Teza de licenta [303935]

Teza de licenta

“Restabilirea punctului de contact a premolarilor si molarilor prn metode moderne”

Student: [anonimizat] 3

ACTUALITATEA TEMEI 3

SCOP 5

OBIECTIVE 5

REVIUL LITERAR 6

1.1 DATE GENERALE 6

1.2 ABRAZIUNI DENTARE 6

1.3 CARIA SECUNDARA MARGINALA 7

1.4 CARIA RECIDIVANTA 7

1.5 ASPECTE CLINCE 7

1.6 TRATAMENTUL RESTAURATOR 8

1.7 ETAPELE DE PREPARARE A CAVITATLOR CARIOASE 8

1.8 NSTRUMENTARUL NECESAR 8

1.8.1 INSTRUMENTARUL UTILIZAT LA EXAMENUL OBIECTIV 9

1.8.2 INSTRUMENTARUL UTILIZAT PENTRU PREPARARE CAVITATILOR 9

1.8.3 INSTRUMENTARUL UTLIZAT PENTRU RESTAURAREA DINTILOR 10

1.9 MATERIALE DE OBTURARE 10

1.9.1 PROPIETATLE MATERIALELOR DE OBTURARE 11

1.9.2 CLASIFICAREA MATERIALELOR DE OBTURARE 12

1.10 MATERIALELE DE RESTAURARE FIZIONOMICE 13

1.10.1 ADEZIVII DENTARI PENTRU COMPOZIT 13

1.10.1.1 G-AENIAL BOND 13

1.10.1.2 CLEARFIL S3 BOND 14

1.10.1.3 PRIME&BOND ONE SELECT 14

1.10.2 RASINILE COMPOZITE 14

1.10.2.1 GRADIA DIRECT LOFLOW 15

1.10.2.2 GRADIO FLOW 15

1.10.2.3 SDR(SMART DENTINE REPLACEMENT) 16

1.10.2.4 G-AENIAL FLO X 17

1.10.2.5 CLEARFIL AP-X FLOW 18

1.11 METODE DE RESTAURARE A PERETELUI PROXIMAL SI A PUNCTULUI DE CONTACT 18

1.11.1 TEHNICA SANDWICH 18

1.11.2 METODE DE OBTURARE A CAVITATLOR CARIOASE DE CLASA A II-A PRIN “PREPARARE TUNELARA” 19

1.12 RESTABILIREA PUNCTULUI DE CONTACT CU AJUTORUL SISTEMELOR DE MATRCI 19

1.12.1 PALODENT PLUS 20

1.12.2 MATRICILE WALSER 20

1.12.3 SISTEMUL SECTONAL DE MATRICI UNIMATRIX 21

1.13 SLEFUIREA SI LUSTRUIREA OBTURATIEI 22

MATERIALE SI METODE 23

2.1 DATE GENERALE 23

2.2 MATERIALE UTILIZATE IN STUDIU 23

REZULTATE SI DISCUTII 29

3.1 CAZ CLNIC NR.1 29

3.2 CAZ CLINIC NR.2 35

3.3 CAZ CLIIC NR.3 40

3.4 RECOMADARI 45

3.5 CONCLUZII GENERALE 46

3.6 REZUMAT 47

[anonimizat]-alveolar se exercita o multitudine de influente ale factorilor externi, mai mult sau mai putin agresivi ,ce se manifesta prin serie de modificari structurale si functionale.

Afectarea prin carie a suprafetelor proximale a grupului lateral de dinti ocupa un loc de lider printre alte localizatii de leziuni ale dintilor.[20]

Unul din elementele morfologice importante si anevoioase in restabilrea structurii anatomice a dintelui reprezinta punctul de contact.Cea mai dificila zona pentru o restaurare calitativa a suprafetelor dentare aproximale ,ca urmare a cariei sunt premolarii si molarii.Prin metoda directa de obturare al acestui grup de dinti,cel ma frecvent sunt intalnite integritatea punctului de contact ,aderenta margnala a materialului la tesuturile dentare ,fracturarea peretilor subtiri ai dintelui sau marginile obturatiilor.[11,12,16]

Prin termenul “punct de contact “ subintelegem punctul de legatura dintre 2 dinti vecini,cu peretele lateral sub forma sferica ,situat la limita dintre suprafata ocluzala si treimea medie a suprafetelor proximale ale dintelui (mai aproape vestibular decat lingual ).[13]

Cu cat mai mult va fi accentuata curbura proximala a dintelui,cu atat mai corecta va fi punctul de contact in relatie anatomo- fiziologice.Dupa cum a mentionat I.S.Kudrin (1968),un punct de contact ar trebui sa aiba in mod normal 3 calitati importante :sa fie punctat ,sa aiba suprafata neteda si sa fie rezistent.

Trebuie remarcat faptul ca acest fenomen este obserat dupa eruperea dintilor si stabilirea lor in edentitie.In urma mobilitatii fiziologice a dintilor, treptat are loc uzura suprafetelor proximale si punctul de contact se transforma intr-o zona ce duce la reducerea spatilor intendentare.

Curbura suprafetelor proximale si topografia punctului de contact sunt elemente cheie in formarea spatului triunghiular dintre dinti;in care ca peretii laterali vor fi :partea cervcala a suprafetelor proximale a dintilor adiacenti,apexul-punct de contact,baza-creasta osului alveolar. Tot acest spatiu este completat de papilele interdentare.Trebuie mentionat faptul ca spatiile interdentare au importanta in modificari ale dimensiunii coronare a dintilor sub influenta fluctuatiilor de temperatura din cavitatea bucala.

Datorita punctelor de contact, dintii se aranjeaza in aracada dentara si impreuna cu contactele ocluzale functioneaza ca un sistem biomecanic integru.

La distrugerea punctului de contact de catre carie ,in procesul patologic este implicata si creasta marginala de smalt de pe suprafata ocluzala a dintilor laterali

sau pe suprafata palatinala a frontalilor.Principalul scop functional al crestei de smalt este indreptarea bolului alimentar pe un plan inclinat spre centrul suprafetei ocluzale.Ca structuri anatomice crestele marginale de smalt protejeaza spatiile interdentare de patrunderea alimentelor si sunt ca pintenii (intaresc peretii dintelui).

Astfel in profida numeroaselor variante si metode de restaurare a suprafetelor proximale trebuie atrasa atentia asupra restabilirii morfologiei crestelor marginale de smalt si a abraziunilor prin folosirea materialelor si metodelor moderne de restaurare a defectelor tesuturilor dentare dure.

Materialele de obturatii moderne ofera posibilitati multiple in restaurarea estetica.Cel mai bun rezultat in folosirea acestor materiale se realizeaza cu conditia folosirii unui sistem de matrici.O restaurare buna se caracterizeaza prin redarea dintelui restaurat forma anatomica corecta si refacerea punctui de contact.

Tratamentul cariei din aceasta zona la prezenta dintilor adiancenti intacti este de o complexitate considerabila.In ultimul timp o importanta clinica se acorda metodelor minim invazive si delicate de preparare a cavitatilor situate pe punctul de contact dentar, deoarece in tratamentul clasic ai cariilor de clasa a II-a dupa Black se formeaza cavitati multiplane ce necesita recrearea elementelor anatomice : suprafetele proximale ,crestele marginale,abrazura gingivala si spatiile interproximale.[20]

Scopul lucrarii:

Studierea compoitelor fotopolimerizabile moderne si a sistemelor matriceale utilizate in restabilirea suprafetelor proximale a grupului lateral de dinti.

Obiectivele lucrarii:

Studiul materialelor de obturare definitiva moderne destinate pentru grupul lateral de dinti cu evidentierea propietatilor,avantajelor s deazavantajelor lor.

Relevarea modalitatilor de aplicare a materialelor de obturare utlizate in restaurarile premolarilor si molarilor.

Restabilirea suprafetelor proximalea grupului lateral de dinti prin utilizarea diferitelor sisteme matriceale.

