Teza Doctorat Madalina V1 (1) [302827]

Universitatea Transilvania din Brașov

Școala Doctorală Interdisciplinară

Centrul de cercetare: Centrul de cercetări economice

Ec. MĂDĂLINA R.L. ȘTEFAN (TOFAN)

TEZĂ DE DOCTORAT

Conducător științific

Prof. dr. ec. Gabriel BRĂTUCU

BRAȘOV, 2018

Ec. MĂDĂLINA R.L. ȘTEFAN (TOFAN)

TITLU (română): Politici și strategii de marketing utilizate în domeniul sanitar. Studiu de caz: Campanii de prevenire ale cancerului de sân

TITLU (engleză): Marketing strategies and policies used in sanitary field. Case study: Breast cancer awareness campaigns

Domeniul de doctorat: Marketing

Brașov, 2018

[anonimizat] 3. 1. Principalele categorii de spitale din România 52

TABEL 4. 1. [anonimizat]-URILOR 77

TABEL 5. 1 COMPARAȚIE ÎNTRE STRUCTURA EȘANTIONULUI ȘI STRUCTURA POPULAȚIEI CERCETATE 103

TABEL 5. 2.INDICATORII STATISTICII DESCRIPTIVE LA NIVELUL EȘANTIONULUI 116

TABEL 5. 3.DATELE OBȚINUTE ÎN URMA APLICĂRII TESTULUI T-STUDENT 116

TABEL 5. 4.INDICATORII STATISTICII DESCRIPTIVE LA NIVELUL EȘANTIONULUI 117

TABEL 5. 5. DATELE OBȚINUTE ÎN URMA APLICĂRII TESTULUI T-STUDENT 117

TABEL 5. 6. INDICATORII STATISTICII DESCRIPTIVE LA NIVELUL EȘANTIONULUI 118

TABEL 5. 7. DATELE OBȚINUTE ÎN URMA APLICĂRII TESTULUI T-STUDENT 118

TABEL 5. 8. LEGĂTURA ÎNTRE SUMA CHELTUITĂ ANUAL PENTRU SERVICII MEDICALE ȘI VENITUL LUNAR NET 119

TABEL 5. 9. [anonimizat] 119

TABEL 5. 10. LEGĂTURA ÎNTRE EFECTUAREA UNEI ECOGRAFII MAMARE ȘI NIVELUL DE EDUCAȚIE 120

TABEL 5. 11. [anonimizat] 120

TABEL 5. 12. STATISTICA DESCRIPTIVĂ LA NIVELUL CELOR DOUĂ GRUPURI 121

TABEL 5. 13. TESTAREA DIFERENȚEI DINTRE MEDIILE CELOR DOUĂ GRUPURI 121

TABEL 5. 14. CALCULAREA FRECVENȚELOR RELATIVE ÎN PROCENTE CU AJUTORUL SPSS 123

TABEL 5. 15. FRECVENȚELE RELATIVE CALCULATE 123

TABEL 5. 16. [anonimizat] 124

TABEL 5. 17. RECOMANDARE CONTROL MAMAR 124

TABEL 5. 18. INTENȚIONAȚI SĂ MERGEȚI LA UN CONTROL MAMAR 125

TABEL 5. 19. VARIABILELE ECUAȚIEI 126

TABEL 5. 20. SUMARUL MODELULUI OBȚINUT 127

TABEL 6. 1. POPULAȚIA REZIDENTĂ LA 1 IANUARIE 2017, ÎN ROMÂNIA 134

TABEL 7. 1. ACTIVITĂȚILE PROPUSE ÎN CADRUL PROGRAMULUI DE MARKETING 152

TABEL 7. 2. DIAGRAMA GANTT 152

FIGURA 2. 1. [anonimizat] A PERIOADEI 2006-2014 27

FIGURA 2. 2. PROCENTUL DIN PIB ALOCAT ACESTOR SECTOARE SE AFLĂ ÎN SUB MEDIA UNIUNII EUROPENE 28

FIGURA 2. 3. CHELTUIELI PUBLICE PENTRU SĂNĂTATE CALCULATE CA % DIN PIB ÎN ROMÂNIA ÎNTRE 1995-2014 29

FIGURA 2. 4. SALARIUL MINIM PE ECONOMIE/ [anonimizat] 2016 31

FIGURA 2. 5. EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE SPITALE ÎN ROMÂNIA ÎNTRE 1997-2014 32

FIGURA 2. 6. NUMĂRUL MEDICILOR LA 100000 LOCUITORI, ANUL 2009 COMPARATIV CU 2014 LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE 34

FIGURA 2. 7.. PONDEREA PERSOANELOR CU VÂRSTĂ DE 16 ANI ȘI PESTE CARE AU RAPORTAT NEVOI NEACOPERITE DE ÎNGRIJIRE MEDICALĂ, 2014 (%) 35

FIGURA 2. 8. [anonimizat] A MORTALITĂȚII, UE-28, ANUL 2013 (LA 100 000 DE LOCUITORI) 37

FIGURA 3. 1. INCINDENȚA MORTALITAȚII PE TIPURI DE CANCER ÎN ROMÂNIA 41

FIGURA 3. 2. INCINDENȚA MORTALITAȚII PE TIPURI DE CANCER ÎN ROMÂNIA FEMEI 42

FIGURA 3. 3. INCINDENȚA MORTALITAȚII PE TIPURI DE CANCER ÎN ROMÂNIA BĂRBAȚI 43

FIGURA 3. 4. [anonimizat] 2012 43

FIGURA 3. 5. DISTRIBUȚIA PROGRAMELOR DE SCREENING PENTRU CANCERUL DE SÂN, ÎN EUROPA, ANUL 2016 45

FIGURA 3. 6. SCREENING-UL PENTRU CANCERUL DE SÂN – FEMEI CU VÂRSTA DE LA 50 PÂNĂ LA 69 DE ANI, ANUL 2009 ȘI 2014 (%) 46

FIGURA 3. 7. NUMĂR MAMOGRAFII REALIZATE, RAPORTAT LA 100 000 DE LOCUITORI, ANII 2009 ȘI 2014 47

FIGURA 3. 8. NIVELUL DE PARTICIPARE POSIBILĂ LA PROGRAMELE DE SCREENING CARE ÎNDEPLINESC CONDIȚIILE NECESARE PENTRU A FI „DE SUCCES” 48

FIGURA 3. 9. CONDIȚIILE NECESARE PENTRU CA UN PROGRAM DE SCREENING SĂ FIE CONSIDERAT A FI „DE SUCCES” 49

FIGURA 3. 10. UNIVERSAL HEALTH COVERAGE 50

FIGURA 3. 11. EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE MEDICI DIN SĂNĂTATE ÎN DOMENIUL PUBLIC ȘI DOMENIUL PRIVAT DIN ROMÂNIA, ÎNTRE 1990-2015 53

FIGURA 3. 12. EVOLUȚIA NUMĂRULUI PERSONALULUI SANITAR MEDIU ÎN DOMENIUL PUBLIC ȘI DOMENIUL PRIVAT DIN ROMÂNIA, ÎNTRE 1990-2015 54

FIGURA 3. 13. EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE UNITĂȚI SANITARE PRIVATE DIN ROMÂNIA, ÎNTRE 1997-2015 54

FIGURA 3. 14. EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE UNITĂȚI SANITARE PUBLICE DIN ROMÂNIA, ÎNTRE 1997-2015 55

FIGURA 3. 15. VALOAREA REPREZENTATĂ DE IPC SĂNĂTATE ÎN IPC SERVICII (%) ÎN PERIOADA 1990-2014 (RAPORTAT LA ANUL 2015) 60

FIGURA 3. 16. FRECVENȚA CĂUTARILOR CUVÂNTULUI „CANCER” ÎN ROMÂNIA, ÎN PERIOADA 2004-2017 65

FIGURA 3. 17. FRECVENȚA CĂUTARILOR CUVÂNTULUI „CANCER” ÎN ROMÂNIA, ÎN ANUL 2017 66

FIGURA 3. 18. FRECVENȚA CĂUTARILOR CUVÂNTULUI „CANCER” ÎN ROMÂNIA, ÎN FUNCȚIE DE REGIUNE, ÎN ANUL 2017 66

FIGURA 5. 1. INTERESUL MAIFESTAT FAȚĂ DE PROBLEMELE LEGATE DE SĂNĂTATE 105

Figura 5. 2. Motivul ultimei vizite la medic 105

Figura 5. 3. Gradul de mulțumire referitor la propria stare de sănătate 106

Figura 5. 4. Surse de informare utilizate în domeniul sanitar 106

Figura 5. 5. Importanța acordată controalelor medicale periodice 107

Figura 5. 6. Cunoștințe legate de campanii de promovare împotriva cancerului de sân 108

Figura 5. 7. Apreciera campaniilor de informare și promovare ale cancerului de sân 108

Figura 5. 8. Cunoașterea persoanelor care suferă de cancer mamar 109

Figura 5. 9. Efectuarea unei ecografii mamare 110

Figura 5. 10. Suma medie cheltuită/ an pentru analize și consultații medicale 110

Figura 5. 11. Recomandare control mamar preventiv 111

Figura 5. 12. Acordul în legătura cu afirmația „Educația sanitară a populației poate duce la prevenirea cancerului de san” 111

Figura 5. 13. Importanța în luarea deciziei de a merge la control mamar preventiv 112

Figura 5. 14. Acordul în legătura cu afirmația „Cancerul de sân este o boală care poate fi prevenită” 112

Figura 5. 15. Vârsta respondentelor 113

Figura 5. 16. Ocupația respondentelor 114

Figura 5. 17. Ultima școala absolvită de către respondente 114

Figura 5. 18. Venitul lunar net al respondentelor 115

Figura 5. 19. Starea civilă a respondentelor 115

FIGURA 6. 1. ATRIBUTE ALE PREȚULUI ÎN DOMENIUL SANITAR. 132

FIGURA 6. 2. SCREENING CANCER DE SÂN – UNIUNEA EUROPEANĂ, 2012 136

INTRODUCERE

Într-o lume dominată de materialism, în care obținerea profitului pare să devină un deziderat pentru care merită să încalci orice reguli morale sau legi nescrise, sunt sacrificate multe lucruri printre care și sănătatea oamenilor.

În acest context, chiar cel mai mic gest realizat în sens opus, orice acțiune cu caracter social, devine esențială. Lucrarea de față este defapt un manifest, punctul de pornire într-o luptă contra curentului mai sus amintit, pornită din dorința de schimba ceva și cu speranța că poate, va salva o viața.

Lucrarea de față vizează realizarea studiului privind analiza și interpretarea conceptelor specifice marketingului sanitar. Pentru a oferi o imagine cât mai completă, această lucrare a fost structurată în șapte capitole majore, tratând următoarele aspecte: abordări conceptuale și metodologice privind marketingul sanitar, stadiul actual al cunoașterii, piața serviciilor sanitare, comportamentul consumatorului în domeniul sanitar, cercetări calitative, cercetarea cantitativa, analiza politicilor și strategiilor de marketing din domeniul sanitar, program de marketing cu privire la prevenirea cancerului de sân.

Primul capitol, Abordări conceptuale și metodologice privind marketingul sanitar are rolul de a asigura baza teoretică a lucrării, unde au fost definiți termeni precum: marketing general, marketing social, marketing sanitar. Tot aici sunt prezentate elemente generale referitoare la marketingul sanitar, pornind de la definirea termenilor de specialitate. Primul capitol se continuă cu aplicabilitatea marketingului în sistemul sanitar și importantă calității în sistemul sanitar românesc, iar la final este prezentată metodologia de cercetare.

Cel de-al doilea capitol începe cu analiza literaturii de specialitate în domeniul marketingului sanitar și importanța unui nivel de sănătate ridicat pentru societate. Tot în acest capitol sunt prezentate principalele statistici la nivel internațional, urmate de o analiză a sistemului sanitar din România și cheltuielile publice anuale alocate sănătății.

Lucrarea continuă și cu un capitol dedicat pieței și comportamentului de consum, cel de-al treilea, prin prezentarea situației la nivel național, mai apoi la nivel de Uniunii Europene. După definirea conceptelor de bază, au fost amintite elementele de specificitate ale comportamentului de cumpărare al consumatorului de servicii. Tot în cadrul acestui capitol au fost evidențiate particularitățile comportamentului consumatorului de servicii sanitare, dar și particularități din domeniul sanitar.

Capitolele patru și cinci sunt dedicate cercetărilor de marketing, fiind realizate trei cercetări, două calitative, urmate de cea cantitativă. Astfel, capitolul patru începe cu prezentarea importanței cercetării de marketing în domeniul sanitar, și s-a decis realizarea a două focus grupuri, iar ulterior realizarea a 10 interviuri de profunzime. S-a ales realizarea celor două cercetări calitative pentru a afla cât mai multe detalii despre comportamentul consumatorului, prin această metodă, subiecții având posibilitatea de a oferi cât mai multe detalii, dar la fel de importantă este considerată și opinia experților din domeniul sanitar cu privire la prevenirea cancerului de sân în România.

Cea mai importantă și mai detaliată parte a lucrării este reprezentată de capitolul cinci, în cadrul căruia este expusă o cercetare cantitativă realizată în rândul femeilor din Brașov, sondaj care a presupus intervievarea a 442 subiecți, folosind chestionarul în format fizic, distribuit în 8 cabinete de medicină de familie din Brașov, ale cărui rezultate au reprezentat cel mai important punct de plecare pentru politicile și strategiile de marketing din următorul capitol al lucrării.

Cel de-al șaselea capitol are rolul de a continua rezultatele cercetărilor efectuate în capitolele patru și cinci, prin fundamentarea și dezvoltarea politicilor și strategiilor de produs, preț, distribuție și promovare în domeniul sanitar.

Teza se continuă cu capitolul șapte care prezintă două tipuri de programe de marketing pentru prevenirea cancerului de sân. Unul dintre ele a fost realizat, și a constat în realizarea și distribuirea a 500 de pliante ce susțin lupta împotriva cancerului de sân, iar al doilea program, este amplu și a fost propus spre realizare. În zilele noastre, cele mai utilizate surse de informare sunt internetul și televizorul, așadar, demararea campaniilor de promovare a metodelor de prevenire a diverselor boli, ar fi benefică. Majoritatea populației având acces la aceste surse de informare, iar prin explicarea clară, corectă, concretă și cât mai credibilă a riscului la care suntem expuși zilnic, persoanele dornice să schimbe ceva în atitudinea lor față de sănătate ar fi susținute și astfel s-ar putea realiza mari schimbări.

În consecință, acțiunile de promovare a îngrijirii sănătății ar fi de mare ajutor, ele având susținere din partea publicului larg, iar pas cu pas, s-ar putea ajunge la o educație a sănătății foarte bine delimitată. Lucrarea se încheie cu trasarea concluziilor finale care au reieșit din capitolele anterioare dar și din rezultatele obținute în cadrul cercetărilor realizate. La finalul tezei sunt prezentate contribuțiile personale aduse prezentei lucrări, urmate de bibliografia generală.

Prezenta teză cuprinde 25 de tabele, 47 de figuri și 7 anexe. Bibliografia acestei lucrări include: 194 articole științifice, cărți din domeniul studiat, lucrări de specialitate, rapoarte, studii, legi, strategii și surse online consultate.

Întregul demers al prezentei lucrări nu ar fi fost posibil fără permanenta îndrumare și încurajare a conducătorului științific Domnul prof. dr. Gabriel Brătucu, care m-a susținut, ajutat, sprijinit și impulsionat de-a lungul perioadei de pregătire a doctoratului și de elaborare a tezei și care a contribuit la formarea mea ca om. De asemenea, doresc să mulțumesc Domnului prof. dr. Cristinel Constantin, care m-a sprijinit și ajutat în mod constant pe întreaga perioadă a studiilor efectuate. Pe această cale doresc să mulțumesc întregului colectiv al Facultății de Științe Economice și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității Transilvania din Brașov pentru întregul ajutor acordat.

CAPITOLUL 1. ASPECTE CONCEPTUALE ȘI METODOLOGICE PRIVIND MARKETINGUL SANITAR

Marketingul a trecut prin diferite etape până la modelul său de astăzi. Prima etapă a reprezentat-o cea orientată spre producție. În marketingul social se reliefează o creștere, însă a numărului de programe sociale existente, în paralel cu o diminuare a costurilor, atât pentru clienți, cât și pentru sponsorul programului.

Există două tipuri de provocări în ceea ce privește marketingul saniar, prima dintre acestea referindu-se la determinarea clară a conceptului de “bine social”, care sunt factorii determinanți și care sunt componentele acestuia, iar a doua provocare se referă la riscurile, beneficiile și costurile ce compun binele societal, din perspectiva indivizilor.

Interesul pentru marketingul sanitar a apărut în țările mai puțin dezoltate și datorită pierderii încrederii populației în medici și în sitemul public de sănătate, fapt bazat pe creșterea corupției și a plăților informale utilizate în acest domeniu.

Introducere în conceptul de marketing sanitar

Una dintre primele definiții date marketingului social aparține americanilor Philip Kotler și Gerald Zaltman, care, în 1971, considerau că “marketingul social reprezintă proiectarea, implementarea și controlul programelor de marketing care privesc acceptarea unor idei sociale”.

„Marketingul social urmărește să dezvolte și să integreze concepte de marketing cu alte abordări pentru a influența comportamentele, pentru a aduce beneficii sociale indivizilor și comunităților. Aceasta urmărește să integreze activitățile de cercetare, cele mai bune practici, teorii, audiențe și parteneriate, pentru livra informații de natură sensibilă și pentru a segmenta programele de schimbare socială, care sunt eficiente, echitabile și durabile.”

Așadar, marketingul social reprezintă planificarea, organizarea, implementarea și controlul strategiilor și activităților de marketing ale organizațiilor necomerciale, care sunt adresate, în mod direct sau indirect, către rezolvarea unor probleme de ordin social. Acesta este utilizat de către organizații de natură socială (școli, licee, universități, spitale, organizații religioase, cluburi sportive, organizații filantropice sau de protecția a unor categorii de persoane, a animalelor etc.), care au furnizat și adaptat concepte, instrumente și tehnici de marketing utilizate cu succes de către companii.

Conținutul demersului marketingului social este asemănător celui din marketingul clasic și este relevant prin prezentarea principalelor aspecte care îl definesc:

punctul de plecare al demersului este constituit de studierea comportamentului consumatorului;

cercetarea de marketing este esențială pentru a desemna, a pre-testa și a evalua programele de intervenție;

toate strategiile implementate sunt centrate pe consumator;

grupurile țintă sunt atent segmentate;

intervențiile se bazează pe mixul de marketing;

în toate împrejurările, se ține cont de concurență;

programele trebuie să fie eficiente din punct de vedere al costurilor.

Primele documente care evidențiază acțiuni de marketing care sunt adresate problemelor sociale au apărut în 1963, și au avut legătură cu un program de medicină reproductivă, condus de către K.T. Chandy, la Institutul de Management din Calcutta, India. Acesta a propus și apoi a implementat un program național de planning familial de calitate, prin care metode contraceptive erau distribuite și vândute în toată țara la niște costuri foarte mici. Acest prim program a inclus și o campanie de marketing integrată cu punct de vânzare, agenți de vânzaări pregătiți să vândă produsele și o nouă organizație creată special pentru implementarea acestei campanii.

O altă etapă în evoluția marketingului a reprezentat-o orientarea spre vânzare. În această etapă s-a urmărit creșterea vânzărilor și a profitului încasat. Această abordare s-a regăsit și în promovarea produselor sociale sănătoase – precum programele anticancer. Marketingul de astăzi are în vedere atât activități lucrative, cât și nelucrative.

În sfera socială, se vorbește de marketingul social, care are în vedere schimbarea comportamentului indivizilor pentru binele lor. Scopul marketingului social, respectiv schimbarea comportamentală reprezintă cheia diferențierii de celelalte inițiative sociale. Cele din urmă au ca scop fie conștientizarea unei cauze sau a unui brand, fie strângerea de fonduri sau creșterea intențiilor bune în rândul grupurilor de interese.

Marketingul social, la fel ca marketingului serviciilor a înglobat un proces de adâncire a specializării, aducând o serie de componente cu caracteristici particulare: marketingul educațional, marketing cultural, marketing sportiv, marketing religios, marketing ecologic etc.

În urma aspectelor menționate, se poate constata că marketingul social are la baza trei caracteristici importante:

Publicul țintă.

Comportamentul ce se dorește a fi indus.

Strategia prin care comportamentul poate fi schimbat.

Marketingul sanitar este o nouă abordare a conceptului de sănătate publică, care aplică principii și teorii tradiționale de marketing, bazate pe știință și strategii de prevenire, de promovare a sănătații și protecție a sănătății. Marketingul sanitar este unul din modurile prin care sfaturile medicale și serviciile de sănătate sunt mai bine cunoscute. Dezvoltarea marketingului social a început de la promovarea socială care a pus accentul pe mesajul transmis, iar ulterior a început să fie accentuată și importanța cercetărilor de piață în domeniu.

Strategia de marketing sanitar utilizează cei 4P cunoscuți:

Produsul – procedura în sine.

Plasament- locul în care serviciul se desfășoară și accesul către acesta.

Promovarea – crearea de campanii de promovare și comunicare.

Prețul – costul material: bani, timp, reputație etc.

Marketingul sanitar este un termen rar utilizat în domeniul sănătății publice sau în alte discipline adiacente. Marketingul social însă, este un termen comun, des întâlnit în activitățile curente. Marketingul sanitar este o disciplină nouă, care încă nu s-a desprins în totalitate din sfera marketingului social-politic. Totuși aplicabilitatea tehnicilor și strategiilor de marketing sanitar în cadrul campaniilor de sănătate publica este recunoscută la ora actuală.

În țările dezvoltate, marketingul sanitar se poate aplica atât la nivel microeconomic, cât și la nivel macroeconomic, dar în țările mai putin dezvoltate se aplică doar la nivel macroeconomic datorită resurselor financiare mai reduse.

Existența strategiilor de marketing sanitar se regăsește în imaginea unei populații sănătoase. În consecință, apariția marketingului și în domeniul sanitar a fost impusă de problemele apărute în sănătatea societății umane. Istoria campaniilor de sănătate axate fie pe măsuri profilactice, fie pe schimbarea comportamentului dănunător și poate fi urmărită începând cu anii 1700, în Statele Unite . În țările în curs de dezoltare, utilizarea marketingului social s-a dezoltat foarte mult pentru prevenirea bolilor cu transmitere sexuală, controlul bolilor în rândul copiilor, prevenirii și tratamenului malariei, informarea în legătură cu menținerea sănătății.

Campaniile de sănătate, deși bazate pe modele comportamentale valide, nu au avut în cele mai multe cazuri efectul scontat. În plus, majoritatea dintre ele se bazau exclusiv pe componenta de comunicare, neglijând alte aspecte. Marketingul sanitar vizează atât persoana sănătoasă cât și bolnavul, care implicit presupune folosirea și utilizarea unor strategii diferențiate, dar și apariția unor strategii anti-marketing. Cele mai dure stategii sunt legate de profilaxia unor boli grave, nevindecabile până în prezent: cancerul și SIDA, unde strategiile pun accent pe menținerea și păstrarea sănătății.

1.2. Marketingul social în sănătatea publică: marketingul sanitar

„Marketingul sanitar reprezintă unul dintre subdomeniile marketingului social și s-a dezvoltat ca urmare a problemelor de sănătate cronice cu care s-a confruntat societatea în ultimii ani. Aplicarea tehnicilor de marketing tradițional în domeniul sanitar și social, în general, s-au adaptat și se adaptează în mod continuu la contextele specifice acestor noi discipline.”

Există o legătură de tip bumerang în ceea ce privește influențele marketingului social asupra domeniului sănătătii publice. Sănătatea publică ajută la dezvoltarea metodelor de cercetare în domeniul marketingului sanitar și atenționează publicul asupra unor probleme de sănătate, iar marketingul social contribuie la identificarea domeniilor unde aplicarea să s-ar putea desfășura cu succes.

Marketingul social văzut ca fiind utilizarea marketingului pentru a proiecta și implementa programe gândite pentru a promova schimbarea benefică a comportamentului social, a crescut în popularitate și a dus la utilizarea acestuia în cadrul comunitătii sănătății publice. În ciuda acestei creșteri, mulți profesioniști din domeniul sănătătii publice nu percep o înțelegere completă a acestui domeniu. Marketingul nu înseamnă doar publicitate, la fel cum domeniul sanitar nu se rezumă doar la spitale.

Mulțumită legăturii ideologice dintre marketingul social și imperativele democratice liberale este probabil ca marketingul social va fi din ce în ce folosit de către guverne ca o abordare de intervenție în sănătatea publică și ca o strategie preferată de dezvoltare. Marketingul social are o abordare sistematică folosită pentru ameliorarea stării de sănătate, care stabilește criteriile de succes în funcție de schimbările de comportament. În acest sens, marketingul social este în contrast puternic cu acțiunile de promovare a sănătății, care demonstrează că de multe ori sistemele de planificare și evaluare sunt slabe. De fapt, marketingul social este acela de "schimb". Acest "schimb" recunoaște că, dacă oamenii vor să-și schimbe comportamentul sau să lucreze în colaborare pentru îmbunătățirea socială au nevoie să creadă că recompensa pentru o astfel de acțiune merită „prețul” plătit – în ceea ce privește efortul pe care îl depun, timpul necesar, și alți factori de cost.

Apoi intervine întrebarea legată de funcționalitatea marketingulului social? Acest lucru a fost studiat de către organizații mondiale precum Centrul pentru Controlul și Prevenția Bolilor din Statele Unite ale Americii, dar și din Europa, ambele aprobând aplicabilitatea marketingului social o abordare eficientă în furnizarea de programe cu influență asupra comportamentului individual sau de grup.

1.3. Definirea marketingului sanitar

Trecerea în revistă a literaturii existente în domeniul marketingului social a evidențiat utilizarea din ce în ce mai frecventă a termenului în contextul campaniilor de sănătate publică. În plus, înaintea pătrunderii marketingului social în acest domeniu existau deja doi termeni utilizați în cadrul campaniilor de profilaxie: comunicarea în sănătatea publică și promovarea sănătății publice. Din aceste două motive se consideră oportună introducerea unui nou concept, menit să definească clar și concis limitele și modalitățile de aplicare ale marketingului social în sănătatea publică: marketing sanitar.

Marketingul sanitar poate fi considerat acea parte a marketingului social care urmărește punerea în practică a politcilor și strategiilor specifice, cu scopul îmbunătățirii stării de sănătate a populației prin determinarea unei schimbări comportamentale.

Deși marketingul implică mai mult decât promovare, pentru multe dintre organizații acesta era singura activitate care întruchipa marketingul în perioada respectivă. Creșterea rolului publicității a avut o serie de avantaje, dar și dezavantaje. Campaniile publicitare sunt o actiune concretă în care organizațiile pot depune eforturi de cercetare, iar fixarea unor bugetelor de publicitate și dezvoltarea inițiativelor în domeniu au reprezentat cel mai rapid mod de încorporare a marketingului în organizațiile din domeniul sănătății. Pe de altă parte însă, lipsa succesului multor campanii de publicitate și efectul negativ pe care l-au generat au fost considerate eșecuri ale aplicării marketingului în serviciile de sănătate. Astfel că, personalul medical și consumatorii au considerat publicitatea făcută de spitale ca fiind inutilă.

Doar după 1990 organizațiile au început să-și îndrepte eforturile în mod direct și spre consumatorul final. Consumatorul a ajuns principalul actor, iar marketingul este privit ca o funcție integrată a activității organizațiilor din domeniul sănătății. Consumatorul anilor’ 90 este mai educat și mai preocupat de nevoile de sănătate decât cel din perioada anterioară.

În plus, comunicarea și promovarea sănătății nu este utilizată în sănătate doar la nivelul organizațiilor, ci reprezintă o componentă importantă a activității Ministerului Sănătății. Acțiunile de marketing din domeniul sanatatatii în România sunt benefice, însă nu foarte bine poziționate, publicitatea având un rol diminuat în comparație cu alte domenii de aplicabilitate al marketingului serviciilor, în principal datorită faptului că este considerată lipsită de etică, fiind de altfel sever restrictionată prin mijloace legale.

De exemplu, potrivit legislației românești în vigoare Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune sunt obligate ca, în cadrul grilelor de programe, să rezerve gratuit spațiul de emisie necesar promovării campaniilor de informare, educare și comunicare referitoare la teme care privesc sănătatea publică (de exemplu- campaniile pentru reducerea grăsimilor și zaharurilor din alimentație, importanța actvităților sportive minim 30 min/zi etc)

Chiar și în prezent, promovarea în serviciile de sănătate nu este privită întotdeauna favorabil de către personalul medical și celelalte categorii de public implicate, promovarea făcând practic legătura între activitățile organizației, reflectate în produs, preț și distribuție și consumatorii săi efectivi sau potențiali.

1.4. Locul marketingului în sănătate

“În concepția modernă, sănătatea a fost definită ca bunăstarea fizică, mintală, socială și spirituală. Atât sănătatea și dezvoltarea armonioasa a organismului, cât și boala, depind de factorii endogeni (constituția, sexul, ereditatea) și exogeni (fizici, biologici și geografici).” În consecință, orientarea profilactică a medicinii moderne se impune astăzi tot mai mult ca o concepție generală atotcuprinzatoare și se concretizează în acțiuni de prevenire a îmbolnăvirilor, de protecție sanitară a mediului de muncă; în prelungirea duratei de viață și creșterea capacității de muncă în vaste măsuri medico-sociale.

În ciuda alegerii termenului de marketing sanitar în detrimentul celui de promovare a sănătății publice, nu trebuie ignorate elementele lor comune, cum ar fi: accentul pus pe cunoașterea comportamentului indivizilor, accentul pus pe schimbarea comportamentului dăunător; scopul final este „binele societal”, utilizarea cercetării formative, importanța acordata mass mediei și comunicării în general, interdisciplinaritatea.

Realizarea programelor de marketing social-sanitar pornește întotdeauna de la identificarea unei probleme în rândul populației țintă, iar pentru a răspunde cât mai bine acestei probleme este necesară identificarea barierelor schimbării de comportament a populației vizate, prioritizarea acestora, selectarea instrumentelor potrivite pentru schimbare și testarea pre-implementare a strategiei dorite.

O parte din succesul unui program depinde de abilitățile consumatorilor de a aplica ceea ce învață și din acest motiv este esențială educarea lor, dezvoltarea acelor abilități de care au nevoie pentru schimbarea comportamentului, dar și pentru menținerea ulterioară a schimbării.

Viziunea globală a marketingului sanitar s-a schimbat în ultimii ani și acest lucru a dus la atenția sporită către educația sanitară, către evoluția problemelor de sănătate cu care populația se confruntă, comunicarea în cadrul comunităților și nu numai, empatia de care medicii și personalul medical trebuie să dea dovadă, atenția față de schimbările mediului înconjurător, ale climatului etc.

Specialiștii în domeniul sanitar lucrează continuu la dezvoltarea programelor școlare, la construirea sistemelor medicale, la susținerea organizațiilor non-profit ce au ca misiune subiecte ce țin de sănătatea populației (de la prevenire la tratamente) și nu în ultimul rând la interpretarea cercetărilor în domeniile menționate mai sus.

Educația este de departe cel mai bun mod prin care marketigul social, respectiv sanitar își poate pune amprenta în schimbarea comportamentală și în atitudinea populației față de necesitatea evoluției din punct de vedere social. Pentru a ajunge un individ responsabil din punct de vedere social, este esențial ca educația să înceapă încă din copilarie, atât prin intermediul familiei, cât și cu ajutorul instituțiilor publice (școala, liceu etc).

Pentru a condiționa o scădere semnificativă a numărului de decese provocate de bolile cronice, și nu numai, este absolut necesară o schimbare a comportamentului de sănătate a individului. Acest proces poate avea consecințe atât la nivelul individului cât și la nivelul societății din care acesta face parte. Același raționament trebuie aplicat și în cazul cancerului, care este o boala răspândită a secolului nostru și care poate fi evitată doar prin controale periodice la medic.

Conceptul de cultură sanitară face parte din cel de cultură generală și include o serie de componente reprezentate de: cunoștințe, opinii, interese, atitudini; deprinderi, obișnuințe, comportamente și conștiință; obiceiuri și tradiții; prejudecăți si superstiții, concepțiile și practicile populației în domeniul sănătății.

Educația pentru sănătate reprezintă o modalitate de îmbunătățire a calității vieții, fiind, în același timp, o alternativă pentru sănătate a populației oferită acesteia în scopul adoptării, în anumite condiții, a unui anumit tip de comportament care să influențeze stilul de viață și, implicit, să îmbunătățească starea de sănătate.

Elementul fundamental al educației pentru sănătate îl reprezintă comunicarea, în care latura cognitivă, motivațională și formativă joacă un rol important. Se consideră de multe ori că elementul cheie al marketingului sanitar este promovarea prin mass media. Este considerat cel mai vizibil și propice mediu de transmitere a informațiilor de ordin medical.

Formatul mesajelor transmise, al materialelor ce sunt puse la dispoziția publicului (indiferent de mediul de transmitere), subiectul unor potențiale emisiuni radio-TV, apariția de articole online, trebuie să fie prezentate ca fiind rezultatul unei colaborări fructuoase între parteneri/ colaboratori, care să schimbe atitudinea utilizatorilor serviciilor de sănătate dintr-una reactivă într-una proactivă.

Aceste acțiuni reprezintă munca depusă de insituțiile abilitate, însă în anumite cazuri colaborarea între nivele întârzie să mai apară (datorită formalităților, birocrației, lipsei de implicare, personalului nespecializat, ideilor contradictorii, intereselor nesincronizate). O comunicare eficientă apare atunci când sursa este de încredere, mesajul este clar explicat, iar la final revine un feedback de la receptor. Prezentarea informației într-un mod cât mai inteligibil și adaptarea continuă a strategiei de comunicare la publicul căreia i se adresează, dar și de nevoile acestuia, reprezintă principala bază pentru instituțiile sistemului sanitar având ca scop inițierea unei comunicări eficiente.

Promovarea sănătății este un proces complex care dă posibilitatea oamenilor să folosească toate mijloacele prin care își pot controla propria stare de sănătate sau o pot influența, îmbunătățind-o. Promovarea sănătății reunește o diversitate de discipline și profesiuni care au realizat că este necesară o schimbare radicală, nu numai a stilului de viață al oamenilor, ci și a condițiilor în care aceștia trăiesc. De multe ori însă, acțiuniile sociale și campaniile de promovare pentru cauze sociale, sunt văzute ca niște dileme. Importanța lor trebuie dezvăluită și explicată pe înțelesul tuturor, astfel încât toate părțile implicate să reușească să atingă scopul dorit, chiar dacă de cele mai multe ori, astfel de campanii sunt de lungă durată.

Principiile promovării sănătății

Principiile promovării sănătății enunțate în Carta de la Ottawa (1986), principii care acordă o importanță mai mare sănătății și nu bolii, sunt:

1. Promovarea sănătății implică populția ca un întreg, înlocuind conceptual vechi în care atenția era îndreptată numai asupra grupurilor cu risc.

2. În promovarea sănătății sunt folosite diferite metode educative: de comunicare, de legislație, măsuri fiscale, deoarece s-a ajuns la concluzia că doar sectorul sanitar singur nu poate produce modificări ale stării de sănătate, îmbunătățind-o.

3. Promovarea sănătății este orientată asupra determinării stării de sănătate, adică: factorii biologici, de mediu, stil de viață, servicii de sănătate.

4. Promovarea sănătății se realizează doar dacă cunoștințele dobândite la nivel de populație se transformă în comportamente, adică are drept scop determinarea participării concrete a societății la promovarea sănătății.

5. Rolul promovării sănătății este acela de a permite accesul tuturor la sănătate, sănătatea fiind o prioritate.

De cele mai multe ori, în încercarea de a dezvolta teorii și programe care să ajute populația, se creează o anume tensiune, de aceea cel mai ușor mod de a contracara acest fenomen, este să se mențină o latură realistă a acțiunilor ce se pot întreprinde. În această ordine de idei, există 10 sevicii esențiale în sănătatea publică, și anume:

Servicii de evaluare

Monitorizarea stării de sănătate pentru a identifica problemele comunității.

Diagnosticarea și investigarea problemelor de sănătate și pericolele medicale din comunități.

Servicii pentru dezvoltarea politicilor

Informarea și educarea populației în legătura cu probleme medicale.

Mobilizarea partenerilor pentru identificarea și rezolvarea problemelor comunității.

Dezvoltarea planurilor și politicilor care sprijină eforturile medicale individuale și ale comunității.

Servicii de asigurări

Asigurarea respectării legilor și regulamentelor care protejează sănătatea și asigură siguranța.

Legătura oamenilor cu serviciile medicale personale necesare și asigurarea furnizării de asistență medicală atunci când este nevoie.

Asigurarea unui serviciu de sănătate publică competent personal bine pregătit .

Evaluarea eficienței, accesibilității și calității serviciilor personale de sănătate.

Servicii generale

Cercetarea noilor perspective și soluții inovative pentru problemele de sănătate.

Uneori pacienții se pot simți incapabili să evalueze un serviciu medical, iar ca un rezultat, ei raportează un nivel ridicat de satisfacție pentru a evita schimbările comportamnetale. Așadar, cel mai ușor mod de a acționa este raportarea unui nivel înalt de satisfacție care va înlătura nevoie schimbării de comportament. Atunci când nivelul de satisfacție este scăzut, o schimbare de comportament față de medic este absolut necesară, aceasta transformându-se de cele mai multe ori în consultarea altui medic.

1.6. Inițiatorii campaniilor de marketing sanitar

În cele mai multe cazuri cei care utilizează tehnicile și instrumentele specifice marketingului sanitar sunt cei care se află în primele linii ale inițiativelor de schimbare a comportamentelor de sănătate. În ciuda acestui fapt, în foarte puține cazuri aceștia sunt recunoscuți ca și experți în marketing sanitar. Inițiatorii campaniilor de marketing sanitar provin de regulă din patru categorii distincte: statul și organizațiile guvernamentale, organizațiile neguvernamentale (ONG-uri, asociații sau fundații etc), comunitățile și companiile. Partenerii sunt printre factorii cei mai importanți de care are nevoie sistemul sanitar, pentru a putea avea succes în campaniile de marketing.

Comunitățile reprezintă elemente cheie ale oricărui program de marketing sanitar. Ele se regăsesc în cadrul acestuia în posturi diferite: grupul țintă al unui program, inițiatorul unui astfel de program și cadrul de desfășurare, respectiv baza conceptuală de la care se pornește. Clasificarea unei organizații non-profit este destul de complicată. În general scopul său este desfășurarea unei activități de caritate – în sens larg -, în beneficiul publicului general sau numai al unei anumite categorii de persoane. Organizațiile non-profit sunt caracterizate prin:

– existența unei misiuni clare de a aduce un serviciu public;

– sunt organizate legal ca o organizație non-profit;

– sunt excluse de la plata impozitului pe profit și au anumite beneficii fiscale.

Aspectul sub care se definește o organizație non-profit poate fi foarte diferită. Anumite astfel de entități sunt finanțate public, altele în sistem privat. Unele dintre acestea oferă servicii contra-cost, altele gratuite. În multe situatii organizațiile se bazează pe voluntari. În cazul unor organizații cu specific foarte clar, nivelul de instruire și pregătire al angajaților este foarte ridicat.

Gama de servicii oferita de aceste organizațiile non-profit este de asemenea extrem de variată. Unele se adresează publicului larg (de exemplu serviciile de sănătate), altele satisfac numai nevoile unei anumite categorii (cum ar fi persoanele bolnave de cancer care au nevoie de un anume tratament).

„Datorită extremei eterogenități a serviciilor, este foarte dificilă clasificarea lor. Totuși, din punct de vedere al domeniului în care acționează, se pot împărți în:

servicii culturale – spectacole (teatru, operă, concerte, de divertisment), servicii de patrimoniu (muzee și insitiuții similare, săli de expoziție, galerii de artă necomerciale);

servicii educative și științifice – învățământ, servicii dedicate tinerilor, de cercetare;

servicii sociale – protecția drepturilor omului, filantropie și caritate, prevenirea criminalității, religie;

servicii privind creșterea calității vieții – sănătate, servicii de recreere, sportive, privind drepturile consumatorilor, servicii de securitate și protecție publică, privind protecția mediului;

altele – politică, protecția animalelor, servicii de consultanță în diverse domenii.

Delimitarea și exemplele mentionate mai sus sunt generale și orientative. În numeroase cazuri o anumită organizație non-profit oferă mai multe tipuri de servicii, acționând în domenii complementare. De exemplu, muzeele oferă și servicii culturale și de divertisment.”

Serviciile oferite de către organizațiile non-profit sunt foarte utile pentru societate. În majoritatea cazurilor, serviciile oferite sunt unice pe piață. În alte cazuri aceastea garantează bunul mers al lucrurilor din diferite arii, și sunt specifice pentru asigurarea creșterii calității vieții. Datorită formării lor, aceste asociații pot strânge fonduri importante din activitățile economice și le pot îndrepta către mai buna desfășurare a acțiunilor sociale. Obiectivele acestor asociații trasează și principalii colaboratori și parteneri, în funcție de programul sau cauza socială pentru care militează. Pentru organizațiile non-profit cel mai important element este binele societal.

În organizațiile orientate către profit, de multe ori, problemele materiale își pun amprenta asupra nivelului de dezvoltare, astfel fiind imposibil să își îndeplinească misiunea inițială. Din această cauză, organizațiile non-profit reușesc să abordeze diferit partea de cercetare și planificare.

Un rol foarte important, atât pentru satisfacerea diferitelor grupuri de interes (clienți, voluntari, finanțatori etc.), cât și pentru îndeplinirea în condiții optime a misiunii și obiectivelor programate, îl ocupă activitatea de marketing desfăsurată în cadrul organizației non-profit. Există patru puncte cheie ce descriu activitatea de marketing a organizațiilor non-profit:

latura comercială;

latura socială ( descrisă de scopul organizației);

donatorii și sponsorii;

obținerea de fonduri din surse și programe publice.

„Eficiența și impactul activității unei organizații non-profit crește atunci când aceasta se realizează în colaborare cu un alt organism. Parteneriatul se poate realiza cu alte organizații non-profit implicate în același domeniu sau complementare, instituții și agenții internaționale, guvernamentale sau locale, agenți economici. În general parteneriatul se limitează la un anumit program și se face pe baza unor acorduri și programe precis stabilite.” Activitatea de marketing este reperezentată de identificarea partenerilor adecvați, a modelului potrivit, dar și de activitatea destinată strângerii contribuțiilor.

Interdisciplinaritatea marketingului sanitar

Marketingul sanitar este un domeniu multidisciplinar din aria sănătații publice. Acest domeniu inovativ trasează teorii de marketing tradițional și adaugă strategii de prevenție bazate pe știință, promovare a sănătății și protejare a sănătății. Pornind de la marketing, comunicare și promovarea sănătății publice, marketingul sanitar asigură o bază de teorii, strategii și tehnici care pot fi utilizate pentru a ghida sistemul de cercetării din domeniul sănătății publice, al intervențiilor și campaniilor de comunicare.

