 1/ Type 1 165,7 99,6% 333057, 0 100,0% 2010
Precipitation/Precipitații 0,6 0,4% 0,0 0,0%
Inflow/Intrăr i în rețea 165,7 99,6% 333057, 0 100,0% 2010
Total inflow/Debit total
intrat 166,3 100,0% 333057, 0 100,0% 2003
Adventive
outflow/Debit advectiv 165,1 99,2% 288957, 7 86,8% 1751
Total otflow/Debit total
ieșit 165,1 99,2% 288957, 7 86,8% 1751
Evaporation/Ev aporație 1,3 0,8% 0,0 0,0%
Retention/Retenție 0,0 0,0% 44099, 3 13,2%
Tabel 5.15 Rezultate bilanț masic pentru secțiunea /segmentul mijloc lac (Fosfor total )
Component ă bilanț TOTAL – P Segment 1
Flow
(hm3/yr) Flow (%) Load
(kg/yr) Load (%) Conc.
(mg/m3)
Trib/Type
Trib 1/Type 1 165,7 99,6% 74565, 0 100,0% 450
Precipitation/Precipitații 0,6 0,4% 0,0 0,0%
Inflow/Intrări în rețea 165,7 99,6% 74565, 0 100,0% 450
Total inflow/Debit total
intrat 166,3 100,0% 74565, 0 100,0% 448
Adventive
outflow/Debit ad vectiv 165,1 99,2% 41485, 9 55,6% 251
148
Total otflow/Debit total
ieșit 165,1 99,2% 41485, 9 55,6% 251
Evaporation/Evaporație 1,3 0,8% 0,0 0,0%
Retention/Retenție 0,0 0,0% 33079, 1 44,4%
Tabel 5.16 Indicatori ai eutrofizării lacului de acumulare Cucuteni
Valori măsurate și valori simulate
Variabilele eutrofizării Valori măsurate Valori simulate
TOTAL P (mg/m3) 0,26 0,25
TOTAL N (mg/m3) 1,73 1,75
CHL -A (mg/m3) 45,1 28
Secchi (m) 0,3 0,3
(1)- Ntotal
149
(2)- Ptotal
(3)- Clorofila a
150
(4) – Secchi
Figura 5.17 Variabilele eutrofizării pentru lacul de acumulare Cucteni -secțiunea
mijloc lac
Din analiza rezultatelor finale prezentate mai sus se poate observa că s -au obținut valori
apropiate de cele măsurate (așa cum au fost prezentate în Capito lul IV) pentru indicatorii
potențialulu i de eutrofizare: azot total, fosfor total și adâncime secchi. Diferențe între valorile
măsurate și simulate apar în cazul “clorofilei a” deoarece la rularea modelului nu s -a ținut cont de
variația sezonieră a acest ui indicator (Figura 5.17) .
Pentru a exista erori cât mai mici a le rezultatelor simulate, utilizatorul modelului BATHUB
ar trebui să se țină cont de categoria de utilizare a terenului la etapa de definire a <<intr ărilor de
nutrienți din rețeaua hidrograf ică>>.
Modelul BATHUB a fost aplicat pentru a determina sensibilitatea concentrațiilor de
nutrienți la ratele de sedimenta re și coeficienții de dispersie. Concentrațiile simulate de nutrienți
sunt prezentate ca o funcție a ratelor relative de descompunere și de dispersie.
151
Profile Sensitivity Analysis for TOTAL P
Sedim. Dispersion Segment ->
Factor Factor 1 Mean
0.50 1.00 305 305
1.00 1.00 251 251
2.00 1.00 199 199
Observed: 255 255
Profile Sensitivity Analysis for TOTAL N
Sedim. Dispersion Segment ->
Factor Factor 1 Mean
0.50 1.00 1866 1866
1.00 1.00 1751 1751
2.00 1.00 1582 1582
Observed: 1730 1730
5.4.3 Aplicarea modelului Bathub pe ntru lacul de acumulare Tansa –
Belcești
5.4.3.1 Date de intrare
În vederea rulării modelului BATHUB pentru lacul de acumulare Tansa -Belcești s -au
utilizat date procurate de la Adm inistrația Bazinală de Apă Prut -Bârlad.
Spre deosebire de lacul de acumulare Cucuteni monitorizat doar în secțiunea miloc lac ,
pentru Tansa -Belcești au f ost definite trei secțiuni, respectiv: mijloc lac, amonte baraj și priză
potabilizare . Secțiunilor/segmentelor li se atribuite câte un număr de identificare: 1, 2 și 3 (Figura
5.18).
Figura 5.18 Definirea secțiunilor lacului de acumulare Tansa -Belcești
152
Segment & Tributary Network
––– Segment: 1 Middle Reservoir
Outflow Segment: 2 Upstream Dam
Tributary: 1 Type 1 Type: Monitored
Inflow
––– Segment: 2 Upstream Dam
Outflow Segment: 3 Drinking Outlet
––– Segmen t: 3 Drinking Outlet
Outflow Segment: 0 Out of Reservoir
Fiecare segment se descarcă fie într -un alt segment din aval, fie în afara lacului de
acumulare.
Astfel segmentul 1 se varsă în segmentul 2, segmentul 2 în segmentul 3, iar segmentul 3 în
afara acumulării. Zona de amplasare a acumulării Tansa -Belcești este caracterizată de o medie
multianuală a precipitațiilor de 605 l/mp și o evapotranspirație de 1163 l/mp .
Tabel 5.17 Variabilele modelului BATHUB
Global Variables Mean CV
Averaging Period (yrs) 1 0,00
Precipitation (m) 0,60 0,20
Evaporation (m) 1,16 0,20
Storage Increase (m) 0 0,00
Prima etapă constă în introducerea variabilelor globale, care se aplică pentru t oate cele 3
segmente (Tabel 5.17 ).
Acestea sunt reprezentat e de datele privind condițiile hidrologice specifice arealului în care
se găsește lacul de acumulare Tansa -Belcești (precipitații, evapotranspirația și producția de apă) și
de încărcările atmosferice.
Segment/Secțiune
153
(1)
(2)
(3)
Figura 5.19 Fereastra BATHUB pentru introducerea datelor de intrare aferente
fiecărei secțiuni în parte ( 1-mijloc lac lac, 2-amonte baraj , 3-priză potabilizare )
În Figura 5.19 se redă modul cum sunt definite cele 3 secțiuni aferente lacului de acumulare
Tansa -Belcești (mijloc lac, amonte baraj și priză potabilizare) , pentru care se introduc datele
solicitate de model (datele morfometrice, datele de calitate, factorii de calibrare și rata internă) .
Datele morfomet rice sunt redate în Tabelul 5.18 .
Tabel 5.18 Caracteristici morfometrice
Lac de
acumulare
Tansa –
Belcești Suprafață
(km2) Adâncime
medie –
mijloc (m) Adâncime
mixtă (m) Volum
(hm3) Lungime
(km) Timp de
retenție
(ani)
2,89 2,24 2,24 7,88 4,89 0,34
154
Datele de calitate a apei sunt redate în Tabelul 5.19 . Se urmărește același principiu ca și în
cazul modelării potențialului de eutrofizare pent ru lacul de acumulare Cucuteni. Valorile necesare
modelului BATHUB sunt cele prezentate în studiile de caz în capitolele anterioare.