CAPITOLUL 1

1.1 DATE GENERALE

Fiecare dinte are un raport de contact(de pe fetele meziala si distala).Toti dintii cu exceptia ultimului molar au 2 grupari adiacente de contact cu dintele vecin,pe cand ultimul molar are contact doar cu dintele situat mezial de el.Desi zona de contact este limitata ,in special pe dintii frontali aceasta zona se numeste punct de contact.[20]

De fapt termenul “punct de contact”care de multe ori se utilizeaza in literartura pentru descrierea contactelor dentare a unei arcade dentare nu este destul de corect.Atunci cand o persoana este inca tanara si dintii au erupt recent au puncte de contact atunci cand suprafetele de contact au forma perfect rotunda.Exemplu de contact:contactul caninului cu primul premolar .

Raportul corect al punctului de contact intre dintii adiacenti pe arcada dentara este important deoarece:impiedica blocarea produselor alimentare de a patrunde intre dinti si ajuta la stabilitatea dintelui pe arcada(contact ferm cu dintele vecin).[20]

1.2 Abraziune dentare

Abraziune gingivala sau spatiul interproximal este spatiul creat de dintii adiacenti aflati in contact ,cu forma piramidala in zona frontala si aspect de cort cu o depresiune pe muchia superioara in zona laterala.Spatiile care pleaca de la zona de contact spre jugal sau lingual se numeste abraziune jugala si linguala.Ele sunt o continuare a spatiilor interdentare.Spatiile situate deasupra punctului de contact ,indreptate spre ocluzal,limitate de crestele marginale se numesc abraziuni ocluzale.[20]

Forma abraziunii:

Ofera distributie egala a fortelor pentru produsele alimentare ,aceasta distribuind forta cu care actioneaza dintii in timpul masticatiei alimentelor dure

2.Preintampina impingerea alimentelor prin punctul de contact:atunci cand dintii sunt abrazati pana in zona de contact (inexistenta spatiului interproximal) mancarea este impinsa prin punctul de contact,chiar daca dintii sunt bine implantati pe arcada.

1.3 Caria secundara marginala

Reprezinta o leziune carioasa aparuta pe coroana unui dinte obturat,la limita dintre marginea cavitatii si obturatia aplicata anterior,cu manifestarea tendintei de a evolua spre profunzime si fracturarea peretilor cavitatii si indca o eroare in tratamentul efectuat anterior.Cauzele cariei secundare sunt divrese .Aceasta se poate datora unor prerari inadecvate a peretilor cavitatii.Poate fi observata mai ales la cavitatile de clasa II si V.Cauza poate fi de aseamenea o obturatie necalitativa, atunci cand intre peretele dintelui si obturatie ramane portiune ce favorizeaza permeabilizarea marginala.Cu toate acestea cauza cariei secundare marginale poate fi si din cauza pacientului care nu respecta normele de igiena bucala si dieta.[1]

1.4 Caria recidivanta

Caria recidianta este o leziune carioasa aparuta in urma inlaturarii incomplete de tesut dentar patologic modificat si se dezvolta de obicei sub coroane, cu manifestarea tendintei de patrundere in camera pulpara (producand pulpita) sau spre suprafata dintelui (producand fratura acestuia).Din punct de vedere clinic,aceasta se manifesta printr-o schimbare de culoare a dintelui langa obturatie (fara afectarea adaptarii marginale).Insa pacientul frecvent semnaleaza dureri la apartia unor excitanti termici sau la muscare.In asemenea cazuri se verifica vitalitatea pulpei si se administreaza tratamentul corespunzator.[1]

1.5 Aspecte clinice

A.Cand procesul carios este situat doar pe o fata proximala se pot intalni situatiile:

carie care a subminat si a intrerupt creasta marginala de smalt ,cu pierderi vizibile de substanta denatara;

carie situata la nielul punctului de contact,care a subminat dar nu a intrerupt creasta marginala de smalt;

carie situata sub punctul de contact ,care nu intereseaza creasta marginala de smalt (este la distanta de ea ).

B.In functie de prezenta unor carii sau tratamente anterioare pe :suprafata ocluzal,fata proximala a dintelui sau a dintelui vecin,se pot intalni situatiile clince:

carii pe ambele fete proximale ale aceluiasi dinte;

Carii pe o suprafata proximala si pe suprafata ocluzala;

Carii pe o suprafata proximala s la colet;

Carie proximala si obturatie sau incrustatie ocluzala;

Carii situate fata in fata a 2 dinti vecini(carii “in oglinda”).

Indiferent de aspectul clinic ,inainte de inceperea instrumentarii procesului carios se vor insemna contactele ocluzale cu hartie de articulatie,aceasta iamgine fiind un ghid pentru vitoarea cavitate si restaurare.

1.6 Tratamentul restaurator

Tratamentul restaurator cuprinde 2 metode:

Nenvaziva: -restaurarea leziunilor cervicale necarioase

-siglarea fisurilor

Inaziva: -tradtional(tehnici neadezive)

-modern(tehnici adezive)

1.7 Etapele de preparare a cavitatilor carioase:

Etapele fundamentale de preparare a cavitatilor sunt :

Deschiderea cavitatii carioase;

Extensia preventiva a cavitatii carioase;

Necretomia(excizia smaltului si dentinei alterate);

Formarea cavitatii: atribuirea acesteia unei forme ce faciliteaza o adeziune mai buna a materialului de obturatie;

Bizotarea marginilor de smalt ale cavitatii carioase.

1.8 Instrumentarul necesar

Precizarea unui diagnostic si elaborarea unui plan de tratament necesita prezenta in cabinetul stomatologic a unei variate game de instrumentar care in general poate fi impartita astfel:

1.8.1 Instrumentar folosit la examenul obiectiv:

-oglinda;

-sonda dentara rigda(curba);

-sonde rigide speciale(nr.:7,9 sau 17);

-pensa;

-sonda flexibila;

1.8.2 Instrumentarul utilizat pentru prepararea cavitatilor:

*Instrumene rotative:

-Piesa de mana:

Piesa dreapta;

Piesa contraunghi;

Turbina;

*Instrumente rotativ utilizat in prepararea cavitatilor:

Frezele:sunt acele instrumente prevazute cu lame taietoare si care prelucreaza suprafata prin aschiere;

b.Pietrele:sunt acele instrumente a caror extremitate activa prezinta o suprafata abraziva si prelucreaza structura prin abrazie;

Fig. 1 -Tipuri de freze

*Instrumente de mana:

Dalti:

-dalta dreapta;

-dalta curba;

-dalta dublu angulata.

b.Toporisti de smalt

c.Bizotarea de prag gingival.

II.Instrumente cu actiune in dentina:

-toporisti de dentina;

-sapaliga de dentina;

-instrument de precizat unghiurile dentinare;

-linguri Black

1.8.3 Istrumentar utilizat pentru restaurarea dintilor :

Instrumente de preparare a materialului

Spatule bucale

Instrumente de condensare

Instrumente de netezit

Instrumente de modelare

Instrumente de finisat si lustruit:sunt instrumente rotative (freze, pietre, discuri abrazive, perii, gume):

Frezele de finsat

Discuri si benzi abrazive de hartie sau plastic

Periile

Gumele

1.9 Materialele de obturare :

Restaurarea este procesul de restabilire a integritatii dintilor distrusi si corecatrea parametrilor estetici si functionali ai dintilor cu materiale de obturare estetice(fizionomice).Restaurarea prevede ,pe langa exercitarea actiunii curativa si refacerea partala sau totala a dintelui si elemente cu aspect artistic:restaurarea marimii,formei,culorii,transparentei,luciului anatomic corespunzatoar.

Succesul tratarii cariei dentare si durata obturatiilor depind de mute conditii,inclusiv de alegerea rationala si aplcarea corecta a materialului restaurativ.Alegerea materialului de obturare trebuie efectuata conform: varstei,apartenentei grupului din care face parte dintele,structura tesuturilor dentare ,starea pulpei,precum si gradul de activitate al procesului carios.

