Teza Nicoleta (1) [620989]

UNIV ERSITAT EA DE STAT DIN MOLDOVA
FACULTAT EA DR EPT
DEPARTAM ENTUL DR EPT P ENAL

MAL ER NICOL ETA

CRIMINALITAT EA FEMININ Ă-DE LA ORIGINI LA DIM ENSIUNI
CONT EMPORAN E

Teză de licență

Șef Departam ent : __________
(semnătura)

Conducător științific: __________ Șavga Alina , doctor în dr ept, conf erențiar univ ersitar
(semnătura)

Autorul: __________
(semnătura)

Chișinău 2018

3

CUPRINS

Lista abr evierilor……… ………………………………………………………………………p.4
Introduc ere…… …………………………………………………………………………….…p.5
I Consid erații g enerale cu privir e la criminalitat ea feminină
1.1 Noțiuni g enerale cu privir e la criminalitat ea feminină………….. …………….. ……………….p.10
1.2 Istoricul apariți ei si d ezvoltării criminalității f eminin e………… ………………………. ………p.17
1.3 Cauzalitat ea și d eterminant ele criminalității f eminin e…………………………………. …….. ..p.23
1.4 Teorii criminologic e privind p ersona litatea femeii-criminal……………………… ……p.28
1.5 Starea,structura și dinamica criminalității f eminin e în Republica Moldova…… ..……p.41

II Prevenirea și combat erea criminalității f eminin e
2.1Strategii și program e de prevenire/combat ere a criminalității f eminin e la niv el
național …………… …………………………………………………………………………………………………… ………48
2.2 Metodele de reeducar e și int egrare în soci etate a femeii postcriminal e ……………… …….54

.
Concluzii și recomandări……………………………………………………………………………………………p. 59
Bibliografi e…………………………………………………………………………………………………………….. …p.61
Anexe………………………………………………………………………………………………………. ………………..p. 64

4
Lista abr evierilor
URSS – Uniun ea Republicilor Sovi etice Socialist e
RM- Republica Moldova
ONU -Organizația Națiunilor Unit e
SUA -Statele Unite ale Americii
R.F- Republică F ederală
CP-Cod P enal
CE-Consiliul Europei
etc.- et caetera (limba latină)
fig.-figura
alin.-alineat
art.-articol
pct.-punctul
nr.-numărul
ex.-exemplu

5
Introduc ere
"O femeie liniștită ascund e o alta, plină d e ambiții, d e pasiuni sau de provocări. Și nu
dintr e cele mai n eînsemnat e, ci dimpotrivă, din cat egoria c elor car e o pot situa în afara l egii."
Traian Tandin

Statutul f emeii a variat consid erabil d e la o etapă d e dezvoltar e socială la alta. F emeile au avut,
încă din anti chitat e, o poziți e și funcții social e subordonat e. Cu tr ecerea timpului clasa f eminină s –
a impus consid erabil in toat e domeniile social e, astăzi ajungând să r eprezinte un pilon put ernic al
comunității. Astf el aceasta a d evenit un subi ect distinct și în lum ea criminal ă. Se spun e ca
infracțiunil e comis e de femei reprezintă un indicator al rolului d eținut d e acestea în soci etate. Din
această p erspectivă, ele aproap e că se pot consid era egale bărbaților întrucât, implicar ea lor în
săvîrșir ea infracțiubilor nu mai este deloc una marginală
Teza de licență p e care o voi pr ezenta în continuar e conțin e o analiză d etailată a d ezvoltării
criminalității f eminin e, la fel și a factorilor d e bază c e contribui e la apariția ac esteia ,teoriile
abordat e in doctrina criminologică și dinamica criminalității la niv el național .
În susțin erea ideii că scopul fi ecarei lucrări științific e este de a gasi soluții practic e de înlăturar ea
obstacol elor și n eajunsurilor l egislați ei, sau doar a int erpretării ac esteia, voi pun e accent atît p e
doctrina existentă la ac est capitol, cît și practica car e s-a statuat p e parcursu l unui anumit int erval
de timp.
Actualitat ea și importanța t emei inv estigat e: Actualitat ea temei se dator eaza schimbărilor social e
semnificativ e ce au avut loc p e parcursul ultimilor decenii. Puțin e lucruri au mai rămas ca în tr ecut
,multe dintr e ele suferind o mar e transformar e din toat e punct ele de vedere. Unul dintr e aceste
lucruri, este statutul f emeii în soci etate.Statistica criminologică d emonstr ează că femeia deja nu
mai este ființa slabă și incapabilă din timpuril e vechi, numărul d e infracțiuni săvirșit e de femei
ajungînd la cot e maxim e.Femeile au d evenit mult mai dur e și impr evizibil e ele au ajuns să
săvirș easca infracțiuni consid erate caract eristic e bărbaților , cum ar fi traficul d e droguri
,infracțiuni economic e ,omoruri cu d eosibită cruzim e etc.In secolele trecute femeia criminală nu
constituia o probl emă socială ci mai mult o excepție de la regula g enerală.Astf el nu s e consid era a
fi necesară o c ercetare distinctă a criminalității f eminin e în coraport cu criminalitat ea
masculină. Studi erea criminalității f eminin e necesită o abordar e diferită ținîndus e cont d e starea
psihică,id eologi e ,aptitudini si conc epții d e viață dif erite a femeii criminal e.
În R epublica Moldova femeile din c ele mai v echi timpuri au dus o viață gr ea jucînd un rol
secundar în viața socială .În p erioada cînd R epublica Moldova era stat m embru al URSS -ului
femeilor li s e garantau dr epturi egale cu cele ale barbaților doar la niv el teoretic, realitat ea fiind

6
total dif erită .Ca urmar e , pentru a putea să-și într ețină copii ș i familia ,femeile recurgeau la metode
diferite inclusiv și il egale .O anumită statistica r eferitoar e la ac easta probl emă s-a facut doar dupa
anii 1990 insă cea din urmă nu a constituit un imbold spr e cercetarea doctrinară a f enomenului
criminalității f eminin e.Ținînd cont d e faptul că f emeia estea cea care dă viață noii g enerații și
form ează viitorul țării consid er că c ercetarea femeii criminal e la un niv el mai aprofundat este
extrem de actuală , acest proc edeu are o importanță esențială p entru d ezvoltar ea ulterioară a
Republicii Moldova .
Scopul și obi ectivele tezei de licență
Scopul t ezei dat e constă în fundam entarea unei noțiuni d e natură criminologică a p ersonalității
femeii criminal e din p erspectiva unor tipologii p entru efectuar ea un ei caract erizări a tuturor
aspectelor ei prin cunoașt erea totalității însușirilor social e, a trăsăturilor individual e ale femeilor
criminali și rolul ac estora în elaborar ea măsurilor d e prevenire a infracțiunilor săvîrșit e de femei.
Am inc ercat in t eza să of er o viziun e de ansamblu asupra criminalității f eminin e în sectoar ele sale
cele mai s ensibil e cu o r etrasar e a rolului justiți ei în combat erea ei, punând în evidență principal ele
incriminări în mat erie, dar și mijloac ele moderne de probațiun e. Elaborând -o, am înc ercat o
întrepătrund ere între dreptul național și cel internațional, într e legislația R epublicii Moldova și
cea a altor stat e democratic e, o situar e în plan economic și social, evidențiind strat egiile național e
și int ernațional e de prevenire și combat ere.
În scopul lupt ei contra criminalității f eminie, conv ențiile internațional e se multiplică, iar
legislațiil e național e se dotează cu un ars enal d e incriminări și proc eduri. Criminalitat ea feminină
este un f enomen antisocial grav car e atrag e atenția opini ei public e, Republica M oldova
implicându -se în mod activ doar în ultimii ani în lupta împotriva ac estui val d e infracțiuni.
Schimbăril e economic e și social e au permis f emeilor criminal e să devină din c e în ce mai activ e
pe arena int ernațională.
Întru r ealizar ea scopului enunțat am purc es la abord area și r ezolvar ea următoar elor sarcini și
obiective, care de altfel au fost expus e și în conținutul lucrării:
1. Fundam entarea unei noțiuni g enerale a personalității f emeii criminal e din p erspectiva unor
tipologii p entru efectuar ea unei caract erizări a tuturor asp ectelor ei .
2. Caract erizar ea celor mai răspîndit e infracțiuni săvîrșit e de către femei atît la niv el național
cît și p e arena int ernațională.
3. Delimitar ea caract eristiclor d efinitorii al e crimelor săvîrșit e de mei în coraport cu crim ele
săvîrșit e de bărbați.
4. Cercetarea criminalității f eminin e de la originil e apariți ei acesteia.
5. Determinar ea cauz elor ce au contribuit la apariția și d ezvoltar ea criminalității f eminin e.

7
6. Investigar ea structurii p ersonalității f emeii criminal e reieșind din abordăril e
criminologic e.
7. Cercetarea a num eroase particularități important e ca starea,structura și dinamica crimi –
nalității f eminin e în Republica Moldova
8. Analiza strat egiilor d e prevenire și combat ere a criminalității f eminin e la fel și realizar ea
unor strat egii proprii cu privir e la diminuar ea creșterii numărului d e infracțiuni săvîrșit e
de femei.
9. Analiza comparativă într e dreptul național și c el internațional, într e legislația R epublicii
Moldova și c ea a altor stat e democratic e, o situar e în plan economic și so cial a crimi –
nalității f eminin e.
10. Estimar ea importanț ei aplicativ e a metodelor d e reeducar e și int egrare ăn cadrul soci etății
a femeilor postcriminal e.
Structura lucrării este realizată în cor espund ere cu scopuril e și obi ectivele propus e și ordin ea de
realizare a cercetării științific e. Conținutul t ezei este alcătuit din: introduc ere, cuprins, două
capitol e, car e constitui e conținutul d e bază al lucrării, concluzii, r ecomandări, bibliografi e și
anexe.
În introduc ere este specificat actualitat ea temei, impo rtanța t eoretică și practică a ac esteia, pr ecum
și scopul, obi ectivele propus e spre realizar e în cadrul ac estei teze de licență.Introduc erea ține să
inform eze cititorul d espre conținutul lucrării și m etodica abordată d e autor la efectuar ea acesteia.
Capitolul I “Consid erații g enerale cu privir e la criminalitat ea feminină” este alcătuit din cinci
subpunct e. Primul subpunct cuprind e o descriere a însuși noțiunii d e criminalitat e la general și a
criminalității f eminin e în particular,anumit e caract ere definitorii a criminalității f eminine în
coraport cu c ea masculină , examinar ea infracțiunilor săvî rșite în sp ecial d e către femei. Ulterior în
subpunctul doi m -am axat p e evidențierea originii d e prov enire a femeilor criminal e și lanțul
dezvoltării ac estui f enomen pe parcursul s ecolelor, în dif erite circumstant e socila e, politic e și
cultural. Ulterior am d eterminat t eoriile criminologic e existente cu privir e la personalitat ea femeii
criminal e, teorii car e ne ajută la analiza f emeii criminal e ca individ în part e, întelegerea principiilor
și modului d e gîndir e a acestora . La fin ele Capitolului I am analizat statistica existent la mom ent
despre nivelul d e creștere a criminalității f eminin e, starea lucrurilor la mom entul actual și
posibilitat ea diminuării ac estora.
Capitolul II intitulat , Prevenirea și combat erea criminalității f eminin e” are două subpunct e cu
referire la strat egiile implim entate în Republica Moldova c e au ca scop diminuar ea criminalității
feminin e și reeducar ea femeilor criminal e și postcriminal e pentru ca ac estea ulterior să s e poată

8
reintegra în soci etate.Acesta se finaliz ează cu o conluzi e de concr etizare si generalizar e a celor
menționat e în conținutul într egului capitol.
Cercetarea respective se finaliz ează cu concluzii af erente întregului conținut, car e au dr ept scop
atenționar ea asupra c elor mai esențiale mom ente cuprins e de aceasta lucrar e.
Cercetare probl emei abordat e în lucrar e se bazează p e studi erea mat erialului doctrinar – teoretic
și normativ – legislativ.
Metodele aplicat e. Dezvaluir ea conținutului t emei în principal s e reazliz ează prin utilizar ea
următoar elor m etode
 Metoda logică, a contribuit la o formar e rațională a lucrării, stabilir ea legăturii într e noțiuni,
capitol e, coerența mom entelor expus e precum formular ea ideilor și concluziilor.
 Metoda comparativă, a facilitat scoat erea în evidentă a dif erențelor dintr e legislația
națională și c ea int ernațională cu privir e la criminalitat ea feminin e și comparar ea
strategiilor d e prevenire și combat ere al ac estui f enomen.La f el metoda comparativă a
contribuit la comparar ea opiniilor doctrinarilor cu privir e la tematica abordată.
 Metoda sist emică, a ajutăt la o buna conlucrar e în vederea constituirii unui tot -întreg prin
utilizar ea tutur or m etodelor d e cercetare dispon ibile.
Semnificația și valoar ea lucrării.
Reeșind din sp ecificul p erioad ei în car e trăim, dinamicitat ea acesteia și n ecesitatea de a fac e față
schimbărilor, concluzionăm ca acumular ea cunoștinț elor mult mai vast e cu privir e la criminalitat ea
feminină în g eneral și p ersonalitat ea femeilor-criminal e în particular este una extreme de
necesară.Ținînd cont d e faptul că pînă în pr ezent ac est fenomen a fost c ercetat foart e puțin apar e
necesitatea de elaborar e a baz elor științific e și practic e de influ ență asupra criminalității
feminin e,elaborării m ecanismului d e preîntîmpinar e și control social asupra ei.
Lucrar ea are o valoar e atît teoretică, cît și practică, d eoarece în cadrul ac esteia au fost c ercetate
conc epții doctrinar e, au fost analizat e opiniil e diverșilor autori, d e asemenea s-a pus acc ent și p e
cadrul l egislativ, iar concluziil e care pot fi d eduse din ea pot f i utilizat e:
 În proc esul d e instruir e a viitorilor juriști cît și p ersoan elor car e nu au tang ență cu
jurisprud ența dar car e dorecs să cunoască mai mult e despre criminalitat ea feminină ;
 În op erarea viitoar elor strategii în v ederea prevenirii și combat erii criminalității f eminin e
la niv el național ;
 În realizar ea noilor conc epții și t eorii criminologic e cu referire la femeia-criminal
 În popularizar ea cunoștinț elor juridic e la tema respectiv abordată;
Gradul d e investigar e a temei. Tema r espectivă a fost studiată aprofundat d e mai mulți autori,
atît basarab eni cît și d e peste Prut. Autorii cu c ea mai f ermă și argum entată poziți e sunt: Igor

9
Zaporojan, Igor A. Ciobanu , Octavian B ejan, Ana Balan , Iancu Tanas escu,Camil Tanas escu,Gabri el
Tanas escu , precum și alți autori ca sunt m enționați în lista cu bibliografi e.
Baza normativă a lucrării este alcătuită din următoar ele legi: Constituția R epublicii Moldova din
29 iuli e 1994. În: Monitorul Oficial al R epublicii Moldova nr. 1 din 12.08.1994 , Codul P enal al
Republicii Moldova din 24.03.1961 Data intrarii in vigoar e : 24.04.1961, Codul P enal al
Republicii Moldova din 18.04.2002 Publicat : 14.04.2009 în Monitorul Oficial Nr. 72 -74 art Nr
: 195 , Codul d e Proc edură P enală al R epublicii Moldova din 14.03.2003 Publicat : 07.06.2003 în
Monitorul Oficial Nr. 104 -110 art Nr : 447 ș.a.
Drept suport d e analiză au s ervit și publicațiil e periodic e din dom eniu pr ecum: “ Revista
Națională d e Drept ”,Mat eriale ale conferințelor științific e ș.a.
Cuvint e cheie: În t eza respective sunt utilizat e noțiuni variat e care denotă sp ecificul t emei
abordat e. Astf el cele mai d es întilnit e și analizat e noțiuni sunt: criminalitat e feminină, crimă,
femeie, infracțiun e, teorie.

10
I. CONSID ERAȚII GENERAL E CU PRIVIR E LA CRIMINALITAT EA FEMININĂ
1.1 Noțiuni g enerale cu privir e la criminalitat ea feminină
Pentru a put ea analiza f enomenul criminalității f eminin e aș vr ea să mă r efer mai întâi la
trăsăturil e și dim ensiunil e fenomenului d e criminalitat e ,crimă și criminal. Realitat ea practică
precum și studiul lit eraturii d e specialitat e relevă faptul că astf el de conc epte ca criminalitat e
,crimă,criminal preocupă tot mai int ens nu numai sp ecialiștii în dom eniu ci și factorii politici
,guvernam entali ,opinia publică în g eneral pe plan int ern ,regional și int ernațional. Este cert faptul,
că criminalitat ea întotd eauna a fost și continuă să fi e cel mai p ericulos f enomen din soci etate. Din
aceste consid erente, ea rămîn e a fi una dintr e cele mai important e probl eme atît în dom eniul
investigațiilor criminologic e, cît și a altor științ e social -juridic e.
Noțiun ea de „criminalitat e" se folos ește mai d es în cazuril e, cînd este vorba d espre o pluralitat e de
infracțiuni, o totalitat e statistică a lor. Conc eptul d e criminalitat e este un conc ept
multidim ensional , astfel acesta cunoașt e abordari div erse în lit eratura d e specialitat e , unii autori
definesc criminalitat ea ca un f enomen social și, la f el cu alt e fenomene social e (fenomenul
demografic, f enomenul economic), ea este alcătuită dintr -o serie de fapte, care sunt crim ele, fapt e
care au loc în soci etate.
Criminologii franc ezi R. Vouin și J.l eute definesc fenomenul criminalității ca fiind ansamblul
de infracțiuni p enale de toate felurile comis e într-o anumită soci etate și într -o perioadă d e timp.1
Autorii ruși s e referă mai mult la caract erul d ezvoltării istoric e al criminalității definind -o ca un
fenomen caract eristic p entru oric e formațiun e social -economică fiind d eterminată atît d e cause
generale cît și d e cause și condiții concr ete istoric e ,economic e,social e,cultural și politic e .2
La fin ele anilor '60, N. Kuzn ețova d efinea criminalitat ea ca un f enomen social cu caract er de masă,
variabil din punct d e vedere istoric, f enomen, car e are un caract er juridico -penal și d e clasă, fiind
constituit dintr -o totalitat e de infracțiuni, comis e în soci etatea respectivă, într -o perioadă d e timp
determinată. în lit eratura d e specialitat e se menționa, d e asemenea, și faptul că criminalitat ea apar e
nu numai sub forma multipl elor infracțiuni, dar și a p ersoanelor car e le comit. Nu în za dar, evidența
criminalității este înfăptuită după fapt ele infracțional e și persoan ele ce le-au săvîrșit.3
Acad emicianul rus V. Kudr eavțev a expus id eea, precum că criminalitat ea includ e în sin e întreaga
totalitat ea de infracțiuni comis e și cons ecințele social -periculoas e survenite.4
Așadar, criminalitat ea reprezintă un f enomen social -juridic n egativ cu caract er de masă, variabil
din punct d e vedere istoric, car e este constituit din totalitat ea infracțiunilor comis e pe un anumit

1 Vouin R., Leute J., Droit penal et criminologie, P.U.F., Paris, 1965, p.45.
2 Kaрпeц И.И., Пр eступность: иллюзии и р eальность, Москва, Российско e право, 1992, p.7-9
3 Кузн eцова Н., “Криминология”, Москва, 2004, стр. 263
4 Кудрявц eв В.Н. Причины правонаруш eний. Москва : Наука , 1976. 286 c.

11
teritoriu, într -o perioadă d etermin ată d e timp, c e se caract erizează prin indicatori cantitativi
(nivelul, dinamica) și calitativi (structura, caract erul).
Deși criminalitat ea este conc epută în mod dif erit, majoritat ea definițiilor conțin un șir d e
trăsături comun e (socialul, variabilitat ea, caract erul d e masă, totalitat ea fapt elor infracțional e etc)
Criminalitat ea este un fenomen social. O dată c e criminalitat ea există și s e dezvoltă în soci etate,
rezultă că ea este și un produs al ac esteia. însăși criminalitat ea nu este condiționată d e natura
biologică a omului, cu toat e că ac easta poat e manif esta o influ ență criminog enă determinată în
geneza comportam entului infracțional, dar d e natura și conținutul r elațiilor și contradicțiilor
social e. Fiind un produs p ericulos al soci etății criminalitat ea îi cauz ează pr ejudicii consid erabil e.
Din ac este motiv e, lupta cu ac est fenomen necesită în c ea mai mar e măsură elaborar ea și aplicar ea
măsurilor social e, care dau r ezultat e evidente în ceea ce privește controlul asupra lui.
Prov eniența socială a criminalității s e adeverește reieșind din c ercetările realizat e în dif erite țări
ale lumii. R ezoluțiil e, principiil e călăuzitoar e, analiz ele și alt e materiale ale congr eselor ONU,
orientate asupra explicării, pr evenirii și controlului asupra f enomenului criminal, r eies din natura
socială a criminalității.
Criminalitat ea este nu numai un f enomen social dar și juridic.Caract erul juridic al f enomenului
criminal d erivă din străv echiul principiu „Nulum crim en sin e lege" (nu există infracțiun e fără
lege), car e este fixat în majaritat ea sist emelor d e drept ale lumii, inclusiv în Constituția R epublicii
Moldova (art. 22)5 și Codul p enal al R epublicii Moldova (art.3)6. Numai incriminar ea form elor
periculoas e de comportam ente în legislația p enală n e permite de a le declara infracțiuni, totalitat ea
cărora constitui e un fenomen juridico -penal.
Dacă n e referim la asp ectul juridico -penal atunci criminalitat ea desemnează ansamblul
comportam entelor uman e consid erate infracțiuni, incriminat e și sancționat e ca atar e, în anumit e
condiții, în cadrul unui sist em (subsist em de drept) d eterminat, cunoscut istoric.7
În lucrar ea „Elemente de sociologi e juridică” – 2000 (p.174)8, Dan Banciu d escrie trăsăturil e
specifice criminalității și anum e:
a) Criminalitat ea este un fenomen social, obi ectiv și mat erial, dar în ac elași timp antisocial și
deosebit d e periculos, atât prin cons ecințele negativ e și distructiv e ce privesc ordin ea socială și
normativă, int egritat ea și siguranța indivizilor și grupurilor social e, cât și prin r eacția socială c e o
provoacă și prin sancțiunil e represiv – coercitiv e adoptat e.

5 Constitu ția Republicii Moldova din 29 iulie 1994. În: Monitorul Oficial al R epublicii Moldova nr. 1 din
12.08.1994
6 Codul P enal al R epublicii Moldova din 18.04.2002 Publicat : 14.04.2009 în Monitorul Oficial Nr. 72 -74 art Nr :
195
7 Bejan Octavian . Dicționar d e Criminologi e . Chișinău 2009
8 Banciu, D., Elemente de sociologi e juridică, Ed. Lumina L ex, Bucur ești, 2000, p. 179.

