Teza Anca 14.03.2018 [605556]

1

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ A
BANATULUI TIMIȘOARA

FACULTATEA DE MANAGEMENT AGRICOL

Drd. HANDARIC ANCA GABRIELA

TEZĂ DE DOCTORAT

CERCETARI PRIVIND DEZVOLTAREA TURISMULUI TERMOMINERAL IN PARTEA
DE VEST LUÂND MODELUL OCCIDENTAL

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:
Prof. Univ. Dr. CSOSZ IOAN

TIMIȘOARA

2

INTRODUCERE
INTRODUCTION

Activitatea turistică se numără printre cele câteva fenomene ce s -au impus în epoca contemporană,
dezvoltarea sa spectaculoasă c onstituind o trăsătură caracteristică a secolului nostru și în special a celei de a
doua jumătăți a acestuia.
De aceea, făcând parte din sectorul terțiar al economiei, turismul reprezintă pentru țara noastră o
activitate de mare interes, deoarece ocupă un loc de frunte în ceea ce privește promovarea valorilor social –
culturale și economice, dar în egală măsură și datorită rolului jucat în promovarea pe ste hotare a imaginii
României.
În același timp, turismul este o activitate economică, multe din regiunile t uristice au ca principală sursă
de venit activitatea turistică.
Rolul său economic continuă prin crearea de noi locuri de muncă, generarea de venituri pentru populație
și de bugete neguvernamentale, antrenare a zonelor mai puțin dezvoltate.
Astfel, în multe situații s -a ajuns la intensificarea infrastructurii și echipamentelor incompatibile cu
dezvolatrea rurală gradual.
Abordând problemele legate de activitatea turistică se remarcă deseori tendința de a interpreta noțiunea
de turism într -un sens îngust, li mitat numai la actul turistic propri -zis: deplasarea turistului, în timpul său liber,
de la locul de reședință la obiectivele turistice, în scopuri recreeative, de agrement, cultural -educative etc. Prin
această interpretare unilaterală, se minimalizează as pectele econo mice și sociale ale turismului.
Turismul este condiționat de resursele natu rale și baza tehnico -materială.
Interdependența dintre dezvoltarea turismului (internațional și intern) și creșterea economică este
evidentă, deoarece antrenează cerere a pentru o serie de bunuri și servicii, care altfel nu a r fi fost produse sau
prestate.
În Europa ultimilor douăzeci de ani a avut loc, după cum apreciază specialiștii în domeniu, o revenire
fără precedent a termalismului, iar secolul XXI a început cu o im agine incomparabil mai bună pentru această
formă de turim, datorită dezvoltării susținute a turimului de bunăst are alături de cel tradițional.
Această valoare este accentuată de complexitatea factorilor naturali, respectiv regăsirea în aceași
stațiune a fa ctorilor principali de mediu, alături de o gamă largă de substanțe minerale de cură, cu efecte
polifactoriale benefice și de existența în România a tuturor tipurilor de substanțe minerale balneare care pot fi
utilizate în întreaga gamă a profi lurilor de tr atament balneare.

3
Până în 1989 oferta din turismul balnear românesc a avut o dezvoltare extensivă, bazată pe ideea
asigurării unui număr cât mai mare de locuri, la prețuri accesibile, realizându -se astfel condițiile practicării, pe
plan intern, a unui turism de masă, de tip social.
De asemenea, în stațiunile incluse în circuitul internațional s -au făcut investiții pentru creșterea calității
produsului turistic „cură balne ară" oferit turiștilor străini.
Rezultatul programelor de dezvoltare a turismului balne ar până în 1989 s -a materializat în realizarea
unei baze tehnico -material e moderne pentru acea perioadă.
Din 1990 au survenit schimbări majore în societate, care au determinat o evoluție contradictorie,
sinuoasă a economiei și implicit a turismului din Rom ânia.
Scăderea performanțelor economice, înregistrată după 1989 în marea majoritate a sectoarelor economiei
naționale, a avut o legătură directă cu evoluția descrescăt oare a componentelor ofertei de turism balnear. În
structurile de primire din turismul ba lnear s -a înregistrat o evoluție diferită față de total țară
Un exemplu de urmat ar fi modelul stațiunilor balneoclimaterice din celelate țări membre ale Uniunii
Europene. Bulgaria, Cehia și Ungaria au dezvoltat oferta turistică după standardele europene, transformându -și
stațiunile în adevarate centre de relaxare și î nfrumusețare pentru vizitatori.
În țara noastră există 160 de stațiuni și localități balneare ce dețin resurs e minerale de cură, din care
24sunt considerate de importanță națională cu recunoaș tere și pe plan european. Perioada prea lungă de tranziție
cu efectele sale, lipsa unei strategii la nivel național și local pentru stoparea declinului și dezvoltare, au favorizat
degradarea stațiunilor balneare.
Stațiunile balneare moderne, care vor avea produse cu un conținut complex, vor oferi cure balneare
terapeutice și de recuperare, dar și cure pentru turismul de bunăstare, de sănătate, cu accent pe calitatea vieții,
strâns împletită cu apărarea sănătății sunt soluția învingătoare pentru turismul bal near al mileiului trei.
Motivul pentru care împreună cu conducatorul de doctorat am ales problematica legată de apele
termominerale din Regiunea de Vest a țării a fost acceea că relieful complex și resursele termominerale asigură
un potențial natural boga t și deosebit de atractiv, dar din păcate nefolosit pe masură.
Lucrarea de față reprezintă o încercare de a oferii o imagine cât mai completă asupra problematicii
utilizării apelor termominerale și de a face o radiografie reală a stațiunii Buziaș și de a oferii soluții de
valorificare a resurselor termominerale din zona cercetată.
Teza de față nu își propune să rezolve toate problemele legate de problematica apelor termominrelale
din zona de Vest a României, ci doar să analizeze principalele caracteristici ale zonelor din punct de vedere al
resurselor termominerale și să stimuleze interesul pentru Stațiunea Oraș Buziaș.

4

PARTEA ÎNTÂI -DOCUMENTARE ȘTIINȚIFICĂ

5
CAPITOLUL 1

TURISMUL TERMOMINERAL. ARGUMENTELE CARE AU SUSȚINUT
DEZVOLTAREA ACESTUIA ÎN TIMP

La ora actuală, turismul reprezintă una dintre componentele importante ale vieții economice și
sociale. Datorită faptului că turismul este un fenomen cu multiple implicații și conexiuni economice,
sociale, culturale și politice , se pot argumenta preocupările actuale pentru cunoașterea conținutului
turismului, a incidențelor sale și pentru descifrarea mecanismelor de funcționare.

1.1 FENOMENUL TURISTIC -PARTICULARITĂȚI, FORME ȘI EVOLUȚIE ÎN TIMP

Din analiza unor documente și sc rieri rezultă că fenomenul turistic apare și se dezvoltă în forme
embrionare într -o arie care cuprindea Atena, Alexandria, Troia, Rhodos, Parma, Cartagina și alte câteva
centre. În antichitate, mișcarea turistică întâmpina dificultăți serioase, care în anu mite perioade și arii o
împiedicau total. Aristotel, referindu -se la tratarea străinilor, scria: „sunt dușmani naturali care trebuie
învinși, făcuți prizonieri sau nimiciți‖
Cu toate acestea, pelerinajul și vizitele la sanctuare înspre zeii comuni au favo rizat geneza primelor
forme de manifestare a turismului ca, de exemplu, deplasările spre templul lui Apollo din Delphi (sec. VI
î.e.n.), pelerinajul budiștilor chinezi spre India, Jocurile Olimpice, în cinstea lui Zeus, desfășurate timp de
aproape 1200 de ani și care reprezentau o atracție pe întreg bazinul Mării Mediterane. Alături de elementul
religios, și alți factori au determinat fenomene turistice, cum erau călătoriile de studii la Atena sau
deplasările grecilor și romanilor pe perioade de 21 de zile la stațiunile balneare.
Dintre autorii antichității care au descris aceste călătorii amintim pe Herodot, Platon, Plutarh, Tacitus, etc.
Nici în Evul Mediu nu s -au consemnat evoluții spectaculoase în acest domeniu. În Europa secolelor XV și
XVII, odată cu d escoperirea drumului spre Indii și spre America, activitatea comercială și, totodată,
călătoriile capătă o mare amploare, înregistrându -se o dezvoltare a comerțului și o tot mai intensă circulație
de călători.
Fenomenul turistic în Evul Mediu poartă o put ernică amprentă religioasă. Fluxul mare al pelerinilor
spre locurile considerate sfinte au dus la apariția ghizilor călugări, preocupare care se transformă în
meșteșug. Pe lângă aceasta, rolul mării și al apelor minerale devine din ce în ce mai important. În secolul al
XVIII -lea, în Principatele Române, apar unele rețele turistice, atât în orașe cât și la intersecția unor

6

importante căi comerciale. Astfel de structuri au fost: Hanul lui Manuc, Hanul Vlăsiei, Hanul de la
Răscruce, etc.
Turismul se menține în sfera călătorilor pelerini până prin sec. XIX, deplasările făcându -se spre
Meca, Ierusalim, Roma, acest aspect al turismului medieval fiind menționat în documentele timpulu i ca
„adevărate pâraie de aur‖.
Începuturile organizării științifice a activității de turism se localizează la jumătatea secolului al
XIX-lea, cu toate că, așa cum am precizat mai sus, au fost consemnate cu mult timp în urmă forme de
turism izolate și neorganizate a unor peisaje necunoscute, putând fi definit ca „ansamblul activităților non-
lucrative ale omului în afară de aria de rezidență și recompoziția locală a patru elemente care trebuie
analizate în interrelație: turiștii, populația locală, fluxuri le de călători și teritoriile‖.

1.1.1 TURISMUL C A ȘI CONCEPT ȘI PARTICULARITĂȚI

Principalele elemente care marche ază activitatea turistică sunt:
– deplasarea persoanelor în cadrul călătoriei efectuate,

– sejurul într -o localitate în afara domiciliului (reședinței permanente) a persoanei care se
deplasează,

– sejurul are durată limitată,

– sejurul să nu se transforme într -o reședință definitivă

Fig.1.1 Elemente caracteristice în definirea fenomenului turistic
Elements defining characteristic phenomenon in tourism
Evitând sensul peiorativ al termenului, se poate spune că turismul este legat doar de
călătoria de plăcere și de vacanță. De aceea, se consideră că termeni ca ,,vizitatori‖, sau ,,industria
vizitatorilor‖ sunt cu mult mai integratori, incluzând călătoriile de afaceri și c ele cu scopuri strict
personale

7

1.1.2 AR GUMENTELE PRINCIPALE CARE AU SUSȚINUT DEZVOLTAREA TURISMULUI

Diversitatea factorilor cu acțiune asupra turismului și necesitatea cuantificării influențelor lor
aduc în discuție problema structurării acestora în categorii relativ omogene, având un comporta ment
apropiat. Studiile de referință în domeniu operează cu numeroase modalități de clasificare a factorilor
determinanți ai turismului precum și de evaluare a mărimii și sensului acțiunii lo

Fig.1.2 Factorii care influențează turismul în funcție de conținutul și
natura lor Factors affecting tourism to the content and nature

Fig.1.3 Factorii care influențează activitatea turistica în funcție de importanța si rolul lor Factors
affecting tourism activity based on the importance of their role

8

Veniturile populației. Acest factor reprezintă condiția principală a manifestării cererii turistice, fiind
totodată suportul material și obiectiv la dezvoltării turismului.

Veniturile populației este o reflecție sintetică a nivelului de dezv oltare economică a unei țări și,
indirect, reflecția posibilităților populație de practicare a turismului. Creșterea veniturilor individuale, ca
rezultat al creșterii economice, determină structura consumului și implicit accesul la turism a anu mitor
catego rii ale populației.
Indicatorul reprezentativ pentru evidențierea nivelului de trai al populației este produsul național brut
pe locuitor (PNB). Dintre țările cu venituri mari pe locuitor, cu posibilități largi de practicare a turismului se
numără: Austria , Belgia, Canada, Danemarca, Elveția, Franța, Germania, Japonia, Olanda, Marea Britanie,
SUA, țări cu poziții importante pe piața turistică internațională.
Veniturile populație au două mari destinații: în primul rând satisfacerea unor nevoi vita le, adică a
„consumului obligatoriu‖ ce se caracterizează prin dimensiuni relativ constante, în funcție de caracterul
cvasilimitativ al nevoilor fiziologice; în al doilea rând, disponibilitățile bănești după ce se realizează
satisfacerea nevoilor fiziologi ce primesc alte destinații, având ca scop satisfacerea unor cerințe ca re
determină un anumit confort.
Prețurile și tarifele reprezintă un alt factor cu o importanță majoră în evoluția activității turistice.
Influența prețurilor se manifestă atât pe ansambl ul fenomenului turistic, cât și la nivelul componentelor sale:
cazarea, transport, alimentație, agrement etc. Se manifestă diferit în funcție de piața internă sau internațională
și produce importante mut ații cantitative și calitative.
Între prețurile și ta rifele practicate și consumul turistic există un raport invers proporțional.
Practicarea unor tarife ridicate limitează accesul la serviciile turistice, având ca efect scăderea numărului de
turiști, a duratei sejururilor, a distanței de deplasare, a frecve nței plecărilor în vacanță etc., în timp ce
practicarea unor tarife scăzute determi nă creșterea cererii turistice.
Relația dintre prețurile practicate și activitatea turistică este mult mai complexă, putând apărea unele
reacții adverse, ca de exemplu: scăd erea drastică a tarifelor poate genera neîcrederea turiștilor în calitatea
serviciilor și astfel se vor reduce frecvența călătoriilor. Putem afirma deci, că prețul trebuie corelat cu
calitatea, raportul preț -calitate având un rol important în formarea cere rii turistice
Resursele naturale (relief, climă, hidrografie, faună, floră), istorice, de cultură și civilizație care se
găsesc într -o zonă sau o țară, precum și gradul de amenajare a acestor resurse exercită o mare forță de
atracție asupra fluxurilor turi stice, determinând amploarea și orientarea lor. Atracțiile turistice mai
modeste și cu o valoarea mai redusă pot fi completate prin calitatea superioară a prestațiilor și printr -un
program susținut de dotare și amenajare în vederea practicării unor forme d e turism mai puțin dependente de
cadrul natural (afaceri, cumpărături, recreere). Dezvoltarea infrastructurii zonelor turistice au determinat, în

9
ultimul timp, transformarea unor zone turistice cunoscute ca mari exportatoare de turiști în mari importatoare
de turiști..
Introducerea progresului tehnic în transporturi este reflectată în creșterea densității rețelei căilor de
transport, în sporirea numărului și diversificarea mijloacelor de transport, în modernizarea lor și
îmbunătățir ea parametrilor funcționa li.
Toate aceste modificări asigură condiții pentru deplasarea unui număr tot mai mare de persoane,
concomitent cu sporirea confortului și reducerea duratei călătoriei. Totodată, se realizează și o ieftinire a
costului transportului, stimulându -se, și pe a ceastă ca le, interesul pentru deplasare.
Progresul tehnic nu acționează numai asupra transportului. El exercită influență deosebită asupra
calității și diversității serviciilor asigurate de agențiile de voiaj sau unitățile hoteliere prin: integrarea unităț ii
într-un sistem de rezervare computerizată, conectarea la sistemele moderne, rapide de comunicare,
performanțele sistemului de comunicare camere -compartiment recepție (front office) etc.
Persoanele de „vârsta a treia‖ reprezintă o altă categorie a popula ție, care constituie o importa ntă
rezervă a pieței turistice.
Populația aparținând „vârstei a treia‖ preferă turismul balneomedical, având o durată a sejurului mai
mare și nu este condiționat de anumite perioade ale anului.
Procesul de urbaniz re determină, la rândul său, o serie de mutații în structura nevoilor populației,
influențând direct și dimensiunile circulației turistice. Concentrarea urbană are pe lângă numeroase avantaje
asupra dezvoltării economice și creșterii nivelului de trai, și efecte negati ve, vizând în special deteriorarea
mediului natural și creșterea sol icitării nervoase a oamenilor.
În ceea ce privește destinațiile timpului liber, preferința pentru turism se manifestă în principal la
sfârșitul săptămânii și în timpul vacanțelor. Pentru persoanele „vârstei a treia‖ disponibilitățile de timp liber
oferă condiții pentru practicarea la scară largă a turismului. În țările dezvoltate, turismului îi este alocat
aproximativ 30% din timpul liber.
Factorii psihosociologici, au o influență semnific ativă asupra turismului, manifestându -se în
principal prin: modă, tradiții, dorința de cunoaștere și instruire etc.
Moda determină în principal alegerea locului de petrecere a vacanțelor. Serbările populare,
tradiționale contribuie la atragerea în circuitu l turistic a unor segmente noi de populație, determinând
totodată o anumită orientare a fluxurilor turistice. Manifestările științifice, culturale, sportive, religioase și de
altă natură reprezintă mobiluri ale mișcării turistice.
O altă categorie importan ță în evoluția fenomenului turistic o au acțiunile guvernamentale și
facilitățile acord ate de organizatorii de turism.
În categoria acestor factori se cuprind: legislația în domeniul turismului, care prin prevederile sale
poate determina stimularea sau îng rădirea cererii turistice, acordurile internaționale, alinierile la sistemele
consacrate de clasificare a hotelurilor, formalitățile la frontieră, sistemul de acordare a vizelor, organizarea
agențiilor de voiaj.

10
De altfel, îngrădirea posibilităților de agr ement și destindere în centrele urbane din cauza poluării
fonice și vizuale acționează în sens negativ asupra stării de sănătate, stimulând în același timp însă dorința
potențialilor turiști de a căuta noi destinații pentru odihnă, respectiv pentru concedi i și vacanțe în locuri unde
petrecerea timpului liber nu este afecta t de influența acestor factori.

1.1.3 ETAPE MAJORE ÎN APARIȚIA ȘI DEZVOLTAREA TURISMULUI

Specialiștii apreciază că există cinci etape majore în apariția și dezvoltarea turismului:
A. Epo ca preistorică. Motivațiile de călătorie ale populației în civilizația preistorică
erau legate de:
procurarea hranei;
evitarea pericolelor;
deplasările către zone cu un climat mai favorabil.
Pe măsură ce s -au dezvoltat abilitățile și îndemânările oamenilor și au apărut primele tehnologii, a
existat și o nouă motivație de călătorie și anume comerțul (trocul) cu diverse bunuri.
Călătoriile încep o dată cu desfășurarea războaielor și a necesității schimburilor între diferite grupuri
sociale. Prin urmare călăto ria apare încă în comuna primitivă,cînd oamenii împinși de lipsa unor anumite
lucruri merg în cautarea lor în alte regiuni decât cele locuite de ei. Aceste călătorii nu pot fi similare celor pe
care noi le numim călătorii în scop turistic, dar anume ele au trezit în oameni nevoia de deplasare și de
cunoaștere a ceea ce nu se afla aproape de locuințelor lor.
Romanii au fost primii în istorie care au proiectat și construit rețele de drumuri apte să asigure
legătura cu toate colțurile Imperiului Roman aceasta favorizând în gener al și practicarea călătoriilor.
În orașe la dispoziția călătorilor stăteau hanuri de dimensiuni relativ mici și prăvălii cu alimente care
ofereau și posibilitatea de găzduire. O importanță deosebită o aveau băile curative, Roma dispunînd de 845
băi populare și de 14 băi de lux vizitate anual de numeroși bolnavi dar și de persoan e care doreau să se
odihnească.
Cele mai renumite dintre băi erau cele de la Cantibus, Puteoli, Baiae. Cu toate că oamenii
călătoreau în perioada antică nu trebuie să confundăm călătoriile din acea epocă cu călatoriile din prezent
care sunt bine sistematizate și organizate.
B. Evul Mediu . În perioada secolelor 5 -14 d.Hr., comerțul și călătoriile au suferit un declin:
drumurile au devenit greu accesibile;
condițiile de călătorie au devenit dificile, chiar periculoase.
În Evul ediu cel mai des călătoreau comercianții, ambasadorii și preoții iar în scopuri religioase și
pelerinii care vizitau locurile sfinte.