In alegerea materialelor pentru restaurarea lezinilor carioase trebuie sa se tina seama de :

-tiparul cariei;

-fortele ocluzale;

-capacitatea de a proteja structura dentara;

-fizionomia;

-dimensiunea cavitatii;

-factori socio-economici.

1.9.1 Propietatile materialelor de obturare

La sfarsitul sec. XIX – inceputul sec.XX doctorul W.D Miller fiind preocupat de rezultatele nesatisfacatoare a obturarii dintilor a formulat principalele cerinte catre un material stomatologic ideal. [1]

Materialul de obturatie fiind inserat intr-un tesut care este sediul schimbarilor metabolice, biocompatibilitatea cu pulpa este un factor esential.Criteriile de alegere ale materialelor restaurative se situeaza in domeniul biologic mecanic si estetic.

Sub aceste aspecte materialele de restaurare ar trebui sa posede urmatoarele proprietati:

*Fizice: [2,10]

-Sa fie rezistente;

-Sa aiba un coeficient de contractie sau dilatare aproape nul (la temperaturi cuprinse intre 0 si 50 grade);

-Sa fie cat mai plastic la introducerea in cavitate, dar sa se intareasca si sa devina cat mai rezistent dupa aceea;

-Sa poata fi adaptata cu usurinta;

-Sa posede conductibilitate termica joasa pentru a evita lezarea termica a pulpei;

-Sa fie chimic stabil la actiunea fluidelor dentare si rezistent la actiunea elementelor lichide.

*Chimice:

-Sa fie stabile din punct de vedere chimic in mediul bucal;

-Sa prezinte o stabilitate a culorii (sa nu coloreze);

-Sa fie nealterabile in contact cu alimentele,saliva,microbi,medicamente sau elemente ce se elimina la nivelul mucoasei bucale;

-Sa aibe ph-ul aproape de 7,0 in timpul si dupa priza materialului.

*Biologice:

-Sa fie tolerate de tesuturile odontale;

-Sa nu lezeze pulpa dintelui si nici parodontiul marginal;

-Sa posede proprietati cariostatice,antiseptice si antiinflamatorii;

-Sa fie radioopac.

*Estetice:

-Dupa intarirea materialului sa aiba un efect cosmetic superior,imitand la maxim smaltul dintelui natural prin culoare si transparenta.

1.9.2 Clasficarea materialelor de obturatie

Clasificarea dupa starea de agregare:

Material plastic – care se introduce in cavitate sub forma moale,intarirea facandu-se ulterior;

Materiale neplastice – incrustatii care se introduc in cavitate sub forma solida (sunt confectionate in laborator si mentinute in cavitate prin cimentare.

Materiale compozite dupa timpul de mentinere in cavitate se impart:

A. Materiale de obturatie provizorie – din aceasta categorie fac parte: gutaperca,zinc-oxid-eugenol,ciment fosfat de zinc,cimenturi policarboxilate etc.

B. Materiale de obturatie definitiva

Dupa modul cum adera la peretii cavitatii,materialele se impart in:

– Aderente – din care fac parte materialele compozite si cimenturile ionomere de sticla

– Neaderente – cimenturile silicat,cimenturile silico-fosfatice,amalgamele si aurul

Din punct de vedere fzionomic,materialele de obturatie definitive se impart in :

-Fizionomice:cimenturile silicat,materialele compozite,CIS;

-Semifizionomice:cimenturile silicofosfat

-Nefizionomice:amalgamele,aurul coeziv.

1.10 Materialele de restaurare fizionomice:

Materialele de obturatie fizionomice utilizate atat pentru restaurarea dintilor frontali cat si a celor laterali.Rasinile compozite, cunoscute si sub denumirea de rasin diacrilice, au intrat in practica stomatologica din anul 1960,atunci cand chimistul american BOWEN a sintetizat asa numita rasina BOWEN.[2]

Sunt reprezentate de matrialele care au o culoare aseamanatoare dintilor naturali, conferind restaurarii un aspect cat mai fizionomic.

1.10.1 Adezivii dentinari pentru compozit

Sunt utilizati direct peste dentina si smalt in cavitatile superficiale,iar in cariile medii sau profunde se are in vedere faptul ca poate irita pulpa si sse aplica o baza sau un liner, de obicei un glasionomer.

O adeziune buna este asigurata de :

-un film cat mai subtire intre resurare si substrat;

-interfata adeziv -dinte va fi cat ma intima,adezivul trebuiind sa fie capabil sa aprope mleculele substratului pana la o distanta masurabila in nanometri.

1.10.1.1 G-aenial Bond este un adeziv de generatia a VII-a,foto-polimerizabil mono-component ,auto-demineralizant,cu putere de adeziune crescuta,atat la smalt ,cat si la dentina indiferent de tehnica utilizata.

Caracteristici:

-Poate fi utilizat ca adeziv audemineralizat sau cu demieralizare selectiva a smaltului,selectand cea mai buna optiune in fiecare situatie;

-Ofera o rezistenta superioara a adeziunii la smalt si dentina datorita combinatiei dintre adezunea chimica si mcro-mecanica.

-Rezistenta de lunga durata a adeziunii datorta formulei fara HEMA

-Efcienta clinica demonstrata prin teste independente.

-Integritatea marginala excelenta.

-Fara sensibilitate postoperatorie,indiferent de tehnica sau compozitul folosit.

-Procedeu de lucru rapid si usor.

1.10.1.2 Clearfil S3 Bond

Caracteristci si ajantaje:

-Prevenirea sensibilitatii post-operatorii;

-Procedura rapida si simpla de aplicare;

-Adeziune puternica si durabila.

Indicatii clinice:

-restaurarea directa folosind compozitele foto sau compomerele;

-pregatirea cavitatii pentru restaurarile indirecte;

-tratamentul suprafetei afectate a dintelui;

-restaurarile intraorale ale coroanelor din portelan sau a compozitelor;

-tratarea suprafetelor prin aplicarea protezelor dn portelan,ceramica hibrida si compozit polimerizabil;

-cresterea rezistentei pivotului.

1.10.1.3 Prime&Bond One Select

Adeziv robust pentru toate tipurile de gravare acida.Literatura stiintifica recomanda adesea utilzarea adezivilor tip auto-gravante in cavitati mari cu multa dentina expusa pentru a minimaliza riscul sensibilitatii post-operatorii.Totodata adezii tip gravare se spala dupa utilizare obtinandu-se astfel o adeziune superioara pe smalt.

Prime&Bond One Select combina avantajele ambelor tehnici.Ofera adeziune ridcata in toate tehnicile (auto-gravant,gravare si spalare selectiva sau totala) si ofera o performanta demna de incredere pe dentina uscata excesiv, rezultatul fiind astfel nici o sensibilitate post-operatorie.

1.10.2 Rasinile compozite

Ele constituie in clasificarea A.D.A.(American Dental Association) , dupa rasinile acrilice autopolmerizabile, a II-a clasa de materiale utlizate in restaurarile cu rasini prin metoda directa.

In chimie, termenul de material compozit se refera la o asociere a doua sau mai multe componente cu propietati diferite,dar care perfect cuplate vor da nastere la un produs final cu propietati diferite ,superioare fata de cele initiale puse in reactie.

Din punct de vedere al granulometriei ,rasinile compozite se pot clasifica in:

* compozite cu particule mari

*compozite traditionale

*compozite cu microumplutura

*compozite omogene

*compozite heterogene

*compozite hibride

1.10.2.1 GC Gradia Direct LoFlow

Compozitele hibrid fluid cu microumplutura , are o vascozitate ridcat , incorporeaza sticle de fluoro-alumino-silicat ce confera protectie impotriva cariei secundare .

