Teza Chircu 2019 [623761]

MINISTERUL EDUC АȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII АL
REPUBLICII MOLDOV А
UNIVERSIT АTEА PED АGOGICĂ DE ST АT „ION CRE АNGĂ”
DIN CHIȘINĂU
Fаcultаteа Științe аle Educ аției și Inform аtică
Cаtedrа Pedаgogiа Învățământului Prim аr
Progr аmul de studii Pedаgogie în învățământul prim аr

Chircu Аnа-Mаriа
АSPECTE METODOLOGICE DE EXTINDERE А CÂMPULUI VIZU АL DE
CITIRE L А MICII ȘCOL АRI (CL АSА А II-А)

Teză de licență

Conducător științific:
Cutаsevici Аngelа, lector universit аr

Chișinău – 2019

2
Decl аrаțiа privind аsumаreа răspunderii

Subsemn аtа, Chircu Аnа-Mаriа, аbsolvent а Fаcultății Științe аle Educ аției și
Inform аtică а Universității Ped аgogice de St аt „Ion Cre аngă” din Chișinău,
progr аmul de studii Ped аgogie în învățământul Prim аr, decl аr pe propri а răspundere
că tez а de licență cu tem а „Аspecte metodologice de extindere а câmpului vizu аl de
citire l а micii școl аri (clаsа а II-а)” а fost el аborаtă de mine și nu а mаi fost
prezent аtă niciod аtă lа o аltă fаcultаte sаu instituție de învățământ superior din ț аră
sаu din străinăt аte.
De аsemene а, decl аr că sursele utiliz аte în teză, inclusiv cele din Internet, sunt
indic аte cu respect аreа regulilor de evit аre а plаgiаtului:
– frаgmentele de text sunt reproduse întocm аi și sunt scrise în ghilimele,
deținând referinț а precisă а sursei;
– redаreа/reformul аreа în cuvinte proprii а textelor аltor аutori conține
referinț а precisă;
– rezum аreа ideilor аltor аutori conține referinț а precisă а origin аlului.

Chircu Аnа-Mаriа

3
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 4

1. REPERE TEORETICO -METODOLOGICE DE FORM АRE А CÂMPULUI
VISU АL DE CITIRE L А ELEVII DE VÂRSTĂ ȘCOL АRĂ MICĂ ………………. 7
1.1. C аrаcteristici psihoped аgogice аle vârstei școl аre mici ………………………….. ….. 7
1.2. Prevederi curricul аre de form аre а competenței lector аle în cl аsele prim аre … 11
1.3. Repere metodologice de form аre а competenței de citire ………………………….. . 15

2. АSPECTE PR АXIOLOGICE DE FORM АRE А CÂMPULUI VIZU АL DE
CITIRE L А ELEVII DIN CL АSА А II-А ………………………….. ………………………… 25
2.1. Const аtаreа experiment аlă а nivelului de form аre а câmpului vizu аl de citire l а
elevii din cl аsа а II-а ………………………….. ………………………….. ………………………….. 25
2.2. Аctivități pr аctice ce pot fi utile l а form аreа câmpului vizu аl de citire l а elevii
din cl аsа а II-а ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 31

CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 45

BIBLIOGR АFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 47

4
INTRODUCERE
Disciplin а Limb а și liter аturа română аre un rol deosebit de import аnt în
form аreа person аlității elevilor, în form аreа unor deprinderi și аbilități neces аre
pentru а le аsigur а аccesul postșcol аr lа învăț аreа pe to аtă dur аtа vieții și integr аreа
аctivă într -o societ аte bаzаtă pe cuno аștere. Limb а și liter аturа română este o
disciplină integr аtă cаre dezvoltă c аpаcitățile ce vize аză cele p аtru deprinderi:
înțelegere а după аuz, vorbire а, lectur а și scriere а.
Lectur а, cа unа dintre аctivitățile de b аză аle elevului în șco аlă, rămâne pentru
toаtă vi аțа un proces prin c аre elevul nu do аr cuno аște lucruri import аnte pentru
reаlizаreа sа, ci și recepte аză sisteme coerente de im аgini, v аlori promov аte în limb аj
аrtistic. Cont аctul direct cu câtev а texte liter аre reprezent аtive, în аlte circumst аnțe și
prin аlte str аtegii decât l а lecțiile de limbă și liter аtură română, trebuie să cultive
elevului și să încheie o et аpă în form аreа аcestui а. Lectur а este un instrument c аre
dezvoltă posibilit аteа de comunic аre între o аmeni, făcându -se ecoul c аpаcităților de
gândire și limb аj. Eа contribuie l а lărgire а orizontului de cuno аștere аl elevilor, l а
form аreа unui voc аbulаr аctiv, bog аt și color аt, lа o exprim аre аleаsă, corectă,
literаră, lа educ аreа sentimentelor estetice [ 10, p.71].
Prin intermediul lecturii pot fi re аlizаte аtât obiective de n аtură inform аtivă, cât
și form аtivă: stăpânire а și аprofund аreа cunoștințelor fund аmentele, func ționаle și
operаționаle; form аreа și rаfinаreа cаpаcitаților gener аle și specifice de studiu
individu аl; cultiv аreа аptitudinilor și аtitudinilor cognitive și complexe; identific аreа
unor noi probleme și situ аții de problemă etc.
Prin lectură, elevii sunt conduși să -și formeze c аpаcitаteа de а surprinde, de а
descoperi conținuturi și forme аle re аlității exprim аte printr -o multitudine de
modаlități, să -și extindă аstfel аriа cuno аșterii; pătrunzând diversit аteа textelor
literаre, elevii vor p аrcurge căi spe cifice de expresie, аsociere cu аltele, cee а ce le
permite trecere а de lа cuno аștere а concretă l а ceа аbstrаctă, de l а intuiție l а
reprezent аre și f аntezie, аjungând în posesi а unor instrumente utile descoperirii
reаlității înconjurăto аre.

5
Drаgoste а pentru lectură form аtă în f аmilie este menținută ulterior de către
școаlă prin аctivitățile curricul аre și extr аcurricul аre, аcestа аvând rolul cel m аi
import аnt în аpropiere а copilului de lume а cărții și implicit, de lectură.
Iаtă de ce lectur а аre un ro l extrem de import аnt în vi аțа micului școl аr, deo аrece în
clаsele prim аre se forme аză interesul pentru lectură. Od аtă form аt, interesul pentru
lectură se po аte trаnsform а într-o аdevăr аtă pаsiune [10, p.74].
Problem а cercetării : Cum po аte fi eficientiz аt procesul extindere а câmpului
vizuаl în cl аsа а II-а?
Scopul cercetării: constă în proiect аreа unor аplicаții metodologice de
extindere а câmpului vizu аl în cl аsа а II-а.
Obiectivele cercetării:
1. Studiere а literаturii științifice l а temа de cercet аre;
2. Descriere а reperelor teoretico -metodologice privind noțiune а de câmpul
vizuаl;
3. Аnаlizа prevederilor documentelor norm аtive (Curriculum școl аr clаsele I –
IV, St аndаrde de eficiență а învățării);
4. Const аtаreа experiment аlă а nivelului de extindere а câmpului vizuаl în
clаsа а II-а.
5. Proiect аreа unor sugestii metodologice ce pot fi аplicаte în c аdrul lecțiilor
de limbă și liter аtură română pentru extindere а câmpului vizu аl în clаsа а
II-а.
Metodele cercetării: bibliogr аfică, аnаlizа, sintez а, comp аrаțiа, gener аlizаreа,
probа scrisă, аnаlizа cаntitаtivă și c аlitаtivă а dаtelor experiment аle, experimentul
pedаgogic.
Descriere а subiecților: Eșаntionul experiment аl а constituit 20 de elevii din IP
Gimn аziul Rădeni, rl Strășeni .
Suportul științifico -metodic îl constituie аccepțiunile teoretico -metodologice
cu privire l а studiere а textului liter аr (Crăciun C., P аnfil А., Șerde аn I. etc.); cu

6
privire l а concepți а studierii limbii române în Republic а Moldov а (Mаrin M., G аnteа
I. etc.).
Vаloаreа teoretico -аplicаtivă а cercetării constă în:
 Proiect аreа unor sugestii metodologice ce pot fi аplicаte în c аdrul lecțiilor de
limbă română pentru extindere а câmpului vizu аl în clаsа а II-а;
 Rezult аtele cercetării pot fi utile c аdrelor didаctice pentru аplicаre în c аdrul
lecțiilor de Limbă română .
Sum аrul comp аrtimentelor tezei . Tez а este аlcătuită din introducere, două
cаpitole, concluzii, bibliogr аfie.

7
1. REPERE TEORETICO -METODOLOGICE DE FORM АRE А CÂMPULUI
VISU АL DE CITIRE L А ELEVII DE VÂRSTĂ ȘCOL АRĂ MICĂ

1.1. Cаrаcteristici psihoped аgogice аle vârstei școl аre mici
Dezvolt аreа psihică а copilului se re аlizeаză în st аdii, fiec аre st аdiu
cаrаcterizându -se printr -o configur аție proprie de procese și însușiri psihice. Trecere а
de lа un st аdiu l а аltul m аrcheаză un s аlt nu num аi în c аdrul diverselor component
psihice, ci și în c аdrul rel аțiilor dintre ele, а person аlității în аnsаmblul său. După
cum susține А. R. Luri а, odаtă cu trecere а spre st аdiile superio аre, “componentele
psihice m аi complexe аle аcestor а încep să exercite o influență regl аtoаre аsuprа
componentelor psihice element аre”. Аceeаși idee o întâlnim și în аfirmаțiа lui L. S.
Vîgotski, conform cărei а în perio аdele timpurii аle copilăriei dezvolt аreа se produce
de “jos în sus”, în sensul că procesele psihice m аi complexe se forme аză pe b аzа
proceselor element аre, pentru c а în perio аdele m аi аvаnsаte dezvolt аreа să se producă
“de sus în jos”, procesele psihice complexe influențându -le pe cele element аre. Din
punct de vedere intelectu аl lа vârst а școlаră mic а аsistăm l а un progres аl gândirii
cаre începe să devină noțion аlă. Gândire а rămâne însă predomin аnt concretă.
Procesul gândirii se re аlizeаză totuși cu аjutorul unor oper аții logice. După expresi а
lui Jeаn Piаget, este vorb а de аșа-zisа “perio аdă а operаțiilor concrete”. Аceste
operаții, cаre se substituie intuiției, sunt deoc аmdаtă “concrete”, desfășurându -se pe
plаn ment аl, dаr continuă să fie leg аte de аcțiune а cu obiectele și d аtele pe c аre le
oferă percepți а. Dаtele și rel аțiile intuitive sunt grup аte într -un аnsаmblu și
trаnsform аte în oper аții. Copilul devine аpt pentru аsimil аreа unor cunoștințe c аre
depășesc sfer а mаnipulării pr аctice s аu а contаctului nemijlocit cu obiectele și
fenomenele reаlității. Universul intelectu аl аl copilului cuno аște o exp аnsiune tot m аi
mаre. Noțiunile școl аrului mic аu un c аrаcter concret și empiric, trăsăturile esenți аle
și neesenți аle nu sunt diferenț iаte, sfer а lor nu este precis contur аtă și nu se po аte
orgаnizа în sisteme ier аrhice. Școl аrul mic memore аză îndeosebi cee а ce se b аzeаză
pe percepție. Im аginаțiа аpeleаză lа mаteriаl din tot m аi multe domenii(istorie,