Unul dintre elementele care au extins sfera marketingului și în domeniul sanitar, a constat în faptul ca mulți dintre pacienții instituțiilor sanitare nu au mai fost doar pacienți, ci au devenit consumatori de servicii sanitare. Marketingul sanitar implică crearea, comunicarea și livrarea informartiilor medicale utilizând strategii bazate pe consumator și știință, pentru a proteja și promova sănătatea populațiilor din diverse zone.

Marketingul sanitar reprezintă cel de-al treilea nivel al interdisciplinarității atins de către o disciplină. Primul nivel este reprezentat de către marketing, care prin însăși formarea sa este o specializare pluridisciplinară cu rădăcini atât în științele economice cât și în sociologie, psihologie, științe comportamentale etc.

Marketingul social completează cel de-al doilea nivel, beneficiind de o influență mai bogată a științelor sociologice, datorită scopului său de a schimba comportamente pentru binele social. Acestor influențe li se adaugă cunoștințele și teoriile specifice disciplinei promovarea sănătății, care aparține mai degrabă domeniului științelor medicale. În esență marketingul sanitar este tributar atât marketingului social și promovării în sănătate publică cât și tuturor celorlalte discipline și domenii cu care cele două menționate anterior împărtășesc teorii, concepte și modele.

Așadar, putem spune că marketingul sanitar este:

bazat pe practici multidisciplinare care promovează cercetăriile de marketing pentru a educa, motiva și informa publicul în legătură cu mesaje de natură medicală;

integrarea marketingului tradițional în cercetarea, teoria și practicile sănătaății publice;

o lucrare complexă care asigură ghidare pentru crearea campaniilor de comunicare și a proiectelor de cercetare;

o gamă largă de strategii și tehnici care pot fi folosite pentru a crea o sinergie între cercetarea în domeniul sănătății publice, mesajele de comunicare și comportamentele de sănătate.

Marketingul social caracteristic domeniilor nelucrative sau sectoarelor “necomerciale”, care nu presupun comercializare și profit, altfel spus activități non-profit, a apărut prin prelungirea marketingului în domeniile extraeconomice și cuprinde tot ceea ce se află dincolo de sfera economică.

Marketingul social are o acoperire eterogenă, deoarece domeniile în care acesta își are activitatea sunt diverse, începând cu instituțiile publice (guvern) și cu instituțiile private, dar implicând și organizațiile caritabile care ajută la implementarea programelor gândite să intervină în îmbunătățirea vieții unor grupuri vizate . Susținerea acestora din urmă, este realizată în general pentru cauze ce nu își găsesc rezolvarea în alte medii, din diverse motive: lupta împotriva cancerului, lupta împotriva defrișărilor, a drepturilor omului etc. Importanța acestor cauze sociale este deosebită și eficiența acestor organizații non-profit este recunoscută la nivel mondial.

O organizație non-profit este foarte diferită de orice altă organizație tocmai prin crearea unui mediu deosebit prin modul de acțiune și prin planificarea activității sale. Dinamica acestor organizații este dată și de implicarea guvernului în anumite cazuri, care suportă sau acționează conform unor programe create de către aceste asociații.

Totodată aceste asociații au nevoie de niște obiective precise, pentru a le putea duce la final, în mod măsurabil, către publicul larg și entitățile implicate. Identificarea nevoilor comunității sau a unor grupuri de persoane, pentru care activitatea organizației este explicată, ajută la crearea unei poziții pe piață. În încercarea de a soluționa problema identificată deja, voluntarii organizației trebuie să analizeze competiția și să își găsească sprijinul în crearea parteneriatelor.

Îndeplinirea obiectivelor se referă la: conștientizarea unei cauze sociale, atragerea contribuțiilor și identificarea donatorilor, informarea comunității și grupurilor țintă, schimbarea comportamentelor dăunătoare și astfel, acestea de multe ori acțiunile nu pot fi măsurate.

Principalul obiectiv al marketingului non-profit este reprezentat de dorința soluționării și tratării nevoilor clienților, cei pentru care strângerea de fonduri și existența donatorilor se explică.

Experiența a demonstrat că, pe termen lung, au avut succes doar organizațiile care au adoptat deciziile în funcție de dorințele și necesitățile clienților. De aceea, sănătatea publică este definită ca fiind „arta și știința prevenirii bolilor, prelungirea vieții și promovarea sănătății prin eforturile organizate ale societății ".

Viziunea de ansamblu este aceea de a promova o mai bună stare a sănătății, într-un mod durabil, consolidând în același timp serviciile integrate de sănătate publică și reducerea inegalităților. În scopul de a realiza această viziune, abordarea sănătății publice presupune colaborarea cu alte sectoare, pentru a aborda determinanții sănătății pe larg, precum și cu profesioniștii din domeniul sănătății: cadrele medicale primare pot juca un rol-cheie în prevenirea bolilor și în promovarea sănătății, așa cum se subliniază în declarația Alma Ata.

În regiunea europeană a Organizației Mondiale a Sănătății, principalele provocări cu care se confruntă sănătatea publică în secolul XXI includ:

criza economică;

inegalitățile în materie de lărgire;

populația îmbătrânită;

creșterea nivelului de boli cronice;

migrația și urbanizarea;

daunele aduse mediului și schimbările climatice.

Ca rezultat al acestor provocări, Biroul Regional OMS pentru Europa a adoptat Planul european de acțiune (EAP) pentru consolidarea capacităților și a serviciilor de sănătate publică.

Proliferarea rapidă a programelor de educație pentru sănătate bazate pe comunitate a pus baza cunoștințelor ce vizează schimbările de strategie care sunt potrivite și eficiente pentru acțiunile de sănătate publică. Experiențele dintr-o varietate de studii la scară largă sugerează că principiile și tehnicile de marketing social ar putea contribui la atenuarea acestui decalaj.

Metodologia de cercetare

Scopul acestei lucrări este de a identifica politicile și strategiile de marketing utilizate în domeniul sanitar.

Obiectivul general al prezentei lucrări este de a realiza analiza sistemului sănătate din România.

Principalele obiective specifice sunt:

realizarea stadiului actual al cunoașterii în domeniul sanitar;

definirea corectă a conceptelor metodologice privind marketingul sanitar;

interpretarea conceptelor specifice marketingului sanitar;

evidențierea importanței calității în sistemul sanitar românesc;

descrierea metodelor de cercetare și aplicabilitate a concepterlor de marketing sanitar în România;

realizarea analizei privind statisticile disponibile din domeniul sănătății în România și la nivelul Uniunii Europene;

reliefarea importanței educației sanitare pentru întreaga societate;

realizarea analizei sistemului de sănătate din România;

stabilirea factorilor determinanți pentru cancer în România;

statisticile generale referitoare la cancer în România, îndeosebi luându-se în calcul cancerul de sân;

determinarea importanței marketingului în domeniul sanitar, cu precădere în campaniile de prevenire ale cancerului de sân;

identificarea perspectivelor de viitor ale promovării campanilor de prevenire pentru cancerul de sân.

Concluzii

Analiza realizată a fost instrumentată utilizând un set de metode de culegere a datelor. Metodele de cercetare și instrumentele specifice de lucru sunt: consultarea aspectelor conceptuale și metodologice în sursele bibliografice menționate, realizarea unui studiu privind sistemul sanitar din România și prezentarea principalelor statistici referitoare la cancer în România și Uniunea Europeană.

În ceea ce privește consultarea aspectelor conceptuale și metodologice au fost cercetare mai multe cărți de specialitate, reviste din domeniul economic și sanitar, lucrări comunicate la manifestări științifice, articole din baze de date internaționale. Consultarea acestor surse bibliografice au ajutat la conturarea principalelor aspecte teoretice din domeniul marketingului sanitar. Analiza de sistemului sanitar din România a fost realizată pe baza statisticilor existente la nivel național și european, a articolelor de specialitate și a încadrat principalii determinanți pentru acest domeniu de studiu.

Toate aspectele analizate în acest capitol vor sta la baza părților practice ale lucrării. Importanța marketingului în domeniul sanitar nu este de neglijat, fiind un pilon care contribuie la dezvoltarea economică a țării, contribuie la dezvoltarea socială și are un impact major în viața de zi cu zi a populației. O populație sănătoasa, educată din punct de vedere sanitar, contribuie la creșterea economică. Un sistem sanitar modern este dovada unei țări dezvoltate, care respectă bunele practici din domeniu și care are rezultate pozitive în ceea ce privește campaniile sociale.

CAPITOLUL
umărul îăntarea graficăbilitățăedatorita pierderii increderii populatiei in medici, fapt bazat pe cresterea coruptiei si a plat2. STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII ÎN DOMENIUL SANITAR

Tehnicile de marketing specifice, care identifică consumatorii ce împărtășesc nevoi sau caracteristici comune și produsele sau serviciile necesare pentru a ajunge la acești consumatori, sunt acum nucleul tuturor tehnicilor de marketing și facilitează eficacitatea acestuia. Totuși, marketingul ce vizează, în special produsele cu efecte adverse dovedite sau uneori potențiale (de exemplu: tutunul, alcoolul sau alimente nesănătoase) și segmentele de consumatori definite ca fiind vulnerabile, ridică probleme complexe pentru sănătatea publică.

Este foarte important ca practicieni, academicieni, și factorii ce contribuie la politicile de marketing de sănătate publică, precum și în alte domenii să recunoască și să înțeleagă influența contextuală specifică asupra sănătății copiilor și adolescenților și populații etnice minoritare și a altor populații care pot beneficia de protecție de sănătate publică. Pentru produsele cu potențial dăunătoar, înțelegerea naturii și domeniului de aplicare a influențelor de marketing specifice va sprijini identificarea și punerea în aplicare a politicilor corecte.

2.1. Analiza literaturii de specialitate în domeniul sanitar

“Revoluția tehnologică prin care lumea a trecut în ultimii cincizeci de ani, e pregătită să îndrume și următorii cincizeci de ani. Revoluția aceasta generează multe legături între producători-consumatori, a generat o explozie a accesului la informații și opinii și a dezvoltat noi moduri de comunicare.

Cunoștințele noastre referitoare la cum să dezvoltăm politici, strategii și programe de intervenție este de asemenea întărită de noile tehnologii și noile metodologii, incluzând munca interdisciplinară. Trebuie să fim pregătiți să susținem investiții în ceea ce se știe că funcționează la un anumit nivel și are efecte demonstrate, și putem pune bazele unor programe și sisteme de management în strategiile de intervenție.”

Din cauza dezvoltării tot mai rapide a populației, problemele de sănătate s-au diversificat în ultimele decenii. Piața serviciilor medicale din România și din întreaga lume este într-o continuă schimbare, datorată dezvoltării tehnologiilor care ajută la prevenirea și vindecarea diverselor boli și este mereu pregătită să anticipe anumite probleme și comportamente.

În general, strategiile de comunicare utilizate în serviciile medicale au apelat la campanii de marketing social și conștientizare a publicului țintă asupra efectelor, de cele mai multe ori negative, ale diferitelor vicii/ comportamente și stiluri de viață, dar și campanii pentru adoptarea de noi comportamente prin schimbarea celor existente. Acest lucru este posibil prin intermediul activităților sportive, grijii față de alimentație, expunerea redusă la stres, soare și poluare.

Marketingul se axează pe legătura dintre două elemente cheie: un produs și o piață, iar principalul obiectiv al marketerilor este să creeze o conexiune între cele două elemente. Prima provocare pentru marketerii din domeniul sănătății este să definească produsul care urmează a fi promovat, iar a două provocare este definirea clară a pieței pentru care produsul este realizat, mai exact care este profilul consumatorului.

Obiectivul este să se facă distincția între consumatorii de servicii medicale și restul consumatorilor, la fel cum și natura serviciilor oferite cere o altfel de relație (de loialitate față de prestator, o relație care să dureze pe tot parcursul vieții, având că obiectiv prevenirea bolilor, sau tratarea lor din faze incipiente). Ideea este dea crea o relație de lungă durată, bazată pe încredere și colaborare, în care atenția față de consummator să fie una deosebită.

Participarea consumatorului la realizarea serviciului îl determină pe acesta să se simtă într-o mai mare măsură responsabil de nivelul calitativ al serviciilor primite, și să accepte mai ușor decalajul dintre serviciul așteptat și cel receptat.

Între consumatorul de servicii medicale și prestatorul acestor servicii trebuie să existe o relație bazată pe încredere și profesionalism, trebuie să reiasă o colaborare între cei doi pentru a obține rezultatul cel mai bun în anumite condiții de timp și spațiu.

Din această cauză vorbim și despre variabilitatea (eterogenitatea) serviciilor, care reprezintă caracteristică acestora de a diferi de la o prestație la alta, serviciul nu poate fi repetat în mod absolut identic niciodată. Diferențele ce apar sunt determinate de caracteristicile consumatorului, ale personalului și nu în ultimul rând, de suportul fizic al prestației. Acest lucru este foarte bine explicat de serviciile medicale, deoarece aceste servicii nu pot fi standardizate și nici copiate, fiecare pacient este unic, fiecare pacient are caracteristici și probleme diferite, personalul medicat fiind nevoit să se adapteze pentru fiecare consummator în parte. Astfel, variabilitatea are un impact deosebit asupra calității serviciilor, fiecare consummator având o experiență unică în legătură cu serviciul de care a beneficiat, datorită personalizării foarte ridicate, iar imagina serviciului medical devine una extrem de subiectivă.

Chiar dacă nu este ușor, așteptările clienților din domeniul sanitar trebuie să se intersecteze cu percepțiile acestora, fiind un domeniu în care implicația psihologica este una importantă. Cu toate că sistemul sanitar ofera dovezi fizice concrete, beneficiul real acumulat de consumator este până la urmă un element intangibil.

Implicația marketingului strategic trebuie să fie prezentă atunci când bariera tradițională apare în comportamentul medicilor, care uneori pot fi reticenți în privința modernizării sistemului sanitar. Provocarea constă în explicarea și demonstrarea contrariului, de către specialiști.

“În acest context, managementul sistemului de sănătate, la diferite niveluri, devine esențial pentru eficiența proceselor și pentru rezultatele obținute, în termeni de stare de sănătate a populației deservite. Dar, pentru a avea un management eficient, organizațiile din sănătate trebuie cunoscute și înțelese, iar mecanismele care stau la baza funcționării lor trebuie armonizate cu cadrul de reglementare și cu alte particularități din mediul extern, cu impact asupra organizațiilor.”

2.2. Stadiul actual la domeniul sanitar din România și Uniunea Europeană

Sistemul de sănătate din România este organizat pe două nivele: un nivel național responsabil pentru implementarea politicilor aprobate de către guvern și un nivel de județ responsabil cu asigurarea furnizării de servicii în conformitate cu normele stabilite la nivel central.

Studii efectuate în România, referitoare la percepția asupra sistemului public de sănătate demonstrează faptul că încrederea populației este foarte scăzută. Acest fapt se datorează impresiei create, iar implicațiile politice sunt mai vizibile comparativ cu schimbările ce se pot reflecta într-o stare mai bună de sănătate a populației. Din această cauză, cele accesate mai medii de propagare a mesajelor referitoare la sănătate, sunt posturile radio-TV și sursele online: site-urile, blogurile, rețelele sociale. Populația nu se implică activ în acest domeniu, iar cei care totuși o fac, apelează la voluntariat. Acesta problemă vine aparent din lipsă informării și a educației civice.

România este una dintre țările în dezvoltare din Europa, iar în ultimii ani, piața imobiliară a sesizat o creștere continuă, mai ales prin construcțiile de noi locuințe în mediile urbane. Potrivit literaturii de specialitate, trebuie să existe o legătură între planificarea urbană și sănătate. Ca și exexmplu, în orice nouă zonă construită trebuie integrate și servicii de sănătate, indiferent de sfera cărei autorități revine acest lucru. Faptul că populația din mediul rural migrează către mediul urban, trebuie luat în considerare și prin mărirea sistemului de îngrijiri medicale. Desigur, din această aglomerare urbană, reies și factori care favorizează apariția anumitor boli, iar cel mai întâlnit factor este chiar poluarea. Pentru a putea determina starea de sănătate a unui individ, avem nevoie de factori precum: cei geografici, socio-demografici, de mediu.

Figura 2. 1. Cheltuielile publice pentru Sănătate realizate de România, privite ca procent din PIB și ca medie a perioadei 2006-2014

Sursa: http://cursdeguvernare.ro/cheltuielile-publice-ale-romaniei-si-eficienta-lor-in-ultimii-10-ani-structura-si-domeniile-deficitare.html

În graficul de mai sus, se poate vedea o medie a cheltuielilor publice pentru sănătate realizate între anii 2006-2014. Acestea sunt calculate ca și procent din PIB și se situează sub 4%. Cu cheltuieli mai mici se situează doar Cipru și Slovenia. În fruntea clasamentului este Danemarca, care înregistrează un procent de peste 8% din PIB.

Având la bază statistici deținute de Eurostat, mai jos se poate vedea interpretarea grafică a structurii cheltuielilor guvernamentale din anul 2014 din România, pentru domeniile în care s-a investit mai puțin decât media Uniunii Europene:

Figura 2. 2. Procentul din PIB alocat acestor sectoare se află în sub media Uniunii Europene

Sursa: http://cursdeguvernare.ro/cheltuielile-publice-ale-romaniei-si-eficienta-lor-in-ultimii-10-ani-structura-si-domeniile-deficitare.html

Misiunea principală este “Un sistem sanitar performant presupune accesul echitabil la servicii esențiale de sănătate, cost-eficace, fundamentate pe dovezi, standardizate, optimizate, cu accent pe serviciile și intervențiile cu caracter preventiv. Obiectivul de mai sus nu poate fi atins fără fundamentarea și implementarea unor politici publice adecvate, coerente și stabile, care să intrunească un consens cât mai larg al furnizorilor de servicii de sănătate și prin modernizarea infrastructurii medicale învechite și depăsite.” Desigur, obiectivele prioritare menționate în raport, sunt legate și de creșterea accesului la serviciile de sănătate sau promovarea politicilor de sănătate, serviciilor preventive prin realizarea unui sistem modern, care să tindă către un sistem compatibil cu cele existențe în Uniunea Europeană.

Acest lucru nu este totuși vizibil în activitatea Ministerului Sănătății, dacă analizăm spre exemplu o medie a cheltuielilor alocate sănătății în Uniunea Europeană, care este în creștere, și media cheltuielilor în România, care în ultimii ani analizați, a fost în scădere.

Figura 2. 3. Cheltuieli publice pentru sănătate calculate ca % din PIB în România între 1995-2014

Sursa: http://www.openpolitics.ro/subiect/alegeri-2016/sanatate-2/

Influențele legislative s-au resimțit și asupra evoluției cheltuielilor publice cu sănătatea ca procent din PIB, și chiar dacă pe termen mediu și lung se observă o tendința de creștere a evoluției cotelor, totuși acestea se situează cu mult sub media europeană. Problemele sistemului sanitar românesc pot avea ca și cauză lipsa stabilității politice și continuele schimbări produse în politica românească de după 1989. Sistemul sanitar public este acoperit de probleme, de lipsuri (de personal, de aparatură, de fonduri etc), de birocrație, în timp ce sistemul sanitar privat câștigă teren în ultimii ani prin prisma calității de care da dovadă și a lipsei de corupție.

Corupția sau mai precis plățile informale, sunt tactici foarte commune în multe țări slab dezvoltate sau în curs de dezvoltare. Acest lucru este strâns legat de precizările făcute anterior, căci principala consecință a acestor practici informale este una negativă ce se răsfrânge asupra echității și calității serviciilor de sănătate.

Acest fapt se datorează tocmai obișnuinței persoanalului medical de a primi anumite “atenții”, și astfel fiind mai motivat să ajute un anume pacient, și nu pe cel care nu își permite sau refuză să “plateasca” un serviciu la care are liber acces. Desigur, acest lucru nu este deloc etic, însă în aceste țări, dar și în România, câștigurile legale ale personalului medico-sanitar sunt foarte scăzute comparativ cu media la nivelul Uniunii Europene. De exemplu, conform datelor disponibile pe site-ul Institutului Național de Statistică și al Eurostat, salariul mediu al unui medic în România, este de 430$, al unui medic din Cehia este 961$, al unui medic din Franța este 2843$, iar în Italia 3294$.

Se poate spune că există un cerc vicios al plăților informale, la care populația apelează în sistemul de sănătate, dar nu numai. Există multe acțiuni și politici care încearcă să stopeze acest fenomen, însă riscurile acestor tactici nu sunt înțelese întotdeauna. Pentru a face niște analize corecte, trebuie luate în considerare legăturile dintre corupție, guvern, sisteme de finanțare.

Pentru a face o comparație, se poate analiza graficul de mai jos, ce reliefează media salariului minim, date disponibile din luna ianuarie 2016, salariile minime în statele membre ale UE au variat între 215 EUR și 1 923 EUR pe lună în ianuarie 2016. Așadar se poate observă cu ușurință că România face parte din grupul 1, unde salariul minim este sub 500 EUR pe luna. Chiar dacă în România, începând cu 1 februarie 2017, salariul minim pe economie a ajuns la 1450 lei/luna, aceasta rămâne totuși în categoria țărilor cu un venit minim foarte scăzut.

Ținând cont de salariile personalului medico-sanitar din țările slab dezoltate sau în curs de dezvoltare, este surprinzător că aceștia decid să rămână în sistemul public și nu migrează într-o mai mare măsură către sistemul privat. Totuși, mulți dintre ei aleg să lucreze full time în sectorul public, dar dau și consultații în sistem privat (cabinete individuale, clinici private, spitale private etc).

Conform unui studiu realizat în anul 2009, aproape 80% dintre români consideră corupția un fenomen în dezolvarea sistemului medical românesc, însă 46% dintre aceștia au apelat la plățile informale atunci când au avut nevoie de îngrijiri medicale, cu scopul de a fi mai bine îngrijiți sau mai atent consultați. Totuși, această practică de a oferi anumite “recompense” medicilor sau personalului sanitar a fost folosită inițial de către pacienți pentru a își arată recunoștința și respectul față de persoanele care au ajutat la “vindecarea” lor . Apoi, aceasta s-a dezolvoltat și a ajutat personalul medico-sanitar să obțină venituri în afara celor legale.

Figura 2. 4. Salariul minim pe economie/ lună exprimat în EURO – luna ianuarie 2016

Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/File:Minimum_wages,_January_2016_(%C2%B9)_(EUR_per_month)_YB16-II.png

Sistemul de sănătate public este finanțat în mare parte de contribuțiile la fondurile de sănătate. În prezent, contribuția este 5.5% pentru salariat și 5.2% pentru angajator, 0,85% pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate. Asigurarea de sănătate este obligatorie pentru orice cetățean, iar eligibilitatea pentru pachetul de servicii este bazată pe contribuțiile acestuia, anumite grupuri sociale vulnerabile fiind exceptate.

Principala problemă cu care sistemul sanitar public s-a confruntat în ultimii ani a fost Hotărârea Guvernului nr. 345 din anul 2011, care a presupus închiderea anumitor spitale de pe teritoriul țării. Această hotărâre a fost urmată de hotărârea privind aprobarea Planului Național de Paturi pentru perioada 2014-2016. În România în anul 2014, existau 6.7 paturi la 1000 locuitori conform datelor existente în Anuarul Statistic 2014.

Figura 2. 5. Evoluția numărului de spitale în România între 1997-2014

După cum se poate observa în figura 2.5, numărul spitalelor în România a crescut continuu din anul 1997 până în anul 2010. Această creștere este urmată apoi de o scădere a numărului de spitale, în anul 2011. În strategia publicată de Ministerul Sănătății, valabilă pentru perioada 2017-2020, se reliefează acțiuni de reducere treptată a paturilor de spitale și dezvoltarea asistenței comunitare și a medicinei de familie. Acest lucru a fost deja testat de țări dezvoltate, având drept scop scăderea costurilor și facilitatea accesului la servicii de sănătate.

Un alt punct important care este prevăzut în această strategie, este suplimentarea forței de muncă, ținând cont de datele furnizate de Ministerul Sănătății conform cărora „un procent de 26,71% de posturi la nivel național sunt vacante. Conform acelorași date, numărul de medici rezidenți aflați în pregătire în anul 2016 este 14.596. Aceștia se află în pregătire, în majoritate, în centrul universitar București (29%), urmat de centrele universitare Iași (15%) și Cluj-Napoca (14%).

Comparativ cu alte țări, în anul 2013, România se situa spre partea inferioară a clasamentului în ceea ce privește numărul de medici cu drept de liberă practică de pe teritoriul național. În același timp, numărul de absolvenți ai facultătilor de medicină este printre cel mai mare din Europa.” Această prevedere reise dintr-o problemă provenită din subfinanțarea sistemului și tăierea salariilor, fapt ce a dus la emigrarea masivă a personalului medical. Conform datelor existente, aproximativ 14000 medici români lucrează la ora actuală în afara țării. “Acolo ei găsesc ceea ce le lipsește în România, și anume salarii mai mari, sisteme sanitare funcționale și o infrastructură medicală modernă, Franța, Germania și Marea Britanie fiind printre statele către care se orientează cu predilecție medicii români.”

Pentru România consecințele emigrării medicilor reprezintă realitatea zilnică, numărându-se acum printre statele Uniunii Europene cu cei mai puțin medici, deși se află printre primele locuri la numărul de absolvenți de medicină. Din totalul de 28 de țări analizate în cadrul unei statistici realizate de Comisia Europeană, România ocupă locul al 26-lea în ceea ce privește numărul de medici pe cap de locuitor. În 2014, România avea 270 de doctori la 100 000 de locuitori. Mai jos (figura 6) se poate vedea reprezentarea grafică a numărului de medici la nivelul țărilor membre ale Uniunii Europene.

Un studiu efectuat de către Comisia Europeană în anul 2013, relevă faptul că 73% dintre români consideră că serviciile medicale nu sunt de calitate, în timp ce media celor nemulțumiți de calitatea serviciilor medicale la nivelul Uniunii Europene este de 27%.

Atunci când România a fost comparată cu restul țărilor din Uniunea Europeană, 78% dintre români consideră calitatea serviciilor medicale fiind una foarte slabă, în timp ce media Uniunii Europene este de 25%, așadar niște diferențe foarte mari. Studiul a fost realizat pe 27919 persoane la nivelul celor 28 state membre UE, și 1013 persoane din România. Același studiu relevă faptul că în opinia respondenților români, cele mai importante trei criterii care definesc un serviciu medical de calitate sunt: pentru 53% români- personalul medical trebuie să fie foarte bine pregătit, 36% români consideră un criteriu important- eficientă tratamentul primit de la medic, pentru 29% români este important respectul acordat demnității pacientului.

Figura 2. . Numărul medicilor la 100000 locuitori, anul 2009 comparativ cu 2014 la nivelul Uniunii Europene

Sursa:http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/File:Practising_physicians,_2009_and_2014_(per_100_000_inhabitants).png

Un procent de 26% dintre respondenții români, consideră totuși că unul dintre criteriile importante care definesc calitatea serviciilor medicale este proximitatea unității spitalicești/medic. Din această cauză, în România intervine problema menționată anterior, legată de închiderea unor spitale, dar și reducerea unui număr semnificativ de paturi. Acest lucru a dus inevitabil la blocarea accesului către serviciile medicale pentru multe persoane, mai ales pentru cei care locuiesc în mediul rural. Acesta problemă nu este totuși singura care a dus la limitarea accesului unor persoane la serviciile medicale, căci regăsim și corupția un impediment major în desfășurarea normală a activității.

Deși se fac eforturi pentru îndepărtarea corupției din toate domeniile, în cel medical încă mai este cale lungă. Cele mai afecatate grupuri sunt cele sărace și vulnerabile. O întărire a factorilor expuși anterior, este chiar statistica realizată de către Eurostat, care analizează motivele pentru care cererea de servicii medicale nu se întâlnește cu ofertă în România, dar și în Uniunea Europeană.

Se prezintă o varietate de motive pentru care nevoile oamenilor nu sunt satisfăcute, cum ar fi: serviciile au tarife prea mari, distanță față de unitate/medic este prea mare, listele de așteptare – programări prea îndepărtate. Pentru 9.3% dintre români aceste probleme reprezentau un o barieră către serviciile medicale în anul 2015, în timp ce media Uniunii Europene pentru aceleași motive era 3.6%.

Figura 2. 7.Ponderea persoanelor cu vârstă de 16 ani și peste care au raportat nevoi neacoperite de îngrijire medicală, 2014 (%)

Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/File:Share_of_persons_aged_16_and_over_reporting_unmet_needs_for_medical_care,_2014_(%25)_new.png

Uniunea Europeană promovează o abordare amplă a combaterii bolilor severe și cronice, prin acțiuni integrate vizând factorii de risc din toate sectoarele, precum și măsuri menite să consolideze sistemele de sănătate în direcția îmbunătățirii prevenirii și controlului, prin:

asigurarea unui grad cât mai ridicat de fiabilitate și comparabilitate a statisticilor naționale, astfel încât acestea să poată fi utilizate ca un ghid util pentru eficientizarea politicilor;

sprijinirea campaniilor de sensibilizare a publicului și de prevenire a bolilor care vizează în mod activ categoriile și persoanele cu un grad ridicat de risc;

integrarea sistematică a politicilor și a măsurilor în vederea reducerii inegalităților în domeniul sănătății;

asigurarea de parteneriate cu privire la anumite boli, cum ar fi cancerul.”

Validitatea și fiabilitatea statisticilor referitoare la cauzele de deces se bazează, într-o anumită măsură, pe calitatea datelor furnizate de către medicii care constată decesul. Există riscul unor inexactități, care pot apărea din mai multe motive, inclusiv:

erori la eliberarea certificatului de deces;

probleme legate de diagnosticul medical;

selectarea cauzei principale a decesului;

codificarea cauzei decesului.

Numărul de decese cauzate de o anumită cauză de deces poate fi exprimat în funcție de dimensiunea populației. Se poate calcula o rată a mortalității standardizată (mai degrabă decât una brută), care este independentă de structura pe vârste și pe sexe a unei populații: acest calcul se efectuează deoarece majoritatea cauzelor de deces variază în mod semnificativ în funcție de vârstă și de sex, iar standardizarea facilitează compararea ratelor de-a lungul timpului și între țări.

Cele mai recente informații estimate pentru UE-28 referitoare la cauzele de deces sunt disponibile pentru perioada de referință 2013. Statisticile arată că bolile sistemului circulator și cancerul (neoplasmele maligne) au fost, de departe, principalele cauze de deces în UE. Statisticile privind cauzele de deces, care se numără printre cele mai vechi statistici medicale disponibile, oferă informații privind evoluțiile în timp și diferențele dintre cauzele de deces din statele membre ale Uniunii Europene. Aceste statistici joacă un rol esențial în cadrul sistemului de informații generale referitoare la starea de sănătate în Uniunea Europeană. Acestea pot fi utilizate pentru determinarea măsurilor profilactice și medicale curative sau a investițiilor în domeniile de cercetare care ar putea conduce la creșterea speranței de viată a populației.

În figura de mai jos (figura 2.8) se poate observa cu ușurință, că în cazul femeilor, cea mai frecventă cauză de deces este neoplesmul malign de sân. Întrucât nu există, în ansamblu, statistici europene complete privind morbiditatea, datele privind cauzele de deces sunt adesea utilizate că un instrument pentru evaluarea sistemelor de sănătate din UE și pot fi folosite, de asemenea, pentru politica de sănătate bazată pe dovezi.

Figura 2. 8. Cauzele de deces – rata standardizată a mortalității, UE-28, anul 2013 (la 100 000 de locuitori)

Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/File:Causes_of_death_%E2%80%94_standardised_death_rate,_EU-28,_2013_(per_100_000_inhabitants)_V2.png

„Statisticile referitoare la cauzele de deces se bazează pe doi piloni: informațiile medicale cuprinse în certificatele de deces, care pot fi utilizate ca bază pentru stabilirea cauzei de deces; și codificarea cauzelor de deces pe bază sistemului OMS-ICD. Toate decesele survenite în rândul populației sunt identificate prin cauză principală a decesului, cu alte cuvinte prin „boala sau leziunea care a declanșat succesiunea de evenimente morbide care au cauzat direct moartea sau circumstanțele unui accident sau ale unui act de violentă care au provocat o leziune mortală” (definiție adoptată de Organizația Mondială a Sănătății).

„OMS „Organizația Mondială a Sănătății” (sau WHO – acronimul în limba engleză a denumirii World Health Organization) cu sediul central la Geneva a fost înființată la 7 aprilie 1948, având în prezent 193 de state membre. Are reprezentanțe în 147 de țări și 6 birouri regionale. Bugetul pe anul 2009 a fost de aproape 5 miliarde de dolari americani. Este o organizație internațională care are rolul de a menține și coordona situația sănătății populațiilor pe glob. Finanțarea bugetului se face prin cotizații plătite de către țările membre, contribuții voluntare ale țărilor membre sau donații. Cotizațiile sunt calculate conform unei scări mobile: țările bogate plătesc mai mult iar cele sărace mai puțin.”

2.3. Ratele standardizate ale mortalității pentru cancer 2004-2013

Între 2004 și 2013, s-a înregistrat o reducere de 11.0 % a ratei standardizate a mortalității legate de cancer în UE-28 la bărbați și o reducere de 5.9 % la femei. Rata standardizată a mortalității cauzate de cancerul mamar a scăzut cu 10.1 % la femei, fiind de asemenea mai pronunțată decât evoluția pentru cancer în general. În schimb, ratele mortalității cauzate de boli ale sistemului nervos au crescut cu 18.9 % la bărbați și cu 25.1 % la femei.

Cancerul a constituit o cauză majoră de deces, provocând, în medie, 265 de decese la 100 000 de locuitori în UE-28 în 2013. Cele mai răspândite forme de cancer — toate cu rate standardizate ale mortalității de peste 10 la 100 000 de locuitori — au inclus neoplasmele maligne ale: traheei, bronhiilor și plămânilor; colonului, joncțiunii recto-sigmoidiene, rectului, anusului și canalului anal; sânului; pancreasului; stomacului, ficatului și căilor biliare.

Ungaria, Croația, Slovacia, Slovenia, Danemarca și Letonia au fost țările cele mai afectate de cancer — cu cel puțin 300 de decese la 100 000 de locuitori în 2013. Ungaria a înregistrat, de departe, cea mai ridicată rată standardizată a mortalității cauzată de cancerul pulmonar dintre statele membre ale UE în 2013 (89 de decese la 100 000 de locuitori), fiind urmată de Danemarca (72 de decese la 100 000 de locuitori), Polonia (68 la 100 000 de locuitori) și Țările de Jos (68 la 100 000 de locuitori); Serbia a raportat, de asemenea, o rată standardizată a mortalității de 70 la 100 000 de locuitori.

Cea mai ridicată rată standardizată a mortalității pentru cancerul colorectal a fost observată, de asemenea, în Ungaria, cu 56 de decese la 100 000 de locuitori, în timp ce Slovacia și Croația au înregistrat, de asemenea, rate standardizate ale mortalității de cel puțin 50 de decese la 100 000 de locuitori. Cancerul a reprezentat cea mai importantă cauză de deces în această categoria de vârstă sub 65 ani — în medie, rata standardizată a mortalității a fost de 80.8 decese la 100 000 de locuitori în UE-28 în 2013 — fiind urmat de afecțiunile sistemului circulator.”

CAPITOLUL 3. PARTICULARITĂTI ALE DOMENIULUI SANITAR DIN ROMÂNIA

Piața serviciilor sanitare este influențată de calitatea, echitatea și accesibilitatea acestora în rândul populației. Politicile și strategiile de marketing utilizate pe piața serviciilor sanitare sunt abordate diferit în funcție de gradul de dezvoltare al țării de destinație.

3.1. Definirea problemei analizate cu date statistice, în România

Cancerul reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, pe plan mondial, existând variații considerabile în incidență, mortalitate, supraviețuire, factori determinanți de mediu, programe mixte de prevenire, detectare, tratament, paleație.

Scopul acțiunilor de conștientizare realizate de către sectorul public, sau chiar de cel privat, este detectarea cancerului, prin programe de screening populațional, în stadiile incipiente, precanceroase, care sunt curabile prin tratament specific. Aceste metode ar putea reduce mortalitatea prin cancer, doar dacă se constituie într-o strategie amplă, inclusiv proceduri efective de supraveghere și tratament.

În domeniul serviciilor sanitare, s-a constatat faptul că succesul unui program de prevenție constă, pe lângă pregătirea psihologică a populației și în percepția oamenilor în legătură cu gravitatea bolii și beneficiile pe care aceștia le au dacă adoptă comportamentul dorit, respectiv prevenția bolii în cauză.

Pentru cancerul de sân, pe lângă autopalpare sau palparea sistematică a sânului cu ocazia oricărui consult medical, există screeningul prin ecografie mamară și mamografie.

Peste 78.000 de noi cazuri de cancer apar anual în România, în 2012 în creștere cu aproape 4.000 față de 2008, iar 50.000 de oameni mor din cauza maladiilor oncologice. Datele sunt menționate în cel mai recent raport al Agenției Internaționale de Cercetare a Cancerului – GLOBOCAN 2012, potrivit căruia cancerul de plămâni este cel mai frecvent tip de cancer în România, urmat de cel colorectal, de sân, de prostată și de col uterin.

Conform aceluiași raport, în România, riscul de a face cancer înaintea vârstei de 75 de ani este de 23% în totalul populației, respectiv de 28% la bărbați și de 19,1% în rândul femeilor. Începând cu anul 2008, există o continuă creștere a numărului de decese având la bază tumori. Numărul deceselor la bărbați este mai mare mai mare decât cel la femei.

Figura 3. 1. Incindența mortalitații pe tipuri de cancer în România

Sursa: Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului – GLOBOCAN – 2012 http://globocan.iarc.fr/Pages/fact_sheets_population.aspx

Chiar dacă țări precum Franța, Ungaria, Danemarca, Irlanda, Belgia, Norvegia și Islanda (în general țările din nordul și vestul Europei au rate mai mari, iar cele mediteraneene rate mai mici) ne depășesc la numărul de cazuri nou diagnosticate, România are o problemă, după cum reiese și din ultimul sondaj realizat de GfK. Această problemă este dată de faptul că majoritatea pacienților sunt diagnosticați în stadii avansate ale bolii.

Atât autoritățile, cât și opinia publică, mai au mult de muncit pentru ca românii să conștientizeze că multe dintre tipurile de cancer au șanse mari de vindecare dacă sunt depistate în faza incipientă.

Potrivit studiului Onco Monitor, realizat de GfK (GfK Onco Monitor este un studiu realizat anual pe un eșantion de 70 de medici oncologi) în octombrie 2013 pe un eșantion de 70 de medici oncologi din România, rezultatul publicat a fost următorul: cancerul de sân, de plămâni, de prostată și cancerul colo-rectal sunt cele mai frecvente neoplasme întâlnite în România, la polul opus fiind cancerul de vezică biliară, cel tiroidian și cel testicular.

Figura 3. 2. Incindența mortalitații pe tipuri de cancer în România femei

Sursa: Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului – GLOBOCAN – 2012 http://globocan.iarc.fr/Pages/fact_sheets_population.aspx

Figura 3. 3. Incindența mortalitații pe tipuri de cancer în România bărbați

Sursa: Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului – GLOBOCAN – 2012 http://globocan.iarc.fr/Pages/fact_sheets_population.aspx

Figura 3. 4. Statistici noi cazuri de cancer în România, anul 2012

Sursa: Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului – GLOBOCAN – http://globocan.iarc.fr/Pages/fact_sheets_population.aspx

Referitor la cancerul de sân, potrivit Eurostat, cea mai mică rată a mortalității prin cancer de sân s-a înregistrat în anul analizat, 2008, în Spania 18.2 decese la 100.000 de femei, iar cea mai mare – în Irlanda și Danemarca – 31.1 decese la 100.000 de femei.

România s-a aflat pe locul 21 în această ierarhie neagră, cu 21.6 decese la 100.000 de femei, în timp ce Germania s-a situat pe locul 11, cu 24.6 decese la 100.000 de femei. Media europeană la acest indicator a fost de 23.8 decese la 100.000 de femei, așadar România se situeaza totuși deasupra mediei. România stă bine în statistici și la numărul de cazuri de cancer de sân nou depistate, cu mai puțin de 50 de cazuri noi la 100.000 de femei, la fel precum Turcia, Grecia, Lituania, Letonia și Polonia.

Cancerul de sân este cel mai frecvent cancer la femei, reprezentând 25.2% din totalul cazurilor de cancer. În ciuda incidenței mari, rata de mortalitate prin cancer de sân este una dintre cele mai mici, comparativ cu alte tipuri de neoplasm. Depistat la timp, cancerul de sân poate fi tratat. Totuși, în România se înregistrează un procent al mortalității mai mare decât media europeană (29%) și chiar și decât cea mondială (31%), respectiv un procent de 36%.

În România lipsește cu desăvârșire un program de prevenție și de screening și se află pe ultimul loc în Europa la finanțarea programelor naționale de cancer, conform lui Cezar Irimia, președintele Asociației Bolnavilor de Cancer. În România, cancerul se descoperă în stadii avansate, ceea ce mărește costurile tratamentelor și scade speranța de viață.

Analizând aceste date, cel mai important factor care ar trebui urmărit este screeningul. “Screeningul este examinarea inițială, aplicată “în masă”, care constă în aplicarea unui ansamblu de procedee și tehnici de investigație unei populații în scopul identificării prezumtive a unei boli, anomalii sau a unor factori de risc. Printre scopurile screening-ului se numără:

în cazul în care screening-ul a avut ca scop depistarea factorilor de risc;

depistarea precoce a bolilor;

determinarea prevalenței unor boli sau factori de risc;

diagnosticul stării de sănătate a unei colectivități;

evaluarea unor acțiuni, a unor programe;

determinarea prezenței unor asociații.”

Mai jos, se poate vedea reprezentarea grafică a programelor de screening la nivelul Uniunii Europene, pentru cancerul de sân, cel mai întâlnit tip de cancer la femeile din România (figura 13).

Figura 3. 5. Distribuția programelor de screening pentru cancerul de sân, în Europa, anul 2016

Sursa: http://ec.europa.eu/health/archive/ph_determinants/genetics/documents/cancer_screening.pdf

Se poate constata, că România este singura țară din Uniunea Europeană care este abia în faza unui program pilot de screening mamar, deși este țara în care majoritatea cancerelor de sân descoperite, sunt în fază avansată.

Figura 3. 6. Screening-ul pentru cancerul de sân – femei cu vârsta de la 50 până la 69 de ani, anul 2009 și 2014 (%)

Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/File:Breast_cancer_screening,_women_aged_50_to_69_years,_2009_and_2014_(%25).png

Se poate spune că cea mai importantă resursă disponibilă pentru a detecta cancerul de sân la ora actuală este mamografia. Acesta este un procedeu ce trebuie făcut de fiecare femeie, o dată pe an, după vârsta de 35 ani. Mai jos (figura 15) se poate vedea situația numărului de mamografii realizate în cadrul Uniunii Europene, și în România. România are cel mai mic număr de mamografii efectuate.

