TEZĂ DE DOCTORAT AMĂRIC ĂI MARIANA REZUMAT Cuvinte cheie: mi croorganisme, lapte, calitate , siguranța alimentară Consumatorii din țara noastră, în… [630787]

TEZĂ DE DOCTORAT AMĂRIC ĂI MARIANA

REZUMAT

Cuvinte cheie: mi croorganisme, lapte, calitate , siguranța alimentară

Consumatorii din țara noastră, în ultimii 20 de ani, și -au manifestat interesul pentru o
alimentatie sănătoasă, devenind principalul factor de influența asupra noilor tendințe apărute pe
piața de alimente. Obiectivul principal rămâne îmbunătățirea sănătății oamenilor, printr -o mai
bună calitate a alimentelor și un control mai bun al producției sub toate aspectele impuse și de
bunăstarea sănătății animalelor de la care provin p rodusele.
S-a considerat că, o dată cu intrarea Romaniei în Uniunea Europeană, piața de produse
alimentare va evolua în sensul alinierii la standarde europene prin creșterea calității produselor
românești. Țara noastră aplică direct noile Regulamente comun itare de igienă a produselor
primare de origine animală destinate consumului uman.
Anumite produse alimentare pot periclita în mod specific sănătatea umană și este
necesară stabilirea unor norme specifice de igienă. Este în special cazul produselor aliment are de
origine animală la care au fost frecvent constatate riscuri microbiologice și chimice. Aceste
norme de sănătate au redus obstacolele în schimburile comerciale cu produsele respective, ceea
ce a contribuit la realizarea pieței interne, asigurând în a celași timp un nivel ridicat al protecției
sănătății publice. Prin urmare, este necesară evaluarea permanentă a progreselor înregistrate în
sectorul laptelui pentru îmbunătățirea calității laptelui materie primă, conform programelor de
restructurare și mo dernizare stabilite pentru perioada de tranziție, pentru fermele de animale
producătoare de lapte și centre de colectare a laptelui.
Trasabilitatea produselor alimentare este un element fundamental pentru garantarea
siguranței alimentelor. Operatorii din s ectorul alimentar , care răspund de o unitate supusă
autorizării în conformitate cu prezentul regulament , ar trebui să se conformeze normelor generale
prevăzute la Regulamentul (CE) nr. 178/2002 (1) .
Starea igienică a laptelui materie primă este condiționat ă de unii factori, dintre care
putem enumera: starea generală a animalelor și a glandei mamare în particular, starea igienică
generală a exploatării, condițiile igienice în care se practică mulsul manual sau mecanic, igiena
condiționării primare a laptelui , condițiile igienice de manipulare, transport, depozitare a laptelui.

TEZĂ DE DOCTORAT AMĂRIC ĂI MARIANA

Impuritățile din lapte oferă relații importante privind condițiile de igienă în care s -a realizat
recoltarea laptelui (igiena vaselor, a mulgătorilor, a încăperilor în care a fost menț inut) și asupra
modului cum a fost manipulat laptele.
Calitatea laptelui este importanta nu doar pentru fermier ci și pentru fabricile
procesatoare care transformă laptele în produse. Ea determină: perioada maximă de stocare a
laptelui, gama de produse ce pot fi fabricate,gustul produselor rezultate,termenul de valabilitatea
al produselor rezultate, pierderile de producție ale procesatorului.
Este interzisă darea în consum a laptelui care prezintă modificări organoleptice, fizico –
chimice și bacteriologice.
Conform normativelor actualizate, pentru ca un lapte să fie calitativ, trebuie îndeplinite
condiții de igienă de la producător până ajunge pe masa consumatorului. Laptele care părăsește
ugerul vaci are un număr limitat de bacterii (< 100/ml) dar imediat c e este expus aerului și
microflo rei de contaminare, m ulsul cu mâini murdare, echipamentul de muls și stocare murdar ,
favorizează multiplicarea și creșterea numărului de bacterii. Evident, dacă răcirea laptelui se
face la temperaturi sub 4 °C atunci se reduce rata de multiplicare a bacteriilor. De asemenea,
nivelul celulelor din lapte este un indicator de calitate igienică, care are o importanță deosebită.
Evaluările cantitative și calitative a celulelor prezente în lapte sunt importante pentru a putea
înțelege numeroase mecanisme, fiziologice sau/și patologice din glanda mamară. Efectele
negative ale mamitei asupra producției, compoziției și salubrității laptelui are o unanimă
recunoaștere, motiv pentru care noile reglementări ale U.E . pun accentul pe num ărul de celule
somatice, astfel încât țările membre să ia măsuri de reducere a numărului de celule pe ml lapte și
să rămână astfel competitive.
Guvernul României a decis prin Ordin ul 1106/2003 să introducă câteva etape până la
îndeplinirea totală a cerințelor de conformitate:
Etapa I 1.01.2005 – 31.12.2006 NTG<=1.000.000 ; NCS<= 600.000
Etapa II 1.01.2007 – 31.12.2008 NTG<=500.000 ; NCS<=400.000
Etapa III 1.01.2009 – 31.12.2011 ( cu prelungirea până la 31.12. 2013) în care laptele
crud de vacă trebuie să îndeplinească, în final, criterii de calitate igienică: conținutul de germeni
la 300C (pe ml) – 100 000 (Media geometrică variabilă constatată pe o perioadă de două luni cu
cel puțin două prelevări pe lună) și conț inutul de celule somatice (pe ml) – 400 000 (media
geometrică variabilă pe o perioadă de trei luni, cu cel puțin o prelevare pe lună cu excepția
cazului în care autoritatea competentă definește o altă metodologie pentru a lua în considerare
variațiile sez oniere ale nivelurilor de producție.

