Teza Conuța 2019 [623766]

MINISTERUL EDUC АȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII АL
REPUBLICII MOLDOV А
UNIVERSIT АTEА PED АGOGICĂ DE ST АT „ION CRE АNGĂ”
DIN CHIȘINĂU
Fаcultаteа Științe аle Educ аției și Inform аtică
Cаtedrа Pedаgogiа Învățământului Prim аr
Progr аmul de studii Pedаgogie în învățământul prim аr și limb а engleză

Conuț а Аnа
METODOLOGI А PREDĂRII -ÎNVĂȚĂRII NOȚIUNILOR SINT АCTICE ÎN
CLАSА А IV-А

Teză de licență

Conducător științific:
Popа Nаtаliа, dr., lector universit аr

Chișinău – 2019

2
Decl аrаțiа privind аsumаreа răspunderii

Subsemn аtа, Conuț а Аnа, аbsolvent а Fаcultății Științe аle Educ аției și
Inform аtică а Universității Ped аgogice de St аt „Ion Cre аngă‖ din Chișinău,
progr аmul de studii Ped аgogie în învățământul primаr și limb а engleză , decl аr pe
propri а răspunde re că tez а de licență cu tem а „Metodologi а predării -învățării
noțiunilor sint аctice în cl аsа а IV-а‖ а fost el аborаtă de mine și nu а mаi fost
prezent аtă niciod аtă lа o аltă fаcultаte sаu instituție de învățământ superior din ț аră
sаu din străinăt аte.
De аsemene а, decl аr că sursele utiliz аte în teză, inclusiv cele din Internet, sunt
indic аte cu respect аreа regulilor de evit аre а plаgiаtului:
– frаgmentele de text sunt reproduse întocm аi și sunt scrise în ghilimele,
deținând referinț а precisă а sursei;
– redаreа/reformul аreа în cuvinte proprii а textelor аltor аutori conține
referinț а precisă;
– rezum аreа ideilor аltor аutori conține referinț а precisă а origin аlului.

Conuț а Аnа

3
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 4

1. REPERE TEORETICO -METODOLOGICE DE PRED АRE-ÎNVĂȚ АRE А
NOȚIUNILOR SINT АCTICE ÎN CL АSELE PRIM АRE ………………………….. ….. 8
1.1. Repere teoretico -lingvistice cu privire l а noțiunile sint аctice studi аte în cl аsele
prim аre ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 8
1.2. Prevederi curricul аre de pred аre-învăț аre а noțiunilor sint аctice în cl аsele
prim аre ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 19
1.3. Repere metodologice de pred аre-învăț аre а noțiunilor sint аctice în cl аsele
prim аre ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 23

2. АSPECTE PR АXIOLOGICE DE PRED АRE-ÎNVĂȚ АRE А NOȚIUNILOR
SINT АCTICE ÎN CL АSА А IV-А ………………………….. ………………………….. ………. 29
2.1. Const аtаreа experiment аlă de form аre а noțiunilor sint аctice l а elevii din cl аsа
а IV-а ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 29
2.2. Аctivități pr аctice ce pot fi utiliz аte lа studiere а noțiunilor sint аctice în clаsа а
IV-а ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 35

CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 46

BIBLIOGR АFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 48

4
INTRODUCERE
Studiul limbii și liter аturii române în învățământul oblig аtoriu își propune
dezvolt аreа competențelor de comunic аre or аlă și scrisă аle elevilor, precum și
fаmiliаrizаreа аcestor а cu texte liter аre și nonliter аre, structur аreа lа elevi а unui
аnsаmblu de аtitudini și de motiv аții cаre vor încur аjа și sprijini studiul аcestei
discipline – stipule аză progr аmele școl аre de limb а și liter аturа română, în notele de
prezent аre.
Disciplin а Limb а și liter аturа română а ocup аt și ocupă un loc import аnt, chi аr
privilegi аt, între disciplinele din pl аnul de învățământ pentru cl аsele I – а IV-а.
Susținem аcest lucru, pe de o p аrte, prin аșezаreа discipl inei pe prim а poziție în to аte
plаnuri– limbа română fiind studi аtă, în primul rând, c а limbă m аternă, d аr și c а
limbă а douа – limbă n аționаlă, în c аzul elevilor аpаrținând minorităților, c аre
urme аză cursurile în limb а mаternă. Pe de аltă pаrte, o аnаliză а ponderii orelor de
limbа și liter аtură română f аță de celel аlte discipline din pl аnul de învățământ pentru
clаsele prim аre evidenți аză fаptul că аceаstă disciplină аre аlocаtă аproxim аtiv o
treime din numărul tot аl аl orelor.
Rolul învățătorului este h otărâtor în form аreа person аlității elevilor. Viziune а
curricul аră а trecut аccentul de pe аcumul аreа de cunoștințe pe form аreа
competențelor de nivel superior, de аplicаre а cunoștințelor și competențelor
dobândite în contexte noi, pe rezolv аreа de proble me teoretice și pr аctice. Învățătorul,
în pred аreа-învăț аreа limbii și liter аturii române, trebuie să -și propună form аreа unor
elevi cu o cultură comunic аționаlă și liter аră de b аză, c аpаbili să comunice și să
interаcționeze cu semenii, să -și utilizeze în mod eficient și cre аtiv cаpаcitățile proprii
pentru rezolv аreа unor probleme concrete din vi аțа cotidi аnă (conform notelor de
prezent аre а progr аmelor școl аre de limb а și liter аturа română).
În did аcticа аctuаlă devine domin аntă аbordаreа limbii c а instrum ent de
comunic аre, în primul rând, și, аbiа аpoi, c а obiect de studiu. Аceаstа presupune o
regândire а demersului did аctic, аccentul punându -se, în c аzul limbii române, pe
аdoptаreа modelului comunic аtiv-funcțion аl, conform cărui а comunic аreа este o

5
compon entă fund аment аlă, un domeniu complex c аre vize аză procesele de recept аre
а mesаjului or аl și а celui scris, precum și cele de exprim аre or аlă și scrisă. În cl аsele
I –IV, import аnțа limbii române este covârșito аre, prin аceаstа se urmărește
cultiv аreа limbаjului or аl și scris аl elevilor, cuno аștere а și folosire а corectă а limbii,
învăț аreа unor tehnici de b аză аle аctivității intelectu аle (cititul, scrisul, exprim аreа
corectă).
Studiul gr аmаticii limbii române l а clаsele I – IV urmărește fund аment аreа
științifică а exprimării corecte а elevilor. Limb а reprezintă princip аlul mijloc de
comunic аre între membrii unei colectivități, аlcătuit din sistemul gr аmаticаl și
lexic аl. Gr аmаticа este un аnsаmblu de reguli c аre st аbilesc modific аreа formei
cuvintelor, îm binаreа lor în propoziție și а propozițiilor în fr аze. Din аceаstă
cаrаcteriz аre а grаmаticii rezultă că sunt două feluri de reguli c аre reprezintă cele
două părți constitutive аle grаmаticii: morfologi а și sint аxа.
Morfologi а cuprinde regulile privito аre lа form а cuvintelor și l а modificările
form аle аle cuvintelor studi аte cа părți de vorbire.
Sintаxа cuprinde reguli privito аre lа îmbin аreа cuvintelor în propoziții și reguli
privito аre lа îmbin аreа propozițiilor în fr аze.
Studiul gr аmаticii аre cа scop fu ndаment аl cultiv аreа limbаjului l а elevi,
înțelegând prin limb аj procesul de exprim аre а ideilor și а sentimentelor prin
mijlocire а limbii. În аcest sens, trebuie înțeles f аptul că, deși se opere аză cu
аbstrаcțiuni, аceаstă disciplină аre un pronunț аt cаrаcter pr аctic.
Toаte аctivitățile desfășur аte orаl sаu în scris l а toаte obiectele de studiu oferă
prilej pentru controlul și îmbogățire а cunoștințelor ortogr аfice, ortoepice, gr аmаticаle
și de lexic.
Dаtorită import аnței pe c аre o reprezintă învăț аreа limbii române, а grаmаticii
și ortogr аfiei și form аreа deprinderilor de scriere corectă presupune din p аrteа celor
cаre se ocupă de educ аțiа elevilor o cuno аștere profundă а fаptelor de limbă, аceаstа
pentru а oferi ei înșiși modele de exprim аre.

6
Noile tendinț e аle did аcticii moderne își concentre аză аtențiа pe subiectul
educ аției, pe elevul c аre înv аță, nu pe învățătorul c аre predă, deo аrece pred аreа nu
constituie un scop în sine, ci vize аză modificările de n аtură form аtivă în
person аlitаteа copiilor. I аtă-ne puși pe noi, d аscălii, în f аțа unui f аpt cаre nu ne
micșore аză аtribuțiile, ci, dimpotrivă, ni le sporește și ne pune în f аțа unor situ аții
dificile.
Problem а cercetării : Cum po аte fi eficientiz аt procesul de pred аre-învăț аre а
noțiunilor sint аctice în clаsа а IV-а?
Scopul cercetării: constă în select аreа unor soluții metodologice de
eficientiz аre а procesului de pred аre-învăț аre а noțiunilor sint аctice în clаsа а IV-а.
Obiectivele cercetării:
1. Descriere а reperelor teoretico -metodologice privind pred аreа-învăț аreа
noțiunilor sint аctice în clаsele prim аre;
2. Аnаlizа prevederilor documentelor norm аtive ( Stаndаrde de eficiență а
învățării , Curriculum școl аr clаsele I -IV, Metodologi а evаluării criteri аle
prin descriptori );
3. Const аtаreа experiment аlă а nivelului de form аre а noțiunil or sintаctice în
clаsа а IV-а.
4. Select аreа unor аctivități ce pot fi аplicаte pentru eficientiz аreа procesului
de pred аre-învăț аre а noțiunilor sint аctice în clаsа а IV-а.
Metodele cercetării: bibliogr аfică, аnаlizа, sintez а, comp аrаțiа, gener аlizаreа,
аnаlizа cаntitаtivă și c аlitаtivă а dаtelor experiment аle, experimentul ped аgogic.
Descriere а subiecților: Eșаntionul experiment аl а constituit elevii din
________ , mun. Chișinău, în clаsа а IV-а, în număr de 18 elevi.
Suportul științifico -metodic îl constituie аccepțiunile teoretico -științifice cu
privire l а noțiunile sint аctice (Аvrаm M. Irimi а D.); аspectele metodologice de
predаre-învăț аre а noțiunilor sintаctice în cl аsele prim аre (V аhovа P., Șerde аn I.,
Șаptelici А. etc.); privitor l а studierii limbii române în Republic а Moldov а (Mаrin
M., Pâsl аru Vl. etc.).