Figura 3. 7. Număr mamografii realizate, raportat la 100 000 de locuitori, anii 2009 și 2014

Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/File:Mammography_units,_2009_and_2014_(per_100_000_inhabitants).png

Anual, în România peste 9000 de femei sunt diagnosticate cu cancer de sân, dintre care majoritatea sunt depistate în fază avansată, când opțiunile terapeutice sunt minime. Cancerul la sân este în România boala oncologică cu cele mai multe victime în rândul femeilor. Cancerul la sân este perfect vindecabil dacă este descoperit și tratat din timp, așadar așa cum a fost precizat anterior, mamografia este instrumentul principal de detecție.

În 8 martie 2017, a fost publicat cel mai cuprinzător studiu asupra afecțiunilor oncologice feminine realizat pană acum în România în care „a fost analizată perspectiva medicilor și a femeilor asupra problemelor existențe în sistemul medical din România referitoare la managementul principalelor trei tipuri de cancer care afectează femeile din țara noastră: cancerul de sân, cancerul de col uterin și cancerul ovarian. Studiul „Afecțiunile Oncologice Feminine în Romania”, realizat de ISRA Center pentru Coaliția pentru Sănătatea Femeii și Roche România, concluzionează că implementarea unui program de screening gratuit pentru cancerul de sân, promovarea adecvată a programului de screening existent pentru cancerul de col uterin și creșterea nivelului de educație cu privire la importantă controalelor medicale periodice sunt măsuri necesare pentru managementul eficient al afecțiunilor oncologice feminine în România.”

Studiul relevă faptul că peste 89% dintre medicii ginecologi și medicii de familie recomandă pacientelor teste și investigații pentru a putea depista din timp anumite probleme de sănătate care duc și la apariția cancerului. Totuși, o problemă majoră provine din cauza nivelului scăzut de educație ce afectează diagnosticarea în stadii incipiente a cancerelor. O altă problemă importantă menționată de către medicii de familie este legată de costurile investigațiilor medicale, gratuitatea acestora fiind o rezolvare a diagnosticării precoce a bolilor. Desigur, lipsă programelor de promovare a prevenției duce la depistarea în stadii avansate a acestor boli.

Deficiențele văzute prin prisma femeilor chestionate sunt: lipsa informațiilor despre un proces de depistare a cancerului, lipsa informațiilor despre investigațiile necesare și totodată accesul la aceste investiigatii, comunicarea deficitară cu personalul medical. Mai mult de jumătate din femeile care au participat la această cercetare nu aveau cunoștințe despre programe de prevenție pentru cancer. Vârsta respondenelor a fost cuprinsă între 30-45 ani, iar cercetarea a fost realizată în medii urbane cu peste 100.000 locuitori.

Figura 3. 8. Nivelul de participare posibilă la programele de screening care îndeplinesc condițiile necesare pentru a fi „de succes”

Sursa: http://www.roche.ro/content/dam/roche_romania/ro_RO/files/Studiu%20ISRA_Afectiunile%20oncologice%20feminine%20in%20Romania.pdf

O concluzie esențială a acestui studiu este faptul că aproximativ 90% dintre respondente (n=424) nu au participat niciodată la un un program de screening pentru depistarea cancerelor feminine .

Figura 3. 9. Condițiile necesare pentru ca un program de screening să fie considerat a fi „de succes”

Sursa: http://www.roche.ro/content/dam/roche_romania/ro_RO/files/Studiu%20ISRA_Afectiunile%20oncologice%20feminine%20in%20Romania.pdf

Cu ajutorul datelor prezentate, se poate constata faptul că România dovedește nevoia de dezvoltare, dar și nevoia de educație. În domeniul sănătății, aceste două nevoi principale, pot fi rezolvate prin promovarea mai agresivă a programelor de sănătate existente, prin promovarea prevenirii bolilor precum cancerul, prin introducerea de cursuri de educație sanitară și mai ales prin încurajarea populației să se folosească de toate mijloacele și tehnicile moderne de detectare a bolilor în stadii incipiente, când tratamentele sunt accesibile și au efecte vizibile.

Evoluția pieței serviciilor medicale la nivel internațional și național

Dezvoltarea politicilor și strategiilor de marketing trebuie să ia în calcul evoluția pieței din domeniul sanitar. Mărimea și caracteristicile viitoare a acestei piețe, se poate stabili doar pe baza evoluției sale de până acum, atât la nivel mondial cât și local.

Universal health coverage (UHC) vizează asigurarea accesului la servicii sanitare a tuturor cetățenilor, fără a experimenta dificultăți financiare. Acoperirea universală a sănătății poate fi realizată numai dacă există suficienți lucrători în domeniul sănătății si de asemenea, medicamente. Politicile sănătoase și strategiile de finanțare a sistemului sanitar sunt esențiale pentru a asigura că nimeni nu “sărăcește” ca urmare a costurilor asistenței medicale și că resursele sunt utilizate eficient și corect. Întrucât țările se străduiesc să obțină o acoperire universală a serviciilor sanitare, ele trebuie să poată fi măsurate și monitorizate în întreg progresul acestora și să dispună de mecanisme de responsabilizare.

Figura 3. . Universal health coverage

Sursa: http://www.searo.who.int/about/administration_structure/hsd/en/

Un sistem sanitar reprezintă organizarea resursei umane, a unor instituții și resurse care oferă servicii de sănătate pentru a satisface nevoile de sănătate ale populațiilor țintă. În marketingul sanitar este necesar să se țină cont și de elementele structurale și culturale, astfel încât acestea să fie adaptate zonei, populației și nivelului de instruire.

Există o mare varietate de sisteme de sănătate în întreaga lume, cu tot atâtea istorii și structuri organizaționale ca și națiunile. În mod implicit, fiecare țară trebuie să conceapă și să dezvolte sisteme sanitare în funcție de nevoile și resursele ei, deși elemente comune se regăsesc în aproape toate sistemele de sănătate. În unele țări, planificarea sistemului sanitar este distribuită între participanții din piață. În altele, există un efort concertat între guverne, sindicate, organizații caritabile, organizații religioase sau alte organisme coordonate pentru a furniza servicii de sănătate planificate destinate populațiilor pe care le deservesc. Cu toate acestea, planificarea serviciilor de sănătate a fost descrisă deseori ca fiind mai degrabă evoluționistă decât revoluționară.

Sistemul de sănătate din România se ghidează de 30 de ani în funcție de anumite criterii de funcționare. Sistemul în sine este dezvoltat în jurul administrației centrale și în plan secundar, în jurul personalului medical. Consumatorul de servicii medicale sau reprezentanții acestuia sunt lipsiți de orice putere de a influența sistemul pe care ei îl finantează și utilizează.

Începând cu anul 2000, tot mai multe inițiative au fost luate la nivel internațional pentru a întări sistemele sanitare naționale. Având în vedere acest domeniu de aplicare, este esențial să existe o viziune clară și nerestricționată asupra sistemelor naționale de sănătate care ar putea genera noi progrese în domeniul sănătății la nivel mondial. Totodată, elaborarea și selectarea indicatorilor de performanță sunt elemente cheie evaluarea performanțelor sistemelor de sănătate.

În țările dezvoltate există o preocupare pentru prevenție și pentru grija față de sănătate. Acest lucru provine tocmai din interesul manifestat de către stat, prin alocarea unor bugete și resurse decente către sănătate, dar și către educație. Conform Raportului din anul 2016 denumit „STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE 2014-2020 – SĂNĂTATE PENTRU PROSPERITATE” în România este considerată axă prioritară reducerea poverii bolilor netransmisibile și se referă în mod specific la cancer, că boală netransmisibilă prioritară, ale cărei valori de incidență și mortalitate sunt în creștere . Totuși, deocamdată nu este activ niciun program național de screening, care să aibă rezultate concrete.

Prin îmbunătățirea sistemului de sănătate din România rezultă o corelație referitore la dezvoltarea economică a țării, așadar o precupare pe termen lung. În acest context, este nevoie de o serie de politici care să ajute prin resursele financiare la rezolvarea principalelor puncte slabe ale stării de sănătate din România: accesul la servicii medicale, informarea referitoare pe teme de îngrijire a sănătății etc.

În sectorul serviciilor de asistență medicală realizate la nivel spitalicesc se distinge din punct de vedere concurențial o piață relevantă a produsului/ serviciului, care poate fi structurată în funcție de natura activităților desfășurate în cadrul spitalelor. Pe această piață își desfășoară activitatea atât spitale publice, cu capital integral de stat, cât și spitale private. Spitalele, indiferent de tipul de proprietate, sunt supuse autorizării și acreditării realizate de Ministerul Sănătății respectiv de Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate .

Categoriile de servicii sanitare

Serviciile spitalicești se împart în mai multe categorii: de tip preventiv, curativ, de recuperare, de reabilitare medicală, paliative. Acestea cuprind: consultații medicale de specialitate, investigații, tratamente medicale și/ sau chirurgicale, îngrijire, medicație, monitorizare și supraveghere, cazare și masă. Pentru o mai bună vizualizare a acestora, mai jos este prezentată structura spitalelor și principalele categorii din care acestea pot face parte:

Tabel 3. . Principalele categorii de spitale din România

Sursa: http://www.consiliulconcurentei.ro

În România, conform INSSE, la sfârșitul anului 2015 funcționau un număr de 367 spitale publice, 187 spitale private și 3 spitale publice cu secții private. Înființarea de noi spitale private este în plin avânt. În anul 2007, în România existau 22 spitale private, așadar numărul acestora a crescut cu mai bine de opt ori în zece ani, timp în care numărul spitalelor publice a scăzut de la 425 în 2007, la 367 în 2015.

Unele dintre spitalele private (exemplu spitale din Brașov, Iași, Bacău) își leagă întreaga existență de contractul cu CNAS (Casă de Asigurări de Sănătate) – în special cele destinate serviciilor de îngrijire paliative sau destinate spitalizării pacienților cu boli oncologice, unde spitalele publice ce deserveau aceste secții, au fost desființate.

3.1.3. Prezentarea principalilor actori- ofertanți

Pe piața serviciilor de sănătate există două categorii de ofertanți, și anume:

Serviciile de sănătate publică

Serviciile de sănătate privată.

În ultimii ani, în România, a crescut numărul de ofertanți de servicii de sănătate privată, lucru datorat în mare parte calității slabe a serviciilor de sănătate publică, nu prin prisma medicilor ce prestează serviciile, ci prin prisma dotărilor învechite, a echității serviciilor, a sistemului de sănătate publică ce prezintă foarte multe carențe, a legilor contradictorii, create parcă împotrivă potențialilor pacienți. S-a dovedit în nenumărate rânduri că sistemul medical de stat din România nu poate face situațiilor de criză, că nu are aparatura necesară prestării serviciilor, că nu există medicamentația necesară tratării bolnavilor, că există un deficit de personal datorat în mare parte salarizării și condițiilor de muncă (motiv pentru care atât medicii, cât și personalul sanitar mediu, preferă să lucreze în mediul privat).C onform datelor regasite la Institutul Național de Statistică, s-au realizat următoarele grafice:

Figura 3. 11. Evoluția numărului de medici din sănătate în domeniul public și domeniul privat din România, între 1990-2015

Figura 3. 12. Evoluția numărului personalului sanitar mediu în domeniul public și domeniul privat din România, între 1990-2015

Se poate observa în ambele cazuri, atât în rândul medicilor, cât și în rândul personalului sanitar mediu, că există o scădere a numărului de persoane ce lucrează în domeniul public, și o creștere semnificativă a personalului ce își desfășoară activitatea în domeniul privat.

În România, și-au început activitatea numeroase clinici și spitale private, unele specializate pe un anumit domeniu sanitar, altele ce au în componență toate departamentele unui spital public. Mai jos este expusă evoluția domeniului privat de sănătate din perioada 1997-2015. Este o evoluție în continuă creștere, pe când în cazul unităților sanitare din domeniul public, există o scădere dramatică (numărul spitalelor publice în 1990 era 423, în 2015 a fost 367; numărul policlinicilor de stat în 1990 era 540, în 2015 a fost 9).

Figura 3. 13. Evoluția numărului de unități sanitare private din România, între 1997-2015

Figura 3. 14. Evoluția numărului de unități sanitare publice din România, între 1997-2015

În România, evoluția sistemului sanitar de sănătate este în strânsă legătură cu dezvoltarea economică pe termen mediu și lung. Există o necesitate în facilitarea accesului la informații și servicii medicale pentru populația din mediul rural, dar nu numai. Diferențele dintre zone în ceea ce privește existența și calitatea serviciilor medicale prezintă un decalaj ce se poate recupera doar cu politici bine puse la punct. Fragilitatea câștigurilor sistemului de sănătate a fost văzută că răspuns la schimbările economice, politice și sociale din ultimii ani.

Aceste decalaje contribuie la descoperirea unor comportamente de consum total diferite de la un județ la altul. De exemplu, piața serviciilor medicale private a depăsit 1 milion de abonamente de sănătate, cu o valoare de 50 milioane euro, nivel cu potențial de dublare pană în 2020. În Brașov 90% dintre firme oferă asigurare medicală privată angajaților.

Piața de servicii medicale private din România crește cu aproximativ 10% pe an și este estimată la peste 700 milioane euro. MedLife, Regina Maria, Medicover, Sanador, Clinicco, Hiperdia, Oncocard, Affidea sunt principalele companii din acest domeniu, la momentul actual.

3.2. Comportamentul consumatorului de servicii sanitare

Starea de sănătate era definită ca “o stare completă de bine din punct de vedere fizic, psihic și social și nu numai absența bolii sau a infirmității”. (Organizația Mondială a Sănătății, 1948). Majoritatea definițiilor existente evidențiază faptul că sănătatea reprezintă rezultatul acțiunilor care o produc, cum ar fi nutriția, imunizarea în scopul prevenirii bolilor sau tratamentul medical pentru vindecarea diferitelor afecțiuni.

Definiția bunăstării și a prevenției au trecut prin multe schimbări în ultimii ani. Pe baza educației, o parte a populației a devenit foarte „conștiincioasă” în ceea ce privește nutriția, schimbările corpului, activitatea fizică.

Aceste schimbări se află la cel mai înalt nivel din istoria omenirii. Totuși problemele mari de sănătate cu care omenirea se confruntă demonstrează faptul că stadiul preocupării și îngrijirii sănătății este încă la început. Stabilirea oportunităților de schimbare nu doar la nivelul indivizilor, dar și a instituțiilor, a structurilor în general din sănătate, poate fi pasul de pornire în ceea ce privește dezvoltarea întregului sistem. Comportamentul consumatorului poate fi tradus ca fiind o interacțiune dinamică între așteptări și percepții, prin care ființele umane își gestionează schimbările survenite în propriile vieți.

3.2.1. Specificitatea comportamentului de cumpărare al consumatorului de servicii medicale

Sănătatea individuală stă la baza conceptului de sănătate publică. Scopul serviciilor de sănătate publică este antrenarea membrilor comunității pentru păstrarea și promovarea unui mediu de viață sănătos, obiectivul principal fiind profilaxia îmbolnăvirilor.

Dimensiunile sănătății pot fi influențate de câțiva factori:

accesul la un sistem competent de îngrijire medicală și de educație sanitară;

factorii de mediu;

factorii ereditari.

Stilul de viață este unul dintre cei mai importați factori ce reflectă modul în care trăiește un individ – atitudini, obiceiuri și comportamente în viața cotidiană. Distingem două tipuri de elemente caracteristice stilului de viață:

sanogene (care promovează și fortifică sănătatea);

patogene (care reprezintă factorii cauzali sau de risc).

Elemente ale stilului de viață sunt: munca, relaxarea, alimentația, probleme zilnice și soluții pentru acestea – toate crează tipologii generale de comportament. Variabilele stilul de viață sunt următoarele: sexul, venitul, segmentarea demografică, segmentarea psihografică, clasa socială etc.

Marketingul sanitar este acel domeniu dinamic și emergent al sectorului public de sănătate care ar trebui să permită organizațiilor să aibă un schimb eficient de informații cu publicul țintă. Acesta implică creativitate, comunicare și distribuirea informațiilor statistice și științifice pentru a atinge nevoile consumatorilor. Modelele comportamentului consumatorului ajută la înțelegerea consumatorilor și ajută, în cazul campaniilor sociale, la influențarea acestui comportament, însă spre binele individului. Psihologic vorbind, comportamentul desemnează ceea ce este obiectiv, independent de ceea ce un individ poate exprima verbal.

Un bun exemplu în acest sens este România – aici etichetele produselor alimentare nu au fost bine promovate ca fiind un mod de transmitere al mesajelor de nutriție și de sănătate. În urma unei moșteniri a deficitului alimentar, consumatorii au avut puține oportunități de a dezvolta obiceiuri de utilizare a etichetelor. Ar trebui să existe o măsură proprie de cunoștințe de nutriție care să influențeze utilizarea etichetei în favoarea noastră, a indivizilor, în vederea prevenirii diverselor boli. Impactul unui stil de viață nesănătos este mare pentru individ, dar relativ mic pentru speranța de viață a întregii populații.

Beneficiile unui stil de viață mai sănătos au fost promovate într-un grad foarte limitat, în timp ce inegalitățile în domeniul sănătății au crescut și continuă să o facă. Dacă politica națională trebuie direcționată spre îmbunătățirea sănătății populației în ansamblu și reducerea inegalităților în sănătate, această politică trebuie să țină seama de potențialul și limitările fiecăruia.

Nevoia ce se resimte atunci cănd apelăm la un serviciu medical este la baza cererii pentru acel serviciu. Această cerere este dominată de elemente precum prețul serviciului medical în raport cu venitul indiviului, nivelul de educație, vârsta individului, interesele acestuia, religie etc. Astfel, se conturează mai multe tipuri de nevoi:

Nevoi percepute – ceea ce pacientul consideră că are nevoie.

Nevoi cerute – ceea ce pacientul solicită unui furnizor de servicii medicale.

Nevoi normative – ceea ce definește un profesionist că are nevoie pacientul.

Nevoi comparative – apar la nivelul unei populații, plecând de la nevoile observate la alte populații.

În corelație cu aceste nevoi, se află și drepturile consumatorilor, formulate în 1962, de către John F. Kennedy, care a elaborat Carta Drepturilor Consumatorului (Consummer’s Bill of Rights):

1. Dreptul la siguranță.

2. Dreptul de a fi informat.

3. Dreptul de a alege.

4. Dreptul de a fi ascultat.

Dacă ne referim la consumatorul de servicii medicale, aceste drepturi sunt foarte importante, deoarece vorbim de servicii, așadar de prestații care nu se pot repeta. A alege un medic bun, la care să ne simțim în siguranță, care ne ascultă și care ne oferă informații relevante pentru problema noastră (indiferent că este vorba de prevenție sau tratament), toate acestea reprezintă drepturi ale oricărui cetățean, indiferent de mediul din care provine, de clasa socială, de educația lui.

Sistemul de sănatate din România

România oferă beneficii ale unui sistem universal de asistență medicală. Statul finanțează asistența medicală primară, secundară și terțiară. Campaniile de sănătate publică sunt finanțate independent de Guvernul României. Ministerul Sănătății din România este obligat să gestioneze și să supravegheze sectorul sănătății publice. Cel mai important reprezentant al sistemului de sănătate este pacientul. Sistemul de asigurări de sănătate presupune existența de resurse umane calificate și infrastructură adecvată pentru informații din sistem.

Ph. Kotler consideră marketingul un proces social și managerial prin care indivizi și grupuri de indivizi obțin ceea ce le este necesar (în cazul de față servicii medicale) și doresc prin crearea, oferirea și schimbul de produse, să perceapă o anumită valoare (reușita tratamentului/ controlului etc).

Promovarea, menținerea și ameliorarea stării de sănătate a populației sunt doar o parte din elementele ce stau la baza unor sisteme structurate de interacțiune a organizațiilor de sănătate. Acestea sunt de exemplu: spitale, policlinici, cabinete de medicină de familie, laboratoare, centre de diagnostic și tratament.

Indicele prețurilor de consum (IPC) ajută la măsurarea schimbărilor în dinamica nivelului general al prețurilor la produsele și serviciile procurate pentru consum de către gospodăriile populației din țară. Indicele prețurilor de consum este un indicator economic, ce măsoară evoluția de ansamblu a prețurilor mărfurilor cumpărate și a tarifelor serviciilor utilizate de către populație într-o anumită perioadă (denumită perioada curentă) față de perioada anterioară (denumită perioada de bază sau de referință).

Figura 3. 15. Valoarea reprezentată de IPC sănătate în IPC servicii (%) în perioada 1990-2014 (raportat la anul 2015)

După cum se poate observa în graficul de mai sus, realizat pe baza indicatorilor prețurilor de consum de servicii din România în perioada 1990-2014, raportat la anul 2015, există o continuă creștere a acestora.

Pentru a avea un sistem de sănătate performant, există anumiți factori ce trebuie îndepliniți, și anume:

– condiții de accesibilitate pentru toată populația;

– echitate;

– oferta pentru toate nevoile de îngrijire medicală;

– cerere pertinentă;

– răspundere din partea statului față de serviciile de sănătate oferite.

În domeniul sanitar, consumatorul se referă la acea “categorie de persoane care ar putea consuma un bun sau un serviciu medical”. Interesant este cum diferă consumatorii din domeniul sănătătii față de alți consumatorii de bunuri și servicii. Într-o mare măsură, achizițiile de asistență medicală sunt adesea comandate de către un medic specialist pentru binele pacientului. Pacientul ar putea, desigur, să refuze tratamentul, dar acest lucru nu se intamplă foarte des.

Thomas R. K. a împărțit consumatorii de servicii medicale în mai multe categorii, din care în România se regăsesc:

“Consumatorii potențiali – se referă la orice individ sau organizație care este un potențial cumpărător al unui serviciu medical. Teoretic, oricine este un potențial consumator de servicii medicale, iar cercetările în domeniul medical, de exemplu, sunt adresate publicului larg, în general”;

“Clientul – este considerat, în sistemul medical, ca fiind cumpărătorul unui produs sau serviciu. În timp ce un pacient poate fi clientul unui anumit produs sau serviciu, este des întâlnit cazul în care consumatorul final nu este clientul. Spre exemplu, altcineva poate alege schema de tratament în numele pacientului (aceste situații pot fi întâlnite în cazul în care pacienții sunt minori, sunt în comă sau nu sunt în deplinătatea facultăților mintale). Identificarea clientului în sistemul medical este un proces mult mai complicat decât în alte domenii”;

„Consumatorii – sunt acel tip de „clienți” care mai degrabă consumă servicii decât bunuri. Relația cu consumatorul este una care implică o interacțiune personală și o relație continuă. Consumatorii au o relație mai simetrică cu furnizorul de servicii decât pacientul care este dependent și lipsit de putere în fața furnizorului. Mulți consideră că termenul de „client” insinuează mai mult respect decât termenul „pacient””;

Ph. Kotler scrie că “teoreticienii susțin că cea mai mare parte din comportamentul uman se învață. Acest proces este rezultatul acțiunii combinate a impulsurilor, stimulilor, sugestiilor, răspunsurilor și consolidării cunoștințelor.” Comportamentele preventive de îngrijire a sănătății sunt puternic influențate de valoarea pe care o percep consumatorii referitor la angajarea în astfel de acțiuni, dar și de educația lor în direcția prevenției. Valoare percepută este afectată în mare măsură de eficacitatea răspunsului sau de convingerea persoanei că o acțiune specifică va atenua amenințarea la adresa sănătății. Un criteriu de luat în calcul este respectarea tratamentului prescris de către medic. De exemplu, din perspectiva medicilor, un tratament este recomandat în funcție de niste noțiuni teoretice cunoscute, cum ar fi datele statistice privind mortalitatea, reacțile adverse, în funcție de niste factori de comportament cunoscuți, a antecedentelor medicale etc.

Consumatorii de servicii medicale au un comportament aparte față de cei ai altor bunuri și servicii, datorită anumitor caracteristici, printre care amintim:

-imposibilitatea “clinetului” de a hotărî exact serviciul de care are nevoie, acesta sarcină fiind în mâna medicilor care decid ce este mai bine pentru acesta;

-în cazul serviciilor de sănătate publică, apare terțul plătitor, așadar sunt servicii gratuite, iar consumatorul nu posedă informații referitoare la preț (nu este un criteriu de alegere a achiziționării serviciului);

-consumatorul de servicii sanitare poate lua anumite decizii pe baza unor aprecieri subiective, printre care se regatesc caracteristici personale și sociale;

-accesul consumatorului la serviciile sanitare se face în funcție de un sistem de referință (în România este cunoscut sistemul de trimiteri din partea medicului de familie, care de multe ori ia decizia în funcție de anumite target-uri sau colaborări cu diverse companii din domeniu – această metodă este utilizată și în cazul serviciilor private). Decizia nu este neapărat a consumatorului final;

-segmentarea în funcție de cantitatea de informații disponibile cu privire la serviciile medicale și calitatea acestora (nu poate există o cuantificare exactă a calității serviciilor, fiecare consumator poate percepe diferit serviciul, în funcție de anumite criterii după care se ghidează – renumele companiei/ unității sanitare, aparatura existentă în unitate, cunoștințele și amabilitatea personalului etc);

-imposibilitatea de a alege unitatea sanitară în care se va desfășura prestarea serviciului, deoarece de multe ori numărul medicilor este limitat, numărul specializărilor dintr-o unitate este limitat, iar serviciile de sănătate nu sunt substituibile;

-factorii emoționali sunt prezenți în domeniul sanitar – consumatorii de servicii medicale trebuie tratați cu o grijă aparte, îndrumați psihologic acolo unde este cazul;

-caracterul extrem de divers al serviciilor sanitare impune cunoașterea antecedentelor din familie (așadar o comunicare personală cu pacienții), discuții uneori inconfortabile, tratamentul specific în funcție de starea de sănătate și nevoile consumatorului.

Din aceste motive, în ultimii ani se vorbește foarte mult despre telemedicină. Telemedicina reprezintă utilizarea telecomunicațiilor și a tehnologiei informației pentru a oferi asistență medicală clinică de la distanță. Acestă metodă a fost folosită pentru a depăși barierele de distanță sau comunicare și pentru a îmbunătăți accesul la serviciile medicale, care nu ar fi adesea disponibile în comunitățile rurale îndepărtate. Este, de asemenea, folosită pentru a salva vieți în situații critice de îngrijire și de urgență.

Telemedicina permite și efectuarea ecografiilor la pacient acasă, acest lucru venind în întâmpinarea unor probleme care pot reprezenta o barieră între un pacient și un spital/ clinică. Serviciul medical este personalizat și este creat special pentru a facilita accesul la serviciile medicale.

Mai mulți oameni se îndreaptă către instrumentele digitale pentru serviciile de sănătate, consumul de telemedicină bazat pe video-uri crescând de la doar 7% în 2015 la 22% în 2016, conform unui studiu realizat în Statele Unite ale Americii, pe un eșantion reprezentativ de peste 4000 persoane. Acest studiu este realizat anual, pentru a putea efectua analiza trendului. Cel mai popular mijloc de telemedicină a fost telefonul (59%), iar e-mailul a ajuns în al doilea rând la 41%, urmat de un mesaj text cu 29%. Interesant este faptul că într-o eră în care consumatorii sunt îngrijorați cu privire la confidențialitatea și securitatea datelor privind sănătatea, marea majoritate (77%) sunt interesați să-și împărtășească informațiile despre sănătate, în special pentru a ajuta medicul lor în a avea mai multă grijă față de pacienți, tocmai prin utilizarea datelor pentru cercetare.

3.2.3. Utilizarea resurselor online de către consumatorii de servicii sanitare

Efectele educației se resimt în sfera sănătății și a stării de bine a populației. Educația are un rol esențial în acțiunile de prevenire ale diverselor boli, și mai ales în înțelegerea strategiilor utilizate pentru a promova campanii. Parte din educație fac parte componente precum: educația pacienților, educația în școli/ licee, mass media, comunicare în sănătate . Pentru a putea face față unor programe ce includ educația pentru sănătate, trebuie să existe niște programe mixte, niște grupuri eterogene de informații din domenii adiacente.

Consumatorii progresivi reprezintă o fereastră pentru viitorul sănătății și starii de bine. Se anticipă că va exista o etichetare mai clară a metodelor de producție a alimentelor și a băuturilor, precum și a provenienței alimentelor, ceea ce ne va face pe toți consumatorii pricepuți in acest domeniu. Este probabil să fie obligatoriu să se prezinte modul în care se cultivă ceva și dacă se adaugă substante cum ar fi pesticidele, în acest proces, precum și impactul potențial pe care acestea îl pot avea asupra sănătății umane.

Există o preocupare intensă în ceea ce privește un trai bun, a metodelor de alimentație corespunzătoare. Interesul manifestat pentru căutările legate de sănătate pe internet, este în continuă creștere. De multe ori se întâmplă chiar că pacienți bolnavi de cancer să caute informații pe internet în detrimentul informațiilor obținute de la oncologul lor. Profilul consumatorilor de sănătate on-line poate fi împărțit la modul general în: pacienți, prieteni/ rude ale pacienților și cetățeni în general. În Europa se constată însă un interes mult mai scăzut dovedit prin căutarile pe internet a informațiilor despre sănătate. Un factor important de luat în calcul este nivelul de acces al cetățenilor europeni și al cadrelor medicale, care necesită monitorizare.

Internetul este o resursă de informații disponibilă pentru un număr din ce în ce mai mare de cetățeni europeni, dar ca și în cazul altor surse de informare, accesul și utilizarea sunt diferinte în funcție de educație. Informațiile despre sănătate sunt accesate prin diverse metode: site-uri web gestionate de organizații, grupuri de asistență online unde oamenii fac schimb de informații, bloguri etc

Internetul este o resursă vastă de informații, dar pentru a ajunge la întregul potențial, este necesar să se direcționeze consumatorii către informații de înaltă calitate și să fie învățăti cum să evalueze calitatea informațiilor.Publicul online este o piață în plină expansiune la nivel mondial, dar prin natura sa are nevoie de o segmentare bazată pe cultură, mai ales dacă vorbim despre sănătate. Informațiile trebuie personalizate pentru a putea cuprinde toate nevoile unui persoane. De asemenea, rețelele sociale reprezintă unul dintre instrumentele de marketing online cu șansele cele mai mari de a menține și consolida relațiile cu consumatorii (fiind ei chiar si pacienți), având în comun interese și activități.

Un studiu realizat de Google în anul 2016, relevă faptul că oamenii caută sintagma “ce mâncăm…” cel mai des în zilele de luni, iar rata acestor căutari ajunge vineri în punctul minim.

Analizând situația României cu ajutorul Google Trends, putem vedea următoarele:

Figura 3. 16. Frecvența căutarilor cuvântului „cancer” în România, în perioada 2004-2017

Numerele reprezintă interesul de căutare asociat punctului cel mai înalt din diagramă, pentru regiunea și momentul specificate. Valoarea 100 reprezintă popularitatea maximă a termenului. Valoarea 50 arată că popularitatea este jumătate din cea maximă înregistrată. Urmând același principiu, punctajul 0 arată că popularitatea termenului reprezintă mai puțin de 1% din cea maximă înregistrată.

Figura 3. 17. Frecvența căutarilor cuvântului „cancer” în România, în anul 2017

În ceea ce privește căutările cuvântului „cancer” în România, se poate obeserva o tendință constantă în timp.

Figura 3. 18. Frecvența căutarilor cuvântului „cancer” în România, în funcție de regiune, în anul 2017

Dacă facem această căutare în funcție de regiune, se poate observa că județul Cluj este pe primul loc la numărul de căutări cu tema “cancer”, iar județul Brașov se află abia pe locul 11. Un alt aspect de amintit este faptul că în categoria căutărilor similare, se regăsesc “simpotomele cancerului”, lucru care denotă interes pentru prevenirea cancerului.

Concluzii

Studii realizate pe perioade de timp îndelungate sugerează faptul că există o legătură pozitivă între educarea pacienților/ femeilor cu ajutorul internetului și nivelul de cunoștințe dobândite în prevenirea cancerului mamar.

O provocare este aceea de a dezvolta sau adapta sisteme informatice bazate pe existența suportului experților și de a fi utilizate de către consumatori. Cele mai multe dintre aceste sisteme au fost inițial dezvoltate pentru a oferi consultanță clinicienilor cu privire la diagnosticele sau gestionarea bolilor, însă acestea ar putea acoperi anumite nevoi ale clienților serviciilor medicale. Aplicațiile bazate pe calculator sunt dezvoltate pentru a ajuta medicii să integreze preferințele (valorile) pacientului cu dovezi științifice, istoricul pacientului și constrângerile locale. Aceste sisteme ajută, de asemenea, pacienții să facă alegeri pentru tratament sau screening pe baza preferințelor lor pentru rezultate diferite.

În România, de cele mai multe ori comportamentul consumatorului de servicii sanitare este bazat pe nevoia unui serviciu medical. Populația nu este obișnuita să meargă în mod regulat la un control medical, iar unităților sanitare le este greu să poată răspunde eficient cererii, mai degrabă inegală și dificiil de controlat. Sistemele de analize obligatorii nu au avut succesul scontat, iar după un timp s-a renunțat la ele, fără a se investi energie și timp pentru explicarea motivelor pentru care populația nu a fost receptivă la aceste tipuri de programe.

Internetul este o sursă infinită de informații medicale, însă România nu este încă pregătită să educe filtrarea informațiilor veridice, în detrimentul celor care pot face mai mult rău, prin adoptarea sindromului automedicației. Sursele online pot aduce un plus de valoare oricărui sistem sanitar, dacă se investește în coordonarea acestora.

CAPITOLUL 4. CERCETĂRI CALITATIVE DE MARKETING PRIVIND CAMPANIILE DE PREVENIRE ALE CANCERULUI DE SÂN ÎN ROMÂNIA

Investigare complexă și sistematică a pieței, cercetarea de marketing reprezintă o serie de activități care au drept scop: clarificarea principalelor activități pe care le presupune cercetarea de marketing (culegerea, analiza și interpretarea datelor), sublinierea caracterului sistematic pe care trebuie să îl aibă fiecare cercetare și precizarea ariei cercetării. Aplicabilitatea cercetării de marketing și în domeniul sanitar, se concretizează prin conceperea unor programe, care iau în considerare atât stimulentele cât și barierele întâmpinate în încercarea schimbării unor comportamente nefavorabile sănătății unei comunități.

Principalele tipuri de cercetări de marketing, preluate și în cazul cercetărilor în sănătatea publică, sunt:

Cercetările calitative

Cercetările cantitative

Lucrarea de față își propune să analizeze ansamblul cercetărilor de marketing aplicate în domeniul sanitar, acordând o atenție deosebită celor utilizate în domeniul campaniilor pentru prevenirea cancerului de sân.

4.1. Cercetarea calitativă de tip focus group: „Opinii, atitudini, convingeri și cunoștințe ale femeilor din Brașov cu privire la prevenirea cancerului de sân”

Ca metode de cercetare calitativă de marketing s-au ales: ancheta exploratorie în rândul experților și interviul de grup.

Focus group-ul este o metodă de cercetare calitativă, și are diferite forme care se clasifică în funcție de durată, de numărul de participanți și de legătura dintre participanți. Metoda focus-group-ului presupune o discuție amplă pe diferite teme cu un grup de subiecți, care poate dura de la o oră până la două ore. Participanții la un focus-group trebuie selectați cu atenție și trebuie să răspundă mai multor cerințe cum ar fi: să cunoască relativ bine problema supusă dezbaterii; să existe o omogenitate a grupului din punct de vedere al vârstei și nivelului de instruire.

4.1.1. Formularea ipotezelor și obiectivelor cercetării calitative

4.1.1.1. Obiectivele cercetării calitative:

Identificarea motivelor pentru care femeile nu merg la control medical.

Identficarea metodelor de stimulare a grijii față de sănătate.

Identificarea metodelor de informare în domeniul sanitar.

Determinarea cunoașterii campaniilor de prevenire ale cancerului și metodelor de prevenire.

Determinarea posibilităților materiale ale femeilor, pentru prevenirea cancerului.

4.1.1.2. Ipotezele cercetării calitative:

În urma eșantionului folosit pentru a selecta subiecții pentru realizarea interviului de cercetare putem avea drept ipoteze următoarele:

1. Unii membrii ai eșantionului doresc mai multe informații cu privire la prevenirea cancerului de sân.

2. Lipsa de timp și stresul sunt factori care influențează atitudinea femeilor în legătura cu grija față de sănătate.

3. O parte din membrii grupului consideră că femeile își neglijează sănătatea.

4. Unii membrii ai eșantionului consideră că femeile sunt indiferente față de cancer deoarece consideră că lor nu li se poate întampla.

4.1.2. Metodologia cercetării calitative

Luând în considerare faptul că un eșantion ideal specific metodei focus group este de 6-12 persoane, pentru fiecare din cele două focus groupuri s-au ales câte 8 participanți. Metodologia cercetării calitative s-a bazat pe intervievarea a 16 femei din orașul Brașov, cu vârsta cuprinsă între 25-55 ani. Acestea au fost selectate pe baza unui chestionar ce a fost distribuit în 4 cabinete de medicină de familie, din Brașov. În urma colectării acestor chestionare, respondentele au fost contactate telefonic.

Scopul interviului de grup a fost acela de a identifica cât mai multe informații despre metodele de informare utilizate în domeniul sanitar, despre accesul la serviciile medicale și despre promovarea și eficiența campaniilor de prevenire pentru cancerul de sân. Fiecare interviu de grup a durat aproximativ 55-65 de minute, interviurile fiind realizate pe baza ghidului de interviu. Cercetarea s-a desfășurat în luna iunie ale anului 2017.

4.1.3. Proiectarea în detaliu a ghidului moderatorului

Discuțiile în cadrul unui focus group se desfășoară parcurgând o schemă logică: de la general la particular și la aspecte specifice și din sinteza acestora din nou la general, de la simplu la complex și invers.

Inițial membrii grupului sunt puși în situația de a discuta în mod liber despre cum văd ei grija față de sănătate. În continuare, membrii grupului sunt orientați să discute mai pe larg, în profunzime, despre tema propusă, și anume despre campaniile de prevenire ale cancerului de sân.

Discuția se direcționează spre temele din ghidul de interviu. Se folosesc întrebările deschise fiind enunțate doar temele mari puse în discuție, restul întrebărilor fiind puse doar în cazul în care acestea nu sunt punctate de subiecți.

4.1.4. Obținerea datelor primare calitative

În cazul cercetărilor calitative se folosesc modalități nestructurate de culegere a datelor, spre deosebire de cercetările cantitative în care se folosesc modalități structurate de culegere a datelor.

În cadrul unui focus-group cantitatea obținută de date primare calitative este foarte mare și trebuie sintetizată, pentru a putea fi ușor de utilizat fără a pierde din semnificația lor.

Datele trebuie adunate într-o modalitate transparentă, amplă și completă, fără a omite datele contradictorii. Pentru sporirea credibilității cercetătorul trebuie să ofere posibile interpretări alternative aducând argumente pro și contra pentru fiecare.

În cadrul unui focus grup, datele primare se obțin în principal din înregistrările audio și video care sunt analizate ulterior. De asemenea, se obțin numeroase informații prin completarea frazelor neterminate, lucru care are loc la mijlocul sesiunii de focus group, dar și a asocierii unor cuvinte cu primul cuvânt sau grup de cuvinte la care se gândesc respondenții.

Interviul începe cu enunțarea regulilor de desfășurare a discuțiilor, cu prezentarea participanților și cu o perioadă de acomodare.

Preambul (4-6 min)

„Bună ziua mă numesc Mădălina Ștefan și sunt doctorandă în cadrul Universității Transilvania din Brașov, la Facultatea de Științe Economice și Administrarea Afacerilor, în domeniul Marketing. Astăzi vom discuta un subiect de interes general: grija față de sănătate și promovarea campaniilor de prevenire ale cancerului de sân. Pentru a avea o discuție mai eficientă vom stabili niște reguli:”

Această discuție nu este un test al cunoștințelor, astfel nu pot exista răspunsuri corecte sau greșite;

Pentru noi contează opinia dvs. si de aceea vă rugăm să răspundeti complet și sincer la întrebări;

Respectați opiniile celorlalți participanți, indiferent de conținutul lor;

Vorbiti clar, tare și pe rând;

Este necesară participarea tuturor în discuție.

Discuția noastră va fi înregistrată audio. Acest lucru e necesar, pentru a prelucra informatia obtinută. Înregistrările se vor folosi doar în scopurile cercetării. Anonimatul este garantat.

Cu permisiunea dvs, vă propun să începem. Pentru început ar fi bine să vă prezentati, să ne spuneți numele dvs. și un cuvânt care vă caracterizează.

Discuția se direcționează spre temele din ghidul de interviu (55 min), care se regăsește în Anexa 4.1.

4.1.5. Analiza și interpretarea datelor obținute

4.1.5.1. Utilizarea metodei analiza de conținut

Discuțiile de grup sunt înregistrate audio și video și apoi sunt analizate în detaliu. Înregistrarea video este deosebit de importantă deoarece ea redă expresia feței, mișcările corpului, a mâinilor, a capului, aspecte ce exprimă la rândul lor anumite stări sufletești, reacții emoționale, atitudini care sunt importante pentru analiza ulterioară.

Cea mai importantă metodă de analiză a rezultatelor este analiza de conținut (Anexa 4.2.).

Au fost realizate două cercetări calitative de tipul interviului de grup. În urma realizării cercetărilor calitative de tip focus-group cu titlul “Grija față de sănătate și promovarea campaniilor de prevenire ale cancerului de sân”, la care au participat câte 8 respondenți, se realizează analiza verticală:

Subiectul 1 consideră că este foarte mult vorba despre prevenție, sunt deja campanii, mai ales cele TV, care atenționează populația cu privire la consumul de grăsimi, sare și alcool. Subiectul consideră că stresul este un factor foarte important care ne împiedică să mergem la analize, ne oprește din grija față de sănătate și suntem mult mai preocupați de alte probleme.

Subiectul 2 și-a exprimat părerea în legătură cu necesitățile zilnice, cu facturile care trebuiesc plătite la timp, de asemenea sunt persoane care au copii, și atunci nu își permit să plătească analize în sensul prevenției. Sănătatea este importantă, însă și facturile și mâncarea trebuie plătite. Există controale gratuite, insa locurile sunt limitate. Singura solutie este palparea, care nu costă si trebuie realizata periodic.

Subiectul 3 consideră că este destul de complicat să previi, pentru că prevenirea de multe ori se rezuma la bani și atunci majoritatea femeilor evaluează necesitățile zilnice, prioritățile. Cu toate că este mai puțin costisitor să plătești o analiză, dacă nu ești conștient de gravitatea problemei, atunci lași lucrurile așa cum sunt. Atunci când te îmbolnăvești, boala devine o prioritate și bugetul se îndreaptă spre tratarea problemei care a devenit clar, locul 1.

Subiectul 4 consideră că există controale gratuite, iar palparea nu costă nimic. Costul de 100-150 lei pentru un control este foarte mic, în comparație cu beneficiile aduse. Femeile ar trebui constrâse, sau campaniile de prevenire ar trebui să se adreseze persoanelor în măsură să facă ceva, de exemplu medicilor de familie.

Subiectul 5. Pentru subiect, grija față de sănătate înseamnă monitorizare, și consideră că suntem programați biologic să reacționăm când ceva e în neregulă, trebuie să fim responsabili. Neglijența față de corpul nostru duce la media scăzută de viață a românilor.