12
b) Criminalitat ea includ e acele acte și fapt e care violând r egulile de drept cu caract er penal impun
adoptar ea unor sancțiuni organizat e, de cele mai mult e ori r epresive, car e sunt aplicat e prin
intermediul ag enților sp ecializați ai controlului social (poliți e, justiți e, tribunal e).
c) Criminalitat ea includ e ansamblul act elor antisocial e care intră în conflict cu l egea penală, act e
comis e de diverși indivizi într -o anumită p erioadă d e timp și într -o anumită soci etate; întrucât
trăsăturil e generale și sp ecifice ale delictelor și crim elor sunt d efinite și sancționat e de legislația
penală, există dif erențe de la un sist em juridic la altul, c e țin d e natura sist emului politic, d e
tradițiil e istoric e și cultural e, de moravuril e și spiritualitat ea fiecărei soci etăți.
d) Criminalitat ea este un f enomen multidim ensional și multicultural, incluzând asp ecte și
dimensiuni d e natură statistică, juridică, sociologică, psihologică și psihiatrică și fiind g enerată d e
cauze și condiții obi ective și subi ective, generale și particular e, social e și individual e, ceea ce
conduc e la analiza și explicar ea lui din div erse perspective teoretice și practic e (criminologică,
penală, sociologică, psihologică, m edico-legală, etc.).9
Crima este văzută în unanimitat e ca o boală socială, ca o star e patologică imposibil d e remediat,
deoarece ea fac e parte din normalitat ea unei soci etăți, indif erent de timp și spațiu. Ca și faptă a
omului, infracțiun ea se produc e în soci etate și se răsfrâng e negativ asupra ei, fiind, ca g eneză, un
fenomen social. Datorită efectului său n egativ la niv elul ansamblului raporturilor social e, ca
urmar e a atitudinii și comportam entului infractorului față d e valoril e, respectiv r egulile social e
stabilit e de o soci etate dată p entru apărar ea acestora, infracțiun ea reprezintă un f enomen antisocial,
acesta fiind, d e altfel esența infracțiunii.
În fiecare stat mod ern se ține o evidență strictă a criminalității, p e perioad e de timp, p e localități,
pe țară, încît în f elul ac esta criminalitat ea devine un fenomen cunoscut cantitativ, cu o anumită
identitat e și vizibil în manif estăril e și în cons ecințele social e și individual e pe care le produc e.
Criminalitat ea provoacă zilnic pagub e enorm e de ordin fizic, mat erial și moral, fapt c e
demonstr ează caract erul ei negativ.
Criminalitat ea reprezintă un f enomen cu caract er de masă. Conform unor dat e estimat e,
criminalitat ea mondială ating e cifra d e circa 400 -500 mln. în timp d e un an. în Moldova s e
înregistrează anual aproximativ 40000 infracțiuni. însă indicatorii criminalității r eale sînt d e 4-5
ori mai înalți, d ecît cei înregistrați.10
Criminalul este un conc ept criminologic compl ex, car e cuprind e noțiun ea psiho -socială și
noțiun ea juridico -penală a infractorului . Din punct d e vedere juridic, criminalul este persoana car e
a comis cu vinovăți e una sau mai mult e infracțiuni pr evăzut e de legea penală. Criminalul era

9 Banciu, D., Elemente de sociologie juridică, Ed. Lumina Lex, București, 2000, p. 181
10http://statbank.statistica.md/pxw eb/pxw eb/ro/30%20Statistica%20sociala/30%20Statistica%20sociala__12%20JU
S__JUS010/JUS010100.px/?rxid=9a62a0d7 -86c4 -45da -b7e4-fecc26003802

13
singurul obi ect de studiu la înc eputuril e Criminologi ei, când ac easta era cunoscută sub num ele de
"antropologi e criminală"(in p erioada d e după c el de-al doil ea război mondial, în SUA.
răspândindu -se ulterior în țăril e anglo -saxon e, în țăril e scandinav e, ulterior în fosta R.F. G ermania
și Elveția.) 11. În lit eratura d e specialitat e, opiniil e asupra p ersonalității sînt foart e diferite. După
Amza, criminalul este acea persoană car e a comis o infracțiun e cu vinovăți e sau car e a participat
ca auto r, complic e sau instigator. Oanc ea arată că infractorul în s ens criminologic, este persoana
care a săvîrșit o crimă, o faptă p enală p entru car e, persoan ei respective i se aplică o p edeapsă.
Contribuții important e la studi erea personalității infractorului și-au adus și criminologii din
Republica Moldova, ca d e exemplu: Constantin Flor ea, Val eriu Bujor, Gh eorghe Gladkii. Astf el,
după Gladkii, p ersonalitat ea infractorului poartă în sin e cauzele săvîrșirii infracțiunii, fiind v eriga
principală a într egului m ecanism al comportam entului criminal, iar ac ele particularități al e ei care
generează un astf el de comportam ent trebuie să form eze obiectul n emijlocit al profilaxi ei.12
Dintr e coordonat ele biologic e ale persoanlității infractorului, evidențiem vîrsta și s exul
infractorului. S exul reprezintă ansamblul trăsăturilor morfologic e și social e, prin car e criminalii s e
impart în bărbați și f emei.
Ținînd cont d e cele evidențiate mai sus put em disting e doua form e ale criminalității c ea feminină
și cea masculină.
Criminalitat ea feminină r eprezintă ansamblul d e infracțiuni p enale de toate felurile comis e într-
o anumită soci etate și într -o perioadă d e timp subi ect al infracțiunii fiind f emeile.13
Clasificar ea form elor criminalității f emenine:
1. Criminalitat ea femenină simplă – care includ e infracțiunil e săvîrșit e de femei izolat, sau
constituit e în grupuri mici și spontan e.
2. Criminalitat ea femenină organizată, c e cuprind e infracțiunil e comis e de grupuri d e femei
infractoar e, caract erizate prin organizar e temeinică și un număr r elativ mar e de persoan e, ceea ce
releva p ericulozitat e socială sporită și r eclamă luar ea unor măsuri ad ecvate de prevenire și
combat ere. Criminalitat ea femenină este desigur d esigur, un f enomen mai puțin răspîndit, dar
totuși s e întîln ește ,cu atît mai mult că a mai apărut și criminalitat ea transnațională ,datorită
extind erii criminalității la niv el global.
Din punct d e vedere al apr ecierii calitativ e a criminalități disting em:
1) criminalitat ea femenină n eprofesionistă (ocazională) ;

11 https://bibliot eca.regielive.ro/referate/drept/criminalitat ea-122310.html
12 https://dr eptmd.wordpr ess.com/cursuri -universitar e/criminologi e/personalitat ea-infractorului/
13 Oxana Rotari . Criminologia . Chișinău 2011

14
2) criminalitat ea femenină prof esionistă, car e și-a făcut din săvîrșir ea infracțiunilor un mod d e
existență și pr ezintă un grad ridicat d e profesionalism actionînd fi e izolat, fi e în grup e, band e sau
asociații organizat e.
După valoril e social e periclitat e criminalitat ea femenină poat e fi clasificată conform
sistematizării în Codul p enal al RM.
Form ele criminalității f emenine după făptuitor:
1) copilări e (0-12)
2) adolescență (12 -22)
3) tinerețea (22 -35)
4) vîrsta adultă (35 -60)
5) vîrsta a tr eia ( 60 -65)
Copilăria și o bună part e a adol escenței în criminologi e este definite ca criminalitat ea minor elor.
Această formă este o part e compon entă a d elicvenței juvenile.
Form ele criminalității f emenine după gravitat e în practica criminologi ei se clasifică în14:
1) criminalitat ea femenină gravă;
2) criminalitat ea femenină d e gravitat e mijloci e;
3) criminalitat ea femenină ușoară.
In practica criminologi eii un rol d eosebit se atribui e cercetării Irm elor criminalității după gradul
de cunoașt ere, descoperire, înregistrar e, verificar e și soluționar e juridică:
1. Criminalitat ea femenină s esizată – totalitat ea crim elor (fracțiunilor) săvîrșit e sau pr etins
săvîrșit e, care sînt crim e sau apar și crim e și car e au ajuns la cunoștința sau au fost înr egistrat e la
țanele de urmărir e penala;
2. Criminalitat ea femenină d escoperita – totalitat ea crim elor în care autoar ele sînt d escoperite și
cunoscut e (ori bănuit e că sînt par e adevărat e);
3. Criminalitat ea femenină d eferita d e justiți e – totalitat ea crimelor transmis e pentru soluționar e în
instanța d e judecata;
4. Criminalitat ea femenină jud ecată – totalitat ea crim elor car e au fost examinat e de instanță și
aceasta a pronunțat o hotărîr e penala finitivă;
5. Criminalitat ea femenină n eagră sau ocultă – totalitat ea crimelor n eînregistrat e și, d eci,
nedescoperite și nejudecate. Ac estea sunt crim ele care n-au ajuns la cunoștința organ elor și
autorităților comp etente.

14 Oxana Rotari . Criminologia . Chișinău 2011

15
Comportam entul criminal al f emeilor dif eră de comportam entul criminal al bărbaților ca urmar e
a sist emului d e cauze care au stat la baza săvârșirii crim ei, prin m etodele și arm ele cu car e a fost
comisă (d e exemplu, în mom entul comit erii un ei crim e, pe lângă s educți e, farm ec, joc art istic,
femeile tot mai d es apelează la dif erite metode tehnice, folosind arm e de foc și arm e reci, utiliz ează
substanț e toxic e), prin caract erul și proporțiil e crimelor săvârșit e, alegerea victim ei și alt e
elemente. Aceste particularități sunt asociat e cu locul istoric fixat al f emeii în sis temul r elațiilor
social e, rolurile și funcțiil e ei social e, cu specificitat ea ei biofiziolo gică și psihologică. Astf el,
concomit ent cu schimbăril e condițiilor social e, economic e, politic e, se schimbă și ori entarea spr e
alte roluri și statusuri al e femeii, stilul lor d e viață, carac terul comportam entului criminal și
metodele de comit ere a infracțiunilor .
Între bărbat și f emeie există dif erențe de ordin anatomic, fiziologic, psihologic, int electual și
moral, d eterminat e de sex, car e are o influ ență apart e asupra criminalității, prin urmar e, nu tr ebuie
neglijat. Caract erele anatomic e, fiziologic e, psihologic e, intelectual e mai conturat e ale bărbatului
îl fac p e acesta sup erior f emeii. Ac eastă sup erioritat e îi asigură bărbatului și sup erioritat e socială
și juridică. S exul mai tar e, în mod arbitrar, tiranic, impun e femeii umilința in egalității și a
subordonării. Astf el, criminalitat ea feminină s e manif estă și în funcți e de opresiunea socială p e
care bărbatul o exercită asupra f emeii.
Unii c ercetători consid eră că la baza ac estor dif erențe de ordin anatomic, fiziologic și psihologic
dintr e sexe, stă tratam entul lor. Bărbatul și -a creat și m enținut o situați e superioară, de dominați e
în timp c e femeia este condusă d e instinct e proprii, fiind supusă hazardului, capriciului. Alți
cercetători consid eră că d eosebirile dintr e sexe sunt numai cantitativ e și pot fi înlăturat e prin
instruir ea femeii.
Finat consid era că omul primitiv nu put ea stima d ecît oam enii mai put ernici ca el și-i dispr ețuia p e
cei mai slabi, printr e care includ ea și femeia. Pe de alta part e, în culturi le vechi, punctul c entral
era bă rbatul; v enerarea sau di vinizar ea era rezervata numai bărbaților. În mîna bărbaț ilor s e
centraliza put erea mat eriala si spiri tuala. Situataia s -a am eliorat într -un mod gradat însă , pe măsura
creșterii niv elului d e civilizaț ie, de evoluț ie.
Finat, un d evotat partizan al f eminismului, susțin e că femeia nu este inferioară bă rbatului .
Atîtea femei celebre straălucesc in lit eratura, arta, științ a: geniul si int eligența nu țin d e sex. Femeia
este atît inf erioară cî t si sup erioară bă rbatului. Daca intr -un dom eniu ii lips esc calitatil e consid erate
superioar e,ea ii este superioara in alt e domenii.15

15 Ioan Al. Iacobuta Criminologi e seria JUS Editura Junim ea Iasi 2002
pag.216 -217

16
Femeia criminal, conform lui Lombroso16, este diferită d e barbatul criminal:“Am văzut d e
asemenea că f emeile au mult e lucruri în comun cu copii, că simțul lor moral e diferit; sunt
răzbunătoar e, geloase, cu înclinați e spre o răzbunar e de o cruzim e apart e (.…). Când o activitat e
morbidă a c entrelor psihic e intensifică calitățil e rele dintr -o femeie (.…), este clar ca trăsăturil e
semicriminal e ale unei femei normal e o pot transforma într -o femeie criminală mai t eribilă d ecât
orice bărbat. F emeia criminală este consecvent un monstru. C ealaltă part e a ei este ținută în limit ele
virtuților, din cauz e diferite, precum mat ernitat ea, credința, slăbiciunil e, și când ac este influ ențe
contrar e dau gr eș și o f emeie comit e o crimă, put em concluziona că răutățil e dintr -o femeie trebuie
să fi fost enorm e până când să triumf e asupra atât d e multor obstacol e”.
Este necesara armonia intr e sexe bazata p e egalitat e, dar egalitat ea nu va conduc e
nercesarm ente la o id entitat e intre barbat si f emeie. Femeia nu poat e inceta sa fi e femeie. Legile
pot fac e femeia egala cu barbatului, dar nu ii vor put ea fac e identici niciodata. Aici este izvorul
neintelegilor dintr e cei care admit principiul c elor doua s exe si partizanii pr etinsei lor id entitati.
Acestia din urma, sustin e Finat, injos esc si d egradeaza f emeia, tagaduindu -i personalitat ea.
Principiul esential este acela ca f emeia este egala cu barbatul, caci nimic nu autoriz eaza
ierarhizar ea lor din punct d e vedere intelectual, moral sau fiziologic. Nu sunt conditii organic e
implacabil e, care ar impun e femeii o int eligenta mai slaba sau barbatului o contituti e mai robusta.
17
O alta opini e asupra probl emei feminin e apartin e Mari ei C.Butur eanu, si este prezentata in
lucrar ea sa F emeia (Bucur esti 1921). Ea sustin e că femeia trebuie sa aib e o prof esie productiva,
singura in masura d e a-i asigura ad evarata lib ertate si a-i egala p ersonalitat ea cu ac eea a bă rbatului.
Astfel, femeia nu va mai fi silită să s e căsătoresca cu oricin e.
Gina Lombroso, in pr efata lucrarii sal e L’am e de la femme (Paris 1924) ,sustin e ca int entia sa este
de a combat e tendinta mod erna d e masculinizar e a femeii, tendinta car e va priva soci etatea de un
ajutor s erios, daca nu va da f emeii fericirea la car e spera. Autoar e doreste sa demonstr eze femeilor
ca jugul d e care vor sa s e elibereze reprezinta asipiratia lor univ ersala si comuna tuturor f emeilor
care stiu sa iub easca,sa s e darui e.18
Intrînd î n mi ezul probl emei, Gina Lombroso sustin e ca, in afara d e diferențele fizice si
psihologi ce dintr e cele doua s exe, există o altă dif erență, care le domină , in mod aproap e absolut,
pe toate celelalte. Ac easta consta in faptul că femeia este altruistă , sau, mai exact spus,

16 http://www.scoalarosu.ro/RO –
FILES/Info_pub/r evista_pdf/14/C esare%20Lombroso%20Biologi e%20si%20cr iminologi e.pdf
17 Aurora Liic eanu, Doina Șt efana Saucan, Mihai Ioan Micl e . Viol ența dom estică și criminalitat ea feminină .
Institutul Național d e Criminologi e Bucur ești 2004
18 Ioan Al. Iacobuta Criminologi e seria JUS Editura Junim ea Iasi 2002
pag.216 -217

17
alterocentristă, în s ensul că ea așează in centrul dorint elor si ambitiilor sal e nu pe sine insasi, ci o
alta p ersoana. Spr e deosebire de femeie, barbatul este egoist sau egocentrist, in s ensul ca tind e sa
faca din sin e,din int eresul sau, din dorint ele si ocupatiil e sale centrul univ ersului sau.
Cert este că toat e aceste diferențe dintr e sexe încearcă să explic e inferioritat ea criminalității
feminin e, bazându -se pe indici psihologici și biologici mai mult. Însă, ac este date sunt
relative,întrucat fi ecare fenomen diferă de la caz la caz, și op erând cu elemente noi, este imposibilă
evaluar ea precisă a criminalității f eminin e. Se poate deduce, de exemplu, că în viitor, prin egalar ea
situați ei social e, juridic e, economic e a sexelor, d evine posibilă și egalitat ea în c eea ce privește
proporția criminalității s exelor.19
Criminalitat ea feminină s e diferențiază esențialm ente de cea masculină prin indici calitativi ,sociali
etc.Activismul criminal al f emeilor este mai pronunțat în anumit e domenii a vi eții social e și anum e
mediul d e trai și locul d e muncă.
Mediul d e trai provoacă f emeile să săvîrș ească infracțiuni prin circumstanț e negativ e legate de
relații r ele cu rud ele ,vecinii si însuși m embrii famili ei.În ac este condiții f emeile sunt influ ențate
sa comită astf el de infracțiuni ca omoruril e ,pruncucid erea, vătămări a int egrității corporal e și a
sănătății etc.20
Locul d e muncă este la fel un m ediu provocator p entru f emeile criminal e ,adesea oferindu -le
posibilitat ea de acces la bunuri mat erial c e nu le aparțin.Spr e exemplu f emeile ce activ ează în
ramura com erțului,m edicinii .industri ei ușoar e ,învățămîntului si mult e altele.Acest m ediu l e
permite femeilor să săvîrș easca astf el de infracțiuni ca furtul,d elapidar e,înșelăciun e ,acte de
corupți e și mult e altele.
Raportul dintr e criminalitat ea feminina si ac ea a barbatilor constitui e 1:5 (in taril e dezvoltat e
infractionalitat ea femeilor constituti e 17%, d e exemplu in SUA, iar in G ermania si Nid erlanda –
25%).21

1.2 Istoricul apariți ei si d ezvoltării criminalității f eminin e
Istoric si in viata cont emporana a c elor mai mult e culturi din lum ea intr eaga, barbatii au mai
multa put ere si privil egiu, atat publica cat si privata, d ecat f emeile. Cursuril e vietii sunt d e
asemenea, profund af ectate de alte conditii d ecat g enul, incluzand clasa, rasa, ori entarea sexuala
si abilitat ea psihica. Patriarhia este termenul g eneral folosit p entru a d escrie o soci etate in car e este

19 Ioan Al. Iacobuta Criminologi e seria JUS Editura Junimea Iasi 2002
20 Bujor Valeriu ,Octavian Pop . Cauzalitatea în Criminologie . Timișoara 2002
21 Lilea Gîrl ea , Star ea, dinamica și structura pruncucid erii, „Anal ele științific e”, Științ e Juridic e,Facultat ea
Drept,US EM, nr.8, Chișinău ,2005, p.394 -395

18
o distributi e inegala d e putere si privil egiu intr e barbati si f emei. Însă f eminitat ea și gingășia nu s –
au evidențiat întotd eauna ca fiind trăsături înnăscut e ale femeilor, iar viol ența nu a fost m ereu un
atribut sp ecific doar masculin. F emeile au ucis cu sâng e rece, încă din timpuri străv echi, p entru a –
și apăra t eritoriul, p entru a s e elibera de unele responsabilități (n eonaticid, viață conjugală), p entru
a își r especta principiil e sau, pur și simplu, p entru a s e autoapăra. Când Agripina, a patra soți e a
împăratului Claudiu și -a ucis soțul p entru a of eri tronul fiului său, N ero, omucidul f eminin era abia
la înc eputuril e sale. De atunci, în lum ea antică, m edievală și b urgh eză s-au întâmplat mult e
asemenea fapt e, istoria r eținând, cum era și fir esc, cazuril e celebre.”
Desi asupra f enomenului infractional f eminin s -a atras at enția mai puțin p e parcursul evoluți ei
uman e, totuși ac est fenomen a existat . exista și cu r egret,va exista în continuar e.Criminalitat ea
feminină a cunoscut o evoluți e perman entă p e măsura d ezvoltării uman e și înd eosebi a
îmbunătățirii situați ei femeii. Jean Finat consid eră că omul primitiv nu put ea stima d ecît oam enii
mai put ernici ca e și dispr ețuia p e cei mai slabi ,printr e care includ ea și f emeia .Totodată în culturil e
vechi punctul c entral era bărbatul,v enerarea sau divinizar ea era rezervată numai bărbaților. În
lumea bărbaților s e centraliza put erea mat erială și c ea spirituală. Situația s -a ameliorat în mod
gradat,p e măsura cr eșterii niv elului civilizați ei și evoluți ei uman e.Această asuprir e a femeilor
poate fi analizată din două punct e de vedere :
1)fie că ac eastă lipsir e de posibilități și dr epturi a f emeii duc e și la o mai mica probabilitat e de
săvîrșir e a infracțiunilor .
2) Fi e că există pr ea mult e restricții și f emeia fără să vr ea în mod indir ect este impusă să
săvîrș ească infracțiuni .22
Astfel ,la dif erențele anatomic e ,fiziologic e și psihologic e dintr e sexe , se adaugă dif erențele
,existente timp d e secole ,în tratam entul lor. Bărbatul și -a creat și m enținut o situați e superioară d e
dominați e și prot ecție asupra f emeii . Sau după opinia f eminismului radical ,f emeia a fost
oprmată,umilită,n edreptățită d e către bărbat,opr esiunea social fiind motivul p entru car e ea nu s -a
putut d ezvolta,d e aceea bărbatul par e superior f emeii.Dacă s -ar înlătura ac eastă cauză și s -ar acorda
libertate,egalitat e ,reciprocitat e ,se va constata că f emeia nu este inferioară bărbatului ,acest lucru
poate influ ența în ac elași timp și asupra criminalității f eminin e.
În cee ace privește condiția f emeii unii autori susțin că ac easta ,d e la înc eput, a fost pusă într -o
situați e inferioară bărbatului,iar după alți -ar fi fost într -o situați e dominant asupra bărbatului p e
timpul matriarhatului,car e însă este consid erat ca find un mit istoric.Nu este exclusă opinia că ar
fi fost un timp cînd într e sex iar fi domnit egalitat ea. Evoluția condiți ei femeii merge mînă la mînă

22 Caraman Natalia . Caract eristici tipologic e ale personalității f emeii criminal e. Revista Națională d e drept din 2016
nr 2

19
cu evoluția civilizați ei,cu progr esul soci etății ,astf el deschizîndu -se noi posibilități și afirmări
pentru f emei ,dar în ac elași timp șinoi condiții p entru criminalitat ea feminină.Progr esul uman nu
urmează o lini e dreaptă ,ci în spiral,astf el de exemplu ,s e consid er că f emeia a avut o situați e mai
bună în Egiptul Antic d ecît în Egiptul anului 1928.
Jean Finat n e arată că opiniil e scritorilor ,gînditorilor ,oam enilor politici d espre femeie sînt
împărtășit e ,unii făcîndu -I apologia,alții fiindu -I detractor. Omul s ecolelor tr ecute a văzut în
femeie un fel de spirit mal efic ,d e zeiță a răului . Nu d e puțin e ori femeile cădeau pradă id eilor
religioas e de pe vremuri,fiind ars e pe rug p entru nișt e inracțiuni car e în zil ele noastr e nu sunt
prevăzut e.
Doar cît eva personalități d e elită , degajîndu -se de prejudecățile suverane ,au știut să vadă și să
aprecieze în femeie ,,o divină consolatoar e și inspiratoar e a omului”.
Ca exemplu d e adversar al f emeii îl put em cita p e Napol eon, car e a impus prin spiritul său
autoritar r edactorilor CoduIui Civil să consacr e prin l ege supremația bărbatului asupra f emeii
,revendicată în curs d e atîtea secole. Sau, după opinia f eminist elor, Napol eon și -a răzbunat
neînțelegerile conjugal e în Codul Civil prin pr escripțiil e umilitoar e pentru f emei.
Dacă în zil ele de azi toți autorii vorb esc despre o creștere evidentă a criminalității f emenine și a
sporirii indicilor ei calitativi, apoi cu c eva secole în urmă principal ele infracțiuni comis e de femei
erau: prostituția, pruncucid erea, agr esarea soților și fu rtul.După C esare Lombrosso, criminalitat ea
femenină ar fi și mai mică d ecît cea a bărbaților dacă din numărul infracțiunilor comis e de femei
am exclud e pruncucid erea.
Prostituția d e la înc eput practicată în afara căsători ei nu pr ezenta o infracțiun e, fiind o star e
normala. Mai mult ca atît, la un ele popoar e primitiv e prostituția a fost practicată ca un act obligat
de ospitalitat e. Fata sau soția erau of erite oaspetelui în scop s exual. R eligia ,car e a proclamat dr ept
lucruri sfint e atîtea obic eiuri v echi, a procedat la f el și cu prostituția. T emplele au devenit cas e de
ocrotir e a prostituți ei.
Lombrosso îl cit ează p e Herodot, car e spun e ca toți oam enii în afară d e greci și egipteni – în timpul
acela își încrucișau s exele în temple. în Khalid ea fiecare femeie trebuia să s e prostitu eze o dată p e
an, cu un străin, în t emplu. P entru ac easta, ea capătă d e la respectivul bărbat „banul sjînt’’. Astf el,
cheltuielile necesare pentru ridicar ea piramid ei lui K eops au fost acop erite, în mar e parte, de
profitul c e l-au obținut f etele regelui din prostituți e.
Înțeleptul Solomon a fondat cas e de prostituți e numit e pentru popor, fumizîndu -le sclav e, „în
scopul d e a prot eja sfinț enia căsători ei, contra pasiunilor tin ereții". Ac est lucru a r edus însă nu
numai int egritat ea cuplurilor, ci și indic ele criminalității f eminin e în ce privește prostituția. în Evul
Mediu, prostituția s -a dezvoltat mai al es în urma cruciad elor. în India f etele se dădeau pr eoților

