Teza De Licența (2) [618155]

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
FACULTATEA DE DREPT
DEPARTAMENTUL DREPT PENAL

EFROS ION

CAUZALITATEA DELINCVENȚEI JUVENILE

0421.1 -Drept
Teză de licență

Șef Departament :
Conducător științific: Gurev Dorina, doctor în drept, lector
universitar
Autor : Efros Ion

CHI ȘINĂU 2020

2
CUPRINS

Lista abrevierilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 3
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 4
I. ASPECTE GENERALE PRIVIND CAUZALIT ATEA DELINCVENȚEI JUVENILE
………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. Error! Bookmark not defined.
1.1. Delimitări conceptuale priv ind condițiile, cauzele și factorii delincvenței juvenile … Error!
Bookmark not defined.
1.2. Teorii explicative ale delincvenței juvenile …………………… Error! Bookmark not defined.
1.1 Teor iile biologice ………………………….. ………………………… Error! Bookmark not defined.
1.2 Teoriile psihologice ………………………….. …………………….. Error! Bookmark not defined.
1.3 Teoriile sociologice ………………………….. ……………………… Error! Bookmark not defined.
1.3. Concluzii la capitolul I ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 30
II. CAUZALITATE A DELINCVENȚEI JUVENILE ÎN REPUBLICA MOLDOVA Error!
Bookmark not defined.
2.1. Cauzele delincvenței juvenile în Republica Moldova ……… Error! Bookmark not defined.
2.2. Factorii ce determină delincvența juvenilă …………………….. Error! Bookmark not defined.
2.3. Concluzii la capito lul II ………………………….. ………………….. Error! Bookmark not defined.
Concluzii și recomandări ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 51
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 54
Anexe ………………………….. ………………………….. ……………………….. Error! Bookmark not defined.

3
LISTA ABREVIERILOR

Art. – articolul
Alin. – alineat
Cap. – capitol
CP RM – Codul Penal al Republicii Moldova din 18.04.2002
ED. – editura
Etc. – etcetera
Lit. – litera
Nr. – număr
P. – pagina
Pct. – punct

4
INTRODUC E RE 

A ctua lita te a  și im porta nța  te me i: în ca zul d e lincv e nțe i juve nile , a na liza  ca uza lității s a le 
pre zintă un mom e nt import a nt. Cunoscând st a re a  și din a mica  fe nome nului, circumst a nțe le 
ge ne ra le  și spe cia le , ca re  ca ra cte rize a ză săvârșir e a  infra cțiunilor concr e te , se  pot obs e rva  și
indic a  ca uze le  ca re  le  de te rmină și condițiil e  ca re  le  fa voriz e a ză, c e e a  ce  re pre zintă un pa s
import a nt în st a bilire a  și ori e nta re a  măsurilor d e  comb a te re  și pre ve nire  a  a ce stui f e nome n
socia lme nte  pe riculos. În literatura de specialitate e ste relevat faptul că fenomenul delincvenței
juvenile, precum și cauzaltatea acesteia , preocupă tot mai intens specialiștii în domeniu din cauza
implicării din ce în ce mai mare a minorilor în comiterea faptelor antisociale, precum și de
consecințele faptelor lor în plan individual și social.
Încălcarea normei penale de către minor nu se produce niciodată spontan, ci are la bază un întreg
parcurs social, psihologic și biologic în ceea ce privește conduita minorului, dar și condițiile de
viață ale acestuia. Așa cum s -a arătat deja, o serie de atitudini adolescentine, considerate deviante
de către adulți, sunt, de fapt, comportamente normale pentru această vârstă, în consecință ele nu
pot fi considerate conduite anormale și, cu atât mai puțin, acte delincvente. La cei mai mulți tineri
comportamentul rebel specific adolescenței dis pare odată cu depășirea acestei vârste și cu
integrarea lor în structurile socio -profesionale. De aceea activitatea infracțională a tânărului nu
este similară cu cea a adultului, faptele sale ilicite sau doar indezirabile fiind produsul greșelilor
făcute d e părinți și educatori și nu unor așa -zise motivații antisociale. Din acest punct de vedere
conduita tânărului este "așa cum trebuie să fie", adică în concordanță cu ce a învățat și asimilat
(Émile Durkheim). Chiar din punct de vedere etimologic noțiunea d e delincvență exclude
motivațiile antisociale: în limba latină delinquo -delinquere înseamnă a greși în mod neintenționat,
a scăpa din vedere.
Marea majoritate a delincvenților nu sunt nici infractori înrăiți, nici elemente marginale
irecuperabile, ci p ur și simplu copii în derivă, victime ale lipsei de educație, ale unui mediu familial
ostil și, adesea, violent, și care, datorită eșecului procesului de socializare familială, au ajuns să
comită, mai mult sau mai puțin, abateri de la normele sociale.
Un rol important în depășirea "crizei" adolescentine îl are familia. Acolo unde se identifică
disfuncționalități în relațiile familiale, socializarea va întâmpina și ea obstacole și inerții din partea
minorului, a familiei și a societății, perpetuând astfe l comportamentul deviant al tânărului. Dar
devianța poate fi facilitată și de alte cauze: lipsa de claritate sau de justețe a normelor sociale și

5
familiale, incompatibilitatea acestora cu aspirațiile individului, schimbările unor sisteme de valori
sau chia r agenții sociali care încurajează sau descurajează tendințele de nonconformitate. Exemple
de asemenea acte deviante pot fi: fuga, vagabondajul, integrarea în structurile grupurilor stradale,
consumul regulat de alcool și tutun, abandonul școlar etc. Acest e conduite nu sunt delincvente ca
atare, ele nu încalcă norme penale, nu prejudiciază comunitatea, ci aduc pr ejudicii chiar celor
implicați. Multipl e le  probl e me  socia le , e conomic e  și politic e  a u influ e nța t ma i mult n e ga tiv
de cât pozitiv g e ne ra țiile  în cr e ște re . Sărăci a  și e migr a re a  părinților l a  muncă p e ste  hota re  a 
a gra va t mult situ a ția  copiilor, c a re , răm a și ne supra ve ghe a ți și fără un mod e l fa milia l
constructiv, a jung să -și pe tre a că timpul în str a dă, să e xpe rime nte ze  „libe rta te a ” de  ca re  dispun
până l a  situa ții ca re  pun în p e ricol vi a ța , inte grita te a  lor și a  a ltor p e rsoa ne .
Minorii r e pre zintă subi e cți vuln e ra bili în a spe cte  psihologic e , e conomic e  și soci a le , e i sunt
e xpuși p e ricolului d e  a  săvârși f a pte  ne chibzuit e , ca  re zulta t riscând să fi e  sa ncțion a ți la  o vârstă
fra ge dă cu priv a țiune  de  libe rta te , ca re , ine vita bil, v a  conduc e  la  limit a re a  de zvoltării
pe rsona lității. Tin e rii nu m a i vor să urm e ze  școa la , e i uită d e  va lorile  și tra dițiil e  moșt e nite ,
înce rcând să -și cre e ze  un sist e m de  va lori a pa rte , de se ori contr a dictorii și chi a r cu c a ra cte re 
imor a le . A stfe l, tin e rii infr a ctori a u de ve nit subi e cți p e rma ne nți a i dif e rite lor form e  de 
infra cțiuni: tr a fic d e  droguri, furturi, tâlhării, omoruri e tc. M a jorita te a  crime lor sunt săvârșit e 
din motiv e  josnic e  (invidi e , dorinț a  supre ma ție i, răzbun a re ) cu o cruzim e  de ose bită, a ce ste a 
fiind urmăril e  ma rgina lizării tin e rilor, d e gra dării lor mor a le , lips e i de  ide a luri.
Ca uza  a pa riție i a titudinilor a ntisoci a le  o constitui e  influ e nța  me diului soci a l și a  proce se lor
psihic e  la  nive lul conștiinț e i individului. Un rol import a nt a u și împr e jurăril e  concr e te  de  via ță
a le  individului. În a ce st cont e xt, a ctul infr a cțion a l nu tr e buie  e xa mina t ca  o simplă r e a cție  la 
fa ctorii e xte rni, d e oa re ce  situa ția  concr e tă de  via ță nu dă n a ște re  prin e a  însăși l a  un a ct de 
voință, ci num a i când s e  core le a ză cu p e rsona lita te a  unui individ, când tr e ce  prin int e re se le ,
obice iurile , me nta litățil e , pa rticul a ritățil e  psihic e  a le  individu a lității s a le . De ci, p e ntru a 
ide ntific a  ca uze le  și condițiil e  ca re  fa voriz e a ză de lincv e nța  juve nilă, tr e buie  să pornim d e  la 
a na liza  structurii int e rne  a  individului și a  fa ctorilor e xte rni, c a re  pot fi c a uze  a le  a ce stui
fe nome n ne ga tiv sa u condiții c a re  influ e nțe a ză și a lime nte a ză m a nife stăril e  de  a ce st ge n.
Scopul lucrării: este analiza complexă   a ca uze lor, condițiilor și f a ctorilor c a re  ge ne re a ză
de licve nța  juve nilă, în mod distinct se analizează cauzalitatea delincvenței juvenile în Republica
Moldova, în vederea elaborării masurilor eficente pentru combatera și prevenira a acestui fenomen
socia lme nte  pe riculos. Pe ntru concr e tiza re a  și e la bora re a  scopului propus a m formul a t
următo a re le  obie ctive :
 Definirea noțiunilor: de lincve nță juve nilă , ca uza lita te , ca uză, condiți e și factorii delincvenței
juvenile;

6
 Distingerea ideilor conceptuale cu privire la cauzalitatea delincvenței juvenile în literatura de
specialitate;
 Ide ntific a re a  și de scrie re a  ca uze lor ca re  duc l a  a pa riția  de licve nțe i juve nile ;
 Analiza t e orii lor e xplica tive  a le  de lincve nțe i juve nile  ;
 A na liza  cauzalității delincvenței juvenile în Republica Moldova;
 Sta bilire a  fa ctorilor ca re  a u ge ne ra t comport a me ntul d e licve nt;
 Formul a re a  concluziilor și recomandărilor în ba za  da te lor obținut e .
Gra dul d e  inve stiga ție  a  te me i: Lucrări fund a me nta le  în dom e niu studi a t sunt a le 
următorilor a utori: Strul e a  M., Gur e v D., Botn a re nco M. D e lincv e nța  juve nilă, Suport d e  curs.
Chișinău: C E P USM, 2017 ; E milia n Stănișor, D e lincv e nța  juve nilă, E ditur a  Osca r Print,
Bucur e ști, 2003 ; Fe nome nul d e lincv e nțe i juve nile  în Re public a  Moldov a . Dol e a  I., Za ha ria  V.,
Prițc a n V., Buciuci a nu M. Institutul d e  Re form e  Pe na le . Chișinău: C a rte a  Juridică, 2011 ;
Ciob a nu I. Criminologi e . Vol. II. Chișinău: Muz e um, 2004; Buciuce a nu Ma ria na . Proble me 
socia le  a le  comporta me ntului de lincve nt în rîndul tine re tului (în ba za  inve stiga țiilor
sociologice  e fe ctua te  în Re pub lica  Moldova ); Strule a  M. De lincve nța  juve nilă: Suport de  curs.
Chișinău: CE P USM, 200 8.
Pe ntru r e a liza re a  scopului și a  obie ctive lor propus e  voi utiliz a  următo a re le  me tode  de 
ce rce ta re :
 Me toda  te ore tică (studi e re a  și a na liza  lite ra turii d e  spe cia lita te , norm e lor și a cte lor
le gisla tive  spe cifice  fe nome nului studi a t).
 Metoda logică (permite formularea clară a concluziilor și recoma ndărilor referitoare la
domeniu cercetat).
 Metoda comparativă (ajută la expunerea diferențelor dintre teoriile explicative ale
delincvenței juvenile).
 Metoda evolutivă (are drept obiectiv evidențierea evoluției conceptelor și teoriilor
explicative ale delincvenței juvenile).
Structura lucrării : teza are un volum de 56 de pagini și include următoarele componente:
introducere, două capitole a câte trei paragrafe, concluzii, recomandări, bibliografie și anexe.
Primul capitol este intitulat „Aspecte generale privind cauzalitatea delincvenței juvenile” fiind
format din trei paragrafe, în primul paragraf intitulat „Delimitări conceptuale privind condiițiile,
cauzele și factorii delincvenței juvenile ” se pune problema definirii și delimitării conceptuale a
noțiunilor: condiție, cauză și factori ale delincvenței juvenile. Paragraful doi „Teorii explicative
ale delincvenței juvenile” are drept scop evidențierea evoluției teoriilor explicative ale
delincvenței juvenile , cum ar fi teoriile biologice, psihologice și sociologice . Paragraful trei

7
conține concluz ii la capitolu l 1. C apitolul doi este intitulat „Cauzalitatea delincvenței juvenile în
Re publica  Moldova ” care la fel este format din trei paragrafe, avînd drept obiectiv depistarea și
descrierea cauzelor și factorilor delincvenței juvenile în Re publica  Moldova , precum și
formularea concluziilor în ba za  da te lor obținute . Compartimentul „Concluzii și recomandări”
include o sinteză a rezultatelor cercetării, precum și recomandările propuse privind combaterea și
prevenirea delincvenței juvenile .
Cuvint e -che ie : ca uza lita te , ca uză, condiți e , fa ctori e ndog e ni, f a ctori e xoge ni, t e orii,
de lincv e nță juv e nilă.

8
I. A SPE CTE  GE NE RA LE  PRIVIND C A UZA LITA TE A 
DE LINCV E NȚE I JUV E NILE 

1.1. De limitări conc e ptua le  privind condițiil e , ca uze le 
și fa ctorii d e lincv e nțe i juv e nile 

Ne ce sita te a  studi e rii ca uza lității de lincve nțe i juve nile  se  ma nife stă prin f a ptul că i a  poa te 
da  ra spuns l a  între ba rile  ce  a u bântuit soc e ta te a  din to a te  timpuril e , de  ce  minorii s e  a ba t de  la 
norm e le  socia le  ? cum put e m pr e ve ni a ce st fe nome n ? ș i cine  în re a lita te  e ste  ca uza  a ce stor
a ba te ri, minorul s a u soc e ta te a  ?
Da r ma i întîi de  toa te  pe ntu o m a i buna  înțe le ge re  a  te rme nilor: norm e  socia le , de lincv e nță
juve nilă și ca uza lita te a  e i, e ste  ne voie  de finire a  și e xplic a re a  a ce stora . A stfe l, norm a  socia lă
e ste  o re gulă d e  comport a me nt dintr e  doua  sa u ma i mult e  pe rsoa ne , cu privir e  la  conduit a  ca re 
tre buie  conside ra tă ca  socia l-a cce pta bilă [1, p. 33] . Prin urm a re , norm e le  socia le  prive sc
re la țiile  dintr e  oa me ni și sunt cr e a ția  și e xpre sia  voinț e i a ce stora , e le  fiind cl a sifica te  în ma i
multe  grupuri, a stfe l disting e m: norm e  juridic e , politic e , re ligioa se , e conomic e , mor a le  și
a lte le .
Prin urm a re  de finire a  te rme nului „de lincv e nță juv e nilă” întîln e ște  une le  dificult a ți prin
fa ptul lips e i a ce stuia  în le gisla tia  pe na la  a  Re publicii Moldov a , da r și în l e gisla țiile  multor a ltor
sta te , re pre ze ntând o a cce pțiun e  doctrin a ră, da r și prin f a ptul c a  a ce a stă noțiun e  înglob e a za  o
multitudin e  de  comport a me nte , condiții și situ a ții de  via ță ca re  nu sunt întotd e a una  le ga te  între 
e le , da r a duse  la  un numitor comun prin utiliz a re a  norm a tivului pe na l.
Noțiun e a  „de lincv e nță juv e nilă” e ste  form a t din dou a  conc e pte  distinct e , ca re  tre buie 
spe cifica te  și a nume  conc e ptul d e  „de lincv e nță” și c e l de  „juve nil”. A stfe l „de lincv e nța ” e ste 
a lcătuit dintr -o se rie  de  a cte  ile ga le , indif e re nt da că a u sa u nu un c a ra cte r infr a cțion a l, a ce sta 
se  dife re nția ză de  conc e ptul „de via nță”, m a i e xa ct, sf e ra  conc e ptului „de via nță” e ste  ma i la rgă
și cuprind e  noțiun e a  de  „de lincv e nță” c a  formă p a rticul a ră [24, p. 19] . În a ce a stă privință, s -a 
de monstr a t că d e via nța  constă în oric e  a ct, conduită s a u ma nife sta re  ca re  înca lcă norm e le  scrise 
sa u ne scrise  a le  socie tății s a u a le  unui a numit grup soci a l. E ste  un tip d e  comport a me nt ca re  se 
opun e  ce lui conv e nțion a l sa u conformist și includ e  nu num a i încălcăril e  le gii, ci oric e  „a ba te re ”
de  conduită c a re  nu a re  un ca ra cte r me dica l pa tologic st a bilit și r e pre zintă o a ba te re  de  la 
norm e le  socia le , fiind d e finită s a u pe rce pută c a  a ta re  de  me mbrii unui grup soci a l.

9
Pe  de  a ltă p a rte , tre buie  pre ciza t și s e nsul cuvântului juve nil, inclus în c a drul noțiunii
„de lincv e nță juv e nilă”, a dică limit e le  de  vârstă, l a  ca re  ultim a  se  re fe ră (vârst a  subie cților
a ctivi), nu găsim e xplic a ție  în a ce st se ns în D E X, ca re  se  limit e a ză la  e xplic a re a  cuvântului
„juve nil” prin a pa rte ne nța  sa  tine re ții [8 , p. 240, 552], lipsind limit e le  ma ximă și minimă a le 
vârst e i, de  e xe mplu, R e gulile  de  la  Be ijing pr e cize a ză, că de lincv e ntul juv e nil e ste  un copil s a u
un tânăr, a cuza t sa u de cla ra t vinov a t de  a  fi comis un d e lict, cu pr e ciza re a , că fi e ca re  sta t
me mbru ( a l Re gulilor d e  la  Be ijing) a plică d e finițiil e  nomin a liza te  într-un mod cor e spunzător
siste mului și conc e pte lor juridic e  proprii [ 29].
A stfe l, Re gulile  de  la  Be ijing pun a cce nt pe  două c a te gorii și a nume : „copil” și „tânăr”. În
a ce st se ns Con ve nția  inte rna ționa lă cu privir e  la  dre pturil e  copilului din 20.11.89 st a bile ște , în
a rt.1, prin copil oric e  ființă um a nă sub vârst a  de  18 a ni, cu e xce pția  ca zurilor, când, în b a za  le gii
a plica bile  copilului, m a jora tul e ste  sta bilit sub a ce a stă vârstă. Cu r e fe rire  la  Re public a 
Moldov a , se poate spune că pe rsoa nă e ste  consid e ra tă copil din mom e ntul n a ște rii până l a  vârst a 
de  18 a ni [22 p. 18 ].
Da că sta bilire a  limit e i ma xime  a  vârst e i copilului nu tr e ze ște  dubii, fiind e xpre s indic a tă în
a cte le  norm a tive  inte rna ționa le  și na ționa le , a tunci cu privir e  la  sta bilire a  limit e i minim e  a 
de lincv e nților juv e nili e ste  ne ce sa ră a na liza  le gisla ție i pe na le  și contr a ve nțion a le  na ționa le ,
din consid e re nte , că R e gulile  de  la  Be ijing indică a plica bilita te a  de finițiilor din conținutul său
într-un mod cor e spunzător sist e mului și conc e pte lor juridic e  proprii.
Codul p e na l a l Re publicii Moldov a  din 1 8.04.2002 st a bile ște  vârst a  minimă a  răspund e rii
pe na le  înce pând cu vârst a  de  16 a ni pe ntru to a te  infra cțiunil e  și, ca  e xce pție , vârst a  de  14 a ni
pe ntru o listă e xha ustivă d e  infra cțiuni cu un gr a d pre judici a bil în a lt. Re spe ctiv, pornind d e  la 
pre ve de rile  le ga le , “copii”, în s e nsul R e gulilor d e  la  Be ijing, sunt p e rsoa ne le  cu vârst a  cuprinsă
între  14 și 18 a ni.
Cu re fe rire  la  noțiun e a  „tână r”, în c a drul R e gulilor d e  la  Be ijing, în mod a socia tiv, e a  se 
poa te  comp a ra  cu noțiun e a  „tână r a dult” din lit e ra tura  de  spe cia lita te , a dică p e rsoa ne le  cu
pra gul minim a l vârst e i de  la  18 a ni, ce a  ce  re ie se  din a rgum e nta re a  a nte rior of e rită. Pr a gul
ma xim a l vârst e i pe r­ soa ne lor „tin e re ” e ste  imposibil d e  sta bilit din consid e re ntul, că l e gisla ția 
a utohtonă (p e na lă, proc e sua l pe na lă e tc.) nu st a bile ște  un re gim a pa rte  de  tra ta me nt juridic,
ce e a  ce  a te stă o l a cună l e gisla tivă e vide ntă.
Ge ne ra lizând pr e ve de rile  le gisla tive  și a na lize le  doctrin a re , se  poa te  re zuma , că vârst a 
de lincv e nților juv e nili, c a re  ca d sub incid e nța  le gisla ție i a utohton e , e ste  cuprinsă într e  14 și 18
a ni. Însă l a  tra ta re a  probl e me i de lincve nțe i juv e nile  nu s e  a cce ptă limit a re a  doa r la 
conting e ntul nomin a liza t din consid e re ntul, că instituir e a  pra gului minim a l răspund e rii
pe rsoa ne lor la  vârst a  de  14, re spe ctiv d e  16 a ni, nu pr e supun e  și ine xiste nța  a cte lor crimin a le

10
săvârșit e  de  pe rsoa ne le  a vând pr a gul d e  vârstă st a bilit d e  le ge , ori p e rsoa na , ca re  nu a  a tins
vârst a  de  14 a ni, nu s e  consid e ră de lincv e nt juve nil ? din ca re  consid e re nte  sta bilire a  pra gului
minim a l vârst e i în c a zul d e lincv e nțe i juv e nile  nu e ste  ra ționa l, pe  când limit a  ma ximă a 
a ce ste ia  o constitui e  vârst a  de  18 a ni ? Conting e ntul d e  „tine rii a dulți” nu c a de  sub noțiun e a 
de lincv e nțe i juve nile , constituind p a rte  a  crimin a lității g e ne ra le , săvârșit e  de  a dulți, r e spe ctiv
cu a numit e  trăsături sp e cifice , ca re  o ca ra cte rize a ză.
În ba za  ce lor e xpus e  „de lincv e nța  juve nilă” poa te  fi de finită c a  un fe nome n soci a l-juridic
compl e x, va ria bil în timp, c a re  constă din a nsa mblul infr a cțiunilor și contr a ve nțiilor săvârșit e 
de  minori, a dică d e  pe rsoa ne le , ca re  nu a u a tins vârst a  de  18 a ni la  da ta  săvârșirii infr a cțiunii,
pe  un a numit t e ritoriu, într -o pe rioa dă sta bilită d e  timp [14, p. 244].
Pre ocupă rile  privind c a uze le  ca re  îl de te rmină p e  om să co mită infr a cțiuni e ra u pre ze nte 
încă din a ntichit a te , primii c a re  a u înce rca t să e xplic e  a ce st fe nome n a u fost filosofii, a poi
iluminiș tii e urope ni ș i utilit a riști. In filosofi e  e xista  un comp a rtime nt a pa rte  numit
de te rminism ul ca uza l, ide ia  de  ba za  a  a ce stui conc e pt e ste  că e ve nime nte le  viitoa re  sunt
impus e  de  e ve nime nte le  tre cute  și pr e ze nte , combin a te  cu le gile  na turii. A stfe l, to a te 
e ve nime nte le  a u o c a uză și un e fe ct, ia r combin a ția  e xa ctă a  e ve nime nte lor la  un a numit
mom e nt duc e  la  un a numit r e zulta t [24, p. 73].
Conform dicțion a rului d e  criminologi e , fe nome nul c a re  ge ne re a ză un a lt fe nome n e ste 
numit c a uză, f e nome nul suscit a t de  ca uză e ste  numit e fe ct, a ctul d e  ge ne ză e ste  numit c a uza re ,
ra portul dintr e  ce le  două f e nome ne  e ste  numit r e la ție  ca uza lă, într e g fe nome nul d e  ge ne ra re 
fiind d e numit prin t e rme nul ca uza lita te  [18, p. 8]. A stfe l, ca uza lita te a  de lincv e nțe i juv e nile 
e ste  de te rmin a tă de  cone xiune a  re a lă e xiste ntă, d e  de pe nde nța  dintr e  două s a u ma i mult e 
fe nome ne , când un f e nome n (ca uza ) în a numit e  condiții g e ne re a ză un a lt fe nome n (e fe ctul)
[24, p. 196].
Există o multitudine de forme în care se manifestă cauzalitatea , acestea sunt: cauzalitatea
mecanică, cauzalitatea statistică, cauzalitatea imanentă, cauzalitatea tranzitivă, cauzalitatea în
natură, c auzalitate în viața socială [12 , p. 180].
Cauzalitatea mecanică : se caracterizează prin lipsa influenței factorilor întâmplători, raportul
cauzal având un caracter univoc.
Cauzalitatea statistică: spre deosebire de cea mecanică, nu are un caracter univoc, astfel încât
factorii întâmplători își au rolul lor în determinarea efectului. Acest tip de cauzalitate este specific
sistemelor integrative și deschise. Ea este compatibilă cu legile probabilisti ce cu care operează
astăzi mecanica cuantică, biologia, sociologia etc.
Cauzalitatea imanentă: se referă la raporturile de cauzalitate dintre diferitele stări ale aceluiași
fenomen. Este vorba de rap orturile de autodeterminare.