11
După căderea Romei Antice a căzut și cultul băilor din cauza fricii de epidemii precum și din alte
cauze. În această perioadă băile se aflau în administraraea călugărilor.
Calfele și studenții erau nevoiți să facă deplasări pentru a ajunge spre centrele universitare aceasta
intensificînd traficul de călători.
Un mi jloc important de transport în evul mediu o constituia trăsura care era folosită în special pentru
transportarea mărfurilor. În această perioadă crește și circulația pe drumurile de apă, ca mijloc de transport
fiind folosite șalupele c u vîsle sau bărci tra se de cai.
Nobilii care călătoreau însoțiți de obicei cu o scrisoare de recomandare erau găzduiți fie la alți
feudali fie la conducătorii bisericilor. În ceea ce privește călătorul de rând, el era găzduit fie de hanuri fie de
mănăstiri.
• C. Renașterea. Călătorii din secolele XIV – XVII au avut drept motivație de călătorie,
dorința de a -și lărgi orizontul pri n noi experiențe și cunoștințe.
O dată cu reforma religioasă, apar așa numiții predicatori și misionari, care călătoreau la
distanțe mari în scopul real izării unei propagande religioase.
De asemenea în acestă perioadă călătoresc profesorii și studenții care își desfășurau studiile în
străinătate dispunînd și de un buget pentru a -și desfășura călătoriile în condițiile în care ei făceau parte din
burghezie.
Ca rezultat al unei înbunătățiri tehnice sporește și viteza călătoriilor, ceea ce, o dată cu îmbunătățirea
drumurilor duce la sporirea vitezei de deplasare. Hanurile în această perioadă se aflau în aceeași stare ca și în
evul mediu cu camere improprii și mobilier î nvechit. Oamenii înstăriți care călătoreau în acestă perioadă își
luau patul cu ei.

12

D. Revoluția Industrială. Aceasta a durat între anii 1750 -1850
profunde schimbări economice și sociale, mutații în zonele rurale de la o economie
pe agricultură la una bazată pe industria de prelucrare și la un mod de viață urban.
Această revoluție a introdus, de asemenea, noi utilaje bazate pe motorul c u aburi pentru nave și trenuri.
E. Turismul modern. A apărut ca rezultantă între dorință, mobilitate și accesib ilitate, ceea ce a făcut
posibil ă existența turismului de masă.
O dată cu reforma religioasă, apar așa numiții predicatori și misionari, care călătoreau la distanțe mari în
scopul realiză rii unei propagande religioase.
De asemenea în acestă perioadă călăto resc profesorii și studenții care își desfășurau studiile în străinătate
dispunînd și de un buget pentru a -și desfășura călătoriile în condițiile în care ei făceau parte din burghezi e.
Ca rezultat al unei înbunătățiri tehnice sporește și viteza călătoriilo r, ceea ce, o dată cu îmbunătățirea
drumurilor duce la sporirea vitezei de deplasare. Hanurile în această perioadă se aflau în aceeași stare ca și în
evul mediu cu camere improprii și mobilier î nvechit. Oamenii înstăriți care
călătoreau în acestă perioadă își luau patul cu ei.
D. Revoluția Industrială. Aceasta a durat între anii 1750 -1850
profunde schimbări economice și sociale, mutații în zonele rurale de la o economi

Această revoluție a introdus, de asemenea, noi utilaje bazate pe motorul c u aburi pent ru nave și trenuri.
E. Turismul modern. A apărut ca rezultantă între dorință, mobilitate și accesibilitate, ceea ce a făcut
posibilă existența turismului de masă.

1.1.4 FORME SPECIFICE DE TURISM

Turismul, care implică ideea alegerii deliberate a destinaț iilor, a itinerariilor, a perioadei și duratei
sejurului de către fiecare turist în parte are ca scop satisfacerea anumitor necesități de ordin social, cultural,
spiritual, medical etc. și, în ultimă instanță, satisfacer ea nevoilor de consum turisti

Fig. 1.6 Principalele forme de turism
The main forms of tourism

13

Astfel, pot fi identificate formele principale ale turismului, și anume:4
• turism intern (domestic tourism): este reprezentat de rezidenții unei țări, care călătoresc
numai în interiorul acesteia;
• turism receptor (inbound tourism): este reprezentat de non -rezidenții care călătoresc în țara
respectivă;
• turism emițător (outbound tourism): este reprezentat de rezidenții unei țări care călătoresc în
alte țări.
Aceste trei forme de bază pot fi asociate în modalități diferite, dând naștere altor categorii ale turismului,
și anume:5
• turism interior – este o formă de turism ce regrupează turismul intern și turismul
receptor;
• turism național – este constituit din tur ismul intern și turismul emițăt

14

Turismul intern determină o ierarhizare riguroasă a ofertei fiecărei țări, pe care o diversifică și o testează,
recomandând -o turismului internațional.
Din punct de vedere economic turismul intern nu aduce valută, dar asigură raportul financiar al
dezvolt ării și al funcționării permanente a infra structurii de profil.
În perioadele când, din diverse motive, fluxurile internaționale sunt în creștere, el devine izvorul ce dă
viabilitate și continuitate ramurii în sine. În fine, rolul său în menținerea sănătăț ii și a ridicării gradului de
instruire a populație i autohtone este incontestabil.
• turismul internațional – este alcătuit din turismul receptor și turismul emițător. Turismul
internațional presupune desfășurarea activităților din sfera analizată dincolo de
hotarele țării de proveniență a turișt ilor săi.
Pe plan financiar, turismul internațional, prin aportul de valută, joacă un rol foarte important în balanța
economică a țărilor receptoare.
Unele state, precum Spania, Austria, Elveția sau Grecia datorează a cestei forme de turism cea mai mare
parte a intrărilor valutare. Cum majoritatea țărilor receptoare sunt în curs de dezvoltare, turismul internațional,
prin orientarea câștigurilor în valută, contribuie la o firavă redistribuire a veniturilor pe plan mondi al.

1.1.4 FORME SPECIFICE DE TURISM

Turismul, care implică ideea alegerii deliberate a destinațiilor, a itinerariilor, a perioadei și duratei
sejurului de către fiecare turist în parte are ca scop satisfacerea anumitor necesități de ordin social, cultur al,
spiritual, medical etc. și, în ultimă instanță, satisfacerea nevoilor de consum turistic.

Fig. 1.6 Principalele forme de turism
The main forms of tourism

15

Astfel, pot fi identificate formele principale ale turismului, și anume:4
• turism in tern (domestic tourism): este reprezentat de rezidenții unei țări, care călătoresc
numai în interiorul acesteia;
• turism receptor (inbound tourism): este reprezentat de non -rezidenții care călătoresc în țara
respectivă;
• trism emițător (outbound tourism): e ste reprezentat de rezidenții unei țări care călătoresc în
alte țări.
Aceste trei forme de bază pot fi asociate în modalități diferite, dând naștere altor categorii ale turismului,
și anume:5
• turism interior – este o formă de turism ce regrupează turismul intern și turismul
receptor;
• turism național – este constituit din turismul intern și turismul emițător;
Faptul se explică prin acțiunea unui ansamblu cauzal din care nu lipsesc influențele costului, ale timpului liber,
cunoașterea limbii etc.
Turismul int ern determină o ierarhizare riguroasă a ofertei fiecărei țări, pe care o diversifică și o
testează, recomand ând-o turismului internațional.
Din punct de vedere economic turismul intern nu aduce valută, dar asigură raportul financiar al
dezvoltării și al fu ncționării permanen te a infrastructurii de profil.
În perioadele când, din diverse motive, fluxurile internaționale sunt în creștere, el devine izvorul ce dă
viabilitate și continuitate ramurii în sine. În fine, rolul său în menținerea sănătății și a ridic ării gradului de
instruire a populație i autohtone este incontestabil.
• turismul internațional – este alcătuit din turismul receptor și turismul emițător. Turismul
internațional presupune desfășurarea activităților din sfera analizată dincolo de
hotarele țăr ii de provenie nță a turiștilor săi.
Pe plan financiar, turismul internațional, prin aportul de valută, joacă un rol foarte important în balanța
economică a țărilor receptoare.
Unele state, precum Spania, Austria, Elveția sau Grecia datorează acestei forme de turism cea mai mare
parte a intrărilor valutare. Cum majoritatea țărilor receptoare sunt în curs de dezvoltare, turismul internațional,
prin orientarea câștigurilor în valută, contribuie la o firavă redistribuire a veniturilor pe plan mondial.
O dată cu reforma religioasă, apar așa numiții predicatori și misionari, care călătoreau la distanțe mari în
scopul realiză rii unei propagande religioase.
De asemenea în acestă perioadă călătoresc profesorii și studenții care își desfășurau studiile în străinătate
dispunînd și de un buget pentru a -și desfășura călătoriile în condițiile în care ei făceau parte din burghezie.

16

Ca rezultat al unei înbunătățiri tehnice sporește și viteza călătoriilor, ceea ce, o dată cu îmbunătățirea
drumurilor duce la sporirea vitezei de deplasare. Hanurile în această perioadă se aflau în aceeași stare ca și în
evul mediu cu camere improprii și mobilier învechit. Oamenii înstăriți care

17

călătoreau în acestă perioadă își luau patul cu ei.

D. Revoluția Industrială. Aceasta a durat între anii 1750 -1850

profunde schimbări economice și sociale, mutații în zonele rurale de la o economie

pe agricultură la una bazată pe industria de prelucrare și la un mod de viață urban.

Această revoluție a introdus, de asemenea, noi utilaje bazate pe m otorul cu aburi pentru nave și trenuri.

E. Turismul modern. A apărut ca rezultantă între dorință, mobilitate și accesibilitate, ceea ce a făcut
posibil ă existența turismului de masă.

1.1.4 FORME SPECIFICE DE TURISM

Turismul intern determină o ierarhiza re riguroasă a ofertei fiecărei țări, pe care o diversifică și o
testează, recomand ând-o turismului internațional.
Din punct de vedere economic turismul intern nu aduce valută, dar asigură raportul financiar al
dezvoltării și al funcționării permanen te a i nfrastructurii de profil.
În perioadele când, din diverse motive, fluxurile internaționale sunt în creștere, el devine izvorul ce dă
viabilitate și continuitate ramurii în sine. În fine, rolul său în menținerea sănătății și a ridicării gradului de
instruir e a populație i autohtone este incontestabil.
• turismul internațional – este alcătuit din turismul receptor și turismul emițător. Turismul
internațional presupune desfășurarea activităților din sfera analizată dincolo de
hotarele țării d e proveniență a turiș tilor săi.
Pe plan financiar, turismul internațional, prin aportul de valută, joacă un rol foarte important în balanța
economică a țărilor receptoare.
Unele state, precum Spania, Austria, Elveția sau Grecia datorează acestei forme de turism cea mai mare
parte a intrărilor valutare. Cum majoritatea țărilor receptoare sunt în curs de dezvoltare, turismul internațional,
prin orientarea câștigurilor în valută, contribuie la o firavă redistribuire a veniturilor pe plan mondial.
Activitatea turistică, datorită co mplexității și multiplelor abordări pe care le suportă, se poate clasifica și
în funcție de următoarele criterii:

18

Fig. 1.7 Clasificarea activității turistice
Classification of tourist activity

– după motivele călătoriei : loisir, re creere și vacanță (odihnă), vizite la rude și prieteni, afaceri și
motive profesionale, tratament medical, religie/pelerinaje și alte motive;
– după gradul de mobilitate al turistului distingem: turismul de sejur (lung/rezidențial, mediu și
scurt); turismul itinerant (de circulație) și turismul de tranzit;
– în funcție de caracteristicile sociale și economice ale cererii : turismul particular, turismul
social și t urismul de masă;
– după modul de angajare al prestațiilor turistice distingem: turismul organizat, tur ismul
neorganizat și turismul mixt.
– după vârsta participanților : turismul pentru preșcolari, turismul pentru elevi, turismul pentru tineret
(18-31 ani), turismul pentru adulți (31 -60 ani) și turismul pentru vârsta a III -a.

19

Aceste forme de turism nu treb uie privite în mod izolat, ele suprapunându -se prin anumite caracteristici
comune.

Fig.1.8 Tipurile de turism, clasificate după potențialul turistic
Types of tourism classified tourism potential

În funcție de potențialul turistic și de baza de servire se cu nosc diferite tipuri de turism:
• turism balnear – maritim, practicat pentru cura climaterică, băi de nămol și cură
heliomar ină;
• turism montan și pentru practicarea sporturilor de iarnă, cuprinzând drumeția,
turismul climateric , cel de sport uri de iarna etc;
• turism de cură balneară, legat de stațiunile de izvoare minerale, termominerale și
termale cunoscute pentru puterea de vindecare a apelor; practicat încă din antichitate, este o
formă specifică a turismului de odihnă, care a cunoscut o ma re dezvoltare, îndeosebi în ultimele decenii,
o dată cu creșterea surmenării și a numărului bolilor profesionale provocate de stresul vieții moderne din
marile aglomerații urbane;
• turismul de vânătoare sau safari (o mai mare răspândire în Africa și America de
Sud);
• turismul cultural – legat de vizitarea monumentelor istorice, arhitectonice și de artă, a
muzeelor și caselor memoriale;
• turismul comercial – expozițional, legat de marile târguri și expoziții;
• turismul festivalier, legat de centrele în ca re au loc festivalurile culltural –
artistice, naționale sau internaționale;

20
• turismul sportiv, legat mai ales de marile manifestari științifice, culturale, artistice, etc.).
• turismul social reprezintă o formă a turismului practicat de clasele sociale cu posibilități
financiare relativ limitate (turismul familial, turism pentru toți) și poate fi definit ca
ansamblul de activități vizând dezvoltarea turismului în cadrul categoriilor sociopr ofesionale cu venituri
modeste.
Turismul de circulație (itinerant ) cuprinde turiștii care, în perioada concediului lor, se deplasează
succesiv în diferite localități (zone) de interes turistic .
Din punctul de vede re al sezonalității, distingem:
– turismul de iarnă, care prezintă două caracteristici distincte, după motivul pentru care se face
deplasarea: turismul pentru zăpadă și turismul pentru soarele căutat și în timpul iernii.
– turismul de vară, care are loc în perioadele calde ale anului (de preferință, legat de apă, soare, litoral,
băi de nămol, cure heliomarine). Ac est turism se caracterizează prin fluxuri masive, cu o mare diversificare în
ceea ce privește tipologia turiștilor și a produselor turistice, având îndeosebi un caracter de masă.
– turismul de circumstanță (ocazional) este de obicei un turism localizat în ti mp și spațiu, cu fluxuri
limitate ca durată, generate de anumite evenimente specifice (de exemplu, sezonul de vânătoare și pescuit
sportiv) sau de diferite festivități tradiționale, naționale și internaționale, cu caracter periodic
sau ocazional (folcloric e, cult ural-artistice, sportive etc.).
O altă clasificare împarte diversele forme de turism în funcție de mijlocul de transport folosit de turist
pentru parcurgerea distanței dintre localitatea (țara) de reședință și localitatea (țar a) în care își petrece vacanța.
– Turismul pedestru antrenează din cele mai vechi timpuri numeroși turiști ce se deplasează în zona
periurbană, dar și în regiunile muntoase. În cadrul acestei forme trebuie incluse și turismul cinegetic, pescuitul și
alpinismul. Turismul pedestru o feră cea mai strânsă conexiune între om și natură,
având un caracter eminamente recreativ.
– Turismul rutier se practică de numeroși participanți, pe distanțe scurte (cicloturismul), lungi
sau foarte lungi (cu motociclete, automobile sau autocare), iar prin utilizarea gradului sau de in dependență crește
substanțial.
– Turismul feroviar este facilitat de prezența unor mijloace de transport sigure, cu un confort sporit,
optime pentru deplasări la distanțe mari.
– Turismul aerian a luat un mare avânt în a doua jum ătate a secolului XX, prin dezvoltarea
acestor mijloace rapide de transport.
– Turismul naval utilizează numeroase mijloace de transport, cum ar fi plutele arhaice, ambarcațiunile cu
vâsle, rame sau motor, nave de pasageri fluviale sau maritime. .
În func ție de num ărul participan ților, deosebim turismul individual și turismul de grup.
– Turismul individual este practicat, în general, de o anumită categorie de persoane cu venituri mai mari,
care dețin și mijloace proprii de transport, ceea ce le asigură o ind ependență totală de deplasare
– Turismul în grup se caracterizează prin:

21
– neimplicarea turiștilor în planificarea și organizarea actului recreativ, ceea ce sporește
comoditatea;
– turiștii beneficiază de tarife mai reduse prin facilități de ordin soc ial;
– facilități în obținerea vizelor și a vizitării altor țări;
– antrenează categorii diverse ale populației cu cerințe mai modeste față de oferta turistică;
– asigură desfășurarea continuă a activităților turistice, reducând la maximum perioadele de minimă
solicitare a infrastructurii.
Turismul neorganizat oferă participanților deplina libertate de opțiune în ceea ce privește condi țiile
călătoriei și sejurului.
Turismul semiorganizat (mixt) îmbină elemente ale celor două forme de turism prezentate mai sus..
Delimitarea formelor de turism pe cele patru grupe amintite nu trebuie absolutizată, având un anumit
caracter orientativ, vizând în esență trăsăturile caracteri stice ale fiecăruia dintre ele.
Avantajele t urismului organizat constau în:
– comoditatea rezultat ă din neimplicarea vizitatorilor în organizarea și desfășurarea excursiei;
– ocuparea eficientă a bazelor de cazare;
– atenuarea fenomenelor de „vârf‖.
– venituri mai mici, realizate datorită puterii mai reduse de cumpărare a participanților;
– dependența turistul ui de un program dinainte stabilit.
În ceea ce privește dezvoltarea turismului organizat, se constată deriva acestuia, tot mai mult
excursioniștii preferând varianta semiorganizată sau cea individuală. Rămâne constantă însă preferința
persoanelor de vârsta a treia pentru această formă.
Distan ța ca factor al diferențierii formelor de turism impune trei variante de practicare, și anume:
turismul de distanță mică (apreciat de numeroși cercetători ca un tip aparte, turism de distanță mare și turism la
distanță foarte mare.
Factorul distanță își pierde progresiv din importanță datorită perfecționarii mijloacelor și căilor de
transport, a creșterii vitezei de deplasare ce reduce timpul, dar determină diferențieri de preț.
– Turismul de distanță mică ocupă, prin numă rul participanților, intensitatea și orientarea fluxurilor,
prima poziție între formele enumerate. Se consideră că factorul definitoriu în fixarea
distanței este timpul necesar deplasării, deși nu trebuie uitată nici participarea, deseori cu rol major pent ru o
parte a populației, a venitu rilor cu destinație recreativă.
Pentru habitatele urbane, turismul de mică distanță se limitează frecvent la deplasări scurte, cu o durată
de câteva ore până la 1 -2 zile în zona periurbană. Această fâșie limitrofă orașelor devine, prin contrastul oferit în
raport cu vatra construită a așezării, acel element ce susține „legea complementariății‖, respectiv atracția
exercitată asupra populației de peisajul cu totul diferit decât cel în care ea își desfășoară activitatea.
Mărime a znei periurbane, în accepțiunea turistică, este relativă. Ea este marcată, spre interior, de
suprafața construită a orașului, iar la exterior de o linie dincolo de care interesul turiștilor scade brusc. Atunci
când, în afara perimetrului construit al ora șului, există teritorii extinse cu o zonă turistică majoră, zona