Subiectul 6 percepe lucrurile din prisma faptului că atunci când ești sănătos nu gasești bani să mergi la un control, dar găsești bani să îți cumperi în fiecare zi un pachet de țigări, expunând o poveste reală. Nu dăm atenție micilor detalii care însumate, contează cel mai mult. Prioritatea noastră e să muncim din ce în ce mai mult, să câștigăm din ce în ce mai mulți bani, nu să fim sănătoși. Prevenția, în cazul cancerului de sân, este ceva ușor, există teste și este unul dintre tipurile de cancer care este tratabil, dacă este descoperit timp. Este vorba despre schimbarea percepției.

Subiectul 7 consideră că totul depinde de prevenție și consideră că este mult mai bine să prevenim, decât să tratăm. Subiectul consideră că femeile sunt de părere că lor nu li se poate întampla, și de aceea campaniile de promovare pentru astfel de boli nu prea au success. În comparație cu Subiectul 4, subiectul 7 consideră că medicii după ce trec de o anumită vârstă, saturați fiind, își pierd interesul și o campanie de genul acesta nu îi poate sensibiliza. De asemenea, a fost dată ca și exemplu o altă țară, în care medicii de familie câștigă mai mulți bani dacă își mențin pacienții sănătoși.

Subiectul 8 este de părere că trebuie să avem grijă la alimentație, la proastele obiceiuri cum ar fi: fumatul, sedentarismul, gândurile zilnice, și să încercăm să rezolvăm problemele din viața noastră fără stres, să ne ocupăm timpul cu lucruri frumoase, care să ne bucure.

Subiectul 9 este convins că aceste campanii de promovare pentru cancer trebuie să existe, iar dacă statul nu reușește să le promoveze, ar fi oportună o colaboare cu sectorul privat. Grija față de sănătate, nu este o prioritate pentru femeile din România.

Subiectul 10 consideră că sănătatea este ceva ce primești, în general, atunci când te naști, dar apoi trebuie să ai grijă să o menții pe tot parcursul vieții. În concordanță cu subiectul 9, crede că statul trebuie să se implice mai mult în promovarea unui stil de viață sănătos.

Subiectul 11 și-a exprimat gânduri pozitive la adresa spoturilor difuzate în cadrul calupurilor publicitare, referitoare la consumul de alcool, violența domestică, importanța sportului, însă acestea nu sunt suficiențe. Ar trebui alocate fonduri pentru controale anuale gratuite, sau realizate cursuri și evenimente de informare pe tema grijii față de sănătate.

Subiectul 12 este de părere că efectul campaniilor de promovare pentru diverse boli este minim, dacă publicul nu este interesat. Așadar toată această grijă față de sănătate pornește în primul rând de la educație, de la nivelul de cunoaștere pe care românii îl au. În România nu a fost pus accentual pe sănătate și menținerea acesteia, ci mai degrabă pe tratarea bolilor și pe consumul de medicamente.

Subiectul 13 este convins că sănătatea este relativă și că nu depinde de noi succesul unei campanii de promovare pentru prevenirea cancerului. Din cauza mentalității se consideră că a merge la medic este ceva rușinos, iar în funcție de caz și de situația socială, a merge la medic este foarte costisitor, iar până la apariția unor simptome, nici măcar nu este necesar.

Subiectul 14 prevede un viitor mai bun în ceea ce privește promovarea campaniilor care sunt realizate în scopul prevenirii cancerului de sân, deoarece există tot mai multe femei care au sau avut această boală și cu ajutorul lor, informațiile despre prevenire pot avea un impact mai mare asupra populației. Cancerul este boală secolului, se vorbește din ce în ce mai mult despre ea, implicit metodele de prevenire ar putea fi promovate cu ușurință, mai ales dacă ar avea și suportul statului.

Subiectul 15 are percepții negative în ceea ce privește viitorul sistemului sanitar și implicarea sectorului public în promovarea îngrijirii sănătății, prevenirii bolilor care fac din ce în ce mai multe victime. Aceeași părere este exprimată și despre educarea copiilor. Educația joacă un rol foarte important, însă orele referitoare la sănătate și cultură civică nu sunt o prioritate pentru România.

Subiectul 16 consideră că există un interes general în legătură cu alimentația bio, nutriția, activitățile sportive și alte elemente care duc la îngrijirea și menținerea sănătății, așadar este posibil că pe termen mediu și statul să se implice în acțiuni de prevenire și promovare a sănătății. Statul trebuie să își dea interesul mai mult pentru aceste lucruri, fiind nevoie de o populație sănătoasă, pentru a face rost de forță de muncă, implicit taxe și impozite care să revină către stat.

În urma discuției libere s-au identificat doi factori posibili pentru care femeile nu merg la control preventiv pentru cancerul de sân și anume: teamă de rezultat, dar și rușinea. De la acești factori s-a discutat referitor la decizia de a alege un medic bărbat sau femeie. Subiectul 2 consideră că există anumite constrângeri, și femeile se simt rușinate să meargă la un medic bărbat, pe când Subiectul 4 consideră că dacaă ar fi așa, nicio femeie nu ar mai merge la un control ginecologic, majoritatea medicilor fiind bărbati. A existat un dialog între Subiectul 2 și Subiectul 7, referitor la sexul medicului, preferat și ulterior ales. În urma tuturor discuțiilor, se poate considera că există bariere psihologice, și ar trebui pus accentul în campanii și pe acest aspect.

Subiectul 5 consideră că oricine a trecut printr-o experiență care să pună persoana respectivă pe gânduri în legătură cu sănătatea, clar nu o să mai conteze dacă medicul care te consultă este femeie sau bărbat. Dar se sugerează că totul depinde și de profesionalismul medicului.

Analizand răspunsurile primite cu privire la principala sursă de informare în materie de sănătate, toți cei 16 respondenți au ales internetul. Pe locuri secunde s-au regăsit medicul de familie, prietenii, reviste, cărti. Internetul este cel care poate răspunde in timp scurt oricărei întrebări, care poate pune orice diagnostic, deși Subiecul 4 consideră că este o greșeală acest auto-diagnostic, pentru că majoritatea persoanelor nu consultă și părerea unui specialist, aleg varianta cea mai gravă de boală corespunzătoare simptomelor resimțite și apoi se tratează ca atare.

Referitor la campaniile de prevenire ale cancerului, cunoscute și desfășurate în România, toți respondenții au amintit campaniile organizate de Avon, care sunt foarte mediatizate, dar doi respondeți și anume 1 și 7, au amintit și Crosul Cassiopeea, eveniment cu vechime, organizat în Brașov, cu strâgere de fonduri- donate în întregime către ajutorarea persoanelor diagnosticate cu cancer și care au nevoie de proteze mamare. La un moment dat, fiind bombardați cu multe informații despre prevenire, prin promovare continuă, se pot avea rezultate frumoase. Când spui Avon, ai imaginea fundiței roz. Alți respondenti au ales să vorbească despre cei care se ocupă doar de persoanele bolnave de cancer, și anume Hospice Casa Speranței, și care în ultimii ani și-au extins activitatea și pentru ajutarea în prevenirea cancerului.

Oportunitățile campaniilor – din punctul de vedere al Subiectului 6 ar trebui realizate de către medici. Cu bugete foarte mari, mediatizate, ar trebui băgată frica în oameni și crescute costurile consultaților, până când acestea vor da primele rezultate. Frica este un factor foarte important în a motiva oamenii. Subiectul 12 consideră campaniile din ce în ce mai eficiente, din ce în ce mai mulți oameni participă la organizarea și crearea de evenimente legate de prevenție.

De altfel, subiecții consideră potrivite pentru promovarea acestor evenimente, persoane care au trecut prin această boală, și care au ceva de spus. Persoane care știu ce înseamnă și ar putea convinge alte femei să meargă la control.

Respondenții au fost rugați să termine următoarea propoziție cu primul cuvânt care le vine în minte: “În general, femeile nu merg la control preventiv pentru cancerul de sân deoarece…”. Răspunsul cel mai des întâlnit, 9 din 16 a fost frica, apoi costurile consultatiilor, timpul, indiferența, neglijența și faptul ca nu se văd în postura femeii bolnave.

4.1.5.2. Metoda proiectivă aleasă

Metoda aleasă este testul de completare de fraze, metodă care se bazează pe principiul completării libere. Fiecare grup de studiu a fost format din 8 subiecți.

Descrierea metodei: S-a ales această metodă deoarece subiectul poate completa cu ceea ce îi vine în minte propoziția sau fraza lăsată neterminată și acest lucru permite aflarea și identificarea motivelor, atitudinilor și părerilor, dar și explicarea unor comportamente.

Analiza vericală a metodei proiective:

Subiectul 1 este de parere că ar merge mai des la analize dacă ar avea probleme de sănătate pe care să le conștientizeze. Subiectul consideră cancerul de sân o afecțiune care poate fi prevenita printr-un stil de viață sănătos, și poate fi depistată la timp, iar legat de prevenire susține că aceasta se bazează pe anumite analize și consultații, alimentație corespunzătoare, sănătate psihică (fără stres).

Subiectul 2 este de părere că ar merge mai des la analize dacă ar fi una din principalele sale priorități. Din punctul său de vedere cancerul de sân reprezintă o boală teribilă, iar pentru prevenire ar trebui facut un control măcar o dată pe an.

Subiectul 3 consideră că ar merge mai des la analize dacă nu ar fi așa costisitoare, iar cozile ar fi mai mici (eventual cu programare). Subiectul 3 consideră cancerul mamar o boală a secolului nostru, tratabilă în faza incipientă, care lasă sechele adânci pentru cele care luptă cu aceasta, dar care poate fi prevenită prin palpare și analize periodice.

Subiectul 4 consideră că ar merge mai des la analize dacă ar avea timp și dacă ar simți că ceva este în neregulă. Din punctul său de vedere cancerul de sân este o prapastie în viața fiecarei femei, care poate fi prevenită prin vizite regulate la medic.

Subiectul 5 crede că ar merge mai des la analize dacă ar costa mai puțin. Analizând răspunsul său, cancerul de sân reprezintă o afecțiune tratabilă, prin prevenirea cu controale regulate și informare asupra procedurilor de auto-diagnosticare.

Subiectul 6 consideră cancerul o boală tratabilă, dar văzută cu nepăsare, iar pentru prevenire sunt indicate analize regulate, nutriție sănătoasa și evitarea stresului.

Subiectul 7 este de parere că ar merge mai des la analize dacă nu ar trebui să își piardă o zi, stând la cozi. Din punctul său de vedere cancerul de sân este o luptă acerbă și costisitoare pentru supraviețuire, care poate fi prevenită prin control, mai ales dacă există asemenea cazuri în familie.

Subiectul 8 crede că ar merge mai des la analize dacă ar avea bani să își facă periodic aceste analize, în sistemul privat. Analizând răspunsul său, cancerul de sân reprezintă un nodul apărut la sân, care nu provoacă durere în stadiile incipiente.

Subiectul 9 ar merge mai des la analize dacă ar considera că este necesar. Cancerul de sân reprezintă o afecțiune a țesutului mamar, iar prevenirea cancerului de sân se poate face prin efectuarea unor analize la anumite perioade de timp.

Subiectul 10 spune că ar merge mai des la analize dacă timpul i-ar permite sau dacă ar fi nevoită să meargă. Prevenirea cancerului de sân din punctul sau de vedere reprezintă informarea și conștientizarea.

Un alt punct de vedere vine din partea Subiectului 11 care ar merge mai des la anlize dacă ar fi încurajată de prieteni, familie. De asemenea, cosidera cancerul de sân o boală care poate fi vindecată dacă este descoperită la timp, iar prevenirea cancerului reprezintă realizarea analizelor anuale în ceea ce privește această boală.

Subiectul 12 este de părere că ar merge mai des la analize dacă ar avea mai mult timp, dacă nu ar fi așa costisitoare și de asemenea dacă ar fi mai bolnăvicioasă. Cancerul de sân este văzut că o boală care trebuie prevenită în măsură în care este posibil, și anume prin controale regulate.

Subiectul 13 consideră că ar merge mai des la analize dacă ar simți că este ceva în neregulă. Consideră cancerul de sân o boală incurabilă în majoritatea cazurilor, iar prin prevenirea cancerului de sân înțelege realizarea palpării lunare și controale medicale periodice.

Subiectul 14 crede că ar merge mai des la analize dacă ar fi gratuite. Cancerul de sân reprezintă în opinia sa o problemă mondială care poate fi prevenită prin controale periodice.

Subiectul 15 este de părere că ar merge mai des la analize dacă condițiile ar fi mai bune în spitalele publice unde teoretic acestea sunt gratuite și dacă ar fi fost educată din copilărie în acest sens. Cancerul de sân este văzut că o boală de care majoritatea femeilor află în ultima clipă. Prevenirea acestei boli trebuie făcută prin autopalpare și analize anuale.

Subiectul 16 crede că ar merge mai des la analize dacă ar avea antecedente în familie. Cancerul de sân este percepută că o schimbare radicală a vieții, iar prevenirea cancerului reprezintă un mod de viață sănătos și controale înainte să simți că este ceva în neregulă.

Metoda asocierii cuvintelor

Subiecții au fost rugați să asocieze câte un cuvânt pentru fiecare cuvânt sau grup de cuvinte din listă.

Medic

Analize medicale

Ecografie mamară

Mamografie

Cancer mamar

Pentru a analiza mai ușor această tehnică proiectivă, s-a ales utilizarea unui tabel de prezentare a rezultatelor:

Tabel 4. 1. Asocierea cuvintelor în cadrul focus-group-urilor

Analizând răspunsurile primite, se poate observa cu ușurință că majoritatea cuvintelor asociate au o conotație negativă. Cele mai des întâlnite pentru a descrie medicii sunt: frică, teamă, boală, iar cele mai pozitive sunt legate de sănătate. Aceste asocieri provin adesea dintr-o amintire legată de medici, cel mai adesea făcându-se referire la întâmplări din copilărie. Referitor la analize, adesea a fost întâlnit cuvântul “sânge”, deși era vorba de analize generale, care pot sau nu să implice sânge. Intervine în explicații și în acest caz, teama sau frica.

Pentru următoarele trei categorii de cuvinte, se pot observa din nou conotațiile negative referitoare la cancer, durere, deces, pericol, moarte etc.

Metoda continuarii povestirii a fost utilizata în cadrul grupurilor de reflecție pentru a identifica nevoile și opiniile de ansamblu ale femeilor chestionate, cu privire la imaginea unei campanii de prevenire pentru cancerul de sân.

Subiecul 1 ar organiza un eveniment de mare amploare și ar încerca să atragă atenția publicului cu un concert la care să aibă invitați cunoscuți, iar pentru a promova controlalele anuale și a da o notă serioasă evenimentului, ar invită femei care au fost diagnosticate cu cancer de sân, însă au reușit să învingă boală (ar vedea un fel de dialog, și poveste în care să explice etapele prin care au trecut). Tot în cadrul acestei campanii, ar sponsoriza analize specializate gratuite și ar prezenta simptomele cancerului prin împărțirea de pliante cu cele mai importante metode de prevenție. Mesajul central al campaniei: “Sănătatea contează!”.

Subiectul 2 ar organiza o campanie care să pornească de la educație, deci ar începe cu școli, licee, universități, dar și în spații frecventate de multă lume, de exemplu cafenele, mall-uri. Ar pune accentul pe informare și ar atrage cât mai mulți bărbați în campanie, care să ajute la promovarea în rândul soțiilor, surorilor, mamelor, femeilor din viață lor. Mesajul campaniei ar trebui să fie scurt și pozitiv: “Fii liberă!”.

Subiectul 3 ar încerca să țintească grupuri mai mici de femei, dar care să atragă în urma lor alte femei, să fie o tehnică bazată pe bulgărele de zăpada. Informațiile să fie concrete, și să aibă o putere mare de convingere că această boală este curabilă dacă este depistată la timp.

Subiectul 4 ar pune accentual pe simptomatologie și pe informarea corectă în ceea ce privește un control. Unde se poate efectua, de către cine, cât de des, cât costă, doare etc. Ar descrie întreg procesul de prevenire că fiind unui rapid, accesibil și la îndemână oricărei femei care ține la ea. De asemenea, ar face un cabinet mobil pentru zonele greu accesibile; aș lăsa informații la cabinetele medicilor de familie.

Subiectul 5 ar face niște cercetări pentru a identifica cum pot fi abordate femeile în legătură cu acest subiect. Prin acest eveniment înțelege cooperarea cu clinici private, cabinete de medicină de familie pentru a putea răspândi informațiile referitoare la prevenire într-un mod cât mai profesional cu putință, însă ținând cont de persoanlitatea femeilor din România.

Subiectul 6 ar crea o campanie care să țintească fetele tinere, începând cu vârstă de 20 de ani, și le-ar prezenta cât mai explicit posibil ce înseamnă autopalparea, și cât de important este că această să fie făcută lunar. Apoi ar forma grupuri mici, în care să fie implicați psihologi și medici de specialitate, prin care să încerce să combată frică ce intervine în relația pacient-medic. De asemenea, ar pune accentul pe alimentație și evitatea stresului.

Subiectul 7 ar realiza pliante în care să fie explicat pe înțelesul tuturor categoriilor de public ce înseamnă un control mamar, și care sunt exact metodele de prevenire a cancerului prin acțiunile de zi cu zi. Ar încerca să atragă atenția asupra riscului foarte crescut de cancer din țara noastră, dar și a faptului că acesta este depistat de cele mai multe ori atunci când este prea târziu. Campania ar urmă să fie tratată atât offline cât și online, presă, aș încerca să aduc sponsori. Mesaj: “Verifică acum, mâine poate fi prea târziu” sau “Știm că iubești persoanele din jurul tău, ajută, informează”.

Subiectul 8 ar apela la voluntari bine instruiți care să împartă pliante în școli și facultăți, în ideea în care ținerii pot fi de multe ori mai receptivi la astfel de lucruri și pot transmite informațiile mai departe în familie. În zilele noastre este “cool” să te implicit în astfel de activități, de aceea este un mediu care trebuie utilizat la capacitate maximă. Ar organiza de asemenea, cursuri gratuite despre autopalpare, în mai multe locații din oraș. Nu ar neglija nici mediul rural, unde ar apela la o caravană cu ecografie mamară mobile, gratuită pentru femeile cu vârstă de peste 20 ani. Aș apela la voluntari bine instruiți care să împartă pliante în școli și facultăți, în ideea în care tinerii pot fi de multe ori mai receptivi la astfel de lucruri și pot transmite informațiile mai departe în familie. În zilele noastre este “cool” să te implicit în astfel de activități, de aceea este un mediu care trebuie utilizat la capacitate maximă. Aș organiza de asemenea, cursuri gratuite despre autopalpare, în mai multe locații din oraș. Nu ar neglija nici mediul rural, unde ar apela la o caravană cu ecografie mamară mobile, gratuită pentru femeile cu vârstă de peste 20 ani. Idee slogan: “Merităm o viață mai bună atât noi, cât și familile noastre, mergi la control! Îți e teamă să faci asta singură? Cere ajutorul apropiaților și a medicului!”

Subiectul 9 ar demara o campanie în colaborare cu statul, prin introducerea unor cursuri obligatorii de sănătate, în licee. Sloganul acestei campanii ar putea fii: “Previne și nu vindeca”. De asemenea, ar colabora cu insitutii private de sănătate, la fiecare ecografie mamară să primească una gratuită pentru o altă prietenă.

Subiectul 10 ar pune accentul pe relația familială, relația fiică-mamă și s-ar orienta în găsirea unor mesaje sensibile la adresă grijii pe care și-o poartă una celeilalte. Ar organiza întâlniri intime, în care specialiștii să îndemne femeile să aibă grijă de ele. Aceste întâlniri ar avea caracter recreativ, de învățare, poate chiar de tip work shop.

Subiectul 11 consideră că o campanie care să fie considerată de succes trebuie să fie organizată în jurul persoanelor care nu au descoperit boală la timp, care pot relata exact care sunt etapele pe care dacă le-ar fi respectat, poate nu s-ar fi îmbolnăvit. Astfel, trebuie pus accentul pe întâlniri mai restrânse, însă foarte intense, astfel mesajul ajungând să fie transmis mai departe, tocmai prin prisma acestor testimoniale.

Subiectul 12 ar organiza o campanie agresivă, cu persoane care au avut sau au cancer de sân. Învățarea este mai ușoară atunci când cineva care a trăit această nefericită experiență și este mult mai reală, decât în cazul unei persoane publice care devine imaginea unei campanii de acest gen. Accentul mesajelor trebuie pus pe prevenire.

Subiectul 13 ar scoate în evidență metodele de prevenire, și ar face acest lucru prin spoturi publicitare repetate la TV. De asemenea, cu ajutorul pliantelor, dar și a panourilor publicitare. Ar sublinia și importantă realizării tuturor analizelor pentru depistarea cancerului, anual sau periodic la recomandarea medicilor.

Subiectul 14 ar crea diverse materiale promoționale de informare asupra acestei boli, însă ar fi diferite în funcție de vârstă femeilor pentru care sunt adresate. Ar încerca să țină cont de tendințele și preocupările femeilor pe categorii de vârstă. Toate aceste materiale trebuie însă să aibă un numitor comun, și anume importantă analizelor anuale, a faptului că această boală poate fi descoperită în stadii incipiente, când tratamentul este ușor și mai puțin costisitor.

Subiectul 15 s-ar folosi de site-urile de socializare și ar organiza întâlniri cu femei dornice să afle mai multe despre prevenirea cancerului la sân. Ar creă niște video-uri atractive, prin care femeile să își dorească cu adevărat să participe activ în campanie – astfel rezultând un împac mai mare asupra populației, și prin transmirea ulterioară a mesajelor către alte femei. Totodată ar crea parteneriate cu spitalele private, care ar putea anual să sponsorizeze un anumit număr de controale gratuite.

Subiectul 16 ar organiza în primul rând niște întâlniri și seminarii prin care să vindece teama femeilor de a merge la medic. În România femeile cresc cu această frică de medici și de spitale, de aceea ajung târziu să depisteze anumite boli. Așadar, acesta este începutul, apoi ar organiza întâlniri cu medicii de familie și ar realiza parteneriate între medicii de familie și alte instituții prin care să crească vizibilitatea campaniilor de prevenire pentru bolile secolului.

S-a utilizat ulterior tehnica persoanei a treia. Aceasta tehnică presupune ca subiecții să își exprime părerea cu privire la ce crede sau ce ar face într-o anumită situație o a treia persoană. Acesta poate fi un prieten, un vecin, un coleg, un turist etc. Se consideră că respondenții, în acest fel, își vor transfera propriile lor opinii, convingeri și atitudini asupra celei de-a treia persoane.

De aceea, respondentele celor două focus group-uri au fost rugate să completeze o propoziție începută, și anume: “Pentru prietena mea grijă fată de sănătate se manifestă atunci când…” S-au regăsit răspunsuri asemănătoare, și anume: referiri la alimentația sănătoasă, timp acordat sportului și mișcării fizice regulate, controale și analize efectuate periodic/ anual, dar au fost și completări care au avut la bază manifestarea grijii față de sănătate, atunci când apărea deja o problemă sau o durere.

În concluzie, analizând răspunsurile subiecților participanți la focus group, se poate observa o stare de revoltă față de puțina grijă fată de sănătate a populației, de asemenea din analize reiese faptul că toți respondenții cunosc foarte bine controlul indicat cel puțin o dată pe an pentru prevenirea cancerului de sân, și de asemenea nevoia constantă de a se efectua analize, însă datorită sistemului sanitar deficitar, a ignoranței, a costurilor și a cozilor mult menționate în răspunsuri, oamenii preferă să nu mai meargă la medic.

De asemenea, se poate observa faptul că respondenții văd cancerul de sân ca fiind o boală tratabilă în cele mai multe cazuri, foarte gravă totuși, dureroasă și care lasă sechele pentru cei care o depășesc. Un alt lucru important de precizat este sursă de informare cu privire la sănătate, unde majoritatea respondenților au ales internetul. Printre alte discuții sau identificat teama și rușinea, două bariere care impiedică femeile să meargă la control, și s-au propus diverse idei de motivare în acest sens, printre care cea mai dezoltată a fost cea legată de întâlniri cu persoane care au suferit de cancer de sân, dar care au supraviețuit și acum își continuă viața, știind să profite mai mult de bucuriile vieții, dar având grijă de stilul de viată și bineînțeles, mergând periodic la control și analize.

Atunci când respondentele au fost rugate să descrie într-un cuvânt campaniile de prevenire pentru cancerul de sân, acestea au fost împărțite în două tabere: conotații pozitive și conotații negative sau pesimiste. Printre cuvintele utilizate s-au regăsit: utile, insuficiente, speranță, viață, informare, rare, neînțelese.

4.1.6. Limitele cercetării calitative de marketing

Limitele cercetării calitative de marketing se referă în principal la gradul de cooperare al participanților la interviul de grup. De asemenea, fiind foarte multe informații, date, esențialul discuților se poate pierde. O altă limită care poate exista, este incertitudinea cercetătorului față de onestitatea informațiilor obținute de la participanți, dar și intelesul cuvintelor folosite în metodele proiective, este posibil a fi fost înțeles diferit de către respondenți. Tema aleasă pentru cercetarea de față, este una sensibilă, care poate să creeze o ușoara jenă în a discuta deschis subiectele, mai ales în cazul persoanelor mai timide.

4.1.7. Concluziile cercetării calitative de marketing de tip focus-group

Anual, în România peste 9000 de femei sunt diagnosticate cu cancer la sân, dintre care majoritatea sunt depistate în fază avansată, când opțiunile terapeutice sunt minime. Cancerul de sân este în România boala oncologică cu cele mai multe victime în rândul femeilor. Cancerul la sân este perfect vindecabil dacă este descoperit și tratat din timp.

Ca strategie principală de imagine folosită în campaniile împotriva cancerului de sân, se regăseștecunoscuta panglică roz, fiind simbolul cel mai proeminent de conștientizare a cancerului de sân.

Scopul unei campanii de sensibilizare cu cancer de sân este de a ridica problema "grijii față de sănătate" față de cancerul de sân – detectarea acestuia, tratamentul, precum și nevoia unei cure de încredere, permanente.

În general, campaniile de sensibilizare pentru cancer de sân au fost extrem de eficiente în obținerea atenției. Cancerul de sân primește în mod semnificativ mai mult interes și spatiu în mass-media față de alte tipuri de cancer prevalente.

În conlcuzie, important este să se dezvolte această preocupare pentru sănătate. Fiecare femeie trebuie să știe să își controleze starea de bine, să își protejeze viața și să învețe că mersul la medic este un lucru esențial, care trebuie să vină în mod natural, pentru a preveni anumite boli. Controlul medical trebuie să devină pentru oricare dintre noi o rutină. Nu este o acțiune care să creeze frică, rușine sau temeri.

În acest sens, trebuie lucrat la campanii care să educe populația. Trebuie create mesaje pe înțelesul tuturor, care să îndemne la acțiune. Întotdeauna este mult mai ușor să previ, decât să tratezi.

Fenomenul campaniilor sociale ia din ce în ce mai multă amploare, așadar se dezvoltă și percepția oamenilor despre acestea, iar conștientizarea mesajelor transmise devine inevitabilă.

4.2. Cercetarea calitativă de tip interviu de profunzime: „Opinii, atitudini și convingeri ale experților din Brașov cu privire la prevenirea cancerului de sân”

Ca metodă de cercetare calitativă de marketing s-a ales și ancheta exploratorie în rândul experților.

Ancheta exploratorie în rândul experților reprezintă o tehnică de cercetare calitativă bazată pe chestionarea persoanelor competente, înalt calificate, care dispun de experiență în domeniul legat de tema care face obiectul cercetării.

În urma cercetărilor calitative de grup, s-a aprofundat tema legată de atitudinea și opiniile referitoare la promovarea campaniilor de prevenire destinate cancerului și în mod special cancerului de sân, dar de data această sub forma unor interviuri de profunzime, ce au avut la bază întrebări deschise, adresate direct personalului specializat în acest domeniu de cercetare, și anume: medici oncologi, medici de familie, personal resurse umane sau responsabil marketing în diverse clinici de profil, din orașul Brașov. Pentru a putea avea o perspectivă de marketing, trebuie să fie identificate opiniile locale ale experților din domeniu, pentru a înțelege atitudinea întregii populații țintă.

În cadrul acestei cercetări, întrebările au fost alese în funcție de răspunsurile primite în cercetările calitative anterioare, urmând că apoi, să fie realizată o cercetare cantitativă amplă bazată pe analiza acestor interviuri. Așteptările acestor interviuri de profunzime, au fost de a identifica răspunsuri la atitudinea femeilor din Brașov, atitudini și opinii ce au avut numitor comun, în multe cazuri.

4.2.1. Formularea ipotezelor și obiectivelor cercetării calitative

4.2.1.1. Obiectivele cercetării calitative:

1. Identificarea motivelor pentru care femeile nu merg la control medical.

2. Identficarea metodelor de stimulare a grijii fată de sănătate.

3. Identificarea metodelor de informare în domeniul sanitar și a celor utilizate pentru prevenirea cancerului.

4. Determinarea neajunsurilor sistemului sanitar românesc și metode de comunicare eficiente utilizate în România, în domeniul sanitar.

5. Determinarea modelului și profilului consumatorului de servicii medicale din România.

4.2.1.2. Ipotezele cercetării calitative:

În urma eșantionului folosit pentru a selecta subiecții pentru realizarea interviului de cercetare putem avea drept ipoteze următoarele:

1. Birocrația și resursele de timp sunt principalele motive pentru care românii nu merg la medic.

2. Lipsa de timp și stresul sunt factori care influentează atitudinea femeilor în legătura cu grija fată de sănătate.

3. Comunicarea în domeniul sanitar este deficitară din punctul de vedere al stucturii personalului.

4. Femeile ajung la medic în faze avansate ale cancerului, conștiente de gravitatea problemelor lor.

4.2.2. Metodologia cercetării calitative

Metodologia cercetării calitative s-a bazat pe intervievarea a 10 persoane ce activează în domeniul sanitar. S-a apelat la metoda interviului individual de profunzime. Fiecare interviu a durat aproximativ 40 de minute, interviurile fiind realizate cu fiecare subiect în parte. Cercetarea s-a desfășurat în lunile iulie și septembrie ale anului 2017.

Scopul interviului în profunzime a fost acela de a identifica cât mai multe informații despre comportamentul consumatorului de servicii medicale, despre sistemul sanitar românesc și despre modurile de comunicare utilizate în acest domeniu.

Referitor la structura eșantionului, au fost intervievați 10 subiecți care au fost aleși dintre specialiști ai domeniului sanitar, participanți activi la desfășurarea procesului medical de prevenție și depistare a cancerului. Subiecții intervievați se pot grupa în 3 grupe principale:

1) Medici de familie. Aceștia sunt primii cu care un pacient are de a face în vederea unui control medical prevenitiv sau a unui studiu amănunțit cu privire la posibile probleme de sănătate. Sunt răspunzători pentru îndrumarea pacientului către un cabinet/medic specializat.

2) Medici specializați în ecografie, oncologie și radiologie. Aceștia sunt persoanele care sunt legătura directă dintre pacient și diagnostic. Punctul lor de vedere este esențial în procesul medical.

3) Personal calificat în promovarea și susținerea unui departamnet de relații publice sau marketing. Aceștia sunt cei care cunosc atât nevoile clienților, cât și capacitățile firmei prestatoare (clinică, spital etc).

La această cercetare, doctoranda Ștefan (Tofan) Mădălina a luat parte în calitate de operator, astfel că s-a asigurat de bună coordonare a intervievării, urmând ghidul de interviu anexat (a se vedea Anexa 4.3.). Fiecare respondent și-a exprimat în mod liber părerea. Li s-a prezentat incă de la început faptul că nu există răspunsuri corecte sau greșite. Ghidul de interviu a fost structurat în cinci direcții majore, după cum urmează:

Evaluarea stadiului actual al dezvoltarii și cunoașterii sistemului sanitar din România

Activitatea unității sanitare cu privire la campanii de promovare în vederea prevenției

Metode de comunicare în domeniul sanitar

Comportamentul cosumatorilor de servicii sanitare

Evaluarea conceptului de prevenire a cancerului de sân

Durata de timp necesară completării fiecărui interviu a fost de 30 de minute, interviurile fiind realizate individual, cu fiecare subiect.

4.2.3. Analiza și interpretarea datelor cercetării calitative de tip interviu de profunzime

Rezultatele cercetării sunt împărțite pe fiecare temă de discuție cuprinsă în ghidul de interviu. Fiecare temă de discuție a cuprins mai multe întrebări adresate respondenților.

Evaluarea stadiului actual al dezvoltării și cunoașterii sistemului sanitar din România

Aceasta temă a presupus evaluarea sumara a unor concepte referitoare la dezvoltarea României în ceea ce privește cancerul de sân, dar și cunoașterea metodelor de prevenire ale acestuia.

Care considerați că este stadiul de dezvoltare al României, cu privire la acțiunile de prevenire ale cancerului?

Majoritatea subiecților consideră că România este într-un stadiu de dezvoltare incipient cu privire la prevenirea cancerului, “opusul stadiului de cancer cu care pacienții vin în cabinet la prima vizită”. Comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană, România este consideră la coada clasamentului în ceea ce privește acest domeniu. Nu se pune accent pe acțiunile de prevenire, nu există un concept bine dezvoltat în acest domeniu. Suntem fruntași la statistici referitoare la mortalitatea bazată pe cazuri de cancer, însă sectorul sanitar public nu ia măsuri evidente de în acest sens.

Care considerați că este stadiul cunoașterii asupra metodelor de prevenire ale cancerului în rândul populației din România (din experiența dumneavoastră)?

Populația este slab informată și nu cunoaște metode de preventive. Aceasta este părerea tuturor subiecților, cu mici abateri referitoare la segmentarea populației pe medii de proveniență, vârstă, nivel de educație. Există un procent scăzut de persoane care cunosc metodele commune de prevenire ale cancerului (controale anuale, alimentație potrivită, sport, evitarea tutunului, consumului de alcool etc), însă un procent și mai mic dintre acestea, pun în practică ceea ce știu. Sau chiar dacă există cunoștințe despre metodele de prevenire, “teama” de doctor sau credința în alte remedii întotdeauna învinge. Analizând populația din mediul rural, se poate spune că această este total devaforizată și marginalizată.

Activitatea unității sanitare cu privire la campanii de promovare în vederea prevenției

Care considerați că este primul loc în care un român/ brașovean merge pentru a efectua un control preventiv? O clinică privată sau un spital public? Care credeți că este motivul alegerii lui?

50% dintre subiecți consideră că brașovenii vor alege sistemul public de sănătate pentru un control preventive. 30% dintre subiecți au optat pentru sistemul privat de sănătate, iar 20% dintre cei intervievați consideră că este o alegere de moment și circumstanță, nu există un tipar și fiecare om alege în funcție de necesităti și posibilități.

În activitatea clinicii/ spitalului/ unității dumneavoastră se organizează acțiuni de informare/ promovare a riscului apariției cancerului? Dacă da, îmi puteți spune, care sunt acestea?

În 50% din unitățile selectate în cercetare se organizează acțiuni de informare și promovare asupra riscului de apariție a cancerului. În restul unităților sau clinicilor, se acordă importantă acestor aspecte, însă nu există efectiv acțiuni de informare altele decât afișe clasice în interiorul anumitor spații, sau perioade când avem reduceri la anumite analize/controale medicale. Se pune de fiecare dată preț pe menținerea sănătății, nu pe recuperarea acesteia.

În opinia dumneavoastră, cine ar trebui să se ocupe de acțiunile de promovare, în vederea prevenirii cancerului?

Acțiunile de promovare în vederea prevenirii cancerului, pentru majoritatea (70%) respondenților, trebuie să revină sectorului de sănătate publică și instituțiilor acestuia. Această este părerea la nivel teoretic, în cazul în care ar exista un sistem care să funcționeze bazat pe niște legi și politici corect emise. Totuși 20% dintre subiecți consideră foarte importantă implicarea populației. Statul este răspunzător, dar populația este datoare să aibă grijă de sănătatea ei. Statul trebuie să sustină această grijă, lucru care rar se intamplă în România, însă populația este cea care este la latitudinea de a luă decizii.

De asemenea, au fost precizări legate de faptul trebuie să existe o implicare a statului, insă acesta poate fi ajutat de ONG-uri sau de asociații care deja au experiență în acest domeniu, să fie constituite echipe interdisciplinare, cu ajutorul cărora să existe o promovare eficientă și vizibilă.

Din experiența clinicii dumneavoastră, care sunt neajunsurile sistemului sanitar românesc?

Răspunsurile respondenților au fost bazate pe aceleasi criterii:

Fonduri puține, sau direcționate greșit;

Echipamente (din orice specializare) prea puține, ne-updatate la standardele UE;

Salarii mici – doctori puțini;

Sistemul sanitar românesc nu promovează excelența;

Infrastructura depășită a spitalelor;

Lipsa de responsabilitate față de populația țării;

Lipsa actiunilor sociale si de protejare a grupurilor vulnerabile;

Legile, corupția, educația.

Clinica/ unitatea dumneavoastră derulează campanii gratuite pentru prevenirea cancerului la sân?

80% dintre unitățile luate în calcul nu organizează și nu au organizat campanii gratuite pentru prevenirea cancerului la sân. 20% dintre subiecți au menționat campanii în care au oferit ecografii mamare și mamografii gratuite femeilor.

Desășurați campanii de prevenire sau promovare în colaborare cu instituțiile publice?

Nicio unitate din cele în care au fost chestionați subiecții nu a desfășurat campanii de prevenire sau promovare în colaborare cu instituțiile publice.

Metode de comunicare în domeniul sanitar

Cum credeți că ar trebui promovate campaniile de prevenire ale cancerului de sân? Care sunt canalele ce ar trebui utilizate pentru distribuție?

Au existat mai multe păreri în legătură cu acest subiect. Începând cu opinia că aceste campanii trebuie să inceapă din cabinetele medicilor de familie deoarece aceștia cunosc pacienții, cunosc familia, de multe ori se crează o relație ce presupune mai mult decât relația pacient-medic, atunci acolo pot fi consiliați și sfătuiti cel mai bine. O campanie ar trebui realizată pe cât mai multe canale posibile. Pe langă media și internet, prevenția ar trebui să fie promovată și în școli, pentru a ridica nivelul de cunostintă incă de la nivelul adolescenței. Am regăsit în răspunsurile respondenților toate mijloacele disponibile: radio, TV, postă, e-mail, facebook, și mediul online interactiv. Este esențial să se transmită importanța controlului anual, grija zilnică pe care o purtăm prin alimentație, sport, relaxare, evitarea fumatului, consumului de alcool. De asemnea trebuie luat în calcul mediul rural, unde trebuie acționat prin caravane, cu ajutorul unor ecografii gratuite și cât mai multe campanii de informare.

La care tip de mesaj credeți că reacționează românii mai bine: cele care sunt pozitive sau cele care sunt negative? Vezi exemplul imaginilor de pe pachetele de țigări.

30% dintre respondent consideră că mesajele negative sunt mai potrivite pentu români deoarece reactionează când sunt puși în situații limită, trebuie să se trateze lumea la realitate cu cifre care reflectă exact realitatea. Alți respondenți consideră că românii reactionează aleator, în funcție de ce este la modă. Mesajele trebuie să se adreseze populației în funcție de categoria de varstă și de mediul din care această face parte. De asemenea, unii cred că românii reactionează la orice tip de mesaj, atâta timp cât sunt interesați. Când o persoană vrea să prevină o problemă, ia în calcul orice tip de mesaj.

Care sunt metodele de informare pe care dumneavoastră le utilizați atunci când întreprindeți acțiuni de promovare a serviciilor medicale?

Metodele de comunicare personală. În acest domeniu legătura creată cu clienții este neapărat una puternică, bazată pe încredere. De asemenea, sunt sunt folosite metodele de informare online, campaniile de e-mail, concursurile pe website sau pe facebook. Pentru anumite categorii de client, sunt utilizate și campaniile prin telefon.

Care sunt cele mai eficiente metode de informare pe care dumneavoastră le utilizați atunci când întreprindeți acțiuni de promovare a serviciilor medicale?

Metodele bazate pe experiența personală, cu exemple cunoscute de imbolnăviri deoarece acestea atrag atenția și răman în mintea pacienților cel mai bine, a fost unul dintre răspunsuri. Dar desigur că sunt folosite și noile metode de comunicare: website, facebook, twitter. Este foarte utilizat mediul tradițional, cu broșuri și pliante, căci eficiența depinde și de segmnetul de populație vizat.

Credeți că există o barieră de comunicare între medic și pacient, în țara noastră? Dacă da, de ce credeți că se întâmplă acest lucru?

În majoritatea răspunsurilor (80%) întâlnim un răspuns afirmativ cu privire la existența barierelor de comunicare. Unul dintre motive provine din cauza sistemului în care trăim. Corupția, dar și mass media influențează comportamentul pacienților, implicit a medicilor. Se mai întâmplă acest lucru și acolo unde nu există înțelegere, răbdare, atitudine potrivită sau atunci când oamenii și-au pierdut răbdarea în a aștepta schimbări în sistemul sanitar. 20% dintre respondenți consideră că nu există bariere de comunicare în domeniul sanitar, sau că acestea sunt cazuri izolate.

Comportamentul cosumatorilor de servicii sanitare

În ce măsură, în opinia dumneavoastră, campaniile împotriva cancerului de sân au efect asupra populației?

20% dintre respondenți consideră campaniile împotriva cancerului de sân, unele cu un efect foarte slab asupra femeilor. Restul de 80% consideră că orice campanie are succesul ei, că acestea ajută foarte multe în schimbarea comportamentului consumatorului de servicii sanitare și au efect pentru cei care vor să le trateze cu seriozitate. Dacă nu ar exista un pericol nimeni nu s-ar ocupa de acestea. Totuși pentru a avea efecte vizibile, campaniile trebuie să fie de lungă durată.

Ce credeți că i-ar determina pe români să meargă la un control preventiv?

Printre răspunsurile analizate, se pot identifica următorii determinanți:

Nevoia.

Un impuls din partea membrilor familiei.

Costurile unui consult – oferte, reduceri, gratuități.

Educația și informarea.

Cunoașterea riscului la care se expun.

Firmă anagajatoare strictă în ceea ce privește controalele medicale anuale.

Susținerea medicului de familie.

Care considerați că sunt motivele pentru care românii nu merg la controale preventive?

40% dintre respondenți consideră frica sau teama unul dintre motivele principale pentru care românii nu merg la controale preventive. O altă părere este că aceștia nu au fost educați în acest sens, iar lipsă cunoștințelor asupra riscurilor la care se expun și netratarea cu seriozitate a acestei probleme se reflectă în numărul mare de îmbolnăviri. De asemenea, pentru români contează foarte mult și costurile unui consult. Și nu pentru că nu își permit măcar o dată pe an să meargă, ci pentru că nu își dau seama de importanța acestuia în viață lor. Așadar, cele mai întâlnite motive din perspectiva respondenților sunt: frica, educația, costurile unui consult.

Care este stadiul în care românii depistează existența cancerului?