TEZĂ DE DOCTORAT AMĂRIC ĂI MARIANA

Operatorii din sectorul alimentar cu responsabilități în exploatațiile de producție a laptelui
crud care livrează lapte crud unităților de procesare prin intermediul centrelor de colectare lapte
trebuie să respecte o s erie de condiții și obligații. Toate acestea sunt incluse într -un Programul
național de îmbunătățire a calității laptelui crud de vacă , implementat de Autoritatea veterinară
centrală a României prin Ordinul comun al ANSVSA și MAPDR.
Cu toate acestea, Estimarea realizată de către experții ANSVSA la finele raportului
prezentat Comisiei Europene a arătat că, la sfârșitul perioadei de tranziție acordate României – 31
decembrie 2011 – un procent de 19% din laptele crud de vacă livrat la unitățile de procesare nu va
putea atinge conformitatea cu parametrii de calitate (NTG/ml și NCS/ml).
Astfel, cercetările noastre au urmărit: o analiză a calității microbiologice a laptelui pe
parcursul trasabilității acestuia, aprecierea calității igienice a laptelui crud p rin cei doi parametrii
de calitate: număr total de germeni mezofili aerobi (NTGMA/ml) și număr de celule somatice
(NCS /ml), conform normativelor UE și o evaluare a eficienței igienizării a unor mijloace de
producție ce intră în contact cu laptele, prin te ste microbiologice de sanitație.
Lucrarea intitulată „ Cercetări privind îmbunătățirea calității microbiologice a laptelui în
vederea atingerii cerințelor impuse de Uniunea E uropeană” conține 180 pagini fiind redactată în
opt capitole și este structurată conform uzanței în două părți.
Prima parte (capitolul I, II, III ) cuprinde 36 pagini reprezentând 20% din lucrare și
sintetizează principalele date din literatura de specialitate referitor la microbiologia laptelui,
calitatea igienică a laptelui în co nformitate cu normele Uniunii Europene și principalele elemente
ale “ Program ului național pentru îmbunătățirea calității laptelui crud de vacă și calendarul
acțiunilor pentru atingerea conformității cu cerințele legislației comunitare ”.
Partea a II -a (cap.IV, V, VI,VII,VIII ) extinsă pe 144 pagini, ceea ce reprezintă 80 %
cuprinde cercetărilor proprii efectuate în perioada 2006 -2009 . Fiecare capitol este structurat în
subcapitole care prezintă materiale și metode de lucru utilizate, rezultatele obținute ș i discuția lor
și se fin alizează cu concluzii parțiale.
În sistemul biologic microorganism -aliment -om, determinismul microbian are o mare
importanță tehnologică, social -economică, cu implicații igienico -sanitare, condiționând
sănătatea omului. Calitatea laptelui de vacă și depistarea precoce a bolilor ugerului sau alte afecțiuni
care produc perturbări ale lactației va continua să rămână un deziderat major pentru specialiștii din
domeniul creșterii animalelor.
În capitolul IV , intitulat „ Scopul și obiectiv ele cercetării ”, sunt prezentate obiectivele
cercetărilor noastre care au urmărit: o analiză a calității microbiologice a laptelui pe parcursul
trasabilității acestuia, aprecierea calității igienice a laptelui crud prin cei doi parametrii de