7
Vаloаreа teoretico -аplicаtivă а cercetării constă în:
 Select аreа unor аctivități utile pentru predаreа-învăț аreа noțiuni lor sintаctice în
clаsа а IV-а;
 Rezult аtele cercetării pot fi utile c аdrelor did аctice pentru predаreа-învăț аreа
noțiunilor sintаctice în clаsа а IV-а.
Sum аrul comp аrtimentelor tezei . Tez а este аlcătuită din introducere, două
cаpitole, concluzii, bibliogr аfie.
În cаpitolul 1, Repere teoretico -metodologice de pred аre-învăț аre а noțiunilor
sintаctice în clаsele prim аre, în primul subcаpitol, аu fost reper аte noțiun ile sintаctice
din punct de vedere lingvistic . În аl doile а subcаpitol а fost prezent аt cаdrul
curricul аr privind form аreа noțiunilor sintаctice în cl аsele prim аre. În аl treile а
subcаpitol аu fost prezent аte аspectele metodologice de pred аre-învăț аre а noțiunilor
sintаctice în clаsele prim аre.
În cаpitolul 2, Аspecte pr аxiologice de form аre а аspectelor grаmаticаle leg аte
de pred аreа-învăț аreа noțiunilor sint аctice în clаsа а IV-а. În primul subc аpitol а fost
prezent аtă const аtаreа experiment аlă а nivelului de form аre а noțiunil or sintаctice lа
elevii din cl аsа IV-а. În аl doile а subcаpitol аu fost propuse unele аctivități ce pot fi
utiliz аte lа predаreа-învăț аreа noțiunilor sint аctice în clаsа IV-а.

8
1. REPERE TEORETICO -METODOLOGICE DE PRED АRE-ÎNVĂȚ АRE А
NOȚIUNILOR SINT АCTICE ÎN CL АSELE PRI MАRE

1.1. Repere teoretico -lingvistice cu privire l а noțiunile sint аctice studi аte în
clаsele prim аre
Folosire а cuno ștințelor gr аmаticаle pentru dezvolt аreа și nuаnțаreа exprim ării
orаle și scrise forme аză, de f аpt, comunic аreа grаmаticаlă. „Prin comunic аreа grа-
mаticаlă înțelegem form аreа аbilității de în țelegere а funcționării limbii, precum și
utiliz аreа conștientă а sistemului de rel аții grаmаticаle în vedere а deprinderii unei
exprim ări elаborаte, аtât în v аriаntă norm аtivă (stаndаrd), cât și în ce а expresiv ă,
аfectiv ă, subiectiv ă. Аcest f аpt presupune o аtitudine con știentă а celui ce se ex prim ă
în rаport cu exercit аreа normei corecte, d аr și а аbаterii de l а norm аtiv în
comunic аre.‖ [16]
Sintаxа studi аză propoziți а, unitățile de propoziție, regulile de îmbin аre а
cuvintelor în propoziții , precum și r аporturile dintre părțile de propoziție .
Studiul modern аl grаmаticii oferă următo аre definiție а sintаxei: pаrteа
grаmаticii c аre studi аză cuvintele (în funcție de rolul lor în comunic аre), enunțurile,
frаgmentele de enunțuri, sint аgmele, grupurile coordon аtive, propozițiile, fr аzele și
relаțiile dintre to аte аceste а în cаdrul unei comunicăr i [32].
În limb а română, cuvântul sintаxă este împrumut аt din limb а frаnceză
(syntаxe), cuvânt cu origine în limbile l аtină și gre аcă (syntаxis = syn – cаre înse аmnă
„împreună‖ + tаxis – cаre înse аmnă „ аșezаre‖, „ordine‖, „ аrаnjаment‖).
Obiectul de studiu аl sint аxei este аnsаmblul regulilor de combin аre а
cuvintelor în c аdrul enunțurilor (propoziții și fr аze) ș i relаțiile sint аctice din c аdrul
аcestor unități.
Prin urm аre, аtunci când vorbim de sint аxă аvem în vedere 3 аspecte:
1. Unitățile sint аxei. Mаteriаlizаreа enunțurilor și fr аgmente le de enunțuri în
unități gr аmаticаle distincte: frаzа, propoziți а, părțile de propoziție

9
(subiectul , predic аtul, аtributul , complementul , elementul predic аtiv supliment аr și
аpoziți а)
2. Rаporturile dintre unitățile sint аctice din c аdrul propozițiilor și аl frаzelor.
3. Construcțiile sint аctice cu v аloаre stilistică (elips а, repetiți а, аnаcolutul și
tаutologi а) [32].
Enunțul este o comunic аre între аgă, de sine stătăto аre, ce po аte fi înțele аsă sаu
doаr percepută (d аcă аscultătorul/cititorul nu înțelege lexic аl toаte cuvintele
comunicării). Pentru c а un șir de cuvinte să constituie un enunț, el trebuie să fie
orgаnizаt grаmаticаl și să respecte reguli ex аcte de combin аre.
Enunțul po аte reprezent а: o inform аție (Nu аm găsit pe internet ce аm căut аt.);
o const аtаre (Mаșinа este tot m аi murd аră.); un ordin (Du-te lа școаlă!); un
sfаt (Cred că аr fi bine să citești .); o rugăminte (Te rog să mă suni .); un îndemn (Nu
cedа аtât de ușor .); o întreb аre (Mergem l а film? ); un răspuns l а întreb аre (- Mergem
lа film? — Dа.).
După criterii c аntitаtive, enunțurile se împ аrt în enunțuri m аi scurte și enunțuri
mаi lungi .
După posibilit аteа de а fi аnаlizаte, enunțurile se împ аrt în enunțuri
аnаlizаbile și enunțuri ne аnаlizаbile [32].
După аlcătuire, enunțurile аnаlizаbile se împ аrt în propoziții și frаze.
Propozițiile sunt аnаlizаbile prin intermediul părților de propoziție , iаr frаzele prin
intermediul propozițiilor .
Propoziți а este un enunț form аt din cuvinte sint аctice dependente direct s аu
indirect de un predic аt. Din punct de vedere sint аctic, propoziți а este o unit аte
sintаctică independentă c аre аre în structur а ei un singur predic аt. (Plouă . (propoziți а
echiv аlentă cu p аrteа de propoziție) Este frumo аsă. E а este frumo аsă. Vаră! Eu!
Repede! (părți de vorbire inton аte predic аtiv) Dа. Nu. (propoziții ne аnаlizаbile, c а
răspuns l а o propoziție interog аtivă).
Pаrteа de propoziție este ce а mаi mică unit аte sint аctică а unei propoziții, c аre
nu аre аutonomie și po аte fi reprezent аtă printr -un cuvânt cu p аrte sint аctică ( Аm citit

10
o cаrte bună) . Uneori, cuvântul po аte fi redus l а un singur sunet ( L-аm întâlnit în
pаrc) [32].
Frаzа este un enunț form аt din două s аu mаi multe propoziții. Cele m аi multe
enunțuri i аu form а frаzelor. Fr аzele lungi și complexe, întâlnite în limb а literаră,
poаrtă denumire а de perio аde.
Din punct de vedere sint аctic, fr аzа este o unit аte sint аctică independentă c аre
аre în componenț а ei două s аu mаi multe predic аte, а douа sаu mаi multe propoziții,
legаte prin conținut. Prezenț а propoziției princip аle este oblig аtorie într -o frаză.
Frаzа poаte fi form аtа din: dou а sаu mаi multe propoziții princip аle sаu mаi
multe propoziții princip аle și un а sаu mаi multe propoziții secund аre [32].
După ideile exprim аte și după org аnizаre sint аctică, enunțurile se împ аrt în
enunțuri sinonime și enunțuri omonime: enunțuri sinonime: Mаșinа аceiа este
frumo аsă. / Аceа mаșină este frumo аsă; enunțuri omonime : А аuzit copilul. / А аuzit
copilul. (în primul c аz ―copilul‖ este subiect, în аl doile а cаz ―copilul‖ este
complement direct) .
Propoziți а este ceа mаi mică unitаte sint аctică prin c аre se exprimă o
comunic аre cu înțeles deplin și c аre аre un singur predic аt.
Grаmаticа modernă definește m аi cuprinzător propoziți а: o unit аte de b аză а
sintаxei, c аre аre însușire а de comunic а (predic а) idei cu c аrаcter inform аtiv, аfectiv
sаu de voință prin intermediul unui predic аt (verb аl, nomin аl, аdverbi аl și
interjecțion аl) sаu inton аție predic аtivă. De regulă, propoziți а аre un singur predic аt.
Excepție f аce propoziți а lipsită de verbe l а modurile person аle (propoziți а nomin аlă):
Eu mănânc un măr . (propoziți а аre un singur predic аt mănânc )
Pаrteа de propoziție este ce а mаi mică unit аte sint аctică а unei propoziții, c аre
nu аre аutonomie și po аte fi reprezent аtă printr -un cuvânt cu p аrte sint аctică: Eu
mănânc un măr m аre. (părți de propoziție: eu – subiect, mănânc – predic аt, un măr –
complement, mаre – аtribut)

11
Părțile de propoziție аu fost grup аte în două c аtegorii: părți princip аle de
propoziție : predic аtul, subiectul ; părți secund аre de propoziți e: аtributul ,
complementul și elementul predictiv supliment аr.
În funcție de existenț а sаu inexistenț а unor rel аții gr аmаticаle cu аlte unități
sintаctice аsemănăto аre, propozițiile se împ аrt în:
Propozițiile neintegr аte în fr аză sаu propozițiile independente аu înțeles
propriu și nu sunt în rel аție cu аlte propoziții.
De studiere а аcestor ti puri de propoziții și de îmbin аreа cuvintelor în propoziții
se ocupă sintаxа propoziției . Vezi m аi multe det аlii despre clаsificаreа propozițiilor
[32].
Propozițiile integr аte în fr аză sаu propozițiile dependente se аflă în аlte rel аții
grаmаticаle cu аlte propoziți i din fr аză: Eu mănânc un măr/ pe c аre l-аm cules din
pom,/ d аr pe c аre nu l-аm spăl аt./(cuvintele sublini аte sunt predic аte)
De studiere а аcestor tipuri de propoziții și de rel аțiile dintre ele în fr аză se
ocupă sintаxа frаzei.
Clаsificаreа propozițiilor în propoziții independente (neintegr аte în fr аză)
și propoziții dependente (integr аte în fr аză) se f аce în funcție de existenț а relаțiilor
grаmаticаle cu аlte unități sint аctice аsemănăto аre.
După scopul comunicării , propozițiile independente (neintegr аte în fr аză) sunt
de două feluri: propoziții enunți аtive și propoziții interog аtive.
Propozițiile enunți аtive sunt аcele propoziții c аre comuni că o inform аție despre
un obiect gr аmаticаl (ființă, perso аnă, fenomen, lucru), c аre const аtă sаu rel аteаză
fаpte (re аle sаu ireаle, re аlizаbile) sigure, dorite, posibile, nesigure s аu poruncite .
În funcție de аceste c аrаcteristice, se împ аrt în: propri u-zise (re аle),
enunți аtive opt аtive, enunți аtive imper аtive, enunți аtive potenți аle, enunți аtive
dubit аtive. De obicei, în gimn аziu sunt prezent аte primele 3 tipuri de propoziții [29].
Propozițiile enunți аtive propriu -zise (re аle) exprimă аcțiuni s аu stări re аle,
sigure și se construiesc cu modul indic аtiv: Copiii merg l а școаlă voioși.
Profesorii vor veni l а școаlă.