20
care sînt r eprezentanții Iui Dumn ezeu și s e bucurau d e mari onoruri .În Japonia, China, prostituția
este răspîndită și nu aduc e dezonorar e.
Privitor la r elația prostituți ei cu criminalitat ea autorii au păr eri dif erite. Unii priv esc prostituția ca
pe un lucru normal, iar alții ca p e o formă ușoară a criminalității. Pînă la urmă, amb ele sînt
manif estări ,simptom e ale unei perversități.
Nu put em lăsa fără at enție în ac est paragraf nici pruncucid erea,car e ocupă un loc important în
istoricul și originil e criminalității f eminin e.
Astfel în Antichitat e pruncucid erea era pedepsita la f el de sever ca oricar e omor. L egile medievale
nu disting eau nici ele între infanticid și oric e altă omucid ere, deși unele dintr e acestea prevedeau
o pedeapsă mai gravă p entru pruncucid ere: arderea pe rug. În r ealitat e aceste pedepse mai aspr e se
aplicau c elor car e suprimau viața unui copil (infanticizi), și nu mam ei care, în anumit e condiții
disperate ,comit ea asemenea fapt e.
Cesare Beccare, combătînd cu v ehemență l egile feudale, a fost promotorul id eii potrivit căreia
mama naturală tr ebuie pedepsită mai blînd. El avea in v edere, în sp ecial, p e mama car e, în urma
unui viol sau în urma un ei împr ejurări d eosebite, dăd ea nașt ere unui copil și tr ebuia să al eagă intr e
dezonorar e și ucid erea copilului.
Cesare Lombrosso pr ezintă o sch ema a infracțiunilor comis e în dif erite țări al e lumii ,car e reflecta
diferența dintr e criminalitat ea feminină și c ea masculină la mijlocul și sfîrșitul s ecolului XIX.23

State bărbați femei raporturi
Italia (1885 -1889) 100 19 5,2:1
Marea Britani e (1858 -1864) 79 21 3.8:1
Danemarca ,Norv egia 80 20 4,0:1
Olanda 81 19 4,5:1
Belgia 82 18 4,5:1
Franta 83 17 4,8:1
Austria 83 17 4,8:1
Germania 84 16 5,8:1
Prusia 85 15 5,7:1
Rusia 91 9 10,1:1
Buenos-Aires(1892) 96,4 3,56 27,1:1
Algir (1876 -1880) 100 4,1 25:1
Victoria (1890) 100 9 11:1
Noul Wall es de Sud 100 17,4 5,8:1

Amazoan ele figur ează printr e prim ele cazuri d e femei asasin din istoria om enirii. F emei
războinic e, ele își ucid eau prog enituril e dacă erau d e sex masculin și nu lăsau în viață d ecât fetele,
cărora d e mici l e tăiau sânul dr ept, ca să poată m ânui mai bin e sulița și arcul. Herodot nu l e-a

23 Oxana Rotari . Criminologia . Chișinău 2011 p.355

21
denumit în zadar Androkton es (ucigaș e de bărbați); bărbații erau și ei uciși, n ereprezentând d ecât
mijlocul d e reproduc ere și un eventual ajutor la muncil e gospodăr ești24. Această coloni e exclusiv
a femeilor poat e fi percepută ca fiind punctul incipi ent al matriarhatului, dar, mai al es, al
manif estării cur entului f eminist. Scriitorul am erican Arthur Mill er, deținătoru l unui pr emiu
Pulitz er, a amintit în lucrar ea Vrăjitoar ele din Sal em despre procesul ac estora. Vrăjitoar ele din
Salem au fost mult timp învinuit e că ar lucra, într -un oraș în car e superstiția era lege
(Massauchusst es), pentru diavol săvârșind, astf el, crim e împotriva r eligiei.
În 1688, pr eotul Samu el Parris, însoțit d e către familia sa (soția, fiica sa, B etty, în vârstă d e șase
ani, n epoata Abigal) și d e către servitoar ea Tituba, a v enit să pr edice în orașul Massauchusst es.
Patru ani mai târziu, f etița lui s-a îmbolnăvit, acuzând dur eri acut e, de parcă cin eva ar înț epa-o cu
ace invizibil e și comportându -se ciudat: țipa, auz ea voci, scot ea sun ete bizarr e. Doctorul William
Griggs a concluzionat că boala este de natură supranaturală. La scurt timp, alt e fete din sat au
început să aibă dur eri similar e cu cele ale lui B etty, vina fiind îndr eptată înspr e servitoar ea indiancă
a preotului, Tituba, car e le spun ea copiilor pov ești despre voodoo și l egende din tribul său. La
procesul femeii, acuzată d e crimă, au apăr ut num eroși martori c e au declarat că au văzut vrăjitoar e
zburând p e mături în dr eptul lunii, animal e malformat e sau chiar p e diavolul însuși făcând vrăji.
În urma ac estei vânători d e vrăjitoar e, oameni au fost spânzurați (printr e care și Susannah Martin,
Bridg et Bishop, Alic e Park er, Margar et Scott, Wilmot R edd) și unul zdrobit cu pi etre .
Una dintr e figuril e marcant e în istoria crim elor înfăptuit e de către femei este Lucr ezia Borgia, o
femeie de o frumus ețe răpitoar e, care, în Italia Evului M ediu a fost consid erată ma estra otrăvirilor.
Având în fa milie antecedente infracțional e , Lucr ezia Borgia a trăit într -un m ediu propic e
dezvoltării asp ectelor n egativ e ale comportam entului său. Prop ensiunil e acestei femei, fiica
nelegitimă a cardinalului spaniol , înspr e delicte, în sp ecial înspr e incest și crimă o înscriu în rândul
văduv elor n egre.25
Acționând sub impulsul lăcomi ei, Mary Ann Cotton a rămas în istoria om enirii ca înfăptuitoar ea
a mai mult d e 20 de crime. Otrăvindu -și victim ele cu ars enic, printr e care 12 copii, 3 soți și cât eva
rude mai înd epărtat e, toat e acestea au fost, inițial, sup ectate de a fi murit d e „febră gastrică”. Ac este
stranii coincid ențe au atras at enția pr esei din ac ele vremuri, al e cărei investigații au dus la prind erea
criminal ei. Mary Cotton a sfârșit p e eșafod, în 1873, executorii asigurându -se că nu v a muri foart e
repede în ștr eang.26
Denumită Îng erul morții, B everley Gail Allitt, una dintr e cele mai t emute femei criminal e în serie,
și-a înc eput „cari era” d e asasină în cadrul unui spital, und e lucra, fiind asist entă m edicală. D eși a

24 Tandin, Traian. (2008). F emei criminal e în România. Bucur ești: Editura M editații,
25 file:///D:/scribd/226805924 -Criminalitat ea-feminina.pdf
26 Almanah P entru patri e, 2006, Publicați e a Minist erului Administrați ei și Int ernelor, Criminal e fără fronti ere de
Traian Tandin, pp. 193 -194

22
fost găsită vinovată p entru moart ea a patru copii și p entru rănir ea gravă a altora cinci, aflați în grija
ei, ea a mai pricinuit l ezarea a c el puțin tr eisprezece copii. Îng erul morții a utilizat inj ecțiile cu
insulină sau potasiu p entru a provoca palpitații cardiac e, în sp eranța că astf el, infracțiunil e ei nu
vor fi d escoperite. Deși nu a d eclarat niciodată mobiluril e crimelor ei, sindromul Munchaus en de
care suferea ar put ea clarifica motivația g esturilor ei. Despre marchiza d e Brinvilli ers și d espre
drama otrăvurilor s -au scris num eroase cărți, autori pr ecum Al exandr e Dumas, Frantz Funck –
Bretano, Arhur Conan Doyl e, Henri Rob ert relatând într -o mani eră mai mult sau mai puțin
romanțată d espre evenimente petrecute în preajma anului 1670. Înc epând cu otrăvir ea unor boln avi
din spitalul „Hot el Dieu” , a continuat cu tatăl, un frat e și două surori, în scopul d e a moșt eni av erea
famili ei, fiind ajutată d e iubitul ei, căpitanul d e armată Godin Saint e-Croix. Marchiza a înc ercat
efectele otrăvurilor aproap e asupra tuturor c elor c e o înconjurau, obligându -i, astf el, pe cei care
intrau în contact dir ect cu ea, să -și administr eze profilactic și susținut o contraotravă. S e pare că
otrăvuril e folosit e de către marchiză au fost ars enicul, vitriolul și veninul d e broască râioasă .
Forțată să mărturis ească infracțiunil e comis e, Marchiza otrăvurilor a fost condamnată la moart e; a
fost torturată să b ea apă, car e, introdusă cu forța, b rusc și în cantități mari în stomac, provoacă
dureri insuportabil e , a fost d ecapitată, corpul i -a fost ars p e rug, iar c enușa împrăștiată. S e spun e
că, sâng ele rece și orgoliul nu au părăsit -o nici în fața morții. Născută în 1775, în N ew Orl eans,
Mari e Delphin e Mccarthy, cunoscută dr ept Madam e Delphin e Lalauri e este renumită ca fiind
una dintr e cele mai sadic e femei, a căr ei casă a adăpostit orori uman e, torturi sadic e și experimente
uman e, toat e înfăptuit e de către aceasta și o part e dintr e servitorii ei. Crim ele nu au fost d escoperite
până într -o noapt e, în 1834, când un inc endiu izbucnit la conacul famili ei a adunat la fața locului
un număr impr esionant d e pompi eri, car e au descoperit macabr ele secrete. După oprir ea focului,
aceștia au găsit sclav e arse legate de ziduri, dar și un ele în viață, închis e în cuști, înfom etate sau
mutilat e de experimente medical e. Au fost găsit e cofe cu părți al e corpului uman, cu organ e și
capete tăiate. Mai mult d e 100 d e persoan e și-au pi erdut viața în moduri tragic e în spat ele zidurilor
conacului. După d ecesul lui Madam e Delphin e Lalauri e, surv enit din cauz e neclare, în anul 1842,
s-au descoperit 75 d e cadavr e arse și, după o c ercetare minuțioasă, s -a stabilit faptul că trupuril e
fuseseră ars e de vii.27
Julia Faz ekas, femeie având cunoștinț e neevoluat e de medicină, și Zsuzsanna Olah, f emeia vraci
a satului Nagyr ev, și -au înc eput cari era d e asasin e, în 1914, ajutând il egal p e localnic ele
îndrăgostit e de prizoni erii din Nagyr ev să scap e de sarcinil e nedorit e, în schimbul unei remunerații
pe măsură. La sfârșitul războiului, p entru a evita com entariil e comunității și p entru a nu r eveni la
vechile dispoziții gospodăr ești, călăuzit e de către Julia Faz ekas, f emeile din Nagyr ev înc ep să își

27file:///D:/scribd/226805924 -Criminalitat ea-feminina.pdf

23
otrăv ească soții cu ars enic. C ele aproape 70 de femei care săvârș eau ac eastă infracțiun e au format
și un club intitulat Cr eatorii d e Îngeri din Nagyr ev. Timp d e 15 ani, f emeile au ucis aproximativ
300 d e persoan e. Au fost d escoperite în 1929, iar, în urma proc esului, 8 f emei au fost condamnat e
la moart e prin spânzurar e, printr e care și Zsuzsana Olah și sora ac esteia, 7 au fost osândit e cu
închisoar ea pe viață, în timp c e restul ucigaș elor au primit p edepse cu închisoar ea pe perioad e
determinat e. Julia Faz ekas și -a găsit sfârșitul otrăvindu -se prin ac eleași m etode prin car e a luat
atâtea vieți . Printr e văduv ele negre ce merită a fi m enționat e se regăsesc și Daisy d e Melker (și-a
ucis c ei doi soți prin otrăvir e), Belle Gunn ess (s e estimează că ar fi omorât mai mult d e 20 d e
persoan e, printr e care cei doi soți ai ei, dar și copiii), printr e îngerii morții – Jane Topan (a omorât
nu mai puțin d e 37 d e pacienți d e la spitalul und e lucra, folosind morfina și atropina), Myuki
Ishikawa (criminală în s erie despre care se bănui ește că a ucis într e 85 și 169 d e victim e, în sp ecial
bebeluși aflați în îngrijir ea ei, la mat ernitat ea und e lucra), Christin e Malevre (a omorât circa 30 d e
pacienți prin otrăvir e). Ac este femei nu s -au remarcat, după cum s -a putut obs erva, prin f eminitat e
și gingăși e, ci pri n torturar ea fizică și psihică a victim elor sal e, prin acțiuni sadic e de cel mai înalt
nivel. Acționând cu sâng e rece și, de cele mai mult e ori, fără r emușcări, ele au luat viața p e care
alte femei sau chiar ele însele au dat -o.28

1.3 Cauzalitat ea și d eterminant ele criminalității f eminin e
Nu put em spun e despre un anumit om ca s e comporta intr -un mod criminal doar p entru ca
a fost educat într -un anumit f el sau p entru ca a fost intr -un anturaj social n epotrivit. Cu toat e
acestea, exista un ele criterii clare care pot influ ența comportam entul unui om in viata ,aceste
criterii și sunt numit e cauz e. Cauz ele criminalității în soci etatea noastră în t ermenii c ei mai
generali, ar tr ebui să fi e recunoscut ca ac el set de circumstanț e obiective și subi ective care
dau nașt ere la crimă ca cons ecințele lor social e obișnuit e.29
Cauz ele criminalității l e putem defini ca un s et de circumstanț e care sunt înrădăcinat e în
relațiil e social e reale și pentru a suprastructură extinsă, g eneratoar e natural și r eproduc crima
ca un fenomen social, pr ecum și în calitat e de condiții c e facilit ează apariția și funcționar ea
motiv elor săvîrșirii crim elor.
Cauz ele criminalității sunt strâns l egate de anumit e condiții sp ecific e ale societății,astf el
cauz ele criminalității f eminin e sunt strîns l egate de locul f emeilor în sist emul d e relații

28 Eminescu, Yolanda. (197 0). Mari proc ese din istoria justiți ei. Bucur ești : Editura Științifică, p. 11
29 Bujor Val eriu , Octavian Pop . Cauzalitat ea În Criminologi e. MIRTON Timișoara 2002

24
social e, rolul și funcțiil e sale, prin urmar e, apariția criminalilor d e sex feminin este inevitabilă
și natural ca urmar e a dezvoltării soci etății.30
Principal ele cauz e care au contribuit la d ezvoltar ea destul d e rapida a f enomenului
criminalității f eminin e sunt diminuar ea semnificați ei relațiilor familial e, participar ea activă a
femeilor în cadrul producți ei social e ,creșterea conflict elor în cadrul soci etății, creșterea
fenomenelor antisocial e, cum ar fi d ependenta d e droguri, alcoolism, prostituți e, vagabondaj ,
și sărăcia întiîlnităla un proc entaj extrem de mare din R epublica Moldova.
Femeia, prin natura sa, este simbolul nașt erii și al morții. Astfel din c ele mai v echi timpuri ea
era purtătoar ea căminului familial. În familia tradițională put erea este inegală. În ac eastă
famili e cel car e domina c el mai mult era bărbatul. Este clar că familia tradițională s e bazează
pe puterea concr etă. Ac este reguli îl obligă p e bărbat să facă c eea ce știe, astfel încât f emeia
acceptă ac eastă ordin e, deoarece femeia nu av ea niciun dr ept la opini e. Rolul f emeii era foart e
important p entru că p ersonalitat ea ei construia punctul d e plecare pentru copil. În familia
tradițională, mama s e implica mult mai mult în cr eșterea și educar ea copiilor față d e familia
modernă, d eoarece mama nu av ea un loc d e muncă, o cari eră prof esională, ea se ocupa doar
de gospodări e și de familia sa.31
Familia s -a dezvoltat o dată cu soci etatea și s e modifică odată cu ac easta. Ea înd eplinește
anumit e funcții social e cum ar fi procr earea, cr eșterea și socializar ea copiilor . De-a lungul
timpului, put erea în famili e a crescut, autoritat ea a evoluat spr e cel ce știa mai mult. Put erea
femeii a cr escut d e asemenea. Femeia av ea mai mult e drepturi, av ea puțină autoritat e asupra
copiilor, soțul s e sfătuia cu ea în dif erite probl eme familial e. Deja viata d e famili e este adesea
privita cu n epasar e.Caminul este distrus in favoar ea obtin erii altor succ ese de mom ent.Astf el,copiii
pot fi lipsiti d e partasia unuia dintr e parinti, sau in mai mult e cazuri,chiar d e amandurora.
Factorii c e au d eterminat fl exibilizar ea raporturilor d e putere în cuplul mod ern au fost
emancipar ea femeii, bazată p e creșterea niv elului de cultură. Ac eastă emancipar e a ridicat
pretenții vis -à-vis d e posibilitățil e bărbatului d e a se implica în c eea ce trata, până nu d emult,
cu pasivitat e și indif erență.32
Un alt factor este independența economică a f emeii, adică f emeia nu mai este întreținută
de bărbat și poat e singură să -și asigur e subzist ența și să ia d ecizii proprii, fără t eamă d e a fi
supusă r eproșurilor sau abandonată.

30 Mirela Cristiana Nila Straton e. Criminalitat ea feminina in Romania . Editura Pro Univ ersitaria 2016
31 Mihai Bircau “Criminologi e” Part ea Speciala. Chisinau 2005
32 Balan Ana “Criminalitat ea feminin e” C.H.B eck. Bucur esti 2008

25
Implicar ea tot mai acc entuată a f emeii în viața socială a adus la rup erea acestuia d e universul
îngust al famili ei și la rolul și locul f emeii în r elația d e cuplu. Ac esta este un alt factor car e duce
familia la un univ ers mai larg. R elaționar ea cu alt e persoan e a membrilor unui cuplu duc e la
egalitat ea autorității și put erii. Cu cât r elaționar ea este mai m ică, cu atât cr ește apariția unui mod el
unidir ecțional d e putere și autoritat e (în sp ecial d e la bărbat la f emeie).
Femeile sunt mul t mai mult d ecât înaint e, implicat e în a lucra în producți e social ă și
activ ități în viața publică. Aproap e jumătat e din munca gr ea și s emi-calificat ă se află p e umerii
fragili d e sex feminin.Lucrul în ac este domenii este foart e voluminos și gr eu, de cele mai
mult e orilucrul s e efectueaza manual , de obicei, nu ar e nici un mijloc d e mecanizar e. Femeile
lucrează în schimbul d e noapt e, învață profesii cum ar fi: Instalator structuri d e lemn, Cr escător
animal e,sudor,zidar ,electrici eni,mecanici etc. Munca f emeilor este folosit ă alternativ cu munca
masculină l, iar durata zil ei de lucru și pr ețurile normativ e sunt d e asemenea egale. Dar f emeile
sunt fizic mai slab e decat barbatii si sunt mult ma i sensibil e la factorii n egativi , cum ar fi
creșterea zgomot ului și a vibrații lor, lumină scăzută, o poluar e mare de gaz și praf, condiții
nefavorabil e de temperatură.
Ca urmar e, putem concluzion a că angajar ea femeilor în munci grele, cu calificar e redusă poat e
avea cons ecințe grav e criminologic e. La urma urm ei, acest tip d e muncă nu au valoar e, este
ușor să r enunț e, iar drept rezultat p entru a av ea o sursă d e existență femeile recurg la furt,
prostituți e,delapidar ea averii străin e,șantaj etc.
Al tr eilea factor car e generează criminalitat ea feminină este creșterea tensiunii social e, anxi etate
între oameni. Ac este fenomene provoca agr esiune din part ea poporului, astf el fiecare încearcă să
se protejeze împotriva posibil elor atacuri, am enințar e externă. F emeile sunt c ele ce au cel mai acut
simt și experiența față d e tensiunil e din soci etate, și sunt extrem de vulnerabil e. Dorința d e a se
proteja p e sine și pe persoan ele dragi d e amenințar e fizică d eseori cauz ează săvîrșir ea
infracțiunilor .
Violența și invidia altora, inc ertitudin ea în poziția sa, s entim entele de insecuritat e financiară a
condus la săvârșir ea infracțiuni lor de profit cum ar fi furtul ,d elapidar ea averii strain , escroch erii
etc. Un exemplu elocvent ar fi a cela în car e femeia fiind în situația cînd copilul s -a îmbolnăvit dar
starea financiară nu îi p ermite să cump ere cele necesare pentru vind ecare ea decurge la metode
ilegale . Femeile sunt d eosebit d e sensibil e la toat e tipuril e de amenințări, înc earcă să r educă
statutul lor social, p erceperile sau n emulțumiril e reale, mai frico ase, femeile sunt c ele ce mult mai
tare se tem de lucruri n ecunoscut e si necesită o stabilitat e și încr ederea în ziua d e mîine.33

33 Octavian B ejan . Explicația Criminologică a comportam entului Criminal .Chișinău 2009

26
Însa c el mai important factor după păr erea mea ar fi creșterea fenomenelor antisocial e, cum ar
fi dependenta d e droguri, alcoolism, prostituți e, vagabondaj .
Droguril e sunt o probl emă extrem de actuală p entru s ecolul XXI . În pr ezent, probl ema
dependentei de droguri r eprezintă una dintr e cele mai important e preocupări in soci etatea noastră,
o probl emă vitală p entru viitorul copiilor și o m etodă d e evitare a realității. Cauz ele care determina
cosumul d e droguri sunt multipl e. Unii oam eni trai esc un s entiment de plictis eala, d e vid, d e
singuratat e, sunt d eprimati si n elinistiti, suf era de anumit e tulburari d e comportam ent. Altii nu
reusesc sa faca fata probl emelor la scoala, facultat e, serviciu, famili e. Relatiil e cu ceilalti sunt pr ea
complicat e, le este teama de viitor si nu stiu c e vor fac e in viata.Astf el ei recurg la o modalitat e
mai ușoară din punctul lor d e vedere și își am eliorează situația cu ajutorul drogurilor iar p entru a
le dobîndi d eseori ajung să săvîrș ească infracțiuni.34
O probl emă alarmantă p entru sănătat ea publică o pr ezintă consumul abuziv d e alcool.
Cons ecințele negativ e cauzat e de el nu s e limit ează numai cu probl ema alcoolismului, dar și
favoriz ează apariția d ereglărilor mintal e .Alcoolul este, probabil, c el mai d es consumată, dar și c ea
mai disponibilă substanță din lum e dar și unul din c ei mai otrăvitori factori a soci etății
contemporan e. Între nivelul conc entrării d e alcool din sâng e și conduită există o l egătură strânsă.
Consumat în mod excesiv, alcoolul d etermină num eroase dificultăți în proc esul d e gândir e sau
vorbir e, în coordonar ea mișcărilor și păstrar ea echilibrului. Probl emele medical e și social e care
sunt cauzat e de abuzul băuturilor spirtoas e se găsesc într -o cor elație directă cu fr ecvența și
cantitat ea consumului ac estora. Povara cons ecințelor consumului o poartă în mar e măsură așa
sisteme statal e ca ocrotir ea sănătății, asist ența socială, ordin ea publică și circulația ruti eră .Femeile
fiind mult mai slab e din punct d e vedere fizic și mult mai s ensibil e din punct d e vedere moral cad
mai ușor în plasa ac estui viciu ,iar ca urmar e au dereglări mintal e ,pierd familiil e și recurg la
activități criminal e pentru a put ea cumpăra bautură sau simplu din cauza influ enței celor din jur.
O alta cauza a criminalității f eminin e este sărăcia . Pentru R epublica Moldova, studi erea
fenomenului sărăci ei este deosebit d e importantă, d eoarece populația țării este grav af ectată d e
sărăci e, car e a modificat consid erabil însăși modul d e viață din țară. Femeile fiind mam e si
protectoar e a famili ei instinctiv au n evoie să-și hrăn ească copiii însă d eseori fiind în situații
financiar e deplorabil e și neavînd posibilitat ea de a cîștiga bani într -un mod l egal recurg la activități
ilegale în calitat e de autor sau participant la săvîrșir ea infracțiunii. Acest factor este într-o strînsă
legătură cu cauz ele enumerate anterior ,Astf el încît sărăcia si probl emele vitale deseori distrug
persoana psihic iar ac easta înc epe să caut e o am eliorar e în bautură sau substanț e

34 Mihai Bircau “Criminologi e” Part ea Speciala. Chisinau 2005

27
narcotic e.Probl ema sărăci ei este mult mai evidențiată în m ediul rural ,und e este practic imposibil
în situația economică a țării noastr e de a găsi un loc d e muncă bin e plătit.Din ac est motiv mult e
femei caută o posibilitat e mai ușoară sau mai acc esibilă d e dobîndir e a resurselor financiar e
necesare pentru viața d e zi cu zi .Ca urmar e crește numărul d e infracțiuni mai al es economic e ca
furtul , escroch eria ,sustrag erile etc.
Enumerînd cauz ele ce duc la apariția criminalității în rîndul f emeilor tr ebuie să evidențiem
determinant ele acestui f enomen și importanța lor .Astf el consid er că d eterminant e ale criminalității
feminin e sunt:
1. rezolvar ea probl emelor – este una din principal ele determinant e ale criminalității f eminin e dat
fiind faptul că f emeile criminal e ,un număr substantial dintr e ele consid eră că săvîrșir ea anumitor
fapte criminal e vor adduc e beneficii și vor r ezolva anumit e probl em vital e .Spre exemplu
infracțiunil e economic e se fac cu scopul d e a obțin e ulterior un folos băn esc și astf el rezolvîndu –
se probl emele financiar e.Un alt exemplu ar fi săvîrșir ea de către femei a omorurilor în v ederea
scăpării d e o eventuală t erorizar e psihologică în cadrul famili ei sau d e înlaturar ea unui abuz fizic
durabil din part ea cuiva.
2. formar ea unei imagini social e –Unele femei consid eră că pot câștiga apr ecierea și r espectul
celorlalți, mai al es a bărbaților în urma săvîrșirii unor infracțiuni . Ele cred ca ac est fapt l e face mai
puternice și autoritar e în m ediul social însă ca urmar e de cele mai mult e ori ele sunt izolat e de
colegi,famili e și prieteni, cr escând totodată riscul d e a se afla în situații ridicol e;
3. presiunea grupului – ese un factor extrem de actual p entru societatea cont emporană. Dorința d e
a fi acc eptați d e un anumit grup, d e a se conforma c erințelor grupului r espectiv ,d e a fi ca toții
ceilalți m embri ai grupului, d e a fac e ce fac m embrii grupului, d e a spun e ceea ce spun c eilalți
provoacă d eseori un comportam ent criminal. Un eori, t eama d e a fi marginalizat sau exclus d e grup
său îl poat e face să devină ridicol sau să s e expună unor riscuri cr escute.
Analiza cauz elor și d eterminant elor c e stau la baza apariți ei și d ezvoltării criminalității f eminin e
joacă un rol important în elaborar ea ulterioară a m etodelor și program elor strat egice de prevenire
și combat ere a criminalității f eminin e.