-Stabilitatea excelenta ,datorita tehnologiei unice HDR (densitate radioopaca ridicata);

-Rezistenta mare la abraziune si la fracturare ;

-Durabilitate, lustruire excelenta si radioopacitate;

-Fluditate ce permite o adaptare perfecta,mentinand materialul n aceeasi pozitie;

-Contractie la priza cu pana la 55 % mai redusa ,comparativ cu cele mai bune compozite fluide de pe piata;

-Cele 7 nuante disponibile se imbina practic neseszabil cu structurile dentare invecinate;

-Cristalele de fluoro-alumino-silicati asigura, in plus, protectie impotriva aparitiei cariilor secundare.

Indicatii:

-restaurari ale cavitatilor de clasa: I ,II ,III ,IV ,V;

-restaurari ale dintilor temporari;

-obturarea cavitatilor prin tunelizarea sau alte tehnici minimi invazive;

-sigilarea zonelor de hipersensiblitate.

1.10.2.2 Gradio flow

-Material fluid de restaurare uniersal nano-hibrid.

Indicatii:

-obturatie pentru cavitatile mici de clasa I ;

-sigilarea fisurilor extinse;

-deretentivizarea zonelor;

-captusirea bazei protezei( tehnica CBR,tehnica liner);

-restaurari clasa II-V;

-reparatii obturatii fatete;

-cimentarea lucrarilor protetice translucide (Exemplu:coroane integral ceramice,fatetele ceramice);

Avantaje:

-fluiditatea optima;

-continut ridicat de filer;

-potrivire exacta a nuantei la Gradio;

-propietati excelente de umectare ;

-propietat fizice similare cu cel al compozitului microhibrid;

-contractie la polimerizare semnificativ mai redusa decat compozitele conventionale;

-rezistenta la abrzaiune extrem de mare;

-rezistenta transersala ridicata;

-se poate folosi cu toate sistemele adezive;

-Nuante:BL(Black Lite) si WO(Whtie Opaque) sadisfac indcatiile specifice:Black Lite este adecvat pentru dintii albiti si pentru utilizare in stomatologia pedatrica si White Opaque este o baza ideala de restauratii (Exemplu:pe zona de dentina patata si in reconstituiri de bonturi).

1.10.2.3 SDR (Smart Dentin Replacement):

Compozit fluid de umplutura pentru restaurarile posterioare.SDR este o rasina compozita monocomponenta ,cu continut ridicat de fluoruri,fotopolimerizabila, radioopaca.Este primul compozit fluid de umplutura pentru restaurari posteroare ce ofera posbilitatea umplerii cavitatii(in strat de pana la 4 mm) cu o excelenta adaptare la cavitate,asemenea compozitelor fluide.

Avantaje si benefcii:

-prima rasina fotopolimerizabila de umplutura pentru obturat pe dintii posteriori;

-stresul de fotopolimerizare mic permite aplicarea de 4 mm;

-contractia de priza (3.6%) si stresul de polimerizare foarte mic (1,5Mpa) reduc posibilitatea sensibilitati post-operatorii;

-disponibil intr-o sngura nuanta universala;

-executia restaurarilor posterioare devine simpla si eficienta;

-aplicarea materialului este mai precisa;

-economisire cu pana la 40% mai mult timp fata de alte tehnici stratificate conventionale;

-ideal pentru stratificarile pe termen lung,datorita incidentei scazute a microscurgerilor.

1.10.2.4 G-AENIAL FLO X

Pentru a veni in intampinarea cerintelor medicilor pentru un compozit fluid,cu vascozitate crescuta si radioopacitate ridicata, GC Europe a introdus G-aenial Flo X,succesorul lui G-aenial FLo.

Indicatii:

-ca lner sau pentru blocarea pragurilor;

-in cazul preparatilor tunel;

-pentru restaurarea defectelor mici;

-sigilarea fisurilor.

1.10.2.5 Clearfil AP-X Flow (compozit fotopolimerizabil din rasina):

Clasificare si beneficii:

-dozare usoara si nelipiciosa;

-fluiditate si scurgere exacta;

-radioopacitate excelenta;

-indice de umplere mare(81%) pentru rezistenta exceptionala.

Indicatii clinice:

-restaurar directe ale dintilor anteriori si posteriori (clasa I,II si V,cavitati cervicale,eroziunea radacinii).

-se foloseste in calitate de liner (obturatie de baza), concentratie inalta de calciu.

-reparatia intraorala a: coroanelor ,punti,compozitelor.

1.11 Metode de restaurare a peretelui proximal si a punctelor de contact

Faza finala a tratamentului cariei dentare ,dupa preparare este obturare.

Calitatea obturarii se rasfrange asupra functiei dintelui si dezvoltarii complicatiile cariei.

1.11.1 Tehnica Sandwish

Restaurarile directe din compozit la nivelul dintilor laterali care suporta presiunea masticatorie constituie in prezent o componenta integrala a spectrului de servicii oferit de stomatologia conservatoare -restaurari moderne.La baza acestei tehnici sta aplicarea unei obturatii din 2 straturi.Conform acestei tehnici ,stratul intern al obturatiei este restabilit cu ciment glasionomer ,iar cel extern cu copozit. Aceasta tehnica a apartut in arsenalul medicilor stomatologi moderni de curand,ca o alternativa a restaurarilor,formate in intregime din material de obturare compozit.

Metoda tehnicii Sandwish presupune combinarea : glasionomerului +compozit , compomer + compozit,compozite hibride + compozit cu macroumplutura; care se combina foarte bine si unesc intre ele,formand o obturatie monolita.[1]

La obturarea prin metoda Sandwish exista 2 variante de aplicare a obturatiei izolatorie din ciment glasionomer ,astfel:

Metoda tehnicii Sandwish inchisa:-CIS sau compomer cu material compozit prin suprapunerea in totalitate;

Metoda tehnicii Sandwish deschisa:-compomerii sunt acoperiti doar prin suprapunerea partiala;

1.11.2 Metoda de obturare a cavitatilor de clasa a II-a prin “preparare tunelara”

Dupa “prepararea tunelara” cavitatea formata este spalata cu apa,tratata cu solutie antiseptica si obturata cu ciment ionomer de sticla , material compozit sau compomer.Pentru a crea punctul de contact ,in spatiul interdentar este introdusa o matrice care este fixata cu o pana.Aceasta permite in acelasi timp evitarea refularii materialului de obturare dincolo de limitele cavitatii(spatiul interdentar).Utilizarea unor materiale compozite fluide in aceasta metoda are avantajul de a umple cu usurinta toate neregularitatile si excavatiile cavitatii cariose.[1]

1.12 Restabilirea punctului de contact cu ajutorul sistemelor de matrici:

Matricea este aplicata inainte de obturarea cavitatii si este folosit pentru crearea formei anatomice a dintelui ,facilitand astfel restabilirea punctlui coecta a punctului de contact.

Rolul matricei dentare:

-reface morfologia fetei absente;

-reabilizeaa o buna adaptare a materialului la nielul pragului cervical(zona cea mai sensibila in ceea cea priveste adaptarea materialului)

-servesc ca suport pentru inserarea materialului de restaurare

-ajuta la obtinerea unei bune inchideri marginale a restaurarii peretilor dentari

-impiedica refularea materialului la nivelul parodontiului

Tipuri de matrici:

-matrice transparenta de celuloid;

-matrice metalica:

*sectionate cu sistem special de portmatrici

*continue cu sistem propiu de fixare

1.12.1 Palodent Plus de la firma Dentsply

Palodent Plus reprezinta noul sistem de matrici sectionale de la Dentsply, care se obtin contacte previzibile si precise, datorita utilizarii unor inele ,matrici si pene realizate printr-o tehnologie avansata .[25,26]

Rezervele de matrici sunt disponibile in 4 dimensiuni:

-3.5mm: in pedodontie si in preparatiile conserative la premolari;

-4.5mm:preparatiile de marime medie la premolari;

-5.5mm:cea mai comuna marime pentru clasa a II-a la molari;

-6.5mm:prepratiile profunde si largi ,reconstituirea cuspizilor molarilor.

