Teza De Master rolul Cna În Prevenirea Corupției [608691]

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
ACADEMIA DE ADMINISTRARE PUBLICĂ

Departamentul Studii Superioare de Master

Catedra Științe Juridice

Program: master de profesionalizare

Anticorupție
(cifrul: 38)

TEZA DE MASTER

ROLUL CENTRULUI NAȚIONAL ANTICORUPȚIE
ÎN PR EVENIREA CORUPȚIEI

Autor :
___________________ Doina BUMBU

Conducător științific:
___________________ Andrei GUȘTIUC
Doctor în drept, conferențiar universitar

CHIȘINĂU , 2017

CUPRINS

ADNOTAR E ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 3
ANNOTATION ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 4
LISTA ABREVIERILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 5
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 6
I. CADRUL LEGAL ȘI INSTITUȚIONAL DE PREVENIRE A CORUPȚIEI …………………. 10
1.1 Legislația Republicii Moldova în materia de prevenire a corupției ………………………….. 10
1.2 Normele de drept internațional în domeniul prevenirii corupției ………………………….. … 19
1.3 Locul și rolul instituțiilor naționale antrenate în procesul de prevenire a corupției ……. 23
II. STATUTUL JURIDIC AL CENTRULUI NAȚIONAL ANTICORUPȚIE ……………………. 33
2.1. Regimul organizațional al Centrului National Anticorupție ………………………….. ……….. 33
2.2. Măsuri de prevenire a corupției întreprinse de Centrul Național Anticorupție ………….. 43
2.3 Direcții de modernizare ale Centrului Național Anticorupție ………………………….. ……… 49
III. EXPERTIZA ANTICORUPȚIE – MECANISM NOVATOR DE PREVENIRE A
CORUPȚIEI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 56
3.1 Procedura de expertiză anticorupție a proiectelor de acte legi slative și normative …….. 56
3.2 Eficiența expertizei în contextul prevenirii corupției ………………………….. …………………. 63
3.3 Practici internaționale de expertiză ant icorupție a actelor normative ……………………….. 71
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ………………………….. ………………………….. ………………………… 79
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 81
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 94
DECLARAȚIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII ………………………….. ………………….. 102

3
ADNOTARE

Bumbu Doina „Rolul Centrului Național Anticorupție în prevenirea corupției” .Teză de master
în științe juridice la specialitatea 38 –Anticorupție. Chișinău, 2017 .
Structura tezei: lucrarea cuprinde două adnotări, introducerea, trei capitole, concluzii și
recomandări, bibliografie din 116 titluri , 12 anexe , care includ 5 tabele, 4 diagra me și 3 imagini
și declarația privind asumarea răspunderii. Conținutul de bază al tezei este înglobat în 78 pagini.
Cuvinte -cheie: corupție, indicele de percepție a corupției, legislație anticorupție, prevenire ,
Centrul Național Anticorupție, mecanisme ant icorupție, expertiză anticorupție
Domeniul de st udiu: Anticorupție. Prezenta lucrare reprezintă un studiu amplu privind
activitatea de prevenire a corupției de către Centrul Național Anticorupție , determinarea
impactului po liticilor anticorupție la nivel sistemic și administrativ în vederea dezvoltării și
implementării unor mecanisme eficiente de prevenire a fenomenului corupției.
Scopul și obiectivele cercetării: Autorul și -a propus drept scop identificarea rolului Centrului
Național Anticorupție în siste mul de drept, prin prisma activității instituționale de prevenire a
corupției. Pentru realizarea scopului investigației au fost evidențiate următoarele obiective:
analiza cadrului legislativ și instituțional de prevenire a corupției, la nivel național și
internațional; identificarea instituțiilor naționale și a specificului activității lor, în procesul de
prevenie a corupției; analiza regimului organizațional al Centrului Național Anticorupție și
identificarea direcțiilor de modernizare ale acestuia; releva rea măsurilor de prevenire întreprinse
de Centru; analiza procedurii de expertiză anticorupție a proiectelor de acte legislative și
normative și determinarea contribuției în contextul prevenirii corupției , identificarea bunelor
practici internaționale de e xpertiză anticorupție, în virtutea sa de mecanism n ovator de prevenire
a corupției.
Valoarea teoretică : conturarea unui cadru teoretic -explicativ , referitor la situația existentă și la
perspectivele de modernizare a Centrului Național Anticorupție, prin pr isma activității sale de
prevenire a actelor de corupție și a comportamentului corupțional.
Valoarea aplicativă: lucrarea are menirea de a contribui la procesul de revizuire, sistematizare
și ajustare a cadrului normativ de reglementare a activității de pr evenire a corupției în spiritul
principiilor și exigențelor bunei guvernări.

4

ANNOTATION

Bumbu Doina "The Role of the National Anticorruption Center in the Prevention of
Corruption" .Thesis of the Master in Legal Sciences at the 38th Specialty of Anti -Corruption.
Chișină u, 2017.
Structure of the thesis: the thesis includes two annotations, the introduction, three chapters,
conclusions and recommendations, a bibliography of 116 titles, 12 annexes, including 5 tables, 4
diagrams and 3 pictures and the decl aration of assumption of responsibility. The basic content of
the thesis is embedded in 78 pages.
Key words: corruption, corrupt perception index, anti -corruption legislation, prevention,
National Anticorruption Center, anticorruption mechanisms, anticorru ption expertise .
Field of study: Anti-Corruption. This paper is a comprehensive study on corruption prevention
by the National Anticorruption Center, determining the impact of anticorruption policies at the
systemic and administrative level in order to deve lop and implement effective mechanisms to
prevent the phenomenon of corruption.
Purpose and objectives of the research: The author aimed at identifying the role of the
National Anticorruption Center in the legal system through the institutional act ivity of
preventing corruption. In order to achieve the purpose of the investigation, the following
objectives were highlighted: a nalysis of the legislative and institutional framework for corruption
prevention at na tional and international level; i dentification o f the national institutions and the
specificity of their activity in the pr ocess of preventing corruption; a nalysis of the organizational
regime of the National Anticorruption Center and identification o f its modernization directions;
evidence of preventio n measures taken by the Center; a nalysis of the anti -corruption expertise
procedure of the draft legislative and normative acts and determination of the contribution in the
context of preventing corruption, identifying and promoting effective practices of anti-corruption
expertise from other states .
The theoretical value: outlining a theoretical -explanatory framework, regarding the existing
situation and the modernization perspectives of the National Anticorruption Center, through its
activity of preventing corruption acts and corruption.
Applicative value: The work is intended to contribute to the process of reviewing, systematizing
and adjusting the normative framework for the prevention of corruption in the spirit and
principles of good governance .

5
LISTA ABREVIERILOR
ANI- Autoritatea Națională de Integritate
ARBI – Agenția Recuperarea Bunurilor Infracționale
BC – Bancă Comercială
BGC – Barometrul Global al Corupției
BOP – Barometrul de Opinie Publică
CC – Curtea de Conturi
CCCEC – Centrul pentru Combarer ea Crimelor Economice și Corupției
CNA – Centrul Național Anticorupție
CNI – Comisia Națională de Integritate
CSI – Comunitatea Statelor Independente
CSP – Consiliul Superior al Procurorilor
EUR – Moneda Euro
GMC – Grupul Multidisciplinar pentru Corupție
GRECO –Grupul Statelor Împotriva Corupției
ÎS – Întreprindere de Stat
KNAB – Biroul de Prevenire și combatere a corupției al Letoniei
MAI – Ministerul Afacerilor Interne
ONG – Organizație neguvernamentală
ONU – Organizația Națiunilor Unite
PA – Procuratura Anticorupție
PG – Procuratura Generală
PNUD – Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare
REA – Rapotul de expertiză anticorupție
SA – Societate pe Acțiuni
SPIA – Serviciul Protecție Internă și Anticorupție al Ministerului Afacerilor Interne
SRL – Societa te cu Răspundere Limitată
UE – Uniunea Europeană

6
INTRODUCERE

Actualitatea temei investigate . Fenomenul corupției constituie o amenințare pentru
preeminența dreptului, democraței și drepturilor omului, care subminează principiile bunei
administrări, e chității și justiției sociale, denaturează concurența și periclitează stabilitatea
instituțiilor democratice. Corupția este o parte inerentă a organizării sociale, în sensul că nu
poate fi niciodată eradicată. Totuși, păstrarea unui nivel suportabil al corupț iei este o condiție a
functionării orică rui sistem social, întrucît tipurile de corupție au diferite efecte de distorsiune
economică, ducînd inevitabil la micșorarea bunăstării generale.
Republica Moldova este caracterizată ca un stat în care persoanele pu blice folosesc puterea
deținută pentru câștiguri private, ca un stat unde corupția poate îmbrăca multe forme, printre care
luarea de mită, nepotismul, extorcarea de fonduri, înșelăciunea, delapidarea, precum și
inechitatea în furnizarea de servicii publice .
Experiența moldovenească, din ultimul deceniu, ca și a altor țări din Europa Centrală și de
Est, demonstrează că majoritatea acțiunilor anticorupție s -au concretizat, în principal, în măsuri
de combatere, punitive, al căror efect nu a fost, nici pe depar te, cel scontat. Civilizația mileniului
trei este pusă, și în acest domeniu, într -o dilemă: să continue o politică a controlului social
represivă sau să amplifice practicile consensuale și multisectoriale de prevenire a corupției.
Evenimentele sociale și e conomice desfășurate în Republica Moldova pe parcursul ultimilor
ani, precum ”Jaful secolului”, cât și protestele împotriva regimului și -au lăsat amprenta asupra
relațiilor de colaborare între Uniunea Europeană și Republica Moldova. Pierderea credibilități i în
fața partenerilor europeni, a creat condiții pentru reformarea unor instituții de drept, ce au ca
scop prevenirea și combaterea corupției.
De asemenea, datele statistice confirmă îngrijorarea față de percepția corupției la nivel
național. În 2016, Rep ublica Moldova a pierdut 20 de poziții în topul mondial privind indicele de
percepție a corupției, poziționîndu -se pe locul 123 din 176 de state în clasamentul elaborat de
organizația Transparency International.
În acest sens, consolidarea unei instituții independente față de factorii de decizie și anturajul
politic, în speță – Centrul Național Anticorupție reprezintă una din prioritățile Republicii
Moldova în parcursul său european.
Gradul de studiere a temei. Aria tot mai largă, complexitatea și continua diversificare a
formelor de manifestare a acestui fenomen, împreună cu tendințele de globalizare, impun
conceperea și elaborarea unor strategii adecvate, care să abordeze științific și sistematic sursele și
efectele corupției și să ofere instrumentele efic iente pentru prevenire și control social.

7
Corupția este unul dintre fenomenele sociale care tot mai insistent se plasează în centrul
atenției oamenilor de știință, politicienilor și persoanelor publice. Din cele mai vechi timpuri,
gînditori precum Platon, Aristotel, Hobbes, Machiavelli s -au expus pe marginea diverselor
aspecte ale acestui fenomen, tema corupției a devenit obiect de cercetare științifică multilaterală
abia spre sfârșitul secolului al XX -lea. Fenomenul corupției este studiat în prezent de o varietate
de științe, precum: sociologia, dreptul, psihologia, antropologia, istoria etc., cea mai recentă fiind
abordarea politică. Ineficiența vădită a măsurilor întreprinse de instituțiile specializate, a
politicilor anticorupție impune necesitatea ca s avanții din diferite domenii să -și centreze
eforturile pe studierea naturii corupției.
Totuși, ținem să remarcăm că literatura științifică publicată se axează mai mult pe conceptul
de corupție și mecanismele de luptă împotriva fenomenului , segmentul de pre venire fiind mai
puțin studiat . Este recunoscut faptul că în mod obișnuit măsurile coordonate de prevenire a
corupției sunt mai eficiente decât lupta cu consecințele fenomenului și sunt esențiale pentru
creșterea încrederii publice, pe termen lung, în capa citatea statului și dorința de a promova și
implementa reforme politice, economice și sociale în beneficiul cetățeanului.
În scopul analizării diverselor mecanisme de prevenire a corupțției autorul a studiat un șir de
lucrări atît a autorilo r autohtoni, cî t și a celor din afara Republicii Moldova.
Din suportul științifico -teoretic al acestei lucrări fac parte texte doctrinare și cercetări
științice ale specialiștilor din domeniu și anume: Cușnir V. Fenomenul corupției: între percepție
și reacție socială , 2015; Gațcan I. Corupția ca fenomen social și mecanisme anticorupție (cazul
Republicii Moldova) , 2015; Codreanu R., Jopp M., Lutenco V., Priseajniuc E., Sieg M. Civil
Society and the Fight against Corruption: Promoting effective Anti -Corruption Policies by
Reforming the Public Sector and Law Enforcement Authorities, 2016; Hoppe T. Anti-Corruption
Assessment of Laws „Corruption proofing” comparative study and methodology, 2014;
Klitgaard R., MacLean -Abaroa R., Orașe corupte: ghid practice de tratament și preve nire, 2006;
Rusu I. Analiză tematică privind implementarea angajamentelor Republicii Moldova în baza
Acordului de Asociere din domeniul reformei justiției și combaterii corupției, 2016. Tange nțial
fenomenul corupției a fost obiect de studiu și al lui Tipa I. doctor, conferențiar universitar din
cadrul Academiei de Adminsitrare Publică, în lucrarea sa: Studiu”Integritatea Funcționarilor
publici și a demnitarilor în exercitarea func ției sau a mandatului, după caz. ” 2015
Surse veridice de informații au servit și publicațiile periodice ale Transparency International,
datele statistice ale Biroului Național de Statistică, Ministerului Afacerilor Interne, Procuraturii
Generale, Centrului Național Anticorupție, Curții de Conturii. De asemenea, au fost utilizate

8
rezultatele barometrelor și sondajelor naționale privind tematica corupției și nivelul de încredere
în instituțiile statului.
Scopul și obiectivele tezei . Autorul și -a propus drept scop identificarea rolului Centrului
Național Anticorupție în sistemul de dre pt, prin prisma activității instituționale de prevenire a
corupției.
Pentru realizarea scopului investigației au fost evidențiate următoarele obiective:
1. Analiza cadrului legislativ și instituțional de prevenire a corupției, la nivel național și
internațio nal;
2. Identificarea instituțiilor naționale și a specificului activității lor, în procesul de
prevenie a corupției ;
3. Analiza regimului organizațional al Centrului Național Anticorupție și identificarea
direcțiilor de modernizare ale acestuia;
4. Relevarea măsur ilor de prevenire întreprinse de Centru;
5. Analiza procedurii de expertiză anticorupție a proiecte lor de acte legislative și
normative și determinarea contribuției în contextul prevenirii corupției
6. Identificarea bunelor practici internaționale de expertiză a nticorupție, în virtutea sa
de mecanism nova tor de prevenire a corupției
Suportul metodologic al cercetării științifice. Pentru identificarea particularităților activității
Centrului Național Anticorupție pe segmentul de prevenire au fost aplicate atât me tode calitative,
cât și metode cantitative de investigare. Pentru sintetizarea date lor statistice oficiale sau ale
rapoartelor independente de evaluare a activității CNA , au fost utilizate metode de analiză
documentară și statistică. Colectarea datelor emp irice ale lucrării a fost efectuată în baza
următoarelor metode socio logice: analiza documentară a cercetări lor naționale și internaționale
privind reforma instituției, analiza datelor statistice privind nivelul corupției în republică,
raportat la nivelul de încredere a cetățenilor în instituția națională anticorupție, analiza de
conținut a rapoartelor de expertiză anticorupție ale proiectelor de acte legislative și normative, cît
și principiul logicii și deducției și sinteza juridică.
Noutatea științifică și valoarea aplicativă a cercetării. Pornind de la citatul celebru a lui
Ahmed Chalabi, precum că „lupta contra corupției nu presupune arestări spectaculoase și
investigații de anvergură, lupta contra corupției are succes dacă ea previne în primul rând
apariția corupției ", teza este printre puținele lucrări axate pe studiul sistemic al statutului juridic
al Centrului Național Anticorupție, prin prisma eforturilor de prevenire a flagelului corupției.
Pe parcursul existenței sale, Centrul s -a lovit de mai mul te ori de percepțiile sociale, precum
că lucrează la comandă politică, este utilizat pentru înlăturarea concurenței în afaceri sau că nu

9
este în stare să întreprindă măsuri eficiente de luptă împotriva corupției, datorită caracterului
coruptibil al accestu ia. Pentru spulberarea acestor percepții, CNA a fost în permanentă
modificare și reformare, însă în pofida eforturilor depuse, rămîne a fi o autoritate cu un nivel de
încredere redus din partea societății. Din acest motiv, autorul consideră că promovarea
eforturilor instituției respective întru eradicarea corupției, prin măsurile preventive pe care le
întreprinde , va consolida poziția Centrului Național Anticorupție în sistemul național de drept.
Autorul a reușit etapizarea spațiului legislativ al Republici i Moldova, pe dimensiunea
anticorupțională, în trei mari perioade: etapa inițială de edificare a unui sistem de prevenire a
corupției, perioada de compatibilizare a legislației cu practicile europene și etapa de
implementare a legislației armonizate, astfe l încît să demonstreze necesitatea adoptării actelor
legislative, avînd în vedere realitățile și politicile statutului, la momentul adoptării. Totodată,
numărul mare de acte normative, care reglementează mecanismele de prevenire a corupției nu au
fost impl ementate și duse până la capăt, astfel în prezent devine imposibil oferirea unor detalii
obiective privind impactul acestora. Prin urmare, eficiența activității preventive rămâne a fi un
atribut esențial al unui nivel de viață calitativ și un scop esențial în materie anticorupțională. Cu
cât sunt mai înalte rezultatele activității preventive, cu atât mai mult sporește gradul de securitate
a societății în fața tentativelor de corupere.
Preluarea bunelor practici internaționale, nu doar prin omongenizarea cad rului legal de
prevenire a corupției la standardele europene, cît și aplicarea conformă a acestora va reuși
creșterea prestigiului Centrului Național Anticorupție.
Un alt aspect novator în mișcarea de prevenire a corupției îl reprezintă expertiza anticorup ție
a proiectelor de acte legislative și normative. Deși ea este o etapă obligatorie, legiuitorii și
factorii de decizie, deseori omit procedur a în cauză, sau o privesc ca pe o activitate birocratică.
Stabilirea elementelor de coruptibilitate în proiectele de legi , vine să asigure calitatea actului de
guvernare, prin excluderea influiențelor negative. În acest sens, Centrul Național Anticorupție
devine veriga anticorupțională dintre guvernanți și guvernanți.
Volumul și structura tezei . Lucrarea cuprinde două adnotări, introducerea, trei capitole,
concluzii și recomandări, bibliografie din 116 titluri , 12 anexe , care includ 5 tabele, 4 diagrame
și 3 imagini și declarația privind asumarea răspunderii. Conținutul de bază al tezei este înglobat
în 78 pagini.

10

I. CADRUL LEGAL ȘI INSTITUȚIONAL DE PREVENIRE A CORUPȚIEI

Evoluția în timp a fenomenului corupției, prin aria sa largă de manifestare și complexitate și –
a lăsat amprenta asupra statului de drept prin erodarea principiilor democratice, a supremației
legii și creând disfuncții la nivelul de sistem. Întrucât omenirea a evoluat împreună cu această
deviantă socială,corupția nu poate fi eliminată totalmente, însă poate fi stăpânită. Activitatea
eficientă de diminuare și înlăturare a corupției este direct dependent ă de implementarea
simultană a unui întreg complex de măsuri legislative și mecanisme de prevenire a corupției ,
îndreptate spre identificarea, limitarea sau excluderea fenomenelor generatoare de corupție,
precum și celor care o favorizează.

1.1 Legislația Re publicii Moldova în materia de prevenire a corupției

Fiind un viciu al societății, corupției , nu i se poate da o definiție universală valabilă. În limba
română, originea termenului provine de la latinescul „coruptio, onis” , ce presupune în prim sens
o aba tere de la moralitate, de la cinste, de la datorie, iar într -un al doilea sens, desfrânare ,
depravare. Spațiul legislativ al Republicii Moldova, pe dimensiunea anticorupțională, poate fi
ușor etapizat în 3 perioade : etapa inițială de edificare a unui siste m de prevenire a corupției,
perioada de compatibilizare a legislației cu practicile europene și etapa de implementare a
legislației armonizate.
Etapa inițială de edificare a unui sistem de prevenire a corupției este caracteristică
perioadei anilor 1992 -2009. În pofida faptului că Republica Moldova este un stat tânăr, termenul
de corupție apare în legislația moldovenească , încă în anul 1992, la 30 aprilie, odată cu semnarea
de către Președintele Republicii Moldova a Decretului „Cu privire la măsurile de co mbatere a
corupției în organele puterii de stat și a administrației de stat ”.(abrogat) [30]
Deși nu a fost definit direct fenomenul corupției, au fost impuse un șir de măsuri
anticorupție, conștientizându -se, de a ltfel, pericolul pentru stat și societate. [26, p.98] Evoluția
corupției, în sensul propagării ei, reclamă intensificarea măsurilor de contracarare a acestui
flagel, astfel, Președintele Republicii Moldova semnează un nou decret „Cu privire la măsurile
suplimentare, în vederea coordonării combater ii criminalității, corupției, încălcărilor de legi,

11
disciplinei și a ordinii publice în republ ică”, nr. 315 din 1 iulie 1993 (abrogată), prin care se
decide adoptarea unor măsuri cu un caracter complex și de direcționare a politicii
anticorupționale. Așada r, prin aceste acte normative s -a cristalizat baza primei strategiei
naționale de combatere a corupției. Totodată, luând în calcul caracterul universal al fenomenului,
se impune adoptarea unor reglementări juridice adecvate problemelor cu care se confruntă
societatea, legislația urmând să fie orientată preponderent asupra cauzelor și condițiilor care
generează și favorizează faptele de corupție.
Un prim pas, privind crearea unui suport normativ vast a constituit Legea Republicii
Moldova cu privire la comba terea corupției și protecționismului din 27 iunie 1996 (abrogată)
fiind definită noțiunea corupției, s -au nominalizat subiecții actelor de corupție și de
protecționism și s -au prevăzut garanțiile de stat pentru prevenirea ei, exigențe speciale și
interdicț ii față de funcționarii publici. [66]
Promovarea politicilor anticorupționale doar la nivel de act și neexpunerea acestora în
practică, a diminuat din valoarea acestei legi. În același timp, organizarea activității de
combatere a crimei organizate și corup ției nu era adecvată situației infracționale. Astfel, întru
consolidarea legislației , Guvernul Republicii Moldova adoptă programul de stat privind
combaterea criminalității, corupției și protecți onismului pentru anii 1999 -2002 (abrogată) , prin
care se dor ește amplificarea relațiilor cu instituțiile internaționale cu scopul de a elabora un set
de acțiuni în vederea prevenirii corupției și perfecționarea sistemului de control. Însă și acest
program rămâne doar la nivel de declarații și intenții. [45]
Începân d cu luna iunie 2002, în Republica Moldova a fost înființat un organ de ocrotire a
normelor de drept, specializat în contracararea infracțiunilor economico -financiare și f iscale,
precum și a corupției – Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corup ției, în prezent
Centrul Național Anticorupție. Cadrul juridic al activității Centrului îl constituia Legea cu privire
la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției nr. 1104 -XV (redenumită în
Legea cu privire la Centrul Național Anticorupție ), adoptată de către Parlamentul Republicii
Moldova la 6 iunie 2002. [65]
În Moldova, corupția este favorizată de istoria complicată a relațiilor dintre stat și societate.
Predispoziția spre corupție este adânc ancorată în mentalitatea populației sub forma percepției că
statul poate fi jefuit și disprețuit. Astfel controlul veniturilor proprietății a devenit o cerință
necesară în contextul relațiilor stat – funcționari publici. Legea privind declararea și controlul
veniturilor și al proprietății demnitarilo r de stat, judecătorilor, procurorilor, funcționarilor
publici și a unor persoane cu funcție de conducere. nr. 1264 -XV din 19.07.2002 (abrogată) a
stabilit obligativitatea, precum și modul de declarare și de exercitare a controlului veniturilor și

12
propriet ății, scopul urmărit fiind instituirea unui set de măsuri de prevenire a îmbogățirii ilicite a
subiecților legii. [85]
Republica Moldova este caracterizată ca un stat în care persoanele publice folosesc puterea
deținută pentru câștiguri private, ca un stat unde corupția poate îmbrăca multe forme, printre care
luarea de mită, nepotismul, extorcarea de fonduri, înșelăciunea, delapidarea, precum și
inechitatea în furnizarea de servicii publice.
Un rol aparte în lupta cu corupția, pe segmentul de prevenire revi ne reglementărilor
Hotărârii Guvernului Republicii Moldova privind expertiza anticorupție proiectelor de acte
legislative și normative nr. 977 din 23.08.200 6, care reprezintă de altfel cadrul organizatoric al
procesului de efectuare a expertizei anticoru pție a proiectelor de acte legislative și normative, și
anume: principiile generale ale efectuării expertizei, domeniile expertizei, organul responsabil de
efectuarea expertizei, termenele și criteriile de întocmire a expertizei. [49]
În materia anticorupț ie și anume pe filiera de prevenire a corupție, anul 2 008 a adus cele mai
multe reglementări noi în domeniu. Legea nr. 16 din 15.02.2008 cu privire la conflictul de
interese (abrogată), prin care se reglementa incompatibilitățile și restricțiile față de pe rsoanele
care exercită funcții de demnitate publică sau alte funcții publici, modalitatea de soluționare a
conflictelor de interese precum și modul de prezentare a declarației cu privire la conflictul de
interese. Prin această lege, pentru prima dată în Re publica Moldova au fost publicate declarațiile
cu privire la proprietate și desigur monitorizarea conflictelor de interese. Efectiv, legea a început
să producă roade abia în anul 2012, când a fost instituită Comisia de Integritate. [67]
În șirul măsurilor legislative anticorupție se numără și Legea cu privire la prevenirea și
combaterea corupției din 25.04.200 8. În sensul prezentei legi , corupția e definită ca faptă ilegală
care afectează exercitarea normală a funcției și care constă fie în folosirea de căt re subiectul
actelor de corupție sau al faptelor de comportament corupțional a funcției sale pentru solicitarea,
primirea sau acceptarea, direct sau indirect, pentru sine sau pentru o altă persoană, a unor foloase
materiale sau a unui avantaj necuvenit, fi e în promisiunea, oferirea sau acordarea ilegală a unor
asemenea foloase sau avantaje necuvenite subiecților actelor de corupție. De asemenea, a fost
determinat cercul subiecților pasibili de răspundere juridică pentru comiterea actelor de corupție,
iar ex pertizei anticorupție a proiectelor de acte legislative și ale actelor normative i se atribuie
caracterul obligatoriu. [62]
Un pas important în vederea prevenirii comportamentului corupțional, în sfera
administrativă, a constituit adoptarea Legii privind Codul de Conduită a funcționarului public
Nr. 25 din 22.02.2008 , fiind formulate astfel un set de reguli de conduită, stabilite exigențe și
interdicții privi nd exercitarea funcției publice, obligatorii pentru toți funcționarii publici – atât cu

13
statut gene ral, cât și cu statut special, dacă acestea nu contravin normelor deontologice statuate
în legile și codurile sectoriale. [83]
În aceiași ordine de idei, urmează să menționăm , Lege a nr. 271 din 18.12.2008 privind
verificarea titularilor și candidații la f uncții publice care stabilește întreaga procedură de
verificare a informațiilor referitoare la cetățenii Republicii Moldova, care doresc să acceadă într –
o funcție publică. [90]
Un aspect novatoriu în materie de prevenire a corupție se regăsește în Metodolo gia de
evaluare a riscurilor de corupție în instituțiile publice , aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.
906 din 28.07.2008 , ulterior modificată în 2013, prin care se implementează un cadrul
metodologic al procesului de elaborare a recomandărilor pentru a exclude efectele riscurilor de
corupție în instituțiile publice . [43]
Odată cu redimensionarea spectrului politic în primăvara anului 2009, pe segmentul
anticorupțional începe o perioadă a compatibilizării legislației cu practicile europene , perioadă
ce ar e la bază intensificarea raportu rilor dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană .
În rezultatul evaluării implementării Strategiei Naționale Anticorupție 2005 -2010 s -a constat
că au fost îndeplinite peste 90% din toate acțiunile planificate în cadrul pl anurilor de acțiune ale
Strategiei. În anul 2011 a fost adoptată o nouă Strategie Națională Anticorupție pentru 2011 –
2015 , care pune accent pe consolidarea capacităților organelor de ocrotire a normelor de drept
ale justiției și creșterea cre dibilității Ce ntrului Național Anticorupție (în continuare CNA) și
procuraturii, prin optimizarea activității acestora, inclusiv asigurarea independenței instituționale,
consolidarea funcției de prevenire a corupției, dotarea instituțiilor cu echipament și tehnici
perfo rmante și desigur motivarea colaboratorilor prin asigurarea unor salarii proporționale
responsabilității ce o dețin. [53]
În perioada anilor 2011 -2014 au fost adoptate un set de acte normative, care au ca scop
implementarea unor instrumente noi de prevenir e a fenomenului corupției, precum: testarea
integrității profesionale a funcționarilor publici, aplicarea poligrafului la angajare în organele de
drept, reglementarea avertizorilor de integritate. În acest sens, principale acte normative sunt:
Strategia de consolidare instituțională a Centrului Național Anticorupție, aprobată prin
Hotărârea Parlamentului nr. 232 din 25.10.2012 , [52] ; Hotărârea Guvernului nr. 707 din
09.09.2013 privind aprobarea Regulamentului – cadru pri vind avertizorii de integritate [39] și
Hotărârea Guvernului nr. 475 din 19.06.2014 cu privire la u nele măsuri de realizare a Legii nr.
269-XVI din 12. 12.2008 privind aplicarea testării la detectorul comportamentului simulat
(poligraf) [46]. Hotărârea Guvernului nr. 134 din 22.02.2013 privin d stabilirea valorii admise a
cadourilor simbolice, a celor oferite din politețe sau cu prilejul anumitor acțiuni de protocol și

14
aprobarea Regulamentului cu privire la evidența, evaluarea, păstrarea, utilizarea și
răscumpărarea cadourilor simbolice, a celo r oferite din politețe sau cu prilejul anumitor acțiuni
de protocol . [40]
Un alt document de rezonanță adoptat în perioada respectivă îl reprezintă Legea Republicii
Moldova nr. 325 din 23.12.2013 privind evaluarea integrității instituționale ( în varianta inițială
„integrității profesionale” ) care urmărește sporirea responsabilității funcționarilor publici în
cadrul exercitării funcției, identificarea riscurilor de corupție și prevenirea acestora, prin
realizarea unei evaluări a integrității autorității pub lice [87]. La 16 aprilie 2015, Curtea
Constituțională a declarat neconstituționale mai multe articole din lege. În vederea executării
Hotărârii Curții Constituționale, a fost elaborat proiectul Legii cu privire la modificarea legii
testării integrității pr ofesionale . Scopul proiectului constă în lupta împotriva corupției și
asigurarea integrității funcționarilor, dar și protecția dreptului la proces echitabil și neimplicarea
în viață privată. Ajustările operate în proiect se referă la excluderea sancțiunilo r individuale
disciplinare, ceea ce presupunea limitarea provocărilor și garantarea prezumției nevinovăției,
instituirea garanțiilor legislative suplimentare menite să înlăture inechitatea, dezvoltarea
conceptului de prezumție a integrității. Astfel, operâ nd modificările respective, Legea testării
integrității profesionale cu modificările și completările ulterioare a fost redenumită în Legea
privind evaluarea integrității instituționale, ceea ce presupune că funcționarii publici sunt testați
individual odat ă cu testarea instituției per ansamblu. [3,p.20] Legea prenotată vine să asigure
climatul de integritate instituțională prin aplicarea politicilor anticorupție naționale, sectoriale și
specifice.
Întru executarea prevederilor stipulate în Legea 325 din 2013 au fost elaborate două
regulamente: Regulamentul cu privire la denunțarea influențelor necorespunzătoare și
Regulamentul cu privire la cazierul de integritate. [48] Responsabil de eliberarea cazierelor de
integritate se face Centrul Național Anticorupție. CNA eliberează certificatele de cazier privind
integritatea profesională începând cu 9 februarie 2015. În anul 2015, CNA a eliberat 86 de
certificate, în anul 2016 – 219, iar de la începutul lui 2017 până la data de 21 februarie – 469 de
caziere de integri tate. [58]
Odată cu semnarea Acordului de Asociere între Republica Moldova , pe de o parte, și
Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale
acestora, pe de altă parte (în continuare Acord de asociere UE), având suportu l extern european,
se inițiază 2 procese esențiale: un proces de reformare a instituțiilor de drept și justiție, în
vederea asigurării integrității acestora față de fenomenul corupției și un proces de adoptare a

15
noilor politici anticorupționale. Acordul de asociere UE – Republica Moldova a intrat integral în
vigoare la 1 iulie 2016. [74]
Un angajament asumat de Republica Moldova, în urma semnării și ratificării acestui Acord,
ce constituie un factor -cheie în dezvoltarea relațiilor și a cooperării între păr ți și contribuie la
menținerea păc ii și a stabilității în regiune, îl reprezintă cooperarea și bunele relații de vecinătate,
inclusiv cooperarea în domeniul dezvoltării de proiecte de interes comun, îndeosebi cele legate
de prevenirea și combaterea corupți ei, a activităților criminale, organizate sau de alt tip, inclusiv
cele cu caracter transnațional, și a terorismului.
Etapa implementării legislației armonizate cu standardele europene a fost tergiversată din
cauza evenimentelor sociale și economice desfă șurate în Republica Moldova pe parcursul
ultimilor ani. ”Jaf ul secolului”, cât și protestel împotriva regimului și -au lăsat amprenta asupra
relațiilor de colaborare între Uniunea Europeană și Republica Moldova. Pierderea credibilității în
fața partenerilo r europeni, a creat condiții pentru reformarea unor instituții de drept, ce au ca
scop prevenirea și combaterea corupției.
Pe parcursul anului 2016 au fost adoptate 3 acte normative, cu caracter de politici publice în
domeniul anticorupțional. Termenul de implementare a Strategiei naționale anticorupție pe anii
2011 -2015, a fost extins cu un an , racordând -o la realitățile actuale în partea ce ține de activitatea
Centrului Național Anticorupție, cît și la unele aspecte organizatorice ce vizează activitatea
Comisiei parlamentare permanente, responsabilă de domeniul securității naționale, al apărării și
al ordinii publice, inclusiv de domeniul anticorupție . [55]
Pentru a pune în aplicare dispozițiile prezentei Strategii, Parlamentul Republicii Moldova a
adoptat un plan de acțiuni pe anul 2016 , care pe lângă activitățile de cercetare a fenomenului
corupției include activități ce se răsfrâng asupra trei arii: legislativă, instituțională și socială. [51]
Aria legislativă presupune conformarea legislației la standar dele internaționale anticorupție,
perfecționarea acesteia și îmbunătățirea mecanismelor ei de funcționare, inclusiv prin exercitarea
controlului parlamentar, cât și prin sporirea eficienței activității organelor de drept și a organelor
de control.
Conform planului de acțiuni, autoritățile publice urmează să implementeze sistemul de
gestiune a riscurilor de corupție, să realizeze acțiuni de prevenire a corupției în procesul de
recrutare, selecție, angajare și promovare a funcționarilor publici, cît și să as igure transparență în
procesul decizional al acestora. O inovație în domeniu, reprezintă cazierul electronic de
integritate profesională, la care urmează să fie conectate sistemele de evidență ținute de entitățile
publice.