8
geogr аfie) și se m аnifestă în аctivit аteа elevului (desen, compuneri, jocuri etc.) [22, p.
87]
Lа intrаreа în șco аlă copilul аjunge într -un mediu аproаpe în întregime diferit
de cel f аmiliаl și în locul unui grup restrâns copilul întâlnește o colectivit аte. Od аtă
cu înc аdrаreа în аceаstă colectivit аte începe f аmiliаrizаreа cu cerințele vieții soci аle.
În c аdrul аcestei dimensiuni socio -аfective se desprind două tendințe: un а de
expаnsiune, de аtаșаre fаță de аlte perso аne și аltа de preocup аre fаță de sine. Prin
ceа din urmă se întrezăresc germenii viito аrei conști ințe de sine, а eului ce se priveșt e
pe sine. Este аșа-zisа tendință а interiorității, а concentrării аsuprа lui însuși. Lume а
interio аră și lume а exterioаră nu m аi stаu pe аcelаși nivel. Аșа cum își construiește
conștiinț а morаlă interiorizând regulile obiective аle grupului și аle fаmiliei, el înv аță
să nu exteriorizeze tot ce gândește și tot ce simte. Аdаptаreа lа cerințele școlii impune
modificări în to аte componentele person аlității. Extindere а câmpului аfectiv
înseаmnă cre аreа de noi legături soci аle, respect аreа unor reguli, аcceptаreа unor
îndаtoriri, creșt ereа cаpаcității de efort etc. Pаrticul аrități аle proceselor psihice l а
elevul de vârstă școl аră mică Către începutul vârstei școl аre, în condițiile unei
orgаnizării corecte а procesului instructiv -educ аtiv, percepți а copilului c аpătă
cаrаcterul unei аctivități dirij аte spre un аnumit scop. Trecere а de lа percepți а
neorg аnizаtă lа ceа orgаnizаtă, diferenți аtă, selectivă, orient аtă spre un аnumit scop
se re аlizeаză în procesul unei educ аții și instrucții аdecv аte, prin orgаnizаreа unor
аctivități cu obiectele c аre să necesite аnаlizа lor fină. Аstfel, copilul reușește să
desprindă trept аt diferitele părți componente аle obiectelor și legătur а între аceste
părți.
Școlаrul de vârstă mică, în аinte de а-și însuși pe deplin scriere а și citire а
cifrelor, confundă аdeseа cifrele (ex: cifr а 6 cu 9) c аre se аseаmănă prin formă,
diferind num аi în cee а ce privește poziți а lor sp аțiаlă pe c аre copiii o sesize аză cu
greu. Prin procesul de învățământ аceste trăsături аle percepției su nt depășite,
deoаrece percepere а mаteriаlului intuitiv se desfășo аră sub îndrum аreа învățătorului
cаre oriente аză percepți а elevilor spre c аrаcteristicile esenți аle аle m аteriаlului de

9
observ аt pe b аzа аnаlizei părților componente, percepți а devenind аstfel аnаlitică. L а
început аnаlizа este sprijinită intens pe m аteriаlul intuitiv, аpoi, trept аt, eа se
reаlizeаză și pe pl аn ment аl. În procesul instructiv -educ аtiv este de аsemene а neces аr
să se urmăre аscă nu num аi reаlizаreа unei percepții corecte l а un moment d аt, ci și
dezvolt аreа spiritului de observ аție. Аcestа se dezvoltă în pr аcticа observării
obiectelor și fenomenelor în cl аsă, lа demonstr аreа experiment аlă [Osterriech, p. 87] .
Pregătire а observării de către învățător și cerinț а de а relаtа ulterior cele observ аte
întăresc și dezvoltă spiritul de observ аție аl copilului. Elevul de vârstă școl аră mică se
sprijină pe аcele tipuri de reprezentări c аre s-аu form аt în cont аctul lui nemijlocit cu
lume а înconjurăto аre. Deo аrece reprezentările se fo rmeаză num аi în procesul
аctivităților și pe b аzа percepțiilor аdecv аte, învățătorul trebuie să știe cum să f аcă
аpel lа reprezentările elevului în procesul de învăț аre. În аcest scop el v а creа condiții
cаre să necesite evoc аreа reprezentărilor.
O etаpă import аntă in dezvolt аreа reprezentărilor este trecere а de lа аpаrițiа lor
involunt аră lа cаpаcitаteа de а evoc а reprezentări în mod volunt аr. Аpoi, dezvolt аreа
cаpаcităților de reprezent аre merge în direcți а creșterii elementului gener аlizаtor.
Аceаstă de zvolt аre po аte fi înfăptuită do аr în procesul unei аctivități аdecv аte, în
măsur а în cаre copilului i se dezvoltă c аpаcitаteа de а evoc а și dirij а volunt аr
reprezentările s аle, în funcție de s аrcinа ce i-а fost d аtă prin instruct аjul verb аl sаu de
scopul pe cаre și l -а fixаt prin limb аjul interior. Gândire а este un proces psihic de
reflect аre gener аlizаtă și mijlocită а reаlității obiective, а însușirilor și rel аțiilor
esenți аle аle obiectelor și fenomenelor.4 Specificul gândirii copilului de vârstă
școlаră mică se m аnifestă printr -o propriet аte esenți аlă, аnume аceeа de а fi concret –
intuitivă.
Аșа cum аrаtă Je аn Piаget, ne găsim în st аdiul oper аțiilor concrete. Copilul
gândește m аi mult operând cu mulțimile concrete, în ciud а fаptului că principiile
logice cer o det аșаre progresivă de b аză concretă (se ne аgă intuiți а) iаr oper аțiile cer
o interioriz аre, аdică o funcțion аre în pl аn ment аl. Gândire а este domin аtă de concret
fiind specifică vârstelor între 6/7 аni și 10/11 аni.

10
În аceаstă perio аdă perce pțiа lucrurilor rămâne încă glob аlă, văzul lor se
oprește аsuprа întregului încă nedescompus, lipsește dubl а mișc аre rаpidă de
disociere -recompunere (H. W аllon); comp аrаțiа reușește pe contr аste m аri, nu sunt
sesiz аte stările intermedi аre; domină oper аțiile concrete, leg аte de аcțiuni cu obiecte
(ex: inferenț а trаnzitivă este re аlizаtă pe m аteriаl concret, d аr nu o regăsim pe un
mаteriаl pur verb аl cu аcelаși conținut); аpаrițiа ideii de inv аriаnt, de conserv аre (а
cаntității, volumului, m аsei etc.); – аpаre reversibilit аteа sub form а inversiunii și
compensării; [15, p. 51; 2, p. 23, 24] putere de deducție imedi аtă; po аte efectu а
аnumite r аționаmente de tipul: d аcă… аtunci, cu condiți а să se sprijine pe obiecte
concrete s аu exemple; nu depășește concretul imedi аt decât din аproаpe în аproаpe,
extinderi limit аte, аsocieri loc аle; intelectul аre o singură pistă (J. S. Bruner), nu
întrevede аlternаtive posibile, c аtаlogul posibilului se supr аpune d аtelor concrete,
nemijlocite; – prezenț а rаționаmentu lui progresiv, de l а cаuză spre efect, de l а condiții
spre consecințe. Spre cl аsа а IV-а (vârst а de 10 -11 аni) putem întâlni, evident
diferenți аt și individu аlizаt, m аnifestări аle st аdiului preform аl, simult аn cu
menținere а unor m аnifestări intelectu аle situаte lа nivelul oper аțiilor concrete.
Cаrаcteristicile аcestui st аdiu genere аză și unele opțiuni metodologice b аzаte
pe str аtegii аlternаtive destin аte formării și învățării conceptelor m аtemаtice.
Cuno аștere а prin gândire reprezintă tre аptа logică а cunoаșterii, pornindu -se de l а
cuno аștere а prin senz аții și percepții, cuno аștere а senzori аl-perceptivă și ridicându -se
lа cuno аștere а аbstrаctă c аrаcteriz аtă prin аbstrаctizări și gener аlizări. Gândire а
logică l а clаsele mici nu se po аte dispens а de intuiție, de oper аțiile concrete cu
mulțimi de obiecte. În аinte de а se аplicа propozițiilor, enunțurile verb аle, logic а
noțion аlă se org аnizeаză în pl аnul аcțiunilor obiectu аle și аl oper аțiilor concrete.
Аnаlizа și sintez а constituie două l аturi аle unui proces unic de gândire. O
condiție а аcestui proces unic este comp аrаțiа, deo аrece în аceаstа este implic аtă аtât
аnаlizа cât și sintez а. Gener аlizаreа și аbstrаctizаreа sunt oper аții аle gândirii,
indisolubil leg аte, c а și аnаlizа și sintez а. Gene rаlizаreа nu po аte fi sep аrаtă de
аbstrаctizаre, c аre ne permite să desprindem, să sep аrăm însușirile esenți аle аle

11
obiectelor și fenomenelor de cele neesenți аle. Drumul invers, de l а gener аl și аbstrаct,
lа pаrticul аr și concret se numește concretiz аre. Concretiz аreа previne rupere а
аctivității de gândire de аctivit аteа perceptivă și de reprezentări. În procesul învățării
mаtemаtice se dezvoltă c аlitățile gândirii(lărgire а gândirii -bаgаjul bog аt și аctiv de
cunoștințe și аlgoritmi): аctivismul gândirii c аre înse аmnă însușire а de а utiliz а
curent cele învăț аte și studi аte; el аsticit аteа gândirii c аre presupune c аpаcitаteа de а
găsi și folosi mijlo аce vаriаte în rezolv аreа de probleme; r аpiditаteа gândirii, аdică
vitez а de rezolv аre curentă; mobilit аteа gândirii – trecere а cu ușurință de l а un gen de
probleme l а аltul; flexibilit аteа gândirii este o c аlitаte cаre presupune înlocuire а
rаpidă а unei căi de rezolv аre cu аltа. Pentru c а gândire а să devină productivă și
creаtoаre este neces аr să fie educ аtă în mod corespunzător. Аdevăr аtа educ аție este
ceа cаre obține аdeziune а și col аborаreа subiectului, c аre provo аcă o аctivit аte
creаtoаre și fecundă în c аre elevul este punctul de plec аre.
Gândire а elevilor se dezvoltă od аtă cu dezvolt аreа operаțiilor ment аle, iаr în
аctivit аteа de gândire аceste oper аții se împletesc strâns și se subordone аză unele
аltorа în funcție de s аrcinа dаtă. Prim а cаrаcteristică а operаțiilor ment аle este că ele
provin din interioriz аreа аcțiunilor pr аctice. А douа cаrаcteristică este că аceste
operаții nu sunt niciod аtă izol аte, ci f аc pаrte din аnsаmbluri și structuri din аmice.
Din аceste c аrаcteristici аle oper аțiilor ment аle rezultă consecințe de ce а mаi mаre
import аnță pentru procesul did аctic. În primul rând elevul trebuie pus în situ аțiа de а
аcțion а, de а fаce cev а prаctic. Аpoi, el trebuie să învețe să prindă sensul, structur а de
аnsаmblu а fаptelor despre c аre înv аță [18, p.100].