Pene:-aripile penelor se comprima si se evazeaza pentru o aplicare usoara si sigilare. Fata inferioara concava permite plasarea unei a doua pene din partea opusa.

Clestele pentru aplicarea inelului:

Avantaje:

-este usor de manevrat;

-functia de blocare si de prindere a bratelor clestelui este in unghi si permite fixarea inelului in siguranta

-santuri incorporate pentru retensionarea inelelor

Inelul:

Avantajele folosirii acestor sisteme:

-contururile naturale ,care permit simularea cu mai multa acuratete a punctelor de contact si spatiilor interdentare;

-o instalare usoara ;

-o vizibilitate buna a campului operator;

-usurinta de utilizare pentru medic si pacient.

1.12.2 Matricile Walser

-se caracterizeza printr-o adaptibilitate optima datorita aplicarii dintr-o singura miscare.Acestea necesita fixarea lor cu pene pentru o fixare mai buna pe dinte,avand o grosime de aproxmativ 0.05 mm.Pacientul poate chiar musca atunci cand matricea este fixata pe dinte.

Aantaje:

-se fixeaza si se scoate in cateva secunde;

-o obturatie optima intr-un timp,dintr-o singura miscare;

-fixeaza sigur si solid;

-se adapteaza automat la forma conica a dintilor;

-pacientul poate inchide gura si musca ;

-fara insurubare si strangere;

-sterlizare simpla si utilizare indelungata;

-forte subtiri 0.05mm.

Fig 1.4 Matrici Walser

1.12.3 Sistemul sectional de matrici Unmatrix

Sistemul sectional de matrici Unimatrix, indicat pentru restaurarile de clasa a II-a, este compus din matrici sectionale preformate si inele Unimatrix pentru atasarea acestora.

Prin avantajele aduse de acest sistem in plus fata de matricile existente se remarca facilitatea realizarii punctului de contact si construirea anatomica a dintelui ,precum si usurinta de utilizare precum si confortul adus pacientului.

Capetele inelelor Unimatrix sunt dotate cu tuburi de silicon care asigura o adaptare buna.

Indicatii:

-datorita conexitatii si grosimii de 0,5 mm, acestea permit reconstruirea perfecta a punctului de contact;

-usor de aplicat,rapid si confortabila datorita sintemului de inel.

Penele din lemn anatomice: sunt indicate in procedurile restauratorii cu functia mecanica de adaptare a matricii si (sau) separarea de dintele adiacent.Penele din lemn nu necesita clipsuri sau ajustari si garanteaza fixarea matricii ,oferind astfel restaurarii un contur perfect, fara exces gingial.

Fig 1.5 Matrici anatomice Fig 1.6 Pene din lemn

1.13 Slefuirea si lustruirea obturatiei:

Prelucrarea finala a obturatiei compozite pote fi efectuata imediat dupa priza ,dar este mai bine sa fie facuta in ziua urmatoare. Aceasta este o etapa foarte importanta de restaurare a dintelui.De ea ,in mare masura, depnde rezultatul final al lucrarii.

Slefuirea si lustruirea sunt obligatorii, deoarece ofera rezistenta la abraziune si stabilitatea culorii.S-a constatat ca la polimerizarea compozitului se formeaza un strat superficial subtire .Acesta poseda parametrii estetici si de rezistenta scazuti, precum si o adaptare margnala precara.Indepartarea intarziata a acestui strat duce la schimbarea rapida a culorii restaurarii.

Pentru prelucrarea definitiva a obturatiei sunt folosite: freze diamantate si stripsuri cu portiunea abrziva fina,freze de finisare, discuri si cupe de cauciuc,perii cu pasta abraziva; care permit realizarea unei suprafete lucuioase ,netede ,camuflata a restaurarii in smalt dentar.

Pe suprafetele proximale se foloseste flosa interdentara pe care se aplica o pasta abraziva .La o modelare , slefuirea si poleirea corecta ;flosa interdentara trece libera prin spatiul interdentar , fara sa se rupa

Fig 1.6 Gume si polipanti pentru lustruit

Capitolul 2: Materiale si metode

2.1 Date generale

In cadrul studiului au fost inclusi 20 de pacienti, cu varste cuprinse intre18-24ani,

care s-au adresat in Clinica Stomatologica LC DENT,inperioada 2016-2017.

Toti pacientii au fost examinati clinic si paraclinic,deasemenea au fost studiate radiografiile panoramice si buletinele medicale penru efectuarea studiului.

In urma examenului clinc pentru fiecare pacient a fost apreciata:starea gingiilor ,prezenta depunerilor dentare,prezenta cariilor secundare si singerarea gingivala.

Pentru fiecare pacient in parte care a particpat la studiu s-a completat o fisa individuala de consultatie si tratament in care au fost mentionate :date personale, motivul prezentarii la doctor, istoricul bolii,antecedente heredo-colaterale si personale,cauza, diagnosticul si planul de tratament ce va fi urmat .

Toate aceste date au fost obtinute in urma examenului clinic si paraclinic si au fost notate in fisa medicala a pacentului.

2.2 Materiale utilizate in studiu

Pentru a realiza scopul propus, am initiat un studiu in care am studiat eficienta a catorva materiale de obturare – Gradia Direct LoFlo,SDR INTRO KIT-cu efect remarcabil in restaurarile dentare.

GC Gradia Direct LoFlo- compozit hibrid fluid cu microumplutura,cu vascozitate ridicata,incorporeaza ticle de fluoro-alumino-silicati care confera protectie impotriva

aparitiei cariei secundare.

Avantaje:

-stabilitatea excelenta ,datorta tehnologiei cu HDR(densitate radioopaca ridicata);

-rezistenta mare la abraziune si fracturare;

-durabilitate,lustruire excelenta si radioopacitate;

-fluiditatea ce permite o adaptare perfecta,mentinind aceeasi pozitie a materialului;

-contracte la priza cu pana la 55 % mai redusa,comparativ cu cele mai bune compozite de pe piata;

-cele 7 nuante disponibile se imbina practic insesizabil cu structurile dentare invecinate;

-cristalele de fluoro-alumino-silicati ,confera in plus protectie impotriva aparitiei cariilor secundare.

Indicatii:

-restaurari ale cavitatilor de clasa : I,II,III,IV,V;

-restaurar ale dintilor temporari;

-obturatii ale cavitatior prn tunelizarea sau alte tehnici invazive;

-sigilarea zonelor de hipersensibilitate.

Fig 2.1.1 Setul Gradia LoFlo

SDR (Smart Dentin Replacement)-compozit fluid cu umplutura pentru restaurari posterioare.

SDR este o rasina compozita monocomponenta ,cu continut de fluor,fotopolimerizabila,radioopaca.Este primul compozit fluid cu umplutura pentru restaurari posterioare ce confera posibilitatea umplerii cavitatii(in strat pana la 4mm) cu o excelenta adaptare la cavitate asemenea compozitelor fluide.

Fig 2.1.2 Setul SDR (smart dentine replacement )

Tehnica stratificarii ,care este mai complicata,este eliminata de tehnica SDR pentru umplere,mult mai simpla si mai eficienta.

Fig 2.1.3 Tehnica SDR

SDR este himic compatibil cu adezivii si materialele compozite pe baza de maetacrilat.

Stres de polimerizabile cu pana la 60 % mai mic-1.5 MPa

Formula unica,patenta a SDR, conduce la o polimerizare controlata.A fost introdus un modulator ce ajuta monomerii sa formeze o retea mult mai “relaxata”.Acest lucru compenseaza contractia de polimerizare ducand la un stres de polimerizare mult mai redus.Astfel,SDR poate fi plasat in straturi de pana la 4 mm grosime,evitand astfel stratificari repetate.