Tabel 5.1 9 Indicatori de calitate ai apei la cului de acumulare în secțiunea mijloc lac
(Observed WQ)
Secțiune Indicatori Valoare
(μg/l)
Mijloc lac
Secțiune 1 Turbiditatea non algală 0,08
Ptotal 80
Ntotal 1033
Clorofila a 23010
Adâncimea Secchi 0,46
Azot Organic 950
Ortofosfați 0,8
Secțiune Indicatori Valoare
(μg/l)
Amonte baraj
Secțiune 2 Turbiditatea non algală 0,08
Ptotal 81,25
Ntotal 1117,5
Clorofila a 24308
Adâncimea Secchi 0,46
Azot Organic 1130
Ortofosfați 1,2
Secțiune Indicatori Valoare
(μg/l)
Priză potabilizare
Secțiune 3
Turbiditatea non algală 0,08
Ptotal 106,75
155
Ntotal 1038
Clorofila a 24308
Adâncimea Secchi 0,3
Azot Organic 1100
Ortofosfați 1,5
Factorii de calibrare se consideră 1 pentru indicatorii: rata de dispersie, azot total, fosfor
total, clorofila “a”, adâncimea secchi, ortofosfați si azotul organic (Tabel 5. 20).
Tabel 5.20 Factorii de calibrar e pe segmente
Segment Calibration Factors
Seg Dispersion
Rate Total P
(ppb) Total N
(ppb) Chl-a
(ppb) Secchi
(m) Organic N
(ppb) TP –
Ortho P
(ppb)
1 1 1 1 1 1 1 1
2 1 1 1 1 1 1 1
3 1 1 1 1 1 1 1
Ratei interne de încărcare i s -a dat valoarea 0 pentru indicator ii: azot t otal și fosfor total
(Tabel 5.21 ).
Tabel 5.21 Rata internă
Internal load
Seg Total N (ppb) Total P (ppb)
1 0 0
2 0 0
3 0 0
Tributary – Intrările provenite din rețeaua hidrografică
În Figura 5.20 s-au definit intrările externe de nutrienți de azot total și fosfor total (surse
de poluare difuză și punctiformă), corespunzătoare primul ui segment definit – mijloc lac . Pentru
celelalte 2 segmente: amonte baraj și priză potabilizare nu au fost definite în model surse externe
156
de nutrienți de azot total și fosfor total. Acumularea Tansa -Belcești este dependentă de regimul
hidrologic al cursului de apă Bahlui format de pe o supra față de recepție de 346 km2 .
Figura 5.20 Definirea intrărilor
5.4.3.2 Rezultatele modelării
În urma simulării potențialului de eutrofizare a apei din lacul de acumulare Tansa -Belcești
cu modelul BATHUB s -au obținut date calitative pentru cele trei se cțiuni în ordinea în care au fost
definite :
1- Mijloc lac ;
2- Amonte baraj ;
3- Priză potabilizare .
Tabelul 5. 22 Rezultate bilanț masic pentru secțiunea mijloc lac (Azot total )
Component ă bilanț TOTAL – N Segment 1
Flow
(hm3/yr) Flow (%) Load
(kg/yr) Load (%) Conc.
(mg/m3)
Tributary/Type
Trib 1/Type 1 108,0 99,5% 143640, 0 100,0% 1330
157
Precipitation/Precipitații 0,6 0,5% 0,0 0,0%
Inflow/Intrări în rețea 108,0 99,5% 143640, 0 100,0% 1330
Total inflow/Debit total
intrat 108,6 100,0% 143640, 0 100,0% 1323
Advectiv e
outflow/Debit advectiv 107,5 99,0% 131421, 6 91,5% 1223
Total otflow/Debit total
ieșit 107,5 99,0% 131421, 6 91,5% 1223
Evaporation/Evaporație 1,1 1,0% 0,0 0,0%
Retention/Retenție 0,0 0,0% 12218, 4 8,5%
Tabelul 5. 23 Rezultate bilanț masic pentru secț iunea mijloc lac (Fosfor total )
Component ă bilanț TOTAL – P Segment 1
Flow
(hm3/yr) Flow (%) Load
(kg/yr) Load (%) Conc.
(mg/m3)
Tributary/Type
Trib 1/Type1 108,0 99,5% 16740, 0 100,0% 155
Precipitation/Precipitații 0,6 0,5% 0,0 0,0%
Inflow/Intrări î n rețea 108,0 99,5% 16740, 0 100,0% 155
Total inflow/Debit total
intrat 108,6 100,0% 16740, 0 100,0% 154
Advective
outflow/Debit advectiv 107,5 99,0% 12860, 6 76,8% 120
Total otflow/Debit total
ieșit 107,5 99,0% 12860, 6 76,8% 120
Evaporation/Evaporație 1,1 1,0% 0,0 0,0%
Retention/Retenție 0,0 0,0% 3879, 4 23,2%
158
Tabelul 5. 24 Rezultate bilanț masic pen tru secțiunea amonte baraj (Azot total )
Component ă bilanț TOTAL – N Segment 2
Flow
(hm3/yr) Flow (%) Load
(kg/yr) Load (%) Conc.
(mg/m3)
Precipitation/ Precipitații 0,6 0,5% 0,0 0,0%
Inflow/Intrări în rețea 107,5 99,5% 131421, 6 100,0% 1223
Total inflow/Debit total
intrat 108,0 100,0% 131421, 6 100,0% 1216
Advective
outflow/Debit advectiv 106,9 99,0% 120964, 8 92,0% 1131
Total otflow/Debit total
ieșit 106,9 99,0% 120964, 8 92,0% 1131
Evaporation/Evaporație 1,1 1,0% 0,0 0,0%
Retention/Retenție 0,0 0,0% 10456, 8 8,0%
Tabelul 5. 25 Rezultate bilanț masic pentr u secțiunea amonte baraj (Fosfor total )
Component ă bilanț TOTAL – P Segment 2
Flow
(hm3/yr) Flow (%) Load
(kg/yr) Load (%) Conc.
(mg/m3)
Precipitation/Precipitații 0,6 0,5% 0,0 0,0%
Inflow/Intrări în rețea 107,5 99,5% 12860, 6 100,0% 120
Total inflow/Debit total
intrat 108,0 100,0% 12860, 6 100,0% 119
Advective
outflow/Debit advectiv 106,9 99,0% 10331, 5 80,3% 97
Total otflow/Debit total
ieșit 106,9 99,0% 10331, 5 80,3% 97
Evaporation/Evaporație 1,1 1,0% 0,0 0,0%
Retention/Retenție 0,0 0,0% 2529, 1 19,7%
159
Tabelul 5. 26 Rezultate bilanț masic pentr u secțiunea priză potabilizare (Azot total )
Com ponent ă bilanț TOTAL – N Segment 3
Flow
(hm3/yr) Flow (%) Load
(kg/yr) Load (%) Conc.