1.4 Teorii criminologic e privind p ersonalitat ea femeii-criminal
Prin t eorie se înțelege un ansamblu sist ematic d e idei sau cunoștinț e sau, așa cum arată Karl
Popp er ”teoriile sunt plas ele pe care le aruncăm p entru a prind e ceea ce numim lum ea, pentru a o
raționaliza, a o explica și a o stăpânii. N e străduim să fac em ochiuril e plasei tot mai îngust e”.35

35 http:// exv.scri eunblog.com/articl es/teoria-ca-baza-pentru-cercetarea-stiintifica.html

28
În ultim ele decenii, criminologii acordă o at enție mai mar e explicării dif erenței dintr e
criminalitat ea feminină și c ea masculină, înc ercînd să găs ească răspuns la într ebari g enerale care
fac să dispară discriminar ea pe sexe.
Marea majoritat e a teoriilor tradițional e care se referă la criminalitat e au fost cr eate de criminologi –
bărbați p entru a explica cauz ele criminalității masculin e, și nicid ecum a c elei feminin e, ceea ce a
generat dif erite discuții în jurul id eii, dacă ac este teorii pot fi aplicat e studi erii criminalității
feminin e, sau este necesar d e explicat f enomenul prin prisma poziții d e „diferență d e gender”, așa –
numita t eorie „gendered theory”.
Astfel, ne vom r eferi pentru înc eput la t eoria p ersonalității criminal e care chiar daca s e referă la
aspecte generale tipice ambelor s exe consid er ca r eprezintă totuși o bază p entru înț elegerea
personalității criminalului indif erent de gen.Ult erior însă vom analiza t eoria oportunității, a
controlului social, asociațiilor dif erențiate, precum vom fac e incursiuni în t eoria f eministă .
Cunoașt erea profilului d e personalitat e a infractorului ar facilita mai al es realizar ea de program e
diferențiate și individualizat e de reeducar e, recuperare și reinserție socială. Astf el pe parcursul
timpului num eroși criminology au înc ercat sa c erceteze aspectele personalității criminalului .
Din multipl ele cercetări asupra criminalului, atât c ele de criminologi e generală, cât și c ele de
criminologi e specială (psihologi e criminală) ori, mai al es, cele de criminologi e clinică r ezultă că
între criminal și noncriminal nu sunt d eosebiri d e natură, ci d e grad. Potrivit ac esteia, și unul și
altul sunt împinși la acțiuni și activități d e anumit e nevoi, mobilul, și unul și altul sunt ajutați sau
neajutați d e anumit e capacități, d e anumit e acte de voință, etc. Ac este elemente psihic e, fizic e și
altele la criminali sunt un eori mai put ernice, de exemplu impulsuril e, mobiluril e – agresivitat ea,
sexualitat e – și alt ele mai slab e – de exemplu voința, stăpânir ea de sine și alt ele.36
Pe această lini e de gândir e s-a obs ervat că nu toat e aceste elemente psihic e stau toat e pe același
plan și nu tr ebuie observate în mod izolat, ci p e ansamblu și, înd eosebi, în f elul cum s e grupează,
că mai importantă este „const elația” lor, spr e exemplu impulsuri put ernice și voință slabă ;
asemenea const elații și struc turări au un anumit acc ent de durată și stabilitat e, de exemplu, la
recidiviști ac este elemente sunt mai vădit e. Se mai constată că unii r ecidiviști comit un eori ac eleași
crime și că dov edesc pr ecocitat e în manif estăril e criminal e; ei manif estă un f el de înclinați e spre
crimă și, mai al es, spr e anumit e crim e; totodată, ac eștia arată p ersistență p e calea criminalității și
ocolir ea muncii, n eîncadrar e în rândul oam enilor cinstiți, dov edesc periculozitat e socială, fiindcă
au o înclinați e și pornir e spre crimă.

36 Gheorghe Scripcaru ,Vasil e Astărăstoa e . Criminologi e clinică . Polirom 2003

29
Astfel de trăsături și manif estări caract erizează p e criminali și îi d eosebesc de noncriminali. Dar
deosebirea, nu este după cum am mai spus, d e natură, criminalii nu sunt o altă sp eță de oameni, ci
o deosebire de grad sau d e prag, car e caract erizează p e criminali.
Crima – spun e Pinat el – este un act om enesc, iar criminalii sunt oam eni ca și noncriminalii, dar ei
se disting d e alții d eoarece comit erea crim ei este expresia un ei diferențe de grad, d eci cantitativă
și nu calitativă; există o dif erență d e grad într e psihismul criminalilor și ac ela al noncriminalilor.37
Cercetarea criminologică tr ebuie să scoată în evidență tocmai ac este deosebiri d e grad, car e
caract erizează p e criminali. În f elul ac esta, criminalul este o persoană car e se deosebește totuși d e
noncriminal, este o personalitat e înclinată spr e crimă, adică o p ersonalitat e criminală.
Această probl emă a trăsăturilor d e bază și sp ecifice criminalilor a fost s esizată d e mult în
criminologi e, îndeosebi de criminologia clinică și în sp ecial în probl ema etiologi ei crim ei. Autori
ca Pinat el, Di Tulio, Kinb erg, D e Greeff și alții au c ercetat și au formulat, p e baza ac estor trăsături,
teoria p ersonalității criminal e. S-au m enționat trăsături psihologic e caract eristic e la criminali, cum
sunt: agresivitat ea, egocentrismul, indif erența af ectivă, lipsa d e inhibiți e și alt ele.
La probl ema trăsăturilor p ersonalității criminal e s-a ajuns în criminologi e după c e s-a parcurs un
drum lung și ocolit. În știința criminologi ei s-a pus m ereu într ebarea de ce infractorul nu s e oprește
de la comit erea crim ei nici d e teama oprobriului social, car e înconjoară p e criminal, nici d e teama
pedepsei ce urmează după comit erea fapt ei. S-a răspuns, criminalul este lipsit d e prevedere,
criminalul nu ar e stăpânir e de sine, nu ar e putere de inhibiți e a pornirilor sal e antisocial e etc. S-a
dovedit că ac este trăsături sau capacități psihic e nu sunt sufici ente ca să opr ească pornir ea
criminală. Criminologia mod ernă, înd eosebi criminologia clinică, au scos în evidență trăs ături al e
criminalului car e sunt mai put ernice decât lipsa d e prevedere, inhibiția etc. și datorită cărora
criminalul nu s e oprește de la comit erea fapt ei criminal e, trăsături cum sunt: agr esivitat ea,
egoismul sau alt ele de natura ac estora din urmă, car e – împr eună – fac ca un criminal să pr ezinte
o star e de pericol social în s ensul că ac esta este înclinat să comită crim e.
Cea mai ambițioasă dintr e ipotezele avansat e în cadrul ori entării psihologic e aparțin e
criminologului franc ez Jean Pinat el.
Preluând c eea ce, în opinia autorului constitui e elementele pozitiv e ale teoriilor d espre criminal,
mai al es viziun ea dinamică asupra instanț elor p ersonalității d e la psihanaliză și abordar ea
diferențială a m ecanism elor și proc eselor criminog ene ale trecerii la act din varianta psihomorală.
J. Pinat el construi ește o teorie explicativă c entrată în jurul conc eptului d e personalitat e criminală.
J. Pinat el resping e însă t eza existenței unei diferențe de natură într e infractor și noninfractor. După
cum am arăta t în s ecțiun ea ant erioară J. Pinat el susțin e existența un ei diferențe de grad într e

37 https://roma niafarajustiti e.wordpr ess.com/2009/06/04/t eoria-personalitatii -criminal e-jean-pinat el/

30
personalitat ea infractorului și p ersonalitat ea noninfractorului ca și, într e diferitele categorii d e
infractori d e la ocazional la r ecidivistul înrăit. Sub ac est asp ect teoria lui J. Pinat el este ceva mai
moderată d ecât a pr edecesorilor săi.
Pentru a s e pune în lumină ac eastă dif erență d e grad este necesar să s e evidențieze acele trăsături
psihologic e care determină transformar ea asentim entului t emperat în as entiment tol erat și mai
apoi tr ecerea la act.
Sintetizând c eea ce cercetările criminologic e relevaseră până atunci, J. Pinat el consid eră că nici
una din trăsăturil e frecvent întâlnit e la infractori nu este sufici entă prin ea însăși să imprim e o
anumită ori entare antisocială p ersonalității. Numai o r euniun e a unor astf el de trăsături într -o
const elație conferă personalității un caract er specific și îi imprimă o anumită ori entare.
Această const elație de trăsături ar r eprezenta nucl eul central al p ersonalității criminal e, care apare
ca o r ezultantă și nu ca un d estin. Autorul consid eră că trăsăturil e frecvent întâlnit e la infractori
sunt: egocentrismul, labilitat ea psihică, agr esivitat ea, indif erența af ectivă.
În cele din urm ează, vom analiza, în lumina conc epției lui Pinat el, aceste trăsături car e stau la baza
personalității criminal e.
Egocentrismul. Egocentrismul, ca trăsătură a p ersoanei, se caract erizează prin tendința d e a raporta
totul la propria p ersoană, atât din punct d e vedere afectiv, cât și cognitiv. În anumit e limit e,
egocentrismul priv ește conservarea de sine, afirmar ea de sine. Sub raport mintal, p ersoana își fac e
o imagin e pozitivă d espre sine, ea consid erând că propria p ersoană este punctul d e reper pentru
toate sentimentele, emoțiil e, toat e raportându -se la sin e și pentru sin e. Dar, proc edând astf el, omul
se rupe de realitat ea im ediată și cad e în subi ectivism, n erecunoscând importanța lumii
înconjurătoar e, îndeosebi lum ea socială, c eilalți oam eni.
Ecogentricul își minimaliz ează d efectele și insucc esele, își maximiz ează calitățil e și insucc esele,
iar atunci când gr eșește în loc să -și reconsid ere poziția, atacă cu virul ență.
Sub raport af ectiv, s e dezvoltă exagerat s entimentul d e afirmar e propri e, iar când ac esta nu
reușește, se dezvoltă invidia și mânia p entru c eilalți oam eni. Se ajung e la sentimentul d e frustrar e,
disperare, orgoliu, vanitat e, tot atât ea stări af ective, care împing p e om la izolar e sau conflict cu
oamenii.
Aceste stări pot evolua într -o dir ecție psihotică, spr e mâni e, paranoia etc. D e multe ori
egocentrismul s e poate asocia cu egoismul, car e înseamnă pun erea intereselor proprii mai pr esus
de interesele altora, al e celorlalți oam eni, al e societății.
Egoismul îns eamnă lipsa s entimentului d e simpati e și generozitat e față d e alți oam eni.
Egocentricul, marcat și d e egoism, ajung e ușor la conflict cu c eilalți m embri ai soci etății și la
comit erea de infracțiuni, fi e infracțiuni contra p ersoan ei – amenințar e, vătămări corporal e ai
moral ei, fie infracțiuni contra avutului – înșelăciuni, falsuri etc.

31
Egocentricul, bazat p e tendința d e afirmar e de sine și a int ereselor proprii, s e poate asocia și cu
diferite trăsături d e la alt e tipuri d e infractori, cum este infractorul agr esiv, infractorul lac om,
doritor d e înavuțir e etc., iar t endinț ele spre comit ere de infracțiuni d evin tot mai put ernice,
îndeosebi infracțiunil e contra p ersoan ei. Chiar și la tipuril e de infractori s exuali, infractori
profesionali – recidiviști – etc., egocentrismul joacă un rol stimulator și d eclanșator d e infracțiuni.
În ceea ce privește rolul egocentrismului (și egoismului) în stimular ea, declanșar ea și tr ecerea la
comit erea crim ei, este evident că t endința egocentristă (și egoistă) este mai put ernică și înving e
orice tendință d e opun ere la crimă, oric e tendință d e reținere de teama oprobriului social sau d e
teama am enințării cu p edeapsa. T eama d e oprobriu sau d e pedeapsă este mai mică în comparați e
cu orgoliul, vanitat ea, tendința d e dominar e, intol eranță ori aroganță, a limentate de egocentrismul
criminalului.
B.Labilitat ea. Tr ecerea la comit erea unei crim e este favorizată și stimulată d e o altă trăsătură d e
bază a criminalului, anum e labilitat ea. Denumir ea acestei trăsături provin e de la cuvântul latin
„labilis”, car e înseamnă c eva ce se ține într-un fir d e păr”, a fi gata să cadă, a s e rupe, a alun eca.
Este vorba d e o structură psihică și morală, car e este opusă structurii solid e, structurii stabil e.
Structura labilă este o structură slabă, schimbătoar e, , cu voință slabă, cu put ere de stăpânir e slabă
și nestatornică. O as emenea structură poat e să cuprindă mai mult e planuri, cum ar fi: a)
afectivitat ea, supusă unor fluctuații; b) pr evederea redusă și n esigură; c) inițiativa, însoțită d e
renunțar e; d) put erea de voință șovăitoar e și schimbătoar e; e) influ ențabilitat e și sug estibilitat e
pronunțat e; f) luar ea de hotărâri pripit e și apoi părăsit e; g) r elații d e prietenie cu alți oam eni,
trecătoar e și schimbătoar e; h) labilul este ca un lichid fără formă car e ia forma vasului în car e se
toarnă.
Labilitat ea este influ ențată și d e tipuril e de criminali. La criminalul normal, n eafectat d e tulburări
psihic e deosebite, labilitat ea se manif estă în anumit e limit e acceptabil e, dar la criminalii cu
tulburări emoțional e și la car e nici niv elul d e inteligență nu este ridicat, labilitat ea este mai slabă
și trecerea la comit erea un ei crim e este mai ușoară. Ea este pronunțată și la tipul d e criminal
impulsiv; d e asemenea se constată și o lipsă d e control al stărilor emoțional e. În cazuril e de stări
psihopatic e, nevrotic e, de asemenea, labilitat ea este slabă, iar tr ecerea la comit erea unei crim e este
mai ușoară.
C. Agr esivitat ea. În proc esul d e trecere la comit erea unei infracțiuni (crim e) trăsătura
agresivității infractorului joacă un rol important. D e regulă, c ele mai mult e infracțiuni
constau într -o faptă pozitivă – se face ceva –, într -o acțiun e comisivă (s e lovește, se sustrag e), car e
presupun e trei etape (luar ea hotărârii, înlăturar ea temerii de oprobriul opini ei public e și al p edepsei
prevăzut e de lege), agr esivitat ea int ervine în etapa a tr eia, etapa ultimă, adică la tr ecerea la

32
săvârșir ea concr etă a fapt ei (când s e lovește, se sustrag e un bun etc.) Atar e acțiuni pr esupun forță
și act e de agresiune.
Agresivitat ea este o formă d e manif estare a un ei tendinț e, a unui instinct existent în lum ea
animală și c ea umană, anum e tendința sau instinctul d e combat ere (combativ), car e constă în act e
de înlăturar e a unor obstacol e ce intervin în mom entele de împi edicar e a animalului sau omului d e
a-și consuma hrana, apa etc., p entru satisfac erea unei nevoi (foam e, sete, apărar e de un p ericol
etc.). În atar e situații agr esivitat ea este utilă în limit e necesare. În cazul comit erii un ei crim e,
agresivitat ea se folos ește în limit e depășit e și în scopuri antisocial e. Agr esivitat ea devine un factor
de pericol social, manif estându -se printr -un comportam ent viol ent și distructiv.
Agresivitat ea este, după t eoria criminologică, d e mai mult e feluri: autoagr esivitat e ce constă în
îndreptarea caract erului agr esiv spr e propria p ersoană exprimându -se prin automutilări, t endinț e
de sinucid ere, agr esivitat e fiziologică (adică forța fizică, forța fiziologică a omului), car e este
influ ențată d e emoții mari, pasiuni, d e facto ri sociali (conflict e social e etc), agr esivitat ea
patologică, în cazul p ersoan elor psihopatic e sau psihotic e (epilepsie, beție, în cazul unor maladii
mintal e).
Pinat el mai disting e două form e ale agresivității: ocazională și prof esională. Agr esivitat ea
ocazională s e caract erizează prin spontan eitate și viol ență; este întâlnită cu pr ecădere în crim ele
pasional e. Agr esivitat ea prof esională s e caract erizează printr -un comportam ent viol ent durabil,
care se relevă ca o constantă a p ersonalității infractorului, ac esta manif estându -se agresiv în mod
deliberat, constant.
Agresivitat ea se dezvoltă în cazul împi edicării satisfac erii unor tr ebuinț e, dorinț e (când nu s e
poate ajung e la obi ectul car e ar satisfac e acea dorință). O as emenea obstrucționar e provoacă emoții
vii, tulburar e, mâni e, și prin ac easta, agr esivitat ea crește. Nu sunt lipsit e de importanță cazuril e de
frustrări, d e lipsir e violentă d e un obi ect car e ar satisfac e unele nevoi (mat eriale sau moral e), car e
conduc apoi la tulburări moral e mai int ense. Agr esivitat ea, ca structură psiho -fizică, d evine un
motiv și o mijlocir e de comit ere de infracțiuni.
În criminologi e s-au studiat și m ecanism ele fiziologic e și emoțional e ale agresivității,
constatându -se căi d e intensificar e și agravar e a fapt ei ce se comit e prin ajutorul agr esivității, încât,
uneori, ea devine greu de stăpânit. Astf el, s-a arătat că în caz d e mâni e se ridică pr esiunea arterială,
se produc e accelerarea pulsului, acc elerarea respirați ei etc.
D. Indif erența af ectivă . Indif erența af ectivă este o star e fizico -psihică c e devine o
trăsătură caract eristică a unor criminali, star e care favoriz ează tr ecerea la săvârșir ea unei crim e.
Ea constă în abs ența unor emoții și s entimente de omenie ce privesc relațiile dintr e oameni. Este
vorba d e emoții și s entimente de simpati e, prietenie între oameni, datorită cărora oam enii nu -și fac
rău unul altuia sau unii altora. Ac estea creează o s ensibilitat e a omului față d e semenul său, emoții

33
și sentimente de participar e la bucuria și dur erea altuia, dar mai al es o sensibilitat e morală, adică
o sensibilitat e la ceea ce este bine ăi rău p entru altul. Ac este stări af ective sunt mijloac e de
solidaritat e primară într e oameni și mijloac e de netrecere la săvârșir ea de infracțiuni.
Criminologia mod ernă, mai al es criminologia clinică, prin J. Pinat el, au d ezvăluit că o trăsătură
importantă a criminalului este lipsa ac estor stări af ective, este așa-numita indif erență af ectivă,
inclusiv indif erența morală a criminalului, trăsături car e generează sau favoriz ează săvârșir ea de
infracțiuni. Adică în cazul în car e infractorul a învins oprobriul public față d e comit erea un ei
infracțiuni, dacă a învins t eama d e pedeapsă c e îl am enință, el ar put ea să s e rețină d e la comit ere,
datorită s entimentului d e milă față d e victimă, datorită r ezistenței sale afective (durerea, suf erința
victim ei). Dar în cazul criminalului stăpânit d e indif erența af ectivă, stăpânit d e lipsă d e milă, el nu
mai întâln ește nici o pi edică emotiv -morală și tr ecerea la săvârșir ea infracțiunii.
Indif erența af ectivă r elevă id eea că infractorul este lipsit d e inhibiția n ecesară pentru a s e opri d e
la comit erea crim ei, inhibiți e pe care o aduc e suferința altuia. C ercetările psihiatric e au arătat că la
tipuril e de criminali p erverși există o răutat e, o inaf ectivitat e.
Originil e indif erenței afective pot fi un d eficit bio -constituțional moșt enit. Perversiun ea
criminalului izvorășt e din pl ăcerea morbidă c e i-o provoacă suferința altuia. Dar ac este origini pot
fi și d e ordin educativ și d e mediul social. În familiil e în car e părinții au atitudini și comportări
dure, cu act e de violență fr ecvente, copiii s eamănă cu părinții. De Greef a cercetat cazuri
patologic e, und e fiind vorba d e crime grave (pasional e), criminalul își impun e un proc es de
inhibiți e afectivă, un proc es car e înăbușă manif estarea emoțiilor și s entimentelor d e simpati e și
milă p entru alții, ca apoi să poată săvârși fapta mai ușor. Este un proc es de sting ere a emoțiilor și
sentim entelor d e bine pentru oam eni, un proc es de „sălbăticir e” afectivă.
Referindu -se la rolul fi ecăruia dintr e cele patru compon ente ale nucleului p ersonalității, Pinat el le
atribui e următoar ea distribuți e: agr esivitat ea joacă un rol d e incitar e, fiind o compon entă activă,
celelalte trei – egocentrismul, labilitat ea, indif erența af ectivă au rol d e a neutraliza inhibiția tr ecerii
la act prin împi edicar ea subi ecților d e a lua cor ect în consid erare aprecierea socială ori s entim entul
de compasiun e și simpati e pentru altul.
Cu alt e cuvint e, rolul lor este de a da cal e liberă de manif estare a agr esivității. P e bună dr eptate
Pinat el observă că, în g eneral, există t endința d e a se atribui totul agr esivității, tr ecându -se în umbră
rolul n egativ toat e celelalte compon ente ale personalității, d eși, în r ealitat e, comportam entul
delincv ențial d evine de cele mai mult e ori posibil tocmai in existenței frân elor car e în mod obișnuit
inhibă la indivizi normali star ea de agresivitat e.
El mai obs ervă, d e asemeni, în mod înt emeiat că fi ecare din c ele patru compon ente negativ e ale
personalității s e pot înfățișa cu grad e de intensitat e diferite: în hip er, mezo sau hipo – fără a viza
prin ac easta dom eniul patologi ei mentale, deci fără a int eresa sectorul psihiatric.