TEZĂ DE DOCTORAT AMĂRIC ĂI MARIANA

calitate: nu măr total de germeni mezofili aerobi (NTGMA/ml) și număr de celule somatice
(NCS /ml), conform normativelor UE și o evaluare a eficienței igienizării a unor mijloace de
producție ce intră în contact cu laptele, prin teste microbiologice de sanitație .
În capitolu l V, intitulat „ Cercetări privind calitatea microbiologică a laptelui pe
parcursul trasabilității (de la glanda mamară la unitatea de prelucrare a laptelui crud) ”,
sunt redate rezultatele investigațiilo r efectuate pe 688 probe de lapte provenit din mai multe
puncte, considerate de noi, critice, respectiv probe prelevate din laptele recoltat la găleată,
obținut prin muls manual, situație existentă în gopodăriile populației; probe de lapte recoltate din
tancul de colectare a laptelui, obți nut prin muls mecanic, aferent punctelor de colectare pe
anumite rute de colectare și probe de lapte provenite din laptele recepționat la un centru de
prelucrare a laptelui.
În urma acestor determinări s -a constatat că, din 688 de eșantioane de lapte inv estigate
microbiologic pe parcursul celor patru ani, 108(15,69%) eșantioane d epășeau limitele normale
admise la NTGMA/ml , conform standardului în vigoare pentru acea perioadă, 36 (5,23%)
eșantioane de lapte au fost neconforme la criteriul microbiologic coliformi/ml, 9(1,3%)
eșantioane de lapte depășeau limitele admise pentru criteriul E.coli /ml și 5(0,7%) eșantioane au
fost identificate cu stafilococi coagulazo -pozitivi . Este de remarcat că n u au existat eșantioane de
lapte contaminate cu microorganisme p atogene, respectiv Salmonella , Bacillus cereus și Listeria
monocytogenes .
În urma sintetizării datelor obținute s -a constatat că î ncărcătură microbiană a laptelui
colectat pr in muls manual (la găleată) a fost semnificativ mai ridicată comparativ cu laptele din
tancul de colectare provenit de la mulsul automat.
Astfel, eșantioanele necorespunzătoare de lapte colectat prin sistem de muls manual au
fost: în anul 2006 – 21,7% la NTGMA/ml , 23,17% la coliformi , 4,8% cu E.coli , 12,2%
microorganisme anaerobe ga zogene sporulate , 3,6% contaminate cu stafilococi coagulazo –
pozitivi ; în anul 2007 – 31,6% la NTGMA/ml , 8,33% la coliformi , 1,66% cu E.coli , 16,6%
microorganisme anaerobe gazogene sporulate ; în anul 2008 -29,26% la NTGMA/ml , 17,1% la
coliformi , 4,87% cu E.coli , 9,7% microorganisme anaerobe gazogene sporulate ,4,87 cu
stafilococi coagulazo -pozitivi ; în anul 2009 -12% la NTGMA/ml, 4% la coliformi , 4% cu E.coli
și 8% cu microorganisme anaerobe gazogene sporulate .
În cazul laptelui colectat prin sistem automat , eșantioanele necorespunzătoare de lapte au
fost: în anul 2006 – 19,8% la NTGMA/ml, 2,1% la coliformi , 1,5% cu E.coli , 12,5%
microorganisme anaerobe gazogene sporulate , în anul 2007 – 2,1% la NTGMA/ml , 14,5%