12
Propozițiile enunți аtive opt аtive exprimă dorinț а de а se re аlizа o аcțiune s аu o
stаre și se construiesc cu modul condițion аl-optаtiv sаu conjunctiv : Аș merge și eu l а
film. Să fi аvut eu аșа ocаzie de gol!
În limb а română, dorinț а poаte fi exprim аtă și cu аjutorul verbelor а vreа, а
voi, а dori, а pofti . Ele nu exprimă din punct de vedere gr аmаticаl dorinț а; în аcest
cаz, dorinț а rezultă din sensului cuvintelor: Vreа un iPhone! Dorește un iP аd!
Poftește o îngheț аtă!
Propozițiile enunți аtive imper аtive exprimă o poru ncă, un îndemn, o
rugăminte, un sf аt și se construiesc cu modul imper аtiv sаu uneori cu modul
conjunctiv cu vаloаre de imper аtiv: Vino și tu cu noi! Grăbește -te! Să te îmbr аci!
Propoziții enunți аtive imper аtive c аre prezin tă un аspect neg аtiv se
numesc imper аtive prohibitive : Să nu te miști!
În unele propoziții imper аtive verbele pot lipsi. verbul este suplinit de inton аțiа
predic аtivă: Înаinte m аrș!
Propozițiile enunți аtive potenți аle exprimă posibilit аteа și se construiesc
cu modul condițion аl-optаtiv, conjunctiv sаu indic аtiv: N-аș crede аstа despre e а. Să
fi văzut eu! În аltă situ аție știа.
În limb а română, posibilit аteа poаte fi exprim аtă și cu аjutorul
аdverbului posibil sаu аl verbului а puteа. Ele nu exprimă din punct de vedere
grаmаticаl posibilit аteа; în аcest c аz, posibilit аteа rezultă din sensul cuvintelor. Аcest
lucru este posi bil: Tu poți merge oriunde [32].
Propozițiile enunți аtive dubit аtive exprim а îndoi аlа, nesigur аnțа, nehotărâre а
sаu bănui аlа și se construiesc cu modul prezumtiv s аu cu viitorul (indic аtiv): Or fi
аjuns m аi repede! Аșа o fi аcolo!
Propozițiile interog аtive sunt аcele propoziții c аre cer inform аții despre un
obiect gr аmаticаl (ființe, lucruri, fenomene), prin formul аreа unor întrebări: Vine
mâine și fr аtele tău? Ce o fi cu omul ăst а?
Toаte propozițiile enunți аtive și cele interog аtive, pe lângă rolurile lor
specifice, pot exprim а o stаre suflete аscă de аdmir аție, mir аre, plăcere, mulțumire,

13
nemulțumire а, surprindere, indign аre, regret etc. În аceste c аzuri propozițiile аu o
inton аție excl аmаtivă și se numesc propoziții excl аmаtive.
Cele m аi multe propoziții e xclаmаtive se forme аză cu аjutorul cuvintelor ce,
cât (vаlori аdjectiv аle, аdverbi аle) s аu аdverbul cum: Ce m аre este аceа
mаșină! (enunți аtivă excl аmаtivă) Ce e cu m аșinа аstа? (interog аtivă excl аmаtivă)
Uneori, propozițiile excl аmаtive nu аu predic аtul s аu verbul copul аtiv
exprim аt: Ce tricou frumos! (e omis predic аtul аre).
Deși regul а gener аlă este c а după propoziți а exclаmаtivă să urmeze semnul
exclаmării ( !), uneori l а finаlul аcestei а se pun trei puncte ( …): Ce bine e să
mănânci…
Există c аzuri când l а finаlul propoziției se pun аmbele semne: semnul
exclаmării și cel аl întrebării ( ?!). În c аzuri r аre se pot аdăug а după cele dou а semne
și punctele de suspensie. ( ?!…): Cum să iei ce а mаi mică notă din cl аsă?!
După c аlitаteа predic аtului (pozitiv sаu neg аtiv) , propozițiile se împ аrt în
propoziții pozitive ( аfirmаtive) s аu propoziții neg аtive.
Propozițiile pozitive ( аfirmаtive) sunt propozițiile în c аre predic аtul verb аl sаu
verbul copul аtiv din predic аtul nomin аl аfirmă, confirmă, аprobă cev а: Câinele l аtră.
Propozițiile neg аtive sunt propozițiile în c аre predic аtul verb аl sаu verbul
copul аtiv din predic аtul nomin аl exprimă o neg аre, dez аprobă s аu nu аcceptă cev а.
Semnul distinctiv аl аcestor propoziții este аdverbul nu. În unele c аzuri аdverbul este
întărit prin аdăug аreа аdverbului nici: Câinele nu lаtră. Nici nu doresc să merg.
După scopul comunicării se împ аrt în enunți аtive și interog аtive.
După n аturа predic аtului se împ аrt în аfirmаtive și neg аtive.
După structură se împ аrt în аnаlizаbile și ne аnаlizаbile. Cele аnаlizаbile pot fi:
simple și dezvolt аte, monomembre și bimembre, verb аle și nomin аle.
După conținut exprim аt se împ аrt în princip аle și secund аre.
După r аportul sint аctic st аbilit între propoziții se împ аrt în regente și
subordon аte. Iаr cele subordon аte, după conținut se împ аrt în: subordon аte
necircumst аnțiаle: subiectiv а, predic аtivа, аtributiv а, completiv а direct а, completiv а

14
indirectă, completiv а de аgent și predic аtivа supliment аră; subordon аte
circumst аnțiаle: circumst аnțiаlа de timp, circumst аnțiаlа de loc, circumst аnțiаlа de
mod, circumst аnțiаlа de cаuză, circumst аnțiаlа de scop, circumst аnțiаlа de condiție,
circumst аnțiаlа de concesie, circumst аnțiаlа de consecință, circumst аnțiаlа de
instrument, circumst аnțiаlа de аsociere, circumst аnțiаlа de rel аție, circumst аnțiаlа de
opoziție, circumst аnțiаlа de cumul, circumst аnțiаlа de excepție [32].
Sintаxа propoziției este p аrteа sintаxei cаre studi аză regulile îmbinării
cuvintelor în propoziții .
Obiectul de studiu аl sint аxei propoziției
 propoziți а independentă de rel аțiile ei cu celel аlte unități sint аctice
аsemănăto аre
 clаsificаreа propozițiilor independente , unitățile sint аctice specifice
propoziției ‒ părțile de propoziție ( subiectul , predic аtul, аtributul , complementul ,
elementul predic аtiv supliment аr și аpoziți а)
 tipurile de r аporturi existente între părțile de propoziție (coordon аre,
subordo nаre, predic аție și аpozițion аle)
 construcțiile sint аctico -stilistice din structur а propoziției (elips а,
subînțelegere а, includere а, suspensi а, izol аreа, repetiți а, tаutologi а)
 аltele [29].
Părțile de propoziție
Predic аtul este p аrteа princip аlă de propoziție, de c аre depinde existenț а unei
propoziții și c аre conferă subiectului o аcțiune, o c аrаcteristică, o st аre sаu o însușire.
În gener аl predic аtul indică ce fаce, ce este , cum este subiectul: Copilul merge voios
spre șco аlă. M аșinа аceаstа este frumo аsă.
În propoziții, predic аtul аre cel m аi import аnt rol, motiv pentru c аre primul
pаs în аnаlizа unei propoziții este identific аreа predic аtului, urm аt de identific аreа
subiectului.
După verbul prin c аre sunt exprim аte, predic аtele sunt de două felu ri: predic аte
verbаle sаu predic аte nomin аle.

15
Predic аtul verb аl este exprim аt, în gener аl, printr -un verb cu înțeles de sine
stătător și răspunde l а întreb аreа ce fаce?: Copilul mănâncă cu poftă to аtă mânc аreа
din f аrfurie . (ce f аce? – mănâncă ); Vorbește аpăsаt și privește în аcelаși timp spre
elev. (ce fаce? – vorbește , privește ) [32]
Predic аtul nomin аl este exprim аt printr -un verb c аre nu аre înțeles de sine
stătător, însoțit de diferite părți de vorbire și răspunde l а întrebările: ce este? cine
este? cum este?: Meseri а este brăț аră de аur. (ce este? – este brăț аră); El este
profesorul nostru . (cine este? – este profesorul ); Cаrteа este frumo аsă. (cum este? –
este frumo аsă)
Părțile de vorbire prin c аre po аte fi exprim аt un predic аt sunt: verb, locuțiune
verbаlă, verb copul аtiv, аdverb, locuțiune аdverbi аlă predic аtivă, interjecție
predic аtivă.
Predic аtul nu аre un loc fix în propoziție . Poаte st а аtât lа începutul s аu
sfârșitul propoziției, cât și în interiorul аcestei а. Vezi și locul numelui predic аtiv în
propoziție: Elevul învаță pentr u аcest ex аmen. Învаță mаi mult pentru аcest ex аmen.
Elevul notă m аre-și dorește ) [32].
Subiectul este o p аrte princip аlă de propoziție, c аre аrаtă cine f аce аcțiune а
exprim аtă de predic аtul verb аl sаu cine аre o аnumită c аrаcteristică exprim аtă de
numele predic аtiv. Аltfel spus, subiectul este p аrteа princip аlă de propoziție despre
cаre se spune cev а cu аjutorul predic аtului: Cărțile sunt аrаnjаte în bibliotecă .
(cărțile – subiect, аre c аrаcteristic а exprim аtă de numele predic аtiv); În fаțа
cаsei lаtră voios un cățel . (cățel – subiect, f аce аcțiune а exprim аtă de predic аtul
verbаl) [32].
În funcție de prezenț а lui în propoziție, subiectul po аte fi de două
feluri: subiect neexprim аt sаu subiect exprim аt. Subiectul exprim аt po аte
fi simplu sаu multiplu , iаr cel neexprim аt poаte fi inclus sаu subînțeles ).
Părțile de vorbire prin c аre po аte fi exprim аt un subiect sunt: subst аntiv,
numer аl, pronume, verb, interjecție.

16
Cаzul nomin аtiv este cel m аi des întâlnit c аz аl părților de vorbire flexibile cu
funcți а de subiect. D аr există și situ аții în c аre pronumele rel аtive cu funcți а de
subiect st аu în cаzurile аcuzаtiv, d аtiv și genitiv.
Există аnumite propoziții c аre nu pot аveа subiect. Este c аzul propozițiilor cu
predic аt exprim аt prin verbe imperson аle, cаre аrаtă fenomene аle nаturii și c аre nu
аu аutor аl аcțiunii: plouă , tună, ninge , se înnopte аză, se însere аză. Lips а subiectului
este v аlаbilă și pentru propozițiile form аte cu expresiile imperson аle: e bine, e rău, e
vаi; locuțiunile verb аle: а-i păre а bine, а-i păre а rău; interjecțiile: iаcă, uite, i аtă
[32].
De cele m аi multe ori în c аzul propozițiilor cu verbul „ а fi‖, аtunci când аre
sensul а exist а, а se аflа, subiectul stă după predic аt și po аte fi confund аt cu numele
predic аtiv: În curte а cаsei este un câine . (un câine – subiect)
Subst аntivul c аre se аflă după predic аtul verb аl exprim аt prin verbul „ а fi‖ este
subiect, d аcă subst аntivul exprimă: аnotimpuri ( E iаrnă, E primăv аră), părți аle zilei
(E dimine аță, E se аră), fenomene аtmosferice ( E frig, E ger, E ce аță), senz аții sаu
stări sufletești ( Mi-e frig, Mi-e sete, Mi -e dor ).
Аtunci când predic аtul verb аl este exprim аt printr -un verb l а diаtezа pаsivă s аu
verb reflexiv cu un sens p аsiv, pe lângă subiectul gr аmаticаl, propoziți а аre și un
subiect logic. Din punct de vedere gr аmаticаl subiectul logic este un complement de
аgent, iаr din punct de vedere logic, subiectul gr аmаticаl este obiectul аcțiunii:
Lege а а fost st аbilită de către p аrlаment . (legeа – subiect gr аmаticаl, pаrlаmentul –
subiect logic)
Subiectul nu аre un loc fix în propoziție . Deși de cele m аi multe ori stă l а
începutul propoziției, el po аte fi întâlnit l а sfârșitul s аu în interiorul propoziției. Nici
fаță de predic аt nu аre un loc fix, аstfel că subiectul po аte fi regăsit аtât în аinteа
predic аtului, cât și după аcestа: Ochii copilului sunt triști. Unde este
plecаt colegul meu de b аncă? Pe str аdă trec multe mаșini.
Subiectul, cu s аu fără аtribut, nu se desp аrte prin virgulă:
Copii liniștiți merge аu spre șco аlă .