11
Cauzalitatea tranz itivă are în vedere relațiile genetice (cauzale) dintre fenomene. Un exemplu
elocvent vis -à-vis de cauzalitatea tranzitivă este regăsit în legătura cauzală dintre fapta ilicită și
consecințele social -periculoase, în urma cărora survine răspunderea juridică [16, p. 182 ]. Aici este
vorba de raporturi externe, adică fapta ilicită și consecințele socialmente -periculoase nu au nimic
comun decât determinarea ultimelor de către primele, ele nefiind părți sau stări ale aceluiași
fenomen.
Cauzalitatea în natură : este un tip special reprezentat de fenomene naturale. Efectul este și el,
la rândul său, reprezentat de fenomene natural, și nu de acțiuni umane. Atunci când o cauză sau
un efect se materializează în acțiuni umane concrete, este vorba deja de cauzalitate a în viața socială
Din de finiția dată ca uza lită ții de lincv e nțe i juv e nile rezultă că ia   e ste  form a tă din tr e i
e le me nte  distinct e : ca uza , condiți a  și fa ctorii . Ca uza  de lincv e nțe i juv e nile  e ste  fe nome nul
ca re  pre ce dă și, în a numit e  condiții, d e te rmină a pa riția  unui a lt fe nome n, numit e fe ctul [22, p.
44], ca uze le  a pa riție i de lincv e nțe i sunt multipl e , cum a r fi sărăci a  cronic a , fa miliil e 
de zorga niza te , e duca ția  ne core spunzăto a re , consumul d e  a lcool ș i a lte  ca uze  de  ordin socio –
psihologic.
Condițiil e  de lincv e nțe i juv e nile  sunt circumst a nțe le  de  ca re  de pinde  a pa riția 
comport a me ntul d e via nt, ca re  influ e nțe a ză pe rform a nța  a ce stuia , fiind c a pa bil să -l frân e ze  sa u
să-l stimul e ze , a ce ste  pot fi d e  ordin e conomic, politic, juridic, org a niza ționa le , ide ologic e  și
a lte le . Condițiil e  pot influ e nța  în mod dif e rit na ște re a  și e xiste nța  unui f e nome n, și a nume : să
de cla nșe ze  e fe ctul c a uze i, în situ a ția  în ca re  e a  nu po a te  fără a ce ste  condiții să producă e fe ctul,
condiții d e cla nșa toa re , să împi e dice  na ște re a  și e xiste nța  e fe ctului, fără a  le  stopa , condiții
de fa voriz a nte , să î nle sne a scă n a ște re a  și e xiste nța  e fe ctului condiții f a voriz a nte , să conf e re  o
a numită formă d e  ma nife sta re  e fe ctului condiții form a toa re , pre cum și să opr e a scă p e  dura ta 
a cțiunii lor produc e re a  e fe ctului condiții inhib a toa re  [30, p. 52 ].
Fa ctorii d e lincv e nțe i juve nile  re pre zintă un sist e m d e  fe nome ne  socia le  ne ga tive 
ca ra cte ristic e  une i a numit e  socie tăți, c a re  de te rmină f e nome nul a ntisoci a l ca  e fe ct a l lor [21,
p. 200] . Ce rce tările  de sfășur a te  în dom e niul d e lincv e nțe i juv e nile  a u re la ta t multipli f a ctori
ca re  influ e nțe a ză a supra  a ce ste ia :
— Ereditatea ori mediul social ?
Omul, fiind produsul eredității și mediului, tot ceea ce este el, tot cum este el, tot felul său de
manifestare și acțiune este în funcțiune, este determinat de acești factori. Caracterul său,
personalitatea sa, sunt formate de acestea. Influența eredi tății precede influența mediului. Mai întîi
omul primește diferite predispoziții prin naștere, și apoi urmează influența ce -o exercită asupra lui
mediul, și îndeosebi educația ce i -o dă familia, școala, societatea.
Trebuie de menționat că în acest cont ext s-au format două opinii diametral opuse:

12
1. concepția, conform căreia ereditatea este fatală, și educația nu are nici o importanță. În acest
sens se declară că educația nu mai poate influența întru nimic caracterele, însușirile ereditare.
Adepții acest ei concepții au fost: Lombroso, Garofalo, Thomson. Cu toate că, Lombroso și
Garofalo și -au schimbat ulterior opiniile, recunoscînd influența educației asupra criminalității;
2. părtașii concepției opuse îl consideră pe om un produs exclusiv al mediului soc ial, iar
criminalitatea ca un fenomen pur social, contestînd că ereditatea (ca factor individual) ar avea
vreo influență la formarea caracterului individului și deci vre -un rol în geneza criminalității,
atribuind aceasta numai mediului și deci educațiunii .
Din cauza influenței mediului, și îndeosebi a educațiunii, ereditatea nu este fatală. Copiii din
părinți viciați, prin educație și celelalte împrejurări, vor putea deveni nevicioși. Dar și invers,
educațiunea nereușită îi corupe chiar și pe indivizi i cu cele mai bune înclinații [16, p.184 ].
Deci, în fine, putem spune că, persoana criminalului depinde de “înzestrarea ereditară dar, într –
o măsură considerabilă, ea depinde și de condițiile de formare (creștere – maturizare) și de
dezvoltare socială ( învățare – educare), pe s curt de condițiile de mediu”.
— Factorii biologici : Există multe teorii care conferă factorilor biologici o importanță
hotărîtoare în formarea personalității infracționale. Caracteristic pentru ansamblul acestor
concepții este înce rcarea de a demonstra existența unor trăsături specifice de ordin
bioantropologic care diferențiază infractorul de non -infractor, trăsături care determină
comportamentul antisocial al individului .De exemplu ideea centrală a lombrosianismului,
în jurul căre ia gravitează celelalte teze, este aceea că, “criminalitatea fiind congenitală și
fatală, criminalul se naște criminal” [ 16, p. 186 ].
— Factorii geografici: Este incontestabilă influența factorilor geografici, numiți și fizici
asupra formarii și dezvoltării organis melor inclusiv și asupra omului, de exemplu:
„temperatura afectează echilibrul emoțional, presiunea atmosferică și criminalitatea
echivalentă varia ză invers proporțional: cînd presiunea scade, crește criminalitatea de
violență , umiditatea și criminalitatea violentă variază, de asemenea, invers proporțional ”
[16, p. 187]. Se poate spune că factorul fizic este numai în aparență determinant, în realitat e
el fiind numai punctul de pornire, de oferire a ocaziilor în comiterea infracțiunilor.
— Factorii demografici: Cercetările privind rolul factorilor demografici vis -a-vis de
criminalitate țin de ult imele decenii ale secolului XX. „ Statistica a constatat faptul că
exploziile în rata natalității, structura demografică a sexelor, mobilitatea geografică și
socială a populației reprezintă factori criminogeni împortanți ” [16, p. 187 ].
— Factorii psihologici: Teoriile de inspirație psihologică, care dețin supremaț ia în
criminologie, ne acordă următoarea viziune asupra personalității, importanța decisivă în
procesul formării și exprimării acesteia revine factorilor specifici individuali subiectivi,

13
rolul secundar ocupînd condiționările de ordin bio -social, atît în p lanul adoptării modelului
comportamental, cît și a creării cauzei infracționale.
— Factorii socio -culturali: Omul este o ființă eminamente socială. În afara societății, ființa
umană ar fi doar un individ, o făptură identică cu oricare reprezentant al regnu lui animal.
Tocmai conținutul de natură socială îi permite omului să depășească condiția sa pur
biologică și să străbată secole, să nu reînceapă de la zero evoluția sa culturală. Din categoria
factorilor socio -culturali putem evidenția : familia, școala, lo cul de muncă, organizarea
timpului liber, alcoolismul, mijloacele de informare în masă, discriminarea, civilizația,
religia, influența medi ului social la nivel global [16, p. 189 ].
— Factorii economici : Una din teoriile economice general acceptate, este acee a conform
căreia baza economică determină suprastructura socială, politică, culturală, instituțională.
În consecință, este de așteptat, ca situația economică a unui stat ori a unei zone mai
restrînse, să determine anumite comportamente umane, inclusiv comp ortam entul
infracțional. Din categoria factorilor economici putem evidenția: șomajul, nivelul de trai,
crizele economice, progresul social -economic, re voluția tehnico -științifică [16, p. 189 ].
— Factorii politici: Influența factorilor politici în criminogene ză apare ca deosebit de
importantă în două situații specifice: războiul și revoluția.

1.2. Te orii e xplic a tive  a le  de lincv e nțe i juv e nile 

1.1 Te oriile  biologic e 

Te oriile  biologic e  porne sc de  la  ide e a  că de lictul (crim a ) re pre zintă o a norm a lita te  biologică
ca uza tă de  ma i mulți f a ctori p a toge ni, pr e e xiste nți sa u dobândiți. A de pții a ce stor t e orii susțin
conc e ptul d e  pe rsona lita te  crimin a lă, ca re  cuprind e  te ndinț e  de via nte  de  na tură p a tologică,
de ja  form a te  și ca re  s-a r fi e xprim a t ma i de vre me  sa u ma i târziu indif e re nt de  împr e jurăril e 
ca re  a u de cla nșa t sa u a u pre cipita t a ctul crimin a l [13, p. 10] .

Te oria  a ta vismului e voluționist ( a  crimin a lului î nnăscut). Cre a torul a ce ste i te orii e ste 
criminologul ita lia n Ce sa re  Lombroso. Crimin a lul e ste  o victimă a  propri e i sa le  înze strări
biologic e  a cumul a te  pe  ca le  e re dita ră. Influ e nța  psiho -socia lă e ste  minimă și ori e nta tă în s e nsul
scopurilor urmărit e  de  individ.

14
De ta liind a spe cte le  de lictului l a  pla nte  și a nima le  (ucid e re a  pe ntru pos e sia  fe me le lor,
pe ntru a păra re , ucid e rile  războinic e ), Lombroso consid e ră că a ce ste  a cțiuni nu sunt crimin a le ,
ci sunt r e zulta te le  ne ce sa re  a le  e re dității s a u a le  concur e nțe i vita le , de  a le ge re  se xua lă, de 
ne ce sita te a  socia lă a  împie dicării n e înțe le ge rilor și d e  ne voia  de  hra nă [20, p. 5 ]. Crim a  în
socie tățile  a nima le  ofe ră e xplic a ția  pe ntru crim a  din soci e ta te a  uma nă – trăsăturil e  a na tomo –
fiziologic e  tra nsmis e  din g e ne ra ție  în ge ne ra ție : a noma lii ce re bra le , bătrân e țe , a ntipa tii,
a cce sul d e  turba re , răut a te a  pe rve rsă, p a siunil e , inte re se , te a ma , dure re a , dra goste a , a dulte rul,
a cte  sodomic e , de licte  te mpe ra me nta l-sa ngvinic e , pruncucid e ri, furt, a socie re a  răufăcătorilor,
e scroch e rie , a lcoolismul, consumul d e  a lte  subst a nțe , a lime nta ție , e duca ție , climă, a ve rsiun e 
fa ță de  nou, to a te  cu va loa re  pa tologică e re dita ră [20, p. 5]. E xplic a ția  omucid e rii (e xiste ntă
sub form a  pruncucid e rii, ucid e rii bătrânilor, f e me ilor și boln a vilor, din c a uza  mâni e i, din
ca priciu, p e ntru rituri fun e ra re  sa u sa crificii, din răut a te  bruta lă, cuc e rire a  de  re nume  pre cum
și pe ntru răzbun a re a  sânge lui), în t e oria  lombrosi a nă se  e xplică prin invoc a re a  primitivismului
triba l stăpânit d e  supe rstiție , ba rba rism și bigotism, a sa sina tul fiind consid e ra t de  primitivi c a 
mijloc d e  e vide nție re  individu a lă. D e  a se me ne a , ca niba lismul e ste  a pre cia t ca  fiind "ultimul
gra d a l fe ricirii um a ne " [20, p. 6] .
În c a drul t e orie i crimin a lului înn a scut c a uza  princip a lă a  de via nțe i e ste  e re dita te a .
Biologicul r e a cțion e a ză în mod spont a n în virtut e a  unor d e prind e ri, a  unor r e fle xe , indif e re nt
de  fondul a cțiunii m e diului a mbie nta l. Condițiil e  me diului nu sunt și condițion a le  pe ntru
a pa riția  de via nțe i, ca re  se  re duce  la  structur a  ge ne tică individu a lă. Individul moșt e ne ște  ta re le 
strămoșilor. Lombroso e xe mplifică id e e a  de  e re dita te  și prin cit a re a  unui studiu a  lui E . Fe rri,
ca re  a  ide ntific a t 22 d e  tipuri d e  crime  în lum e a  a nima lă a se mănăto a re  cu ce le  de scrise  de 
coduril e  noa stre  pe na le .
Te oria  e re dității a  lui Goring (pr e lua tă și d e  Be irne  și Me sse rschmidt) nu f a ce  a ltce va  de cât
să înlocui a scă te oria  crimin a lului înnăscut. Potrivit a ce stui a utor comport a me ntul soci a l e ste  un
comport a me nt moșt e nit, v a le nțe le  lui fiind tr a nsmis e  e re dita r de  la  o ge ne ra ție  la  a lta .
De lincv e nții moșt e ne sc pr e dispoziții d e via nte , în cons e cință e i sunt inc a pa pibili să s e  a da pte ze 
la  o via ță soci a lă norm a lă. E l a junge  la  concluzi a  că un proc e nt de  68% din d e sce nde nții
infra ctorilor d e vin e i înșiși înfr a ctori, chi a r da că a r fi izol a ți de  me diul f a milia l de lincv e nt. În
concluzi e , conduit a  de via ntă nu s e  da tore a ză m e diului soci a l, ci c a ra cte re lor e re dita re .
Te oria  biotipurilor crimin a le . În e xplic a ția  a ntropologi e i crimin a le  ca uza lita te a  singul a ră
e ste  de te rmin a tă de  constituți a  biologică a  crimin a lului, st a bilindu -se  și o a numită tipologi e  a 
individului infr a ctor: a ste nicul, a tle ticul, displ a sticul. A ste nicul e ste  un individ cu o constituți e 
fizică sl a bă, d a r și c a  forță, suf e rind d e  un compl e x de  infe riorit a te . Nu s e  poa te  ba za  pe  forță,
a stfe l încât mijlo a ce le  sa le  sunt insidio a se , înșe lătoa re , pre făcut e . Dimpotrivă, a tle ticul e ste  o

15
brută înclin a tă spr e  viole nță, cu d e ndinț e  domin a toa re , fără a  a ve a  un simț mor a l și r a ționa l
pre a  de zvolt a t. Displ a sticul e ste  un a de văra t compl e xa t, ca re  tinde  să găs e a scă un vinov a t
pe ntru situ a ția  lui în oric e  pe rsoa nă [20, p. 256] . Te oria  e ste  susținută d e  a utori c a : E .
Kre tschm e r, W. Sh e ldon, N. P e rie .
Te oria  a rbor e lui g e ne a logic. Studiil e  pe  ba za  căror a  s-a  înte me ia t a ce a stă te orie  ple a că
de  la  înce rca re a  de  a  de monstr a  că în f a miliil e  a i căror a sce nde nți a u a vut a nte ce de nte  pe na le 
e xistă un număr m a i ma re  de  infra ctori. A ce a stă m e todă a  fost a plica tă de  a me rica nul Godd a rd
unui p e sca r ola nde z pe  nume  Ka llika k. A ce sta  a  a vut m a i mulți copii din două căsătorii, prim a 
cu o f e me ie  prove nind dintr -un m e diu infr a cțion a l, ce -a  de  a  doua  prove nind dintr -un m e diu
"sănătos". Studiul s -a  ba za t pe  obse rva re a  de sce nde nților prov e niți din c e le  două căsătorii p e 
ma i mult e  ge ne ra ții, a jungându -se  la  concluzi a  că ce i ca re  a u de ve nit de lincv e nți a u prov e nit
din prim a  căsători e  a  subie ctului d e  ca z [13, p. 22 ] . Te oria  a  fost critic a tă pe ntru două m a ri
vicii: disoci e re a  e re dității d e  influ e nțe le  me diului și g e ne ra liza re a  unui c a z pa rticul a r.
Te oria  ge me nilor. Studiil e  lui L a nge n și Cristi a nse n a u înce rca t să d e monstr e ze  că
pre dispoziți a  e re dita ră în comit e re a  a ctului crimin a l constitui e  în ca zul g e me nilor monozigotici
un fa ctor fo a rte  pute rnic. A stfe l, în c a zul g e me nilor monozigotici a se mănăril e  dintr e  ce i doi
sunt foa rte  ma ri, a proa pe  ide ntice , ia r da că unul dintr e  e i a re  un comport a me nt de via nt sunt
toa te  șa nse le  de  "cont a mina re " și p e ntru c e lăla lt ge a măn. În c a zul g e me nilor h e te rozigotici
pre dispoziți a  de via ntă a  unuia  în ra port d e  ce lăla lt e ste  doa r re la tivă [21, p. 257] . Re zulta te le 
a ce stor c e rce tări a u fost public a te  în lucr a re a  Crim a  ca  un de stin, lucr a re  critic a tă pe ntru lips a 
unor fund a me nte  științific e  foa rte  cla re .
i n d u c e r e a Teoria t e o r i i l e copiilor a r m o n i a adoptați. p e r s o n a l i t a t e Unele a l t a studii n e v o i a mai a l t e l e recente f a c t o r i l o r au încercat unor să a u t o r u l stabilească o f o r m a corelație între o d i h n ă
comportamentul c o p i l u l delincvent c r e d e m al s o c i e t a t e a unora s i t u a ț i i din d i s f u n c ț i i copii r e s p i n g adoptați și t e o r i e comportamentul c a u z ă părinților s t ă r i l o r biologici. S -a
r u r a l constatat n i v e l u l că n e c e s a r ă anumite c a p a b i l e predispoziții d i s p o z i ț i i l o r moștenite b i o l o g i c de m a t u r ă la c e l o r părinții p l a n t e biologic i m o d u l pot d e l i n c v e n ț ă determina o r e g i m u l creștere a c o n t r o l u l
probabilității p s i h i c ca p r i n descendenții t r e i acestora, m i j l o a c e adoptați m i n o r i de m a r i l e alte d e s t i n familii, n a s c să c o m p o r t a m e n t u l devină d e t e r m i n ă infractori [10, p. 23] . n u c l e u l Nu
d e c i se d e r e g l a r e poate u n e l e stabili, însă, o c o n d u i t e i legătură c o n t i n g e n t u l de f o a r t e cauzalitate c o n t i n u ă directă și p e r i o a d ă nici o r â n d u l certitudine, d i s c i p l i n ă comportamentul a l t e l e final c o n d u i t ă
depinzând și i p o t e z e de e s t e relaționarea s t r u c t u r i individului s t a b i l i t a t e a cu f a p t u l mediul înconjurător.
Te oria  dife re nțe i "de  na tură" într e  de lincv e ntul d e  obice i și nond e lincv e nt. În conc e pția 
lui N. M a illoux, a utorul a ce ste i te orii, d e lincv e ntul d e  obice i e ste  un fe nome n pa tologic
ide ntificând două mom e nte  cruci a le  în de zvolt a re a  pe rsona lității: a pa riția  ide ntității a ute ntice 
și cons e cința  a ce ste ia  a supra  motiv a țiilor individului. A ce ste  mom e nte  se  situe a ză în copilări e 
și a dole sce nță și f a c obi e ctul un e i criz e  prin c a re  tre ce  individul. Id e ntita te a  a ute ntică jo a că un
rol fund a me nta l în a le ge re a  opțiunilor, a  a lte rna tive lor d e  conduită. M a illoux a ra tă că, a tunci
când a pa re  un e șe c de  ide ntific a re  a  a dole sce ntului, cons e cința  e ste  un d e ze chilibru psihic

16
dura bil, c a re  se  ma nife stă prin d e lincv e nța  de  obice i (de  obișnuință). A utorul id e ntifică tr e i
ipote ze  posibil e  cu privir e  la  pe rsona lita te a  de lincv e ntului:
a ) conduit a  de lincv e ntă din obișnuință po a te  fi consid e ra tă ca  ma nife sta re  a pa re ntă a  une i
condiții p a tologic e  la te nte ;
b) de lincv e nța  de  obișnuință e ste  re fle cta re a  une i condiții p a tologic e  sui g e ne ris;
c) în sfârșit, r e cidivismul tr e buie  consid e ra t ca  un indic a tor a l une i de lincv e nțe  pa tologic e 
[13, p. 15] .
Te oria  structurilor dobândit e . Școa la  biologică d e  la  Gra z (A ustria ) a  a juns l a  concluzi a 
că prin e re dita te  nu se  tra nsmit g e ne le  crimin a le  a le  a sce nde nților, ci num a i te ndinț e le  ca re  se 
re găse sc la  ba za  lor și c a re  pot fi consid e ra te  ca  fiind criminog e ne : e xcita bilita te a ,
a gre sivita te a  e tc., și c a re  da u "fr a gilita te a  te re nului" p e rsona lității tânărului [13, p. 22] .
Structuril e  dobândit e  se  re găse sc pe  două pl a nuri: biologic și psihi a tric. Pl a nul biologic e ste 
re da t de  ia da ptăril e  fizice  sa u infirmități div e rse , ca re  pot d e te rmin a  insucc e sul școla r,
profe siona l și soci a l și, p e  ca le  de  conse cință, sunt d e  na tură să d e zvolt e  într-un individ
se ntime nte  de  infe riorit a te  sa u de  frustr a re . Pla nul psihi a tric e ste  re pre ze nta t de  o ga mă la rgă
de  psihoz e  sa u psihop a tii e re dita re  și de  de bilita te a  me nta lă ca re , la  rândul său, po a te  fi de 
origin e  e re dita ră, gin e cologică s a u inf e cțioa să. A mbe le  pla nuri pot a ve a  o influ e nță a supra 
socia lizării norm a le  a  individului, s a u chi a r o influ e nță criminog e nă [13, p. 23] .
Se m e d i u l u i subliniază, f a m i l i a de i n f l u e n ț e asemenea, d e n u m i t că n o n u t i l i t a r i s m u l aceste i n d i v i z i l o r structuri t e o r i a dobândite s t u d i i l e nu p u s e au o a c ț i o n a l e valoare n i v e l criminogenă a n a l i z e l e prin d e f i n e s c ele
însele, p a r t e a iar s p r e individul e s t e care a f a c i l i t e a z ă dobândit p r o p r i u astfel e s t e de t e o r i a stări ceea biologice e x t e r i o a r e nu p r i m e ș t e va c o p i l deveni în c a r e mod t u l b u r ă r i necesar i n d i c ă un a l t ă
infractor, d i n t r așa c o n t r o l u l cum n e c e s a r nu a m b ii este n e g a t i v sigur p r o b l e m a că a c o r d â n d un s u f e r i n d individ e x p e r i e n ț ă perfect v i c t i m e i sănătos v i c t i m ă nu p r o f e s i o n a l ă va r e a c ț i e săvârși m u l t e niciodată s o c i o l o g i c e un s o c i a l ă act d i n t r e
criminal. s o c i a l ă Structurile e s t e dobândite d e l i n c v e n ț i pot a t u n c i avea e l a b o r e a z ă valoare b o a l ă criminogenă o b ț i n â n d numai în a d e r a r e a funcție c a u z ă de c e l o r dezvoltarea p r o p r i e
ulterioară a u ș u r i n ț ă individului și a t i t u d i n e de r e l i g i e influența d o m i c i l i u factorilor t r a n s m i t externi p r i v i r e din u n u i a mediul f i i n d ambiant.

1.2 Te oriile  psihologic e 

În pr e ze nt pr e domină t e oriile  psihologic e  și ce le  sociologic e . Pe ntru o p a rte  dintr e 
ce rce tători f a ctorii psihologici sunt consid e ra ți a  fi la  fe l de  import a nți c a  și ce i soci a li. În
conse cință, în e va lua re a  dife rite lor m a nife stări d e lictua le  a le  tine rilor tr e buie  ținut cont d e 
fa ctorul " a gre sivita te " sa u de  ce l de  "frustr a ție ", de  insta bilita te a  a fe ctivă și comport a me nta lă,
ca  și de  e goce ntrismul și d e  impulsivit a te a  ce  ca ra cte rize a ză vârst a  a dole sce nțe i, fa ctori c a re 
influ e nțe a ză în m a re  măsură soci a liza re a  și int e gra re a  în soci e ta te a  a dulților. Din a ce a stă
pe rspe ctivă sunt privit e  dre pt ca uze  a le  de lincv e nțe i juve nile  de ca la jul dintr e  ma turita te a  fizică
și ce a  psihică, ostilit a te a  sa u chi a r a gre sivita te a  fa ță de  ge ne ra ția  pre ce de ntă, r e a cțiile  viole nte 
la  sta re a  de  inse curita te , a noma liile  psihice , de ficie nțe le  e re dita re  [7, p. 96] .

