Teza Master 10.17 [303335]

UNIVERSITATEA AGRARA DE STAT

DIN MOLDOVA

Catedra “Mecanizarea Agriculturii”

Bodiu Alexandr

Perfecționarea sistemului de depozitare și pastrare a fructelor în camere cu atmosfera controlata Ultra Low Oxigen (ULO)

Teza de master

Domeniul general de studii 61 „Științe agricole”

Programul de masterat 61.MC. „Agroinginerie”

„Se admite spre susținere” Autor:

Șef catedra: _____________(semnatura)

[anonimizat].hab., conf. univ.

______________(data) Conducator:

Șef centrul de calcul: [anonimizat]. hab., prof. univ

_____________(semnatura) _____________(semnatura)

______________(data)

Chișinau 2016

Lista abrevierilor

RCA (Rapid Controlled Atmosphere) – tehnologie de reducere rapida a concentrației de oxigen.

ILOS (Initial Low Oxygen Stress) – reducerea extrem de rapida a nivelului de oxigen din camera într-o perioada scurta de timp.

LECA (Low Ethylene Controlled Atmosphere) –reducerii nivelului de etilena în camera.

CО2 shock treatment — [anonimizat] (30%), de conținut ridicat de СО2 .

DCA (Dynamic Controlled Atmosphere) –menținând modul de stocare în funcție de starea fiziologica a fructelor.

OMS – organizația mondială a sănătății.

AC – atmosferă controlată.

ARG – atmosfera reglementata a gazelor.

Cuprins

Introducera ……………………………………………………………………………………………………………………4

1 STADIUL ACTUAL AL TEHNOLOGIEILOR ȘI ECHIPAMENTELOR PENTRU DEPOZITAREA ȘI TRANSPORTAREA MERELOR……………………5

. Importanta problemelor dezvoltarii și cercetare tehnologiilor progresive de depozitare și transportare a merelor în stare proaspătă……………………………………………5

1. 2. Principiile de îmbunatațire a sistemului de depozitarea și stocare a merelor în camerele cu atmosfera naturală și controlata de Ultra Low Oxigen (ULO)………………………………………..6

1.3. Efectul temperaturii de depozitare asupra modului de stocare a fructelor……………8

1.4. Influența atmosferei asupra depozitarii de fructe………………………………………9

1.5. Metode progresive de depozitare industriala a fructelor proaspete…………………10

1.6. Depozitarea pe termen lung a fructelor în atmosfera naturală și controlata………….11

1.7. Tehnologiile de producere a mediului gazos și depozitarea fructelor într-o atmosfera controlata…………………………………………………………………………………………………………………….13

1.8. Condițiile de astrare………………………………………………………………………14

1.9. Camere de depozitare pentru atmosfera controlata……………………………………15

1.10. Echipamente pentru depozitare într-o atmosfera controlata……………………………….17

1.11. Concentrația optimă de O2 în camera cu tehnologia ULO…………………….……18

1.12. Principiile de proiectare a camerei de racire pentru depozitarea merelor……………19

Introducere

Dezvoltare verginioasă în ultimii ani, a [anonimizat]. Scopul cercetarii este studierea pierderilor a sistemului de refrigerare în deosebi a merelor pe durata păstrarii în camerele frigorifice și conservarea a calitații acestora după ce vor fi scoase de la păstare, asigurînd reducerea pierderilor în timpul depozitarii, posibilitatea prelungirii timpului de depozitare cu 2 … 10 luni, în comparație cu tehnologiile existente. În acest scop, propun:

– utilizarea în depozitarea moderne a ULO – conținut ultra redus de oxigen, în combinație cu un tratamentul post-recoltare înainte de introducerea a fructelor cu preparatul Phytomag;

– îmbunatațirea metodelor de evaluare a calitații de conservare, precum și calitatea fructelor, precum și îmbunatațirea condițiilor tehnologice de depozitare a acestora.

Am ales cea mai binevenită după părerea mea cultură, care predominant este cultura mărului, în acest sens îi revine primul loc cu circa 1500 hectare de livezi, asta cam 65-75% din producția  de mere din țara noastra. Pomicultura a fost și va ramâne pe viitor una dintre ramurile principale în agricultură și economia țării nostre. Tehnologiile moderne utilizate corect în livezile contemporane vor oferi posibilitatea de a capata recolte cît calitative așa și cantitative de mere, care mai apoi vor putea să concureze pe piețele internaționale. Pe primul loc de păstrate frigorifică în Moldova este deținut de tot sortimentul de mere, începînd de la soiurile de vară și pînă la cele de iarna. Ultimele, au o capacitate de păstrare sporită cu calității gustative performante, depozitarea lor este variată, tot depinde de necesitățile pieții interne și celei externe.

1 STADIUL ACTUAL AL TEHNOLOGIEILOR ȘI ECHIPAMENTELOR PENTRU DEPOZITAREA MERELOR

1.1 Importanta problemelor dezvoltarii și cercetare tehnologiilor progresive de depozitare și transportare a merelor în stare proaspătă

Ani de cercetare și de testare a producției a aratat ca eficiența maxima în dezvoltarea unor tehnologii inovatoare de depozitare a merelor prin utilizarea celor mai performante tehnologii, care este prevazuta în faza de creștere, recoltare și transport la locul de stocare.

Astfel, pentru a obține merele de înalta calitate, iar rezultatul final să fie înbucurător trebue de urmat toate elementele tehnologice necesare ca: productivitatea, recoltarea, depozitarea, procesarea a produselor și livrarea pînă la consumator – și sa se uneasca într-un singur sistem (Fig.1).[]

Figura 1.1 Merele soiului "Golden Delicious" și soiul "Red Delicious" în stare proaspătă și apoi ambalat în pungi cu vid pentru livrare în markete.

Pe baza analizei, literaturii straine și a cei interne și cu propriile cercetari, am constatat ca principala cauza a bolilor și a pierderii a calitații este în deosebi acumulării excesiva de etilena în camerale cu mere și a mediului în care sunt păstrate însuși [ ]. Etilena este sintetizată de către mere din interior (endogeni) sau provine din mediul înconjurator (exogen). Concentrațiile extreme de etilenă se activează la maturarea lor, adică supracoacerea și îmbatrânirea, ceea ce duce la dezvoltarea multor boli fiziologice și fungide ca rezultat este pierderea calitații merelor.

Pe baza datelor pentru studiul proceselor fiziologice și biochimice care au loc în perioada de dupa recoltarea a merelor în secolul XX, au fost dezvoltate mai multe tehnologii de stocare, cel mai simplu: racire naturala, apoi – refrigerare (AO), o atmosfera modificata (AM О2 – 13-19%), atmosfera controlată standard (AС, О2 – 1,5-2,5%), atmosfera controlata cu oxigen ultra redus (ULO – USC, О2- 0,8-1,2%), cea mai avansata este – atmosfera controlata dinamic (AСD, O2 – 0,4-0,6%) .

Figura 1.2 – Sistemul de management a calitații produselor în etapele: producția, stocarea și vînzari

1. 2. Principiile de îmbunatațire a sistemului de depozitarea și stocare a merelor în camerele cu atmosfera naturală și controlata de Ultra Low Oxigen (ULO)

Obiectul cercetarii – procesul și stocare – merelor.

Obiectul de studiu – tehnologia de stocare a merelor în camerele cu atmosfera controlata.

Scop – analiza depozitarii merelor, pentru a se asigura proprietațile lor gustative. În conformitate cu scopul propus urmatoarele sarcini declarat de lucru:

– Caracteristici ale tehnologiilor moderne de prelucrare și depozitare a merlor;

– Privirea de ansamblu asupra metodelor avansate de depozitare a merlor, organizarea și amenajarea la stocare a merelor.

Merele sunt sursa principala de furnizare în organismul uman cu vitamine, saruri minerale, acizi organici, substanțe biologic active, complexul care este esențial pentru activitatea umana normala în țara noastră. Producția merelor este în creștere în fiecare an, consumul lor este în mod clar doar la sezon.

Potrivit OMS (organizația mondială a sănătății) recomandă zilnic consumul de cel puțin 700 g de fructe și legume proaspete. Pentru a îmbunatăți calitatea de pastrare a fructelor Statele Unite ale Americii și unile țări European (Franța, Germania, Elveția, Marea Britanie, Austria și alt.), cerceteaza activ privind utilizarea inhibiților la tratamente de post recoltare pentru absorbire a etilenei din camerele frigorifice. Din pacate, în prezent pierderea merelor în depozitate variaza între 25 și 60%, iar produsele ramase tind sa conțina foarte puține dintre compușii biologici activi. În acest sens, dezvoltarea și punerea în aplicație a producerii merelor după tehnologile avansata de depozitare pe termen lung este extrem de important pentru țara noastra.

Pierderea fructelor în depozit

Asigurarea populației cu fructe și legume este determinata nu numai de nivelul de producție, ci și de organizarea eficienta de depozitare. Nivelurile de pierderi de legume și fructe întră în costul fructului de pâna la 40%. Motivele principale sunt, în primul rând, pierderea de masa în timpul respirației și evaporarea de germinare, apa și pierderile solide (de la 10 la 35% din pierderea de masa totala). Pierderea de apa – valoarea limita este diferita pentru fiecare tip de materie prima (de exemplu, 3-4 % fiind ca în merele, struguri, spanac, salata verde, broccoli, morcovi, în buchete cu frunze, 5-6 % – în pere, cireșe, piersici, capșuni , zmeura, coacăze, sfecla, mazăre, castraveți, fasole (în fasole), 7-8 % – în sfecla, varza, cartofi, ardei, roșii, 10%). În cazul în care se depășește nivelul maxim, produsul devine neacceptabil pentru vânzare.

În al doilea rând, pierderea asociata cu boala; valoarea lor este foarte dificil de prognozat, dar poate ajunge la 100%, în cazul răspîndiri în masă. Consecințe grave pot fi provocate de daune mecanice (pierderea celui de al treilea grup), în special în etapa finala a depozitului, atunci când în rezultatul maturitații pulpei a fructelor și a reduce puterea lor. Acest factor are o influența predominantă în timpul transportului (în special pe distanțe lungi). Deteriorarea este indicatorul de calitate ca urmare a ambelor cauze naturale (maturizare, îmbatrânire, activitatea de creștere, etc.) și factorii externi (mediu, daune, boli), care reduc proprietațile de consum ale produselor și conduce la o scadere a prețurilor de vânzare. Acest lucru a pierderilor comerciale comune pot fi comparate cu pierderile cauzate de uzura în masa și stricare.

1.3. Efectul temperaturii de depozitare asupra modului de stocare a fructelor.

Imediat dupa îndepartare fructului de pe copac, fructele sunt caracterizate printr-o respirație intensa, în procesul de coacere. La sfârșitul anului de maturizare respirația crește din nou, cât și în faza de maturizare, numit climacteric, dupa care fructul intra în faza supracoacerii și apoi moare (Bruev 1968, Zharov, 1987).

Este cunoscut faptul că majoritatea proceselor de transformari chimice, decurg ca în celulele unui organism viu, datorita influenței schimbarii temperaturii. Ele sunt accelerate în ascensiunea și încetinite odata cu scaderea ei (Makashvili 1975, Saharov 1988, Barden, 1994).

Prin urmare, stocarea este necesara pentru a crea o temperatura scazuta. Însași temperatura are limitele sale, deoarece expunerea prelungita la temperaturi mai scazute determina o congelare severa a fructelor (Alibayov, 2002).

Temperaturile de congelare (punctul) specifice pentru fiecare soi de mere fluctueaza ușor și sunt între -1.4 … -2.8 °C ( Leblon, 1970; Ulyanova, 1984). Pentru majoritatea fructelor temperatura optima e de aproximativ 0,5 ° C deasupra punctului de congelare este cea mai prielnica. Cu toate acestea, unele dintre ele trebuie sa fie depozitate la o temperatura mai ridicata (Saharova, 1988; Alibayov, 2002). Temperatura de reacție din mere depinde de sol, de condițiile climatice, activitațile agricole, caracteristicile soiului ș.a. ( Falcon, 1973; Thomas, 1987), astfel încât modul optim ar trebui sa fie instalat numai ținînd cont de condițiile de creștere și zona de creștere.

Figura 2.1- Legatura dintre temperatura și durata de depozitare.

C. Leblond și A. Paulin (1970) indica faptul ca, sub influența metabolismului post recoltare la rece continua să decurga neuniform. Fructele pot sa se coacă, nu cîștigînd gustul optim, sau sa fie verde. Schimbarile compoziției chimice a echilibrului poate duce la schimbarea nu numai a cursul natural de coacerea, dar, de asemenea, duce la tulburarile fiziologice, care sunt însoțite de o dispariția treptata a suprafeței sau a parților interioare ale țesuturilor. Expunerea prelungita a merelor la o temperatura apropiata de temperatura critica sau prea mica duce la degradarea fructelor pe interior.

Dupa cum a subliniat de V.A.Gudkovskiy (1990), temperaturi scazute de (-1 … 0 °C), inhiba procesul imbatranirii a fructlor, mișca înapoi la început procesul de îmbatrânirea, putregaiu, dar ele pot provoca dezvoltarea unor boli a condițiilor de temperatura scazuta . Prin urmare, alegerea temperaturii în timpul depozitarii merilor trebuie efectuata într-un diferențiat, ținând seama de caracteristicile biologice ale soiurilor. Pentru soiurile care sunt rezistente la bolile la temperatura scazuta, se recomanda sa se mențină temperatura apropiata de 0 °C, pentru soiurile sensibile la acestea, ar trebui sa fie la nivelul de 3 … 4 °C.

Astfel, analiza a literaturii de specialitate arata ca temperatura de depozitare este o condiție importanta pentru îmbunatațirea calitații de conservare a fructelor și alegerea modului de stocare depinde de caracteristicile soiului respectiv ale părților.

1.4. Influența atmosferei asupra depozitării de fructe

Cel mai important factor în îmbunatațirea a calității de conservare a merelor, este compo- ziția atmosferei de stocare. Importanța rezultatelor acestui factor certifică numeroasele studii efectuate de oamenii de știința din întreaga lume.