16
Componenta socială axată pe comp onenta educațională și de comunicare publică, are la bază
trei piloni: cultivarea intoleranței față de corupție, încurajarea denunțării corupției, și conlucrarea
autorităților publice cu societatea civilă și cu mass -media.
La nivel de putere executivă, Gu vernul , în pl anul de acțiuni pentru anii 2016 -2018 , a acordat
o atenție sporită fenomenului corupției, însă doar în materie de combatere a acestuia, fără a
stabili măsuri directe de prevenire a corupției. În consecință a executării prezentului plan,
Guvern ul urmărește crearea unui sistem instituțional anticorupție consolidat .
Declararea averii și a intereselor personale rămâne a fi un mecanism de prevenire a corupției
eficient, implementarea căruia nu a adus roadele așteptate, motivul acestuia fiind atât cadrul legal
care nu făcea față noilor realități, cât și reformarea continuă a instituției responsabile de
colectarea acestor declarații. În asemenea circumstanțe, la 17 iunie 2016 a fost adoptată o nouă
Lege privind declarare a averii și intereselor personal e, prin care se mărește numărul persoanelor
pentru care subiectul trebuie să declare averea. [84] În această listă, pe lângă membrii familiei și
a persoanelor întreținute, este introdus și concubinul, care conform articolului 2 este
partenerul/partenera îm preună cu care subiectul declarării a conviețuit și a deținut, a folosit sau a
dispus în comun de unul sau mai multe bunuri în anul fiscal precede nt, fără încheierea căsătoriei.
Un alt aspect inovator al acestei legi, reprezintă indicarea venitului net obț inut pe parcursul
perioadei de declarare de la sursa de venit . În calitate de obiect al declarări i au fost incluse și
bunurile , conform căruia subiectul, le posedă cu drept de uzufruct, de uz, de abitație, de
superficie, inclusiv în calitate de beneficiar efectiv, de membrii familiei lui și de
concubinul/concubina lui ori aflate în posesia acestora în baza unor contracte de mandat, de
comision, de administrare fiduciară, a unor contracte translative de posesie și de folosință.
Aplicarea noii legi are ca sc op instituirea măsurilor de prevenire și de combatere a îmbogățirii
nejustificate, a conflictelor de interese, a stărilor de incompatibilitate, precum și a încălcării
regimului juridic al restricțiilor. Necesitatea elaborării legii menționate rezidă în eli minarea
lacunelor precum: lipsa unui sistem integrat și eficient de declarare și control a averilor, lipsa
unor prevederi clare în ce privește conflictul de interese, absența unor reglementări clare și
previzibile în partea ce se referă la consecințele jur idice ale stabilirii stării de incompatibilitate și
a emiterii unui act administrativ cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese și
desigur lipsa unui sistem de depunere a declarațiilor de avere în regim on -line. Legea respectivă
face parte din pachetul de integritate și se referă la reformarea Comisiei Naționale de Integritate,
prin crearea Autorității Naționale de Integritate și modificarea cadrului legal conex activității
acesteia. Însă cadrul legal adoptat nu este lipsit de lacune , care vor împiedica implementarea
eficientă a politicilor de declarare și control a averii, interese personale, conflictelor de interese.

17
Totodată, la momentul scrierii prezentei lucrări, la nivel de proiect sunt înregistrate mai
multe inițiative legislat ive, preponderent cu caracter anticorupțional.
Proiectul legii privind Codul de etică și conduită a deputatului în Parlament, înregistrat sub
nr. 135 din 04.04.2016, de un grup de deputați, face parte din reformele inițiate în contextul
parcursului spre ar monizarea cu standardele și practicile Uniunii Europene. [111] Proiectul a
fost elaborat în scopul reglementării normelor de conduită a deputaților în Parlament, creării unei
culture politice, care pune accentual pe standardele de comportament onest, tran sparență și
corectitudine în comportamentul deputaților, astfel consolidînd încrederea societății în modul în
care aceștia ăși îndeplinesc atribuțiile de serviciu. Acesta stabilește standardele de conduită a
deputaților în raport cu responsabilitățile, com portamentul profesional care trebuie respectat de
către deputați în mod obligatoriu, principiile de conduită ale deputatului și anume cel al
legalității, egalității, integrității, transparentei, onestității și loialității. Aceste principii se aplică în
activitatea tuturor deputaților, indiferent de afilierea lor politică, în cadrul ședințelor plenare,
comisiilor permanente, speciale și de anchetă. Deputatul se va obliga să folosească resursele în
scopul exercitării atribuțiilor sale, să asigure publicului a ccesul la informație și să se abțină de la
solicitarea de cadouri și avantaje, sub formă de servicii, favoruri, invitații, gesturi de ospitalitate,
destinate fie lui fie familiei sale sau rudelor apropiate. La fel, deputatul se va obliga să evite
conflictu l de interese. Deputatul va fi obligat să depună declarația cu privire la interesele
personale. [122, p.13] Novația acestui proiect este crearea unei funcții noi în cadrul
Parlamentului – Comisarul pentru etică, care va fi responsabil pentru asigurarea res pectării
Codului de etică și conduită a deputatului. Proiectul în cauză a fost supus dezbaterilor publice și
a stîrnit mai multe critici în rîndul societății civile, cele mai grave fiind: dezbaterea și adoptarea
proiectului în primă lectură înainte de epui zarea termenului de cooperare cu societatea civilă,
lipsa argumentării economic -financiare, deși institu irea funcției de comisar necesită cheltuieli
financiare, identificarea de experții locali a mai multor prevederi ce ar trebui îmbunătățite, fiind
identi ficate mai multe elemente de coruptibilitate și anume: atribuții paralele, concurența
normelor de drept, lacune de drept, utilizarea termenilor diferiți cu referință la același fenomen.
Centrul Național Anticorupție, în te meiul expertizei anticorupție e fectuate, deasemenea a sugerat
autorilor completarea proiectului cu norme noi care să prevadă termenul de prescripție pentru
aplicarea sancțiunilor disciplinare precum și perioadele care nu se include în acest termen, avînd
în vedere specificul activității de putatului, prin prisma sesiunilor parlamentare.
Un alt proiect de lege, care face parte din pachetul de integritate, inclus în foaia de parcurs a
Republicii Moldova, este cel al legii integrității. [109] Proiectul va înlocui Legea nr. 90 din
25.04.2008 cu privire la prevenirea și combaterea corupției și spre deosebire de legea veche, noul

18
proiect reglementează cui îi revine responsabilitatea de implementare a politicilor de prevenire a
corupției. Scopul principal al proiectului constă în cultivarea integri tății publice și a climatului
zero toleranță la corupție în cadrul entităților publice din Republica Moldova prin creșterea
încrederii societății în faptul că entitățile și agenții publici își îndeplinesc misiunea în
conformitate cu interesul public, inclu siv în procesul de interacțiune cu sectorul privat. Proiectul
conține prevederi referitoare la integritatea actorilor din domeniul public, cu un spectru foarte
larg, inclusiv integritatea politică și finanțarea partidelor, integritatea instituțională (decl ararea
intereselor personale, declararea cadourilor, asigurarea accesului la informații cu caracter public,
etc.), controlul integrității în sectorul public, sancționarea lipsei de integritate, explicarea
noțiunilor de acte de corupție și celor asimilate c orupției. Proiectul Legii Integrității ar face
ordine în tot sistemul de integritate, în special pentru instituțiile publice, pentru ca să poată fi
construite niște așteptări clare și legitime. Chiar dacă experții Uniunii Europene au apreciat
nivelul în ca re sunt unificate standardele de integritate, modalitățile de prevenire a corupției și
responsabilizare, reprezentanții societății civile sunt mai sceptici și consideră că proiectul
seamănă mai mult cu un cod deontologic sau de conduit și face o trecere în revistă a
reglementărilor deja existente, nefiind clar cum va contribui acesta la realizarea scopului stabilit.
Totodată proiectul nu oferă mecanisme de identificare și înlăturare a riscurilor de corupție și de
sancționare a agenților publici pentru manif estări de corupție.
La data de 30 martie 2017, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în lectură finală
Hotărîrea privind aprobarea Strategiei naționale de integritate și anticorupție pentru anii 2017 –
2020. [107] Avînd în vedere că la data scrierii preze ntei teze, nu a fost publicată încă în
Monitorul Oficial și nu poate produce efecte juridice, autorul a catalogat -o drept proiect. O
noutate a proiectului invocă tendințele mondiale în abordarea fenomenului corupției și
schimbarea paradigmei: de la anticor upție spre crearea și consolidarea în societate a climatului
de integritate, cel mai relevante în acest sens fiind Obiectivele de dezvoltare durabilă, elaborate
la nivelul ONU. Noua strategie abordează mai complex fenomenul corupției, motiv pentru care
își propune descurajarea implicării în acte de corupție și să recupereze bunurile provenite din
infracțiuni de corupție . Se dorește eliminarea deficiențelor de aplicare a cadrului legal și
instituțional în domeniu, or strategia precedent era axată mai mult pe reform, restructurare și
acțiuni de modificare a legislației, fiind omisă componenta de punere în aplicare eficientă a
modificărilor legislative și instituționale. Documentul conține 130 de acțiuni și definește șapte
piloni de integritate. La insisten ța societății civile, cel de -al VIII -lea pilon, dedicat activității
mass -media a fost exclus. Documentul urmează a fi implementat în următorii trei ani. Proiectul

19
conține acțiuni pentru fiecare instituție a statului, iar după fiecare an urmează a fi prezentat un
raport de evaluare.
Concluzionând asupra cadrului legal existent, autorul consideră că corupția a devenit o
preocupare în spațiul public și decizional, odată cu declararea independenței Republicii
Moldova. În tot acest timp, abordarea strategică a acțiu nilor anticorupție ale Republicii Moldova
a cunoscut mai multe etape. Adoptarea rapidă a acestor acte legislative și normative din anul
2008, dar și a celor din 2016, se explică prin expirarea termenelor pentru onorarea anumitor
obligații în domeniul preve nirii și combaterii corupției, asumate de Republica Moldova în fața
partenerilor externi, ceea ce a însemnat sacrificarea calității reglementărilor în favoarea cantității
lor. Numărul mare de acte normative, c are reglementează mecanismele de p revenire a co rupției
nu au fost implementate și duse până la capăt, astfel în prezent devine imposibil oferirea unor
detalii obiective privind impactu l acestora. Prin urmare, eficiența activității preventive rămâne a
fi un atribut esențial al unui nivel de viață calita tiv și un scop esențial în materie anticorupțională.
Cu cât sunt mai înalte rezultatele activității preventive, cu atât mai mult sporește gradul de
securitate a societății în fața tentativelor de corupere.

1.2 Normele de drept internațional în domeniul preve nirii corupției

Corupția și identificarea mecanismelor eficiente de prevenire și de combatere a acesteia,
rămâne a fi tema principală de pe ordinea de zi a întrunirilor subiecților de drept internațional.
Instituțiile Uniunii Europene, cât și alți partene ri externi au avut și continuă să aibă un rol
determinant în elaborarea și transpunerea în practică a strategiilor naționale anticorupție prin
contribuția la identificarea reperelor pentru construcția unui sistem național eficient, racordat la
valorile eur opene, prin definirea corupției, analiza surselor sale, evaluarea naturii și extensiei
acesteia în diverse sectoare, clarificarea elementelor de strategie, trasarea direcțiilor de acțiune
viitoare.
Realizarea acestor măsuri și asigurarea unei activități ef iciente anticorupție este posibilă în
condițiile adoptării și implementării unui cadru legislativ național, bazate pe principiile
recunoscute la nivel internațional.
În acest sens, Republica M oldova a semnat și ratificat un șir de documente
internaționale, care au ca scop prevenirea și combaterea corupției.

20
Conform prevederilor Convenției penale privind corupția , corupția constituie o amenințare
la adresa principiilor statului de drept, democrației și drepturilor omului, subminează principiile
bunei adminis trări, echității și justiției sociale, denaturează concurența, împiedică dezvoltarea
economică și periclitează stabilitatea instituțiilor democratice și fundamentul moral al
societății.[77] Convenția prevede incriminarea coordonată a infracțiunilor de coru pție, o
cooperare intensă în urmărirea unor astfel de infracțiuni și un mecanism eficient de
supraveghere deschis în mod egal statelor membre și statelor nemembre. Punerea în aplicare a
prezentei Convenții de către părți, este asigurată de grupul de state împotriva corupției
(GRECO). Astfel, în anul 2001, Republica Moldova aderă la grupul GRECO, ceea ce înseamnă
de fapt primul pas în implementar ea standardelor internaționale de luptă contra corupției. [81]
În scopul completării Convenției penale privind co rupția pentru prevenirea și lupta împotriva
corupției, a fost adoptat Protocolul adițional la Convenția penală privind corupția , la 15 mai
2003. Republica Moldova a ratificat Protocolul la 22 august 2007, cu intrarea în vigoare la 1
decembrie 2007. [79] Acesta extinde câmpul de aplicare a Convenției asupra arbitrilor în materie
comercială, civilă, precum și asupra juraților, completând astfel dispozițiile Convenției care
vizează protejarea jurisdicțiilor împotriva corupției. Țările care l -au ratificat trebu ie să ia toate
măsurile necesare în scopul de a considera ca infracțiune penală corupția activă și pasivă a
arbitrilor și juraților naționali și străini. De asemenea, protocolul permite o punere în acțiune mai
largă a Programului de acțiuni împotriva corup ției.
O altă convenție monitorizată de Grupul GRECO, la care Republica Moldova este parte, are
ca obiectiv principal, dezvoltarea normelor comune în ce privește anumite infracțiuni ale
corupției. Astfel odată cu adoptarea Legii Nr. 542 din 19.12.2003 pent ru ratificarea Convenției
civile privind corupția, Republica Moldova se obligă să prevadă în dreptul său intern recursuri
eficiente în favoarea persoanelor care au suferit prejudicii rezultând dintr -un act de corupție,
pentru a le permite să -și apere drept urile și interesele, inclusiv posibi litatea de a obține
despăgubiri [75]. Convenția abordează aspecte precum îndemnizația pentru pagube;
responsabilitatea (inclusiv a Statului în cazul comiterii actelor de corupție de către funcționari
publici); validitate a contractelor; protecția salariaților care denunță fapte de corupție; claritate și
fidelitate în stabilirea bilanțului contabil și audit; obținerea de probe; precum și măsuri
conservatoare necesare prezervării drepturilor și intereselor Părților în timpul procedurilor civile
consecutive unui act de corupție.
În anul 2007, odată cu ratificarea Convenției Organizației Națiunilor Unite împotriva
corupției , adoptată la New York la 31 octombrie 2003 și semnată de Republica Moldova la 28
septembrie 2004, statul și-a asumat un nou angajament în fața comunității internaționale. [76]

21
Convenția respectivă invită statele semnatare să convină asupra unor abordări globale și
multidisciplinare, necesare pentru a preveni și combate eficient corupția. Fenomenul corupției n u
mai este privit ca o problemă locală, ci ca un fenomen transnațional, care lovește toate societățile
și toate economiile, ce face esențială consolidarea cooperării pentru a sancționa penal
îmbogățirea nejustificată a persoanelor cu funcții de răspundere, cât și în recuperarea bunurilor
respectivi.
Totodată, se poate constata tendința de a înființa unele instituții anticorupție, independente și
asigurate material. În Republica Moldova, principalul organ de aplicare a legii specializat în
prevenirea și com baterea corupției este Centrul Național Anticorupție (CNA), care pe lângă
activitatea operativă în ceea ce privește corupția și spălarea banilor, desfășoară și o activitate
criminogenă și de prevenire.
De asemenea, Convenția ONU împotriva corupției, preve de și obligația statelor de a evolua
sistemul imunităților diverselor categorii de oficiali publici pentru a permite investigarea și
instrum entarea dosarelor de corupție. Cadrul legislativ actual din Republica Moldova oferă o
protecție exagerată pentru dep utați și judecători, împotriva urmăririlor judiciare și garantarea
libertății de exprimare a acestuia. Imunitatea nu trebuie să se transforme în imunitate totală și să
permită situarea unor categorii de oficiali publici deasupra legii.
Un alt document cu caracter internațional, conținutul căruia, urmează a fi aplicat de
autoritățile naționale în cadrul legislației lor interne, îl reprezintă cele „20 principii directoare
pentru lupta împotriva corupției” , adoptate prin Rezoluția (97) 24 a Comitetului de Min iștri al
Consiliului Europei la 6 noiembrie 1997 la cea de -a 101 Sesiune, la Strasbourg. [1]
Rezoluția în cauză, reprezintă rezultatul întrunirilor din cadrul Summit -ului șefilor de state și
de guverne, în conformitate cu prevederile Planului de Acțiuni, în partea ce ține de lupta
împotriva corupției și crimei organizate. Astfel, conștientizând faptul că, fenomenul corupției
reprezintă o amenințare serioasă la adresa principiilor și valorilor europene, subminează
încrederea cetă țenilor în democrație, provoa că eroziunea o rdinii de drept și constituie o
respingere a drepturilor omului, subminând dezvoltarea economică și socială; statele membre
denotă necesitatea conjugării eforturilor împotriva corupției, pentru obținerea un efect
multidisciplinar în acest sen s.
Printre cele 20 de principii di rectoare pentru lupta împotriva corupției, elaborate în cadrul
Grupului Multidisciplinar pentru Corupție (GMC); cu tangență în domeniul prevenirii, se
numără: întreprinderea măsurilor celor mai efective pentru prevenirea corupției, contribuind
astfel, la educația publică și la promovarea bunei conduite (etice); asigurarea celor responsabili
de prevenirea, investigarea, urmărirea și adjudecarea cazurilor de corupție cu un grad necesar de

22
autonomie și independență, pentru a -și putea îndeplini funcțiile lor corespunzătoare; promovarea
codurilor de conduită a funcționarilor publici; încurajarea procedurilor de audit în ceea ce
privește prevenirea și depistarea corupției în afara organelor administrației publice; asigurarea
libertății presei în obținerea și difuzarea informațiilor relevante asupra chestiunilor legate de
corupție în societate, fiind pasibilă de restricții doar în limita acceptabilă unei societăți
democratice; cercetarea fenomenului corupției și dezvoltarea cooper ării internaționale în toate
domeniile care au tangență cu obiectivele de luptă împotriva corupției.
În aceiași ordine de idei, urmează să menționăm și Recomandarea (2000) 10 a Comitetului
Miniștrilor Statelor Membre a Consiliului Europei privind codurile de conduită pentru agenții
publici , adoptată la 11 mai 2000, la cea de -a 106 -a sesiune. , care este considerat punct de reper
pentru codurile de conduită similare adoptate de Statele membre ale Comunității Europene. [121]
Codul de conduită reprezintă un me canism eficient de prevenire a corupției prin stabilirea
unor norme de integritate și de conduită cărora agenții publici trebuie să se conformeze. Codul –
model pune accent pe responsabilitatea și răspunderea funcționarului public, obligativitatea
declarați ei conflictului de interese, declarației averilor, regimului incompatibilităților, activității
politice sau publice, declarației cadourilor ca reacție la ofertele improprii, susceptibilitatea în
raport cu influențele din exterior, abuzului de poziția ofici ală, controlului integrității,
responsabililor de supraveghere și sancțiunilor. [3, p.13]
La data de 13 aprilie 2017, la Zagreb, Republica Moldova a semnat Memorandumul de
Înțelegere între Guvernele Republicii Albania, Bosniei și Herțegovinei, Republicii B ulgaria,
Republicii Croația, Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei, Republicii Muntenegru,
Republicii Moldova, României, Republicii Serbia privind cooperarea în domeniul combaterii
corupției prin intermediul Inițiativei Anticorupție Sud -Est Europene, ulterior modificat prin
Protocolul din 11.07.2013. [78]
Memorandumul reglementează asumarea responsabilității comune și consolidarea cooperării
bilaterale și multilaterale și a schimbului de informații la nivel operațional între structurile
anticorupție din E uropa de Sud -Est.
Inițiativa Regională Anticorupție constituie un mecanism de ajustare a cadrului normativ
național la standardele stabilite prin convențiile internaționale anticorupție, principiile generale și
recomandările specifice prezentate de instit uțiile Uniunii Europene și ale Consiliului Europei.
Aderarea la Memorandum, a facilitat implicarea și participarea activă a Republicii Moldova în
procesul cooperării regionale în Europa de Sud -Est. Totodată, autoritățile naționale de
specialitate se pot bu cura de sprijinul și experiența statelor vecine și cele ale UE în domeniul
combaterii corupției.

23
Concluzionînd asupra subiectului vizat, deducem că corupția a fost tematica tratării relațiilor
externe ale Republicii Moldova și altor state, fiind abordată expres în acorduri bilaterale
încheiate cu Uniunea Europeana, Consiliul Europei, Organizația Națiunilor Unite, Organizația
Tratatului Atlanticului de Nord și altele. Aceste organisme au acordat asistență externă pentru
implementarea programelor anticorupți e, pentru care Republica Moldova, și-a asumat un șir de
responsabilități . Prin implementarea eficientă a respectivelor acorduri , urm a să se consolideze
eforturile de prevenire și combatere a corupției, atît la nivel național, cît și la nivel regional. Cu
regret, organismele internaționale anticorupție care au analizat starea de lucruri în domeniu , au
ajuns la concluzia că r ezultatele scontate nu au fost atinse, unii indicatori de performanță fiind
bifați de către instutuțiile naționale ca realizați, pe când în realitate aceștia au rămas restanță.
Printre factorii care au dus la restanțe atât de mari se numără instabilitatea politică, lipsa
suportului financiar, planificarea defectuoasă, complexitatea documentului, dar și schimbările
instituționale. Pentru a reuși în lupta cu corupția, Republica Moldova are nevoie nu doar de un
cadru legal racordat la standardele europene , dar și de voință politică și implicarea activă în
procesul decisional al societății civile, pentru a nu permite realizarea defectuasă și te mporară a
obiectivelor propuse în acest sens.Doar prin continuitatea acțiunilor de prevenire și luptă contra
corupției, Republica Moldova va reuși să -și realizeze obligațiunile asumate în fața partenerilor
externi.

1.3 Locul și rolul instituțiilor național e antrenate în procesul de prevenire a corupției

Rădăcinile corupției se extind mult, dincolo de deficiențele și calitatea actului de guvernare.
Unul dintre cele mai importante elemente ale unei politici anticorupție este alegerea celui mai
potrivit și ef icient model instituțional de luptă împotriva corupției. Cele mai multe instrumente
internaționale anticorupție pun accent pe necesitatea înființării , la nivel național, a unor agenții și
instituții specializate și independente, responsabile pentru preveni rea și combaterea corupției.
La nivel instituțional, principalii actori în prevenirea și combaterea corupției în Republica
Moldova sunt: Centrul Național Anticorupție, Procuratura Anticorupție, Autoritatea Națională de
Integritate, Serviciul Protecție Int ernă și Anticorupție al Ministerului Afacerilor Interne și Curtea
de Conturi.
Centrul Național Anticorupție (CNA) succesor de drept al Centrului pentru Combaterea
Crimelor Economice și Corupției ( CCCEC ), este actorul central în prevenirea și combaterea

24
corupției, a actelor conexe de corupție și a infracțiunilor de spălare a banilor și de finanțare a
terorismului. Pe parcursul existenței sale, Centrul s -a lovit de mai multe ori de percepțiile
sociale, precum că lucrează la comandă politică, este utilizat pen tru înlăturarea concurenței în
afaceri sau că nu este în stare să întreprindă măsuri eficiente de luptă împotriva corupției,
datorită caracterului coruptibil al accestuia. Pentru spulberarea acestor percepții, CNA a fost în
permanentă modificare și reforma re, mai exact 9 procese de reformare și reorganizare
structural e, 3 modificări ale competențelor procesuale, 5 directori. Urmează să menționăm că în
urma schimbării directorului, urma să fie reconfirmat în funcție întreg personalul Centrului,
ceeea ce a af ectat atît calitatea actulu i anticorupțional, cît și creșterea fluxului de specialiști. De-a
lungul existenței Centrului, rapoartele instituțiilor internaționale, în special cele europene, au
recomandat consolidarea independenței CCCEC. În pofida acestor r ecomandări, pînă la
adoptarea Legii nr.120 din 25 mai 2012, problemei asigurării independenței reale a CCCEC nu i –
a fost acordată niciodată atenția cuvenită în procesele de reformare a acestuia. În prezent, Centrul
dispune de independență organizațională, funcțională și operațională. Independența este
echivalentă cu asigurarea libertății față de presiuni necorespunzătoare exercitate din exteriorul
sau interiorul instituției, depolitizarea, precum și reducerea vulnerabilității angajaților față de
riscul coru perii lor, determinînd astfel, creșterea încrederii populației în instituția respectivă și în
măsurile anticorupție aplicate de ea, la procesul de eliminare a corupției. [52]
Atribuțiile Centrului sînt exhaustive și nu pot fi modificate sau completate decî t prin lege.
Întru realizara misiunii anticorupționale, Centrului Național Anticorupție revin următoarele
atribuții: prevenirea, depistarea, cercetarea și curmarea contravențiilor și infracțiunilor de
corupție și a celor conexe corupției, precum și a fapt elor de comportament corupțional;
prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, efectuarea expertizei
anticorupție a proiectelor de acte legislative și a proiectelor de acte normative ale Guvernului,
precum și a altor inițiative leg islative prezentate în Parlament, în vederea corespunderii lor cu
politica statului de prevenire și combatere a corupției, asigurarea desfășurării evaluării riscurilor
de corupție în cadrul autorităților și instituțiilor publice prin instruire și consultar e, monitorizare
și analiză a datelor referitoare la evaluarea riscurilor de corupție, precum și coordonarea
elaborării și executării planurilor de integritate, efectuarea analizei operaționale și strategice a
actelor de corupție, a actelor conexe corupției și a faptelor de comportament corupțional, a
informației privind studiile analitice ale fenomenului corupției.
Procuratura Anticorupție (PA) . Necesitatea înființării unei procuraturi specializate, care să
preia în competență exclusivă conducerea urmăririi penale pe dosarele instrumentate de ofițerii
Centrului Național Anticorupție, s -a resimțit chiar la începutul colaborării CNA -ului cu

25
Procuratura Generală. Inițial, conducerea urmăririi penale în cauzele instrumentate de ofițerii
Centrului era asigurată d e procurorii din cadrul unei secții a Procuraturii Generale (PG). [2, p.9]
Instituția Procu raturii Anticorupție, a fost introdusă în sistemul organelor procuraturii, prin
Legea cu privire la Procuratură nr.118 din 14.03.2003 (abrogată) . Ulterior, la data d e 25.07.2003,
prin Hotărîrea Parlamentului nr.349 (abrogată) a fost înființată „procuratura anticorupție și
conducerea urmăririi penale cu reședința în mun. Chișinău”. În anul 2008 Legea 118/2003 a fost
înlocuită de o nouă Lege cu privire la Procuratură cu nr.294 din 25.12.2008 (abrogată) , în care
PA a fost expres prevăzută ca fiind specializată în combaterea infracțiunilor de corupție și își
exercită atribuțiile pe întreg teritoriul țării.
Totalitatea angajamentelor asumate de Republica Moldova la momentul ratificării Statutului
Consiliului Europei, prin Hotărârea Parlamentului nr. 522 din 12 iulie 1995 (Monitorul Oficial,
1995, nr. 041), privind asigurarea preeminenței dreptului internațional vis -a-vis de dreptul
național, respectarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, determinarea locului, rolului
și atribuțiile Procuraturii în vederea corespunderii exigențelor statului de drept și normelor
dreptului internațional, precum și respectarea Recomandării nr. 19/2000 a comitetului de miniștri
al statelor membre privind rolul procuraturii în sistemul de justiție penală, adoptată de Comitetul
de Miniștri la data de 6 octombrie 2000 la cea de -a 724 -a reuniune a delegaților Miniștrilor,
Recomandării nr. 1604/2003 a Adunării Parlamentare a Consiliului Eu ropei privind rolul
Procuraturii într -o societate democratică și alte standarde europene care decurg din tratatele
internaționale la care Republica Moldova este parte, a stat la baza inițierii procesului de
reformare a instituției Procuraturii Republici Mo ldova. [97]
În vederea instituirii unui sistem de drept ce ar corespunde criteriilor unui stat cu aspirații
europene, experții internaționali, în recomandările lor au convenit că Procuratura Anticorupție
trebuie exclusă din sistemul ierarhic al Procuraturi i, pentru a deveni o unitate independentă în
totalitate, astfel încît conducătorul Procuraturii Anti corupție să nu primească instrucțiuni sau
ordine de la Procuratura Generală sau alte persoane. Procedura de numire și demitere a noului
Procuror Special în corupție și infracțiuni de corupție nu trebuie să aibă un caracter politic și
trebuie să urmeze regulile similare celor propuse de Comisia de la Veneția cu privire la
Procuratura Generală. Conducătorul noii unități trebuie să fie un avocat cu experiență în materie
penală sau un procuror. În plus, la finalizarea mandatului Procurorului Special, acesta are dreptul
să-și continue activitatea în calitate de procuror în cadrul unității Procurorului Special, posedând
în acest mod dreptul de a -și păstra funcția și evitând necesitatea de a aplica pentru o altă funcție
în stat, ceea ce ar prezenta un risc de corupție. Investigatorii și procurorii trebuie să lucreze
împreună în aceiași unitate sub conducerea noului Procuror Special în corupție și infracțiuni de