(mg/m3)
Precipitation/Precipitații 0,6 0,5% 0,0 0,0%
Inflow/Intrări în rețea 106,9 99,5% 120964, 8 100,0% 1131
Total inflow/Debit total
intrat 107,5 100,0% 120964, 8 100.,0% 1125
Advective
outflow/Debit advectiv 106,4 99,0% 111921, 4 92,5% 1052
Total otflow/Debit total
ieșit 106,4 99,0% 111921, 4 92,5% 1052
Evaporation/Evaporație 1,1 1,0% 0,0 0,0%
Retention/Retenție 0,0 0,0% 9043, 4 7,5%
Tabelul 5. 27 Rezultate bil anț masic pentru secțiunea priză potabilizare (Fosfor total )
Component ă bilanț TOTAL – P Segment 3
Flow
(hm3/yr) Flow (%) Load
(kg/yr) Load (%) Conc.
(mg/m3)
Precipitation/Precipitații 0,6 0,5% 0,0 0,0%
Inflow/Intrări în rețea 106,9 99,5% 10331, 5 100,0% 97
Total inflow/Debit total
intrat 107,5 100,0% 10331, 5 100,0% 96
Advective
outflow/Debit advectiv 106,4 99,0% 8572, 5 83,0% 81
Total otflow/Debit total
ieșit 106,4 99,0% 8572, 5 83,0% 81
Evaporation/Evaporație 1,1 1,0% 0,0 0,0%
Retention/Retenție 0,0 0,0% 1759, 0 17,0%
160
Tabel 5.28 Variația azotului total și a fosforului total în lacul de acumulare Tansa -Belcești
Valori măsurate
Indicatori Secțiunea 1 Secțiunea 2 Secțiunea 3 Valoare m edie
TOTAL P (mg/m3) 0,08 0,08 0,10 0,09
TOTAL N (mg/m3) 1,03 1,11 1,03 1,06
Tabel 5.29 Variația azotului total și a fosforului total în lacul de acumulare Tansa -Belcești
Valori simulate
Indicatori Secțiunea 1 Secțiunea 2 Secțiunea 3 Valoare medie
TOTAL P (mg/m3) 0,12 0,10 0,08 0,10
TOTAL N (mg/m3) 1,20 1,13 1,05 1,13
Din rezultatele redate mai sus se observă că c ele mai mici valori pentru azot total și fosfor
total rezultate din simularea cu modelul de calitate BATHUB s-au determinat în secțiunea priză
potabilizare .
Figura 5. 21 Variația azotului t otal
161
Figura 5.22 Variația fosforului total
Rezultatele obținute în urma simulării indică calitatea apei din lacul de acumulare Tansa –
Belcești care diferă ușor în funcție de secțiunea și perioada anului în care s -a realizat monitorizarea.
Totodată erorile apărute între valorile măsurate și cele simulate în secțiunile de
monitorizare ale lacului de acumulare Tansa -Belcești pentru cei doi indicatori de calitate azot total
și fosfor total (Figura 5.21 și Figura 5.22 ) se pot datora ipotezei de calcul st abilită la rularea
modelului, prin care secțiunea definită se descarcă direct în secțiunea din aval. Rezultatele ar trebui
confirmate prin utilizarea modelului ținând cont de un posibil flux/schimb între oricare pereche de
segmente/secțiuni ale lacului de acumulare.
Modelul BATHUB a fost aplicat pentru a determina sensibilitatea concentrațiilor de
nutrienți la ratele de sedimenta re și coeficienții de dispersie în toate cele 3 secțiuni de monitorizare.
Profile Sensitivity Analysis for TOTAL P
Sedim. Dispersion Segment ->
Factor Factor 1 2 3 Mean
0.50 0.25 133 117 104 118
0.50 1.00 133 117 104 118
0.50 4.00 124 113 107 115
1.00 0.25 120 97 81 99
162
1.00 1.00 120 97 81 99
1.00 4.00 109 94 86 96
2.00 0.25 103 75 58 79
2.00 1.00 103 75 58 79
2.00 4.00 92 74 65 77
Observed: 80 81 107 89
Profile Sensitivity Analysis for TOTAL N
Sedim. Dispersion Segment ->
Factor Factor 1 2 3 Mean
0.50 0.25 1275 1224 1177 1225
0.50 1.00 1275 1224 1177 1225
0.50 4.00 1239 1204 1182 1208
1.00 0.25 1223 1131 1052 1136
1.00 1.00 1223 1131 1052 1136
1.00 4.00 1165 1104 1066 1111
2.00 0.25 1139 994 880 1005
2.00 1.00 1139 994 880 1005
2.00 4.00 1059 965 908 978
Observed: 1033 1118 1038 1063
Atât pentru lacul de acumulare Cucuteni, cât și pentru lacul de acumulare Tansa -Belcești
s-au obținut valori mari ale azotului total și fosforului total care indică o calitate slabă a apei,
valori confirmate prin studiile prezentate în Capitolul IV. Acumularea în timp a nutrienților de
azot total și fosfor total repre zintă o poluare cu efect cumulativ care determină apariția procesului
de eutrofizare.
163
CAPITOLUL VI
Concluzii finale, contribuții personale și cercetări
viitoare
164
6.1 Concluzii finale
Teza de doctorat a fost realizată în c adrul U niversității Tehnice “Gheorghe Asachi” din
Iași, Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie și Ingineria Mediului, sub îndrumarea do mnului
prof.dr.ing. Ion GIURMA .
Lucrarea intitulată <<Cercetări privind calitatea apelor din lacurile de acumulare mici și
mijloc ii din zonele colinare>> are ca obiectiv principal analiza și simularea principalilor
parametrii ce definesc starea de calitate a apelor din lacurile de acumulare din zonele colinare
combinând studiile teoretice cu rezultatele obținute prin modelarea matem atică.
În Introducere am realizat o scurtă descriere privind importanț a temei studiate și am
evidențiat principalele obiective ale tezei de doctorat <<Cercetări privind calitatea apelor din
lacurile de acumulare mici și mijlocii din zonele colinare>> .
În cadrul Capitolului I <<Cadrul legislativ privind calitatea a pelor de suprafață și
subterane >> am realizat o sinteză privind legislația din domeniul calității apelor , la nivel național
și european având în prim plan Directiva Cadru privind Apa 2000/60/CE care prin prevederile și
obiectivele definite sprijină managementul durabil al resurse lor de apă ce aparțin țărilor Uniuni i
Europene .
Instrumentele, obiectivele și măsurile generale și specifice de protecție a resurselor de
apă sunt definite prin Directiv a Cadru Apa 2000/60 /CE;
Directiva Cadru Apa 2000/60/CE a fost aproba tă în data de 23 octombrie 2000 și
cuprinde 26 de articole și 11 anexe prin care se promovează managementul durabil al
resurselor de apă din interiorul Uniunii Europene;
Transpunerea în le gislația din România a prevederilor Directivei Cadru Apa
2000/60/CE s -a realizat prin Legea Apelor nr.107/1996, cu modificări le și completările
ulterioare.
În Capitolul II <<Managementul durabil al resurselor de apă din România >> am
realizat o cercetare privind strategia de monitorizare a apelor .