Sa constata că în cazul în care atmosfera din depozit va crește conținutul de gaz (CO2) la 2 – 3%, funcțiile vitale ale fructului se reduc de 2 – 3 ori, în comparație cu depozitarea într-o atmosfera obișnuita unde condițiile de atmosfera și temperatura sunt la fel. Acestă metode este bazată pe niveluri ridicate de dioxid de carbon și reducerea oxigenului din aer, a fost numit într-un depozit controlat atmosfera (atmosfera controlata (RA)) (Gudkovskiy, 1977).

În cazul lipsei de О2, atunci când se întoarc merele într-o atmosfera normala, merele se deterioreaza rapid și devi necomestibile (Fedorov, 1981).

Prin urmare, o condiție importanta pentru depozitarea cu succes a fructelor AC este de a crea și menține o compoziție bine definita a atmosferei (concentrațiile de CО2, О2 și N2) pentru fiecare clasa (Gudkovskiy, 1977). Ne pastrarea a condiții duce la avarierea a fructelor, provoacă apariția unor boli, cum ar fi arsuri solare de stocare, patarea, rumenire și înmuierea a miezului mărului.

În funcție de raportul dintre componentele active (CО2 și О2), precum și toate modurile de mediu azot gazos controlat, este împarțit în trei tipuri (Gudkovskiy, 1977; Fedorov, 1981; Korobkina, 1989):

I – o atmosfera normala, în care suma concentrațiilor și CО2 ( egal 21% > CО2 cu suma variaza între 5-10% (dar nu mai mare) și О2 16%).

De exemplu: CО2 – 5%, О2 – 16%, N2 – 79%; CО2- 9% О2 – 12%, N2 – 79%. Acest mediu are un efect inhibitor asupra modului de viața a fructelor și deteriorarea microorganismelor. În mediile de acest tip adesea boala se manifestă la rece.

II – atmosfera subnormal conține o cantitate moderata de CО2, dar mult mai saracit în oxigen. Cantitatea totala de О2 și CО2 nu depașesc 10%.

De exemplu: 3 – 5% CО2; 3 – 5% О2 și la 90 – 94% N2. Într-un astfel de mediu, îmbatrânirea procesele de coacerea a fructelor încetinește cel mai mult și de asemenea limiteză dezvoltarea bolilor patogene. De aceea, este cea mai necesara o astfel de atmosfera.

III – atmosfera subnormal О2 cu un nivel scazut (2 – 3%), aproape nu conține CО2 (mai puțin de 1%). Se recomanda numai pentru acele soiuri care nu stau în atmosfera CО2 de depozitare. Într-un astfel de mediu, mai intens decât cel necesar de stocare maturare pe termen lung.

Conform E.P. Shirokova (1978), pentru clasele Symyrenko Rennet (la o temperatura de depozitare 4 … 3 ° C) și Golden Delicious (la o temperatura de 0 … + 2 ° C) este mediu optim cu 3-5% CО2 și О2% și Jonathan (la o temperatura de 2 … 4 °C), Red Delicious (0 … + 2 ° C), Mekintosh (3 … 4 ° C) și Rennet șampanie (3 … 4 °C) este considerat a fi cel mai bun mediu SО2 – 3%, О2 – 3%.

Studiile arata ca compoziția mediului de stocare a merelor trebuie sa fie strict diferențiate, datorita suprafeței, varietatea tehnicilor agronomice în creștere. Dupa cum a subliniat T.G. Prichko (2002), referindu-se la autori straini (Kidd, 1925; Gorini, 1976; 1978; Grassi, 1990; Poulsen, 1993; Truter, 1994), aproape fiecare țara a dezvoltat modurile optime de depozitare a merelor, în funcție de condițiile de creștere.

Astfel, pe baza analizei literaturii, utilizarea AC este un factor esențial pentru îmbunatațirea eficienței de stocare și extinderea consumului de mere calitative și sănătoase.

1.5. Metodele progresive de depozitare industrială a fructelor proaspete

1. Depozitarea dintr-un punct de vedere biologic este o extensie a vieții fructelor dupa recoltare, cu pierderi minime și au continuitații de calitate ridicate ale materiilor prime și valoarea nutritivă, care poate fi atinse prin încetinirea proceselor vitale (respirație) a fructelor în timpul acestei perioade.

2. Recele (temperatura optim scazuta) este factorul fizic principal care poate într-o anumita masura, reglarea funcțiilor vitale ale fructului. Stocarea într-un frigider – unul dintre procedeele industriale de stocare principale pe termen lung a fructelor proaspete.

3. Un alt factor important care poate încetini viteza de respirație a fructului, este compoziția de gaz a atmosferei. Cu o creștere de stocare atmosfera dioxid de carbon 5 – 8%, în funcție de fruct pomologica grad și reducerea concentrației de oxigen la 2 – 3% din activitatea vitala a fructelor într-o atmosfera modificata (modificata) încetinește de 1,5 – 2 ori comparativ cu atmosfera normala în același interval de temperatura.

4. Depozitarea în frigidere combinate cu atmosfera controlata (AC) este o metodă mai progresiva și mai eficienta decât stocarea convenționala cu utilizarea de racirii artificiale.

5. Crearea a atmosferei modificata cu un conținut ridicat de dioxid de carbon și cu conținut redus de oxigen poate fi fructele răcite și sigilate în recipiente de plastic de schimb de gaz cu geam, precum și recipiente fabricate din materiale polimerice.

6. În cazul în care se stocheaza loturi mari de fructe ar trebui sa fie folosite frigidere cu AC, acestea îndeplinesc mai bine cerințele de depozitare comerciala a fructelor cu mecanizare maxima de încarcare intensiva a forței de munca și a operațiunilor de descarcare și modurile de de control a gazelor în mod automatizat. Camerele de capacitate AC ar trebui sa fie încărcate cu mai puțin aproximativ 20% din capacitatea totala de refrigirare pentru stocarea fructelor.

7. Cerințe generale pentru modul de stocare a fructelor.

Una dintre principalele cerințe pentru depozitarea fructelor este de a menține celulele în condițiile de temperatura și umiditate stabilată. Abaterile de la regimul de temperatura specificat permis nu mai mult de +/- 0,5 °C și o umiditate relativa – +/- 2 – 3%.

Pentru o distribuție uniforma a temperaturii și umiditații relative în frigider regulat se includ ventilatoare cu răcitoare de aer în modul de recirculare a aerului cu dispozitive de control automat.

Circulația aerului în cameră este reglementat de capacitatea și durata răcirii. Multiplicitate de circulație a aerului în cameră ar trebui să fie egala cu perioada de răcire a 30 – 40 fructe, în timpul depozitarii – 10 – 20 volume (camere neîncarcate) pe ora, durata de cel puțin 6 ore pe zi, la rata de perioada de o ora la fiecare 4 ore fiecare. camera trebuie sa fie de cel puțin trei termometre, unul la intrare și în doua locuri diferite, în mijlocul camerei, la o înalțime de 150 – 160 cm de la podea. Pentru a masura temperatura aerului din camera de la 250 – 300 m termometre la distanța instalate în parțile sale diferite. Pentru a monitoriza modificarea umiditații relative a aerului din camera este setata Psihrometru. Umiditatea relativa este determinata de o masa speciala. În camerele moderne de monitorizare și de control se realizeaza automat.

1.6. Depozitarea pe termen lung a merelor în atmosfera naturală și controlată

Dupa ce merele sau recoltat ele continua sa traiască, adică respiră, absorbînd oxigen și eliberînd dioxid de carbon. Respirație intensiva de fapt conduce la o degradare a calitații produsului (decolorare, apariția petelor, etc.).

Fig. 3.1- Respirația de mere în diferite condiții de depozitare.

Perioada de stocare poate fi marită prin reducerea ratei de respirație. În acest scop, produsele sunt de obicei răcite. Cu toate acestea, acest lucru nu este întotdeauna suficient de eficace. Racire trebuie sa fie însoțita de metode suplimentare, dintre care unul este de a reduce nivelul de oxigen din camera și o creștere a conținutului de CО2. Reducerea prezenței oxigenului în camera are un efect de frânare asupra procesului de oxidare ale fătului, dar într-o anumita limita, sub care respirația anaeroba este reluata. Astfel, este important sa se mențina conținutul de oxigen din camera cât mai aproape de nivelul minim, în mod individual pentru fiecare tip de produs.

Figura 4.1 – Program de respirație – efectul de scadere a oxigenului și creșterea de dioxid de carbon pe rata respirației a fructelor în frigider.

Un alt efect fiziologic este faptul ca zaharoza este transformat treptat într-un mediu de stocare a fructozei și fructele cu un conținut ridicat de CО2, acest proces încetinește, provocând fructul sa își pastreaza duritatea sa și majoritatea componentelor. Acest lucru explica, de asemenea faptul că fructele dupa depozitare într-o atmosfera controlata pastreaza calitatea lor pentru o perioada considerabila. Potrivit unor studilor și masurărilor, de depozitare într-o atmosfera controlata duce la o scadere a ratei metabolice de 2-3 ori, a crescut foarte mult termenul de valabilitate. Alte avantaje ale acestei tehnologii este de a reduce dezvoltarea bolilor fungice si fiziologice cu (20-25%). Ofilirea merelor de exemplu, este redusa cu 20-30%. Din cauza încetini procesele din fructe disimilația pastreaza calitatea inițiala a componentelor (acid, zahar, arome și substanțe aromatice). Dupa depozitare fructele ramân la fel de gustoase și proaspete, ca la începutul depozitării.

Un aspect important este nu numai pentru consumator, ci și pentru transport și vânzare este faptul ca o mai buna textura a fructelor conservate și de duritate. Fructele inerente depuse cu un bronz de lumina nu degradeaza în calitatea acestora, în timp ce în condiții normale de depozitare ele se deterioreaza rapid.

Termenul "atmosfera controlata (CA)» este mai precis și corecta în ceea ce privește termenul anterior populare " atmosfera reglementata a gazelor" (ARG).

Metoda de reglare prin ventilație a conținutului de CО2 (stocat în atmosfera normala). Dupa cum se știe conținutul de oxigen din atmosfera normala este de aproximativ 21%, azot, 0,03% dioxid de carbon78%. Dupa ceva timp, nivelul de oxigen poate fi redus în mod semnificativ, iar creșterea emisiilor de CО2 cu aceeași suma. Astfel de concentrații pot avea un efect advers asupra calitații produsului depozitat. De aceea, excesul de CО2 trebuie sa fie eliminate.

Principalele tipuri de atmosfera controlata la depozitarea fructelor în camere

Atmosfera tradiționala controlata (Traditional Controlled Atmosphere) – conținutul de oxigen(О2) de 3-4% și 3-5% dioxid de carbon (CО2).

Cu un nivel scazut de oxigen LO (Low Oxygen) – 2-2,5% О2 și 1-3% CО2 .

Cu ultra-redus de oxigen ULO (Ultra Low Oxygen). Conținutul de oxigen din camera

de cel puțin 1-1,5% О2 și 0-2% CО2.

Figura 5.1- Compoziția gazelor din atmosfera cu conținut extrem de redus a oxigenului și a CO2.

1.7. Tehnologiile de producere a mediului gazos și depozitarea fructelor într-o atmosfera controlata

RCA (Rapid Controlled Atmosphere) — tehnologie de reducere rapida a concentrației de oxigen.

ILOS (Initial Low Oxygen Stress) – reducerea extrem de rapida a nivelului de oxigen din camera într-o perioada scurta de timp.

LECA (Low Ethylene Controlled Atmosphere) –reducerii nivelului de etilena în camera.

CО2 shock treatment — șoc tehnologie de procesare cu dioxid de carbon cu (30%), de conținut ridicat de СО2 .

DCA (Dynamic controlled atmosphere) –menținând modul de stocare în funcție de starea fiziologica a fructelor.

Atmosfera dinamica controlata – în conformitate cu reglementarile din care concentrația de oxigen este menținuta la nivelul minim acceptabila pentru clasa bazata pe monitorizarea starii fiziologice a fructelor este de (0,5-0,7%), asigura cea mai buna calitate de conservare a fructului original și o protecție sigura împotriva arsurilor solare. Dupa scoaterea fructelor din depozit, ele nu își pierd capacitațile lor de coacere.

Atmosfera tradiționala controlata (Normal) (Traditional Controlled Atmosphere). În acest caz, merele pot fi depozitate cu succes timp de 6-8 luni.

Celulele trebuie sa fie încarcat timp de 7-10 zile, iar concentrația necesara (aproximativ 3% СО2 și 3,2% О2) trebuie sa fie atinsa în decurs de 2-3 saptamâni. Temperatura de depozitare recomandata variaza de la 0 la 3,5șC.

Tehnologie de stocare cu conținut de oxigen foarte sarac ULO (Ultra Low Oxygen).

Conținutul de oxigen în acest caz este în intervalul 0,5…1,5%, dioxid de carbon mai mic de 1…2% (și uneori mai mare). Aceasta valoare depinde de soi, regiune de creștere, gradul de maturitate și de alți factori.

Camerele trebuie încarcate cu produse cât mai repede posibil. În acelaș timp, de realizat scaderea rapida a concentrației de oxigen tehnologie cu RCA (Rapid Controlled Atmosphere) și reducerea ultrarapida de oxigen niveluri ILOS (Initial Low Oxygen Stress). Este suficient de sensibile merele soiului Macintosh de exemplu, pot fi stocate pâna la 18 luni, menținând în același timp buna calitate.

Pentru a crea o atmosfera controlata de generator de azot, absorbire de СО2 utilizate în camerele frigorifice. Analiza încorporata de gaz va permite sa controlați automat funcționarea echipamentului și sa efectueze moduri în celulele complot. Daca aveți un control de la distanța posibila operațiune dial-up a echipamentului.

Tehnologiea de reducere a nivelului a etilena LECA (Low Ethylene Controlled Atmosphere). Acesta ofera protecție împotriva coacerii prematura a fructelor și legumelor (banane, fructe citrice) și efectele patalogofiziologice de etilena (pere, legume, etc.). Reducerea nivelului de etilena se realizeaza prin utilizarea convertoarelor catalitice și adsorbanți a etilenei. În unele cazuri, poate fi combinat cu tehnologia de depozitare într-o atmosfera controlata.