26
corupț ie. Această unitate trebuie să aibă competențe asupra tuturor cauzelor, care sunt astăzi
împărțit e între CNA și Procuratura Anti corupție. [24, p.11 -12]
Fundamentând ca criterii , standardele europene privind reglementarea instituției procuraturii
și aspiraț iile Republicii Moldova de integrare europeană, la 3 iulie 2014, Parlamentul a votat
Concepția de reformă a Procuraturii. [82] La 23 mai 2015, Parlamentul a aprobat în prima lectură
proiectul de lege (nr. 202), fără modificări majore. Proiectul de lege a f ost avizat de Comisia de
la Veneția în 2015 și a fost îmbunătățit ulterior. Deși, potrivit estimărilor, proiectul de lege
trebuia să fie votat în lectură finală până la sfârșitul lunii iulie 2015, acesta a fost votat tocmai la
25 februarie 2016. Legea cupr inde o nouă abordare în partea ce ține de structura procuraturii,
modul de numire a Procurorului General de că tre Președintele Republicii Moldova , sporește
competențele Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), reduce implicarea politicului în
numirea Pr ocurorului General, fortifică procuratura anticorupție, etc.
Înainte de intrarea în vigoare a prezentei Legi, un grup de deputați depune o sesizare la
Curtea Constituț ională a Republicii Moldova, prin care solicită controlul constituționalității noii
legi cu priv ire la Procuratură, invocând ca fiind limitate competențele procuraturii, în raport cu
Constituția, și că intrarea în vigoare a unor articole, la o dată incertă, intră în contradicție cu art.
76 din Legea supremă. Curtea Constituțională a decis inad misibilă prezenta sesizare invocând că
diferența textuală dintre textul Constituției și art. 1 din Legea cu privire la procuratură, nu este de
natură să schimbe substanța atribuțiilor procuraturii , contribuind la asigurarea ordinii publice, de
rînd cu cele lalte autorități investite cu asemenea atribuții. Totodată, adoptarea noii legi în
contextul reformei justiției cuprinde un șir de modificări importante în activitatea și funcționare
procuraturii, care implică o intervenție legislativă atât în normele cons tituționale cât și în alte
legi. Curtea a reținut că stabilirea faptului că unele prevederi vor intra în vigoare după operarea
modificărilor la Consti tuție nu poate fi calificată c a lipsa unei date de punere în aplicare a
normelor. Or, în acest sens, unor prevederi din Legea cu privire la procuratură în redacție veche
li se atribuie efect ultra activ. [28]
În contextul revizuirii Constituției, Guvernul Republicii Moldova a solicitat avizarea
proiectului de lege pentru modificarea și completarea Constituție i Republicii Moldova (instituția
procuraturii). Proiectul de lege constituțională prevede modificarea totală a articolelor 124 și 125
din Constituție, articole ce vizează instituția Procuraturii și statutul procuro rilor și se propune
completarea cu prevede ri referitoare la Consiliul Superior al Procurorilor. Astfel, Procuratura va
deveni o instituție publică autonomă, în cadrul autorității judecătorești, ce contribuie la
înfăptuirea justiției, apărarea drepturilor și intereselor legitime ale persoanei, soci etății, statului
prin intermediul procedurilor penale și al altor proceduri prevăzute de lege. Procurorul general

27
urmează a fi numit de către Președinte pe un mandat de 7 ani, c are nu poate fi reînnoit , iar
demiterea din funcție înainte de termen se va ef ectua pentru motive obiective și în temeiul unor
proceduri transparente. Curtea reiterează că completările propuse au drept obiectiv fortificare și
consolidarea mecanismelor de protecție a drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei,
avizând pozitiv proiectul de modificare și completare a Constituției Republicii Moldova. [7]
După intrarea în vigoare a Legii cu privire la procuratură, prin care au fost instituite
procuraturile specializate, Parlamentul adoptă o nouă lege prin care stabilește modul de
organizare și funcționare a acestora. [69] Astfel, procuraturile specializate, în speță Procuratura
Anticorupție, devine o entitate independentă în cadrul Procuraturii, care își desfășoară activitatea
în baza principiilor de organizare și de activitate a Procuraturii și a procurorului, prevăzute de
Legea cu privire la Procuratură, activitatea căreia este organizată și coordonată de către
procurorul -șef al procuraturii specializate. Procuratura anticorupție exercită urmărirea penală
conform legislației pr ocesual -penale, conduce urmărirea penală în cauzele instrumentate de
CNA, r eprezintă învinuirea în instanț a de judecată de fond, apel și recurs.
Referitor la următoarea instituție cu misiunea de prevenire a corupției, experții misiunii
europene de evaluar e a instituțiilor de drept concluzionau în raportul final că Comisia Națională
de Integritate (CNI) ar trebui reformată de urgență, dar fără a fi transformată într -un organ
„mutant”, cu o multitudine de atribuții și lipsă de eficiență. Procedura de selecți e a membrilor
CNI trebuie să fie una transparentă și profesională, iar modalitatea de numire a președintelui
trebuie modificată, fiind asigurată concurența, transparența și obiectivitatea. „Reforma CNI este
urgentă. Comisia trebuie să devină operațională i mediat, mai mult prin reformare decât prin
schimbarea radicală a acestuia”, se arată în raport. [24, p.9]
În urma votării în lectură finală de către Parlament și promulgării de către Președintele
Republicii Moldova acelor trei legi, numite generic „pachetu l de integritate”, care include și
reforma instituțională a autorității, Comisia Națională de Integritate devine Autoritatea
Națională de Integritate (ANI) . Autoritatea își desfășoară activitatea în baza Legii nr. 132 din
17.06.2016 . [63] Independentă față de alte organizații publice, față de alte persoane juridice de
drept public sau privat și față de persoanele fizice, ANI funcționează la nivel național ca
structură unică antrenată activ în aplicarea standardelor de integritate, a bunelor practici la
nivelul administrației publice, precum și la descurajarea comportamentelor care generează
corupție.
Autoritatea asigură integritatea în exercitarea funcției publice sau funcției de demnitate
publică și prevenirea corupției prin realizarea controlului averii și al intereselor personale și
privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților și al

28
restricțiilor. În vederea realizării misiunii sale, Autoritatea exercită controlul averii și al
intereselor personale, precum și r espectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al
incompatibilităților și al restricțiilor; constată și sancționează încălcările regimului juridic al
averii și intereselor personale, al conflictelor de interese, al incompatibilităților și al res tricțiilor;
cooperează cu alte instituții, atât la nivel național cât și internațional;și administrează activitatea
de promovare a integrității subiecților declarării.
Din punct de vedere organizațional, Autoritatea Națională de Integritate este condusă d e un
președinte și vicepreședinte, numiți în funcții de șeful statului, la propunerea Consiliului de
Integritate, pentru un mandat de 5 ani fără posibilitatea de a fi reînnoit . Consiliul de Integritate
este constituit din 7 membri, dintre care: câte un rep rezentant desemnat de Parlament, Guvern,
Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Superior al Procurorilor, Congresul Autorităților
Locale din Moldova și doi reprezentanți ai societății civile,selectați de către Ministerul Justiției
prin concurs, în baza unui regulament aprobat de Guvern.
Elementul reformator, în vederea consolidării încrederii în noua agenție este instituirea
funcției de inspector de integritate, responsabil de altfel, de controlul averilor și intereselor
personale și respectarea reg imului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților și al
restricțiilor. La momentul elaborării prezentei lucrări, Autoritatea Națională de Integritate, nu are
aprobat încă efectivul limită, însă conform notei informative la proiectul de le ge privind
reformarea instituției, estimativ ANI, ar avea nevoie de un număr de 30 de insectori de
integritate, pentru efectuarea controlului formal și real al declarațiilor depuse. Efectuarea
controlului este distribuită aleatoriu, prin intermediul sistem ului electronic și poate cuprinde o
perioadă de pînă la 3 ani după încetarea activității în funcția publiică sau a exercitării
mandatului.
După 6 luni de la intrarea în vigoare a Legii privind Autoritatea Națională de Integritate,
remarcăm că tempoul cu ca re se instituționalizează ANI este descurajant, avînd ca consecință
formarea un vid instituțional, prin care se sistează controlul averii, intereselor personale,
conflictelor de interese, incompatibilităților și restricțiilor în serviciul public. Mai multe autorități
continuă să dețină atribuții paralele atribuțiilor ANI, și aici facem referire la Consiliul Superior al
Magistraturii, Consiliul Superior al Procurorilor, Poliție, CNA. [93]
Serviciul protecție internă și anticorupție al Ministerului Afacerilor Interne (SPIA) a fost
constituit în conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr. 995 din 12 decembrie 2013 și
activează în baza Regulamentul privind organizarea și funcționarea Serviciului protecție internă
și anticorupție al Ministerului Afaceril or Interne, aprobat prin Ordinul MAI nr. 300 din

29
15.10.2014. SPIA reprezintă o subdiviziune specializată în domeniul protecției interne, prevenirii
și combaterii corupției.
Misiunea Serviciului constă în asigurarea protecției interne a MAI, a autorităților
administrative si a instituțiilor din subordinea Ministerului, protecția personalului acestora și a
informațiilor atribuite la secret de stat împotriva atentatelor, amenințărilor și riscurilor
susceptibile să pericliteze siguranța sistemului afacerilor in terne, supravegherea și controlul
respectării legislației și disciplinei de serviciu de către angajații aparatului central al MAI, ai
autorităților administrative și ai instituțiilor din subordinea Ministerului, prevenirea și
combaterea actelor de corupție și a celor conexe corupției, a faptelor de comportament
corupțional, a conflictelor de interes în care ar putea fi implicați aceștia. [92]
Serviciul constituie o structură ierarhic superioară în raport cu alte subdiviziuni, se
subordonează ministrului afa cerilor interne, exercitând monitorizarea și suprave gherea asupra
activității celor lalte subdiviziuni. Personalul serviciului este format din funcționari public i cu
statut special.
Conform raportului de activitate pentru anul 2016, activitatea Serviciului protecție internă și
anticorupție al MAI a fost desfășurată în conformitate cu prevederile Constituției Republicii
Moldova, actelor normative și legislative în vigoare, tratatelor internaționale la care Republica
Moldova este parte, acțiunilor din Strateg ia națională anticorupție pe anii 2011 -2015 și Strategia
de reformă a sectorului justiției pentru anii 2011 -2016, precum și obiectivelor stabilite în
Programul de Dezvoltare Strategică al Ministerului Afacerilor Interne pentru perioada 2014 –
2016 și Planul de acțiuni al Ministerului Afacerilor Interne pentru anul 2016.
Astfel pe segmentul de prevenire a corupției, SPIA a desfășurat mai multe acțiuni în
rândurile angajaților MAI, dintre care se numără: elaborarea a 76 de comunicate de presă;
editarea și mont area a 28 de materiale video; 102 declarații de presă jurnaliștilor;
conceptualizarea, planificare și desfășurarea a 2 flashmob -uri; 5 campanii/activități de informare
și sensibilizare; și elaborarea a 2 spoturi publicitare și 1 film de scurtmetraj. [118, p.3]
Totodată au avut loc ședințe de profilaxie și prevenire a fenomenului de corupție, promovare
a conceptului „toleranță zero față de corupție” în cadrul autorităților administrative și instituțiilor
din subordinea MAI unde indicatorii, la capitolul acte lor de corupție, înregistrați de Serviciul
Tehnologii Informaționale al MAI, s -au ridicat la două sau mai multe infracțiuni, în special, în
conformitate cu prevederile art. 324 al C odului Penal (corupere pasivă) .
De asemenea, s -a propus lansarea și desfășu rarea Proiectului „Integritate pentru credibilitate”
în cadrul Campaniei de informare privind prevenirea și combaterea corupției în MAI”.
Actualmente activitatea este în proces de realizare în contextul căreia sunt desfășurate ședințele

30
de prevenire a coru pției, informare și promovare a conceptelor ,,toleranță zero față de corupție”
și „nu fi indiferent, evită și denunță corupția”, precum și pentru asigurarea integrității
profesionale în rândurile angajaților subdiviziunilor aparatului central al MAI, autor ități
administrative și instituții din subordinea Ministerului. La fel, a fost lansat Proiectul pilot „Etică
și integritate organizațională în cadrul Ministerului Afacerilor Interne”.
Un rol deosebit în domeniul anticorupție revine organelor de control, e ficiența activității
cărora asigură acumularea regulamentară a plăților la bugetul public național. Funcția de control
ex-post în R. Moldova este îndeplinită de către Curtea de Conturi (CC), care este instituția
supremă de audit din Republica Moldova. Curt ea de Conturi este unica autoritate publică a
statului care exercită controlul asupra formării, administrării și întrebuințării resurselor financiare
publice și administrării patrimoniului public prin realizarea auditului extern în sectorul public și
este protejată legal de interferența din partea organelor de drept sau cu funcții de control. Curtea
de Conturi își desfășoară activitatea independent, în conformitate cu Constituția Republicii
Moldova, Legea Curții de Conturi și alte acte legislative, precum ș i cu tratatele internaționale la
care Republica Moldova este parte.
În ultimii ani, în contextul integrării europene a Republicii Moldova, Curtea de Conturi a
parcurs perioada de tranziție de la controlul financiar la auditul extern. Astfel printre obiecti vele
de bază ale instituției se numără evaluarea regularității, legalității, conformității, economicității,
eficienței și eficacității gestionării resurselor financiare publice și a patrimoniului public;
promovarea standardelor, recunoscute internațional, privind transparența și responsabilitatea în
domeniul managementului finanțelor publice; asigurarea transparenței prin informarea
autorităților publice responsabile și publicului despre planurile sale strategice și anuale, despre
constatările și recomandăr ile sale; certificarea personalului cu atribuții de audit public.
Curtea de Conturi poate să auditeze utilizarea resurselor alocate de Uniunea Europeană, de
partenerii de dezvoltare și de alți donatori ale căror resurse au fost incluse în bugetul de stat s au
în bugetele unităților administrativ -teritoriale.
În vederea consolidării capacităților de control, conform Strategiei naționale anticorupție,
pentru anii 2011 -2016, se propune a modificarea legislației în vederea sancționării
contravenționale și penale a iresponsabilității manageriale în acumularea și utilizarea mijloacelor
publice la exercitarea atribuțiilor funcționale de către persoanele cu funcție de răspundere,
precum și a neexecutării cerințelor/recomandărilor Curții de Conturi. De asemenea, asigur area
unui mecanism de evaluare a rezultatelor activității de audit desfășurat de către Curtea de
Conturi, eficientizarea managementului finanțelor publice prin evaluarea sistemelor de control
intern și auditului intern în autoritățile și instituțiile publi ce audiate de către Curtea de Conturi, ar

31
asigura acumularea și utilizarea mijloacelor bugetului public naționa l, precum și ale entităților ce
gestionează patrimoniul public.
Curtea de Conturi are drept scop obținerea unei interacțiuni sporite cu Parlament ul și
Guvernul, creșterea gradului de responsabilitate din partea instituțiilor supuse auditului, în
vederea obținerii unui impact sporit al activităților instituției supreme de audit și unui nivel înalt
de realizare a recomandărilor sale.
Evaluarea implem entării Strategiei Naționale Anticorupție 2011 -2016 a constatat că Curtea
de Conturi nu a înregistrat progrese semnificative la capitolul consolidarea capacității
instituționale și sporirea impactului activității de audit, indicatorii de succes fiind numă rul celor
atrași la răspundere pentru încălcările depistate de Curte. Principala problemă în acest sens a fost
identificată ca fiind lipsa dialogului dintre auditori și urmărirea penală la etapa incipientă a
aprobării rapoartelor de audit. La moment, proc edura de identificare și tragere a răspundere a
celor care săvârșesc infracțiuni de corupție este una anevoioasă și deseori nu există o finalitate în
acest sens . Acest lucru se întâmplă deoarece auditorii Curții de Conturi identifică semne ale
presupuselo r infracțiuni de corupție în perioada desfășurării auditului propriu -zis, materialele
căruia sunt remise Procuraturii Generale doar după întocmirea raportului de audit, care le
transmite după competență organelor de urmărire penală. Astfel lipsa conlucrări i instituțiilor la
etapa anterioară aprobării rapoartelor de audit creează situația în care conținutul respectivelor
rapoarte este cunoscut inițial de către eventualii vinovați de comiterea infracțiunilor de abuz,
depășirea atribuțiilor de serviciu, co rupție, în cadrul entităților publice, iar acest fapt le permite
să tăinuiască urmele infracțiunii.
În acest scop, în martie 2016, Curtea de Conturi a aprobat Regulamentul privind procedurile
aplicate în cazul identificării de către auditori a riscului de fraudă/corupție, însă la momentul de
față nu putem vorbi despre o practică consistentă de aplicare a noilor proceduri și impactul
acestuia asupra prevenirii și combaterii fraudelor și corupției. [42]
Conform studiilor care au avut în vizor activitatea Curț ii de Conturi, s -a constatat că
problemele care subminează autoritatea Curții reprezintă de fapt ne finalitatea hotărârilor și
responsabilizarea inconsistentă a instituțiilor auditate, care au ca consecință nivelul scăzut de
încredere a societății per gene ral, și a entităților supuse controlului în rolul autorității supreme de
audit de a veghe și a sancționa în efectiv cazurile de administrare ineficient ă a resurselor
financiare și a patrimoniului public. Carențe a înregistrat și coordonarea asistenței exte rne, ca
rezultat al instabilității politice, dar și din motive imputabile autorităților cărora le -a fost
încredințată coordonarea sectorială a asistenței. [124, p. 15] Astfel , supravegherea mecanismului
de gestiune a asistenței externe rămâne a fi o provoca re pentru Curtea de Conturi, motiv pentru

32
care instituția supremă de audit din Republica Moldova se regăsește în proiectul noii Strategii
naționale de integritate și anticorupție pentru anii 2017 -2020.
Făcînd o trecere în revistă a celor mai importante in stituții specializate în lupta cu corupția,
fără a face referire la Parlament și Guvern, în calitate de exponenți principali ai puterii legislative
și executive în acest sens, autorul a ajuns la următoarea concluzie: toate eforturile de luptă cu
corupție, inclusiv cele de prevenire, întreprinse de autoritățile sus -menționate vor fi zădărnicite
în lipsa unei independențe reale de manevră în activitatea și în lipsa suportului societății civile în
acest sens. Managementul defectuos al instituțiilor de resort, cît și lacunele legislative, în partea
ce ține de finalitatea acțiunilor de control și mecanismului de sancționare a celor care nu se
confomează recomandărilor propuse, crează o discrepanță în activitatea acestora. Totodată, lupta
cu corupția nu ține doar de instituțiile descrise mai sus. Eradicarea fenomenului corupției este
obligația tuturor autorităților publice, indiferent de statutul juridic și aria de activitate.

33

II. STATUTUL JURIDIC AL CENTRULUI NAȚIONAL ANTICORUPȚIE

În Republica Moldova, atât corup ția la scară mică, cât și corupția politică continuă să fie o
problemă semnificativă. Două din trei persoane care locuiesc în Republica Moldova consideră
corupția una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă, demonstrând astfel că este
nevoie urg entă de acțiuni direcționate împotriva abuzului de putere și înțelegerilor ascunse.
Aproape 84 la sută din cetățenii moldoveni susțin că guvernu l a eșuat in eforturile de a combate
corupția, iar funcționarii guvernamentali și parlamentari sunt f oarte corup ți. Cu toate că s -au
înregistrat unele rezultate pozitive în ceea ce privește urmărirea penală a cazurilor de corupție,
voința politică de a aborda problema corupției și de a promova standarde înalte de integritate a
fost inconsecventă. [126] Necesitatea e dificării unei structuri de stat eficiente, scopul principal al
căruia este prevenirea și combaterea infracțiunilor economice si corupției este determinată de
standardele europene integraționiste. În asemenea context, Centrul Național Anticorupție. devine
actorul central în prevenirea și combaterea corupției, cu sarcina de a crește încrederea cetățenilor
în factorii de decizie și în politicile anticorupție.

2.1. Regimul organizațional al Centrului National Anticorupție

Instituirea unei structuri naționale de c ombatere a corupției reprezintă o practică
internațională obișnuită. Prin adoptarea Legii cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor
Economice și Corupției, a fost creată o instituție cu un sistem complex de descoperire a
infracțiunilor economice, în cepând cu obținerea și documentarea informațiilor operative,
efectuarea actului de revizie și control, intentarea dosarului penal, urmărirea penală și
transmiterea dosarului în instanța de judecată. Centrul a fost creat prin fuzionarea Direcției
poliției e conomico -financiare, Direcției anticorupție ale Ministerului Afacerilor Interne, Gărzii
Financiare și Departamentului Control Financiar și Revizie de pe lângă Ministerul Finanțelor.
Cadrul juridic al activității Centrului îl constituia Legea cu privire la Centrul pentru Combaterea
Crimelor Economice și Corupției nr. 1104 -XV, adoptată de către Parlamentul Republicii
Moldova la 6 iunie 2002, alte acte normative, inclusiv tratatele internaționale la care Republica
Moldova este parte.

34
Crearea CCCEC -ului a fost determinată, în primul rînd de necesitatea unei structuri de stat
eficiente, al cărei scop principal era combaterea infracțiunilor economice și corupției. Un alt
criteriu, nu mai puțin important a constat în necesitatea optimizării structurii și activități i
organelor de control. Experiența anterioară demonstrase ineficiența în cazul soluționării
multiplelor cazuri de crime cu caracter economico -financiar, una din cauze fiind suprapunerea
funcțiilor diferitor instituții de stat, precum și ineficiența interac țiunii dintre acestea.
În consecință, se înregistra un număr considerabil de controale și revizii tendențioase și
inoportune, care nu aveau nici un efect asupra nivelului criminalității in economie și sustrăgeau
de la activitate agenții economici. Fiecare organ de control avea competențele proprii,
subordonarea sa ierarhică. Totodată, dintre țările CSI, numai în Republica Moldova, organele de
control nu dispuneau de funcții de urmărire penală.
Crearea unui organ specializat în combaterea corupției și infrac țiunilor economice a fost
determinată și de standardele europene integraționiste, care impun necesitatea existenței
organelor anticorupție specializate.
Având în vedere că corupția ca fenomen social negativ reprezintă un proces complex, tot un
proces compl ex trebuie să constituie și acțiunile de curmare a corupției. Sub influența
intensificării riscurilor înregistrate la nivel național și internațional, multe state au decis să
adopte strategii de prevenire și combatere a corupției.
În așa mod, Centrul pent ru Combaterea Crimelor Economice și Corupției a constituit un
imperativ al timpului, activitatea instituției, inițial, vizând preîntîmpinarea, descoperirea,
cercetarea, eliminarea contravențiilor și infracțiunilor economico -financiare și fiscale;
contracar area corupției și protecționismului; contracararea legalizării bunurilor și spălării banilor
obținuți în mod ilicit, efectuarea expertizei anticorupție a proiectelor de acte legislative și a
proiectelor de acte normative ale Guvernului, în vederea corespun derii lor cu politica statului de
prevenire și combatere a corupției.
Făcând o trecere în revistă, primii pași în lupta anticorupție a Centrului pentru Combaterea
Crimelor Economice, au fost făcuți de către Alexei Roibu, director CCCEC, Valentin Mejinschi,
vice director, șef al Departamentului investigații operative și control documentar inopinat;
Ghenadie Munteanu, vice director, șef al Departamentului control și revizie; Mircea Grigorev,
vice director, șef al Departamentului pentru probleme administrative , fiind desemnați conform
schemei de încadrare aprobată la 29 martie 2002.
Începând cu 01.07.2002, după publicarea Legii Republicii Moldova cu privire la Centrul
pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției nr.1104 -XV din 06.06.2002 în Monitorul
Ofici al, a demarat angajarea prin transfer a personalului din cadrul Departamentului Control

35
Financiar și Revizie al Ministerului Finanțelor, a Direcției anticorupție a Departamentului pentru
Combaterea Crimei Organizate și Corupției, Direcției poliției economi co-financiare a
Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne; a Gărzii Financiare a
Inspectoratului Fiscal Principal de Stat.
La mai puțin de jumătate de an, are loc o nouă reorganizare a Centrului și se aprobă o nouă
schemă de înc adrare, conform căreia subdiviziunile instituției erau amplasate teritorial în orașele
Chișinău, Bălți, Edineț, Soroca, Ungheni, Orhei, Hîncești, Căușeni, Cahul și Comrat. Această
structură a fost funcțională până la 13 mai 2004.
În urma reorganizării din 2004, au fost lichidate 7 direcții generale teritoriale, în componența
Centrului regăsindu -se numai două: Direcția generală teritorială Bălți și Direcția generală
teritorială Cahul.
Generalizând, pe parcursul celor 10 ani de existență, C.C.C.E.C. a trecut prin 9 procese de
reformare și reorganizare structurală, de 3 ori i -au fost modificate competențele procesuale și s –
au schimbat 5 directori.
De-a lungul activității Centrului, rapoartele instituțiilor internaționale, în special cele
europene, au recomandat consolidarea independenței C.C.C.E.C.
În august 2011, a fost lansat Raportul european de evaluare în sectorul justiției (denumirea
exactă „Evaluarea supremației legii și administrării justiției pentru programarea sectorială
extinsă”), care la capitolul co mbaterea corupției, menționa că sistemul anticorupție este
insuficient de solid la nivel de reglementări legale, cadru instituțional și capacități, fiind remarcat
prin utilizarea insuficientă a unui șir de prerogative penale, civile și administrative, inde pendență
insuficientă față de Executiv, mandat excesiv de larg, supravegherea limitată a eforturilor
anticorupție din partea societății civile și desigur incoerența cadrului normativ penal, inclusiv
lipsa răspunderii penale a persoanelor juridice pentru in fracțiunile de trafic de influență, corupere
pasivă și spălare a banilor.
În februarie 2012, Comisia Europeană, în rezultatul Misiunii de Evaluare din partea UE din
octombrie 2011, publică cel de-al doilea raport de progres de implementare de către Repub lica
Moldova a Planului de Acțiuni în domeniul Liberalizării Regimului de Vize , în care se
menționează despre reforma Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice. Strategia de
reformare urmărește redefinirea atribuțiilor și structurii CCCEC, consolidare a garanțiilor de
independență a instituției, sporirea capacităților de desfășurare a activităților de prevenire și
combatere și sensibilizarea opiniei publice și obținerea sprijinului public. Aceasta e reforma
cheie pentru cadrul general de politici antico rupție. Garanțiile de independență, autonomie
operațională și eficiență trebuie să prevaleze atât în activitățile viitoare ale Centrului, cât și în

36
procesul de selectare și angajare a colaboratorilor. Reforma CCCEC trebuie să meargă în pas cu
reforma organ elor de drept și a sistemului judiciar pentru a produce rezultatele scontate.
Reforma CCCEC a fost prevăzută în mai multe documente de politici naționale: Strategia
Națională Anticorupție 2011 -2015,Programul de Guvernare „Integrare Europeană: Libertate,
Democrație, Bunăstarea 2011 -2014”, care au stat la baza adoptării celor două planuri de acțiuni
guvernamentale (planul de Acțiuni al Guvernului pentru anii 2012 -2015 și Programul Național
de implementare a Planului de Acțiuni Republica Moldova – Uniunea Eur opeană în domeniul
liberalizării regimului de vize, completat cu măsuri adiționale)
UE și Consiliul Europei au fost cei mai activi donatori în sectorul de prevenire și combatere
a corupției. Cu suportul partenerilor externi de dezvoltare, a fost elaborată Strategia de reformare
a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției. [15, p.19]
În rapoartele Transparency International se menționează că riscul abuzurilor sau activităților
partizane poate fi minimizat dacă mecanismul de numire asigură s uportul general al persoanei
numite de Parlament, spre deosebire de Guvern și există un mecanism de raportare în afara
Guvernului. Un punct slab al multor scheme legislative apare când Președintele statului sau orice
personalitate politică deține prea mult control asupra numirilor și operațiunilor în cadrul Agenției
Anticorupție. Dacă executivul sau partidul de guvernare ar avea control deplin asupra numirii,
aceasta ar duce la o pierdere imediată a eficienței practice și încrederii cetățenilor. Prin urmare ,
procedura de numire trebuie să implice mai mulți actori și nu doar cei care se află la putere.
De asemenea, eliberarea din funcție niciodată nu trebuie să rămână la discreția forțelor
politice, ci va avea loc doar în conformitate cu o procedură prevăzut ă și deschisă și doar din
motivul necompetenței sau a unor încălcări. [100, p.97]
În altă ordine de idei, pentru a -și desfășura cu succes activitatea, o agenție anticorupție are
nevoie de următoarele: a) sprijin politic angajat la cele mai înalte nivele al e guvernului
(autorităților publice), b) resurse adecvate pentru îndeplinirea misiunii sale; c) independența
politică și operațională în investigația chiar și a celor mai înalte nivele guvernamentale; d) puteri
adecvate de acces la documentație și de inves tigare a martorilor; e) legislația „user -friendly”
(inclusiv privind criminalizarea îmbogățirii fără justă cauză) și f) conducere care să fie percepută
în termenii celei mai înalte integrități, se menționează în raport. [100, p.96]
Asigurarea independenței Centrului față de presiuni și influențe necorespunzătoare este o
obligație legală a Republicii Moldova ce rezultă din art. 20 al Convenției penale privind corupția
adoptată de Consiliul Europei, care prevede că autoritățile specializate anticorupție treb uie „să -și
exercite funcțiile eficient și liber de orice presiune ilicită”

37
În pofida acestor recomandări, până la adoptarea Legii nr.120 din 25 mai 2012, problemei
asigurării independenței reale a CCCE C. nu i -a fost acordată niciodată atenția cuvenită în
procesele de reformare a acestuia. La 25 mai 2012, Parlamentul a adoptat Legea nr.120 privind
modificarea și completarea unor acte legislative, prin care a fost reformat CCCEC. Astfel,
CCCEC . a devenit Centrul Național Anticorupție (C NA de la 1 octombrie 20 12, structură
independentă în activitatea sa, care se supune doar legii. C NA prezintă rapoarte Parlamentului și
Guvernului, directorul C NA. se numește și se destituie din funcție de către Parlament, în baza
unor criterii stabilite explicit. Cadrul procesul ui de reorganizare a vizat de asemenea trecerea
competenței de investigare a infracțiunilor economico -financiare de la Centru la alte organe.
Competențele acestei instituții sunt: prevenirea, depistarea, cercetarea și curmarea
contravențiilor și infracțiun ilor de corupție și a celor conexe corupției, precum și a faptelor de
comportament corupțional; prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării
terorismului,efectuarea expertizei anticorupție a proiectelor de acte legislative și a proiectelor de
acte normative ale Guvernului, precum și a altor inițiative legislative prezentate în Parlament,
asigurarea desfășurării evaluării riscurilor de corupție în cadrul autorităților și instituțiilor
publice, precum și coordonarea elaborării și executării planuri lor de integritate.
Selectarea angajaților C NA. urmează să se facă în baza unor proceduri foarte stricte, care
implică verificări psihologice și la poligraf, iar corectitudinea și onestitatea activității acestora
vor fi supravegheate riguros, prin aplicar ea testelor de integritate și a monitorizării stilului de
viață.
Pentru a duce până la capăt reforma CCCEC demarată prin efectul Legii nr. 120 din
25.02.2012 a fost aprobată Strategia de consolidare instituțională a Centrului Național
Anticorupție.
La baz a elaborării prezentei Strategii de consolidare instituțională a CNA au stat mai multe
rapoarte de evaluare generală a RM, precum și rapoarte specifice de evaluare a activității
CCCEC elaborate de către instituțiile Uniunii Europene.
Scopul consolidării es te funcționarea eficientă a instituției de prevenire și combaterea
corupției prin consolidarea independenței, sporirea capacității sale și întărirea sprijinului public
pentru eforturile anticorupție. [52, p.15]
Deși inițial, reforma CCCEC urma să se finise ze în trimestrul III al anului 2013,
desfășurându -se în două mari etape: etapa 1: până la 6 luni (iulie -decembrie 2012) și etapa 2 :
până la 9 luni (ianuarie -octombrie 2013), realitatea demonstrează că reformarea totală a
Centrului se tărăgănează. Conform p lanului de acțiuni pentru prima etapă se preconiza: numirea
conducerii CNA, aprobarea structurii și a statelor de personal ale CNA, asigurarea unui buget