Managementul resurselor de apă are la bază tratarea unitară a tuturor prevederilor
Directivei Cadru privind Apa 2000/60/CE în concordanță c u cele specifice principalelor
Directive E uropene din domeniul apelor;
165
Strategia națională în domeniul gospodăririi apelor are drept obiectiv realizarea unei
politici de gospodărire durabilă a resurselor de apă prin protecția cantitativă și calitativă
a acestora;
Urmărirea cantitativă și calitativă a corpurilor de apă din Rom ânia în concordanță cu
aplicarea cadrului legislativ din domeniul apei, sunt activități realizate de către
Administrația Națională "Apele Române", prin intermediul Administrațiilor Bazinale de
Apă;
Principalul instrument prin care se implementează Directiv a Cadru 2000/60 /CE îl
reprezintă Planul de Management al Bazinului Hidrografic întocmit de fiecare
Administrație Bazinală de Apă în parte;
În conformitate cu Directiva Cadru pentru Apă, în cadrul Planurilor Bazinale de
Management au fost definite presiunil e semnificative, respectiv cele care nu ating
obiectivele de mediu pentru un corp de apă (presiuni difuze, punctiforme, hidro –
morfologice) ;
Impactul presiunilor semnificative la nivelul unui bazin hidrografic/sub -bazin/corp de
apă se datorează poluării cu substanțe organice, cu nutrienți sau cu substanțe prioritar
periculoase, alterării mediului, precum și altor tipuri de poluări specifice apelor de
suprafață.
În Capitolul III , denumit <<Concepte și met ode de abordare a calității apelor din
lacurile de acu mulare din zonele colinare >> am realizat o scurtă descriere a Structurii Sistemului
de Monitoring Integrat al Apelor din România , continuând cu clasificarea programelor de
monitoring.
Tot în cadrul acestui capitol am prezentat stadiul cercetărilor la nive l național privind
evaluarea calității apelor din lacurile de acumulare, având la bază un concept nou introdus și definit
prin Directiva Cadru, și anume potențialul ecologic și starea chimică a apelor .
Monitoringul apelor reprezintă o activitate integrată de evaluare a caracteristicilor
bacteriologice, biologice, fizico -chimice ale apei în relație cu condi țiile ecologice a le
mediului și de sănătate ale omului;
Directiva Cadru privind Apa a introdus noțiuni noi privind analiza calității apelor din
lacurile d e acumulare, și anume: potențialul ecologic care se determină prin evaluarea
indicatorilor biologici, fizico -chimici, poluanți specifici și starea chimică care se evaluează
pe baza analizei impactului substanțelor prioritare și prioritar periculoase;
166
Urmar e a analizei potențialului ecologic a lacurilor de acumulare monitorizate l a nivel
național în perioada 2012 -2014 s-a constatat o creștere a numărul ui celor care ating
obiectivul de mediu;
Referitor la starea chimică a lacurilor de acumulare monitorizate la nivel național cea
mai mare parte a acestora prezintă o stare chimică bună.
În Capitolul IV <<Evoluția indicatorilor de calitate ai apelor din lacurile de
acumulare din bazinul hidrografic Bahlui>> am realizat o analiz ă privind calitatea apelor din
lacurile de acumulare mici și mijlocii d in bazinul hidrografic Bahlui, pe baza prelucrării datelor
obținute de la Administrația Bazinal ă de Apă Prut -Bârlad.
Am urmărit evoluția potențialului ecologic și a stării chimice în perioada 2012 -2016 pentru
lacurile de acumulare Pârcovaci, Cucuteni, Tansa -Belcești și Podu -Iloaiei, iar cele trei din urmă
acumulări au fost evaluate mai detaliat din perspectiva evoluției indicatorilor specifici eutrofizării
și pentru stabilirea stadiului trofic . Calitatea apelor din lac urile de acumulare menționate s -a
analizat pe fiecare secțiune de monitorizare, variația parametrilor urmăriți fiind evidențiată și prin
graficele realizate . Evoluția stării trofice a lacurilor de acumulare stuadiate ajută la estimarea
viitoare și la stabi lirea prioritizării măsurilor necesare.
Lacul de acumulare Pârcovaci a evidențiat în perioada 2012 -2015 un potențial ecologic
bun, trecând în anul 2016 la un potențial ecologic moderat , obiectivele de calitate nefiind
atinse din cauza condițiilor de oxi genare . În ceea ce privește starea chimică a lacului de
acumulare Pârcovaci , aceasta se menține bună;
Lacul de acumulare Cucuteni pre zintă un potențial ecologic moderat pe întreaga
perioadă de studiu cauzat de încărcările cu nutrienți, st area de acidifier e și condițiile de
oxigenare. Starea chimică a lacului de acumulare în perioada 2012 -2016 nu a fost
stabilită;
În perioada 2010 -2014 lacul de acumulare Cucuteni a fost monitorizat în secțiunea
mijloc lac iar datele de analiză au arătat că valoarea maximă d e azot total a fost
determinată în anul 2014, luna iunie – 2,50 mg/l, iar pentru fosfor total maximele au fost
înregistrate vara (august 2011 și iulie 2014 ) – 0,29 mg/l.
Pentru aceași perioadă de studiu media valorilor de azot total din lacul de acumulare
Cucuteni crește de la an la an, iar media valorilor de fosfor total variază ușor, cu o creștere
în anul 2014;
167
Gradul de troficitate al lacului de acumulare Cucuteni din punct de vedere al
monitorizării azotului total trece de la eutrof (perioada 2010 -2013) la hipertrof în anul
2014, iar raportat la evaluarea fosforului total se menține hipertrof pe toată perioada de
studiu 2010 -2014;
Gradul de troficitate al lacului de acumulare Cucuteni a fost determinat în anul 2014 și
pe baza analizei saturației minime î n oxigen (oligotrof), a biomasei maxime a
fitoplanctonului (hipertrof) și a clorofilei “a” medie anuală (hipertrof);
Lacul de acumulare Tansa -Belcești prezintă în perioada 2012 -2016 un potențial
ecologic moderat, mai puțin în anul 2015 când calitatea ape i a înregistrat o îmbunătățire.
Potențialul ecologic moderat este susținut de cantitățile însemnate de nutrienți de azot și
fosfor , de condițiile de oxigenare și de starea de acidifiere . Referitor la starea chimică a
lacului de acumulare Tansa -Belcești , aceasta se menține bună pe toată perioada de studiu;
Analiza calității apei din lacul de acumulare Tansa -Belcești din punct de vedere a
azotului total și fosforului total s -a realizat în perioada 2010 -2015 în 3 secțiuni de
monitorizare: priză potabiliz are, m ijloc lac și amonte baraj;
Datele de monitorizare privind valorile medii ale azotul total au evidențiat trecerea
lacului de acumulare Tansa -Belcești de la un grad de troficitate hipertrof în anul 2010 la
eutrof în perioada 2011 -2015, iar ale fosforului to tal au evidențiat îmbunătățirea
caracteristicilor hipertrofe din anul 2012 în eutrofe în perioada 2013 -2015 ;
Gradul de troficitate al lacului de acumulare Tansa -Belcești a fost determinat în anul
2014 și pe baza analizei saturației minime în oxigen (mezotr of), a biomasei maxime a
fitoplanctonului (eutrof) și a clorofilei “a” medie anuală (hipertrof) ;
Lacul de acumulare Podu Iloaiei prezintă un potențial ecologic moderat, calitatea apei
fiind afectată de condițiile favorabile de dezvoltare ale eutrofizării. Starea chimică a
lacului de acumulare Podu -Iloaiei este una bună;
În perioada 2010 -2014 calitatea a pei din lacul de acumulare Podu Iloaiei se analizează
în secțiunile mijloc lac și baraj.