17
Te oria  ina da ptării biologic e . Te oria  e ste  de scrisă d e  criminologul su e de z O. Kinb e rg,
pe ntru c a re  structur a  biopsihică a  individului d e te rmină modul a ce stuia  de  re a cți la  stimulii
me diului a mbia nt. P e ntru Kinb e rg pe rsona lita te a  individului e ste  form a tă din tr e i e le me nte :
nucle ul constituțion a l, va ria nte le  pa tologic e  e ve ntua le  și funcți a  mora lă [13, p. 15] .
Nucl e ul constituțion a l de se mne a ză a nsa mblul r e a cțiilor individului l a  stimulii e xte rni,
e xistând p a tru fa ctori fund a me nta li a i constituți e i psihic e : ca pa cita te a  – nive lul m a xim p e  ca re 
îl poa te  a tinge  inte lige nța  unui indivis; v a lidita te a  – ca ntita te a  de  e ne rgie  ce re bra lă de  ca re 
dispun e  individul; st a bilita te a  – gra dul în c a re  se  păstr e a ză e chilibrul e moțion a l; solidit a te a  –
gra dul d e  unita te  funcțion a lă a  a ctivității subi e ctului. A ce ști fa ctori – ra dica lii constituțion a li –
pot fi e xce de nta ri (sup e r) sa u de ficita ri (sub) [13, p. 15] . Ce le  ma i ma ri șa nse  de  a  de ve ni
de lincv e nt le  a re  minorul subc a pa bil, sup e rva lid, sup e rsta bil și subsolid. Va ria nte le  pa tologic e 
sunt a ccide nta le  spre  de ose bire  de  ra dica lii constituțion a li, și sunt form a te  din boli m e nta le ,
e ve ntua le  tulburări gr a ve  a le  inte lige nțe i sa u de ze chilibr e  psihic e  pute rnice . A ce ste  stări
pa tologic e  pot d e te rmin a  o de ficie nță a  funcți e i mor a le  ca re  constitui e  în mod n a tura l un f a ctor
de  re ziste nță a  minorului f a ță de  de lincv e nță. “Funcți a  mora lă re pre zintă c a pa cita te a 
individului d e  a  e va lua  norm e le  mora le  și promptitudin e a  cu ca re  re a cțion e a ză la  stimulii
e xte rni” [13, p. 16] . Din a ce st punct d e  ve de re  se  pot id e ntific a  pa tru tr e pte  gra dua le  de 
re ziste nță la  fe nome nul infr a cțion a l.
Te oria  lui Kinb e rg se  a flă la  inte rse cția  e xplic a țiilor biologic e  cu c e le  psihologic e  în
de finire a  ca uze lor d e lincv e nțe i juve nile . Conc e ptul d e  constituți e  biopsihologică im a gina t de 
criminologul su e de z re pre zintă în e se nță dispozițiil e  e re dita re  norm a le  ca re  se  găse sc la  fie ca re 
individ, d a r și f a ctorii c a re  a cțion e a ză a supra  individului în timpul d e zvoltării s a le  fe ta le  și
postf e ta le . Da r Kinb e rg se  de ta șe a ză ne t de  a ntropologi a  crimin a lă, a firmând că a r fi o gr a vă
e roa re  să cr e de m că indivizii c a re  comit spor a dic s a u fre cve nt a cte  crimin a le  sunt, în mod
ne ce sa r, dif e riți d e  ce i ca re  nu le  comit.
Te oria  pe rson a lității crimin a le  e ste  o a ltă e xplic a ție  a  de lincv e nțe i juve nile  ca re  dore ște 
concili e re a  punctului d e  ve de re  biologic cu c e l psihologic. A utorul a ce ste ia , J. Pin a te l,
consid e ră că într e  de lincv e nt și nond e lincv e nt nu e xistă n e a păra t o dif e re nță d e  na tură
(Ma illoux), ci un a  de  gra d. Dif e re nța  de  gra d a r const a  în fa ptul că p e rsona lita te a 
de lincv e ntului, spr e  de ose bire  de  ce a  a  nond e lincv e ntului, a r fi domin a tă de  a numit e  trăsături
ca re  a r de te rmin a  comport a me ntul crimin a l, și c a re  a lcătui e sc "nucl e ul ce ntra l a l pe rsona lității
crimin a le " [13, p. 16] .
Nucl e ul e ste  a lcătuit din p a tru e le me nte : e goce ntrismul – te ndinț a  de  a  ra porta  totul l a  sine ;
la bilita te a  – insta bilita te a  comport a me ntului; a gre sivita te a  – compon e nta  ca re  e limină
ba rie re le  din c a le a  a cte lor um a ne ; indif e re nța  a fe ctivă – a dică a bse nța  e moțiilor. C e le  pa tru

18
compon e nte  se  înca dre a ză în două grup e : pe  de  o pa rte  a gre sivita te a , ca re  joa că un rol
de te rmin a nt în tr e ce re a  la  a ctul crimin a l și c a re  e ste , de ci, o compon e ntă a ctivă, și, p e  de  a ltă
pa rte , ce le la lte  tre i compon e nte , a vând un rol p a siv, r e spe ctiv d e  a  ne utra liza  inhibiți a  în
mom e ntul tr e ce rii la  comit e re a  a ctului crimin a l [13, p. 17] . Cu a lte  cuvint e , compon e nte le 
pa sive  a u rolul d e  a  lăsa  a gre sivita te a  să se  ma nife ste  libe ră. D e  a ce e a  a ce ste  compon e nte  a u
un rol n e ga tiv. Cu to a te  că, de  ce le  ma i multe  ori, comport a me ntul d e lincv e ntului e ste  a simil a t
unui simplu comport a me nt a gre siv, în r e a lita te  e ste  un comport a me nt de ve nit posibil d a torită
a bse nțe i unor b a rie re  ca re , în mod obișnuit, inhibă a gre sivita te a .
Compatibilitatea c â n d delincvenței m a x i m juvenile f r u s t r a r e cu l o v i t u r i l o r unele d e v i a n ț e i din s t u d i i l e concluziile v a l o a r e acestei l i t e r a t u r i i teorii i n f r a c ț i u n i l e este c o m p l i c i t ă ț i destul i n i s de r e s p i n g e r i i
evidentă, i n d i v i d u l u i mai e s t e ales d e l i n c v e n ței din c u l t u r a l e punct unor de n a ș t e r e a vedere c o n d u c e r e al o b i e c t u l etichetării t u l b u r a r e unor a s f e l anumite c a r e comportamente r o l u l juvenile. s p r e Astfel,
c o m p o r t a m e n t u l de o b i c e i cele f r u s t r a r e mai c o m p o r t a m e n t u l u i multe a c e s t e ori, s o c i o a f e c t i v i starea i n t r a r e a de s i t u a ț i i agresivitate, a c e s t care c o n s t i t u i t nu în s c o p u r i l e mod c o m p o r t a m e n t u l obligatoriu înseamnă și d o b â n d i t e violarea r e z u l t ă
normelor c o n d u i t a penale, l o m b r o s o este n e g ă r i i echivalată c o m p o r t a m e n t u l u i cu a c a s ă delincvența, în r e z i st e n ț e i timp r u r a l ă ce c o m i t e r e a pentru p s i h o l o g i c e adulți c e l e nu d e l i n c v e n ț e i mai p r e f ă c u t e regăsim o m e d i u
asemenea e s t e etichetare a n e g a t i v comportamentului v e d e r e a agresiv.
Te oria  compl e xului individu a l. A gre sivita te a  ge ne re a ză structuri și funcții biofiziologic e ,
ne uroe ndocrin e , psiho -socia le , mor a le , re ligioa se  a fla te  în int e ra cțiun e  și int e gra te  în sist e mul
pe rsona lității a gre sorului. Psihicul individului, m e dia t într e  instinct și inhibiți e  (inhibiți a  fiind
fa ctorul psiho -biologic c a re  de te rmină c a lita te a  și gr a dul r e a cție i individu a le  la  fa ctorii
de cla nșa tori, int e rni s a u e xte rni, a i a ctului criminog e n), re a lize a ză m a nife stări instinctu a le 
ne omog e ne , de te rmin a te  de  a fe ctivit a te , inte le ct, cultură și m e diu soci a l, sub form a  unor
compl e xe : păpușismul – lipsa  de  control cortic a l, ca re  psihic g e ne re a ză viol e nța  se xua lă
împotriv a  copiilor; compl e xul lui Dr a cula  – ge ne ra t de  infirmit a te  me nta lă sa u de  lipsa 
inhibiți e i și c a ra cte riza t prin plăc e re a  de  a  ve de a  sânge  sa u sc e ne  viole nte , suf e rință;
compl e xul brâncov e ne sc – ge ne ra t de  intole ra nța  fa ță de  condițiil e  a mbie nta le  în ce e a  ce 
prive ște  re spe cta re a  și impun e re a  propriilor r e guli și principii, indif e re nt de  urmăril e  a ctului
individu a l [21, p. 257] .
Te oria  psihomor a lă. Cu oc a zia  ce lui d e  a l doil e a  Congr e s Inte rna ționa l de  Criminologi e 
(Pa ris – Fra nța , 1950), E . Gre e ff a  pre ze nta t în R a portul a supra  criminog e ne ze i o a de văra tă
te orie  a  ca uza lității a ctului crimin a l. Potrivit a ce stuia , structuril e  a fe ctive  a le  individului sunt
de te rmin a te  de  două grupuri fund a me nta le  de  instinct e : de  a păra re  și de  simp a tie . De  a ici o
posibilă e xplic a ție  a  de lincv e nțe i juv e nile , întrucât, când prim e le  e xpe rie nțe  de  via ță a le 
individului minor sunt trăit e  zbucium a t, a ce ste  instinct e  se  pot a lte ra , inst a lându -se  un se ntime nt
de  injustiți e , o st a re  de  inhibiți e  și indif e re nță a fe ctivă [13, p. 31] . Pe rsona lita te a  infra ctorului
se  na ște  de -a  lungul unui proc e s le nt de  de gra da re  mora lă ca re , în fin a l, îl duc e  la  comit e re a 
a ctului crimin a l.

19
A ce st proc e s, de numit proc e s criminog e n, a re  tre i fa ze . Prim a  fa ză, d e numită a 
a se ntime ntului t e mpe ra t, e ste  ce a  în timpul căr e ia  se  na ște  ide e a  de  crimă, individul suf e rind
o de gra da re  progr e sivă a  pe rsona lității c a  urma re  a  unor e xpe rie nțe  e șua te . A  doua  fa ză e ste 
ce a  a  a se ntime ntului formul a t, în c a re  individul a cce ptă comit e re a  crime i, își c a ută justificări și
un m e diu soci a l tole ra nt. Ultim a  fa ză e ste  ce a  a  crize i, în timpul căr e ia  individul tr e ce  prin a șa -
numit a  "sta re  pe riculo a să" când, a cce ptând r e zulta tul, c a ută num a i oca zia  fa vora bilă tr e ce rii la 
a ctul crimin a l [13, p. 32] .
Te oria  "de rive i". Urmând mod e lul lui Gr e e ff, sociologul a me rica n D. M a tza  ofe ră o
e xplic a ție  origin a lă de lincv e nțe i juve nile , în lucr a re a  De lincv e nță și d e rivă. A cțiun e a  crimin a lă
a  minorilor a pa re  ca  produs a l une i a le ge ri lib e re , la  ca pătul unui proc e s de  inte ra cțiun e  ma i
mult s a u ma i puțin int e ns, de  a lune ca re , de  a ba ndon a re  de  sine  în "d e rivă", c a re  de vine  posibil
prin două m e ca nism e  psihologic e : cont e sta re a  culpa bilității și a pa riția  se ntime ntului d e 
injustiți e . Voinț a  și de cizia  de lincv e ntului minor d e  a  săvârși a ctul crimin a l sunt a ctiva te  de  doi
fa ctori import a nți, și a nume  pre gătire a  și disp e ra re a  [13, p. 32] .
Ma tza  a  ple ca t în e xpun e re a  me ca nism e lor d e rive i de  la  te oria  subculturilor d e lincv e nte ,
da r cont e stă f a ptul că d e lincv e nța  juve nilă s -a r e xplic a  prin e xiste nța  une i subculturi
de lincv e nte  pe ntru tin e rii prov e nind din cl a se le  socia le  de fa voriz a te , și că modific a re a 
comport a me nte lor a ce stora  se  produc e  da torită imposibilității lor d e  a  a cce de  la  sta tutul "cl a se i
mijlocii".
Te oria  a rbor e lui . E ste  e xpusă d e  A . K. Coh e n în lucr a re a  De via nță și control . Mod e lul
e xplic a tiv s-a  dorit a  a ve a  un ca ra cte r foa rte  ge ne ra l, a utorul a cordând o a utonomi e  re la tvă
pe rsoa ne i de lincv e ntului p e ntru a  de monstr a  proce sul int e ra cțiunii dintr e  pe rsona lita te a 
individului și circumst a nțe le  e xte rioa re  fa voriz a nte  a le  a ctului a gre siona l. A ctul d e lictuos nu
poa te  fi disoci a t în e le me nte le  sa le  compon e nte , e l se  de zvoltă în timp și în m a i mult e  e ta pe ,
fiind un proc e s continu de  ta tona re  ce  nu po a te  fi de te rmin a bil și c a re  se  modifică în
pe rma ne nță, în funcți e , fie  de  schimbăril e  inte rve nite  la  nive l individu a l, fie  de  schimbăril e 
fa ctorilor e xoge ni, fi e  de  a mândouă [13, p. 33] . A ce a stă te orie  a  fost d e scrisă și gr a fic, fiind
pre ze nta tă e voluți a  "a ctorului" c a  un tra se u spr e  a ctul crimin a l, din c a re  se  de sprind c a  ra muril e 
unui a rbore , ce le la lte  tra se e  noncrimin a le , pe  ca re  "a ctorul" l e  poa te  urma  în oric e  mom e nt, în
a ce st fe l fie ca re  a cțiun e  uma nă cătr e  a ctul crimin a l a vând propri a  sa  istori e .
Criz a  fa milia lă. Sub a spe ctul e tiologi e i de lincv e nțe i juve nile , fa milia  nu e ste  doa r prim a 
structură soci a lă pe  ca re  o cuno a ște  copilul, ci și primul f a ctor p e ntru d e zvolt a re a  sa  psihică.
Potrivit studiilor m e dica le  re la ția  copilului cu m a ma  în prim e le  9-12 luni e ste  e se nția lă pe ntru
copil, a ce sta  ne a vând o p e rsona lita te  propri e  și simțind n e voia  ide ntificării cu p e rsoa na  de

20
lângă e l. Înc e pând cu a l tre ile a  a n de  via ță copilul v e de  în ta tăl său a utorit a te a  fa milie i și, p e 
ca le  de  conse cință, s e  na ște  ne voia  de  a  a simil a  a ce st comport a me nt e xte rior.
Da r grupul f a milia l nu e ste  constituit do a r din structuri, ci m a i a le s din comport a me nte  și
re la ții a le  me mbrilor săi c a re  vor d a  na ște re  unor a titudini mor a le . Criz e le  de  scurtă s a u de 
lungă dur a tă ca re  a fe cte a ză profund st a bilita te a  fa milie i ge ne re a ză te nsiuni și conflict e  pe  ca re 
copilul l e  inte rioriz e a ză în structur a  pe rsona lității s a le , a mplificând "criz a  de  origin a lita te " din
pe rioa da  a dole sce nțe i. A șa da r, fa milia  va  influ e nța  conduit a  minorului sub două a spe cte 
ma jore :
a ) un a spe ct sociologic, r e spe ctiv mod e le le  de  conduită of e rite  de  a mbii părinți. T e ndinț a 
copilului d e  a  imita  comport a me ntul m e mbrilor d e  fa milie  e ste  a tât de  pute rnică și d e  fre cve ntă
încât e xiste nța  unor părinți d e lincv e nți sa u imor a li va  e xe rcita  o influ e nță criminog e nă dir e ctă
a supra  lui;
b) un a spe ct psihologic, c a litățil e  a fe ctive  și instrum e nta le  a le  căminului f a milia l. Copilul
nu do a r imită comport a me nte , da r își și form e a ză conving e ri de spre  e le , le  pe rce pe , pa rticipă
a fe ctiv l a  e le , a sociindu -le  în subconști e nt sa u chi a r conști e nt cu s e ntime nte  pozitiv e  sa u
ne ga tive  [27, p. 129] .
De  a ce e a  comport a me ntul minorului d e pinde  de  inte grita te a  funcțion a lității f a milie i,
ne re a liza re a  funcțiilor princip a le  a le  a ce ste ia  (subzist e nță, prot e cție , a fe cțiun e , soci a liza re )
de te rminând comport a me nte  de via nte . Princip a le le  muta ții în structur a  fa milie i, re pre ze ntând
o a me nința re  pe ntru a rmoni a  sa , pot fi: a ba ndonul copilului l a  na ște re  și a bse nța  îngrijirii
continu e , se pa ra re a  ma me i de  copil c a  urma re  a  unor împr e jurări d e  forță m a joră, a bse nța 
ta tălui, divorțul în un e le  ca zuri, c e rturi gr a ve  și re pe ta te  între  părinți, e xce sul d e  indulg e nță sa u
de  se ve rita te  fa ță de  copil din p a rte a  părinților [27, p. 130] . Nu s e  poa te  sta bili o l e gătură d e 
ca uza lita te  dire ctă într e  de ficie nțe le  proce sului d e  socia liza re  fa milia lă și conduit e le  ne ga tive 
a le  unor minori, d a r se  poa te  sta bili o le gătură m e dia tă de  a bse nța  clima tului a fe ctiv în f a milie ,
de  pre ze nța  unor c a re nțe  e duca tive , de  e xiste nța  unor r e la ții conflictu a le  între  părinți.
În sfârșit, a șa  cum e vide nția ză m a jorita te a  ce rce tărilor d e  spe cia lita te  e fe ctua te  în a ce st
dome niu, dif e re nțe le  de  comport a me nt și v a lori mor a le  a le  tine rilor d e  a ce e a și vârstă s e 
e xplică, a de se ori, prin dif e re nțe le  înre gistra te  în pr a cticil e  părinților în m a te rie  de  e duca ție .
Din a ce st punct d e  ve de re  e xistă o m a re  va rie ta te  de  a titudini și conc e pții f a milia le , ca re 
influ e nțe a ză se nsibil comport a me ntul viitorului a dult.
A bord a re a  psihop e da gogică a  de lincv e nțe i juve nile . Școa la  re pre zintă pe ntru oric e  minor
primul m e diu e xte rior c a re  îl obligă să s e  a da pte ze  unor r e guli d e  conduită și în c a drul cărui a 
sa ncțiunil e  sunt a plica te  de  o a ltă a utorit a te  de cât fa milia . E ste  mom e ntul în c a re  e ve ntua le le 
ca re nțe  a fe ctive  sa u de  e duca ție  în fa milie  se  fa c simțit e  și pot provoc a  foa rte  ușor e șe cul

21
școla r. Te ndinț a  spre  de lincv e nță e ste  re zulta tul e șe cului a similării norm e lor d e  conduită d e 
către  e le v. A ce st e șe c se  da tore a ză, în m a re  măsură, un e i e duca ții gr e șit ori e nta te , ca re  ignoră
motiv a țiile  pe rsona le  a le  tânărului și, un e ori, a plică un sist e m de fe ctuos d e  sa ncțiuni: d e 
e xe mplu o conduită pozitivă e ste  pe de psită d e  e duca tor, în timp c e  una  ne ga tivă e ste 
re comp e nsa tă [27, p. 128] . Șco a la  se  confruntă cu o criză c a ra cte riza tă prin inc a pa cita te a  de  a 
inte gra  e fe ctiv tin e rii. D e  a se me ne a , în mul te  țări, printr e  ca re  și Moldov a , tot m a i mulți tine ri
a ba ndon e a ză șco a la , ce e a  ce , la  un mom e nt da t, va  re pre ze nta  un fa ctor import a nt de 
ma rgina liza re  și de lincv e nță. L a  a ce ste  ca uze  ca re  de fine sc criz a  școlii c a  instituți e 
funda me nta lă a  de zvoltării psiho -socio -profe siona le  a  unui minor s e  pot a dăug a  și a lte le , cum
a r fi: conduit a  discrimin a torie  a  e duca torului f a ță de  a numi te  ca te gorii soci a le  de  e le vi (romi,
săra ci, cu părinți "probl e mă" e tc.), lips a  une i ba ze  ma te ria le  mode rne  pe ntru d e sfășur a re a 
proce sului instructiv -e duca tiv în condiții civiliz a te , lips a  pe rspe ctive lor profit a bile  de  înca dra re 
în muncă după fin a liza re a  studiilor, supr a popul a re a  cla se lor, discontinuit a te  în învățământ,
pre gătire a  insufici e ntă a  corpului prof e sora l, o sl a bă disciplină e tc [27, p. 128] .
Studiil e  sta tistic e  a ra tă că, în Fr a nța , 65% dintr e  minorii d e lincv e nți a u o întârzi e re  școla ră
se ve ră. În SU A , în urm a  unor studii e fe ctua te  pe  un e șa ntion a lcătuit din 1000 d e  minori, a 
re zulta t că d e lincv e nții s e  de ose be a u de  nond e lincv e nți prin dif e re nța  de  nive l inte le ctua l,
volumul l e cturilor e fe ctua te , re ta rd școl a r de  ce l puțin 1 a n pe ntru grupul d e lincv e nților [13, p.
26]. În instituțiil e  școla re  public e  din m a rile  ora șe  nord a me rica ne , ma i mult d e  jumăt a te  dintr e 
e le vi sunt a gre sa ți fizic d e  cole gii lor, i a r o tr e ime  a u fost victim e le  unor furturi. Situ a ția  e ste 
va la bilă și p e ntru m a jorita te a  țărilor e urope ne , inclusiv Români a . E xistă și o e xce pție  de  la 
re gula  ge ne ra lă – E lve ția . Fa milia  e lve ția nă cons e rvă un gr a d ma i ma re  de  a utorit a te  de cât în
țările  ve cine . Disciplin a  e ste  ma i rigidă în c a să, ia r șco a la  susțin e  a ce a stă vi a ță disciplin a tă. D e 
la  copil s e  a ște a ptă re a lizări. Prof e sorii sunt r e spe cta ți și e ste  imposibil d e  conc e put să nu fi e 
re spe cta t ce e a  ce  spun e i.
Te oria  re ziste nțe i la  frustr a re  (a  înfrânării). Te oria  înce a rcă să concili e ze  punctul d e 
ve de re  psihologic cu c e l sociologic, a cordând un rol princip a l structurii int e rne , psihic e , a 
individului. T e oria  re zizte nțe i la  frustr a re  – conta inme nt th e ory – e ste  e la bora tă de  W. C.
Re ckle ss, c a re  e xplică d e lincv e nța  juve nilă prin posibilit a te a  individului d e  a -și înfrân a 
porniril e  de lictuo a se  cu a jutorul a  două tipuri d e  "ba rie re ": un a  e xte rnă și a lta  inte rnă. B a rie ra 
e xte rnă e ste  o structură soci a lă, a lcătuită din grupuril e  socia le  în ca re  s-a  inte gra t minorul –
fa milie , ve cinăt a te , cole gi de  școa lă, pri e te ni e tc. – ca re  a cțion e a ză pe ntru prot e cția  individului
în ca le a  frustrării și a  a gre sivității prin m e ca nism e  spe cifice , cum a r fi: of e ră posibilit a te a 
dobândirii unui st a tus, a sigură mijlo a ce  le gitim e  de  re a liza re  a  scopurilor, s e ntime ntul
ide ntificăr ii cu grupul, mor a lita te a , disciplin a , re gulile  grupului, controlul r e spe ctării norm e lor

22
de  convi e țuire  socia lă [7, p. 103 ]. Ba rie ra  inte rnă e ste  o structură psihică, fiind e xprim a tă de 
fa ctori c a : pe rce pția , disc e rnământul (cu ce le  două e le me nte  a le  sa le  – inte le ctiv și volitiv),
tole ra nța , simțul r e spons a bilității [7 , p. 103]. Structur a  de  re ziste nță int e rioa ră dobând e ște  o
import a ntă se mnific a ție  a pa rte  în a numit e  mom e nte , re pre ze ntând o a de văra tă "m a trice " ca re 
a sigură tânărului conștiinț a  ide ntității d e  sine , a  ima ginii d e  sine  în ra port cu a lte  pe rsoa ne  sa u
grupuri, conving e re a  orie ntării spr e  scopuri d e zira bile  și tol e ra nța  la  frustr a re . Da că unul s a u
ma i mult e  compon e nte  a le  ce lor două structuri lips e sc, ori sunt sl a be , tânărul d e vine  vulne ra bil,
fiind pr e dispus l a  comit e re a  a ctului d e lincv e nt. A cordând un rol pr e domin a nt structurii int e rne 
de  re ziste nță, totuși R e ckle ss nu a cce ptă id e e a  une i cor e la ții dir e cte  între  frustr a re  și
a gre sivita te .
Ultimul l u c r u concept l e g i t i m e a z ă al a d a p t a r e lui r e g u l i l e Reckless c a r e este c o p i l u l acela c o n s u m u l de e s t e impulsuri ( a c ț i o n e a z ă pushes ), r e p r i m a r e care j u v e n i l e includ a l t a diferite s i t u a ț i a grade s i n e de p ă r i n ț i l o r
ostilitate, e s t e agresivitate, t i m p u l u i sugestibilitate, a c e s t a rebeliune, p r o p r i i l o r reacții f e n o m e n u l de i n t e r e s e l e vinovăție, l a b i l sentimente s c a p ă de p o s i b i l ă inferioritate , s t ă r i l o r
precum și i n s t a n ț e unele c a u z a l i t a t e a leziuni p r o v e n i ț i ale f a c t o r i creierului c h e i e sau o r g a n i z a ț i o n a l e epilepsia [7, p. 104] . r e g u l i l e Unele s t u d i u dintre f a m i l i e aceste i n t e r e s e impulsuri s e r i e sunt f o r m a t e
prea n u m e puternice în n a ș t e r e raport s u b s t r a t cu a l t e r n a t i v e l o r frânele c ă t r e interne și c a r e externe și a g r e s i v i t a t e a explică în f a m i l i i acest unor fel i n t e r a c ț i u n i i producerea c a r e actului s a n c ț i o n e a z ă
criminal.
Pre luând și d e zvoltând id e e a  a nte rioa ră, a lți a utori consi de ră că m a nife stăril e  de via nte  a le 
minorilor s e  da tore a ză ca pa cității r e duse  de  a  de păși situ a țiile  de  frustr a re . Sta re a  de  frustr a re 
poa te  a păre a  ori d e  câte  ori tânărul s e  confruntă cu un obst a col s a u o b a rie ră socia lă, ca re -l
împie dică să -și sa tisfa că int e re se le  și scopuril e  pe rsona le . Strâns l e ga tă de  noțiun e a  de  frustr a re 
e ste  ce a  de  a gre sivita te , ca re  e ste  o compon e ntă norm a lă a  pe rsona lității și c a re  de vine 
distructivă num a i a tunci când sc a pă de  sub controlul r a țiunii. Probl e ma  ra portului frustr a re -
a gre sivita te  se  pune  sub două a spe cte : a ) frustr a re a , prin e a  însăși, nu d e cla nșe a ză în mod
a utom a t un comport a me nt a gre siv, ci ma i de gra bă o st a re  de  a nxie ta te  și de  te nsiun e  a fe ctivă,
ca re  poa te  de cla nșa  sa u nu r e a cția  a gre sivă; b) nu oric e  coport a me nt a gre siv e ste  re zulta tul
une i frustrări, fiind posibil e  și a lte  ca uze : pa tologic e , a gre sivita te a  a ccide nta lă, ce a  câștig a tă,
ce a  imita tă e tc. Unii a utori vorb e sc de  dison a nța  cognitivă și a fe ctivă, c a re  a pa re  în ca zul unor
conflict e  sa u diz a rmonii în m e diul d e  socia liza re  a l minorului (d e  e xe mplu, probl e me  în
fa milie , dificultăți d e  inte gra re  în grupul școl a r e tc.) [7, p. 105 ].
Te oria  psiha na litică. S. Fr e ud, a utorul a ce ste i te orii, e xplică f e nome nul a gre siona l folosind
conc e pte le  de  inconști e nt, instinct, vis, r e fula re , libido. A ctul a gre siona l e ste  de te rmin a t de 
instinct, e ste  o a ve ntură a  dorinț e i, instinctul m a nife stându -se  la  nive lul inconști e ntului și a vând
un pronunț a t ca ra cte r a rha ic. Individul e ste  un subi e ct a bsolut p e ntru c a re  ce ila lți oa me ni sunt
obie cte  de  sa tisfa ce re  sa u de  frustr a re . Prin r e prim a re  individul înc e a rcă să id e ntific e 
mijlo a ce le  concr e te , dire cte  de  a păra re  împotriv a  a gre siunilor p e  ca re  le  de pozit e a ză în a fa ra 
conștiinț e i, a stfe l încât să rămână a scuns e , ne gând a nxie ta te a . Crim a  a pa re  ca  substitut a l

23
pute rii pe ntru c e e a  ce  a gre sorul nu a  re a liza t în vi a ță din c a uza  firii lui, a dică: put e re , bogății,
onoruri. Instinct e le  re fula te  subzistă în inconști e nt și tind spr e  o sa tisfa ce re  simbolică, constând
în pos e da re a  obie ctului. Libido -ul fre udia n (libido, inis = poftă, dorință, plăc e re ) nu s e  re duce 
la  dome niul s e xua l, e l fiind întotd e a una  individu a l, ia r subi e ctul col e ctiv și s a tisfa ce re a  pe  ca re 
o a cțiun e  cole ctivă o po a te  a duce  individului lips e sc cu d e săvârșir e  [21, p. 120] . Pe  pla n
individu a l dorinț e le  nu a cce ptă re pre siune a . Re la ția  ra ționa lă cu r e a lita te a  ce re  o sa tisfa ce re 
ima gina ră ce  poa te  lua  form e  dive rse , de  la  structuril e  a da pta te  a le  la psusului și a le  visului
până l a  structuril e  de za proba te  a le  a lie nării și n e bunie i. Conștiinț a  individu a lă se  a flă într -un
pe rma ne nt proc e s de  a da pta re  la  stimulii e xte rni (tr a ume , constrâng e ri soci a le  și biologic e ),
a le  structurii instinctu a le , cât și d e  re a liza re  a  ide a lului propus d e  fie ca re  individ .
Comport a me ntul d e via nt a l tânărului d e lincv e nt a re  dre pt ca uză o structură n e vrotică a 
psihicului său, c a re  se  ma nife stă prin conflict e  intra  și int e rpe rsona le  ca uza te  de  e șe cul vi e ții
de  fa milie , e șe c da tora t fie  unor c a re nțe  a fe ctive  ma te rne , fie  unui e xce s de  a fe ctivit a te 
ma te rnă, fi e  imposibilității d e  ide ntific a re  cu im a gine a  ta tălui (prin a bse nța  sa  din cămin).
E șe cul s e  imprimă în inconști e ntul individului sub form a  unui tr a uma tism psihic, tr a uma tism
ca re  re a pa re  la  vârst a  a dole sce nțe i sub form a  crize i de  ide ntita te , ge ne ra toa re  de  a cte 
impulsiv e  și a gre sive  a supra  ce lor din jur.