22
periurbană va fi definită de distanța dintre centrul orașului și fâșia cu o minimă densitate a turiștilor în perioadele
de maximă afluentă a acestora în zonă, știut fiind că numărul acestora scade progresiv cu creșterea distanței. Se
apreciază că limita exterioară a zonei preorășenești este marcată de distanța optimă de parcurs dus -întors, în
aceeași zi, cu pasul.
Turismul de distanța scurtă are, în principal, un caracter recreativ, deși, acol o unde apar resurse curative
sau edificii cu funcție atractivă, poate îmbrăca și trăsăturile celorlalte tipuri. Sunt căutate mai ales pădurile (loc
ideal al plimbărilor și excursiilor), malurile apelor (pentru canotaj și pescuit), pajiștile sau poienile.
Sunt necesare în primul rând unități de deservire rapidă (restaurante, baruri, bufete), în vreme ce
unitățile de cazare, datorită distanței mici față de domiciliul turiștilor, vor fi puțin solicitate.
Turismul de distanță mică are un caracter de masă și un caracter sezonier pronunțat, iar eficiența
economică rezultă din servicii. Vârfurile cererii în anumite zone și intervale influențează negativ condițiile
recre ării datorită supraaglomerării.
– Turismul de distanță mare cuprinde activitățile desfășurate în af ara zonei periurbane sau a
localității de reședință, cu mijloace de transport moderne.
Pentru țările mijlocii ca suprafață, el poate fi asimilat cu turismul desfășurat în interiorul granițelor
naționale, presupunând deplasări de sute de kilometri și o dura tă medie sau lungă. La această forma de turism
predomină turismul cultural și de îngrijire a sănătății.
Din punct de vedere al provenienței turiștilor este un turism mixt, intern și internațional, și antrenează
mase largi de persoane în fluxuri orientate s pre regiuni sau obiective cu zestre atractivă importantă.
– Turismul la distanță foarte mare se desfășoară la nivel continental, respectiv în interiorul unor țări cu o
suprafață deosebită (Canada, SUA, Brazilia, Rusia, Australia, China). Este practicat de un număr limitat de
persoane cu venituri superioare mediei și utilizând mijloace de transport rapide (avionul) sau forme confortabile
(vaporul). Sunt vizate resurse și infrastructuri turistice de marca (Hawaii, Florida, Coasta de Azur, Canare,
Baleare etc). Eficiența acestei forme este foarte ridicată datorită prețurilor mari ale serviciilor și produsului
turistic în general.
Durata călătoriei sau a sejurului își pune și ea amprenta asupra formelor de practicare a turismului.
Dacă distanța la care se deplasea ză turiștii este dependentă de mărimea veniturilor și a timpului liber, durata
actului turistic este impusă, cu prioritate, de capacitatea de satisfacere în timp a nevoii umane de re creare,
refacere și informare.
– Turismul de scurtă durată (1 -3 zile) este specific sfârșitului de săptămână sau unor mici intervale din
concediul anual. Predomină în zona periurbană și antrenează cele mai largi grupe de populație.
– Turismul de durată medie corespunde concediului anual, foarte diferit, ca durată, de la o țară
la alta. Îmbracă toate cele patru tipuri descrise, iar deplasările se realizează la dist anțe mari și foarte mari.
– Turismul de lungă durată, peste 30 de zile, este apanajul grupelor de populație cu un timp liber
excedentar (pensionari, elevi, studenți, liber profesioniști).

23
Predomină turismul curativ. Tot în această formă trebuie inclus turismul de vizitare a rudelor și
prietenilor. Actul turistic se poate desfășura în aceeași localitate (având caracter rezidenți al) sau în localități
diferite.
La aceste forme de turism se adaugă formele mai nou apărute:
Ecoturismul este o formă specifică practicată pe spații virgine și culturale tradiționale, care tind să
devină areale de protecție a naturii și valorilor umane perene, care să contribuie substanțial la evoluția
comunităților locale.

1.2 PARTICULARITĂȚILE TURISMULUI TERMOMINERAL

Criteriile pe care trebuie să le îndeplinească apele minerale pentr u a fi considerate ape minerale
sunt:
a) mineralizare sau conținut de săruri dizolvate de peste 1 g/l sau
b) prezența unor e lemente chimice cu acțiune farmacologică cunoscută în cantități minime normate cu
valori diferite, dar în limite apropiate în toate țările, respectiv oligoelemente curative: brom,
iod, fier, arsen, litiu, stronțiu, bor, bariu, siliciu, mangan, aluminiu – în mg/l sau
c) conținut de gaze dizolvate cu efecte biologice: CO2 -1000 mg/l sau H2S -1 mg/l sau d) temperaturi de
peste 20C° la sursă, indiferent de conținutul mineral, care le conferă caracterul de ape termale (32 -38°C), hipo
sau mezotermale (20 -31°C), re spectiv hipertermale (peste 38°C ) sau
e) conținut de elemente radio active în unităti Mache Il (aproximativ 50 -100 uM) și
f) acțiune terapeutică recunoscută știintific, criteriu pe care trebuie să -I îndeplinească orice apă
minerală, indiferent de caracterele sal e fizico -chimice de la punctele a -e.

1.2.1 TURISMUL TERMOMINERAL CA ȘI CONCEPT ȘI PARTICULARITĂȚI ÎN OCHII
SPECIALIȘTILOR

Prima definiție a turismului datează din anul 1880 și aparține lui E. Guy Freuler, „ un fenomen al
timpurilor modeme bazat pe crește rea necesităților de refacere a sănătății și schimbare a mediului înconjurător,
de a trezi și cultiva sentimentul pentru frumusețile naturii, de a le îndrăgi, de a se bucura de natură și, îndeosebi,
de a contribui la creșterea bunăstării oamenilor, ca rezu ltat al dezvoltării comerțului, industriei și al perfecționării
mijloacelor de transport‖ moderne, puternic ancorat în viața societății fiind totodată i nfluențat de evoluția
acesteia
Definirea noțiunii de turism dată de profesorii Hunziker și Krapf a fost acceptată de către Asociația
Internațională a Experților Științifici în Turism (AIEST), în 1942, se prezintă astfel: „turismul este ansamblul
acțiunilor, activităților, relațiilor și fenomenelor cauzate de deplasarea și șederea persoanelor în afara spațiul ui
obișnuit de reședință care să n u fie motivate de o serie de o activitate lucrativă principală, permanentă și
temporară‖.

24
O altă definiție a turismului este cea de ,,activitate cu caracter recreativ sau sportiv, constând din
parcurgerea, pe jos sau cu u n mijloc de transport, a unor regiuni pitorești sau interesante d in punct de vedere
științifi
Încercările de definire a turismului datează încă de la începutul secolului XX, însă prima definiție
acceptată pe plan mondial a fost cea oferită în anul 1940 de către profesorul doctor elvețian William Hunziker:
,,Turismul este ansamblul de relații și fenomene care rezultă din deplasarea și sejurul persoanelor în afara
domiciliului lor, atât timp cât deplasarea și sejurul nu sunt motivate printr -o stabilire perman entă sau /și o
activitate lucrativă oarecare‖

25
Dicționarul ,,Larousse‖ definește turismul ca o ,,acțiune de călătorie de plăcere sau în scopul de a se
cultiva‖.
În ultimele două decenii s -a făcut un anume progres în direcția standardizări i terminologice pentru
turismul internațional. Dar, în ceea ce privește definițiile locale, în special în contextul comparației dintre
noțiuni aceasta este o problemă care aparține, deo camdată, viitorului îndepărtat.
Ce cauze au determinat de fapt necesita tea explicării conținutului turismului? Principala nevoie de
a defini exact turismul a apărut din necesitatea de a stabili standardele statistice adecvate. De asemenea, au
existat considerente de ordin legal -administrativ17.
Încă din anul 1942 turismul a f ost definit ca fiind ansamblul relațiilor și faptelor constituite prin
deplasarea și sejurul persoanelor în afara locului lor obișnuit de rezidență fără ca acestea să fie motivate de
o activitate lucrativă oarecare.
Definirea noțiunii de turism dată de pro fesorii Hunziker și Krapf a fost acceptată de către
Asociația Internațională a Experților Științifici în Turism (AIEST), în 1942, se prezintă astfel: „turismul
este ansamblul acțiunilor, activităților, relațiilor și fenomenelor cauzate de deplasarea și șed erea
persoanelor în afara spațiului obișnuit de reședință care să n u fie motivate de o serie de o activitate
lucrativă principală, permanentă și temporară‖.
Au fost elaborate și unele definiții mai recente ale turismului, cu spijinul mai multor oameni de
știință în domeniu. Una din cele mai relevante definiții date turismului este următoarea: „călătoriile de
agrement, ansamblul de măsuri puse în aplicare pentru organizarea și desfășurarea acestui tip de călătorii
precum și industria care concură la satisfa cerea nevoilor turiștilor‖.
Turismul își lărgește permanent aria de activitatea, imprimând definițiilor un anumit caracter
limitat. În aceste condiții, noțiunea de turism trebuie permanent actualizată, adaptată schimbărilor,
confruntată și corelată cu acti vitatea practică, cu celelalte componente ale economie.
Conferința Organizației Mondiale de Turism de la Otawa din iulie 1991 a redefinit turismul,
precizând că acest termen desemnează «activitățile angajate de persoane în cursul voiajelor sau a sejurului
lor în locuri situate în afara mediului rezidențial pentru o perioadă de peste 24 ore sau cel puțin o noapte,
fără a depăși un an, în vederea petrecerii timpului liber, pentru afaceri, ori pentru alte motive, adică în alte
scopuri decât prestarea unei acti vități remunerate în locul vizitat‖18.
Dicționarul Academiei Regale (Real Academia de la Lengua) definește noțiunea de turism ca
fiind „pasiunea de a călătorii pentru plăcerea de a străbate o țară. Organizarea mijloacelor care duc la
facilitarea acestor că lătorii‖.

26
1.2.2 ÎNCADRAREA APELOR TERMOMINERALE PE GRUPE ȘI UTILIZ ĂRI SPECIFIC
Dintr -o clasificare cu 11 categorii de ape minerale utilizată în tara noastră, deși patrimoniul de
surse minerale terapeutice este deosebit de bogat și variat, în balneologi e sun t utilizate practic mai puține:
• Apele minerale din Grupa A
• Apele minerale din Grupa B
• Nămolurile terapeutice sau peloidoterapia
• Gazele mofetariene

1.2.2.1 APE MINERALE DIN GRUPA A

Apele minerale din Grupa A cuprind 5 categorii de ape minera le cu con centratii peste 1 g/l:
a. Apele minerale alcaline și alcalino -teroase
Aceste tipuri de ape minerale sunt foarte bogat reprezentate în țara noastră în zone din Carpații
Răsăriteni, în nordul Transilvaniei și în Banat. Rareori sunt ape bicarbonatate pure, de obicei fiind
izvoare cu mineralizare complexă, mixte alcaline sau alcalino -teroase, carbogazoase, sulfuroase, clorurate
sodi ce sau sulfatate, fe ruginoase sau alte combinatii.
Stațiuni balneo climaterice cu izvoare alcaline simple: SIănic Moldova (izv. Ci unget), Malnaș,
Tinca, Bixad (toate carbogazoase); cu izvoare alcalino -teroase și teroase (mixte): SIănic Moldova,
Sângeorz Băi, Vatra Dornei, Biborteni, Vâlcele (deasemenea carbogazoase). Multe izvoare sunt
îmbuteliate: Borsec, Bodoc, Biborteni, Boholt, C ovasna, Hebe (Sîngeorz Băi), SIănic Moldova, Lipova,
Tinca, Vâlcele.
b. Apele clorurate -sodice
Reprezintă una din cele mai mari bogății all țării, atât pentru valorificarea economică industrială,
cât și pentru activitatea balneară și turistică din stațiuni le litoralului, cu apa mării și a lacuri lor riverane,
din lacurile sărate din Câmpia Română (Amara, Lacu Sărat, Balta Albă), din lacuri formate pe roci saline,
foste exploatări – Ocna Sibiului, SIănic Prahova, Ocnele Mari, Sovata ș. a. sau din surse subte rane
petroliere (Băile Govora, Sărata Monteoru ș.a.), unde s -au organizat în timp statiuni balneo -climatice.
c. Izvoarele minerale izotone, hipo sau ușor hipertone, de obicei ape mixte sunt indicate în cură
internă.
Stațiuni cu ape clorurate -sodice indicat e pentru crenoterapie: Sângeorz Băi, SIănic Moldova,
Călimănești -Căciulata, Băile Olănești, Covasna, Buziaș, Bă ile Tușnad, Băile Harghita ș.a.
Apele sărate concentrate se mai utilizează și în terapia inhalatorie și în terapia ginecologică, sub
formă de iri gații vaginale.

27
Stațiuni cu ape sărate concentrate: Eforie Nord, Mangalia, Neptun, Saturn, Techirghiol, Amara,
Lacu Sărat, Bazna, Sovata, Băile Govora, Sărata Monteoru, Ocna Șugatag , Slănic Prahova, Praid, Turda.
d. Apele minerale carbogazoase – cu peste 1 g CO2/l, rareori pure, deobicei mixte, concomitent
bicarbonatate, clorurate -sodice, sulfuroase, frecvent feruginoase au efecte foarte variate în crenoterapie,
pentru că la acțiune a CO2 se adaugă efectele celorlalte componente – bicarbonat, clorură de so diu sau
sulf, care deseori sunt opuse, rezultând caracteristici proprii fiecărui izvor.
Cura externă cu ape carbogazoase reprezintă indicația majoră a acestor ape minerale pentru
efectele lor vasodilatatoare, cu solicitarea circulației periferice și a cele i sistemice, ca și a cordului.
Efectele și mecanismele de acțiune ale băilor carbogazoase, ca și indicațiile lor terapeutice În bolile
cardio -vasculare sunt descrise mai larg la capitolul de Indicații pe grupe de afecțiuni – boli cardio –
vasculare.
Stațiuni le cu ape carbo -gazoase indicate pentru cură externă sunt: Covasna, Buziaș, Balvanyos,
Tușnad, Vatra Dornei, Harghita, Lipova și multe alte stațiuni locale.
e. Apele sulfatate, cu conținut de peste un gram de sulfat la litru, combinat cu ioni de Na, K, Mg și
Ca nu prezintă interes pentru balneologia din țara noastră. Faima acestor ape de cură internă a fost făcută
de stațiunea balneară din Cehia – Karlovy Vary, care are surse de ape termale sulfatate.

1.2.2.2 APE MINERALE DIN GRUPA B

Apele minerale din G rupa B cu prind 4 tipuri de ape minerale:
a. Apele sulfuroase cu conținut de minimum 1 mg H2S, HS, S sau tiosulfați la litru sau complexe
coloidale sulfuroase, se prezintă fie sub formă de ape sulfuroase simple sau ca ape mixte -sulfuroase,
clorurate sodice, carbogazoase, sulfuroase, alcalino -teroase sau sulfuroase termale.
Indicațiile pentru crenoterapie cu ape sulfuroase de concentrație mică sunt: afecțiunile hepato –
biliare, îndeosebi diskineziile biliare, litiaza biliară și colecistitele cronice (cazuri se lectate); cazuri de
diateză urică pentru cură de diureză în litiaze urice și infecții ale căilor urinare; forme de diabet (cazuri
selectate de specialiști) și intoxicatii cu metale grele. Crenoterapia cu ape sulfuroase se practică în
stațiunile Călimănești Căciulata, Băile Olănești, ca și la Băile Herculane și la Mangalia.
Se aplică sub formă de băi la cadă sau în bazine cu ape sulfuroase tennale (Băile Herculane,
Călimănești -Căciulata, Mangalia) sau încălzite (Băile Govora, Pucioasa, Nicolina -Iași), indica te în
afecțiuni reumatismale degenerative sau inflamatorii articulare (artroze, SA ș.a.) sau ale tesuturilor
periarticulare, posttraumaticeși ortopedice postoperatorii, neurologice periferice, HTA, afeqiuni vasculare
periferice arteriale (ischemice sau ang ionevroze) ș.a.

28
b. Apele iodurate, care contin cel putin 1 mg/l, nu există în formă pură, ci deobicei acest caracter
iod urat este atribuit suplimentar altor tipuri de ape minerale: ape clorurate sodice (Bazna, Băile Govora,
Băltătești, Sărata Monteoru, P raid) sau ape mixte alcaline, clorurate, sulfatate, care sunt indicate pentru
crenoterapie (cele hipo sau izotone de la Băile Olănești sau Călimănești -Căciulata).
c. Apele feruginoase (cu continut de 10 mg/l), utilizate și indicate în trecut în terapia ane miilor
feriprive, nu mai prezintă astăzi interes pentru terapia acestor afecțiuni, care beneficiază de alte tratamente
eficiente. Caracterul feruginos al majoritătii apelor carbogazoase este considerat actualmente ca un
element negativ, fiind necesare proc ese tehnologice de deferizare, uneori laborioase și costisitoare.
d. Apele arsenicale (concentrații pentru această categorie de minimum O, 7 mg/I) erau foarte
apreciate în urmă cu câteva decenii pentru efectele stimulante ale arsenului în tratamentul nevro zelor
(utilizat în injecții, împreună cu stricnina). Aceste tratamente au fost abandonate datorită efcrtelor toxice și
cancerigene ale acestui oligoelement. În apa potabilă sunt impuse conditii restrictive privind conținutul în
arsen, respectiv concentrați i maxime admise de 0, 2 mg/l.
Apele oligominerale
Apele oligominerale sau acratice, care au o mineralizare totală sub 19/1 și nu conțin elemente
chimice din grupa B cu acțiune farmacol ogică și nici gaze terapeutice.
Apele radioactive
Categorie inclusă în c lasificare datorită prezenței radonului, au făcut în trecut obiectul unor cure
balneare externe, cu ape rad onice de diferite concentrații: slabe (sub 50 u Mache/l), moderate (50 -100
u) sau intense (peste 100 u) în afecțiuni reumatismale, neurologice periferi ce etc., pentru efectele
antiinflamatorii ale iradierii radioactive
Microelementele din apele minerale
Sunt oligoelemente în concentrații mici, în stare ionizată, cu efecte biologice, uneori deosebit de
importante, asemănătoare în anumite l imite cu cele al e vitaminelor.
Mai sunt studiate și alte microelemente, ca aluminiul, prezent în unele ape pentru crenoterapie
(Harghita, Biborțeni), cu rol controversat, uneori negativ, borul prezent în apele minerală de origine
vulcanică în concentrații de peste 5 mg/l , titanul, care nu prezintă interes din punct de vedere medical ș.a.