Cantitățile de azot total și fosfor total din lacul de acumulare P odu Iloaiei sunt într -o
ușoară scădere , cele mai mici valori fiind determinate în anul 2014 în ambele secțiuni de
monitorizare ;chiar și așa în perioada 2010 -2014 lacul de acumulare Podu -Iloaiei prezintă
caracteristici hipertrofe din punct de vedere al anal izei azotului total și fosforului total;
168
Gradul de troficita te al lacului de acumulare Podu Iloaiei în anul 2014 a fost determinat
și pe baza analizei saturației minime în oxigen (oligotrof), a biomasei maxime a
fitoplanctonului (hipertrof) și a clorofilei “a” medie anual ă (hipertrof) ;
Pentru perioada 210 -2016 s -a urmărit și evoluția potențialului ecologic al lacului de
acumulare Podu Iloaiei din perspectiva nutrienților de azot și fosfor. Dacă până în anul
2014 s -a menținut un potențial ecologic moderat, î ncepând cu anul 2015 și continuând cu
anul 2016 s -a sesizat o imbunătățire, determinând un potențial ecologic bun.
În Capitolul V <<Analiza și aplicarea modelelor pentru studiul calități i apelor din
lacurile de acumulare >> am realizat o documentare privin d principalele modele de calitate a
apelor dar și principiile matematice specifice modelă rii calității resurselor de apă .
Rezultatele prezentate în cadrul acestui capitol evidenț iază starea actuală și /sau viitoare a
apelor din lacuri le de acumulare Cucute ni, Tansa -Belcești și Podu Iloaiei din bazinul hidrografic
Bahlui.
Prognoz a calității apelor de suprafață în perspectiva anului 2021 realizată cu modelul
WaQ de către specialiști din cadrul Administrației Bazinale de Apă Prut -Bârlad a
evidențiat pentru sub-bazinul Războieni – amonte Podu Il oaiei o scădere a concentrației
de azot total și fosfor total ;
Din punct de vedere cal itativ, caracteristicile lacului de acumulare Podu Iloaiei sunt
dependente de caracterist icile sub -bazinului Războieni – amonte Podu Iloaiei și astfel
corelând rezultatele provenite din model am trasat o concluzie proprie, și anume
îmbunătățire a potenț ialului ecologic pentru lacul de acumulare Podu Iloaiei din punct de
vedere a l analizei nutrienților de azot total și fosfor total ;
Amel iorarea viitoare a stării de calit ate a lacului de acumulare Podu Iloaiei este
confirmat ă de evoluția bună a potențialului ecologic specific lacului de acumulare Podu
Iloaiei din punct de vedere a analizei nutrienților , prezentată în Capitolul IV și de
interpretarea seriilor cronologice pentru cei doi indicatori de calitate provenite din
măsurători ;
Potențialul de eutrofizare a lacurilor de acumulare Cucuteni și Tansa -Belcești s -a
estimat folosind relații le empirice din model ul de calitate BATHUB ;
Prin modelarea caltății lacuri lor de acumulare Cucuteni și Tansa -Belcești cu modelul
BATHUB au rezultat valori mari ale azotului tota l și fosforului total care indică o stare
hiper trofă a lacului de acumulare Cucuteni și eutrofă a lacului de acumulare Tansa –
169
Belce ști. Acumularea în timp a nutrienților reprezintă o poluare cu efect cumulativ care
determină apariția fenomenului de eutrofizare;
Pentru obținerea rezultatelor cât mai exacte, la rularea modelului ar trebui să se țină
cont de categoria de utilizare a tere nului aferent bazinului hidrografic care contribuie la
încărcarea cu nutrienți a lacului de acumulare;
Pentru lacul de acumulare Cucuteni s -au observat diferențe semnificative între valorile
măsurate și cele simulate cu modelul BATHUB a “clorofilei a ” datorită variației sezoniere
a acestui indicator;
Pentru lacul de acumulare Tansa -Belcești, simularea cu modelul BATHUB a indicat
starea de calitate a apei pentru 3 secțiuni de monitorizare (mijloc lac, amonte baraj și priză
potabilizare) , cele mai mici valori fiind determinate în secțiunea priză potabilizare ;
Pentru lacul de acumulare Tansa -Belcești erorile între valorile măsurate și cele
simulate determinate în cele 3 secțiuni de monitorizare se pot datora ipotezei de calcul
stabilită în model , prin care secț iunea definită se descarcă direct în secțiunea din aval.
Rezultatele ar trebui confirmate prin rularea modelului ținând cont de un posibil
flux/schimb între oricare pereche de segmente/secțiuni ale lacului de acumulare.
În Capitolul VI am stabilit conclu ziile finale privind calitatea lacurilor de acumulare din
zonele colinare îmbinând legislația din domeniu, studiile teoretice , monitoringul actual și
rezultatele modelelor de calitate. Totodată am surprins contribuțiile personale dar și propunerile
pentru cercetările viitoare.
6.2 Contribuții personale
În elaborarea tezei de doctorat <<Cercetări privind calitatea apelor din lacurile de
acumulare mici ș i mijlocii din zonele colinare>> , contribuții le personale au constat în :
Documentarea privind modul de aplicare a legislației naționale și europene în domeniul
calității apei;
Realizarea unui studiu referitor la metodologia actuală folosită în stabilirea calității
apelor din lacurile de acumulare din zonele colinare din punct de vedere ecologic și chimic ;
Documentarea privind eutrofizarea lacurilor de acumulare și măsurile de prevenire și
combatere ;
170
Realizarea unui studiu care urmărește evoluția potențialului ecologic și a stării chimice
a apelor din lacurile de acumulare situate în bazinul hidrografic Bahlui în perioada 2012 -2016 ;
Sistematizarea și analiza datelor din perioada 2010 -2015 pe baza caracteristicilor
indicatorilor specifici eutrofizării lacurilor de acumulare C ucuteni, Tansa -Belcești și Podu Iloaiei;
Documentarea privind modelarea calității apelor de suprafață, în special a apelor din
lacurile de acumulare;
Analiza rezultatelor obținute în urma aplicării modelului WaQ de către specialiștii din
Administrația Bazinală de Apă Prut -Bârlad prin care am prognozat îmbunătățire a cali tății apei din
lacul de acumulare Podu Iloaiei din punct de vedere a încărcării cu nutrienți de azot total și fosfor
total;
Aplicarea modelului BATHUB prin care se permite estimarea calității apelor din lacurile
de acumulare Cucuteni și Tansa -Belcești pe baza potențialului de eu trofizare , estimare care se
bazează pe legături între date morfometrice , hidrologice si de calitate a apei;
Aplicarea modelului BATHUB pentru a determina sensibilitatea concentrațiilor de
nutrienți la ratele de sedimenta re și coeficienții de dispersie în l acurile de acumulare Cucuteni și
Tansa Belcești;
Compararea datelor măsurate cu datele rezultate din simulări pentru lacurile de
acumulare Cucuteni, Tansa -Belcești și Podu Iloaiei.