TEZĂ DE DOCTORAT AMĂRIC ĂI MARIANA

microorganisme anaerobe gazogene sporulate , în anul 2008 -2,1% la NTGMA/ml , 2,1%
microorganisme anaerobe gazogene sporulate ,în anul 2009 -2,1% la NTGMA/ml .
Eșantioanele necorespunzătoare de lapte colectat în unitatea de procesare au fost: în
anul 2006 – 50% la NTGMA/ml și 8,33% la coliformi , în anul 2007 – 20,8% la NTGMA/ml , în
anul 2008 -20,8% la NTGMA/ml , în anul 2009 – 4,16% la NTGMA/ml .
În capitolul VII , intitulat „ Cercetări privind implementarea normelor europene de
calitate a laptelui în vederea procesării ” sunt redate rezultatele celor doi parametrii de
calitate a laptelui : număr to tal de germ eni mezofili aerobi/ml (NTG/ml) corelate cu număr de
celule somatice/ml (NCS/ml) care, completate și cu examenul bacteriologic efectuate și redate
în capitolul anterior , reprezintă o garanție de calita te și sănătate și care, până în prezent, nu s -a
putut încă înlocui prin alte metode de monitorizare. Prelevarea probelor de lapte în perioada
2006 -2009, în vederea efectuării ac estor analize de laborator, s -a realizat în conformitate cu
cerințele legislați ei în vigoare. Testarea zilnică nu este economică, astfel că, au fost prelevate
probe aleatorii și la intervale neregulate. Întrucât costurile determinărilor de laborator sunt
ridicate, nu doar numărul probelor ci și metodele de testar e alese au fost limit ate ca număr.
Analiza datelor obținute relevă faptul că laptele provenit din centrul de colectare A1 a
fost: în anul 2006, la indicatorul NTGMA/ml, valorile medii lunare au fost corespunzătoare în
lunile I, II, III, IV, IX, X, XI și XII și necorespunzătoa re în lunile V, VI, VII, VIII, iar la
indicatorul NCS/ml, valorile medii lunare au fost corespunzătoare în lunile I, II, V,VI, VII, VIII,
IX, X, XI, XII și necorespunzătoare în lunile III și IV. În anul 2007, la indicatorul NTGMA/ml,
valorile medii lunar e au fost corespunzătoare în lunile I, II, III, IV,V, IX, X, XI și XII și
necorespunzătoare în lunile VI, VII, VIII, iar la indicatorul NCS/ml, valorile medii lunare au fost
corespunzătoare în majoritatea lunilor cu excepția lunii martie. În anul 2008, la indicatorul
NTGMA/ml, toate valorile medii lunare au fost corespunzătoare cu excepția lunii a VIII -a, iar la
indicatorul NCS/ml toate valorile medii lunare s -au încadrat în normele sanitar veterinare. În
anul 2009, la indicatorul NTGMA/ml, toate valor ile medii lunare au depășit limita maximă
admisă, iar la indicatorul NCS/ml, toate valorile medii lunare au fost corespunzătoare, cu
excepția lunii a VI -a.
La centrul de colectare A1 , valorile medii anuale au fost: la indicatorul NTGMA/ml, a
fost în 2006 de 966,33 x 103 ufc/ml, în 2007: 500,83 x103 ufc/ml, în 2008:371,67×103 ufc/ml și
în 2009 a fost de 320, 83x 103 ufc/ml. La indicatorul NCS/ml, media anuală a avut o variație în
platou, cu valori apropiate. Astfel, în 2006, valoarea medie anuală a fost de 224,71 x103
celule/ml, în 2007: 202,50 x103 celule/ml, în 2008: 163,23 x 103 celule/ml și în 2009 a fost de
182,79 x 103 celule/ml.