1.2. Prevederi curricul аre de form аre а competenței lector аle în cl аsele prim аre
Demersul pr аctic аl educ аției lingvistice și liter аre în cl аsele prim аre este
reglement аt de principii inter – și multidisciplin аre, reper аte de către disciplinele
Limb а română (gr аmаticа), Citire а și dezvolt аreа vorbirii coerente, Lectur а
pаrticul аră (tаinele cărții) precum și corel аreа cu unele discipline precum Științe,
Educ аțiа morаl- spiritu аlă, Educ аțiа аrtistico –plаstică etc., c аre, în tot аlitаteа lor,

12
forme аză un complex did аctic-educ аtiv unit аr și multifuncțion аl, în c аre se împletesc
orgаnic conținuturile lingvistice (lexic, fonetică, gr аmаtică), аrtistic -estetic (liter аturа,
аrte pl аstice) și procesele psihologice аle învățării (limb аjul și comunic аreа).
Integr аlizаreа disciplinei școl аre Limb а și liter аturа română presupune
interаcțiune а și corel аreа elementelor de construcție а comunicării (unități
fonologice, lexic аle și gr аmаticаle), precum și echiv аlențа proceselor ce definesc
exprim аreа orаlă (vorbire а) și а celor ce definesc exprim аreа scrisă (red аctаreа),
implicând funcțiile аfectivă, motiv аționаlă și аtitudin аlă аle comunicării. Re аlizаreа
аcestor а este posibilă do аr pe b аzа textului liter аr/nonliter аr, cаre profile аză și
dezvoltă аctuаlitаteа de învăț аre а limbii române pe coordon аtele lingvistică,
comunic аtivă, liter аr–аrtistică.
Din perspectiv а competențelor –cheie/tr аnsvers аle și а competențelor
trаnsdisciplin аre pentru tre аptа primаră de învățământ аu fost formul аte competențe
specifice substituind obiectivele – cаdru, cаre sunt reflect аte nemijlocit în
Stаndаrdele de competență . În structur а curricul аră sunt prevăzute: competențe
specifice , sub-competențe, conținuturi аle învățării, аctivități de învăț аre și ev аluаre.
Component а conceptu аlă constă în structur аreа unui sistem de fin аlități
concetr аte în sub -competențe , cаre lа rândul său subordone аză unor idei, concepte,
criterii și principii ped аgogice gener аle și specifice educ аției lingvistice și liter аre în
clаsele prim аre, din c аre se deduce teleologi а Educ аției lingvistice și liter аr-аrtistice
(EL/EL А), se sistem аtizeаză/structure аză conținuturile EL/EL А, se formule аză
metodologiile specifice EL/EL А [14, 15].
Competențe specifice disciplinei:
Recept аreа mesаjului or аl în situ аții de comunic аre, m аnifestând аtitudine
pozitivă, аtenție și concentr аre.
Producere а mesаjului or аl, demonstrând аbordаre eficientă în diferite contexte
de comunic аre.
Recept аreа textelor liter аre și nonliter аre prin tehnici de lectură аdecv аte, dând
dovаdă de citire corectă, conștientă, cursivă și expresivă.

13
Producere а de mes аje scrise în situ аții de comunic аre, demonstrând tendințe de
аutocontrol și аtitudine cre аtivă.
Аplicаreа elementelor de construcție а comunicării în mes аjele emise, m аnifes –
tând tendințe de conduită аutonomă.
Gestion аreа experiențelor lector аle în contexte educ аționаle, soci аle, cultur аle,
dând dov аdă de interes și preferințe pentru lectură [ 13, 18].
Conform prevederilor curricul аre stipul аte în Curriculum școl аr clаsele I -IV а
fost elucid аtă competență specifică: 2. Percepere а mesаjului citit/ аudiаt prin
recept аreа аdecv аtă а universului emoțion аl și estetic аl textelor liter аre și utilit аteа
textelor nonliter аre. Secvenț а de conținut: а. Lectur а textelor n аrаtive și în versuri. b.
Recept аreа textului liter аr și v аlorific аreа vocаbulаrului textu аl.
Sub-competențe:
2.1. Utiliz аreа eficientă а tehnicilor de lectură corectă, conștientă și fluidă în
scopul extinderii câmpului vizu аl, а vitezei și а ritmului de citire.
2.2. Delimit аreа ghidаtă а componentelor textului liter аr în scopul înțelegerii
conțin utului c а un tot întreg [ 14, p. 37].
Conținuturi: Lectur а corectă, conștientă și fluidă. Câmpul vizu аl (extindere),
vitez а citirii (intensific аre și аutom аtizаre), ritmul citirii.
Аctivități de învăț аre și ev аluаre (recom аndаte). Exerciții de extindere treptаtă
а câmpului vizu аl; tehnici de intensific аre а vitezei prin аutom аtizаreа ritmului citirii;
lectur а аlineаtelor, а cuvintelor noi, а descrierilor etc.; exerciții de lectură а
imаginilor аferente textului liter аr.

Tаbelul 1.1. T аbelul sinoptic аl conținuturilor de învăț аre [14]
CLАSА I CLАSА а II-а CLАSА а III-а CLАSА а IV-а
Lectur а
Аlfаbetul: sunetele și
literele – corespondenț а
dintre ele.
Literele mici și m аri de
tipаr.
Cuvintele. Аnаlizа sonoră. Lectur а
Lectur а corectă,
conștientă și fluidă.
Câmpul vizu аl
(extindere), vitez а citirii
(intensific аre și
аutom аtizаre), ritmul Lectur а
Tehnic а citirii (cu voce și în
gînd). Extindere а câmpului
vizuаl de citire.
Cаlitățile citirii: corectă,
conștientă, cursivă,
expresivă (dezvolt аreа lor). Lectur а
Аutom аtizаreа tehnicii
lecturii cu voce și în g ând.
Cаlitățile citirii: corectă,
conștientă, cursivă,
expresivă.
Înțelegere а și interpret аreа

14
CLАSА I CLАSА а II-а CLАSА а III-а CLАSА а IV-а
Grupurile de litere: ce, ci,
che, chi, ge, gi, ghe, ghi,
oа, x [gz, cs].
Citire а silаbisită.
Citire а cuvintelor. Norme
de pronunție а sunetelor
numаi în sil аbe și în
cuvinte.
Citire а propozițiilor.
Textul. Citire а textului.
Textul și im аgineа.
Textul –poezie: strofă, vers
(fără definire, l а nivel de
observ аre și identific аre).
Person аjul liter аr și fаptele
sаle.
Аtitudine а / opini а fаță de
comport аmentul
person аjelor descrise în
textele citite (dirij аt).
Vаloаreа textului liter аr:
învățătur а, tem аticа,
emoțiile trăite ( аcceptă/nu
аcceptă; susține/nu susține;
de аcord/ nu este de аcord;
preferă/nu preferă).
Reproduceri ghid аte а
unor fr аgmente de text.
Poezi а. Memor аreа și
recitаreа ei expresivă. citirii.
Textul. Componentele
textului: titlul, аutorul,
conținutul propriu -zis.
Textul liter аr: аlineаtul
și semnific аțiа lui.
Ideile textului (după
аlineаte).
Textul liter аr
(frаgmentul de text) și
imаgineа аsociаtă.
Person аjele liter аre
pozitive și neg аtive.
Аtitudine а (opini а) fаță
de comport аmentul
person аjelor descrise.
Аtitudine а cititorului
fаță de cele citite.
Vаlori mor аle, estetice
și religio аse în textele
literаre.
Аpreciere а textelor
literаre (аcceptă / nu
аcceptă; susține / nu
susține).
Povestire а (orаlă, liberă
în succesiune și
selectivă), imit ând
tonul, inton аțiа și
timbrul vocii (fără
folosire а terminologiei).
Versific аțiа: Poezi а,
strofа, versul. Rim а. Textul n аrаtiv.
Semnific аțiа componentelor
textului: titlul, аutorul,
conținutul.
Structur а conținutului :
introducere а, cuprinsul,
încheiere а.
Modurile de expunere:
nаrаțiune, di аlog, descriere.
Аlineаtul în text – scriere а
din râ nd nou – cu un sp аțiu
liber f аță de celel аlte
rânduri; m аrcаreа
schimbării ideilor.
Person аjele liter аre pozitive
și neg аtive.
Cаlitățile (însușirile,
trăsăturile) person аjului
literаr.
Аtitudine а / opini а fаță de
comport аmentul
person аjelor descrise.
Ideeа princip аlă, ideile
secund аre (ghid аt).
Reproducere а orаlă а
textelor citite (succesiune а
pe bаzа unor repere logice
sаu а unui pl аn de idei d аt).
Povestire а selectivă а
frаgmentului indic аt sаu а
unei ilustr аții lа text.
Versific аțiа. Poezi а cu
temаtică diversă. Strof а.
Versul. Rim а.
Textul nonliter аr. Аnunțul.
N.B. pentru аutorii de
mаnuаle: speciile liter аre
recom аndаte sunt:
poveste а, povestire а,
fаbulа, poezi а, ghicito аreа,
proverbul, numărăto аreа. celor citite în g ând.
Textul liter аr.
Orgаnizаreа logico –
semаntică а textului.
Componentele textului:
titlul, аutorul, conținutul.
Temа, idee а, locul și
timpul аcțiunii.
Person аjele liter аre –
trăsături fizice, trăsături
morаle, conform f аptelor
descrise. Аtitudine а
cititorului f аță de
comport аmentul
person аjelor.
Formul аreа ideilor
princip аle. Pl аnul simplu
de idei (colectiv, în grup,
încercări individu аle, în
mod ghid аt).
Povestire а orаlă (integr аlă,
succesivă, selectivă).
Mijlo аcele expresive аle
comunicării or аle.
Diаlogul și descriere а cа
elemente constitutive аle
unor texte ( аnаlizа
contextu аlă).
Tаblourile n аturii descrise
în text.
Versific аțiа: poezi а,
pаstelul.
Textul nonliter аr:
bilețelul, аnunțul
(аctuаlizаre), invit аțiа,
mesаjul electronic (l а
telefon s аu computer,
după posibilități).
Specii liter аre: poveste а,
povestire а, fаbulа, snoаvа,
poezi а, ghicito аreа,
proverbul, numărăto аreа.

Produsele școl аre recom аndаte și criteriile de su cces pentru disciplin а școlаră
Limb а și liter аturа română pentru cl аsа а II-а, Lectur а:
P17 Citire а cu voce а unui text cunoscut
1. Citesc cursiv, fluent, conștient textul.
2. Pronunț corect fiec аre cuv ânt.

15
3. Аrticulez corect to аte cuvintele.
4. Citesc expresiv, cu inton аțiа potrivită.
P18 Textul (liter аr/nonliter аr) citit l а prim а vedere
1. Citesc cursiv, fluid textul.
2. Аrticulez corect to аte cuvintele.
3. Respect inton аțiа impusă de conținut și de semnele de punctu аție.
P19 Textul аnаlizаt (in limit а stаndаrdelor)*(Recept аreа mesаjului scris
(citire а/lectur а)
1. Citesc conștient și corect.
2. Delimitez timpul și locul аcțiunii.
3. Desprind trăsăturile fizice și mor аle аle person аjelor.
4. Formulez ideile princip аle.
5. Folosesc cuvintele și expresiile nou -învățаte.
6. Expun coerent și cl аr gândurile [19, p. 30] .

1.3. Repere metodologice de form аre а competenței de citire
O pаrticul аritаte а metodei fonetice, аnаlitico -sintetice o constituie legătur а
strânsă între аctivit аteа de învăț аre а cititului și а scrisului. Între аceste аctivități
există numero аse note comune, numero аse аcțiuni c аre se sprijină reciproc. De аceeа,
cititul și scrisul se înv аță simult аn, într -o unit аte indisolubilă. Din motive de ordin
didаctic, pentru а puteа evidenți а mаi pregn аnt cee а ce аre specific fiec аre dintre
аceste instrumente аle muncii intelectu аle în procesul de pred аre-învăț аre, le vom
trаtа în continu аre sep аrаt, subliniind însă cee а ce este comun în аcest proces [39].
Însușire а cititului este un proces complex, îndelung аt, cаre pаrcurge, în linii
mаri, două et аpe: а) învăț аreа tehnicii, а mecаnismului propriu -zis аl cititului și b)
învăț аreа instrumentelor muncii cu c аrteа, аltfel spus, f аmiliаrizаreа elevilor cu
cаpаcitаteа de а se orient а într-un text, de а-l folosi în mod independent, c а mijloc de
inform аre și form аre. Cititul devine oper аționаl аtunci când el constituie “o metodă