38
suficient pentru funcționarea instituției. Pentru a doua etapă se urmărea întreprinderea
preponderent a măsurilor de consolidare instituțională, de instruire, de îmbunătățire a
comunicării cu publicul și de monitorizare a CNA din partea societății civile.
Prin Legea nr. 180 din 22.10.2015, Centrul a fost trecut din subordinea Guvernului în
supravegherea Pa rlamentului și a societății civile, în conformitate cu prevederile Agendei de
Asociere UE -RM, rezoluțiilor Consiliului Europei, Convenția penală cu privire la corupție și a
altor documente internaționale. Astfel, au fost realizate obligațiile asumate de Re publica
Moldova pe plan internațional privind crearea și asigurarea independenței politice,
organizaționale și funcționale a organului specializat în lupta cu corupția.
Conform noii structuri, aprobate în primăvara anului 2016, prin Hotărâre a Parlamentulu i,
Centrul Național Anticorupție este condus de un director și doi directori adjuncți, aparatul central
și 3 subdiviziuni teritoriale: Direcția generală teritorială „Centru” , cu sediul în municipiul
Chișinău, care deservește raioanele Strășeni, Ialoveni, Anenii Noi, Dubăsari, Căușeni, Ștefan –
Vodă, Hîncești, Nisporeni, Călărași, Orhei, Rezina, Criuleni și municipiul Chișinău, Direcția
generală teritorială „Nord” , cu sediul în municipiul Bălți, cu acoperire în raioanele Briceni,
Ocnița, Edineț, Dondușeni, So roca, Drochia, Rîșcani, Glodeni, Florești, Fălești, Sîngerei,
Telenești, Ungheni, Șoldănești și municipiul Bălți și Direcția generală teritorială „Sud”, cu
sediul în orașul Cahul, și include raioanele Taraclia, Cahul, Cantemir, Basarabeasca, Leova,
Cimișli a și UTA Găgăuzia. [54]
La momentul scrierii prezentei lucrări, Parlamentul Republicii Moldova a votat în a doua
lectură proiect ul de lege privind crearea unei subdiviziuni autonome în cadrul Centrului Național
Anticorupție, care va fi responsabilă de recu perarea, administrarea și valorificarea bunur ilor
infracționale. Mai exact, Agenția Recupe rarea Bunurilor Infracționale (A RBI) va avea
următoarele atribuții: efectuarea investigațiilor financiare paralele și întocmirea actelor de
constatare în cadrul acest ora; evaluarea și administrarea bunurilor infracționale indisponibilizate
și confiscate; ținerea evidenței cu privire la bunurile infracționale indisponibilizate și confiscate,
inclusiv în baza solicitărilor din partea autorităților similare de peste hotar e; negocierea
repatrierii valorii bunurilor infracționale; cooperarea juridică internațională și schimbul de
informații cu autorități similare de peste hotare; colectarea și analiza datelor statistice referitoare
la eficiența prevenirii, depistării și curm ării infracțiunilor etc. [113] Anterior, reprezentanții
opoziției parlamentare s -au pronunțat împotriva creării unei asemenea agenții declarînd -o drept
”inoportună”.
În continuitatea gândului de mai sus, Centrul Național Anticorupție este condus de un
director, selectat pe bază de concurs și numit în funcție de Parlament cu votul majorității

39
deputaților aleși, pentru un mandat de 5 ani, fără posibilitatea numirii pentru un alt mandat.
Funcția este incompatibilă cu oricare activitate remunerată, alta decât c ea științifică și didactică.
Directorul este inamovibil pe perioada exercitării mandatului. Încetarea raporturilor de serviciu,
se face în strictă conformitate cu legea, în cazul în care parvine unul din temeiurile enumerate:
demisie; incompatibilitate; pi erderea cetățeniei Republicii Moldova; imposibilitatea exercitării
mai mult de 4 luni consecutiv a atribuțiilor ce îi revin în legătură cu starea sănătății, constatată
prin examen medical; atingerea plafonului de vârstă; pronunțarea unei sentințe definitiv e de
condamnare; nedepunere a declarației de interese personale și a declarației cu privire la venituri
și proprietate în modul și în termenele prevăzute de lege; emitere/adoptare a unui act
administrativ sau încheiere a unui act juridic cu încălcarea disp ozițiilor legale privind conflictul
de interese, fapt stabilit prin actul de constatare rămas definitiv; deces, constatate în ședință
plenară a Parlamentului, în baza raportului Comisiei juridice, numiri și imunități, prin adoptarea
unei hotărâri prin car e se ia act de apariția cauzei ce determină încetarea mandatului. Cea din
ultimă formă de încetare a mandatului, cea a revocării, se adoptă de Parlament cu votul
majorității deputaților aleși, la inițiativa a cel puțin 20 de deputați, ca urmare a necorespu nderii
cu cerințele de numire în funcție sau a obținerii unui rezultat negativ la testarea integrității
profesionale. În exercitarea atribuțiilor sale, directorul este asistat de doi adjuncți, numiți în
funcție de Parlament la propunerea directorului pe pe rioada mandatului directorului.
Activitatea Centrului este condusă de un organ colegial (numit generic Colegiul Centrului),
deliberativ, permanent și independent în exercitarea funcțiilor ce îi revin, fără personalitate
juridică. Colegiul se întrunește tr imestrial în ședințe ordinare, or extraordinare la propunerea
membrilor. De competența Colegiului ține aprobarea Regulamentului său de activitate,
politicelor de dezvoltare strategică, a indicatorilor de performanță cât și a planurilor de activitate
și apr ecierea periodică a rezultatelor activității Centrului Național Anticorupție.
Conform ultimelor modificări în legislație, din componența Colegiului Centrului fac parte:
directorul, adjuncții lui, șefii subdiviziunilor Centrului (cu statut de direcție gen erală),
procurorul -șef al Procuraturii Anticorupție sau adjunctul acestuia, conform competențelor,
președintele Comisiei Naționale de Integritate, un reprezentant al comisiei parlamentare de profil
care este și reprezentant al fracțiunii de opoziție, un re prezentant desemnat de Guvern, un
reprezentant al sindicatului Centrului, un reprezentant al societății civile selectat prin concurs
public de către comisia parlamentară de profil, un reprezentant al Consiliului Civil. [73]
Participarea activă a membrilor societății în cadrul Centrului Național Anticorupție se
realizează prin intermediul Consiliului Civil care participă cu drept de vot în Colegiul Centrului
și Colegiul disciplinar al Centrului. Deține dreptul de monitorizare a ședințelor de judecată pe

40
dosarele instrumentate de Centru și procesele de judecată intentate de foști angajați ai Centrului,
eliberați prin deciziile Colegiului disciplinar al Centrului. În așa mod, activitatea Centrului este
supusă controlului din partea societății civile în baza leg islației ce reglementează transparența în
procesul decizional, accesul la informație și activitatea asociațiilor obștești, având în vedere că
Colegiul examinează plângerile cetățenilor împotriva angajaților Centrului.
Respectivul Consiliu Civil este forma t din 3 membri, dintre care doi membri fiind delegați
de către societatea civilă, iar ultimul fiind delegat, pe bază de concurs public de către Comisia
juridică, numiri și imunități a Parlamentului, pentru o perioadă de trei ani. Atragem atenția că
calitat ea de membru este asigurată doar asociațiilor obștești, cu activități statutare în domeniul
justiției, drepturilor omului, transparenței, integrității în sectorul public, prevenirii și combaterii
corupției sau a participării civice.
În cadrul Centrului ac tivează persoane cu funcții de demnitate publică, funcționari publici cu
statut special și personal contractual. Pe lângă condițiile generale de accedere într -o funcție în
cadrul Centrului, sunt stabilite unele condiții speciale, precum imposibilitatea de angajare într -o
funcție pentru care se conferă grad special, a persoanei care a depășit vârsta de 40 de ani. De
asemenea, candidatul trece un control riguros a aptitudinilor psihologice pentru exercitarea
atribuțiilor de serviciu și o testare la detectoru l comportamentului simulat. Nu poate fi angajată
în organele Centrului persoana cu antecedente penale, inclusiv stinse, fie absolvită de răspundere
penală printr -un act de amnistie, fie declarată, în modul stabilit, ca incapabilă sau limitată în
capacitate a de exercițiu, precum și persoana care în ultimii 5 ani, în cazierul privind integritatea
profesională, are înscrieri cu privire la rezultatul negativ al testului de integritate profesională
pentru încălcarea obligației prevăzute la art. 6 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 325 din 23 decembrie
2013 privind evaluarea integrității instituționale.
Atribuțiile Centrului sunt exhaustive și pot fi modificate doar prin lege. Astfel, activitatea
CNA se rezumă la prevenirea, depistarea, curmarea fenomenului corupției , care include în sine,
atât contravențiile și infracțiunile de corupție, a celor conexe corupției, precum și a faptelor cu
caracter corupțional. O altă latură a acestui flagel este spălarea banilor și terorismul, rolul
entității în acest sens de asemenea fiind de prevenire și combatere. O altă atribuție ține de
efectuarea expertizei anticorupție a proiectelor de acte legislative și a proiectelor de acte
normative ale Guvernului, în vederea corespunderii lor cu politica statului de prevenire și
combatere a corupției.
În contextul în care, Centrului Național Anticorupție îi revine funcția de secretariat al
Grupului de monitorizare în activitatea de evaluare a Strategiei Naționale Anticorupție pentru
anul 2011 -2016, apreciată de către Uniunea Europeană ca fiin d una dintre prioritățile integrative

41
ale Republicii Moldova, urmează să menționăm că efectuarea analizei operaționale și strategice a
actelor de corupție, a actelor conexe corupției și a faptelor de comportament corupțional, a
informației privind studiile analitice ale fenomenului corupției, cât și asigurarea desfășurării
evaluării riscurilor de corupție în cadrul instituțiilor publice prin instruire și consultare,
monitorizare și analiză a datelor referitoare la evaluarea riscurilor de corupție, coordonar ea
elaborării și executării planurilor de integritate, reprezintă atribuții cheie în activitatea autorității
naționale anticorupție.
Întru exercitarea atribuțiilor, Centrul dispune de izolator; persoanele reținute și ținute sub
arest fiind înregistrate înt r-o bază de date cu caracter personal specială, inclusiv în scop de
analiză informațională și strategică. Totodată poate să utilizeze resursele mass -media pentru
stabilirea circumstanțelor în care s -au comis infracțiunile, sau poate antrena specialiști și experți
la verificări și expertize criminalistice și de altă natură. Centrul Național Anticorupție este
abilitat cu dreptul de a întocmi procese verbale privind contravențiile.
Pe filiera anticorupție, Centrul poate participa la elaborarea și perfecționare a cadrului
legislativ vizând prevenirea și combaterea infracțiunilor de corupție și a celor conexe corupției.
Întru întărirea relațiilor de colaborare între instituții, CNA poate să solicite și să primească suport
informațional și consultativ necesar pentr u efectuarea expertizei anticorupție a proiectelor de acte
legislative și a proiectelor de acte normative ale Guvernului, precum și a altor inițiative
legislative prezentate în Parlament.
Drepturile sunt direct proporționale cu obligațiile pe care le are ș i anume să activeze în
strictă conformitate cu Constituția Republicii Moldova, legislația în vigoare cât și a tratatelor
internaționale la care Republica Moldova este parte și are tangență cu activitatea centrului.
Acțiunile speciale de investigație, cât ș i cele de prevenire și combatere a corupției urmează
să se desfășoare întru respectarea totală a procedurii, criteriilor și principiilor de urmărire penală.
Declarațiile, sesizările, cât și alte comunicări privind infracțiunile urmează a fi verificate în
strictă conformitate cu legislația, iar în cazul informației care constituie secret de stat, sau alt
secret apărat de lege, devenit cunoscut în executare atribuțiilor, urmează a -i fi asigurată o
protecție sporită, scurgerea unei astfel de informație, fiind pedepsită cu închisoare.
Într-o altă ordine de idei, Centrul Național Anticorupție apare pe arena politico –
administrativă a Republicii Moldova, ca promotor al mișcării anticorupționale, cu un statut de
instituție proeminentă în sistemul organelor de drept. Astfel, în activitatea pe care o practică,
operează cu valori ca legalitate, independență, imparțialitate, oportunitate, credibilitatea prin
integritate, profesionalism și comunicare. [125, p.14]

42
Conform raportului de monitorizare a implementării Foii de parcurs privind agenda de
reforme prioritare, pentru perioada 2015 -2016, experții naționali au dedus faptul că în ceea ce
privește obiectivul „instaurarea bunei gu vernări și a statului de drept” , una din principalele
restanțe se referă la reformarea Centru lui Național Anticorupție și se recomandă în mod prioritar
excluderea din competența CNA a funcției de exercitare a urmării penale pe cauze de corupție
mică (cauzele care nu sunt în competența exclusivă a procurorilor Procuraturii Anticorupție), cu
acordar ea acestei competențe procurorilor din procuraturile teritoriale; evaluarea rolului,
atribuțiilor și personalului CNA în contextul reformei procuraturii și sistemului de integritate și
adoptarea modificărilor legale relevante. [6, p.12]
Analizele efectuate de experții UE cu privire la CNA, de asemenea, recomandă revizuirea și
clarificarea rolului și mandatului CNA. Se aduce în prim plan problema prevederilor legale care
creează confuzii și pot cauza interpretări diverse, care necesită a fi modificate. În al tă ordine de
idei, independența care i -a fost acordată Centrului prin reforma din 2012, e departe de realitate,
astfel pentru centrarea pe procesul de investigație este necesară de a fi eliminată dubla
subordonare a ofițerilor de poliție și crearea unui or gan de poliție judiciară și acordarea unei
autonomii operaționale prin ofițeri de poliție care se bucură de stabilitatea locului de muncă și
desfășoară activități sub controlul exclusiv al autorității judiciare, atunci când aceasta
investighează cauze. Înt ru eficientizarea cooperării și schimbul de informații cu alte autorități, se
recomandă asigurarea dialogului inter -instituțional și semnarea protocoalelor, pentru a forma un
cadrul necesar de cooperare. [24, p.21]
Pe fundalul neîncrederii generale a popul ației în autoritățile statului, nivelul de încredere în
Centrul Național Anticorupție, în ultimul an a scăzut considerabil, numărul persoanelor care nu
au deloc încredere în activitatea Centrului a crescut de la 39,2%, în 2015 – la 52,7%, în 2016.
(anexa 1 )
Astfel, conchidem că în situația în care societatea nu are încredere în organele statului, iar
percepțiile sociale cu privire la activitatea CNA și a mimării reformelor par a fi adânc
înrădăcinate în opinia publică, lupta anticorupție poate avea succes, doar în cazul unor acțiuni
orchestrate în domeniile social, economic, politic și altele. CNA trebuie să devină lider pro -activ
în lupta anticorupție, prin derularea reformelor instituționale care survin pentru a asigura în
continuare aplicarea politicilor anticorupție, a măsurilor punitive și a celor preventive. De
asemenea, CNA, trebuie să continue și să extindă activitățile de sensibilizare a publicului larg,
prin stimularea acestora de a raporta actele de corupție
Devenind o instituție cu adevărat indep endentă și depolitizată, cu o eficiență sporită și
rezultate cu impact vizibil, CNA va determina creșterea încrederii populației în instituția

43
respectivă și în măsurile anticorupție aplicate de ea, devenind astfel și un exemplu pentru alte
autorități parti cipante la procesul de eliminare a corupției doar în cazul în care va acoperi toate
domeniile de activitate: socială, economică, politică și altele.
De aici reiese că importanța mișcării anticorupționale se reflectă prin toate dimensiunile ei.
Distorsiona rea dezvoltării, produse de corupție, demonstrează caracterul umanitar al problemei.
Segmentul etico -democratic ține de făurirea unei democrații consolidate și depășirea etapei de
tranziție, totodată dezvoltând și integritatea societății. De asemenea corup ția ruinează relațiile de
piață și privează societatea de potențiale beneficii, ceea ce denotă și un caracter socio -economic
al luptei cu corupția.

2.2. Măsuri de prevenire a corupției întreprinse de Centrul Național Anticorupție

Ținând cont de cele mențion ate anterior și dorind de a păstra logica expunerii în cercetarea
propriu -zisă, în continuare vom face o analiză a acțiunilor de prevenire a corupției, atât la nivel
de instituție, cât și la nivel național, pornind de la citatul celebru a lui Ahmed Chalabi , precum că
„lupta contra corupției nu presupune arestări spectaculoase și inv estigații de anvergură, l upta
contra corupției are succes dacă ea previne în primul rând apariția corupției ."
Este recunoscut faptul că în mod obișnuit măsurile coordonate de pre venire a corupției sunt
mai eficiente decât l upta cu consecințele fenomenului și sunt esențiale pentru creșterea încrederii
publice, pe termen lung , în capacitatea statului și dorința de a promova și implementa reforme
politice, economice și sociale în ben eficiul cetățeanului .
În condițiile în care, Centrul Național Anticorupție, pe parcursul ultimilor ani a migrat din
subordinea Parlamentului, în subordinea Guvernului și viceversa, la moment aflându -se sub
control parlamentar, considerăm oportun ca în cont inuare să analizăm planurile de acțiuni pe
filiera anticorupțională a exponenților celor două mari puteri: legislativă și executivă , în persoana
Parlamentului și a Guvernului.
În acest sens, menționăm că Biroul permanent al Parlamentului Republicii Moldova a
adoptat o hotărâre cu privire la aprobarea planului de acțiuni anticorupție al Parlamentului
Republicii Moldova pe anii 2016 -2018. [ 41] Rezultatul scontat al realizării planului în cauză
constă în sensibilizarea sporită în ceea ce privește Strategia na țională anticorupție și politicile
anticorupție, participarea factorilor interesați la procesul decizional, creșterea angajamentului

44
vizavi de i ntegritate și norme de conduită , prin aplicarea planurilor de integritate și a
instrumentelor de control mai ope raționale.
Un aspect important, stipulat în planul de acțiuni ține de participarea nemijlocită a
deputaților din Parlament, în grupul de monitorizare pentru aplicarea Strategiei Naționale
Anticorupție și în Colegiul Centrului Național Anticorupție și info rmarea tuturor membrilor
Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică despre activitatea acestor organe de
lucru. Deși indicator de performanță este numărul de ședințe la care au participat deputații,
autorul consideră că calitatea participării ar trebui să predomine cantitatea acestor ședințe. Prin
urmare, concluzionăm că deși la prima vedere planul de acțiuni anticorupție este unul complex,
care ar preveni riscurile de corupție cât și acțiunile cu caracter corupțional, există totuși riscul ca
acesta să rămână doar niște acțiuni pe hârtie, fără impact major asupra corupției, în mișcarea
anticorupțională ce se află în derulare.
Pe perioada activității 2014 -2018 a Parlamentului Republicii Moldova de legislatura a XX -a,
pînă la momentul scrierii pr ezentei lucrări, pe arena politică a statului, s -au perindat 3 guverne,
însă nici unul nu a acordat o atenție sporită acțiunilor preventive ale corupției, punând accent
prioritar pe măsurile de combatere ale acesteia.
Cabinetul de miniștri condus de Chiri l Gaburici cât și cel co ndus de Valeriu Streleț , conform
planului de guvernare 2015 -2018, își propune a ca obiectiv principal creșterea bunăstării,
siguranței și calității vieții cetățenilor, în special prin: dezvoltarea economiei și facilitarea creării
locurilor de muncă bine plătite, eradicarea corupției și garantarea supremației legii, asigurarea
securității personale, fortificarea capacității de apărare a țării, prestarea serviciilor publice
accesibile și cost -eficiente, asigurarea protecției sociale pen tru grupuri le vulnerabile ale
populației. [103]
Pilonul combaterii corupției, conform planului,era segmentat în șapte arii de referință, după
cum urmează: politici anticorupție, independența și eficiența instituțiilor, combaterea corupției
politice, combat erea corupției în organele de drept și justiție, combaterea îmbogățirii ilicite și
confiscarea produselor infracțiunilor de corupție și conexe, combaterea fraudării utilizării
fondurilor externe, controlul averilor, intereselor personale și al conflictelor de interese, și
integritatea instituțională și servicii publice pe platforme electronice .
După o analiză mai amplă a programului remarcăm că deși expres n u se pune accent pe
prevenire, se regăsesc câteva din componențele ei. Drept exemplu , servesc acțiuni precum:
revizuirea cadrului legal în vederea reducerii regimului de imunități pentru persoanele cu funcții
de demnitate publică și cu statut special în cadrul procedur ilor penale și contravenționale, O altă
revizuire cu scop de prevenire și asigurare a pr evizibilității legii are ca obiect limitarea marjei de

45
discreție a angajaților organelor de drept și de control, cît și cultivarea integrității în sectorul
public, ajustarea prevederilor legii privind testarea integrității profesionale la principiile de
constituționalitate, precum și ajustarea cadrului legislativ în vigoare ce reglementează activitatea
diferitor categorii de agenți publici la noile prevederi referitoare la cerințele minime de
integritate în sectorul public.
Guvernul Filip, având ca bază pol iticile predecesorilor săi, își axează programul de
activitate, în domeniul corupției, pe aceleași segmente de combatere. Eradicarea corupției totuși
reprezintă una din prioritățile pe termen mediu al cabinetului actual de miniștri. [104]
Revenind nemijloc it la activitatea Centrul ui Național Anticorupție , ținem să menționăm că
Centrul este o instituție anticorupție combinată, care are atribuții atât în domeniul prevenirii cât
și a combaterii corupției.
În contextul în care, tematica prezentei teze înguste ază perimetrul de acțiune, autorul
urmează să facă referință doar la măsurile de prevenire ale CNA. Prin urmare, principalele
activități de prevenire a corupției desfășurate de Centru includ : expertiza anticorupție a
proiectelor de legi, inclusiv a actelor normative ale Guvernului, evaluarea riscului de corupție,
activități de sensibilizare anticorupție și, mai recent, efectuarea evaluării integrității
instituționale, monitorizarea implementării planurilor de integritate și aprecierea progreselor
realizate .
Expertiza anticorupție a legislației a fost introdusă în 2006, în atribuțiile Centrul ui Național
Anticorupție , pentru efectuarea rapoarte lor de expertiză a tuturor proiectelor de legi și acte
norm ative ale Guvernului. Generic, expertiza anticorupție nu re prezintă altceva, decît procesul
de identificare a riscurilor de corupție care pot apărea în legătură cu promovarea proiectelor de
acte legislative și normative de către entitățile publice, a factorilor care le generează și elaborarea
recomandărilor pentru înlăturarea efectelor acestora. Începînd cu anul 2006, numărul rapoartelor
de expertiză anticorupție (REA), întocmite de CNA atinge cifra de 3020. Deși acest exercițiu
este obligatoriu, pe parcursul mai multor ani, marea parte a proiectelor inițiate de in stituțiile
guvernamentale au eludat expertiza anticorupție: în 2010 doar 57% din totalul proiectelor
Guvernului au trecut prin filtrul expertizei anticorupție; în 2012 doar 43% din proiectele
Guvernului au fost însoțite de REA. Din 2014 trendul se schimbă, astfel încît în anul 2014 –
25%, iar în anul 2015 doar 2% din proiectele emanate de la autoritățile guvernamentale au fost
promovate în lipsa REA. [19, p.13]
Pe parcursul a 12 luni ale anului 2016, Direcția Legislație și expertiză anticorupție a primit
spre avizare și expertizare 1070 de proiecte de acte normative, dintre care 987 de proiecte au fost
examinate. Efectuând evaluarea în fond a proiectelor supuse expertizei au fost identificați 3118

46
factori de coruptibilitate, aproximativ cu 30% mai mulți comp arativ cu anul 2015. Conform
raportului, din categoria factorilor coruptibili fac parte: discreții excesive ale autorităților pub lice
– 1286 ; conflicte ale normelor de drept, norme de trimitere, de blanchetă și norme î n alb – 589;
form ulări lingvistice amb igui –514; cerințe excesive pentru exercitare a drepturilor persoanelor –
306; lipsa sau insuficiența mecanismelor de control – 155; responsabilitate și san cțiuni
necorespunzătoare – 138; accesul limitat la informație, lipsa transparenței – 130. În contextul în
care autorii proiectelor au luat în calcul rezultatele expertizei și au eliminat 400 din aceștia,
eficiența rapoartelor de expertiză a crescut cu 2% față de anul 2015 și constituie 53,62%. [113,
p.10]
S-a depistat că în urma expertizei anticorupționale , pentru o perioadă de 6 ani, 2010 -2015,
volumul prejudiciilor prevenite constituie 190.547.568 lei, iar a celor care nu au fost evitate, în
pofida constatărilor expertizei, adică prejudiciul real adus statului este de 104.264.000 lei,
prejudiciu care pute a fi evitat dacă se ținea cont de recomandările experților. [19, p. 53]
Din amalgamul de rapoarte anticorupționale, desfășurate pe parcursul a 10 ani de activitate,
s-a identificat tipologia celor mai promovate interese, care la rîndul lor se clasifică în
următoarele subcategorii: scutirea de taxe fiscale și vamale, iertarea datoriilor; schimbarea
destinației terenurilor; parteneriatele public -private; derogările de la regulile de comerț; crearea
parcurilor industriale; favorizarea bugetară a unor autorități publice; alte categorii.
Un alt segment al prevenirii corupției este reprezentat de c ampaniile de sensibilizare
anticorupție , care au ca scop integrarea societății în prevenirea și deconspirarea actelor de
corupție, cît și cultivarea spiritului anticorupț ional la tânăra generație. Dintre cele mai recente
campanii de sensabilizare se numără: „Talentul nu ia mită – Integritatea în imagini”, „Săptămâna
anticorupție la frontieră – “Pe aici corupția nu va trece!””, „Campania anticorupție „EU – pentru
educație p rin integritate””, desfășurate în parteneriat cu societatea civilă. De asemenea, a fost
organizat primul hackathon pentru dezvoltarea soluțiilor IT în domeniul anticorupție.
Organizarea proiectului a fost posibilă grație susținerii PNUD -Moldova și a avut c a scop
conceptualizarea și dezvoltarea de soluții inovative de implicare activă a cetățenilor în raportarea
actelor de corupției, sporirea transparenței și încurajarea autorităților să eficientizeze rezistența
față de acest flagel. În rezultat, 3 echipe selectate au beneficiat de asistența Centrului Național
Anticorupție și au dezvoltat platforme web anticorupție. [14]
A fost asigurată continuitatea campaniei naționale de sensibilizare a angajaților din sectorul
public, prin organizarea permanentă a cursuri lor de instruire anticorupție pentru funcționarii
publici la Academia de Administrare Publică, unde există chiar și un program de studii de
masterat în domeniul anticorupție elaborat de Academie. Se organizează multiple instruiri în

47
medii educaționale pent ru tineri, precum și de comun cu ONG -urile, în forma taberelor de vară,
traininguri, mese rotunde și lecții publice cu tematica: „Tinerii împotriva corupției”, „Standarde
de etică și integritate în cadrul sistemului educațional”, „Corupția pe înțelesul cop iilor”,
„Toleranță zero corupției în cadrul sistemului educațional”.
Un alt instrument de prevenire a corupției utilizat de Centrul Național Anticorupție era
testarea integrității agenților publici. Implementarea eficientă a testării integrității profesion ale
reprezintă o măsură prevăzută în Agenda de Asociere și în Planul Național de Acțiuni privind
Implementarea Acordului de Asociere. În urma ultimelor modificări legislative, intrate în vigoa re
în noiembrie 2016, Centrul Național Anticorupție efectuiază e valuarea integrității instituționale
și monitorizează implementarea planurilor de integritate, în special în vederea prevenirii
încălcării drepturilor fundamentale și utilizarea mecanismului evaluării integrității instituționale
și testării integrității pr ofesionale în alte scopuri decât cele declarate în lege.
O altă invenție, care are scop de pr evenire a corupției și a actelor conexe acesteia este
cazierul de integritate. Cazierul privind testarea integrității profesionale este o bază de date cu
privire la rezultatele testelor de integritate profesională, precum și certificatul de cazier al
integrității profesionale. Scopul acestuia constă în prevenirea angajării ulterioare în serviciul
public a funcționarilor care nu dau dovadă de integritate în cadrul t estelor de integritate realizate,
de către Centrul Național Anticorupție sau Serviciul de Informații și Securitate prin care a fost
fixată implicarea acestora în săvârșirea actelor de corupție. Termenul de valabilitate al actului
juridic este de 3 luni de la data eliberării. Termenul general de stocare a informației din dosarul
agentului publi c este de 25 de ani, cu excepțiile stabilite de lege. Informația despre rezultatul
pozitiv al testului de integritate se păstrează 5 ani de la momentul includerii în baza de date. În
cazul în care rezultatul testului de integritate este negativ, informația se păstrează timp de 5 ani,
pentru admiterea actelor de corupție, a celor conexe, pentru care s -a aplicat sancțiunea
disciplinară eliberarea din serviciu și un an în cazul în care pe parcursul activității nu a
comunicat în scris despre influiențele necorespunzătoare sau tentativele de a fi implicați în acte
de corupție sau nu au declarat cadourile,în conormitate cu procedura stabilită. [48]
În condițiile în care solic itarea certificatelor de cazier privind integritatea profesională a
agenților publici este obligatorie, numărul cazierelor eliberate crește vizibil de la un an la altul.
Astfel dacă în anul 2015 au fost solicitate doar 86 de certificate, în anul 2016, Dire cția testarea
integrității a eliberat – 219, iar de la începutul lui 2017 până la dat a de 21 februarie, CNA a primit
469 de solicitări de eliberare a cazierelor de integritate. [113, p.30]
O altă modalitate d e prevenire ține de sesizarea Centrului Național Anticorupție prin
intermediul liniei fierbinte anticorupție, despre cazurile de corupție. Implementarea liniei

48
telefonice face parte din planul de acțiuni privind implementarea Strategiei Naționale
Anticorupție curentă. În așa mod, conform Regulamentului d e funcționare a sistemului liniilor
telefonice anticorupție, sistemul liniilor telefonice anticorupție cuprinde trei niveluri (națională,
specializată și instituțională) și are ca scop prevenirea, combaterea corupției în cadrul
autorităților administrației publice de toate nivelurile. [72] Deși au niveluri diferite, liniile
telefonice sunt destinate să activeze concomitent, completîndu -se reciproc, în vederea
recepționării prin intermediul telefonului, a informației referitoare la comiterea actelor de
corup ție, a actelor conexe corupției sau a faptelor de comportament corupțional, în vederea
examinării informației recepționate și luării măsurilor de rigoare, inclusiv prezentării informației
respective la organul competent. Sistemul liniilor telefonice antico rupție vine să asigure
confidențialitate, colaborare și deschidere a autorităților față de cetățean.
Linia națională anticorupție este o linie telefonică la care se recepționează informații
referitoare la comiterea actelor de corupție, a actelor conexe cor upției, precum și a altor fapte de
comportament corupțional. Scopul funcționării liniei naționale anticorupție este recepționarea
informației menționate atît în vederea examinării eventualelor fapte ilegale, cît și în vederea
identificării domeniilor vulne rabile la corupție prin analiza complexă a acestei informații.
Autoritatea responsabilă de gestionarea liniei respective ține de Centrul Național Anicorupție.
Linia națională anticorupție este apelată gratuit și funcționează în regim non -stop. Conform
raportului de activitate pentru anul 2016 , la Linia națională anticorupție (0 -800-55555), au fost
recepționate și examinate 2028 de apeluri ale cetățenilor. Conform satisticii, începînd cu anul
2012, numărul apelurilor la linia națională a fost în creștere cu circa 500 de apeluri pe an.
Odată cu implementarea și dezvoltarea largă în toate ministerele și alte autorități publice a
liniilor anticorupție sectoriale, care sunt popularizate atât prin intermediul Internetului (paginile
WEB ale ministerelor), cât și p rin plasarea anunțurilor nemijlocit la oficiile instituțiilor publice,
transport, panouri publicitare, numărul apelurilor la linia națională scade. Prin urmare crește
impactul liniilor specializate anticorupție instituite cu scopul de a recepționa informaț ia privind
comiterea unor fapte de comportament corupțional de către propriii angajați, fapte ce constituie
abateri disciplinare. Responsabilitatea pentru gestionarea liniei specializate anticorupție revine
structurii de securitate internă. Spre deosebire de linia națională, pentru apelurile la liniile
specializate se percept taxe conform tarifelor standard pentru apeluri telefonice , ar programul de
lucru al liniei respective este limitat de graficul de lucru al instituției, însă cu posibilitatea de a
înreg istra inform ația, în afara orelor de progra m, la robotul telefonic. Centrul Naațional
Anticorupție dispune de o linie specializată de acest gen și poate fi contactat apelînd numărul 0 –
(22)-25-73-33.

49
Existența liniei specializate anticorupție nu presupune l ipsa liniilor instituționale pentru
informare, care sunt instituite în scopul sporirii transparenței în funcționarea autorității, precum
și al conlucrării acesteia cu societatea civilă prin oferirea de informații ce țin de propria
activitate. Numărul de or e destinate activității liniei instituționale pentru informare corespunde
necesităților cetățenilor și volumului de servicii publice prestate, dar nu poate fi mai mic de trei
ore pe zi. Apelul se taxează conform taxelor standard de telefonie.
Conchidem că CNA analizează corupția și riscurile strategice de apariție a fenomenului, este
organul care stă de gardă în prevenirea și combaterea fenomenului corupției prin activitatea
analitică, care este asigurată de o subdiviziune specializată. CNA analizează nu do ar factorii de
risc dar și face analize operaționale pe cazuri concrete întru identificarea și stabilirea
infractorilor, persoanelor culpabile, circumstanțelor și motivelor săvârșirii infracțiunilor de
corupție și a celor conexe corupției. Domeniile analiz ate de către CNA sunt preponderent
gestionarea mijloacelor bugetare și a celor provenite din cadrul surselor externe, eficiența
activităților administrației publice centrale și locale și ale întreprinderilor de stat în gestionarea
patrimoniului public, eficiența măsurilor anticorupție în sistemul judecătoresc.