TEZĂ DE DOCTORAT AMĂRIC ĂI MARIANA

În urma analizei laptelui provenit di n centrul de colectare A2 s-a constatat că, în anul
2006, la indicatorul NTGMA/m l, valorile medii lunare au fost corespunzătoare în lunile I, II, III,
IV,V, X, XI și XII și necorespunzătoare în lunile VI, VII, VIII și IX iar la indicatorul NCS/ml,
toate valorile medii lunare au fost corespunzătoare cu excepția lunii a II -a.În anul 200 7, la
indicatorul NTGMA/ml, valorile medii lunare au fost corespunzătoare în lunile I, II, III,
IV,V,VI, X, XI și XII și necorespunzătoare în lunile VII, VIII, IX, iar la indicatorul NCS/ml,
valorile medii lunare au fost corespunzătoare în lunile I, II, III, IV, V, VII, IX, X, XI și
necorespunzătoare pentru lunile VI, VIII și XII. În anul 2008, la indicatorul NTGMA/ml, toate
valorile medii lunare au fost corespunzătoare cu excepția lunii a VII -a, iar la indicatorul NCS/ml
toate valorile medii lunare s -au încadrat în normele sanitar veterinare.
În anul 2009, la indicatorul NTGMA/ml, valorile medii lunare au fost corespunzătoare în
lunile I, XI și XII și necorespunzătoare în celelalte luni, iar la indicatorul NCS/ml, toate valorile
medii lunare au fost cor espunzătoare.
La centrul de colectare A2, valoarile medii anuale a fost: la NTGMA/ml, a fost în 2006
de 1060 x103 ufc/ml, în 2007: 500,83×103 ufc/ml, în 2008: 451, 67×103 ufc/ml și în 2009 a fost
de 173,83×103 ufc/ml. La indicatorul NCS/ml, valorile medii anuale au variat de la 288,33 x103
celule/ml în 2006, 263,92×103 celule/ml în 2007, 192,67×103 celule în 2008, la 140,89×103
celule/ml în 2009.
Laptele provenit din centrul de colectare B1 a fost: în anul 2 006, la indicatorul
NTGMA/ml, valorile medii lunare au fost corespunzătoare în lunile I, II, III, IV, X, XI și XII și
necorespunzătoare în lunile V, VI, VII, VIII și IX iar la indicatorul NCS/ml, toate valorile medii
lunare au fost corespunzătoare. În anul 2007, la indicatorul NTGMA/ml, valorile medii lunare
au fost corespunzătoare în lunile II, IV,V,VI,VII, VIII, X, XI și XII și necorespunzătoare în
lunile I, III, IX, iar la indicatorul NCS/ml, toate valorile medii lunare au fost corespunzătoare cu
excepția lunii a VIII -a.În anul 2008, la indicatorul NTGMA/ml, valorile medii lunare au fost
corespunzătoare în lunile I, II, III,VI, VII, VIII, IX, X, XI, XII și necorespunzătoare în lunile IV
și V iar la indicatorul NCS/ml toate valorile medii lunare s -au încadrat în normele sanitar
veterinare. În anul 2009, la indicatorul NTGMA/ml, valorile medii lunare au fost
corespunzătoare în lunile III,V, VII,IX, X, XII XI și XII și necorespunzătoare în celelalte luni,
iar la indicatorul NCS/ml, toate valorile medii lunare au fost corespunzătoare.
La centru de colectare B1, valoarile medii anuale au fost: la NTGMA/ml, a fost în 2006
de 1445×103 ufc/ml, în 2007 a fost de 464,88x 103 ufc/ml, în 2008 a fost de 437,5 x103 ufc/ml iar
în 2009 a fost de 119,17 x103 ufc/ml. La indicatorul NCS/ml, a fost în 2006 de 288,33×103