De cele mai multe ori vorbim despre stadii avansate, cu opțiuni terapeutice minime. Oamenii nu își dau seama că orice săptămană ce trece le poate scădea șansele de vindecare sau de depistare într-un stadiu incipient. Sunt de multe ori inconștienți de pericol.

Care credeți sunt motivele pentru care românii depistează cancerul în stadii avansate?

De cele mai multe ori frica este răspunsul pentu care românii depistează cancerul în stadii avansate, din această cauza se tratează singuri la primele simptome. Le este frică de rezultat, asteaptă pană durerea apare, și de multe ori atunci este prea târziu. Un aspect important este faptul că apariția unui nodul trebuie investigată, dar nu inseamnă că este un semn de cancer. Această informație este esentială pentru orice femeie. Unul dintre motive pornește tot de la educația sanitară și de la faptul că românii nu sunt interesați să prevină bolile. Se lasă pană în ultima clipă, deși de multe ori problemele sunt evidente. Lipsa de încredere în sistemul sanitar sau teama că sistemul nu îi poate ajuta este din nou un factor decisiv.

Previziuni referitoare la prevenirea cancerului mamar

Care sunt previziunile dumneavoastră referitoare la interesul româncelor față de prevenirea cancerului de sân?

Toți respondenții sunt optimiști în ceea ce privește viitorul prevenirii cancerului de sân. Există un interes crescut fată de acest subiect, mai ales datorită numărului mare de imbolnăviri din România. România este se pregăteste să ajungă la un nivel mai ridicat de educație sanitară. Este o perioadă propice pentru a implica oamenii în astfel de campanii, căci acum suntem în plină dezvoltare.

Femeile caută foarte multe informații despe cancer pe internet, ceea ce denotă interes. Prevenirea cancerului de sân este ceva normal, ce nu trebuie neglijat. Speranța este că odată ce o femeie a fost la un control, să se va întoarcă în fiecare an, să devină un obicei. O altă credința este că femeile din România se vor trezi la realitate și o să își dea seama că viața e mai importantă decât orice motiv pentru care amână un control.

Credeți că România se îndreaptă într-o direcție bună sau greșită în ceea ce privește sistemul sanitar?

30% dintre respondenți consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită, 50% dintre respondenți consideră că România se îndreaptă într-o directive bună, iar 20% dintre respondenți consideră că România stagnează în ceea ce privește evoluția sistemului sanitar. Motivele pentru care România nu se îndreaptă într-o direcție bună amintesc de corupție, legislație, instabilitate politică.

Vă rugăm să completați propozițiile începute:

Cancerul de sân reprezintă …

S-a utilizat această metodă proiectivă pentru a identifica cuvinte cheie ce definesc cancerul de sân. Așadar, experții au definit această boală că fiind: o problemă majoră în toată lumea, teama secolului, cel mai mare pericol din viața unei femei, realitatea greu de acceptat, o boală neglijată pană în ultima clipă, un inamic de temut, cea mai frecventă patologie oncologică intalnită la femei, un pericol iminent, un cancer ușor depistabil, cel mai frecvent tip de cancer în rândul femeilor.

Prevenirea cancerului de sân înseamnă …

În ceea ce privește prevenirea cancerului, toate sintagmele utilizate au avut conotație pozitivă: “să îți pese de tine”; “a înceta să îți fie frică”; “educatie”; “a-ți învinge teama și a face ceva pentru sănătatea ta astăzi, nu când “o să am timp””; “grija pe care ți-o acorzi ție, că persoană”; “o sansă la viată”; “a avea grijă de tine”; “sansa la o viață sănătoasă”; “că vreau să mă bucur de viată”; “un impuls ce trebuie educat”.

Vă rugăm descrieți într-un singur cuvânt campaniile de prevenire ale cancerului de sân.

Cuvintele alese pentru a descrie campaniile de prevenire ale cancerului de sân au fost: sperantă; incipiente; interes; alarmă; lipsite de încurajare; timide; succes; puține; privilegiate; necesitate.

4.2.4. Concluziile cercetării calitative de tip interviu de profunzime

În urma analizei realizate asupra datelor culese, s-a putut ajunge la concluziile prezentate mai jos:

Evaluând stadiul actual al dezvoltării și cunoașterii sistemului sanitar din România, se poate spune că acesta este unul incipient, în care există foarte multe probleme de ordin legislativ și politic. Acțiunile de prevenire ale cancerului la sân sunt doar o prioritate la nivel teoretic, nu și practic.

Referitor la stadiul cunoașterii asupra metodelor de prevenire ale cancerului în rândul populației din România, se poate constata că există persoane informate, la fel cum există și persoane care nu au deloc cunoștințe în acest domeniu. Procentele sunt asemănătoare, singurul lucru care face diferență este interesul pentru acest domeniu. Iar atunci când există cunoștințe despre metodele de prevenire, “teama” de doctor sau credința în alte remedii întotdeauna învinge. Această este o problemă întâlnită mai ales în mediul rural, unde preotul sau campaniile electorale sunt singurele puteri de decizie.

Românii nu au un comportament format cu privire la alegerea locului în care merge pentru un control preventiv, acest lucru depinde de momentul în care se plasează nevoia sau dorința, de condiția acestuia, de nivelul de educație, de mediul din care provine și de alte interese secunde. Tendința este de a alege sistemul privat, în cazul în care bugetul le permite acest lucru, iar selecția este bazată pe motive de echitate, timp, confort și motive personale. Cu toate acestea, o mare parte din români ajunge să se trateze în sistemul public de sănătate, chiar dacă nemulțumirile sunt foarte mari în legătură cu acesta. De multe ori, situația nu le permite să aleagă.

Unitățile sanitare organizează acțiuni de informare/ promovare a riscului apariției cancerului, însă acestea nu sunt întotdeauna vizibile la nivelul întregii populații. Acestea sunt îndreptate către populații țintă, de cele mai multe ori acestea fiind chiar clienții existenți.

Acțiunile de promovare referitoare la prevenirea cancerului ar trebui să fie în sarcina sistemului public de sănătate, și a instituțiilor aferente. Totuși de cele mai multe ori, companiile private se ocupă mai mult de acest domeniu. Există numeroase firme, ONG-uri, fundații care își îndreaptă întreagă activitate în domeniul sanitar, și de multe ori activitatea acestora este strict legată de prevenirea bolilor incurabile.

Neajunsurile sistemului sanitar românesc sunt în mare parte legate de conducere și de administrare a fondurilor. Echipamente sunt prea puține, neactualizate la standardele UE, fondurile pentru salarii sunt insuficiente, de aici reiese și un deficit de personal. O altă problemă este infrastructura depășită a spitalelor publice, închiderea unor spitale, lipsă acțiunilor sociale și de protejare a grupurilor vulnerabile, lipsa educației din sistem și corupția existentă.

80% dintre unitățile luate în calcul nu organizează și nu au organizat campanii gratuite pentru prevenirea cancerului la sân. 20% dintre subiecți au menționat campanii în care au oferit ecografii mamare și mamografii gratuite femeilor, însă niciuna dintre campanii nu a fost în colaborare cu sistemul public de sănătate.

Campaniile pentru prevenirea cancerului la sân trebuie să înceapă cu educația. Pentru a avea generații viitoare sănătoase și care să își crezee o mentalitate sănătoasă, trebuie să se acționeze din timp. Așadar este esențial să existe campanii în școli, licee, instituții de învățământ. Apoi, trebuie întărită legătură dintre medicii de familie și persoanele înscrise în cabinetele acestora, pentru a îi putea îndemna și îndruma către controale preventive. Importanța prevenirii trebuie să devină un aspect firesc, de care fiecare femeie trebuie lunar să aibă grijă prin autopalpare. O campanie ar trebui realizată pe cât mai multe canale posibile. Prin intermediul mass-media trebuie să se transmită importanța controlului anual, grija zilnică pe care este important să o purtăm alimentației, sportului și activităților fizice, de relaxare. Evitarea fumatului și a consumului de alcool sunt de asemenea factori de reținut în campaniile de promovare a sănătății. Nu trebuie neglijat mediul rural, unde trebuie acționat prin caravane, cu ajutorul unor ecografii gratuite și cât mai multe campanii de informare.

Comportamentul consumatorilor de servicii medicale este diferit de la un pas la altul, așadar, orice tip de mesaj este binevenit pentru o anumită categorie de populație. Existența campaniilor de prevenire este dată de rezultatele acesteia. Mesajul utilizat este important pentru categoriile de persoane care se lasă mai greu convinse că numai prin prevenție se poate menține sănătatea.

Cel mai efcient mod de informare este cel verbal, față în față cu potențialul pacient. De multe ori gesturile pot transmite mai mult decât cuvintele pot exprima, la fel este și cu imaginile. De aceea imaginile sensibile sunt cele care atrag după sine rezultate mai bune ale campaniilor.

Corupția, dar și mass media influențează comportamentul pacienților, implicit a medicilor, de aceea se crează de multe ori o barieră de comunicare între medic și pacient. Educația și mentalitatea învechite sunt alte bariere întâlnite, iar dincolo de acestea, se află neajunsurile sistemului medical.

Majoritatea respondenților consideră că orice campanie are succesul ei, că acestea ajută foarte mult în schimbarea comportamentului consumatorului de servicii sanitare și au efect pentru cei care vor să le trateze cu seriozitate. Trebuie să încercăm să combatem cât mai mult statisticile morbide referitoare la cancerul de sân din România, iar campaniile pentru cancerul la sân sunt mai cunoscute comparativ cu cele pentru alte tipuri de cancer, implicit au un efect mai mare.

Factorii determinanți ai unui control preventiv se indentifică prin nevoie, cunoaștere, informare, educație, susținere din partea medicului de familie, familie, prieteni. Acestea micșorează costurile percepute că fiind mari, ale unui consult preventiv, și explică în mare măsură importanța acestuia.

De cele mai multe ori frica este răspunsul pentu care românii depistează cancerul în stadii avansate, din această cauză se tratează singuri la primele simptome sau pentru că nu recunosc simptomele, nu se prezintă la medic în timp util. Ignoranța este un alt factor ce se întâlnește prin prisma necunoașterii. Acestea sunt doar câteva dinte motivele identificate în rândul pacienților deja diagnosticați cu cancer în România.

Interesul româncelor față de prevenirea cancerului de sân este unul crescut, mai ales datorită numărului mare de îmbolnăviri din România ultimilor ani. România ar trebui să își dea seama cât de important este ca populația să fie sănătoasă și astfel aptă de muncă.

Cancerul mamar (cel mai ușor de depistat tip de cancer) trebuie depistat în stadii în care tratamentul este necostisitor și eficient. Deocamdată interesele politice din România sunt mai presus de populație și de o bunăstare generală. Dar direcția pe care populația o alocă sistemui sanitar este una bună, care se va vedea în următorii ani, în statistici. Prin prisma cuvintelor care au definit campaniile de prevenire ale cancerului de sân, se doveste importanța acestora, și creșterea nivelului de educație în acest domeniu.

CAPITOLUL 5. CERCETARE CANTITATIVĂ DE MARKETING CU TEMA “OPINIILE, ATITUDINILE ȘI COMPORTAMENTELE FEMEILOR DIN BRAȘOV CU PRIVIRE LA PREVENIREA ȘI METODELE DE PREVENIRE ALE CANCERULUI DE SÂN”

În fiecare an, cancerul de sân este responsabil de 77.000 de decese în Europa, dintre care 40% la femeile sub 65 de ani. Este un subiect important, iar autorul a ales această temă tocmai pentru a descoperi care sunt motivele care le împiedică pe brașovence să mergă mai des la analize sau să ia în considerare ca aspect primordial starea lor de sănătate. Dintre motivele mereu puse pe primele locuri atunci când vine vorba despre sănătate, regăsim frica diagnosticului, lipsa de timp, ignoranța, lipsa unei educații sanitare, dar și o lipsă de interes a sistemului public de sănătate în a promova programe de prevenție și screening (depistarea cancerului în rândul populației fără risc).

Pe plan mondial, cancerul reprezintă o problemă majoră din domeniul sănătății publice, prezentând diferențe semnificative a indicatorilor de morbiditate și mortalitate, factori de risc, strategii preventive prin depistare precoce și acces la tratamente.

Documentul de lucru al serviciilor Comisiei Europene “Investind în sănătate” arată că starea de sănătate a populației afectează și prosperitatea economică. În utlimii ani, autoritățile publice au o preocupare dezvoltată de a furniza servicii de sănătate de calitate, iar creșterea bugetelor alocate pentru sănătate au acutizat nevoia de informație și implicit de cercetare cu privire la disponibilitatea, calitatea și costul furnizării serviciilor de sănătate.

Un raport al OMS – „Raportul privind sănătatea globală – Cercetare pentru asigurarea accesului universal la îngrijiri medicale”, are urmatorul mesaj: “Toate țțările ar trebui să fie atât producători cât și consumatori de astfel de cercetări. Creativitatea și aptitudinile experților ar trebui să fie folosite pentru realizarea unor investigații nu numai în centrele academice, dar și în cadrul programelor de sănătate publică, aproape de cei care cer și oferă servicii medicale.” Acest mesaj este unul ce îndeamnă la cercetare, indiferent de modul prin care aceasta este făcută. Interesul manifestat față de propria sănătate, duce la o motivație susținută în descrierea activităților ce vor urma în această lucrare.

În Europa, cancerul de sân rămâne cea mai frecventă formă de cancer la femei. Această boală afectează una din opt femei. De aceea, în luna martie a anului curent, s-a înființat o nouă organizație non-guvernamentală,Think Pink Europe. Cinci organizații care lupta împotriva cancerului mamar din Belgia, Italia, Grecia, România și Bosnia și Herțegovina își unesc forțele, lansându-se în Parlamentul European. Această noup organizație non-profit colaborează, de asemenea, cu alte organizații europene și instituții cu domeniul de activitate în lupta împotriva cancerului de sân.

Chiar dacă spațiul media oferit campaniilor de prevenire ale cancerului de sân este mai mare decât pentru alte forme de cancer, femeile din România nu se bucură încă de un program de screening mamar gratuit. Dincolo de imaginea campaniilor, de rozul ce este folosit pentru promovarea acestor campanii, femeile trebuie convinse să meargă anual la control.

În continuare este prezentată cercetarea cantitativă realizată. Această cercetare este una aplicativă, de tip descriptiv. Pe baza rezultatelor obținute din cadrul acestei cercetări, vor fi ulterior propuse politici și strategii de marketing aplicabile în domeniul sanitar, cu precădere în campaniile de prevenire ale cancerului de sân.

Considerații metodologice

Studiile de piață au devenit cele mai importante elemente ce conduc activitatea organizațiilor și instituțiilor sanitare. Marketingul și programele de marketing sunt cele care pot atrage cei mai mulți consumatori fideli. De asemenea, aceste studii sunt singurele care pot prezice schimbările din starea de sănătate a populației.

Pentru realizarea cercetării cantitative, s-a apelat la ancheta de tip sondaj, utilizând ca instrument de culegere a datelor, chestionarul. Chestionarul a fost aplicat prin metoda interviurilor personale directe. S-a ales această metodă de aplicare a chestionarului, pentru a putea controla mai bine acuratețea răpunsurilor primite de la femeile chestionate. Interviurile au fost ținute de către cercetator, însă datorită restricțiilor de timp și spațiu, acesta a fost ajutat și de către medicul de familie în cabinetul căruia s-a desfășurat cercetarea.

Această achetă prezinta atât avantaje, cât și dezavantaje. Acestea sunt descrise în cele ce urmează:

Avantaje:

populația cercetată acoperă zona de interes a cercetatorului, datorită faptului că majoritatea persoanelor sunt interesate de probleme legate de sănătate, așadar rezultatele pot fi reprezentative;

permite un proces de anchetă mai eficient, deoarece verificările de validare și codificarea pot fi efectuate în momentul interviului. De asemenea, răspunsurile ținute electronic pot fi transferate din baza de date rapid după interviu;

rata de răspuns este, de obicei, ridicată pentru interviurile personale, deoarece respondentul consideră că este dificil să refuze un intervievator față în față, comparativ cu telefonul sau alte metode de anchetă;

calitatea datelor tinde să fie bună, deoarece intervievatorul poate încerca să afle răspunsuri mai complete de la respondent și poate efectua verificări de validare la momentul interviului;

intervievatorul este prezent pentru a răspunde la întrebări, pot fi puse si întrebări mai complexe, concepute pentru a obține informații detaliate;

având în vedere că numai intervievatorul trebuie să înțeleagă structura chestionarului, în chestionar se poate realiza o filtrare complexă.

Dezavantaje:

furnizarea de informații false în sondaje este un lucru foarte comun, care se întâmplă;

uneori obiectivul pentru care se realizează un sondaj nu este îndeplinit, deoarece rezultatele obținute în cadrul studiilor și chestionarelor sunt de calitate scăzută;

efectuarea de anchete și chestionare față în față poate deveni foarte obositoare, precum și consumă mult timp;

limitările geografice și presiunea temporală asupra respondenților, dar și presiunea resimțită referitoare la întrebările cu specific personal;

impedimentele de ordin psihologic, care intervin atunci cand populația nu este pregatită pentru a răspunde la o anchetă.

Perioada în care a fost efectuat prezentul studiu este ianuarie-februarie 2018. Acesta a avut o durată de 7 săptămâni. Recoltarea datelor a fost realizată pe baza unui chestionar (a se vedea Anexa numărul 1), care conține 24 de întrebări legate de grija față de sănătate și interesul manifestat față de prevenirea cancerului de sân și 5 întrebări de identificare a respondentelor. Sondajul de opinie a constat în intervievarea unui număr de 442 de subiecți, de sex feminin din orașul Brașov, ce urmau să apeleze la serviciile de medicină de familie.

Înainte de a aplica chestionarul, acesta a fost testat pe un eșantion de 10 persoane pentru a identifica și elimina erorile ce au apărut în elaborarea acestuia și pentru a se corela cât mai eficient cu obiectivele acestei cercetări. În urma pretestării chestionarului, au fost analizate neclaritățile intervenite în parcurgerea chestionarului, au fost revizuite anumite întrebări (unele dintre acestea necesitand a fi reformulate). De asemenea, s-a decis renunțarea la două dintre întrebări, fiind astfel mai ușor și rapid de parcurs.

Ipotezele și obiectivele cercetării cantitative

Stabilirea ipotezelor și obiectivelor cercetării reprezintă un proces definitoriu al cercetării de marketing. Acestea explică direcțiile de orientare și vizează finalitatea cercetării. Ipotezele prezentului studiu sunt împărțite în 2 categorii: ipoteze generale și ipoteze statistice. Ipotezele generale au rolul de a oferi direcțiile de bază ale cercetării, iar ipotezele statistice se referă la parametrii calculați pentru variabile măsurabile. Aceste ipoteze pot fi validate cu ajutorul unor teste statistice.

Ipotezele generale ale cercetării cantitative sunt:

Cele mai multe brașovence au fost ultima dată la medic în urma unor probleme de sănătate.

O mare parte a brașovencelor este mulțumită de propria stare generală de sănătate.

În general, brașovencele nu apelează la cadrele medicale specializate pentru a afla mai multe informații despre cancerul de sân.

Lipsa de timp și stresul sunt factori care influențează atitudinea brașovencelor în legătura cu grija față de sănătate.

Majoritatea brașovencelor nu au fost la o ecografie mamară în ultimii doi ani.

Cancerul de sân este considerat de către brașovence o boală care poate fi tratată.

Ipoteze statistice stabilite pentru cercetarea cantitativă sunt:

H0: Mai puțin de 80% dintre femeile din Brașov sunt interesate de problemele legate de sănătate.

H1: Mai mult de 80% dintre femeile din Brașov sunt interesate de problemele legate de sănătate.

H0: Cel mult 65% dintre femeile din Brașov au cunosținte legate de campanii de promovare împotriva cancerului de sân.

H1: Mai mult de 65% dintre femeile din Brașov au cunostințe legate de campanii de promovare împotriva cancerului de sân.

H0: Gradul de multumire legat de starea propria stare de sănătate este 4 pe o scală de la 1 la 5 (1- total nemulțumită, 5- foarte mulțumită).

H1: Gradul de multumire legat de starea propria stare de sănătate este diferit de 4 pe o scală de la 1 la 5 (1- total nemulțumită, 5- foarte mulțumită).

H0: Nu există diferențe între venitul respondentelor și suma pe care o cheltuie în medie, pe an pentru analize și consultații medicale.

H1: Există diferențe între venitul respondentelor și suma pe care o cheltuie în medie, pe an pentru analize și consultații medicale.

H0: Nu există legătura între efectuarea unei ecografii mamare și ultima școală absolvită a respondentelor.

H1: Există legătura între efectuarea unei ecografii mamare și ultima școală absolvită a respondentelor.

H0: Nu există diferențe între nivelul de educație și opinia în legătură cu afirmația „Educația sanitară a populației poate duce la prevenirea cancerului de sân”.

H1: Există diferențe între nivelul de educație și opinia în legătură cu afirmația „Educația sanitară a populației poate duce la prevenirea cancerului de sân”.

H0: Nu există legătură între afirmația “Nu merg la control medical decât dacă am constatat anumite probleme sau nereguli” și vârsta respondentelor.

H1: Există legătură între afirmația “Nu merg la control medical decât dacă am constatat anumite probleme sau nereguli” și vârsta respondentelor.

Obiectivele propuse pentru cercetarea cantitativă

Obiectivele cercetării au o strânsă legătură cu tema cercetată și cu ipotezele cercetării efectuate. Obiectivele principale sunt:

Determinarea surselor de informare utilizate în domeniul sanitar.

Determinarea importanței acordate anumitor caracteristici în aprecierea unui serviciu medical.

Determinarea popularității campaniilor de informare și promovare destinate prevenirii cancerului de sân.

Stabilirea frecvenței cu care femeile merg la un control preventiv pentru cancerul de sân.

Stabilirea sumelor alocate de către brașovence în vederea prevenirii cancerului de sân.

Identificarea motivelor care împiedică femeile să meargă la un consult medical general.

Identificarea factorilor ce ar putea duce la convingerea femeilor pentru a merge la un consult prevenitiv pentru cancerul de sân.

Măsurarea importanței acordate motivației de ordin financiar în luarea deciziei de efectuare a unui consult medical.

Populația cercetată și metoda de eșantionare

În cazul acestei cercetări de marketing s-a considerat ca bază de eșantionare populația formată din femeile brașovence. S-a considerat segmentul feminin ca fiind reprezentant în această cercetare, deoarece tema este legată de cancerul la sân, acestă boala fiind mai dezvoltată și localizată mai mult la femei, în comparație cu bărbații.

Conform Direcției Generale de Statistică a Județului Brașov, populația feminină din mediul urban Brașov, este de 202567 femei din totalul populației de 389827. Datele sunt preluate de la Institutul Național de Statistică, și se referă la populația rezidentă la 1 ianuarie 2017.

Populația cercetată este compusă din femeile care au frecventat următoarele cabinete de medicină de familie din orașul Brașov:

Cabinet MF Căian Claudia;

Cabinet MF Socaciu Laura;

Cabinet MF Diaconu Simina Maria;

Cabinet MF Baltagă Liliana;

Cabinet MF Belindescu Madelena;

Cabinet MF Nicoară Radu;

Cabinet MF Pastină Codrin;

Cabinet MF Motoran Daniela.

Astfel, s-a stabilit un pas de parcurgere a anchetei de 3 (a fost intervievată mereu a 3-a femeie) din fiecare cabinet de medicină de familie, cu vârsta de peste 18 ani, explicându-li-se despre ce este vorba în cercetare. Cercetarea s-a desfășurat în prima săptămâna în zilele de luni, miercuri și vineri, în a doua săptămâna în zilele de marți și joi, reluând apoi ordinea primei săptămâni. Mărimea populației cercetate nu este cunoscută cu exactitate. Există câteva statistici la nivel judetean, însă aceste date nu sunt suficiente pentru a determina cu exactitate dimensiunea populației.

Stabilirea mărimii eșantionului

S-a luat în considerare intervalul de încredere de 95%. Nivelul de precizie al estimării (eroarea admisă ), , va fi de 5%. Din tabelul de distribuție normală la un interval de încredere de 95 % și o eroare admisă de 5% (=0,05), z are valoarea 1.96.

95%, = 0,05 z/2 = z 0,025 = 1.96

Mărimea „n” a eșantionului, în cazul procentelor, se va calcula astfel:

E= eroarea admisă (%)

z= valoarea din tabelul de distribuție pentru =0,05

p= estimarea procentului în caz de succes sau a a celor care spun DA

q= 1-p, estimarea celor care spun NU

“p” și “q” sunt necunoscute, ca urmare vom lua în calcul un nivel maxim pe care-l pot atinge acestea.

p= 50% q= 50% z= 1,96 E= 3%

Mărimea eșantionului, n=1067 persoane, este prea mare, fiind nevoie de un număr important de persoane pentru a aplica chestionarul tuturor acestor indivizi. Ca urmare a restricțiilor de timp, dar și materiale, s-a obținut o mărime fixă a eșantionului de 442 de persoane.

Eroarea va fi în acest caz:

E = = = = 4,66 %

5.4. Validarea eșantionului

Datorită faptului că metoda de eșantionare nu este una aleatoare, nu se poate realiza validarea eșantionului din punct de vedere statistic. Cu toate acestea, această metodă de eșantionare a permis stabilirea unor procente pe baza datelor oferite de INSSE pentru un eșantion de 450 subiecți, înaintea realizării cercetării propriu-zise, realizandu-se astfel o estimare a numărului de chestionare aplicate în funcție de vârsta respondentelor. Se poate realiza o comparație între structura pe sexe a populației cercetate, stabilite pe baza rezultatelor oferite de către INSSE și structura finală a eșantionului.

Tabel 5. 1 Comparație între structura eșantionului și structura populației cercetate

Sursa: Institutul Național de Statistică, Tempo Online, Rezultatele cautarii – Populația rezidentă la 1 ianuarie 2017, pe grupe de vârstă, sexe și medii de rezidență, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe

Conform datelor din tabelul prezentat mai sus, există o diferență foarte mică între structura pe vârstă a populației feminine cercetate și cea a eșantionului.

5.5. Culegerea datelor

Perioada de colectare a datelor a fost de șapte săptămâni, în lunile ianuarie-februarie ale anului 2018. S-a apelat la introducerea manuala a rezultatelor obținute, pe baza chestionarelor completate, dar s-a apelat și la metoda introducerii răspunsurilor direct în baza de date, de către cercetator.

Au fost completate în total 450 de chestionare, din care au fost excluse 8 din analiza de marketing, acestea fiind considerate invalide (au fost persoane care la fiecare întrebare au ales aceeași variantă de răspuns, la întrebările deschise nu au dorit să răspundă sau cercetătorul a simțit că respondentele nu au dorit să participe cu răspunsuri reale etc.). S-a ajuns astfel la un eșantion de 442 persoane. Din păcate, nu se poate calcula o rată de refuz, deoarece nu exista date referitoare la numărul exact de femei care au apelat la serviciile medicilor de familie în perioada cercetării. După colectarea chestionarelor, răspunsurile întrebărilor închise au fost introduse în programul IBM SPSS Statistics 23, iar întrebările deschise au fost prelucrate manual.

5.6. Rezultatele cercetării cantitative

În anexa numărul 1 se regăsește chestionarul folosit pentru această cercetare. Cele mai întâlnite forme de prezentare a informațiilor obținute în cadrul cercetării sunt tabelele și graficele.

5.6.1. Analiza întrebărilor din chestionar

Din totalul celor 29 de întrebări ale chestionarului, urmează să fie prezentate în acest capitol numai cele mai importante referitoare la tema cercetată, analiza celorlalte putând fi regăsită în Anexa nr. 2 a prezentei lucrări.

Prima întrebare a chestionarului făcea referire la interesul manifestat, în general, pentru probleme legate de sănătate.

Figura 5. 1. Interesul maifestat față de problemele legate de sănătate

Din numărul total al respondentelor, 14 dintre acestea nu sunt intereate de probleme legate de sănătate, reprezentând un procent de 3.2%, iar 428 dintre repondente, respectiv un procent de 96.8% au confirmat că sunt interesate de probleme legate de sănătate.

Următoarea întrebare face referire la motivul ultimei vizite la medic.

Figura 5. . Motivul ultimei vizite la medic

În reprezentarea grafică de mai sus, se poate observa că 45.7% dintre respondente au mers la medic în urma unor probleme de sănătate, în timp ce 54.3% dintre femeiele chestionate au mers la medic pentru un control de rutină.

Următoarea întrebare a utilizat scala interval cu adjective bipolare de sens opus. Nivelul 1 indică răspunsul total nemulțumită, iar nivelul 5 – foarte mulțumită. Rezultatele obținute sunt prezentate în figura 5.3.

Figura 5. 3. Gradul de mulțumire referitor la propria stare de sănătate

La această întrebare referitoare la gradul de mulțumire în legătură cu starea de sănătate, 0.7% dintre respondente s-au declarat foarte nemulțumite, 8.6% s-au declarat nemulțumite și 27.8% au declarat ca nu sunt nici mulțumite, nici nemulțumite. Majoritatea respondentelor, 55.4% se consideră mulțumite de starea lor de sănătate, iar 7.5% s-au declarat foarte mulțumite. În continuare, respondentele au fost rugate să bifeze cele mai importante surse de informare pe care le utilizează în căutarea informațiilor din domeniul sanitar.

Figura 5. 4. Surse de informare utilizate în domeniul sanitar

Această întrebare a avut drept scop identificarea celor mai importante surse de informare folosite de către femeile din Brașov. Astfel, pe primul loc se clasează cadrele medicale, cu 38% din cazuri, urmate de locul doi cu 24.5% de televizor. Pe locul 3 se clasează internetul cu 19.3%. Acestea poziții sunt urmate de cărți si familie. Pe ultimele locuri se situează radioul, ziarele și alte materiale informative.

Mai departe, a fost utilizată scala ordinală pentru a determina importanța acordată controalelor periodice la medic.

Figura 5. 5. Importanța acordată controalelor medicale periodice

La această întrebare a reieșit faptul că 46.8% dintre femei consideră foarte important să meargă periodic la controale medicale, 33.5% dintre respondente consideră important mersul periodic la medic, 12.7% au o părere neutră referitoare la controalele periodice, iar de partea opusă, cumulat sunt 7% brașovence ce nu consideră o prioritate controlul periodic. Distribuția frecvențelor indică o concentrare destul de puternică a răspunsurilor pe partea pozitivă a scalei (scorul T2B = 80.3%). La polul opus, scorul Botton Two Box a înregistrat 7%. Se poate trasa concluzia că, majoritatea respondentelor consideră importante controalele medicale periodice.

La întrebarea “Aveți cunoștințe legate de campanii de promovare împotriva cancerului de sân”, s-au obținut rezultate prezentate mai jos.

Figura 5. 6. Cunoștințe legate de campanii de promovare împotriva cancerului de sân

Din numărul total al respondentelor, 121 dintre acestea nu cunosc campanii de promovare organizate pentru prevenirea cancerului de sân, acestea reprezentând un procent de 27.4%, iar restul de 72.6% dintre repondente, respectiv 321 femei au confirmat faptul că au cunoștințe legate de campanii ce au fost organizate pentru prevenirea cancerului de sân.

Întrebarea precedentă a fost de tip filtru, așadar următoarea întrebare se adresează doar persoanelor care au răspuns afirmativ. Scala ordinală a fost utilizată pentru a determina importanța campaniilor de informare și promovare cu privire la prevenirea cancerului de sân.

Figura 5. 7. Apreciera campaniilor de informare și promovare ale cancerului de sân

Cu privire la efectul campaniilor de prevenire pentru cancerul de sân, asupra populației, un procent cumulat de 19.7% dintre respondente consideră că acestea sunt neimportante sau total neimportante, 29% dintre respondente au o părere neutră, în timp de 19% dintre femei consideră campaniile având un efect important și 32.4% dintre respondente consideră aceste campanii foarte importante. Distribuția frecvențelor indică o concentrare destul de puternică a răspunsurilor pe partea pozitivă a scalei (scorul T2B = 51,4%), care reprezintă o imporanta ridicată privind campaniile de prevenire. La polul opus, scorul Botton Two Box a înregistrat 19,7%. Se poate trasa concluzia că, mai mult de jumătate dintre respondenți consideră importante campaniile de promovare și informare pentru prevenirea cancerului de sân.

În continuare, pentru a avea o imagine clară asupra persoanelor care înțeleg ce efecte are cancerul de sân, femeile au fost rugate să răspundă la întrebarea “În cercul dumneavoastră de prieteni există sau au existat persoane care suferă sau au suferit de cancer de sân?”.

Figura 5. 8. Cunoașterea persoanelor care suferă de cancer mamar

Răspunsurile la această întrebare sunt următoarele: 2.3% au menționat că personal au trecut prin această experiență, 14.9% dintre femei au rude ce suferă de această boală, 18.3% au prietene ce suferă de cancer de sân, 27.1% au cunoștințe care s-au confruntat cu această problemă, iar 37.3% dintre respondente nu cunosc persoane ce suferă sau au suferit de cancer de sân.

Întrebate dacă au fost vreodată la o ecografie mamară în vederea prevenirii cancerului de sân, 42.8% dintre femei au răspuns negativ, iar 57.2% dintre respondente au răspuns afirmativ. Reprezentarea grafică se poate vedea în figura de mai jos (Fig 5.9.).

Figura 5. . Efectuarea unei ecografii mamare

Următoarea întrebare analizată este legată de suma acordată, în medie, pe an pentru analize și consultații medicale, de către femeile chestionate.

Figura 5. 10. Suma medie cheltuită/ an pentru analize și consultații medicale

Respondentele au fost rugate să menționeze suma pe care o acordă, în medie, pe an pentru consultații și analize medicale. 35.3% dintre femei cheltuie sub 200 lei anual, 30.8% dintre femei cheltuie între 200,01 și 400 lei, 23.3% dintre respondente acordă între 400,01 și 600 lei pentru analize și consultații medicale, iar 10.6% dintre femei alocă peste 600,01 lei pe an pentru sănătate.

Întrebarea cu numărul 18, din chestionar, a urmărit determinarea factorilor ce ar putea determina o femeie să meargă la un control preventiv pentru cancerul de sân.

Figura 5. . Recomandare control mamar preventiv

La această întrebare, 34% dintre respondente ar merge la un control preventiv dacă li s-ar face o recomandare din partea medicului de familie, 16% ar merge la medic dacă ar beneficia de un control gratuit, 14% dacă ar fi îndemnate de părinți/copii. 12% dintre femei ar merge la o ecografie mamară în urma informațiilor provenite din situații/cazuri pe care le aud sau cunosc. 11% dintre femei sunt influențate de campaniile de promovare împotriva cancerului de sân, cumulat 12% de alte rude sau prieteni și 1% au ales variantă de răspuns „altceva/altcineva” fără a specifica la ce se referă. Scala lui Likert a fost ultilizata pentru a determina opinia respondentelor în legătură cu următoarea afirmație: „Educația sanitară a populației poate duce la prevenirea cancerului de san”.

Figura 5. 12. Acordul în legătura cu afirmația „Educația sanitară a populației poate duce la prevenirea cancerului de sân”

Mai mult de jumătate dintre respondente au fost în acord total (56.8%). De acord cu această afirmație au fost 31.4% dintre femei. Cumulat 2.7% dintre femei au fost în dezacord și dezacord total. 9% dintre respondente au avut o părere neutră, nici de acord, nici în dezacord.

Pentru obținerea unei imagini mai clare privind, per ansamblu, despre care este principala motivație a respondentelor în ceea ce privește luarea deciziei de a merge la un control prevenitiv pentru cancerul de sân, au fost vizate două aspecte importante și anume: „motivația de ordin financiar” și „preocuparea pentru sănătate”.

Figura 5. . Importanța în luarea deciziei de a merge la control mamar preventiv

Aspectele financiare au obținut o medie de 3.079 pe o scală de la 1 (Foarte puțin importante) la 5 (Foarte importante), iar preocuparea pentru sănătate a obținut o medie de 4.203 puncte. A fost ultilizata scala lui Likert pentru a determina opinia respondentelor în legătură cu următoarea afirmație: Cancerul de sân este o boală care poate fi prevenită.

Figura 5. 14. Acordul în legătura cu afirmația „Cancerul de sân este o boală care poate fi prevenită”

Răspunsurile la această afirmație au fost următoarele: 36.7% dintre femei au fost total de acord, 43.2% dintre femei au fost de acord. 17% dintre respondente nu și-au exprimat nici acordul, nici dezacordul, în timp de răspunsurile în dezacord au cumulat 3.2%.

În continuare, se vor analiza în lucrare, structura respondenților prin analiza întrebărilor de identificare din chestionarul aplicat.

Prima întrebare face referire la grupa de vârstă în care se regăsește fiecare respondentă.

Figura 5. . Vârsta respondentelor

Din totalul de 442 de respondete, 8 respondente au vârsta sub 19 de ani. Între 20-24 de ani sunt 22 respondente, adică 5%. Cu vârsta cuprinsă între 25-29 de ani sunt 38 femei (8.6%), între 30-34 ani sunt 36, adică 8.1%; 41 respondente au vârsta cuprinsă între 35-39 de ani cu un procent 9.3%. Între 40-44 de ani, s-au identificat 37 femei, adică 8.4%. Cu vârsta cuprinsă între 45-49 de ani sunt 41 femei (9.3%), între 50-54 ani sunt 29, adică 6.6%. 9.3% au avut vârsta cuprinsă între 55-59 ani, 10.6% dintre femei s-au încadrat în intervalul 60-64, 7.7% în intervalul 65-69 ani și 4.8% între 70-74 ani. Cu vârsta cuprinsă peste 75 ani au fost 47 respondente, respectiv 10.6%.

În continuare sunt reprezentate grafic ocupațiile respondentelor.

Figura 5. . Ocupația respondentelor

Referitor la ocupația respondentelor avem următoarele date: 12 dintre ele sunt în categoria Întreprinzător/ Patron/ Manager (2.7%), 131 dintre ele sunt specialist/cadru cu pregătire superioară și reprezintă 29.6%, 21 dintre femei sunt studente (4.8). Că lucrător operativ în servicii/ comerț se regăsesc 130 de cazuri, respectiv 29.4%. Printre femeile chestionate au fost și 6 șomere (1.4%), 122 pensionare (27.6%) și 15 femei casnice, adică 3.4%. 1.1% dintre respondente au altă ocupație decât cele regăsite mai sus.

O a treia variabilă de caracterizare de interes pentru tema cercetată este reprezentată de ultima școală absolvită.

Figura 5. . Ultima școala absolvită de către respondente

În cadrul acestei întrebări, 18 respondente au terminat școala generală sau mai puțin (4,1%), 53 respondente au terminat 10 clase și reprezintă 12%. 115 de respondente au terminat liceul și reprezintă 26%, 34 femei au terminat școala postliceală (7.7%). Facultatea au absolvit-o 180 de respondente, respectiv 40.7%, iar studiile postuniversitare au fost terminate de către 42 de respondente, adică 9.5%.

În continuare, a fost determinat intervalul în care se înacadrează venitul personal net, lunar al respondentelor. Au fost folosite intervale pornind de la valoarea <1000 lei și până la >3500,01 lei.

Figura 5. . Venitul lunar net al respondentelor

Se poate observă în figura de mai sus că 60 de persoane intervievate din totalul de 442 de persoane au venitul sub 1000 de lei lunar, deci un procent de 13.6%, 84 de persoane au venitul lunar cuprins între 1000,01-1500 de lei lunar, cu un procent de 19%. 113 femei au venitul cuprins între 1500.01-2000 lei (25.6%), 77 femei au venitul între 2000.01-2500 lei (17.4%), 46 respondente au venitul între 2500.01-3000 lei (10.4%), 23 respondente au venitul cuprins între 3000.01-3500 lei (5.2%), iar 39 persoane are venitul peste 3500.01 (8.8%).

Ultima întrebare din chestionarul aplicat se referă la starea civilă a respondentelor.

Figura 5. . Starea civilă a respondentelor

La această întrebare, 203 de femei au răspuns că sunt căsătorite, aceastea reprezentând 45.9%, 109 de respondente sunt necăsătorite adica 24.7%, 70 din cele 442 de respondente sunt divorțate (15.8%), iar 60 femei sunt văduve și reprezintă 13.6%.

5.6.2. Testarea ipotezelor

În continuare se va face testarea ipotezelor:

Extrapolarea rezultatelor de la nivelul eșantionului la nivelul populației totale cu ajutorul statisticii inferențiale implică aplicarea unor teste statistice asupra ipotezelor cercetării prin care să se evidențieze existența unor diferențe semnificative față de anumiți parametri, diferențe între două sau mai multe grupuri ale populației, legături între variabile etc.

Pentru prezenta cercetare, deși metoda de eșantionare nu a fost aleatoare, se va realiza testarea ipotezelor statistice în vederea identificării unor posibile diferențe, analiza făcându-se ținând cont de acest lucru.

O prima ipoteză verificată vizează interesul populației cercetate privind problemele legate de sănătate. Astfel, au fost formulate următoarele ipoteze:

H0: Mai puțin de 80% dintre femeile din Brașov sunt interesate de problemele legate de sănătate.

H1: Mai mult de 80% dintre femeile din Brașov sunt interesate de problemele legate de sănătate.

pt , procentul = 80 %, iar

pt , procentul > 80 %.

Tabel 5. .Indicatorii statisticii descriptive la nivelul eșantionului

Tabel 5. .Datele obținute în urma aplicării testului t-Student

Se va compara nivelul de semnificație ce a fost calculat Sig. (2-tailed) = 0,00, cu nivelul teoretic considerat 0,05. Deoarece se observă că nivelul de semnificație calculat este mai mic decât cel teoretic, se va accepta ipoteza alternativă H1. Astfel, se poate garanta cu o probabilitate de 95% că mai mult de 80% dintre femeile din Brașov sunt interesate de problemele legate de sănătate.

În continuare, au fost elaborate ipoteze pentru identificarea gradului de popularitate al campaniilor de promovare împotriva cancerului de sân.

H0: Cel mult 65% dintre femeile din Brașov au cunosținte legate de campanii de promovare împotriva cancerului de sân.

H1: Mai mult de 65% dintre femeile din Brașov au cunostințe legate de campanii de promovare împotriva cancerului de sân.

pt , procentul = 65 %, iar

pt , procentul > 65 %.

Este vorba despre un test unilateral dreapta, pentru un nivel de semnificație = 0.05, valoarea = 1.64.

Tabel 5. .Indicatorii statisticii descriptive la nivelul eșantionului

Tabel 5. . Datele obținute în urma aplicării testului t-Student

În urma comparării nivelul de semnificație calculat Sig. (2-tailed) = 0,00, cu nivelul teoretic considerat 0,05, se observă că nivelul de semnificație calculat este mai mic decât cel teoretic, așadar se va accepta ipoteza alternativă H1. Prin urmare, rezultă că un procent mai mare de 65% dintre respondente au cunoștințe de campanii ce au fost promovate organizate împotriva cancerului de sân.

O alta ipoteză verificată vizează media gradului de mulțumire referitor la propria starea de sănătate a respondentelor. Astfel, au fost formulate următoarele ipoteze:

H0: Gradul de multumire legat de starea propria stare de sănătate este de 4 puncte pe o scală de la 1 la 5 (1- total nemulțumită, 5- foarte mulțumită).