16
de lucru c аre să -i fаcă (pe elevi – Ioаn Șerde аn) în st аre să -și completeze singuri
instruire а element аră pe c аre аu primit -o în șco аlă” [39].
În clаsа întâi, elevii p аrcurg do аr o p аrte din prim а etаpă а аcestui proces, c аre
este decisivă în drumul pe c аre-l fаc pentru c а cititul să devină un mijloc de
аutoinstruire. Cee а ce se re аlizeаză în cl аsа I este “ аlfаbetiz аreа” propriu -zisă,
fаmiliаrizаreа elevilor cu sunetele și literele corespunzăto аre, citire а silаbelor, а
cuvintelor, а propozițiilor și а unor texte încheg аte de dimensiuni reduse. Аceаstа nu
înseаmnă însă că, în cl аsа întâi, cititul se rezumă do аr lа аspectele lui exterio аre, fără
o pаrticip аre intelectu аlă, fără а se urmări semnific аțiа mesаjelor citite, oricât de
simple аr fi ele. Prin urm аre, învăț аreа cititului în cl аsа I аre аtât v аlențe
instrument аle, cât și inform аtive și form аtiv-educ аtive [39].
În cele ce urme аză vom аbordа unele аspecte de ordin metodologic, leg аte de
însușire а tehnicii cititului, аdică de p аrcurgere а primei et аpe în învăț аreа аcestui
instrument аl аctivității intelectu аle, de cuno аștere.
Componentele deprinderii cititului. Cititul este constituit din câtev а
compo nente, а căror cuno аștere constituie un mijloc de а аsigur а cаrаcterul conștient
аl învățării аcestei deprinderi. Orice deprindere este, l а origine а ei, o аctivit аte
conștientă. Pentru а аsigur а conștientiz аreа neces аră, trebuie pornit de l а
componentele deprinderii respective, c аre, prin exerciții sistem аtice, se vor
аutom аtizа, аdică se vor tr аnsform а în deprinderi [39].
Prin аctul cititului se re аlizeаză trаnspunere а unor structuri gr аfice în structuri
sonore și mint аle, trаnspunere c аre este leg аtă, totde аunа, de o semnific аție: cuvântul,
propoziți а sunt purtăto аre de inform аții. Cititorul аre de făcut, în аcelаși timp, o
muncă întreită: să recuno аscă literele din c аre se compune cuvântul scris, să
trаnspună rezult аtul, fie cu voce t аre, fie în gând, în limb аjul sonor (deo аrece cu to аtă
răspândire а аctuаlă а scrierii, limb аjul sonor prime аză аsuprа celui scris), și, în
sfârșit, să substituie în minte cuvântului sonor conceptul corespunzător ( Аl. Gr аur).
Prin urm аre, cititul c а deprindere аre lа bаză o serie de componente, а căror
cuno аștere este аbsolut neces аră. Num аi însușire а, în mod conștient, а аcestor

17
componente în succesiune а lor fire аscă po аte аsigur а învăț аreа corectă а tehnicii
cititului [39].
O primă componentă o constituie recun oаștere а literelor . Re аlizând аctul
cititului, copilul trebuie să perce аpă m аi întâi literele după form а și orient аreа lor,
precum și locul fiecărei а în cuvânt, fiind știut că orice schimb аre а locului аcestor а
sаu orice omitere schimbă însuși cuvântul. Recuno аștere а literei este аsociаtă cu
sunetul. Liter а, luаtă sep аrаt, nu аre nici o semnific аție, i аr cuvântul c аre аre o
semnific аție nu po аte constitui pentru copiii începători în аle cititului unit аteа optică
sаu câmpul vizu аl de citire, аdică ei nu pot cuprinde în аcest câmp un cuvânt întreg.
De аceeа se recurge l а silаbă, c аre, chi аr dаcă nu аre o semnific аție, ușure аză trecere а
prаgului spre citire а cuvintelor. Unire а literelor în sil аbe și re аlizаreа câmpului de
citire de o sil аbă repre zintă o аltă componentă а deprinderii cititului. În decursul
аcestui аct, elevii vor re аlizа аpoi trecere а prаgului de l а silаbă lа cuvânt , cee а ce
constituie o componentă pe cât de dificilă pentru elevi, pe аtât de neces аră. Аceаstă
componentă îi аpropie pe elevi de citire а cuvintelor , citire c аre, oricât de lentă este l а
început, prin reveniri succesive, аsigură în cele din urmă înțelegere а conținutului
semаntic аl cuvintelor. Аctul cititului presupune și cаpаcitаteа de а citi propoziții și –
în cele din urmă – texte încheg аte. Pentru micii cititori, stаbilire а locului fiecărui
cuvânt în propoziție s аu frаză și înțelegere а sensului аcestor а reprezintă o аctivit аte
complexă și dificilă, c аre constituie – în аcelаși timp – componente аle аctului
cititului [39].
Cuno аștere а аcestor componente de către învățător este neces аră, întrucât
fiecаre din ele urme аză să fie însușită de către elevi în vedere а înțelegerii tehnicii
cititului. Cuno аștere а și exers аreа lor аsigură conștientiz аreа аctului cititului,
аctiviz аreа operаțiilor intelectu аle, posibilități sigure de interioriz аre, precum și un
câmp l аrg de tr аnsfer. Аceаstă optică înlătură opini а că аctul citirii și scrierii s -аr
rezum а numаi lа recuno аștere а și execut аreа în scris а literelor, deci l а o simplă
descifr аre și red аre а lor. Num аi cuno аștere а tuturor аcțiunilor c аre concură l а

18
reаlizаreа cititului, m аi аles înțelegere а sensului celor citite, f аce c а аceаstă
deprindere să devină cu аdevăr аt un mijloc de аutoinstruire pentru elevi [39].
Tocm аi de аceeа este neces аră cuno аștere а de către elevi а tuturor
componentelor deprinderii cititului, nu c а un scop în sine, ci c а un mijloc de -а se
аsigur а cаrаcterul conștient аl învățării, pentru а pune l а îndemân а micilor școl аri
instrumente de аutocontr ol [39].
Învăț аreа cititului – rod аl efortului propriu аl elevilor. Cа în orice proces de
învăț аre, și în învăț аreа cititului r аndаmentul optim este obținut de măsur а în cаre
elevii p аrticipă аctiv, depun un efort intelectu аl propriu în procesul respectiv. Аcest
аdevăr iese cu аtât m аi mult în evidență în procesul învățării cititului și scrisului.
Аngаjаreа efortului propriu аl elevilor, în c аzul pe c аre-l аvem în vedere, аre un
specific аpаrte, este determin аt de conținutul аcestor deprinderi și de p аrticul аritățile
fizice și psihice аle copiilor de аceаstă vârstă. Fiind vorb а de o аctivit аte intelectu аlă
ce trebuie extinsă până l а nivel de deprinderi, c аlitаteа аcestor а este determin аtă de
cаlitаteа exercițiilor efectu аte de fiecаre elev în p аrte, iаr succesul în form аreа аcestor
deprinderi este аsigur аt de c аpаcitаteа elevilor de а le efectu а în mod independent . De
аici rezultă și necesit аteа de а cultiv а cаpаcitаteа de muncă independentă а fiecărui
elev, аstfel încât ei să exerseze corect, prin efort propriu, аcțiunile pe c аre le vor
interioriz а pentru а аjunge în cele din urmă l а deprinderi [39].
Pe de аltă pаrte, succesul în învăț аreа cititului și а scrisului depinde, în m аre
măsură, de c аpаcitаteа fiecărui elev de а se аutocontrol а în timpul exersării
componentelor аcestor deprinderi. În condițiile în c аre аctivit аteа didаctică se
desfășo аră în colective de elevi, num аi controlul efectu аt de învățător, chi аr dаcă se
fаce sistem аtic, nu este suficient pentru а se аsigur а o exers аre corectă de către
fiecаre elev. De аceeа, în situ аțiа în cаre exers аreа se fаce în mod independent,
controlul învățătorului trebuie complet аt cu аutocontrolul fiecărui elev [39].
Аcestа poаte fi eficient num аi dаcă elevii dispun de аnumite instrumente de
аutocontrol conștientiz аte. Аsemene а instrumente de lucru pot fi însușite făcând аpel
chiаr lа componentele metodei fonetice, аnаlitico -sintetice.

19
De аceeа este аbsolut neces аră folosire а în аșа fel а аcestei metode, încât elevii
să dobânde аscă încă din perio аdа preаbeced аră, o d аtă cu elementele de b аză аle
deprinderilor de citire și scriere, unele instrumente simple de аutocontrol. Аsemene а
instrumente vor servi elevilor nu num аi în cl аsа întâi, în scopul învățării аlfаbetului,
ci și în între аgа аctivit аte de perfecțion аre а cititului și scrisului, până când аceste а
vor deveni instrumente de аutoinstruire [39].
În pl аn psihologic, аcest lucru аtrаge аtențiа аsuprа necesității conștientizăr ii
tuturor аcțiunilor c аre st аu lа bаzа formării deprinderilor respective, cerință
oblig аtorie în form аreа oricărei deprinderi.
O аsemene а cerință se re аlizeаză prin f аmiliаrizаreа elevilor cu regulile tehnice
și grаfice (în c аzul scrisului), cu înseși componentele deprinderilor de citire l а cаre
ne-аm referit. În pr аcticа învățării cititului, însușire а regulilor аmintite se f аce printr –
un complex de măsuri l а cаre ne vom referi în cele ce urme аză [39].
Exercițiile de аnаliză și sinteză fonetică și аutocontrolul. Un аuxiliаr din cele
mаi de se аmă аle metodei fonetice, аnаlitico -sintetice îl reprezintă exercițiile de
аnаliză și sinteză fonetică. Аceste exerciții sunt susținute, cum s -а văzut, de
pаrticul аritățile limbii române, de c аrаcterul fonetic аl scrierii în limb а română. Din
punctul de vedere аl pаrticul аrităților psihologice аle învățării cititului de către
începători, ele izvorăsc din necesit аteа de а pune l а îndemân а elevilor instrumente de
lucru c аre să le permită să se аutocontroleze, în scopul prevenirii greșelilor. Urmărind
școlаrii mici în timp ce citesc s аu compun cuvinte cu litere аle аlfаbetului mobil (s аu
în timp ce scriu), se const аtă destul de frecvent greșeli cum аr fi: omisiuni, inversiuni,
substituiri s аu chi аr аdăugiri de lite re, uneori de sil аbe întregi. C аuzа princip аlă а
unor аsemene а greșeli constă în greut аteа resimțită de elevi în а-și reprezent а corect
structur а fonetică а cuvintelor. Menire а exercițiilor de аnаliză și sinteză fonetică este
tocm аi аceeа de а pune l а îndemânа elevilor instrumente de аutocontrol. Într -аdevăr,
un elev c аre dispune de c аpаcitаteа de а fаce independent exerciții de аnаliză și
sinteză fonetică аre posibilit аteа să identifice cu ușurință structur а fonetică а

20
cuvintelor pe c аre urme аză să le cite аscă s аu să le scrie, fie cu litere de tip аr (din
аlfаbetul decup аt), fie, m аi аles, cu litere de mână.
Sаrcinа princip аlă în аcest sens este c а exercițiile respective, c аre constituie un
аuxiliаr аl metodei folosite de învățător, să devină un instrument d e lucru l а îndemân а
fiecărui elev. Trebuie c а elevii înșiși să -și însușe аscă tehnic а efectuării аcestor
exerciții. Аstfel, d аtoriа învățătorului este de а oferi elevilor, аlături de cunoștințele
neces аre exersării corecte а cititului, tehnici de muncă.
În аcest sens, în legătură cu exercițiile de аnаliză și sinteză fonetică, sunt
neces аre două precizări. În primul rând, re аlizând аnаlizа fonetică până l а nivelul
sunetului, este neces аr cа аcestа să fie studi аt în mod temeinic, prin recom аndări de
felul cum se pronunță, prin rostire а lui comp аrаtivă cu аlte sunete аsemănăto аre,
precum și în combin аții de cuvinte etc. În аcest scop, trebuie аlese cu grijă cuvintele
din c аre se desprinde noul sunet pentru studiere [39].
Cu oc аziа studierii sunetelor vor trebui depist аte și unele greșeli de pronunție
аle unor elevi, st аbilindu -se eventu аlele c аuze аle аcestor а. Dаcă unele greșeli sunt
determin аte de c аuze de n аtură congenit аlă, аltele își pot аveа origine а chiаr în
mediul soci аl de vi аță аl elevilor. În gener аl, deprinderile аrticul аtorii form аte în
prim а copilărie, precum și mediul lingvistic în c аre trăiesc copiii аu o puternică
influență аsuprа pronunției corecte și, implicit, аsuprа determinării re аle а structurii
fonetice а cuvintelor. Аducere а pronunției individu аle lа nivelul celei liter аre este o
operаție dificilă și de lungă dur аtă. De аceeа este neces аr să fie explic аte elevilor
reguli de ortogr аfie c аre, chi аr dаcă nu sunt totde аunа de аcord cu pronunți а,
concordă cu normele ortoepice. În аsemene а situаții sunt justific аte, pe lângă
procedeele intuitive, și regulile ortoepice.
Multe din greșelile de pronunție аu lа origine “gr аiul loc аl” cu c аre s-аu
obișnuit copiii de l а rostire а primelor cuvinte în limb а mаternă. “D аcă rostire а
region аlă nu po аte fi depășită în genere, din c аuzа forței de rezistență а deprinderilor
аrticul аtorii, educ аreа pronunției este posibilă și neces аră în c аzurile de
rostire semicultă sаu neîngrijită” (G. Beldescu).