6.3 Perspective și cercetări viitoare
Cercetări privind modul în care practicile agricole influențează populațiile de
microorganisme din apele lacurilor de acumulare ;
Impactul poluării asupra populațiilor bacteriene din apele lacurilor de acumulare;
Modelarea potențialului de eutrofizare cu ajutorul modelului BATHUB ținând cont de
variația sezonieră a biomasei fitoplanctonice ;
Modelarea potențialului de eutrofizare a unui la c de acumulare cu modelul BATHUB
prin considerarea mai multor scenarii de încărcare: fiecare segment reprezintă același lac de
acumulare, dar sub o altă cond iție (de exemplu, segmentul 1 ar pute a reflecta condițiile existente,
segmentul 2 ar putea reflecta predicția încărcări lor viitoare ca urmare a dezvoltării terenurilor
agricole, iar s egmentul 3 ar putea reflecta predicția încărcări lor viitoare cu opțiuni d e control
specifice );
171
Determinarea activității enzimatice a sedimentului celor trei lacuri de acumulare:
Cucuteni, Tansa -Belcești și Podu Iloaiei;
Măsuri pentru reducerea intensității procesului de colmatare în legătură cu procesul de
eutro fizare a lacuril or de acumulare.
172
Bibliografie
1. Agafitei, A., Agafitei, M., Marcoie, N. – Caracterizarea calitatii apei raului Prut pe grupe
de indicatori, Simpozionul Facultatii de Agronomie, Iasi, 26 – 27 Octombrie 2000;
2. Agafitei , A., Agafitei M., Comisu O. – Eutrofizarea apei lacurilor de acumulare, Editura
PIM, 2010;
3. Ambrose, R.B. Jr., Wool, T.A., Conolly – A hidrodynamic and water quality model – Model
theory, User’s manual and programmer’s quide, Report EPA/600/3 -87/039, US, EP A,
Athens, GA, 1998;
4. Antohi, C.M. – Monitoringul factorilor de mediu. Lucrări practice, Editura Performantica,
Iași, 2004;
5. Antonescu, C.S. – Biologia apelor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1967;
6. Antoniu, R., Teodorescu, I., Varduca, A., Popescu , M., Craciun, M. – Optimizarea
supravegherii calității apelor prin control automat, Editua Tehnica, 1987;
7. Balan Isabela, Crenganiș Loredana, Corduneanu Flaviana, Pricop Claudiu, Popoiu
Loredana Andreea – Infiltration losses calculated for the flash flood in the upper
catchment of Geru river, Galați county, Romania, DE GRUYTER, PESD, Vol. 10, No. 2,
2016;
8. Barab Ghe., Serban p., – Dezvoltarea durabila si managementul resurselor de apa, Revista
Hidrotehnica, Vol. 45, nr. 3 -4, 2007;
9. Bartha, I., Javgureanu, M. – Hidraulica, vol. I, Editura Tehnică, Chișinău, 1998;
10. Bartram, J., Ballance, R. – Water Quality Monitoring, UNEP/ WHO, 1996;
11. Brezeanu, Gh. – Limnologie generală, Editura *H*G*A*., București, 2002;
12. Brezeanu, Gh., Gâștescu P. – Ecosisteme acvatice din România. Caracteristici
hidrografice și limnologice. Mediu Înconjurător, vol.7, 1996;
13. Botnariuc, N., Vădineanu, A. – Ecologie, Editura Didactică și Pedagogică, București,
1982;
14. Chapra, S.C – Surface Water quality modelling. Mcgraw -Hill, New York, 1996;
15. Chiorescu E, I, Popescu St, – Simularea numerică a dispersiei poluanților. Aplicație pentru
Râul Bahlui , Universitatea Ovidius, Analele Construcțiilor vol. 1, nr. 2 mai 2000;
16. Cismaru C, Blidaru V – Abordarea în sistem informatic a problemelor legate de
monitorizarea ș i utilizarea rațională a apelor râului Prut pentru irigații și alte cerințe,
Prima Conferință științifică “Apele Moldovei”, noiembrie 1994, Chișinău, p. 69;
173
17. Chiriac V. , Filotti A., Savu I. – Influența modului de gospodărire a apelor asupra
eutrofizării lac urilor, Hidrotehnica nr.5, București, 1978;
18. Cojocaru, I. – Surse, procese și produse de poluare, Editura Junimea, Iași, 1995;
19. Crăciun, I – Contribuții la gestionarea calității apelor din bazinul hidrografic Bahlui.
Teză de doctorat, U.T.C. București, 2003;
20. Crăciun, I. – Water quality management of the Bahlui River Using the Mike 11.3.01
Model, Ovidius University annals of Constructions, Vol. 1, Numer 3 -4, Aprilie 2002;
21. Crăciun, I., – Water quality management of the basin river Bahlui according to the
european legislacion, Buletinul Institutului Politehnic Iasi,Tomul LII (LVI), Fasc. 1 -4;
22. Crăciun, I., Drobot R. – Modelarea calității apei din lacurile de acumulare din bazinul
hidrografic Bahlui utilizțnd modelarea matematică (germ., rez. rom.), Buletinul I.P. Iaș i,
Tom XLVII (LI), Fasc. 1 -4 (II), Secția III, Ingineria Mediului, 2001;
23. Crăciun, I. – Study Regarding the Diminution of the Pollutants Concentration of the Bahlui
River by Advancing the Dilution Degree, Buletinul I.P.Iași Tom XIX, Fasc,1 -4,
Hidrotehnica, 2 002;
24. Crăciun, I. – The Analysis of the Capacity of the Bahlui River to Disperse the Pollutants,
Buletinul I.P.Iași Tom XLI(XLI), Fasc,1 -4, Secția VII, Hidrotehnica, 1999;
25. Crist ina Axinte, Ion Giurma, Ioan Cră ciun, Diana -Andreea Timofti, Mihaela Dumitran –
Lucrare stiintifica publicata in nr. 5 volume 11/2012, 1009 -1013, Factor de impact 1,004
al revistei “Environmental Engineering and Management Journal” al Facultatii de
Inginerie Chimica si Protectia Mediului, Universitatea Tehnica “Gheorghe Asachi” Iasi,
2012;
26. Cusa E., – Monitorizarea calitatii apelor din Romania. Situatia calitatii apelor de
suprafata, 1999;
27. Drobot R., – Conservarea și protecția resurselor de apă, Rev. Hidrotehnica, “Ziua
Mondială a apei”, 46, 2 -3, pg. 64 -68, București, 2001;
28. Dughila A., I anca O.G., – Evaluarea geochimica a indicatorilor de calitate a apei lacului
Tansa, Al VI -lea Simpozion Internațional Mediul Actual și Dezvoltarea Durabilă
Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași ;
29. Dumitran Mihaela – Teza de doctorat, Cercetari privind c alitatea apelor de suprafata,
Iasi, 2012;
30. Gâștescu P. , – Lacurile din România – limnologie regională, Editura Academiei R.S.R.,
București, 1971;
174
31. Giurma I., – Colmatarea lacurilor de acumulare, Tempus S_JEP 09781/95Gestion et
protection de la resource en eau, Ed. H.G.A. București, 1997;
32. Giurma I., Giurma -Handley C.R., Crăciun I., – Impactul lacurilor de acumulare asupra
mediului, Ed. Performantica, Iași, 2010;
33. Giurma I., Craciun I., – Hidrologie si hidrogeologie. Aplicatii, Editura Ghe. Asachi, Iasi,
2001;
34. Giurma I., – Hidrologie speciala, Editura Politehnium, Iasi, 2004;
35. Giurma, I., Giurma Raluca Handley., Crăciun I. – Hidrologie, Politehnium Iași, 2009;
36. Giurma I., – Managementul integrat al Resurselor de Apa, Editura Politehnium Iasi,
2010;
37. Giurma I., – Sisteme de gospodarire a apelor, Editura Cermi, Iasi, 2000;
38. Giurma I., – Unele măsuri preventive eficiente pentru atenuarea colmatării lacurilor, Al
II-lea Simpozion Francofon al apei, Iși, 1993;
39. Ionuț Minea – Bazinul hidrografic Bahlui – Studiu Hidrologic;
40. Jolankai, G – Hidrological chemical and biological processes of contaminant
transformation and transport in river and lake sistems, IHP – IV Project H -3.2, UNESCO
Paris, 1992 and IHP -V Projects 8.1, 2.3, and 2.4, 2000 Venice Office;
41. Jula, G., Serban, P. – Monitorizarea și caracterizarea calității apelor de suprafață în
conformitate cu prevederile Directivei Cadru 200/ 60/ EC în domeniul apei, Rev.