1.2.2.3 NĂMOLURI TERAPEUTICE

După definiția Societății Internaționale de Hidrologie Medicală (ISMH), peloidele (de la cuvântul
grecesc pelos= mâl) sunt substanțe care se formează în co ndiții naturale, sub influența proceselor

29
geologică și care, în stare fin divizată și în amestec cu ape, se folosesc în practica medicală sub formă de
băi, împachetări generale sau proceduri locale.
În statiunile balneo climaterice din țara noastră există numeroase tipuri și rezerve de nămoluri
terapeutice:
– nămoluri sapropelice de liman – în lacul Techirghiol
– nămoluri sapropelice de lacuri – Amara, Lacu Sărat, Sovata, Bazna, SIănic Prahova ș.a.
– nămoluri minerale – Băile Govora (silicios iodurat), Geoagiu Bă i (feruginos)
– nămoluri de turbă – Vatra Dornei, Băile Felix, Mangalia, Someșeni, Borsec.
Ca și apele minerale, fiecare tip de nămol are caracteristicile sale fizico -chimice și biologice
particulare, de care depind modalitătile de utilizare în terapie și ef ectele terapeutice. Indicatorii
reprezentativi de calitate, respectiv plasticitatea, termopexia, granulația, umiditatea, textura, continutul de
substante organice din nămolul uscat, mineralizarea și compușii ionici ai soluției de imbibitie (de la valori
mici sub 15 g/l până la valori de saturație peste 150 g/l), continutul de H2S și sulfuri și pH -ul permit
aprecierea valorii pentru terapie a diferitelor nămoluri, între care cel sapropelic din lacul Techirghiol este
unul din cele mai valoroase nu numai din t ara noastră.
Există și contraindicații, care includ formele acute ale bolilor reumatice, afecțiunile cardio –
vasculare ischemice HTA, boli respiratorii ca astmul sau cele cronice bronho -pulmonare cu insuficientă
respiratorie, boli digestive (ulcer, hepatite ) sau renale (nefrite, litiaze).

1.2.2.4 GAZELE MOFETARIENE

Reprezintă o altă bogăție a tării noastre și o modalitate de valorificare origin ală a acestor factori
naturali.
Mofete naturale sunt amenajate în stațiunile balneo climaterice Covasna, Băile Tuș nad,
Balvanyos, Harghita, Malnaș. Ele reprezintă construcții de forma circurilor romane, cu o zonă declivă
umplută cu gaz mofetarian, înconjurată cu trepte la niveluri diferite, care permit bolnavilor să se plaseze în
ortostatism la nivelul indicat, pentru a cufunda corpul în masa de CO2 (mai greu decât aerul),
de obicei până la brâu. Efectele și mecanismele de acțiune ale mofetelor sunt prezentate în schema
alăturată.
1.3 IMPACTUL SOCIO -ECONOMIC AL VALORIFICĂRII
RESURSELOR TERMOMINERALE PRIN TURISM

Turism ul joacă un rol important în viața economică și socială principalele categorii de indicatori care
reflectă impactul turismului asupra unei economii, utilizați la scară largă și la nivel mondial, fiind:

30
– indicatorii valorici: produsul intern brut (PIB) și ch eltuielile de consum pe locuitor;
– indicatorul rezultatului dezvoltării economico -social: durata medie a vieții;
– indicatori compuși, calculați cu ajutorul altor indicatori semnificativi pentru cercetarea întreprinsă,
utilizându -se metoda mediei aritmetice s imple sau ponderate.
Indicat orii de deapreciere a impactulu turismului asupra economiei

Indicatori
Indicatori Indicatori de
ECONOMICI SOCIALI MEDIU

Venituri

Productivitate
Modificări climatice
Ocupare
Acumularea si inlocuirea Educatie Aer
capitalului Sănătate Biodiversitate
Situatia financiara Resurse de ape

Dezvoltarea economica
Pădur i

Fond piscicol

Incidenta săraciei,
Emisii de gaze de seră și
Productivitate
venituri disponibile intensitatea acestora
aparentă pe persoana Emisii de SO2 și NO2 și
Ratăde economisire Rata somajului intensitatea acestora
Ponderea datoriei Rata de ocupare Ponderea speciilor amenințate:
externe in PIB Rata de absortie arii prot ejate
Ponderea datoriei Speranța de viata Intensitatea consumului de masă
publice in PIB lemnoasă
PIB-ul Producția și consumul de pește

Fig1.10 Indicatorii de rezultate
Indicators of results

Turismul se manifestă ca un mijloc de diversificare a structurii economiei unei țări, apărând astfel
anumite activități specifice, precum: industria agrementului, transportul pe cablu, agențiil e de voiaj,

31
producția de artizanat, imprimând noi dimensiuni unora dintre activitățile existente: agricultura , industria
alimentară, construcții, tr ansporturi, servicii culturale.
Turismul reprezintă o cale de valorificare superioară a tuturor categoriile de resurse.
ție de natura sa, poate compensa, reduce sau agrava o balanță de plăți deficitare.
Pe lângă efectele economice și sociale directe, turismul determină obținerea unor efecte indirecte,
prin impulsionarea celorlalte ramuri și sectoare ale economi ei (industria, agricultura, transporturile, etc.),
în așa numitul efect mutiplicator.
Venitul turistic antrenează noi cheltuieli, acestea devenind la rândul lor, venituri ale acestor
activități economice. O cheltuială inițială, continuă să se transforme, p ână când, prin diverse pierderi
(importuri, tezaurizare), banii sunt eliminați din circuitul economic .

32
CAPITOLUL 2

STUDIU ASUPRA UTILIZĂRII RESURSELOR TERMOMINERALE.
PLASAREA RESURSELOR TERMOMINERALE ROMÂNEȘTI PE
HARTA RESURSELOR T ERMOMINERALE OCCIDENTALE

2.1 DINAMICA RESURSELOR TERMOMINERALE LA ORA ACTUALĂ

Cercetările și studiile întreprinse dovedesc că varietatea și bogăția de ape minerale reprezintă un
adevărat zăcământ pentru țara noastră. Astfel, putem face o clasificare a apelor minerale în funcție de
caracteristicile fizice, chimice, organoleptice și biologice. Și asupra nămolurilor terapeutice (numite și
peloide) s -au făcut studii încă de la începutul secolului XIX. În 1931 s -au elaborat criteriile de
clasificare internaț ională, indicațiile terapeutice și adoptarea termenului de peloid, acestea fiind stabilite
de Societatea Internațională de Hidrologie Medicală21 care au definit termenul peloid ca fiind „substanțe
ce se formează în condiții și în amestec cu apa se folosesc în practica medicală sub formă de băi sau de
proceduri locale.‖ Răspândirea acestor nămoluri naturale este strâns l egată de mediul lor de formare.
Produsul turistic românesc asociat turismului de sănătate ocupă un loc important, având totodată
și câteva a vantaje majore, și anume : nu este influențat de sezonalitate (Băile Olănești), dispune de o
gamă largă de factori naturali de cură (Băile Olănești, Băile Govora, Călimănești -Căciulata), durata
produselor de tratament este variabilă (Băile Govora, Călimăne ști-Căciulata), oferă pachete medicale la
prețuri mai reduse (Băile Olănești, Băile Govora, Călimănești -Căciulata).

2.2 STADIUL RESURSELOR TERMOMINERALE DIN CÂTEVA ȚĂRI EUROPENE

Pe lângă oferta pentru persoanele în vârstă, interesate de tratamente terma le, promovată prin
diverse programe de statele membre ale UE, există o cerere din ce în ce mai mare din partea altor
categorii de vârstă, pentru turism de sănătate, pentru care s -a realizat în ultimii ani, în jurul factorilor
naturali de cură, o ofertă div ersificată, atractivă.

2.2.1 GERMANIA

33

În privința numărului de stațiuni și a numărului de turiști sosiți la tratament, pe primul loc se
situează Germania cu peste 400 de stațiuni și un număr de peste 2.700.000 turiști. Analizând durata
medie a sejurului, care este de aproximativ 17 zile, se observă că deși încă mare, aceasta este în scădere
datorită introducerii noilor produse turistice bazate pe fitness. Durata mare a sejurului este o consecință a
faptului că tratamentele balneare elastice dețin o ponder e importantă în structura cererii pentru produsele
turismului balnear.
În 1994 în stațiunile balneare din Germania s -au înregistrat circa 112 milioane înnoptări, față de
113,604 milioane în anul 1993, realizate de persoane venite la tratament, o parte și o altă parte să se
recreeze. Circa 40% din totalul înnoptărilor în Germania reprezintă înnoptări în stațiuni balneare. În topul
statisticii turistice germane după Berlin, Munchen și Hamburg urmează Bad Fussing, iar printre primele
10 localități turist ice se numără și Bad Kissingen.
Stațiunile balneare germane asigură 310.000 locuri de muncă dependente direct sau indirect de
activitatea de tratament. În Germania, turismul contribuie cu 5% la crearea P.I.B. având același aport ca și
industria automobilului, ca re este o industrie cheie a Germaniei. Valoarea nou creată în stațiuni este de 10
miliarde Euro/an, con form estimărilor economiștilor.
În Germania există tratamente curative și de recuperare, stabilite de comun accord cu sursele de
subvenționări ale acesto ra. În funcție de statutul pacientului, în Germania curele se efectuează ambulatoriu
sau staționar. Durata minimă a unei cure în Germania este de trei săptămâni; curele ambulatorii au, de
regulă , această durată; curele staț ionare durează patru săptămâni.
O formă nouă de tratament ambulatoriu este ,,cura compactă‖ , care reprezintă rezultatul
tratativelor îndelungate dintre Asociația Patronală Balneară Germană și reprezentanții Caselor de asigurări
de boală. Cura compactă este o variantă a tratamentului amb ulatoriu, în acest caz pacientul alegându -și
singur locul de cazare.

2.2.2 UNGARIA

Stat continental situat în partea centrală estică a Europei , pe cursul mijlociu al Dunării este situat
la intersecția unor importante căi de comunicație, ceea ce favori zează circulația turistică .
Așezată în Depresiunea Pannonică, Ungaria are un relief predominant de câmpie și dealuri joase,
peste 84% din teritoriu tării se menține sub 200 m altitudine: Câmpia Joasă , Alfold , la est de Dunare, cea

34
inaltă , Dunantul , la vest zonele colinare : Bakony (709 m ) , Vertes , Mecsek( 682 m) ca și Munții
Nordici : Matra ( 1015m) , Bukk (958m) cu peisaje odihnitoare au numeroa se atracții turistice.
Hidrografia este dominată de Dunare cu afluenții sai : Tisa , Cris , Drava , Lacul Balaton ( 598
kmp) , cel mai mare din Europa Centrala bine amenaja t din punct de vedere turistic.
Turismul în Ungaria se concentrează asupra peisajelor naturale și a moștenirii sale istoriei bogate.
Traversată de apele Dunării, Ungaria dispune de un peisaj variat, incluzând munți de altitudine medie,
regiuni clasice precum Lacul Balaton, regiunea viticolă Tokaj și Rezervația Națională Hortobágy, care
este una di n cele bine păstrate câmpii din Europa.
Statiunea balneoclimaterica Hajdúszoboszló este considerată cea mai mare stațiune
balneoclimaterică din Eur opa Centrală și de Est, având o întindere de peste 30 ha și numeroase facilități
– 13 piscine diferite (cu apa termală efervescentă, cu valuri artificiale pentru relaxare, pentru înot, bazine
speciale pentru cei mici), plaja, un lac de agrement, centre de re laxare, saune, Aquapark (cu noua
tobogane uriașe, trei minipiscine și tobogane mai mici), terenuri de volei, tenis și fotbal, precum și un
bazin olimpic acoperit, deschis atat publicului larg, cât și profesioniștilor.
Primele referiri scrise despre existen ța localității apar înca din 1075, pe vremea regelui Géza I,
însa denumirea completă, utilizată în prezent , datează abia din secolul XIX.
Localitatea a cunoscut o dezvoltare înfloritoare odată cu descoperirea în toamna anului 1925 a
celui dintai izvor term al, dar ți a celei de -a doua comori – câmpul petrolifer.
In inima orasului au fost ridicate câteva biserici în stil neoclasic, baroc, bizantin, în incinta carora
pot fi admirate numeroase lucrări de arta de o valoare deosebită, care constit uie o reală atra cție turistică.
Efectul benefic, din punct de vedere medical, al apelor de la Hajdúszoboszló a depașit de mult
granițele tării, acestea fiind recunoscute pentru multiplele proprietăți, în vederea tratării afecțiunilor
chirugicale, neurologice, ale unor org ane interne, dermatologice, locomotorii, reumatologice, urologice,
ginecologice și altele.
In ultimii ani, în localitate au luat fiintă numeroase senatorii private care dispun de ambulatoriu
propriu de specialitate, în cadrul caruia se asigură consultații stomatologice, de urologie, oto -rino-
laringologie, dermo -cosmetică.
Astfel, tot în Ungaria, în nordul regiunii Vas, la granița cu Alpii, la aproximativ 2 ore de mers cu
mașina de Budapesta se află Băile Buk, renumite pe ntru efectul benefic al apelor.
Apa t ermominerală cu conținut ridicat de elemente minerale este folosită atât în tratamentele de
înfrumusețare, cât și în vindecarea anumitor afe cțiuni locomotorii.
Unitățile de cazare din celebra stațiune dispun de cele mai moderne facilități de la teren de go lf,
tratamente wellness, fitness acvatic aerobic, kickboxing, dar și nutriționiști ce concep programe de slăbire
pentru clienți.

35
2.2.3 ITALIA

Pe locul al doilea se situează Italia, care are peste 240 de stațiuni, unde sosesc anual, la tratament
sau cure d e bunăs tare, peste 1.300.000 turiști.
Turismul balnear italian a cunoscut o perioadă de regres în anii 1991 -1994, înregistrând o pierdere
de aproximativ o jumătate de milion de turiști de cură balneară, ceea ce reprezenta circa 30% din totalul
sosirilor î n stațiunile balneare la sfârșitul anilor ‘80. Cifra încasărilor totale facturate în anul 1993 a fost de
281 miliarde lire italiene (circa 175 milioane USD), din care, 128 miliarde lire italiene, deci 45,6%, au fost
plătite de către Serviciul Sanitar Națio nal. Diverse instituții de ajutor și asigurări își trimit clienții, pe bază
de convenții, în complexe termale sau în hoteluri obișnuite, atașate unor baze de tratament.
De asemenea, statul italian este acuzat și de lipsa implicării în
îndeplinirea sarcinii de planificare a exploatării corecte a resurselor minerale de cură, în scopul unei
valorificări corecte, adecvate rolului curativ integrat: profilactic, recuperator și d e menținere a condiției
fizice.
Această reacție ne face să apreciem că rolul statului în dezvoltarea și promovarea turismului se
manifestă diferit în țările dezvoltate din punct de vedere economic și touristic ale Uniunii Europene,
datorită nivelului diferit pe care cele trei coordonate (instituțională, legislativă și economic ă), îl au în ț ările
respective.
Schimbarea atitudinii statului italian față de turism, ce ocupă la mai mulți indicatori ai circulației
turistice unul din primele locuri în Europa, s -a manifestat prin Programul Guvernului Italiei pentru
perioada 2000 -2005, care acordă ac eeași mare atenție turismului, dar stabilește și strategia de relansare a
turismului termal .
În Italia, ca și în alte țări ale UE, turismul balnear este tratat ca turism termal, fiind considerat o
combinație particulară între sănătate și vacanță, iar turi sm balnear este considerat cel legat de mare, climă
caldă, distracție și relaxare.
În ceea ce privește coordonata legislativă, prin Legea regio nală numărul 42/2000 a fost
aprobat un text unic pentru legile regionale în materie de turi sm, care disciplinează sistemul de
organizare a turismului în fiecare regiune, structurile de primire turistică, întreprinderile și profesiunile în
sectorul turistic. Au fost astfel raționalizate și simplificate prevederile regionale în materie de turi sm.

2.2.4 FRANȚA

Franța , cu cele 104 stațiuni și peste 637.000 turiști, se situează pe locul al treilea în ierarhia
țărilor cu tradiție balneară din Europa. Durata medie a sejurului este de 20 de zile, ceea ce indică faptul că

36
produsele balneare tradițio nale dețin o pondere importantă în cererea turistică. Totodată, se manifestă o
tendință accentuată de diversificare a produselor turistice, mai ales datorită dezvoltării pe care a cunoscut –
o în ultimii 10 ani talasoterapia
Țară cu tradiție în domeniul baln ear, originile termalismului având rădăcini în antichitate, Franța
deține în prezent aproximativ 20% din oferta turismului de sănătate din UE. Oferta balneară este
reprezentată de cele circa 1200 surse termale concentrate în cea mai mare parte în jumătatea estică a țării,
în nord -estul și sud -estul Masivului Central, precum și în provincia Gascogne, aflată spre granița cu
Spania30.Pe teritoriul Franței se regăsesc circa 1200 surse de ape minerale și terma le și 100 de stațiuni
balneare.
Se estimează că, în F ranța, cheltuielile totale pentru o persoană sunt de minim 900 Euro
repartizate aproximativ jumătate pentru costurile sejurului și jumătate pentru cura balneară, acestea din
urmă fiind acoperite în măsură diferită de către diversele tipuri de asigurare (so cială, medicală, etc.).
Turiștii de cură estimează în general să cheltuiască în medie 40 Euro pe zi din propriul buget. O parte din
această sumă este destinată, de regulă, cheltuielilor pentru divertisment. Ajustarea bugetului individual
prevăzut pentru de stinația sejur vacanță, determină în realitate vulnerabilitatea activităților de
divertisment, primele la care se renunță în cazul reducerii bugetului turiștilor de cură, pentru a acoperi, în
primul rînd, costurile sejurului.

2.2.5 SPANIA

O altă țară cu tradiție este Spania, care deține 92 de stațiuni balneare în care sosesc anual 300.000
de turiști. Durata medie a sejurului înregistrată la nivelul stațiunilor balneare este de 9 zile și manifestă
tendință de scădere, datorită creșterii cererii pentru noil e produse turistice bazate p e punere în formă sau
termalism
Chiar și în aceste condiții, turismul balnear rămâne un segment important datorită efectelor pe
care le are asupra creșterii calității vieții. Explicația acestei situații constă în faptul că țăril e deținătoare de
resurse balneare se caracterizează prin existența unei diversități de resurse care antrenează un număr
important de turiști, între acestea remarcându -se litoralul, zonele montane cu stațiuni renumite, atracțiile
culturale.
În privința evol uției turismului balnear în ultimile două decenii se poate aprecia că, după un
moment de declin apărut acum 10 -15 ani, din cauza îmbătrânirii clientele tradiționale și deci a scăderii
numărului de curanți, în prezent se constată o ușoară redresare a activi tăților de turism balnear datorită
eforturilor făcute în direcția modernizării stațiunilor, diversificării produselor turistice oferite, atragerii de
noi segmente de clientelă.