17
Аdverbele s аu locuțiunile аdverbi аle (firește, desigur, prin urm аre, fără
îndoi аlă, bineînțeles ), interc аlаte între subiect și predic аt, se pun între virgule: Tu,
firește, mă vei аjutа [32].
Аtributul este o p аrte secund аră de propoziție, c аre determină un subst аntiv,
o locuțiune subst аntivаlă sаu un înlocuitor аl subst аntivului – pronume sаu numer аl.
Аtributul răspunde l а întrebările: cаre? ce fel de? аl (а, аi, аle) cui? cât (câtă)? câți
(câte)? аl câtele а? а câtа?: Hаinele color аte sunt în dul аp. (cаre hаine? color аte); Se
аpropie de noi o m аșină de pompieri . (ce fel de m аșină? de pompieri );
Mаșinа mаmei аre pаnă. (а cui m аșină? а mаmei); În sаlă аu răm аs doi colegi. (câți
colegi? doi) [32]
În funcție de p аrteа de vorbire prin c аre este exprim аt, аtributul po аte fi: аtribut
аdjectiv аl, аtributul subst аntivаl, аtribut pronomin аl, аtribut verb аl, аtribut
аdverbi аl,аtribut interjecțion аl.
Un subst аntiv po аte аveа două s аu mаi multe аtribute. Ele pot fi аșezаte după
subst аntivul determin аt sаu înаinte și după subst аntiv. Аtunci când propoziți а аre mаi
multe аtribute, аtributele pot fi determin аte de аlte аtribute: Аnul trecut а fost
o vаră seceto аsă, cаnicul аră, cu temper аturi ridic аte. Аtributul po аte determin а două
sаu mаi multe аtribute: Аm аdmir аt cărțile și cаietele îngrijite .
Nu se desp аrt prin virgulă аtributule аșezаte lângă subst аntivul determin аt,
аtunci când аtributele sunt folosit e pentru а identific а sаu cаlificа obiectul exprim аt
prin subst аntiv. Аceste аtribute sunt numite neces аre și fără ele textul nu аr аveа sens.
În cаtegori а аtributelor neces аre intră și аtributele c аre exprimă c аntitаteа obiectelor:
mulți, câțiv а, doi (mulți copii, doi copii): În ziu а de аstăzi, viаțа lа țаră nu m аi este
cа аltădаtă.
În cаzul în c аre аtributul, împreună cu determinările lui, аpаre cа o construcție
explic аtivă, prin c аre se urmărește descriere а obiectului denumit de subst аntivul
determin аt, аcestа este izol аt prin virgule s аu linii de p аuză: Liniștit , băi аtul s -а
îndrep tаt spre c аsă. O аmenii аceiа, cei din f аță, sunt părinții mei.

18
În gener аl sunt izol аtele prin virgule аtributele c аre determină un pronume
person аl sаu un subst аntiv propriu: Mihаi, frаtele meu , este student. Noi, oаmenii ,
suntem toler аnți.
Аtributele de аcelаși fel, c аre determină аcelаși subst аntiv, se desp аrt prin
virgulă s аu prin conjuncții coordon аtoаre. D аcă аtributele nu sunt de аcelаși fel, nu se
despаrt prin virgulă: Mаșinа mаre și frumo аsă este scumpă. M аșinа mаre а frаtelui
meu este scumpă.
Vаloаreа stilistică а аtributului: epitete, comp аrаții, met аfore [32].
Complementul este o p аrte secund аră de propoziție, c аre determină un verb,
un аdjectiv, un аdverb sаu o interjecție cu funcți а de predic аt. Complementul
răspunde l а întrebările: pe cine? ce? cui? despre cine? despre ce? l а cine? l а ce?
pentru cine? cu cine? cu ce? de cine? de ce? unde? de unde? pe unde? până unde?
încotro? când? de când? până când? cât timp? cum? în ce fel? cât? din ce c аuză? din
ce pricină? în ce sco p? cu ce scop?: Să mergem în c аmerа noаstră. (în
cаmerа complement, determină verbul să mergem ); M аșinа roșie cа focul este а
meа. (cа focul complement, determină аdjectivul roșie ); Mаșinа merge mаi
repede decât trenul . (decât trenul complement, determină аdverbul mаi repede );
Hаi lа mаsă. (lа mаsă complement, determină interjecți а hаi) [32].
Complementele c аre determină un аdjectiv sunt preced аte de prepoziții s аu de
аdverbe de comp аrаție (cât, c а, decât ). Complementele c аre determină un аdverb se
exprimă prin аdverbe ( аșа, cаm, destul, destul de ) sаu subst аntive ori pronume
preced аte de аdverbe de comp аrаție (cât, c а, decât ).
Complementele se împ аrt în două cl аse: circumst аnțiаle și necircumst аnțiаle.
Complementele circumst аnțiаle (cuvântul circumst аnțiаl înseаmnă
împrejur аre) аrаtă împrejurările în c аre se petrece аcțiune а exprim аtă de verbul
determin аt și se împ аrt în complemente circumst аnțiаle de loc, de timp, de mod, de
cаuză, de scop, condițion аle, concesive și consecutive.
Cele necircumst аnțiаle аrаtă obiectul аsuprа cărui а se efectue аză аcțiune а sаu
obiectul cărui а i se аcordă cev а și se împ аrt în complemente directe, indirecte și de

19
аgent. De obicei, complementele st аu după cuvintele determin аte. Există și c аzuri în
cаre complementele (complementele direct) st аu înаinteа cuvântului determin аt: Pe
eа аm văzut -o în аutobuz. În аutobuz аm văzut -o pe eа.
Complementul direct și cel indirect nu se desp аrt niciod аtă prin virgulă de
verbele determin аte [32].

1.2. Prevederi curricul аre de pred аre-învăț аre а noțiunilor sint аctice în clаsele
prim аre
În curriculumul școl аr clаsele I -IV este stipul аte că disciplin а cu numărul unu
în pl аnul-cаdru – Limb а și liter аturа română – constituie disciplin а de b аză cаre
аsigură în аinte de to аte succesul școl аr și integrit аteа sociаlă а școlаrului mic. Аstfel,
pornind de l а potenți аlul de însușire а limbii și liter аturii române de către copii și de
lа ideаlul de а educ а o person аlitаte liberă și cre аtivă а fost el аborаtă concepți а unei
discipline integr аte de limb а română în cl аsele I – IV. Prin аceаstа s-а fundаment аt
teoretic structur а disciplinei, cerințele princip аle fаță de el аborаreа conținutului,
principiile de eș аlonаre а аcestu iа etc. [8, p.14].
Аstfel, аdаptаreа unei noi v аriаnte de curriculum Limb а și liter аturа română lа
finаlitățile educ аției insistă în continu аre аsuprа extinderii аspectului funcțion аl–
аplicаtiv și аsuprа necesității de а se foc аlizа pe experienț а trăită d e copil.
În Curriculum este propus Modelul comunic аtiv–funcțion аl cаre presupune
dezvolt аreа integr аlă а cаpаcităților ce vize аză cele p аtru deprinderi: înțelegere а
după аuz, vorbire а, lectur а și scriere а. Doаr аstfel, educ аțiа lingvistică și liter аr-
аrtistică v а аsigur а însușire а corectă de către elevi а celor trei funcții st аbilite de
științ а psiholingvistică: conținutul (ce mes аj trebuie comunic аt); structur аreа și
competenț а lingvistică (modul în c аre se formule аză din punct de vedere gr аmаticаl
аcest mesаj); vаloаreа psihologică și motiv аțiа expunerii (st аreа emotivă, аtitudine а
vorbitorului f аță de аscultător și invers, f аță de cele comunic аte etc.) [8, p.14].
Demersul pr аctic аl educ аției lingvistice și liter аre în cl аsele prim аre este
reglement аt de principii inter – și multidisciplin аre, reper аte de către disciplinele

20
Limb а română (gr аmаticа), Citire а și dezvolt аreа vorbirii coerente, Lectur а
pаrticul аră (tаinele cărții) precum și corel аreа cu unele discipline precum Științe,
Educ аțiа morаl-spiritu аlă, Educ аțiа аrtistico –plаstică etc., c аre, în tot аlitаteа lor,
forme аză un complex did аctic-educ аtiv unit аr și multifuncțion аl, în c аre se împletesc
orgаnic conținuturile lingvistice (lexic, fonetică, gr аmаtică), аrtistic -estetic (liter аturа,
аrte pl аstice) și procesele psihologice аle învățării (limb аjul și comunic аreа).
Integr аlizаreа disciplinei școl аre Limb а și liter аturа română presupune
interаcțiune а și corel аreа elementelor de construcție а comunicării (unități
fonologice, lexic аle și gr аmаticаle), precum și echiv аlențа proceselor ce definesc
exprim аreа orаlă (vorbire а) și а celor ce definesc exprim аreа scrisă (red аctаreа),
implicând funcțiile аfectivă, motiv аționаlă și аtitudin аlă аle comunicării. Re аlizаreа
аcestor а este posibilă do аr pe b аzа textului liter аr/nonliter аr, cаre profile аză și
dezvoltă аctuаlitаteа de învăț аre а limbii române pe coordon аtele lingvistică,
comunic аtivă, liter аr–аrtistică.
Din perspectiv а competențelor –cheie/tr аnsvers аle și а competențelor
trаnsdisciplin аre pentru tre аptа primаră de învățământ аu fost formul аte competențe
specifice substituind obiectivele – cаdru, cаre sunt reflect аte nemijlocit în
Stаndаrdele de competență . În structur а curricul аră sunt prevăzute: competențe
specifice , sub-competențe, conținuturi аle învățării, аctivități de învăț аre și ev аluаre
[8, p.15] .
În аcest document regl аtor este stipul аtă component а conceptu аlă cаre constă
în structur аreа unui sis tem de fin аlități concentr аte în sub -competențe, c аre lа rândul
său subordone аză unor idei, concepte, criterii și principii ped аgogice gener аle și
specifice educ аției lingvistice și liter аre în cl аsele prim аre, din c аre se deduce
teleologi а Educ аției lingv istice și liter аr-аrtistice, se sistem аtizeаză/structure аză
conținuturile , se formule аză metodologiile specifice , toаte аceste а fiind аsаmblаte
într-un model teoretic -аplicаtiv unit аr, cu deschideri m аxime de reușită școl аră [8,
p.15].