2.3 Direcții de modernizare ale Centrului Național Anticorupție

Justiția eficientă și lupta contra corupției constituie domenii intersectoriale de poli tici, cu un
impact semnificativ asupra celorlalte domenii ale Acordului de Asociere și care sunt vitale
pentru procesul de avansare a implementării angajamentelor asumate de Republica Moldova.
Făcînd o trecere în revistă a prevederilor Acordului de Asocie re, sesizăm că partenerii
europeni fac referire în multiple rînduri la domenii afectate de corupție și la eficiența actului de
justiție. În acest sens, remarcăm prevederile Titlul II, articolul 4 lit. a) și c) și e), care statuează că
părțile cooperează în domenii precum: dezvoltarea, consolidarea și creșterea stabilității și a
eficacității instituțiilor democratice și a statului de drept; realizarea de noi progrese în ceea ce
privește reforma sistemului ju diciar și a legislației, astfel încât să se asigure independența
sistemului judiciar , să se consolideze capacitatea administrativă a acestuia și să se garanteze
imparțialitatea ș i eficacitatea organismelor de asigurare a respectării legii; și desigur asigurarea
eficacității în lupta împotriva corupției, în deosebi în vederea îmbunătățirii cooperării
internaționale privind combaterea corupției, precum și a asigurării unei puneri în aplicare eficace

50
a instrumentelor juridice internaționale relevante, cum ar fi Convenția Organizației Națiunilor
Unite împotriva corupției din 2003. [76]
În aceiași ordine de idei, articolul 12, coraborat cu prevederile art.16 stabilește că în cadrul
cooperării în partea ce ține de libertate, securitate și justiție, părțile vor acorda o importanță
deosebită promovării statului de dr ept, inclusiv independenței sistemului judiciar, accesului la
justiție și dreptului la un proces echitabil, iar în partea ce ține de prevenirea și combaterea tuturor
formelor de activități infracționale și ilegale, organizate sau nu, inclusiv cele cu carac ter
transnațional, cum ar fi: contrabanda și traficul de bunuri, inclusiv în domeniul armelor de
calibru mic și al drogurilor ilicite; activitățile economice și financiare ilegale, cum ar fi
contrafacerea, frauda fiscală și fraudele legate de achizițiile p ublice; fraudele referitoare la
proiectele finanțate de către donatorii internaționali și corupția activă și cea pasivă, atât în
sectorul privat, cât și în cel public, inclusiv abuzul de funcții și traficul de influență, vor
consolida cooperarea bilaterală , regională și internațională între organele de asigurare a
respectării legii, inclusiv consolidarea cooperării dintre Oficiul European de Poliție (Europol) și
autoritățile co mpetente ale Republicii Moldova, totodată punînd în aplicare în mod eficace
stand ardele internaționale relevante și, în special, cele consacrate în Convenția Organizației
Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate din 2000 și cele trei
protocoale la aceasta, în Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției din 2003 și
în instrumentele relevante ale Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea corupției.
De asemenea, prevederi cu privire la lupta contra corupției și fraudei pot fi găsite în articolul
50 (gestionarea finanțelor publice), arti colul 271 (5) (atribuirea contractelor de achiziții publice),
articolele 422, 424, 425 (controlul și urmărirea penală pe cauze de fraudă și corupție în
implementarea fondurilor UE), precum și anexa XXXV din Acordul de Asociere, care face
referire la termen ii de corupere pasivă și corupere activă, precum și aplicarea sancțiunilor
efective, proporționale și disuasive pe aceste acte. În final, protocolul IV din Acordul de
Asociere oferă definiții pentru termenii de corupere pasivă și corupere activă. Cele mai
importante angajamente ce țin de sectorul justiției eficiente și de luptă contra corupției reies din
articolul 4, 12, 16, precum și articolele 422, 424 și 425 ale Acordului de Asociere.
Experții naționali au constatat că cadrul instituțional moldovenesc nu a survenit îmbunătățiri
semnificative, iar unde au fost înregistrate progrese, acestea pot în continuare fi contestate la
capitolul eficiență, transparență și excluderea conflictului de interese . [123, p.10]
În acest sens, cel mai consecvent exemplu, rămî ne a fi trecerea Centrului Național
Anticorupție din subordinea Guvernului în subordinea Parlamentului. La prima vedere, trecerea
Centrului sub controlul parlamentar, ar presupune că CNA se subordonează strict legii și apără

51
interesele nemijlocite ale popu lației, în dome niile atribuite de legi, întruc ît Parlamentul nu este
altceva decît forul legislativ al societății moldovenești. În conformitate cu legislația în vigoare,
Centrul Național Anticorupție este o structură apolitică și dispune de independență fu ncțională,
organizațională și operațională.
Practica însă demonstrează că, totuși forțele politice exercită o influență considerabilă asupra
activității centrului, luînd în considerare ping -pongul de transferare a acestuia din subordinea
Parlamentului, în subordinea Guvernului și viceversa cîțiva ani la rînd. Cu atît mai mult,
barometrele de opinie din ultimi ani, demonstrează că procentul de încredere atît în Guvernul
Republicii Moldova, cît și în instituția Parlamentului au scăzut considerabil. [21, p.14]
Astfel, în contextul în care managementul general, prin prisma activității Parlamentului, este
văzut nu tocmai cu ochi buni în societate, eficiența autorităților, care aplică legea, de asemenea
este subminată. Prin urmare este riscul ca persoanele numite în funcții de conducere de către
Parlament să se confrunte cu neîncrederea publicului larg.
Prevenirea și combaterea corupției este deseori împiedicată din motivul suprapunerii de
competențe și interdependențe dintre diferite autorități publice, care în l oc să conlucreze
împreună, deseori se acuză reciproc. [96] Astfel experții misiunii de evaluare a instituțiilor de
drept din Republica Moldova au ajuns la concluzia că Centrului Național Anticorupție urmează
a-i fi asigurată independența instituțională și eliminat controlul parlamentar . Identificarea unui
mecanism de funcționare independentă, fără imixitiunea organului legislativ sau executiv
reprezintă la moment o provocare pentru actuala guvernare
În aceiași ordine de idei atragem atenția că primele punct e din foaia de parcurs privind
agenda de reforme prioritare ale Guvernului , sunt axate pe segmentul de combatere a corupției.
Foaia de parcurs reprezintă o listă consolidată de măsuri, angajamente și termene de
implementare a acțiunilor în vederea depășiri i provocărilor constatate în Concluziile Consiliului
Uniunii Europene pentru Afaceri Externe din 15 februarie 2016 și a celor semnalate de alți
parteneri de dezvoltare, întru asigurarea stabilității în țară și relua rea cooperarării cu partenerii
externi, precum și în scopul accelerării procesului de implementar e a Acordului de Asociere.
Punctul 1.3, prin care Parlamentul urma să adopte legislația privind delimitarea
competențelor intre instituțiile cu competențe in combaterea corupției:, pînă în luna iulie a anului
2016, a fost realizat cu deficiențe.
Conform experților, Legea nr. 152 din 01.07.2016 pentru modificarea și completarea unor
acte legislative prin care sunt delimitate competențele procurorului de cele ale organului de
urmărire penală (CNA și MAI ) în cadrul procesului penal, are unele lacune. În principiu,
modificările în general sunt pozitive, însă legea menține efectuarea urmării penale de către CNA

52
sub conducerea Procuraturii Anticorupție. Această abordare implică următoarele două aspecte
probl ematice: Procuratura Anticorupție în continuare va avea un număr mare de dosare în
gestiune. O asemenea competență va împovăra Procuratura Anticorupție cu cauze minore și -i va
afecta negativ capacitatea de a se axa pe corupția mare. Practic prin menținerea competenței
Procuraturii Anticorupție de a conduce urmărirea penală a tuturor cauzelor de corupție se
egalează cu zero orice reformă pretinsă de autorități cu privire la eficientizarea mecanismelor de
urmărire penală a cauzelor de corupție mare. Al doilea aspect, CNA rămâne organul de urmărire
penală pentru cauze de corupție mică. Nu a fost discutată oportunitatea menținerii unui organ
specializat, cu un atare aparat administrativ/personal pentru urmărirea penală a cauzelor de
corupție mică. [6, p19]
Astfe l, transferarea competenței de urmărire penală a cauzelor de corupție mică de către
CNA, poate fi văzută ca o directivă de modernizare și eficientizare a activității anticorupționale
ale centrului. Astfel centrîndu -se pe procesul de investigație se va reu și eliminarea dublei
subordonări a ofițerilor atît față de CNA, cît și față de Procuratură Anticorupție, iar autonmia
operaționavă va crește întrucît ofițerii se vor putea bucura de stabilitatea locului de muncă și
desfășurarea activității sub controlul ex clusiv al autorității judiciare, atunci cînd aceasta
investighează cauze.
Un alt punct rămas nerealizat, ține de elaborarea unor inițiative anticorupție și de reformare a
Centrului Național Anticorupție, de către Ministerul Justiției, în concordanță cu nou a lege a
procuraturii, legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate și a Legii cu privire la
declararea averilor și intereselor. Însăși formularea separată a unei acțiuni în Foaia de parcurs cu
privire la reformarea CNA denotă intenția inițială a autorilor de a derula o reformă a CNA, lucru
care nici nu a fost inițiat. În contextul reformei Procuraturii Anticorupție și a creării ANI,
mandatul CNA rămîne a fi unul neclar și limitat.
Totuși, în raportul oficial referitor la realizarea foii de par curs privind agenda reforme
prioritare, acest punct este considerat a fi executat în termen. Conform raportului, preocupările
societății civile privind lipsa prevederilor privind reforma CNA, se precizează că Legea nr. 134
din 17.06.2016 modifică prin art. XIX prevederile Legii cu privire la Centrul Național
Anticorupție aferente regimului de incompatibilități, restricții și sancțiuni disciplinare pentru
colaboratorii CNA.
Modificarea unor prevederi nu înseam nă realizarea unei reforme, iar ac est argument po ate
constitui încă o premisă pentru reformarea Centrul ui, întrucît analizele efectuate de experții UE
cu privire la CNA de asemenea recomandă revizuirea și clarificarea rolului și mandatului CNA.

53
Un alt aspect, care ar eficientiza activitatea Centrului ți ne de consolidarea funcțiilor de
prevenire și analiză. În acest scop, cu sprijinul financiar al Ministerului Afacerilor Externe ale
Norvegiei și a Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Regională, se implementează un
proiect de dezvoltare instituți onală care are drept obiectiv general , contribui rea la prevenirea
efectivă a corupției, prin intermediul unor mecanisme îmbunătățite și inovatoare care facilitează
evaluarea riscurilor de corupție, expertiza coruptibilității proiectelor de acte normative, testarea
integrității și conștientizarea publicului pentru a promova zero toleranță față de fenomenul dat .
În contextul scepticismului general al publicului față de activitatea Centrului, precum că
oficialii de rang înalt ar fi evitați în tragerea la răspu ndere pentru faptele de corupție, în vizor
fiind doar funcționarii publici, un astfel de proiect instituțional reprezintă o necesitate vitală
pentru activitatea efectuată de Centrul Național Anticorupție. În timp ce prevenirea și analiza
corupției sunt pri orități pentru CNA, în conformitate cu planul său strategic, capacitățile
instituției în acest domeniu sunt încă slab dezvoltate.
Proiectul urmărește să catalizeze apariția celei mai puternice posibil instituție naționale
anticorupție, Centrul Național A nticorupție (CNA) și va sprijini în mod continuu CNA în
consolidarea capacităților sale , precum și pentru a se asigura că acțiunile planificate sunt
conforme, iar resursele sunt utilizate în mod eficient. Proiectul se va concentra pe aplicarea
acțiunilor p lanificate în practică cu rezultate tangibile și vizibile, atât pentru grupurile țintă
implicate precum și publicul larg. Activitățile proiectului vor aborda, de asemenea, consolidarea
capacităților necesare pentru activități de analiză; evaluarea calitati vă a riscurilor în diverse
sectoare prioritare (de exemplu, achiziții publice); asigurarea unui sistem de protecție a
avertizorilor de integritate, precum și implicarea cetățenilor prin educația anticorupție și
sensibilizare . [104]
Astfel pentru modernizar ea Centrului se dorește dotarea direcției de prevenire cu echipament
modern și software specializat, pentru îndeplinirea eficientă a funcțiilor de prevenire și analiză a
corupției.
Întrucît, planurile de integritate, prin prisma prevederilor Legii cu priv ire la evaluarea
integrității, reprezintă un mecanism de prevenire a corupției la nivel de administrație publică,
proiectul vine să susțină CNA în evaluarea riscurilor și elaborarea planurilor de integritate în
sectoarele vulnerabile de corupție
Din cele mai vechi timpuri, dialogul a fost cel mai bun mijloc de colaborare între părți.
Cooperarea nu trebuie să fie o excepție nici pentru CNA, iar dezvoltarea unei platforme de
cooperare între Centru și societatea civilă este indespensabilă. În prezent, Centrul Național
Anticorupție are semnate acorduri de colaborare cu mai mulți reprezentanți ai ONG -urilor.

54
Exercitarea unui control riguros la toate nivelele societății, dublat de transparența structurilor
sociale, ar facilita prevenirea corupției și creează prem isele creșterii încrederii populației în
onestitatea organismelor statale.
Educarea tinerii generații, în spiritul intoleranței comportamentului corupțional reprezintă un
alt obiectiv al proiectului respectiv, care accentuiază necesitatea susținerii iniția tivelor, care
promovează conștientizarea și implicarea tineril or în activitățile anticorupție.
Conchidem că proie ctul în cauză nu trebuie perceput ca fiind unul de moment, abilitățile
formate pe parcursul derulării acestuia, urmează a fi perpetuate în tim p. Continuitatea acțiunilor
de prevenire, cît și impactul lor asupra mersului lucrurilor în societate, urmează a fi incluse în
calitate de priorități în planul de acțiuni atît la nivel de instituție, cît și la nivel de program
strategic național, pe termen mediu.
Un alt element la care, dorim să facem referire este locul Centrului Național Anticorupție în
sistemul autorităților publice din Republica Moldova. În calitatea sa, de promotor al toleranței
față de corupție, CNA trebuie poziționat ca fiind un pilo n al bunei guvernări. În acest sens,
urmează a fi implementate un set întreg de acțiuni. În primul rînd, obligativitatea consultării
prevenitive prin prisma expertizei anticorupționale a tuturor actelor normative, cît și cele de
impact asupra domeniilor so cial-economice ale statului. În cazul eludării acestei proceduri,
autorul urmează a fi sancționat cu nulitatea actului sau cu tergiversarea adoptării acestuia . Chiar
dacă e o măsură mai drastică, care la prima vedere ar intra în neconcordanță cu principiil e
democratice și de autonomie decizională, în condițiile Republicii Moldova, acest mecanism ar
disciplina funcționarii, cît și demnitarii publici.
Or, democrația în sensul larg al acestei noțiuni, presupune suveranitatea poporului și
respectarea drepturilo r și libertăților persoanelor. Iar corupția nu face altceva decît să macine
principiile democratice, prin promovarea interesului obscur.
Pe termen lung, disciplinarea funcționarilor în temeiul acționării conform c adrului legal, ar
semina intoleranța față de corupție. Generînd acest lanț, efectul final va fi educarea populației și
creșterea nivelului de percepție a corupției în societate. Atragem atenția că măsura în cauză nu
presupune intensificarea măsurilor de control, proliferarea legislației sau a bir ocrației, întrucît
acestea paralizează adminsitrația și în unele cazuri generează noi forme de corupție și mai greu
de eradicat. Propunerea în cauză, are la bază principiul transparenței decizionale și deschiderea
totală spre public, întrucît legiferarea u nui potențial risc de corupție, ar putea crea fisuri și
submina orice reformă anticorupțională
Voința politică a reformării Centrului Național Anticorupție este în mod esențial necesară,
însă nu și suficientă. În afară de voință și hotărîre, e nevoie de cu noștințe și aptitudini specifice

55
pentru a putea planifica și realiza cu succes schimbările propuse. Multe campanii anticorupție au
eșuat datorită abordării exclus legaliste sau moraliste, sau datorită discreditării lor, prin faptul că
au fost folosite în principal pentru a arunca în închisoare opoziția politică.
În acest sens, Centrul Național Anticorupție, colaborînd cu Procuratura Anticorupție urmează
a fi echidistanți și corecți în activitatea de prevenire și combatere a corupției. Inerția birocratică,
sau lipsa mobilizării cetățenilor n u implică selectarea după criterii a persoanelor care au săvîrșit
acte de corupție și tragerea lor la răspundere.
Modernizarea Centrului Național Anicorupție trebuie efectuată sub următorul principiu:
„lupta împotriva co rupției , atît la nivel de prevenire, cît și la nivel de combatere , în cazul în care
este condusă corect, poate deveni o pîrghie în realizarea unor obiect ive mult mai ambițioase, nu
numai a celor legate de supraviețuirea financiară ci și a celor legate de r efacerea relațiilor
dintre cetățeni și sistemul legislativ, administrativ și judecătoresc.” [61, p.5] Nici o reformă nu
va avea efectul scontat dacă aceasta nu va îngloba întregul sistem de drept, prin compatibilizarea
atribuțiilor fiecărei instituții și cr earea spațiului de manevră în acest sens .

56

III. EXPERTIZA ANTICORUPȚIE – MECANISM NOVATOR DE PREVENIRE A
CORUPȚIEI

Contracararea corupției este un proces de lungă durată. Acest fenomen nu poate fi extirpat,
însă poate și trebuie diminuat printr -un complex de atribute, d intre care unul dintre cele mai
importante constituie existența unui cadru legislativ performant care să fie ajustat la standardele
internaționale. Faptele de corupție devin o prezență banală în absolut orice sferă a vieții sociale și
aproape în toate segmentele acesteia. Numărul faptelor de corupție depășește numărul tuturor
celorlalte crime luate împreună, iar ponderea lor în ansamblul criminalității este covârșitoare.
Fenomenul corupției influențează decisiv majoritatea fenomenelor și proce selor din societate,
inclusiv și cel legislativ. Eschivarea de la atribuții, care presupun în sine, satisfacerea interesului
public, deseori submină creația legislativă , transformând -o într -o fabrică a intereselor private.

3.1 Procedura de expertiză anticor upție a proiectelor de acte legislative și normative

Barometrul Global al Corupției (BGC) lansat de Transparency International la 16 noiembrie
2016 (cu referire la situația din 2015) a stabilit că în Republica Moldova Legislativul este
perceput de populaț ie ca instituția cea mai afectată de corupție (76% din respondenți), în timp ce
Președinția și Guvernul Moldovei sunt percepute astfel de 71% din respondenți . Constatările
Barometrului Opiniei Publice din octombrie 2016 al Institutului pentru Politici Pub lice privind
încrederea cetățenilor în diverse autorități publice arată o scădere dramatică a gradului de
încredere în aceste instituții pe parcursul ultimilor ani și converg spre aceleași concluzii: cea mai
puțină încredere o inspiră Președintele țării (4 %), urmat de Parlament (7%) și Guvern (10%)
(anexa 2) . [19, p.9]
Având în vedere că autoritatea cu atribuția principală de legiferare este văzută ca fiind printre
cele mai corupte, mecanismul de expertiză anticorupție, efectuat de Centrul Național
Anticor upție, are scopul de a preveni unele pagube emitente pe deoparte, și de a crește calitatea
actului de guvernare, sporind ast fel și încrederea guvernaților în organele puterii de stat, pe de
altă parte.

57
Acest tip de expertiză a fost introdus în anul 2006 și reprezintă procesul de evaluare a
corespunderii conținutului proiectului de acte legislative și normative cu standardele
anticorupționale naționale și internaționale, în vederea identificării normelor care favorizează sau
pot favoriza corupția și a elabor ării recomandărilor pentru excluderea sau diminuarea efectelor
acestora.
Principiile, ce vizează activitatea de efectuare a expertizei anticorupție se ref eră la legalitatea
proiectului, prin corespunderea conținutului reglementărilor cu scopul legii, cu no rmele ierarhic
superi oare; transparența ș i stabilitatea reglementărilor; participarea societății civile la elaborarea
și efectuarea expertizei proiectelor de acte legislative și normative; excluderea influențării asupra
autorilor proiectelor de acte legisl ative și normative, în vederea promovării calității normelor de
drept și nepermiterii favorizării autorilor proiectelor sau a altor persoane interesate; excluderea
normelor care ar genera interpretarea și aplicarea contradictorie a prevederilor legale.
La finele anului 2016, a fost elaborată o nouă metodologie de efectuare a expertizei
anticorupție a proiectelor de acte legislative și normative, care stabilește obiectivele și etapele
efectuării expertizei anticorupție a proiectelor de acte legislative și n ormative, tipologia factorilor
de risc care determină apariția riscurilor de corupție și descrierea lor, tipologia riscurilor de
corupție, precum și structura detaliată a raport ului de expertiză anticorupție. [99]
Obiectul expertizei anticorupție cuprinde toate proiectele elaborate și definitivate, care au
trecut fazele de avizare de către instituțiile de resort și de consultare a părților interesate în
procesul decizional. Din categoria actelor exceptate de la procedura de expertizare, fac parte
documentel e de politici; actele cu caracter individual, ce țin de remanierea cadrelor, hotărârile
Guvernului de aprobare a avizelor asupra proiectelor de legi și decrete ale Președintelui
Republicii Moldova, în virtutea atribuțiilor stabilite în legea fundamentală a Republicii Moldova,
și desigur tratatele internaționale, a actelor de acordare a deplinelor puteri și de exprimare a
consimțământului Republicii Moldova de a fi legată prin tratat internațional.
Prin urmare, remarcăm că rapoartele de expertize anticorupți e au un efect tridimensional, ce
acoperă segmentul de prevenire a manifestărilor de corupție, prin calitatea sa de garant
suplimentar a desfășurării procesului legislativ în aria interesului public al cetățenilor, excluderea
factorilo r de risc, la nivel de proiect și informarea autorilor cât și a maselor interesate despre
potențialele amenințări ascunse.
Datorită spectrului larg a proiectelor de acte normative, repartizarea acestora spre efectuarea
expertizei se face pe domenii corespunzătoare, în conformit ate cu indicatorii clasifica torului
general al legislației, precum a) dreptul constituțional și administrativ, justiție și afaceri interne,
drepturile si libertățile omului, b) economie si comerț; c) buget si finanțe; d) educație și

58
învățământ, cultură, cu lte și mass -media; e) legislația muncii, asigurarea sociala, ocrotirea
sănătății și familiei. [71] Repartizarea proiectului, către specialist, sau către grupul de experți, în
cazul proiectelor voluminoase și complexe se face prin intermediul programului e -expertiza –
program electronic de repartizare a proiectelor pentru a fi supuse expertizei anticorupție, de
verificare a rapoartelor întocmite de experți, de măsurare a eficienței lor și de evidență a
activităților de efectuare a expertizei anticorupție.
Pentru a fi supus expertizei anticorupție, versiunea definitivată a proiectului, este remisă
împreună cu toate materialele aferente necesare pentru elucidarea întregului tablou. În acest sens,
servesc temei scrisorile de însoțire, notele informative, tabelu l divergențelor, iar în cazul
proiectelor de amploare se anexează și studiile de fezabilitate sau analiza impactului de
reglementare În cazul în care, autorii se eschivează de la procedura de expertizare și
promovează proiectul, Centrul supune expertizei anticorupție proiectele, la publicarea acestora.
Termenul de efectuare a expertizei anticorupție este de 10 zile lucrătoare din momentul
înregistrării proiectului în Cancelaria Centrului, însă poate fi extins până la o lună în cazul
proiectelor complexe. Prelungirea termenului se acceptă de către conducerea Centrului, doar în
cazurile suficient motivate, autorul proiectului fiind informat, preventiv, în acest sens.
La nivel de proces, expertiza anticorupție se desfășoară în două etape: cea de pregătire și cea
de întocmire a raportului propriu -zis. În continuare, autorul își propune analiza minuțioasă a
fiecărei etape în parte, pentru a oferi o idee amplă, per ansamblu asupra procesului în cauză.
Etapa de pregătire presupune analiza generală a câmpului de ac țiune. Astfel, expertul
examinează consecutiv legislația pertinentă proiectului; nota informativă a proiectului; textul
proiectului; informația cu privire la interesele private în promovarea proiectului; prejudiciile ce
ar putea fi cauzate de proiect, cât și alte informații relevante. Pentru a intra în profunzimea
domeniului, în care intervine autorul proiectului, expertul studiază legislația pertinentă.
Astfel, pentru proiectele de acte de modificare și/sau completare se examin ează
reglementările în vigoar e, care se vor a fi modificate, pentru proiectele de acte integrale, prin
care se abrogă alte reglementări existente – reglementările existente propriu -zise. În cazul în care
se examinează proiecte de acte integrale, care introduc ideii novatorii în legisl ație, se cercetează
de către specialist, acele reglementări, care sunt înrudite prin idee și din care derivă necesitatea
unui asemenea proiect. Scopul acestei analize este de a compara situația juridică existentă cu
tabloul juridic nou descris în proiect, pentru a determina evoluții sau regrese, în partea ce ține de
satisfacerea interesului public.
Nota informativă este studiată pentru a identifica trei caractere ale proiectului: scopul,
suficiența și valabilitatea argumentării soluțiilor proiectului și int ențiile autorului, pentru a fi

59
comparate ulterior cu textul proiectului . Astfel expertul identifică diferențele calitative ale
proiectului și elucidează dacă proiectul, în realitate, urmăr ește și alte scopuri nespecificate, sau
chiar contrare scopului enun țat, acesta fiind un prim indicator al promovării intereselor private în
detrimentul celor generale. În cel mai bun caz, d epistarea scopurilor nestipulate reprezintă
insuficiența întemeierii unui proiect legislativ sau normativ. Alți indici ale faptului că autorul ar
putea ascunde ceva sau că ar induce publicul în eroare cu privire la intențiile sale reale ,
reprezintă soluțiile proiectului, cărora le lipsește o justificare suficientă și viabilă. Aceste două
condiții urmează a fi îndeplinite cumulativ.
Textu l proiectului se verifică minuțios pentru a exclude posibilitățile de interpretare
neunivocă a prevederilor. O asemenea interpretare generează riscuri, întrucât o persoană rău –
intenționată, ar putea avea unele beneficii private, iar realizarea unui astfel de beneficiu nu ar
putea fi calificat ă ca o faptă infracțională. Admiterea unui astfel de factor de risc pornește un
întreg mecanism de favorizare a corupției.
O atenție deosebită, în faza incipientă a expertizei li se acordă proiectelor de acte, care
urmă resc acordarea scutirilor fiscale, vamale, anulărilor de datorii față de bugetul public;
schimbarea destinației terenurilor; încheierea parteneriatelor public -private; crearea parcurilor
industriale; stabilirea derogărilor de la regulile de comerț (în sect orul public sau privat); sau a
favorizărilor bugetare, întrucât anume prin acest gen de inițiative se încearcă promovarea unor
interese meschine, private.
Corupția presupune utilizarea funcției în interes personal. Existența unui favor personal sau
benefic iu privat generează anumite prejudicii, ce țin de bugetul public național sau local, alte
obiecte ale patrimoniul public cât și de interesele legitime patrimoniale și nepatrimoniale ale
anumitor categorii de persoane .
Ce-a de-a doua etapă presupune întocmi rea raportului de expertiză anticorupție. REA conține
în mod obligatoriu patru compartimente: analiza riscurilor de corupere a procesului de
promovare a proiectului; analiza generală a factorilor de risc ale proiectului; analiza detaliată a
factorilor de r isc și a riscurilor de corupție ale proiectului și numaidecât concluzia expertizei.
Viciile procedurii de promovare a proiectului pot indica asupra intențiilor nesincere ale
autorilor acestuia, prevestind de cele mai dese ori factori de risc și riscuri de corupție ale
prevederilor proiectului, promovarea intereselor private în detrimentul interesului public.
(anexele 3,4)
Cunoașterea autorului nemijlocit al proiectului este o sursă valoroasă de informație. Astfel se
identifică faptul dacă autorul proiectul ui este beneficiarul direct sau reprezintă interesele
corporative ale persoanelor care dețin funcții importante în cadrul autorității și/sau în cadrul

60
grupului de lucru care a elaborat proiectul, promovând astfel soluții convenabile și nu cele mai
reușite din perspectiva interesului public .
O cerința specifică procesului legislativ reprezintă asigurarea respectării normelor de
transparență în procesul decizional. Conform Legii privind transparența în procesul decizional,
asigurarea transparenței procesului de elaborare a deciziilor include în sine informarea publicului
referitor la inițierea elaborării, prin punerea la dispoziția părților interesate a proiectului și a
tuturor materialelor aferente, consultarea cetățenilor și examinarea recomandărilor acestor a și
desigur informarea publicului referitor la deciziile adoptate .[89] Suplimentar, standardele de
transparență sunt prevăzute în Hotărârea de Guvern cu privire la mecanismul de consultare
publică cu societatea civilă în procesul decizional, întru desfășu rarea etapelor descrise în norma
legii. [44] Prin urmare, deducem că, expertiza anticorupție la această fază vine să consolideze și
să ofere o valoare adăugată rolului societății civile în procesul de luare a deciziilor.
Descrierea efectelor coruptibile a le proiectului nu poate fi făcută întotdeauna prin prisma
prevederilor concrete, ci doar cu trimitere la tot textul proiectului în întregime. Unele proiecte
pot să abunde de factori și riscuri de corupție, iar o mai bună înțelegere a acestora presupune
combinarea efectelor coruptibile ale diferitor prevederi. Alte proiecte conțin formulări foarte
bine redactate din punct de vedere al tehnicii legislative, fiind practic imposibilă identificarea
factorilor și a riscurilor de corupție în prevederile sale concr ete, deși conceptul și efectul general
al proiectului poate genera riscuri majore de corupție. [19, p.18]
Diagnoza generală a coruptibilității prevederilor proiectelor reprezintă o sinteză a factorilor
de risc și cuprinde analiza limbajului, coerenței legi slative, reglementarea activității agenților
publici și a entităților publice, cât și atingeri ale drepturilor fundamentale ale omului care pot fi
aduse la aplicarea proiectului. Limbajul trebuie să fie unul clar, concis și fără formulări ambigui.
Prin coe rență legislativă, se prezumă că proiectul nu conține reglementări contradictorii
semnificative sau conflicte de norme cu alte legi în vigoare și se armonizează cu legislația
comunitară. În cazul în care, proiectul abordează aspecte ce țin de activitățile, obligațiile,
competențele, procedurile aplicate de către agenții și entitățile publice, o importanță deosebită se
acordă categoriei de agenți publici din care face parte, ce drepturi sau obligații li se oferă sau le
sunt retrase și dacă aceste modificări i nclud în sine factori și riscuri de corupție. De asemenea în
raportul de expertiză se ține cont de protecția oferită drepturilor omului consacrate de Constituția
Republicii Moldova, Declarația Universală a Drepturilor Omului și Convenția Europeană a
Dreptu rilor Omului.
După identificarea riscurilor și a factorilor de corupție, se analizează detaliat fiecare element,
prin organizarea tuturor obiecțiilor și comentariilor într -un table. Procedura în cauză presupune

61
de fapt și cel de -al treilea compartiment al raportului, care devine obligatorie doar în cazul în
care expertul are obiecții la unele prevederi concrete, în celelalte cazuri – se omite.
Concluzia expertului reprezintă un rezumat al tuturor problemelor majore identificate în
proiect și a recomandăril or propuse. Totodată se dă verdictul dacă proiectul în versiunea propusă
de autor poate fi promovat sau dacă proiectul necesită a fi perf ecționat și care sânt riscurile
generale dacă proiectul nu va fi îmbunătățit .
Un aspect important al procedurii respect ive, ține de independența expertului. Astfel, REA
este întocmit și semnat personal de către expertul căruia i -a fost repartizat proiectul pentru
expertiză. Implicarea autorului proiectului sau a reprezentantului acestora, în procedura de
expertizare, pentr u a obține un raport convenabil acestuia este interzisă. Orice influență
necorespunzătoare identificată, urmează a fi denunțată imediat conducerii Centrului Național
Anticorupție.
Raportul de expertiză anticorupție, semnat de expertul care l -a întocmit, s e transmite șefului
Direcției legislație și expertiză anticorupție împreună cu scrisoarea de însoțire adresată autorului
proiectului, pentru verificare și aprobare. În cazul divergențelor conceptuale dintre expert și șeful
ierarhic superior, care verifică raportul de expertiză anticorupție, proiectul poate fi transmis
suplimentar unui alt expert, dacă nu se afectează termenul de efectuare a expertizei anticorupție.
Raportul care se transmite autorului, rămâne la discreția șefului de direcție, însă pe pagina web al
CNA se publică ambele versiuni, pentru informare.
O procedură mai specială de expertizare ține de proiectele de acte care dețin secrete de stat
sau alte informații secretizate. În acest caz, rapoartele de expertiză anticorupție nu se întocmesc
în programul e -expertiza și nu se publică pe pagina web a Centrului. O eventuală publicare a
raportului de expertiză anticorupție va fi posibilă, doar în cazul desecretizării proiectului atribuit
la secret de st at.
Conform metodologiei, raportul de expertiză p oate fi solicitat repetat în anumite condiții.
Astfel, expertiza anticorupție devine o obligație pentru autorii proiectului în cazul în care,
proiectul propus spre adoptare diferă față de proiectul supus anterior expertizei. Prin diferență se
are în vedere atât modificările de tip conceptual cât și modificările referitoare la volum.
A doua circumstanță apare atunci când autorului i -a fost restituit proiectul, ca urmare a
schimbării Guvernului, a cabinetului de miniștri, a instituirii unei noi legislaturi d upă alegerile
parlamentare generale, iar acesta intenționează să -l promoveze în continuare . Considerăm
această modalitate, ca fiind una politică și care poate genera rapoarte imparțiale. Restituirea unui
proiect, fără a lua în calcul impactul acestuia, poa te fi considerat răfuială politică. În asemenea
condiții, imparțialitatea și independența Centrului Național Anticorupție este pusă la îndoială, iar