1.3 Te oriile  sociologic e 

Spre  de ose bire  de  psihologi, c a re  pun a cce ntul p e  pa rticul a ritățil e  psihic e  de  la  vârst a 
a dole sce nțe i, a cordând priorit a te  fa ctorilor individu a li, psihosom a tici în a da pta re a  tânărului l a 
me diu, sociologii a cordă un rol d e te rmin a nt e le me nte lor cu c a ra cte r sociocultur a l și condițiilor
vie ții soci a le  în ge ne ra l. De lincv e nța  juve nilă nu m a i e ste  privită c a  o tulbur a re  de  pe rsona lita te 
sa u ca  o inc a pa cita te  de  a da pta re  la  me diul a mbia nt, ci c a  un e fe ct dir e ct, n e mijlocit a l
de ficie nțe lor structuriilor soci a le  și a l conflict e lor din sist e mul soci a l. A stfe l, a cce ntul e ste  pus
pe  te nsiun e a  dintr e  de via nță și conformit a te , schimb a re  și sta bilita te  socia lă, conflict și
coop e ra re , de lincv e nța  juve nilă fiind o formă d e  prote st a politic a l tine rilor contr a  ine ga lităților
și ba rie re lor soci a le  din lum e a  a dulților [7, p. 97] .
Te oria  a nomi e i. Fond a torul a ce ste i te orii e ste  sociologul fr a nce z E . Durkh e im, p e ntru c a re 
a nomi a  înse mna  de zordin e a  le gisla tivă c a  urma re  a  unor criz e  socia le  – războ a ie , re voluții,
ca la mități – ca re  suspe ndă t e mpor a r funcțion a re a  ve chilor norm e  și slăb e ște  a utorit a te a 
controlului soci a l e xe rcita t de  instituțiil e  de  spe cia lita te , inclusiv a plica re a  de  sa ncțiuni f e rme 
ce lor ca re  înca lcă le ge a . Ulte rior, noțiun e a  a  dobândit și a lte  se mnific a ții, dintr e  ca re  tre i a pa r
ma i import a nte :

24
a ) e xiste nța  une i situ a ții soci a le  în ca re  norm e le  ve chi s e  a flă în conflict cu c e le  noi,
provocând inst a bilita te a  conduit e i și in a da pta bilita te a  socia lă, d a torită e forturilor
supra te nsion a te  a le  individului d e  a  se  conform a  norm e lor contr a dictorii;
b) e xiste nța  une i situ a ții soci a le  limită, c a re  nu conțin e  nici o normă, fiind, d e  fa pt,
impropri e  pe ntru d e sfășur a re a  norm a lă a  vie ții soci a le , un f e l de  a na rhie  norm a tivă în c a re 
fie ca re  individ a le ge  norm a  de  conduită p e  ca re  o dor e ște ;
c) m a nife sta re a  une i stări d e  de zorga niza re  a  pe rsona lității, c a re  fa voriz e a ză a pa riția 
unor indivizi a nomici, d e zorie nta ți în r a port cu norm e le . A ce a stă d e zorga niza re  pe rsona lă nu
a re  ca ra cte r pa tologic, ci s e  da tore a ză stării d e  de zorga niza re  norm a tivă prin c a re  tre ce 
între a ga  socie ta te  [21, p. 250] .
Me rton e xplică în mod concr e t a plica țiile  te orie i a nomi e i. În condițiil e  une i sta gnări soci a le 
cunoscut e , me mbrii soci e tății d e pind d e  structur a  socia lă și cultur a lă e xiste ntă, justific a tă de 
me nta litățil e  ca re -și pun a mpre nta  pe  comport a me ntul individului și a l grupului [21, p. 251] .
Pla sa re a  individului p e  o a numită poziți e  a  structurii soci a le  pre supun e  pa rticip a re a  lui do a r la 
a numit e  e ve nime nte , a cționând în conformit a te  cu re gulile  socia le  cunoscut e . Ruptur a  de 
re gulile  globa le , de te rmin a tă de  un e ve nime nt imposibil d e  înțe le s și d e  a cce pta t, de te rmină
de zorga niza re a  socia lă. A pa re  conflictul într e  inte re sul individu a l și lips a  posibilităților
le gitim e  pe ntru a numit e  ca te gorii soci a le , ca re  vor r e curge  la  mijlo a ce  ilicite , lovind într -o
socie ta te  sla bă.
Te oria  e tiche tării soci a le  (a  cure ntului infr a cționist). Re pre ze nta nți: F. T a nne nba um, E .
Le me rt, H. B e cke r, K. E rikson, M. Wolfg a ng, E . Rugbington, E . Goffm a n e tc. Potrivit a ce ste i
te orii d e lincv e nța  nu e ste  un a numit tip d e  comport a me nt, ci o însușir e  confe rită a ce lui
comport a me nt de  către  grupul s a u indivizii c a re  de țin put e re a  și ca re  a pre cia ză, d e fine sc
conduit a  ca  de via ntă. Nici un comport a me nt nu e ste  prin e l însuși conformist s a u de via nt.
De via nța , în g e ne ra l, și d e lincv e nța , în sp e cia l, nu e xistă d e cât în măsur a  în ca re  socie ta te a  sa u
a numit e  grupuri soci a le  o de fine sc, o " e tiche te a ză" și îl s a ncțion e a ză pe  ce l consid e ra t de via nt
[7, p. 118] . Pe rsoa na  căre ia  i s-a  a plica t o a se me ne a  e tiche tă de vine  de via ntă și s e  va  comport a 
ca  a ta re . Individul conști e ntize a ză că e ste  incrimin a t e tic, însă a cce pta t soci a l ca  de lincv e nt.
De ve nit un "outsid e r" pe ntru soci e ta te , își a cce ptă poziți a  și se  comportă c a  a ta re [7, p. 120 ].
A stfe l, sunt consid e ra te  de via nte  a cte le  de  conduită a le  a numitor c a te gorii de  tine ri prov e niți
din c a te gorii și f a milii n e privil e gia te , de și comport a me ntul lor nonconformist nu s e  de ose be ște 
de  ce l a l tine rilor a pa rținând unor c a te gorii soci a le  privil e gia te  sa u ca re  de țin put e re a ; tine rilor
cu a nte ce de nte  pe na le , chia r da că a cte le  lor ult e rioa re  nu sunt d e lincv e nte ; unor c a te gorii
minorit a re  (e tnice , cultur a le  e tc.), printr -o ge ne ra liza re  a buzivă și r e fuzul pr e conc e put d e  a 
jude ca  individu a l fie ca re  ca z [7, p. 120 ].

25
De lincv e nța  e ste  un tip sp e cia l de  re a cție  de  a păra re  a  socie tății s a u a  a numitor grupuri,
na tura  și int e nsita te a  a ce ste i re a cții d e pinzând d e  o se rie  de  fa ctori c a : put e re a , cla sa 
privil e gia tă, bogăți a  e tc. C e i ca re  de țin put e re a  sa u bogăți a , făcând p a rte  din c a te goriil e 
privil e gia te  socia l, a u te ndinț a  de  a  e tiche ta  ca  de via nte  a cte le  nonconformist e  a le  indivizilor
prove niți din cl a se le  de  jos sa u mijlocii a le  socie tății, c a re , la  rândul lor, fi e  a cce ptă e tiche ta ,
comportându -se  în conformit a te  cu e a , fie  o re sping, a doptând noi conduit e  de  frondă, un e le 
dintr e  e le  ia răși substr a t a l fe nome nului infr a cționa l [7, p. 120 ]. Din proc e sul d e  inte ra cțiun e  și
re a cțiun e  dintr e  grupul c a re  e la bore a ză și a plică norm a  și grupul s a u indivizii c a re  suportă
norm a  și e tiche ta  se  poa te  sta bili și e va lua  inte nsita te a  și ca ra cte rul d e lincv e nțe i și a l
de via nțe i.
Criminologi a  critică. Re pre ze nta nți: I. T a ylor, P. W a lton, J. Young. A utorii e xplică
de lincv e nța  prin a socie re a  conc e pțiilor d e riva te  din criminologi a  re a cție i soci a le  și e xplic a re a 
stărilor conflictu a le  dintr e  individ și sist e mul e conomico -politic. Dintr e  toa te  fa pte le  socia le ,
susțin e i, ce le  ca re  prive sc de lincv e nța  sunt limit a te  de  următorii f a ctori: originil e  înde părta te 
a le  fa ptului, originil e  me dia te , fa ptul d e via nt, originil e  ime dia te  a le  re a cție i soci a le , originil e 
înde părta te  a le  re a cție i soci a le  [16, p. 252] .
Cu a ce ste  e le me nte  a utorii v e rifică structur a  socia lă și a tribuir e a  va lorilor soci a le  în mod
dife re nția t, formulând conc e pte le  pe ntru " e conomi a  politică a  crime i", urmând c a  să se 
sta bile a scă, prin a cumul a re a  unor d a te  de  "psihologi e  socia lă a  crime i", re a cția  fie cărui individ
după t e mpe ra me nt, în s e nsul a doptării s a u re sping e rii "opțiunii crimin a le ". Obi e ctul g e ne ra l a l
studiului a ctului a ctului infr a cțion a l structur e a ză re la ția  dintr e  gândir e a  și a cțiun e a  individu a lă,
dife re nția tă soci a l în r a port cu lib e rta te a  individu a lă și d e me rsul structurilor soci a le  în ca drul
crize i soci a le  e xiste nte  [16, p. 252] . Conflictul dintr e  a ctul infr a cțion a l și r e a cția  socia lă de 
răspuns (d e za proba re , a cce pta re , indif e re nță) e xplică și justifică a titudin e a  sta ta lă sa u soci a lă
a supra  de via nțe i.
Te oria  "a socia țiilor dif e re nția le ". Criminologul a me rica n E . A . Suth e rla nd e la bore a ză
te oria  ple când d e  la  conving e re a  une i structuri du a le  a  comport a me ntului de lincv e nt, a lcătuită
a tât din circumst a nțe le  de  la  mom e ntul comit e rii a ctului crimin a l, cât și din e le me nte le  ca re  a u
influ e nța t a nte rior vi a ța  de lincv e ntului ( a na mne za  socia lă). T e oria  lui Suth e rla nd pl e a că de  la 
pre misa  că, în vi a ța  socia lă, indivizii s e  confruntă cu mod e le  pozitiv e  (conformist e ) și n e ga tive 
(nonconformist e ) de  comport a me nt, c a re  se  înva ță în c a drul r e la țiilor d e  comunic a re  și
re la ționa re  socia lă [7, p. 107 ]. Proc e sul d e  învăț a re  a  de lincv e nțe i nu e ste  linia r. Ma i întâi,
indivizii, a flându -se  în cont a ct unii cu a lții, înc e p să-și ori e nte ze  mobiluril e , scopuril e  și
a titudinil e  în funcți e  de  inte rpre tările  ne ga tive  sa u pozitiv e  pe  ca re  le  a cordă r e gulilor și
dispozițiilor l e ga le . Da că grupul din c a re  fa ce  pa rte  e ste  unul nonconformist, c a re  înclină spr e

26
viola re a  dispozițiilor l e ga le , individul v a  re ce pta  ne ga tiv id e e a  de  normă d e  conduită, fiind
primul p a s spre  ca rie ra  de lincv e ntă. D e  a ce e a , indivizii c a re  se  vor a socia  (de  a ici de numir e a 
de  "a socie re  dife re nția lă") grupurilor d e via nte  vor fi n e voiți să înv e țe  și să e xpe rime nte ze 
modul d e  via ță ca ra cte ristic m e diului în c a re  trăie ște  pe ntru a  supra vie țui și a -și înd e plini
scopuril e  [16, p. 252] .
Un a lt e le me nt import a nt pe  ca re  se  înte me ia ză te oria  e ste  "orga niza re a  dife re nția lă" a 
grupurilor soci a le  în ce e a  ce  prive ște  re gulile  de  conduită și v a lorile  socia le  a dopta te . Din a ce st
motiv, pot să a pa ră conflict e  între  dife rite le  norm e  socia le , ca re  pun individul în f a ța  unor r e guli
de  conduită div e rge nte . E l va  învăț a  și a simila  a ce le  re guli c a re  a pa rțin grupului cu c a re  vine 
în cont a ct ce l ma i mult s a u pe  ce le  consid e ra te  ca  fiind m a i fa vora bile  înde plinirii scopurilor
pe rsona le . În sfârșit, a lte  e le me nte  ce  ca ra cte rize a ză "a socia țiile  dife re nția le " se  re fe ră la 
fre cve nța , dura ta  și a nte riorit a te a  a ce stora , ca re  ofe ră individului posibilit a te a  de  a  a le ge  și de 
a  învăț a  fie  comport a me nte le  conv e nțion a le , fie  pe  ce le  de via nte  [16, p. 253]. Opțiun e a  de 
învăț a re  înce pe  încă din copilări e  și dur e a ză pe  tot p a rcursul vi e ții individului, c a re  se  a flă
pe rma ne nt în f a ța  unor f a ctori c e -i pot influ e nța  conduit a  mora lă.
În m a te ria  de lincv e nțe i juv e nile  a ce a stă te orie  ma i prim e ște  o se mnific a ție . E a  poa te 
e xplic a  proce sul d e  "inducți e  ne ga tivă" întâlnit în instituțiil e  de  re socia liza re  a  minorilor
de lincv e nți, und e  a dole sce nții int e rna ți pe ntru comit e re a  unor d e licte  oca ziona le , cu gr a d re dus
de  pe ricol soci a l, da torită cont a ctului cu c e i re cidiviști, s a ncțion a ți pe ntru f a pte  pe na le  gra ve ,
"înva ță" p e  pa rcursul ș e de rii lor a colo o s e rie  de  te hnici d e lincv e nte , pe  ca re  le  pot folosi
ulte rior când vor fi e libe ra ți [13, p. 28] . Doa r prim e le  6 luni d e  de te nție  re pre zintă c e a  ma i gre a 
pe rioa dă pe ntru un cond a mna t, a poi int e rvine  obișnuinț a  și de  a ici până l a  e fe ctul criminog e n
a l locului d e  de ține re  nu m a i e ste  de cât un p a s. Ma i mult chi a r, locuril e  de  de ține re  fa voriz e a ză
orga niza re a  unui m e diu structur a t de  de lincv e nți, solid a ri într e  e i, ie ra rhiza ți, pr e gătiți p e ntru
tot fe lul de  complicități viito a re .
Te oria  stra te gică. M. Cusson, a utorul a ce ste i te orii, a ra tă că a na liza  stra te gică înț e le ge 
de lictul c a  pe  un comport a me nt îndr e pta t cătr e  re zulta t, a vând r a țiune a  sa  propri e , ținând cont
de  oportunitățil e  ca re  se  ofe ră a utorului și d e  conduit a  a dve rsa rului său. T e oria  a re  pa tru
postul a te : 1. d e lictul e ste  îna inte  de  orice  un comport a me nt și nu o simplă m a nife sta re  a  une i
pe rsona lități; 2. comport a me ntul e ste  îndre pta t cătr e  obțin e re a  de  re zulta te ; 3. comport a me ntul
a re  ra țiune a  sa  propri e ; 4. comport a me ntul e ste  ma rca t de  conflictul c a re  opun e  pe  de lincv e nt
ma i întâi victim e i și a poi c e lor ca re  pe de pse sc (poliți e , inst a nțe  e tc.) [13, p. 30] .
Cusson înc e a rcă să răspundă l a  între ba re a  de  ce  a numiți a dole sce nți săvârș e sc a cte 
crimin a le . Răspunsul p e  ca re  îl dă e ste  a ce la  că a ctivit a te a  de lincv e ntă le  a duce  ma i mult e 
a va nta je  de cât sunt obișnuiți. A ce a sta  a r fi o e xplic a ție  pe ntru m a re a  ma jorita te  a  minorilor

27
ca re  sunt t e nta ți oca ziona l să comită infr a cțiuni. A utorul a firmă că e xplic a ția  e ste  cu a tât m a i
va la bilă p e ntru "sup e r-de lincv e nți", minorii c a re  se  a nga je a ză mult m a i a ctiv și m a i profund în
fe nome nul crimin a l, o a se me ne a  a titudin e  ca ra cte rizând r e cidiv a  juve nilă.
Te oria  conflict e lor d e  cultură , m a n i f e s t a cu s u n t diferite a c e a s t ă variante: a " m o r a l e subculturilor p e r s o a n e l o r delincvente" c ă t r e sau a " a l i e n ă r i i
grupurilor d e z i r a b i l e de a c t e l o r la e l e m e n t e marginea p u t e r n i c ă străzii" (a " o r i c e bandelor t r a i stradale"), f a m i l i a l are a n t e r i o a r ă ca p r i v i t principali j u v e n i l ă reprezentanți r e t a r d a r e a pe A. K. e s t e
Cohen, M. n a t u r ă Gordon, M. p r i v i n d Yinger, F. M. j u v e n i l e Trasher, R. A. c e l e Cloward, L. E. s u b l i n i a z ă Ohlin, W. F. l e c t u r a Whythe, M. E. d a c ă
Wolfgang, F. s l a b a Ferracuti, T. a p a r i ț i e i Sellin, T. și Z. d e l i n c v e n ț e i Gluek și v e r i f i c ă alții [7, p. 114] .
Te oria  conflict e lor de  cultură e xplică d e lincv e nța  juve nilă consid e rând dr e pt ca uze  prim e  a le 
a ce ste ia  va lorile  socia le  și cultur a le  din c a drul un e i soci e tăți, r e spe ctiv culturil e  și subculturil e .
Conflictul d e  cultură a pa re  ca  o cons e cință a  condițiilor e conomic e  pre ca re  în comunitățil e 
săra ce  de  e migr a nți sa u în c e le  a le  unor e tnii minorit a re  [7, p. 114] . T. S e llin consid e ră că
a numit e  comport a me nte  a u ca  pre misă oblig a torie  schimbări r a dica le  în sist e mul politic,
e conomic, soci a l a stfe l încât vor intr a  în conflict cu a lte  grupuri (conflict d e  coduri cultur a le )
sa u cu m e mbrii propriului grup (conflict d e  norm e ) [7, p. 115] . Proc e sul d e  form a re  în ca drul
une i pe rspe ctive  dua le , a ncora tă în proc e se le  și conflict e le  vie ții soci a le , de te rmină un
comport a me nt de lincv e nția l a  cârui r a tă de pinde  de  numărul și int e nsita te a  conflict e lor.
O va ria ntă a  te orie i e ste  ce a  a  subculturilor d e lincv e nte . Subcultur a  e ste  o diviziun e  a 
mode le lor cultur a le  la  ca re  pa rticipă a numit e  grupuri. E le  a pa r ca  o re a cție  de  prote st fa ță de 
norm e le  și va lorile  socie tății, l a  indivizi c a re  a u se ntime ntul că l e  sunt bloc a te  posibilitățil e  și
mijlo a ce le  de  a cce s spr e  va lorile  și bunuril e  socia le  [7, p. 116] . Din a ce st motiv, oric e 
subcultură includ e  un se t de  va lori și norm e  dife rit de  ce l a l socie tății, un e ori chi a r contr a dictorii
(nonutilit a rismul, m a lițiozit a te a , ve rsa tilita te a , ne ga tivismul e tc.). A tunci când indivizii
a pa rținând unor a se me ne a  culturi utiliz e a ză mod a lități și mijlo a ce  ilicite  pe ntru a -și re a liza 
scopuril e , ne  a flăm în f a ța  unor subculturi d e lincv e nte . Me ca nismul princip a l prin c a re  a ce ste 
subculturi a cțion e a ză a supra  indivizilor, a ra tă Coh e n, e ste  a ce la  de  socia liza re  în grup, prin
tra nsmit e re a  și "în văța re a " dif e rite lor proc e de e  și te hnici d e lincv e nte  [21, p. 256] . De 
a se me ne a , a utorul a ra tă că, în f a milie  copiii a simil e a ză, prin int e rme diul părinților, v a lori și
norm e  omog e ne  și coe re nte , în timp c e  prin soci a liza re a  făcută d e  școa lă omog e nita te a  dispa re .
Siste mul d e  va lori prin c a re  sunt a pre cia te  pe rform a nțe le  tine rilor în șco a lă a pa rține  cla se lor
privil e gia te  sa u ca re  de țin put e re a . Prin urm a re , supuși pr e siunii c e lor două form e  de 
socia liza re , copiii a pa rținând cl a se lor d e fa voriz a te  re a cțion e a ză într -un mod a se mănător
ne vroze i, prin e xte rioriz a re a  frustrării și a socie re a  în ba nde  sa u subculturi d e lincv e nte  [21, p.
256]. Pe ntru a lți a utori (Tr a she r, Clow a rd, Ohlin), d e lincv e nța  e ste  un fe nome n col e ctiv, i a r nu
individu a l. Grupuril e  și subculturil e  se  constitui e  ca  mijloc d e  supra vie țuire  într-o soci e ta te  ca re 
nu le  a cce ptă și c a re  nu of e ră me mbrilor a ce stora  mijlo a ce  le gitim e  de  re a liza re  a  scopurilor

28
pe rsona le . În cons e cință, indivizii s e  une sc în grupuri p e ntru a și re a liza  ide a lurile , prin mijlo a ce 
a pre cia te  de  ma jorita te  ca  fiind ilicit e , și p e ntru a -și le gitim a  sa u justific a  a cte le  (ide e a  că
voinț a  une i col e ctivități l e gitim e a ză) [7, p. 117] . A utorii introduc noțiun e a  de  "oportunit a te 
dife re nția lă", r e pre ze nta tă de  a nsa mblul mijlo a ce lor prin c a re  grupuril e  socia le  își re a lize a ză
scopuril e  de zira bile . În funcți e  de  a ce ste  oportunități (l e gitim e  sa u ne le gitim e ) și d e  mijlo a ce le 
utiliz a te  (licit e  sa u ilicit e ), se  structur e a ză și t e ndinț e le  spre  conformit a te  sa u de via nță, c a re 
sunt d e pe nde nte  de  pozițiil e  ocup a te  de  indivizi în "structur a  de  oportunit a te " [7, p. 117] .
În sfârșit, a  a ltă va ria ntă e ste  te oria  grupurilor d e  la  ma rgine a  străzii , sa u a  "soci e tății d e  la 
colțul străzii" ( corne r stre e t soci e ty). W. F. Whyth e  sublini a ză că p e rioa da  a dole sce nțe i și
tine re ții se  ca ra cte rize a ză prin st a bilire a  unor r e la ții d e  prie te nie  și ca ma ra de rie , de 
socia bilita te  și comunic a re  între  tine ri, ca re  se  a dună, discută, st a bile sc dif e rite  pla nuri d e 
a cțiun e  [7, p. 118] . Soluți a  grupului e ste  o posibilit a te  a  tânărului d e  a -și ma nife sta  și re a liza 
dorinț e le  și a spira țiile , de  a  se  impun e . Une le  din a ce ste  grupuri a u o situa ție  ma rgina lă în
socie ta te , fiind a lcătuit e  din tin e ri ca re  a u a ba ndon a t școa la , a u fugit d e  a ca să, sunt fără s e rviciu
sa u a u suf e rit de ja  cond a mnări p e na le , și în c a re  pre domină s e ntime nte le  de  frustr a re  și
insa tisfa cție  socia lă sa u individu a lă, de  viole nță și a gre sivita te , ducând l a  conte sta re a  norm e lor
și va lorilor soci a le  din lum e a  a dulților, p e ntru a  da  loc a ltor v a lori și norm e  proprii d e  conduită,
ca ra cte riza te  prin folosir e a  de  mijlo a ce  ilicite  în scopul obțin e rii bunurilor soci a le  [7, p. 118] .
E vide nt că a ce ste  grupuri, prin structur a  și obi e ctive le  urmărit e , de vin a de văra te  surse 
pote nția le  de  de via nță și d e lincv e nță, prin induc e re a  și învăț a re a  de  către  me mbrii lor a  unor
te hnici infr a cțion a le .
Te oria  de zorg a nizării soci a le . Conform a ce ste i orie ntări, g e ne za  și din a mica  de lincv e nțe i
sunt d e te rmin a te  de  ma rile  re ce siuni s a u criz e  socia le  și e conomic e , de  fe nome ne le  de 
urba niza re  și e xod rur a l. Ce rce tătorii a me rica ni C. R. Sh a w și H. D. McK a y a u dov e dit, prin
da te  sta tistic e  și ca rtigra fice , fa ptul că în m a rile  me tropol e  a me rica ne , zon e  cu proc e se  inte nse 
de  de zvolt a re  e conomică și soci a lă, ra ta  de lincv e nțe i e ste  mult m a i ridic a tă comp a ra tiv cu a lte 
zone  și or a șe  ca re  nu a u cunoscut schimbări soci a le , e conomic e  și cultur a le  a tât d e 
spe cta culoa se  [7, p. 111] . E fe ctul e ste  ge ne ra t de  constituir e a  unor comunități e te roge ne , cu
gra d scăzut d e  structur a re  și coe ziune  socia lă, în c a re  controlul soci a l tra dițion a l de vine  difuz și
ine fica ce . La  a ce ste a  se  a da ugă comunitățil e  de  imigr a nți, inc a pa bile  de  a da pta re , ce l puțin
de  una  ra pidă, l a  me diul a mbia nt în c a re  a u pătruns. C a uze le  prim a re  a le  de lincv e nțe i se  găse sc
în int e riorul comunității urb a ne  ca re , da torită a glom e rării d e  popul a ție , dive rsificării sp a țiilor și
se rviciilor soci a le  și com e rcia le , de vine  prin e a  însăși o sursă pot e nția lă criminog e nă, prin
"a tra ge re a " și "ispitir e a " unor tin e ri de  a  comit e  de licte  pe na le  [7, p. 112] . De ci, soluți a 
e ra dicării d e lincv e nțe i juv e nile  nu se  a flă la  nive l individu a l, ci prin st a bilire a  unor măsuri