37

2.3 CERCETĂRI PRIVIND RESURSELE TERMOMINERALE ÎN PRINCIPALELE STAȚIUNI
TURISTI CE ROMÂNEȘTI

Potențialul turistic balnear, parte componentă a potențialului turistic natural, este constituit din
totalitatea elementelor naturale, ale solului, subsolului și atmosferei, elemente care sunt utilizate pentru
îmbunătățirea stării de sănătate în scop profilactic (prevenirea îmbolnăvirilor), terapeutic (menținerea
stării de sănătate), și recuperator (recupe rarea stării de sănătate).
România dispune de o mare bogăție de factori naturali de cură (ape minerale și termominerale,
emanații naturale d e gaze terapeutice, nămoluri și lacuri terapeutice, etc.), răspândiți pe apro ape întreaga
suprafață a țării.
Trebuie să precizăm că în literatura de specialitate și în practică se utilizează și altă terminologie
cu similitudini față de noțiunea de factori naturali de cură și anume: substanțe minerale terapeutice, factori
de cură b alneară și factori terapeutici.
România este ,,un monument al naturii‖, deoarece se întâmplă rar ca pe un teri toriu, relativ mic, să
se afle:
-toate formele de climat cuprinse într e cel de stepă și climatul montan, de mare altitudine;
-cele 11 categorii de ape minerale incluse în clasificările internaționale, începând cu apele
oligominerale și terminând cu izvoarele cu mari concentrații în săruri minerale;
-toate tipurile de nămolur i terapeutice și existente în lume: sapropelice, minerale, de turbă.
Marea majoritate a stațiunilor balneare din România s -au dezvoltat în condițiile existenței unor
factori naturali de excepție ( condiții climatice în special).
Stațiunile balneoclimaterice sunt cele mai importante din punct de vedere al circulației turistice,
datorită specializării lor multifuncționale (tratament, odihnă, agrement etc.) și amenajărilor complexe
(baza tehnico -materială, baza de alimentație, de agrement etc.).
Există astfel d ouă ca tegorii importante de stațiuni:
-stațiunile de interes general sunt cele care, pe baza potențialului turistic natural și a
amenajărilor de care dispun pot concura pe plan internațional: Băile Herculane, Băile Olănești,
Călimănești -Căciulata, Băile Fe lix, Sovata, Băile Govora, Geoagiu Băi etc.
-stațiunile de interes local sunt stațiunile care atrag turiștii dintr -o anumită parte a țării, pentru
care devin un centru turistic polarizator. Astfel de stațiuni sunt: Malnaș Băi, Bixad, Praid, Bălțătești, Ocn a
Șugatag.

38
Majoritatea stațiunilor au înregistrat modificări ale ritmului lor de dezvoltare. Multe dintre acestea
au decăzut ca urmare a reducerii debitelor unor izvoare, lipsei investițiilor în întreținerea bazei de cazare și
în starea drumurilor de acce s (de exe mplu: Borsec, Malnaș, Vâlcele).
Recunoașterea și dezvoltarea unui spațiu balnear -termal depinde de caracteristicile și elementele
componente ale acestuia, printre care obligatorii devin:
-factorii terapeutici naturali: izvoare minerale termale, nă moluri min erale terapeutice, bioclimatul.
-instalațiile minime de practicare a curei balneare: pavilioane de cură pentru băi cu ape și nămoluri
terapeutice, baze moderne de tratament cu instalații pentru băi și împachetări. -amenajări pentru servicii
sanit are princi pale și secundare (de urgență).
-bază de cazare și alimentație publică corespunzătoare unui ni vel de civilizație recunoscut.
-spații verzi și amenajări pentru agrement, distracții și activități de cultură, amplasate în așa fel încât să nu
perturb e odihna curanților.
-amenajări publice și rețele de mijloac e de transport corespunzătoare.
-măsuri d e prot cție a mediului, cât mai multe spații verzi etc.
Stațiunile balneare se află în principalele zone naturale ale teritoriului României, îndeosebi Arcul
Carpatic și litoralul Mării Negre, și de asemenea în zonele de câmpie, de deal și în zonele sub -carpatice,
majoritatea fiind de importanță locală. Zona Carpaților Orientali, prin bogăția izvoarelor de ape minerale
descoperite acolo, este zona unde au apăr ut primele stațiuni balneare.
Stațiunile balneare din trecătoarea Bilbor -Ciuc, zona cea mai importantă din punct de vedere
balneo -climateric din Carpații Orientali. Tot aici se găsește și renumit a stațiune de odihnă Lacu Roșu.
Pe Valea Trotușului se găseșt e stațiunea balneară Slănic -Moldova, considerată "Perla Moldovei".
Stațiuni balneare de importanță națională sunt și Calimănești -Căciulata, Băile Olănești, Băile Govora, din
apropierea Văii Oltului, sau Băile Herculane aflată în partea de vest a Munților M ehedinți, stațiune de ape
termale cunoscută din vremea romanilor.
Un astfel de exemplu este cel al stațiunilor Băile Felix și Băile 1 Mai din apropiere de Municipiul
Oradea (reședinta județului Bihor), Lacu Sărat din preajma orașului Brăila (reședința jude țului Brăila) sau
Amara de lângă Slobozia (reședința județului Ialomița). Stațiuni de renume sunt stațiunile de pe litoralul
românesc al Mării Negre: Eforie Nord, Eforie Sud, Mangalia, Neptun, Techirghiol, excelent organiz ate
pentru odihnă și tratament.
Astfel putem spune că România se poate mândri cu stațiunile sale balneo -climaterice ce pot fi
întâlnite în toate zonele.

39
2.3.1 RESURSELE TERMOMINERALE LA TĂȘNAD

În general, se constată că datorită efectelor sociale și economice, turismul balnear a deveni t un
segment major al pieței turistice, spre care se orientează o bună parte a mijloacelor materiale și a
resurselor umane, la care se adaugă prestarea unor servicii turistice și medicale de o factură complexă și
de un înalt nivel calitativ, armonizate spr e satisfacerea așteptărilor și cerințelor omului modern (inclusiv
din perspectiva tratării unor maladii derivate din stilul de viață în care sedentarismul, stresul și
suprasolicitarea su nt elemente cvasigeneralizate).
Stațiunile balneare sunt cele mai vech i forme de amenajare turistică din istoria dezvoltării
acestora, putând fi identificată o succesiune de modalități de amenajare , în funcție de posibilitățile tehnice
și de modul de interpretare a concep tului de SPA (Saluti Per Aqua).
În cazul existenței ș i utilizării apelor termale modelul general de amenajare presupune captarea și
transportul apei termale, prelu area sa în cadrul unui complex.
Organizarea acestuia poate îmbrăca aspecte variate, cel mai comun fiind însă organizat într -un
spațiu de pre -cură externă, therma propriu -zisă și spațiul de postcură (cu dotări pentru o serie de proceduri
precum masaj, împachetări, etc.); la acestea se adaugă componenta de agre ment și spațiile pentru cazare.
Beneficiind de prezența acestei resurse pe care se centrează activitatea turistică din stațiunea
Tășnad, apa, trebuie subliniat faptul că este nevoie de o abordare diversificată și complexă a acestei
resurse, cu atât mai mult cu cât concurența pe piața de profil din regiune este acerbă (cu atât mai mult cu
cât în r aport cu stațiunile de același tip din Ungaria se înregistrează un decalaj la nivele multiple:
valorificare, amenajă ri turistice, marketing, etc.).
Se impune așadar o abordare integratoare a resursei respective, care poate și trebuie să fie
regăsit ă sub fo rme diverse, cum ar fi:
✓ Apa ca element curativ, utilizată prin prisma proprietăților fizico -chimice, în cadrul unor
protocoale medicale de balneofizioterapie;
Apaelementdeconfort,utilizatăcafactornaturalcareprin volum,dinamică, temperatură, reprezintă ele mentul
central al unor amenajări de tip SPA, wellness sau cu caracter ludic;
✓ Apa ca element decorativ, utilizată ca factor estetic în cadrul unor elemente de amenajare, design
și arhitectură.
Factorii naturali de cură balneară.

Așa cum s -a arătat în cap itolul 1, particularitățile fizico geografice ale stațiunii Tășnad Concură la
atribuirea unor valențe turistice balneare , în condițiile existenței unor resurse asociate componentelor

40
geologice și climatice. Este vorba despre substanțele minerale cu valen țe terapeutice, care prin
proprietățile fizico -chimice răspund necesităților profilactice și medicale de menținere, consolidare,
refacere a stării de sănătate, a capacității de muncă și de reconfortare fizică și psihică individuală.
În al doilea rând, fact orii climatici rezultați în urma conjugării determinist cauzale dintre
latitudine, longitudine și altitudine, cu repercusiuni asupra (radiației solare, temperaturii, circulației
atmosferice, umidității și aeroionizării) fac din reprezintă atuuri care contr ibuie într -o manieră benefică la
completarea ofertei de tratament.
1. Ape le termale.
Apele termale prezente la Tășnad fac parte din ansamblul resurselor hidrotermale existente în
vestul României, la a căror formare au contribuit în mod hotărâtor elemente d e factură tectonică, și anume,
prezența sistemului de falii care fragmentează scoarța terestră și care permit circulația descendentă și
ascendentă a apelor subterane până la adâncimi mari, iar pe de altă parte, existența unei anomalii
geotermice, manifesta tă în contextul poziționării mai apropiate de suprafața terestră a astenosferei, adică a
acelui ―strat‖ din interiorul Terrei, caracterizate de temperaturi care pot ajunge la câteva mii de grade.
Captată de la o adâncime de 1354 m prin intermediul unei s onde, apa termală din stațiunea
Tășnad este caracterizată de o serie de proprietăți fizico -chimice cum ar fi:

41
Tabe
2.1
Proprietățile microbiologice ale apei termale captate în Stațiunea Tășnad

Nr. Analize/ U.M. Valori Incertitudine Limite admise Metoda de analiză
crt. încercări obținute/ cod extinsă conf.:
efectuate
probă k=2 SR 12585 -87

SR-1342 -91

1. Număr total UFC/ml 0 Sub 300 SR 3001 -91
bacterii aerobe UCF/ml SR EN ISO 6222 -04
mezofile la 370C
2. Număr total UFC/ml 0 – SR 3001 -91
bacterii aerobe SR EN ISO 6222 -04
mezofile la 220C
3. Bacterii Nr./100ml 0 Sub 100/dm3 SR 3001 -91
coliforme SR EN ISO 9308 -04

4. Bacterii Nr./100ml 0 Sub 20/dm3 SR 3001 -91
coliforme fecale
SR EN ISO 9308 -04

(E.coli)

5. Streptococi fecali Nr./100ml 0 Absent SR 3001 -91
(enterococi) ISO 7899 -00

6. Pseudomonas Nr./250ml 0 Absent SR 30 01-91
aeruginosa ISO 12780 -02

7. Bacterii anaerobe Nr./250ml 0 Absent SR 3001 -91
sulfitoreducătoare
ISO 646171 -86
(clostridium

42

perfringens) ISO 7937 -97

Conform aceluiași raport, efectuat de către Institutul Național de Recuperare, Medicină Fizică și
Balneologie din București, acțiunea farmac odinamică recomandă apa termală a stațiunii poate fi
recomandată pentru utilizare în cură externă în următoarele afecțiuni:

o Reumatismale
degenerative;
o neurologice periferice
cronice;
o ginecologice cronice (în afara puseelor inflamatorii);
o afecțiuni posttraumatice;
o boli asociate: (boli profesionale, endocrine, boli de metabolism).
Bolile reumatismale degenerative sunt afecțiuni caracterizate prin manifestări care au ca substrat
anatomico degenerescență sau o uzură a țesutului mezenchinal, care alt erează cu predilecție cartilagiul
mezenchinal. Sunt cuprinse în această categorie bolile reumatismale cunoscute s ub termenul general de
artroze.
Formele clinice m ai importante sunt spondilozele
(cervicale, dorsale, lombare), coxartroza, gonartroza, artroze le mâinilor și picioarelor. Foarte important
este faptul că reumatismele degenerative pot fi tratate și ameliorate prin cure terapeut ice în cadrul acestei
stațiuni.
Din punct de vedere medical, este important a se reține însă că anumite forme și etape pato logice
nu pot beneficia de cură de tratament.
Este vorba despre spondilozele cu nevralgii acute sau subacute, herniile de disc ireductibile,
osteoporomalacia vertebrală, coxartrozele în puseu acut sau cu atitudini vicioase ireductibile, artrozele la
vârstn ici cu decompensări cardiovasculare, hepato -renale sau cu ateroscleroză avansată.
De asemenea, este foarte important faptul că o serie de afecțiuni pot beneficia de tratament
profilactic, așa cum este cazul în: stări preartrozice cu deficiențe legate de hi po- sau hiperlaxitate musculo –
ligamentară, cu deficiențe de statică, cu dischinezii musculare, cu obezitate sau în artrozele de origine
endocrin -metabolică.

43
Afecțiunile reumatismale abarticulare sunt suferințe ale părților moi, de natură inflamatorie,
degenerativă sau mixtă, de genul tendinitelor, bursitelor, miozitelor, fibrozitelor, având diverse localizări.
Mai întâlnite în practica balneară sunt periatrita scapulohumerală sau a șoldului, epicondilita, tenosinovita
mâinii și piciorului, însoțind de obic ei formele reumatice degenerative (spondiloze, poliartroze). Cu
excepția fazelor acute, bolile reumatismale abarticulare p ot fi tratate în cure balneare.
Tratamentul trebuie aplicat individual fiecărei forme de boală și în corelație c u stadiul evolutiv al
acesteia.
Utilizarea apelor termale în cadrul stațiunii este încă departe de a fi în conformitate cu
potențialul derivat din valorile cantitative și calitative care caracterizează captarea termală, fiind
prezente 3 bazine pentru adulți și unul pentru copii , în care temperatura medie a apei este de ~40°C;

2.3.2 RESURSELE TERMOMINERALE DE LA CALIMĂNEȘTI -CĂCIULATA

Călimanești este un oraș situat în partea central -sudică a României, pe malul drept al Oltului, in
Depresiunea subcarpatică Jiblea -Călimanești, la altitudinea de 260 -280 m, 18 km distanță de municipiul
Râmnicu Vâlcea. Împreună cu stațiunea Căciulata, acesta alcătuiește stațiunea Călimanești -Căciulata,
stațiune deschisă în tot cursul anului.
Primele cercetări asupra efectelor terapeutice ale acestor ape au fost făcute de dr. Mayer în 1829,
din porunca domnitorului Grigorie Ghica, continuate apoi în anul următor de către C. Fr. Siller. În 1830
sunt făcute primele amenajări de către egumenul Cozian Ghenadie, iar dr. Episcopeanu recomandă pe
scară largă utilizarea apelor de Căciulata pentru cura balneară.
Cu timpul, stabilimentul din 1854 capătă amploare. În 1866, izvorul de la Căciulata este curațat și
se construiește în jurul sau un zid circular care va rezista până la inundațiile din 1901. În 1958, doc torul
francez Caillat inițiază primele teste științifice cu apele de la Călimanești. Între anii 1868 – 1869 dr.
Barnard (de la Laboratorul de Chimie al Universității București) efectuează prima analiză chimică a
izvorului de la Căciulata. În 1866, ing. Ioa n Claus mută șoseaua de pe panta din centrul stațiu nii, așa cum
o găsim și astăzi.
În 1873, apele minerale de la Călimănești sunt medaliate la Expoziția de la Viena, iar în 1893
primesc "Diploma de Grand -Prix" și medalia de aur.
Factori naturali de cură: a pe minerale cu concentrații ridicate, compoziții chimice și temperaturi
variate, sulfuroase, clorurate, bromurate, sodice, calcice, magneziene, în cea mai mare parte hipotone;
bioclimat sedativ de crutare.

44
Tipuri de proceduri: hidroterapie; aerosoloterapie ; electrofizioterapie (ultraviolete, ultrasunete,
ionizări, magnetodiaflux, masaje uscate, băi de lumină, dușuri kineto, băi de plante și cataplasme);
kinetoterapie.
Stațiunea este de importanță deosebită prin apele minerale din izvoare termale și atermale , prin
frumusețea locurilor, astfel încât tratamentele făcute aici sunt vindecătoare.
Aici funcționează o secție clinică a Institutului de medicină fizică, balneologie și recuperare
medicală din București, baza clinică a catedrei de specialitate din cadrul Universității de medicină și
farmacie "Carol Davila" din București.

2.3.3 COVASNA

Statiunea este situata in depresiunea Bretcu din curba interioara a Carpatilor, la poalele versantului
vestic al muntilor Vrancei la altidudinea de 564m, in zona de imbina re a muntilor Carpati.
Atestata documentar sub denumirea actuala din anul 1567 statiunea Covasna este strajuita de
munti nu prea inalti cu varfuri rotunjite si beneficiaza de o clima placuta cu veri racoroase si ierni
moderate. Cercetarile facute de -a lung ul timpului de specialisti si cercetatori, precum si rezultatele curelor
balneare au impus definitiv Covasna in randul celor mai importante asezaminte de sanatate. Deci Covasna
este o statiune balneoclimaterica cu traditie in tratarea bolilor cardiovascula re cu factori naturali.
Varietatea factorilor naturali de cura, precum si dotarile din baza de tratament
oferaposibilitatea tratarii simultane a mai multor afectiuni, ceea ce confera marea complexitate a statiunii.
Factori naturali de cură: ape minerale c arbogazoase, bicarbonatate, clorurate -sodice, hipotone și
hipertone cu mineralizare cuprinsă între 3.2 și 22.4 g/l, conțin acid carbonic în proporție de 2.5 g/l; mofete
conținând în proporție de 80 – 93% dioxid de carbon; bi oclimat sedativ de crutare.

2.3.4 BAILE GOVORA

Stațiunea Govora constituie, prin factorii naturali de cură și prin frumusețea peisajelor pe care le
oferă, una dintre cele mai renumite stațiuni balneare și climaterice de pe Valea Oltului. Stațiunea
este situată în depresiunea subcarpat ică cu același nume, pe malurile pârâului Hința
În anul 1876 în locul unde este acum Stațiunea Govora un țăran scotea din pământ apă care lua
foc, adică păcură, iar apoi s -a constatat că din pământ ieșea apă sărată care s -a dovedit tămăduitoare. Din
anul 1 879 s -au construit 29 cabine pentru băi calde pentru tratament amenajate la Mânăstirea Govora.
Stațiunea s -a inaugurat oficial în anul 1910.

45
Numele stațiunii Băile Govora și istoricul ei se leagă de cel al Mănăstirii Govora care este situată
în localitatea Govora Sat din județul Vâlcea.
Apele sunt reanalizate de către ing. Anghel Saligny, hotărându -se să se treacă la constatarea
eficienței terapeutice, prin aplicarea asupra pacienților din ambulanța organizată pe lângă Mănăstirea
Govora cu soldații răniți ș i întorși de pe frontul războiului de independență. În 1883, dată fiind valoarea
apelor descoperite, la inițiativa lui I.C. Brătianu – prim ministru, prin intermediul unor schimburi de
terenuri, statul devine proprietarul acestor zăcăminte minerale și în u rma studiilor preliminare a început
amenajarea viitoa rei stațiuni balneoclimaterice.
Ulterior mai multe instituții ale statului și -au ridicat pavilioane de tratament și cazare cum sunt:
Hotel Silva, Sanatoriul militar, Vila Băncii Naționale și Vila CFR. În anul 1938 s -a construit Hotelul
Balneara, actualul Hotel Parc, iar diverși întreprinzători particulari au construit numeroase vile, multe
dintre ele adevărate capodopere de arhitectură.
Factori naturali de cură: ape minerale clorurate -sodice, iodurate, br omurate, sulfuroase, slab
bicarbonatate, hipotone, conțin până la 38,3 % mg brom si 41, 8 % mg iod.
Apele concentrate sărate sulfuroase au mineralizare de până la 160 g % și conțin hidrogen sulfurat
în concentrație mare până la 0,350 %. Apele izvoarelor de cură internă slab mineralizate sunt caracterizate
printr -o concentrație mică de hidrogen sulfurat și clor, bogate în bicarbonați; bioclimat de crutare.
Indicații terapeutice: afecțiuni ORL (rinosinuzite cronice, sinuzite, amigdalite, stepticocice,
rinofer infite, laringite, micoze orofaringiene); afecțiuni respiratorii (bronșita cronică, traheobronșita,
emfizen pulmonar, astm bronșic alergic); afecțiuni reumatismale degenerative; afecțiuni reumatismale
articulare; sechele, post -traumatice; afecțiuni neurolo gice periferice si centrale (pareze, sechele
poliomelitice); afecțiuni asociate (ginecologice, endocrine, boli profesionale).