Fig 2.1.4 Stres de polimerizare

Avantaje si beneficii:

-prima rasina fopolimerizabila de umplutura pentru obturatii pe dintii poteriori;

-stresul de polimerizare mic permite aplicarea in straturi de 4 mm ;

-contractia de priza mics (3.6 %)si stresul de polimerizare foarte mic(1,5 Mpa) reduc posibilitatea sensibilitatii preoperatorii;

-disponibil intr-o singura nuanta universala;

-executia restaurarilor posterioare devine simpla si eficienta;

-aplicarea materialului este precisa,datorita livrarii in carpule predozate (unidoze);

-economisiti cu pana la 40% mai mult timp fata de alte tehnici de statificare conventionale;

-ideal pentru restaurarile pe termen lung,datorita incidentei scazute a microscurgerilor.

Tehnica de aplicare simpla in 4 trepte:

Fig 2.1.5 Tehnica de aplicare a matrialului

La alegerea culorii se foloseste cheia de culori VITA.Se selecteaza nuanta ce se potriveste cel mai bine cu culoarea naturala a dintelui.Dupa alegerea culorii dntelui dupa cheia de culori Vita clasic,se selecteaza ce corespunde dentinei si smaltului dupa figura de mai jos.

Fig 2.1.8 Cheia de culori VITA Classical

Deaseamenea in realizarea scopului propus am utilizat diga de cauciuc ;care este una din importantele conditii catre restaurarea corecta,eficienta si ne permite asigurarea unui camp operator uscat si izolat.Acesta este o solutie pentru protectia campului operator contra salivei si a lichidului bucal si pentru profilaxia complicatilor ce pot aparea in urma umectarii peretilor dintelui. Folosirea digii de cauciuc contribuie la un bonding bun , la o fixare puternica a compozitului de tesuturile dentare dure,de asemenea preintampina aparitia complicatiilor in timpul lucrului cu materiale compozite.

Fig 2.8 Diga de cauciuc

Pentru restabilirea punctului de contact folosim sistemul de matrici Palodent Plus de la firma Dentspy si sistemul de matrici sectionate Unimatrix.

Cu ajutorul sistemelor de matrici Palodent Plus se obtin contacte previzibile si precise,datorita unor inele,matrci si pene realizate printr-o tehnologie avansata.

Avanatajele folosirii acestor siteme sunt :

-contururile naturale,care permit simularea cu mai multa acuratete a punctelor de contact si spatiilor interdentare;

-o instalare usoara;

-o vizibilitate mai buna a campului operator;

-usurinta de utilizare pentru medic si pacient.

Fig 2.9 Sistemul de matrici Palodent Plus

Si in final pentru slefuirea si lustrire am folosit sistemul Enhance (Denspy),unde am inclus discurile si cupe de unica folosinta ,siliconate si discuri impregnate cu particule de diamante.Instrumentele de culoare roz sunt destinate pentru conturarea si slefuirea restaurarlor,iar cele albe pentru poleiri.La fel am folosit si instrumentele de lustrire PoGo(Dentspy), ce includ discuri,cape si cupe de unica folosinta, din rasini uretandimetlacrilat polimerizat,impregnat cu particule diamantate,fixate pe mandril.

CAPITOLUL 3 REZULTATE SI DISCUTII

3.1 Caz clinic Nr.1:

Date generale:

Pacient X;

Sexul :masculin

Data nasterii:14.06.1983

Data adresarii:15.06.2017

Examenul obiectiv:

Motivul venirii:Tratamentul stomatologic de rutina;

Istoricul bolilor:

Cu 1 an in urma s-a prezentat la medicul stomatolog unde i s-au opturat 1.4 si 1.5 insa in urma cu 4 luni pacientul obsera dereglari estetice la nivelul acestor dinti (1.4 si 1.5).

Istoricul vietii:

Este uncul copil in familie.Sarcina mamei a decurs fara patologii ,copilul s-a nascut la termen.Dupa naster alimentatia naturala.S-a dezvoltat normal.Nu a avut maladii cronice .Nu a avut contact cu boli infectioase.Nu are alergii la medicamente, si nici Hepatite,TBC,SIDA,Lues.

Examenul obiectiv:

Exobucal:simetria faciala normala.Tegumentele de culoare normala, fara modificari patologice.Forma fetei-patrata.Plicile nazolabiale s mentoniere slab exprimate.La palpare nu se determina punctele dureroase.Ganglionii limfatici regional-normali. Deschiderea gurii in limite normale.La palpare si auscultarea articulatiei temporo-mandibulare nu s-au depistat modificari patologice.

Endobucal:mucoasa bucala de culoare roz-pal, fara ulceratii si eroziuni.Limba far depuneri.Ocluzie tip -ortognata.La dintii 1.4 si 1.5 prezinta obturatii debordante.La nivelul 2.4 ,4.6 si 4.7 se observa obturatii din compozit.Percutia in ax negativa.

ob ob ob

18 17 16 15 14 13 12 11 21 22 23 24 25 26 27 28

48 47 46 45 44 43 42 41 31 32 33 34 35 36 37 38

ob ob

Diagnosticul :carie recidivanta la dintii 1.4 si 1.5.

Plan de tratament:presupune indepararea restaurarilor deficitare si a procesului carios intr-o maniera conservativa,urmata de o noua evaluare diferentiata fiecarui dinte.

Etapele de tratament :

-Anestezia (Artidental 1:20000,cu adrenalina)

-Igienizarea profesionala cu ultrasunete;

-Determinarea culorii;

-Prepararea tesuturilor dure;

-Fixarea matricii Walser si a penei interdentare .Am utilizat o matrice partiala si pana;

-Prelucrarea medicamentoasa a cavitatii cu solutie de clorhexidina 0,05% timp de 1 minut,ulterior cu uscarea cavitatii dentare evitand suprauscarea dentinara.

-Gravarea acida totala a smaltului si dentinei se practica pentru 15 secunde ,alegandu-se aceasta tehnica adeziva deoarece , in acest caz,preparatia a minim extinsa in dentina si realizata conservator.Dupa clatire cu apa s uscare intensa cu aer, dentina a fost reumificata cu ajutorul desensibilizantului , al carui exces s-a indepartat prin aspiratie.

-aplicarea prin abundenta si intim la peretii cavitatii a bonding-ului,suflarea acestuia

cu spray-ul de aer si fotopolmerizeaza pentru minim 20 secunde.

-aplicarea prmului strat de compozit flow cu o grosime de maxim 0,5 mm. Vascozitatea redusa a compozitului flow permite acoperirea uniforma a tuturor micro-nereguralitatilor din interiorul preparatiei,reducand astfel posibilitatea aparitiei spatierii intre materialul compozit si straturile de adeziv.Intr-o cavitate de clasa a II-a ,acoperirea smaltului peretelui gingival al preparatiei asigura o sigilare marginala completa;

-aplicarea ultimului strat de compozit hibrid,fiind modelat ocluzal anatoform;

-indepartarea matricii si digii de cauciuc;

-verificarea relatilor ocluzale cu hartia de articulatie;

-slefuirea si lustruirea obturatiei;

-suprafetele restaurarilor au fost gravate cu acid fosforic 37% aplicat pentru 2 secunde,spalare si uscare dupa care cu ajutorul unei microperii s-a aplicat sigilat pe suprafata ,subtiat cuspray-ul de aer si fotopolimerizat.

Figura 3.1.1 Caria pana la tratament

Figura 3.1.2 Aplicarea matricii Walser

Figura 3.1.3 Gravarea acida

Figura 3.1.4 Aplicarea bonding-ului

Figura 3.1.5 Aplicarea primului strat de material

Compozit flow

Figura 3.1.6 Aplicarea compozitului hibrid

Figura 3.1.7 Modelarea morfofunctionala

Figura 3.1.8 Slefuirea si lustruirea

Figura 3.1.9 Gravarea acida cu acid fosforic

Figura 3.1.10 Rezultatul final

3.2 Caz clinic Nr 2:

Date generale:

Pacient: Y

Sexul:masculin

Data nasterii:13.05.1986

Data adresarii:22.06.2017

Examenul subiectiv:

Acuze:cu scopul asanarii cavitatii bucale.