H1: Gradul de multumire legat de starea propria stare de sănătate este diferit de 4 puncte pe o scală de la 1 la 5 (1- total nemulțumită, 5- foarte mulțumită).

În urma analizei din programul SPSS, pentru cei 442 respondente, s-a obținut o medie de 3,60, cu o abatere standard de 0,77. Se poate observa că valoarea mediei este mai mică decât 4, valoarea stabilită în ipoteză, astfel că se pune problema de testare în ce măsură diferența este semnificativă din punct de vedere statistic.

Tabel 5. . Indicatorii statisticii descriptive la nivelul eșantionului

Tabel 5. . Datele obținute în urma aplicării testului t-Student

Se compară nivelul de semnificație calculat Sig. (2-tailed) = 0,00, cu nivelul teoretic considerat 0,05. Deoarece se observă că nivelul de semnificație calculat este mai mic decât cel teoretic, se va accepta ipoteza alternativă H1. Astfel, se poate garanta cu o probabilitate de 95% că gradul de mulțumire legat de propria stare de sănătate este de mai puțin de 4 puncte pe o scală de la 1 la 5 (1- total nemulțumită, 5- foarte mulțumită).

În continuare, pornind de la ideea că persoanele cu venituri mai mari accorda sume mai mari anual, pentru analize și controale medicale, s-au testat urmatoarele ipoteze:

H0: Nu există diferențe între venitul respondentelor și suma pe care o cheltuie în medie, pe an pentru analize și consultații medicale.

H1: Există diferențe între venitul respondentelor și suma pe care o cheltuie în medie, pe an pentru analize și consultații medicale.

Tabel 5. . Legătura între suma cheltuită anual pentru servicii medicale și venitul lunar net

Se observă că, la categoria de venit sub 1000 lei un procent de 2% dintre respondente alocă între 400,01 și 600 lei anual pentru servicii medicale, în timp ce 1.8% alocă peste 600,01 lei anual. 12.7% dintre femeile cu venituri nete între 1000,01-1500 lei alocă mai puțin de 200 de lei anual pentru prestații medicale. Se observă și la categoria de venit 1500,01-2000 lei că majoritatea femeilor alocă până în 600 lei anual pentru consultații. Pentru a verifica dacă există diferențe, a fost aplicat testul Chi Square, ajungându-se la rezultatele redate în tabelul de mai jos.

Tabel 5. . Rezultatele testului Chi-square

Conform datelor din tabelul de mai sus, se respinge ipoteza nulă H0 deoarece 2 calc = 72.728 > 2= 0.05; df=18 = 28.869, și se acceptă ipoteza alternativă H1. Rezultă că există legătura între venitul respondentelor și suma alocată pentru analize și consultații medicale.

Următoarea ipoteză testată a avut la baza existența legăturii între nivelul de educație al respondentelor și efectuarea unei ecografii mamare.

H0: Nu există legătura între efectuarea unei ecografii mamare și ultima școală absolvită a respondentelor.

H1: Există legătura între efectuarea unei ecografii mamare și ultima școală absolvită a respondentelor.

Tabel 5. . Legătura între efectuarea unei ecografii mamare și nivelul de educație

Se observă în tablelul de contingență, așa cum era de așteptat că, femeile care au absolvit doar școală generală, nu au fost niciodată la o ecografie mamară. Pentru respondentele a căror ultima școală absolvită a fost răspunsul “10 clase/ școală profesionala”, mai mult de jumătate dintre acestea nu au fost niciodată la o ecografie mamară (62.3%). Începând cu liceul – ultima școală absolvită, procentul celor care au fost vreodată la un consult mamar, crește vizibil comparativ cu procentul celor care nu au fost niciodată la un consult de acest gen.

Tabel 5. . Rezultatele testului Chi-square

Conform datelor din tabelul legii de distribuție aferente unui nivel de semificație de 0.05 și 5 grade de libertate, se respinge ipoteza nulă H0 deoarece 2 calc = 41.204 > 2= 0.05; df=5 = 11.070, și se accepta ipoteza alternativă H1. Rezultă că există legatura între nivelul de educație al respondentelor și efectuarea unei ecografii mamare în vederea prevenirii cancerului de sân.

De asemenea, s-a testat ipoteza referitoare la nivelulul de educație și acordul/ dezacordul în legătură cu afirmația: “Educația sanitară a populației poate duce la prevenirea cancerului de sân”.

H0: Nu există diferențe între nivelul de educație și nivelul de acord în legătură cu afirmația „Educația sanitară a populației poate duce la prevenirea cancerului de sân”.

H1: Există diferențe între nivelul de educație și nivelul de acord în legătură cu afirmația „Educația sanitară a populației poate duce la prevenirea cancerului de sân”.

Variabila ultima școală absolvită fost transformată într-o nouă variabilă, care împarte respondentele în două grupuri, și anume: femei a căror ultimă școală absolvită este școală generală/ mai puțin, 10 clase/ școală profesională, liceul și femei care au absolvit facultatea, studii postuniversitare.

Tabel 5. . Statistica descriptivă la nivelul celor două grupuri

La nivelul eșantionului au răspuns 188 respondente care fac parte din grupul a carui cea mai înaltă școală absolvită este liceul, și s-a înregistrat o medie de 1.329 puncte pe o scală de la -2 ( dezacord total) la 2 (acord total). 254 femei se încadrează la studii ce depășesc liceul, iar media la nivelul grupului este 1.452 puncte pe aceeași scala de la -2 ( dezacord total) la 2 (acord total). Cu ajutorul testului vom determina dacă diferențele dintre cele două grupuri sunt semnificative. Astfel se pleacă de la următoarele ipoteze:

H0: µ1 = µ2

H1: µ1 ≠ µ2

Tabel 5. . Testarea diferenței dintre mediile celor două grupuri

(Fcalc = 6.141) > (Fteoretic = 3.84), astfel se respinge ipoteza nulă și se acceptă ipoteza alternativă. Prin urmare, varianțele celor două grupuri sunt diferite la nivelul populației totale.

Totodată, observând valoarea nivelului de semnificație 0.014, mai mică decât 0.05, se acceptă ipoteză alternativă H1. Astfel, putem garanta existența unor diferențe între cele două grupuri la nivelul populației totale, în condițiile de probabilitate stabilite.

În cadrul chestionarului, pentru această întrebare a fost folosită o scală de tip Likert, astfel că pentru testarea acestei ipoteze cel mai potrivit a fi aplicat este testul Kolmogorov Smirnov, tot pentru analiză bivariată. Acest test utilizează diferențele dintre două distribuții, cumulate crescător, aceste distribuții provenind de la valorile observate pe de-o parte și de la valorile teoretice corespunzătoare distribuției utilizate pentru testare pe de altă parte.

H0: Nu există legătura între afirmația “Nu merg la control medical decât dacă am constatat anumite probleme sau nereguli” și vârsta respondentelor.

H1: Există legătura între afirmația “Nu merg la control medical decât dacă am constatat anumite probleme sau nereguli” și vârsta respondentelor.

Înainte de aplicarea testului propriu zis, s-au calculat frecvențele relative cu ajutorul programului SPSS, obținându-se următoarele date:

Tabel 5. . Calcularea frecvențelor relative în procente cu ajutorul SPSS

Eșantionul a fost împărțit în două grupe de vârstă, pentru această analiză. În prima grupă se regăsesc respondentele cu vârsta de până în 45 de ani, iar în grupa a doua se regăsesc respondentele de peste 46 de ani.

În urma datelor obținute cu ajutorul SPSS, s-au calculat frecvențele relative în procente.

Tabel 5. . Frecvențele relative calculate

Pentru Testul Kolmogorov-Smirnov s-au calculat apoi frecvențele relative cumulate:

D = 136* = 136 * = 12.902%

Întrucât D calc = 12% este mai mic decât valoarea D = 12.902%, se acceptă ipoteza nulă.

Tabel 5. . Valorile calculate pentru testul Kolmogorov-Smirnov

Întrucât D calc = 0.120 este mai mic decât valoarea D = 0.129 se acceptă ipoteza nulă, ceea ce semnifică inexistența unei diferențe între femeile cu vârsta între 19-45 ani și cele cu vârsta de peste 46 ani efectuarea unui control doar atunci cand ceva nu este în regulă sau atunci când apar probleme de sănătate.

Regresia logistică binară

Modelele de regresie binară ar putea pune în relație o acțiune specifică viitoare cu anumite comportamente actuale. Din această cauză pentru această analiză, s-au ales două întrebări din chestionar, și anume: o întrebare referitoare la intenția viitoare de a merge la un control mamar, și factorii care ar putea determina acest control.

În tabelul de mai jos, se regăsesc factorii care ar putea determina respondentele să meargă la un control mamar. Acești factori sunt considerați că fiind variabilele independente (X). Variabila dependentă (Y) este intenția unui consult mamar în următoarea perioadă. Aceste variabile au fost introduse în chestionar cu ajutorul scalei nominale, cu alegere multiplă, repectiv unică.

Tabel 5. . Recomanare control mamar

Dintre cele 442 de chestionare completate, s-au obtinut 781 răspunsuri. Medicul de familie a fost cel mai întâlnit răspuns, însumând 34.3% din numarul total al răspunsuri. Acest factor determinant a fost ales de 61.5% dintre respondnete. Cele mai puține răspunsuri au fost pentru varianta de răspuns “Prietenii” sau “Altcineva/altceva”.

Tabel 5. . Intenționați să mergeți la un control mamar

Se poate observa în tabelul de mai sus, că 59.3% dintre respondente intenționează să meargă la un control mamar în următoarea perioadă. Încercăm să găsim influența motivelor de mai sus asupra acestei intenții cu ajutorul modelul de regresie binară logistică a sistemului SPSS. Parametrii modelului (α and β) sunt prezentați în tabelul de mai jos. Putem observa că “prietenii” și “controlale gratuite” sunt parametrii cu valori negative, ceea ce inseamnă o scădere a probabilitătii de a obține valoarea 1 pentru variabila dependentă.

Pe baza rezultatelor prezentate în tabelul 2 putem obține ecuația modelului:

P(Y=1/x,…,x7)=

În tabelul 19 sunt prezentate, de asemenea, informații importante privind influența reală a variabilelor independente asupra creșterii sau descreșterii probabilității de a merge sau nu la un control mamar, fapt măsurat de variabila dependentă (vezi coloana Exp (B)). Valorile Exp (B) indică de câte ori crește probabilitatea ca evenimentul să apară atunci când predictorul își mărește valoarea cu o singură unitate. Prin scăderea 1 din această valoare (Exp (B) -1) obținem raportul de schimbare în probă, care poate fi pozitiv sau negativ. Acest raport ar putea fi transformat în procente pentru o mai bună explicare a acestor influențe.

Tabel 5. . Variabilele ecuației

Din tabel, cu ajutorul Exp(B) putem să transformăm valorile în procente, pentru o mai bună observare. Așadar, parinții/copii pot crește cu peste 100% șansele ca o femeie să meargă la un control mamar, prin influența pe care o au asupra acestora. (2.090-1 = 1.090). Medicul de familie are de asemenea o influență foarte mare, crescând șansele să convingă o femeie să meargă la un control mamar cu peste 250%. Prietenii în schimb pot scădea factorul de convingere cu 73%. Pentru a fi un parametru semnificativ, acesta trebuie să se aibă un nivel de semnificație foarte mic (Sig. <0,05) și Valoarea Wald să fie mai mare de 0,5. Din analiză, reiese că medicul de familie și situatiele sau cazurile pe care femeile le cunosc sau le aud sunt variabile semnificație, care pot influența o femeie să meargă la un control mamar. Nici restul variabilelor: părinții/copii, rudele, prietenii nu sunt de neglijat, având influență asupra intenției respondentelor de a merge la un control mamar. Din analiză se pot exclude variabilele „campanii de promovare” și „controale gratuite” care în analiza de față nu pot fi considerate importante din punct de vedere statistic.

Semnificația întregului model ar putea fi apreciată privindu-se valoarea R Square, care indică raportul dintre influența regresorilor în varianța totală a variabilei dependente. Această valoare trebuie să fie cât mai aproape de 1. Pentru exemplul nostru, R Square calculat cu metode diferite (Cox & Snell sau Nagelkerke R Square) are valori mici, ceea ce inseamnă că modelul are o putere de explicare scăzută și că trebuie luate în considerare alte variabile pentru model. Totuși, se poate trage concluzia că medicul de familie și familia au un rol foarte important în deciziile referitoare la sănătate, și pot fi factori determinanți în influențarea decizilor respondentelor.

Tabel 5. . Sumarul modelului obținut

5.7. Limitele cercetării cantitative

Cercetarea cantitativă realizată prezintă și anumite limite. Tehnica de culegere a datelor prezintă dezavantajul (după cum este precizat și în subcapitolul 1.1 Considerații metodologice-dezavantajele anchetei bazată pe interviuri personale directe) că nu se permite o eșantionare probabilistică. Tehnica folosită nu a permis femeilor ce nu au mers în perioada ianuarie-februarie la medicul de familie să participe la sondaj; de asemenea, femeile înscrise în alte cabinete de medicină de famile nu au făcut obiectul acestei cercetări, nepermițând astfel extrapolarea rezultatelor la întreaga populație cercetată.

O altă limită pe care acesta cercetare o cunoaște, este că au fost incluse în studiu doar femeile din cele opt cabinete de medicină de familie incluse în obiectul acestui studiu. Pentru alegerea cabinetelor, s-a apelat la metoda eșantionării prin alegerea rațională, încercându-se acoperirea tuturor zonelor importante din orașul Brașov.

Interpretarea gresită sau neintelegera anumitor intrebări de către respondente și atenția redusă acordată răspunsurilor reprezintă alte limite ale cercetării.

Numărul întrebărilor închise pentru cercetarea cantitativă realizată a fost mare, datorită acestui fapt cercetarea își pierde din acuratețe prin limitarea răspunsurilor posibile. Acest aspect este influențat și de natura informațiilor din domeniul sanitar, fiind o multitudine de factori care influențează răspunsurile primite, fiind imposibilă includerea tuturor în întrebările cuprinse în chestionar. Cu toate acestea, cercetarea cantitativă și-a atins scopul și obiectivele iar rezultatele obținute pot fi folosite în continuare pentru fundamentarea politicilor de marketing în domeniul sanitar.

5.8. Concluziile cercetării cantitative

Cercetarea realizată a avut drept scop identificarea opiniilor, atitudinilor și comportamentelor femeilor din Brașov cu privire la prevenirea și metodele de prevenire ale cancerului de sân. În prima parte a studiului, s-a determinat că peste 80% dintre respondente sunt interesate de probleme legate de sănătate. Cu toate acestea, 45.7% dintre respondente au ajuns la medic în urma unor probleme de sănătate, în timp ce 54.3% dintre femeile chestionate au mers la medic pentru un control de rutină. Referitor la gradul de mulțumire față de propria stare de sănătate, s-a observat ca majoritatea femeilor au o atitudine pozitivă, declarându-se mulțumite.

Un rezultant interesant este legat de principala sursa de informare in domeniul sanitar, un punctaj majoritar fiind obținut de varinta de răspuns „medicul de familie”. 72.6% dintre repondente au afirmat că au cunoștințe legate de campanii ce au fost organizate pentru prevenirea cancerului de sân, iar un procent cumulate de 62.7% dintre respondente cunosc personal, femei care se confrunta cu cancerul mamar. Întrebate dacă au fost vreodată la o ecografie mamară în vederea prevenirii cancerului de sân, 42.8% dintre femei au răspuns negativ, iar 57.2% dintre respondente au răspuns afirmativ. O alta concluzie, se refera la sumele alocate pentru analize si controale medicale, unde raspunsul cel mai intalnit a fost „sub 200 lei”.

O interesantă parte a cercetării a constituit-o analiza întrebării deschise din cadrul chestionarului aplicat, unde cele mai întâlnite trei motive pentru care femeile nu merg la un consult medical sunt: costurile materiale, frica și timpul. Aspectele financiare au obținut o medie de 3.079 pe o scală de la 1 la 5, iar preocuparea pentru sănătate a obținut o medie de 4.203 puncte. Aceste răspunsuri sunt o confirmare a faptului că există o multitudine de comportamnete și atitudini, iar eforturile necesare pentru a ajunge la o educație sanitară sănătoasă nu sunt de neglijat.

Această cercetare a dovedit în cadrul eșantionului, legătura dintre studiile respondentelor și măsurile de prevenție luate de către acestea pentru prevenirea cancerului de sân, prin testarea mai multor ipoteze ce au identificat profilul respondentelor, după mai multe criterii. Informațiile deținute de către femei în legătură cu cancerul de sân sunt destul de slabe sau neclare, măsurile luate de către acestea sunt puține, și deși cancerul de sân a reiesit din analiză o boală tratabilă, fără controale periodice, depistarea este aproape imposibilă, iar tratarea foarte costisitoare și deosebit de grea. În concluzie, cercetarea cantitativă realizată și-a atins scopul și obiectivele, iar rezultatele obținute vor fi utilizate în dezvoltarea și trasarea politicilor și strategiilor de marketing utilizate în domeniul sanitar.

CAPITOLUL 6. POLITICI ȘI STRATEGII DE MARKETING UTILIZATE ÎN CAMPANIILE DE PROMOVARE A LUPTEI ÎMPOTRIVA CANCERULUI DE SÂN ÎN ROMÂNIA

Domeniul sanitar reprezintă o sensibilitate a României actuale. Serviciile de sănătate publică reprezintă o provocare dificilă, cu care populația se confruntă zilnic. Modernizarea sistemului sanitar este dezbătută în ultimele decenii, însă fără rezultate vizibile. Instabilitatea politică din România face ca implementarea unor politici și strategii susținute, să fie aproape imposibilă.

Resursele neceare pentru desfășurarea în condiții optime a serviciilor medicale sunt insuficiente, iar absența unor proceduri standardizate acutizează consecvența problemelor apărute în domeniul sanitar. De aceea, se poate confirma faptul că actualele probleme ale domeniului sanitar românesc sunt dincolo de insuficiențele financiare, și se continuă în sferă organizatorică, a resurselor umane și a resurselor legislative.

Problemele întâmpinate de sistemul public de sănătate, pot fi traduse prin multe motive, de aceea prevenția trebuie să devină prioritatea zero în ideea combaterii îmbolnăvirii populației, respectiv problemele legate de multitudinea de pacienți și resursele medicale scăzute la polul opus.

Obiectivul general al Guvernului României în ceea ce privește sănătatea, este:” Un sistem de sănătate care sprijină și oferă posibilitatea cetățenilor să atingă o stare cât mai bună de sănătate și care contribuie la creșterea calității vieții acestora.” In 1995, Andreasen a descris anumite metode culese din teoria comportamentală si teorii de marketing, denumite generic „tehnici dovedite". Aceste tehnici au fost bazate pe comportamentul de sănătate, reacțiile umane la mesaje și livrarea mesajelor și "mixul de marketing".

6.1. Politica de produs din domeniul sanitar

În general, produsul este perceput ca fiind tangibil, respectiv un lucru sau un serviciu ce poate fi schimbat în cadrul pieței. În cadrul marketignului social, produsul poate să fie format din idei, comportamente sau cauze sociale. În marketingul social, Kotler realizează o transpunere a produselor comerciale, rezultând un produs de bază alcătuit din valoarea schimbărilor comportamentale, respectiv un produs augumentat ce este reprezentat de obiecte tangibile și servicii care susțin schimbările comportamentale.

În sfera campaniilor de prevenire pentru diferite boli, produsul poate fi reprezentat de un discurs ținut în cadrul unei școli, unei instituții, unei conferințe, unei emisiuni etc. Un discurs educativ din domeniul sanitar, susținut în fața unei mulțimi poate reprezenta un produs din cadrul unui program de prevenire a unor boli oncologice.

Produsul final din domeniul sanitar se referă la schimbarea comportamentală. Toate acțiunile din domeniul promovării sănătății aduc în prim plan importanța unei vieți sănătoase, a unor obiceiuri alimentare corecte, a timpului acordat grijii față de sănătate, a controalelor preventive periodice etc. Acest cumul de informații oferite populației sunt menite să determine o schimbare benefică a comportamentului de consum de servicii sanitare. În România însă, consumul de servicii de sănătate privată este în creștere, în detrimentul sistemului public de sănătate (acolo unde există acces la astfel de servicii), iar mesajele transmise și produsele oferite de către sistemul privat sunt mai eficiente și dovedesc o constantă grijă față de posibilitatea îmbunătățirii stării de sănătate a clienților aferenți.

Produsul din domeniul sanitar trebuie să fie acela care are cele mai multe beneficii, cu efortul minim pentru piața țintă. Profesioniștii din domeniul sănătății publice trebuie să-și adapteze recomandările sau să-și modifice programele astfel încât să ofere cele mai valoroase beneficii pentru consumatori.

De asemenea, produsul trebuie să se adapteze publicului țintă prin modul în care mesajul este prezentat. În domeniul sanitar, importanța mesajului transmis este definitorie pentru succesul programului/ produsului în sine.

Dacă vorbim despre prevenirea cancerului de sân, unul dintre rezultatele obținute în cadrul cercetării cantitative realizate este reprezentat de un procent destul de ridicat de femei care nu au efectuat niciodată un control mamar, respectiv o ecografie mamară. Prin urmare, se impune o strategie permanentă de promovare a importanței controlului mamar preventiv, o strategie constantă, ce presupune eforturi mari pentru insituțiile responsabile, atât din punct de vedere financiar, cât și al faptului că astfel de produse, care necesită și implicare psihologică, trebuie să vină în întâmpinarea populației cu un mesaj bine pus la punct și care să sensibilizeze, ducând spre o grijă mai mare în alegerile pe care publicul le face în viața de zi cu zi, pentru rezultate vizibile mai degrabă pe termen lung.

Învățarea, conștientizarea, expunerea continuă la informațiile potrivite despre prevenție încă din copilarie, exemplul unui stil de viață sănătos, toate acestea au un impact pozitiv asupra stării de sănătate, mai ales pe termen lung, ducând totodată la creșterea speranței de viață a românilor.

Campaniile de prevenire ale cancerului de sân, sunt produsul de marketing al instuțiilor angrenate în demersurile de combatere și scădere a îmbolnăvirilor de cancer. Cu siguranță, în prim plan, autorii acestor campanii ar trebui să fie instituțiile publice de sănătate. În România însă, cele mai consacrate instituții care sunt preocupate de prevenirea cancerului, sunt cele private. De aici reise și ideea că este nevoie de o colaborare între mai multe tipuri de entități din domeniu, pentru a avea rezultate vizibile: spitale publice, personal medico-sanitar, persoane afectate de cancer, entități private, ONG-uri, instituții de învățământ primar, liceal, universitar. Toți acești actori, prin eforturile susținute, pot contura o nouă imagine a țării în ceea ce privește acțiunile de prevenire ale cancerului, o boală care afectează peste 850.000 persoane în România. Din păcate, numărul medicilor oncologi din țara, este mult mai mic, și anume 495, la nivelul anului 2016. Așadar resursele umane necesare tratării cazurilor de cancer este depășit. Acest lucru se poate schimbă, prin scăderea noilor îmbolnăviri, prin campanii de prevenire construite personalizat pentru România. Schimbările comportamentale aduse populației țintă trebuie menținute prin adaptarea periodică a programelor, la nevoile populației și evaluarea rezultatelor efective.

Politica de preț din domeniul sanitar

Politica de preț trebuie corelată cu necesitățile pieței și calitatea serviciilor sanitare oferite. În cazul campaniilor de prevenire ale cancerului de sân, prețul acestora este greu măsurabil din cauza beneficiilor mari pe care le au în rândul populației de bază. Sănătatea nu are un preț, cu atât mai puțin procesele care pun accent pe prevenție, pe avantajele unei vieți sănătoase, a controlalelor periodice. Prețul poate fi tradus prin mai multe atribute în ceea ce privește domeniul social.

Figura 6. 1. Atribute ale prețului în domeniul sanitar.

Adaptare după:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3562881/

În utlimii ani, autoritățile publice au o preocupare dezvoltată de a furniza servicii de sănătate de calitate, iar creșterea bugetelor alocate pentru sănătate au acutizat nevoia de informație și implicit de cercetare cu privire la disponibilitatea, calitatea și costul furnizării serviciilor de sănătate. Dacă se face referire la costurile materiale, prețul este reprezentat de banii cheltuiți pentru un control mamar. Aici există două tipuri de prețuri: prețul integral achitat pentru un control într-o clinică privată și dieferența de preț, achitată în anumite cazuri în spitalele publice. Persoanele de pe teritoriul României care achită taxe și contribuții către Casa de Asigurări de Sănătate beneficiază pe baza unei trimiteri de la medicul de familie, de gratuitate sau gratuitatea parțială în cazul unui control mamar (ecografie sau mamografie). Dacă vorbim despre costurile unei campanii de prevenire a cancerului de sân, regăsim toate acțiunile mediatice de care este nevoie pentru a promova campania, de bannere, reclame etc. De cele mai multe ori, există un parteneriat între clinicile care efectueaza controalele efective și oragnizațiile care conduc și susțin campania.

Următorul atribut de care poate să depindă prețul este cel temporal. Timpul necesar unui consult mamar sau timpul necesar desfășurării unei campanii de promovare. Timpul, așa cum reise din cercetările calitative și cercetarea cantitativă, este principalul motiv pentru care femeile nu merg la un control preventiv. Acestea aduc în prim plan programul încărcat la serviciu, treburile casnice, familia, copii. De asemenea, în ceea ce privește „prețul” timpului, regăsim timpul acordat unui stil de viață sănătos (exerciții fizice, mese regulate, alimente atent alese pentru o alimentație sănătoasă).

Efortul este un alt factor determinant al prețului. Efortul necesar receptării și înțelegerii unui mesaj, a importanței unui control la momentul potrivit, efortul necesar efectuării unui control, dar și efortul depus în anumite cazuri în ceea ce privește accesibilitatea spațială a unui control. De asemenea, există și efortul depus pentru schimbarea comportamentală . Kotler defineste prețul ca fiind “costul pe care piața îl asociază cu adoptarea comportamentului dorit”

Factorul esențial ce definește prețul unui produs social este cel psihologic. Motivația către schimbarea comportamentului spre binele individului, renunțarea la obiceiurile dăunătoare sănătății (droguri, tutun, fast-food etc), disonanța cognitivă întâlnită în multe din afirmațiile femeilor în legătură cu propria stare de sănătate. Femeile devin empatice în legătură cu ceea ce cunosc referitor la gravitatea bolii și a cazurilor de îmbolnăvire, însă sunt reticente în a se vedea în postura femeii bolnave. Disonanța cognitivă întâlnită în acest domeniu trebuie utilizată în favoarea publicului țintă, prin inducerea unui comportament de cumpărare a produselor/ serviciilor care pot duce la prevenirea cancerului de sân. În cazul grupurilor de femei este un proces destul de ușor, existând o preocupare în continuă dezvoltare în ceea ce privește interesul pentru produsele organice, pentru sport, chiar dacă acest interes despre care vorbim provine din trendurile lansate de diferite persoane publice. Prin copierea anumitor comportamente considerate „la modă”, femeilor li s-ar putea induce această preocupare față de sănătate, urmând ulterior a fi conduse și către segmentul strict medical al prevenirii cancerului de sân, și anume controlul mamar, al cărui cost va conta mai puțin, atunci când avantajele acestuia sunt deja cunoscute.

Politica de distribuție în domeniul sanitar

Distribuția în cazul serviciilor sanitare reprezintă punerea la dispoziția grupurilor țintă a unor concepte, bunuri și servicii. Analizând la modul general, pentru distribuția unui produs sanitar eficient, devine foarte importană cooperarea tuturor actorilor care participă la dezvoltarea unui serviciu sau sistem medical. Până la efectuarea unui control mamar, canalul parcurs de la emițător la receptor cu informațiile necesare este unul lung. Distribuția în cazul serviciilor sau produselor sanitare constă în punerea la dispoziția grupurilor țintă a unor informatii și servicii.

În ceea ce privește distribuția produselor și serviciilor din domeniul sanitar, există trei criterii de realizare: vârsta, mediul de proveniență și educația.

Vârsta populației țintă este un criteriu esențial în înțelegerea și adaptabilitatea mesajelor transmise, cât și în crearea unor servicii potrivite pentru nevoile fiecărei vârste. În România, există o tendință de îmbătrânire a populației, fapt vizibil conform datelor INSSE din 2017, care raportează un indice de îmbătrânire demografică crescut de la 107,7 (date valabile la 1 iulie 2016) la 109,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (date valabile la 1 iulie 2017).

Campaniile de promovare din domeniul sanitar trebuie să fie bazate pe mesaje destinate fiecăror grupe de vârstă în parte, dar este esențial și că acestea să fie distribuite în funcție de mediul specific vârstelor. Pentru tineri, mesajele transmise trebuie să folosească noile tehnologii și căi de comunicare – social media, pe când în cazul persoanelor cu vârsta peste 50-60 ani, trebuie să li se adreseze mai degrabă prin intermediul mass media, dar folosindu-se totodată de factorul uman și anume medicii de familie, personalul medical cel mai apropiat de pacienți. Mediul de proveniență este un alt factor important în decizia de distribuție. În România, Populația rezidentă la 1 ianuarie 2017 a fost:

Tabel 6. . Populația rezidentă la 1 ianuarie 2017, în România

Din tabelul 6.1. se poate vedea că există o pondere destul de mare a persoanelor care locuiesc în mediul rural. Așadar, stategiile de distribuție trebuie să pună accentul și pe acoperirea persoanelor pentru care accesul la serviciile sanitare nu este facil, dar nici veniturile necesare îngrijirii sănătății nu sunt suficiente. Din cauza deficiențelor sistemelor sanitare, este important să se pună accentul pe medicina primară, de familie, la care au acces și persoane cu venituri mici și foarte mici.

Redistribuirea economică, precum și o democratizare sporită a proceselor asociate cu luarea deciziilor economice și mijloacele de reproducere a instituțiilor sociale, ar duce la dezvoltarea economiei și reflectarea în domeniul sanitar. Acestea din urmă includ facilități educaționale, servicii de îngrijire a sănătății și servicii sociale care ar putea permite generațiilor noi să previna bolile grave sau incurabile.

În România, evoluția sistemului sanitar de sănătate este în strânsă legătură cu dezvoltarea economică pe termen mediu și lung. Există o necesitate în facilitarea accesului la informații și servicii medicale pentru populația din mediul rural, dar nu numai (Doboș 2005). Diferențele dintre zone în ceea ce privește existența și calitatea serviciilor medicale prezintă un decalaj ce se poate recupera doar cu politici bine puse la punct. Fragilitatea câștigurilor sistemului de sănătate a fost văzută că răspuns la schimbările economice, politice și sociale din ultimii ani. În acest timp, piața serviciilor medicale private din România crește cu aproximativ 10% pe an și este estimată la peste 700 milioane euro (anul 2107).

Documentul de lucru al serviciilor Comisiei Europene “Investind în sănătate” arată că starea de sănătate a populației afectează și prosperitatea economică. De altfel, România se clasează pe penultimul loc în Europa în ceea ce privește procentul din populația feminină care a făcut un control al sânilor măcar o dată în viată și pe ultimul loc în ceea ce privește numărul femeilor care au efectuat măcar o dată în viată un test Babeș-Papanicolau.    Studiul realizat de Uniunea Europeană în 2012, este valabil și astazi deoarece în 2018, țara noastră se află între ultimele trei țări membre ale Uniunii Europene care nu are încă implementat un program național de screening pentru cancerul de sân, iar asta în condițiile în care procentul mortalității cauzate de această boală în România este 36%, mai mare decât media europeană (29%).

Figura 6. 2. Screening cancer de sân – Uniunea Europeană, 2012

În domeniul sanitar, este esențial să nu existe informații eronate, de aceea sistemul de sănătate trebuie să aibă la bază medici de familie care să se ocupe de prevenție. România este o țară în dezvoltare, iar medicina primară este importantă pentru o dezvoltare sustenabilă. Resursele umane din mediul oncologic nu fac față “cererii”, iar pentru a reduce acest decalaj este important să fie pus accentul pe prevenire. În mediul rural, cel mai eficient mod de a ajunge informația la publicul țintă este medicul de familie sau dispensarul aferent, iar în localitățile, comunele, satele unde nu există niciun spațiu medical, trebuie să existe sisteme bazate pe caravane, trimise periodic, care să efectueze controale gratuite – populația neavând resursele financiare necesare prevenirii și nicidecum tratării.

În mediul urban, populația are acces la mai multe surse de informații, iar în acest caz medicul de familie este răspunzător de filtrarea informațiilor, astfel încât să obțină un rezultat favorabil prevenirii. Se poate observa că, în domeniul sanitar, distribuția se realizează într-un mod cât mai personal, dorindu-se implantarea unor obiceiuri sănătoase, care pe termen lung să reducă mortalitatea datorată cazurilor de cancer apărute în stadii avansate. Distribuția informațiilor din sănătate trebuie întărită de o educație sanitară, provenită încă din copilărie și susținută prin copierea comportamentelor benefice unei vieți sănătoase.

Politica de promovare în domeniul sanitar

Consumatorii de produse sanitare sunt priviți ca o combinație între pacientul tradițional și pacientul contemporan, acesta având o serie de cunoștințe despre sistemul medical, dar este și deschis către inovații. Factorul de noutate este dat de rolul consumatorilor în procesul de stabilire al diagnosticului, tratamentului și menținerii sănătății.

Termenul “optimist nerealist” se referă la persoanele care subestimează riscul absolut sau obiectiv de a a avea o problemă de sănătate, cum ar fi o potențiala victimă a cancerului de sân care consideră ca riscul de a face această boală este sub 20%, când de fapt stilul de viață, dieta și mostenirea genetică însumează un risc de peste 50%. Acestă neacceptare a realității provine tot din efectul disonanței cognitive, care aparent protejează, dar în realitate distruge o potențială informație, prin respingerea subconștientă. În sistemul public de sănătate, promovarea nu este considerată o nevoie importantă, deși aceasta face practic legătura între activitățile medicale concrete, reflectate în produs, preț, distribuție și consumatorii efectivi sau potențiali, în cazul de față existând posibilitatea creării unei punți între prevenție și tratament. În cadrul acestor servicii, promovarea se concretizează prin seria de elemente ce determină legăturile sale cu celelalte componente ale mixului, precum și prin atingerea unor obiective și utlizarea unor strategii și instrumente specifice . În Romania, există Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar (SNSPMPDS), care “se implică activ în formularea strategiilor și politicilor de reformă în vederea creșterii eficacitătii și eficientei serviciilor de sănătate”

Statisticile din ultimile decenii arată impactul pozitiv pe care campaniile marketingului social le au aspura populației. S-a constatat că în cazul campaniilor care au un scop schimbarea unică de comportament (de exemplu renunțarea la fumat) există rezultate mai bune decât în cazul campaniilor care promovează repetitivitatea unor acțiuni (controlul medical periodic). Totuși, și cele din urma au rezultate pozitive de-a lungul anilor, prin adoptarea unor comportamente benefice și acumularea treptată de informații.

Medicii pot aduce o contribuție valoroasă furnizând un alt canal de comunicare pentru a ajunge la publicul țintă. Acestia sunt o sursă de informații de sănătate de încredere, iar consolidarea contribuției lor prin mesaje de marketing social adaugă valoare dincolo de efectele comunicării în masă. „Procesul de comunicare este o formă de schimb ce necesită experiențe comune, înțelegere reciprocă și empatie”.

Activitățile promoționale pot include publicitate, relații publice, materiale tipărite, articole promoționale, insemne, evenimente speciale, activitati sportive susținute. În domeniul sănătății publice, schimbările politice, pregătirea profesională, activitățile bazate pe comunitate (cross-uri, activități sportive, întâlniri, conferințe) și dezvoltarea competențelor sunt de obicei combinate cu activități de comunicare pentru a aduce schimbările dorite.

În strategia de promovare este important să știi să alegi cuvintele potrivite, pentru a ajuta publicul țintă să adopte comportamentul dorit, acest lucru fiind posibil cu ajutorul cercetărilor calitative realizate. Fructificarea rezultatelor obținute este esențiala, deoarece astfel se ajunge la atingerea obiectivelor inițiale, și anume creșterea numărului femeilor corect informate în legătură cu importanța controlului mamar anual, și riscul la care acestea sunt expuse dacă nu au grijă de sănătatea lor. Rezultatele cercetarilor calitative și a cercetării cantitative susțin premisa inițială, conform căreia educația sanitară este deosebit de importantă pentru dezvoltarea sistemului sanitar românesc, dar și pentru întreținerea, respectiv menținerea unei bune sănătăți. Prin educația timpurie se poate învăța populația care sunt bunele practici pentru a nu ajunge in situații limită, precum descoperirea unor boli în stadii avansate. De asemenea, educația se referă și la explicarea nevoii unei alimentații sănătoase, a practicării sportului, a nevoii exerciților fizice zilnice, a unei bune colaborări cu personalul medical etc.

Până la implementarea în unitățile de învățământ a educației sanitare, trebuie să se insiste pe îmbunătățirea și susținerea relației dintre femei și medicii de familie. Această colaborare are asedeori caracter personal, de aceea este atât de importantă. Prin intermediul acestor medici se pot transmite informații și mesaje cu impact real în susținerea sistemului sanitar și în dezvoltarea prevenției la noi in țară.

Concluzii

Prevenția trebuie să înceapă de la o schimbare în viețile personale ale femeilor, în înțelegerea necesității controalelor înainte ca primele semne să apară, înainte ca o posibilă boală să se reflecte în starea de sănătate. Prevenția este cea mai importantă componentă a sistemelor sanitare dezvoltate din întreaga lume. Pentru că o boală precum cancerul de sân, are o notă sensibilă în viața oricărei femei, metodele de prevenire trebuie promovate în moduri cât mai personale, cât mai adaptate personalității femeilor din fiecare țară. Metodele de promovare prin intermediul mass media și social media sunt de un real folos în combaterea acestei boli, iar prin mesajele repetate pe toate canalele, și întărirea acestora de către medicii de familie, se pot trasa rezultate pozitive, de reducere a descoperirii bolii în stadii avansate, respectiv a reducerii mortalității cauzate de cancerul mamar.

CAPITOLUL 7. PROGRAM DE MARKETING CU PRIVIRE LA PREVENIREA CANCERULUI DE SÂN

Așa cum a fost menționat și anterior în lucrare, obiectivul programelor de marketing social este acela de a determina o schimbare de comportament. Pentru a construi un program social trebuie mai întâi să se răspundă la trei elemente fundamentale: identificarea publicului țintă, beneficiile unui nou comportament și modul de realizare a schimbării dorite. De asemenea, este cunoscut faptul că impactul marketingului social este consolidat dacă este realizată o segmentare eficientă a publicului țintă.

Programele de marketing ce au în vedere domeniul sanitar trebuie să fie „strălucitoare” și personalizate, astfel având cele mai mari șanse de reușită. De aceea, nicio campanie de marketing sanitar nu o să aibă un succes important dacă își propune să atingă întreaga populație.

În partea teoretică a lucrării, dar și în capitolele dedicate cercetărilor de marketing, dintre factorii care influențează cel mai mult comportamentul consumatorilor din domeniul sanitar se regăsesc medicii de familie și grupurile de referință. Pornind de la rezultatele cercetării cantitative realizate și de la importanța factorilor menționați anterior, se va realiza un proiect demumit “Când vei ai timp, va fi prea târziu”. Programul realizat face parte din categoria programelor de prevenire a cancerului de sân. Acest program se adresează întregii populații feminine, identificate în cabinete de medicină de familie din orașul Brașov. Scopul acestui tip de program este de a informa femeile în legătură cu riscul apariției cancerului de sân, de a împiedica apariția problemelor legate de un stil de viață nesănătos, dar și de a susține importanța controlului mamar anual.

Acest program de prevenire a cancerului de sân, este bazat atât pe teorie cât și pe cele mai bune practici în domeniu. În conceperea lui, se respectă abordarea etapizată a implementării unei campanii de marketing social sustinută de Kotler, respectiv analizarea mediului extern și intern, precum și realizarea unei anlize SWOT a programelor deja existente pe piață, stabilirea obiectivelor programului, a publicului țintă și poziționarea pe piață a programului .

7.1. Situația programelor de prevenire ale cancerului de sân din România, anul 2017

Singura metodă de evaluare a unei campanii sociale este consumatorul. Comportamentul acestuia în legătură cu scopul programului este cel care poate exprima gradul de succes al campaniei.

Campania „Nu am facut destul”

Campania ”Nu am făcut destul”, derulată de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), și-a propus să ajungă anul acesta în cinci județe din zona Moldovei. 8 din 10 femei, ce locuiesc în zonele rurale ale României, nu au efectuat niciodată un control medical al sânilor, așadar programul a fost dedicat zonelor din mediul rural. Programul este la a șasea ediție. 1.000 de femei din mediul rural vor beneficia de examinări gratuite menite să depisteze cancerul la sân.

Campania “Cancel Cancer”

AVON Cosmetics România, prin Campania pentru Sănătatea Sânilor, și Kaufland România au organizat în perioada noiembrie – decembrie 2017 o campanie națională de testări gratuite pentru depistarea cancerului la sân, desfășurată în parcările Kaufland din 8 orașe (Oradea, Brașov, Târgu Mureș, Sibiu, Iași, Ploiești, Craiova și Constanța), unde au oferit ecografii mamare gratuite pentru 1000 femei. A fost amenajat un spațiu special dedicat, în care specialiști ai Rețelei Private de Sănătate REGINA MARIA au realizat aceste controale. Este pentru prima dată când două dintre cele mai implicate social companii și o rețea privată de sănătate își alătură forțele pentru sănătatea româncelor.

Program național de screening mamar

Ministerul Sănătății, dorea în octombrie 2017 să demareze “acțiuni care vizează organizarea unui centru de referință pentru programele regionale de screening al cancerului mamar, pentru formarea personalului implicat în derularea programelor de screening, elaborarea metodologiei pentru derularea programelor de prevenție, depistare precoce, diagnostic și tratament precoce al cancerului de sân”. Bugetul alocat pentru programul național de depistare al cancerului de sân este 21 milioane de euro. La momentul actual nu a fost publicată nicio actualizare a stadiului acestui program.

Platforma online www.canceruldesan.ro

Roche România a lasant platforma online www.canceruldesan.ro, “primul website din România dedicat exclusiv oferirii de informații detaliate cu privire la cancerul mamar. Noua platformă se adresează atât pacientelor cât și tuturor celor care doresc să afle mai multe cu privire la prevenirea, diagnosticarea și tratamentul cancerului la sân, despre ce înseamnă să trăiești cu această boală și despre modul în care aceasta poate fi gestionată”. Această inițiativă are drept scop informarea femeilor bolnave, dar și a celor sănătoase care își doresc să aibă cunoștințe despre cancerul de sân. Informațiile găsite pe site-ul de mai sus sunt verificate și oferă suport comunității. Roche este cea mai mare companie de biotehnologie la nivel mondial.