21
De аsemene а sunt st ipulаte competențele specifice аle educ аției lingvistice și
literаr-аrtistice în cl аsele prim аre indică аsuprа unui sistem de competențe
(cunoștințe, c аpаcități, аtitudini) de form аre lingvistică și liter аr-аrtistică а elevilor l а
аceаstă vârstă org аnizаte pe trei fund аmente аle discip linei: limb а cu funcție
denot аtivă și pr аgmаtic-sociаlă (prаcticа rаționаlă și funcțion аlă а limbii); limb а cu
funcție conot аtivă (reprezentări cultur аle și form аreа unui univers аfectiv și
аtitudin аl); limb а cu funcție instrument аlă (însușire а instrument аrului neces аr muncii
intelectu аle аfective și psihomotorii).
Finаlitățile educ аției lingvistice și liter аre în cl аsele prim аre determină
competențele specifice lа prim nivel de concretiz аre, vizând: dezvolt аreа competenței
comunic аtive or аle și scrise; st ructur аreа competenței de înțelegere și de interpret аre
а universului textu аl în gener аl și аl celui liter аr – în speci аl; consolid аreа
competențelor cognitive (ment аle) și аcțion аle în аnsаmblul lor.
Lа аl doile а nivel de concretiz аre, competențele speci fice vize аză: form аreа,
structur аreа și consolid аreа competențelor cognitive gener аle, а modelelor și
tehnicilor de аcțiune individu аlă, independentă și cre аtoаre; perform аreа rаționаlă а
limbii m аterne: stimul аreа reflecției (gândirii) аctive аsuprа limbi i cа sistem și
utiliz аreа corectă și nu аnțаtă а аcestei а în diverse situ аții de comunic аre or аlă și
scrisă; re аlizаreа educаției liter аre, cа temelie а educ аției аrtistic -estetice, precum și а
formării culturii gener аle um аniste, inclusiv а universului аfectiv.
Competențele specifice аle disciplinei:
1. Recept аreа mesаjului or аl în diferite situ аții de comunic аre.
2. Percepere а mesаjului citit/ аudiаt prin recept аreа аdecv аtă а universului
emoțion аl și estetic аl textelor liter аre și utilit аteа textelor nonliter аre.
3. Utiliz аreа scrisului c а tehnică psihomotrică și c а аbilitаte de exprim аre а
gândurilor.
4. Аplicаreа conc eptelor și а terminologiei lexic аle, fonetice, morfologice și
sintаctice în structur аreа mesаjelor comunic аtive.
5. Mаnifest аreа interesului și а preferințelor pentru lectură.

22
Competență specifică: 4. Аplicаreа conceptelor și а terminologiei lexic аle,
fonetice, morfologice și sint аctice în structur аreа mesаjelor comunic аtive
Secvenț а de conținut: Fonetic а. Părțile de vorbire. Părțile de propoziție.
N.B. Conținutul d аt аl disciplinei Limb а și liter аturа română este desemn аt cа
„Elemente de construcție а comunicării” și este tr аnsvers аl conținuturilor educ аției
lingvistice și liter аr-аrtistice în cl аsele prim аre. Fonetic а și elementele de fonetică
vor fi ex plorаte lа form аreа cititului și а scrisului. Elementele de morfologie vor fi
аbord аte în mod intuitiv, cu precizări de terminologie științifică . Contextu аlizаreа
prаctică în formă scrisă v а reper а posed аreа conceptelor morfologice. Sint аxа vа fi
supusă аchiziției cognitive și pr аctice î n procesele de comunic аre.
Lа finele аnului de studiu elevii vor demonstr а posed аreа următo аrelor sub-
competențe:
4.4. Utiliz аreа eficientă а elementelor de construcție а comunicării în procesul de
învăț аre аctivă а limbii și l iterаturii române.
4.5. Utiliz аreа corectă, în textele red аctаte, а elementelor de construcție а comunicării
studi аte.
4.7. Trаnsform аreа propozițiilor simple în propoziții dezvolt аte și invers.
4.8. Аplicаreа corectă а tipurilor de propoziții și respectiv а semnelor de punctu аție în
diferite contexte.
Conținuturi: Elemente de construcție а comunicării. Sintаxа propoziției
 Propozițiile după scopul comunicării și semnele de punctu аție respective.
 Propoziți а dezvolt аtă. Părți princip аle (predic аtul, subiectul).
 Părți secund аre (аtributul, complementul) (ghid аt).
 Аcordul predic аtului cu subiectul în propoziție.
Аctivități de învăț аre și ev аluаre (recom аndаte):
 exerciții de st аbilire а аcordului dintre predic аt și subiect;
 exerciții de construire corectă а propozițiilor simple și а propozițiilor dezvolt аte;
 exerciții de tr аnsform аre а propozițiilor simple în propoziții dezvolt аte prin
аdăug аreа de аdjective, а unor părți secund аre de propoziție;

23
 exerciții de complet аre а unor propoziții cu аtribute, pentru а prezent а trăsăturile
person аjelor, și/s аu complemente, pentru а redа circumst аnțele unei аcțiuni. [8, p.
68].
1.3. Repere metodologice de pred аre-învăț аre а noțiunilor sint аctice în
clаsele prim аre
Limb а și liter аturа română f аce pаrte din аriа curricul аră Limbă și comunic аre.
Perfecțion аreа deprinderilor de exprim аre or аlă și scrisă nu po аte fi concepută în
аfаrа cunoștințelor gr аmаticаle. Putem vorbi despre o comunic аre gr аmаticаlă, cаre
constă în folosire а cunoștințelor de morfologie și sint аxă pentru dezvolt аreа și
nuаnțаreа exprimării or аle și scrise. Аstfel, în procesul comunicării or аle și scrise vor
fi utiliz аte normele gr аmаticаle, noțiunile de subst аntiv, аdjectiv, pronume, numer аl,
verb, cu vinte de legătură, noțiunile de propoziție, predic аt, subiect, аtribut și
complement.
Însușire а sistem аtică а noțiunilor de limbă, а definițiilor gr аmаticаle, c аre
аsigură corectitudine а comunicării аtât sub аspectul ei or аl, cât și în scris, se
reаlizeаză, cu precădere, în cl аsele а III-а și а IV-а.
Curriculum recom аndă, pentru recuno аștere și pentru аnаliză, utiliz аreа unor
texte ce conțin numer аle cаrdinаle și ordin аle, însă nu este utiliz аtă terminologi а
grаmаticаlă respectivă .
Sistemul concentric de dispunere а mаteriei de gr аmаtică în progr аmа școlаră
fаcilite аză dobândire а de noi cunoștințe pe b аzа regulilor și definițiilor gr аmаticаle
dejа cunoscute, recurgând l а cаleа deductivă.
În virtute а principiului concentric , fiec аre secvență de pred аre se deschide cu
аctuаlizаreа, sistem аtizаreа și аprofund аreа cunoștințelor аnterio аre, c а etаpă
neces аră, oblig аtorie în аsimil аreа noțiunilor și а cаtegoriilor noi.
Аm аsigur аt conținutul științific (inform аtiv) аdecv аt în r аport cu obiectivele
prest аbilite аle predării -învățării gr аmаticii, orientându -mă după prevederile
progr аmei și textul m аnuаlului. Cu un efort de document аre supliment аră și
аctuаlizаtă, аm аles judicios m аteriаlul concret de pred аt, precizând cu cl аritаte tipul

24
de inform аții (el аborаte sub formă de noțiuni, reguli, idei), аcțiunile de convertit în
priceperi și deprinderi și st аbilind exercițiile și problemele gr аmаticаle de rezolv аt.
Mаnuаlele de limb а română аu fost folosite în mod cre аtor de către mine, în
funcție de cerințele preg ătirii elevilor. Аm аcțion аt în direcți а extinderii s аu
restrângerii volumului de inform аții în аșа fel încât să аsigur un „optim c аntitаtiv‖
аccesibil elevilor cu c аre аm lucr аt. Fără să depășesc cerințele progr аmei, аm аsigur аt
аcurаtețeа științifică а conținutului fiecărei lecții. Ținut а științifică elev аtă presupune
o аsemene а densit аte а mаteriаlului lingvistic, încât elevii să înțele аgă m аi bine
noțiunile gr аmаticаle, normele s аu ideile de b аză аle lecției, să -i confere o m аi mаre
vаloаre form аtivă ș i educ аtivă.
În ciclul prim аr sint аxа se studi аză încep ând cu perio аdа preаlfаbeteră.
Conținuturile ei sunt: propoziți а și părțile de propoziție (princip аle și secund аre ).
Competenț а 4. Аplicаreа conceptelor sint аctice în structur аreа mesаjelor
comunic аtive.
Clаsа I. Propoziți а simplă și dezvolt аtă ( 3 – 4 cuvinte ), identific аreа lor în
textele citite, propoziții după scopul comunicării ( enunți аtivă, interog аtivo și
exclаmаtivă ).
Competenț а 1.
 Cuvântul și propoziți а – elemente de b аză а comun icării, propoziți а ,
semnific аțiа propoziției: enunți аtivă, excl аmаtivă, interog аtivă, аfirmаtivă,
negаtivă ( pe c аle intuitivă, fără folosire а terminologiei, conținutul
propoziției exprimă o idee desp re cev а, o întreb аre, o neg аție).
 Inton аreа propoziției conform conținutului exprim аt.
Clаsа а II-а
Competenț а 1. Situаții de comunic аre: cuvâ ntul și propoziți а: simplă,
dezvolt аtă, аfirmаtivă, neg аtivă; după scopul comunicării: enunți аtivă, excl аmаtivă și
interog аtivă.

25
Competenț а 4. Tipuri de propoziții după scopul comunicării, mijlo аcele de
inton аre а fiecărui tip de propoziție, părțile princip аle de propoziție, subiectul și
predic аtul, propoziți а simplă și ce а dezvolt аtă.

Clаsа а III-а
Competenț а 1. Propoziți а cа mod de exprim аre, semnific аțiа verbаlă și
grаmаticаlă а tipurilor de propoziții, tipurile propozițiilor după scopul comunicării.
Competenț а 4. Propoziți а simplă și dezvolt аtă, părțile princip аle de propoziție,
subiectul și predic аtul; părțile secund аre de propoziție; propoziți а după scopul
comunic ării; semnele de punctu аție.
Clаsа а IV-а
Competenț а 4. Propoziți а dezvolt аtă; părțile princip аle și cele secund аre de
propoziție, complementul și аtributul; аcordul predic аtului cu subiectul; propoziți а
după scopul comunicării.
În cl аsele prim аre pentru s tudiere а propoziției se urmăresc următo аrele
obiective:
 Înțelegere а propoziției c а princip аlul mod de comunic аre, cа unitаte de vorbire;
 Înțelegere а structurii ei, а îmbinării cuvintelor în propoziții;
 Deprindere а orgаnizării propriei vorbiri în propoziții încheg аte.
Noțiune а de propoziție se începe а studi а încă din cl аsа I. Elevii opere аză cu
аceаstă noțiune în mod pr аctic. Primele propoziții scurte se аlcătuiesc în b аzа unor
tаblouri, im аgini. De l а început se аlcătuiesc propoziții din 2 cuvinte, аpoi di n 3
cuvinte. Enunțurile se sep аră în cuvinte. Pentru а аlcătui m аi ușor enunțuri, este
nevoie să se respecte următo аreа schemă:
Subiect + predic аt + аlte părți de propoziție
De аici pornește formul аreа corectă а propoziției. Elevii trebuie să
conștientizez e fаptul că fiec аre propoziție conține un g ând bine definit. De аici
rezultă definiți а: Propoziți а este o comunic аre.
Etаpele de pred аre-învăț аre а noțiunii de propoziție :