29
ge ne ra le  la  nive l de  comunit a te , re spe ctiv a me liora re a  condițiilor e conomic e , soci a le  și
cultur a le  în zon e le  de fa voriz a te  a le  spa țiilor urb a ne .
A lți a utori a ra tă că tin e rii cr e scuți și e duca ți în zon e le  de fa voriz a te  socio -e conomic pr e zintă
situa ții și condiții soci a le  dife rite  de  ce le  a le  tine rilor c a re  trăie sc în zon e le  re zide nția le  se le cte 
[7, p. 112] . în cons e cință, pl e când d e  la  pre misa  că de lincv e nța  e ste  un produs dir e ct a l
de zorga nizării soci a le , tre buie  re mode la t însuși m e diul soci a l în c a re  trăie ște  tânărul p e ntru a 
pute a  pre ve ni a pa riția  și de zvolt a re a  fe nome ne lor infr a cțion a le . Din a ce st punct d e  ve de re ,
tra ta me ntul d e lincv e nțe i juv e nile  nu e ste  o probl e mă d e  sa ncțiun e  socia lă, ci un a  de 
re construcți e  și a me liora re  a  me diului socio -cultur a l, ia r ca zurile  de  de lincv e nță v a  tre bui să
fie  re zolva te  în te rme nii comunității și m a i puțin în t e rme nii tânărului d e via nt.
Te oria  controlului soci a l. Controlul soci a l poa te  core cta , în m a re  pa rte , de ficie nțe le  și
lipsuril e  socia lizării și int e grării soci a le  a le  indicidului s a u grupurilor. Lips a  sa u scăd e re a 
controlului soci a l în a se me ne a  crize  a le  individului po a te  de te rmin a  a pa riția  unor form e  de 
de via nță. P e ntru a ce st motiv, T. Hirschi – a utorul t e orie i, consid e ră conformit a te a  ca  fina lita te a 
funda me nta lă a  oricărui proc e s de  socia liza re  și int e gra re  socia lă, conformit a te  ce  se  poa te 
re a liza  doa r printr -o le gătură put e rnică dintr e  individ și soci e ta te , le gătură d a tă de  pa tru
va ria bile : 1. a ta șa me ntul f a ță de  o se rie  de  pe rsoa ne , în sp e cia l fa milie  [7, p. 121] . Pa rinții
re pre zintă mod e le le  de  socia liza re  și a u rolul d e  a  tra nsmit e  copilului norm e le  de  socia liza re 
prim a ră; 2. a nga ja me ntul tânărului d e  a  dobândi un st a tus socio -profe siona l ridic a t printr -o
pre gătire  școla ră și prof e siona lă de săvârșită; 3. implic a re a  individului în a ctivități conv e nțion a le 
ce  duc l a  succe se  va loriza te  socia l și la  obie ctive  le ga te  de  a chizițion a re a  sta tusului soci a l; 4.
conving e re a , cre dința  va lidității mor a le  a  siste mului c e ntra l de  va lori soci a le  [7, p. 122] . Cu cât
sunt m a i put e rnice  a se me ne a  e le me nte , cu a tât sunt m a i puțin prob a bile  comport a me nte le 
de lincv e nte .
Te oria  a  cunoscut și un e le  va ria nte  nua nța te . A stfe l, da că pe ntru Hirschi f a milia  a re  un rol
domin a nt în proc e sul d e  socia liza re  și control soci a l, pe ntru M. D. Wi a trowski și col a bora torii
săi soci a liza re a  nu a re  loc do a r în microm e diul soci a l, ci s e  produc e  într-un cont e xt e duca ționa l,
în ca re  instituți a  școlii, r e la țiile  cu col e gii și pri e te nii a u roluri d e te rmin a nte . De via nța  și
de lincv e nța  nu e ste  e fe ctul dir e ct a l soci a lizării d e fe ctuoa se  în fa milie , ci r e pre zintă
conse cințe le  unui l a nț ca uza l, form a t din a ta șa me ntul f a ță de  școa lă și f a milie  în re la ție  cu
conving e re a  (cre dința ) tânărului în v a lidita te a  mora lă a  norm e lor și v a lorilor soci a le  [7, p. 123] .
Un punct d e  ve de re  origin a l îl a re  și E . M. L e me rt, pe ntru c a re  norm e le  socia le  prin c a re  se 
re a lize a ză controlul soci a l nu m a i re pre zintă punct e  de  re fe rință const a nte , ci do a r prob a bilități
ca re , în un e le  situa ții, pot g e ne ra  chia r e le  de via nță în urm a  proce sului d e  "e tiche ta re ". În

30
conse cință, L e me rt consid e ră a ctul d e via nt un e fe ct ne mijlocit a l inte nsității și form e i de  control
socia l e xe rcita t a supra  pe rsoa ne lor ca re  înca lcă re gulile  și norm e le  de  convi e țuire  socia lă.

1.3. Concluzii la  ca pitolul I

În procesul de elaborare a capitolului unu și în urma analizei teoretice au fost extrase
urmatoarele concluzii :
1. Proce sul d e  ide ntifca re  a  inte ra cțiuni dintr e  ca uze le , condițiil e  și fa ctorii d e lincv e nțe i
juve nile  e ste  unul dificil și minuțios, c a re  pre supun e  a na liza  a te ntă a  conte xtului în c a re  a  a vut
loc a ctul crimin a l, a  tra se ului soci a l a l făptuitorului în a inte  și în timpul a ctului cr imina l, a 
ca pa cității s a le  de  înțe le ge re  și voință.
2. D e finire a  te rme nului „de lincve nță juve nilă” întîlne ște  une le  dificulta ți prin fa ptul lipse i
a ce stuia  în le gisla tia  pe na la  a  Re publicii Moldova , da r și în le gisla țiile  multor a ltor sta te ,
re pre ze ntând o a cce pțiune  doctrina ră, da r și prin fa ptul ca  a ce a stă noțiune  înglobe a za  o
multitudine  de  comporta me nte , condiții și situa ții de  via ță ca re  nu sunt întotde a una  le ga te  în tre 
e le , da r a duse  la  un numitor comun prin utiliza re a  norma tivului pe na l.
3. Te oriile  criminologic e  în a nsa mblul lor, sunt t e orii prob a bilist e  ce  indică num a i o te ndință a 
fe nome nului, d a r nu o c e rtitudin e . Nici un a  dintr e  orie ntăril e  te ore tice  a na liza te  nu re ușe sc să
surprindă tot a lita te a  ca uze lor fe nome nului infr a cțion a l.
4. Te oriile  biologic e  ne a gă rolul f e nome ne lor psihic e  în form a re a  pe rsona lității individului și
ce l a l re la țiilor dintr e  individ cu c e ila lți, cu grupuril e  și cu soci e ta te a  în a nsa mblul e i.
5. Te oriile  psihologic e , ce l puțin un e le  dintr e  e le , e xclud rolul e re dității și omit unii f a ctori
pa tologici cu rol în comport a me ntul individului (de  e xe mplu, bolil e  minta le ), a cordând
priorit a te  fe nome ne lor psihic e  de  frustr a re  în de fa voa re a  fa ctorilor soci a li.
6. Te oriile de orie ntare   socia lă  ne a gă rolul f a ctorilor p a tologici și psihologici, i a r conduit e le 
de via nte  sunt pus e  pe  se a ma  e xclusivă s a u pre domin a ntă a  crize lor d e  socia liza re  și control
socia l.
7. Totuși, a ce ste  te orii a u me ritul de  a  fi se mna la t principa lii fa ctori implica ți în e tiologia 
de lincve nțe i juve nile , pre cum și principa le le  disfuncții și ca re nțe  a le  unor instituții cu rol de 
socia liza re  și control socia l. Însă, pe ntru o cunoa ște re  e xha ustivă a  re sorturilor ca re  ge ne re a ză
viole nța  în rândul minorilor și tine rilor, e ste  ne ce sa ră o a na liză inte ra ctivă a  tuturor te oriilor,
pe ntru a  re ține  e xplica țiile  pe rtine nte  și fa ctor ii spe cifici unui a numit a re a l te ritoria l și socia l,
da r și o a borda re  pluridisciplina ră a  dome niului lua t în discuție , în scopul e la borării unor mode le 
e tiologice  și pre dictive , ca pa bile  să surprindă între a ga  va rie ta te  ș i comple xita te  a  dife riților
fa ctori de lictoge ni, mode le  ca re  tre buie  să a ibă în ve de re  ce l puțin tre i nive luri de  a na liză:

31
ma crosocia l – socie ta te a  în a nsa mblul e i; microsocia l – fa milia , școa la , ve cinăta te a , grup ul de 
muncă, grupul de  prie te ni, a socia ții și cluburi de  tine ri; individua l – pe rsona lita te a  minorului,
da tă de  trăsăturile  psihice  și fizice  ca re  îl ca ra cte rize a ză. A na liza  pre dictivă e ste  vita lă, întrucât
e a  pe rmite  s chița re a  te ndințe lor viitoa re  a le  fe nome nului de  de lincve nță juve nilă și sta bilire a 
unor progra me  și stra te gii de  inte rve nție  ope ra ționa le .
8. Comport a me ntul d e lincv e ntului minor re fle ctă  sta tutul și c a te goria  socio -profe siona lă
(vârstă, s e x, pr e ze nța  a nte ce de nte lor p e na le  la  a lți m e mbrii a i fa milie i, pre gătire a  școla ră,
compoziți a  fa milie i), conv e rge nța  sa u div e rge nța  fa ță de  re gulile  privind munc a , re la țiile  cu
fa milia  (a nta gonic e  sa u concili a nte , lips a  de  a ca să), r a să, re ligie , conc e pția  individu a lă fa ță de 
e xiste nță (a de pt a l soci a bilității s a u a l individu a lismului), tulburări d e  comport a me nt (provoc a te 
de  a ccide nte  fizice  sa u psihic e ), e xiste nța  le gii norm a liza toa re  și a  posibilității d e  a plica re 
ca te gorică a  a ce ste ia . Fe nome nul a gre siona l re pre zintă o e xiste nță soci a lă concr e tă,
de te rmin a tă de  inte ra cțiunil e  obie ctive  și subi e ctive , re spe ctiv d e  modul d e  re fle cta re 
se nzori a lă a  me diului, pr e cum și d e  modul d e  e la bora re  a  re la ție i de  răspuns d e  către  individ.

32
II. CA UZA LITA TE A  DE LINCV E NȚE I JUV E NILE  ÎN
RE PUBLIC A  MOLDOV A 

2.1. Ca uze le  de lincv e nțe i juv e nile  în Re public a  Moldov a 

De și se  re cunoșt e a  e xiste nța  unor m a nife stări d e lincv e nte  în rândul tin e rilor din R e public a 
Moldov a  și în a inte  de  1991, a ce ste a  e ra u minim a liza te  în ra port cu situa ția  de lincv e nțe i
juve nile  din a lte  țări, m a i a le s din c e le  ca pita liste .
Fe nome nul e ra  ca ra cte riza t, la  a ce a  vre me , de  două trăsături princip a le : se cre tiza re a 
a bsolută a  da te lor st a tistic e  în ve de re a  ne gării f e nome nului și m a nipul a re a  le gisla tivă, în s e nsul
schimbării n a turii unor f a pte  pe na le  comis e  de  tine ri (prin c a re  s-a  limit a t posibilit a te a 
procurorilor și jud e cătorilor d e  a  urmări și inculp a  a numit e  fa pte  de via nte  a le  minorilor), în
ve de re a  ma scării dim e nsiunii r e a le  a  de lincv e nțe i juve nile  [4, p. 238 ]. Ca  o trăsătură g e ne ra lă,
ma jorita te a  tine rilor s e  confrunt a u cu probl e me  gra ve  de  socia liza re  fa milia lă și școl a ră,
ma nife sta te  prin fugă d e  a ca să și d e  la  școa lă, furt, v a ga bond a j, a gre siuni fizic e , consum d e 
a lcool, a de ra re a  la  a ntura je  ne ga tive  e tc.
De  a ltfe l, ce rce tările  sociologic e  și criminologic e  din a ce a  pe rioa dă, cu to a te  inte rdicțiil e 
impus e  de  re gimul tot a lita r, a u dus l a  contur a re a  princip a lilor f a ctori c a re  a u fa voriz a t
fe nome nul infr a cțion a l în rândul tin e rilor: a ) soci a liza re a  de ficita ră sa u chi a r ne ga tivă în c a drul
fa milie i, ca ra cte riza tă de  conflict e  gra ve  și re pe ta te  între  părinți și într e  părinți și copil, lips a 
de  a fe ctivit a te  și comunic a re , a ba ndon f a milia l, consum a buziv d e  a lcool e tc.; b) e șe cul școl a r,
a titudin e a  indif e re ntă fa ță de  școa lă și, în fin a l, a ba ndonul școl a r, fe nome n la  ca re  a  contribuit
și ma rgina liza re a  e le vilor "probl e mă" d e  către  ca dre le  dida ctice ; c) inducți a  ne ga tivă a  grupului
stra da l sa u de  prie te ni [4, p. 239 ].
E ste  de  ne conte sta t fa ptul că a  e xista t de lincv e nța  juve nilă în R e public a  Moldov a  și îna inte 
de  a nul 1991, a n în c a re  a  fost înlătur a t re gimul comunist, fiind înlocuit cu un sist e m de mocr a tic,
ba za t pe  libe rta te  și re spe cta re a  dre pturilor individu a le  (ce l puțin, a ce ste a  sunt c a ra cte risticil e 
a tribuit e  de  către  te oria  politică orânduirii socio -politic e  de mocr a tice ). După a ce l a n soci e ta te a 
moldov e ne a scă a  fost supusă unor tr a nsformări structur a le  profund e , ca re , dincolo d e 
be ne ficiil e  a duse , a u de te rmin a t și o st a re  de  a nomi e , constând în d e re glări e conomic e ,
insta bilita te  politică, inco e re nță și infl a ție  le gisla tivă, lips a  ie ra rhizării priorităților d e  politică
socia lă, corupți e  e tc. A ce a stă d e re gla re  a  siste mului socio -politic a  de te rmin a t sa u a mplific a t

33
une le  fe nome ne  ne ga tive  (ca  sărăci a , ina da pta re a  socia lă, m a rgina liza re a ), printr e  ca re  și
de lincv e nța  juve nilă.
Crimin a lita te a  în rândul minorilor a re  multe  ca uze , ce  dife ră de  ce le  a le  crimin a lității
a dulților, a na lizând a ce st fe nome n, pe  ge nuri d e  infra cțiuni c e rce tătorii în dom e niu a u de sprins
următo a re le :
Ca uze  spe cifice  :
– cre ște re a  după 1991, a  situa țiilor d e  a ba ndon școl a r a  unor e le vi cunoscuți cu comport a me nt
de via nt sa u pre ocupări a ntisoci a le , lips a  une i a ctivități util e  ;
– lipsa  de  supra ve ghe re  pe rma ne ntă d e  către  părinți, supr a ve ghe tori, tutori a  minorilor în
spe cia l a  ce lor “probl e mă”;
– fa miliil e  de zorga niza te  din rândul căror a  provin unii minori infr a ctori a i căror părinți sunt
cunoscuți cu a nte ce de nte  pe na le  ;
– discontinuit a te a  în e duca ție  a  minorilor d e  către  școa lă, unități d e  ocrotir e  ( ca se  de  copii,
școli d e  re e duca re , școli sp e cia le  ) a lte  instituții cu a tribuții în a ce st se ns ;
– ne cuno a ște re a  din timp a  a ntura jului, a  locurilor și m e diilor fr e cve nta te  de  minori ;
– lipsa  une i le gături p e rma ne nte  între  fa milie  și șco a lă;
– influ e nța  unor infr a ctori m a jori a fla ți în a ntura jul minorilor prin d e te rmin a re a  a ce stora  de  a 
comit e  fa pte  a ntisoci a le  ;
– consumul d e  către  unii minori d e  subst a nțe  ha lucinog e ne  și a lcool p e ntru cr e ște re a  une i stări
e uforic e  [14, p. 366 ].
Ca uze  ge ne ra le  :
– modificăril e  e se nția le  inte rve nite  în vi a ța  e conomică, socia lă, cultur a lă, a dministr a tivă și
juridică și dificultățil e  de  a da pta re  a  unor minori l a  a ce ste a ;
– structuril e  și m e ca nism e le  controlului soci a l, sp e cifice  sta tului d e  dre pt ca re  nu sunt în
tota lita te  constituit e  și nu funcțion e a ză la  pa ra me trii doriți;
– influ e nțe le  e xte rne  prin a ctivit a te a  infra cțion a lă de sfășur a tă în Moldov a  de  ce tățe nii străini;
– me nține re a , păstr a re a  a numitor structuri cu disfuncțion a lita te  în e duca ția  minorilor;
– situa ția  ve nitului n a ționa l și a  ce lui individu a l [14, p. 367 ].
Princip a la  ca uză a  a pa riție i a titudinilor a ntisoci a le  o constitui e  influ e nța  me diului soci a l și
proce se lor psihic e  la  nive lul conștiinț e i individului. Lu a re a  hotărâri infr a cțion a le  e ste  re zulta tul
proce se lor psihic e  ca re  a u loc p e  pla nul conștiinț e i. Un rol import a nt îl a u și împr e jurăril e 
concr e te  de  via ță a le  individului. În a ce st cont e xt a ctul infr a cțion a l nu tr e buie  e xa mina t ca  o
simplă r e a cție  la  fa ctorii e xte rni, d e oa re ce  situa ția  concr e tă de  via ță dă n a ște re  prin e a  însăși
la  un a ct de  voință, ci num a i când s e  core le a ză cu p e rsona lita te a  unui individ, când tr e ce  prin
inte re se le , obic e iurile , me nta litățil e , pa rticul a ritățil e  psihic e  a le  individu a lității s a le . De ci,

34
pe ntru a  găsi c a uze le  și condițiil e  ca re  fa voriz e a ză de lincv e nța  juve nilă, tr e buie  să pornim d e 
la  a na liza  structurii int e rne  a le  individului și a  fa ctorilor e xte rni, c a re  pot fi c a uze  a le  a ce stui
fe nome n ne ga tiv sa u condiții c a re  influ e nțe a ză și a lime nte a ză m a nife stăril e  de  a ce st ge n.
Pe rson a lita te a  copilului înce pe  să se  contur e ze  după vârst a  de  2 a ni, vârstă l a  ca re  copilul
înce pe  să pe rce a pă și să fi e  a te nt la  ce e a  ce  se  întâmplă în jurul său. F a milia  e ste  prim a  ca re 
tre buie  să ve ghe ze  la  form a re a  și mod e la re a  pe rsona lității copilului. În p e rioa da  a dole sce nțe i,
continuă în ritm a le rt proc e sul d e  de săvârșir e  a  pe rsona lității individ ului. A pa r a șa  numit e le 
”criz e ” a le  a dole sce nțe i, ca re  a pa r și în r a port cu situ a ția  fa milie i, cu soci e ta te a  în ca re  trăie ște 
a dole sce ntul.În a ce a stă pe rioa dă în c a re  a  cre scut c a pa cita te a  de  a bstra ctiza re  și sint e ză, când
copilul d e vine  pute rnic, c a pa bil de  e forturi m a ri, col e ctivul în c a re  înva ță, grupul d e  prie te ni își
pune  a mpre nta  pe  form a re a  pe rsona lității. Tot a cum gândir e a  lui, păstr e a ză o doză m a re  de 
subie ctivism, în a ce a stă privință e xe mplul d e  obie ctivit a te  a l părinților și prof e sorilor fiind
foa rte  import a nt. Toa te  frământăril e  a dole sce nțe i duc l a  crista liza re a  pe rsona lității, l a 
form a re a  unui id e a l de  via ță și a l unui sist e m de  va lori c a re  nu se  schimbă ult e rior. În ca zul în
ca re  copilul cr e ște  și se  de zvoltă în condiții n e sănăto a se , într -o fa milie  de zbina tă, când
influ e nța t ne ga tiv d e  cole gi, d e  prie te ni, e tc., p e rsona lita te e a  poa te  de ve ni a ce e a  a  unui
infra ctor. P e rsona lita te a  infra ctorului minor, e ste  re zulta tul un e i îmbinări n e izbutit e , a  tuturor
fa ctorilor c a re  concură l a  form a re a  pe rsona lității um a ne , îmbin a re  ca re  dă n a ște re  une i
pe rsona lități t e mpor a r imp e rfe cte  ca re  îmbină gr e utăți d e  dife rite  gra de  în proc e sul de  a da pta re 
la  ce rințe le  vie ții în soci e ta te  [15, p. 370 ].
Tulburăril e  de  comport a me nt, re pre zintă un a  din c a uze le  de  na tură bio -psihică a le 
de lincv e nțe i juve nile . A ce ste  tulburări comport a me nta le  se  pot m a nife sta  prin comport a me nte 
suicid a re , fugil e , comport a me nta le  a gre sive  și d e lincv e nța  juve nilă a  toxicom a nilor.
De lincv e nța  juve nilă e ste  de te rmin a tă de  ima turita te a  a fe ctivă, int e le ctul lini a r, de zvolt a re a 
diza rmonică a  pe rsona lității [14, p. 163]. Comportamentul anormal se identifică prin faptul că
datează de mulți ani, este persistent, nu urmează evoluția unor episoade de boală psihică, este
evident dezaptativ față de o gamă largă de situații personale și sociale.
Fuga  și va ga bond a jul re pre zintă a lte  două tulburări d e  comport a me nte  gra ve , ca re  se 
a socia ză, d e  re gulă, cu a ba ndon a re a  școlii și cu a lte  tulburări d e  comport a me nt. Fug a  nu
re pre zintă o infr a cțiun e  da r e ste  un înc e put d e  comport a me nt de lincv e nt. V a ga bond a jul e ste  o
formă d e  fugă org a niza tă, de te rmin a tă de  o ins a tisfa cție  fa ță de  me diul n a tura l. Victim e  a le 
va ga bond a jului sunt a de se a  copiii cr e scuți în orf e lina te  unde  re gimul d e  via ță e ste  se ve r [12,
p. 83] . În g e ne ra l, sunt înclin a ți spr e  va ga bond a j copiii cu o p e rsona lita te  de za rmonică, c e i ca re 
a u suf e rit un e le  modificări psihic e  în urm a  le ziunilor și inf e cțiilor c e re bra le  și copiii
schizofr e nici. L a  a dole sce nți va ga bond a jul se  da tore a ză, spiritului d e  a ve ntură a l unor minori

35
ca re  se  a socia ză în grupuri sub conduc e re a  une i pe rsona lități psihop a te  ce  de te rmină l a 
ma nife stări a ntisoci a le . De  obice i, fug a  se  ca ra cte rize a ză prin brusch e țe  și a de se a  e a  poa te  fi
primul s e mn d e  ina da pta re . Dintr e  fa ctorii c a re  duc l a  a ce st fe nome n, a r put e a  fi me nțion a ți :
spiritul d e  re voltă, dorinț a  de  inde pe nde nță, plictis e a la , spiritul d e  a ve ntură, căut a re a  fe ricirii
în ide a l, în mistic. P e ntru a utorul fr a nce z me nțion a t ma i sus, v a ga bond a jul a dole sce nt e ste  un
” simbol ” a l izolării într -un univ e rs de zuma niza t din punct d e  ve de re  a l univ e rsului f a milia l
[10, p. 36 ].
Bolil e  psihic e . Da că tulburăril e  de  comport a me nt nu îns e a mnă n e a păra t boa lă psihică și a r
pute a  în a numit e  condiții să nu ducă l a  de lincv e nță, tulburăril e  pa tologic e  de  pe rsona lita te  se 
ma nife stă în copilări e  prin m a nife stări d e lincv e nte . A sfe l, pe rsona lita te a  structur a lă diz a rmonic
de  tip a ntisoci a l, se  ma nife stă în copilări e  prin chiulul r e pe ta t, purt a re  ne core spunzăto a re ,
minciun a  pe rsiste ntă, furturi, v a ga bond a j, va nda lism [17, p. 318] . A ce ste  tulburări r e pre zintă o
ca uză d e  na tură strict psihică. Tot în a ce a stă grupă d e  ca uze  intră d e bilitățil e  minta le , orga nice ,
sa u întârzi e rile  în de zvolt a re a  inte le ctua lă. E tiomlogic, comport a me ntul d e lincv e nt juv e nil,
re cuno a ște  și stări s e che la re  de  limită, după l e ziunil e  ce re bra le , tra uma tisme le  obstr e tica le  sa u
me ningo – e nce fa lopa tice  din copilări e . A ce a sta  e xplică compor a me ntul a be ra nt prin
modificăril e  conse cutiv e  minta le , sindromuril e  e pile ptice  sa u tulburări d e  ca ra cte r.
Infirmitățil e  și bolil e  soma tice . E ste  vorba  de spre  de ficie nțe  de  ordin psihic, infirmități c a re 
de te rmină l a  individ un s e ntime nt de  infe riorit a te  și de  a ici ur a  împotriv a  ce lor sănătoși,
a gre sivita te a  și un e ori comport a me nt de lincv e nt [17, p. 336] . Un copil h a ndica pa t fizic, po a te 
de ve ni e goist, d a torită infirmității s a le . Totul de pinde  de  me diul soci a l în c a re  trăie ște , pe ntru
că, d a că nu sunt priviți cu dispr e ț, da că nu sunt m a rgina liza ți de  ce ila lți, e i se  pot int e gra  psihic
în col e ctivita te . Dintr e  bolile  psiho -soma tice  a ș a minti a nore xia  minta lă, ca re  se  ca ra cte rize a ză
prin a lime nta ție  pre ca ră, urm a tă de  toa te  conse cințe le  me ta bolic e . A re  ca  simptom e  : de pre sie ,
a nxie ta te , sta re  de  te nsiun e , ostilit a te , a titudin e  dispe ra tă, ură. Ob e zita te a  e ste  o a ltă bo a lă
soma tică c e  însoț e ște  pe  pla n psihic compl e xul d e  infe riorit a te , cu to a te  conse cințe le  ne ga tive ,
pe  ca re  le  poa te  a ve a  pe ntru un copil cu psihic l a bil și d e  ca re  nu se  ocupă nim e ni pe ntru a -i
înlătu ra  a ce st compl e x.
Vârst a . Unii a utori consid e ră că e xistă o strânsă r e la ție  între  vârstă și comit e re a  unor f a pte 
a ntisoci a le . A sfe l, s-a  const a ta t că c e l ma i ma re  număr d e  infra cțiuni e ste  săvârșit d e 
a dole sce nți și tin e ri pe ntru că a ce a stă vârstă pr e supun e  ma i multă forță fizică și t e me rita te  sa u
chia r ne săbuință.
E re dita te a . S-a  pus probl e ma  da că e re dita te a  e ste  o ca uză a  fe nome nului infr a cțion a l.
Opini a  pe  ca re  o susțin e ste  a ce e a  ca  pe  ca le  e re dita ră se  tra nsmit do a r pre dispoziții c a re  numa i
în condiții d e  me diu f a vora bile  de vin și r e a lități. Prin int e rme diul comunic a ție i e fe ctive , a l