Iluminarea în roz, ediția 2017

Fundația Renașterea a organizat a 17-a ediție „Iluminare în roz” desfășurată sub sloganul „Artă pentru sănătate”. “Lumina roz, declanșată de renumita artistă plastică, Alexandra Nechita, a îmbrăcat anul acesta, în premieră, un ansamblu de clădiri moderne: Globalworth Tower, singura clădire acreditată Platinum Green din Europa de Sud Est și Sky Tower, cea mai înaltă clădire din București.” În cadrul evenimentului, a avut loc o licitație, iar cu ajutorul fondurile strânse se va achiziționa un ecograf performant în valoare de 38.000 euro.

Think Pink Europe

Think Pink Europe este o nouă organizație non-profit, formată din 5 organizații care luptă împotriva cancerului mamar din Belgia, Italia, Grecia, România și Bosnia și Herțegovina. Aceasta organizatie își propune “să îmbunătățească și să accelereze schimbul de informații atât în ceea ce privește îngrijirea, cât și cercetarea, pentru combaterea cancerului la sân la nivel european.” Această organizație este și susținătoare a cursei “Race for the cure” o sărbatoare a învingătoarelor în lupta împotriva cancerului și cea mai renumită cursa de informare și strângere de fonduri pentru cancerul de sân, din lume. Desfășurată la nivel internațional, RACE FOR THE CURE a ajuns la peste 150 de curse, fiind la a patra ediție din România. Această cursă reprezintă “un prilej de a reaminti femeilor ca cel mai bun tratament este prevenția, iar informarea corectă, sportul și optimismul, sunt reteta propriei noastre sănătăți”.

Cross-ul Casiopeea

Casiopeea este o organizație non-profit, care de-a lungul anilor a adunat o mulțime de sponspori, printre care se regăsesc: Kaufland, Renault Grup, Orange, Decathlon, Engie, Michelin, Borsec, L’Oreal și mulți alții. Scopul acestui cross este ajutorul femeilor, prin oferirea de proteze mamare gratuite și atragerea atenției asupra faptului că în România, 75% dintre femeile depistate cu cancer mamar ajung pe masa de operații, din cauza depistării târzii. Începând cu anul 2010, au reușit să ofere 1970 proteze mamare, cu ajutorul a 19000 participanți la acțiunile promovate și desfășurate.

7.2. Definirea problemei – punct de pornire al programului

Cu toate că la nivel național, se înregistrează o creștere a numărului de programe de prevenire a cancerului de sân, multe dintre aceste programe nu sunt suficient promovate. În plus studiile întreprinse în domeniu au arătat o lipsă de programe de prevenire complete, iar un program eficient la momentul actual în Romania, este doar cel de screening național, coordonat de Ministerul Sănătății, dar care deocamdată nu a fost demarat. S-a dovedit prin studiile efectuate în Uniunea Europeană, eficiența acestor tipuri de programe naționale în lupta cu cancerul de sân.

O altă problemă indicată de cercetarea cantitativă efectuată la nivelul orașului Brașov (vezi capitolul nr. 4) o reprezintă lipsă de comunicare/ informare publică privind riscul apariției cancerului de sân, dar și a simptomelor aferente acestuia. Conform rezultatelor cercetării cantitative efectuate, medicul de familie reprezintă o sursă de informare în domeniul sanitar, iar acest lucru nu poate decât să fie prezentat ca fiind un aspect pozitiv, de real ajutor în lupta mai sus menționată. Cadrele medicale trebuie să fructifice poziția în care se află și să ofere cât mai multe informații cu privire la autoexaminarea lunară a sânilor, a nevoii unei vieți sănătoase, oferind încredere femeilor că boala descoperită la timp, este vindecabilă 99%. Un alt rezultat al cercetării cantitative, se referea la utilizarea spațiului TV pentru transmiterea informațiilor de natură medicală, așadar este un mediu propice, care încă influențează opiniile și comportamentele cetățenilor.

7.3. Analiza SWOT a campaniilor de prevenire ale cancerului de sân

Pe baza tuturor aspectelor cercetate în acest capitol, dar și în capitolele anterioare, se pot trasa câteva concluzii despre programele care au la baza dorința de a aduce un beneficiu femeilor din România, cu privire la promovarea luptei împotriva cancerului de sân.

Puncte forte

Gradul înalt de femei care înving cancerul de sân – testimoniale ale acestora.

Ușurința prevenirii cancerului de sân – controlul anual, non-invaziv.

Accesul facil la diverse informații cu privire la metodele de prevenire – medicul de familie, TV, internet, cărți, reviste etc.

Tehnologiile moderne de depistare în faze incipiente a cancerului de sân.

Interesul din ce în ce mai mare acordat sănătății.

Slabiciuni

Costurile destul de ridicate ale unui control preventiv – costul porneste de la 130 lei într-o clinică privată.

Rezultatele depind de atenția și implicarea populației – disonanța cognitivă.

Insuficienta implicare a statului în acordarea de gratuități la controale preventive – birocrație, corupție, lipsa unui program național activ de screening mamar.

Costurile mari ale unei campanii la nivel național – pentru organizațiile non-profit, sau companii private.

Teama și rușinea de a merge la control – costurile psihologice.

Fonduri insuficiente de la stat.

Oportunități

Implicarea societăților și companiilor private în campanii de prevenire.

Gradul de informare ridicat al populației, prin mediatizare – importanța retelelor sociale.

Strângerea de fonduri pentru oferirea de controale gratuite.

Susținerea de către persoane publice a campaniilor împotriva cancerului de sân.

Posibilitatea educării populației.

Accesul la cele mai bune practici din alte state membre UE.

Implicarea activă a Uniunii Europene în campanii – parteneriate cu țări dezvoltate.

Multitudinea ONG-urilor care au ca scop combaterea cancerului de sân.

Amenințări

Factorii de risc necontrolabili în mare măsură, cum ar fi stresul, poluarea, expunerea prelungită la soare, alimentația nesănătoasă, lipsa timpului dedicat sănătății.

Închiderea spitalelor de stat cu profil oncologic, astfel îngreunându-se accesul la controale preventive sau tratament, prin contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

7.4. Campania "Când vei avea timp, va fi prea tarziu"

Pornind de la rezultatele analizei SWOT s-au stabilit obiectivele programului "Când vei avea timp, va fi prea tarziu", după cum se poate observa în continuare.

Scopul programului este de a preveni depistarea cancerului de sân în stadii avansate, programul fiind destinat femeilor din orașul Brașov.

Obiectiv general: Prevenirea depistării cancerului de sân în stadii avansate, prin oferirea de informații referitoare la simptomele bolii și metodele de prevenire.

Obiectiv specific: Transferul de cunoștinte despre prevenirea cancerului de san și metode de prevenire ale acestuia. Acest obiectiv cuprinde activități de:

Conștientizarea de către femei a riscului de apariție a bolii, indiferent de vârstă.

Cunoașterea de către femei a metodele de prevenire ale cancerului de sân.

Îmbunătățirea comunicării dintre tineri și medicii de familie, prin oferirea de informații referitoare la nevoia controlului mamar periodic.

Creșterea numărului de femei care au efectuat un control mamar.

Rezultate estimate: creșterea nivelului de informare cu privire la consecințele negative ale unui stil de viață nesănătos; creșterea numărului de femei care vor avea în vedere efectuarea unui control mamar anual și împărtășirea informațiilor cu alte femei din anturajul acestora.

Piața țintă a programului : Ținând cont de tematica programului ales, piața țintă cuprinde femeile din Brașov, cu vârsta de peste 18 ani, fără a se stabili un venit mediu lunar, mediu de proveniență, nivel de studii etc. Persoanele targetate, trebuie să primească informații cu privire la cancerul de sân, metodele de prevenire și riscurile la care sunt expuse zilnic. Distribuția programului de marketing este reprezentată de locul în care publicul țintă află în momentul accesului la informație, iar in urma cercetărilor calitative și cantitative realizate, s-a ales ca femeile să fie abordate în cabinetele medicilor de familie, mai precis în cele în care s-a realizat și colectarea datelor pentru cercetarea cantitativă, și anume:

Cabinet MF Căian Claudia;

Cabinet MF Socaciu Laura;

Cabinet MF Diaconu Simina Maria;

Cabinet MF Baltagă Liliana;

Cabinet MF Belindescu Madelena;

Cabinet MF Nicoară Radu;

Cabinet MF Pastină Codrin;

Cabinet MF Motoran Daniela

Acest tip de distribuție, este datorată unei alegeri subiective a cercetătorului, în încercarea de a identifica un mediu fizic în care femeile să asimileze cât mai ușor informațiile expuse și să fie cât mai receptive în primirea acestora. Cabinetele medicilor de familie au așa numitele săli de așteptare, mediu favorizant al cititului de informații cu privire la domeniul sanitar.

Obiectivele SMART ale programului de marketing realizat, au în vedere următoarele rezultate:

Realizarea a 500 de materiale informative, de tip flyer, pentru creșterea nivelului de conștientizare al femeilor din Brașov cu privind importanța controlului mamar anual.

Creșterea cu 10% a numarului de femei care vor efectua o ecografie mamară, până în 2019.

Implicarea medicilor de familie în decizia efectuării unui control mamar.

Creșterea cu 20% a numărului de femei care cunosc simpotomele cancerului de sân, până în 2019.

Creșterea cu 30% a numărului de femei care cunosc metodele de prevenire ale cancerului de sân, până în 2019.

Pentru a fi atinse obiectivele propuse sunt necesare următoarele activități:

Activitatea 1- Crearea pliantului

Cu ajutorul rezultatelor cercetărilor de marketing realizate, se aleg cele mai importante informații ce trebuie incluse în pliantele ce vor urma a fi distribuite. Sunt analizate cuvintele cheie și se face o selecție a statisticilor ce urmează a fi utilizate, tocmai pentru a atrage mai mult atenția femeilor asupra temei abordate.

Activitatea 2 – Testarea pliantului și remedierea acestuia

În urma activității 1, se va tipări pliantul și va fi dat spre testare. Pretestarea se va face pe un eșanțion de 10 femei, astfel încât vor putea fi remediate eventuale greșeli sau neînțelegeri ale textului ales.

Activitatea 3 – Distribuția pliantelor

Activitatea de distribuție a pliantelor, se va face conform planului mai sus menționat, în cabinete de medicină de familie. Pentru a păstra uniformitatea cercetării cantitative realizate, s-au ales aceleași cabinete, astfel încat să existe un răspuns la așteptările pe care femeile chestionate le-au avut.

7.5. Program de marketing privind conștientizarea riscului de apariție a cancerului de sân

În continuare este detaliat un amplu plan de marketing, propus pentru scăderea numărului de femei care depistează cancerul de sân în stadii avansate. Scopul acțiunilor este de educare și transmitere a informațiilor referitoare la prevenirea cancerului de sân, și totodată de conștientizare a riscurilor descoperirii unui cancer mamar în stadiu avansat.

Obiectivele SMART ale programului de marketing propus sunt următoarele:

Creșterea cu 35% a femeilor care efectuează anual un control mamar, până în 2020.

Creșterea cu 40% a femeilor care cunosc metodele de prevenire ale cancerului de sân, până în 2020.

Creșterea cu 20% a femeilor care cunosc riscurile la care se expun dacă depistează boala într-un stadiu avansat, până în 2020.

Îmbunătățirea relației pacient -medic de familie și a comunicării dintre aceștia, până în 2020.

Creșterea nivelului de conștientizare a nevoii unui stil de viață sănătos cu 30%, până în 2020.

Creșterea cu 20% a implicării sociale a femeilor, cu privire la prevenirea cancerului de sân și acțiunile de promovare aferente, până în 2020.

Organizarea a două evenimente în luna martie a anului 2019 și asigurarea unui trafic de 600 persoane implicate prin desfășurarea unor activități multiple.

Atragerea atenției publice asupra incidenței cancerului la sân în România și difuzarea la radio-TV a unor spoturi de 30 de secunde cu diverse mesaje sociale.

Acces medical la 300 ecografii mamare gratuite prin atragerea de sponsori.

Obiectivele de comunicare

Pentru a ajunge mesajul campaniei la cât mai multe femei brașovence, se va crea o pagina de Facebook, unde să se găsească informații atât despre prevenirea cancerului de sân, combaterea acestuia, dar și informații legate de evenimente sau acțiuni dedicate acestei campanii.

Se va obține un spațiu de câteva secunde/zi la un post local de radio, unde se vor anunța evenimentele ce urmează, din cadrul campaniei.

Se va face o campanie outdoor de informare a femeilor din Brașov cu privire la aceasta campanie.

În cadrul programului de marketing sunt propuse șapte activități principale. Acestea sunt detaliate în cele ce urmează.

Activitatea A.1. Realizarea unui studiu de piață în rândul femeilor de peste 18 ani, din Brașov.

Justificare: Pentru ca programul propus să fie cât mai eficient, este nevoie de un studiu de piață, din care să reiasă problemele de sănătate ale femeilor, motivele pentru care se depistează cancerul de sân în stadii avansate, de cele mai multe ori. Pentru acest lucru se va porni de la o cercetare calitativă, urmată de o cercetare cantitativă.

Descriere: Cercetarea calitativă va cuprinde 6 focus grupuri, a câte 8 persoane fiecare. În urma realizării cercetării calitative, se vor trasa direcțiile de cercetare pentru cercetarea cantitativă. Eșantionul de la care vor fi culese datele pentru cercetarea cantitativă va include femei cu vârsta de peste 18 ani, din Brașov. După stabilirea obiectivelor cercetării și întocmirea chestionarului, urmează culegerea datelor și analiza rezultatelor. La final, se întocmește raportul rezultat în urma studiului.

Subactivități:

A.1.1. cercetare calitativă

A.1.2. crearea eșantionului

A.1.3. culegerea datelor din teren

A.1.4. analiza datelor

A.1.5. întocmirea raportului final

Buget 6.000 €, timp 14 săptămâni.

Activitate A.2. Analiza privind campaniile care au fost desfășurate în Brașov, cu privire la prevenirea cancerului de sân.

Justificare: Pentru a înțelege profilul femeilor din Brașov, este importantă o analiză privind campaniile sociale desfășurate până la momentul respectiv în Brașov, care au fost obiectivele acestora și care au fost rezultatele obținute.

Descriere: Se va realiza un studiu în care să fie incluse toate detaliile campaniilor sociale precedente, diferențele față de alte orașe (dacă au existat). Se va lua legătura cu organizațiile care au desfășurat acțiuni de prevenire ale cancerului de sân în Brașov, pentru o posibilă colaborare. De asemenea, se vor contacta persoane care s-au confruntat cu cancerul de sân, pentru a le putea implica în viitoarele activități. Se va încerca atragerea de fonduri, pentru a putea susține evenimentele propuse, dar și ecografiile oferite gratuit.

Subactivități:

A.2.1. cercetarea pieței

A.2.2. analiza campaniilor sociale precedente

A.2.3. selectarea organizațiilor/ persoanelor interesate să colaboreze/sponsorizeze

Buget 600 €, timp 4 săptămâni.

Activitate A.3. Stabilirea evenimentelor și acțiunilor de promovare.

Justificare: Cu ajutorul rezultatelor cercetărilor realizate în Activitatea 1, se va stabili exact tipul evenimentelor ce vor avea loc, testându-se interesul pentru un eveniment de tip testimonial, în care vor fi invitate persoane care au trecut prin etapa de depistare a cancerului de sân, pentru a putea exprima experiențele avute, dar și un eveniment de tip artistic – sportiv, în care se vor desfășura activități de tip recreativ.

Descriere: În cadrul ambelor evenimente se vor putea câștiga ecografii gratuite, cu ajutorul sponsorizărilor obținute în cadrul Activității 2. Se vor alege canalele de promovare a evenimentelor, dar și mesajele și modul de promovare outdoor necesar desfășurarii eveimentelor.

Subactivități:

A.3.1. stabilirea evenimentelor

A.3.2. negocierea cu sponsorii și încheierea parteneriatelor

A.3.3. stabilirea strategiilor de promovare

Buget 1.200 €, timp 4 săptămâni.

Activitate A.4. Atragerea voluntarilor și repartizarea pe activități.

Justificare: În urma activităților menționate mai sus, este nevoie să se atragă un număr destul de mare de voluntari, pentru o desfășurare cât mai bună a campaniei. Pentru asta se va demara o acțiune de atragere a voluntarilor, ideea programului fiind de a atrage studenți și masteranzi ai Universității Transilvania din Brașov, de la Facultatea de Științe Economice și Administrarea Afacerilor – Marketing și Facultatea de Medicină.

Descriere: Se va realiza o prezentare a evenimentelor și a activităților propuse pentru desfășurarea campaniei, iar apoi se va face o baza de date cu numele studenților interesați, adresa de e-mail, numărul de telefon, dar și activitățile pentru care se oferă voluntari.

Subactivități:

A.3.1. prezentarea programului către posibilii voluntari

A.3.2. stabilirea voluntarilor

A.3.3. repartizarea voluntarilor pe activități ale programului

Buget 400 €, timp 3 săptămâni.

Activitate A.5. Crearea programului evenimentelor și crearea materialelor de promovare.

Justificare: Pentru a putea începe promovarea eveimentelor prin intermediul canalelor stabilite cu ajutorul cercetărilor de piață realizate, se va finaliza programul celor două evenimente, dar se vor crea și materialele promoționale necesare în cadrul evenimentelor.

Descriere: Voluntarii vor ajuta la crearea materialelor promoționale, ce vor conține programul evenimentelor și informațiile necesare unei bune desfășurari a acestora. Vor fi supuse dezbaterii idei pentru crearea unui pliant: original, care să atragă atenția publicului vizat și care să conțină informații utile în viața de zi cu zi cu ajutorul cărora se poate preveni cancerul de sân. Vor fi supuse votului diverse idei pentru culorile ce vor fi folosite în crearea pliantului, forma pe care o va avea acesta, structura informațiilor ce vor fi prezentate. Se va crea o pagina de facebook prin care se va ține legătura cu persoanele interesate, și se vor trimite voluntari pe teren pentru a promova evenimentele.

Subactivități:

A.3.1. finalizarea programului evenimentelor

A.3.2. crearea materialelor de promovare

A.3.3. distribuția materialelor de promovare online și pe teren

Buget 2400 €, timp 3 săptămâni.

Activitate A.6. Desfășurarea evenimentelor.

Justificare: Evenimentele vor avea loc la două săptămâni distanță unul de celalalt. Primul eveniment va fi unul în aer liber, care se va axa pe acțiuni recreative, de socializare. Al doilea eveniment va avea loc, într-un cadru intim (cu posibilitatea desfășurării într-o sală pusă la dispoziție de Universitatea Transilvania din Brașov, în Aula Magna), în care persoanele ce au trecut prin experiența cancerului de sân, să își poată împărtăși părerile și dificultățile întâmpinate.

Descriere: Voluntarii vor ajuta la buna desfășurare a celor două evenimente, se vor ocupa de tombola organizată pentru câștigarea ecografiilor gratuite. Brașovencele se vor înscrie trimițând un SMS cu numele lor la numărul de telefon 072x xxx xxx. Se va face o lista și se vor extrage persoanele câștigătoare.

Subactivități:

A.3.1. desfășurarea evenimentului I

A.3.2. desfășurarea evenimentului II

A.3.3. extragerea câștigătoarelor la tombolă

Buget 2500 €, timp 2 săptămâni.

Activitate A.7. Elaborarea raportului final.

Justificare: Pentru a analiza impactul campaniei în rândul brașovencelor, este necesară elaborarea unui raport final.

Descriere: În urma analizei impactului evenimentelor desfășurate, se va avea în vedere și impactul în rândul femeilor care au obținut ecografiile gratuite. Raportul final se va finaliza cu recomandări pentru evenimente viitoare.

Subactivități:

A.7.1. analiza impactului campaniei

A.7.2. tehnoredactarea raportului

A.7.3. recomandări pentru evenimente viitoare

Buget 400 €, timp 4 săptămâni.

Programul de marketing realizat are un buget alocat de 13500 euro, distribuit în funcție de necesitățile activităților aferente acestuia. Timpul de realizare al acestuia este de 34 săptămâni, timp alocat pentru realizarea cercetărilor de piață, a desfășurării evenimentelor și redactarii raportului final.

Tabel 7. . Activitățile propuse în cadrul programului de marketing

Pentru o mai bună vizionare a activităților, a perioadei de desfășurare și a întinderii din punct de vedere al săptămânilor a fost realizată diagrama Gantt.

Tabel 7. . Diagrama Gantt

În cele 34 de săptămâni s-a integrat și etapa de evaluare, etapă care încheie procesul de realizare și aplicare a programului de marketing descris mai sus. Evaluarea strategiei presupune măsurarea performanțelor, scopul acestui proces fiind de a monitoriza și evalua diferențele existente între obiectivele și performanțele atinse și de a putea trasa direcții viitoare de promovare a prevenirii cancerului de sân. Din punct de vedere social, programul este influențat de o serie de factori cum ar fi nivelul de educație al populației, mentalitatea și preocupările sociale ale indivizilor. Ar trebui instaurate chiar și în instituțiile de învățământ ore speciale pe această temă, sau măcar discuții periodice pentru a introduce noțiunea de grijă pentru sănătate și nevoia unor controale periodice.

7.6. Concluzii

Strategiile de marketing propuse vin să completeze inițiativele realizate până în prezent, dat fiind faptul că ele deși există, nu reușesc să producă nivelul necesar de conștientizare al importanței controlului mamar și necesitatea unui stil de viață sănătos, pentru combaterea bolilor secolului. Fără o strategie integrată, ce conține un mesaj bine ales, o tehnică bună de atragere a “clienților”, un mod de comunicare eficient, nicio campanie nu poate avea succesul scontat.

Ca strategie principală de imagine folosită în campaniile împotriva cancerului de sân, regăsim cunoscuta panglică roz. Aceasta este simbolul cel mai proeminent de conștientizare a cancerului de sân. Scopul unei campanii de sensibilizare cu cancer de sân este de a ridica problema "grijii față de sănătate", față de cancerul de sân, detectarea acestuia, tratamentul, precum și nevoia unei cure de încredere, permanente. În general, ca urmare a gradului de conștientizare a cancerului de sân, boala a fost detectată mai devreme, când tratamentul este destul de ușor. Eforturile de sensibilizare au folosit cu succes metode de marketing pentru a reduce stigmatizarea asociată cu boala.

Programul de marketing ce a fost realizat, a avut drept scop un prim pas facut în ideaa informării și conștientizării nevoii unui control mamar anual, dar și încurajarea femeilor să se consulte cu medicul de familie în permanență, să se informeze în legătura cu riscul la care sunt supuse. Programul de marketing propus are ca scop principal, conștientizarea riscului de a avea cancer de sân, și de a reduce disonanța cognitivă prezentă în modul în care femeile se raportează la informațiile cunoscute despre cancerul mamar.

Numele unei campanii, cuvintele alese pentru a transmite un mesaj trebuie să fie pline de sens, dar totuși concise. Alegerea acestora poate fi crucială în atingerea obicetivelor. De aceea, au fost propuse studii de piață ce se doresc a fi efectuate în activitatea de început a programului propus. Acestea vor ajuta la buna desfășurare a programului, dar și la creșterea impactului acestuia în rândul populației vizate.

CONCLUZII GENERALE

Globalizarea lucrează cu mecanisme care se influenţează reciproc, precum liberalizarea pieţelor, politicile şi instituţiile ce favorizează integrarea, emergenţa noilor tehnologii, normele internaţionale şi circulaţia intensivă a bunurilor, a serviciilor şi a persoanelor. Toate aceste elemente influenţeaza sănătatea din perspectiva diverselor condiții. La nivel teoretic, fiecare țară are disponibile resurse, dacă sunt prioritizate eficient.

Redistribuirea economică, precum și o democratizare sporită a proceselor asociate cu luarea deciziilor economice și mijloacele de reproducere a instituțiilor sociale, ar duce la dezvoltarea economiei și în domeniul sanitar. Acestea din urmă includ facilități educaționale, servicii de îngrijire a sănătății și servicii sociale care ar putea permite generațiilor noi să prevină bolile grave sau incurabile.

Problemele întâmpinate în societate, răspândirea necontrolată a cancerului cu care țara noastră se confruntă, pot fi gestionate cu ajutorul programelor de marketing sanitar, care au rol în dezvoltarea economică prin menținerea sănătății cu ajutorul prevenției și prin încurajarea comportamentelor sănătoase. Anual, în România peste 9000 de femei sunt diagnosticate cu cancer de sân conform INSSE, dintre care majoritatea sunt depistate în fază avansată (una din cinci femei descoperă cancerul de sân în stadiul III-IV), când opțiunile terapeutice sunt minime. Cancerul la sân este în România boala oncologică cu cele mai multe victime în rândul femeilor.

Educația sanitară, poate ajuta la crearea unor modele care să cunoască simptomele care pot duce la apariția cancerului de sân, care să înțeleagă importanța prevenției și să aplice bunele practici din acest domeniu. Toate aceste eforturi ar ajuta la evoluția țării, la îndepărtarea lacunelor sistemelor de sănătate și alinierea la politicile globale din domeniul sanitar. Se resimt la nivel global consecințele dezastruoase ale politicilor și practicilor comerciale agresive, mediatizarea produselor nocive sănătății precum tutunul, alcoolul, drogurile. O altă problemă esențială este cea a personalului medical, globalizarea fiind un factor ce a dus la o migrație a resurselor umane necesare, fapt ce se datorează veniturilor nesatisfăcătoare din România, dar și condițiilor de muncă dificile.

În țările slab dezvoltate sau în curs de dezvoltare, chiar dacă populația ar avea acces la servicii medicale, nu și-ar permite medicamentația necesară tratării bolilor grave, precum cancerul. Tratamentele în aceste cazuri sunt foarte costisitoare și de multe ori ele nu sunt acoperite din bani publici. Așadar, pentru a nu ajunge în acel impas, este importantă prevenția și educația. Globalizarea poate fi utilizată în avantajul sistemelor de sănătate cu ajutorul unor politici și strategii create după profilul fiecărei țări în parte, respectiv a populațiilor țintă diferite din perspectivă atitudinilor și comportamentelor. Din aceste motive, pe lângă importanța economică a unei populații sănătoase, lucrarea a accentuat și dimensiunea socială legată de resursele umane și economice necesare tratării bolilor în stadii avansate, strâns legată de o politică de sănătate bine pusă la punct, alături de un sistem de valori care presupune grija față de fiecare persoană, față de fiecare femeie.

Situația generală a sănătății din România, depinde de fiecare persoană, de educația primită încă din copilărie, de grijă față de o alimentație sănătoasă, față de un stil de viață sănătos, dar și de ajutorul primit de la sistemul public de sănătate în ceea ce privește accesul la serviciile de sănătate, la controale preventive gratuite, de facilitarea sistemului de prevenție și întărirea valorilor propuse de către Uniunea Europeană.

Tendința ce se observă în campaniile de sănătate publică este concentrarea lor clară, puternică și consistentă asupra schimbării comportamentale, marcaj al marketingului social. Fiecare campanie a dat naștere unor modificări comportamentale măsurabile în publicul țintă, indiferent de campania promovată. Pentru că în succesul oricărei campanii intervine rezistența disonantei cognitive, este neapărat necesar să existe o susținere din partea medicilor, care să reaminteasca periodic femeilor, că prevenția cancerului de sân înseamnă control anual.

Studiile efectuate în ultimii ani în domeniul publicității, demonstrează că un client împărtășeste mai degrabă o experiență negativă decât una pozitiva. Transmiterea informațiilor negative este de două ori mai mare față de cele pozitive. Acest lucru are o conotație pozitivă în cazul de față, referindu-ne la campaniile de prevenire ale cancerului de sân, căci femeile care au fost la un control mamar vor tinde să povestească anturajului experiența lor, răspândind informații importante celorlalte femei.

Pentru a înțelege mai bine cursul activităților din domeniul sanitar, în luna iunie a anului 2017 au fost realizate două cercetări calitative. Prima cercetare calitativă de marketing, a avut la bază două focus-grupuri cu tema „Opinii, atitudini, convingeri și cunoștințe ale femeilor din Brașov cu privire la prevenirea cancerului de sân”, iar metodologia cercetării calitative s-a bazat pe intervievarea a 16 femei din orașul Brașov, cu vârsta cuprinsă între 25-55 ani. Din prelucrarea datelor cercetării efectuate, au rezultat următoarele: respondentele au văzut cancerul de sân că fiind o boală tratabilă în cele mai multe cazuri, foarte gravă totuși, dureroasă și care lasă sechele pentru cele care o depășesc. Un alt lucru important de precizat este sursa de informare cu privire la sănătate, unde majoritatea respondentelor au ales internetul. Printre alte discuții sau identificat teama și rușinea, două bariere care împiedică femeile să meargă la control. Atunci când respondentele au fost rugate să descrie într-un cuvânt campaniile de prevenire pentru cancerul de sân, acestea au fost împărțite în două tabere: conotații pozitive și conotații negative sau pesimiste.

În urma rezultatelor mai sus menționate, s-a decis efectuarea unei a doua cercetări calitative, de această dată bazată pe metoda interviului de profunzime. Metodologia cercetării calitative s-a bazat pe intervievarea a 10 persoane ce activează în domeniul sanitar, persoane alese dintre specialiști ai domeniului sanitar, participanți activi la desfășurarea procesului medical de prevenție și depistare a cancerului. Aceștia au făcut parte din trei grupe: medici de familie (fiind primii cu care un pacient are de a face în vederea unui control medical preventiv sau a unui studiu amănunțit cu privire la posibile probleme de sănătate și sunt răspunzători pentru îndrumarea pacientului către un cabinet/medic specializat), medici specializați în ecografie, oncologie și radiologie (persoanele care sunt legătura directă dintre pacient și diagnostic, iar punctul lor de vedere este esențial în procesul medical) și personal calificat în promovarea și susținerea unui departament de relații publice sau marketing. Cercetarea s-a desfășurat în lunile iulie și septembrie ale anului 2017, având ca tema „Opinii, atitudini și convingeri ale experților din Brașov cu privire la prevenirea cancerului de sân”. Principalele rezultate ale acestei cercetări calitative au fost: evaluarea stadiul actual al dezvoltării și cunoașterii sistemului sanitar din România ca fiind unul incipient, în care există foarte multe probleme de ordin legislativ și politic. Acțiunile de prevenire ale cancerului la sân sunt doar o prioritate la nivel teoretic, nu și practic. De asemenea, referitor la stadiul cunoașterii asupra metodelor de prevenire ale cancerului în rândul populației din România, se poate constata că există persoane informate, la fel cum există și persoane care nu au deloc cunoștințe în acest domeniu. Procentele sunt asemănătoare, singurul lucru care face diferență este interesul pentru acest domeniu. O altă problemă este infrastructura depășită a spitalelor publice, închiderea unor spitale, lipsa acțiunilor sociale și de protejare a grupurilor vulnerabile, lipsa educației din sistem și corupția existentă. 80% dintre unitățile luate în calcul nu organizează și nu au organizat campanii gratuite pentru prevenirea cancerului la sân. 20% dintre subiecți au menționat campanii în care au oferit ecografii mamare și mamografii gratuite femeilor, însă niciuna dintre campanii nu a fost în colaborare cu sistemul public de sănătate.

Pe baza rezultatelor obținute în cadrul cercetării calitative și pe baza aspectelor teoretice studiate, s-a realizat o altă parte importantă a lucrării, și anume cea reprezentată de cercetarea cantitativă realizată în perioada ianuarie-februarie 2018, perioadă care include atât etapa de pregătire a chestionarului, cât și cea de culegere și prelucrare a datelor. Aceasta a avut ca principal scop determinarea opiniilor, atitudinilor și comportamentelor femeilor din Brașov cu privire la prevenirea și metodele de prevenire ale cancerului de sân. O concluzie generală desprinsă din cercetare este aceea că majoritatea populației este interesată de probleme legate de sănătate. Cu toate acestea, 45.7% dintre respondente au ajuns la medic în urma unor probleme de sănătate, în timp ce 54.3% dintre femeile chestionate au mers la medic pentru un control de rutină. Referitor la gradul de mulțumire față de propria stare de sănătate, s-a observat ca majoritatea femeilor au o atitudine pozitivă, declarându-se mulțumite. Un rezultant interesant este legat de principala sursa de informare in domeniul sanitar, un punctaj majoritar fiind obținut de varianta de răspuns „medicul de familie”. 72.6% dintre repondente au afirmat că au cunoștințe legate de campanii ce au fost organizate pentru prevenirea cancerului de sân, iar un procent cumulate de 62.7% dintre respondente cunosc personal, femei care se confrunta cu cancerul mamar.

O interesantă parte a cercetării a constituit-o analiza întrebării deschise din cadrul chestionarului aplicat, unde cele mai întâlnite trei motive pentru care femeile nu merg la un consult medical sunt: costurile materiale, frica și timpul. Informațiile deținute de către femei în legătură cu cancerul de sân sunt destul de slabe sau neclare, măsurile luate de către acestea sunt puține, și deși cancerul de sân a reieșit din analiză o boală tratabilă, fără controale periodice, depistarea este aproape imposibilă, iar tratarea foarte costisitoare și deosebit de grea.

Pe baza rezultatelor obținute din cadrul celor trei cercetări efectuate și ținând cont de specificitatea pieței sanitare, au fost fundamentate și dezvoltate politicile și strategiile de marketing utilizate în domeniul sanitar. Produsul trebuie să se adapteze publicului țintă prin modul în care mesajul este prezentat. În domeniul sanitar, importanța mesajului transmis este definitorie pentru succesul programului/ produsului în sine. Produsul final din domeniul sanitar se referă la schimbarea comportamentală. Toate acțiunile din domeniul promovării sănătății aduc în prim plan importanța unei vieți sănătoase, a unor obiceiuri alimentare corecte, a timpului acordat grijii față de sănătate, a controalelor preventive periodice etc. Acest cumul de informații oferite populației sunt menite să determine o schimbare benefică a comportamentului de consum de servicii sanitare.

Politica de preț trebuie corelată cu necesitățile pieței și calitatea serviciilor sanitare oferite. În cazul campaniilor de prevenire ale cancerului de sân, prețul acestora este greu măsurabil din cauza beneficiilor mari pe care le au în rândul populației de bază. Sănătatea nu are un preț, cu atât mai puțin procesele care pun accent pe prevenție, pe avantajele unei vieți sănătoase, a controalelor periodice. Factorul esențial ce definește prețului unui produs social este cel psihologic. Motivația către schimbarea comportamentului spre binele individului, renunțarea la obiceiurile dăunătoare sănătății (droguri, tutun, fast-food etc), disonanța cognitivă întâlnită în multe din afirmațiile femeilor în legătură cu propria stare de sănătate.

În ceea ce privește distribuția produselor și serviciilor din domeniul sanitar, există trei criterii după care aceasta se poate realiza: vârstă, mediul de proveniența și educație. Se poate observa că, în domeniul sanitar, distribuția se realizează într-un mod cât mai personal, dorindu-se implantarea unor obiceiuri sănătoase, care pe termen lung să reducă mortalitatea datorată cazurilor de cancer apărute în stadii avansate. Distribuția informațiilor din sănătate trebuie întărită de o educație sanitară, provenită încă din copilărie și susținută prin copierea comportamentelor benefice unei vieți sănătoase.

În sistemul public de sănătate, promovarea nu este considerate o nevoie importantă, deși aceasta face practic legătura între activitățile medicale concrete, reflectate în produs, preț și distribuție și consumatorii efectivi sau potențiali, în cazul de față existând posibilitatea creării unei punți între prevenție și tratament. Promovarea în ceea ce privește sănătatea, respectiv campaniile de prevenire ale cancerului de sân, trebuie realizată prin cât mai multe canale, trebuie să fie vizibilă și repetată. Activitățile promoționale pot include publicitate, relații publice, materiale tipărite, articole promoționale, însemne, evenimente speciale, maratoane, târguri etc.

În ultima parte a lucrării, au fost prezentate două programe de marketing sanitar. Primul program „Când vei avea timp, va fi prea târziu” este cel care a fost realizat pentru a ajuta la informarea corectă a femeilor din Brașov, identificate în opt cabinete de medicină de familie din orașul Brașov. Scopul acestui tip de program este de a informa femeile în legătură cu riscul apariției cancerului de sân, de a împiedica apariția problemelor legate de un stil de viață nesănătos, dar și de a susține importanța controlului mamar anual. Al doilea program de marketing, este unul care a fost propus pentru realizare, fiind un program amplu de conștientizare propus pentru scăderea numărului de femei care depistează cancerul de sân în stadii avansate. Scopul acțiunilor este de educare și transmitere a informațiilor referitoare la prevenirea cancerului de sân, și totodată de conștientizare a riscurilor descoperirii unui cancer mamar în stadiu avansat.

CONTRIBUȚII PERSONALE

Principalul element de noutate în cadrul tezei este reprezentat de o abordare diferită a marketingului sanitar și a comportamentelor întâlnite în acțiunile de combatere a cancerului de sân, îmbinând elemente ale marketingului educațional și sanitar, în toată lucrarea argumentându-se, prin exemple concrete legătura care există între acestea. Plecând de la acest element de noutate, principalele contribuții personale din cadrul lucrării constau în:

Realizarea unei analize a aspectelor teoretice aplicabile în marketingul sanitar, prin consultarea de cărți și articole de specialitate, surse electronice de informații.

Elementele teoretice privind marketingul sanitar au fost abordate în numeroase publicații științifice. În cadrul lucrării a fost abordat domeniului marketingului sanitar, cu scopul clarificărilor conceptuale și metodologice și a fost prezentat stadiul actual al cunoașterii. Scopul studiului este de a crea un cadru adecvat încadrării domeniului sanitar, în contextul dezvoltării economice a României.

Analiza pieței produselor și serviciilor sanitare.

Pornind de la o viziune proprie, originală, s-a prezentat evoluția pieței și domeniului sanitar din România, comparativ cu tendințele de evoluție la nivelul Uniunii Europene. Această analiză, împreună cu alte elemente ale tezei au servit la elaborarea politicilor și strategiilor din capitolul șase al acestei lucrări.

Descrierea particularităților marketingului sanitar și a comportamentului consumatorului de servicii sanitare.

A fost detaliată într-o manieră personală specificitatea comportamentului de consum, fiind explicate implicațiile psihologice și de educație întâlnite adeseori în acest domeniu. Este prezentat comportamentul consumatorului de produse și servicii sanitare. Pentru a putea clarifica anumite concepte au fost consultate numeroase surse bibliografice, cărți de specialitate, articole științifice și alte teze de doctorat în domeniu.

Realizarea unei cercetări calitative de tip focus grup, având ca temă „Opinii, atitudini, convingeri și cunoștințe ale femeilor din Brașov cu privire la prevenirea cancerului de sân”.

În luna iunie a anului 2017 au fost realizate două focus grupuri, iar metodologia cercetării calitative s-a bazat pe intervievarea a 16 femei din orașul Brașov, cu vârsta cuprinsă între 25-55 ani. Cu ajutorul acestora a fost posibilă identificarea unor elemente esențiale pentru conturarea unui model de comportament al populației cercetate în ceea ce privește acțiunile de prevenire a cancerului de sân.

Realizarea unei cercetări calitative bazate pe metoda interviului de profunzime, cu tema „Opinii, atitudini și convingeri ale experților din Brașov cu privire la prevenirea cancerului de sân”.

Cercetarea s-a desfășurat în lunile iulie și septembrie ale anului 2017, bazându-se pe pe intervievarea a 10 persoane ce activează în domeniul sanitar, persoane alese dintre specialiști ai domeniului sanitar, participanți activi la desfășurarea procesului medical de prevenție și depistare a cancerului (medici de familie, medici specializați în ecografie, oncologie și radiologie și personal calificat în promovarea și susținerea unui departament de relații publice sau marketing.)

Realizarea unei cercetări cantitative cu tema „Opinii, atitudini și comportamente ale femeilor din Brașov cu privire la prevenirea și metodele de prevenire ale cancerului de sân”.

Cercetarea cantitativă realizată în perioada ianuarie-februarie 2018, perioadă care include atât etapa de pregătire a chestionarului, cât și cea de culegere și prelucrare a datelor. Metoda de eșantionare a fost nealeatoare, chestionarele au fost distribuite în format fizic, in 8 cabinete de medicină de familie din orașul Brașov. Prelucrarea datelor a fost realizată cu programul de analiză statistică IBM STATISTICS 24.

Dezvoltarea de politici și strategii de marketing aplicabile în domeniul sanitar.

Politicile și strategiile de marketing elaborate vizează o colaborare și o legătură strânsă între elemente ale marketingului sanitar și educațional. Au fost dezvoltate, pe baza rezultatelor celor două tipuri de cercetări calitative și a cercetării cantitative, analizei pieței domeniului snaitar și luând în considerare restul factorilor prezentați în teză, strategii referitoare la mixul de marketing care cuprinde: produs, preț, distribuție, promovare.

Elaborarea unui plan de marketing pentru realizarea campaniei „Când vei avea timp, va fi prea târziu”.

Programul „Când vei avea timp, va fi prea târziu” este cel care a fost realizat pentru a ajuta la informarea corectă a femeilor din Brașov cu privire factorii de risc ai cancerului de sân, simptomele cancerului de sân și metodele de prevenire ale acestei boli. A creat un pliant al campaniei, tipărit în 500 de exemplare și distribuit în cabinetele medicilor de familie care au contribuit la obținerea rezultatelor cercetării cantitative.

Propunerea unui plan de marketing privind promovarea prevenirii cancerului de sân în rândul femeilor din Brașov.

Programul de marketing ce a fost propus spre realizare, are la bază un program amplu de conștientizare cu scopul scăderii numărului de femei care depistează cancerul de sân în stadii avansate. Scopul acțiunilor este de educare și transmitere a informațiilor referitoare la prevenirea cancerului de sân, și totodată de conștientizare a riscurilor descoperirii unui cancer mamar în stadiu avansat.

Diseminarea activității de cercetare legate de tema abordată în teza de doctorat prin participări la evenimente de specialitate, publicarea în diverse articole de specialitate recunoscute la nivel internațional, participări, deplasări în străinătate.

Pe parcursul celor trei ani de doctorat, au fost diseminate analize tratate și în teză, prin participarea la conferințe, publicarea de articole în lucrări de specialitate. Cea mai interesantă experiență a fost o oportunitate extraordinară pentru realizarea de conexiuni ale sistemelor de sănătate, și anume mobilitatea externă avută în Ioannina, Grecia.

DIRECȚII VIITOARE DE CERCETARE

De-a lungul abordării fiecărei părți a prezentei lucrări, au apărut diverse preocupări care pot reprezenta un punct de plecare important pentru direcții viitoare de cercetare. Această lucrare a avut un parcurs diferit de ceea ce s-a așteptat inițial. S-a dorit la început o analiză mai detaliată a campaniilor de promovare împotriva cancerului de sân, dar ulterior, cu ajutorul cercetărilor realizate, s-a schimbat parcursul, îndreptându-se atenția spre comportamentul și obiceiurile femeilor în legătură cu tema aleasă. În domeniile marketingului social, este subliniată mereu implicarea destinatarilor campaniilor promovate. De aceea, printre acțiunile care ar putea fi elaborate în viitoarele direcții de cercetare, se numără:

Efectuarea de cercetări calitative pornind de la rezultatele cercetărilor realizate în această lucrare, cu privire la efciența pe termen lung a acestor ințiative de a ajunge la schimbarea comportamentală definitivă a femeilor din România.