2.3.5 BORSEC

O veche statiune, deschisa tot timpul anului, cu numeroase izvoare de ape minerale carbo –
gazoase, cu calciu si magn eziu, situata in jud. Harghita, la 20 km de Toplita. Apele minerale din zona au
fost recomandate pentru actiunile lor tamaduitoare de catre medicul italian Burcello in 1594.
Statiunea Borsec este recomandata in tratamentul bolilor cardiovasculare (insufici enta mitrala
compensatorie si insuficienta cardiaca, hipertensiune, varice), al bolilor endocrine (hipertiroidie, boala
Basedow, starea de prepubertate la copii supraponderali), dischinezie biliara, boli digestive (gastrita
cronica hipoacida, constipatie c ronica, colita cronica nespecifica), colicistita cronica necalcaroasa,
tulburari renale si ale aparatului urinar, nevroza astenica, boli dermatologice, metabolice si de nutritie etc.

46
2.3.6 VATRA DORNEI

Adevărata dezvoltare a localității Vatra Dornei a în ceput după ce calitățile curative ale izvoarelor
minerale și ale turbăriilor din zonă au început să fie cunoscute,nu numai de localnici ci și de autorități.
După ce în anul 1806 medicul Ignatz Pluschk a făcut analiza apelor de la Poiana Negri acestea au
devenit în scurt timp celebre.Puțin mai târziu sunt descoperite și calitățile balneare ale apelor
carbogazoase astefel că numeroase persoane încep să vină aici pentru tratament.
În anul 1845 se ridică și primul stabiliment balnear ,o construcție de le mn care nu a rezistat
timpului.
Dupa procesul de modernizare a stațiunii , prin captări de izvoare și aplicarea primelor
tratamente cu nămol de turbă crește și importanța orașului acesta căpătând un nume pe harta statiuni lor
balneare românești.
Valorificarea izvo arelor minerale din depresiunea Dornelor constituie principalul obiectiv al
activității industriale din zonă.
De asemenea vatra dornei are întreprinderi importante în domeniul alimentar ,care perpetuează
activitatea seculară a oamenilor de aici ,și anumecr eșterea animalelor și valorificarea produselor lactate
,iar o alta este reprezentată de comercializarea lemnului ,o activitate pe cat de profitabilă pe a tât de
dăunătoare pentru mediu.
În trecut Vatra Dornei și zonele limitrofe erau renumite ca fiind una d intre cele mai
importante zone miniere din România însă acum ,evident această ramură a decăzut foarte mul t
devenind aproape inexistentă.
Resurse balneare și amenajări turistice
Factori naturali:
• Apele minerale carbogazoase, hipotone, atermale, bicarbonatat e sodice, calcice si feruginoase
• Mofete naturale de sonda cu mare puritate si concentratie de CO2
• Namolul de turba din Tinovul Mare Poiana Stampei caracterizat ca turba oligotrofa slab
mineralizata, bine descompusa cu continut mare de c oloizi organici si a cizi humici
• Ape minerale sulfuroase din zona Iacobeni
• Bioclimat tonic, stimulent cu nuante de sedare. Concentratie mare de aeroioni negative
Indicații de tratament:
1) Boli ale aparatului cardiovascular
• Boli ale miocardului
• Afecțiuni valvulare
• Boli ale vaselor de sânge

47
2) Boli ale aparatului locomotor(reumatismale și nereumatismale)
• Afecțiuni articulare cu character inflamator
• Boli ale oaselor mușchi lor și tendoanelor
3) Boli ale sistemului nervos
• Afecțiuni ale sistemului nervos periferic
• Afecțiuni ale sistemului nervos central
4) Boli ale sângelui și organelorhematopoietice
• Anemiile hipocrome
5) Boli asociate
• Boli endocrine (hipertiroidii)
• Boli ginecologice

2.3.7 BĂILE OLĂNEȘTI

Orașul -stațiune Băile Olănești este situat în județul Vâlcea, în partea central -sudică a țării, la o
altitudine medie de 450 m.
Poziția geografică și cadrul natural din localitatea Băile Olănești creează un bioclimat sedativ, de
cruța re, favorabil organismului tot timpul anului, atât sub aspect cutanat cât și respirator, acțio nând
profilactic și terapeutic.
Cercetările efectuate de Institutul de Medicină Fizică, Balneoclimatologie și Recuperare Medicală
din București, privind influenta climatului din Olănești asupra organismului (perioada 1966 -1975) au dus
la concluzia că este un bioclimat favorabil în tot cursul anului, mai ales în lunile april ie-mai și septembrie –
octombrie.
Băile Olănești face parte din categoria stațiunilor permanent e, unde se fac tratamente pe parcursul
întregului an. Profilul ei este determinat de complexul de factori naturali dar și de dotă rile de care dispune
stațiunea.
În ceea ce privește apele minerale de pe Valea Oltului, ipoteza emisă în 1887 de Gr.
Cobâlcescu este admisă până în zilele noastre de majoritatea cercetătorilor.
Potrivit acesteia, apele minerale sulfuroase de la Băile Olănești își datoresc mineralizarea
proceselor chimice de dizolvare ce au loc, pe parcursul circulației apelor, în conglomeratele eo cene.
În ultimele trei decenii cercetările hidrogeologice au reușit, în general, să stabilească raporturile
existente între diversele formațiuni geologice și principalele tipuri hidrochimice de ape minerale, în mod
special originea apelor sulfuroase 1 -a preocupat în acești ani pe M. Feru, care a constatat următoarele cu
privire la apele minerale sulfuroase de la Băile Olănești:

48
• Caracterul chimic al apelor minerale clorosodice, bromoiodurate, sulfuroase cu conținut redus de
sulfați și conținut apreciabil î n acid boric, precum și prezența amoniului, sunt specifice apelor de
zăcămint;
• Apele sunt însoțite de gaze libere, constituite în proporție de 70 – 97% din metan și omologii
săi superiori, prezentând caracteristica unor gaze petrolifere ce le antrenează sp re suprafață;
• Diversele grade de diluare și diversificare hidrochimică sunt cauzate de amestecul în proporții
diferite cu alte componente provenite din apele de infiltrație;
• Hidrogenul sulfurat a fost considerat de cercetătorii anteriori ca un produs rezul tat
prin oxidarea sulfurilor, în special a piritelor, existente în conglomerate eocene, fără să țină seama de lipsa
de concordanță dintre calitatea acestuia, mineralizarea apelor, debitul surselor sau de faptul că ele apar
numai la nivelul conglomeratic in ferior, deși orizontul superior ar e același caracter petrografic.
Circulația acestor ape spre suprafață este facilitată și de rețeaua de falii, fisuri, crăpături ce străbat
în toate direcțiile depozitele eocene formate din conglomerate.
Asemenea cute se po t observa pe valea Cheii, valea Tisei, valea Olăneștiului, valea Piciorul
Porcului la Muereasca – fapt ce explică și prezența unor izvoare minerale în aceste văi.
S-a mai demonstrat că volumul apelor minerale din zonă este influențat și de infiltrațiile ma sive
ale apelor din precipitații, mai a les în zona Munților Căpățânii.
Având în vedere gradul de îndepărtare – diluția – a chimismului apelor minerale, în comparație cu
apa sondelor, sursele minerale de la Băile Olănești au fost încadrate în mai multe tipu ri:
– Izvoare minerale cu apa similară apei de sonde;
– Izvoare la care se observă schimbările chimismului din cauza unor factori externi
(precipitații mari căzute în bazinul hidroge ografic sau fenomene seismice);
– Izvoare minerale inconstante în timp și independente de agenți
perturbatori; se crede că sunt influențate de ape de infiltrație care circulă cu viteze foarte mici; Stațiunea
vâlceană Băile Olănești ocupă primul loc printre s tațiunile balneoclimaterice din
România în ceea ce privește: numărul de izvo are, debitul total zilnic al lor, varietatea
compoziției și a concentrației apelor minerale.
Există alte zece surse hidrominerale necaptate, cu potențial de a fi folosite în cura internă.
Pentru cura externă (balneație) sunt folosite două izvoare minerale și patru sonde.

2.4 TENDINTE ACTUALE PRIVIND TURISMUL TERMOMINERAL

Acest principiu functioneaza si in cazul unei cereri individuale ce vizeaza beneficii psihologice
de pe urma unei calatorii, sau afaceri ce -si propune drept scop incasarea de profit – prin furnizarea de

49
bunuri substantiale si servicii catre turisti, sau chiar in cazul unei comunitati – gazda ce vede turismul in
termenii castigului economic si prosperita tii zonei pe care o reprezinta.
Agentii economici cauta sa satisfaca dorinte fizice si p sihologice. Cum trebuie sa fie alocate
aceste resurse rare in scopul satisfacerii unei varietati de nevoi si dorinte? Aceasta este intrebarea
careia teoria si practica economica din domeniul turismului incearca sa -i dea un raspuns cat mai
acceptabil.
Din a ceasta perspectiva pot fi nominalizate cel putin trei sco puri importante ale
turismului:
1. maximizarea importantei experientei psihologice pentru turisti;
2. maximizarea profiturilor firmelor ce furnizeaza bunuri materiale si servicii turistilor;
3. maximizarea ef ectelor – primare si secundare – induse de investitiile turistice asupra unei
comunitati sau regiuni.[1]
Aceste obiective sunt adesea compatibile; maximizand experienta psihologica, se creeaza o
clientela fericita, ceea ce face sa revina, sa cheltuie bani si sa satisfaca pe fiecare ofertant din industria
turisti ca si dintr -o regiune oarecare.
In unele cazuri insa, ace ste scopuri sunt incompatibile.
Un obiectiv precum maximizarea profitului obtinut intr -o zona turistica mica poate cauza
dezvoltarea capacitat ilor peste disponibilitatile locului, ceea ce conduce la suprautilizare a si declinul
placerii psihice.
Exagerata accentuare a turismului ca element in dezvoltarea economica poate avea aceleasi
rezultate. Pot aparea, de asemenea, ciocniri intre utilizarea r esurselor pentru turism si potentialitatea
utilizarii acestora pentru alte forme al e activitatii social -economice.
Din evolutia de pana acum a turismului international se desprind urmatoarele aspecte caracteristice
ale cererii de servicii turistice:
– tendin ta de dezvoltare continuu ascendenta, care dupa toate premisele, va fi de lunga durata,
desi in perspectiva ritmurile de crestere vor fi probabil mai lente decat cele inregistrate in ultimul
deceniu;
– diversificarea continua a cererii, ca o consecinta a evo lutiei preferintelor turistilor si a
modificarii categoriilor de varsta, pe de o parte, si a transformarii turismului intr -o activitate cu caracter
de masa, pe de alta parte;
– se inregistreaza diferente apreciabile de la o tara la alta si de la o zona geogr afica la alta a
ritmurilor de dezvoltare a turismului. In ceea ce priveste ponderea diferitelor regiuni geografice in
traficul turistic international, se observa o mare concentrare atat din punct de vedere a tarilor primitoare,
cat mai ales a tarilor trimi tatoare, Europa fiind pe primul loc;

50
– ritmurile cele mai rapide de crestere la sosirile de turisti au fost inregistrate, incepand din anul
1960, de tarile din Europa, printre care si Romania;
– tendinta turismului international de a se dezvolta intr -un ritm m ai rapid, avand ca scop
distractia, relaxarea sau diferite motive personale (cultura, sanatate etc.), fata de turismul international in
scopuri de afaceri;
– tendinta turismului international de a reprezenta proportii crescande in bugetele de familie ale
populatiei;
– tendinta de scadere a duratei de sedere a turistilor intr -o tara (zona geografica).
– tendinta generala manifestata in calatoriile turistice internationale de a vizita un numar din ce
in ce mai mare de tari, ca urmare a perfectionarilor tehnice in t ransporturi, in special in sectorul
transporturilor aeriene, care joaca un rol de prim ordin pentru deplasarea vizitatorilor spre destinatiile
turistice indepartate.
Pentru Romania, considerata ca o tara cu un mare potential turistic de primire, concluziil e ce se
desprind din analiza evolutiei turismului pe plan mondial au o deosebita insemnatate, servind la
orientarea spre dezvoltarea industriei turismului, bazata pe o politica corespunzatoare de investitii si pe
continua diversificare si specializare a se rviciilor oferite turistilor potentiali.[2]

51

PARTEA A DOUA -CERCETĂRI PROPRII

52
CAPITOLUL 3

METODOLOGIA CERCETĂRII

Pentru definirea termenului generic ‗‘metodologie‘‘ este necesar a se face și alte precizări privind
terminologia specifică. Prin metodologie se înțelege un ansamblu de metode și instrumente utilizat e pentru
investigarea unui subiect și pentru pre zentarea rezultatelor obținute.
Metodologia se utilizează, în primul rând, cu referire la demersuri dedicate documentării,
experimentării, analize comparative, elaborării de soluții și modele, investigarea re alității, previzionarea
unor evenimente.
Cercetarea științifică este asociată, adesea, cu dezvoltarea tehnologică (cercetaredezvoltare –
inovare) și, în acest context, are trei componente de bază: cercetarea științifică fundamentală, cercetarea
științifică a plicată și dezvoltarea tehnologică. În sens larg, prin metodologia cercetării științifice, se
înțelege ansamblul metodelor utilizate în cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, spus mai direct,
știința efectuării cercetării.
Sub aspect etimologic , termenul ‗‘metodologie‘‘ rezultă prin asocierea a două cuvinte grecești:
metodos (drum, cale) și logos (știință).În mod practic, prin metodologia cercetării înțelegem existența unei
discipline, a unor reguli, în care se stabilesc și se dezvoltă modalităț ile de realizare a cunoașterii științifice.
“ Știința este o ușă a cărei cheie este cercetarea” Anton Pann

3.1. SCOPUL TEZEI

Prima etapă a cercetării o reprezintă fixarea scopului temei de cercetare. Aceasta a fost stabilită în
functie de informațiile o ferite în literatura de specialitate, de problemele rămase nesoluționate în cadrul
teoriilor existente sau care nu și -au gasit o soluție corespunzatoare, dar și de preocupările teoretice și
practice ale cercetătorului (doctorandului).
Scopul prezentei teze de doctorat este acela de a realiza un studiu la nivelul orașului – stațiunea
Buziaș referitor la posibilitatea dezvoltării acesteia prin turism, și turism balnear, precum și impactul unor
propuneri de dezvoltare asupra dezvoltării stațiunii.
Lucrarea ilu strează problemele și resursele mediului balnear precum și eforturile asociate ale
structurilor locale și ale agenților economici de a crea un cadru favorabil modernizării și dezvoltării
acestui segment, competitiv, cu accent pe dimensiunea spațială a aces tuia.

53
Având in vedere necesitatea dezvoltării acestui segment de turism – turismul de sănătate, cat si
gradul avansat de uzură al societăților balneare, se impun in mod stringent si obligatoriu, investițiile ca
unic mod de redresare atât din punct de veder e al bazei materiale, cat si a tratamentului balnear.
S-a luat în studiu dezvoltarea turismului termomineral în stațiunea Buziaș. Analiza acestei
stațiuni, precum și a preferințelor turisților în ceea ce privește turismul ne -a permis să urmărim eventualele
corelații care pot să apară între oferta operatorilor din acest domeniu și nevoile turiștilor.
Pentru a desfășura corespunzător analiza am parcurs următoarele etape:
– întocmirea planului tezei;
– culegerea informațiilor statistice;
– prelucrarea și interpretar ea informațiilor statistice, compararea acestora, acolo unde a fost cazul
cu cercetările specialiștilor din domeniu pe baza informațiilor cuprinse în literatura de specialitate;
– aplicarea cercetării de teren;
– prelucrarea și interpretarea informațiilor cupr inse în cercetarea de teren;
– elaborarea concluziilor.

3.2 OBIECTIVUL CERCETĂRII

Se referă la problemele ce trebuie urmărite și soluționate în cadrul cercetării întreprinse. Aceste
obiective decurg din tematica cercetării și se referă la aspecte ce urmeaz ă a fi soluționate de cercetare; am
formulat în legatura cu acest scop ipoteze explicative pe parcursul întregii lucrări.
Obiectivul principal al cercetării întreprinse este acela de a realiza o radiografie a stadiului actual
al turismului în stațiunea Buz iaș și posibilitatea dezvoltării acestei zone prin implementarea unor proiecte
de dezvoltare cum ar fi: înființarea unui centru SPA, dezvoltarea unor ciclotrasee, promovarea
festivalurilor din stațiune etc.
Pentru realizarea cercetării a fost nevoie de stu dierea amănunțită a literaturii de specialitate din
acest domeniu precum și de compararea zonei studiate cu alte zone asemănătoare din țară precum: Băile
Herculane sau Băile Felix.

3.3. LOCALIZAREA CERCETĂRII

Cercetarea pentru teza de doctorat, intitulat ă „Cercetări privind dezvoltarea turismului
termomineral în partea de vest luând Modelul Occidental’’ Occidental’’ s-a realizat pe parcursul a
trei ani, respectiv intervalul cuprins între anii 2014 – 2017.

54

3.3.1 LOCALIZAREA ÎN TIMP

Pe parcursul acestei p erioade s -au susținut o serie de examene pe domeniu sau domenii conexe,
prevăzute în planul de pregătire doctorală, promovat e cu calificativul foarte bine.
De asemenea s -au susținut trei referate de cercetare, referate care au susținut studiul bibliografic și
practic aferent domeniului de cercetare în care se încadrează teza de doctorat: Structura cercetările
efectuate

Fig.3.1 Etapele în timp a cercetările efectuate
The stages in time of the research conducted
Sursa: Construcție proprie
–
–
– referatul 1 intitulat „Cercetări privind turismul termomineral în Vestul României‖ promovat cu
calificativul foarte bine;
– referatul 2 intitulat „Analiza resurselor termominerale din Vestul României‖ promovat cu calificativul
foarte bine;
– referatul 3 intitulat „Posibilitati de dezvoltare a turismului termomineral in Vestul Romaniei‖ promovat
cu calificativul foarte bine.
Cercetarea s -a realizat pe trei nivele:
▪ La nivel național – am realizat prin prelucrarea și interpretarea datelor statistice o
radiografie a tu rismului termomineral, a infrastructurii și serviciilor din mediul turismului românesc;

55
▪ La nivel județean – analiza a urmărit interpretarea informațiilor la nivelul județului Timiș
pe aceeași structură ca și cea de la nivel macroeconomic;
▪ La nivel local, s -a realizat studiul de caz referitor la stadiul actual și dezvoltarea
turismului în Stațiunea Buziaș.