Hidrotehnica 46, 9, 324 -329;
42. Malder, W.H. – Water quality monitoring, foresting and control in Advances in water
quality monitoring, NOHR, 1954;
43. Manoliu., M., Ionescu, Cr. – Dezvoltarea durabilă și protecția mediului, Editura
*H*G*A*, București, 1998;
44. Marcoci, S. – Analiza biologică aplicată în studiul calității apei râurilor din România.
Studii de protecție și epurar ea apelor, XI, București, 1968;
45. Mihaela Dumitran – Teză de doctorat “Cercetări privind calitatea apelor de suprafață”,
2012;
46. Minea, I., Evaluarea chimismului si calitatii apei lacurilor din sudul campiei colinare a
Jijiei – Bazinul Bahlui;
47. Mitroi Raluca, Boboc Valentin, Popoiu Loredana , Lepadatu Daniel – Incidența cazurilor
de methemoglobinemie în județul Iași între 2010 -2014 cu referire la sistemul de alimentare
cu apă, Buletinul Institutului Politehnic din Iasi, tomul LX (LXIV), fasc. 3 -4, 2014 ,
175
Buletinu l institutului Politehnic din Iași, Tomul LX (LXIV), Fasc.3 -4, Chimie și inginerie
chimică, Editura Politehnium, 2014;
48. Mustață, Gh., – Hidrobiologie, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași, 1998;
49. Nistor A., Agafiței M., Marcoie N. – Tehnici și meto de moderne de prevenire și control ale
procesului de eutrofizare (engl., rez. rom.), Buletinul I.P. Iași, Tom XLVII (LI), Fasc. 1 -4
(II), Secția III, Ingineria Mediului, 2001;
50. Olariu, P., 1992. – Scurgerea naturală în spațiul hidrografic Siret în contextul amenajării
și utilizării sale complexe, Lucr. Sem. Geogr. “Dimitrie Ca ntemir”, nr. 10, Iași;
51. Ouyang W, et al (2009) – Nonpoint source pollution responses simulation for conversion of
cropland to forest in mountains by SWAT in China, Soil and Water Assessme nt Tool
(SWAT) Global Aplications, 2009, by World Association of Soil and Water Conservation
(WASWC), Biejing, 2009, special publication no 4, pp.145 – 162;
52. Păduraru, C., Teză de doctorat – Contribuții la îmbunătățirea metodelor de monitorizare
a calității apelor din resurse de suprafață, Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din
Iași – Facultatea de Hidrotehnică, 2012;
53. Păduraru C., Cismaru, C. – Studiu asupra poluării difuze în bazinul hidrografic Bahluieț:
modelarea nutrienților de azot și fosfor, ce mi grează spre cursul de apă Bahluieț la
suprafața sau în orizonturile de sol din bazinul de recepție – Conferința științifică
Internațională a INHGA, "Hazarduri hidrologice si managementul riscurilor asociate” 8
– 11 octombrie 2012, București;
54. Popa, R. – Modelarea calității apei din râuri, Editura *H*G*A* București, 1998;
55. Popoiu Loredana Andreea – Proiect de cercetare științifică << Cercetări privind calitatea
apelor din lacurile de acumulare mici și mijlocii din zonele colinare>> 2014;
56. Popoiu Loredana Andreea – Raport de cercetare științifică nr. 1 << Stadiul actual privind
calitatea apelor din lacurile de acumulare mici și mijlocii din zonele colinare>> 2015 ;
57. Popoiu Loredana Andreea – Raport d e cercetare științifică nr. 2 << Baza experimentală
folosită pentru studii și cercetări>> 2016;
58. Popoiu Loredana Andreea – Raport de cercetare științifică nr. 3 <<Rezultatele
parțiale>> 2016;
59. Popoiu Loredana Andreea , Mitroi Raluca – Environmental status of small and mediul
barrier lakes, Lucrări științifice, Seria agronomie , Universitatea de Științe Agricole și
Medicină Veterinară “Ion Ionescu de la Brad”, Vol.58, Nr.2, Editura “Ion Ionescu de la
Brad”, Iași, 2015 ;
176
60. Popoiu Loredana Andreea , Mitroi Raluca – Evaluation of ecological potential of barrier
lakes on phytoplankton a nd phytobenthos as required by the Water Directive 2000/60/EC,
International Symposium GEOMAT 2015, RevCAD Journal of Geodesy and Cadastre,
No.20, 2016, “1 Decembrie 1918” University of Alba Iulia;
61. Popoiu Loredana Andreea , Mitroi Raluca – Evaluarea calităț ii apelor din lacurile de
acumulare mici și mijlocii pe baza monitorizării nutrienților, Lucrare comunicată în
cadrul Simpozionul ui Național de Geomorfologie și Aniversarea a 60 de ani de la
înțiințarea Stațiunii de Cercetări Biologice, Geologice și Geogra fice “Stejarul”, 2016;
62. Popoiu Loredana Andreea , Giurma -Handley Catrinel -Raluca – Research of surface
waters quality in hilly areas with model “WaQ”, International Symposium GE OMAT
2016, RevCAD Journa l of Geodesy and Cadastre, No.22, 2017 , “1 Decembrie 1918 ”
University of Alba Iulia;
63. Popoiu Loredana Andreea , Giurma Ion – Research on water quality in small and medium
barrier lakes in hilly areas with Bathub model, International Symposium GEOMAT 2016,
RevCAD Journal of Geodesy and Cadastre, No.22, 2017, “1 Dec embrie 1918” University
of Alba Iulia;
64. Popoiu Loredana Andreea , Giurma -Handley Catrinel -Raluca – Calitatea apei în lacurile
amplasate în zone colinare , Lucrare comunicată în cadrul Conferinței Școlilor Doctorale
29-30 Mai 2017, Universitatea Tehnică “Gheor ghe Asachi ” din Ia și;
65. Rojanschi V., Bran F., Diaconu G., – Protectia si ingineria mediului, Editura Economica,
Bucuresti;
66. Sanda A., – Calitatea apelor de suprafata in bazinul hidrografic inferior al raului Jiu,
Universitatea din Bucuresti, 2010;
67. Sandală, Adina., Teză de doctorat – Calitatea apelor de suprafață în bazinul hidrografic
inferior al râului Jiu, Universitatea din București;
68. Savin C., – Impactul poluarii asupra calitatii apelor de suprafata din bazinul hidrografic
Jiu, 1999;
69. Sofronie., C. – Resu rsele și cerințele de apă ale României, 2002;
70. Somlyody, L,. Herodek, S., Fischer, J. – Eutrophication of Shallow Lakes. Modeling and
Management, Collaborative Proceedings Cp -83-S3. IIASA International Institute for