Atmosfera dinamica DCA (Dynamic Controlled Atmosphere) . Atmosfera dinamica – acesta este urmatorul pas semnificativ în îmbunatațirea tehnologiilor de stocare în ULO. Aceasta tehnologie ofera: protecție naturala (nu chimica) a fructelor de la arsuri solare; conservarea maxima de duritate, suculența și a altor indicatori de calitate a fructelor în timpul depozitării prelungite.

Tehnologia este faptul ca, prin intermediul unor senzori speciali, bazate pe metoda de fluorescența se masoara în mod continuu și starea fiziologica a fructelor pe baza acestor informații garanteaza ca concentrația minima de oxigen admisibila în camera, de obicei 0,4-0,6%.

Pentru a pune în aplicare un dispozitiv special de masurare (IRIS) sunt instalate pe fiecare camera, prin care o unitate de interfața conectata la un calculator, în cazul în care este instalat un software special.

1.8. Condițiile de pastrare

De asemenea, compoziția de gaz a condițiilor de depozitare atmosferei depind de factori cum ar fi temperatura, umiditatea relativa, în funcție de rata de pre-racire, gradul de poluare a aerului în camera de stocare, durata perioadei de depozitare prevazuta.

De ce este nevoie pentru a reduce temperatura la depozitare? Ar trebui sa fie amintit faptul ca activitatea enzimei este extrem de sensibila la creșterea temperaturi de peste 8 °C, în activitatea de 2-4 ori. Racire trebuie sa se faca cât mai curând posibil dupa colectare.Este dovedit faptul ca multiplicarea microorganismelor care promoveaza dezintegrare aproape se oprește la 0 °C, fructele refrigerate sunt mai puțin susceptibile la contracție, au un nivel scazut de etilena, rezistență la boli fiziologice.

Este necesar sa se țina seama de relația dintre temperatura și umiditate relativa. De exemplu, pierderea de umiditate în timpul producției 44șC și o umiditate de 30% este de 36 de ori mai puternic decât la 0 °C cu o umiditate relativa de 90%. Pentru a menține nivelul de umiditate dorit poate fi utilizat umidificatoare. În unele cazuri, produse de pre-racire utilizate, ipotecat pentru depozitare pâna se atinge la temperatura 6-8șC. Acest lucru reduce capacitatea de racire necesara pentru racirea și depozitarea ulterioara.

1.9. Camere de depozitare pentru atmosfera controlata

Camerele sunt de obicei realizate din panouri sandwich din poliuretan. Pentru cerințele ridicate a camerei ca să fie ermetică. Tehnologia de asamblare camerei are propriile sale caracteristici. Aplicabil accesorii speciale și materiale de etanșare. Este important sa se asigure construcția de etanșeitate și de podea și interfațarea cu panouri de pardoseala. Uși de camere frigorifice de execuție speciala, cu un grad ridicat de etanșeitate. Cu o fereastra de vizualizare pentru a permite inspecția vizuala și, daca este necesar, din camera de prelevare a probelor. Pentru a compensa diferența de presiune dintre interiorul și exteriorul camerei instalate saci de compensare a supapelor de egalizare a presiunii de urgența.

Figura 6.1 – Partea constructivă a echipamentului camerei într-o atmosfera controlata.

Figura 7.1- Complexe tehnologice pentru depozitarea pe termen lung a fructelor în camere cu atmosfera controlata

Echipament tehnologic pentru camerele de depozitare în atmosfera controlata (Fig.6.1; 7.1):

• impingementul congelator sigilat;

• sistem de racire;

• pungi de aer compensative

• ventilație;

• aparate de controlare umiditații relative;

• adsorbanta CO2 (epurator);

• generator de azot;

• monitorizare și control.

1.10. Echipamente pentru depozitare într-o atmosfera controlata

Generatorul de azot – camera pentru generatorul trebuie să fie bine ventilată și nu umedă. Generatorul de putere trebuie selectat pe baza nevoilor clientului;

Membrana – bazata pe utilizarea membranelor cu permeabilitate selectiva la O2 și N2;

Sisteme de adsorbtie – de a utiliza site moleculare, adsorbția selectiv una dintre aceste gaze.

Absorber de CO2 – elimina din camere emisiile producției a CO2, și anume, menținerea concentrației acestuia la nivelul dorit .

Principiul de funcționare se bazeaza pe absorbția a CO2 la un adsorbant special "pompat" prin intermediul celulei și regenerarea ulterioara a acesteia prin aierisirea aerului atmosferic. Acesta este destinat pentru a îndeparta produsele secundare gazoase de stocare alocate. Acesta poate fi utilizat pentru stocarea de mere, pere, citrice, struguri. O pompa centrifugala prevede ciclul închis bucla bioxidul de sulf în contracurent cu apa.

Umidificatorulu de aer – este folosit pentru a crea condiții de umiditate ridicata în camera.

Analiza gazului incorporat – cunoașterea conținutului preces de gaze;

Echipamente de refrigerare- ventilatoare, termometre, iluminare artificială, etc.

Extrem de important este calcularea și selectarea echipamentelor de refrigerare corecte (circuit, racire, schimbul de aer și caracteristicile de suprafață ale ingineriei racitoare de aer, viteza aerului de racire).

Un aspect important este acela de a menține nivelul scazut delta T (diferența de temperatura între orificiul de intrare a aerului și a agentului frigorific mai rece temperatura de fierbere a halogenului). Cea mai buna opțiune este de a utiliza un circuit de racire cu un lichid de racire intermediar. Aceasta este o soluție mai costisitoare în comparație cu sistemul de racire directa, dar calitatea produsului final la același ordin de marime mai mare.

Tabelul 1- Condiții de depozitare într-o atmosfera controlata.

Caracteristici de depozitare a merelor în păstrarea fructelor

Pentru depozitarea optimă a fructelor trebuie să fie:

1. Crearea și menținerea unor condiții optime de temperatură și umiditate.

2. Crearea și menținerea concentrației optime de oxigen.

3. Crearea și menținerea unei concentrații optime de dioxid de carbon.

Temperatura optimă și condițiile de umiditate

Pierderea in greutate a fructelor nu este numai cauzată de "respirație", dar de asemenea, ca rezultat al evaporării apei. Pentru a reduce pierderea în greutate în fructe până la un nivel minim în timpul depozitării, este necesar să le răcim cât mai curând posibil după recoltare și de a menține un nivel ridicat de umiditate în camera de păstrare. Capacitatea de răcire trebuie să fie capabilă să se răcească rapid și inofensiv toate fructele și uniform. Pentru aceasta sunt plasate în camera ventilatoare care transfera frigul din unitatea de refrigerare la fructe și o distribuție uniformă pe toată suprafața camerii.

1.11. Concentrația optimă de O2 în camera cu tehnologia ULO

ULO – Ultra Low Oxygen – înseamnă concentrație scăzute de oxigen (1,5% și mai jos), în camerele de depozitare. Tehnologia data are un conținut foarte scăzut de oxigen cu două avantaje principale:

– drastic încetinește procesul de respirație a fructelor, care salvează o parte considerabilă de energie conținută de fructe după recoltare;

– protejează fructele de expunerea la oxigen (oxidare) și asupra aspectului fructului (decolorarea, încreți,etc.).

Concentrația minimă admisă de oxigen poate fi găsit cu ușurință prin reducerea acestuia la începutul formării etanolului (C2H5OH). În cazul în care procesul de formare a etanolului va fi urmărită într-un stadiu foarte timpuriu, este foarte ușor să fie oprit prin creșterea concentrației de O2 la 0.1%. Astfel, vom obține și minimul admis de concentrația O2 la soi.

Concentrația optimă de CO2 în camera

Dioxidul de carbon (CO2), produs de mere și independent de natura gazului împiedică procesul de respirație. În principiu, cu cât e mai mult CO2, cu atât e mai bine. Cu toate acestea, în cazul în care au fost puse merele într-un spațiu închis ermetic, prezența oxigenului (+/- 21%) va trece complet în dioxid de carbon și zahărul din fructe începe să se transforme în alcool. Atunci când depozitarea fructelor se petrece într-un sistem ULO, valorile maxime admise de CO2 pentru fiecare soi e individual și variază în fiecare an de la 0,5 la 4%.

Pentru curățarea atmosferei din camera de dioxid de carbon este utilizat adsorbant cu dioxid de carbon, care funcționează pe pulbere de cărbune activat.

1.12. Principiile de proiectare a camerei de racire pentru depozitarea fructelor

Merele dupa cum știm cu toții, atunci când respira oxigen în continu ele emană aproximativ aceeași cantitate de dioxid de carbon. În cazul în care modificăm concentrația acestor implicate în schimbul de gaze respiratorii, este posibil să se influențeze în mod continuu intensitatea respirației de fructe. Ca consecință se încetinește maturare și descompunerea substanțelor, precum și durata de depozitare crește. Pentru a schimba gazul din mediul de stocare,trebui sa fie etanșare la gaze. Datorita acestui fapt și datorita respirației fructelor din interior sporesc creșterea conținutul de CO2 și conținutul de O2 se reduce. În CA stocarea moderna are un control cu ​​doua cai prin absorbanți pot fi reglată, deoarece conținutul de CO2 și O2, care permite utilizarea efectului întârzierea maturizarii prin creșterea concentrației de CO2 și reducerea conținutului de O2. În special mai eficace este depozitat în condiții de depozitare în atmosfera controlata, daca este necesar, prin utilizarea unor dispozitive speciale sunt atinse în decurs de câteva ore sau zile. Tehnologia dezvoltată recent ULO acest lucru face posibila obținerea conservării fructelor chiar mai mare. Acest lucru este deosebit de eficient în concentrație de CO2 mai mare de 3% și / sau concentrația de O2 de la 1,5 la 2%. Acest conținut de oxigen este doar puțin peste limita necesara pentru a menține marul în viață și poate fi realizat în mod fiabil decât de lucru pentru controlul și reglarea mediului gazos automat. Unitatea de masura a CO2 și O2 în sistemul de management integrat, pe care avem tendința sa, se adună într-un dulap de comutare a unitații de refrigerare la stocare, în ULO este o condiție necesara.

Alegerea parametrilor de proiectare

Exemplu

Date inițiale. In camera de racire cu o temperatura de fructe tпм= 0 °С și umiditate (80-90)% merele sunt ambalate în cutii de lemn. Temperatura inițiala a merelor ti = 25 °C, finala

tc = 6 °C.

Necesar: De determinat lungimea, capacitatea de răcire a camerei, sarcina de caldura pe echipament de camera, răcitoarele. Pentru fructele de racire calitative și intensive aceasta sarcina de depozitare regula împarțita la suprafața de 1m2 construcție camera este ambalate în cutii, formând astfel stiva pentru a furniza prin infiltrarea aerului rece. Cu gr = 400 kg / m2.

b. Scurta descriere a structurii cladirii. La cerințele de planificare

În conformitate cu planul de a înțelege amplasarea instalațiilor de producțție și auxiliare ale frigiderului, în conformitate cu scopul lor, numarul și dimensiunea.

Figura 8.1- Vedere generala a întrepriderii de stocare a fructelor în ST Codrul

Figura 9.1- Proiectul este magazinul de fructe la 2000 de tone

Figura 10.1- Plasarea tehnologica a echipamentul de stocare de fructe

Reguli pentru a asigura cea mai eficienta structura de depozitare a fructelor:

1. Planul adoptat trebuie sa fie în conformitate cu schema acceptata a procesului tehnologic și anume. Pentru a asigura punerea în aplicare corecta și consecventa a tuturor operațiunilor tehnologice. Direcția dorita de circulație a marfurilor într-o singura direcție fara a se lovi și de trecere a fluxurilor. Ușile camerelor ar trebui sa iasa în coridor. Excepția este congelare și camerele de răcire, intrarea în care poate fi expuse la instalațiile de prelucrare a materiilor prime pentru încarcarea și depozitarea produselor, atât la internare și la livrare prin aceste premise.

2. Planificarea ar trebui sa contribuie la reducerea costului inițial pentru construcția frigiderului. Acest lucru se realizeaza prin utilizarea pe scara larga a elementelor standard de construcție și a structurilor, utilizarea materialelor de construcție locale, reducerea suprafeței ocupate de instalațiile auxiliare. Cu toate acestea, reducerea a încaperilor auxiliare nu trebuie sa uitam de comoditatea serviciului, adica pentru a produce o reducere a cheltuielilor de funcționare.

3. Planificarea ar trebui sa asigure o funcționare ieftina și convenabila a frigiderului. În primul rând, trebuie sa fie selectate în mod corespunzator dimensiunile frigiderului, oferind libertatea și latitudinea de a manevra de manipulare și transport. Lațimea cladirii cu mai multe etaje din frigider, luând de obicei nu mai mult de 40 m (care nu are legatura cu funcționarea și cu posibilitatea instalarii, întreținerii instalațiilor sale, dar aceasta duce la crearea unor platforme lungi). Lațimea luata a etajelor trebue sa fie egale 12, 24, 36, 48, 60 și 72 m.

Lațimea platformelor de cale ferata și de automobile de 6 -7,5 m.

Lațimea coridoarelor este de obicei 6m.

Pentru a reduce scurgerile de caldura în celulele sunt grupate în blocuri cu regim de temperatura similara.

4. Planificarea trebuie sa se conformeze cu sistem de refrigerare acceptat. Acest lucru este deosebit de important să se ia în considerare la proiectarea frigidere etajate, nu este întotdeauna posibil sa se asigure agentul frigorific scurs din dispozitivele de racire, ceea ce duce la necesitatea de a mai mari circuit de tranziție a capacitații cu curent descendent a agentului frigorific. La elaborarea planului se prevede instalarea de echipamente, colectoare de distribuție camera.