Efectuarea de cercetări cantitative referitoare la atitudinii, comportamente și opinii ale femeilor din România, privind promovarea controlul mamar anual. Este considerată necesară realizarea unei cercetări pe un eșantion reprezentativ, de aceea se ia in considerare realizarea unei cercetări la nivel național, pentru a se analiza existența diferențelor de atiturini, opinii și comportamente. Cercetarea cantitativă efectuată în cadrul prezentei teze poate reprezenta baza de la care se pornește desfășurarea cercetării pe eșantion reprezentativ.

Punerea în aplicare a planului de promovare descris în această lucrare și implementarea unui plan de evaluare a acestuia pe parcursul a doi ani, pentru a putea sesiza diferențele comportamentale în urma evenimentelor desfășurate și a informațiilor primite de către femeile implicate.

Aprofundarea legăturii dintre marketingul sanitar și marketingul educațional la nivelul țărilor dezvoltate și care au implementate sisteme de screening național pentru cancerul de sân. Acest lucru ar putea fi realizat și cu ajutorul deplasărilor în străinătate, pentru a obține informații veridice.

Dezvoltarea unui plan de marketing care să aibă în vedere colaborarea cu diverse instituții de învățământ. Acestea trebuie să fie punctul de pornire al educației sanitare din România, începând de la vârste fragede trebuie implementată grija acordată sănătații și menținerea acesteia prin controale medicale periodice.

Toate aceste direcții viitoare de cercetare își propun să dezvolte o responsabilitate în ceea ce privește sănătatea, respectiv implicarea socială ce poate duce la dezvoltarea țării. Fiecare inițiativă este importantă, oricât de nesemnificativă poate părea la început. Sistemul „bulgărelui de zăpadă” poate fi fructificat în domeniul sanitar, pentru rezultate vizibile în menținerea unei bune sănătăți a populației.

BIBLIOGRAFIE GENERALĂ

Ajzen, I., Albarracin, D., Hornik, R., Prediction and Change of Health Behavior: Applying the Reasoned Action Approach, Lawrence Erlbaum Associates Publishers, Londra, 2007

Andresean, A., – The Life Trajectory of Social Marketing : Some implications, Marketing Theory, 2003

Andreasen, A., Ethics in Social Marketing, Georgetown Univeristy Press, Washington, D.C., 2001

Andreasen A. Marketing social change. San Francisco, CA: Jossey-Bass, 1995
in viata de zi cu zi, pentru rezultate vizibile mai degraba pe termen lung.natura sensibila, rogramului/ produsului in sine. Me

Andreasen, A., Social Marketing in the 21st Century, Sage Publications, 2006

Atanasova, E., Informal payments for health services: the experience of Bulgaria after 10 years of formal co-payments, Eur J Public Health, 24 (5), 2014

Bara, AC. et al, Reforms of health care system in Romania, Croatian Medical Journal, 2002

Baron-Epel, O. et al, Evaluation of the consumer model: relationship between patients’ expectations, perceptions and satisfaction with care, International Journal for Quality in Health Care, vol. 13, 2001

Benatar, S, Gill S and Backer, I., Global Health and the Global Economic Crisis, American Journal of Public Health, Volume 101(4), 2011

Berkowitz, E., Essentials of Health Care Marketing, 3rd ed., Jones & Bartlett Learning, Sudbury, 2011

Bitterman, E., Symons, C.,- An analysis of social marketing in a community health program, Wellness Perspectives, 1990;7(1):59, Available from: Academic Search Complete, Ipswich, 2012

Blyte, J. – Comportamentul consumatorului, Editura Teora, București, 1998

Bram, B., Frederick, G., Health, Coping and Well-being, Perspectives From Social Comparison Theory, 1997

Brătucu, G., Ispas, A., Introducere în marketingul social, Editura Infomarket, Brașov, 1998

Brătucu, G., Marketing electoral, Editura Aula, Brașov, 1998

Brătucu, G., Enache, I., Pralea, A., Marketing social-politic, Editura Universității Transilvania, Brașov, 2013

Brătucu, R., Rolul comunicării interpersonale în managementul și marketingul îngrijirilor de sănătate, Rezumat Teza Doctorat, disponibil la:

http://www.umfcv.ro/files/r/o/Rolul%20comunicarii%20interpersonale%20in%20managementul%20si%20marketingul%20ingrijirilor%20de%20sanatate.pdf

Bunker, J., The role of medical care in contributing to health improvements within societies, International Journal of Epidemiology, Volume 30, Issue 6, 2001

Busbin, J., Self, D., Marketing for Health and Wellness Programs, Health Marketing Quarterly, Volumul 7, Nr.3/4, 1990

Centers for disease control and prevention agency for toxic substances, U.S. Public Health Service, Advancing the Nation's Health: A Guide to Public Health Research Needs, 2006

Chandy, K. et al, Proposals for family planning promotion: A marketing plan. Studies in Family Planning;1(6), 1965

Cheng, H., Kotler, Ph. Lee, N., Social Marketing for Public Health – global trends and success stories, Sudbury, Mass: Jones and Bartlett, 2011

Chelcea, S., Psihosociologie aplicată. Publicitatea, Polirom, 2016

Chiriac, N., Comunicare în sănaătate – aspecte teoretice și practice, Educație medicală continuă, Sănătate publică, 2003, disponibil la:

https://www.emcb.ro/article.php?story=20030607130744000 (consultat la data de 09.03. 2017)

Constantin, C., Tecău, A., Introducere în cercetarea de marketing, Editura Universitară, Brașov, 2013

Constantin, C. – Analiza datelor de marketing și aplicații în SPSS, Ed. C. H. Beck, București, 2012

Constantin, C., Using the Logistic Regression model in supporting decisions of establishing marketing strategies, Bulletin of the Transilvania University of Braşov, Series V: Economic Sciences, Vol. 8 (57) No. 2, 2015

Cooper, Ph., Health Care Marketing: A Foundation for Managed Quality, An Aspen Publication, 1994

Cooper, Ph., Kehoe, W. and Murphy, P., Marketing and Preventive Health Care: Interdisciplinary and Interorganizational Perspectives, Marketing Classics Press, 2011

Daw, J., Cause Marketing for Nonprofits: Partner for Purpose, Passion, and Profits, John Wiley & Sons, Canada, 2006

Doboș, C., Serviciile publice de sănătate și dezvoltarea sociala, Revista Calitatii Vietii, XVI, nr. 3–4, 2005

Donovan, R.J., Henley, N. Social Marketing: Principles and Practices. Melbourne: IP Commun., 2003

Dorobanțu, I., Educația pentru sănătate, București, Editura Medicală, 1985

Douglas, E., Social Marketing Research for Global Public Health: Methods and Technologies, Oxford University Press, 2016

Enăchescu, D., Marcu, M., Sănătate publică și management sanitar, Editura All, București, 1998

Enăchescu, D., Metode și tehnici actuale în cercetarea serviciilor de sănătate, Management în sănătate nr.3, 2007, disponibil la:

http://journal.managementinhealth.com/index.php/rms/article/viewFile/70/149…..pag%205

Epstein, S., A Manual for Culturally-Adapted Social Marketing: Health and Population, Sage Publication, India, 1999

European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC), A literature review on health information-seeking behaviour on the web: a health consumer and health professional perspective. Insights into health communication:

https://ecdc.europa.eu/sites/portal/files/media/en/publications/Publications/Literature%20review%20on%20health%20information-seeking%20behaviour%20on%20the%20web.pdf

Eșanu, A. (2012) Conceptul de „sănătate globală” din perspectva fenomenului globalizării. Anale Științifice ale USMF “Nicolae Testemițanu”. Editura a 13-a. Chișinău: CEP Medicina, Vol. 2: Probleme actuale de sănătate publică și management.

Evans, D., How social marketing works in health care, US National Library of Medicine – National Institutes of Health, v.332(7551); 2006, disponibil la:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1463924/#ref1

Eysenbach, G., Consumer health informatics, BMJ Publishing Group, 2000, disponibil la: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1127483/#

Fărcășanu, D., Population perception on corruption, informal payments and introduction of co-payments in the public health system in Romania. Management in Health, 14(1), 2010

Festinger, L., A Theory of Cognitive Dissonance, Stanford University Press, 1957

Fine, S., Marketing the Public Sector, Promoting the causes of public and non-profit agencies, Transactions Publishers, 2009

Fortenberry, J., Cases in Health Care Marketing, Jones & Bartlett Publishers, 2011

Frederiksen, L.J. Solomon, K.A., Marketing Health Behavior: Principles, Techniques, and Applications, Springer Media and Business Media, 1984

French, J., Blair-Stevens et al, Social Marketing and Public Health-Theory and Practic, Oxford University Press, 2010

French, J., Social Marketing and Public Health, The case for social marketing, 2010

Furtunescu, F., Caracteristicile climatului organizațional în principalele structuri din sistemul de sănătate românesc și posibilitățile concrete de optimizare a acestuia, Revista Acta Medica Transilvanica, EMC sănătate publică și management sanitar, 2009, disponibil la: https://www.emcb.ro/article.php?story=20090108114917800 (consultat la data de 11.03. 2017)

Furtunescu, F., Mincă, D., Managementul serviciilor de sănătate – abordare prin proiecte, Ediția a II-a revizuită și completată, Editura Universitară “CAROL DAVILA” BUCUREȘTI, 2010

Georgescu, D. et al, Assesment of public perception about public health policies, Public Health and Management, Acta Medica Transilvanica, vol. 20, nr. 3, 2015

Gîță, A., Marketingul ingrijirilor de sanatate, 2017, disponibil la:

https://kupdf.com/download/marketingul-ingrijirilor-de-sanatate_59f1174ce2b6f52b6fa4f8b0_pdf

Glanz K., Primer B., Health behavior and health education: Theory, Research and practice, San Francisco: Jossey-Bass, 2008

Grier, S., Bryant, C., Social Marketing in Public Health, Annual Review of Public Health 26(1):319-39, 2005,, disponibil la:

https://www.researchgate.net/publication/7974745_Social_Marketing_in_Public_Health

Grier, S., Kumanyika, S., Targeted marketing and public health, Annual Review of Public Health, Vol. 31, 2010

Griffths, J., Blair-Stevens, C., Thrope, A., Social Marketing for Health and Specialised Health Promotion, Royal Society for Public Health, 2008

Hajdari, E. et al, Urban Health Indicators in the context of “healthy cities” concept – A new public health issue in Romania, Public Health and Management, Acta Medica Transilvanica, vol. 21, nr. 2, 2016

Handler A, Issel M, Turnock B. A conceptual framework to measure performance of the public health system. American Journal of Public Health, 2001

Hastings, G., Social Marketing: Why should the devil have all the best tunes?, Butterworth-Heinemann, Oxford, 2007

Hill, R., The marketing concept and health promotion, Social Marketing Quarterly, Sage Publication, 2001

Hillestad, S., Bercowitz, E., Healthcare Marketing Strategy, Fourth Edition, Jones & Bartlett Learning, 2013

Hillestad, S., Berkowitz, E., Health Care Marketing Plans: From Strategy to Action, An Aspen Publication, A doua ediție, 1991

Holden, S., Cox, D., Public health marketing: Is it good and is it good for everyone?, Bond Business School Publications, Special Issue – Health Marketing, Vol.52, 2013

Jayanti, R., Burns, A., The antecedents of preventive health care behavior: An empirical study, Journal of the Academy of Marketing Science, Springer-Verlag, Article 6, 1998

Kalenskaya, N., Gafurov, I., Novenkova, A. – Marketing of educational services: Research on service providers satisfaction, Procedia Economics and Finance 5, 2013, International Conference on Applied Economics (ICOAE), 2013

King, S., Pink Diplomacy: on the uses and abuses of breast cancer awareness, Health Communication,25, Queen’s University, 2010

Kinzey, R., Using Public Relations Strategies to Promote Your Nonprofit Organization, The Haworth Press, 2000

Kotler Ph., Managementul marketingului, Teora, 1997

Kotler, Ph. Et al, „Principiile marketingului”, Teora, Ediția europeană, 1998

Kotler, P.,- Kotler on marketing: How to create, win and dominate markets., The Free Press, London, 1999

Kotler et al. – Social Marketing: Influencing Behavior for Good, 3rd edition Sage Publication, 2008

Kotler, P, G., Armstrong, – Principles of Marketing (9th ed,) Upper Saddler River, NJ: Prentice Hall, 2001

Kotler, P. și Lee, N., Marketing in the Public Sector. A Roadmap for Improved Performance, Pearson Education Inc., New Jersey, 2007

Kotler, Ph., Zaltman, G., Social Marketing: an Approach to Planned Social Change, Journal of Marketing, vol.35, 1971

Lee, N., Kotler, Ph., Social Marketing: Influencing Behaviours for Good, Editura Sage Publications, SUA, 2011

Lefebvre, R. C., An integrative model for social marketing. Journal of Social Marketing;1, 2011

Lefebvre, R.C., Flora, A., June, Social Marketing and Public Health Intervention, Health Education and Behaviour, Volume: 15 issue: 3, 1988

Legea 95/2006 privind Reforma în domeniul sănătății

Lehman, B., Hitting the Right Nerve: Marketing Health Services, Writers Club Press, 2001

Lerberghe, W. et al, When staff is underpaid: dealing with the individual coping strategies of health personnel. Bulletin of the World Health Organization, 2002, 80

Mohan, K., Health Care Marketing, Discovery Publishing House, 2006

Manoff RK, Social marketing: new imperative for public health, New York, New York, Praeger, 1985

Schneider, M., Introduction to Public Health, Jones& Bartlett Learning, Fifth Edition, 2017

Neiger, B. et al, Positioning Social Marketing as a Planning Process for Health Education". American Journal of Health Studies, 18 (2/3), 2003

Noar, S.M – A 10-year retrospective of research in health mass media campaigns: Where do we go from here? Journal of Health Communication, 2006

Nutbeam, D., Health literacy as a public health goal: a challenge for contemporary health education and communication strategies into the 21st century, Health Promotion International, Volume 15, Issue 3, 2000

Pescariu, V., Marketing bancar – un lux sau o necesitate “ – Marketing nr. 1, București, 1990

Petrovici, D., Ritson, C., Factors influencing consumer dietary health preventative behaviours, BMC Public Health, 2006

Popa, M., Promovarea sănătății și educație pentru sănătate, Școala Naționala de Sănătate Publică si Management, Editura PUBLIC H PRESS, București 2006

Pralea, A., Rezumatul tezei de doctorat, Politici și strategii de marketing social utilizate în sănatatea publică, disponibil la adresa: http://webbut.unitbv.ro/teze/rezumate/2012/rom/PraleaAncaRamona.pdf (cosultat la data de 12.01.2017)

Prună, T., Psihologie economică, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996

Rădulescu V., Strategii de promovare în marketingul serviciilor de sănătate, Revista de Marketing Online, Vol.2, Nr.1

Rădulescu, V., Marketingul serviciilor, București, 2010

Radulescu, V., Promotion Strategies in marketing health services, Revista de Marketing Online – Vol.2, Nr. 1, disponibil la:

https://www.researchgate.net/publication/4904468_Strategii_de_promovare_in_marketingul_serviciilor_de_sanatate

Ryhänen, A.M. et al, The Effects of Internet Based Patient Education in the Field of Breast Cancer – a Systematic Literature Review, European Journal of Cancer, Volume 48, Supplement 1, Poster Session, 2012

Self, D., Public Mental Health Marketing: Developing a Consumer Attitude, Routledge Press, 2012

Sen, K., Bonita, R., Global health status: two steps forward, one step back, The Lancet, Volume 365, Issue 9229

Siegel, M., Lotenberg, L.D., Marketing Public Health: Strategies to Promote Social Change, Jones and Bartlett Publishers, Second Edition, 2007

Sillence E, Briggs P, Harris P, Fishwick L., Going online for health advice: changes in usage and trust practices over the last five years. Interacting with Computers, 2007

Spiegel, A., Hyman, H., Strategic Health Planning: Methods and Techniques Applied to Marketing and Management, Ablex Publishing Corporation, 1998

Stewart, D., The Handbook of Persuasion and Social Marketing, Historical and Social Foundation, Vol.1, Prager, 2015

Stringhini, S. et al, Understanding informal payments in health care: motivation of health workers in Tanzania, Hum Resour Health, 2009

Szolnoki, G., Hoffmann, D., Online, face-to-face and telephone surveys- Comparing different sampling methods in wine consumer research, Wine Economics and Policy, Volume 2, Issue 2, December 2013

Șerban, C., Planificarea activităților de marketing în cadrul organizațiilor nonprofit: Proiectarea unui program de marketing social în mediul online, Revista de marketing online, Vol.5, Nr.3, disponibil la: http://www.edumark.ase.ro/RePEc/rmko/53/3.pdf

Școala Națională de Sănătate Publică și Management – Promovarea sănătății și educației pentru sănătate, Editura Public H Press, București, 2006

Thomas, K. Richard, Health services marketing-A practitioner s guide, Health Management Associates, Memphis, 2008

Thomas, R., Marketing Health Services, Health Administration Press, Chicago, 2010

Thomas R.K., Marketing health services, Health Administration Press, Chicago, AUPHA Press, Arlington, 2005

Thorogood, M., Coombes, Y., Evaluating health promotion, Practice and methods, Second Edition, Oxford University Press, 2004

Tones, K., Tilford, S., Health Promotion: Effectiveness, Efficiency and Equity, Leeds Metropolitan University,Third Edition, 2001

Tustin N, The role of patient satisfaction in online health information seeking. Journal of Health Communication, 2010

Ujupan, S., Utilizarea tehnicilor de marketing social în conceperea de programe antidrog. Îmbunătățirea programelor în România, Rezumat teză doctorat, disponibil la:

http://webbut.unitbv.ro/teze/rezumate/2012/rom/UjupanSoniaOana.pdf

Văidean, V., Factori determinanți ai stării de sănătate a populației. Evidențe empirice., Colecția Cercetare avansată postdoctorală în științe economice, Editura ASE București, 2015

Vegheș, C., Pantea, C. – Social networking: reasons to join and things done by the Romanian Consumers – An exploratory assessment, The Annals of the University of Oradea – Economic Sciences 18 (4), 2009

Vian, T., Review of corruption in the health sector, Health Policy and Planning 23(2), 2008

Vlădescu, C. et al, Romania: Health System Review. Health systems in transition, 18(4), 2016

Vinerean, S., Cetina, I, Dumitrescu, L., Tichindelean, M. – The Effects of Social Media Marketing on Online Consumer Behavior, International Journal of Business and Management, Vol. 8, No. 14, 2013

Walsh D.C., Rudd, R.E., Moeykens, B. A., Moloney, T.W., – Marketing for Public Health, Health Affairs 12, no. 2: 104-119, 1993

Weinreich, N., Hands-On Social Marketing: A Step-by-Step Guide to Designing Change for Good, Second Edition, Sage Publications, 2011

WHO, Evaluation in health promotion, WHO Regional Publications European Series, Nr. 92, 2001

Williams, E., Harrison, T., Organizations, Communication, and Health, Routledge, Taylor and Francis, 2015

Winston, W., Health Marketing and Consumer Behavior: A Guide to Basic Linkages, Health Marketing Quarterly, Volumul 3, Nr.1, 1985

Winston, W., Professional Practice in Health Care Marketing, Routledge, 2011

Winston, W., How To Write a Marketing Plan for Health Care Organizations, The Haworth Press, 1985

Zbuchea, A., Marketingul în slujba patrimoniului cultural, Editura Universitară, București, 2008

Advantages and disadvantages of surveys and questionnaires, disponibil la:

Surveys and Questionnaires Advantages and Disadvantages

Uniunea Europeană, despre sănătate, disponibil la: https://europa.eu/european-union/topics/health_ro

Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului, GLOBOCAN, 2012 http://globocan.iarc.fr/Pages/fact_sheets_cancer.aspx (consultat la data de 31.01. 2017)

Analiză de situație, disponibilă la:

http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2016/01/Analiza-de-situatie-cancer-2016.pdf (consultat la data de 07.03. 2017)

Camera Deputaților, 2016, http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=102702 (consultat la data de 03.03. 2017)

Camera Deputaților, 2016, http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.lista_mof?idp=23768 (consultat la data de 03.03. 2017)

Cancel Cancer, disponibil la:

https://despre.kaufland.ro/presa/comunicate-de-presa/presse-detail.y=2017.m=10.n=cancel-cancer.html (consultat la data de 10.03. 2018)

Casiopeea, disponibil la: https://casiopeea.org (consultat la data de 10.03. 2018)

Centers for Disease Control and Prevention (CDC), 2005, disponibil la adresa: https://www.cdc.gov/healthcommunication/toolstemplates/whatishm.html (consultat la data de 14.03. 2017)

Centers for Disease Control and Prevention (CDC), disponibil la adresa: https://www.cdc.gov/healthcommunication/toolstemplates/whatishm.html (consultat la data de 14.03. 2017)

Centrul de Management si Promovarea Sanatatii, disponibil la:

http://snspms.ro/rss/item/260-centrul-de-management-si-promovarea-sanatatii/260-centrul-de-management-si-promovarea-sanatatii# (consultat la data de 10.01. 2018)

Comisia Europeană 2014, Eurobarometru Siguranța Pacienților si Calitatea Serviciilor, disponibil la:

http://ec.europa.eu/health/patient_safety/docs/ebs_411_factsheet_ro_en.pdf (consultat la data de 07.03. 2017)

Comisia Europeană, 2016, disponibil la:

http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Causes_of_death_statistics/ro#Context (consultat la data de 06.03. 2017

Comisia Europeană, 2016, disponibil la:

http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Healthcare_personnel_statistics_-_physicians (consultat la data de 07.03. 2017)

Comisia Europeană, 2016, disponibil la:

http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Causes_of_death_statistics/ro (consultat la data de 06.03. 2017)

Comunicat AgerPres, disponibil la:

https://www1.agerpres.ro/comunicate/2018/03/07/comunicat-de-presa-fundatia-renasterea-17-29-19 (consultat la data de 04.06. 2017)

Date Eurostat, disponibil la:

http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Unmet_health_care_needs_statistics (consultat la data de 07.03. 2017)

Institutul Național de Statistică, 2016, disponibil la:

http://www.insse.ro/cms/files/Anuar%20arhive/serii%20de%20date/2014/Anuar%20statistic%20al%20Romaniei%202014.pdf (consultat la data de 10.04. 2017)

Raportul de activitate al Ministerului Sănătății din România pentru anul 2015, p.3, disponibil la: http://www.ms.ro/wp-content/uploads/2016/09/Raport-de-activitate-2015.pdf (consultat la data de 11.02. 2017)

Conceptul de sănătate, parte integrantă în sistemul de ecologie social si protecție umană, disponibil la adresa: http://www.scoalacantemir.ro/files/uploads/Educatie_pentru_sanatate.pdf (consultat la data de 20.02. 2018)

Comunicat de presa, disponibil la: https://www.agerpres.ro/comunicate/2018/03/07/comunicat-de-presa-fundatia-renasterea–68676, (consultat la data de 11.05. 2018)

Digital Health Consumer Adoption Survey Data, disponibil la: https://rockhealth.com/rock-weekly/consumer-adoption-in-digital-health-2016/ (consultat la data de 15.02. 2018)

European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC), A literature review on health information-seeking behaviour on the web: a health consumer and health professional perspective. Insights into health communication:

https://ecdc.europa.eu/sites/portal/files/media/en/publications/Publications/Literature%20review%20on%20health%20information-seeking%20behaviour%20on%20the%20web.pdf (consultat la data de 03.03. 2018)

Fundația Renașterea, disponibil la: http://fundatiarenasterea.ro/1-octombrie-iluminare-in-roz/ (consultat la data de 10.05. 2018)

Guvernul Romaniei, disponibil la: http://gov.ro/ro/obiective/strategii-politici-programe/sanatate&page=1 (consultat la data de 22.08. 2017)

Ministerul Sănătății, disponibil la:

http://www.ms.ro/2017/10/06/ministerul-sanatatii-va-demara-5-programe-nationale-de-screening-cu-finantare-europeana-nerambursabila/, (consultat la data de 10.05. 2018)

Nu am făcut destul, disponibil la: http://invingemcancerul.ro/comunicat-de-presa-octombrie-2017-testari-gratuite-pentru-depistarea-cancerului-de-san/ (consultat la data de 10.05. 2018)

Politica de sănătate: Stop concurenței neloiale public- privat în sectorul sanitar românesc, Societatea Academică din România, Raport anual, disponibil la:

http://sar.org.ro/wp-content/uploads/2013/03/Politica-de-sanatate.pdf (consultat la data de 08.02. 2018)

Politici de sănătate, disponibil la: http://www.politicidesanatate.ro/modernizarea-sistemului-sanitar-depinde-de-standardele-de-calitate-ale-serviciilor/ (consultat la data de 20.09. 2017)

Precizări metodologice – indicii prețurilor de consum, disponibil la:

http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/ipc/a17/precizari_metodologice.pdf (consultat la data de 18.01. 2018)

Race for the cure, disponibil la: http://fundatiarenasterea.ro/inscrie-te-la-race-for-the-cure/, (consultat la data de 10.05. 2018)

Raport servicii medicale, disponibil la adresa:

http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/bucket12/id12155/raport_servicii_medicale.pdf (consultat la data de 19.06. 2017)

Raport Strategia Națională de Sănătate 2014-2020, disponibil la:

http://www.ms.ro/wp-content/uploads/2016/09/Raport-Implementare-SNS-2015.pdf (consultat la data de 17.04. 2017)

Raport privind sănătate globală, disponibil la:

http://www.politicidesanatate.ro/raport-privind-sanatatea-globala-cercetarea-vitala-pentru-asigurarea-accesului-universal-la-ingrijiri-medicale/ (consultat la data de 10.10. 2017)

Reforma sistemului public de sanatate, disponibila la:

http://www.cnpv.ro/pdf/analize2012/Reforma%20sistemului%20public%20de%20sanatate.pdf (consultat la data de 20.11. 2017)

Roche România, disponibil la:

https://raportuldegarda.ro/articol/roche-prima-platforma-informatii-cancer-la-san/, (consultat la data de 10.05. 2018)

Eurostat, disponibil la:

http://ec.europa.eu/health/ph_information/implement/wp/systems/docs/ev_20051201_co19_en.pdf (consultat la data de 21. 11.2017)

Statistical Training Unit, RSS Ordinary Certificate in Statistics, Office for National Statistics, disponibil la:

https://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=21&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwjR95D5l-fZAhWjBcAKHdidB244FBAWCCUwAA&url=https%3A%2F%2Fwww.ons.gov.uk%2Fons%2Fabout-ons%2Fwhat-we-do%2Ftraining%2Fcourses%2Frss-ordinary-student-homepage%2Fteaching-resources%2Fmodule-1–research-methods–data-collection-methods-and-questionnaire-design.pdf&usg=AOvVaw3BcGEYomCGX1WpRvbQXnhk (consultat la data de 22.11. 2017)

World Health Organization and the World Bank 2017, disponibil la: http://www.worldbank.org/en/news/press-release/2017/12/13/world-bank-who-half-world-lacks-access-to-essential-health-services-100-million-still-pushed-into-extreme-poverty-because-of-health-expenses (consultat la data de 12.12. 2017)

Uniunea Europeană, 2018, disponibil la: https://europa.eu/european-union/topics/health_ro (consultat la data de 18.03. 2018)

http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0019/240274/E83013.pdf (consultat la data de 01.02. 2018)

http://www.scoalacantemir.ro/files/uploads/Educatie_pentru_sanatate.pdf (consultat la data de 22.01 2018)

http://www.searo.who.int/about/administration_structure/hsd/en/ (consultat la data de 23.01. 2018)

https://en.wikipedia.org/wiki/Health_system (consultat la data de 10.11. 2016)

https://en.wikipedia.org/wiki/Healthcare_in_Romania (consultat la data de 10.09. 2016)

https://en.wikipedia.org/wiki/Telemedicine (consultat la data de 11.11. 2016)

https://www.forbes.com/sites/thehartmangroup/2015/11/19/consumer-trends-in-health-and-wellness/#49e8af8a313e (consultat la data de 10.12. 2016)

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/farma/piata-abonamentelor-la-servicii-medicale-private-a-depasit-50-mil-euro-cu-1-milion-de-abonamente-pana-in-2020-se-va-dubla-16058079 (consultat la data de 20.03. 2018)

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/farma/piata-de-sanatate-din-romania-asteptata-sa-aiba-cea-mai-mare-crestere-in-comparatie-cu-alte-state-ece-si-pe-fondul-slabei-performante-a-sistemului-public-16461200 (consultat la data de 05.03. 2018)

https://www.thinkwithgoogle.com/consumer-insights/2016-food-trends-google/ (consultat la data de 10.04. 2016)

http://www.comunicatemedicale.ro/oncologie/4196-studiu-privind-afectiunile-oncologice-feminine-in-romania/ (consultat la data de 11.03. 2017)

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1463924/#ref1 (consultat la data de 26.02. 2018)

http://www.euro.who.int/en/health-topics/Health-systems/public-health-services/public-health-services (consultat la data de 15.02. 2017)

http://www.ms.ro/wp-content/uploads/2016/11/HG-3.pdf (consultat la data de 11.03. 2017)

https://en.wikipedia.org/wiki/Health_marketing (consultat la data de 10.02. 2017)

https://en.wikipedia.org/wiki/Social_marketing#cite_note-1 (consultat la data de 09.02. 2017)

https://ro.wikipedia.org/wiki/Organiza%C8%9Bia_Mondial%C4%83_a_S%C4%83n%C4%83t%C4%83%C8%9Bii (consultat la data de 11.03. 2017)

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cancer (consultat la data de 28.01. 2017)

http://invingemcancerul.ro/cancer-la-san-2015/ (consultat la data de 04.02. 2016)

http://www.euro.who.int/en/health-topics/Health-systems/public-health-services/public-health-services (consultat la data de 28.01. 2017)

http://www.ms.ro/wp-content/uploads/2016/11/HG-3.pdf (consultat la data de 28.02. 2017)

https://en.wikipedia.org/wiki/Health_marketing (consultat la data de 09.02 2017)

https://en.wikipedia.org/wiki/Social_marketing#cite_note-1 (consultat la data de 09.02. 2017)

http://www.comunicatemedicale.ro/oncologie/4196-studiu-privind-afectiunile-oncologice-feminine-in-romania/ (consultat la data de 09.03. 2017)

http://www.gfk.com/ro/noutati/comunicate-de-presa/cancerul-diagnosticat-de-obicei-in-stadii-avansate/ (consultat la data de 12.02. 2017)

https://ro.wikipedia.org/wiki/Screening (consultat la data de 12.03. 2017)

https://www.agerpres.ro/sanatate/2017/03/09/reuters-despre-exodul-medicilor-romani-zeci-de-mii-de-cadre-medicale-au-parasit-romania-dupa-aderarea-la-ue-18-58-21 (consultat la data de 20.03. 2017)

ANEXE

Anexa 4.1. Ghid de interviu

Cercetare calitativă de tip focus grup

Grija față de sănătate și campanii de prevenire ale cancerului de sân

Bună ziua mă numesc Mădălina Ștefan și sunt doctorandă în cadrul Universitatii Transilvania din Brasov, la Facultatea de Științe Economice și Administrarea Afacerilor, in domeniul Marketing. Astăzi vom discuta un subiect de interes general: grija față de sănătate și promovarea campaniilor de prevenire ale cancerului de sân. Pentru a avea o discuție mai eficientă vom stabili niște reguli:”

Această discuție nu este un test al cunoștințelor, astfel nu pot exista răspunsuri corecte sau greșite;

Pentru noi contează opinia dvs. si de aceea vă rugăm să răspundeti complet și sincer la întrebări;

Respectați opiniile celorlalți participanți, indiferent de conținutul lor;

Vorbiti clar, tare și pe rând;

Este necesară participarea tuturor în discuție.

Discuția noastră va fi înregistrată audio. Acest lucru e necesar, pentru a prelucra informatia obtinută. Înregistrările se vor folosi doar în scopurile cercetării. Anonimatul este garantat.

Cu permisiunea dvs, vă propun să începem. Pentru început ar fi bine să vă prezentati, să ne spuneți numele dvs. și un cuvânt care vă caracterizează.

Întrebări introductive: (8 min)

Ce înseamnă, în opinia dumneavoastră, grija față de sănătate?

Care este frecvența cu care mergeți la analize, în mod normal?

Cum vedeți campaniile de prevenție împotriva cancerului de sân? Care este efectul acestora?

II. Vă rugăm să asociați următoarele cuvinte, cu primul cuvânt sau grup de cuvinte care vă vine în minte: (5 min)

Medic

Analize medicale

Ecografie mamară

Mamografie

Cancer mamar

III. Vă rugăm să completați propozițiile începute: (8 min)

Aș merge mai des la analize, dacă ………………………………………………

Cancerul de sân reprezintă ………………………………………………………

Prevenirea cancerului de sân înseamnă…………………………………………

IV. Vă rugăm să continuați povestirea de mai jos: (15 min)

În urma unui concurs la care ați participat, beneficiați de șansa de a realiza o campanie de prevenire a cancerului de sân în Brașov. Descrieți în câteva propoziții cum ați aborda această campanie, și care ar fi mesajul transmis către brașovence.

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

V. Discuție: (15 min)

1. Cum credeți că ar trebui să arate un pliant distribuit în vederea prevenirii cancerului de sân?

2. Ce informații ar trebui să conțină acest pliant?

VI. Vă rugăm completați următoarea propoziție începută: (4 min)

Pentru prietena mea grija față de sănătate se manifestă atunci când ……………………………………………………………………

VII. Vă rugăm descrieți într-un singur cuvânt campaniile de prevenire ale cancerului de sân: (3 min)

…………………………………

Anexa 4.2. Analiza și interpretarea datelor obținute la focus grup – Analiza orizontală

Focus Group nr. 1

Focus Group nr. 2

Anexa 4.3. Ghid interviu de profunzime

Evaluarea stadiului actual al dezvoltarii și cunoașterii sistemului sanitar din România

Care considerați ca este stadiul de dezvoltare al României, cu privire la acțiunile de prevenire ale cancerului?

Care considerați că este stadiul cunoașterii asupra metodelor de prevenire ale cancerului în rândul populației din România (din experiența dumneavoastră)?

Activitatea unități sanitare cu privire la campanii de promovare în vederea prevenției

Care considerați că este primul loc în care un roman/ brașovean merge pentru a efectua un control preventiv? O clinică privată sau un spital public? Care credeți că este motivul alegerii lui?

În activitatea clinicii/ spitalului/ unității dumneavoastră se organizează acțiuni de informare/ promovare a riscului apariției cancerului? Dacă da, îmi puteți spune, care sunt acestea?

În opinia dumneavoastră, cine ar trebui să se ocupe de acțiunile de promovare, în vederea prevenirii cancerului?

Din experiența clinicii dumneavoastră, care sunt neajunsurile sistemului sanitar românesc?

Clinica dumneavoastră derulează campanii gratuite pentru prevenirea cancerului la sân?

Desășurați campanii de prevenire sau promovare în colaborare cu instituțiile publice?

Metode de comunicare în domeniul sanitar

Cum credeți că ar trebui promovate campaniile de prevenire ale cancerului de sân? Care sunt canalele ce ar trebui utilizate pentru distribuție?

La care tip de mesaj credeți că reacționează românii mai bine: cele care sunt pozitive sau cele care sunt negative? Vezi exemplul imaginilor de pe pachetele de țigări.

Care sunt metodele de informare pe care dumneavoastră le utilizați atunci când întreprindeți acțiuni de promovare a serviciilor medicale?

Care sunt cele mai eficiente metode de informare pe care dumneavoastră le utilizați atunci când întreprindeți acțiuni de promovare a serviciilor medicale?

Credeți că există o barieră de comunicare între medic și pacient, în țara noastră? Dacă da, de ce credeți că se întâmplă acest lucru?

Comportamentul cosumatorilor de servicii sanitare

În ce măsură, în opinia dumneavoastră, campaniile împotriva cancerului de sân au efect asupra populației?

Ce credeți că i-ar determina pe români să meargă la un control preventiv?

Care considerați că sunt motivele pentru care românii nu merg la controale preventive?

Care este stadiul în care românii depistează existența cancerului?

Care credeți sunt motivele pentru care românii depistează cancerul în stadii avansate?

Previziuni referitoare la prevenirea cancerului mamar

Care sunt previziunile dumneavoastră referitoare la interesul româncelor față de prevenirea cancerului de sân?

Credeți că România se îndreaptă într-o direcție bună sau greșită în ceea ce privește sistemul sanitar?

Vă rugăm să completați propoziția începută: Cancerul de sân reprezintă …

Vă rugăm să completați propoziția începută: Prevenirea cancerului de sân înseamnă …

Vă rugăm descrieți într-un singur cuvânt campaniile de prevenire ale cancerului de sân: ……

Anexa 4.4. Analiza de conținut a cercetării calitative de tip interviu de profunzime

Anexa 5.1. Chestionarul cercetării cantitative

C H E S T I O N A R

Bună ziua! Numele meu este Mădălina Tofan, sunt doctorandă în cadrul Universității Transilvania din Brașov, la Facultatea de Științe Economice și Administrarea Afacerilor, și realizez o cercetare cu privire la opiniile, atitudinile și comportamentele femeilor din Brașov cu privire la prevenirea și metodele de prevenire ale cancerului de sân.

Vă rog să îmi acordați câteva minute din timpul dumneavoastră pentru a vă adresa câteva întrebări. Informațiile obținute vor fi confidențiale și folosite strict pentru cercetarea didactică.

Vă mulțumesc pentru colaborare!

În general, sunteți interesată de problemele legate de sănătate?

Da

Nu

Ultima vizită a dumneavoastră la medic a fost:

Un control de rutină

În urma unor probleme de sănătate

În momentul de față, cât de mulțumită sunteți de starea dumneavoastră generală de sănătate?

(marcați cu “X” nivelul corespunzător opiniei dvs.)

________ ______ ___________ _________ _________

foarte mulțumită nici mulțumită nemulțumită total

mulțumită nici nemulțumită nemulțumită

Vă rugăm bifați cele mai importante 3 surse de informare cu privire la sănătate?

Cât de important este pentru dumneavoastră să mergeți periodic la controale medicale?

(Indicați un nivel între cele două limite considerând egală distanța dintre două nivele consecutive ale scalei)

Vă rugăm să menționați în ce măsură sunteți de acord cu afirmațiile următoare. (Vă rugăm să marcați cu un X pentru fiecare afirmatie, casuța care corespunde atitudinii dumneavoastră)

Pentru mine, personal, grija față de sănătate se manifestă atunci când:

În general, care este principalul motiv care vă împiedică să mergeți la un consult medical preventiv?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Aveți cunoștințe legate de campanii de promovare împotriva cancerului de sân?

Da

Nu

Cum apreciați campaniile de informare și promovare cu privire la prevenirea cancerului de sân din România?

(Indicați un nivel între cele două limite considerând egală distanța dintre două nivele consecutive ale scalei)

Cunoașteți simptomele care pot duce la depistarea cancerului de sân?

Da

Nu

În cercul dumneavoastă de rude /prieteni există sau au existat persoane care suferă sau au suferit de cancer de sân?

Da. Personal am trecut prin această experiență.

Da. Am rude care s-au confruntat cu această problemă.

Da. Am prieteni care s-au confruntat cu această problemă.

Da. Am cunoștințe care s-au confruntat cu această problemă.

Nu. Nu cunosc astfel de cazuri.

Ați fost vreodată la o ecografie mamară în vederea prevenirii cancerului de sân?

Da (treceți la întrebarea 13)

Nu (treceți la întrebarea 14)

Când ați efectuat ultima dată o astfel de ecografie mamară?

În ultima lună

În ultimele 6-12 luni

În ultimii 1-2 ani

În urmă cu mai mult de 2 ani

Care este suma pe care o acordați, în medie, pe an pentru consultații și analize medicale?

Sub 200 de lei

Între 200,01 și 400,00 de lei

Între 400,01 și 600,00 de lei

Peste 600,01 de lei

Orientativ, care este suma pe care o acordați, în medie, pe an pentru prevenirea cancerului de sân?

……………………………….

Acordati note de la 5 (foarte important) la 1 (foarte puțin important) următoarelor caracteristici, în funcție de importanța pe care o au în aprecierea unui serviciu medical:

Vă rugăm să vă exprimati opinia în legătură cu următoarele afirmații:

Cine/ ce v-ar putea convinge să mergeți la un control preventiv pentru cancerul de sân?

Parinții/ copii

Rudele

Prietenii

Medicul de familie

Campaniile de promovare

Situații/ cazuri pe care le aud/ le cunosc

Controale oncologice gratuite

Altcineva/ altceva. Cine/ ce? ………………………………………………………………………

Intenționați să mergeți în următoarea perioadă la un control pentru prevenirea cancerului de sân?

Da (treceți la întrebarea 20)

Nu (treceți la întrebarea 21)

Nu știu (treceți la întrebarea 21)

Vă rugăm precizați perioada în care intenționați să mergeti la control pentru prevenirea cancerului de sân?

În următoarea lună

În următoarele 6 luni

În următoarele 12 luni

Peste mai mult de un an

Vă rog să vă exprimați părerea cu privire la următoarea afirmație:

“Educația sanitară a populației poate duce la prevenirea cancerului de sân.”

_____ _____ ________ ______ _______

dezacord dezacord nici acord acord acord

total nici dezacord total

Vă rugăm să precizați cât de importante sunt următoarele aspecte pentru dumneavoastră, în luarea deciziei de a merge la un control prevenitiv pentru cancerul de sân:

Motivație de ordin financiar

Foarte importantă 5 4 3 2 1 Foarte puțin importantă

Preocupare pentru sănătate

Foarte importantă 5 4 3 2 1 Foarte puțin importantă

Vă rugăm să vă exprimati acordul în legătură cu următoarea afirmație:

“Cancerul de sân este o boală care poate fi prevenită”:

În continuare urmează câteva întrebări de identificare, utilizate strict pentru prelucrarea statistică a datelor:

Vârsta dumneavoastră este cuprinsă în intervalul:

Ocupația dumneavoastră actuală:

Ultima școală absolvită:

Venitul dumneavoastră personal net lunar:

Care este starea dumneavoastră civilă?

Vă mulțumesc pentru colaborare și pentru timpul acordat!

Anexa 5.2. Rezultatele cercetării cantitative

Tabel 5.2.1. Tabelul frecvențelor referitor la manifestarea grijii față de sănătate

Pentru mine, personal, grija față de sănătate se manifestă atunci când:

Tabel 5.2.2. Tabelul frecvențelor referitor la caracteristicile unui serviciu medical și importanța acestora

Tabel 5.2.3. Acordul în legătură cu afirmațiile aferente

Tabel 5.2.4. Ordonarea variantelor de răspuns – aspecte referitoare la prevenirea cancerului de sân

Fig. 5.2.1. Cunoașterea simptomelor care pot duce la depistarea cancerului de sân

Fig. 5.2.2. Data ultimei ecografii mamare efectuate

Fig. 5.2.3. Intenția de a merge la un control mamar preventiv

Fig,5.2.4. Când intenționează respondentele să meargă la următorul control mamar

Anexa 7.1. Pliantul campaniei „Când vei avea timp, va fi prea târziu!”