3.3.2 LOCALIZAREA ÎN SPAȚIU

Localizarea cercetărilor pentru lucrarea de „Cercetări privind dezvoltarea turismului
termomineral în partea de vest luând M odelul Occidental face referire l a teritoriul județului Timiș în
general și al orașului Buziaș în special.
Stațiunea Buziaș este situată în sud -vestul României, la întretăierea paralelei de 45°37´ latitudine
nordică cu meridianul de 21°48´ longitudine esti că. Pe lângă localitatea propriu -zisă, cuprinde în limitele
sale și satele Bacova și Silagiu.
Se învecinează la nord cu comuna Racovița, la est cu comuna Darova, la vest cu comunele
Chevereșu Mare și Nițchidorf, iar la sud cu jude țul Caraș -Severin.
Buziasu l incepe sa devina foarte cunoscut incepand cu anul 1809, cand au fost descoperite aici
izvoarele cu apa tamaduitoare de catre un doctor, care a adus la cunostinta acest lucru autoritatilor. In
urma observarii eruptiei izvoarelor si analizelor chimice efec tuate asupra apelor s -au constatat
proprietatile curative ale acestora, ca urmare a continutului ridicat de minerale pe care il contin. De -a
lungul timpului s -a dezvoltat aici o adevarată stațiune, fiind ridicate începand cu anul 1815 cele două
parcuri, a caror misiune a fost aceea de a crea un climat special, cu numeroase conditii, care sa completez e
cu succes curele urmate aici.
În limitele actuale, teitoriul orașului are o suprafață de 105,2 km², pe care în prezent trăiesc
aproximativ 9000 de locuitori. Altitudinea medie a orașului este de 128 m.

3.4. MATERIALUL DE STUDIU

Cercetarea reprezintă una din funcțiile științei, a doua funcție fiind interpretarea. Pentru cercetare
aspectele definitorii sunt investigarea realității concrete, in mod sistematic ș i pe baza observației și
experimentului, urmărind descrierea și clasificarea calitativă de ordin logic, cât și înregistrarea cantitativă
de ordin matematic.

56
Prin metodele și mijloacele utilizate s -a urmărit o prelucrare cât mai exactă a tuturor datelor pu se
la dispoziție de diferite instituții, cu scopul analizării obiective a stațiunilor balneoclimaterice existente în
momentul de față în arealul studiat, dar și a prezentării vastului potențial turistic balnear existent în vestul
țării, pe baza căruia se p ot dezvolta alte centre moderne, de interes local sau național.
Pe parcursul elaborării acestei lucrări am identificat sursele bibliografice relevante pentru tema
cercetării. Între s ursele bibliografice se găsesc:
a) documente primare: cărți, monografii, teze , diferite publicații, studii, cursuri, sinteze,
articole, rapoarte de cercetare, rapoarte de activitate, rapoarte statistice, planuri, programe, str ategii,
legislația din domeniu.
b) documente secundare: prelucrări analitice și sistematice a documentelor pri mare.
Elaborarea acestei teze de doctorat are la bază studierea unui diversificat material bibliografic din
literatura de specialitate. O parte importantă din bibliografia studiată se regăsește în conținutul tezei de
doctorat .
Partea teoretică a tezei de d octorat a rezultat din studiul literaturii de specialitate, din culegerea și
interpretarea datelor statistice puse la dispoziție de statistica europeană, Institutul Național de Statistică și
Direcția de Statistică al județul ui Timiș.
Datele statistice obți nute în timpul observării sunt, de regulă, variate și de volum mare. Ele trebuie
sistematizate, centralizate și grupate pentru a fi pregătite în vederea prelucrării. Numai în urma prelucrării
pot fi evidențiate trăsăturile și tendințele esențiale din evolu ția fenomenului studiat. Prelucrarea primară a
datelor statistice culese cuprinde operațiile de clas ificare, grupare, centralizare.
Partea practică a constat în analiza situației curente a stațiunii Buziaș, analiza punctelor tari și
slabe ale acestei desti nații turistice, precum și a oportunităților și riscurilor acestei stațiuni, dar cel mai
important, în elaborarea unor propuneri concrete de dezvoltare a turismului în stațiunea Buziaș.

3.5 MATERIALE FOLOSITE ÎN CAZUL CERCETĂRII EFECTUATE

Desfășurarea cu succes a unei cercetări presupune parcurger ea unor etape obligatorii [26]:
▪ elaborarea programului de cercetare,
▪ executarea cercetării,
▪ analiza și interpretarea datelor,
▪ redactarea studiului,
▪ elaborarea concluziilor.
La nivel național și al județului cerce tările au constat în consultarea datelor statistice puse la
dispoziție de Institutul Național de Statistică.

57

Prelucrarea datelor statistice ale regiunii Vest și a datelor statistice de la Direcția de Statistică a
Județului Timiș. S -a elaborat o situație s tructurală și evolutivă în ceea ce privește situația serviciilo r din
turismul județului Timiș.
La nivelul regiunii au fost elaborate două tipuri de cercetări desfășurate astfel:
– cercetari de birou (desk research)
– cercetari de teren (field research).
Cerce tările de birou au constat în consultarea datelor statistice și a unor documente interne puse
la dispoziție de autoritățile locale. Rezultatele referitoare la interpretarea și prelucrarea acestora sunt
cuprinse în capitolul 6.
Cercetarea de teren a fost re alizată în intervalul septembrie 2016 – mai 2017 pe întreg teritoriul.
Studiul de teren a urmat o succesiune de etape:
➢ Stabilirea temei;
➢ Stabilirea obiectivelor urmărite prin aplicarea sondajului;
➢ Culegerea datelor;
➢ Prelucrarea și interpretarea datelor cul ese;
➢ Redactarea și prezentarea raportului final.
Etapa prelucrării și interpretării informațiilor colectate din teren este etapa pe parcursul căreia am
procedat la ordonarea și sistematizarea informațiilor obținute și utilizarea lor pentru a construi expli cații
temeinice în legătură cu cele observate.
Ultima etapa a cercetării este reprezentată de elaborarea rapoartelor de cercetare și comunicarea
acestora, analiza diverselor corelații care au rezultat din cercetarea de teren.

58
CAPITOLUL 4

RESURSE TERMOMIN ERALE EXISTENTE ÎN VESTUL ROMÂNIEI –
DESCRIERE ȘI GRAD DE VALORIFICARE

Structura geologică și tectonica Regiunii Vest au favorizat exploatarea și valorificarea bogatelor
ape termale, minerale și de apă plată din regiune, care au fost cunoscute și capt ate d in cele mai vechi
timpuri.
Potențialul balnear al apelor termale este valorificat în următoarele stațiuni de interes național și
regional: Băile Herculane (județul Caraș -Severin), Geoagiu -Băi (județul Hunedoara) și Moneasa
(județul Arad), dar și în alte st ațiuni mai mici, de interes local. Sunt valorificate intens apele minerale de
la Lipova (județul Arad) și Buziaș (județul Timiș), precum și apa plată de la Băile Herculane.

4.1 TIPURI DE APE TERMOMINERALE PE GRUPE ȘI UTILIZĂRI SPECIFICE
EXISTENTE ÎN VESTU L ȚĂRII

Prezența apelor geotermale și termominerale pe teritoriul României este legată de
tectonică, anomalii hidrogeot ermice, conductivitate termică.
Acestea nu sunt pure, ci reprezintă diferite concentrații minerale de săruri solubile, existând
astfel a pe termale bicarbonate, sulfuroase, clorurate, clorurat -sulfuroase, cu utilizări multiple în cura
externă și se găsesc în stațiunile: Băile Herculane, Călimănești, Căciulata, Băile Felix, Băile 1 Mai,
Călacea

4.2 DESCRIERE ȘI GRAD DE VALORIFICARE A RESURS ELOR TERMOMINERALE
PE STAȚIUNI

Această valoare este accentuată de complexitatea factorilor naturali, respectiv regăsirea în aceași
stațiune a factorilor principali de mediu, alături de o gamă largă de substanțe minerale de cură, cu efecte
polifactoriale benefice și de existența în România a tuturor tipurilor de substanțe minerale balneare care
pot fi utilizate în întreaga gamă a profilurilor de tratament balneare.

59
4.2.1 BĂILE FELIX RESURSA TERMOMINERALA ROMÂNEASCA

Apele de la Felix sunt bune pentru tr atarea de: afectiuni reumatismale inflamatorii;
afectiuni reumatismale degenerative; afectiuni reumatismale abarticulare; afectiuni postraumatice;
afectiuni neurologice centrale si periferice; afectiuni ginecologice; afectiuni asociate.

4.2.2 BĂILE 1 MAI

Efectul terapeutic al apelor minerale de aici a fost descoperit cu foarte mulți ani în urmă. Băile s –
au numit, pe rând: Băile Sfântului Ladislau, Băile Haieului și apoi Băile Episcopești, în 1374 aflându -se
în proprietatea Episcopiei Romano -Catol ice din O radea.
Primele tratamente s -au făcut prin aplicarea nămolului scos de pe fundul albiei pârâului Pețea pe
partea dureroasă a corpului. Primele baze de tratament s -au construit între anii 1950 -1960. Începând cu
anul 1978 stațiunea s -a dezvoltat continuu. Ștr andul Venus este cel mai m are ștrand termal din stațiune.
Se găsesc numeroase izvoare cu apă minerală care sunt indicate în tratarea afecțiunilor
reumatice degenerative. Apele minerale termale au o temperatură de 42o, bicarbonatate ușor,
radioactive, sulfa tate, calcice, sodice și silicioase. Bioclimatul este sedativ, de cruțare, iar nămolul este
sapropelic.
Afecțiuni ale aparatului locomotor (reumatismale degenerative, inflamatorii,
abarticulare, posttraumatice), afecțiuni gine cologice.
Boli asociate: afecțiuni funcționale ale sistemului nervos central și periferic; boli ale aparatului
cardiovascular; gastrite cronice; hepato -colecistite cronice; litiaze renale.

4.2.3 RESURSE TERMOMINERALE LA TINCA

Existența apelor minerale și termomin erale cu un bogat conținut de substanțe active necesare
organismului pentru menținerea unui echilibru perfect al metabolismului face ca Stațiunea
Balneoclimaterică Tinca să fie recomandată pentru tratarea unui spectru foarte larg de afecțiuni:
– boli reumati smale ți sechele postreumatismale
– boli ale aparatului digestiv și al glandelor anexe,gastrite cornice,colite și
enterocolite,ulcer gastroduodenal,afecțiuni hepatobiliare,diskinezii b iliare,afectiuni
hepatobiliare,
– boli ale sitemului nervos,nevroze astenice ,

60
– boli metabolice,diabet zaharat ,gută

IZVORUL NR.1
Apa minerală sodica ,ușor corosod ică ,hipotonica și hipotermală.
Recomandata în cura interna în afecțiuni ale:
-tubului digestive,
-enterocol ite ,gastro -enterocolită,colită
-afecțiuni inflamatorii croni ce ale căilor urinare,litiaze urinare
IZVORUL NR.4
Alcalina carbogazoasă de tipul Vichy -Gelestins cu gus t plăcut și culoare critalină .
Recomandată în afecțiuni :
-Gastrointestinal,Hepato -biliare,Litiaze urinare acide

4.2.4 BĂILE HERCULANE

Stațiunea se a flå în sud -vestul țării, în județul Caraș Severin, la o altitudine medie de 160 m, pe
valea Râului Cerna, fiind străjuită la est de Munții Mehedinți și la vest de Munții Cernei.Centrele urbane
cele mai apropiate sunt Orșova (19 km), Drobeta -Turnu Severin ( 41 km) și Caransebeș (71 km ).
Principala caracteristică a apelor minerale în Băile Herculane constă în concentrația foarte mare
de hidrogen sulfurat, cu un maxim de 60 mg/1. Bioclimat sedativ de cruțare, cu o aeroionizare foarte
puternică, de peste 2.000 i oni negativi/cm3.
Apele minerale și termale de la Băile Herculane au un efect curativ dovedit în afecțiuni
reumatismale degenerative (spondiloză cervicală dorsală și lombară însoțită sau nu de cervicobrahialgii,
lombosciatalgii, artroze, poliatroze), afecț iuni reumatismale inflamatorii (spondilită anchilozantă),
afecțiuni reumatismale abarticulare (tendinoze, tendoperiostoze,

61
periartrita scapulo -humerală), afecțiuni posttraumatice (redori articulare posttraumatice, stări după
fracturi, entorse, luxa ții), afecțiuni neurologice periferice (pareze și paralizii), afecțiuni metabolice și de
nutriție (forme ușoare de diabet, artropatii gutoase, hiperlipemii), afecțiuni asociate (ginecologice,
respiratorii, otorinolaringologice, afecțiuni ale tubului digest iv, dermatologice, cardi ovasculare, boli
profesionale).

4.2.5 SOVATA

Stațiune cu sezon permanent, Sovata a fost menționată pentru prima data ca loc tămăduitor într –
un document din 1597, dar abia în 1850 devine stațiune balneară. Este înconjurată de dealurile Cireșelu
(912 m), Capela (720 m), Bechiș (1.079 m), Dealul Mic și Muntele de Sare, fiind acoperită cu păduri de
fagi, stejari, carpeni, ulm i, castan i, brazi și mesteceni.
Renumele Sovatei se datorează lacurilor Ursu (46.000 m2), Aluniș (9.000 m2), Verde (5.000m2),
Negru, Roșu, Mierlei și Șerpilor, cu ape clorurate (cu concentrație mare – de la 40 la 250 g/litru) și sodice,
prezentînd fenomenul de heliotermie (vara, temperatura apei variază în funcție de acumularea căldurii
solare în apa sărată, apa caldă fiind protejată de un strat de apă proaspată provenită din râulețe, care nu se
amestecă cu apă sarată, ci se menține la suprafată, acționînd ca un izolator termi c
Stațiunea este indicată pentru tratamentul bolilor ginecologice (insuficiență ovariană, cervicită
cronică, metrosalpingită cronică, sterilitate) dar și pentru afectiuni degenerative, inflamatorii și
reumatismale (spondiloză cervicală, dorsală și lombară, artroză, poliartroză, dureri articulare, tendinite,
tendimiozită, poliartrită scapulohumerală), stări posttraumatismale (după operații vindecate la articulații,
mușchi, oase, dupa luxații și entorse), pentru boli ale sistemului nervos periferic (pareze uș oare, sechele
ale poliomielitei, polinevrite), tulburări endocrine (hipotiroidie, urmare unui tratament endocrinologic),
boli cardiovasculare (ulcerații, acrocianoză).

4.2.6 MONEASA

Stațiunea este situată în județul Arad, la poalele masivului Codru -Moma, pe valea pârâului
Moneasa, înconjurată de culmi împădurite,la altitudinea de 290 m, la distanța de 20 km de orașul Sebiș și
la 110 km de Arad.
Apele termominerale au fost cunoscute aici inca de pe vremea romanilor, care posibil sa fi avut in
zona terme. S traveche vatra romaneasca, regiunea in care se afla situata statiunea
In 1865, izvoarele de ape termominerale sunt analizate, sub aspectul compozitiei lor chimice,
apele curative continand sulfat de potasiu, carbonat de potasiu, sulfat de sodiu, bicarbona t de calciu,

62
bicarbonat de magneziu, bicarbonat de siliciu, oxid de aluminiu, temperatura apei fiind de 32,5 grade la
izvorul 1, 31,8 grade la izv orul 2 si 25,2 grade la izvorul
3. La 13 mai 1886, Moneasa obtine de la Ministerul de Interne Imperial de la Vien a denumirea de statiune
balneara. Cinci ani mai tarziu intra in proprietatea contelui Wenenhelm, care initiaza constructia caii ferate
cu ecartament ingust, Sebes -Moneasa, pentru a facilita transportul turistilor in statiune. In acelasi timp au
fost intrep rinse transformari edilitare prin ridicarea unor edificii noi, dupa tipicul si amprenta vremii. De
asemenea, orchestra din Ineu concerteaza aici zilnic.
Cercetările geologice efectuate ulterior au condus la de talierea structurii geologice a
Munților Codru – Moma, prin separarea zonei Moneasa de pânzele de Finiș, Moma și Deva. În anul 1983
ca rezultat al cercetărilor efectuate de M.Ștefănescu și colaboratori i pun în evidență o nouă pânză
tectonică, respectiv pânza de Șeasa și separă în cadrul pânzei de Finiș din zona Moneasa, pânzele chimice
de Armanu și Șeasa și pânza mediteraneană de Finiș.
Sonda 4666(S5) săpată în cetrul stațiunii, arată dispariția rapidă spre sud a depozitelor carbonatice
ale pânzei de Finiș, sub diabazele și șisturile argiloase permiene ale pânzei Moma. Ele se ridică în trepte
spre sud sub depozitele permiene, iar grosimea calcarelor triasice se reduce treptat, ajungând la numai 65
m în s onda menționată.
Depozitele hamoclinului de Finiș din apropierea contactului cu pânza de Moma sunt puternic
tectonizate și împărțite într -o serie de blocuri de către două sisteme de folii: unul mai vechi, orientat NNV –
SSE în lungul structurii geologice și un al doilea mai nou orientat NE -SV perpendicular pe primul.
Fruntea plăcii de Moma este situată la nord de valea Moneasa și are o direcție est -vest până la
interfluviul pârîul Băilor -pârâul Pietroasa. De aici ea își schimbă brusc direcția spre sud pentru a fi
regăsită pe malul stâng al văii Moneasa, în zona centrală a localității, iar mai în aval urmează clar, cursul
râului fiind mascat de aluviuni.
Al doilea element tectonic principal al perimetrului este falia Moneasa. Ea are o direcție est -vest
perpend iculară pe direcția homoclinului de Finiș, pe care îl retează, ducând în contact direct calcarele
triasice din compartimentul sudic, deplasat spre est cu cuarțite werfeniene din compartimentul nordic.
Falia se continuă și sub depozitele pânzei de Moma.

63

4.3 MODIFICĂRI STRUCTURALE ALE OFERTEI TERMOMINERALE ROMÂNEȘTI

Oferta balneoturistică românească prin diversitatea factorilor naturali de cură permite tratarea unei
game largi de afecțiuni, valorificarea superioară a acestora putând determina dezvol tarea turismului
balnear din țara noastră.

4.3.1 STADIUL INFRASTRUCTURII DE VALORIFICARE

Scăderea performanțelor economice, înregistrată după 1989 în marea majoritate a sectoarelor
economiei naționale, a avut o legătură directă cu evoluția descrescătoar e a componentelor ofertei de turism
balnear.

Stadiul infrastructurii
de valorificare

STRUCTURI DE STRUCTURI
DE
STRUCTURI
DE AGREMENT
PRIMIRE TRATAMENT

Fig4.1.Stadiul infrastructurii de valorificare

64

STRUCTURI DE PRIMIRE

Structurile de primire turistice, indiferent de forma de proprietate si organizare, se clasifica în
functie de caracteristici le constructive, de calitatea dotar ilor si a serviciilor prestate.
Prin structuri de primire turistice clasificate, se întelege orice constructii si amenajari destinate,
prin proiectare si executie, cazarii sau servirii mesei pentru turisti, împreuna cu se rviciile specifi ce
aferente.
Structuri le de primire turistice includ:
a)structuri de primire turistice cu functiuni de cazare turistica: hoteluri, hoteluri – apartament,
moteluri, hoteluri pentru tineret, hosteluri, vile turistice, cabane, bungalouri, sate de vacanta, campinguri,
apartamente sau camere de închiriat în locuinte familiale ori în cladiri cu alta destinatie, nave fluviale si
maritime, pensiuni turistice si pensiuni agro -turistice si alte unitati cu functiuni de cazare turistica;
b)structuri de primire turistice cu functiuni de alimentatie publica: unitati de alimentatie din
incinta structurilor de primire cu functiuni de cazare, unitati de alimentatie publica situate în municipii, pe
trasee si în statiuni turistice;
c) structuri de primire turistic e cu functiuni de transport: transport feroviar, transport rutier,
transport fluvial, trasport maritim, transport pe cablu;
d) structuri de primire turistice cu functiuni de agrement: club, casino, instalatii cu dotari specifice
agrementului turistic;
e) structu ri de primire turistice cu functiuni de tratament balnear.