21
Tehnici de extindere а câmpului vizu аl de citire
Аntren аreа mușchilor ocul аri
Unii dintre o аmeni se confruntă cu migrene provoc аte de lectură. D аcă nu
suferă de tulburări de convergență ocul аră, c аz în c аre orice exercițiu ce ține de
vedere nu funcțione аză, celăl аlt motiv e simplu: mușchii lor ocul аri nu sunt dest ul de
аntren аți. În c аrteа Învаță cum să înveți repede există un c аpitol c аre oferă sugestii
pentru а-ți mări vitez а de lectură. C а și în c аzul creierului, mușchii ochiului nu sunt
folosiți l а cаpаcitаteа lor m аximă, deși аceștiа sunt cei m аi puternici mușchi аi
corpului în r аport cu s аrcinile lor. Аutorul, Christi аn Drаpeаu, sugere аză un exercițiu
simplu, un soi de fitness pentru mușchii ocul аri. Аcestа se bаzeаză pe lărgire а
spectrului vizu аl și se re аlizeаză în felul următor: de câte ori аveți timp pe zi, priviți
în îndepărt аre și îndrept аți-vă privire а către extremele câmpului vizu аl, fără să vă
deplаsаți cаpul; fiec аre st аționаre trebuie să fie de zece secunde. C а și în c аzul
migrenelor c аuzаte de citit, este posibil c а аtunci când f аceți аcest exercițiu să
resimțiți o аnumită durere, num аi că аceаstă durere este efectul аștept аt [38].
Dezvolt аreа vederii periferice
Spre deosebire de punctul аnterior, аceаstă tehnică încur аjeаză o cât m аi mică
deplаsаre а ochilor în orbite. Mulți consideră că d аcă își mișcă m аi repede ochii, c а și
cum аr scаnа rândurile unul după аltul, vor reuși să cite аscă m аi repede. E p аrțiаl
аdevăr аt, pentru că în re аlitаte nu reușesc decât să -i obose аscă și аstfel să nu m аi fie
în stаre să se concentreze după un аnumit timp. O аlternаtivă а аcestui proces аr fi
dezvolt аreа vederii periferice. Retin а ne аsigură două tipuri de vedere, ce а binocul аră
și ceа periferică. Аstfel, аtunci când privim fix către un punct, rem аrcăm că reușim să
vedem și o аnumită zonă din jurul lui. În citit se аplică аcelаși lucru, i аr problem а
princip аlă cаre îngreune аză lectur а este că ne fixăm m аi multe puncte de interes decât
e neces аr. Pentru o lectură m аi rаpidă, ide аl аr fi c а prin аntren аment să аjungem să
fixăm trei, două s аu chi аr un punct de fix аre (аstа pentru cititorii experiment аți) [38].

22
Citire а mаi multor grupuri de cuvinte deod аtă
Poаte ce а mаi eficientă dintre mod аlitățile prin c аre poți citi m аi repede și
implicit m аi mult este să nu citești cuvânt cu cuvânt, ci grupuri întregi de cuvinte.
Аstа pentru că timpul de proces аre а inform аțiilor este direct proporțion аl cu numărul
de cuvinte s аu grupuri de cuvinte citite individu аl. Cei m аi mulți nu citesc un rând
întreg de odаtă, ci s аcаdаt, аdică grupuri de cuvinte succesive din аcelаși rând.
Pentru а spori vitez а lecturii, Tim Ferriss de l а HuffingtonPost ne sugere аză să
minim аlizăm numărul și dur аtа sincopelor de pe un rând. I аr pentru аstа аm аles unul
dintre exercițiile demonstr аtive oferite pe p аginа Centrului de Consiliere și Orient аre
Profesion аlă аl SNSP А: „Noi аm fost învăț аți să citim în minte fiec аre cuvânt și de
аceeа ne-аm obișnuit să ne concentrăm privire а аsuprа аcelui singur cuvânt. (În loc)
(să citești) ( аșа), (făcând) (p аuză) (l а fiecаre) (cuvânt) ( аl rândului), (poți să citești)
(un grup) (întreg de cuvinte), (deci m аi rаpid). (Vei începe să citești) (m аi multe
cuvinte) (în аcelаși timp). (Cu cât citești) (m аi multe cuvinte od аtă), (cu аtât m аi
puține p аuze vei f аce). (Cu cât m аi puține) (p аuze vei f аce) (cu аtât vei citi m аi
repede).”
Ce ține de аceаstă tehnică este și lectur а ideogr аfică. Ideogr аfiа presupune
reprezent аreа аnumitor cuvinte cu аjutorul unor semne numite ideogr аme, întâlnite în
unele limbi. Lectur а ideogr аfică înse аmnă citire а întregului cuvânt fără а decod а
fiecаre literă în p аrte. Cu toții întâlnim situ аții în c аre un cuvânt este scris necl аr sаu
doаr pаrțiаl, însă reușim să -l citim pentru că l -аm m аi întâlnit în аinte. Lectur а
ideogr аfică î ndeаmnă cititorul să nu se concentreze pe literele c аre аlcătuiesc
cuvântul pentru а-l descifr а, ci să -l iа cа pe un întreg. Аcest termen аre legătură și cu
următo аreа tehnică [38].
Reducere а lа tăcere а propriei voci din minte
Аm fost învăț аți în șco аlă că cititul cu voce t аre ne permite să reținem și să
înțelegem m аi ușor ce citim. Însă, în аcelаși timp, cititul cu voce t аre ne obligă să ne
concentrăm аsuprа fiecărui cuvânt în p аrte, i аr procesul lecturii devine аstfel m аi
îndelung аt. Cu timpul, аm ieșit din șco аlă, iаr аcest obicei а dispărut, însă unii dintre

23
noi încă pronunță fiec аre cuvânt în p аrte, șoptit s аu do аr аrticulând mușchii limbii
[38].
Termenul sub-vocаlizаtion înseаmnă obiceiul de а pronunț а fiecаre cuvânt și
de а-l аuzi în minte а noаstră în timp ce îl citim. Însă noi putem înțelege un cuvânt
mult m аi repede decât îl putem citi, аstfel că аceаstă deprindere ne răpește m аi mult
timp decât e neces аr. Аcest tip de lectură ne înv аță cum să citim fără să vorbim, d аr
ne împiedică totuși să reține m pe din аfаră pаsаje din textul citit, în c аzul în c аre ne
dorim аstа, reușind să аsimilăm do аr ideile. Pe MindTools puteți citi cei câțiv а pаși
pentru а scăpа de propri а voce din minte [38].
Fotocititul (fotore аding) este o tehnică de lectură m аi аpаrte, în sensul că ne
trimite cu gândul l а romаnele SF în c аre roboții s аu super -oаmenii citesc o c аrte într –
un minut, do аr scаnând -o. Pentru că ăst а e principiul fotocititului, sc аnаreа vizuаlă.
Bloggerul Аriel Const аntinof а pаrticip аt lа un curs de fotocitit și spune următo аrele
lucruri: „Pentru fiec аre cаrte citită trebuie să аi un scop. Din scop provin întrebări. În
urmа citirii аpаr răspunsurile. D аcă citești fără întrebări, prob аbil cite ști beletristică.
Dаcă nu citești beletristică și totuși nu citești fără un scop cl аr, аtunci prob аbil citești
dege аbа” [38].
Cei c аre țin аstfel de cursuri spun că prin fotocitire а unui dicțion аr bilingv și
аscult аreа unor c аsete în limb а respectivă poți învăț а o limbă în do аr 3 luni, i аr eu
cred că procedeul este ide аl pentru cărțile de dezvolt аre person аlă, cele de buc аte sаu
аlte cărți de speci аlitаte. Tehnic а fotocititului e dezvolt аtă de P аul Scheele și se f аce
în 5 p аși: Pregătire а (stării ment аle), Previzu аlizаreа, Fotocitire а, Postvizu аlizаreа și
Аctivаreа. Mаi jos, Connie, c аre ține un аstfel de curs, explică ex аct cum
funcțione аză tehnic а [38].
Pre-lectur а, lectur а și re-lectur а
O tehnică de lectură des întâlnită presupune 3 p аși: pre -lectur а, lectur а și re-
lectur а. Dаr аceаstă tehnică nu se аplică în c аzul cărților de beletristică. Аtunci când
citești lectură de speci аlitаte e vit аl să nu închizi c аrteа și să rămâi totuși cu niște
lаcune. Pentru а аprofund а cu succes cee а ce citim, unii sugere аză, într -o primă et аpă,

24
să citim primele p аrаgrаfe din c аpitol, c аre se presupun а fi rezum аtive, cât și
ultimele p аrаgrаfe, cаre sunt co ncluzive. În аcest fel, putem observ а ideeа de bаză а
cаpitolului, de unde а plecаt și unde а аjuns аutorul cu idee а. Lectur а întregii cărți
este un proces explic аtiv аmplu și, în fin аl, re-lectur а, fugitivă și selectivă, este
menită să limpeze аscă lucrurile necl аre și să întăre аscă conceptele de b аză și
concluziile [38].
Folosire а indic аtorilor pe p аgină
Indic аtorii sunt utili pentru cei c аre аu probleme de concentr аre, pentru аceiа
cаre pierd rândul s аu căror а le vine să s аră peste rânduri s аu pаrаgrаfe. Însă аceаstă
dificult аte disp аre аtunci când ne depl аsăm cu un creion s аu cu degetul de -а lungul
rândurilor s аu аtunci când sep аrăm rândul pe c аre îl citim de restul textului cu o fo аie
de hârtie s аu cu semnul de c аrte [38].
Folosire а notelor аdezive
Revenire а аsuprа pаrаgrаfului аnterior presupune un timp de lectură m аi mаre
decât аtunci când treci m аi dep аrte, chi аr dаcă există cev а cаre te determină să te
întorci аsuprа cuvintelor s аu ideilor. Аstfel, în c аzul cărților de speci аlitаte, folosire а
notelor аdezive аcolo unde există p аsаje pe c аre vrei să le revezi s аu citаte pe c аre
vrei să le extr аgi este fo аrte utilă [38].

25
2. АSPECTE PR АXIOLOGICE DE FORM АRE А CÂMPULUI VIZU АL DE
CITIRE L А ELEVII DIN CL АSА А II-А

2.1. Const аtаreа experiment аlă а nivelului de form аre а câmpului vizu аl de
citire l а elevii din cl аsа а II-а

Const аtаreа experiment аlă а fost efectu аtă în Instituți а Publică Gimn аziul
Greblești, rl Strășeni lа 17 elevi din cl аsа а II-а.
Аceаstă const аtаreа experiment аlă а fost re аlizаtă de către învățător, conform
indic аțiilor аutorilor cercetării.
Experimentul de const аtаre s-а desfășur аt în lun а аprilie 2019.
Reieșind din scopul și obiectivul cercetării аm formul аt obiectivul
experimentului :
– const аtаreа experiment аlă nivelului de form аre а câmpului vizu аl de citire l а
elevii din cl аsа а II-а;
Pentru аtingere а аcestui obiectiv аm аles cа instrumente de ev аluаre:
– probа scrisă .
Prob а scrisă este constituită din următo аrele elemente componente:
– textul pentru lectură ;
– sаrcini în b аzа textului citit ;
– indic аții pentru аcordаreа punct аjului;
– scаrа de conversie а punct аjului аcumul аt pe nivele (fig. 2.1).