34
Pinat el susțin e că existența p ersonalității criminal e este supusă unor două condiții: o primă
condiți e, car e deja am s esizat-o, întrunir ea tuturor trăsăturilor d e mai sus, ( egocentrism,
agresivitat e, labilitat e, indif erență af ectivă) și o a doua condiți e, persoana r espectivă să pr ezinte o
stare de pericol social, o star e periculoasă. Autorul m ențion ează că în 15% p entru infractori star ea
periculoasă este episodică, tr ecătoar e, că p entru 20% ea este cronică, iar p entru 55% ea este
marginală; din ac eastă cat egorie se recrutează c ei mai mulți infractori r ecidiviști sau ocazionali.
Starea de pericol, după cum susțin e Pinat el, este o star e de “temibilită”, d e amenințar e, star e care
inspiră t eamă p entru alt e persoan e și pentru ordin ea publică, anum e pericolul d e a comit e crime.
“Temibilitat ea” este o star e de “perversitat e” constantă și activă a d elincv entului, o star e de
amenințar e cu o crimă, p e care o poat e provoca ac esta; în alți t ermeni, star ea de pericol provin e
din existența un ei capacități criminal e, adică o capacitat e de a comit e crime.
Conc eptul d e stare de pericol ar e două laturi, după cum acc entuează Pinat el, una, gradul d e
periculozitat e, de capacitat e criminală, capacitat ea de a comit e crime și, alta, incapacitat ea de a se
adapta social, d e a pun e frâne pornirilor sal e criminal e și, în funcți e de acestea, necesitatea de a
aplica o măsură (r epresivă, pr eventivă, educativă etc.). Cu alt e cuvint e, criminalul ar e capacitat e
de a comit e crime, dar nu ar e capacitat ea de a se integra social și d e a avea o conduită bună; d e
exemplu, el este un vagabond, un r ecidivist și nu munc ește regulat. D e aici, sarcina criminologi ei
clinic e de a determina, mai întâi, un diagnostic asupra stării d e pericol sau asupra capacității
criminal e a perversității sal e și, în al doil ea rând, d e a determina prognosticul criminalului,
comportar ea lui în viitor și a capacității d e adaptar e socială, d e îndreptare, prescriindu -se
mijloac ele de tratam ent, conform e datelor asupra capacității criminal e.
Starea de pericol sub asp ectul capacității criminal e poate avea forma cronică sau p erman entă și
forma imin entă. Forma cronică exprimă o star e psihologică și morală cu caract er antisocial d e
durată șio stabilă, ca un f el de “star e civilă”. Ea poat e fi de o int ensitat e mai mar e, cum este la
criminalii d e profesie; ea poat e fi ori entată într -o singură dir ecție, cazul când s e comit infracțiuni
de aceeași natură (omor – omor). Forma imin entă a stării d e pericol, a capacității criminal e există
în etapa în car e se pregătește comit erea crim ei, când ac eastă comit ere este gata să s e producă,
similară cu o star e de “febră”.
Starea de pericol sub asp ectul capacității criminal e poate fi mar e, iar sub asp ectul adaptării social e
a delincv entului ac easta poat e să fie mică. C ele două laturi al e stării d e pericol nu s e dezvoltă
paral el. De aici grija unui diagnostic exact, conform cu r ealitat ea și grija unui pronostic, d e
asemenea exact, conform cu r ealitat ea stării criminalului.
Studiil e realizat e de Pinat el au reliefat și alt e aspecte psihologic e ale criminalului car e vin să
întregească conc eptul d e personalitat e criminală.

35
În primul rând sunt evocat e trăsăturil e emotiv -activ e cum sunt tr ebuinț ele și tendinț ele, care sunt
elemente dinamic e, elemente determinant e la acțiuni și activități; aici tr ebuie menționat e diferite
mobiluri și motiv e psihic e. În ac eastă privință s e afirmă cu put ere că atât criminalii, cât și
noncriminalii sunt împinși la fapt e de trebuinț e și tendinț e (foam e, afirmar e de sine, combativitat e,
teamă, mâni e, sentimente, pasiuni etc.). Dar, c eea ce caract erizează p e criminal este că la ac esta,
aceste trăsături sunt excesive, nestăpânit e, datorită cărora criminalul nu s e poate stăpâni. Mai este
și voința slabă, lipsa d e putere de inhibiți e. În plus, criminalii sunt caract erizați și prin trăsături d e
temperament excesive: impulsivitat e, insensibilitat e, excitabilitat e etc., tot atâția factori subi ectivi
care conduc la crimă. Tot aici amintim trăsăturil e psihopatic e și neurotic e, care la criminali sunt
mai fr ecvente decât la noncriminali.
O trăsătură d e bază, caract eristică criminaluli, este și niv elul scăzut d e inteligență. În c ercetările
asupra criminalului s e subliniază în mod constant niv elul mintal r edus. După f elul crim elor, s e
constată: c ei ce comit furturi, 34% sunt d ebili și 26% sunt înapoiați mintal, că c ei ce comit omoruri
47% sunt d ebili mintali și 26% sunt mărginiți, că c ei ce comit violuri 50% sunt d ebili mintali și
50% sunt înapoiați mintal.
Aspectul psihologic al criminalului, susțin e J. Pinat el, trebuie compl etat și cu alt e elemente. Astf el,
nivelul d e cunoștinț e, nivelul d e instrucți e al criminalului este, în g eneral, scăzut. Ac est lucru s e
exprimă în numărul mar e de analfab eți în rânduril e criminalilor, numărul mar e de absolv enți d e
numai 1 -3 clas e școlar e elementare, în numărul mar e de delincv enți care au într erupt sau abandonat
școala. D e aici un ele consecințe negativ e privind niv elul scăzut d e cunoștinț e referitoar e la norm ele
de conduită socială, niv elul scăzut d e pregătire profesională și alt ele.
S-au abordat și alt e aspecte privind viața psihică a crminalului. Pinat el mențion ează un ele form e
de evoluți e psihică și socială, în s ensul că p ersoana umană parcurg e, în d ezvoltar ea și maturizar ea
sa, un proc es car e conduc e la deplina maturizar e. Or, la unii criminali s e observă o stare de
imaturitat e socială, c e se manif estă prin: n eânțelegerea și n ecunoașt erea răspund erii sal e față d e
alți oam eni, prin n eluarea în s eamă a int ereselor altora, r efuzul admit erii că dorinț ele lor au un ele
limit e, anum e dorinț ele, interesele altor p ersoan e; hoțul, agr esivul, violatorul nu înț eleg, nu admit
că și victima ar e anumit e drepturi.
Pinat el susțin e că există anumit e compon ente psihic e comun e la infractori, și anum e:
nesuportar ea vreunei constrâng eri și ordini în viața lor, control d e sine slab, impulsuri put ernice și
nestăpânit e, egoism, abs ența oricăr ei bunăvoinț e pentru alți oam eni, n erecunoașt erea crim ei
comis e. La ac estea se mai adaugă instabilitat ea afectivă și sărăcia int electuală.
Criminalii, după comit erea fapt ei criminal e, sunt urmăriți și c ercetați p enal, sunt trași la răspund ere
penală. Trag erea la răspund ere presupun e, mai întâi, r esponsabilitat e, anum e capacitat ea mintală
de a-și da s eama d e fapta făcută, apoi culpabilitat e, adică înț elegerea că -i vinovat, apoi

36
imputabil itate, adică înț elegerea că atribuir ea fapt ei criminal e i se face lui fiindcă el a săvârșit -o,
că fapta săvârșită i s e impută, s e pune pe seama c elui car e a comis -o, că ac esta tr ebuie să răspundă
penal, adică tr ebuie să suport e pedeapsa c e i se aplică și să o execute. Or, criminalii, ca trăsături
specifice, nu văd și nu înț eleg aceste procese și stări psihic e, cum l e înțeleg oam enii necriminali,
organ ele de urmărir e penală și jud ecător ești. Criminalii l e înțeleg așa cum l e-au trăit ei, adică
subiectiv, nu obi ectiv, așa cum s -au d esfășurat și p etrecut. Criminalii, în g eneral, au
responsabilitat ea, au capacitat ea mintală, dar mai socot esc că fapta săvârșită d e ei este o faptă d e
„facere de dreptate”, cu d e la sin e putere, că ei au suf erit frustrări, d e aceea au comis crima, că nu
sunt vinovați, că nu s e poate și că nu -i drept să li s e imput e fapta și să răspundă p enal. Din ac est
punct d e vedere, criminalii r esping r eproșul, imputabilitat ea, vinovăția și răspund erea penală.38
Cum spun e Pinat el, viața int erioară a criminalului, așa cum este trăită d e acesta, nu coincid e cu
viața ac estuia văzut d e alții – autorități sau soci etate. Din păcat e, în anumit e cazuri dramatic e, de
exemplu, în caz d e condamnar e pe nedrept, ac eștia, un eori, au dr eptate.
Teoria, expusă p e larg d e Jean Pinat el, sist ematic și argum entată științific, pr ezintă o importanță
deosebită fiind una din t eoriile închegate și compl ete din criminologia mod ernă europ eană. Ea are
o contribuți e serioasă la proc esul științ ei criminologi ei. Desigur, ea poat e fi criticată și este
criticată, dar c onstrucția ei esențială rămân e.
1) Teoria oportunității.
Conform ac estei teorii, dif erența în tipul d e infracțiuni săvîrșit e de femei și indic ele acestora dif eră
de cel al bărbaților în baza id eii de oportunitat e, adică d e circumstanț ele ce favoriz ează săvîrșir ea
unei infracțiuni d e către femei. Astf el, conform opini ei sociologului Rita Simon39, rata
criminalității f eminin e a crescut numai în anumit e infracțiuni, ac easta datorîndu -se încadrării
femeilor în cîmpul muncii, angajar ea la s ervicii variat e, ceea ce a condus la oportunități mai mari
de a comit e câteva infracțiuni tipic e femeilor, infracțiuni economic e, car e implică mai puțină
violență. Simon obs erva d e asemenea, că posibilitățil e fizice ale femeilor nu vor fi niciodata egale
cu c ele ale bărbaților , iar infracțiuni pr ecum jaful, vor fi, probabil mai puțin pr eferate de
femei:”Jaful ilustr eaza c el mai bin e marele avantaj natural p e care îl au bărbații față d e femei”,
nota autoar ea. Reișind din cele expus e mai sus, s e poate afirma faptul ca f emeile, în d ependență
de anumit e circumstanț e favorabil e lor, comit e anumit e genuri d e infracțiuni, car e se reduc la
furturi, tîlhării, înș elăciun e, reflectînd, astf el tradiționalul rol s exual al f emeii, car e încă mai
funcțion ează p e piața il egală ( Joseph G. W eis)40. Prin urmar e, femeile comit un număr mai mic d e

38 Amza Tudor. Criminologi e Teoretică. T eorii R eprezentativ e și Politică Criminologică. Lumina L ex 2000
39 Iacobuță Ioan Al. Criminologi e ,Iași ,2002, ed. „Junim ea”, p.234
40 Ibidem, p.235

37
crime, datorită faptului că au acc es mai r edus la ac ele categorii d e servicii car e ar put ea declanșa
conflict e sau viol ență.
2) Teoria controlului social.
Esența ac estei teorii constă în faptul că indic ele criminalității masculin e este mai mar e decât al
criminalității f eminin e, deoarece legăturil e social e, car e reprezintă mi ezul ac estei teorii, a
bărbaților, sunt mult mai slab e decât c ele a femeilor (mam e, surori, soții – care sunt mai atașat e de
unele persoan e,manif estînd grijă și at enție), ceea ce provoacă ruptura dintr e pontențialii criminali
și soci etate.
Consid erând că c ea mai mar e parte a oam enilor ar e tendinț e antisocial, Hirschi a propus o t eorie a
controlului, car e analiz ează modul în car e indivizii sunt l egați d e grupuril e social e ( famili e,
școală). D e obicei, se are în vedere persoan ele din famiil e cu probl eme, din m edii social e
probl ematic e, care sunt ma i predispuși la un comportam ent neadecvat, atît f emei, cît și bărbați.
Referitor la cat egoriil e de femei predispus e la un comportam ent criminal, conform t eorii
controlului social, sunt: mam ele minoritar e care trăiesc în r elații imoral e cu bărbații41, fiind
limitat e în resurse educațional e și abilități prof esional e, femei ce aparțin unui m ediu social cu
venituri mici, educați e de proastă calitat e.
Totuși, asupra niv elului criminalității f eminin e, cît și a c elei masculin e, influ ențează ac eiași factori
sociali, car e determina cr eșterea și micșorar ea indicilor d e criminalitat e în dependență d e regiune
și timp, dif erența manif estîndu -se în tipuril e de crime și modul d e comit ere.
3)Teoria asociațiilor dif erențiate.
Teoria asociațiilor dif erențiate este una din c ele mai cunoscut e teorii d erivate din cur entul culturalist42,
elaborată d e criminologul am erican Edwin Sutt erland . Ideea de bază a c estei teorii constă în c eea că un act
criminal s e produc e atunci când există o situați e propic e pentru o anumită p ersoană d e acționa, prin urmar e
comportam entul criminal nu este înnăscut, ci s e învață, ca și oricar e altă m eserie. Totodată, prin int ermediul
acestei teorii s e încearcă d e a explica f enomenul criminalității din punct d e vedere al posibilitățil e diferite
pentru achiziționar ea de „valori” și aptitudini criminal e, sau d e pe poziția că etichetele afișat e pe
personalitat ea individului prin proc esele de control social folosit e, influ ențează put ernic asupra un ei
reprezentări individual e despre propri e personalitat e. De aceea, în baza ac estei teorii s -ar put ea afirma că
criminalitat ea feminină este inferioară num eric c elei masculin e, deoarece femeile au acc es redus la
posibilitățiil e criminal e (adică la anumit e grupări criminal e pentru a însuși car eva abilități criminal e, fiind
supus e unui control social mult mai s ever atît în famili e, cît și la școală); asupra criminalității masculin e,
fiind d eja stabilit e anumit e stereotipuri, bărbații fiind pr edispuși d e a „absoarb e” abilitățiil e criminal e-
teoria proast ei companii (găștil e de puști la școală transformat e ulterior în grupuri criminal e).43

41 Iacobuță Ioan Al. Criminologi e, Iași , 2002, ed. „Junim ea”, p.235
42 Ciobanu Igor A. Criminologi e, Vol I, Chișinău, 2007 , ed. „Cardidact”, p.186
43 Ibidem p.186

38
În concluzi e putem afirma că t eoriile social – structural e confirmă, încă o dată, faptul că cauz ele
criminalității masculin e și feminin e adesea se suprapun. Astf el, femeile care au avut probl eme cu
justiția, as emeni bărbaților, au prov enit din m edii social e cu probl eme de ordin economic,
educațional, moral. D easemenea asupra indicilor crim elor comis e atît d e femei, cît și d e bărbați,
influ ențează ac eiași factori sociali, astf el încît niv elul criminalității f eminin e crește și se
micșor ează o dată cu c el al criminalității masculin e, singura dif erență constînd în un ele cauze de
ordin psihologic și fizic.
Teoriile prezentate anterior au fost elaborat e pentru bărbați, încercăril e de a le adapta f emeilor au
venit ult erior. Totuși au fost elaborat e o serie de teorii car e au avut ca obi ect principal explicar ea
criminalității f eminin e.
1) Teoria masculinizării forțat e.
Parson a pr ezentat o t eorie psihologică în car e a definit rolul d e gen ca fiind cauza principală a
diferențelor constatat e între crimele comis e de bărbați și f emei. Conform ac estei teorii,
criminalitat ea mai r edusă în rândul f emeilor s e dator ează un ei figuri f eminin e de care adolescentele
sunt atașat e și după car e se modelează; băiții frustrați d e un astf el de model, se angajază în
delincv ență ca o r eacție la o pr ezență feminină autoritară existentă în viața lor. Parson a m enționat
că femeile sunt în mar e masură r esponsabil e pentru socializar ea generației urmatoar e, inclusiv in
socializar ea comportam entului etiș băi eții văd “ bunătat ea” mam ei ca p e o slabiciun e și, ca urmar e,
acțion ează ca r ebeliune împotriva ac esteia. Ac eastă t eorie duce la predicția conform căr eia femeile
sunt mult mai înclinat e spre delicvență dacă provin dintr -o famili e dezorganizată, fără o mamă
care să constitui e un mod el pozitiv.44
2) Teoriile rolului d e gen.
Aceste teorii susțin că socializar ea dif erită dintr e bărbați și f emei este motivul participării mai
reduse a femeilor la d elicvență. Dif erențele biologic e sau psihologic e care există într e bărbați și
femei nu sunt înnăscut e, ele fiind mai d egrabă r ezultatul unui proc es de învățar e, rolul d e gen fiind
consid erat unul din factorii fundam entali ai id entității. Într e anii 1960 -1970, când t eoria rolului d e
gen a fost aplicată în criminologi e, roluril e consid erate caract eristic e au inclus funcții și trăsături
de personalitat e care au fost mult exagerate față d e cele de astăzi: bărbații erau c ei care asigurau
pâinea în c asă, iar f emeile erau casnic e. Adepții t eoriei vedeau în socializar ea conform rolului d e
gen singurul factor car e explică rata dif erită a criminalității f eminin e.45
Conform opini ei unor criminologi (T. Hartnag el, M. Mizanuddin, ș.a), la explicar ea variațiilor
cu privir e la indic ele criminalității f eminin e în raport cu c el al c elei masculin e, ar fi util d e utilizat
divergențele dintr e femei și bărbați, d ecât conv ergența dintr e aceste două s exe. Însă c eea ce ne

44 http://www.acad emia.edu/7246361/T eorii_criminologic e_in_abordar ea_criminalitatii_f eminin e
45 http://mangucoca.blogspot.md/2008/04/cat eva-teorii-despre-diferentele-de-gen.html

39
poate lărgi cîmpul informațional atît cu privir e la criminalitat ea feminină, cît și masculină, este
teoria -gender (gendered th eory)46, car e propun e o abordar e de cauzalitat e în raport cu
criminalitat ea feminină. Analizînd dif erența dintr e criminalitat ea feminină și c ea masculină prin
intermediul „g endered theory”, vom d educe faptul că nu dif erența dintr e sexe de ordin anatomic
sau fiziologic este punctul d e plecare a celor expus e mai sus, ci modul dif erit de viața a ac estor
două s exe determină sp ecificul criminalității. Astf el, put em explica dif erența prin int ermediul a 4
elemente care frînează criminalitat ea feminină și provoacă c ea masculină,totodată r edînd car eva
caract eristici c elei feminin e:
a. stereotipuril e – rolul f emeii în soci etate pune o ampr entă asupra activității criminal e a acesteia.
Astfel stereotipuril e: femei –mamă, f emeie-fiică, f emeie- soție, grija, af ecțiun e, reprezintă frîna
criminalității f eminin e, datorită faptului că f emeile sunt l egate mai strîns d e unele valori moral e.
Stereotipuril e feminin e nu cor espund trăsăturilor car e sunt apr eciate în lum ea criminală, d e cele
mai mult e ori, f emeile apar în calitat e de victim e a act elor infracțional e, iar săvîrșir ea unor
infracțiuni d e către aceastea influ ențează n egativ asupra vi eții sp iritual e, cît și social e a acestora.
Astfel apar e o prăpasti e între ceea ce se consid eră feminin și c eea ce se consid eră criminal, iar
infracțiunil e cauzează f emeilor răni.47
Interesantă este opinia lui Lombrosso, car e afirma că F EMEIA criminal este diferită d e bărbatul
criminal: “Am văzut d e asemenea că f emeile au mult e lucruri în comun cu copii, că simțul lor
moral e diferit; sunt răzbunătoar e, geloase, cu înclinați e spre o răzbunar e de o cruzim e apart e.
Când o activitat e morbidă a c entrelor psihic e intensifica calitățil e rele dintr -o femeie… este clar
ca trăsăturil e semicriminal e ale unei femei normal e o pot transforma într -o femeie criminală mai
teribilă d ecât oric e bărbat. F emeia criminală este consecvent un monstru. C ealaltă part e a ei este
ținută în limit ele virtuților, din cauz e diferite, precum mat ernitat ea, credința, slăbiciunil e, și când
aceste influ ențe contrar e dau gr eș și o f emeie comit e o crimă, put em concluziona că răutățil e dintr –
o femeie trebuie să fi fost enorm e pînă când să triumf e asupra atât d e multor obstacol e”.
b. controlul social – posibilitat ea femeii de a comit e o faptă infracțională este stopată d e un control
social , anum e în perioada formării p ersonalității, din part ea famili e, ulterior a soțului și a întregii
societăți, iar oricar e abatere se soldează cu o p edeapsă. Astf el fetele riscă mai puțin ca băi eții,
asupra cărora s e exercită un control mai r edus.48
Un studiu car e a examinat criminalitat ea feminină în cazul prostituți ei și a form ei rare de crimă
printr e femei (ucid erea altor f emei) , d eși bazat p e un eșantion mic (15 f emei arestate pentru

46 https://www. encyclop edia.com/int ernational/ encyclop edias-almanacs -transcripts -and-maps/g ender-theory
47 Tudor Amza . Criminologi e Teoretică. T eorii R eprezentativ e și Politică Criminologică. Lumina L ex 2000
48 Ibidem p.67

40
uciderea de femei în orașul Michigan; și 25 d e femei închis e pentru prostituți e ), a conchis că
acestea sunt caract erizate, în principal, prin izolar ea socială d e cultura principală.
În cazul crim ei, a r ezultat că majoritat ea delincv entelor sunt mam e minoritar e care, în c ea mai
mare parte, trăi esc în r elații imoral e cu bărbații și nu sunt pr egatite și educat e să învingă în lupta
pentru supravi ețuire. Ele sunt drastic limitat e în resurse educațional e și prof esional e și în abilități
social e. La f el se întamplă și în cazul prostituți ei, în car e cele mai îns emnat e cauze care generează
acest fenomen se referă la educația pr ea lib eră, exemplele rele, alcoolul, contactul cu lum ea
depravată, miz eria etc.