Istoricul actualei maladii:

Din spusele pacientului,de 6 luni sinte dureri la agentii chimici(duce,sarat,acru).Dintii 1.4 si 1.5 au fost obturati cu cateva luni in urma.In timpul periajului gingia sangereaza.

Istoricul vietii:

Sarcina mamei a decurs normal,copilul s-a nascut la termen.Alimentatie dupa nastere normala.Dezvoltat normal.Nu a avut boli cronice,boli infectioase,alergii la medicamente si nici Hepatite,TBC,SIDA,Lues.

Examenul obiectiv:

Exobucal:Simetria faciala normala si tegumentele de culoare normala,fara plagi, cicatrici sau alte modificari patologice.Proportia etajelor fetei normala.Plicile nazolabiala si mentoniera slab exprimat.Ganglionii limfatici regionali nepalpabili.

Deschiderea gurii in limite normale.La palpare si auscultarea articulatiei temporo-mandibulare nu s-au modificat modificari patologice.

Endobucal:Gradul de deschidere al gurii normal ,cu mucoasa roz-pal,fara ulceratii si eroziuni.Limba fara depozite.Ocluzia-ortognata.Dintii 1.4 si 1.5 prezinta obturatii.In dintele 1.6 si 1.7 s-a constatat prezenta unor obturatii debordante cu lipsa punctului de contact si a crestelor marginale ce a dus la dezvoltarea cariei secundare.

ob ob ob ob c

18 17 16 15 14 13 12 11 21 22 23 24 25 26 27 28

48 47 46 45 44 43 42 41 31 32 33 34 35 36 37 38

c ob

Diagnosticul: carie secundar pe 1.6 si 1.7

Etaoele tratamentului:

Efectuarea anesteziei (Artidental 1:200000)

Igienizarea profesionala;

Alegerea culorii materialului restaurator

Prepararea cavitatii carioase.Dupa prepararea cavitatii am aplicat un inel BiTine.

Alegerea sistemului de matrici si aplicarea inelului.Dupa ce s-a preparat cavitatea si s-a aplicat diga,se aplica sistemul de matrici Palodent.

Aplicarea pinului pentru fixarea si pozitionarea corecta a sistemului de matrici.

Prelucrarea medicamentoasa a cavitatii cu solutie de clorhexidina 0.03% timp de 1 minut, ulterior se usuca cavitatea fara a suprausca dentina

Gravajul acid a peretilor si planseului cavitatii.

Indepartarea gelului acid si uscare.Timpul de irigare al gelului trebuie sa fie de cel putin 20 de secunde.

Urmeaza aplicarea bonding-ului (XPBond),suflarea acestuia cu spray-ul de aer si fotopolimerizarea acestuia minim 20 de secunde.

Aplicarea SDR.Stratul de dentina a fost realizata cu materialul compozit fluid SDR.S-au aplicat 4mm de material,dupa care s-a fotopolimerizat timp de 20 secunde.Acest material ofera posibilitatea umplerii cavitatii cu o excelenta adaptare .

12.Aplicarea materialului compozit .Materialul compozit este introdus in cavitate cu ajutorul fuloarelor.In acest caz am ales nuanta A3 a materialului compozit nanohibrid Gradia Direct LoFlo.La aplicarea ultimului strat ,se modeleaza relieful fetei ocluzale(cuspizii,santuri si crestele).Pentru polimerizarea calitativa a materialului este de preferat sa iluminam suprafetele: mediala/distala; orala/vestibulara si ultima suprafata ocluzala

Verificarea ocluziei

Ultima etapa fiid slefuirea si lustrirea obturatiei.Sunt folosite freze de finisare mutifatetate si discuri si cupe de la sistemul Enhance si PoGo(Dentspy).

Fig. 3.2.1 Pana la tratament Fig.3.2.2 In timpul prepararii

Fig.3.2.3 Aplicarea digii de cauciuc Fig.3.2.4 Aplicarea sistemului de matrici

Palodent Plus

Fig.3.2.5 Aplicarea SDR Fig.3.2.6 Aplicarea compozitului

Gradia Direct

Fig.3.2.7 Aplicarea compozitului dupa indepartarea matricii

Fig.3.2.8 Dupa finisarea tratamentului ,in aceeasi zi

Fig 3.2.9 Peste 2 saptamani dupa tratament

Fig 3.2.10 Peste 2 saptamani

3.2 Caz clinic Nr.3

Date generale:

Pacient S

Sexul:feminin

Data nasterii:09.12.1997

Data adresarii:26.06.2017

Examenul subiectiv

Acuze:- durere in regiunea stanga superioara de la agentii termici si chimici;

-prezenta cavitatii carioase pe dintele 2.6.

Istoricul actualei maladii:

Durerea a aparut cu 3-6 luni in urma,localizata in regiunea stanga superioara, la actiunea factorului chimic prezinta dureri intepatoare si la indepartarea stimulului durerea dispare.

Istoricul vietii:

Sarcina mamei a decurs normal,fara patologii,copilul s-a nascut la termen. Alimentatia dupa nastere-normala.Copilul dezoltat normal.Nu a avut boli cronice,nu a suferit boli infectioase si nici alergii la medicamente neaga ca are.Nu are obiceiuri vicioase si nici Hepatite,TBC,Lues.

Examenul obiectiv:

Exobucal:Simetria faciala pastrata.Tegumente de culoare normala,fara plagi,cicatrici sau alte modificari patologice.Proportionalitatea etajelor fetei normala.Plicile nazolabiale si mentoniere slab exprimate.La palpare nu se determina puncte dureroase.Ganglionii limfatici regionali nepalpabili.Deschiderea gurii se face in limite normale.La palpare si auscultatie nu se depisteaza modificari patolgice.

Endobucal:Gradul de deschidere al gurii normal,mucoasa roz-pal, fara ulceratii si eroziuni.Limba fara depozite.Ocluzia -ortognata.La examenul arcadelor dentare s-a depistat in dintele 2.6 prezenta unei cavitati carioase cu dentina pigmentara si ramolita si margini neregulate.Prezenta obturatiei pe 3.6 si 4.7.Percutia in ax negativa si proba termica pozitia.

c c

18 17 16 15 14 13 12 11 21 22 23 24 25 26 27 28

48 47 46 45 44 43 42 41 31 32 33 34 35 36 37 38

ob ob

Diagnosticul: carie profunda pe dintele 2.6.

Etapele tratamentului:

Igienizarea profesionala a cavitatii bucale.

Efectuarea anesteziei (Artidental 1:200000).

Alegerea culorii materialului de restaurare.

Prepararea cavitatii carioase.

Izolarea cu fluid bucal cu ajutorul digii de cauciuc.

Prelucrarea medicamentoasa a cavitatii cu solutie de clorhexidina 0.05 % timp de 1 minut,ulterior cu uscarea cavitatii, dentare evitand suprauscarea dentinara.

Gravaj acid a peretilor si planseului cavitatii

Indepartarea gelului acid si uscare.Timpul de irigare a zonei expusa gravarii trebuie sa fie de cel putin 20 secunde.

Aplicarea din abundenta a bonding-ului(Prime&Bond NT) si suflarea acestuia cu spray-ul de aer si fotopolimerizarea acestuia pentru minim 20 de secunde.

Alegerea sistemului de matrici Unimatrix si aplicarea acestora.

Aplicarea obturatiei de baza cu hidroxid de calciu fotopolimerizabil.