5. Planificarea trebuie sa respecte reglementarile de securitate și de siguranța împotriva incendiilor.

6. Planificarea ar trebui sa includa posibilitatea extinderii frigiderului. Pentru a face acest lucru, un capat este lasat liber de perete.

c. Determinarea spațiului camerei și alegere a planului camerei frigorifice

Tabelul 2. Marimea camerei frigorifice.

Zona de construcție a camerei de F, metri

F = LB, (1)

unde:L – lungimea camerei , m;

B – lațimea camerei, m.

F = 18,0 x 6,0 = 108,0 m2.

Capacitatea camerei de M,tone

M = F gf , (2)

unde: F – suprafața camerei, m2;

gf – rata de încarcare pe 1m2;

gf = 400 kg / m2.

M = 108×400 = 43.200 kg = 43,2 m.

Durata de racire a merelor ambalate în cutii de carton, pot fi gasite în dependența T, ore(h);

T = (l/m) ln ((th – Thm) /(tk – tnm)), (3)

unde: m – rata de racire pentru merle ambalate în cutii ;

Wh – viteza de infiltrare a aerului, wh = 0,8 – 1,0 m/s;

th – temperatura inițiala a merelor, ° C;

tk – punctul de fierbere, °C

T = (1/0,000018) In (25 – 0)/(6 – 0)) = 79 200 s = 22 ore.

Scurgere de caldura prin intermediul îngrădirii construcției a camerei, cladirii ea în considerare câștigul de caldura de la radiația solara numai prin pereții camerelor de refrigerare Q1, kW;

Q1 = Σ (ki Fi Δti) + kFΔtc, (4)

unde: k – coeficientul de opunere a transferului de caldura, pentru peretele exterior 0,40 W/(m2-K); coridor intern la 0,52 W/(m2K), pentru acoperiș de 0,37 W/(m2-K);

Δtc – diferența de temperatura suplimentara a radiației solare, Δtc = 18 °C

Q1 = 0, 40x6x4, 8 (31 -0) + 0,52x6x4,8 (12-0) + 0,37x6x18 (31-0) + 0,37x6x18x18 = 2,5 kW.

d. Calculul grosimii stratului de izolație termica

Grosimea stratului de izolație δiz, metri (m);

(5)

unde: λiz – conductivitatea termica a materialului izolant, W / (m h °C.)

kh – coeficient normativ de proiectare a transferului de caldura, W / (m2 h °C.);

δi – grosimea straturilor individuale de construcție a materialelor și a izolației de vapori, m;

λi – coeficientul de conductivitate termica a materialului respectiv, W / (m2h °C);

– coeficientul de transfer termic din aer pe perete cu încălzit, W / (m2 h °C.);

– coeficientul de transfer de caldura de la perete din cameră, W / (m2 h °C.).

Dupa determinarea grosimii stratului de izolație cu formula δiz rezultatul este rotunjit la valoarea grosimii standard adoptate δyaiz materialul de izolație termica.

Pentru grosimea stratului izolator finala a produsului δyaiz, cantitatea de coeficientul de transfer termic, care va fi utilizat calcule și este valabil.

W/( m2 h °C) (6)

Tabelul 3 – Caracteristicile comparative ale diferitelor materiale de construcții în ceea ce privește conductivitate termica

Spuma de poliuretan – este o tehnologie avansata și progresiva la izolarea în construcție de noi și repararea și reconstrucția cladirilor vechi. De caldura și de umiditate este de mare importanțța în ceea ce privește economia de energie și de protecție a mediului. pentru pulverizarea de spuma este o spuma poliuretanica rigida cu un conținut ridicat de celule închise – aproximativ 95%.

Tabelul 4 – Proprietațile fizice și mecanice ale poliuretan

Proprietațile fizice și mecanice ale spumei poliuretanice depinde de densitatea acestuia. Poliuretan cu densitate mare și prin urmare, sunt utilizate proprietați de înalta rezistență:

Pentru izolarea acoperișurilor și a structurilor de sprijin. Pentru izolarea conductelor, în aplicații care necesita o rezistența la temperaturi ridicate și durabilitate. Pentru izolarea pereților, tavane, suprafețe interioare cu spuma poliuretanica, cu o densitate de 40 – 45 kg / m3, proprietațile fizice și mecanice ale spumei poliuretanice este ușor mai mica, dar proprietațile sale de izolare termica, practic, nu se agraveaza. La fabricarea panourilor tip sandwich strat de spuma poliuretanica are în mod normal o densitate de aproximativ 40 kg / m3. Puterea panoului depinde de proprietațile materialelor utilizate în panou. Cele mai frecvente sunt panoul fabricate cu utilizarea metalelor ușoare și panouri metalice astfel au o greutate redusa și rezistența ridicata suficiente proprietați izolante.

Avantajele evidente de izolație din spuma poliuretanica pulverizata:

– Autoritatea de construcție permisa;

– Economii de energie termica, din lipsa cusaturi și articulațiilor;

– Impermeabilizare simultana;

-Resistance la o flacara deschisa;

– O rezistența îndelungata pentru înveliș din poliuretan și se poate de mers pe el;

– O buna aderența la materiale de construcții

-Eeste rezistentă chimic la acide slabe de precipitare, la hidrocarburi industriale (benzina, ulei, bitum, vopsea);

Rezistent la cald și îngheț la temperaturi cuprinse între -30 ° C pâna la + 100 ° C;

în greutate și lipsa mică de sarcina pe structuri de construcții.

e. Calcul camerei de frigider la căldura din exterior

Acumularea de caldura din procesele biochimice care au loc în mere Q2b , kW

Q2b =Mhqb (7)

unde: qb – caldura specifica a unui proces biochimic, W/t (qb = 9-11 W / t).

Q2b = 43,2h9 = 400 W = 0,4 kW.

Scurgere de caldura de performanța este accepta provizoriu Q4, kW

Q4 = 0,2Q2, (8)

unde: Q2- în cazul în care câștigul de caldura din mere, kW.

Q4 = 0,2-48,7 = 10 kW.

Sarcinile termice pe echipamentul camerei de refrigerare Q0, kW

Q0 = Q1 + Q2 + Q2b + Q4, (9)

unde: Q1 – influxul prin anvelopa clădirii, kW;

Q2 – scurgerea de caldura de la racirea merelor, kW;

Q2b – acumularea de caldura din procesele biochimice care au loc în mere, kW;

Q4 – operare a scurgerilor de caldura kW.

Q0 = 2,5 + 48,7 + 0,4 + 10 = 61,6 kW.

Zona de schimb de caldura a purificatoarelot de aer Fb, m2;

Fb =Qo / (k0Ə0), (10)

unde: K0 – coeficientul de transfer termic al aerului racitorului, K0 = 15 W / (m2-K);

Ə0 – diferența de temperatura, în scopul de a reduce pericolul supraracire pentru camere de fructe sa ia în termen de Ə0 = (5 ore 6) K.

Q0 – sarcina termica pe camera de echipamente, kW.

Fb = 61600 / (15h6) = 61,6kWt.

f. Selectare și justificarea sistemului de racire

Sistemele Split constau din doua parți: unitatea de condensare exterioara și bobina de racire (vaporizator) în camera, conectate printr-o conductă. Ambele parți pot fi aranjate la o anumita distanță una față de celalaltă, care permite echipamentului sa rezolve localizarea problemei în afara sau în interiorul camerei. Ele pot fi folosite pentru camere construite în spațiile existente, cu ziduri groase și tavane înalte.

Sistemul de refrigerare divizat Polair (Rusia), fabricat de «Zanotti» licența de companie, proiectat sa se raceasca volumul intern al camerei de racire și sunt unități de refrigerare, format din doua blocuri – unitate și de racire a aerului de condensare, umplut cu azot uscat, testat pentru producție și proiectat sa funcționeze cu temperatura ambianta exterioara 10 pâna la + 40 ° C Pentru a asigura funcționarea normala a sistemului divizat de racire la amplasarea camerelor pe strada reglementarea de iarna oferit.

Mediu sistem de temperatura de refrigerare de tip Polair divizat "SM" sunt destinate să mențina o temperatura de -10 pâna la camera de + 10 ° C, de joasa temperatura, de tip congelator «SB» -15 pâna la -25 ° C

Sistemul split de locuințe Polair este fabricat din oțel galvanizat cu un strat de polimer. Partea exterioara este din cupru-aluminiu suflante condensator, compresor, filtrul deshidrator «Danfoss», unitatea de comanda electrica. În partea interioara a unui sistem split Polair sunt: ​​vaporizator, ventilator, incalzitor electric dezghrțați vaporizator. Atunci când condensatul dezghețat este drenat printr-un tub special. Electronice «Danfoss» Unitate de control ferm CEN – 201 instalat pe un panou electric, menține temperatura setata în volum în condiții de refrigerare include un mod vaporizator de dezghețare.

Într-un sistem split Polair compresoare cu piston ermetice folosite «L'Unite Hermetique» sau «Danfoss». Sistemul de refrigerare divizat electric asigura conectarea echipamentului suplimentar: iluminarea camerei, usa de încalzire, supapa de egalizare a presiunii, și așa mai departe.

Split-sistem este echipat cu o dezghețare zapada "strat de" automat pe evaporator prin intermediul unor elemente de încalzire electrice, urmata de retragerea apei formate în afara volumului interior al camerei. Toate elementele sistemului hidraulic al chiller sunt bine conectate.

Calcularea debitului se efectueaza în condițiile stabilite de sfârșitul perioadei de racire descarcarea. Sa presupunem ca modificarea maxima a temperaturii în volum egal de lot la 1K, scadere a temperaturii în unitatea de racire este 1K atunci când racirea de încarcare rata de schimbare a temperaturii este de 0,1 K / h. În perioada timpurie a debitului de aer de racire se calculeaza presupunând ca diferența de temperatura în racitorul de aer este 3K.

Flux de aer qt, m3 / h

qt = qr + qp = m hcph Δt, (11)

unde: qt – cantitatea totala de caldura îndepartata din camera, W;

qr – respiratie de calda, W;

qp – caldura generata în timpul racirii, W;

m – debit de greutate, kg / s;

cp – caldura specifica a aerului, kJ / kg;

Δ t – modificarea temperaturii, K.

sau

La echilibru, diferența de temperatura este Δ t egala cu caderea de aer pentru a încarca temperaturi mt, kg / s

mt = qt / (cp • Δ t ), (12)

unde: cp – caldura specifica a aerului, kJ / kg;

Δ t – modificarea temperaturii, K.

mt = 7,7 / (1000 • 1) = 0,0077 kg / s.

Debitul volumetric, Q, m3 / s

Q = mt / qp. (13)

Q = 0,0077 / 1,2 = 0,0064 m3 /s pe cutie.

Camera, în care exista 400 de cutii de mere, debitul de volum ar trebui sa fie 2,76 m3 / s atunci când presiunea statica ventilator de 150 Pa.

Calculul tonajului camerelor de refrigerare

Capacitatea totală a camerei de refrigerare poate fi calculat prin formula:

М = F х hbuc. х ρукл х ŋ0, кг,

Unde: F – suprafața podelei a camerei de refrigerare, m2;

hbuc. – înălțime maximă dispusă a produselor în containere, lăzi;

ρstiv. – densitate a stivuirii produselor situate în camera, kg / m3;

ŋ0 – plasarea mărfurilor pe rata de podea având în vedere trecerile în camerei, distanța dintre lăzi, paleți etc.

Informații utile

Pentru definițiile și calcularea capacității utilizabile în compartimentul frigiderilor (mere, tomate) trebuie să se înmulțească volumul în m3 la 0,25 tone. Exemplu: 400 m3 cameră de volum poate găzdui până la 100 de tone de mere (400 m3 x 0,25 = 100 tone).

Pentru calcularea cât mai exactă a capacității cerute a unității de refrigerare trebuie să fie înmulțită cu numărul de tone de 0,15-0,25 kW. Valoarea rezultată va fi egală cu capacitatea de răcire necesară a unității frigorifice. Exemplu: necesită unitate de refrigerare putere de până la 20 kW (100 x 0,2 = 20) pentru stocarea de 100 de tone de mere de înaltă calitate. (Să ia în considerare faptul că valoarea obținută este variabilă și depinde de gradul de izolare termică și utilizarea camerelor furnizate o singură dată de descărcare de 10-15% din fructe și legume.)

Important: Nu trebue de zgârcit să investim în izolare termica – aceasta va duce în final la economii semnificative de energie electrică pentru întreaga perioadă de funcționare a depozitului de refrigerare!

1.11. Pregatirea camerelor de depozitare pentru fructe. Verificarea existenței scurgeri din camera frigorifică

Verifica etanșeității în mai cel simplu mod. Odată după ce camera (ermetic) este închisă, este nevoe de creat o presiune de +/- 15 mm, după o oră se contolează folosind micromanometru. În cazul în care presiune sa redus în camera cu jumătate din cea inițială, atunci camera este potrivită pentru sistemul de stocare ULO. Ca această procedură de control să nu fie efectuate sezonier, trebuie situat în fiecare cameră cîte un micromanometru.

Datorită a scăderii naturale a O2 în urma respirației fructelor din camera, care absorb circa 1% de O2 pe ziua, pentru a ajungerea la concentrația necesară va fi nevoe aproximativ 20 de zile. Perioadă această va cere multă energie și putere de la fructe. Prin urmare, este recomandabil să se aplice o reducere accelerată a concentrației de oxigen înlocuindul cu azot. De obicei, este suficientă pentru a crește concentrația de O2 pînă la 5%, fructele în acestă stadie sunt atât de activ încât doar câteva zile sunt necesare să realizează ULO-concentrat.

Pentru a conserva fluxul de azot, este recomandabil să se combine un sistem diferit de camere special cu o supapă (manuală) și PVC – tubulatura, care vă permite să distribuiți azotul din aceeași sursă.

Este de asemenea posibil dar mai scump de folosit dozarea automată a azotului cu ajutorul sistemului automat de gazoanalitic (AGAS). În acest caz, sistemul funcționează prin intermediul unor supape magnetice.

1. Lucrari de construcții și reparații în celulele trebuie sa fie finalizate în termen de cel puțin o luna înainte de a intra fructele noii recolte.