62
în cazul în care același proiect, fără modificări însă cu două rapoarte anticorupționale di ferite
creează discrepanțe și micșorează din valoarea prezentei entități.
Într-o altă ordine de idei, a utorul este în drept să solicite repetat efectuarea expertizei
anticorupție dacă a acceptat toate obiecțiile și recomandările experților fixate în raport, sau dacă
în ca drul grupului de lucru comun privind înlăturarea divergenților s -a ajuns la un numitor
comun privind formularea p roiectului, astfel încât să fie înlăturate total sau parțial factorii de risc
și riscurile de corupție identificate în raportul de expertiză anticorupție. De asemenea, dacă
proiectul nu a fost adoptat timp de un an, autorul are dreptul de a solicita un nou raport, în
contextul modificărilor legislative, ce ar susține promovarea unui astfel de proiect.
Efectuarea expertizei anticorupție este obli gatorie în virtutea articolului 22 din Legea privind
actele legislative și articolul 41 din Legea privind actele normative ale Guvernului și ale altor
autorități ale administrației publice centrale și locale. Însă realitatea demonstrează că inițial ,
proiec tele remise spre avizare și expertiz are erau alese în mod aleatoriu. D atorită insistenței
reprezentanților CNA, care pe perioada anilor 2007 -2012 au adresat mai multe scrisori
conducerii Parlamentului, raportul de expertiză anticorupție (REA) a devenit un element
obligatoriu pentru înregistrarea unui proiect de lege p e ordinea de zi a Parlamentului,
disciplinând într -un fel sau altul legiuitorii. [41]
Astfel, conform pct. 2.1.14 al instrucțiunii, proiectul de act legislativ înaintat în calitate de
inițiativ ă legislativă a deputatului în Parlament se depune în Parlament împreună cu următoarele
acte obligatorii: a) adresa de înaintare a inițiativei legislative, semnată de deputat/deputați, sau
hotărârea organelor de lucru ale Parlamentului; b) proiectul de act legislativ, prezentat în limba
de stat sau în limba rusă; c) nota informativă la proiectul de act legislativ, întocmită în
conformitate cu prevederile Legii nr. 780/2001; d) expertiza juridică și expertiza anticorupție,
care se prezintă ulterior în confor mitate cu rezoluț ia Președintelui Parlamentului.
De asemenea, pct. 2.2.7. din aceeași Instrucțiune a prevăzut că ”[…] în cazul în care se
constată lipsa actelor obligatorii menționate în Instrucțiune, în fișa de înregistrare a proiectului
de act legislati v se va consemna propunerea de restituire a proiectului de act legislativ
autorului/autorilor, dacă Președintele Parl amentului nu va hotărî altfel”.
Executivul, spre deosebire de Parlament, nu are restricții de acest gen, iar conform
specialiștilor CNA, o asemenea practică urmează a fi impusă și la nivel de Guvern. Se atestă
cazuri când autorul proiectului solicită efectuarea expertizei anticorupție în 2 -3 zile, dar și într -o
zi, ba chiar și câteva ore, motivând de cele mai dese ori includerea acestora în o rdinea de zi a
ședințelor de Guvern. Solicitările și somările de efectuare a expertizei anticorupție în termene
strânse sau de expertize ”favorabile” autorilor proiectelor de acte normative reprezintă o practică

63
reprobabilă. Asemenea interferențe sunt calificate de experții CNA ca influențe
necorespunzătoare și sunt înregistrate de fiecare dată în Registrul CNA. Respectiv, orice
solicitări de urgentare sunt neavenite și chiar ilegale. Chiar dacă frecvent se invocă faptul că este
vorba despre proiecte teh nice, operaționale, minore etc. , este important ca acestea oricum să
treacă filtrul expertizei anticorupție, deoarece în mai multe cazuri anume aceste proiecte
”inofensive, operaționale” au reprezentat mostre clasice de coruptibilitate, inclusiv de promovare
a intereselor . (anexele 5, 6) [19, p.16]
Incontestabil, acest instrument de monitorizare a legiferării, aplicabil deja pe parcursul unui
deceniu în Republica Moldova și -a demonstrat eficiența și universalitatea, prin faptul că, pe
deoparte, oferă o imagine clară adupra procesului de creație legislativă, iar pe dealtă parte, prin
formularea recomandărilor, contribuie la sporirea calității legilor.

3.2 Eficiența expertizei în contextul prevenirii corupției

Expertiza anticorupție urmărește identificarea riscur ilor de coruptibilitate care pot afecta
eficiența aplicării actelor legislative și normative, comportamentul persoanelor care le aplică și
cărora li se aplică aceste reguli. De asemenea, rapoartele de expertiză urmăresc îndeaproape
respectarea de către aut or a interesului public, iar la identificarea unor interese private se verifică
compatibilitatea acestora cu interesul public.
Conform datelor generate de modul statistic al soft-ului CNA, în ultimii șase ani se atestă o
creștere a proiectelor legislative și normative, prin care se promovează anumite interese
specifice, de la 6% în 2010 până la 36% în 2015 (anex ele 7, 8). [19,p.15]
Pornind de la premisa constituțională, precum că „toți cetățenii Republicii Moldova sunt
egali în fața legii și a autoritățilo r publice, fără deosebire de rasă, naționalitate, origine etnică,
limbă, religie, sex, opinie, apartenență politică, avere sau origine socială”, autorul tezei își
propune să analizeze câteva proiecte de acte normative și legislative, promotoare de interese , cu
impact economic major, care au bulversat societatea civilă, avizate negativ de CNA și soarta
acestora de după expertiza anticorupție. [25]
Cele mai recent e și controversat e proiect e de lege, a u avut ca obiect liberalizarea capitalului
și amnistia fisc ală și a u stârnit reacții negative atât din partea organelor de drept, cât și din partea
societății civile. Pentru o retrospectivă a acțiunilor, urmează să menționăm că Legislativul, la 16
decembrie aprobă în prima lectură pro iectul de lege privind liberal izarea capitalului și simularea

64
fiscală (proiectul nr. 452) [111] și proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte
legislative (proiectul nr. 451) , ambele înregistrate în Parlament la 1 decembrie 2016, cu
încălcarea tuturor legilor ce țin d e transparența decizională și de elaborare a ac telor legislative.
Legea privind liberalizarea capitalului și stimulare fiscală avea la bază două componente:
liberalizarea capitalului, în schimbul unei taxe de 2% din valoarea activelor și anularea tuturor
penalităților fiscale persoanelor fizice și juridice în schimbul achitării sumei datorate. În esență
se propunea ca orice persoană fizică, cetățean al Republicii Moldova să poată declara activele,
până la 15 aprilie 2017, care până în prezent erau înregist rate pe alte persoane sau deloc
înregistrate, cu garantarea protecției juridice a statului, inclusiv ne aplicarea sancțiunilor
persoanelor care dețin funcții publice pentru dobândirea ilicită sau nedeclararea acestor
proprietăți.
Celălalt proiect este unul aferent pro iectului 452 și propunea modificări întru implementarea
acestui mecanism, în special interzicerea Autorității Naționale de Integritate să verifice averea
liberalizată și inter zicerea organelor fiscale să efectueze controlul corectitudinii calcu lării și
achitării impozitelor pentru perioada supusă amnistiei fiscale .
Centrul Național Anticorupție a efectuat expertiza an ticorupție, a acestor proiecte, din oficiu,
după votarea în grabă de către Parlament în prima lectura , întru cît acesta nu a fost remis la
examinare, după cum prevede procedura. De asemenea, inspectorii CNA au mai constat că
proiectul a fost votat cu încălcări grave ale normelor constituționale, fără avizarea în prealabil de
către Guvern. Proiectul a fost plasat pe pagina web a Parl amentului pe 1 decembrie, consultările
publice au avut loc pe 14 decembrie, iar votarea în prima lectură a avut loc pe 16 decembrie,
astfel s -a concluzionat că a fost încălcat și principiul transparenței în procesul deciz ional,
consultările publice fiind d e fapt mimate.
„Nota informativă care însoțește acest proiect de lege nu conține argumente suficiente și
plauzibile, lipsește argumentarea economico -financiară și analiza impactului de reglementare.
Nu a fost supus expertizei anticorupție obligatorii de c ătre CNA, înainte de a fi votat în prima
lectură. Reglementările proiectului privind liberalizarea capitalului și stimularea fiscală creează
riscul liberalizării capitalului obținut din infracțiuni, diminuării încasărilor la bugetul public
național, permit e scheme de preluare frauduloasă a proprietăților străine, afectează buna –
funcționare a Procuraturii, ANI, CNA, MAI, alte autorități cu competențe în domeniul asigurării
integrității, prevenirii și combaterii corupției, prevenirii și combaterii spălării de bani, recuperării
bunurilor infracționale, inclusiv în procesul investigării fraudelor din sectorul financiar -bancar,
prezintă pericole de legalizare a activelor aflate sub sechestru și a celor față de care instanța nu a
dispus confiscarea printr -o hotărâ re definitivă”, se arată în expertiza CNA. [119, p.4]

65
În opinia autorilor raportului de expertiză anticorupție, promovarea proiectului în redacția
actuală este inoportună din cauza caracterului nociv al prevederilor și efectelor care vor fi
generate pentru cadrul normativ și instituțional, mediul economic și concurențial, precum și
pentru imaginea și reputația autorităților publice și a sectorului financiar -bancar în fața
cetățenilor de bună -credință din Republica Moldova, a organismelor internaționale și a altor state
cu care autoritățile au relații strategice. [88] Îngrijorări față de acest document a exprimat și
Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional, dar și mai mulți europarlamentari.
Poziția societății civile a fost una dură, care s -a soldat cu se mnarea unei note de poziție pe
marginea acestei inițiative legislative. [17, p.5] Prin urmare, consideră semnatarii, că orice formă
de amnistie fiscală și de capital este controversată prin definiție, deoarece aceasta contravine
principiilor de bază de echi tate și concurență, iar pentru Republica Moldova, efectul ei este unul
și mai pronunțat. În esență. Proiectul de lege prevede o amnistie a capitalului și o cvasi -amnistie
fiscală, întrucât vizează doar penalitățile fiscale nu și datoria de bază. Astfel, se urmărește
legalizarea actelor precedente de corupție și perpetuarea în funcție a funcționarilor corupți, fapt
ce vine în contradicție cu obiectivele luptei împotriva corupției. De asemenea sfidează regulile
cu privire la transparența în procesul decizion al și elaborarea actelor legislative.
„Printre principalele riscuri ale aprobării acestei legi se numără: riscul de creștere și mai
puternică a evaziunii fiscale , prin creșterea beneficiilor evaziunii, scăderea costurilor evaziunii și
probabilității de dep istare, deoarece beneficiarii amnistiei de capital nu vor putea fi investigați.
Riscul de creștere a corupției și spălării de bani prin interdicția de a verifica proveniența
activelor declarate, riscul de imagine pentru sectorul bancar , deja șifonat după f raudele bancare
și a cazurilor de spălări de bani de proporții și cu rezonanță internațională, dar și riscul
înrăutățirii relațiilor cu partenerii de dezvoltare , prin subminarea principiilor statului de drept, a
eforturilor de asigurare a integrității în s ectorul public și reformare a sistemului bancar  –
 condiționalități -cheie ale suportului bugetar al principalilor parteneri de dezvoltare”, se arată în
Nota de poziție.
În urma presiunii făcută de către societatea civilă, cât și a raportului de expertiză
anticorupție, efectuată de către Centrul Național Anticorupție, autorii proiectelor au decis
retragerea lor din Parlament. [106] Pe cale de consecință, remarcăm că promovarea în continuare
a unor astfel de proiecte nu fac altceva decât să perpetueze fenomenu l corupției.
Or, având în vedere fraudele din sistemul bancar din 2014, cunoscute drept miliardul furat și
lipsa rezultatelor investigațiilor autorităților privind restabilirea fondurilor deviate și tragerea la
răspundere a persoanelor vinovate, cât și pri n interzicerea autorităților competente să sancționeze
persoanele care au admis falsuri în declarațiile de avere, există o suspiciune că liberalizarea

66
capitalului va putea fi ut ilizată de persoane care au beneficiat din acele fraude, întrucât
beneficiarii finali ai Legii privind amnistia fiscală reprezintă un contingent de 8 -10% care
încearcă să -și legalizeze capitalurile, și/sau cei vizați în raportul Kroll, care vor să scape de
investigație.
Un alt pachet de legi, care a stârnit reacții negative din parte a societății civile, are ca obiect,
transformarea „miliardului furat” în datorie publică . Pentru studiu au fost alese doar două
proiecte de lege din acest pachet.
Primul proiect care a atras atenția autorului , este cel cu privire la Depozitarul central un ic al
valorilor mobiliare , înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de către un grup de deputați și
prevede că Guvernul, în termen de 3 luni de la publicarea prezentei legi, va prezenta
Parlamentului proiectul de lege cu privire la Depozitarul central u nic. Astfel, scopul proiectului
constă în instituirea cadrului legal cu privire la funcționarea Depozitarul ui central unic, pentru
realizarea Foii de parcurs din agenda reformelor îndreptate spre Integrarea Europeană . Proiectul
propune crearea Depozitarulu i central al valorilor mobiliare sub forma unei so cietăți pe acțiuni,
cu un capit al propriu de 1 milion EUR, împuternicită să efectueze operațiuni cu privire la
depozitarea instrumentelor financiare, menținerea registrului deținătorilor de valori mobiliare al
entităților de interes public, operațiuni de clearing și decontare și/sau sistemul multilateral de
tranzacționare, precum și alte operațiuni caracteristice Depozitarului central al valorilor
mobiliare. Depozitarul central este supravegheat de Banca Naț ională a Moldovei și dispune de
structură organizatorică de guvernanță combinată, de un mecanism de control intern, proceduri
administrative și contabile. [108]
Conform avizelor publicate pe pagina Parlamentului Republicii Moldova, prezentul proiect
are avi z pozitiv de la 3 comisii parlamentare: Comisia economie, buget și finanțe, Comisia
cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass -media,și Comisia protecție socială, sănătate și
familie
Guvernul Republicii Moldova, prin Hotărârea nr. 923 din 27.07. 2016 de asemenea a aprobat
Avizul la proiectul de lege cu privire la Depozitarul central al valorilor mobiliare. Cu toate
acestea a rem arcat unele nuanțe ce țin de formulările textuale cu caracter general care poate crea
confuzii la interpretare, dar și ex cluderea perioadei intermediare .
Pe cealaltă parte, Direcția generală juridi că a Parlamentului a menționat că proiectul va putea
fi examina t în ședințele plenare doar dup ă aducerea în concordanță cu prevederile legislației în
vigoare, ținând cont de obiec țiile expuse în aviz. Astfel, Direcția scoate în evidență două tipuri
de obiecții: de ordin general cât și de ordin tehnico -juridic.

67
Revenind la expertiza anticorupție, ținem să menționăm că Centrul Național Anticorupție a
recomandat revizuirea proiectului în totalmente în vederea instituirii unui cadru legal bine
reglementat cu privire la activitatea Depozitarului central unic. Expunerea proiectului într -o
manieră generală fiind admise numeroase lacune și norme ce pot fi interpretate discreționar, în
depen dență de interese, ar putea favoriza manifestări de corupție la aplicare.
”Legiuitorul nu a făcut evaluările necesare cu privire la costurile implementării proiectului și
disponibilitatea resurselor financiare, motivând acest fapt prin lipsa informațiilor suficiente la
etapa actuală. Astfel, autorul nu evaluează cantitativ, ci doar specifică argumente evazive cu
privire la imposibilitatea efectuării analizei economico -financiare. Există riscul ca proiectul să nu
dispună de acoperire financiară suficientă pe ntru a fi implementat și, într -un final, va rămâne
unul declarativ. În final, menționăm că un proiect să fie viabil, analiza costurilor de
implementare este o condiție indispensabilă în acest sens.”, se mai menționează în raport.
Proiectul supus expertizei nu reglementează expres domenii anticorupție, însă neîntrunirea
rigorilor de expertiză anticorupție, este considerat proiectul insuficient compatibil cu standardele
naționale – anticorupție. Totodată, în text se indică acte legislativ care nu au fost adop tate. Astfel,
se face trimitere la o normă în alb, iar riscul aplicării acesteia va putea fi sesizat la etapa de
implementare. [116, p. 7]
Cel de -al doilea proiect din acest pachet, la care am atras atenție , este proiectul de lege cu
privire la privind emi siunea obligațiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul
Finanțelor a obligațiunilor de plată derivate din garanțiile de stat nr.807 din 17.11.2014 și
nr.101 din 01.04.2015 . Proiectul de lege, propus de către Guvern, nu face parte din catego ria
actelor supuse nemijlocit expertizei anticorupție, întrucât are caracter individual .[86]
Însă, luând în considerare importanța prevederilor proiectului, atât pentru stabilitatea
financiară a țării, cât și pentru apărarea drepturilor și intereselor fina nciare ale cetățenilor,
Centrul Național Anticorupție a prezentat factorii de risc, în urma adoptării unui astfel de proiect.
Conform proiectului, volumul obligațiilor de stat emise va fi egal cu suma creditelor
neachitate de către „Banca de Economii” S.A, BC „Banca Socială” S.A și BC. „Unibank”S.A, la
data emiterii obligațiunilor de stat. Ministerul Fi nanțelor, în termen de 7 zile lucrătoare, va emite
și transmite Băncii Naționale a Moldovei obligațiunile de stat la valoarea nominală, la rata fixă a
dobânz ii, pe termen de până la 25 de ani, în volumul total de până la 13583,7 mln. Lei, cu rata
efectivă a dobânzii de 5%. Menționează CNA că criteriile de care s -a ghidat autorul la stabilirea
termenului de 25 de ani de acordare a creditului nu sunt clare. De a semenea, efectuarea unui
studiu de fezabilitate privind termenul de acordare a creditului și gradualitatea rambursării
termenului creditului, prin prisma politicii bugetar -fiscale a statului, este extrem de importantă.

68
O incertitudine constituie mărimea dobânzii , care a crescut sugestiv, fără a prezenta anumite
probe în acest sens. Atragem atenția că, potrivit Contractelor de acordare a creditului încheiate
între Banca Națională a Moldovei și cele trei bănci menționate mai sus, mărimea dobânzii era de
0,1% pe când în proiect Banca Națională a Moldovei va acorda credit Ministerului Finanțelor cu
o dobândă deja de 5%.
Un alt ele ment neclarificat în proiect rămâne a fi condițiile de emisie și răscumpărare a
obligațiunilor de stat stabilite în proiect, făcându -se referire doar că aceste condiții vor fi
prevăzute într -un a cord, încheiate ulterior între m inisterul finanțelor și Banca Națională a
Moldovei.
Prin urmare, Centrul Național Anticorupție a ajuns la concluzia că proiectul de lege nu
rezolvă problema în si ne și nu identifică soluții privind gestionarea acestei datorii, astfel ca
deciziile de bază și finale să fie prevăzute în proiectul de lege și nu într -un acord bilateral,
încheiat ulterior între Banca Națională și Ministerul Finanțelor la discreția și lat itudinea lor
proprie. În fond, proiectul este unul care afectează grav drepturile și interesele fundamentale ale
cetățenilor, garantate de lege. [120]
De aceiași părere este și Ombudsmanul Republicii Moldova, Mihai Cotorobai, în opinia
căruia „implementare a pachetului de legi va perturba realizarea veniturilor și cheltuielile la
bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale și fondurilor asigurării obligatorii de asistență
medicală, ceea ce în consecință va avea ca impact restrângerea drepturilor legitime a le
cetățenilor. De altfel, pachetul de legi prevede deja reduceri de cheltuieli ale bugetelor
asigurărilor sociale de stat și fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pentru anul
curent.” [8]
Pachetul de legi respectiv a fost retras din Parl ament, însă la scurt timp Guvernul Republicii
Moldova și-a asumat răspunderea și a adoptat legile respective, prin prisma prevederilor art.1061
din Constituție.
În termenul constituțional de 3 zile, un grup de deputați a înaintat o moțiune de cenz ură,
împo triva Guvernului, însă din lipsă de cvorum, aceasta a fost respinsă. De ase menea a fost
adresată o sesizare Curții Constituționale, prin care solicită controlul constituționalității blocului
de legi adoptate de către Guvern, prin asumarea răspunderii față de Parlament, însă aceasta a fost
declarată inadmisibilă. [27]
O altă abordare a eficienței expertizei anticorupție va fi examinată din punctul de vedere al
parteneriatelor publice -private. În acest sens, cel mai consecvent exemplu îl reprezintă proiectul
Hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea concesionării activelor Î.S.„Aeroportul

69
Internațional Chișinău” și a condițiilor concesionării acestora, autorul c ăruia este Ministerul
Economiei.
Proiectul avea ca scop aprobarea concesionării activelor aflate î n gestiunea economică a Î.S.
„Aeroportul Internațional Chișinău” și a condițiilor concesionării acestora. Totodată, proiectul
conține norme care reglementează procedura și condițiile de organizare și desfășurare a
concursului închis de selectare a concesio narului. Astfel se dorea crearea condițiilor necesare
atragerii investițiilor în dezvoltarea infrastructurii aeroportuare.
Conform notei informative anexate la proiect se denotă faptul că autorul proiectului a făcut o
referință superficială la existența un ui studiu de fezabilitate, însă fără a se putea distinge toate
elementele cheie ale acestuia.
In conformitate cu prevederile Regulamentului privind procedurile standard și condițiile
generale de selectare a partenerului privat, aprobat prin Hotărârea de Gu vern nr. 476 din
04.07.2012, pentru fiecare proiect de parteneriat public -privat se elaborează un studiu de
fezabilitate separate, și va fi supus obligatoriu avizării de către Agenția Proprietății Publice, care
se va expune dacă proiectul este unul fezabil și realizabil, dacă au fost luate în considerare
diverse alternative de realizare a proiectului și dacă forma prevăzută de realizare a proiectului
prin atribuirea unui contract de parteneriat public -privat este mai avantajoasă în raport cu alte
forme. [47]
Totodată, studiul de fezabilitate urmează să identifice și s ă analizeze riscurile inerente
contractului de parteneriat public -privat (riscul legislativ, politic, economico -financiar, de
executare), precum și indicatorii tehnico -economici a i parteneriatul ui public -privat. ” Autorul nu
face referire în nota informativă asupra faptului dacă implementarea proiectului va necesita
alocarea de mijloace financiare din bugetul de stat. Potrivit proiectului „riscurile aferente
realizării concesiunii prevăzute de con tractul de concesiune vor fi partajate între părțile
contractante conform prevederilor legale pe toată perioada de valabilitate al contractului de
concesiune”. Astfel, nu este exclusă situația când statul sau autoritatea contractantă – Ministerul
Economiei va fi în situația compensării unor daune care au survenit urmare a unor riscuri de
implementare a contractului. În aceste condiții, organul emitent urmează sa identifice aceste
riscuri ale contractului și sa se expună asupra existenței sau inexistenței re surselor financiare
disponibile la moment pentru acoperirea acestora”, se anunță în raport.
Inspectorul CNA a mai descoperit că elaborarea și promovarea acestui proiect poate fi dictată
de anumite interese de grup manifestate prin desfășurarea unei procedu ri netransparente de
selecție bazate pe criterii și condiții care nu sunt obiectiv justificate în raport cu unii din ofertanți
care să nu asigure o egalitate deplină și efectivă în drepturi ale acestora și sugerează organului

70
emitent (Guvernul) să atragă o atenție deosebită asupra conținutului studiului de fezabilitate și
asupra viabilității, per ansamblu, a proiectului de parteneriat public -privat, întrucât toată
procedura de inițiere, desfășurare și executare a contractului de parteneriat public -privat ur mează
să se desfășoa re într -un mod transparent. [19, p.109]
Un alt aspect conster nant ține de faptul că promotorul acestui proiect – Ministerul Economiei,
l-a transmis pentru expertizare Centrului Național Anticorupție la data de 28 mai 2013, la
amiază, solicitând raportul în termen proxim posibil . REA a fost întocmit timp de doua ore,
expertul fiind „impus” să se conformeze într -un timp record, în caz contrar, proiectul urma să se
promoveze fără raportul respectiv. Menționăm că expertiza anticorupție a fos t efectua ta pe
28.05.2013 (seara), iar proiectul a fost aprobat în ședința de Guvern din 29 mai 2013 fără a ține
cont de obiecțiile expuse în REA și publicat în Monitorul Ofi cial a doua zi, la 30 mai 2013.
Chiar dacă dead -line-ul pentru acest raport a fost unul la limită, totuși inspectorul Centrului a
reușit să identifice unii factori de risc. Urgența promovării proiectului trăda riscul desfășurării
unei proceduri netransparente de selectare bazate pe criterii și condiții care nu sunt obiectiv
justificate ci dictate de anumite interese de grup. Prejudicierea bugetului statului se manifestă
prin trei aspecte: riscurile aferente realizării concesiunii partajabile între părți; situația incertă a
creanțelor și datoriilor creditoare ale aeroportului și discreții în privința modului de percepere a
taxei de participare și a garanției de participare.
Prin urmare concluzionăm că promovarea unui astfe l de proiect atât de vital, econom iei
naționale, în termen restrâns , netransparent, cât și în lipsa studiilor de fezabi litate cu includerea
informațiilor financiare de bază nu face altceva decât să stârnească reacții negative, cât și
percepții precum că sub conceptul de satisfacere a interesului public, prin modernizarea
serviciilor de transport aerian, se ascund interese meschine de grup.
Făcând o retrospectivă la subiectul vizat, rezultatele expertizei la acest proiect, s -au adeverit,
și chiar și după patru ani de la concesionarea aeroportului, problema rămâne a fi una de talie
națională. Propunerea de a rezilia contractu l de concesiune a fost de mai multe ori în atenția
autorităților, cât și a Guvernelor Gaburici și Streleț . Darea în concesiune a fost obiectul a două
litigii, în ambele cazuri Curtea Supremă de Justiție a statuat că nu există nimic ilegal în
concesionarea aerogării.
Organul de urmărire penală a Centrului Național Anticorupție a pornit o cauză penală, în
urma analizei materialelor care au stat la baza emiterii Hotărârii Guvernului nr. 321, ridicate de
la Cancelaria de Stat, s -a constat lipsa avizelor de la mai multe autorități interesate, precum
Ministerul Transportului și Infrastructurii Drumurilor, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de
Informații și Securitate, etc. De asemenea, după efectuarea reviziilor la Î.S. „Aeroportul

71
Internațional Chișinău” ș i SRL „Avia Invest”, de către Inspecția Financiară a Ministerului
Finanțelor s -a constat că întreprinderea, contrar notei informative, prezentate de ex -ministrul
Valeriu Lazăr, se dezvolta dinamic și urmare a unui management eficient dispunea de resurse
proprii financiare sau atrase de la partenerii de dezvoltare externi, pentru a extinde serviciile
prestate și modernizarea lor. Conform unui raport din 2015, prezentat Guvernului Republicii
Moldova, CNA consider ă necesar anularea taxei de modernizare în sumă de 9 euro per pasager
la plecare, inclusă în contractul de concesiune inițierea procedurii de anulare a contractului de
concesiune, de către Ministerul Justiției, încheiat între Agenția Proprietății Publice și SR L Avia
Invest, din motivul că co ntractul d e concesiune n-a fost încheiat cu asociația p ersoanelor
juridice : S.A „Aeroportul Habarovsk ” și S.A „Kolomensky Zavod”, desemnată în calitate de
câștigător a concursului , și totodată SRL Avia Invest în loc de bani proprii, utilizează pentru
îmbunătățirea infrastructurii de la aeroport profitur ile pe care i le aduce aerogara. [117]
Totodată, în 2015, forul legislativ suprem a creat o comisie care să evalueze concesionarea
aeroportului Chișinău – dacă a fost legală, și dacă firma concesionară își respectă pr omisiunile,
formată din deputați din majoritatea parlamentară și din opoziție. Prin urmare, patru membri ai
Comisiei parlamentare de anchetă privind concesionarea Aeroportului, în cadrul unei conferințe
de presă din noiembrie 2016, au afirmat că documentul ar trebui renegociat, întrucât încheierea
contractului de concesiune a Aeroportului Internațional Chișinău a avut loc prin încălcarea
flagrantă a legislației, fapt care a prejudiciat interesele statului. [115]
Conchidem de altfel că, într -adevăr concesion area Aeroportului Internațional Chișinău este
una dintre cele mai controversate „afaceri” încheiate de Guvernul Republicii Moldova în ultimii
ani, fenomen ce putea fi prevenit, dacă se lua în calcul rezultatele expertizei anticorupție a
Centrului, prin car e au fost semnalate potențialele consecințe, încă la nivelul fazei incipiente a
proiectului.