TEZĂ DE DOCTORAT AMĂRIC ĂI MARIANA

celule/ml, în 2007 a fost de 238,00×103 celule/ml, în 2008 a fost de 196,25 x103 celule/ml iar în
2009 a fost de 159,75 x103 celule/ml.
Laptele provenit din centrul de colectare B2 a fost: în anul 2006, la indicatorul
NTGMA/ml, toate valorile medii lunare au fost corespunzătoare cu excepția lunilor VII și VIII
iar la indicatorul NCS/ml, toate valorile medii lunare au fost corespunzătoare.În anul 2007, la
indicatorul NTGMA/ml, toate valorile medii lunare au fost corespunzătoare cu excepția lunilor
VII și VIII, iar la indicatorul NCS/ml, toate valorile medii lunare au fost corespunzătoare cu
excepția lunilor III și IV.În anul 2008, la indicatorul NTGMA/ml, toate valorile medii lunare au
fost corespunzătoar e cu excepția lunilor VIII și X, iar la indicatorul NCS/ml toate valorile medii
lunare s -au încadrat în normele sanitar veterinare.În anul 2009 la indicatorul NTGMA/ml,
valorile mediilor lunare, au fost necorespunzătoare în lunile V, VII, și X, celelalt e medii
încadrându -se în limitele admise de normative, iar la indicatorul NCS/ml, toate mediile lunare
au fost corespunzătoare cu excepția lunei a III -a.
La centrul de colectare B2 , valorile medii anuale au fost : la NTGMA/ml, a fost în 2006
de 897,5 x103 ufc/ml, în 2007 a fost de 423, 33 x103ufc/ml, în 2008 a fost de 360,83 x103 ufc/ml
iar în 2009 a fost de 132 x103 ufc/ml. La indicatorul NCS/ml, în 2006 a fost de 288,33 x103
celule/ml în 2006, de 282x103celule/ml în 2007, 162,42×103 celule/ml în 2008 ș i în ușoară
creștere la 194,75 x103 celule/ml, în anul 2009.
Analiza semnificației statistice, utilizând testul Fisher , realizată pe toate centrele de
colectare, la indicatorul de calitate NTGMA/ml lapte, indică diferențe distinct semnificative (F
˃F5%˃F0 ,1%) în anii 2006, 2008 și 2009 . Analiza statistică pentru idicatorul NCS/ml, la
eșantioanele de lapte recoltate din cele patru centre de colectare, a evidențiat diferențe
nesemnificative (F ˂F5%) pentru anul 2007 și 2009 și diferențe semnificative ( F ˃F5 %˂F0,1%)
în anii 2006 și 2008.
Testul Student , arată că, la indicatorul NTGMA/ml în anul 2006, nu au fost diferențe
semnificative între media eșantionului și media standard la centrele de colectare A1 și B2, A1 și
A2, A2 și B2. În anul 2008, nu au exista t diferențe semnificative a mediilor anuale între centrele
A1 și B2, iar în anul 2009 au fost diferențe nesemnificative ale mediilor anuale între centrele
B1 și B2. Testul Student , nu s -a aplicat și pentru indicatorul NCS/ml, doarece nu s -au evidenț iat
diferențe distinct semnificative în cadrul testului Fisher.
În capitolul VII , intitulat “ Cercetări privind eficiența igienizării prin control
microbiologic” au fost efectuate investigații microbiologice pe 120 teste de sanitație de pe
suprafațele de lucru și contact;120 teste de pe suprafața echipamentului de protecție a lucrătorilor
și hainele mulgătorilor ;100 teste de pe suprafața ustensilelor, utilajelor și vase de muls ; 120 teste

TEZĂ DE DOCTORAT AMĂRIC ĂI MARIANA

de sanitație de pe suprafața palmară a lucrătorilor din fermă și din gospodării; 40 teste de
microaerofloră din adăposturi și sala de muls aferentă fermei de vaci.
În perioada 2006 -2009 valo rile indicatorului de sanitație NTGMA a variat semnificativ,
observându -se diminuarea în dinamică a procentului de probe neconforme la majoritatea
mijloacelor analizate.
La indicatorul NTGMA ; în anul 2006, 35,4% probe conforme și 64,6% probelor
neconforme, în anul 2007, 61,5% probe conforme și 38,5% neconforme, î n anul 2008, 84,6%
probe conforme și 15,4% probe neconforme, în anul 2009, 95,4% probe conforme și 4.6% probe
neconforme.
La indicatorul Enterobaceriaceae : în 2006 – 73% probe conforme și 27% probe
neconforme, în anul 2007 – 83,5% probe conforme și 16,4% probe neconforme , în 2008 – 91,7%
probe conforme și 8,3% probe neconfor me și în 2009 – 97,6% probe conforme și doar 2,4%
probe neconforme .
La indicatorul Coliformi / ml sau pe 10 cm2: în 2006 – 78,8% probe conforme și 21,2%
probe neconforme, în anul 2007 – 91,7% probe conforme și 8,3% probe neconforme , în 2008 –
95,3% probe co nforme și 4,7% probe neconforme și în 2009 – 100% probe conforme
În probele prel evate de pe mânile lucrătorilor n u s-au izolat stafilococi coagulazo -pozitivi
și bacterii din genul Salmonella. Analiza datelor obținute ca urmare a determinării drojdiilor și
mucegaiurilor /m3 aer din adăpostul animalelor, relevă o incidență de 60% a probelor neconforme
în perioada 2006 -2008, diminuată în anul 2009 la 40%. Analiza datelor obținute în perioada
2006 -2009, la evaluarea microbiologică a unor mijloace de producție, situate pe trase ul
trasabilității laptelui, ne oferă reflexia necesității respectării sau îmbunătățirii condițiilor de
igienă.
În capitolul VIII sunt sintetizate principalele rezultate obținute în urma cercetărilor
efectuate , prezentate sintetic în 9 concluziile fina le.
În lucrare sunt expuse un număr de 30 tabele și 64 figuri, iar bibliografia cuprinde 143
titluri.