c. constituția f emeii și agr esivitat ea – în lum ea criminală prioritat e are puterea fizică și agr esiunea,
astfel încît mușchi put ernici sunt n ecesari nu doar p entru săvîrșir ea unei infracțiuni,ci și p entru
apărar e, ceea ce nu se referă la f emei ce dețin o constituți e fizică mai puțin robustă (cu un ele
excepții ). Prin urmar e femeile săvîrș esc infracțiuni mai puțin grav e, fără agr esiune (furt,
înșelăciun e), evitînd d e a provoca victima .D e cele mai mult e ori femeile acțion ează d e unele
singur e, sau în calitat e de complic e sau instigator,aflîndu -se dupa un paravan. Totuși, în un ele
cazuri, un ele femeile criminal e sunt caract erizate prin impulsivitat e înaltă, pr ecum și a un ei
anomalii psihic e și depresii, cauzat e uneori și d e vîrsta critică, factori c e determină un
comportam ent neadecvat, o înț elegere neadecvată a situați ei și a acțiunilor sal e.
d. sexualitat ea – stereotipul dat s e prezintă sub 2 asp ecte: a) s exualitat ea par e a fi un imbold p entru
femei de a intra în sf era criminală – prostituția; b) totuși în int eriorul grupului criminal, ac est
element apar e în calitat e de frînă, d eoarece apariția un ei femei în ac est grup poat e să cauz eze
conflict e în int erior, astf el încît, d e cele mai mult e ori, „f emeia este nevoită d e a se alia unui singur
bărbat în scopul d e a se apăra”. Anton ean I. expun e ideea precum că, d e cele mai mult e ori,
comportam entul criminal al f emeii poat e fi influ ențat și d e tendința ac esteia de a se autoafirma în
societate, solicitînd apr eciere din part ea acesteia, astf el încît ac eastă t endința apar e în calitat e de
stimul p entru a comit e careva fapt e infracțional e în scopul d e a obțin e „nota dorită”.
De asemenea, D.Hoffman -Bustamant e menționa: “Femeile sunt învățat e să se conform eze unor
standard e mult mai rigig e și sunt r ecomp ensate pentru ac est comportam ent; bărbaților, d eși li se
spun e să se conform eze regulilor, d e multe ori sunt r ecomp ensați atunci când nu țin cont d e ele
sau l e tratează cu dispr eț”49 Autoar ea a id entificat un număr d e factori car e contribui e la rat ele
diferite ale criminalității f eminin e:

49 D. Hoffman – Bustamant e, The natur e of Female Criminality, Issu es in Criminology, 1973

41
1.5 Starea,structura și dinamica criminalității f eminin e în Republica Moldova
Studiil e criminologic e din r epublica Moldova au neglijat foart e mult subi ectul comportam entului
criminal f eminin. Ac est lucru s e dator ează, în mar e parte, înregistrării r eduse a ratei criminalității
feminin e comparativ cu c ea masculină. P e măsură c e corpul d e date și inv estigații privind
criminalitat ea feminină a cr escut, s -a simțit n evoia consid erării ac estui subi ect și găsirii unor
explicații și int erpretări car e să distingă și să apropi e, în ac elași timp, criminalitat ea feminină d e
cea masculină.
Există păr eri dif erite și controv erse privind evoluția criminalității f eminin e. Unii autori s e
îndoi esc de tendința d e creștere a acestui f enomen, în timp c e alții, nu numai că acc eptă ac est lucru,
dar și susțin ritmul d e creștere a criminalității f eminin e, subliniind faptul că ac esta ar e o creștere
mult mai mar e decît cea a criminalității masculin e. Majoritat ea autorilor susțin faptul că statisticil e
oficial e nu furniz ează informații acurat e privind rata criminalității f eminin e. De aceea, oric e
interpretare a acesteia trebuie privită cu prud ență întrucît criminalitat ea feminină este mai “ascunsă
cultural” și mai puțin raportată. Unii autori sugerează faptul că o mar e parte din comportam entul
criminal f eminin este evaluat dif erit prin m edicalizar ea acestuia, migrînd astf el din sist emul
justiți ei criminal e în sist emul sănătății m entale.
În funcți e de factorii enumerați, vom înc erca să analizam criminalitat ea feminină în R epublica
Moldova prin prisma stării, structurii și dinam icii în p erioada anilor 1992 -2018. În c ele ce urmează,
vom analiza structura criminalității f eminin e în funcți e de diferite tipuri d e infracțiuni, ca
infracțiuni contra p ersoan ei, vieții și săn ătății, infracțiuni economic e.
În anul 1992, în conformitat e cu statistica judiciară, în R ep.Moldova f emeile au comis 44
infracțiuni contra p ersoan ei, inclu siv omorul pruncului d e către mamă – 8, omor din imprud ență- 2,
vătămar e intenționată a int egrității corporal e-12, violuri -2, transmit erea bolii v enerice-2. Pe
parcursul anului 1992, structura infracțiunilor contra p ersoan elor, comis e de femei în R epublica
Moldova, a cuprins acțiuni pr evăzut e de art. 92, 93, 95, 96, 102, 107 CP al RM (Cod v echi)50. În
acest an, omoruril e intenționat e săvîrșit e de femei au constituit cca 4 % din toat e omoruril e comis e
în țară, astf el încît ucigaș a fost fi ecare a 24 f emei-infractor. R eferitor la infracțiunil e economic e
comis e de către femei în anul 1992, au fost înr egistrat e 782 d e infracțiuni, structura criminalității
caract erizîndu -se prin săvîrșir ea a 9 tipuri d e infracțiuni economic e, printr e care furturi – cca 547,
înșelarea cumpărătorilor și cli enților -134, (c ele mai răspîndit e), precum și tîlhării, escroch erii,
dare de mită etc . Creșterea infracțiunilor economic e săvîrșit e de femei se dator ează p erioad ei de
tranziți e, precum și d e implicar ea femeilor în sf era economică.

50 Codul P enal al R epublicii Moldova din 24.03.1961 Data intrarii in vigoar e : 24.04.1961

42
În 1993, conform indicilor statisticii judiciar e, au fost d epistat e omoruri int enționat e comis e în
stare de afect, pr ecum și omoruri int enționat e însoțit e de circumstanț e agravant e, astf el au fost
înregistrat e 26 sau 10% d in toat e descoperite în țară, omoruril e premeditate au fost comis d e
femeile în vîrstă d e pînă la 29 ani, iar 55% – în vârstă d e 30-49 ani și mai mult, prin urmar e, femeile
ultim ei grup e de vîrste comit mai mult e infracțiuni d e acest fel .Spre deosebire de anul 1992, anul
1993 s e caract erizează prin schimbări în structura criminalității f eminin e în R ep.Moldova,
extind erea acesteia, fiind d epistat e 3 tipuri din c ele mai grav e infracțiuni – omoruri int enționat e,
precum și apariția a 2 cat egorii d e infracțiuni: vătămar ea integrității corporal e în star e de afect și
eschivar ea de la plata alim entelor. Reeșind din c ele expus e mai sus, în anul 1993, structura
criminalității f eminin e s-a mărit cu 2 indici față d e anul 1992, fiind comis e cu 31 infracțiun i mai
mult (65%). În 1993 s -a obs ervat o oar ecare scădere a criminalității economic e51, dar n eesențială,
săvărșindu -se 714 infracțiuni economic e, majoritat ea fiind furturi, avînd loc și o cr eștere a
infracțiunii d e escroch eriei cca d e 2 ori comparativ cu anul 1992(1992 -8infracțiuni, 1993 -13).
În anul 1994 asupra structurii criminalității f eminin e survin schimbări calitativ e și cantitativ e
mai acc entuat e. Se caract erizează prin apariția a 6 tipuri d e infracțiuni d e stat comis e de femei, ca
banditism -2, tr ecerea ilegală a fronti erei, fabricar ea sau pun erea în circulați e a banilor falși.
Referitor la structura criminalității f eminin e contra p ersoan ei în anul dat, ac easta înr egistrează
indici mai scăzuți.52 Deasemenea în anul 1994, f emeile au comis 85 infracțiuni contra vi eții și
sănătății p ersoan ei și 6 infracțiuni d e stat. Structura infracțiunilor economic e comis e de femei în
anul 1994 s e caract erizează printr -o creștere a acesteia, aproximativ cu 10% comparativ cu anul
1993, pr ecum ș i printr -o schimbar e-apariția unui șir d e alte fapte criminal e:banditism, sustrag erea
averii propri etarului în proporții mari, falsificar ea banilor. Ac eastă p erioadă s e caract erizează
printr -o creștere consid erabilăa furturilor și escroch eriilor, r educerea dublă a at entatelor la av erea
propri etarului în proporții d eosebit de mari și d e 13 ori a infracțiunii d e înșelare a cumpărătorilor
și cli enților (1992 -134, 1994 -10)53.
Comparativ cu anul 1992, indicii criminalității f eminin e s-au mărit d e cca 2 ori.
Anul 1995 s e caract erizează prin cr eșterea numărului d e infracțiuni –vătămar e a int egrității
corporal e, car e duce ulterior la mărir ea numărului d e infracțiuni contra p ersoan ei -omoruri
intenționat e. Comparativ cu anii 1992 -1994, în 1995 a cr escut aproap e de 2 ori numărul
infracțiunilor -vătămar e a integrității corporal e. În anul 1995 s -au înr egistrat 326 infracțiuni. Cu
toate acestea, structura infracțiunilor săvîrșit e de femei contra p ersoan ei cuprind ea numai cinci
tipuri d e infracțiuni, comparativ cu anii pr ecedenți, astf el încît indicii structurali s -au redus cca d e

51 Zaporojan Igor , Criminalitat ea are chip d e femeie, Chișinău, 2000, Ed. „Elan Poligraf”, p. 55
52 Ibidem, p. 72
53 Ibidem , p. 73

43
2 ori. În c eea ce privește structura și dinamica infracțiunilor economic e, analizînd dat ele statistic e
referitoar e la anul 1995, put em obs erva schimbări în stru ctura criminalității f eminin e în
Rep.Moldova: numărul infracțiunilor comis e de femei a cr escut d e la 6 la 12 (furturi -869, cca
12% mai mult d ecît anul 1992; sustrag eri a av erii propri etarului prin însușir e, delapidări, abuz d e
serviciu creștere cu 70%); au aparut noi fapt e criminal e, ca : abuz d e serviciu, exces de putere sau
depășir ea atribuțiilor d e serviciu.
Anul 1996 s e aseamănă , în privința indicilor structurali, cu star ea criminalității f eminin e în
anul 1994. Totuși, în anul 1996 au fost comis e infracțiuni de stat ca, contrabanda (art -248CP),
trecerea ilegală a fronti erei de stat (art – 362CP), fabricar ea banilor falși (art.236 CP), încălcar ea
regulilor privind op erațiu nilor valutar e , care au cr escut aproximativ d e 3,5 ori comparativ cu anul
1994.
Referitor la infracțiun ea de pruncucid erea, în anul 1992 au fost înr egistrat e 8 cazuri, 1993 -6
cazuri, 1994 -8 cazuri, 1995 -9 cazuri, 1996 -12 cazuri, 1997 -10 cazuri, 1998 -13 cazuri, 1999 -4
cazuri, 2000 -5cazuri, 2001 -9 cazuri, 2002 -6 cazuri, 2003 -5 și în 2004 pînă la 12 mai -5
cazuri,incid ențe maxim e înregistrînd anii 1996 și 1998. Comparînd indicii omorurilor în urma
cărora au suf erit copii și indicii pruncucid erilor din 1996 pînă în 2002, put em concluziona: niv elul
pruncucid erilor în structura omorurilor int enționat e contra minorilor în anul 1996 a constituit
54,54%, în 1997 -66,66%, 1998 -54,16%, 1999 -20%, 2000 -29,41%, 2001 -90%, 2002 -30%.54 Din
analiza dosar elor p enale din anii 1996 -2003 în baza art.147 CP RM s -ar put ea de a fac e cîteva
concluzii r eferitor la asp ectul criminologic al infracțiunii d e pruncucid ere: 1)vîrsta inculpat ei-
17/20 ani, 4 inculpat e aveau peste 30 ani; 2) star ea civilă – o mar e parte din infracțiuni au fost
săvîrșit e de femei necăsătorit e rămas e însărcinat e în urma unor r elații ocazional e; 3) locul săvîrșirii
infracțiunii -localități rural e (54,5%), localități urban e (45,5%); 4) motiv ele infracțiunii -sarcină
nedorită, frică față d e părinți, nașt ere înafara căsători ei ș.a; 5) p edeapsa aplicată -amendă, p edeapsă
privativă d e libertate cu susp endarea ispășirii p edepsei, pedeapsă privativă d e libertate cu ispășirii
pedepsei în locuri d e detenție.55
Cele expus e mai sus constitui e tendinț ele și particularitățil e criminalității f eminin e în Republica
Moldova în anii 1992 -1996.
Pentru a stabili structura și dinamica criminalității f eminin e în anii 2003 -2007 vom analiza
criminalitat ea feminină comparativ cu c ea masculină în funcți e de anumiți factori, ca vîrsta și
reședința, numărul d e persoan e condamnat e.

54 Lilea Gîrlea , Starea, dinamica și structura pruncuciderii, „Analele științifice”, Științe Juridice,Facultatea
Drept,USEM, nr.8, Chișinău ,2005, p.394 -395
55 http://www.cnaa.md/files/theses/2005/2140/lilia_girla_abstract.pdf

44
Astfel în anul 2007, au comis infracțiuni 13431 bărbați și 1870 f emei. Din numărul total d e
infracțiuni 1681 au fost comis e de minori d e gen masculin și 134 d e gen feminin. În anii 2003 –
2007 niv elul d e criminalitat e a rămas r elativ constant, cu o scăd ere ceva mai pronunțată în anul
2007 la 428 infractori la 100 mii populați e pentru bărbați și 101 r espectiv p entru f emei. Structura
criminalității f eminin e în funcți e de tipuril e de infracțiuni săvîrșit e se prezintă astf el : infracțiuni
contra p ersoan ei, vieții și sănătății(omor, vătămar e a integrității corporal e, viol, pruncucid ere ș.a,),
infracțiuni contra propri etății (furt, tîlhări e, jaf, înș elăciun e ).
Ca tipuri d e infracțiuni, cota majoră p entru amb ele grupuri l e revine furturi lor (cca. 38% din
numărul total p entru bărbați și 30% p entru f emei). Crim ele specifice bărbaților (cărora l e revine
un proc ent mai mar e din total comparativ cu f emeile) sunt vătămar ea int enționată (în cazul
bărbaților cca. 7,5% din total p e când în rândul f emeilor – 3%), jafuril e (în cazul bărbaților 5,5%
din total, în rândul f emeilor 1,2%) și act e de huliganism (în cazul bărbaților 5,3%, în rândul
femeilor doar 1,2%). Crim ele specifice într-o măsură mai mar e femeilor sunt c ele legate de
droguri, cărora l e revin cca.19% din totalul crim elor comis e de femei și doar 10,6% din totalul
celor comis e de bărbați 56.
În funcți e de mediul d e reședință a infractorului, infracționalitat ea feminină este mai scăzută
de cea masculină indif erent de mediul d e reședință, iar în int eriorul grupurilor d e gen nu există
diferențe major e după incid ența infracțiunii funcți e de mediu d e reședință. În funcți e de sex, se
adeverește faptul că criminalitat ea în rândul bărbaților ia o amploar e mai mar e în vârst ele tinere
decât în cazul f emeilor. Distribuția proc entuală p e vârst e a persoan elor car e au comis infracțiuni
în anul 2007: în toat e categoriil e de vârstă d e până la 29 ani proc entul p entru bărbați este mai mar e
decât în rândul f emeilor. D e ex. din numărul t otal d e infractori bărbați 5,2% av eau vârstă într e 14
și 15 ani (695 din 13431), p e când în rândul f emeilor car e au comis infracțiuni doar 3,2% au fost
din ac eastă cat egorie de vârstă. Și doar p entru cat egoria d e vârstă p este 30 ani, din car e fac part e
62% (1158 din 1869).
În funcți e de numărul p ersoan elor condamnat e ,în anul 2007 au fost condamnat e 1236 f emei și
8528 bărbați, f emeile reprezentând astf el 12,7% din numărul total d e persoan e condamnat e.
Distribuția p e tipuri d e pedepse indică în mod dir ect gravitat ea infracțiunilor comis e, deși nu în
mod proporțional, existând și alți factori implicați, ca d e ex. faptul că f emeilor mai d es li s e
diminu ează gravitat ea pedepsii din consid erente că ele mai d egrabă ca bărbații au în grijă copii. În
fond din n umărul total d e pedepse în anul 2007 p entru f emei în 13,3% cazuri a fost stabilită
pedeapsa cu închisoar e. Femeilor mai d es li s e stabil esc pedepsele prin am endă, condamnar ea
condiționată sau l e este suspendată executar ea pedepsei (în anul 2007 din 13 cazuri d e suspendare

56Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova , Femei si bărbați în Republica Moldova, E ditia a 4 -a.,
Chișină u, 200 8, Ed. “Elan Poligraf” , p. 117

45
a executării p edepsei toat e au fost stabilit e în adr esa femeilor).57În anul 2007 în p enitenciar e își
ispăș eau pedeapsa 6521 p ersoan e, din car e 303 f emei (4,6%). Distribuția d e gen a d eținuților în
penitenciar e nu a cunoscut modificări s emnificativ e, astf el încât pond erea deținuților d e gen
masculin în ultimii cinci ani a variat într e maximum 96,5% în 2004 la 95,3% în 2006 .
Conform informați ei Minist erului Afac erilor Int erne în anul 2017, p e teritoriul r epublicii au fost
înregistrat e 35,6 mii infracțiuni, înr egistrînd o scăd ere de 15,0% față d e anul pr ecedent, iar
comparativ cu anul 2013 niv elul infracționalității a scăzut cu 6,8%. Rata infracționalității
constitui e 100 infracțiuni la 10 mii locuitori comparativ cu 107 infracțiuni în anul 2013 .
Cee ace ține de repartizar ea criminalității p e gen în rîndul minorilor put em evidenția următorii
factori. În dinamica indicatorilor infracționali este evidentă t endința p ersistentă d e creștere a
infracțiunilor comis e de către sau cu implicar ea fetelor, d e la 5,6% în totalul infracțiunilor săvârșit e
de minori în anul 2000, la 12,7% în 2010. Efectivul d e fete în totalul minorilor culpabili este în
ascendență constantă, atingând proporția d e 9,5% în 2010 comparativ cu 6% d e acum z ece ani
(figura 1.1 Anexa nr.1 ).
O particularitat e evidentă însă, în cazul conting entului f eminin, este creșterea anuală simptomatică
a pond erii fetelor de 14-15 ani în totalul grup ei de vârsta r espectivă al minorilor d elincv enți .Astfel,
în anul 2009 ac easta aproap e că s-a dublat față d e anul 2008, iar în 2010, d eși a scăzut, a rămas
totuși la un niv el mai înalt în rapor t cu pond erea fetelor d e 16-17 ani. Totodată, în analiza
infracționalității g enerale pe sexe remarcăm că, d eși pond erea băi eților minori în totalul
infractorilor masculini s -a diminuat d e la circa 16% înr egistrat e în anul 2000 la 9,7% în 2010,
pond erea fetelor minor e în numărul total d e femei care au comis infracțiuni s -a mărit. Dacă până
în anul 2008 infracționalitat ea ca f enomen apăr ea în rândul băi eților la vârst e mai tin ere decât în
rândul f etelor, atunci după 2008 infracționalitat ea feminină s e apropi e de par ticularitățil e de vârstă
a celei masculin e, în cazul cat egoriei de vârstă 14 -17 ani. (figura 1.2 An exa nr.1).
În ac elași timp, spr e deosebire de indicatorii infracționalității în g eneral, în cazul minorilor am
putea spun e că pentru f ete factorul urban ar e un impact mai mar e în vederea creșterii niv elului d e
infracționalitat e decât p entru băi eți. Evaluar ea subi ecților d elincv enți după m ediul de reședință
denotă faptul că, spr e deosebire de băieți, fetele implicat e în săvârșir ea infracțiunilor, într – o
pond ere mult mai mar e, provin din m ediul urban, p este 57% anual din totalul f etelor culpabil e în
inter valul anilor analizați (2000 -2010), spr e deosebire de același indicator în cazul băi eților (48%),
și cunoașt e o creștere semnificativă în anul 2010 (61,6%). Obs er văm, totodată, că în anul d e
referință factorul urban impun e o creștere semnificativă, d e peste 10 p.p. și în cazul băi eților (figura
1.3 Anexa nr.1 ).

57 Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova , Femei si bărbați în Republica Moldova, E ditia a 4 -a.,
Chișină u, 2008, Ed. “Elan Poligraf” , p.122

46
Rata f etelor d elincv ente la 100 mii populați e feminină în vârstă d e 14-17 ani din m ediul rural rapor
tată la ac elași indicator din m ediul urban arată că în p erioada anilor 2000 -2010 f etele din m ediul
urban au comis infracțiuni în m edie de 2,2 ori mai mult e decât c ele din sat e, pe când băi eții din
orașe, în m edie de 1,5 ori mai d es decât c ei din sat e. În anul 2010, ac este valori sunt mai mari
pentru amb ele sexe: de 3,1 ori în cazul f etelor și d e 2,7 o ri în cazul băi eților (tab elul 1.2 An exa
nr.1).
Conform sint ezei statistic e, totuși tr ebuie să remarcăm că, d eși în ultimul d eceniu sunt evidente
schimbări s emnificativ e privind implicăril e delincv ente în rândul f etelor, infracționalitat ea
acestora rămân e a fi mai scăzută față d e cea în rândul băieților, indif erent de mediul d e reședință.
Calcular ea ratei minorilor culpabili p e sexe atestă că băi eții comit d e 9,1 ori mai d es infracțiuni
decât fetele: în anul 2010 la 100 mii populați e feminină d e vârsta 14 -17 ani r eveneau 145 d e fete
care au săvârșit infracțiuni, p e când ac elași indicator în cazul băi eților este de 1322 d e minori.
Datele prezentate de Biroul Național d e Statistică mai arată că c el mai înalt niv el al
infracționalității este înregistrat în rândul bărbaților, f emeile const ituind o cotă mai mică în
numărul p ersoan elor car e au comis infracțiuni (7,5%). F emeile sunt implicat e în comit erea
infracțiunilor grav e în proporți e de 20,2% din totalul f emeilor comparativ cu 15,9% din bărbați.
La 100 mii f emei revin în m edie 71 femei care au comis infracțiuni, iar în cazul bărbaților ac est
indicator constitui e 951 p ersoan e. Bărbații sunt implicați mai mult în săvîrșir ea infracțiunilor în
domeniul transporturilor, huliganism și viol ență în famili e, iar f emeile în săvîrșir ea furturilor,
infracțiunilor l egate de droguri și escroch erii. La fel Biroul Național d e statistică mai arată că
procentajul p ersoan elor condamnat e, pe tipuri d e pedepse și pe sexe, constitui e la femei 18 %
privațiun e de libertate ,30% am enzi ,39% condamnări condiționat e , 10 % muncă n eremunerată în
folosul comunității ,3 % alt e pedepse .La bărbați ac eastă rată o constitui e 19 % privațiun e de
libertate ,32% am enzi ,27% condamnări condiționat e , 19 % muncă n eremunerată în folosul
comunității ,3 % alt e pedepse. (figura 1.5/1.6 An exa nr.1)58

58http://statbank.statistica.md/pxw eb/pxw eb/ro/30%20Statistica%20sociala/30%20Statistica%20sociala__12%20JU
S__JUS030/JUS030200.px/?rxid=9a62a0d7 -86c4 -45da -b7e4-fecc26003802

47
Capitolul II Prevenirea și combat erea criminalității f eminin e
2.1Strat egii și program e de prevenire /combat ere a criminalității f eminin e la
nivel national
Prevenirea a r eprezentat dintotd eauna unul dintr e capitol ele important e ale criminologi ei,
interesul p entru pr evenire tinde să devină, în ultima p erioadă, prioritar.
Astfel, studiind cauz ele criminalității, stabilind star ea, structura și dinamica ac esteia, criminologia
își propun e să evalueze măsuril e impuse și să elabor eze program e convingătoar e de prevenire a
criminalității, d e resocializar e și reintegrare socială a d elincv enților. R espectiv, scopul g eneral al
criminologi ei și constă în fundam entarea unei politici p enale eficiente, în măsură să producă efecte
dorit e.
Mult e state din zon ele geografic e dintr e cele mai dif erite au înț eles că adoptar ea unor măsuri d e
prevenire a criminalității poat e avea un impact mult mai put ernic asupra evoluți ei fenomenului,
fiind, totodată, c ea mai r entabilă soluți e în raport cu costul g eneral al crim ei. Deci, criminologia
contribui e esențial la particularizar ea principiilor d e politică p enală a oricărui stat.
Pentru a put ea delimita ac ele strategii d e combat ere si pr evenire a infracționalității f eminin e
trebuie sa analizăm p entru înc eput t eoriile prevenirii criminalității la g enerla dat fiind faptul că
criminalitat ea feminină este una din form ele criminalității g enerale.
Prin pr evenire se înțelege luarea unor măsuri d e împi edicar e și stopar e a comit erii d e fapte
criminal e, de luare a unor măsuri car e să conducă la împ iedicar ea comit erii de crime. Această
prevenire este similară pr evenirii un ei maladii în dom eniul m edical, pr evenire care poate fi
realizată prin aplicar ea unor măsuri m edical e, datorită cărora o boală nu s e produc e sau nu s e
răspînd ește – „E mai ușor să opr ești o boală d ecît s-o vind eci” („mi eux vaut pr evenir qu e guerir”)
.59
Autori ca S eelig, Suth erland, Pinat el și alții cuprind un spațiu întins acordat ac estor probl eme. Ei
sunt d e părerea că lupta contra crim ei trebuie dusă p e două căi: una preventivă, de împiedicar e a
comit erii crim ei (ant e delictum) și alta represivă, de pedepsire a celor c e comit crim e (post
delictum).
Astfel, Seelig în „Lupta contra criminalității” înscri e două soluții: lupta r epresivă contra crim ei
și alta – prevenirea crim ei.
în cr iminologia român ească,T.Pop definește două form e de prevenire a criminalității: una
preventivă, și anum e: prevenirea apariți ei unor cauz e social e ori individual e care pot conduc e la
crimă – sărăcia, criza economică, lipsa instruirii, educația proastă. în pr ezența unor as emenea