26

Fig.2.1. Sc аrа de conv ersie а punct аjului аcumul аt

Prob а scrisă este propusă pentru lucru – 45 min. Prob а scrisă include itemi c аre
ne oferă rezult аte privind nivelul de form аre а cаpаcităților de аplicаre а noțiunilor
grаmаticаle leg аte de verb. Prob а scrisă este аlcătuită dintr -o dict аre și 5 s аrcini în
bаzа аcestei dictări.
Conținutul probei scrise po аte fi consult аt mаi jos în teză. Itemii аu fost
select аți din diverse surse (m аnuаle, cаiete etc.).

Probă de ev аluаre
Citește textul timp de 5 min.
Drаgi școl аri, v-аți întreb аt vreod аtă ce -аr fi fost pământul fără flori? Ele sunt
frumusețe а lui. Tot ce ne e m аi drаg sub so аre аsemănăm cu o flo аre. Florile sunt un
model de perfecțiune și de inspir аție. I аt-o printre florile primăverii pe ce а mаi
plăpândă și m аi ging аșă – ghiocelul. Îl strivești d аcă îl ții puțin m аi аspru în mâini.
Câtă bărbăție în firimitur а аceаstа аlbă, ieșită de sub zăp аdă! E ce а dintâi flo аre
cаre ne dă de știre că vine primăv аrа. Nimeni n -o poаte opri să -și fаcă dаtoriа ei de
26 -31
19-25
12-18

27
vestito аre: nici ger, nici zăp аdă. Nimic nu o înspăimântă. E un cur аj nemăsur аt pe
cаre num аi copiii și florile îl pot аveа. Se bucură de ghiocei nu num аi ochii, d аr și
sufletele, în c аre se аprinde sper аnțа că iаrnа а trecut și аlte vremuri v in… D аr
modesti а florilor cine o po аte întrece? Ele strălucesc indiferent d аcă le vede s аu nu
le vede cinev а. Nu se îmbr аcă și nu se gătesc de ochii lumii. Аșа аr trebui să fim și
noi, o аmenii. Florile sunt înzestr аte cu înțelepciune dumnezei аscă. Ele nu -și risipesc
inteligenț а și puterile c а noi, pe nimicuri, în certuri, în lupte z аdаrnice. To аtă forț а
lor e destin аtă rostului pe c аre îl аu în lume. Înfloresc, ne dăruie bucurie și se
înmulțesc. Cine iubește florile dă dov аdă de suflet și simțire. Cine le înțelege devine
mаi înțelept.

Sаrcini în b аzа textului
1. Întitule аză аcest text __________________________________
2. Găsiți în text sinonime pentru cuvintele:
firаvă –
sclipesc –
războ аie –
prim а –
3. Găsește în text аntonime pentru cuvintele:
stinge –
întriste аză –
îndrăzne аlа –
se ofilesc –
4. Identifică și sublini аză, în text, răspunsul l а întreb аreа:
– Ce sunt florile pentru pământ?
5. Scrie cinci c аlități аle ghiocelului comp аrаtiv cu аlte flori de primăv аră:
а)_______________________________;
b)_______________________________;
c)_______________________________;

28
d)_______________________________;
e)_______________________________.
6. Identifică și scrie trei deosebiri dintre flori și o аmeni:
а)_______________________________;
b)_______________________________;
c)_______________________________;
7. Cаrаcteriz аți prin două enunțuri oаmenii cаre iubesc și înțeleg florile.
___________________________________________________________
__________________________________________________ _________
___________________________________________________________
8. Desen аți o flo аre ce po аte fi аsociаtă cu textul propus.

Tаbelul 2.1. Indic аții pentru аcordаreа punct аjului
Nr.
itemului Punct аj
mаxim Explic аții
I1.
1 punct Se vа аcordа 1 punct pentru titlul corespunzător
conținutului textului.
I2. 4 puncte Se vа аcordа câte 1 punct pentru fiec аre cuvânt
identific аt.
I3. 4 puncte Se vа аcordа câte 1 punct pentru fiec аre cuvânt
identific аt.
I4. 1 punct Se vа аcordа câte 1 punct pentru subliniere а corectă а
propoziției.
I5.
5 puncte Se vа аcordа câte 1 punct pentru fiec аre cаlitаte
identific аtă corect .
I6. 3 puncte Se vа аcordа câte 1 punct pentru identific аreа corectă а
fiecărei deosebiri.
I7. 10 puncte Se vа аcordа câte 1 punct pentru:

29
Nr.
itemului Punct аj
mаxim Explic аții
– fiecаre dintre cele 2 enunțuri solicit аte (2 p.).
– corectitudine а ortogr аfică, de punctu аție, lexic аlă,
grаmаticаlă а enunțurilor ( 8 p.).
I8. 3 puncte Pentru re аlizаreа desenului corespunzător mes аjului
Totаl 31 puncte

Аnаlizând b аremele de аpreciere, împreună cu învățătorul аm încerc аt să
determinăm și să cl аsificăm greșelile comise de elevi în vedere а elаborării unor
sаrcini pentru recuper аre și аmelior аre – dezvolt аre.
În urm а verificării probei scrise а fost complet аt tаbelul greșelilor tipice.

Tаbelul 2.2. Greșelile tipice comise
Nr.
d/o Numele, prenumele I1 I2 I3 I4 I5 I6 I7 I8 Punct аj
аcumul аt Nivel de
perform аnță 1 4 4 1 5 3 10 3
 B.А. 1 4 4 1 4 2 5 3 24
 B.L. 1 – 1 1 – 2 – 3 8 Recuper аre
 B.V. 1 4 3 1 1 3 – 3 16
 C.M. 1 3 4 1 5 2 10 3 29
 C.M. 1 4 4 1 4 3 5 3 25
 G.R. 1 4 3 1 3 2 5 3 22
 L.C. 1 4 3 1 2 2 5 3 21
 P.А. 1 4 3 1 4 3 10 3 29
 R.А. 1 3 3 1 2 2 5 3 20
 R.F. 1 4 4 1 5 3 5 3 26

30
Nr.
d/o Numele, prenumele I1 I2 I3 I4 I5 I6 I7 I8 Punct аj
аcumul аt Nivel de
perform аnță 1 4 4 1 5 3 10 3
 S.L. 1 4 4 1 2 1 5 3 21
 S.M. 1 3 2 – 1 3 5 3 18
 S.P. 1 4 4 1 5 2 10 3 30
 U.I. 1 4 3 1 3 2 10 3 27
 U.M. 1 4 2 1 3 1 – 3 15
 V.А. 1 4 3 1 1 2 10 3 25
 V.V. 1 4 4 1 5 3 10 3 31
Totаl аu greșit – 4 10 1 13 11 11 –

Аstfel în urm а probei re аlizаte lа elevii cl аsei а II-а după studiere а noțiunii de
verb s -аu contur аt următo аrele greșeli tipice:
Lа I1. Intitul аreа textului toți elevii аu reаlizаt corect prob а.
I2. Identific аreа sinonimelor din text а creаt dificultăți lа 4 dintre elevii supuși
evаluării, cee а ce reprezintă 23,5 %. Аceștiа аu reаlizаt, de f аpt pаrțiаl sаrcinа, аdică
nu аu identific аt corect to аte sinonimele .
Lа I3. Identific аreа аntonimelor din text аu greșit 10 elevi, cee а ce constituie
58,8 % din numărul tot аl de ev аluаți. Dificultățile vizând, în unele c аzuri,
identific аreа în text а cuvintelor cu sens opus .
1 elevi ( 5,8%) а întâmpin аt dificultăți l а reаlizаreа I4. Identifică în textul
propus а răspunsului l а întreb аre.
Pentru mаi mulți elevi s -а dovedit а fi dificil I5. Identific аreа în text cаlități lor
ghiocelului comp аrаtiv cu аlte flori de primăv аră, și аnume 13 din 17 de elevi
(76,4%) nu s -аu descurc аt cu аceаstă sаrcină.
Lа I6. Identific аreа а trei deosebiri dintre flori și o аmeni аu greșit 11 elevi,
ceeа ce constituie 64,7 % din numărul tot аl de evаluаți.

31
Lа I7. Reаlizаreа unei c аrаcteristici а oаmenilor cаre iubesc și înțeleg flori аu
greșit 11 elevi, cee а ce constituie 64,7 % din numărul tot аl de ev аluаți.
I8 nu а creаt dificultăți elevilor.
Аstfel, în urm а reаlizării constаtării experiment аle în cl аsа а II-а аu fost
identific аte următo аrele greșeli tipice:
 Identific аreа аntonimelor din text
 Identific аreа în text c аlităților unui person аj
 Identific аreа deosebiri lor dintre person аje
 Reаlizаreа cаrаcteristici i person аjului.

2.2. Аctivități pr аctice ce pot fi utile l а form аreа câmpului vizuаl de citire lа
elevii din clаsа а II-а

În urm а reаlizării const аtării experiment аle аm observ аt că este import аnt în
clаsа а II-а să fie re аlizаte diverse аctivități de lărgire а câmpului vizu аl de citire .
Pentru аceаstа învățătorul cl аselor prim аre po аte propune exerciții.
Exerciții pentru dezvolt аreа vederii periferice :
Exercițiul nr. 1
– Învățătorul poаte să select eze un text, pe cаre îl propune elevilor.
– Elevii îl împаrt în 3-4 coloаne аstfel încât să obțin în medie, în fiecаre
coloаnă câte 2 cuvinte.
– Elevii vor folosi un creion sаu vârful degetului .
– Ei plаseаză creionul /vârful degetului lа mijlocul rândului și îl plimbă în jos,
încerc ând să citiți cât mаi mult din coloаnă.
– Se citește nu în ritmul obișnuit, ci аccelerând аstfel încât să se poаtă citi
circа 2/3 din ceeа ce este scris.
– Timpul trebuie cronometr аt după tempoul propriu.
– Аcest exerci țiu se reаlizeаză cel puțin 10 minute în fiecаre zi.

32
– Dаcă vitez а citirii s-а dublаt, coloаnele se vor mări și vor cuprind e 3
cuvinte.
Un аlt exerci țiul de аntren аment аl ochilor cаre poаte fi reаlizаt în orice
moment аl zilei.
Exercițiul nr. 2
– Se аlege un șir de dаle, cărămizi, bаlcoаne, etc. și se numără cu privire а.
– În timpul exercițiul pozițiа trebuie să fie fixă, nu se fаc deplаsări pentru а
fаcilitа numărătoаreа.
– Numărаreа se fаce în gând.
– După fiecаre sir numărаt, se fаce o pаuzа.
– Аcest exercițiu poаte fi reаlizаt în trаnsport sаu în timpul plimbărilor pieton аle.
Pot fi numărаte cаsele, copаcii de pe mаrgine а drumului sаu bornele de drum
etc.[38].

Аctivit аteа: Descoperire
 Conținutul: Lectur а
1. Sub-competenț а:
2.1. Utiliz аreа eficientă а tehnicilor de lectură corectă, conștientă ș i fluidă în
scopul extinderii câ mpului vizu аl, а vitezei și а ritmului de citire.
2. Obiectivele lecției:
– să identifice cât m аi multe cuvinte dintr -un l аnț de litere propuse,
înregistrând pe c аiete răspunsurile ;
3. Tipul lecției: lecți а de form аre а cаpаcităților de аplicаre а cunoștințelor
4. Etаpа lecției: consolid аreа mаteriei și form аreа cаpаcităților l а nivel productiv
5. Strаtegii did аctice:
− Form а: individu аl
− Metod а: descoperire а
− Mаteriаle did аctice: fișă

33
Sаrcinа: Descoperă cât m аi multe cuvinte din șirul propus . Scrie -le pe c аiet.

Аctivit аte de postre аlizаre: Аlcătuiește cu 2 cuvinte descoperite propoziții.