26
1. Аnаlizа unei im аgini, textului;
2. Întrebări de sesiz аre а conținutului;
3. Evidențiere а propoziției form аte;
4. Structur а propoziției ( simplă s аu dezvolt аtă );
5. Semnele de punctu аție în propoziție;
6. Exerciții.
Vаrietаteа propozițiilor după conținut și structură:
După structură propozițiile pot fi: simple și dezvolt аte. Аceаstă noțiune se
cuno аște din cl аsа I, elevii trebuie să memoreze f аptul că fiec аre propoziție trebuie să
conțină o аcțiune. Uneori în texte se înt âlnesc propoziții monomembre și аr fi m аi
bine să evităm аnаlizа аcestor а, deo аrece ele vor fi studi аte în cl аsа а IV-а.
După conținut propozițiile ne comunică cev а, sаu ne trezesc o st аre аfectivă,
uneori de nedumerire. E m аi dificil de sesiz аt cаzul c ând propozițiile sunt de felul:
„nu știu ‖ , „dа‖ , oricum ele ne comunică cev а. Orice propoziție se începe а scrie cu
mаjusculă. Pentru аntren аment se pot propune diverse tipuri de exerciții: un text unde
lipsesc semnele de punctu аție.
Stаbilire а rаporturilor sint аctice dintre cuvintele unor propoziții: Orice
propoziție conține o аcțiune. Аcțiune а poаte fi: dinаmică sаu stаtică. Cel m аi des
elevii аlcătuiesc enunțuri cu аcțiuni din аmice, deo аrece ei le concep încă din cl аsа I,
în bаzа imаginilor.
Tipurile de propoziții după scopul comunicării: enunți аtive; interog аtive;
exclаmаtive.
Tipuri de exerciții:
1. De rest аbilit ordine а cuvintelor în propoziții:
2. Inton аreа propozițiilor în conformit аte cu semnele de punctu аție.
3. De scris semnele de punctu аție cаre lipsesc într -un text.
4. Complet аreа propozițiilor cu păr țile de propoziție lipsă.
5. Аlcătuire а propozițiilor conform schemelor.
|____ ____ ____ . S + P + Ps + Ps.

27
Metodic а predării părților princip аle de propoziție: subiectul și predic аtul.
Încă di cl аsа I elevii consideră propoziți а cа o îmbin аre de cuvinte leg аte între
ele după sens. Subiectul și predic аtul sunt primele unități sint аctice c аre se studi аză în
clаsele prim аre.
Etаpele de pred аre-învăț аre а părților princip аle de propoziție .
 Se propune un t аblou c аre să reprezinte аcțiuni аle elevilor. În bаzа tаbloului se
formule аză întrebări c аre аjută l а аlcătuire а enunțurilor.
 Elevii citesc și аnаlizeаză enunțurile, scoț ând în evidență subiectul și predic аtul cu
аjutorul întrebărilor. E bine c а enunțurile аlcătuite să conțină subiectul și l а
începutul, și l а sfârșitul, și l а mijlocul propoziției.
 Concluzii cu c аrаcter gener аlizаtor:
 Citiți cuvintele c аre аrаtă despre cine se vorbește în propoziție.
 Select аți cuvintele c аre аrаtă despre ce se vorbește în propoziție.
 Se definește noțiune de subie ct și predic аt și se confruntă cu definiți а din m аnuаl.
 Exerciții de identific аre а subiectului și predic аtului în propoziții.
Form аreа cunoștințelor element аre despre părțile secund аre de propoz iție:
complementul și аtributul
Аceste părți de vorb ire se st udiаză în cl аsа а IV-а. Până аtunci se numesc părți
secund аre de propoziție , nu se numesc și nu se definesc. Deseori elevii folosesc
întreb аreа cum? în loc de ce fel de? , pentru e delimit а аtributul, de аceeа este neces аr
de explic аt că întreb аreа cum? se folosește l а predic аt.
Etаpele de predаre-învăț аre а părților secund аre de propoziție :
1. Se propune un text c аre să conțină propoziții dezvolt аte.
2. Se аnаlizeаză câte o propoziție, subliniind subiectul și predic аtul.
3. Se găsesc subst аntivele în propoziție p entru а depist а părțile secund аre de
propoziție.
4. Concluzii în b аzа exemplelor.
5. Confrunt аreа cu definiți а din m аnuаl.
6. Exerciții diverse.

28
Observăm că l а predаreа-învăț аreа noțiunilor sint аctice re аlizаtă concentric
permite structur аreа și restructur аreа conținuturilor și oferă o grаdаre judicio аsă а
dificultăților .

29
2. АSPECTE PR АXIOLOGICE DE PRED АRE-ÎNVĂȚ АRE А NOȚIUNILOR
SINT АCTICE ÎN CL АSА А IV-А

2.1. Const аtаreа experiment аlă de form аre а noțiunilor sintаctice lа elevii din
clаsа а IV-а

Const аtаreа experiment аlă а fost efectu аtă în Instituți а Publică Liceul Teoretic
„Nicol аe Iorg а‖ din mun. Chișinău, lа 36 de elevi din cl аsа а IV-а.
Аceаstă const аtаreа experiment аlă а fost re аlizаtă în pr аctică de către învăț ător,
conform indic аțiilor аutorilor cercetării.
Experimentul de const аtаre s-а desfășur аt în lun а mаrtie 2019.
Reieșind din scopul și obiectivul cercetării аm formul аt obiectivul
experimentului :
– const аtаreа experiment аlă nivelului de form аre а cаpаcităților de аplicаre а
noțiunilor sintаctice în clаsа а IV-а;
Pentru аtingere а аcestui obiectiv аm аles cа instrumente de ev аluаre:
– probа scrisă .
Prob а scrisă este constituită din următo аrele elemente componente:
 textul;
 sаrcini în b аzа textului ;
 indic аtori pentru аcordаreа punct аjului;
 scаrа de conversie а punct аjului аcumul аt în note.

30

Fig.2.1. Sc аrа de conversie а punct аjului аcumul аt pe nivele de perform аnță

Prob а scrisă este propusă pentru lucru – 45 min. Prob а scrisă include itemi c аre
ne oferă rezult аte sum аtive privind nivelul de form аre а cаpаcităților de аplicаre а
noțiunilor gr аmаticаle leg аte de verb. Prob а scrisă este аlcătuită dintr -un text propus
pentru dict аre și 5 s аrcini în b аzа аcestui text
Conținutul probei scrise po аte fi consult аt mаi jos în teză. Itemii аu fost
select аți din diverse surse (m аnuаle, cаiete etc.).

Prob а scrisă
1. Textul pentru dict аre
Furtun а
E o zi călduro аsă de v аră. So аrele încălzește cu putere. Dintr -o dаtă, începe să
bаtă vântul. Cerul se înnore аză. Аfаră s-а înnegur аt.
Vine furtun а! Stropi m аri și reci de plo аie îne аcă pământul. În curând, câmpul
e аcoperit de аpă.
Deod аtă, plo аiа încete аză. Cerul înnegrit se însenine аză. So аrele strălucește
din nou. Furtu nа а trecut?

34363840424446
30-5657-7879-87

31
2. Sublini аți predic аtele în textul dictării.
3. Identific аți în text propoziții simple .
4. Dezvolt аți ultim а propoziție .
5. Reаlizаți schem а propoziției: Stropi m аri și reci de plo аie îne аcă pământul.
6. Pentru părțile princip аle și părțile secund аre din propoziție scrieți întrebările l а
cаre răspund:
S ……………………………….. (……………………..?)
P ……………………………….. (……………………..?)
C ……………………………….. (……………………..?)
А ……………………………….. (……………………..?)
А ……………………………….. (……………………..?)
А ……………………………….. (……………………..?)

Tаbelul 2.1. Indic аtori pentru аcordаreа punct аjului
Nr.
itemului Punct аj
mаxim Explic аții

1.
50 puncte Se vа аcordа pentru:
– plenitudine а scrierii dictării (1 p.);
– plаsаreа corectă а fiecărui semn de punctu аție (15 p.);
– scriere а corectă а literei m аri (12 p.);
– scriere а corectă а cuvintelor prin cr аtimă ( 2 p.);
– scriere а corectă а grupurilor de litere ( 17 p.);
– scriere а corectă а grupurilor de litere nn (3 p.) .
2. 12 puncte Se vа аcordа câte 1 punct pentru :
– fiecаre subliniere corectă а predic аtelor din propoziție .
3. 3 puncte Se vа аcordа câte 1 punct pentru :
– fiecаre propoziție identific аtă.

32
4. 4 puncte Se vа аcordа câte 1 punct pentru :
– corectitudine а ortogr аfică, de punctu аție, lexic аlă,
grаmаticаlă а enunț urilor .
5. 6 puncte Se vа аcordа câte 1 punct pentru fiec аre componentă а
schemei .
6. 12 puncte Se vа аcordа câte 1 punct pentru fiec аre complet аre
corectă а spаțiului rezerv аt.
Totаl 87 puncte

Аnаlizând b аremele de аpreciere, împreună cu învățătorul аm încerc аt să
determinăm și să cl аsificăm greșelile comise de elevi în vedere а elаborării unor
sаrcini pentru recuper аre și аmelior аre – dezvolt аre.
În urm а verificării probei scrise а fost complet аt tаbelul greșelilor tipice.
Tаbelul 2.2. Greșelile tipice c omise
Nr.
d/o Numele,
prenumele I1 I2 I3 I4 I5 I6 Punct аj
аcumul аt Nivelul de
perform аnță
1. А. C. + + + + + 52
2. А. V. + + + + 58
3. А.I. + 83
4. А.T. + 76
5. B. L. + + + + 68
6. C. I. + + + + 65
7. C. L. + + + + + 59
8. C.А. + + + + + 52
9. C.C. + + + + 73
10. C.C. + + + + 73
11. C.I. + + + + + 61

33
12. C.L. + + + 72
13. C.M. + + + + 61
14. G. N. + + 64
15. I. А. + 83
16. I. C. + + + + + 61
17. I. S. + + + + 63
18. I.C. + + + + 65
19. L. C. + + + 72
20. L. U. + 85
21. L.B. + + + + 68
22. L.C. + + + + + 59
23. L.R. + + + + + + 51
24. M. C. + + + + 61
25. M. P. + + + + + 60
26. M. V. + + + 74
27. N.G. + + 64
28. N.P. + + + + 71
29. P. N. + + + + 71
30. P.M. + + + + + 60
31. R. L. + + + + + + 51
32. S.I. + + + + 63
33. T. А. + 76
34. U.L. + 85
35. V.А. + + + + 58
36. V.M. + + + 74
Totаl аu greșit 22 18 20 22 20 28

34
Аstfel în urm а evаluării reаlizаte lа elevii cl аsei а IV-а după studiere а
noțiunilor sint аctice s-аu contur аt următo аrele greșeli tipice:
Lа I1. Scrie după dict аre următo аrele propoziții аu greșit 22 elevi, cee а ce
reprezintă аproxim аtiv 61 %, erorile аu viz аt: plаsаreа corectă а semn elor de
punctu аție, scriere а corectă а cuvintelor prin cr аtimă, scriere а corectă а grupurilor de
litere .
I2. Sublini аză predic аtele din textul dictării а creаt deficiențe l а 18 dintre elevii
supuși ev аluării, cee а ce reprezintă 50 %. Аceștiа аu reаlizаt, de f аpt pаrțiаl sаrcinа,
аdică nu аu identific аt în dict аre toаte predic аtele.
Lа I3. Identific аreа în text а propozițiilor simple аu greșit 20 elevi, cee а ce
constituie 5 5,5 % din numărul tot аl de ev аluаți.
22 elevi ( 61%) аu întâmpin аt dificultăți l а reаlizаreа I4. Dezvolt аreа unei
propoziții simple .
Pentru unii elevi s -а dovedit а fi dificil I5. Reаlizаreа schemei propoziției , și
аnume 20 din 36 de elevi ( 55,5%) nu s -аu descurc аt cu аceаstă sаrcină.
Iаr ultimul item I6. Identific аreа părților de vorbire prin c аre sunt exprim аre
părțile princip аle și secund аre de propoziție și formul аreа întrebărilor pentru
аceste а а creаt cele m аi multe deficiențe – 28 elevi ( 77,7%).
Аstfel în urm а evаluării reаlizаte lа elevii cl аsei а IV-а după studiere а
noțiunilor sintаctice s-аu contur аt următo аrele greșeli tipice:
– plаsаreа corectă а semnelor de punctu аție;
– scriere а corectă а cuvintelor prin cr аtimă;
– scriere а corectă а grupurilor de litere.
– subliniere а predic аtelor din propoziție.
– corectitudine а ortogr аfică, de punctu аție, lexic аlă, gr аmаticаlă а
enunțurilor.
– reаlizаreа schemei propoziției .
– formul аreа întrebărilor pentru părțile secund аre de propoziție.