Aplicarea materialului de obturare(Gradia direct posterior P-A2).Formarea peretelui medial si a punctului de contact.La aplicarea ultimului strat ,se modeleaza relieful fetei ocluzale(cuspizii,santuri si crestele).Pentru polimerizarea calitativa a materialului este de preferat sa iluminam suprafetele: mediala/distala; orala/vestibulara si ultima suprafata ocluzala

Indepartarea matricii si a rubber-dam-ului.

Verificarea ocluziei cu hartie de articulatie.

Slefuirea si lustrirea obturatiei.Sunt folosite freze de finisare,multifatetate(din aliaj dur),discuri si cupe de la sistemul Enhance si PoGo(Dentspy).

Postbonding:aplicarea unui strat de sigilant pentru lichidarea microfisurilor obturatiei.

Fluorizarea smaltului;

Fotopolimerizarea definitiva.

Fig.3.3.5 Redarea punctului de contact

Fig.3.3.6 Slefuirea restaurarii Fig.3.3.7 Lustruirea restaurarii

Fig 3.3.8 Rezultatul final

3.4 Recomandari :

Planul de tratament trebuie adoptat impreuna cu pacientul.

2.Respectarea regulilor de preparare a tesuturilor dure,a etapelor de restaurare si respectarea igienei oralepermite obtinerea unor rezultate de durata.

O igiena orala riguroasa a pacientului nu permite aparitia riscurilor si a complicatiilor.

3.5 Concluzii generale

Au fost studiate materialele compozite fotopolimerizabile moderne destinate pentru grupul lateral de dinti ca exemplu:Gradia direct posterior P-A2,Gradia direct LoFlo,SDR;precum si avantajele si dezavantajele flosirii acestora.

Au fost evidentiate modalitati de aplicare a diferitelor materiale prin tehnica stratificarii clasica si tehnica SDR prin umplere a cavitatii in strat de pana la 4mm cu o excelenta adaptare la cavitate.

Au fost restabilite eficient suprafete proximale a premolarilor si molarilor cu ajutorul sistemului matriceal :Palodent Plus,Walser si sistemul de matrici Unimatrix, cu rezultate stabile in timp.

Rezumat:

Scop si obiective.

Scopul acestui studiu este de a studia compozitele fotopolimerizabile moderne si a sistemului matriceal utilizat in restabilirea suprafetelor proximale a punctului de contact.

Afectarea prin carie a suprafetelor proximale a grupului lateral de dinti ocupa un loc important printre localizarile cariilor dentare.

Unul din elementele morfologice importante si anevoioase in restabilirea structurii anatomice a dintelui o reprezinta punctul de contact.Cea mai dificila zona pentru o restaurare calitativa a fetelor proximale ca urmare a cariei sunt premolarii si molarii.Prin metoda directa de obturare al acestui grup de dinti ,cel mai frecvent sunt intalnite incalcarile de integritate a punctului de contact, aderenta marginala a materialului la tesuturile dentare precum si fracturarea peretilor sau marginilor obturatiei.

Prin termenul de “punct de contact” subintelegem ca punctul de legatura dintre doi dinti vecini ,cu peretii laterali in forma sferica ,care este stabilit la limita dintre suprafata ocluzala si treimea medie proximala a dintelui si este situat mai aproape de suprafata vestibulara decat cea linguala.

Datorita punctelor de contact dintii se aranjeaza pe aracada si impreuna cu contactele ocluzale formeaza un sistem biomecanic integru.

La distrugerea punctelor de contact de catre carie, in procesul patologic este implicata si creasta marginala de smalt de pe suprafata ocluzala a dintilor laterali sau pe suprafata palatinala a dintilor frontali.Ca sutrcuri anatomice crestele marginale de smalt protejeaza spatiile interdendentare de patrundere a alimentelor si sunt ca pintenii(contraforturi) ce intaresc peretii dintelui.

Astfel ,in ciuda numeroaselor variante si metode de restabilire a suprafetelor proximale trebuie atras atentia la restabilirea crestelor de smalt si a abrazurilor prin utilizarea materialelor si metodelor moderne de restaurare a defectelor tesuturilor dentare dure.

Materialele de obturatie moderne ofera posibilitati multiple in restaurarea estetica.Cel mai bun rezultat in folosirea acestor materiale se rezlizeaza cu conditia ca simularea anatomica se va face cu ajutorul unui sistem de matrici.Orestaurare buna se caracterizeaza prin aceea de a reda dintelui restaurat o forma anatomica precum si refacerea punctului de contact.

Tratamentul cariei din aceasta zona la prezenta dintilor adiacenti intacti este de o complexitate considerabila.

Au fost tratati 3 pacienti utilizand sistemele de matrici :matrici anatomice, Palodent Plus,matricile Walser si materaialele de restaurare precum : Gradia flow,Gradia direct,SDR,G-aenial;obtinandu-se restabilirea punctului de contact si a tuturor elementelor morfologice a suprafetelor proximale a premolarilor si molarilor cu restabilirea integrala a functiei lor.

Concluzie:Au fost studiate materialele compozite fotopolimerizabile si metodele de lucru cu acestea precum si restabilirea suprafetelor proximale a premolarilor si molarilor cu redarea punctului de contact corect anatomic.

BIBLIOGRAFIE:

Alexei Terehov,Corneliu Nastase,Gheorghe Nicolau,Valentina Nicolaiciuc – Odontologie practica moderna,Iasi: “NASTICOR”,2010-Chisinau:”VECTOR”, 2010, pag.170

Borovski E.V.-Stomatologie terapeutica,Chisinau 1990

Iliescu A.,Gafar M.:Cariologie si Odontoterapie Restauratorie.Ed.Medicala Bucuresti ,2004

Gafar M.,A.Iliescu-Odontologie,endodontie clinic si practica, Bucuresti, 1998

Library.usmf.md REFACEREA DIRECTA CU SISTEME COMPOZITIONALE MODERNE Valeriu Burlacu,Angela Cartaleanu,Valeriu Fala,Ala Ojovan, Victor Burlacu,Oleg Chiriac,Anatol Cusmir.Catedra de Stomatologie Terapeutica, FECMF U.S.M.F “Nicolae Testemitanu”.

Marcov E.C. (coord.):Manual de Odonterapie Restauratoare (vol II): Instrumentar utilizat in odontoterapia restauratoare . Ed. Ars Docendi-Uniersitatea din Bucuresti, 2012

Popa M.B.:Estetica in odonterapia restauratorie . Ed. Univ. “Carol Davila”, Bucuresti,2005

Popa M.B.,Bodnar D.C.,Varlan C.M.:Manual de Odontoterapie Restauratoare (vol I): Cariologie . Ed. Univ. ”Carol Davila” Bucuresti ,2005

Refaceri dentare directe. Radlinschii V. N.,Radlinschii S. V. 2006

Hugo B.: Esthetics with Resin Composite. Basics and Techniques. Quintessence Pub. Co.Ltd.,London,2009

Боровский E.B Кариес зубов: препарирование и пломбирование. M.,2001,143 c.

Кудрин И.С. Анатомия органов полости рта. М.:《Медицина》, 1968, 212 с

http://dentalmagazine.ru/praktika/sovremennya-resheniya-dlya-pryamyx-restavracij-distalnoj-gruppy-html

http:/www.medici-stomatologi.ro/infodent/obturatii-directe-fizionomice

http://library.usmf.md/old/downloads/ebooks/Postolachi_Restaurarea_suprafetelo_2012_ro-en/Postolachi_Restaurarea_suprafetelor_2012_ro-en.pdf

http://www.creeaza.com/familie/medicina/REABILITAREA-LEZIUNILOR_CORONA525.php

http://www.class2restaration.com/dental-restorative-materials/palodent-plus

http://www.premierdenta.com/produs/matrici-metalice-interdentare-tip-palodent-mari-1097250/

http://www.terradent.ro/cabinet/restaurare_coronara/rasini_compozite/gc_g-aenial_flo.html

http://www.medici-stomatologi.ro/infodent/obturatii-directe-fizionomice