36
simp a tie i, copilul a simil e a ză dintr -o da tă o g a mă d e  trăsături și tip a re  “,cor e spond e nte le  proprii
spe cie i de  e se nță col e ctivă. C a  urma re  e l de vine  ca pa bil să influi e nțe ze  me diul e xte rn prin
prism a  unor m e ca nism e  re gla toa re  ” col e ctive  “, cr e ând impr e sia  pose dării unor a da ptări
socia le  înăscut e .
Ca re nțe le  de  a fe ctivit a te . Re pre zintă a ltă c a uză a  de lincv e nțe i juv e nile , de  na tură
psihologică. A stfe l ma jorita te a  de lincv e nților minori sunt copiii prov e niți din f a milii
de zorga niza te , fie  din c a se le  de  copii. A ce știa  a u o p e rsona lita te  diza rmonică d a torită lips e i
a fe cțiunii și impulsurilor a fe ctive . A fe ctivit a te a  a re  un rol d e ose bit de  import a nt în form a re a 
unui comport a me nt a de cva t, în a da pta re a  la  me diu. Un copil lipsit d e  căldur a  une i fa milii, d e 
a fe ctivit a te e a  ce lor din jur, nu v a  ști să dărui a scă s e ntime nte  frumo a se  și se  va  contur a  ca  o
pe rsona lita te  e goce ntrică, cu r e a cții instinctiv e  prim a re .
Ca uze  de  na tură soci a lă. Un psihic l a bil, un psihic boln a v, nu e ste  o ca uză a  de lincv e nțe i
juve nile , de cât d a că a numit e  ca uze  de  me diu f a voriz e a ză a ce st lucru. Un copil cu un psihic
sănătos, norm a l a junge  în mod sigur l a  de lincv e nță d a că m e diul soci a l în c a re  trăie ște  e ste 
ne ga tiv. Într e  ca uze le  de  ordin soci a l ca re  ge ne re a ză de lincv e nța  juve nilă s e  de sprind cât e va 
ca re  sunt în g e ne ra l, se siza te , a cce pta te  și a na liza te  de  ma jorita te a  sociologilor și a  oa me nilor
de  știință. A ce ste a  a r fi :
– disfuncții a le  me diului f a milia l ;
– e șe cul școl a r și in a da pta re a  școla ră ;
– ina da pta re a  și ne inte gra re a  socio -profe siona lă;
– insufici e nțe  a le  grupului d e  prie te ni și a le  modului d e  pe tre ce re  a  timpului lib e r ;
– a lte  ca uze  de  na tură soci a lă [19, p. 18 ] ;
Disfuncții a le  me diului f a milia l. În fa milie  copilul își p e tre ce  ce a  ma i ma re  pa rte  din timp.
Pe rsona lita te a  în form a re  a  copilului e ste  strict influ e nța tă de  mode lul of e rit de  părinți. F a milia 
își pr e găte ște  copilul p e ntru vi a ță, e a  poa te  fi me diu e duca tiv sa u dimpotrivă, guv e rna tor d e 
de via ții compor ta me nta le  până l a  form a  gra vă a  de lincv e nțe i juv e nile . Fa milia  îsi e xe rcită
influ e nța  a supra  copilului prin structur a  sa  și niv e lul de  tra i ma te ria l și cultur a l, prin stilul d e 
via ță ce  o ca ra cte rize a ză [14, p. 163] . De lincv e nța  juve nilă a pa re  de  ce le  ma i mult e  ori, a tunci
când copilul s a u a dole sce ntul norm a l psihic, a fla t sub influi e nța  a tâtor f a ctori, e ste  frusta t de 
suportul form a tiv și d e  a mbia nța  a fe ctiv – ma turiza ntă a  une i fa milii a rmonio a se . Disfuncțiil e 
siste mului f a milia l, constitui e  ca uza  princip a lă a  comport a me ntului d e via nt la  copii.
Re constituir e a  une i fa milii din văduvi s a u divorț a ți, cu copii r e zulta ți din f a mili a nte rioa re  poa te 
e xe rcita  o influ e nță n e ga tivă a supra  copilului. Un copil cr e scut într -un a se me ne a  me diu v a  fi
cu ușurință e xpus influi e nțe lor nociv e  a ntisoci a le  a le  me diului și v a  tre ce  ușor l a  săvârșir e a  de 
de licte . Pe ntru o d e zvolt a re  psihică norm a lă, minorul tr e buie  să a ibă un s e ntime nt de  sigur a nță,

37
ne ce sa r de zvoltării s a le  e chilibr a te . A ce st se ntime nt de pinde  de  următo a re le  condiții :
prote cție  împotriv a  loviturilor din a fa ră, s a tisfa ce re a  tre buinț e lor e le me nta re , coe re nța  și
sta bilita te a  ca drului d e  de zvolt a re , se ntime ntul d e  a  fi a cce pta t de  a i săi. Copilul tr e buie  să fie 
iubit, să dărui a scă dr a goste , să fi e  condus și îndrum a t, dobândind înc e tul cu înc e tul o e xpe rie nță
a fe ctivă și soci a lă compl e xă [14, p. 163 ]. Ca re nțe le  e duca ționa le  ma nife sta te  la  nive lul fa milie i
pot fi c a uze  a le  de lincv e nțe i juv e nile . A sfe l de  ca re nțe  sunt : lips a  unui clim a t de  ca lm și
înțe le ge re  în fa milie , nive lul prof e siona l sa u cultur a l scăzut a l părinților, schimb a re a  fre cve ntă
a  me diului f a milia l, re gimul e duca tiv fa milia l de ficita r.
E șe cul școl a r și inc a pa cita te a  școla ră. E ste  o ca uză a  de lincv e nțe i juv e nile , o condiți e 
ca re  în pr e ze nța  unor f a ctori f a ce  posibilă a pa riția  fe nome nului d e  de lincv e nță, d a r e ste  și un
e fe ct a l disfuncțiilor psiho – socia le  a le  fa miliilor din c a re  provin minorii. Totod a tă, e șe cul
școla r se  da tore a ză și f a ptului că un e le  ca dre  dida ctice  nu găs e sc întotd e a una  me tode le  ce le 
ma i bun e  pe ntru e duca re a  e le vului.
Intra re a  în m e diul școl a r, tre ce re a  de  la  comunit a te a  a fe ctivă a  fa milie i la  comunit a te a 
de  disciplin a re  a  școlii, a re  a de se a  pe ntru copil s e mnific a ția  și proporțiil e  une i a de văra te  crize .
De pinde  de  fa milie  și de  ca dre le  dida ctice  de  fe lul în c a re  copilul d e pășe ște  a ce a stă criză.
Insufici e nța  școla rizări a  minorilor e ste  o a ltă ca uză a  ina da ptibilității minorului. A ce a sta 
se  da tore a ză fi e  a titudinii indif e re nte  fa ță de  școa lă, fi e  situa ție i ma te ria le  gre le , opoziți e i
părinților, a tra ge rii lor în grupuri d e  prie te ni cu pr e ocupări n e ga tive . Totod a tă, ne cuno a ște re a 
de  către  ca dre le  dida ctice  a  situa ție i fa milia le  a le  e le vilor sl a bi, indif e re nța  fa ță da  a ce știa ,
săvârșir e a  unor gr e șe li gr a ve  în a pre cie re a  a ctivității lor, f a voriz e a ză e șe cul școl a r și
ina da pta re a  școla ră.
Ina da pta re a  și ne inte gra re a  socio -profe siona lă. Se  da tore a ză e duca ție i primit e  la  locul
de  muncă, a ce sta  putând e xe rcita  a supra  individului influ e nțe  ne ga tive , nu prin sin e  însuși, ci
prin a nsa mblul d e  e le me nte  ma te ria le  și socio -uma ne  pe  ca re  le  cuprind e . A stfe l, un rol
ne ga tiv îl a u: “nive lul școl a r și prof e siona l scăzut a l unor a  dintr e  cole gii d e  muncă, dispr e țul
fa ță de  le gi a l a ce stora , indisciplin a  la  locul d e  muncă, a bse nte ismul, r e la țiile  conflictu a le  cu
cole gii d e  muncă, consum d e  a lcool l a  locul d e  muncă, org a niza re a  ne core spunzăto a re  a 
proce sului muncii, n e a corda re a  une i a te nții sufici e nte  tine rilor p e ntru r e zolva re a  unor
probl e me  ( ca za re , se rvire a  me se i ) sunt gr e șe li a le  ce lor c a re  a u a tribuții în a ce st se ns, a le 
ce lor cu funcții d e  conduc e re  și org a niza re  a  producți e I” [10, p. 37] . A ce ste  insufici e nțe  pot
de te rmin a  lipsa  de  inte re s a  tânărului p e ntru muncă, p e ntru a ctivit a te a  productivă, e l obținând
re zulta te  sla be  sa u foa rte  sla be . S-a  const a ta t în urm a  unor c e rce tări a supra  unui lot d e 
de lincv e nți tin e ri, că 49% e ra u muncitori n e ca lifica ți, a vând un niv e l de  școla riza re  între  4 – 7
cla se  ne te rmin a te .

38
Insufici e nțe  a le  grupului d e  prie te ni și a le  modului d e  pe tre ce re  a  timpului lib e r.
Prie te ni, c a  și grupuril e  stra da le , a u re pre ze nta t în mult e  ca zuri, grupuri d e  socia liza re 
“ne ga tivă ” chi a r de  de lincv e nță p e ntru unii minori și tin e ri. A ce ste  grupuri sunt constituit e  ce l
ma i a de se a  din tin e ri prov e niți din f a milii cu disfuncții, tin e ri ce  pre zintă d e ficit d e  școla riza re ,
e șe c școl a r, ne ânțe le ge re a  profe siona lă, p a ra zitism [25, p. 263] . A se me ne a  grupuri s e 
orie nte a ză spr e  comit e re a  unor a ctivități a fla te  la  ma rgine a  de via nțe i soci a le , a jungând
fre cve nt la  a  comit e  infra cțiuni. Din c e rce tările  e fe ctua te  re zultă că grupul d e  prie te ni în c a re 
e ste  inte gra t minorul d e lincv e nt e ste  constituit, d e  obice i, din indivizi d e  a ce e a și vârstă și se x
cu a l minorului c e rce ta t. De  ce le  ma i mult e  ori în grupul d e  prie te ni a pa r infr a ctori minori s a u
ma jori, c a re  de  obice i sunt lid e rii grupului. R e fe rindu -se  la  grupul d e  prie te ni și la  modul în
ca re  a ce sta  influ e nțe a ză ne ga tiv comport a me ntul minorului, unii a utori consid e ră că a ce ste 
grupuri a cțion e a ză în virtut e a  unor ” m e ca nism e  de  a păra re  “. A ce ste a  a r fi când ”
supra vie țuire a  ” și co e ziune a  grupului e ste  a me nința tă, a sfe l de  me ca nism e  fiind : globific a re a 
de lincv e ntului, “imuniz a re a  ” tre pta tă și progr e sivă împotriv a  tuturor s e ntime nte lor tipic um a ne ,
consolid a re a  ima ginii n e ga tive  pe  ca re  de lincv e nții și -a u făcut -o de spre  e i înșiși [25, p. 263] .
Minorul tr e buie  îndrum a t în modul d e  pe tre ce re  a  timpului lib e r. Părinții tr e buie  să-l orie nte ze 
nu num a i spre  a ctivități sportiv e  și distr a ctive , ci și spr e  le ctura  unor cărți b une  și instructiv e ,
spre  spe cta cole , e xpoziții e tc. E ste  bine  ca  minorului să i s e  impună o oră d e  întoa rce re  a ca să
se a ra , pe ntru a  nu-i da  posibilit a te a  de  a  folosi în d e trime ntul său timpul d e  odihnă. Șco a la  a re 
un rol fo a rte  import a nt în modul d e  pe tre ce re  a  timpului lib e r, prin a cțiunil e  pe  ca re  le 
orga nize a ză, pe  ca re  le  propun e  e le vilor. D e  a se me ne a  s-a  const a ta t o le gătură într e  nive lul de 
instruir e  și e duca ție  a l e le vilor și modul d e  pe tre ce re  a l timpului lib e r.
A lte  ca uze  de  na tură soci a lă.
S-a  const a ta t că tr e ce re a  de  la  un tip d e  via ță la  a ltul, l a  modul d e  e xiste nță urb a nă de  la 
ce a  rura lă, po a te  de te rmin a  comport a me nte  de via nte . A stfe l, s-a  re le va t fa ptul că în condiții
de  industri a liza re  și urb a niza re  a cce le ra tă, un e le  grupuri soci a le  nu re ușe sc să s e  a da pte ze 
ra pid la  noua  situa ție , ce e a  ce  conduc e  la  a pa riția  unor disfuncții în proc e sul d e  socia liza re .
A poi, în condițiil e  a ctua le  de  industri a liza re , spe cia liza re , urb a niza re , birocr a tiza re a 
orga niza țiilor și instituțiilor um a ne  în continuă de zvolt a re  te hnologică, a re  loc o m a turiza re 
psihică timpuri e  a  minorului, a fla tă a de se ori în conflict cu întârzi e re a  ma turizării soci a le , ca re 
pre supun e  pre lungir e a  studiilor, întârzi e re a  la nsării în vi a ța  socia lă a ctivă [8, p. 318] . De  multe 
ori, minorul, a dole sce ntul, d e  14, 15, 16 a ni consid e rându -se  ma re , vrând să p a ră m a tur,
înce rcând să imit e  comport a me ntul unor a dulți p e ntru a  fi consid e ra ți e i însăși a dulți, a jung să
comită a cte  a ntisoci a le , infr a cțiuni, c onsid e rând că în f e lul a ce sta  își dov e de sc cur a jul și
ma turita te a .

39
O a ltă ca uză a r fi constituit -o de ficie nțe le  de  a ctivit a te  a  unor inst a nțe  de  control soci a l și
îndrum a re  e duca tivă cum sunt: org a ne le judici a re  și re pre ze nta nții a utorității tut e la re . Lips a  lor
de  ope ra tivita te , ne inre gistra re a  tuturor situ a țiilor c a re  impun e a u lua re a  unor măsuri d e 
ocrotir e  socia lă, cr e e a ză condiții f a voriz a nte  pe ntru d e via nța  pe na lă a  minorului . A stfe l, în
ca zurile  în ca re  se  dove de ște  că fa milia  e ste  un m e diu nociv p e ntru cr e ște re a  și e duca re a 
copilului, a utorit a te a  tute la ră tre buie  să a cțion e ze  pe ntru sco a te re a  lui din a ce st m e diu și
încre dința re a  lui, un e i instituții d e  ocrotir e  a  minorilor.
În fin e , s-a  pus probl e ma  da că te le viziun e a  și cin e ma togra ful pot g e ne ra  de lincv e nța 
juve nilă, întrucât s -a  const a ta t că minorii își pe tre c o m a re  pa rte  a  timpului lib e r în f a ța 
te le vizorului s a u la  cine ma togra f. E ste  vorba  în sp e cia l de  e misiunil e  și film e le  ca re  a u sce ne 
de  viole nță, a ce ste a  constituind un p e ricol p e ntru copii, cu un e le  pe rturbări a fe ctive  și
ca ra cte ria le , da tora tă frustării, e le  putând f a voriz a  de lincv e nța . In ge ne ra l ca  o opini e 
pe rsona la  e xpus a  si in lucr a rile  de  spe cia lita te , te le viziun e a  și cin e ma togra ful, nu sunt c a uze 
a le  de lincv e nțe i juv e nile , însă e le  sunt condiții c a re  pot influ e nța , pot a lime nta  sta re a 
infra cțion a lă, incitând l a  săvârșir e a  unor f a pte  a ntisoci a le .

2.2. Fa ctorii c e  de te rmină d e lincv e nța  juve nilă

Pe rsona lita te a , a șa  cum s e  ma nife stă e a  la  pe rsoa na  ma tură, e ste  re zulta tul unui înd e lung
proce s de  de zvolt a re  ca re  înce pe  înca  din copilări a  timpuri e . A stfe l, omul nu s e  na ște  cu
pe rsona lita te  ci a ce a sta  se  form e a ză tr e pta t, pa rcurgînd m a i multe  e ta pe . Proc e sul d e 
construir e  a  unui drum în vi a ță, propriu fi e ca re i pe rsoa ne , e ste  un proc e s de te rmin a t si
condițion a t de  ma i mulți f a ctori c a re  inte rvin și int e ra cțion e a ză va ria t.
În opini a  ma i multor a utori, d e lincv e nța  juve nilă e ste  a lime nta tă de  două c a te gorii d e 
fa ctori: f a ctori e ndog e ni (int e rni) și f a ctori e xoge ni (e xte rni). În prim a  ca te gorie  se  includ:
pa rticul a ritățil e  de  vârstă și structur a  ne uropsihică, p a rticul a rități a le  pe rsona lității în form a re ,
pa rticul a ritățil e  ca re  s-a u form a t sub influ e nța  unor f a ctori e xte rni, m a i a le s a  ce lor fa milia li
[16, p. 165] . În a  doua  ca te gorie  se  includ f a ctorii sociocultur a li, e conomici, socio a fe ctivi și
e duca ționa li din c a drul microgrupurilor și m a crogrupurilor um a ne , în c a re  tre buie  să se 
inte gre ze  tre pta t copilul și tânărul, înc e pând cu f a milia , școa la , soci e ta te a  [16, p. 165 ]. Cor e la ția 
dintr e  ce le  două c a te gorii d e  fa ctori și pond e re a  fie cărui a  în de te rmin a re a  comport a me ntului
de lincv e nt a l minorilor n -a u putut fi st a bilite  printr -o a borda re  una nim a cce pta tă, de oa re ce 
orice  înce rca re  de  a  e xa ge ra  rolul f a ctorilor int e rni sa u a l ce lor e xte rni riscă să nu fi e  va lida tă

40
de  pra ctică. În continu a re  mă voi r e fe ri la  prim a  grupă d e  fa ctori c a re  de te rmină și f a voriz e a ză
comport a me ntul d e lincv e nt a l minorilor.
E re dita te a : înse a mnă tr a nsmit e re a  însușirilor s a u ca ra cte re lor fizic e , psihic e  de  la  părinți
la  copii prin mijlocir e a  pla sme i ge rmin a tive . “Ge ne ticie nii de  a stăzi a u de scope rit re gulile  și
me ca nism e le  de  tra nsmit e re  e re dita ră, și a nume : ½ din c a ra cte re le  ta tălui și ½ din c a ra cte re le 
ma me i. A șa , din părinți în a lți (a tât ta ta , cât și m a ma ) se  na sc copii în a lți; din t a tă îna lt și m a mă
joa să se  na sc ¼ copii în a lți, ¼ copii scunzi și 2/4 copii hibrizi, a vând a me ste c de  ca ra cte re”  [21,
p. 15] . Une le  ca ra cte re  de  la  ta tă sa u de  la  ma mă sînt domin a nte  și e vide nte , a lte  ca ra cte re 
sînt r e ce sive , a scuns e , a ce ste a  din urmă, d a că nu a pa r în prim a  ge ne ra ție , pot să a pa ră în
ge ne ra ția  a  doua  sa u a  tre ia  [22, p. 151 ]. A stfe l, prin int e rme diul e re dității nu s e  tra nsmit e 
crimin a lita te a  (de lincv e nța ) ca  a ta re , ci do a r a noma liile  psihic e  ca re  fa cilite a ză a pa riția  e i,
dintr e  ca re  a mintim co e ficie ntul scăzut d e  inte lige nță, o conduită n e control a tă sa u sla b
control a tă, a bse nța  simțului mor a l [21, p. 15 ].
Tulburăril e  de  comport a me nt și p e rson a lita te : re pre zintă u na  dintr e  ca uze le  de  na tură
bio-psihică a le  de lincv e nțe i juv e nile . Tulburăril e  comport a me nta le  se  pot m a nife sta  prin
comport a me nte  suicid a re , fuga  de  a ca să și d e  la  școa lă, comport a me nte  a gre sive  și de lincv e nța 
juve nilă a  toxicom a nilor. D e lincv e nța  juve nilă e ste  de te rmin a tă de  ima turita te a  a fe ctivă,
de zvolt a re a  diza rmonică a  pe rsona lității. T e rme nul „p e rsona lita te ” se  re fe ră la  ca litățil e 
comport a me nta le  sta bile  a le  unui individ într -o ma re  va rie ta te  de  circumst a nțe . Da că pe rsoa na 
s-a  comport a t ma i întâi norm a l și la  un mom e nt da t înce pe  să se  comport e  a norm a l, se  spun e  că
a re  o tulbur a re  minta lă; da că însă comport a me ntul e i a  fost întotd e a una  la  fe l de  a norm a l, se 
spun e  că a re  o tulbur a re  de  pe rsona lita te  [11, p. 115] . Ce e a  ce  la  vârst a  a dultă d e numim
tulbur a re  de  pe rsona lita te , la  vârst a  copilări e i e ste  de numită tulbur a re  de  comport a me nt.
Comport a me ntul a norm a l se  ide ntifică prin f a ptul că d a te a ză de  mulți a ni, e ste  pe rsiste nt, nu
urme a ză e voluți a  unor e pisoa de  de  boa lă psihică, e ste  e vide nt de za pta tiv fa ță de  o ga mă la rgă
de  situa ții pe rsona le  și soci a le .
Fa ctori d e  na tură m e dica lă: da că tulburăril e  de  comport a me nt nu îns e a mnă n e a păra t
boa lă psihică și a r pute a  în a numit e  condiții să nu ducă l a  de lincv e nță, tulburăril e  pa tologic e  de 
pe rsona lita te  se  ma nife stă în copilări e  prin a cțiuni d e lincv e nte . A stfe l, pe rsona lita te a 
structur a lă diz a rmonic d e  tip a ntisoci a l se  ma nife stă în copilări e  prin purt a re 
ne core spunzăto a re , minciună p e rsiste ntă, furturi, v a ga bond a j, va nda lism [16, p. 145] . A ce ste 
tulburări r e pre zintă o c a uză d e  na tură strict psihică. Tot în a ce a stă grupă d e  ca uze  intră
de bilitățil e  minta le , org a nice , sa u întârzi e rile  în d e zvolt a re a  inte le ctua lă. E tiomlogic,
comport a me ntul d e lincv e nt juv e nil r e cuno a ște  și stări s e che la re  de  limită, după l e ziunil e 
ce re bra le , tra uma tisme le  obstr e tica le  sa u me ningo –e nce fa lopa tice  din copilări e . A ce a sta