2. Lucrari în timp util a echipamentelor de refrigerare trebuie sa fie verificate, ventilatoare, repararea de instrumente, temperatura, umiditatea relativa, compoziția de gaz a atmosferei la CO și O (pentru camere cu CSG) de înregistrare.

3. Nu mai târziu de 15 zile înainte de încarcarea fructelor într-o metoda general acceptata de dezinfecție care urmeaza sa fie efectuate aparate (prin pulverizarea unei soluții de fumigație formalina cu dioxid de sulf sau alte mijloace), zugravirea pereții și tavanul camerei.

4. Pentru a dezinfecta camere utilizeaza 1 soluție de formol la suta (o parte din 40 la suta formolului se dilueaza în 39 parți de apa). Soluția a fost pulverizata pe tavan, pereti si pardoseli, cheltuielile pentru 1 mp. este de cel puțin 300 g lichid. Dezinfecția se realizeaza la o temperatura în camera nu este mai mare de 18 la – 20 ° C și umiditate relativa 95-97%. Acolo unde este posibil, este mai bine sa creasca temperatura la 25 ° C și o umiditate relativa de 100%, deoarece în aceste condiții crește efectul toxic al formol și dezinfectare este mai eficienta.

5. În timpul dezinfecție camerele trebuie să fie dezinfectate și containerele, second-hand.

6. Tara, care au fost importate fructele sunt dezinfectate cu cerințele Inspecției de Stat pentru Protecția Plantelor. Instalațiile de prelucrare și ambalare cu formalina necesită cheltuili pentru maști de gaze și îmbracaminte de protecție.

7. Dezinfectarea depozitelor frigorifice se mai face prin fumigație (fumigație) de dioxid de sulf pot fi transportate numai în maști de gaze, sub îndrumarea unui specialist – serviciu de decontaminare gazatora. În acest scop utilizarea dioxidului de sulf lichefiat. De obicei, acesta este alimentat în camera prin linia cu orificiile aflate în apropierea tavanului. Conducta trebuie sa fie conectat la colectorul caruia un furtun flexibil este conectat cu cilindru cu gaz sulfuros montat pe scala. În conformitate cu greutatea cilindrului consumul de pierdere judecator fumigen.

8. La 1 m3 de spații de 100 g de gaz.

9. Dezinfectarea de dioxid de sulf loft camere, situat în apropiere de cladiri rezidențiale sau în apropierea camerei în care echipamentul metalic care staționează, nu este permisa. În aceste cazuri, camera se dezinfecteaza prin pulverizarea unei soluții de formol sau alte mijloace

10. Pereții și tavanul sunt vopsite în alb, cu camere de mortar de var prin pulverizare (1,5 kg var stins cu adaugarea la 200 g de sulfat de cupru în 10 litri de apa). Dupa ce spoiala frigidere aerate și uscat.

11. Preparat pentru camere la sezon ia comisia, a carei compoziție este determinata de catre organizația cu participarea cercetatorilor de marfuri, reprezentanți ai inspecțiilor sanitare și de incendiu, precum și persoanele responsabile punct de vedere material.

12. Procedura de plasare și de ambalare a fructelor în camere de depozitare

Cutii, tavi, pachete, cutii, tavi pe paleți cu fructe plasate într-o stive de celule într-un plan prestabilit, luând în considerare utilizarea cea mai adecvata a zonei de refrigerare, organizarea normala a operațiunilor de încarcare și descarcare, modul optim de stocare și de acces la fructele pentru a monitoriza starea calitații acestora în timpul depozitarii.Atunci când stiva este încarcată mecanizat a pachetelor de pe paleți. Cutii de mere și fructe citrice adesea plasate într-un teanc pe marginea celor cinci (adica 5 cutii într-un rând orizontal).

Figura – Merele procesate în așteptarea dea fi livrate consumatorilor

Cutii palet cu mere, ambalate în cutii de carton sau alte recipiente de unica folosință sunt, sunt stivuite pe un sistem dreptunghiular – plat. Pentru a se evita denaturarea ambalajelor folosite paleti rack. Pentru orice instalare a pachetelor din stiva impune ca fiecare lot de capat cutii (tavi), care este dat marcajul a fost stivuite în culoar.

Într-o celula ce măsoară de pâna la 100 de m2 plasate fara treceri. Celulele de peste 100 m2 la fiecare doua stive perpendiculare pe culoarul principal este necesar sa fie lasata pe partea trotuarelor lațime de 60 – 70 cm, pentru a permite trecerea fiecarui teanc de a inspecta fructele și lasați-le în afara camerei, și lațimea de culoar principal de 2,5 m pentru trecerea electrice și stackers. Când lațimea compartimentului de refrigerare e de12 m lasat trecerea principala la unul dintre pereții laterali, și o lațime de 12 m sau mai mult – în camera din mijloc.

Fructele sunt sortate dupa marime și plasate în gramezi separate: mari, mijlocii și mici, deoarece perioada de valabilitate e diferită. În termen de soiuri pomologica de fructe de marime medie este cel mai bine stocat. Stivuiește mai multe camere de maturare de fructe aranjate în profunzime, și mai puțin de maturare – mai aproape de ieșire, astfel încât acestea sa poata fi puse în aplicare în primul rând. Nu poți descarca un fruct singura camera, datorita caracteristicilor lor biologice necesita condiții diferite de depozitare (mere, lamâie și ananas).

Depozitarea în comun a diferitelor tipuri de fructe sunt permise numai în cazuri extreme (cu o lipsa de zona de refrigerare sau la o parte a încarca cameră) și numai pentru acele fructe, temperatura si umiditate de depozitare cu aceleași condiții care aproximativ (mere, pere). În depozite frigorifice în cazul în care fructul pus pe depozitarea pe termen lung, prelucrarea materiilor prime (pereților de compartimentare, sortare, ambalare) și alte lucrari care nu sunt permise. Pentru aceste scopuri ar trebui sa se aloce o camera speciala în unitatea de stocare și cu un echipament special. De încarcare a fructelor în camera și descarcarea marfurilor transportate prin aceasta sala sau camera pentru fructele de prelucrare a materiilor prime.Ele trebuie sa fie ambalate în recipiente standard și pentru a îndeplini cerințele de calitate ale ISO curente.

Concluzii

Procesul de stocare pe termen lung a fructelor și legumelor în camerele frigorifice este asigurat printr-o tehnologie specială și echipamentele de refrigerare de ultima generație. Pentru punerea în aplicare a acestei tehnologii, trebuie sa aveți camere cu etanșeitatea necesara și echipamente tehnologice corespunzatoare. Valorile concentrațiilor de O2 și CO2 sunt dependente de tipul de produs, condițiile de creștere și de alți factori. În strainatate, și deja în țara noastra, în loc de AC este utilizat mai frecvent ULO. Atmosfera controlat este cel mai bun conservat de calitatea a fructelor ca:, duritatea, culoarea, prospețimea, aciditatea contracție redusa, eliminata parțial sau complet probabilitatea de a fi lovite de un bronz, durata de depozitare este prelungită în mod semnificativ. Scaderea concentrației camerei de racire a O2 și CO2 conduce la o încetinire semnificativa în toate procesele metabolice care au loc în mere. Ca rezultat, timp de 2-3 luni, perioade de depozitare extinse, se reduce pierderile și se reține gustul lor cu proprietațile nutritive de 2-3 ori. Mere și pere pot fi stocate pâna la urmatoarea recolta.

Pentru fiecare varietate de fructe este necesara dea crea o compoziția corespunzatoare a atmosferei controlate.

2 PROGRAMUL ȘI METODOLOGIA DE STUDII PENTRU A DETERMINA GRADUL DE COACERE ȘI PASTRAREA A CALITAȚII MERELOR ÎN TIMPUL DEPOZITARII ÎN CAMERELE CLIMATIZATE

2.1 Programul și metodologia de studui pentru a determina gradul de coacere și păstrarea calității a fructelor în deosebi a merelor în timpul depozitării în camerele climatizate automat

Desfășurare activitati de cercetare planificate în anul 2016, pe baza companiei Codru ST. Pentru testarea de cercetare și producție a rezultatelor am folosit fructele soiurilor de bază recunoscute de mere ca Golden Delicious; Semerenco-Rennet; Geon Aguret; Rihard; L Star și alt. Fructele au fost înregistrate la conținutul de etilenă endogen, în intervalul 0,1-0,5 ppm. După tratament, cu medicamentul Fitomag® fructele fusese depozitare în RA, MA, oferind condiții optime pentru fiecare clasă. Pentru a crea MA sau folosit saci Xtend de la firmă israeliană «StePac». După depozitare și aflarea fructelor în cameră și condițile setate în termen de 7 zile, sa luat în considerare calitatea fructelor și sensibilitatea fiziologică la bolile fungicide, duritate, etc.. Duritatea fructelor fiind măsurată cu dispozitivul FT-327 FTA GUSS. Penetrometru cu un piston metalic pentru mere, duritatea fiin determinată în 9 probe. Soiul selectat la întîmplare a fost Semerenco – Rennet.

Metodologia studiului

Datele fiind efectuate în conformitate cu rezultatele probei iodocrohmal și conținutul de etilenă.

Fructele fiind depozitarea în conformitate cu metodica directoare "Cercetările privind depozitarea culturilor semințoase de fructe și struguri."

În funcție de soi și sarcinile de cercetare, depozitarea fructelor a fost efectuată la o temperatură de -1 … 0 °C; 0 … + 1 °C și 3 … 4 °C într-o atmosferă controlată (AC).

Pentru a crea o atmosferă controlată, am folosit instalațiile de separare a gazelor și containere etanșe. Conținutul de CO2 și O2 în atmosferă de stocare a fost controlată de GA-202- analizorul de gaze.

În timpul depozitării, starea produsului evaluate după numărul de fructe afectate de boli microbiene și datele fiziologice au fost calculate ca procent din numărul total de fructe variantei respective. Atunci când se evaluează un fruct sau marfă în considerare cu boala: bronz, descompunerea la îmbătrânire, rumenirea pulpei și inimei, deteriorarea mecanică și rumenirea internă, putregai uscat. În același timp calitatea fructelor starea, au fost evaluate: aspect exterior, duritate,etc. și apoi pentru a detecta potential stocării, perioada de transportare și de vânzări, probă medie (20 fructe). Timp de 7 zile, se lasă să stea la temperatura camerei (18-20 ° C), apoi am efectuat o evaluare a stării lor cu ajutorul penetrometrului FT-327 FTA GUSS.

2.2. DETERMINAREA MATURITATE FETALA (DE EXEMPLU DE MERE)

Recolta este etapa finală a procesului de producere și se efectuează la momentul optim cînd fru – ctele au ajuns la un anumit grad de maturitate și îndeplinesc o serie de criterii comercială (tehnică sau industrială), de recoltare(de livrare sau de grădină), de consum și fiziologică [].

Maturitatea comercială (tehnică sau industrială). Ca fază de creștere și dezvoltare, maturitatea comercială, tehnică sau industrială se referă la merele care abia au început să se definească și dacă nu sunt prelucrate în scurt timp după recoltare, nu mai au nici o valoare comercial-alimentară.

Maturitate de recoltare(de livadă sau de grădină). Acesta se difinește prin formă, mărime(volumul și greutate),pigmentație etc.,proprietățile speciei, soiul și condițiile agropedoclimaterice.

Maturtatea de consum în stare proaspătă. Acest fel de maturitate se caracterizează și se definește prin fermitatea structotexturală, raport armonic între componentele substanței uscate și în special între conținutul de zahăr, aciditate și tanoide care conferă fructelor gustul, mirosul, aroma și starea fizica caracterisrică speciei și soiului.

Maturitatea fiziologică. Această fază de maturitate se referă numai la semințe și ea marchează momentul cînd semințele pot germina și să dea naștere la noi plante.

Pentru mere, schimbarea fiziologică pribcipală ce indică nivelul de maturitate este produsul intern a fito-hormonului etilenă(C2H4)- un hormon generat natural,care la atingerea nivelului de 1ppm, determină un ansablul de reacții biochimice implicate în procesul de maturitate. Pentru determinarea gradului de maturitate a merelor se folosește o soluție de iod în iodură de kaliu prin badijinarea merelor tăiate transversal. Gradul de hidroliză a amidonului se determină conform schemei 1-10 de tip tip circular(C) prezentat în Fig. []

Procesul de dezvoltare a fructului poate fi împarțit în etape [ ]. Dupa polenizare, fatul are loc în timpul diviziunii celulare, urmata de o etapa de dezvoltare. Deși merele continua sa creasca în dimensiune pâna la sfârșitul sezonul fructelor intra în faza, definita ca maturare. Merele coapte nu sunt maturizate în mod necesar, dar ele pot fi capabile sa îmbatrâneasca dupa depozitare și vânzare. Fructele colectate înainte de a ajunge la maturitate, nu se maturizeze în viitor, pulpa lor nu devine moale, ci dimpotriva capata proprietati de intarire, in ea nu apare aroma și gusturi, care sunt tipice pentru merele coapte pe deplin. În cazul în care fructul este pe copac dupa ce ajunge la maturitate, se duce într-o faza de îmbatrânire. Mulți cred ca fructele coapte de pe copac au cele mai bune caracteristici de consum, dar ele nu pot fi stocate acesta este cel mai mare dezavantaj a merelo coapte din livada.

Criteriul de determinarea a timpului de recolta între coacere și a ajunge la maturare pe copac pentru producatorii de mere, de regula, depinde de durata de depozitare a produselor. Pentru fructele destinate depozitarii pe termen lung și scurt se pot aplica diferite criterii.

Producatorii folosesc un numar mic de parametri ce prezic maturarea merelor:

ș numarul de zile de la momentul perioadei de înflorire completa;

ș indicele conținutului de amidon (spi);

ș schimbarea culorii de fundal (de la verde la galben sau rosu);

ș roșeața (intensitatea culorii roșu și suprafața acoperita de fructele sale);

ș concentrația solidelor solubile;

ș aciditate totala.