3.3 Practici internaționale de expertiză anticorupție a actelor normative

De-a lungul procesului legislativ, cît și propunerile noi pentru modificarea acestuia , pot crea
riscuri de corupție. Acestea la rîndul lor pot fi intenționate, cînd autorul cu bună credință dorește
să obțină niște beneficii specifice, sau riscuri rezultate din lipsa de con știentizare. Nu există o
definiție internațională sau unanim acceptat ă privind expertiza anticorupție ca mecanism de

72
prevenire a corupției. Un studiu comparativ din 2008, a încercat să definească procesul după cum
urmează : „revizuir ea anticorupțuie a proiectelor de legi și acte normative este o măsură
prevenit ivă menită să diminuieze lacunele într -un sistem juridic” . [32, p.16] Definiția, însă pare a
fi prea restrânsă, în contextul în care preocupările legate de corupție țin nu doar de lacune, ci și
de multe alte deficiențe în formă și substanță. Prin urmare, noțiunea ar tre bui să sune în felul
următor: "Evaluarea anticorupție a legislației este o revizuire a formularului și substanța
normelor juridice elaborate sau adoptate pentru a detecta și a minimaliza riscul viitoarei corupții
pe care noile reguli instituite, ar putea s ă o faciliteze ". Expertiza anticorupție a proiectelor de
legi și acte normative, deși nou pe piața instrumentelor preventive a corupției are ca scop
neadmiterea legiferării practicilor coruptibile și a intereselor de grup.
Mecanismul de revizuire corupți onală a proiectelor de legi, este folosit în mai multe state ale
lumii, iar rezultatul acestuia este vădit în studiile anticorupție internaționale, cît și în barometrele
de percepție a corupției realizate de Transparency International. (anexele 9, 10 , 11)
Pentru st udiul res pectiv au fost alese trei state, care aplică mecanismul de expertiză
anticorupție, însă care la capitolul prevenire și combatere a corupției se află la un nivel mult
superior față de societatea moldovenească.
Dobîndindu -și independența față de Uniunea Sovietică, relativ în aceiași p erioadă ca și
Republica Moldova , Lituania și Letonia se numără printre țările cu o vasta experiență în
domeniul preventiv al corupției.
În Lituania, expertiza anticorupție este reglementată de prevederile articolul ui 8 al Legii IX –
904 din 28 mai 2002 cu privire la prevenirea corupției în Republica Lituaniană. [70] Astfel
promotorul legislativ efectuiază un proiect de evaluare a corupției, dacă proiectul propus
reglementează relațiile sociale din cele 18 domenii, dintre care menționăm: fondurile europene,
terenurile, construcțiile, subvențiile de la fondurile de stat și municipale, domeniul farmaceutic,
alte cazuri în care autorul vede un risc sporit de corupție, etc.
Totodată, Serviciul de Investigații Speciale efectuează evaluarea ant icorupție prim prisma
efectivității proiectului de lege și a relațiilor sociale pe care le reglementează, din propria
inițiativă, sau la propunerea președintelui Republicii, președintele Seismasului, prim -ministrului,
unei comisii parlamentare, a unui grup de deputați sau miniștri. Expertiza anticorupție poate fi
atribuită sau delegată altor insituții de stat și/sau instituții academice, iar la efectuarea ei se va
ține cont de practica aplicării proiectelor respective , cît și de oportunitatea modificării ac tului
juridic în cauză.
Implementarea sistemului de verificare și prevenire a corupției de către Sistemul de
Investigații Speciale, responsabil cu urmărirea penală și prevenirea actelor de corupție, a început

73
în anul 2002. Inițial, în 2003 a fost elaborată o metodologie care nu reglementa strict evaluarea
anticorupție, ci impactul general al noilor reglementări propuse, în rînd priorităților fiind și
evaluarea impactului potențial al dimensiunii corupției. Pentru a prevedea riscul coruptibilității
era nevoi e de răspuns la 24 de întrebări, dintre care: 1. Proiectul de lege va împiedica punerea în
aplic are a Legii cu privire la prevenirea corupției și a altor măsuri anticorupție? 2. Este sau nu
proiectul în contradicție cu programul național anticorupție? 3. P roiectul de lege prevede rotația
funcționarilor publici, responsabili de inspecțiile și controalele periodice?
Sigur că oferirea răspunsurilor la accest set de întrebări, nu mereu elucida impactul
nemijlocit al legii asupra nivelului de corupție. Prin urm are, Serviciul de Investigații Secrete a
aprobat în 2007, un ruglament care prevedea procedura de efectuare a expertizei anticorupție a
proiectelor de legi, cît și a actelro adoptate. Versiunea inițială a fost revizuită în 2013 și ulterior
în 2014 pentru a face față noilor cerințe în prevenirea corupției.
Versiunea din 2014, conține un set de definiții pentru proiectul de lege, evaluarea
anticorupție a legilor elaborate și adoptate, promotor al legislației. Menționăm că în conformitate
cu regulamentul în c auză definiția evaluării anticorupție este una destul de largă și include
principii precum "corectitudine" și "onestitate". De asemenea revizuirea legilor și a proiectelor
de legi se efectuiază pentru a identifica existența anticipată a unor lacune de regl ementare, care
ar putea duce la corupție, precum și acționarea în mod corupt, nedrept, secret sau subiectiv. [5,
p.41]
Mai mult, procedura detaliază etapele de evaluare anticorupție a proiectelor de acte. Astfel,
în primul rînd se analizează reglementările legale existente și relațiile sociale asupra cărora se
răsfrîng. Un al doilea moment constă în evaluarea impactului noilor relații, în ceea ce privește
prevenirea corupției și dificultăților care pot apărea la faza implementării. În cazul în care se
regăs esc dispoziții specifice, care ar favoriza corupția și comportamentul corupțional se
evaluiază detaliat fiecare element în parte. Totodată o atenție deosebită este acordată normelor ce
prevăd proceduri de control, eficiența lor, organele competente de iniț ierea și desfășurarea
controalelor, cît și prezența sancțiunilor, eventual, coraborate cu alte legi în vigoare. Termenul
limită pentru evaluarea coruptibilității este de maxim 15 zile și nu poate fi mai mic decît 3 zile.
Raportul oficial al Servi ciului de Investigații Speciale numaidecît trebuie să conțină numele
și prenumele evaluatorului și poziția acestuia; titlul și numărul legii expertizate; începutul și
sfîrșitul analizei; concluziile și recomandările expertului, cît și alte informații pe care persoa na
responsabilă le consideră relevante și necesare de a fi incluse în raport.
În cazul în care există o modificare substanțială a proiectului, în urma raportului, Serviciul
poate reevalua noua versiune a proiectului, din inițiativa proprie, sau la inițiati va autorităților

74
abilitate în acest sens. Informația privind aplicarea concluziilor și recomandărilor Serviciului, se
oferă în termen de trei luni de la înștiințarea autorului despre raport. Conform datelor statistice,
recomandările sunt acceptate în măsur a de 90%. [5, p.42]
În perioada 2012 -2016, evaluarea anticorupție a legislației și a proiectelor acesteia a fost
efectuată în următoarele domenii: energie, sănătate și farmacii, protectia mediului, aplicarea
legii, planificarea teritorială și supravegherea de stat a construcțiilor, transport, achiziții publice,
administrarea fiscală, activități politice și economice, securitate socială, educație și știință,
managementul terenurilor, guvernarea statului, administrație publică.
Pînă în prezent, Serviciul nu a recurs la delegarea expertizei, altor autorități sau instituții
academice, însă a antrenat în acest sens, membri ai societății civile, sua angajați ai Parlamentului
cu experiență specială, în anumite evaluări anticorupție.
Însă proba de corupție n u se spr ijină doar pe umerii Serviciului, astfel, î n conformitate cu
prevederile unui decret guvernamental din 2014, toate entitățile publice cu funcții de elaborare a
proiectelor de legi, sunt obligate să ia în considerare metodologia de verificare a coruptibilit ății
atunci cînd elaborează un proiect de lege sau act normativ, în domeniile definite de legea cu
privire la prevenirea corupției. [29] Recomandările evaluărilor sunt disponibile online pe pagina
web al Serviciului de Investigații Speciale, dar și pe site -ul oficial general al legislației
lituaniene. Dimensiunile rapoartelor publicate variază în cea mai mare parte între una și trei
pagini. Evaluarea anticorupție nu este obligatorie Conform art. 8 alin. 2 din Legea cu privire la
prevenirea corupției, evalua rea nu este obligatorie pentru persoana care elaboreaz ă proiectul de
lege, însă în cazul cînd un asmenea raport se întocmește, promotorul are datoria de a lua în
considerare recomandările expertizei.
Prin urmare concluzionăm că, Lituania merită a fi consid erată una din cele mai relevante
pentru procesul de prevenire și combatere a corupției atît la nivel de lege, cît și la nivelul
administrației publice. [4, p.3] Conform indecelui de percepție a corupției, Lituania ocupă locul
39 din 176, înregistrînd un ni vel al corupției de 59. Este interesant de remarcat faptul că
Republica Moldova s -a inspirat din exemplul lituanian, la crearea metodologiei din 2006.
În anul 2016, conform sondajelor, Letonia ocupă locul 44 din 176, la capitolul percepție a
corupției, cla sificîndu -se drept clasa de mijloc în prevenirea și combaterea acestui flagel.
Autoritatea publică, Biroul de Prevenire și Combatere a Corupție i (KNAB), însărcinată cu
funcția de a expertiza proiectele de legi și acte normative, activează în baza Legii cu privire la
biroul de prevenire și combatere a corupției, care în art. 7 alin. 10 statuiază că: în domeniul
prevenirii corupției, Biroul are funcția de a anliza atît proiectele, cît și actele normative în
vigoare, poate propune modificări asupra lor, or poa te veni cu inițiativa proprie de modificare a

75
cadrului regulatoriu în vigoare. [64] Întru executarea acestor prevederi, Biroul a elaborat o
Metodologie a evaluării anticorupționale a proiectelor de legi, cît și a legilor în sine.
Metodologia în cauză se apl ică tuturor autorităților publice, responsabile de crearea proiectelor
de legi, indiferent de sectorul de activitate, inclusiv și a autorităților publice locale.
Conform proiectului de orientări, aria de reglementare include riscurile considerate a fi cel e
mai vulnerabile la corupție, dintre care: factorii de decizie, inclusiv cei care se ocupă de
managementul resurselor financiare, transparență decizională limitată cît și manipularea
informațiilor confidențiale. Posibilitatea de a acționa unilateral, exer citarea unei largi discreții,
cît și lipsa unui mecanism de monitorizare de asemenea fac parte din lista circumstanțelor
agravante, prin prisma cărora se realizează expertiza anticorupție. Un aspect important, diferit de
cadrul regulatoriu moldovenesc în m aterie de expertiză anticorupțională, prevede expres lista
posturilor cît și mecanismele de reglementare, care implică în mod obișnuit activități predispuse
la corupție, cum ar fi proceduri de acordare a licențelor sau de autorizare, stabilirea unor taxe s au
impozite sau lărgirea perimetrului de acțiune ale instituțiilor statului.
Autorul proiectelor de legi, cît și a actelor normative, trebuie să atragă o atenție sporită, la
factorii de risc identificați, mai sus și să prevadă mecanisme de prevenire a coru pției. În acest
scop, Metodologia prevede cîteva principii generale, de care urmează să se țină cont la
elaborarea unui proiect, cum ar fi asigurarea unor proceduri transparente, a unor reguli clare și
lipsite de ambiguitate, includerea dreptului la recurs , limitând discreția oficială, împărțirea
responsabilităților în luarea deciziilor și punerea în aplicare clară, sancțiunea, în cazul în care
norma nu este respectată. La capitolul tehnici legale o mare atenție se acordă coerenței interne și
externe a legi i, în alte cuvinte compatibilizarea proiectului atît cu cadrul normaitv național, cît și
cu prevederile internaționale. Există, de asemenea, criterii specifice, în dependență de domeniul
de reglementare a proiectului.
În ceea ce privește procedurile admini strative, Ghidul de evaluare anticorupțională letonian,
prevede că o lege trebuie să stabilească expres actele necesare, termenele și taxele pentru
eliberarea unor acte permisive. În același mod, procedurile de acordare a licențelor trebuie să
conțină prem isele pentru emiterea, respingerea sau anularea licenței și a autorității competente în
acest sens. Acest capitol subliniază de asemenea, importanța consultării publice cu o gamă largă
de părți interesate din societatea civilă.
Anexa proiectului de metodol ogie conține o listă de verificare a riscurilor de coruptibilitate,
numite stegulețe roșii: I) deficiențele formale ale legilor și reglementărilor (cum ar fi discreția
vagă sau termeni ambigui); II) lipsa unor responsabilități și competențe clar definite; III) lipsa
răspunderii pentru încălcări; IV) lipsa unor mecanisme eficiente și efective de implementare; V)

76
lipsa unui mecanism coerent de aplicare a sancțiunilor; VI) lipsa unor linii directoare clare de
condamnare și stabilirea unei pedepse, în conformit ate cu graviditatea infracțiunii, oscilînd de la
nivelul minim la cel maxim.
Conchidem totuși că, deși există un cadru normativ cu privire la expertiza anticorupție,
totuși nu există nici o prevedere în legea letonă pentru a se asigura că evaluările riscuri lor de
corupție sunt obligatorii sau necesită a fi luate în considerare de către entitatea redactantă, într -un
anumit interval de timp. Prin urmare conceptul letonian promovează o alternativă prin educație și
conștientizare a prezentelor riscuri de către a utor, obligativitatea fiind văzută ca o măsură de
intimidare.
La fel ca și Republica Moldova, în anul 2006, Coreea de Sud a introdus expertiza
anticorupție, în urma modificării Legii prevenirii corupției. Astfel a fost legiferată funcția de
examinare a ri scurilor de corupție atît la nivel de lege, cît și în statutele subordonate ei, de către
Comisia Anticorupție și Drepturile Civile. Amendamentul în cauză se răsfrînge asupra decretelor
prezidențiale, decretele prim -ministrului, or donanțele ministerelor, di rective, regulamente,
anunțuri. În cazul în care sunt identificați factori care cauzează apariția corupției, Comisia po ate
recomanda șefului organizației publice – promotor a actului să ia măsuri pentru a le elimina.
Astfel, prin Decretul prezidențial din 2008, a fost prevăzută procedura de expertiză și
metodele ce vor fi folosite în acest sens. În aceiași ordine de idei, revizuirea factorilor ce
cauzează corupția este definită ca analiza actelor juridice, în scopul identificării și eliminării
factorilor ca re se vor corela pro babil cu corupția în viitor, numită generic evaluarea impactului
corupției. Comisia a fost împuternicită să elaboreze orientări privind subiectul, obiectul, criteriile
și metodele de evaluare a impactului corupției, întru asigurarea efi cacității acesteia. [101] Astfel ,
Comisia Anticorupție a elaborat o metodologie cuprinzătoare „Ghidul tehnic pentru
implementarea evaluării impactului corupției” și a fost actualizată în 2012. Ghidul scoate în
evidență trei factori principali generatori de corupție: cerere -ofertă -mecanism de implementare și
criteriile de stabilire a acestora. Cererea sau nivelul de conformitate a proiectului are la bază trei
criterii: nivelul adecvat de conformitate, sancțiuni balansate și existența unui tratament
preferen țial. Prin corespunderea standardelor de execuție se urmărește nivelul de coerență și
obiectivitatea discreționară, cît și claritatea standardelor de sprijin fiinanciar. Cel din urmă risc,
transparența procesului administrativ, are la bază accesibilitatea și deschiderea către public,
predictibilitate și descoperirea conflictelor de interese posibile.
Ghidul se concetrează mai mult pe probleme legate de conținut, decît pe ambiguitatea
lingvistică sau logică, chiar dacă criteriile precum coerența și obiectivi tatea reglementărilor
discreționare, acoperă într -o măsură și segmentul tehnic ar expertizei.

77
Scopul celor trei factori generatori de corupție este de a identifica în ce măsură actele crează
stimulente pentru oferire și acceptare de mită, cît și intercțiun ea ambelor părți în acest sens.
Evaluarea impactului corupției se efectuiazăasupra legislației adoptate, în conformitate cu banca
centrală de date anuală. În acest sens, comisia se consultă cu alte autorități publice, pentru a
stabili planurile de evaluare a impactului corupției pe termen mediu și scurt. Ulterior se
evaluează performanța pentru fiecare instituție în parte.
În plus, Comisia examinează proiectele de legi, întru identificarea factorilor care cauzează
corupția. Dacă proiectele includ anumite proceduri adminsitrative, sau țin de activitatea
serviciilor publice, Comisia examinează impactul lor prin prisma prevederilor legale, care au
instituit o atare prcedură. Selectarea regulamentelor adminsitrative, bazate pe criterii de risc, se
face în mod aleatoriu, de către Comisie, din lista actelor noi emise de autorități, la fiecare șase
luni. Pentru efectuarea expertizei, autorul proiectului, prezintă proiectul împreună cu un formular
de solicitare a evaluării. În cazul în care, Comisia Anticorupție co nsideră necesar prezentarea
altor acte, decît cele anex ate, organele statului sunt obligate să le furnizeze instituției de control.
De, asemenea, autoritatea promotare trebuie să completeze o autoevaluare și lista de întrebări
detaliate privind posibilele riscuri cuprinse în proeictele de legi. În acest fel, conchidem că
autorul legii, din start, este obligat să se gîndească la eventualele riscuri de corupție atunci cînd
proiectează o lege. Prin urmare, sistemul coreean de evaluare a impactului corupției co mbină
evaluarea inerentă a coruptibilității de către autor , la momentul redactării textului, cu evaluarea
extrinsecă, realizată de către un organ independent, în persoana Comisiei. Termenul de expertiză
este de 30 de zile. Înainte de a emite recomandări, Comisia analizează practicile relevante pentru
legea respectivă și consultă agenția guvernamentală promotoare de proiect și dacă este necesar,
experți independenți. De remarcat că, Comisia organizează audieri publice sau discuții pe baza
proiectelor de leg i.
Odată ce comisia constată factori de corupție, emite o notificare scrisă , în care indică un
termen limită de luare a măsurilor în acest sens. Dacă recomandările nu pot fi implementate,
șeful autorității pr omotoare de proiect prezintă în scris motivele, respectîndu -se termenul limită
acordat.
Articolul 31 din Decret, prevede posibilitatea creării unui grup consultativ privind evaluarea
impactului corupției , cu scopul de a asigura profesionalismul și obiectivitatea evaluării, cît și
oferirea unor sfaturi în materie de evaluare. Grupul este condus de un președinte, responsabil de
organizarea și funcționarea acestuia. Rezultatele activității acestui grup sunt comunicte altor
autorități publice interesate, precum Comitetul Reformei sau Ministerul Legislației
Guvernamentale. Grupul poate efectua sondaje pe marginea evaluărilor, sau solicitata părerea

78
unui expert din partea funcționarilor publici evaluați. Întregul proces de evaluare poate fi
vizualizat în anexa 12.
O atenție specifică se acordă și adminsitrați ei publice locale. Comisia ghidează administrația
locală să stabilească și să administreze un sistem de autoevaluare, iar pentru întreprinderile
publice, evaluarea impactului corupției poate fi socotită ca un act de voluntariat din partea
Comisiei. În 2014 , a fost elaborată o metodologie specifică pentru administrația publică locală,
intitulată „ Manual ul de impact asupra corupției ”, cu un volum de 195 de pagini .[91]
Comisia Anticorupție și Drepturi civile este dispusă să disemineze practica și experiența pe
care o dețin cu alte state. Ba mai mult, în 2009 și-a împărtățit experiența cu Comisia de eradicare
a corupției din Indonezia, iar în 2014, cu Agenția mongolă de anticorupție. Cu toate acestea,
până în prezent, ambele țări nu au încă instalate mecanisme s imilare.
Concluzionînd asupra sistemului de expertiză coreean, deducem că prevenirea corupției este
văzută global și acoperă toate autoritățile publice și sferile de activitate ale acestora. Ba mai
mult, evaluarea se face cu aportul tuturor factorilor imp licați, deoarece scopul final nu este
legiferarea unui interes specific, ci binele general. Prin urmare, Coreea de Sud își merită pe bună
dreptate poziția 52 în topul celor mai curate țări din lume, conform Indecelui de Corupție din
2016, realizat de Trans parency International. Iar Republica Moldova, cu siguranță are ce învăța
din experiența coreenilor.
Revenind pe continentul european, remarcăm că nu toate statele au implementat expertiza
anticorupție a proiectelor de legi su acte normative. Pentru a preve ni comportamentul coruptibil,
un rol important i se acordă societății civile. Prin urmare mecanismul de consulatare publică,
unde reprezentanții societății civile au acces liber la procesul decizional diminuează riscul
legiferării unor interese meschine sa u de grup. De acest principiu s -a condus și state precum
Boșnia și Herțegovina, Ungaria, Bulgaria, Macedonia, Montenegru, România sau Serbia, unde
expertiza anticorupție de iuri lipsește, însă de facto cetățeanul stă la straja supremației intereselor
const ituționale, a prevenirii corupției și a comportamentului corupțional .

79

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Pe parcursul scrierii prezentei lucrări, autorul a ajuns la următoarele concluzii:
1. Corupția în Republica Moldova rămîne a fi un fenomen endemic și sistemic, care se
autopromovează și generează noi forme de manifestare, demonstrînd o vitalitate
amenințătoare.
2. De la proclamarea independenței republicii , legiuitorii au acordat o atenție sporită luptei
cu corupția, însă cu lezarea componentei de prevenire.
3. Major itatea actelor normative, care reglementează mecanismele de prevenire au fost
adoptate cu încălcarea termenelor pentru onorarea anumitor obligații în domeniul
prevenirii și combaterii corupției, asumate de Republica Moldova în fața partenerilor
externi, ce ea ce a însemnat sacrificarea calității reglementărilor în favoarea cantității lor .
La ora actuală, devine imposibil oferirea unor detalii obiective privind impactu l acestora,
întrucît acestea sunt mereu modificate, accentulfiind pus pe etapa de elaborare și adoptare
a legilor și nu pe efortul de implementare.
4. În Republica Moldova activează o serie de instituții cu atribuții în domeniul prevenirii și
combaterii corupției, însă toate sunt consider ate corupte de către moldoveni. Se atestă
dualitate de atribuț ii între autoritățile respective, care generează o serie de impedimente
în activitate, inclusivrivalitatea în loc de cooperare și efectul „ping -pong” în acuzații
privind ineficiența și gradul scăzut de calitate a activității.
5. Matricea de politici europene rămîne a fi un instrument excelent de implementare a
reformelor, iar prin monitorizarea acestora de către organismele internaționale se asigură
implementarea conformă a acestora.
6. Centrul Național Anticorupție este exponentul principal în prevenirea și comb aterea
corupției, a actelor conexe și a faptelor de comportament corupțional.
7. Principalele activități de prevenire a corupției desfășurate de Centru includ: expertiza
anticorupție a proiectelor de legi, inclusiv a actelor normative ale Guvernului, evaluare a
riscului de corupție, activităț i de sensibilizare anticorupție, efectuarea evaluării integrității
instituționale, monitorizarea implementării planurilor de integritate și aprecierea
progreselor realizate.
8. Eficiența activității preventive rămâne a fi un a tribut esențial al unui nivel de viață
calitativ și un scop esenț ial în materie anticorupțională, întrucît rezultatele activității

80
preventive sunt direct proporționale cu gradul de securitate a societății în fața tentativelor
de corupere.
9. Expertiza anticor upție reprezintă un mecanism novator de prevenire a corupției, oferind
un plus de transparență în procesul decizional, prin asigurarea adoptării unui act legislativ
sau adminsitrativ, benefic interesului public.
10. Exercițiul de expertiză anticorupție a reuși t să anticipeze și să evite un volum destul de
impunător de potențiale prejudicii.
11. Experiența internațională a demonstrat că efectuarea unei atare expertize a coruptibilității,
reprezintă un mijloc de educare în spirit anticorupțional și contribuie la creș terea
încrederii populației în activitatea exponenților puterii.
Ținând cont de informația prezentată în prezentul studiu, se recomandă, să fie implementate
următoarele măsuri:
1. Implementarea conformă și asigurarea continuității în implementare a strategiil or și
politicilor anticorupție adoptate.
2. Eliminarea controlului parlamentar asupra activității Centrului Național Anticorupție
3. Crearea unei comisii speciale de numire în funcție a persoanelor de conducere a CNA, în
componența căreia să se regăsească un rep rezentant al Parlamentului, un reprezentant al
Guvernului, un reprezentant al Consiliului Superiori al Magistraturii și un reprezentant al
societății civile.
4. Crearea unui proiect de lege ferenda privind instituirea prin lege organică a mecanismului
de expe rtiză anticorupție ca procedura obligatorie, care să prevadă totodată și
posibilitatea de sancționare a autorilor, în cazul omiterii sau neracordării la recomandările
stipulate de experți.
5. Pentru a crește nivelul de transparență în activitatea Centrului Na țional Anticorupție, cît
și nivelul de încredere a populației, considerăm oportun, efectuarea expertizei
anticorupționale a tuturor proiectelor de acte, ale căror autor este însuși CNA, de către
societatea civilă, prin intermediul Centrului de Analiză și P revenire a Corupției.
6. Excluderea practicii vicioase de a solicita expertiza anticorupțională, în termene mai
restrînse decît cele stabilite de legislație.
7. Valorificarea mecanismelor de prevenire a corupției și instituirea la nivel de autorităț i, a
autoexpe rtizelor anticorupție a proiectelor de acte normative și legislative, și remiterea
acesteia împreuna cu proiectul propriu -zis spre expertizare la CNA.

81

BIBLIOGRAFIE

1. „20 principii directoare pentru lupta împotriva corupției” , adoptate prin Rezoluția (97 )
24 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei la 6 noiembrie 1997 la cea de -a 101
Sesiune, la Strasbourg http://cna.md/public/files/legislatie/20_principii_directoare. pdf )
(accesat la 14.03.2017, ora 16:40) .
2. Alexandru M. Cum ar fi un DNA în Republica Moldova? Studiu privind capacitățile
investigative ale Direcției Naționale Anticorupție din România și cele actuale și viitoare
ale Procuraturii Anticorupție din Republica Moldova . Chișinău, 2015, 52p .
3. Alianța Anticorupție. Studiu analitic cadrul legislativ și instituțional național și
internațional privind integritatea agenților publici . Chișinău, 2016, 52p.
4. Analiza comparativă privind instrumentele / mecanismele de preve nire și combatere a
corupției, de monitorizare și evaluare a politicilor anticorupție la nivelul a cinci state
europene (Finlanda, Lituania, Slovenia, Olanda și Slovacia)
www.mdrap.ro/…//comparativ_Finlanda_Lituania_Slovenia_Olanda_Slo (accesat la
23.04.2017, ora 13.20) .
5. Anti-Coruption Assesment of Legislation http://www.stt.lt/en/menu/corruption –
prevention/anti -coruption -assesment -of-legislation/#turinys (accesat la 23.04.2017, ora
12:12) .
6. Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT), Centrul Analitic „Expert -Grup” și
Centrul de Resurse Juridice di n Moldova (CRJM). Raport de monitorizare a
implementării Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare (martie -august 2016) .
Chișinău, 2016, 62 p. http://www.e -democracy.md/files/raport -final-foaie -parcurs -03-08-
2016 -ro.pdf .
7. Avizul Curții Constituți onale la proiectul de lege pentru modificarea și completarea
Constituției Republicii Moldova (instituția procuraturii) Nr. 5 din 19.04.2016 . În:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr 114 -122 din 29.04.2016, art. 35.
8. Avocatul Poporului: „Legea mili ardului” încalcă drepturile moldovenilor, iar Timofti
trebuie s -o respingă http://moldnova.eu/ro/avocatul -poporului -legea -miliardului -incalca –
drepturile -moldovenilor -iar-timofti -trebuie -s-o-respinga -7183.html/ (accesat la
21.04.2017 , ora 10:24).
9. Bejan O. Corupția: noțiune, prevenire și contracarare . Chișinău: AȘM, 2007. 136 p .

82
10. Borșevski A., Istrati A. Bazele de contracarare a corupției. Recomandări metodice.
Chișinău: Pontos, 2008. 192 p .
11. Bostan G. Pavlov S. Studiu Instrumente de prevenire a corupției în sectorul justiției .
Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției 91 p
http://www.justice.gov.md/public/files/file/reforma_sectorul_justitiei/pilonstudiu1/Studiu
_instrumente_de_prevenire_a_coruptiei -_CAPC -2012.pdf (vizitat la 12.03.2017, ora
20:10).
12. Bostan G., Cojocaru C., Gurin C., Ioniță L. Studiu. Eficiența mecanismului de efectuare a
expertizei coruptibilității proiectelor de acte legislative și alte acte normative în
Republica Moldova între anii 2006 -2009 , Chișinău, 20 09. 116 p.
13. Bostan G., Dron I., Ioniță L., Iftodii E., Jigău R., Kalughin M., Pavlov S., Pîrvan V.,
Roșca N., Rusu I. Studiu . Eficiența expertizei coruptibilității (2015 -2016) Chișinău, 2016 ,
33p.
14. Campanii de sensibilizare desfășurate de către Centrul Nați onal Anticorupție
http://www.cna.md/lib.php?l=ro&idc=162&t=/Sensibilizare/Campanii -de-sensibilizare
(accesat la 23.04.2017, ora 20:20) .
15. Cancelaria de Stat a Re publicii Moldova. Raport anual cu privire la asistența externă
acordată Moldovei, Chișinău, 2011, 89 p. http://infoeuropa.md/asistenta -tehnica/raportul –
anual -cu-privire -la-asistenta -externa -acordata -moldovei/ accesat (14.022017, ora 13:40) .
16. Carasciuc L., Bostan G., Spinei I., Kalughin M., Cojocaru C., Pavlov. S., Pagoni D., Jigău
R. Monitorizarea politicilor anticorupție în autoritățile pu blice centrale . SOROS
Moldova: Chișinău: 2013. 46 p.
17. Centrul Analitic Independent Expert -Grup. Nota de poziție pe marginea inițiativei
legislative privind amnistia fiscala și de capital http://www.e –
democracy.md/files/pr/2016 -12-19-nota-amnistia -fiscala.pdf (accesat la 13.04.2017, ora
16:40) .
18. Centrul de Resurse p entru Drepturile Omului (CReDO). Localizarea instituțională
eficientă a funcțiilor de prevenire și de combatere a corupției în cadrul CNA – CNI" ,
Chișinău, 2015. 45p.
19. Centrul Național Anticorupție. Procesul legiferării intereselor: quid prodest? (cine
profită) Constatările expertizei anticorupție. Chișinău, 2016, 139p
http://www.cna.md/doc.php?l=ro&idc=117&id=1466&t=/Studii -si-analize/Studii -despre –
coruptie/Procesul -legiferarii -intereselor -quid-prodest -cine-profita -Constatarile -expertizei –
anticoruptie (accesat la 15.02.2017, ora 14:42) .

83
20. Chua Cher Yak. Corruption Control, more than just strucutres, systems and processes
alone În: sixth international training course on co rruption control visiting experts’papers
http://www.unafei.or.jp/english/pdf/RS_No65/No65_19VE_Yak.pdf (accesat la data de
15.05.2017, ora 14:47) .
21. Codreanu R., Jopp M., Lutenco V. , Priseajniuc E., Sieg M. Civil Society and the Fight
against Corruption: Promoting effective Anti -Corruption Policies by Reforming the
Public Sector and Law Enforcement Authorities. În: IEP Policy Paper on Eastern Europe
and Central Asia, 2 February 2016 No. 8, 26p. http://iep -berlin.de/wp –
content/uploads/2016/06/2016_Policy -Paper -No-8.pdf (accesat la 24.05.2017, ora 13:45) .
22. Cojocaru C. Eficiența politicilor și acțiu nilor anticorupție în contextul Planului de acțiuni
UE-RM. Chișinău, Editura ARC, 2009 123p.
23. Comisia Euro peană. Al doilea Raport privind progresele realizate în punerea în aplicare de
către RM a planului de acțiune pe liberalizarea vizelor, Bruxelles, 2012 27p.
http://infoeuropa.md/ue -privind -rm/al -doilea -raport -privind -progresele -realizate -in-
punerea -in-aplicare -de-catre -rm-a-planului -de-actiune -pe-liberalizarea -vizelor/ (accesat la
09.03.2017, ora 14:25) .
24. Concluzii și recomandări ale misiunii de evaluare a instituțiilor de drept din Republica
Moldova. 28 p https://eeas.europa.eu/sites/eeas/files/justice_peer_review_1_ro.pdf
25. Constituția Republicii Moldova din 29.07.1994. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr. 1 din 12.08.1994 .
26. Cușnir V. Fenomenul corupției: între percepție și reacție socială . În: Revista
„Akademos”, 2015, nr. 4(39), Chișinău: Academia de Științe a Moldovei, 2015, p.97 -105.
27. Decizia Curții Constituționale de inadmisibilitate a sesizării nr. 119a/2016 privind
controlul constit uționalității unor hotărâri de Guvern privind angajarea răspunderii asupra
unor proiecte de legi Nr. 77 din 12.10.2016. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldovanr. 399-404 din 18.11.2016, art. 97.
28. Decizia Curții Constituționnale de inadmisibilitate a se sizării nr. 51A/2016 privind
controlul constituționalității Legii nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la procuratură, Nr.
30 din 29.04.2016. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 140-149 din
27.05.2016 art. 50.
29. Decretul nr. 243 din 12.03.2004 privind aprobarea normelor de evaluare anticorupție a
proiectelor de legi.

84
30. Decretul Președintelui Republicii Moldova cu privire la măsurile de combatere a corupției
în organele puterii de stat și administrației de stat Nr.104 din 30.04. 1992. În: Monitoru l
Parlamentului Republicii Moldova, 1992, nr. 4, art. 101 -1.
31. Dumbravă V. Experții UE avizează pozitiv proiectul Legii integrității. Țărnă: Sperăm să
se miște lucrurile și în Parlament http://agora.md/stiri/28675/video –expertii -ue-avizeaza –
pozitiv -proiectul -legii-integritatii –tarna -speram -sa-se-miste -lucrurile -si-in-parlament
(accesat la 08.05.2017 , ora 10:10) .
32. European Partners Against Corruption Anti -Corruption Working Group . Report
“Common Standards and Best Practice for Anti -Corruption Agencies” , 2008, 33 p.
https://www.knab.gov.lv/upload/eng/epac_common_standarts.pdf (accesat la 23.04.2017,
ora 11:10) .
33. Gațcan I. Corupția ca fenomen social și mecanisme anticorupție (cazul Republicii
Moldova) . Chișinău: Universitatea de Stat din Moldova, 2015. 188 p.
34. Gațcan I. Percepția fenomenului corupției și politici anticorupție în Republica Moldova .
În:Studia Universitatis. Seria „Științe Sociale”, nr. 3 (33). Chișinău: 2010, p.5 -13.
35. Gațcan I., Bulgaru M. Prevenirea și combaterea corupției în Republica Moldova:
realizări și probleme. În: „Cercetare și inovare – perspective de evoluție și integrare
europeană”. Materialele conferinței științifice. Chișinău: CEP USM, 2009 .
36. Ghinea C., Gamurari L. Primii pași dintr -un drum lung: Uniunea Europeană și instituțiile
anticor upție în Moldova . Policy Brief nr. 33, Chișinău, 2013, 8p.
37. Guzun I., Macrinici S . Reforma justiției in Republica Moldova: progrese și impedimente
În: Policy Paper, 2016, nr.04, 7 p. http://www.infoeuropa.md/files/reforma -justitiei -in-
republica -moldova -progrese -si-impedimente.pdf (accesat la 18.03.2017, ora 20:04) .
38. Hoppe T. Anti-Corruption Assessment of Laws „Corruption pr oofing” comparative study
and methodology. Sarajevo: Regional Cooperation Council, 2014, 206p.
39. Hotărârea Guvernului privind aprobarea Regulamentului –cadru privind avertizorii de
integritate Nr. 707 din 09.09.2013. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldo va nr. 198 –
204 din 13.09.2013, art. 808 .
40. Hotărârea Guvernului privind stabilirea valorii admise a cadourilor simbolice, a celor
oferite din politețe sau cu prilejul anumitor acțiuni de protocol și aprobarea
Regulamentului cu privire la evidența, evaluarea, păstrarea, utilizarea și răscumpărarea
cadourilor simbolice, a celor oferite din politețe sau cu prilejul anumitor acțiuni de
protocol Nr. 134 din 22.02.2013. În : Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 42 -47
din 01.03.2013, art. 185 .