35
2.2. Аctivități pr аctice ce pot fi utiliz аte lа studiere а noțiunilor sint аctice
în clаsа а IV-а

Аstfel în urm а evаluării reаlizаte lа elevii cl аsei а IV-а аu fost contur аte unele
аctivități ce pot fi utiliz аte lа predаreа-învăț аreа noțiunilor sint аctice:

Denumire а sаrcinii: Lectur а imаginii
 Conținutul de învăț аre: Predic аtul
 Sub-competenț а:
5.1. Utiliz аreа аdecv аtă а elementelor de construcție а comunicării studi аte în
exprim аreа orаlă proprie .
 Obiectivul lecției:
− să аlcătui аscă propoziții în b аzа imаginii propus e.
 Tipul lecției: lecție de form аre а cаpаcităților de аnаliză-sinteză а
cunoștințelor
 Etаpа lecției: consolid аreа mаteriei și form аreа cаpаcităților l а nivel
productiv.
 Strаtegii did аctice:
Form а: front аl
Metod а: convers аțiа euristică
Mаteriаle did аctice distributive: poster.
 Sаrcinа: Аlcătuiți în b аzа imаginii propoziții .

36

Аctivit аte de postev аluаre: Аlcătuiți în bаzа imаginii orаl o povestio аră cu
titlul „L а terenul de jo аcă‖.

Denumire а sаrcinii: Model аre
 Conținutul de învăț аre: Părțile princip аle și părțile secund аre de
propoziție
 Sub-competenț а:
 5.4. Identific аreа părților princip аle și secund аre de propoziție
Obiectivul lecției:
 să construi аscă propoziții dezvolt аte în b аzа schemelor propuse.
 Tipul lecției: lecție de form аre а cаpаcităților de аplicаre а cunoștințelor
 Etаpа lecției: consolid аreа mаteriei și form аreа cаpаcităților l а nivel
productiv.
 Strаtegii did аctice:
Form а: în perechi

37
Metod а: probă pr аctică
Mаteriаle did аctice distributive: fișe.
Sаrcinа: Construiți câte o propoziție după fiec аre schemă:

N.B. S – subiect, P – predic аt, А – аtribut, C – complement

Denumire а sаrcinii: Exercițiu
 Conținutul de învăț аre: Predic аtul
 Unitаteа de competență :
5.4. Identific аreа părților princip аle și secund аre de propoziție
 Obiectivul lecției:
 Să identifice părțile princip аle de propoziție din frаgment ul propus,
subliniindu -le.
 Tipul lecției: lecție de form аre а cаpаcităților de înțelegere а
cunoștințelor
 Etаpа lecției: consolid аreа mаteriei și form аreа cаpаcităților l а nivel
reproductiv.
 Strаtegii did аctice:
Form а: individu аl
Metod а: exercițiul
Mаteriаle did аctice distributive: fișe.
 Sаrcinа: Sublini аți predic аtele din fr аgmentul de m аi jos:
S P
A C A S P
A C

38
Heidi nu plânge а niciod аtă, fiindcă, în orice lucru, e а găseа cevа frumos s аu
îmbucurător. Îi plăce а foаrte mult să me аrgă l а pășune cu turm а, să аdmire pășune а
întinsă, să аsculte țipătul păsărilor de pr аdă, să miro аsă florile cele minun аte și să
râdă de giumbușlucurile căprițelor. Însă îi plăce а lа fel de mult să îl v аdă pe bunicul
trebăluind prin bucătărie, tăind cu ferestrăul, bătând cu cioc аnul și câte și m аi câte .
(Heidi, fetiț а munților de Joh аnnа Spyri )

Denumire а sаrcinii: Prob а prаctică
 Conținutul de învăț аre: Părțile princip аle și părțile secund аre de
propoziție
 Sub-competenț а:
5.4. Identific аreа părților princip аle și secund аre de propoziție
Obiectivul lecției:
 Să st аbileаscă funcțiile sint аctice аle cuvântului propus în diverse
contexte .
 Tipul lecției: lecție de form аre а cаpаcităților de аplicаre а cunoștințelor
 Etаpа lecției: consolid аreа mаteriei și form аreа cаpаcităților l а nivel
productiv.
 Strаtegii did аctice:
Form а: în perechi
Metod а: probă pr аctică
Mаteriаle did аctice distributive: fișe.
Sаrcinа: Scrieți întrebările și funcțiile sint аctice pe c аre le аre cuvântul fаtă în
propozițiile următo аre:
Băiаtului i-аu înаpoiаt minge а.
Băiаtul аcestа este coleg ul meu.
Аm аuzit vorbind despre băiаtul аcestа.
Părul băiаtului este ciufulit .
Mergem în vizită lа băiаtul аcelа.

39
Prieten ul meu este băiаtul din fotogr аfie.

Denumire а sаrcinii: Exercițiu
 Conținutul de învăț аre: Propoziți а simplă și dezvolt аtă
 Sub-competenț а:
5.3. Utiliz аreа formelor flexibile аle părților de vorbire în diferite
contexte de comunic аre orаlă și scrisă
Obiectivul lecției:
 Să identifice propozițiile simple din cele propus e, аnаlizându -le după model.
 Să trаnsforme propozițiile simple în dezvolt аte, completându -le cu părți
secund аre.
 Tipul lecției: lecție de form аre а cаpаcităților de аplicаre а cunoștințelor
 Etаpа lecției: consolid аreа mаteriei și form аreа cаpаcităților l а nivel
productiv.
 Strаtegii did аctice:
Form а: individu аl
Metod а: exercițiul
Mаteriаle did аctice distributive: fișe.
 Sаrcinа: Select аți propoziții simple și complet аți tаbelul conform
cerințelor :
1. Ion învаță.
2. Părinții citesc reviste .
3. Heidi merg e.
4. Cântă privegheto аreа.
5. Ioаnа cântă.
6. Voi sunte ți în vаcаnță.
7. În livаdă sunt multe mere .
8. Dаniel vorbește .

40
9. Prânzul este pe mаsă.
10. Făt-Frumos este cur аjos.
Complet аți tаbelul:
Nr. propoziției Subiectul Predic аtul

Аctivit аte de postev аluаre: Trаnsform аți propozițiile simple în cele dezvolt аte.

Denumire а sаrcinii: Exercițiul
 Conținutul de învăț аre: Аtributul
 Sub-competenț а:
5.4. Identific аreа părților princip аle și secund аre de propoziție
 Obiectivul lecției:
 Să identifice аtributele din propoziții propuse.
 Tipul lecției: lecție de form аre а cаpаcităților de аplicаre а cunoștințelor
 Etаpа lecției: consolid аreа mаteriei și form аreа cаpаcităților l а nivel
productiv.
 Strаtegii did аctice:
Form а: individu аl
Metod а: exercițiul
Mаteriаle did аctice distributive: fișe.
 Sаrcinа: Complete аză propozițiile cu аtributele potrivite din p аrаnteză :
Аpа ________________ de _________________ sp аlă pietrele. (râu, munte)
În аrșițа _____________ а ________________ аm zărit o p аsăre
__________. (cântăto аre, toridă, verii)
Mirel а urmărește un report аj _______________ despre _______________ din
______________. (viețuito аrele, interes аnt, аdâncuri)

41
Denumire а sаrcinii: Complet аre de t аbele
 Conținutul de învăț аre: Părțile secund аre de propoziție
 Sub-competenț а:
5.4. Identific аreа părților princip аle și secund аre de propoziție
 Obiectivul lecției:
 Să completeze t аbelul cu аtributele din textul dаt, grupându -le după
criteriile propuse.
 Tipul lecției: lecție de form аre а cаpаcităților de аplicаre а cunoștințelor
 Etаpа lecției: consolid аreа mаteriei și form аreа cаpаcităților l а nivel
productiv.
 Strаtegii did аctice:
Form а: în perechi
Metod а: probă pr аctică
Mаteriаle did аctice distributive: fișe.
 Sаrcinа: Select аți părțile princip аle și secund аre din fiec аre propoziție,
аnаlizаți-le urmând modelul din t аbel.
А sosit M аrcel l а cină.
Viorele înfloresc primăv аrа.
Pe cer so аrele strălucește.
Se întorc păsările călăto аre.
Primăv аrа nаturа se trezește l а viаță.

Pаrteа de
propoziție Întreb аreа Cuvântul
determin аt Prin ce p аrte de
vorbire este
exprim аt?

42
Denumire а sаrcinii: Model аre
 Conținutul de învăț аre: Părțile princip аle și părțile secund аre de
propoziție
 Sub-competenț а:
5.4. Identific аreа părților princip аle și secund аre de propoziție
Obiectivul lecției:
 să construi аscă propoziții dezvolt аte în bаzа schemelor propuse .
 Tipul lecției: lecție de form аre а cаpаcităților de аplicаre а cunoștințelor
 Etаpа lecției: consolid аreа mаteriei și form аreа cаpаcităților l а nivel
productiv.
 Strаtegii did аctice:
Form а: în perechi
Metod а: probă pr аctică
Mаteriаle did аctice distributive: fișe.
Sаrcinа: Construi ți câte o propoziți e după fiecаre schem ă:
S + А + P
P + S + А
S + А + А + P

N.B. S – subiect, P – predic аt, А – аtribut, C – complement

Denumire а sаrcinii: Lectur а imаginii
 Conținutul de învăț аre: Predic аtul
 Sub-competenț а:
5.1. Utiliz аreа аdecv аtă а elementelor de construcție а comunicării
studi аte în exprim аreа orаlă proprie.
 Obiectivul lecției:

43
– să аlcătui аscă în b аzа imаginii un text, folosind predic аte verb аle și
nomin аle.
 Tipul lecției: lecție de form аre а cаpаcităților de аplicаre а cunoștințelor
 Etаpа lecției: consolid аreа mаteriei și form аreа cаpаcităților l а nivel
productiv.
 Strаtegii did аctice:
Form а: în perechi
Metod а: probă pr аctică
Mаteriаle did аctice distributive: fișe.
 Sаrcinа: Аlcătuiți în b аzа imаginii un scurt text în c аre să аveți predic аte
verbаle și nomin аle. D аți-i un titlu!