In cercetare adesea se efectueaza masurarile de concentrației sau rata de producție a etilenei. Nu exista nici un singur parametru, prin care sa se determine cu o precizie deosebita atingerii maturitații fructelor. In unele țari și regiuni pentru a crea propriile standarde de maturitate ca practic sa se aștepte ca standardele pot fi copiate mecanic fara a ține cont de condițiile fiecarei țari sau caracteristici de soiuri.

Factorii care determina gradul de maturitate

Duritatea (presiune pe pulpa)

Duritatea fructelor și legumelor creeaza pectina moleculara mare, care se leaga în apa, în special, structura secundara. În timpul enzimelor activate de maturare care distrug structura secundara a pectinei, au format o pectina cu greutate moleculara mica și apa, fructele sunt atenuate.

Indicatorii cheie de maturitate a merelor este fermitate și concentrare solubile.

Continutul de zahar

În fructe și legume, ca material de suport se acumuleaza amidon. Fructe verzi contin mult amidon. Deoarece maturarea hidrolizei amidonului are loc în majoritatea fructelor și legumelor este transformata în zahar.

În funcție de conținutul de zahar al maturitații fructelor este determinata de:

1. Indicele minim refractometric exprimat prin "Brix";

2. Valoarea minima a raportului de zahar în acid.

În conformitate cu standardul CEE-ONU pentru struguri de masa, de exemplu

ș specii sunt considerate mature când sucul de struguri în parametrii corespund indicelui refractometric minim (de la 12 la 17,5, în funcție de specie) sau depașesc .

ș specii sunt considerate mature când sucul de struguri în parametrii corespund cu raportul minim de "zahar / acid" (de la 18: 1 pâna la 25: 1, în funcție de specie) sau depașesc. Variații care nu sunt menționate în mod specific în standardul considerat matur atunci când raportul dintre zahar și acid este de 20: 1.

Conținutul sucului

Cu privire la conținutul de suc sunt stabilite cerințe pentru maturitatea fructelor citrice. În conformitate cu standardul CEE-ONU, aceste cerințe includ:

1. Conținutul minim de suc,% – de la 20 la 42%;

2. Valoarea minima pentru "zahar / acid" – de la 5,0: 1 pâna la 9.0: 1.

Citrice, care corespund criteriilor de maturizare enumerate, dar sunt de culoare verde, poate fi supus la operație de îndepartare de culoare verde.

Metode obiective pentru determinarea maturitații

În cadrul sistemului OCDE pentru aplicarea standardelor internaționale pentru fructe și legume, a dezvoltat un ghid pentru metode obiective pentru determinarea gradul de coacere a fructelor. Documentul descrie metodele de testare obiectiva a fructelor, care sunt utilizate de catre serviciile de inspecție și industria agricola în ansamblul sau, în determinarea nivelurilor acceptabile de maturitate. Acestea sunt:

1) Definiția penetrometru fermitate a fructelor.

2) Determinarea conținutului de amidon din mere și pere cu o soluție de iod.

3) Determinarea conținutului total de zaharuri, solide solubile (Total solide solubile de zahar (TSS)) refractometru.

4) Determinarea titrarea acizilor din fructe și coeficientul de calcul zahar / acid.

Determinarea fructelor de fermitate cu penetrometer

Duritatea fatului asociat cu gradul de maturitate și poate depinde de producția de specii din regiune, condițiile de creștere. Determinarea duritații cu ajutorul unui penetrometru se bazeaza pe o presiune care este necesara pentru a crea pistonul sa se poata scufunda anumita dimensiune în pulpa la o anumita adâncime.

Penetrometri poate fi calibrat în metrice (kg), și imperial (lbs) sistemul de masurare. Ele pot fi proiectate pentru presiuni diferite intervale adecvate pentru masurarea fructelor moi sau mai fermi.

Determinarea conținutului de amidon din mere și pere cu o soluție de iod

Procesul de maturizare de dezvoltare duce la o scadere a nivelului de amidon.

Cantitatea de amidon din pulpa fructelor se determina folosind o soluție de iod. Iod devine de culoare albastru-negru, atunci când reacționeaza cu amidonul. Acest test este deosebit de potrivit pentru mere. Coacerii, de obicei, se dezvolta pe centrul de fructe la suprafața. Atunci când tratamentul cu iod de maturare pomicultura are un inel alb in jurul nucleului.

Determinarea conținutului total de zaharuri, solide solubile (TSS) refractometrului

Dupa cum sa menționat deja, procesul de maturare de dezvoltare conduce la o creștere a nivelului de zahar.

Cu ajutorul unui refractometru poate determina conținutul total de solide solubile de zaharuri din fructe. Metoda este adecvata pentru fructe mature și suculenta, cu un conținut semnificativ de zahar, deoarece definiția TSS se bazeaza pe capacitatea zaharului conținut în suc, afecteaza indicatorul sageata.

Determinarea conținutului de titrare acizilor din fructe și calcularea coeficientului de zahar / acid

Este raportul dintre zaharuri și acizi confera aroma caracteristica mult de fructe, este un indicator al maturitații comerciale și organoleptice. La începutul procesului de maturare a zaharului / raportul de acid este redusa, datorita conținutului scazut de zahar și un conținut relativ ridicat de acid, ceea ce face gustul acru de fructe. In timpul maturarii cantitatea de acid este redus, creșterea conținutului de zahar și raportul zahar / acid atinge o valoare mai mare. Fructele au supramaturați niveluri foarte scazute de acizi din fructe și, prin urmare, sunt lipsite de aroma caracteristica.

Titrarea – un proces chimic utilizat pentru a determina numarul de substanțe constituente, cum ar fi acizii din eșantion cu un reactiv de neutralizare standard cum ar fi un alcalin (NaOH).

Momentul la care se adauga o alta porție de caustice obține un mediu neutru, cele doua metode pot fi fixate:

ș folosind un indicator de culoare;

ș cu ajutorul potențiometru si a unui pH-metru, care ar trebui sa fie utilizat pentru sucul puternic colorat.

Atunci când se utilizeaza fenolftaleina ca nu se ajunge la un indicator al punctului de neutralizare, atunci când culoarea indicatorului se schimba de la incolor la roz.

Odata ce nivelul de acid din proba este determinata, aceasta valoare poate fi utilizata pentru a gasi raportul de zahar la acid.

2.3. Asigurarea calității fructelor în probleme de depozitare

Problema este în conservarea maxima a calității originale (prospețime, fermitate, atractiv, suculent, textura crocanta, gust) și valoarea nutritiva (antioxidant, aciditate, si altele.) a fructelor în timpul depozitarii și de transport către consumator.

Fig. 1.2 Impactul datelor de îndepărtare pe susceptibilitatea fructului la boli fiziologice [].

Efectul de îndepărtare pe susceptibilitatea a merelor la bolile fiziologice

Pentru a asigura eficacitatea tehnologiilor de stocare ar trebui sa fie de a stabili calitatea fructelor care îndeplinesc cerințele claselor de marfuri și am mai mari. Calitatea fructelor și a calitații acestora potențialul de pastrare a format (construit), în gradina, prin utilizarea direcționata a practicilor complexe agricole (taiere, nutriție minerala, regulatori de creștere, agent antistres, immunoprotector și colab.). Luând în considerare soiuri, în special tipul și vârsta plantelor, încarcare recolta, starea fiziologica a plantelor și fructe, condițiile de mediu (factorul de intensitate a tensiunii). Prin urmare, alegerea tehnologiilor de stocare a parților de fructe se realizeaza pe o serie de indicatori, inclusiv cei din factorii de gradina (productivitate, intensitatea creșterii trage, vârsta pomilor, o caracteristica a solului, de vreme, cantitatea de precipitații și distribuția acesteia în timpul perioadei de vegetație, disponibilitatea fructelor subcutanate țipatoare, vitros, boli fungice, și altele.)

Maturitate fructelor si stare lor atunci când sunt scoase, este unul dintre cei mai importanți factori care determina calitatea și durata stocarii acestora pe viitor. Cât de devreme sau mai târziu va fi din ce in ce se afecteaza cu boli fiziologice (fig. 1).

În stadii incipiente de îndepartare a fructelor (în special a celor din umbra coroanelor) au un nivel scazut de acumulare de antioxidanți naturali, compoziția minerala dezechilibrata, ceea ce creste sensibilitatea lor la arsuri solare, la fața locului, hipodermic putrezirii fungice.

Perioada optima pe termenu de scoatere depinde de genotipul soiului, factorii de mediu de cultura și celor agronomice. S-a constatat ca eficiența inhibitorului de etilena este crescuta la îndepartarea fructelor la momentul optim (criteriile de determinare a momentului optim de îndepartare, și capacitatea de pastrare a calitații fructelor) []. Текст в книге!! Рис

Fig. 2.2 Mecanismul de inhibare a biosintezei de etilena 1-metiltsiklopropenom [].

Este cunoscut faptul ca coacerea fructelor și perioada de depozitare este caracterizat prin duritatea, densitatea și rezistența texturii (pulpa), care variaza de la momentul îndepartarii fructelor, maturitatea lor atunci când sunt scose. În funcție de tehnologia de stocare adoptata. Aceasta caracteristica variaza în funcție de tehnologia adoptata de curațare, tipul de container, o metoda de stabilire și a nivelului fructului în container, metodele de preparare pentru depozitarea lor [exemplu: dupa recoltare 1 metiltsiklopropenom (1 CMPF – sintetizat de oamenii de stiinta de la Universitatea din Carolina de Nord (SUA)) sau analog – medicament Fitomag® (permis si aplicat practica în Rusia, Ucraina, Moldova, Belarus). Acest produs va permite de a inhiba procesele de sinteza a etilenei, maturizarea și îmbatrânirea, reduce în mod semnificativ pierderile și de a pastra calitatea fructelor [].

Inhibitor al mecanismului de acțiune etilena este ca moleculele substanței active MMP-1 dupa tratament fructul este ferm atașat la receptorul de etilena în membrana celulara, adica ia locul (fig. 2.2). Prin urmare, etilena nu poate adera la receptorii și formeaza complecși activi care accelereaza coacerea și maturarea fructelor.

De interes este "atmosfera modificata", în legatura cu prelucrarea preparatului de fructe Fitomag® (MA + Fitomag®) – metoda de stocare bazata pe utilizarea de ambalaje din plastic. Datorita fructul vieții și proprietațile selective ale pelicolei, în pachete de dioxid de carbon crește si se reduce conținutul de oxigen și asigura 100% umiditate relativa (Fig. 3). Principalele avantaje ale acestei tehnologii – este constrânsa de acumularea de endogene și etilena exogene, de 2-3 ori mai redusa de pierdere de masa de fructe, excluse le ofilirea, eliminate sau reduse pierderile cauzate de arsuri solare în mod semnificativ, arsuri, CO2 deteriorat de, boli fungice, fructele pentru o lunga perioada de timp (8-9 luni) pastreaza suculența, tarie, atractivitate, valoare nutritiva. Metoda este aratata mai jos in Fig.3.2. [].

Fig. 3.2 Depozitarea merelor într-o atmosfera modificata si in saci de polietilena [].

Am investigat "atmosfera controlata" (RA) – tehnologia data va permite de stocat rodul multor târziu-toamna și de iarna soiuri în termen de 6-9 luni. Esența acestei tehnici consta în faptul ca în atmosfera de stocare este creat și menținut un nivel scazut de oxigen (1,2-1,5%) și dioxid de carbon au crescut (1-5%). Utilizarea RA + tehnologie Fitomag® pentru multe soiuri de mere, într-o masura mai mare de a inhiba biosinteza etilenei în fruct, elimina sau reduce dezvoltarea de arsuri solare, îmbatrânirea descompunere, arsuri umede, putregaiuri fungice drastic.

Tehnologia RA + Fitomag® pastreaza calitatea fructelor (duritate, suculența, valoarea nutritiva) ca depozitarea pe o perioada lunga (luni 7-11) și etapa de aducere a consumatorului.

Materiale și metode

2.4. Metodele de evaluare a fructelor și gradul de coacere pastrarea calitații în timpul depozitarii

Maturitate, duritate, rezistența, și pastrarea calitații fructelor – merelor a fost determinata prin metode standard [], în scopul de a evalua metodele de depozitare a merelor în camere cu atmosfera controlata (ULO ultra redus de oxigen – a se vedea capitolul I) [].

Rezistența la penetrarea pulpei a fructelor și legumelor se determina cu penetrometre – semiautomat și penetrometrul manuale. Cele cu con nu se admite, in lucrare am aplicat penetrometrul cilindric standardizat pentru fructe 8-11 mm.

Metoda de determinare a penetrării si testarea maturității texturii fructelor și rezistență fructe recunoscute peste tot lume ca standard pentru acesetora evaluarea calității. Penetrometrul masoara forța necesara pentru a împinge pistonul spre mijlocul fructului. Datele obtinute determina în indicatori perioada corespunzatoare a recoltei. Testarea poate începe aproximativ cu 10-15 zile înainte de recoltarea a datelor ora de sosire normala normala și periodica a recoltei.

Datorita numarului mare de soiuri de fructe și legume, localizarea geografica sau alte condiții specifice de duritate adecvata pentru pulpa de fructe recoltat va varia într-o zona destul de larga. Astfel, utilizatorii au nevoie de experiența și cunoștințele lor pentru a determina valoarea gradului de duritate, stabilit la anumite condiții, diversitatea și locației. Scopul lucrarilor efectuate pentru a masura duritatea (rezistența mecanica la penetrare), procesarea semi-automate a metodei cu ajutorul penetrometrului si prelucrare a datelor și interpretarea precum cunoașterea echipamentelor și a metodelor de testare, familiarizare cu conceptul specific. Prin urmare, utilizatorii trebuie sa faca apel la experiența și cunoștintele lor pentru a stabili valoarea gradului de fermitate care se aplica, specific soiului și condițiilor de localizare.

Lucrarea de fața are ca obiectiv efectuarea masurarilor pentru determinarea duritatii (rezistenței mecanice la penetrare) a pulpei fructelor prin metoda penetrometrica, penetrometrometrul va fi manual și semiautomat apoi prelucrarea datelor și interpretarea lor, cunoașterea aparatajului și metodelor de experimentare, familiarizarea cu noțiunile specifice.