85
41. Hotărîrea Biroulu i permanent al Parlamentului pentru aprobarea Instrucțiunii privind
circulația proiectelor de acte legislative în Parlament nr. 30 din 7 noiembrie 2012
http://www.parliament.md/LinkClick.aspx?fileticket=l%2fXtRuGkbTY%3d&tabid=197&
language=ro -RO (accesat la 11.04.2017, ora 21:35) .
42. Hotărîrea Curții de Conturi privind procedurile aplicate în cadrul Curții de Conturi în
cazul identificării/determinării de către auditori a riscului de fraudă/corupție Nr. 8 din 21
martie 2016 http://ccrm.md/doc.php?l=ro&idc=196&id=5854&t=/Cadrul –
legal/Regulamente/Regulamentul -privind -procedurile -aplicate -in-cadrul -Curtii -de-
Conturi -in-cazul -identificariideterminarii -de-catre -auditori -a-riscului -de-fraudacoruptie
(accesat 01.04.2017, ora 21:00) .
43. Hotărîrea Guvernului cu privire la aprobarea Metodologiei de evaluare a riscurilor de
corupție în instituțiile publice Nr. 906 din 28.07.2008. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr. 152 -153 din 12.08.2008, art. 935 .
44. Hotărîrea Guvernului cu privire la mecanismul de consultare publică cu societatea civilă
în procesul decisional Nr. 967 din 09.08.2016. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr. 265 -276 din 19.08.2016, art.1050 .
45. Hotărîrea Gu vernului cu privire la Programul de stat privind combaterea criminalității,
corupției și protecționismului pentru anii 1999 -2002 și despre îndeplinirea Hotărîrii
Parlamentului Republicii Moldova "Privind activitatea Procuraturii Generale și
Ministerului Af acerilor Interne în combaterea crimei organizate și corupției" Nr. 1017 din
04.11.1999. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.123 din 05.11.1999, art. 1071 .
46. Hotărîrea Guvernului cu privire la unele măsuri de realizare a Legii nr.269 -XVI din 12
decembrie 2008 privind aplicarea testării la detectorul comportamentului simulat
(poligraf) Nr. 475 din 19.06.2014. În Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 169 –
173 din 27.06.2014, art. 521 .
47. Hotărîrea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind p rocedurile standard și
condițiile generale de selectare a partenerului privat Nr. 476 din 04.07.2012. În: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova Nr. 143 -148 din 13.07.2012, art. 530 .
48. Hotărîrea Guvernului pentru implementarea Legii nr.325 din 23 decembrie 2013privind
testarea integrității profesionale Nr. 767 din 19.09.2014. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr. 325 -332 din 31.10.2014, art. 945 .
49. Hotărîrea Guvernului privind expertiza anticorupție a proiectelor de acte legislative și
normative Nr. 9 77 din 23.08.2006. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldvova nr. 134 –
137 din 25.08.2006, art.1020 .

86
50. Hotărîrea Guvernului сu privire la aprobarea Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii
2016 -2018 Nr. 890 din 20.07.2016. În: Monitorul Oficial al Repub licii Moldova nr. 217 –
229 din 22.07.2016, art. 966 .
51. Hotărîrea Parlamentului pentru aprobarea Planului de acțiuni pe anul 2016 privind
implementarea Strategiei naționale anticorupție pe anii 2011 –2016 Nr. 90 din 12.05.2016.
În: Monitorul Oficial al Rpublicii Moldova nr.184 -192 din 01.07.2016, art. 405 .
52. Hotărîrea Parlamentului pentru aprobarea Stategiei de consolidare instituțională a
Centrului Național Anticorupție Nr. 232 din 25.10.2012. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr. 22 -25 din 01.02.2013, a rt. 85 .
53. Hotărîrea Parlamentului pentru aprobarea Strategiei Naționale Anticorupție pentru 2011 –
2015 nr. 154 din 21.07.2011. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 166 -169 din
07.10.2011, art. 483 .
54. Hotărîrea Parlamentului privind aprobarea structurii și efectivului -limită ale Centrului
Național Anticorupție Nr. 34 din 11.03.2016. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova
nr 69 -77 din 25.03.2016, art.121 .
55. Hotărîrea Parlamentului privind modificarea Hotărîrii Parlamentului nr. 154 din
21.07.2011 pentru aprobarea stategiei naționale anticorupție pe anii 2011 -2015 Nr. 89 din
12.05.2016. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 184 -192 din 01.07.2016, art.
404.
56. Hotărîrea pentru aprobarea avizului la proiectul de lege cu privre la depozitarul central al
valorilor mobiliare.nr. 923 din 27.07.2016. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova
nr. 256 -264 din 12.08.2016 Art. 1034 https://www.e –
tar.lt/portal/en/legalAct/TAR. 4DBDE27621A2/AeGwNWRfhL (accesat la 23.04.2017,
ora 10:10) .
57. Iachimov S., Stoianov S. Corupția în Moldova și lupta cu ea. Comrat, 2007. 28p.
58. În mai puțin de două luni, aproape 500 de caziere de integritate au fost solicitate de la
CNA http://www.cna.md/libview.php?l=ro&id=1472&idc=5&t=/Massmedia/C omunicate –
de-presa/In -mai-putin -de-doua -luni-aproape -500-de-caziere -de-integritate -au-fost-
solicitate -de-la-CNA/#sthash.8oD5tywh.dpuf (accesat a14.03.2017, ora 14:35 ).
59. Johnston M. Corupția și formele sale. Bogăție, putere și democrație /Traducere de Silvia
Chiril ă. Iași: Polirom, 2007. 336 p .
60. Klemenčič G., Stusek J . Specialised Anti -Corruption Institutions REVIEW OF MODELS
Anti-Corruption Network for Eastern Europe and Central Asia . France: OECD, 2008.

87
144p https://www.oecd.org/corruption/acn/39971975.pdf (accesat la 28.04.2017, ora
10:09) .
61. Klitgaard R., MacLean -Abaroa R., Parris H. L. Orașe corupte: ghid practice de tratament
și prevenire . București: Editura”Humanitas”, 2006 , 212p.
62. Lege cu privire la prevenirea și combaterea corupției Nr.90 din 25.04.2008. În:Monitorul
Oficialal Republicii Moldova nr. 103 -105 din 13.06.2008, art.391 .
63. Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate Nr. 132 din 17.06.2016.
În:Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr 245 -246 din 30.07.2016, art. 511 .
64. Legea cu privire la biroul de prevenire și combatere a corupției din Letonia din 18 aprilie
2002 https://www.knab.gov.lv/upl oad/knab_normativie_akti/knab_likums_rus.pdf .
65. Legea cu privire la Centrul Național Anticorupție Nr. 1104 -XV din 06.06.2002. În:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.91 -94 din 27.06.2002, art. 668 cu modificările
ulterioare .
66. Legea cu privire la combate rea corupți ei și protecționismului Nr. 900 din 27.06.19 96. În :
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.56 din 22.08.1996, art. 542 .
67. Legea cu privire la conflictul de interese Nr. 16 din 15.02.2008. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr. 94 -96 din 30.05.2008, art. 351 .
68. Legea cu privire la Depozitarul central unic al valorilor mobiliare Nr. 234 din 03.10.2016.
În; Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 343 -346 din 04.10.2016, art. 711 .
69. Legea cu privire la procuraturile specializate Nr. 159 d in 07.07.2016. În: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr 245 -246 din 30.07.2016, art. 519 .
70. Legea IX-904 din 28 mai 2002 cu privire la prevenirea corupției în Republica Lituaniană
71. Legea pentru aprobarea Clasificatorului general al legislației Nr. 1325 din 25.09.1997. În:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 47 -48 din 27.05.1998, art. 344 .
72. Legea pentru aprobarea Regulamentului de funcționare a sistemului liniilor telefonice
anticorupție Nr. 252 din 25.10.2013:. În:Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 276 –
280 din 29.11.2013 art.760 .
73. Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative Nr 152 din 01.07.16. În:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 245 -246 din 30.07.16 art.517.
74. Legea pentru ratificarea Acordului de Asociere din 2 7.06.2014 între Republica Moldova,
pe de o parte, și Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și
statele membre ale acestora, pe de altă parte Nr. 112 din 02.07.2014. În: Monitorul Oficial
al Republicii Moldova nr. 185 -199 din 18.07.2 014, art. 442 .

88
75. Legea pentru ratificarea Convenției civile privind corupția Nr. 542 din 19.12.2003. În:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 006 din 01.01.2004, art. 64. Promulgat:
26.12.2003 .
76. Legea pentru ratificarea Convenției Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției Nr.
158 din 06.07.2007. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 103 -106 din
20.07.2007, art. 451 .
77. Legea pentru ratificarea Convenției penale privind corupția Nr. 428 din 30.10.2003.
În:Monitorul Oficial al Republicii Mol dova nr. 229 din 21.11.2003 , art. 918. Promulgat:
17.11.2003 .
78. Legea pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere între guvernele Republicii
Albania, Bosniei și Herțegovinei, Republicii Bulgaria, Republicii Croația, Fostei
Republici Iugoslave Macedonia, Republicii Muntenegru, Republicii Moldova, României
și Republicii Serbia privind cooperarea în domeniul combaterii corupției prin intermediul
Inițiativei Anticorupție Sud -est-europene Nr. 59 -XVI din 20.03.2008. În: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova n r. 69-71 din 04.04.2008, art. 236 .
79. Legea pentru ratificarea Protocolului adițional la Convenția penală privind corupția Nr.
157 din 06.07.2007. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 103 -106 din
20.07.2007, art. 449 .
80. Legea pentru ratificarea Protoc olului privind modificarea Memorandumului de înțelegere
privind cooperarea în domeniul combaterii corupției prin intermediul Inițiativei
Anticorupție pentru Sud -Estul Europei Nr. 316 din 20.12.2013. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr. 17 -23 di n 24.01.2014, art. 44 .
81. Legea privind aderarea Republicii Moldova la Grupul de State contra corupției (GRECO )
Nr. 297 -XV din 22.06.2001. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 067 din
27.06.2001, art. 494.
82. Legea privind aprobarea Concepției de Refor mă a Procuraturii Nr. 122 din 03.07.2014.
În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 2 75-281 din 19.09.2014, art. 593.
83. Legea privind Codul de Conduită a funcționarului public Nr. 25 din 22.02.2008. În:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 74 -75 din 11.04.2008, art. 243 .
84. Legea privind declararea averii și a intereselor personale Nr. 133 din 17.06.2016. În:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 245 -246 din 30.07.2016, art. Nr 513 .
85. Legea privind declararea și controlul veniturilor și al propr ietății demnitarilor de stat,
judecătorilor, procurorilor, funcționarilor publici și a unor persoane cu funcție de

89
conducere Nr. 1264 -XV din 19.07.2002. În Monitorul Oficial al Republicii Moldva nr.
124-125 din 05.09.2002, art. 991 .
86. Legea privind emisiunea obligațiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul
Finanțelor a obligațiilor de plată derivate din garanțiile de stat nr. 807 din 17 noiembrie
2014 și nr. 101 din 1 aprilie 2015, Nr. 235 din 03.10.2016. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr. 343 -346 din 04.10.2016, art. 713 .
87. Legea privind evaluarea integrității instituționale Nr. 325 din 23.12.2013. În: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr. 35 –41 din 2014, art. 73, cu modificările ulterioare .
88. Legea privind liberalizarea capit alului și amnistia fiscală este considerată nocivă de către
CNA https://anticoruptie.md/ro/stiri/legea -privind -liberalizarea -capitalului -si-amnistia –
fiscala -este-considerata -nociva -de-catre -cna (accesat la 13.04.2017, ora 17:20) .
89. Legea privind transparența în procesul decisional Nr. 239 din 13.11.2008. În: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr. 215 -217 din 05.12.2008, art. 798 .
90. Legea privind verificarea titularilor și candidații la funcții publice nr. 271 din 18.12.2008 .
În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 41 -44 din 24.02.2009, art.118 .
91. Manualul de impact asupra corupției. Coreea de Sud, 2014
www.acrc.go.kr/acrc/file/file.do?command=downFile&encodedKey=MjUwMjJfMg%3D
%3D (accesat la 24.04.2017, ora 20.40) .
92. Misiunea – SPIA http://www.mai.gov.md/ro/structura/misiunea (accesat la 18.03.2017
ora 14:20) .
93. Monitorizarea resetarii sistemului anti -coruptie in Republica Moldova . Comunicat de
presă, 2 februarie 2017. Transparency In ternational Moldova
http://www.transparency.md/index.php/2017/02/02/monitorizarea -resetarii -sistemului –
anti-coruptie -in-republica -moldova/ (accesat la 15.03.2017, ora 10:24) .
94. Mostovei T. Evaluarea riscurilor de corupție în instituțiile publice – progrese și
deficiențe în implementare. În: Teoria și practica administrării publice. Materiale ale
conferinței internaționale știi nțifico -practice 24 mai 2012, Chișinău, p. 174 -176.
95. Mungiu Pippidi A. The good, the bad and the ugly: Controlling Corruption in the
European Union. Publicat în: Advanced Policy Paper Discussion in the European
Parliament. București , 2013 .
96. Mungiu -Pipidi A. The Quest for Good Governance: How Societies Develop Control of
Corruption , Cambridge: Cambrdige University Press, 2015 , 314 p.

90
97. Nani A. Reforma Procuraturii Anticorupție, un început de DNA în Republica Moldova
https://anticoruptie.md/ro/stiri/reforma -procuraturii -anticoruptie -un-inceput -de-dna-in-
republica -moldova (accesat la 25.04.2017, ora 12:27) .
98. Notă informativă la proiectul Legii pen tru modificarea și completarea Legii nr. 294 – XVI
din 25 decembrie 2008 cu privire la Procuratură
http://www.justice.gov.md/pageview.php?l=ro&idc=89&id=582 (accesat 17.03.2017, ora
18:25) .
99. OECD Anti -Corruption Network for Eastern Europe and Central Asia . Prevention of
Corruption in the Public Sector in Eastern Europe and Central Asia . 2015. 134 p
https://www.oecd.org/corruption/acn/ACN -Prevention -Corruption -Report.pdf (accesat la
13.03.2017, ora 22:10) .
100. Ordinul Directorului CNA cu privire la aprobarea Metodologiei de efectuare a expertizei
anticorupție a proiectelor de acte legislative și normative Nr.179 din 17.11.2016
http://cna.md/public/files/Metod_de_efect_ a_expertizei_anticoruptie_1.pdf (accesat la
data de 11.04.2017, ora 14:39) .
101. Pope J. Confronting corruption: the elements of a national integrity sistem – the TI
source book . Transparenc y International, 2000, 364 p.
102. Presidential Decree “Of the Act on Anti -Corruption and the Establishment and Operation
of the Anti -Corruption and Civil Ri ghts Commission” No. 20737 of 29 February 2008,
http://world.moleg.go.kr/fl/download/28548/8ZMSEPC5ON5ZNGR1F5JS . (accesat la
24.04.2017, ora 19:20) .
103. Programul de activitate al G uvernului Republicii Moldova 2015 -2018
http://gov.md/sites/default/files/document/attachments/program -guvernare -strelet -2015 –
2018.pdf (accesat la 23.02.2017, ora 16:37) .
104. Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova 2016 -2018
http://gov.md/sites/default/files/document/attachments/guvernul_republicii_moldova_ –
_programul_de_activitate_al_guvernului_republicii_moldova_2016 -2018.pdf (accesat la
09.04.2017, ora 19:40) .
105. Proiecte de asistență externă ale Cen trului Național Anticorupție
http://cna.md/tabview.php?l=ro&idc=60&t=/Dezvoltare -institutionala/Proiecte -de-
asistenta -externa .
106. Proiectul de lege privind amnistia fiscală a fost retras din Parlament. În: Ziarul de Gardă,
28 februarie 2017 http://www.zdg.md/stiri/stiri -politic e/proiectul -de-lege-privind –
amnistia -fiscala -a-fost-retras -din-parlament (accesat la 13.03.2017, ora 09:05) .

91
107. Proiectul hotărîrii privind aprobarea Strategiei naționale de integritate și anticorupție
pentru anii 2017 -2020
http://parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/36
59/language/ro -RO/Default.aspx (accesat la 08.05.2017, ora 10:52) .
108. Proiectul legii cu privire la Depozitarul central al valorilor mobiliare
http://parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiected eactelegislative/tabid/61/LegislativId/33
67/language/ro -RO/Default.aspx (accesat la 21.04.2017, ora 13:27) .
109. Proiectul legii integrității.
http://parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/32
88/language/ro -RO/Default.aspx (accesat la 07.05.2017, ora 14.20) .
110. Proiectul legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Legea cu p rivire la
Autoritatea Națională de Integritate – art.44; Legea privind declararea averii și a
intereselor personale – art.24; ș.a.)
http://parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/35
02/language/ro -Ro/default.aspx (accesat la 17.04.2017, ora 12:20).
111. Proiectul legii privid Codul de etică și conduită a deputatu lui în Parlament.
http://parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/31
58/language/ro -RO/Default.aspx (accesat la 08.05.2017, ora 09:24) .
112. Proiectul legii privind liberalizarea capitalului și stimularea fiscală
http://parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/35
03/language/ro -Ro/default.aspx (accesat la 17.04.2017, ora 16:34) .
113. Proiectul legii privind modificarea și completarea unor acte legislative (Codul penal – art.
11; Legea cu privire la Centrul Național Anticorupție – art. 4, 10, ș.a)
http://parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeac telegislative/tabid/61/LegislativId/34
94/language/ro -RO/Default.aspx (accesat la 08.05.2017, ora 10:29) .
114. Raport de activitate al CNA pe anul 2016, 51 p.
http://cna.md/doc.php?l=ro&idc=143&id=1479&t=/Studii -si-analize/Rapoarte -de-
activitate/Raport -de-activitate -al-CNA -pe-anul-2016 (accesat 08 .04.2017 la 12:20).
115. Raport de alternativă // Concesi onarea Aeroportului Internațional Chișinău: taxe ilegale și
înstrăinări suspecte cu rădăcini în zone off -shore https://anticoruptie.md/ro/stiri/raport -de-
alternativa -concesionarea -aeroportului -international -chisinau -taxe-ilegale -si-instrainari –
suspecte -cu-radacini -in-zone -off-
shore?fb_comment_id=1178711525557113_1180421772052755#ffd148ea34de1 (accesat
la 21.04.2017, ora 14:20) .

92
116. Raport de expertiză anticorupție asupra nivelului coruptibilității proiectului de lege cu
privire la Depozitarul central al valorilo r mobiliare
http://www.cna.md/public/files/raport_expertiza/rea_la_321_depoz.central.pdf (accesat la
21.04.2017, ora 12:10) .
117. Raportul Centrului Național Anticorupți e privind concesionarea Aeroportului Național
Chișinău
http://www.gov.md/sites/default/files/document/attachments/raport_cna_2015.pdf
(accesat la 21.04.2017, or a 12:12) .
118. Raportul de activitate al Serviciului protecție internă și anticorupție al MAI pe anul 2016
http://www.mai.gov.md/ro/structura/rapoarte -de-activitate (accesat la 18.03.2017 ora
14:45) .
119. Raportul de expertiză anticorupție asupra proiectului de lege privind liberalizarea
capitalului si stimularea fiscala. https://europasscenter.files.wordpress. com/2017/02/452 –
2016 -aviz-cna.pdf (accesat la 17.04.2017, ora 13:12) .
120. Răspunsul nr. 06/2217 din 18.05.2016 al Centrului Național Anticorupție, la demersul nr
13/2-3/1/134 din 17 mai 2016 al Ministerului Finanțelor.
http://parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/32
78/language/ro -RO/Default.aspx accesat 21.04.2017 .
121. Recomandarea REC (2000 ) 10 a Comitetului Miniștrilor Statelor Membre a Consiliului
Europei privind codurile de conduită pentru agenții publici, adoptată la 11 mai 2000, la
cea de -a 106 -a sesiune
http://cna.md/public/files/legislatie/rec_2000_10_cod_conduita_funct_public.pdf (accesat
14.03.2017, ora: 12:07) .
122. Rusnac A. Suport de curs la disciplina Strategii și politici anticorupție naționake și
internaționale. Ciclul II: Master. Chișinău, 2016. 136 p.
http://www.cna.md/public/files/Suport -de-curs-MASTER -red-2016c9984.pdf .
123. Rusu I. Analiză tematică privind implementarea angajamentelor Republicii Moldova în
baza Acordului de Asociere din domeniul reformei justiției și combaterii corupției .
Chișinău: Institutul pentru Politici și Reforme Europene, 2016. 19 p
http://ipre.md/themencode -pdf-
viewersc/?lang=en&file=http%3A%2F%2Fipre.md%2Fnew%2Fwpcontent%2Fuploads%
2F2016%2F05%2FAnaliza -tematica -IPRE -justitie -si-lupta -contra –
coruptiei.pdf&settings=111111111#page=&zoom=auto (accesat la 24.04.2017, ora
14:30) .

93
124. Savva T. Despre cum se pierd banii publici: Monitorizarea executării Hotărârilor Curții
de Conturi pe anul 2014 , Chișinău: Expert -Grup, 2015, 21 p. http://expert –
grup.org/ro/biblioteca/item/download/1457_1f69d4a914833a86b14a1371eb248f0a
(accesat la 17.03.2017, ora 15:29) .
125. Tipa I. Studi u”Integritatea Funcționarilor publici și a demnitarilor în exercitarea funcției
sau a mandatului, după caz. Chișinău, 2015. 56 p.
http://www.al ianta.md/other_dox/Integritatea%20func%C8%9Bionarilor%20%C8%99i%
20demnitarilor_0.pdf (accesat la 08.04.2017, ora 22:30) .
126. Transparency International România. Guvernele nu fac o treabă destul de bună pentru
combaterea corupției în Europa și Asia. Comunicat de presă
https://www.transparency.org.ro/politici_si_studii/indici/bgc/2016/ComunicatPresaTISGC
B2016ro.pdf (accesat la 31.03.2017, ora 13:02) .
127. Višnja Samardžija, Hrvoje Butković. Speeding up Moldova ’s EU Integration Process
through Progress in the field of anticoruption: Lessons learned from Croatia . CRPE
Romanian Center for European Policies. 2014, 32 p. http://www.irmo.hr/wp –
content/uploads/2014/07/CRPE -32-anticorruption -IRMO -final.pdf (accsat la data de
14.03.2017, ora 19:23) .

94
ANEXE

Anexa 1. Nivelul de încredere al cetățenilor în instituția CNA. Barometrul Opiniei Publice.
Institutul de Politici Publice. 2017
Perioada Foarte
multă
încredere Oarecare
încredere Nu prea
am
încredere Nu am
deloc
încredere Nu știu Nu
răspund
Aprilie 2015
(N-1104) 1.7% 16.4% 27.9% 39.2% 13.7% 1.1%
Noiembrie
2015 (N-
1160) 1.7% 17% 22.2% 47.1% 9.3% 2.7%
Aprilie 2016
(N-1143) 1.1% 16.1% 18.5% 50.9% 12.7% 0.7%
Octombrie
2016 (N-
1109) 0.3% 11.8% 24% 52.7% 10.6% 0.7%

Anexa 2: Barometrul de opinie publică privind nivelul de încredere al cetățenilor pentru
perioada 2015 -2016 în instituțiile de stat, realizat de Institutul de Politici Publice
7% 10%
4% 12%
6% 7%
5% 19%
0%2%4%6%8%10%12%14%16%18%20%
Parlament Guvern Președinte CNA
2016 2015

95
Anexa 3. Tipologia riscurilor de corupție

Anexa 4. Tipologia factorilor de risc
Tipologia factorilor de risc

Factori de risc generați de
LIMBAJUL DEFECTUOS
AL PROIECTUL UI I. Formulări lingvistice
1. Introducerea termenilor noi care nu au o definiție în
legislație sau în proiect
2. Utilizarea neuniformă a termenilor
3. Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

II. Coerența legislativă
4. Norme de trimitere defectuase
5. Norme d e blanchetă defectuase
6. Concurența normelor de drept
7. Lacună de drept
Tipologia riscurilor de corupție
tipice
încurajarea sau facilitarea
actelor de: 1. corupere activă,
2. dare de mită, 3. corupere
pasivă, 4. luare de mită, 5.
trafic de influență, 6. abuz de
serviciu, depășirea atribuțiilor
de serviciu, 7. conflict de
interese (favoritism), 8
îmbogățire ilicită, 9. utilizare
neconformă a fondurilor și
împrumuturilor. 10.
delapidarea de fondurii și/sau
patrimoniu. 11.nerespectarea
regimului cadourilor,
12.încălcarea
incompatibilităților și
restricțiilor în funcție publică,
13. evaziune fiscala, 14. fals în
acte publice, 15. escrocherie,
16. alte tipuri de încălcări
conform Codului penal, ș.a legalizarea actelor de:1.
corupere activă, 2. dare de
mită, 3. corupere pasivă, 4.
luare de mită, 5. trafic de
influență, 6. abuz de serviciu,
depășirea atribuțiilor de
serviciu, 7. conflict de interese
(favoritism), 8 îmbogățire
ilicită, 9. utilizare neconformă
a fondurilor și împrumuturilor.
10. delapidarea de fondurii
și/sau patrimoniu.
11.nerespectarea regimului
cadourilor, 12.încălcarea
incompatibilităților și
restricțiilor în funcție publică,
13. evaziune fiscala, 14. fals în
acte publice, 15. escrocherie,
16. alte tipuri de încălcări
conform Codului penal, ș.a generale
proiectul în ansamblu va
încuraja, facilita sau legaliza
actele enumerate, însă
prevederea analizată este
prea generală și acesteia nu -i
poate fi asociat un risc tipic
concret

96

Factori de risc generasți de
LIPSA ÎN PROIECT A MECANISMELOR DE PREVENIRE A CORUPȚIEI ÎN DOMENIILE: III. Transparența și accesul la informație
8. Lipsa/insuficiența accesului la informația d espre actul
subordonat legii
9. Lipsa/insuficiența transparenței funcționării entităților
publice
10. Lipsa/insuficiența accesului la informația de interes public
IV. Exercitarea drepturilor și obligațiilor persoanei
11. Costuri exagerate de implementare a normei în raport cu
beneficiul public
12. Promovarea intereselor contrar interesului public
13. Prejudicierea intereselor contrar interesului public
14. Cerințe excesive pentru exercitarea drepturilor/ obligații
excesive
15. Derogări neîntemeiate de la exercitarea
drepturilor/oblig ațiilor
16. Limitarea neîntemeiată a drepturilor omului
17. Prevederi discriminatorii
18. Atribuții excesive, improprii sau contrare statului/ entității/
persoanei private
19. Stimularea concurenței neloiale
20. Norme irealizabile
V. Exercitarea atribuțiilor entității publice
21. Atribuții extensive de reglementare
22. Atribuții excesive, improprii sau contrare statului/ entității
publice
23. Atribuții paralele
24. Nedeterminarea entității publice responsabile/ subiectului
la care se referă prevederea
25. Atribuții care admit derogări și interpr etări abuzive
26. Stabilirea unui drept al entității publice în loc de obligație
27. Cumularea competențelor de a stabili rigori, a controla
aplicarea lor și de a sancționa
28. Temeiuri exhaustive/ ambigui/ subiective pentru refuzul
sau inacțiunea entității publice
29. Lipsa/ ambiguitatea procedurilor administrative
30. Lipsa unor termene concrete/ termene nejustificate/
prelungirea nejustificată a termenilor
VI. Mecanisme de control
31. Lipsa/ insuficiența mecanismelor de supraveghere și
control (ierarhic, intern, public)
32. Lipsa/ insuficiența mecanismelor de contestare a deciziilor
și acțiunilor entităților publice
VII. Răspundere și sancțiuni
33. Confundarea/ dublarea tipurilor de răspundere juridică
pentru aceiași încălcare
34. Temeiuri neexhaustive pentru survenirea răspunderii
35. Lipsa re sponsabilității clare pentru încălcări
36. Lipsa sancțiunilor clare
37. Dezechilibru dintre încălcare și sancțiune

97
Anexa 5. Eficiența identificării și remedierii riscurilor de coruptibilitate, în perioada 2009 –
01.11.2016 , de către Centrul Național Anticorupție
Categoriile riscurilor de coruptibilitate Ponderea riscurilor
de coruptibilitate
depistate în REA Frecvența înlăturării riscurilor
de coruptibilitate în urma REA
nr. % nr. %
I. Formulări lingvistice ambigui 1164 21,0% 834 din 1164 71,6%
II. Conflicte al e normelor de drept 859 15,4% 627 din 859 72,9%
III. Norme de trimitere, de blanchetă și în alb 235 4,2% 148 din 235 62,9%
IV. Discreții excesive ale autorităților publice 2340 42,2% 1487din 2340 63,5%
V. Cerințe excesive pentru exercitarea drepturilor persoanelor 240 4,4% 152 din 240 63,3%
VI. Accesul limitat la informații, lipsa transparenței 190 3,4% 115 din 190 60,5%
VII. Lipsa/insuficiența mecanismelor de control 275 5,0% 186 din 275 67,6%
VIII. Responsabilități și sancțiuni necorespunzătoare 248 4,4% 145 din 248 58,4%
TOTAL 5551 100% 3694 66,5%

Anexa 6 : Numărul proiectelor actelor normative examinate în regim de urgență
Anul HG (nr. proiecte/ nr. zile pentru expertiză) Legi (nr. proiecte/nr. zile pentru expertiză)
2010 4 proiecte
2 proiecte 2- 5 zile
6-10 zile 3 proiecte 2-5 zile

2011 1 proiect 1 zi 1 proiect 1 zi
5 proiecte 2-5 zile 11 proiecte 2-5 zile
4 proiecte 6-10 zile 1 proiect 6-10 zile
2012 2 proiecte 1 zi 11 proiecte 2-5 zile
1 proiect 2-5 zile 2 proiecte 6-10 zile
2013 3 proiecte 2-5 zile 10 proiecte 2-5 zile
7 proiecte 6-10 zile
2014 1 proiect ≤ de 1 zi 1 proiect ≤ de 1 zi
3 proiecte 1 zi 5 proiecte 1 zi
24 proiecte 2-5 zile 20 proiecte 2-5 zile
15 proiecte 6-10 zile 10 proiecte 6-10 zile
2015 25 proiecte 1 zi 2 proiecte ≤ de 1 zi
12 proiecte 2-5 zile 11 proiecte 1 zi
13 proiecte 6-10 zile 12 proiecte 2-5 zile
13 proiecte 6-10 zile

98
Anexa 7. Ponderea proiectelor promotoare de inter ese 2010 -2015

Anexa 8. Promovarea intereselor contrar interesului public : domenii și autori:
Domenii conform Metodologiei:
I. Drept constituțional și administrativ, justiție și afaceri interne, drepturile și libertățile omului,
II. Economie și comerț, III. Buget și finanțe, IV. Legislația muncii, asigurarea socială, ocrotirea
sănătății și familiei, V. Educație și învățămînt, cultură, culte și mas -media

99

Anexa 9: Indecele de percepție a corupției la nivel global pentru anul 2016, realizat de
Transpare ncy Internat ional

100

Anexa 10: Indecele de percepție a corupției la nivelul Europei de Vest și a Uniunii Europene,
pentru anul 2016, realizat de Transparency International

Anexa 11: Indecele de percepție a corupției la nivelul Europei Centrale și de Est pentru anul
2016, realizat de Transparency International

101
Anexa 12 : Evaluarea impactului corupției în Coreea de Sud
a) la nivel central

b) la nivel local

102

DECLARAȚIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII

Subsemnata, Bumbu Doina, declar pe propri a răspundere că materialele prezentate în teza de
master sunt rezultatul propriilor cercetări și realizări științifice. Conștientize cî in caz contrar,
urmează să suport consecințele în conformitate cu legislația în vigoare.

Bumbu Doina _____ ______________________

Data: _______________