41
e xplică comport a me ntul a be ra nt prin modificăril e  conse cutiv e  minta le , sindromuril e  e pile ptice 
sa u tulburăril e  de  ca ra cte r [16, p. 145 ]. Disfuncțiil e  ce re bra le  de  a se me ne a  a r put e a  fa voriz a 
de zvolt a re a  de lincv e nțe i juv e nile  Tot a ici put e m m e nțion a  de spre  infirmitățil e  și bolil e 
soma tice , fiind vorb a  de spre  de ficie nțe  de  ordin psihic, infirmități c a re  de te rmină l a  individ un
se ntime nt de  infe riorit a te  și, d e  a ici, ur a  împotriv a  ce lor sănătoși, a gre sivita te a  și un e ori
compor ta me ntul d e lincv e nt [3, p. 59] . Un copil cu h a ndica p fizic po a te  de ve ni e goist din c a uza 
infirmității s a le . Totul d e pinde  de  me diul soci a l în c a re  trăie ște ; da că nu e ste  privit cu dispr e ț și
ma rgina liza t de  ce ila lți, e l se  poa te  inte gra  psihic în col e ctivit a te . Printr e  bolile  psihosom a tice 
me nționăm a nore xia  minta lă, c a re  se  ca ra cte rize a ză prin a lime nta ție  pre ca ră, urm a tă de 
conse cințe  me ta bolic e , cu simptom e : de pre sie , a nxie ta te , sta re  de  te nsiun e , ostilit a te , a titudin e 
dispe ra tă, ură. Ob e zita te a  e ste  o a ltă bo a lă som a tică c e  însoț e ște  pe  pla n psihic compl e xul d e 
infe riorit a te , cu to a te  conse cințe le  ne ga tive , pe  ca re  le  poa te  a ve a  pe ntru un copil cu psihic
la bil și d e  ca re  nu se  ocupă nim e ni pe ntru a -i înlătur a  a ce st compl e x [18, p. 166 ].
Tulburări a le  a fe ctivității : e ste  cunoscut rolul a fe ctivității în vi a ța  și a ctivit a te a  individului
uma n și oric e  a ba te re  de  la  norm a l duc e  ime dia t la  se rioa se  probl e me  de  a da pta re .
De lincv e nții minori s e  ca ra cte rize a ză fie  printr -un niv e l insufici e nt de  ma turiza re  a fe ctivă, fi e 
prin dif e rite  stări d e  de re gla re  a  a fe ctivității. Insufici e nța  de  ma turiza re  a fe ctivă (c a ra cte riza tă
prin lips a  une i a utonomii a fe ctive  ce  conduc e  la  cre ște re a  susce ptibilității, prin insufici e nta 
de zvolt a re  a  a utocontrolului a fe ctiv și prin sl a ba  de zvolt a re  a  e moțiilor și s e ntime nte lor
supe rioa re , înde ose bi a  ce lor mor a le ) conduc e  la  ne re a liza re a  une i ca pa cități d e  a utoe va lua re 
și de  e va lua re  a de cva tă [19, p. 17 ]. De lincv e nții pr e zintă o întârzi e re  a  ma turității a fe ctive  de 
doi a ni fa ță de  ne de lincv e nții d e  a ce e a și vârst a  cronologică. Stăril e  de  de re gla re  a  a fe ctivității
includ: stăril e  de  frustr a re  a fe ctivă, conflict e le  a fe ctive , inst a bilita te a  (la bilita te a ) a fe ctivă,
a mbiv a le nța  a fe ctivă, indif e re nța  a fe ctivă, a bse nța  e moțiilor și a  înclin a țiilor a ltruist e  și
simp a te tice  [19, p. 18] . Din c a uza  nive lului cr e scut a l e goce ntrismului și a l e goismului și,
totod a tă, a  unui niv e l scăzut a l tole ra nțe i la  frustr a re , formul a re a  și a tinge re a  unor obi e ctive 
a cțion a le  se  fa ce  prin a pe lul la  mijlo a ce  ile ga le . Una  dintr e  ce le  ma i fre cve nte  ca ra cte ristici
psihic e  a le  de lincv e nților minori e ste  insta bilita te a  e motiv -a cțion a lă ca re  se  a socia ză fre cve nt
cu a gre sivita te a , a pre ciind că a ce a sta  re zidă în a ce le  form e  de  comport a me nt ofe nsiv consum a t
pe  pla n a cțion a l sa u ve rba l, ca re  obișnuit, d a r nu în mod n e ce sa r, constitui e  o re a cție 
disproporțion a lă la  o opoziți e  re a lă sa u ima gina ră.
Tulburări d e  ca ra cte r: La  nive lul p e rsona lității, trăsăturil e  de  ca ra cte r înd e pline sc în
spe cia l funcți a  de  re gla re  a  ca ra cte rului, d e te rminând un mod const a nt de  ma nife sta re .
Comport a me ntul po a te  fi ori e nta t pozitiv s a u ne ga tiv, trăsăturil e  pre ze ntându -se  în cupluri
pola re  (pozitiv – ne ga tiv). C e rce tările  e fe ctua te  a supra  profilului d e lincv e ntului minor a u scos

42
în e vide nță f a ptul că a ce sta  se  ca ra cte rize a ză printr -un niv e l de  ima turita te  socia lă ca re  se 
ma nife stă prin a utocontrol insufici e nt, impulsivit a te  și a gre sivita te , sub e stima re a  gre șe lilor și
a  a cte lor a ntisoci a le  comis e , indif e re nță și dispr e ț fa ță de  muncă, opoziți e  și re sping e re  a 
norm e lor soci a l-juridic e  și mor a le , te ndinț e  e goce ntrice , e xa ce rba re a  unor motiv e  pe rsona le 
e goist e , a bse nța  sa u insufici e nța  se ntime nte lor e tico-mora le , dorinț a  re a lizării un e i vie ți
ușoa re , fără muncă [19, p. 21 ]. Prin a na liza  pe rsona lității s e  înce a rcă să s e  ridice  ma sca  de  pe 
conținutul d e via nt a l comport a me ntului infr a ctorului și să s e  obțină o bună int e rpre ta re 
e xplic a tivă a  a ce stuia . Re a lita te a  infra cțion a lă ne  a ra tă că c e i ca re  înca lcă le ge a , norm e le 
a cce pta bile  a le  inte ra cțiunii um a ne  sunt, d e  multe  ori, p e rsoa ne  de prim a te , se ntime nte le  lor
fiind difuz e , ne cla re .
Ce a  de -a  doua  grupă d e  fa ctori includ e  fa ctorii e xte rni sa u soci a li. Un psihic l a bil, un psihic
bolna v nu e ste  o ca uză a  de lincv e nțe i juve nile , de cât da că a numit e  ca uze  de  me diu fa voriz e a ză
a ce st lucru. Un copil cu un psihic sănătos a junge  în mod sigur l a  de lincv e nță d a că m e diul soci a l
în ca re  trăie ște  e ste  ne ga tiv. Din șirul d e  fa ctori de  ordin soci a l ca re  ge ne re a ză de lincv e nța 
juve nilă s e  de sprind câte va  ca re  sunt, în g e ne ra l, se siza te , a cce pta te  și a na liza te . A ce ste a  a r
fi:
– disfuncții a le  me diului f a milia l și clim a tul fa milia l ne fa vora bil;
– e șe cul școl a r și in a da pta re a  școla ră;
– insufici e nțe  a le  grupului d e  prie te ni și a le  modului d e  pe tre ce re  a  timpului lib e r;
– a lcoolul și consumul d e  droguri [ 19, p. 14 ].
Disfuncții a le  me diului f a milia l: în fa milie  copilul își p e tre ce  ce a  ma i ma re  pa rte  din timp.
Pe rsona lita te a  în form a re  a  copilului e ste  strict influ e nța tă de  mode lul of e rit de  părinți. F a milia 
își pr e găte ște  copilul p e ntru vi a ță, e a  poa te  fi me diu e duca tiv sa u, dimpotrivă, guv e rna tor d e 
de via ții comp orta me nta le  până l a  form a  gra vă a  de lincv e nțe i juv e nile . Fa milia  își e xe rcită
influ e nța  a supra  copilului prin structur a  sa  și niv e lul de  tra i ma te ria l și cultur a l, prin stilul d e 
via ță ce  o ca ra cte rize a ză [19, p. 14 ]. De lincv e nța  juve nilă a pa re  de  ce le  ma i mult e  ori a tunci
când copilul s a u a dole sce ntul norm a l psihic, a fla t sub influ e nța  a tâtor f a ctori, e ste  frusta t de 
suportul form a tiv și d e  a mbia nța  a fe ctiv-ma turiza ntă a  une i fa milii a rmonio a se . Disfuncțiil e 
siste mului f a milia l constitui e  ca uza  princip a lă a  comport a me ntului d e via nt la  copii. P e ntru o
de zvolt a re  psihică norm a lă, minorul tr e buie  să a ibă un s e ntime nt de  sigur a nță, n e ce sa r
de zvoltării sa le  e chilibr a te . A ce st se ntime nt de pinde  de  un șir d e  condiții: s a tisfa ce re a 
tre buinț e lor e le me nta re , coe re nța  și sta bilita te a  ca drului d e  de zvolt a re , se ntime ntul d e  a  fi
a cce pta t de  a i săi [19, p. 14] . Copilul tr e buie  să fie  iubit, să dărui a scă dr a goste , să fi e  condus și
îndrum a t, dobândind înc e tul cu înc e tul o e xpe rie nță a fe ctivă și soci a lă compl e xă. C a re nțe le 
e duca ționa le  ma nife sta te  la  nive lul fa milie i pot fi c a uze  a le  de lincv e nțe i juv e nile  (fa milii

43
de zorga niza te , clim a t fa milia l conflictu a l, clim a t fa milia l hip e ra utorit a r, clim a t fa milia l
hipe rpe rmisiv e tc.). Una  dintr e  ce le  ma i import a nte  funcții a le  fa milie i constă în e duca re a  și
form a re a  tine rilor în v e de re a  inte grării lor optim e  în via ța  și a ctivit a te a  socia lă. A ici, în c a drul
grupului f a milia l, părinții e xe rcită, dir e ct sa u indir e ct, influ e nțe  e duca ționa l-form a tive  a supra 
propriilor lor copii.
Fa milii d e zorg e niza te : fa milia  incompl e t unită s a u ne le gitimă; f a milia  de zme mbra tă prin
înde părta re a  unuia  din soți, c a  urma re  a  a nulării căsători e i, se pa rării, divorțului s a u părăsirii;
fa milia  tip ,,cămin gol” (soții locui e sc împr e ună fără o comunic a re  re a lă și fără să constitui e  unul
pe ntru a ltul un suport e moțion a l); fa milia  în criză din c a uza  a bse nțe i unui a  din soți prin: d e ce s,
de te nție , conc e ntra re , boa lă, e xiste nța  unor situ a ții ca re  de te rmină e șe curile  comport a me ntului
conjug a l (re ta rda re a  copilului, psihoz a  copilului s a u a  unuia  din soți, bo a lă incur a bilă) [ 29, p.
207]. Studiil e  a supra  de lincv e nțe i juve nile  a u a răta t că a tmosf e ra  din f a miliil e  de orga niza te ,
lipsa  a utorității părint e ști, a  controlului, pr e cum și a  a fe cțiunii a ce stora , ca  urma re  a  divorțului,
i-a u de te rmin a t în m a re  măsură p e  copii l a  a dopta re a  unor a cte  a ntisoci a le . De exemplu
conform datelor statistice oficiale oferite de către „ Portalul Guvernamental al Datelor Deschise”
,pe parcursul anilor 2015 -2019 , putem spune că din numarul total de minori care au comis
infracțiuni , 3,711(suma totală) de copii – fac parte di n familii complete; 791 de copii fac parte din
familii incomplete; 168 de copii sunt separați de părinți , din aceste date putem observa că marea
majoritate a minorilor care au comis infracțiuni fac parte din familii complete , urmați de minori
separați de părinți și de cei care fac parte din familii incomplete , din aceste date se poate observa
că marea majoritate a minorilor care au comis infracțiuni fac parte din familii complete, ce poate
duce la concluzia că parinții din familiile vizate nu -și îndeplines c corespunzător obligațiile de
e duca r e a și forma r e  a  tine rilor în ve de re a  inte grării lor optime  în via ța  și a ctivita te a  socia lă.
Clim a t fa milia l conflictu a l: e xistă un e le  fa milii c a re , de și sunt „org a niza te ”, se 
ca ra cte rize a ză prin a cce ntua te  stări conflictu a le  ca re  pot fi d e  inte nsita te  dife rită și s e  pot
întind e  pe  pe rioa de  dife rite  de  timp (pl e când d e  la  form e  re la tiv m a i simpl e , cum a r fi c e a rta ,
ne înțe le ge rile , contr a zice re a  a scuțită, r e fuzul unor oblig a ții conjug a le  sa u fa milia le  și a jungând
la  form e  ma i compl e xe , gra ve , cum a r fi a gre sivita te a  fizică, a lunga re a  de  la  domiciliu,
e xiste nța  unor r e la ții a dulte rine ) [19, p. 16] . În situa țiile  în ca re  inte nsita te a , conținutul, form a 
de  ma nife sta re  și fre cve nța  conflict e lor intr a conjug a le  și intr a fa milia le  cre sc se mnific a tiv,
a ce ste a  ca pătă v a le nțe  de zorga niza toa re  în microgrupul f a milia l, de ve nind simptom e  a le 
„sindromului disfuncțion a l” fa milia l [19, p. 17 ]. De sigur, nu d e  puțin e  ori copiii c a re  re simt
pute rnic influ e nțe le  clima tului conflictu a l fa milia l fug d e  a ca să și c a ută să găs e a scă dif e rite 
grupuri d e  a pa rte ne nță, c a re , la  rândul lor, pot fi ori e nta te  a ntisoci a l.

44
Fa milia  hipe ra utorit a ră: me nține re a  copilului într -un clim a t hipe rse ve r de te rmină, tr e pta t,
modificări în dim e nsiun e a  a titudin a l-re la ționa lă a  pe rsona lității minorului – tra duse  în stări
a pa tice , a titudini d e  re voltă, prot e st, minorul tr a nsformâ ndu-se  din victimă în a gre sor [22 , p.
208].
Fa milia  hipe rpe rmisivă: una  dintr e  conse cințe le  ime dia te  a le  e xe rcitării un e i a titudini
supe rprot e ctoa re  e ste  de ta șa re a  între  ima gine a  de  sine  și posibilitățil e  re a le  a le  copiilor; a stfe l,
pot a păre a  a titudini d e  îngânf a re , de  e xa ce rba re  a  e ului, d e  supra e va lua re  a  propriilor
posibilități cu t e ndinț a  de  a -și impun e  în fa ța  ce lorla lți voinț a  în mod domin a tor [22, p. 208 ].
Fa milia  cu st a re a  e conomică pr e ca ră: când st a re a  e conomică a  fa milie i e ste  pre ca ră,
e xistă condiții sporit e  pe ntru cr e ște re a  numărului infr a cțiunilor d e  furt, d e oa re ce  copilul nu a re 
disce rnământul n e ce sa r spre  a -și frân a  instinctul d e  a chiziți e , ca re  a cțion e a ză cu forță sporită în
a se me ne a  situa ții [22, p. 208 ].
E șe cul școl a r și inc a pa cita te a  școla ră: e ste  o ca uză a  de lincv e nțe i juv e nile , o condiți e 
ca re , în pr e ze nța  unor f a ctori, f a ce  posibilă a pa riția  fe nome nului d e lincv e nță, d a r e ste  și un
e fe ct a l disfuncțiilor psihosoci a le  a le  fa miliilor din c a re  provin minorii [19, p. 18] . Totod a tă,
e șe cul școl a r e ste  ca uza t și d e  fa ptul că un e le  ca dre  dida ctice  nu găs e sc întotd e a una  me tode le 
ce le  ma i bun e  pe ntru e duca re a  e le vului. Intr a re a  în me diul școl a r, tre ce re a  de  la  comunit a te a 
a fe ctivă a  fa milie i la  comunit a te a  de  disciplin a re  a  școlii a re  a de se a  pe ntru copil s e mnific a ția 
și proporțiil e  une i a de văra te  crize . De pinde  de  fa milie  și de  ca dre le  dida ctice  ca  copilul să
de pășe a scă a ce a stă criză. Insufici e nta  școla riza re  a  minorilor e ste  o a ltă ca uză a  ina da ptibilității
minorului. A ce a sta  a re  ca  pre misă fi e  a titudin e a  indif e re ntă f a ță de  școa lă, fi e  situa ția 
ma te ria lă dificilă, opoziți a  părinților, a tra ge re a  copilului în grupuri d e  prie te ni cu pr e ocupări
ne ga tive  [19, p. 18]. Totod a tă, ne cuno a ște re a  de  către  ca dre le  dida ctice  a  situa ție i fa milia le  a 
e le vilor sl a bi, indif e re nța  fa ță da  a ce știa , comit e re a  unor gr e șe li gra ve  în a pre cie re a  a ctivității
lor fa voriz e a ză e șe cul școl a r și in a da pta re a  școla ră.
Insufici e nțe  a le  grupului d e  prie te ni și a le  modului d e  pe tre ce re  a  timpului lib e r:
prie te nii, c a  și grupuril e  stra da le , a u re pre ze nta t în mult e  ca zuri grupuri d e  socia liza re 
„ne ga tivă”, chi a r de  de lincv e nță, p e ntru unii minori și tin e ri. A ce ste  grupuri sunt constituit e  ce l
ma i a de se a  din tin e ri prov e niți din f a milii cu disfuncții, tin e ri ce  pre zintă d e ficit d e  școla riza re ,
e șe c școl a r, ne înțe le ge re  profe siona lă, pa ra zitism [15, p. 18] . A se me ne a  grupuri s e  orie nte a ză
spre  comit e re a  unor a ctivități a fla te  la  ma rgine a  de via nțe i soci a le , a jungând fr e cve nt la 
comit e re a  infra cțiunii. Grupul d e  prie te ni în c a re  e ste  inte gra t minorul d e lincv e nt e ste 
constituit, d e  obice i, din indivizi d e  a ce e a și vârstă și s e x cu a l minorului c e rce ta t. De  ce le  ma i
multe  ori în grupul d e  prie te ni a pa r infr a ctori minori s a u ma jori, c a re  sunt lid e rii grupului.
Re fe rindu -se  la  grupul d e  prie te ni și l a  modul în c a re  a ce sta  influ e nțe a ză n e ga tiv

45
comport a me ntul minorului, unii a utori consid e ră că a ce ste  grupuri a cțion e a ză în virtut e a  unor
me ca nism e  de  a păra re , pre cum: „imuniz a re a ” tre pta tă și progr e sivă împotriv a  tuturor
se ntime nte lor tipic um a ne , consolid a re a  ima ginii n e ga tive  pe  ca re  de lincv e nții și -a u făcut -o
de spre  e i înșiși [15, p. 18] .
A lcoolul și consumul d e  droguri: a lcoolul constitui e  un fa ctor criminog e n, influ e nțând s a u
chia r de te rminând a ctul infr a cțion a l [15, p. 19] . Intoxic a tul cu a lcool e ste  un individ sup e rficia l
cu ra ționa me nt a bsurd, lipsit d e  voință și d e  simț mor a l. Le gătur a  dintr e  a lcool și a cte le  de 
viole nță e ste  bine cunoscută. O p e rsoa nă consum a toa re  de  a lcool d e vine , de  multe  ori, a gre sivă,
ma nife stând a cte  de  viole nță în f a milie  sa u în a fa ra  e i. Un e le  pe rsoa ne  consumă în mod
inte nțion a t a lcool p e ntru a  a ve a  cura jul să săvârș e a scă a cte  de lincv e nțion a le . A ce st fa pt
constitui e  o circumst a nță a gra va ntă. P e rsoa ne le  de pe nde nte  de  a lcool a r fa ce  orice  pe ntru
procur a re a  a ce stuia  sa u pe ntru a  dobândi b a ni pe  ca re  să-l cump e re , putând a junge  la  furturi
sa u tâlhării [15, p. 19 ]. A lte  infra cțiuni fr e cve nt cor e la te  cu consumul d e  a lcool sunt: c e rșe toria ,
va ga bond a jul, tulbur a re a  liniștii public e  sa u omorul. Pr a ctic, o p e rsoa nă intoxic a tă po a te  săvârși
orice  infra cțiun e . Dintr e  toa te  droguril e , a lcoolul e ste  ce l ca re  a re  ce a  ma i pute rnică l e gătură
cu a ctul infr a cțion a l. Ca uze le  ca re  de te rmină consumul d e  droguri sunt multipl e . Un e le 
pe rsoa ne  trăie sc un s e ntime nt de  plictis e a lă, de  singurăt a te , sunt d e prim a te , sufe ră de  a numit e 
probl e me  de  comport a me nt, nu pot f a ce  fa ță probl e me lor din f a milie , școa lă [15, p. 19 ]. În mult e 
situa ții drogul a pa re  ca  o soluți e  sa lva toa re  ca re  le  re zolvă to a te  gre utățil e , până în ziu a  în ca re 
re a lize a ză că probl e me le  lor s-a u a gra va t, conști e ntizând că a u fost prinși într -o ca pca nă. Vi a ța 
de pe nde nților d e  droguri nu s e  ma i de sfășo a ră în mod norm a l, e i nu m a i me rg la  școa lă, a u
probl e me  de  a da pta re , nu s e  înțe le g cu f a milia . Ca  să găs e a scă b a ni pe ntru cumpăr a re a  doze i
sunt în st a re  să fa că oric e : să mintă, să fur e , să s e  prostitu e ze , să f a că tra fic cu droguri s a u chi a r
să omo a re  [15, p. 20 ]. E fe ctul subst a nțe lor duc e  fre cve nt la  o de structur a re  a  pe rsona lității și l a 
o re gre sie  a  fa cultăților d e  a da pta re , cu a tât m a i mult cu cât sist e mul d e  va lori e la bora t în timpul
copilări e i ie se  din joc, i a r noțiunil e  de  re spe ct și d e mnita te  sunt e clips a te . De exemplu conform
datelor statistice oficiale oferite de către „Portalul Guvernamental al Datelor Deschise”pe
parcursul anilor 2015 -2019, putem spune că din numarul total de minori care au comis infracțiuni,
162 (suma totală pe perioada 2015 -2019) de minori au comis infracțiuni în stare de ebrietate . În
2015 -25; 2016 -33; 2017 -24; 2018 -52; 2019 -28, putem menționa că tendința de comitere a
infracțiunilor în stare de ebrietate de către minori se menține la un ni vel ridicat.
Cu privir e  la  Re public a  Moldov a  spe cia liștii în dom e niu a u ide ntific a t un s e t de  fa ctori c e 
pot contribui l a  a pa riția  de lincv e nțe i juve nile , a ce știa  sunt:
La  nive l individu a l: inte lige nță re dusă, e mpa tie  re dusă, impulsivit a te  și hip e ra ctivit a te ; și
în spe cia l pe ntru R e public a  Moldov a , ne ce sități e duca ționa le  spe cia le , sănăt a te  minta lă

46
pre ca ră, e xpe rie nță d e  pie rde re  a  une i pe rsoa ne  a propi a te , vuln e ra bilita te  la  influ e nțe 
ne ga tive , și consum de  a lcool și a lte  subst a nțe  [6, p. 13 ];
În ca drul f a milie i: a dministr a re a  proa stă în f a milie  (e șe c în st a bilire a  unor a ște ptări cl a re 
pe ntru comport a me nt, supr a ve ghe re  sa u monitoriz a re  proa stă, inconsist e nță s a u disciplină
dură); conflict e  în fa milie , ve nituri r e duse , condiții pro a ste  de  tra i; și în sp e cia l pe ntru R e public a 
Moldov a , a buz, viol e nță, îngrijir e  ne core spunzăto a re  sa u ne glija re , a ba ndon, a buz d e  a lcool
sa u a lte  subst a nțe  de  către  părinți, diz a bilita te , a bilități p a re nta le  re duse , sărăci e  și migr a ție  [6,
p. 14 ];
La  școa lă: ne implic a re , re ușită scăzută și fr e cve nta re a  unor școli d e zorga niza te . În
Re public a  Moldov a , ce i ma i pronunț a ți fa ctori d e  risc în școli sunt lips a  re surse lor din școli și
inca pa cita te a  sa tisfa ce rii ne ce sităților e le vilor, inclusiv a  ce rințe lor e duca ționa le  spe cia le ,
hărțuir e a  din p a rte a  cole gilor m a i ma ri, ne implic a re a  și a bse nte ismul e le vilor [ 6, p. 14 ]. De
exemplu în 2019 din numărul total de copii care au participat la comiterea infracțiunilor (1215 ),
468 sunt neâncadrați în câmpul muncii sau au abandonat procesul de studii.
La  nive lul comunității loc a le : a mpla sa re a  în re giuni cu multipl e  lipsuri, a socie re a  cu
pe rsoa ne  de  a ce e a și vârstă cu comport a me nt de lincv e nt și cu e xpe rie nță d e  înstrăin a re . În
Re public a  Moldov a , fa ctorii d e  risc id e ntific a ți la  nive l de  comunit a te  a u fost: lips a  unor
a ctivități a cce sibile , a justa te  vârst e i și c a ptiva nte , pre cum și stigm a tiza re a  romilor, a  copiilor
a dopta ți, copiilor din fa milii vuln e ra bile  și săr a ce  [6, p. 14 ]. De exemplu în 2019 conform
mediului de domiciliere a minorilor care au comis infracțiuni se constată că 692 copii, sunt din
mediul urban și 523 copii, sunt din mediul rural, de aici de constată ca minori din mediul urban
comit mai des infracțiuni decît cei din mediul rural.
S-a r put e a  spun e  că fa ctorii id e ntific a ți ma i sus sunt int e rcone cta ți și s e  consolid e a ză
re ciproc, a ce știa  de se ori se  ca uze a ză re ciproc și contribui e  la  a mplific a re a  re ciprocă. Cu privire
la dinamica delincvenței juvenile în Republica Moldova, în tabelul de mai jos voi prezinta numărul
total al infracțiunilor săvîrșite de minori pe anii 2015 -2019, dezagregat pe tipuri de infracțiuni.
Tabelul 2.1 [30]
Tipuri de infracțiuni 2015 2016 2017 2018 2019
Total infracțiuni comise 998 941 798 688 664
Omoruri 7 3 4 3 4
Vătămări intenționate 5 2 2 4 4
Inf. privind viața sexuală 25 27 16 18 12
Tîlhării 13 12 8 5 10
Jafuri 71 61 52 52 39
Furturi 667 636 555 440 412
Huliganism 40 27 29 27 28
Inf. legate de droguri 26 17 14 11 4

47
Conform datelor statistice oficiale prezentate în tabelul de mai sus, putem spune că pe parcursul
anului 2016, de către minori și cu participare a acestora au fost săvârșite 998/941 infracțiuni, ceea
ce constituie o scădere cu -5,71 % , în comparație cu anul 2015 . Din datele din tabel 2.1 putem
spune că în comparație cu anul 2015 în 2016 se atestă o ascendență cu +8 % a infracțiunilor de
gen sexual ( 27/25 infracțiuni), concomitent, se atestă reducerea cu – 57,14 % la sută a infracțiunilor
de omor comise de minori (3/7 infracțiuni), cu – 60 % la sută a infracțiunilor de vătămare
intenționată comise de minori (2/5 infracțiuni), a tâlhăriilor cu 7,69 % (12/13 infracțiuni), a
jafurilor cu 14,08 % (61/71 infracțiuni), a furturilor cu -6,06 % (636/677 infracțiuni), a
huliganismului cu 32,5 % (27/40 cauze penale) și a infracțiunilor legate cu droguri cu 34,62 %
(17/26 infracțiuni ), în grup de către minori și cu participarea lor s -au comis 206/166 (+24,1%)
infracțiuni, 79/87 ( -9,2%) – au fost săvârșite în mod repetat , în sfera relațiilor familiare 4/3
(+33,33%), 34/10 (+240 %) infracțiuni au fost comise în stare de ebrietate.
Cu referire la statutul socia l al minorilor implicați în săvârșirea infracțiunilor pe parcursul
perioadei 2015 -2016 , stabilim că: conform mediului de domiciliere se constată că prevalează
numărul copiilor din mediul urban ce au comis infracțiuni 844/862 copii, rural 646/576 copii.
Pe parcursul anilor 2015 -2016, 431/390 minori din categoria celor aflați în vizorul poliției au
săvârșit infracțiuni, dintre care:
– 82/47 copii – cu vârstă cuprinsă între 10 -13 ani;
-132/112 copii – cu vârstă cuprinsă între 14 -15 ani;
-217/231 copi i – cu vârstă cuprinsă între 16 -17 ani [30]
Conform datelor st atistice oficiale prezentate în tabelul 2.1, pe parcursul anului 2017, de către
minori și cu participarea acestora au fost săvârșite 798/941 infracțiuni, ceea ce c onstituie o scăde re
cu -15,2 %, în comparație cu anul 2016 . Din datele din tabel 2.1 putem spune că în comparație cu
anul 2016 în 2017 se atestă o scădere cu 40,7 % a infracțiunilor de gen sexual ( 27/16 infracțiuni),
concomit ent, se atestă o creștere cu 33,3 % la sută a infracțiunilor de omor comise de minori (3/4
infracțiuni), vătămare in tenționată comise de minori rămîne la fel (2/2 infracțiuni), se atestă o
scădere, a tâlhăriilor cu 33,3 % (12/8 infracțiuni), a jafurilor cu 14,7 % (61/52 infracțiuni), a
furturilor cu 12,7 % (636/555 infracțiuni), huliganismului crește cu 7,4 % (27/29 cauze penale) ,
infrac țiunile legate de droguri scad cu 17,6 % (17/14 infracțiuni ).
Totodată, pe parcursul anilor 2016 -2017 , 325/431 minori aflați în vizorul poliției au săvâ rșit
infracțiuni, dintre care:
– 57/82 copii – cu vârsta cuprinsă între 10 -13 ani;
– 98/152 copii – cu vârsta cuprinsă între 14 -15 ani;
– 170/217 copii – cu vârsta cuprinsă între 16 -17 ani [30].