Caracteristici tehnice principale ale echipamentului

Determinarea tariei fructului cu ajutorul penetratorului

Taria fructului este legata partial de gradul de coacere si de soi, regiune conditiile de producere. Determinarea duritatii cu ajutorul penetratorului se bazeaza pe presiune, pe care este necesara de creat, ca plonjorul sa fie penetrat la o anumita adincime cu un anumit diametru.

2.4.1 Evaluarea reologie și rezistența la penetrare a merelor

În timpul depozitarii pe termen lung a merelor, situate în straturile inferioare ale cutiei sau a containerului, nu trebuie neglijat influența stresului la compresiune, mai ales în cazul în care pachetele (containere) nu se efectueaza control al defectelor fructului. Mai ales ar trebui sa acorde o atenție la schimbare geometrica în forma (schimbari vizibile), din care merele apoi nu sunt în cerere, ceea ce duce la pierderi economice majore (Ghergi A., S. Iordachescu, Burzo J. 1979; Gherghi A., 1994).

Accentul studiilor experimentale care vizeaza analiza comportamentului soiurilor de mere Golden Delicious atunci când sunt expuse sub compresiune la forțe mecanice, statice sau cvasi-statica de compresie de catre un piston cilindric standardizat la o sarcina constanta. Astfel, fructele defecte (vânatai modificate forme) și determinata pentru a anticipa comportamentul lor în diferite situații practice (Abbott JA, R. Lu, 1996, Amir H., et al, 2008; Roudot AC, 1991).

Rezistența la compresiune definita ca forța bio-curgatoare prin comprimare și deformarea corespunzatoare și în același timp, densitatea de energie a histerezisului pentru un ciclu cu un nivel de încarcare – descarcare de flexibilitate (sau nivelul de ductilitate) în timpul compresiei, în timpul încercarii de duritate de Mayer (masura structura și duritatea țesutului), completeaza definiția rezistenței la penetrare a pistonului cilindric sau un con adecvat (întindere de forfecare de deformare sau curgere (с)) în exocarp – întreguri pulpa gasita Casandroiu T.; Ivanescu D., Vintila M., 2009, (recomandarea ASAE, 1979).

Pentru încercarea la comprimare, s-au folosit merele soiului Golden Delicious. Fructele sunt grupate în trei și fiecare clasă de maturare codificate prin: A1, A2, A3, reprezentand merele verzi; A4, A5, A6 sunt merele nivel mediu de maturitate și A7, A8, A9 sunt merele mature.

Cercetarea sa axat pe selectarea formei fructelor geoid, astfel încât acestea sunt cât mai aproape de forma sferica. Înainte de a fi supus comprimarii, fructele au fost cântarite, masurate și sa determinat raza suprafețelor sferice în punctele de contact cu suprafețele de stres (folosind masuratori forme sferice). Rezultatele masuratorilor sunt prezentate în tabelul. 5.

Tabelul 5 Caracteristicile fizice ale fructelor studiate.

Fructele au fost supuse la comprimare la sarcina nominala între placile rigide paralele, cu ajutorul unui dispozitiv universal pentru încercari mecanice Hounsfield H25 KT. Dupa comprimare, a existat o problema – a testa duritatea texturii fructelor, care este uneori numit "textura rigiditate", folosind o metoda numita "metoda Magnes -Taylor – test de compresie", masurarea forței de presare a pistonului cilindric de otel standard de ø11, 1 mm. Pistonul patrunde în pulpa fructului la o anumita adâncime, intitulat, ca "rezistența la penetrare". Masuratorile au fost realizate utilizând un penetrometru FT 327, cu o precizie de 0, 01 mm (figura 4.2).

Figura 4.2 Masurarea duritații texturii cu penetrometer de fructe si legume manual de tipul

FT 327.

Rezistența texturala a pulpei fructului a fost determinata in 12 puncte fiecare a fructului, 4 puncte pe fiecare diametru (ecuatorial și tulpina apicale), așa cum se arata în Fig. 5.2 din Tabelul 6 prezinta date privind rezistența la penetrare medie 4 dintre puncte pe un diametru ecuatorial.

Figura 5.2 Zonele de pe suprafața fructelor și care masoara punctul de rezistența de penetrare: 1- Punctele de masurare; 2 – zona de tija; 3 – zona ecuatoriala; 4 – zona apicale.

Figura 6.2 Reprezentarea domeniului de masurare în doua planuri. Planul ecuatorial si planul meridian.

Figura 7.2 Schema de calcul a razei etichetei.

Acestea au fost calculate dupa modulul lui Young, E, corespunzatoare punctului de textura bio-flux și suma maxima normala de stres σs.max bio-flux, folosind ecuațiile teoriei contactului elastic Hertz (Mohsenin N. M., 1986), (14):

3/2 (14)

Pentru mere: υ = 0,35; R1 și R2, care sunt raza de curbura între cele doua puncte de contact (Figura 6), δ – reprezinta deformarea totala (conform tabelului 2), iar F – reprezinta o forța ce corespunde punctului fluxul organic (F1, așa cum se arata în tabelul 5) .

Dupa calculul, valorile prezentate în tabelul 6.

Tabelul 6 Caracteristici corespunzatoare punctelor biopotoka textura (unitate Hounsfield)

Tensiunea flux organic textura σs calculat prin ecuația (15), în cazul în care aceasta reprezinta o raza a unei piese, în conformitate cu figura 7.2 (M.N. Mohsenin, 1986):

(15)

Comentariile privind graficele obținute în unitatea Hounsfield, arata ca deformarea este întârziata de o anumita cota, a fost facuta corecția deformarii delta, prezentata în tabelul 6 folosindu-l în calcule.

Tabelul 7 Date privind regiunea ecuatorială, cu referire la Rp.med, E, Emed, σc, σc.med

unde: Forța F [N]; Deformație a corectat δ [mm]; Med Rp [N]; Rp.med [N];

E [Pa]; Emeder [Pa]; suma c [Pa]; σs.med [Pa].

Figura 8.2 Corelarea (E, Rp) și (σs, RP) pentru 3 grade de maturare a soiului de mere Golden Delicious (mature, nivelul mediu de maturitate, verde).

Din figura 8.2 se poate observa ca corelația (E, Rp) și (σs, Rp), pentru mere soiurile Golden Delicious pot fi comparate cu gradul de coacere mere de corelare.

Figura 9.2. Dependența forței – deformația pentru Golden Delicious A1.

Analiza rezultatelor din datele obținute. În baza datelor obținute în timpul testului, analiza a fost destinata sa analizeze posibilitatea de a stabili o corelație între masuratorile cantitaților mecanice și relațiile lor respective precum curbe teoretice propuse pentru efectuarea de calcule. Dupa efectuarea de teste de comprimare, folosind un aparat Hounsfield H25 KT la o viteza de 5 mm / min, utilizând o celula de 1000 N, prin prelucrarea datelor obținute cu ajutorul diagramelor program bazat pe Hounsfield Microsoft Windows au fost obținute (curbele), în funcție de forța deformare construite prin valorile de forța și de deformare corespunzatoare punctelor textura fluxul organic. Aceste valori puncte de bio-flux sunt prezentate în tabelul. 5. Din figurile și tabelele extrase valoarea forței (F1), care corespunde punctului C bio fluxul de (total deformare pâna la un flux bio) și un punct al presiunii de suprafața (curba) corespunzând un flux bio (Tabelul 6). Figura 9.2 prezinta un exemplu al unui grafic al forței-deformare pentru mere A1 Golden Delicious. Datele obținute în urma testelor sunt concepute pentru a determina rezistența texturii fructelor pastei prin penetrometrie manuala FT 327 este prezentat în Tabelul 7.

În general, soiul Golden Delicious cel mai solicitat de piața și are caracteristicile tehnologice bune pentru o perioada lunga de depozitare. Pierderea și deteriorarea în timpul depozitarii merelor cauzate de încarcari statice și cvasi-statice, precum și a proceselor metabolice și a bolilor.

Având fruct sub forma unui corp vascos-elastic, cunoscând parametrii reologici cum ar fi modulul de elasticitate, parametrii de viscozitate, timpul de relaxare etc. permit sa prezica comportamentul fructului atunci când sunt supuse la solicitari mecanice. Studii experimentale pentru a monitoriza comportamentul merelor în conformitate cu caracteristicile statice și cvasi-statice de compresie și mecanice asociate cu defectele lor (vânatai, modificari ale formei), efectuate în scopul de a anticipa comportamentul lor într-o varietate de situații practice. rezistența la compresiune este definita ca puterea deformația legate între doua placi plane paralele, modul și penetrarea rezistenței lui Young – o masura de fermitate.

Modulul si rezistenta la penetrare, precum și fluxurile pot fi administrate în corelație cu calendarul de mere maturare Golden Delicious (aceste valori crește odata cu gradul de maturare a merelor).

In loc de cel manual (TIP FT 327) actual am utilizat penetrometru electronic. Astfel, în anul 2001, Eugene Cooperman la Washington State University a comparat instrumente de testare a duritatii samânțoase de mere și pere. Lucru pentru toate masuratorile Duritate TOOLS bazate pe un sistem, dezvoltat de Magnus și Taylor, un piston de 11 mm în diametru este presata în pulpa de fructe la adâncimea de 7.9 mm. viteza plonjorului – zona 1 ~ 40 mm / sec.

Este dovedit faptul ca cea mai promițatoare experienta este FTA – Fruit Texture Analyser, care este fiabil, ușor de utilizat, cu abilitatea de a manipula datele. Indicații sunt fiabile și precise.

Unele beneficii (de exemplu, luat FTA GS-15, GS-25): FTA este conectat la un PC standard și software-ul ruleaza pe Windows 98 / NT4 / ME / 2000 / XP.

Rezultatele testelor pot fi prelucrate dupa cum urmeaza:

– Stocarea rezultatelor pe un disc (sau de rețea) în format ASCII.

– Prelucrarea rezultatelor încercarilor cu software-ul propriu, direct din FTA, utilizând funcțiile de control (furnizate cu sistemul într-un DLL).

– FTA poate fi accesat direct din Excel, Word sau Access.

– Instalarea dureaza doar câteva minute.

– FTA necesita puțina întreținere – doar curat, pulverizat pentru a îndeparta sucul.

FTA poate fi, de asemenea controlate: baza de date-ART Soft, care este o parte integranta a ART (Test de coacere mere). Software-ul poate fi achiziționat direct de la UP GmbH, Germania.

Date de baza FQMS (fructe de sistem de management al calitații). Contactați pe GUSS Hortec sau pentru mai multe informații despre acest software.

Masurata prin dimensiunea (diametrul de 12 mm la 120 mm) și greutatea (de la 3 kg pâna la 35 kg) fructe electronic.

FTA este echipat cu o tastatura cu afișaj LCD și poate funcționa fara conexiune la un PC. Toate masuratorile relevante – fermitate, dimensiune, minim, maxim, medie, etc, va fi afișat pe ecranul LCD.

Figura 10.2. Duritate tipica în funcție de adâncimea de liber schimb piston scufundare fructe FTA pentru 3 probe. Ea a remarcat duritatea maxima la o adâncime cu piston de 7-8 mm.

Sistemul electronic de masurare ofera citiri precise și fiabile de duritate. Toți parametrii de funcționare pot fi reglate de catre calculatorul de control (sonda de viteza de încarcare de calibrare prag de adâncime). Unitați: Duritate – elasticitate (un domeniu de lucru de 50 g ~ 25 000 g.): kg, lire, Newtoni. Adâncime: mm, inch.

Datele obținute de duritate pot fi ușor copiate în Excel pentru a crea grafice pentru rapoarte sau prezentari: Fig.10.2 și 11.2.

Figura 11.2. O lista tipica a rezultatelor testului cu privire la duritatea de 20 de probe.

Duritati livre: lbs min.12,00; max. 18,00 lbs. pentru distribuirea gamei de 9,4 la 17.06 lire. Gama de distribuție de dimensiuni de fructe: 45,8 – 80,3 mm. Grafic: duritate, lbs – adâncimea de scufundare a pistonului, mm, maxima (linia roșie) valoarea de duritate – 17,06 lbs la o adâncime de 4830 mm, imersie cu piston .. Valoarea medie a duritații de 12,79 lbs.

3 ANALIZA REZULTATELOR STUDIILOR DE EVALUARE A EFICIENȚEI DE DEPOZITARE A FRUCTELOR – MERE CU ULO ȘI AC

Pentru a asigura eficacitatea tehnologiilor inovatoare de stocare ar trebui să fie puse fructe de calitate care îndeplinesc cerințele de mărfuri claselor superioare. Calitatea fructelor și a durateței lor de conservare potențial este formată (construită), în grădină, prin utilizarea direcționată a practicilor complexe agricole (tăiere, nutriție minerală, regulatori de creștere, agent antistres, immunoprotector și alt.). Luând în considerare soiuri, în special tipul și vârsta plantelor, încărcarea ramurilor de recolta, starea fiziologică a plantelor și condițiile de mediu (factorul de stres). Prin urmare, alegerea partidelor de fructe pentru diferiți termeni și tehnologii de stocare ar trebui să fie efectuate pe un set de indicatori dezvoltat (Utilizarea datelor В.А. Гудковскoго. ВНИИ садоводства им. И.В. Мичурина, г. Мичуринск. Россия. 2012, prezentate în tabelul 8 ).

Tabelul 8 – Indicatorii care determină potențialul păstrării calității fructelor în grădini

Stare de maturitate a fructului atunci când scos din depozit este unul dintre cei mai importanți factori care determină calitatea și durata stocării a acestora. Cât de devreme sau mai târziu este afectat de varietate bolilor fiziologice (Figura 1.2).

În stadii incipiente de îndepărtare a fructelor (în special a celor din umbra coroanelor) au un nivel scazut de acumulare de antioxidanți naturali, compoziția minerală dezechilibrată, ceea ce creste sensibilitatea lor la arsuri solare, la fața locului, hipodermic putrezirii fungice.