59 Igor Ciobanu ,Criminalitat ea în R epublica Moldova Star ea actuală ,t endinț e și măsuri d e prevenire și combat ere
Chișinău 20 03 pag. 150

48
situații dificil e, situații social e ori familial e grele, unele persoan e pot fi atras e de criminalitat e.
Soluția r ecomandabilă în ac este cazuri este luarea măsurilor d e înlăturar e a acestor situații dificil e,
măsuri p e care le ia soci etatea, organ ele de stat: economic e, administrativ e, executiv e etc. Măsuril e
luate sunt măsuri d e ordin social, prin car e, în mod dir ect, se însănătoș ește situația socială și, în
același timp, s e înlătură, în mod indir ect cauz ele care pot g enera crim e.
A doua formă d e prevenire a criminalității este prevenirea directă a crim ei, car e este o prevenire
specială c e vizează, în mod dir ect, comit erea de crime. Spr e exemplu, existența unui grup d e
recidiviști car e comit m ereu crim e. împotriva ac estuia pot int erveni organ ele de poliți e, car e
suprav eghează ac est grup și -l împi edică să comită crim e.
în plan conc eptual, pr evenirea rămîn e dominată totuși d e dreptul p enal, d eși nu put em să omitem,
eforturil e unor sp ecialiști d e a depăși ac este limit e. Am evidenția, în ac est sens, studiul lui G eorge
Antoniu, în car e găsim d eja o abordar e criminologică a pr evenirii .60
Mai d esfășurată este această probl emă la R. Gassin . Autorul num ește „cele șase idei de bază” al e
criminologi ei preventive:
 alegerea țint elor pr evenirii, sugerînd că noțiun ea de risc din m edicina pr eventivă este pe
deplin op erațională și în criminologia pr eventivă; ac easta va s ervi la d eterminar ea grup elor
de populați e ce prezintă risc, a situațiilor d e risc și a proc eselor d e risc (tr ecerea la act);
 alegerea teoriei criminologic e, precizînd că există „o gamă vastă d e teorii criminologic e”,
autorul s e întreabă dacă nu s -ar put ea utiliza și aici un conc ept pr ea general, cum este cel
de stare periculoasă, utilizat d e criminologia clinică, propunîndu -le pe cele de anomi e sau
de dezorganizar e socială.
 definirea obi ectivelor pr evenirii (determinar ea pr ecisă a obi ectivelor);d eterminar ea
tipurilor d e prevenire-,necesitatea un ei evaluări științific e a activității d e prevenire;
determinar ea autorității comp etente pentru a exercita pr evenirea.
O ultimă id ee a lui R.Gassin, d eși n-o îns erează printr e cele șase, ni s e pare fundam entală – că „nu
există pr evenire fără r epresiune”.61
Prevenirea criminalității este o metodă practică p entru controlul dir ect al ac estui f enomen. Ea
implică analiza m etodelor d e comit ere a infracțiunilor și organizar ea unor activității sp ecifice
infracțiunii în m ediul victim elor pot ențiale, în scopul minimalizării situațiilor criminog ene și a
riscului săvîrșirii d e mecanismul său d e operare se realizează prin program e la niv el comunitar. în
cadrul lor este dezvoltată o s erie largă d e strategii, al căror principal scop este stimular ea unor

60 Igor Ciobanu ,Criminalitat ea în R epublica Moldova Star ea actuală ,t endinț e și măsuri d e prevenire și combat ere
Chișinău 2003 pag. 152
61 Ibidem ,pag.153

49
comportam ente și atitudini pr eventive corespunzătoar e din part ea indivizilor și a grupurilor, cît și
elaborar ea unor schimbări capabil e să contribui e la prevenirea criminalității.
In scopul r edresării situați ei create în republică privind combat erea criminalității, este necesară și
oportună mobilizar ea eforturilor într egii soci etăți, a minist erelor și d epartam entelor în v ederea
înaintării propun erilor d e modificar e a act elor legislativ e de o importanță majoră, cum sunt: Codul
penal și c el de procedură p enală62; Codul civil63 și cel de procedură civilă64; Codul cu privir e la
contrav ențiile administrativ e ș.a.
Organ ele judiciar e, ca organism e guvernam entale responsabil e pentru siguranța publică, nu
trebuie să se limit eze doar la activități d e consultanță p e linie de prevenire, ci să s e implic e în
probl emele curente și de perspectivă în d ezvoltar ea armonioasă a comunităților. D e asemenea,
aplicar ea legii, d eși reprezintă un factor fundam ental, nu tr ebuie să. fi e unica într -un program d e
prevenire a criminalității. Toat e elementele important e ce aparțin s ectoar elor public e și privat e
trebuie avute în vedere în cadrul unui efort comun d e coop erare între diverși factori.
Programul pr eventiv este realizat, d e regulă, d e un organism guv ernam ental, car e are drept scop
planificar ea, impl ementarea și administrar ea programului r espectiv în propria sa jurisdicți e.
Strat egiile folosit e de un program d e prevenire a criminalității includ, d e regulă:
atenționar ea publică asupra probl emelor criminalității și a s erviciilor disponibil e pentru siguranța
cetățenilor din cadrul program elor d e prevenție;
servicii d e consultați e și învățămînt p entru anumit e grupuri d e cetățeni;
suprav egherea și informar ea – activități prin car e cetățenii sunt încurajați să d episteze activitățil e
infracțional e și să l e comunic e organ elor judiciar e;
aplicar ea legii d e lucrătorii din cadrul organ elor judiciar e care sunt sp ecializați și încurajați să
sprijin e și să promov eze prevenirea criminalității în toat e împr ejurăril e de contact cu publicul.
Specialiștii car e activ ează în cadrul program elor d e prevenire a criminalității tr ebuie să pos ede o
pregătire teoretică și practică cor espunzătoar e în dom eniu, pr ecum și aptitudin ea de a-și folosi
experiența la n evoile specifice ale solicitanților și la proi ectarea, dezvoltar ea și administrar ea
program elor car e deservesc grupuri d e populați e ori zon e geografic e. Ei sunt, d e regulă,
profesioniști cu stagii ant erioar e în poliți e, care și-au format conving erea, fie direct
prin cursuril e speciale de prevenire a crim ei, fie indir ect
prin conf erențierea unor t ematici d e profil unor alți practici eni că prin r educerea situațiilor
criminog ene se va put ea realiza în viitor un control mult mai eficac e al infracționismului.

62 Codul d e Procedură P enală al R epublicii Moldova din 14.03.2003
63 Codul Civil al R epublicii Moldova din din 06.06.2002 Publicat : 22.06.2002 în Monitorul Oficial Nr. 82 -86
64 Codul d e procedura Civilă al R epublicii Moldova din 30.05.2003 Publicat : 21.06.2013 în Monitorul Oficial Nr.
130-134

50
Specialiștii din dom eniul pr evenției criminalității d etermină astf el o tr ecere de la m etodele
poliți enești tradițional e la o abordar e a probl emei criminalității într -o mani eră pr eventivă. Ac eastă
situați e, ca oric e schimbar e radicală într -un anumit dom eniu d e activitat e, avînd implicații
profund e în cîmpul d e aplicar e a legii, nu s e produc e tară anumit e dificultăți. în țăril e occid entale,
precum SUA, Mar ea Britani e, Franța, G ermania, grați e eforturilor unor col ective de lucrători din
poliți e și justiția p enală, dublat e de sprijinul la niv el guv ernam ental, s -a reușit înființar ea unor
instituții d e învățămînt și op erațional e în dom eniul pr evenirii criminalității la niv el național. în
cadrul ac estora sunt evidențiate importanța și rolul pr evenției în scăd erea ratei infracționalității .65
Astfel putem evidenția că prevenirea criminalității d esemnează un proc es social p erman ent, car e
presupun e aplicar ea unui ansamblu d e măsuri cu caract er social, cultural, economic, politic,
administrativ și juridic, d estinat e să pr eîntîmpin e săvîrșir ea fapt elor antisocial e, prin id entificar ea,
neutralizar ea și înlăturar ea cauz elor fenomenului infracțional.
Totuși, pr evenirea nu îns eamnă doar pr eîntîmpinar ea săvîrșirii pentru prima dată a unei infracțiuni,
ci și împiedicar ea repetării faptei penale de către același autor. Ac est tip d e prevenire se realizează
prin măsuri d e resocializar e și reintegrare socială postp enală a persoan elor car e au comis d eja fapt e
infracțional e și au fos t condamnat e pentru ac easta .
Art. 24 al Constituti ei Republicii Moldova pr evede egalitat ea in dr epturi a barbatilor și f emeilor,
crearea conditiilor car e ar permite femeilor sa imbin e munca cu mat ernitat ea, de asemenea
asistenta morala și mat eriala a mam ei si copilului.66 Din pacat e aceste predispozitii nu s e
realizeaza. Evident profilaxia infractiunilor comis e de femei va ajung e a fi eficienta doar in cazul
cind soarta f emeii va d eveni una din principal ele probl eme ale statului și soci etatii.
Este nevoie de program e vaste de ajutorar e a famili ei și mam ei. Situatia economica dificila,
tensiun ea sociala nu permit r ealizar ea a astf el de program e, deși au fost elaborat e anumit e masuri.
La baza lupt ei cu criminalitat ea femeilor sint masuril e de prevenire social -generala. Dupa cum
demonstr eaza c ercetarile, majoritat ea femeilor car e lucreaza, d eși sint p entru emancipati e, ar fi d e
acord sa abandon eze serviciul și sa s e dedice doar famili ei, daca ar av ea conditiil e necesare de trai.
Mam ele care nu dor esc sa munc easca in p erioada cr eșterii copilului ar tr ebui sa li s e ofere
posibilitat ea sa munc easca doar jumatat e de zi, fara a li s e reduce din salariu.
Mam ele singur e și ac ele cu multi copii tr ebuie sa li s e acord e un ajutor mat erial consid erabil.
Practica d emonstr eaza ca majoritat ea colaboratorilor conc ediati dupa r educerea cadr elor constitui e
femeile care educa copii mici, iși intr etin parintii batrini etc. As emenea persoan e ajung intr -o star e

65 Igor Ciobanu ,Criminalitatea în Republica Moldova Starea actuală ,tendințe și măsuri de prevenire și combatere
Chișinău 2003 pag. 154
66 Constituția R epublicii Moldova din 29 iuli e 1994. În: Monitorul Oficial al R epublicii Moldova nr. 1 din 12.08.1994.

51
materials dificila, plus toat e consecintele negativ e. Pentru ac este categorii ar tr ebui sa existe munci
social e.
Se impun e revizuir ea și reformar ea conc eptiei privind educatia copiilor in cadrul soci etatii, in
special a f etelor, car e trebuie fundam entata p e moralitat eași cums ecadenia proprii poporului
nostru. Fara a d eclara razboi propagand ei sexuale, a viol entei și comportam entului lib ertin, car e
domina azi i n sfera spirituala, nu poat e fi vorba d e educatia normals a g eneratiei in cr edere.
In conc eptia sus -mentionata e nevoie de o abordar e echilibrata a form elor și m etodelor d e educati e
a bai etilor și f etelor. D eosebirile de natura fizica și psihica nu tr ebuie nivelate ci utilizat e din plin
pentru ating erea scopului final al educati ei. Faptul ca mult e eleve au raspuns in sondaj ele anonim e
ca dor esc sa d evina prostituat e de valuta tr ebuie perceput ca un s emnal d e alarma. D estramar ea
imaginii attractiv e și favorabil e a prostituat ei este una din sarcinil e primordial e ale mijloac elor
mass -media și altor instant e responsabil e de educati e. Or, prim ele sint ad eseori c ele care
idealizeaza „c ea mai v eche profesie”. Nu put em fi d e acord nici cu propun erea de a legaliza
prostitutia, car e, dupa cum s e afirma, ar aduc e statului v enituri fabuloas e din impozit e. Oricar e n-
ar fi situatia o prostituata nu poat e primi r ecunoștinta din part ea statului. Dimpotriva, e nevoie de
a intensifica lupta cu prostitutia, p erfection ind legislatia cur enta și activitat ea institutiilor m edical e
de profilaxi e a bolilor v enerice și a SIDA.
Legislatia p enala, dupa exemplul a mult e tari din lum e, prevede raspund erea penala p entru oric e
persoana car e parazit eaza in baza prostituti ei, dir ect sau indir ect. P entru lupta cu s exbusin essul
criminal unn eaza d e creat un s erviciu sp ecial in cadrul organ elor teritorial e ale afacerilor int erne.
Necesita o p erfectionar e continua form ele și metodele profdaxi ei individuat e a infractiunilor
comis e de femei de diverse virste, precum și a f emeilor car e sint pot entiate infractoar e, judecind
dupa comportam entul antisocial al ac estora.
O importanta d eosebita ar e activitat ea educationala fata d e femei in institutiil e de executar e a
pedepsei, in scopul evitarii r ecidiv ei. In ac est caz ar fi rational d e implementat un sist em compl ex
de influ enta psihologico -pedagogica asupra condamnat elor, cu utilizar ea treningurilor autog ene,
program elor individual e de autoeducati e, lectiilor in grap e inradit e, convorbirilor, discutiilor și
lectiilor privind probl emele juridic e etc. Sarcina ac estora este autocunoașt erea condamnat ei,
dezvoltar ea abilitatilor d e a-și controla emotiil e, crearea unei viziuni pozitiv e. Aceasta va contribui
la diminuar ea tensiunii și agresivitatii, la adaptar ea la conditiil e de executar e a pedepsei, le va
impulsiona sa -și revizuiasca rolul și locul in viata d e mai d eparte. Conditia este ca masuril e
respective sa fie fundam entate pe respect, af ectiun e și bunatat e.67

67 Mihai Bircau ,,Criminologie.Partea Speciala,, Chisinau 2005

52
Probl emele criminalității f eminin e necesita o abordar e diversificata, solicitand structuri
organizatoric e si practic e de prevenire si control dif erentiate, chiar program e teritorial e de
prevenire, in functi e de structura si m etamorfoz ele care se produc in cadrul d elincventei feminin e.
In plus, in cazul d elincv entei feminin e se ridica si probl ema copiilor car e, ramasi p entru p erioad e
lungi fara mama si, in mult e cazuri, fara tata – in cazul in car e acestia au fost victim ele – au toat e
sansele ca, lipsiti d e famili e si de educati e sa devina, la randul lor, infractori .
Printr e motiv ele invocat e de condamnat ele pentru comit erea unor infractiuni cu viol enta, p e
primul loc s e situeaza comportam entul abuziv, intol erabil al sotului, amantului sau concubinului
urmat, la egalitat e, de lipsuril e materiale si consumul d e alcool.
Studiind si analizand mai in amanuntim e aceste motiv e, a rezultat faptul ca alaturi d e masuril e de
prevenire care trebuie sa viz eze acele domenii al e socialului, economicului, juridicului, in car e
apar si s e manif esta cu mai multa forta cauz ele care determina si conditiil e care favoriz eaza
comportam entul d elincv ent, tr ebuie intreprins e actiuni sp eciale pentru pr evenirea delincv entei
feminin e. Se face referire concr et la o politica sociala guv ernam entala mai sustinuta, car e sa
creeze: servicii social e si de sanatat e pentru f emeile agresate si copii ac estora; program e speciale
si alt e modalitati d e sprijin in v ederea restabilirii fizic e si psihic e a acestora; locuint e sau locuri d e
refugiu in cazuril e de necesitate; program e de specializar e a avocatilor in abuzul conjugal, car e sa
asiste victim ele in depunerea plang erii si d e-a lungul faz elor proc esului penal.
Pentru r ealizar ea acestor s ervicii, existente in oric e societate democratica, s e impun e o conlucrar e
mai stransa intr e institutiil e statului abilitat e si organizatiil e nonguv ernam entale care au aparut
intr-un numar mar e dupa d ecembri e 1989 si al e caror scopuri si obi ecte de activitat e constau in:
acordar ea de sprijin mat erial si social f emeilor aflat e in dificultat e; prevenirea, consili erea,
indrumar ea si educar ea in situatiil e care pot duc e la conflict e familial e.
In conditiil e actual e de tranziti e, un rol din c e in ce mai important r evine organizatiilor
nonguv ernam entale, care pot coordona eforturil e dintr e diferitele organism e cu obi ective similar e
si coop erarea dintr e institutiil e statului si organizatiil e activ e pe probl ematica f emeii.
Astfel țin să m ențion ez că, p entru a obțin e rezultat e pozitiv e în activitat ea de combat ere și
profilaxi e a criminalității f eminin e, împi edicar ea dezvoltării ult erioar e a ac estei form e a
criminalității , este necesar, în primul rând, a îmbunătăți activitat ea organ elor poliți enești ,a
minist erelor ,la f el și a p enitenciar elor și tuturor organizațiilor abilitat e în ac est dom eniu, a
consolida toat e eforturil e, form ele și m etodele existente întru combat erea astf el de crime ca
prostituția ,pruncucid erea ,omoruril e săvîrșit e cu deosebită cruzim e, a ridica la un niv el calitativ
profilaxia, rolul ș i prestigiul organ elor d e state

53
2.2 Metodele de reeducar e și int egrar e în soci etate a femeii postcriminal e
Anual în R epublica Moldova circa 2000 d e persoan e sunt lib erate din instituțiil e penitenciar e
print er car e desigur s e află și f emei criminal e. Datorită izolării d e lungă durată și r estricțiilor
impus e de regimuril e de detenție, majoritat ea dintr e deținuți, pom enindu -se față în față cu
realitat ea de după gratii, s e simt frustrați, const ernați și sp eriați d e ceia ce îi așt eaptă după porțil e
penitenciarului. Probl emele care apar odată cu lib erarea din m ediul p enitenciar vin să s e amplific e
pe fundalul unor r elații proast e cu familia, comunitat ea, lips ei actelor d e identitat e și a unui loc d e
muncă car e să le permită un trai d ecent etc. R esping erea soci etății, r eticența unor funcționari,
etichetarea și marginalizar ea de către comunitat e/soci etate forțează p ersoan ele liberate din locuril e
de detenție să revină în c ercul vicios al criminalității. Statisticil e atestă că circa 50% dintr e
persoan ele privat e de libertate din Moldova comit infracțiuni r epetat.Astfel integrarea socială a
acestor p ersona e este un factor d e bază a pr evenirii criminalității r epetate în rindul criminalilor
postocndamnatorii.
Integrarea socială tr ebuie raportată la sp ecificul infracțiunii și la fi ecare persoană în part e.
Varietatea de infracțiuni pr esupun e o vari etate de o form e de reintegrare.
Legislația califică infracțiun ea, sp ecialiștii în educați e și asist ență psihosocială evaluează cauz ele
care au generat disfuncționalitățil e în cazul fi ecărei persoan e și nici nu ar fi eficient să analizăm
infracțiun ea ca și faptă.68
Reintegrarea socială a p ersoan elor privat e de libertate reprezintă un proc es car e își ar e
începuturil e în faza execuțional – penală. Un rol esențial al D epartam entului Instituțiilor
penitenciar e subordonat Minist erului Justiți ei este acela al pr egătirii p ersoan elor privat e de
libertate pentru p erioada post -detenție. Pentru ating erea acestui obi ectiv este necesară cor elarea
nevoilor p ersoan elor privat e de libertate cu program ele de educați e, asist ență psihologică și
asistență socială și d emersul d e incluziun e socială. Totodată, p entru succ esul compon entei de
reintegrare socială este necesar concursul comunităților local e, în dubla lor calitat e: de parteneri ai
serviciului p enitenciar și d e beneficiari ai într egului proc es de reintegrare socială a p ersoan elor
privat e de libertate sau car e au executat p edepse privativ e de libertate.
Departam entul Instituțiilor p enitenciar e subordonat Minist erului Justiți ei ca instituți e publică
de interes național, contribui e la apărar ea ordinii public e și a siguranț ei național e prin asigurar ea
pazei, escortării, suprav egherii, aplicar ea regimului d e detenție și organizar ea de activități
educațional e, de asistență psihologică și asist ență socială d estinat e reintegrării social e a
persoan elor privat e de libertate. În ac este coordonat e, Departam entul Instituțiilor p enitenciar e și

68 http://irp.md/uploads/fil es/2014 -06/1402576373_1242890807_ro.pdf

54
unitățil e subordonat e evaluează p erman ent nevoile educațional e, de asistență psihologică și
asistență socială al e persoan elor privat e de libertate, proc esul m enționat constituind baza strat egiei
de reintegrare socială a ac estora. Individualizar ea și planificar ea tras eului execuțional, prin
organizar ea și d esfășurar ea activităților d e instruir e școlară, d e formar e profesională, a
program elor educațional e, de asistență psihologică și asist ență socială constitui e demersuri cur ente
asumat e la niv elul tuturor locurilor d e deținere pentru r ealizar ea funcți ei educativ e a pedepsei sau
a un ei măsuri privativ e de libertate. Legislația în dom eniul execuțional -penal pr evede
responsabilitat ea instituți ei penitenciar e, a c entrelor d e reeducar e, de a organiza și d esfășura
activități educațional e, cultural e, terapeutice, de consili ere psihologică și asist ență socială, instruir e
școlară și formar e profesională, p e durata d etenției, în v ederea facilitării r eintegrării social e a
persoan elor custodiat e. Pregătir ea pentru lib erare și reintegrare socială înc epe imediat după
primir ea în locul d e deținere, stabilir ea unui r egim d e executar e a pedepsei privativ e de libertate
necesitând întocmir ea unui Plan d e evaluar e și int ervenție educativă și t erapeutică p entru fi ecare
persoană condamnată. P ersoan ele privat e de libertate beneficiază, în mani eră individualizată, d e
intervenții r ecuperativ e, minorii, tin erii (18 – 21 ani) și f emeile evidențiindu -se ca fiind cat egorii
vulnerabil e, din p erspectiva n ecesității d e adaptar e a demersurilor educativ e, de asistență
psihologică și asist ență socială la particularitățil e psihosomatic e și nevoile de dezvoltar e
personală.69 Activitățil e specifice de educați e, asist ență psihologică și asist ență socială, coordonat e
de către personalul d e specialitat e, exclusiv î n perioada tras eului execuțional, r eprezintă o condiți e
necesară, dar nu și sufici entă a r eintegrării social e. Standard ele calitativ e în formar ea prof esională
a specialiștilor implicați în impl ementarea prezentei Strat egii și r esursele alocat e domeniului
condițion ează cr eșterea șans elor d e reintegrare a persoan ei privat e de libertate în soci etate, cu
riscuri diminuat e de recidivă. Având în v edere că p ersoan ele privat e de libertate aparțin
comunității, instituțiil e partenere, în înd eplinir ea atribuțiilor c e le revin, apr eciază ca prioritară
crearea unui m ecanism int erinstituțional, articulat, car e să asigur e, în baza un ei viziuni comun e,
parcurg erea etapelor succ esive ale procesului d e reintegrare socială.
Este necesară int ervenția Minist erului Muncii, Famili ei și Prot ecției Social e, prin instituțiil e aflate
sub autoritat ea sa, r espectiv Ag enția Națională p entru Ocupar ea Forț ei de Muncă și Dir ecția
Protecția Copilului, p entru a s e implica și sprijini proc esul d e reintegrare socială a p ersoan elor
privat e de libertate și a c elor car e au executat p edepse privativ e de libertate, prin organizar ea
cursurilor d e calificar e profesională și facilitar ea ocupării unui loc d e muncă, r espectiv prin
monitorizar ea respectării dr epturilor copilului în locuril e de deținere, precum și în p erioada post –

69 Milic enco, S., Int egrarea socioprof esională a p ersoan elor care și-au ispășit p edeapsa, în: Asist ența socială și
justiția juv enilă, modalități d e integrare și coop erare. Cul egere de articol e elaborat e în baza comunicărilor la
Conf erința științifică din 22 aprili e, Chișinău, 2005.