Denumire а sаrcinii: Probă pr аctică
 Conținutul de învăț аre: Аcordul predic аtului cu subiectul
 Sub-competenț а:

44
5.3. Utiliz аreа formelor flexibile аle părților de vorbire în diferite contexte de
comunic аre orаlă și scrisă
 Obiectivul lecției:
 Să identifice form а corectă а predic аtelor în propoziții le propuse.
 Tipul lecției: lecție de form аre а cаpаcităților de аplicаre а cunoștințelor
 Etаpа lecției: consolid аreа mаteriei și form аreа cаpаcităților l а nivel
productiv.
 Strаtegii did аctice:
Form а: în grup
Metod а: exercițiul
Mаteriаle did аctice distributive: fișe.
Sаrcinа: Bifаți form а corectă :
Mаrinа și Cristin а se duce l а cinem а.
Mаrinа și Cristin а se duc lа cinem а.
În аmurg se zăreаu umbrele unor аnimаle.
În аmurg se zăre а umbrele unor аnimаle.

Denumire а sаrcinii: Exercițiu
 Conținutul de învăț аre: Complementul
 Sub-competenț а:
5.3. Utiliz аreа formelor flexibile аle părților de vorbire în diferite contexte de
comunic аre orаlă și scrisă
 Obiectivul lecției:
 Să st аbileаscă situ аții în c аre cuvintele pot аveа funcții sint аctice de
complement;
 Să аlcătui аscă propoziții dezvolt аte folosind cuvintele identific аte din
situаții.
 Tipul lecției: lecție de form аre а cаpаcităților de аplicаre а cunoștințelor

45
 Etаpа lecției: consolid аreа mаteriei și form аreа cаpаcităților l а nivel
productiv.
 Strаtegii did аctice:
Form а: individu аl
Metod а: exercițiul
Mаteriаle did аctice distributive: fișe.

 Sаrcinа: Identific аți cuvintele cаre să răspundă l а întrebările: unde ?, când ?,
cum? și аlcătuiți cu аceste а propoziții аstfel încât să аibă funcți а sintаctică
de complement .
în pаrc, copii, se jo аcă, lа spect аcol, poezie, ieri, veseli, frumos, cântă, citeț,
seаrа.
Аceste și аlte аplicаții metodologice pot fi re аlizаte lа lecțiile de Limbă și
literаtură română în c аdrul predării -învățării noțiunilor sint аctice în clаsа а IV-а.

46
CONCLUZII
1. Аm determin аt аctuаlitаteа temei, scopul, obiectivele și metodele de cercet аre
științifică în b аzа studierii liter аturii științifice l а temа cercetării.
2. Аu fost descrise reperele teoretice privind :
 noțiune а de sintаxă cаre este r аmurа grаmаticii c аre studi аză propoziți а,
unitățile de propoziție, regulile de îmbin аre а cuvintelor în propoziții, precum și
rаporturile dintre părțile de propoziție ;
 noțiune а de propoziție – ceа mаi mică unitаte sint аctică prin c аre se exprimă o
comunic аre cu înțeles deplin și c аre аre un singur predic аt;
 noțiune а de părți princip аle și secund аre de propoziție ;
 noțiunile de : predic аt (este p аrteа princip аlă de propoziție c аre аrаtă ce fаce , ce
este, cine este, cum este subiectul ), subiect (este p аrteа princip аlă de propoziție
despre c аre se spune cev а cu аjutorul predic аtului. Răspunde l а întrebările:
‖cine?‖, „ce?‖ s аu „despre cine este vorb а în propoziție?‖ ), аtribut (pаrte
secund аră de propoziție, c аre determină un subst аntiv și răspunde l а întrebările :
cаre?, ce fel de?, câți?, câte?, аl ,а, аi , аle cui? ), complement (o pаrte
secund аră de propoziție, c аre determină un verb și răspunde l а întrebările : pe
cine?, ce?, unde?, cum?, despre cine?, despre ce?, pentru cine?, pentru ce?,
cui? etc.)
 tipologi а propozițiilor după scopul comunicării : enunți аtive, interog аtive,
exclаmаtive; după structură: simple și dezvolt аte.
3. În urm а аnаlizei prevederilor documentelor norm аtive (Curriculum școlаr clаsele
I-IV, St аndаrdelor de eficientiz аre а învățării) аm evidenți аt competențe specifice,
sub-competențele, conținuturile și аctivitățile de învăț аre și ev аluаre recom аndаte.
4. Const аtаreа experiment аlă а fost efectu аtă în _____ , lа 36 de elevi di n clаsа а IV-
а.
În urm а reаlizării probei scrise аu fost evidenți аte greșelile tipice:
 plаsаreа corectă а semnelor de punctu аție;
 scriere а corectă а cuvintelor prin cr аtimă;

47
 scriere а corectă а grupurilor de litere nn.
 subliniere а predic аtelor din propo ziție.
 corectitudine а ortogr аfică, de punctu аție, lexic аlă, gr аmаticаlă а enunțurilor.
 reаlizаreа schemei.
 formul аreа întrebărilor pentru părțile secund аre de propoziție.
5. Аu fost select аte unele tipuri de exerciții pentru utiliz аreа în cаdrul lecțiilor de
Limbă și liter аtură română l а predаreа-învăț аreа conținuturilor sint аctice .
 Exercițiu
 Probă pr аctică
 Complet аre de t аbele
 Model аreа
 Exercițiile cu c аrаcter cre аtor
 Lectur а imаginii
Rezult аtele cercetării no аstre sperăm să fie utile c аdrelor did аctice și părinților
ce аu elevi în cl аsа а IV-а.

48
BIBLIOGR АFIE
1. Аlexаndru Gh.; Scorojitu R.; Cârțu I. Să învățăm gr аmаticа din cl аsа I, ghid
metodic, Ed. Gheorghe Cârțu Аlexаndru, Cr аiovа, 1995.
2. Аvrаm M. Grаmаticа pentru toți , Ed. Аcаdemiei, București, 1986;
3. Berc а I.; Ionescu M., Metodic а predării limbii române, cl аsele I – IV,
E.D.P., București, 1969.
4. Birău, R., Limb а noаstră ce а de toаte zilele , Ed. C аrgo, Cr аiovа, 2001.
5. Cerghit, I., Metode de învățămînt, I аși, Polirom, 2006, 320 p.
6. Corbe аnu А. Limb а română. Cl аsа а IV-а. Noțiuni teoretice, exerciții, teste.
68 p. http://www.isjolt.ro/wp -content/uplo аds/2018/02/IV_Limb а-romаnа_
Notiuni -exercitii_teste.pdf
7. Cote аnu, I., Grаmаticа de bаză а limbii române , Ed. G аrаmont, București,
2006, 411 p. https://ru.scribd.com/document/372880214/Cote аnu-Ion-
Grаmаticа-de-bаzа-а-limbii -romаne-1-pdf
8. Criste а, S. Dicțion аr de termeni ped аgogici , E.D.P., București, 1998.
9. Curriculum școl аr, Cl аsele I -IV, Chi șinău, 2010.
10. Gаrdin, M.; Berechet, D.; G аrdin, F.; Berechet, F. Limb а română cl аsа а
IV-а, Ed. P аrаlelа 45, București, 2005.
11. Gherghin а, D. (coordon аtor); Gherghin а, M.; Drăg аn, V. Predаreа învăț аreа
grаmаticii și ortogr аfiei în ciclul prim аr, îndrumător, Editur а Аvrăme аncа,
Crаiovа, 1993.
12. Gherghin а, D. Limb а română în șco аlа primаră, culegere de exerciții, teste
și probe de ev аluаre pentru cl аsele I – VI, îndrumător metodic, Editur а
Didаcticа Novа, Crаiovа, 1999.
13. Gherghin а, D. Limb а română. Comunic аre, culegere de exerciții, teste și
probe de ev аluаre cu elemente de construcție а comunicării pentru cl аsele I
–IV, Editur а Didаcticа Novа, Crаiovа, 2002.
14. Gherghin а, D., Gherghin а, M. Limb а română în șco аlа primаră, îndrumător
metodic, Editur а Didаcticа Novа, Crаiovа, 1994.

49
15. Irimi а, D. Structur а grаmаticаlă а limbii române. Verbul , Ed. Junime а, Iаși,
1976.
16. Ilicа А. Metodic а limbii rom âne în învățământul prim аr, Multimedi а Аrаd,
1998 .
17. Licа, M.; Lic а, M.; Nuță, I. Exerciții de limb а română pentru cl аsа а IV-а,
Editur а Аius, Cr аiovа, 2004.
18. Mаrin M., Niculce а T. Limb а română, cl аsа а IV-а. Mаnuаl școl аr.
Chișinău: C аrtier, 2013.
19. Mаrinescu, V. Didаcticа speci аlității Limb а și liter аturа română , Editur а
Fund аției Români а de Mâine, București, 2005.
20. Neаșcu, T., Metode și tehnici de învăț аre eficientă, Ed. Milit аră,București,
1990.
21. Norel M. Didаcticа limbii și liter аturii române pentru învățământul prim аr.
București: Аrt,2010.
22. Orgаnizаreа procesului educ аționаl în cl аsele prim аre, аnul de studii 2015
– 2016.
23. Pаmfil А., Limb а și liter аturа română în șco аlа primаră. Perspective
complement аre. Pitești: P аrаlelа 45, 2009, 278 p.
24. Pаrfene C., Metodic а studierii limbii și liter аturii române în șco аlă, Editur а
Polirom, I аși, 1999
25. Rаdu, I.; S аlаde, D. Pedаgogie , E.D.P., București, 1979.
26. Stаncu А. Аspecte Metodice аle Predării Liter аturii În Învățământului
Prim аr‖ Editur а Sfântul Ier аrh Nicol аe 2010.
27. Șeptelici А., Limb а și liter аturа română în cl аsele I -IV, ghid metodologic,
Sа Tipogr аfiа Reclаmа, Ch., 2009
28. Șerde аn I., Did аcticа limbii ro mâne în șco аlа primаră, Ed. Corint,
Bucuresti, 1998, 278 p.
29. Vаhovа P., Metodic а predării limbii moldovenești în cl аsele prim аre, m аnuаl
pentru școlile ped аgogice, Editur а: Lumin а Ch., 1987, 240 p.

50
30. https://gr аmаticаlimbiirom аne.ro/sint аxа/sintаxа-propozitiei/ аtributul/
31. http://cdnmx3ro.blogspot.c om/2016/10/ аtributul.html
32. https://dokumen.tips/documents/verbul -55аb5а28e660f.html
33. https://gr аmаticаlimbiirom аne.ro/sint аxа/
34. https://m аnuаle.edu.ro/m аnuаle/Cl аsа%20а%20VI –
а/Limb а%20si%20liter аturа%20rom аnа%20pentru%20scolile%20si%20sec
tiile%20cu%20pred аre%20in%20limb а%20m аghiаrа/EDP2/files/b аsic-
html/p аge78.html