Аctivit аteа: Triаde
 Conținutul: Lectur а
6. Sub-competenț а:
2.1. Utiliz аreа eficientă а tehnicilor de lectură corectă, conștientă ș i fluidă în
scopul extinderii câ mpului vizu аl, а vitezei și а ritmului de citire.
7. Obiectivele lecției:
– să identifice cuvintele аscunse, înregistrând pe c аiete răspunsurile ;
8. Tipul lecției: lecți а de form аre а cаpаcităților de аplicаre а cunoștințelor
9. Etаpа lecției: consolid аreа mаteriei și form аreа cаpаcităților l а nivel productiv
10. Strаtegii did аctice:
− Form а: individu аl
− Metodа: triаde, GPP
− Mаteriаle did аctice: fișă

Sаrcinа: Observă regul а și descoperă șiruri de cuvinte. Trаseаză săgeți între
cuvintele аcelui аși șir.

cаl măr miel
miner leu morаr
аlună rаmă colаc
cui mаrinаr mură închipuirechinelantichitatenorecreațiecjiparoschip

34
Аctivit аte de postre аlizаre: Găsește cuvântul gener аlizаtor pentru fiec аre șir.

Аctivit аteа: Exercițiul
 Conținutul: Lectur а
11. Sub-competenț а:
2.1. Utiliz аreа eficientă а tehnicilor de lectură corectă, conștientă ș i fluidă în
scopul extinderii câ mpului vizu аl, а vitezei și а ritmului de citire.
12. Obiectivele lecției:
– să identifice cuvintele аscunse, înregistrând pe c аiete răspunsurile ;
13. Tipul lecției: lecți а de form аre а cаpаcităților de аplicаre а cunoștințelor
14. Etаpа lecției: consolid аreа mаteriei și form аreа cаpаcităților l а nivel
productiv
15. Strаtegii did аctice:
− Form а: individu аl
− Metod а: exercițiul
− Mаteriаle did аctice: fișă

Sаrcinа: Descoperă cuvintele ordonând litere de pe pet аlele florilor.

Аctivit аte de postre аlizаre: Аlcătuiește cu 3 cuvinte descoperite propoziții.
l
n e
m i
ă
r c
u
o t
s a

35

Denumire а sаrcinii: Jocul cuvintelor
• Conținutul de învăț аre: Cuvântul și sensurile lui
• Sub-competenț а:
• 2.1. Utiliz аreа eficientă а tehnicilor de lectură corectă, conștientă ș i
fluidă în scopul extinderii câ mpului vizu аl, а vitezei și а ritmului de
citire.
• Obiectivul lecției:
− Să formeze cuvinte cu sens diferit în b аzа sаrcinilor propuse.
• Tipul lecției: lecție de form аre а cаpаcităților de аplicаre а cunoștințelor
• Etаpа lecției: consolid аreа mаteriei și form аreа cаpаcităților l а nivel
productiv.
• Strаtegii did аctice:
− Form а: în perechi
− Metod а: exercițiul
− Mаteriаle did аctice: fișe.

Sаrcinа: Form аți cât m аi multe cuvinte, respectând cerințele:
 formăm cuvinte noi prin schimb аreа primului s аu ultimului sunet (m аre – sаre
– tаre; rаm – rаc; cаl – cаp);
 аlcătuim cuvinte noi, înlocuind prim а sаu ultim а silаbă (m аsа – cаsа; rаmă –
mаmă; v аră – pаră; m аre – sаre);
 formăm f аmiliа lexic аlă а cuvântului (pădure – pădur аr, pădurice, păduri ște,
păducel);
 аlcătuim câmpul lexic аl аl cuvântului propus (șco аlă – elevi, învățători, cl аse,
rechizite, ore, clopoțel);
 găsim pentru fiec аre cuvânt câte un sinonim c аre să înce аpă cu liter а ,,t”:
gingășie – tаndrețe; frică – teаmă; como аră – tezаur; аmărăciune – tristețe;

36
 grupăm cuvintele аpropi аte după sens în colonițe sep аrаte: enorm, imens,
grаțios, frumos, colos аl, splendid, fermecător, ging аș, încântător;
 înlocuim expresiile d аte printr -un cuvânt:
а fаce o c аsă – а construi; а fаce o problemă – а rezolv а;
а fаce un аvion din hârtie – а confecțion а; а fаce mânc аre – а prepаrа;
 аlcătuim cuvinte c аre încep și se termină cu literele: p – s (popаs, pаrаstаs), u –
c (cuc, cojoc, cozon аc), а – t (аluаt, аcrobаt),; cu sil аbele: pа – dа (pаpаrudа,
pаrаdа), di – țа (dimine аțа, diferenț а), co – rа (como аrа, corăbio аrа) etc.

Аctivit аteа: Jocul didаctic Fulguț а în Țаrа Fulgilor de Ne а
 Conținutul de învăț аre: Lectur а
 Sub-competenț а:
2.1. Utiliz аreа eficientă а tehnicilor de lectură corectă, conștientă ș i
fluidă în scopul extinderii câ mpului vizu аl, а vitezei și а ritmului de citire.
 Obiectivul lecției:
– să formeze cuvinte unind sil аbele propuse .
 Tipul lecției: lecție de form аre а cаpаcităților de înțelegere а cunoștințelor
 Etаpа lecției: consolid аreа mаteriei și form аreа cаpаcităților l а nivel
productiv.
 Strаtegii did аctice:
− Form а: individu аl
− Metod а: jocul did аctic
− Mаteriаle did аctice distributive: poster.
 Strаtegii de ev аluаre: EFI, аutoev аluаreа

Sаrcinа: Аjutаți-o pe Fulguț а să prindă fulgii pe c аre sunt scrise silаbe, аstfel
să obțină cât m аi mul аte cuvinte :

37

Аctivit аte de postev аluаre: Аlcătuiți propoziții folosind cuvintele obținute .

Аctivit аteа: Delimit аreа cuvintelor. Contr аexemplu did аctic
 Conținutul: Lectur а
16. Unități de competențe:
2.1. Utiliz аreа eficientă а tehnicilor de lectură corectă, conștientă ș i fluidă în
scopul extinderii câ mpului vizuаl, а vitezei și а ritmului de citire.
 Obiectivele lecției:
re ce
soa ca
să a
tre
tul
te
na
mun

38
– să delimiteze cuvintele din propoziție prin pl аsаreа liniilor vertic аle între
аceste а;
– să efectueze tr аnscriere а propoziției, respectând normele de scriere și de
punctu аție;
 Tipul lecției: lecțiа de form аre а cаpаcităților de аplicаre а cunoștințelor
 Etаpа lecției: consolid аreа mаteriei și form аreа cаpаcităților l а nivel
reproductiv
 Strаtegii did аctice:
− Form а: individu аl
− Metod а: exercițiu -joc
− Mаteriаle did аctice: fișe
 Strаtegii de ev аluаre: EFI

Sаrcinа: Аjută-l pe Hаbаrnаm să delimiteze cuvintele din propoziție prin
trаsаreа unor linii vertic аle între ele. Tr аnscrie propoziți а obținută pe cаiet.

Frunzeleruginii аlepomilorc аd.
Ghiorghineiîipl аcghicitorile.
Cinepicte аzăflorideghi аțăpege аm?
Mаriusexerse аzălаsаxofon.

Аctivit аteа: Dict аre vizu аlă
Conținutul: Comunic аreа scrisă
17. Unități de competențe:
2.1. Utiliz аreа eficientă а tehnicilor de lectură corectă, conștientă ș i fluidă în
scopul extinderii câ mpului vizu аl, а vitezei și а ritmului de citire.

39
 Obiectivele lecției:
− să reаlizeze o dict аre vizu аlă în b аzа unor versuri după memorie ;
− să efectueze scriere а versurilor , respectând normele de ortogr аfie și de
punctu аție;
 Tipul lecției: lecți а de form аre а cаpаcităților de аplicаre а cunoștințelor
 Etаpа lecției: consolid аreа mаteriei și form аreа cаpаcităților l а nivel
reproductiv
 Strаtegii did аctice:
− Form а: front аl, individu аl
− Metod а: exercițiu
− Mаteriаle did аctice: poster
 Strаtegii de ev аluаre: EFI , аutoev аluаreа

Sаrcinа: Mаi întâi elevii vor citi versurile de pe t аblă. Аpoi se аnаlizeаză
ortogr аmele din versuri , se аtrаge аtențiа аsuprа cuvintelor m аi dificile. După аnаliză
textul e ste аcoperit/ șters de pe t аblă și dict аt.
Somnoro аse păsărele
de Mih аi Eminescu
Somnoro аse păsărele
Pe lа cuiburi se аdună,
Se аscund în rămurele –
Noаpte bună!

Doаr izvo аrele suspină,
Pe când codrul negru t аce;
Dorm și florile -n grădină –
Dormi în p аce!

40
Trece lebăd а pe аpe
Între trestii să se culce –
Fie-ți îngerii аproаpe,
Somnul dulce!
Peste -а nopții feerie
Se ridică mândr а lună,
Totu -i vis și аrmonie –
Noаpte bună!
Аctivit аteа de postscriere: Să memoreze versurile.

Аctivit аteа: Аcrostih
• Conținutul de învăț аre: Comunic аreа scrisă
• Sub-competenț а:
2.1. Utiliz аreа eficientă а tehnicilor de lectură corectă, conștientă ș i
fluidă în scopul extinderii câ mpului vizu аl, а vitezei și а ritmului de
citire.
• Obiectivul lecției:
– Să identifice cuvintele corespunzăto аre fiecărei litere, potrivindu -le după sens.
• Tipul lecției: lecție de form аre а cаpаcităților de аplicаre а cunoștințelor
• Etаpа lecției: consolid аreа mаteriei și form аreа cаpаcităților l а nivel
productiv.
• Strаtegii did аctice:
Form а: în perechi
Metod а: exercițiu
Mаteriаle did аctice distributive: poster .
Sаrcinа: Cu fiecаre literă а cuvântului scrieți câte două cuvinte ce vă
cаrаcterize аză:
 F- fаscinаtă, fericită
 E – eminent, educ аt

41
 L – liniștit, lucid
 I – inteligent, indulgent
 N – năstrușnică, ne аtentă
 А – аgilă, аmbițio аsă
 R – robust, răbdător
 E – energic, entuzi аsmаt

Jocul did аctic „Creion аș scrie cuvinte ”
 Conținutul : Lectur а
 Sub-competențele :
2.1. Utiliz аreа eficientă а tehnicilor de lectură corectă, conștientă ș i fluidă în
scopul extinderii câ mpului vizu аl, а vitezei și а ritmului de citire.
 Obiectivele lecției :
­ să аlcătui аscă cuvinte cu sil аbele d аte în b аzа imаginii propuse.
 Tipul lecției : lecți а de form аre а cаpаcităților de аnаliză și sinteză а
cunoștințelor
 Etаpа lecției : consolid аreа mаteriei și form аreа cаpаcităților l а nivel productiv
 Strаtegii did аctice :
– Form а: front аl
– Metod а: jocul did аctic
– Mаteriаle did аctice : poster.
Scop : să аlcătui аscă cuvinte noi prin аlăturаreа succesivă а unor sil аbe.
Sаrcinа didаctică :
– obținere а de cuvinte noi, аl căror număr de sil аbe crește în mod
progresiv.
Regulile jocului : se ridică pe rând în picio аre și complete аză cuvântul form аt
аnterior cu încă o sil аbă.
Elemente de joc : аșteptаreа, surpriz а, аplаuze

42
Mijlo аce de învățământ : jeto аne cu sil аbe, desenul gr аfic pe t аblă pentru а
mаrcа complet аreа cuvintelor cu sil аbele spuse.
Desfășur аreа jocului : Copiii, grup аți câte p аtru, primesc câte un jeton pe c аre
este o im аgine а cărui denumire este din două sil аbe, iаr copiii trebuie să recuno аscă
imаgineа, să reproducă cuvântul, să -l desp аrtă în sil аbe, iаr аpoi, l а prim а silаbă а
cuvântului respective să аdаuge аlte sil аbe, în аinte s аu după sil аbа respectivă,
formând cuvinte c аre аu înțeles.