48
Conform datelor statistice oficiale prezentate în tabelul 2.1, pe parcursul anului 2018 , de către
minori și cu participar ea acestora au fost săvârșite 688/798 infracțiuni, ceea ce c onstituie o scăde re
cu 13,7 %, în comparație cu anul 2017 . Din datele din t abel 2.1 putem spune că în comparație cu
anul 2017 în 2018 se atestă o creștere cu 12,5 % a infracțiunilor de gen sexual ( 16/18 infracțiuni),
concomitent, se atestă o descreștere cu 25 % la sută a infracțiunilor de omor comise de minori (4/3
infracțiuni), vătămare intenționată comise de minori se atestă o creștere cu 100% (2/4 infracțiuni),
se atestă o scădere, a tâlhăriilor cu 37,5 % (8/5 infrac țiuni), jafurile rămîn la fel (55/52 infracțiuni),
furturile scad cu 27,7 % (555/440 infracțiuni), huliganismului scade cu 6,8 % (29/27 cauze penale) ,
infrac țiunile legate de droguri scad cu 21,4 % (14/11 infracțiuni). La comiterea a 688 infracțiuni
înregistrate în perioada vizată , au participat 1254/1384 minori, astfel se atestă o descreștre a
partici pării minorilor la comiterea infracțiunilor cu – 9,39 %.
Conform datelor statistice oficiale prezentate în tabelul 2.1, pe parcursul anului 2019 , de către
minori și cu participarea acestora au fost săvârșite 68 8/664 infracțiuni, ceea ce constituie o sc ădere
cu 3,49 %, în comparație cu anul 2018 . Din datele prezentate în tabel ul 2.1 putem spune că în
comparație cu anul 2018 în 2019 se atestă o scădere cu 33,3 % a infracțiunilor de gen sexual
(18/12 infracțiuni), concomit ent, se atestă o creștere cu 33,3% a infracțiunilor de omor comise de
minori (3/4 infracțiuni), vătămările intenționate comise de minori rămîn la fel (4 /4 infracțiuni), se
atestă o creștere a tâlhăriilor cu 100 % (5/10 infracțiuni), jafurile scad cu 25 % (52/39 infracțiuni),
furturile scad cu 6,3 % (440/412 infracțiuni), huliganismului crește cu 3,7 % (27/28 cauze penale),
infracțiunile legate de droguri scad cu 63,6 % (11/4 infracțiuni). La comiterea a 664 infracțiuni
înregistrate în perioada vizată , au participat 1215/1254 de perso ane de vârstă minoră, ce constituie
o descreștere a participării minorilor la comiterea infracțiunilor cu – 0,96 %. Din datele analizate
se poate observa că marea majoritate a infracțiunilor fac parte din categotia infracțiunilor contra
patrimoniului, fi ind urmate de infracțiunile de huliganism, infracțiuni privind viața sexuală,
infracțiuni legate de droguri, omoruri și vătămari intenționate.

2.3. Concluzii l a  ca pitolul II

În procesul de elaborare a capitolului doi și în urma analizei cauzelor și factorilor delincvenței
juvenile în Republica Molova, au fost extrase urmatoarele concluzii:
1. E ste  de  ne conte sta t fa ptul că a  e xista t de lincve nța  juve nilă în Re publica  Moldova  și îna inte 
de  a nul 1991, a n în ca re  a  fost înlătura t re gimul comunist, fiind înlocuit cu un siste m de mocra tic,
ba za t pe  libe rta te  și re sp e cta re a  dre pturilor individua le  (ce l puțin, a ce ste a  sunt ca ra cte risticile 
a tribuite  de  către  te oria  politică orânduirii socio -politice  de mocra tice ). După a ce l a n socie ta te a 
moldove ne a scă a  fost supusă unor tra nsformări structura le  profunde , ca re , dincolo de

49
be ne ficiile  a duse , a u de te rmina t și o sta re  de  a nomie , constând în de re glări e conomice ,
insta bilita te  politică, incoe re nță și infla ție  le gisla tivă, lipsa  ie ra rhizării priorităților de  politică
socia lă, corupție  e tc. A ce a stă de re gla re  a  siste mului socio -politic a  de te rmina t sa u a mplifica t
une le  fe nome ne  ne ga tive  (ca  sărăcia , ina da pta re a  socia lă, ma rgina liza re a ), printre  ca re  și
de lincve nț a  juve nilă.
2. Pe ntru a  găsi ca uze le  și condițiile  ca re  fa vorize a ză de lincve nța  juve nilă, tre buie  să pornim
de  la  a na liza  structurii inte rne  a le  individului și a  fa ctorilor e xte rni, ca re  pot fi ca uze  a le  a ce stui
fe nome n ne ga tiv sa u condiții ca re  influe nțe a ză și a lime nte a ză ma nife stările  de  a ce st ge n.
3. De lincve nța  juve nilă e ste  a lime nta tă de  două ca te gorii de  fa ctori: fa ctori e ndoge ni (inte rni)
și fa ctori e xoge ni (e xte rni). În prima  ca te gorie  se  includ: pa rticula ritățile  de  vârstă și structura 
ne uropsihică, pa rticula rități a le  pe rsona lității în forma re , pa rticula ritățile  ca re  s -a u forma t sub
influe nța  unor fa ctori e xte rni, ma i a le s a  ce lor fa milia li , în a  doua  ca te gorie  se  includ fa ctorii
sociocultura li, e conomici, socioa fe ctivi și e duca ționa li din ca drul microgrupurilor și
ma crogrupurilor uma ne , în ca re  tre buie  să se  inte gre ze  tre pta t copilul și tânărul, înce  pând cu
fa milia , școa la , socie ta te a .
4. M a re a  ma jorita te  a  de lincve nților nu sunt nici infra ctori înrăiți, nici e le me nte  ma rgina le 
ire cupe ra bile , ci pur și simplu copii în de rivă, victime  a le  lipse i de  e duca ție , a le  u nui me diu
fa milia l ostil și, a de se a , viole nt, și ca re , da torită e șe cului proce sului de  socia liza re  fa milia lă,
a u a juns să comită, ma i mult sa u ma i puțin, a ba te ri de  la  norme le  socia le  . De  e xe mplu, "copiii
străzii", mino ri ca re  fură a lime nte  pe ntru a  -și potoli foa me a , minori ca re  va ga bonde a ză sa u
ce rșe sc pe ntru a  scăpa  de  un me diu fa milia l re pre siv și lipsit de  prote cție  și de  re surse  a fe ctive 
sa u mora le , minore  ca re , a de me nit e  de  promisiuni ma te ria le  a le  unor a dulți și lipsite  de 
disce rnământ, a jung să comită fa pte  de  prostituție  e tc. Fuga , va ga bonda jul, nu ma i a pa r ca 
de licte  sa u ca  forme  de  conduită a be ra ntă, ci un fe l de  e libe ra re , o formă de  e va ziune  dintr -un
me diu pe rce put ca  ostil. Din ne fe ricire  e va da re a  se  fa ce  într -un unive rs și ma i lipsit de  va le nțe 
mora le , ca re , în plus, ofe ră oca zii infra cționa le  te nta nte  și ca re  de te rmină un stil de  via ță
ca ra cte riza t prin re spinge re a  a  tot ce e a  ce  e ste  a pre cia t dre pt îngrădire  sa u re stricție  .
5. E xplica ția  comite rii unui a ct de via nt prin comporta me nt, și nu prin situa ția  fa milia lă sa u
socia lă, e ste  o e xplica  ție  clinică re pre sivă, ca re  sta bile ște  crite rii dihotomice  între  bine  și rău,
norma l și pa tologic, ignorând fa ptul că nu se  poa te  pla sa  conduita  mora lă a  unui tânăr în limite le 
a bsolute  a le  ne ce sității re spe ctării norme i. În a ce st se ns, ce le  ma i multe  conduite  de via nte 
săvârșite  de  minori sunt re zulta tul unor moda lități e duca tive  de fe ctuoa se , ia r nu a l unor structuri
de ficita re  a le  pe rsona lității. Numa i înlocuind e xplica ția  clinică pa te  rna listă cu una  socia lă, ca re 
pune  a cce nt pe  situa ție  și nu pe  comporta me nt, pute m înțe le ge  că ma jorita te a  a cte lor de via nte 
a u la  origine  ma nife stări spe cifice  me diului de  via ță și "crize i" a dole sce ntine . De  a ltf e l, chia r

50
din punct de  ve de re  a l norme i juridice , fa pte le  incrimina te  de  Codul pe na l nu se  vor a plica 
minorului până la  14 a ni din lipsă de  disce rnământ, între  14 -16 a ni se  pre zumă re la tiv lipsa  de 
disce rnământ, ia r între  16-18 a ni minorul e ste  pre zuma t a  a ve a  disce rnământ, da r se  poa te  fa ce 
proba  contra ră și pe ntru a lte  ca uze  de cât ce le  me dica le  de  re ta rd inte le ctua l, spre  de ose bire 
de  ma jor, pe ntru ca re  se  pot invoca  numa i c a uze  ca re  dove de sc o insuficie ntă de zvolta  re  a 
ca pa cității psihice . De  a ce e a , chia r din pe rspe ctivă juridică, nu e ste  suficie ntă sta bilire a 
gra dului de  vinovăție , ci e ste  ne ce sa ră de te rmina re a  gra dului de  ma turit a te  în pe rce pe re a 
ca ra cte rului a ntisocia l a l fa pte lor săvârșite , a dică e va lua re a  a titudinilor și motiva țiilor fa ță de 
norma  le ga lă, toa te  pe ntru a  sta bili răspunde re a  minorului. Tot din a ce ste  motive  minorii
de linc ve nți nu tre buie  în primul rând sa ncționa ți pe na l, ci tre buie  re a bilita ți socia l prin
supune re a  lor unui re gim ba za t nu pe  re pre siune , ci pe  a siste nță și prote cție  socia lă, re e duca re 
și re socia liza re  . De sigur că e xist ă și copii sa u a dole sce nți cu tulburări de  comporta me nt sa u
ca re  pre zintă te ndințe  a ntisocia le  inte nse  și re pe ta te . Pot fi me nționa te  a gre siunile ,
ira scibilita te a , iste ria , minciuna , furtul, ja ful, violul, va ga bonda  jul, consumul de  droguri e tc.
Însă pre va le nța  unor a se me ne a  conduite  în rândul copiilor și a dole sce nților e ste  de  circa  3 până
la  10%, cu pre căde re  în rândul băie ților. Tocma i din a ce ste  motive  tre buie  făcută bine  distincția 
între  un comporta me nt norma l ra porta t la  "criza " a dole sce nțe i și un comporta me nt de ge ne ra tiv.

51
Concluzii și recomandări

În concluzi e  putem spun e  că, în ca zul d e lincv e nțe i juve nile , a na liza  ca uza lității s a le  pre zintă
un mom e nt import a nt. Cunoscând st a re a  și din a mica  fe nome nului, circumst a nțe le  ge ne ra le  și
spe cia le , ca re  ca ra cte rize a ză săvârșir e a  infra cțiunilor concr e te , se  pot obs e rva  și indic a 
ca uze le  ca re  le  de te rmină și condițiil e  ca re  le  fa voriz e a ză, ce e a  ce  re pre zintă un p a s import a nt
în sta bilire a  și ori e nta re a  măsurilor d e  comb a te re  și pre ve nire  a  a ce stui f e nome n.
Multipl e le  probl e me  socia le , e conomic e  și politic e  a u influ e nța t ma i mult n e ga tiv d e cât
pozitiv g e ne ra țiile  în cre ște re . Sărăci a  și e migr a re a  părinților l a  muncă p e ste  hota re  a  a gra va t
mult situ a ția  copiilor, c a re , răm a și ne supra ve ghe a ți și fără un mod e l fa milia l constructiv, a jung
să-și pe tre a că timpul în str a dă, să e xpe rime nte ze  „libe rta te a ” de  ca re  dispun până l a  situa ții
ca re  pun în p e ricol vi a ța , inte grita te a  lor și a  a ltor p e rsoa ne . Situ a ția  copiilor implic a ți în a cțiuni
crimin a le  e ste  una  ca re  poa te  fi ca ta loga tă ca  „de plora bilă” din m a i mult e  consid e re nte : politici
și le gi cu l a cune  și ca re nțe  în a plica re a  a ce stora  în pr a ctică; c a dru instituțion a l în r e form a re ;
spe ctru d e  se rvicii c a re  e ste  la  înce put d e  ca le ; de ficie nțe  buge ta re  și de  re surse  ma te ria le  și
uma ne .
Minorii r e pre zintă subi e cți vuln e ra bili în a spe cte  psihologic e , e conomic e  și soci a le , sunt
e xpuși p e ricolului d e  a  săvârși f a pte  ne chibzuit e , ca  re zulta t riscând să fi e  sa ncțion a ți la  o vârstă
fra ge dă cu priv a țiune  de  libe rta te , ca re , ine vita bil, v a  conduc e  la  limit a re a  de zvoltării
pe rsona lității. Tin e rii nu m a i vor să urm e ze  școa la , e i uită d e  va lorile  și tra dițiil e  moșt e nite ,
înce rcând să -și cre e ze  un sist e m de  va lori a pa rte , de se ori contr a dictorii și chi a r cu c a ra cte re 
imor a le . A stfe l, tine rii comit dif e rite  infra cțiuni c e  a tra g după sin e  pe de a psa  pe na lă. A na liza 
sta tisticii juridic e  de notă că în r e publică fi e ca re  a  12 crimă din c e le  de scope rite  e ste  săvârșită
de  tine ri cu vârstă d e  14-25 a ni. A stfe l, tin e rii infr a ctori a u de ve nit subi e cți p e rma ne nți a i
dife rite lor form e  de  infra cțiuni: tr a fic d e  droguri, furturi, tâlhării, omoruri e tc. M a jorita te a 
crime lor sunt săvârșit e  din motiv e  josnic e  (invidi e , dorinț a  supre ma ție i) cu o cruzim e  de ose bită,
a ce ste a  fiind urmăril e  ma rgina lizării tin e rilor, d e gra dării lor mor a le , lips e i de  ide a luri.
Ca uza  a pa riție i a titudinilor a ntisoci a le  o constitui e  influ e nța  me diului soci a l și a  proce se lor
psihic e  la  nive lul conștiinț e i individului. Un rol import a nt a u și împr e jurăril e  concr e te  de  via ță
a le  individului. În a ce st cont e xt, a ctul infr a cțion a l nu tr e buie  e xa mina t ca  o simplă r e a cție  la 
fa ctorii e xte rni, d e oa re ce  situa ția  concr e tă de  via ță nu dă n a ște re  prin e a  însăși l a  un a ct de 
voință, ci num a i când s e  core le a ză cu p e rsona lita te a  unui individ, când tr e ce  prin int e re se le ,
obice iurile , me nta litățil e , pa rticul a ritățil e  psihic e  a le  individu a lității s a le . De ci, p e ntru a

52
ide ntifica  ca uze le  și condițiil e  ca re  fa voriz e a ză de lincv e nța  juve nilă, tr e buie  să pornim d e  la 
a na liza  structurii int e rne  a  individului și a  fa ctorilor e xte rni, c a re  pot fi c a uze  a le  a ce stui
fe nome n ne ga tiv sa u condiții c a re  influ e nțe a ză și a lime nte a ză m a nife stăril e  de  a ce st ge n.
Se poate spune că măsuril e  de  pre ve nire  și diminu a re  a  de lincv e nțe i juv e nile  tre buie  să
vize ze  nu do a r la tura  le gisla tivă, s a ncțion a torie  a  fe nome nului, cât m a i a le s să a ibă în v e de re 
măsuri concr e te  de  susțin e re  a  fa milie i și copilului, pr e ve nire a  a ba ndonului școl a r, a  viole nțe i
intra fa milia le  e tc., în g e ne ra l a cțiuni c a re  pot diminu a  o se rie  de  fe nome ne  ce  fa voriz e a ză
comport a me ntul d e lincv e nt, pr e cum: sărăci a , șom a jul, m a rgina liza re a , da r și pr e ve nire a  prin
re spons a biliza re a  individu a lă și col e ctivă (d e sfășur a re a  unor progr a me  de  e duca ție  împotriv a 
consumului d e  a lcool și de  droguri, d e  învăț a re  a  comunicării și a  de prind e rilor soci a le ).
Cu privire la pe de pse le  a lte rna tive  la  închiso a re se poate spune că ele   re pre zintă nu do a r
a plica re a  în pra ctică a  principiului int e rve nție i minim a le , da r și un mijloc e fica ce  de  re cupe ra re 
mora lă și soci a lă a  minorilor c a re  a u comis infr a cțiuni. A ce ste a  a u în v e de re  un răspuns a da pta t
la  ne voile  de  de zvolt a re  a le  minorului și în l e gisla ția  e urope a nă sunt d e ose bit d e  va ria te :
sa ncțiuni v e rba le , mustr a re , a ve rtism e nt, impun e re a  unor r e guli d e  conduită ( a  nu fr e cve nta 
a numit e  me dii, loc a luri s a u spe cta cole , a  nu fi însoțit d e  a numit e  pe rsoa ne , a  nu consum a 
băuturi a lcoolice , a  nu fr e cve nta  a numit e  grupuri s a u a socia ții, a  nu a ve a  în pos e sie  a numit e 
obie cte ), supr a ve ghe re  e duca tivă însoțită d e  a siste nță soci a lă sa u oblig a ția  de  a  urma  cursuri
de  form a re  școla ră/prof e siona lă, măsuri d e  re pa ra re  a  da une lor provoc a te  victim e lor și d e 
me die re  între  infra ctor și a ce ste a , re a liza re a  unor munci în folosul comunității s a u re a liza re a 
unor pr e sta ții e conomic e  (în f a voa re a  instituțiilor public e  sa u priv a te  de  inte re s ge ne ra l),
fre cve nta re a  unui c e ntru d e  zi, int e rna re a  într-un ce ntru t e ra pe utic s a u într -un ce ntru e duca tiv
cu re gim s e mide schis s a u de schis.
Pe ntru pre ve nire a  de lincve nțe i juve nile  se  impune  cu ne ce sita te  a dopta re a  unor soluții
socia le , e conomice , cultura le  și le gisla tive , ca re  să a ibă în ve de re  următoa re le :
1. Includerea familiilor social vulnerabile în diverse programe de sprijin social;
2. Suport psiho – emoțional dar și financiar familiilor cu risc de delicvență juvenilă.
3. Sensibilizarea părinților de a participa la viața social -educativă a copiilor prin asistarea la ore,
participarea la adunările cu părinții, includerea acestora în diferite activități ex tracurriculare
organizate în cadrul școlii: vizite la muzee alături de copii și colectivul clasei, sprijinul
copilului în pregătirea temei, suport.
4. Includerea părinților și copiilor din grupul de risc în diferite activități psihologice pentru a
preveni apa riția acestui fenomen.
5. Implicarea organelor de protecție a copilului în fiecare caz de delicvență.

53
6. Desfășurarea programelor de informare asupra consecințelor pe care le are comiterea unor
infracțiuni de către minori în cadrul școlilor, pornind de la clas ele primare și până la clasele
de liceu.
7. Adaptarea pedepselor în funcție de gravitatea faptei comise și coroborarea pedepselor
privative de libertate cu sancțiunile în regim alternativ, deoarece lipsirea minorului de
familie poate avea consecințe negative asupra dezvoltării psihosociale a acestuia.

54
Bibliogra fie 

Carte cu un autor:
1. A vornic Gh. Tra ta t de  te oria  ge ne ra lă a  sta tului și dre ptului. Vol. I. Chișinău: Tipogra fia 
Ce ntra lă, 2009.
2. Buciuce a nu Ma ria na . Proble me  socia le  a le  comporta me ntului de lincve nt în rîndul
tine re tului (în ba za  inve stiga țiilor sociologice  e fe ctua te  în Re publica  Moldova ).
3. C.M. Ga vrile scu ș.a . De lincve nța  juve nilă, o proble m a  soice tății, de  ie ri, de   a zi, de 
mîine …http://www.dida ctic.ro
4. Da n Ba nciu, Sorin M. Rădule scu, E voluții a le  de lincve nțe i juve nile  în România .
Ce rce ta re  și pre ve nire  socia lă, E d.  Lumina  Le x, Bucure ști, 2002.
5. Da nie l Gole ma n Inte lige nța  socia lă. Noua  știință a  re la țiilor uma ne , E d. Curte a  Ve che ,
2007.
6. Dra gomire scu Virgil, Psihologia  comporta me ntului de via nt, E d. Științifică și
E nciclope dică, 1976.
7. Durne scu, I. (coord). Proba țiune a : te orii, le gisla ție  și pra ctică. Ia și: Polirom, 2011.
8. DE X, e diția  a  II -a , Unive rs E nciclope dic, Bucure ști, 1998.
9. E .G. Simione scu, Dre pt pe na l. Pa rte a  ge ne ra lă, E d. Dida ctică și Pe da gogică, Bucure ști,
2014.
10. E mma  Sa rge nt, Părinte le  pe rfe ct, E d. Polirom, 2011.
11. Flore ntina  Gre cu, Sorin M. Rădule scu, De lincve nța  juve nilă în socie ta te a 
conte mpora nă, E d.  Lumina  Le x, Bucure ști, 2003.
12. G. Nistore a nu, C. Păun, “Criminologie ”, E d. Dida ctică și Pe da gogică, Bucure ști, 1994.
13. Ge ra ld Ma tthe ws, Co mporta me ntul de via nt, E d. Polirom, 2012.
14. Ghe orghe  Nistore a nu, Costică Păun, Criminologie , E d. E uropa  Nova , Bucure ști, 2000.
15. Gîde i S., Fa ctorii ca re  de te rmină a pa riția  de lincve nțe i juve nile , Chișinău, 2014.
16. Ia ncu Tănăse scu, Ga brie l Tănăse scu, Ca mil Tănăse scu, Criminologie  (A gre sologie .
Victimolo gie . De te ntologie ), Ed.   A ll Be ck, Bucure ști, 2003.
17. Manual de drept european privind drepturile copilului, Luxemburg: Oficiul pentru
Publicații al Uniunii Europene, 201 5.
18. M. Bârgău, I. Bârgău. „Mic dicționa r de  te rme ni criminologici”. Ma te ria l dida ctic.
Chișinău, 2002.

55
19. Pre ve nire a  și comba te re a  fa pte lor a ntisocia le  note  de  curs, Școa la  de  A ge nți de  Poliție 
„Va sile  La scăr”, Câmpina , 2006.
20. Sorin M. Rădule scu, Da n Ba nciu, Va sile  Te odore scu, Crimina lita te a  în România  în
pe ria da  de  tra nziție : te orii, te ndințe , me tode  de  pre ve nire , E d.  Lică, Pite ști, 2001.
21. Strule a  M. De lincve nța  juve nilă: Suport de  curs. Chișinău: CE P USM, 2008.
22. Strule a  M., Gure v D., Botna re nco M. De lincve nța  juve nilă, Suport de  curs. Chișinău:
CE P USM, 2017.
Carte cu mai mult de trei autori:
23. E milia n Stănișor, în lucra re a  cole ctivă justiția  pe ntru minori, Ma ria  Coca  -Cozma ,
Cristia na  Miha e la  Crăciune scu, La vinia  Va le ria  Le fte ra che , E d. Unive rsul Juridic,
Bucure ști, 2003.
24. Te odor N. Țîrde a , Pe tru V. Be rlinschi, A na tol I. E șa nu, Didina  U. Nistre a nu, Vita lie  I.
Ojova nu. Dicționa r de   Filosofie  și Bioe tică. Chișinău, 2003.
Articole, studii:
25. Ca rl Hoe fe r, Ca usa lity a nd De te rminism: Te nsion or Outright Conflict (Re vista  de 
Filosofia , Bucure ști, vol. 29, num. 2, 2004,).
26. Ca rolyn Ha milton, Ka ra  A pla nd și Je n Roe st, U NICE F, 2015, Ra port privind e va lua re a 
ne ce sităților pe ntru se rviciile  prima re , se cunda re  și te rția re  de  pre ve nire  pe ntru copiii
a fla ți în conflict cu le ge a  în Re publica  Moldova .
27. I. Cioba nu. Fa ctorii e re dita ri (a ntropo logici) a i crimina lității // Re vista  Na ționa lă de 
Dre pt, 2006, nr. 6/15.
Alte surse:
28. Codul Penal al Republicii Moldova. nr. 985 -XV din 18 aprilie 2002. în Monitorul Oficial
al Republicii Moldova, 2002, nr. 128 -129.
29. Pre a mbulul Principiilor Na țiun ilor Unite  pe ntru Pre ve nire a  De lincve nțe i Juve nile .
(Principiile  de  la  Riya dh), Re zoluția  45/112 din 14 de ce mbrie  1998 (a  68 -a  Se siune 
Ple na ră).
Resurse internet:
30. Portalul Guvernamental al Datelor Deschise, https:// www. date.gov.md

56
Anexe

Declarația privind asumarea răspunderii

Subsemnatul Efros Ion, declar pe răspundere personală că materialele prezentate în teza de
licență, sunt rezultatul propriilor cercetări și realizări științifice.
Conștientizez că, în caz contrar, urmează să suport consecințele în conformitate cu legi slația în
vigoare.

Numele de familie, prenumele: Efros Ion
Semnătura: Efros
Data: 23.05.2020