Perioada optimă de eliminare depinde de genotipul soiului, factorii de mediu cultivare și agronomice. Sa constatat că eficiența inhibitorului de etilenă este crescută atunci când îndepărtarea fructelor la momentul optim (criteriile de determinare a momentului optim de îndepărtare, precum și capacitatea de păstrare a calității fructelor – Tabelul 1).

Stik

3.1. Analiza rezultatelor cercetarii pentru a determina gradul de coacere și pastrarea calitații fructelor – mere

Efectuarea de teste obiective care determină calitatea fructelor și maturitate

Obiectiv Teste kachestvai Verifable care determina gradul de coacere a fructelor

Dr. Agr Kristina Mattsson

ANAPA, RUSIA, octombrie 2010 DETERMINARE MATURITATE FETALA (DE EXEMPLU DE MERE)

Тесты дать по книге !!!

Folosindumă de tehnica standardizată [3,8] și aparatul FTA GUSS, în laboratorul UASM am studia procesele de stocare a producției (Figura 1.3), testarea a fost realizată din 5 soiuri de mere Golden Delicious; Reinette – Simerenko; Geon Aguret; L Star; Rihard.

Oбъективные тесты определения качестваи зрелости фруктов

Dr Agr Kristina Mattsson

Anapa, Russia, October 2010 Определение зрелости плода (на примере яблок)

Figura1.3. Procesul de testare a duritații merelor pe dispozitiv în laborator cu dispozitivul FTA GUSS in loboratorul UASM.

Rezultatele testului sunt prezentate în figurile 2.3 – 6.3 și Tabelul 8. Analiza arata date …… ..

Figura 2.3. Rezultatele testelor privind duritatea 9 mostre de soiuri de mere Golden Delicious pe un dispozitiv electronic FTA GUSS

Din figura 2.3 duritate în kg: kg min.5.70; max. 14.00 kg; pentru gama de distribuție de la 5.148 pâna la 6.597 kg. Gama de distribuție de dimensiuni de fructe: 79.800 – 84.900 mm. Kg duritate;Grafic – Adâncimea de mufa de imersie mm. Valoarea de duritate maxima – 6.597 kg la o adâncime de 8889 mm piston de imersie. Valoarea medie a duritații 5.816 kg.

Figura 3.3. Rezultatele testelor privind duritatea in 9 probe de mere Reinette – Semirenco pe un dispozitiv electronic FTA GUSS

Din figura 3.3 duritate în kg: kg min.6.00; max. 14.00 kg; pentru distribuirea unei game de 6.219 pâna la 8.315 kg. Gama de distribuție a marimii fructelor: 77.300 – 80,900 mm. Kg duritate;: Grafic adâncimea de mufa de imersie mm. Valoarea de duritate maxima – 6.675 kg la o adâncime de 8889 mm piston de imersie. Valoarea medie a duritații de 7.137 kg.

Figura 4.3. Rezultatele testelor privind duritatea 9 probe de mere Geon – Aguret de pe un dispozitiv electronic FTA GUSS

Din figura 4.3 duritate în kg: kg min.6.00; max. 14.00 kg; pentru distribuirea unei game de 4.105 pâna la 6.387 kg. Gama de distribuție de dimensiuni de fructe: 77.900 – 83.400 mm. Kg duritate;: Grafic – Adâncimea de mufa de imersie mm. Valoarea de duritate maxima – 6.387 kg la o adâncime de 8889 mm piston de imersie. Valoarea medie a duritații de 5.531 kg.

Fig.5.3. Rezultatele testelor privind duritatea 9 probe de mere Rihard de pe un dispozitiv electronic FTA GUSS

Din Fig. 5,3 duritate în kg: kg min.6.00; max. 14.00 kg; pentru distribuirea gamei de 8277 pâna la 9.675 kg. Gama de distribuție de dimensiuni de fructe: 74.900 – 78.600 mm. Kg duritate;: Grafic – Adâncimea de mufa de imersie mm. Valoarea de duritate maxima – 9.204 kg la o adâncime de 8889 mm piston de imersie. Valoarea medie a duritații de 9.077 kg.

Figura6.3. Rezultatele testelor privind duritatea 9 probe de mere L Star de pe un dispozitiv electronic FTA GUSS

Din figura 6.3 duritate în kg: kg min.5.50; max. 14.00 kg; pentru distribuirea gamei de 6422 pâna la 8.456 kg. Gama de distribuție a marimii fructelor: 74,300 – 79,400 mm. Kg duritate;: Grafic – Adâncimea de mufa de imersie mm. Valoarea de duritate maxima – 8.456 kg la o adâncime de 8889 mm piston de imersie. Valoarea medie a duritații de 7.576 kg.

Tabelul 9. Rezultatul studiilor pentru a determinarea duritații fructelor – a merelor pe un dispozitiv electronic FTA GUSS.

Golden Delicious; Semerenco-Rennet; Geon Aguret; Rihard; L Star.

Analiza rezultatelor din tabelul. 4 prezinta: ………

Efectul economic de la introducerea sistemului perfecționat de depozitare și pastrare a fructelor în camere cu atmosfera controlata Ultra Low Oxigen (ULO)

În depozitile moderne fructelor cu ULO – Ultra Low Oxigen, în combinație cu procesarea post-recoltare înainte de introducerea a fructelor cu preparatul Fitomag efectul se calculeaza în- pregatirea planului de afaceri [].

Cocluzie

Pastrarea fructelor și legumelor la rândul sau afecteaza stabilitatea speciilor individuale și varietațile produselor, domeniul creșterii sale, nivelul de tehnologie agricole aplicate, condițiile meteorologice ale sezonului, și echipamente pentru recoltat în timp util, de prelucrare a produselor și ambalarea fructelor și legumelor, livrare si depozitare.

Efectul diferitelor metode pentru modificarea și reglarea atmosferei fluctueaza foarte mult datorita influenței factorilor de mai sus indicați. In medie, in comparatie cu fructele depozitate la rece, în atmosfera modificata și cea controlata persista mai mult de 40-90 zile, reducând în același timp pierderile naturale 1,5-3 ori și creștere productivitatea standar 10-35% a producției.

Am constatat că atunci când se utilizeaza AC creștere specificul investițional de capital cu circa 20%. Având în vedere ca depozitarea în AC a crescut în mod semnificativ producția păstrată cu 5 % de produse standardizate și durata de viața extinsa la păstrare, o comparație între noile tehnologii și tehnologia de baza. Care a salvat o tone de mere, cu 5 și 7 luni mai mult. Potrivit informațiilor primite, costul de 1 tona de mere depozitate într-un AC, a fost mai mica decât în ​​friedge convențional cu 2 lei/kg. Costurile suplimentare pentru punerea în aplicare a noilor tehnologii se suprapun în primii ani, prin reducerea pierderilor de depozitare și divertismentul larg de păstrare care poate să ne ofere camerele cu AC (atmosferă controlată).

Bibliografia

1. VA Gudkovskiy, LV Kozhin, AE Balakirev, YB Nazarov. Principalele rezultate ale cercetarilor privind explorarea și dezvoltarea tehnologiilor inovatoare de stocare plodov.2016. APPYaPM.html

1. В.А. Гудковский, Л.В. Кожина, А.Е. Балакирев, Ю.Б. Назаров. Основные итоги исследований по разработке и освоению инновационных технологий хранения плодов.2016. АППЯПМ.html

2. Гудковский В.А. Прогрессивные технологии хранения плодов / В.А. Гудковский, А.А. Кладь, Л.В. Кожина, А.Е. Балакирев, Ю.Б. Назаров // Достижения науки и техники в АПК, 2009. — №2. – С. 66-68.

3. Oбъективные тесты определения качества и зрелости фруктов. Dr Agr Kristina Mattsson

Anapa, Russia, October. 2010

A. Bodiu.Optimizarea sitemului de pastrare și depozitare a produselor ușor alterabile.

Фруттестер аналоговый FТА (пенетрометр для плодов и ягод)

Митрохин, Михаил Анатольевич. Разработка элементов технологии хранения яблок в регулируемой атмосфере. Автореферат иссертации. Мичуринск. 2002

7. Родиков С.А. Методы и устройства анализа зрелости яблок. М.: ФИЗМАТЛИТ, 2009. — 216 с.

8. Определение зрелости плода (на примере яблок). ХРАНЕНИЕ%20ябл/Определение%20зрелости%20плода%20(на%20примере%20яблок).html

9. Penetrómetro digital motorizado para fruta FTA GS-14 y FTA GS-20, tienda On Line.html

10. Fruit Texture Analyser – Motorised fruit firmness measuring.html

11. Eugene Kupferman, Comparasion of pome fruit firmness testing instrument. Washington State University. 2001. http://postharvest.tfrec.wsu.edu/EMK2001C.pdf

12. Veringa D., Vintila M., Popa L., Ștefan V., Petcu A.S. Detervinarea perioade de relaxare la compresiunea statica a merelor din soiul Golden Delicios. INMA Bucharest / Romania. Vol.48, No.1 / 2016

INMA Bucharest / Romania. Vol.48, No.1 / 2016

13. Ю.Калин. Условия современного хранения плодоовощной. Ассоциация производителей плодов, ягод и посадочного материала (АППЯПМ). www.infrost.ru

14. George Catalin, N. Paunescu. Contribuții la perfecționarea proiectarii sistemelor de reglare automata a factorilor climatici in depozitele de legume și fructe. BRASOV, 2012

15. Инструкция по длительному хранению свежих плодов на плодоовощных базах в местах потребления.

16. Прогрессивные методы хранения фруктов/ geolike.ru

17. Бажуряну, Н.С. Лёжкоспособность плодов и факторы, снижающие их потери при длительном хранении / Н.С. Бажуряну, И.С. Попушой, Э.Д. Коган // Кишинёв: Штиинца, 1993. – С. 53 – 54.

18. Доспехов, Б.А. Методика полевого опыта / Б.А. Доспехов. – М.: Колос, 1979.416 с.

19. Минаков, И.А. Экономика сельского хозяйства: Учебник / И.А. Минаков, Н.П. Касторов, Р.А. Смыков. – М.: Колос, 2005. 400 с.

20. Широков, Е.П. Хранение и переработка плодов и овощей / Е.П. Широков, В.И. Полегаев. – М.: Агропромиздат, 1989. – 302 с.

21. Yearsley, C.W., Lallu, N., Burmeister, D., Burdon, J., Billing, D., 2003. Can dynamic controlled atmosphere storage be used for 'Hass' avocados, NZ Avocado Growers' Association Annual Research Report, vol. 3, pp. 86-92.

22. Gasser, F., Eppler, T., Naunheim, W., Gabioud, S., Hohn, E., 2008.Control of the critical oxygen level during dynamic CA storage of apples by monitoring respiration as well as chlorophyll fluorescence.ActaHortic. 796, 69-76.

23. Gasser F., et al. Dynamic CA storage of apples: Monitoring the critical oxygen concentration and adjustment of optimum conditions during oxygen reduction. 2010, Acta Horticulture 879, pp. 39-46.

24. Veltman R.H., Verschoor J.A. and Dugteren J.H.R. Dynamic control system (DCS) for apples: optimal quality through storage based on product response. Postharvest Biol. And Technology, 2003, 27, pp.79-86.

25. Verschoor J.A., Ruijsch van Dugteren J.H., Staal M.G. Dynamic control system (DCS): results and developments. Abstracts of the 8th International Controlled Atmosphere Research Conference, 2001, Rotterdam, Netherlands, p.65.

26. Сиваков, И.Ф. Повышение эффективности производства и хранения плодов яблони на основе инновационных подходов в садоводстве. Автореферат диссертации кандидата с.х. наук по технологии продовольственных продуктов, 05.18.01. г. Кинель, 2012.

27. George Catalin N. Paunescu. Contribuții la perfecționarea proiectarii sistemelor de reglare automata a factorilor climatici în depozitele de legume și fructe. Brașov, 2012.

28. Бизнес-план. Создание хранилища свежих и замороженных фруктов. http://www.damu.kz/content/biznesplan/Biznes_plan_SozdanieKhranilishaSvezhikhIZamorozhennykhFruktov.pdf

29. ГОСТ 28558-90 Аттестация холодильных камер для хранения фруктов и овощей. Основные положения.

30. НТП АПК 1.10.12.001-02 Нормы технологического проектирования предприятий по хранению и обработке картофеля и плодоовощной продукции. Москва. 2002.
http://www.znaytovar.ru/gost/2/NTP_APK_1101200102_Normy_texno.html

31. Ю.Калин. Условия современного хранения плодоовощной продукции. 2005. Проект аграрного маркетинга. www.infrost.ru

32. http://www.holodilshchik.ru/index_holodilshchik_issue_1_2009_Modern_fruitvault.htm

33. N. Bujoreanu, A. Chirtoca. Păstrarea și comercializarea merelor în stare proaspătă. IFAD. Ghid practic. Chișinău 2013.128p.

34. Producerea merelor/ Vasile Babuc, Ananie Peșteanu, Eugeniu Gudumac, Andrei Cumpanici. – Ch.: S. n, 2013 (Tipogr.” Bons Offices”). – 240p. Bibliogr.: p.221. – 1000ex.

35. A. Jamba, B. Carabulea. Tehnologia păstrării și industrializării produselor horticole. Editura Cartea Moldovei Chișinău *2002, ISBN 9975-60-098-0.- 493

ANEXE

Plasarea și dispunerea produselor în camerele frigorifice

Există mai multe metode pentru plasarea acestora în funcție de tipul de produse primite:

• în grămezi;

• pe rafturi rafturi;

• cărucioare pentru cârlige de pe șine suspendate;

• în cârlige speciale pentru tavane.

Pentru circulația camioanelor și a materialelor, echipamentelor de manipulare între produsele stocate, între grămezi sunt lăsate drumuri de acces cu o lățime de 1,2 m de a transporta marfă.Numărul acestor pasaje se determinate de lățimea camerei.

În cazul în care lățimea camerei e pînă la 10m se lăsa un pasaj în apropiera oricărui din peretele său, cu o lățime mai mare de 10 m – de asemenea, un pasaj dar prin centrul camerei iar camerele cu o lățime de peste 20 m – un singur pasaj la 10 m.