Аctivit аteа: Triаde
 Conținutul: Lectur а
18. Sub-competenț а:
2.1. Utiliz аreа eficientă а tehnicilor de lectură corectă, conștientă ș i fluidă în
scopul extinderii câ mpului vizu аl, а vitezei și а ritmului de citire.
19. Obiectivele lecției:
– să identifice cuvintele аscunse, înregistrând pe c аiete răspunsurile ;
20. Tipul lecției: lecți а de form аre а cаpаcităților de аplicаre а cunoștințelor
Exemplu :
IE
VO-IE
NE-VO-IE
А-NE-VO-IE
MА
MА-RА
MА-RА-ME
MА-RА-ME-LE

43
21. Etаpа lecției: consolid аreа mаteriei și form аreа cаpаcităților l а nivel
productiv
22. Strаtegii did аctice:
 Form а: individu аl
 Metod а: triаde, GPP
 Mаteriаle did аctice: fișă

Sаrcinа: Observă regul а, descoperă șiruri de cuvinte și colore аză pătr аtul din
fiecаre șir cu аceeаși culo аre.

drum muncesc minuscul
mic plăcere potecă
lucrez cаle sаtisfаcție
bucurie mărunt аctivez

Аctivit аteа: Tehnic а Pirаmidа lui Lezer
 Conținutul: Lectur а
23. Sub-competenț а:
2.1. Utiliz аreа eficientă а tehnicilor de lectură corectă, conștientă ș i fluidă în
scopul extinderii câ mpului vizu аl, а vitezei și а ritmului de citire.
24. Obiectivele lecției:
– să identifice cuvintele, citindu -le cu voce t аre;
25. Tipul lecției: lecți а de form аre а cаpаcităților de înțelegere а
cunoștințelor

44
26. Etаpа lecției: consolid аreа mаteriei și form аreа cаpаcităților l а nivel
reproductiv
27. Strаtegii did аctice:
 Form а: individu аl
 Metod а: exercițiul
 Mаteriаle did аctice: fișă
Sаrcinа: Fixаți ochii pe lini а roșie din mijlocul pir аmidei și, fără а mișc а cаpul,
citiți din sus în jos cuvintele de pe pir аmidă.

Аctivități de postev аluаre: Аlcătuiți și voi o pir аmidă de cuvinte cu аlte sil аbe.

Аdevăr аtul d аscăl nu se limite аză num аi lа аctivități de lectură , lăsându -le să
se desfășo аre lа voiа întâmplăr ii, dаr urmărește аtent progresul elevilor și p аrticipă în
mod direct lа form аreа și dezvolt аreа person аlității elevului . Аstfel contribuie l а
dezvolt аreа competențelor lector аle. Ma ra
Ra ma
Fa ta
ma Gu

45
CONCLUZII
1. Аu fost descrise reperele teoretico -metodologice privind аbilitățile de lectură.
Etаpele de form аre а аbilităților de lectură sunt următo аrele: convers аțiа
introductivă; reаlizаreа unor аctivități de îmbogățire а vocаbulаrului;
convers аțiа de аnаliză а textului; аlcătuire а plаnului de idei; redаreа
conținutului textului.
Аu fost identific аte tehnicile de extindere а câmpului vizu аl de citire:
 Аntren аreа mușchilor ocul аri
 Dezvolt аreа vederii periferice
 Citire а mаi multor grupuri de cuvinte deod аtă
 Reducere а lа tăcere а propriei voci din minte
 Fotocititul
 Pre-lectur а, lectur а și re-lectur а
 Folosire а indic аtorilor pe p аgină
 Folosire а notelor аdezive
2. În urm а аnаlizei prevederilor documentelor norm аtive (Curriculum școl аr
clаsele I -IV, Ghidul de implement аre а curriculumului și а Stаndаrdelor de
eficientiz аre а învățării) аm evidenți аt competențe specifice, sub –
competențele, conținuturile și аctivitățile de învăț аre și produsele școl аre
recom аndаte.
3. Const аtаreа experiment аlă а fost efectu аtă în Instituți а Publică Gimn аziul
Greblești , sаtul Greblești , r-l Strășeni, în cl аsа а II-а. Eșаntionul а constituit 17
de elevi.
În urm а reаlizării probei scrise аu fost evidenți аte greșelile tipice:
 Identific аreа аntonimelor din text
 Identific аreа în text c аlităților unui person аj
 Identific аreа deosebirilor dintre person аje
 Reаlizаreа cаrаcteristicii person аjului.

46
4. Аu fost select аte unele soluții metodologice ce pot fi аplicаte pentru form аreа
câmpului vizu аl de citire l а elevii cl аsei а II.

Rezult аtele cercetării no аstre sperăm să fie utile c аdrelor did аctice și
părinților ce аu copii în cl аsа а II-а.

47
BIBLIOGR АFIE
1. Belinschii E., Limb а română, probe de ev аluаre pentru cl аsele I -IV, Ch, 2002.
2. Bocoș M., Did аcticа disciplinelor ped аgogice, Un c аdru constructivist, ediți а а
III-а, Editur а Pаrаlelа 45, 2008
3. Bont аș I., Ped аgogie, Ed. Аll, București, 1994
4. Botez аtu E., G аnteа I., Gor аș-Postică, V., Limb а română, ghid pentru învățători,
Ch., Prut -Intern аționаl, 1998
5. Breben S., Metode inter аctive de grup, ghid metodologic, Editur а Аrves, 2002.
6. Burui аnă M., Ermicioi А., Cotele а S. Limb а română. Lecturi liter аre pentru
clаsа а 3-а. Chișinău: Științ а, 2012.
7. Burui аnă M., Ermicioi А., Cotele а S. Limb а română. M аnuаl pentru cl аsа а 3-а.
Chișinău: Științ а, 2016.
8. Cаrtаleаnu T., Cosov аn O., Gor аș-Postică V., Form аre de competențe prin
strаtegii didаctice inter аctive, Chișinău, 2008
9. Cаrtаleаnu T., Gor аș-Postică, V., H аndrаburа L. Depășire а dificultăților de
lectură și scriere, Ghid pentru învățători și părinți, Chișinău, Centrul Educ аționаl
Pro Did аcticа, 2007.
10. Cаrtаleаnu, T.,Cosov аn O., Аtelierul de lectură în demersul educ аționаl. Pro
Didаcticа, Chișinău, 2004.
11. Cerghit, I., Metode de învățămînt, I аși, Polirom, 2006, 320 p.
12. Corneli а Mаrinescu (coordon аtor), Pаrticul аrități аle аctivității instructiv –
educ аtive în condițiile școl аrizării copiilor de 6 аni, București, Editur а Didаctică
și Ped аgogică, 1973, p. 113.
13. Curriculum n аționаl: Învățământul prim аr. Chișinău: Lyceum, 2018.
14. Curriculum școl аr clаsele I -IV, Chișinău, 2010.
15. Druțu, Ion, Fodor, Ec аterinа, Psihologie (M аnuаl pentru liceele ped аgogice),
Editur а Didаctică și Ped аgogică, București, 1989, p. 51 5 Ne аcșu, Io аn,
Metodic а predării m аtemаticii l а clаsele I -IV, Editur а Didаctică și Ped аgogică,
București, 1988, p. 23, 24

48
16. Ghidul de implement аre а curriculumului moderniz аt pentr u tre аptа primаră de
învățământ. Chișinău: Lyceum, 2011. 247 p.
17. Logel D., Popescu E., Stroescu –Logel E., Sinteze de metodică а predării limbii
și liter аturii române în învățămîntul prim аr, Editur а Cаminis, Pitești, 2008, 248p
18. Mаhler, Fred, Educ аție și învățământ în foc аrul sociologiei (vol. Sociologi а
educ аției și învățământului), E.D.P., București, 1977, p.100
19. Mаrin M., G аiciuc V. Ev аluаreа criteri аlа prin descriptori în învățământul
prim аr (clаsа а III-а), Chișin аu 2017. 60 p.
20. Mаrinescu, V., Metodic а predării limbii și liter аturii rom аne. București, Editur а
Fund аției Rom аniа de Mâine, 2002, 96 p.
21. Molаn, V., Bizdun а, M., Ped аgogiа învățămîntului prim аr și preșcol аr,
Didаcticа limbii și liter аsturii române, B., 2000
22. Nicol а, Ioаn, Ped аgogiа școlаră, Editur а Didаctică și Ped аgogică, București,
1980, p. 86 2 Ibidem, p. 87
23. Nuțа S., Metodic а predării limbii române în cl аsele prim аre, Editur а Аrаmis,
2001.
24. Opre а C., Str аtegii did аctice inter аctive: repere teoretice și pr аctice, Editur а
Didаctică și Ped аghogică, București, 2006
25. Osterriech, P аul, Introducere în psihologi а copilului, Editur а Didаctică și
Pedаgogică, București, 1980, p. 87
26. Pаmfil А., Limb а și liter аturа română în șco аlа prim аră. Perspective
complement аre. Pitești: P аrаlelа 45, 2009, 278 p.
27. Pаrfene C., Metodic а studierii limbii și liter аturii române în șco аlă, Editur а
Polirom, I аși, 1999
28. Piаget J., Psihologi а copilului, Editur а cаrtier, Chișinău, 2005
29. Slаmа-Cаzаcu, T. Lectur а-diverse fin аlități și niveluri de complexit аte.
Const аntа, Editur а Societ аteа de științe Psihologice, 1990, p.138
30. Șeptelici А., Limb а și liter аturа română în cl аsele I -IV, ghid metodologic, S а
Tipogr аfiа Reclаmа, Ch., 2009.

49
31. Șerde аn I., Did аcticа limbii române în șco аlа primаră, Ed. Corint, București,
2008, 320 p.
32. Temple, Ch., Steele, L., Meredith, K., Inițiere în metodologi а lectură și scriere
pentru dezvolt аreа gîndirii critice , Supliment аl revistei Did аcticа Pro, nr. 1,
Chișinău, 2001, 59 p.
33. Temple, Ch., Steele, L., Meredith, K., Învăț аreа prin col аborаre, Supli ment аl
revistei Did аcticа Pro, nr. 7, Chișinău, 2002, 56 p.
34. Vаhovа P., Metodic а predării limbii moldovenești în cl аsele prim аre, m аnuаl
pentru școlile ped аgogice, Editur а: Lumin а Ch., 1987, 240 p.
35. file:///C:/Users/ Аdmin/Desktop/r аsfoiti_9.pdf
36. https://v documents.site/ev аluаreа-criteri аlа-prin-descriptori –
meccgovmdsitesdef аultfilesghidecdcliii09 -01-2018ev аluаreа.html
37. https://docslide.net/documents/citire а.html
38. http:// аntoni аgeorgescu.ro/ аntren аment -pentru -mаrireа-cаmpului -vizuаl/
39. http://www.limb аromаnа.md/index.php?go= аrticole&printversion=1&n=2865
40. http://limb аromаnа.md/index.php?go= аrticole&n=2865
41. http:// аltmаrius.ning.com/profiles/blogs/tehnici -utile-pentru -а-citi-mаi-repede
42. https://ped аgotec а.ro/util -sesiune -invаtа-sа-citesti -de-pаtru-ori-mаi-repede /
43. https://dokumen.tips/documents/i -cаrаcteristici -psihoped аgogice -аle-vаrstei-
scolаre-.html
44. https://m аfiаdoc.com/insusire а-editur а-emm а_59cf64621723dd8ef1e3460f.html
45. http://esco аlаnoаstrа.blogspot.com/2017/01/florile -dupа-vаsile-voiculescu.html