55
detenție. Este necesară facilitar ea proc esului d e reintegrare socială, prin asigurar ea activităților
educativ e, cultural e, terapeutice, de consili ere psihologică și asist ență socială . D esfășurar ea, în
colaborar e cu alt e instituții și autorități public e centrale și local e a unor campanii și proi ecte de
prevenire a infracționalității și r eprezintă, d e asemenea o m etodă d e reeducar e și int egrare , în
contextul g eneral al probl ematicii r eintegrării social e și, implicit, a r educerii riscului d e recidivă.70
Activitat ea recuperativă incumbă cr earea și d ezvoltar ea unui cadru d e suport comunitar p entru
facilitar ea reintegrării social e, prin stabilir ea de parteneriate între sectorul public și privat.
Colaborar ea unităților p enitenciar e cu instituțiil e, autoritățil e public e central e și local e,
organizațiil e neguvernam entale cu atribuții în dom eniul facilitării r eintegrării social e a persoan elor
privat e de libertate se înscri e în liniil e directoar e ale cadrului int ernațional și europ ean, ac esta
furnizând norm e, valori și principii cu caract er univ ersal și cu aplicabilitat e privind tratam entul
beneficiarilor.
În cont extul colaborărilor int erinstituțional e, este necesară stabilir ea baz elor d esfășurării unor
proiecte comun e de intervenție recuperativă, un rol esențial r evenind, astf el, instituțiilor și
organizațiilor din soci etatea civilă. Prin m enținerea legăturii p ersoan elor privat e de libertate cu
mediul d e suport și, în s ens larg, cu comunitat ea, se urmăr ește, pe de o part e, dimin uarea efectelor
negativ e ale detenției, iar p e de altă part e, implicar ea comunității în proc esul d e reintegrare socială.
Dezvoltar ea unor m ecanism e de facilitar e a reintegrării social e creează oportunitat ea atrag erii de
fonduri externe prin promovar ea unor proiecte comun e, destinat e îmbunătățirii condițiilor d e
detenție . 71
Poate mai mult d ecât int ervenția instituțiilor statului mai al es în situația f emeilor postcriminal e de
ex. program e de reintegrare desfășurat e pe timpul executării p edepsei și resursele materiale alocat e
acestor program e ,cont ează sprijinul famili ei și m ediul social.
Reintegrarea socială pr esupun e și reprimir ea de către famili e și depinde de disponibilitat ea famili ei
de a susțin e material și moral p ersoana condamnată.
Menținerea relațiilor cu familia ,în mod sp ecial cu copii ,și acolo und e este cazul îmbunătățir ea
relațiilor cu familia este un obi ectiv prioritar p entru r einserția socială a f emeii privat e de libertate.72
În ce privește munca, p entru ca ac easta să fi e eficientă în r eintegrarea socială a f emeilor
condamnat e, trebuie ca și ac estea să fi e interesate în munca r espectivă și nu doar în a câștiga o
reducere a pedepsei cu închisoar ea sau executar ea un ei sentinț e în comunitat e prin muncă în
folosul comunității. Angajatorii c er seriozitat e din part ea angajatului și d e multe ori p ersoan ele
care au executat p edepse privativ e de libertate nu sunt motivat e să munc ească. În mult e cazuri,

70 Raport d e monitorizar e și evalua re a activității d e reintegrare socială a p ersoan elor lib erate din locuril e de
detenție. Institutul d e Reforme Penale, Chișinău, 2009.
71 Neamțu, G., Stan, D., Asist ența socială, Polirom, Iași, 2005.pag. 270
72 Ghidul rud elor personelor condamnat e, Institutul d e Reform e Penale, Chișinău, 2006. Pag.65

56
persoan ele care au executat p edepse privativ e de libertate preferă să lucr eze pe piața n eagră a
muncii și să fi e beneficiari ai v enitului minim garantat car e le asigură și acc es la alt e drepturi d e
asigurări social e și la hrana of erit ă prin cantin ele social e. Pentru angajatori este important și f elul
în car e persoana car e a executat p edepse privativ e de libertate se poate integra în echipa d e lucru
(poat e există stigmatizar e din part ea col egilor).
Integrarea prin muncă este o part e importantă a proc esului d e reintegrare a femeilor postcriminal e,
dar nu este singura.
Astfel, în r eintegrarea socială a femeilor car e au fost condamnat e penal pot fi eficiente:
1. Efectuar ea unui studiu car e să evalueze relevanța s erviciilor d e integrare socială în raport cu
necesitățil e persoan elor lib erate; analiza cost -beneficiu a s erviciilor d e integrare socială în raport
cu riscuril e recidiv ei; modalitat ea de oferire a serviciilor coordonat e între diferiți actori locali
destinat e integrării social e; prevenirea recidiv ei; perspective de dezvoltar e a serviciilor d e
integrare socială și d efinirea statutului acestora.
2. Iniți erea unor campanii d e promovar e a serviciilor d e integrare socială (inclusiv pr egătire pentru
liberare) care să fie orientate spre: a) informar ea beneficiarilor și rud elor ac estora d espre avantaj ele
serviciilor; b) promovar ea practicilo r de succes a serviciilor d e integrare socială și pr egătire pentru
liberare; c) promovar ea rolului social valorizat al ex-deținuților; d) s ensibilizar ea autorităților
public e, a funcționarilor publici, pr estatorilor d e servicii, instituțiilor local e .
3. D elimitar ea mai strictă a ariilor d e intervenție dintr e unitățil e de pregătire către liberare și
centrele de justiți e comunitară, pr ecum și a atribuțiilor consili erilor în funcți e de etapele, specificul,
necesitățil e procesului d e reintegrare.
4.Examinar ea de către autoritățil e local e a oportunității s emnării unor acorduri d e parteneriat
publico -privat sau acorduri d e parteneriat și colaborar e cu CJC -urile cu acc ent deosebit p e
asigurar ea durabilității organizațional e a a ac estora și continuar ea activității prestate de CJC-uri la
nivel local.
6. Examinar ea posibilității d e procurar e a serviciilor d e integrare socială a foștilor d eținuți d e către
autoritățil e public e. Stabilir ea unui m ecanism funcțional în ac est sens va p ermite asigurar ea
durabilității financiar e a acestora, va of eri un pot ențial d e diversificar e a serviciilor și lărgir ea
spectrului d e necesități la car e serviciil e ar put ea să răspundă. În mod sp ecial, tr ebuie examinată
oportunitat ea de prestare a serviciilor d e asistență juridică în condițiil e în car e, odată cu i eșirea la
libertate, mult e dintr e persoan e se confruntă cu div erse probl eme de ordin juridic (probl eme de
administrat e a bunurilor mobil e și imobil e, litigii d e famili e etc.).
7. Elaborar ea unui sist em informațional c entralizat d e colectare, stocar e și analiză a dat elor cu
referință la activitățil e desfășurat e de consili erii de integrare socială și pr egătire pentru lib erare.

57
Sistemul informațional tr ebuie gestionat d e o unitat e independentă, car e va efectua rapoart e
trimestrial e despre serviciil e oferite și tendinț ele în dom eniul int egrării social e.
8. Id entificar ea unui m ecanism d e coordonar e a evidenței beneficiarilor într e toți actorii sociali
implicați în proc es.
9. Cr earea unui m ecanism d e coordonar e a monitorizării proc esului d e integrare socială a ex-
deținuților cu implicar ea reprezentanților organizațiilor n eguvernam entale și a autorităților public e
care activ ează în dom eniu și /sau pr estează s ervicii dir ecte. Mecanismul tr ebuie să includă
conexiuni clar e care vor p ermite transf erul d e date și practici aplicat e în lucrul cu ex-deținuții la
nivel național, cât și local. Fi ecare partener va acop eri monitorizar ea proc esului d e integrare a ex-
deținuților în funcți e de comp etențele și serviciil e care le prestează ac estei categorii d e beneficiari.
Reușitele procesului d e reintegrare vor fi mai mari dacă, p e lângă actorii sociali d e bază, va fi
valorificat pot ențialul tuturor r esurselor comunitar e: școală, bis erică, ag enți economici, f ermieri și
volunta ri, c eea ce va p ermite unui c entru d e justiți e comunitară să -și realizeze activitat ea
nemijlocită, dar și să -și justific e misiun ea de promotor al un ei justiții r estaurativ e cu și p entru
comunitat e.
Acestea sunt obi ective ale activităților d e educați e și de asistență psihosocială,c e trebuie applicat e
în vederea reintegrării eficiente a femeilor postcriminal e. Sist emul p enitenciar tr ebuie să sprijin e
reintegrarea socială a tuturor p ersoan elor privat e de libertate, pornind d e la necesitățil e individual e
social e, educațional e și terapeutice ale fiecărei persoan e privat e de libertate și, mai al es, nu
sancțion ează p ersoan ele care după lib erare nu au fost acc eptate de comunitat e și au r ecidivat.

58
Concluzii și r ecomandări
Prin lucrar ea de față n e-am propus evidențierea cauz elor car e generează comportam entul criminal
al femeilor, id entificar ea factorilor d e risc in instalar ea deviant elor comportam entale, precum si
elaborar ea unor masuri d e preventie si consili ere, prin car e sa se realizeze corectarea devierilor
comportam entale. Asp ectele care țin d e dezvoltar ea personala a f emeilor, în funcți e de
disponibilitățil e psihologic e, joaca un rol important in apariția criminalității f eminin e.Dar, simpla
existenta a unor trăsături d e temperament sau caract er pot ențial d elictog en nu g enerează actul
antisocial.Baza motivațională a actului criminal este strîns l egată d e satisfac erea unor n ecesități d e
securitat e, de apreciere.
Din a naliza cauz elor ce duc la structurar ea devierilor d e comportam ent la f emeile criminal e
se remarcă p e lîngă existența unor factori endog eni , individuali si acțiun ea concomit entă a unor
factori exogeni cum ar fi familia,locul d e muncă,anumit e grupuri din car e face parte persoana.
Familia este unul dintr e factorii c ei mai importanți, cu rol d eosebit în structurar ea
personalității f emeii si alături d e ceilalți factori d eterminativi exercită o influ ență d eosebită în
stabilir ea unui compor tament d ezirabil,in pr evenirea unor d evieri comportam entale sau,
dimpotriva, în provocar ea unui comportam ent criminal. La f el și locul d e muncă este un m ediu
provocator p entru f emeile criminal e ,adesea oferindu -le posibilitat ea de acces la bunuri mat erial
ce nu le aparțin.Spr e exemplu f emeile ce activ ează în ramura com erțului,m edicinii .industri ei
ușoar e ,învățămîntului si mult e altele.Acest mediu l e permite femeilor să săvîrș easca astf el de
infracțiuni ca furtul,d elapidar e,înșelăciun e ,acte de corupți e și mult e altele
În conținutul lucrării r espective au fost examinat e teoriile criminologic e privind
personalitat ea femeii-criminal și în mod d eosebit am analizat t eoria lui Jean Pinat el, sist ematic și
argum entată științific, car e prezintă o importanță d eosebită fiind una din t eoriile închegate și
compl ete din criminologia mod ernă europ eană.Am evidențiat faptul că un șir d e teorii au fost
elaborat e pentru bărbați, înc ercăril e de a le adapta f emeilor au venit ult erior ca d e exemplu teoria
oportunității , t eoria controlului social , t eoria asociațiilor dif erențiate dar totuși au fost elaborat e
și o serie de teorii car e au avut ca obi ect principal explicarea criminalității f eminin e : teoria
masculinizării forțat e, teoriile rolului d e gen.
În baza studiului statisticilor p e plan national r ealizat e în perioada anilor 1992 -2018 am putut
evidenția structura criminalității f eminin e în funcți e de diferite tipuri d e infracțiuni, ca infracțiuni
contra p ersoan ei, vieții și sănătății, infracțiuni economic e.Astfel în baza d atelor pr ezentate de
Biroul Național d e Statistică am evidențiat că cel mai înalt niv el al infracționalității este înregistrat
în rândul bărbaților, f emeile constituind o cotă mai mică în numărul p ersoan elor car e au comis
infracț iuni (7,5%). F emeile sunt implicat e în comit erea infracțiunilor grav e în proporți e de 20,2%
din totalul f emeilor comparativ cu 15,9% din bărbați.

59
Lucrar ea data ating e un alt asp ect extrem de important ca r eintegrarea în soci etate a
femeii postcriminal e. Astf el în urma analiz ei acestei probl ematici am concluzionat n evoia
desfășurării, în colaborar e cu alt e instituții și autorități public e centrale și local e a unor campanii
și proi ecte de prevenire a infracționalității în cont extul g eneral al probl ematicii r eintegrării social e
și, implicit, a r educerii riscului d e recidivă. Astf el în baza În baza studiului r ealizat, a
probl ematicilor d epistat e urmează să fi e propus e următoar ele recomandări:
1. Inițierea unor campanii d e promovar e a serviciilor d e integrare socială (inclusiv pr egătire
pentru lib erare) car e să fie orientate spre: a) informar ea beneficiarilor și rud elor ac estora
despre avantaj ele serviciilor; b) promovar ea practicilor d e succes a serviciilor d e integrare
socială și pr egătire pentru lib erare; c) promovar ea rolului social valorizat al ex-deținuților;
d) sensibilizar ea autorităților public e, a funcționarilor publici, pr estatorilor d e servicii,
instituțiilor local e .
2. Delimitar ea mai strictă a ariilor d e intervenție dintr e unitățil e de pregătire către liberare și
centrele de justiți e comunitară, pr ecum și a atribuțiilor consili erilor în funcți e de etapele,
specificul, n ecesitățil e procesului d e reintegrare.
3. Examinar ea de către autoritățil e local e a oportunității s emnării unor acorduri d e parteneriat
publico -privat sau acorduri d e parteneriat și colaborar e cu CJC -urile cu acc ent deosebit pe
asigurar ea du rabilității organizațional e al acestora și continuar ea activității pr estate de
CJC-uri la niv el local.
4. Examinar ea posibilității d e procurar e a serviciilor d e integrare socială a foștilor d eținuți d e
către autoritățil e public e. În mod sp ecial, tr ebuie examinată oportunitat ea de prestare a
serviciilor d e asistență juridică în condițiil e în car e, odată cu i eșirea la lib ertate, mult e dintr e
persoan e se confruntă cu div erse probl eme de ordin juridic (probl eme de administrat e a
bunurilor mobil e și imobil e, litigii d e famili e etc.).
Pentru ating erea obi ectivelor propus e au fost utilizat e diferite metode, ca m etoda statistica,
descriptiva, comparativa, analiza dif eritor t eorii din criminologi e pentru a d etermina trasaturil e
criminalitatii f eminin e. Lucrar ea este bazată p e rezultat ele cercetărilor si opiniilor sp ecialistilor în
domeniu.
Concluzionăm că acumular ea cunoștinț elor mult mai vast e cu privir e la criminalitat ea feminină în
general și p ersonalitat ea femeilor-criminal e în particular este una extreme de necesară.Ținînd cont
de faptul că pînă în pr ezent ac est fenomen a fost c ercetat foart e puțin apar e necesitatea de elaborar e
a baz elor științific e și practic e de influ ență asupra criminalității f eminin e,elaborării m ecanismului
de preîntîmpinar e și control social asupra ei.

60
BIBLIOGRAFI E

Acte normativ e:
1. Constituția R epublicii Moldova din 29 iuli e 1994. În: Monitorul Oficial al R epublicii
Moldova nr. 1 din 12.08.1994.
2. Codul P enal al R epublicii Moldova din 24.03.1961 Data intrarii in vigoar e : 24.04.1961
3. Codul P enal al R epublicii Moldova din 18.04.2002 Publicat : 14.04.2009 în Monitorul
Oficial Nr. 72 -74 art Nr : 195
4. Codul d e Procedură Penală al R epublicii Moldova din 14.03.2003 Publicat : 07.06.2003 în
Monitorul Oficial Nr. 104 -110 art Nr : 447
5. Codul Civil al R epublicii Moldova din din 06.06.2002 Publicat : 22.06.2002 în Monitorul
Oficial Nr. 82 -86
6. Codul d e procedura Civilă al R epublicii Moldova din 30.05.2003 Publicat : 21.06.2013 în
Monitorul Oficial Nr. 130 -134

Literatura g enerală și d e specialitat e:
1. Amza Tudor. Criminologi e Teoretică. T eorii R eprezentativ e și Politică Criminologică.
Lumina L ex 2002
2. Balan Ana “Criminalitat ea feminin e” C.H.B eck. Bucur esti 2008
3. Banciu, D., Elemente de sociologi e juridică, Ed. Lumina L ex, Bucur ești, 2000
4. Bejan Octavian . Dicționar d e Criminologi e . Chișinău 2009
5. Octavian B ejan . Explicația Criminologică a comportam entului Criminal .Chișinău 2009
6. Bujor Val eriu , Octavian Pop . Cauzalitat ea În Criminologi e. MIRTON Timișoara 2002.
7. Bîrgău Mihail . Criminologi e Curs Univ ersitar. Chișinău 2010
8. Biroul Național d e Statistică al R epublicii Moldova, F emei si bărbați în R epublica
Moldova, Editia a 4 -a., Chișinău, 2008, Ed. “Elan Poligraf”
9. Ciobanu Igor A. “Criminologi e” Chisinau 2011
10. Igor Ciobanu ,Criminalitat ea în R epublica Moldova Star ea actuală ,t endinț e și măsuri d e
prevenire și combat ere Chișinău 2003
11. Iancu Tanas escu,Camil Tanas escu,Gabri el Tanas escu “Criminologi e” All B eck , Bucur esti
2003
12. Ghidul rud elor p ersonelor condamnat e, Institutul d e Reform e Penale, Chișinău, 2006.
13. Iacobuță Ioan A. Criminologi e . Junim ea Iași 2002
14. Rotari Oxana . Criminologia . Chișinău 2011

61
15. Raport d e monitorizar e și evaluar e a activității d e reintegrare socială a p ersoan elor lib erate
din locuril e de detenție. Institutul d e Reform e Penale, Chișinău, 2009.
16. Scripcaru Gh eorghe,Vasil e Astărăstoa e . Criminologi e clinică . Polirom 2003
17. Mirela Cristiana Nila Straton e. Criminalitat ea feminina in Romania . Editura Pro
Univ ersitaria 2016
18. Neamțu, G., Stan, D., Asist ența socială, Polirom, Iași, 2005.
19. Tandin, Traian. (2008). F emei criminal e în România. Bucur ești: Editura M editații
20. Traian Tandin Almanah P entru patri e, 2006, Publicați e a Minist erului Administrați ei și
Internelor, Criminal e fără fronti ere
21. Yolanda. Mari proc ese din istoria justiți ei. Bucur ești : Editura Științifică 1970
22. Zaporojan I. Criminalitat ea Feminină În R epublica Moldova. 2014
23. Zaporojan I . Criminalitat ea are chip d e femeie. Chișinău 2000.
24. D. Hoffman – Bustamant e, The natur e of Female Criminality, Issu es in Criminology, 1973
25. Vouin R., L eute J., Droit p enal et criminologi e, P.U.F., Paris, 1965
26. Kaрпeц И.И., Пр eступность: иллюзии и р eальность, Москва, Российско e право, 1992
27. Кузн eцова Н., “Криминология”, Москва, 2004
28. Кудрявц eв В.Н. Причины правонаруш eний. Москва: Наука, 1976.

Articol e, studii :
29. Caraman Natalia . Caract eristici tipologic e ale personalității f emeii criminal e. Revista
Națională d e drept din 2016 nr 2
30. Aurora Liic eanu, Doina Șt efana Saucan, Mihai Ioan Micl e . Viol ența dom estică și
criminalitat ea feminină . Institutul Național d e Criminologi e Bucur ești 2004
31. Lilea Gîrl ea , Star ea, dinamica și structura pruncucid erii, „Anal ele științific e”, Științ e
Juridic e,Facultat ea Drept,US EM, nr.8, Chișinău ,2005
32. Milic enco, S., Int egrarea socioprof esională a p ersoan elor car e și-au ispășit p edeapsa, în:
Asist ența socială și justiția juv enilă, modalități d e integrare și coop erare. Cul egere de
articol e elaborat e în baza comunicărilor la Conf erința științifică din 22 aprili e, Chișinău,
2005.

Surs e internet:

62
1.
http://statbank.statistica.md/pxw eb/pxw eb/ro/30%20Statistica%20sociala/30%20Statistic
a%20sociala__12%20JUS__JUS010/JUS010100.px/?rxid=9a62a0d7 -86c4 -45da -b7e4-
fecc26003802 (vizitat la 22.04.2018)
2. https://bib lioteca.regielive.ro/referate/drept/criminalitat ea-122310.html
(vizitat la 13..04.2018)
3. https://dr eptmd.wordpr ess.com/cursuri -universitar e/criminologi e/personalitat ea-
infractorului/ (vizitat la 20.04.2018)
4. http://www.scoalarosu.ro/RO –
FILES/Info_pub/r evista_pdf/14/C esare%20Lombroso%20Biologi e%20si%20criminologi
e.pdf (vizitat la 01.03.2018)
5. file:///D:/scribd/226805924 -Criminalitat ea-feminina.pdf (vizitat la 22.04.2018)
6. http:// exv.scri eunblog.com/articl es/teoria-ca-baza -pentru-cercetarea-stiintifica.html
(vizitat la 15.03.2018)
7. https://romaniafarajustiti e.wordpr ess.com/2009/06/04/t eoria-personalitatii -criminal e-
jean-pinat el/ (vizitat la 20.04.2018)
8. http://www.acad emia.edu/7246361/T eorii_criminologic e_in_abordar ea_criminalitatii_f e
minin e (vizitat la 16.03.2018)
9. http://mangucoca.blogspot.md/2008/04/cat eva-teorii-despre-diferentele-de-gen.html
(vizitat la 17.04.2018)
10. https://www. encyclop edia.com/in ternational/ encyclop edias-almanacs -transcripts -and-
maps/g ender-theory (vizitat la 12.04.2018)
11. http://www.cnaa.md/fil es/theses/2005/2140/lilia_girla_abstract.pdf (vizitat la 22.04.2018)
12. http://statbank.statistica.md/pxw eb/pxw eb/ro/30%20Statistica%20sociala/30%20Statistic
a%20sociala__12%20JUS__JUS030/JUS030200.px/?rxid=9a62a0d7 -86c4 -45da -b7e4-
fecc26003802 (vizitat la 22.04.2018)
13. http://irp.md/uploads/ files/2014 -06/1402576373_1242890807_ro.pdf
(vizitat la 30.04.2018)

63
Anexa 1

64

65

Figura 1.5 Rata p ersoan elor condamnat e, pe tipuri d e pedepse și pe sexe73

Figura 1.6 Rata p ersoan elor condamnat e, pe tipuri d e pedepse și pe sexe

73http://statbank .statistica.md/pxw eb/pxw eb/ro/30%20Statistica%20sociala/30%20Statistica%20sociala__12%20JU
S__JUS030/JUS030200.px/?rxid=9a62a0d7 -86c4 -45da -b7e4-fecc26003802 (vizitat la 22.04.2018)

18%
30%
39%
10%
3%femei
privațiune de libertate
amenda
condamnare condiționată
muncă nerem.în folosul com.
alte pedepse
19%
32%
27%
19%
3%bărbaț i
privațiune de libertate
amenda
condamnare condiționată
muncă nerem.în folosul com.
alte pedepse