Applied Systems Analysis, Laxenburg, Austr ia, 1983;
71. Stanescu Viorel Alexandru, Ciprian C., – Modele matematice in hidrologie, CNAIMH
Bucuresti, 1985;
177
72. Șerban, P., Stănescu, V.Al., Roman, P. – Hidrologie dinamică, Editura Thnică, București,
1989;
73. Varduca., A. – Hidrochimie și poluarea chimică a apel or, Editura *H*G*A*, București,
1997;
74. Varduca, A. – Monitoringul integrat al calității apelor, Editura *H*G*A*, București,
1999;
75. Varduca., A. – Protecția calității apelor, Editura *H*G*A*, București, 2000;
76. Varduca, A., Moldoveanu, A.M., Moldoveanu, G.A. – Poluarea, prevenire și control,
Editura MatrixRom, București, 2002;
77. Vădineanu, A. – Dezvoltarea durabilă – teorie și practică, Editura Universității din
București, 1998;
78. Victor ȘALARU, Tatiana DUDNICENCO, Ana TINCU, Troficitatea unor lacuri de
acumulare di n Municipiul Chișinău , Seria “Științe ale naturii”, 2007;
79. Trufaș Constanța – Calitatea apei, Editura Agora, Călărași , 2003;
80. Trufaș V., Pătroescu Maria, Iana Sofia, Badea Klebleev – Eutrofizarea accelerată a
lacurilor și căile lor de prevenire, Analele Un iversității București, anul XXX, București.,
1975;
81. *** Directiva Cadru a Comunitatii Europene pentru Apa 2000 ;
82. *** “Directiva Cadru privind apa – contribuții în aplicarea ei” – Ghid de implementare
UE – proiect PHARE publicat de Centrul Regional de Mediu pe ntru Europa Centrală și
de Est;
83. *** Directiva 75/440/EEC privind calitatea apelor de suprafață destinate prelevării de
apă potabilă
84. *** Directiva 76/160/EEC privind calitatea apei de îmbăiere;
85. *** Directiva 76/464/EEC privind descărcarea substanțelor peric uloase;
86. *** Directiva 80/68/EEC asupra protecției apei subterane împotriva poluării cauzate de
anumite substanțe periculoase;
87. *** Directiva 78/659/EEC asupra calității apelor dulci ce necesită protecție sau
îmbunătățire pentru a susține viața peștilor;
88. *** Directiva 79/923/EEC asupra calității apelor pentru moluște;
89. *** Directiva 79/869/EEC privind metodele de prelevare și analiză a apelor de suprafață
destinate producerii apei potabile;
90. *** Directiva 91/676/EEC privind protecția apelor împotriva poluării c u nitrați proveniți
din surse agricole;
178
91. *** Directivele 98/83/EC și 80/923/EEC privind calitatea apei destinate consumului
uman;
92. *** Legea apelor 107/1996 ;
93. *** Legea nr. 310/28.06.2004 pentru modificarea și completarea Legii apelor nr.
107/1996;
94. *** HG nr. 188/ 2002, modificata și completată prin HG nr. 352 / 2005 pentru
aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate –
NTPA 001. Valori – limita de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si urbane
evacuate in r eceptori naturali;
95. *** OM nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitatii apelor
de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa – MMGA, M Of, nr.
511/ 13 iunie 2006;
96. *** Administrația Națională „Apele Român e”, Elemente metodologice privind
identificarea presiunilor semnificative si evaluarea impactului acestora asupra apelor de
suprafata – Identificarea corpurilor de apa care prezinta riscul de a nu atinge obiectivele
Directivei Cadru a Apei;
97. *** Administraț ia Națională „Apele Române”, Instrucțiuni metodologice pentru
desemnarea corpurilor de apă artificiale și puternic modificate 2005;
98. *** Administrația Națională „Apele Române”, Instrucțiuni metodologice privind
modernizarea și dezvoltarea Sistemului Naționa l de Monitoring Integrat al Apelor, 2005;
99. *** Administrația Națională „Apele Române”, Instrucțiuni metodologice privind
identificarea surselor punctiforme și difuze de poluare și evaluarea impactului acestora
asupra apelor de suprafată, 2005;
100. *** Adminis trația Națională „Apele Române”, Instrucțiuni metodologice pentru
stabilirea măsurilor privind reducerea efectelor presiunilor cauzate de activitățile
industriale, 2005;
101. *** Administrația Națională „Apele Române”, Instrucțiuni metodologice pentru
stabilire a măsurilor privind reducerea efectelor presiunilor cauzate de activitățile
agricole, 2005;
102. *** Administrația Națională „Apele Române” , Administrația Bazinală de Apă Prut –
Bârlad – Instrucțiuni de aplicare a modelului WaQ pentru analiza prognozelor de calit ate
a apelor în vederea stabilirii corpurilor de apă la risc;
103. *** Administrația Națională „Apele Române” , Planurile de Management ale Bazinelor
Hidrografice – Raport National ;
179
104. *** Administrația Națională „Apele Române” , Administrația Bazinală de Apă Prut –
Bârlad , Planul de M anagement al spațiului hidrografic Prut – Bârlad;
105. *** Administrația Națională „Apele Române” , Sinteza calității apelor din România
pentru anii 2011, 2012, 2013;
106. *** Administrația Națională „Apele Române”, Administrația Bazinală de Apă Pru t-
Bârlad, Sinteza calității apelor din bazinul hidrografic Prut -Bârlad în anii 2011, 2012,
2013, 2014, 2015;
107. *** Administrația Națională „Apele Române”, Admin istratia Bazinala de Apa Prut –
Bârlad Iași, Regulament de exploatare pentru lacul de acumulare Cucu teni;
108. *** Administrația Națională „Apele Române”, Admin istratia Bazinala de Apa Prut –
Bârlad Iași, Regulament de exploatare pentru lacul de acumulare Tansa -Belcești;
109. *** Administrația Națională „Apele Române”, Admin istratia Bazinala de Apa Prut –
Bârlad Iași, Regulament de exploatare pentru lacul de acumulare Podu Iloaiei;
110. *** Raport național privind starea mediului – anul 2012;
111. www.rowater.ro .
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Teza Popoiu 18 Iunie [626193] (ID: 626193)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.