STRUCTURI DE TRATAMENT

Structurile specifice tratamentului balnear reprezintă elementul de bază,definitor iu, al ofertei
balneoturistice.
În cazul unităților balneare izolate, care, deseori, îndep linesc și funcțiile unei policlinici balneare,
aceste spații sunt copletate cu spații destinate unităților de lucru cu pacienții (sală pentru educație sanitară,
cabinete pentru psihoterapie de grup și individuală, circuit de profilaxie primară și secundară , circuit de
recuperare medicală) și spații anexă și de serviciu.
Echipamentul de tratament disponibil pentru aplicarea trat amentelor se compune din:
– Instalații pentru băi calde sau reci cu ape din izvoarele termale sau din lacuri ca în stațiunile:
Amara , Bazna (băi saline), Borsec, Buziaș, Slănic Prahova, Sovata;

65
– Instalații pentru aplicații de nămol prezente în toate stațiunile care dețin acest factor
natural: Amara, Bazna, Covasna, Govora, Sărata Monteoru, Sângeorz, Slănic Prahova, Sovata, Vatra
Dornei ;
– Instalații pentru electro și hidro terapie prezente în toate stațiunile;
– Instalații pentru inhaloterapie prezente în stațiunile: Buziaș, Covasna, Slănic Moldova,
etc.;
– Instalații de kinetoterapie prezente în stațiunile: Buziaș, Călimănești, Căciulata, Go vora, Băile
Herculane, Pucioasa;
– Săli de cultură fizică medicală prezente în statiunile: Bazna, Borșa, Borsec, Călimănești,
Căciulata, Covasna, Băile Felix, Băile Herculane, Olănești.
– Bazinele deschise cu ape minerale termale (Geoagiu Băi, Băile Felix, Băi le Herculane, Sărata
Monteoru);
– Curele subterane pentru asm în salinele și ștrandurile unde se pot face băi reci și aeroterapie
(Tușnad, Sovata, Sărata Monteoru, Pucioasa).
Astfel, din baza materială creată, prin concepția nouă de valorificare a factorilor naturali de cură,
prin calitatea serviciilor și calitatea personalului medical, s -a realizat structura turistică optimă într -o
stațiune balneară și o bună ofertă nu numai pentru turiștii români dar și pentru cei din străinătate.

STRUCTURI DE AGREMENT

Agrementul se defineste ca fiind ansamblul mijloacelor, echipamentelor, evenimentelor si
formelor oferite de unitati, statiuni sau zone turistice , capabile sa asigure individului sau grupului social o
stare de buna dispozitie, de placere, sa dea senzatia un ei satisfactii, unei impliniri, sa lase o im presie si o
amintire favorabila
Obiectivul principal al unui program de animatie este de a propune turistilor o serie de activitati,
de care acestia sa fie constienti ca exista si la a caror desfasurare pot sa pa rticipe activ
sau sa aleaga o viata sedentara, fara sa fie preocupati de respectivele activitati. Turistii trebuie sa fie
constienti ca activitatile exista si daca simt nevoia sa participe nimic nu ii poate impiedica38.
Serviciilor de agrement le sunt spec ifice o serie de functii care privesc atat pe turist cat si pe
organizatorii de vacante care sunt statiunile si agentii economici.
În stațiunile balneare motivația principală este tratamentul, dar și agrementul este o componentă
importantă a ofertei balneo turistice, care poate juca un rol esențial în definirea mărcii unui produs turistic,
în diferențierea de alte produse similare, în mărirea forței de atracție a unui obiectiv, stațiune sau zonă
turistică. Din păcate, atât în stațiunile balneoturistice, cât și în localitățile cu amenajări balneare, dotările

66
de agrement -divertisment, indiferent de caracterul lor sportiv -cultural, distractiv sau terapeutic, nu sunt în
marea lor majoritate corespunzătoare.
În divertismentul turiștilor, un loc important îl ocupă excursiile organizate în împrejurimile
stațiunilor. Nu întotdeauna, însă, aceste excursii sunt interesante sau cu programe judicios întocmite, de
multe ori fiind foarte încărcate sau obositoare.

4.3.2 EVOLUȚIA CAPACITĂȚII DE CAZARE TURISTICĂ ÎN PERIOADA 2 003 –
2013

În cei 10 ani cuprinși în analiză se observă un trend ascendent în evoluția c apacității de cazare turistică.
Capacitatea de cazare în stațiunile balneare din România a înregistrat o scădere
semnificativă de la 42189 locuri în 2003 la 37419 loc uri în 2009. Dar putem observa că în ultimii
ani (2003 -2013) numărul locurilor de cazare din stațiunile balneare a crescut considerabil aj ungând la
39953 locuri în 2013.
Cu toate că numărul turiștilor cazați în stațiunile balneare la nivel național a înreg istrat
creșteri în ultimii ani, ajungând de la 568257 persoane în 2003 la 678536 persoane în 2013,
ponderea turiștilor din stațiunile balneare a scăzut continuu de la 13,3% (2003) la 8,5% (2013).
Urmatoarele unitati preferate de turisti sunt vilele turisti ce care ocupa aproape 8,99 % din totalul
sosirilor. Preferinta pentru vilele turistice poate fi pusa pe seama costurilor maci de cazare, pe de o parte,
iar pe de alta parte, vilele confera intimitate si bineînteles liniste.
În privinta categoriei de confor t, tabelul 3.4, preferinta turistilor s -a îndreptat catre categoria de
doua stele, care a atras aproape ¾ din sosiri.
Explicatia acestei situatii este legata de faptul ca atât înoptarile cât si numarul de turisti au scazut
în perioada analizata cu aproape 40% , iar indicele de dinamica a avut valori sensibil apropiate pentru cei
doi indicatori, motiv pentru caredurata medie a sejurului în 2010 este aproape aceeasi ca în 1995. Cu totul
alta este situatia în ceea ce priveste durata medie a sejurului pentru tu risti straini care înregistreza un vârf
în 1995, fiind cu 62,67% mai mare, iar în 2010 mai mica cu 9 % decât în 1995.
Turistii români au petrecut cel mai mult timp în hoteluri 9,5 zile/turist, urmatoarea unitate
preferata fiind, deasemenea, vila turistica, cu o durata medie de sedere/turist de 4,9 zile.Turisti straini au
preferat sa îsi petreaca cel mai mult timp în hoteluri si pensiuni4,3 zile/turist.
Evolutia indicatorilor utilizati pentru caracterizarea dinamicii circulatiei turistice în statiunile
balne are în perioada 1995 -2010 este îngrijoratoare.Cu exceptia duratei medii a sejurului, care a suferit
mici variatii, numarul de turisti si numarul de înoptari au scazut într -un ritm mediu an nual de 3,07%
respectiv 3,04 %.

67
În cea ce priveste structurile alese pentru sejur, se poate spune ca unitatile preferate de turisti
români si straini au fost hotelurile,urmate de vilele turistice, iar ca nivel de confort românii au preferat
unitatile de o stea si de doua stele, pe când turisti straini pe cele de doua si tr ei stele.39

4.4 DIRECȚII DE EXPLOATARE DURABILĂ PRIN ACTIVITĂȚI TURISTICE
A RESURSELOR TERMOMINERALE

Directiile de dezvoltare a turismului balnear românesc sunt determinate de dezvoltarea
macroeconomica a României, de mai buna reglementare, din punct de vedere legislativ, a problemelor
acestei forme de turism si de implicarea Guvernului României în sustinerea turismului si turismului
balnear românesc.
Astfel, unul din obiective – accelerarea procesului de privatizare, a fost favorizat de hotarârea de
guve rn prin care Ministerul Turismului prelua competentele privind efectuarea privatizarii, în defavoarea
fostului Fond al Proprietatii de Stat, cu intentia declarata de a debirocratiza si simplifica proced urile de
privatizare în turism.
Marea majoritate a str ucturilor intrate în proprietate privata au intat deja în planuri mai mari sau
mai mici de modernizare,ceea ce reflecta interesul investitiilor de a schimba amaginea structuriolr de
cazare, alimentatie, tratament sau agrement ai caror pr oprietari au deveni t.
În masura în care vor realiza o noua oferta si o mai buna calitate a serviciilor vor înregistra
rezultate pe masura efortului investitional.
Alte obiective d in programul de guvernare sunt:
– armonizarea la legislatia Uniunii Europene;
– reglementarea cuprin zatoare a principiilor de dezvoltare a turismului si strategia de dezvoltare a
turismului pe termen mediu si lung;
– dezvoltarea si modernizarea bazei turistice cu doua actiuni care vizeaza direct turismul balnear;
– crearea zonelor turistice speciale, ce incl ude si statiunile balneo -climaterice;
– acordarea de facilitatii fiscale si relansarea potentialului de tratament geriatric al Institutului Ana
Aslan – Otopeni
– promovarea potentialului turistic
– dezvoltarea relatiilor cu organizatiile de turism
O buna promovar e însotita de schimbarea în bine, din punct de vedere calitativ si competitiv, a
ofertei românesti de turism balnear, cu factori naturali de cura atât de valorosi , pot face din tara noastra o
destinatie din ce în ce mai solicitata de turistii straini mai ales ca pretul sejurului balnear este accesibil
pentru acestia.

68

Principalele directii de dezvoltare au în vedere si urmatoarele actiuni:
– Îmbunatatirea ambiantei generale a statiunilor;
– Folosirea cât mai larga a resurselor naturale disponibile;
– Diversifica rea activitatii de tratament;
– Cresterea competitivitatii activitatilor de primire;
– Dezvoltarea si îmbunatatirea calitatii serviciilor din unitatile de alimentatie;
– Diversificarea dotarilor de agrement si a actiunilor specifice.
Rolul statului este major în asigurarea infrastructurii generale de calitate prin realizarea de
investitii în scopul modernizarii acesteia,în crearea cadrului legislativ stimulativ, asigurarea stabilitatii
macroeconomice si a unui mediu sanatos de afaceri.

69
CAP ITOLUL 5

CERCETĂRI ASUPRA POTENȚIALULUI TURISTIC AL STAȚIUNII
BUZIAȘ

Potențialul turistic constituie ansamblul elementelor naturale și antropice de pe teritoriu care
stârnesc interesul turiștilor conducând la realizarea unor activități turistice. În lite ratura străină deseori
pentru potențial turistic se utilizează te rmenul de destinație turistică.
Ca o recunoaștere a importanței stațiunii, Buziașul a fost, între 22 -26 august 1886, gazda celui de -al
XXIII -lea Congres ai medicilor și naturaliștilor din Ung aria și Transilvania, la care au participat specialiști
din Europa și din Asia (Japonia), în cinstea lui s -a emis o medalie comemorativă.
Se impune a menționa că în a doua jumătate a secoluilui al XIX -lea orașul Buziaș era cunoscut peste
hotare și pentru m ierea de albine care era exportată în Europa și America. Meritul principal pentru această
importantă realizare îi revine învățătorului Grand Nicolae (Recaș, județul Timiș), care în anul 1873 a
înființat la Buziaș prima asociație apicolă din Ungar ia.
Câțiva ani mai târziu a scos o publicație apicolă, unui dintre cele dintâi jurnale cu aceasta din
Europa, iar în anii 1883 și 1834 a organizat în stațiune cursuri de apicultura cu partică înternațională și
autorul unui sistem original de lăzi pentru S tupi.
În pr eajma începerii secolului nostru, Buziașul cunoaște numeroase realizări. Astfel în 1881 s -a
înființat o tipografie, unde s -au tipărit publicațiile lui Grand Nicolae și a apărut primu local (din 1892); la
18 noiembrie 1896 se inaugurează calea ferată Timișo ara — Buziaș cu o lungime de 31 km; în anul 1897
se introduce iluminatul cu lămpi cu petrol; se amenajeazâ străzile și p orașului; se modernizează Baia
feruginoasă — Baia nr. 2 (în anul 1898 dispunea de 46 de cabin bazine). Numărul celor care se tratau aici a
crescut considerabil (de la 662, în anul 1872, în inter 1885 -1895 s-a ajuns la 10 966 turiști).
Ca o recunoaștere a prestigiului de care se bucura stațiunea, menționăm vizita pe care au fost, în
septembrie 1898, împăratul Franz Iosif și moștenitorul tro nului, prințul Franz Ferdinan Buziaș.
La începutul secolului al XX -lea, Buziașul avea 2847 locuitori, a căror activitate era îndeosebi de
valorificarea apelor minerale. Dispunea de poștă, telefon (din anul 1899), școală (ridicată în anul 1899,
actuala școa lă de pe strada Republicii) etc. De aici se exporta în Germania, Rusia, Ungaria, Austria etc,
apă minerală îmbuteliată.
Tratamentul balnear se efectua în căzi de baie și 3 cabine spedaie la Baia nr. 2; 20 de căzi la
pavilionul de hidrotera – pîe; două băi m ari la Băile cu oglinzi (erau în actuala Casa de odihnă nr, 1), la
care se adaugă bazinul de în izvoarele de cură internă (feruginoase, Mihai, Iosif, Phoenix). Celor

70
veniți la tratament le erau puse la dispoziție 3 hoteluri (vile) cu 100 de camere și 50 de camere la familii
particulare în oraș.
Buziașul era reședință de plasă și avea în subordine 28 de co mune. In acest context procesul
de dezvoltare a lui a continuat. Astfel, în anul 1900 se construiește P alatul dreptului și legalității
(internatul liceului agroindustrial), precum și numeroase obiecti ve în stațiune: actuala Casă de
odihnă nr. 8 (construcția ei s -a terminat în 1901), fostul club al staț iunii (deschis în anul 1901).De
asemenea, în această perioadă, respectiv în anul 1901, s -a reamenajat Cazino ul.
Intensificarea exploatării zăcămîntuiui hidromineral, respectiv descoperirea în 17 decembrie
1903 a orizontului acvifer artezian, foarte important atît sub aspect cantitativ, cît și calitativ, a
premiselor diversificării tratamentului balnear, iar diox idul de carbon liber, care însoțea apa
mineralaă a permis, începînd, din anul 1907, valorificarea pe scară industrială a substanțelor
minerale: captarea zăcâmîntului. Aștfel, în fabrica construită în acest an, se îmbuteliau 600 kg de
CO2 și 2 000 de sticle de minerală, pe oră.
Apa minerală îmbuteliată, bine cotată pe plan intern șl internațional, a fost laureată la
expoziții unde s -a decernat me dalia de aur (Bratislava 1908).
Tratamentul balnear, mult diversificat, este amplificat sub aspect cantitativ prin construirea în
anul 1907 a actualei Băi nr. 1, cu 48 cabine echipate cu 1 —2 căzi de cură externă. Sezonul balnear
ținea de la 15 mai pînă la 1 octombrie, numărul de vilegiaiuriști fiind în continuă creștere (în 19 au
efectuat nu mai puțin de 92 000 de pro ceduri de tratament).
Din punct de vedere turistic, mare interes stîrnea, între anii 1903 —1917, forajul care debita
artezian nedirijat (s -a produs un accident tehnic, însoțit de o erupție liberă, in timpul deschiderii
orizontului artezian), pînă la 40 m în ălțime, apa, minerală și mari volume de dioxid carbon.
Localnicii numeau impropriu „geizer" această erupție liberă, anul 1905, în jurul lui s -a amenajat un
lac cu diametrul de 120 m, pe care vizitatorii Buziașuiui făceau iarna patinaj, iar vara se plimbau cu
bărcile.
Turiștii veniți în stațiune se bucurau atît de valențele terapeutice ale apelor minerale,
compatate cu cele de la Nauheim sau Wildungen, cît și de „oaza de liniște", cum era socotit parcul
ce se întindea pe zeci de hectare, sau de frumusețea va lsului și melodiilor interpretate de fanfară.
Pentru a le face mai plăcut sejurul, în anul 1937 s -a organizat la Buziaș un concurs de vară pentru
muzică și dirijori, la care au participat coruri renumite din Banat.

71
5.1 LOCALIZAREA ȘI DESCRIEREA SUCCIN TĂ A AREALULUI
CERCETĂRILOR

Buziașul este situat în sud -vestul României, la întretăierea paralelei de 45°37´ latitudine nordică cu
meridianul de 21°48´ longitudine estică. Pe lângă localitatea propriu -zisă, cuprinde în limitele sale și
satele Bacova și S ilagiu.
Se învecinează la nord cu comuna Racovița, la est cu comuna Darova, la vest cu comunele Chevereșu
Mare și Nițchidorf, iar l a sud cu județul Caraș -Severin.
În limitele actuale, teitoriul orașului are o suprafață de 105,2 km², pe care în prezent trăi esc
aproximativ 9000 de locuitori. Altitudinea medie a orașului este de 128 m .
Declarat localitate balneară încă din anul 1819, orașul propriu -zis se desfășoară pe terasa superioară a
Timișului, la contactul dintre câmpia și dealurile bănățene, în partea d e sud -est a celui mai mare județ al
țării, județul Timiș (8 678 km² suprafață sau 3,6% din teritoriul patriei noastre).

5.1.1 DESCRIEREA ADMINISTRATIVĂ A AREALULUI CERCETĂRILOR

Statiunea este localizata la o distanta ce masoara in jur de 30 km in direct ia sud est fata de orasul
Timisoara si in jur de 13 km de Lugoj , iar accesul aici se poate realiza urmand drumul european E70, ce
leaga orasul Bucuresti de orasul Timisoara pana in Lugoj , punct din care se va merge apoi pe t raseul
drumului judetean DJ592.
Desi a fost declarata statiune balneoclimaterica abia in anul 1819, primele atestari oficiale apar in
documente incepand cu anul 1072.
Buziasul incepe sa devina foarte cunoscut incepand cu anul 1809, cand au fost descoperite aici
izvoarele cu apa tamaduitoare de catre un doctor, care a adus la cunostinta acest lucru autoritatilor. In
urma observarii eruptiei izvoarelor si analizelor chimice efectuate asupra apelor s -au constatat
proprietatil e curative ale acestora, ca urmare a continutului ridicat de minerale pe care il contin. Dupa ce
informatiile referitoare la calitatile tamaduitoare ale izvoarelor minerale au fost facute publice, incepand
cu anul 1811 si -au facut aparitia aici primii oame ni care au beneficiat de tratament, fiind inaugurat astfel
primul sezon balnear de la Buzias .
De-a lungul timpului s -a dezvoltat aici o adevarata statiune, fiind ridicate incepand cu anul 1815
cele doua parcuri, a caror misiune a fost aceea de a crea un cl imat special, cu numeroase conditii, care sa
completeze cu succes curele urmate aici. Cea mai infloritoare perioada pe care a cunoscut -o statiunea a
fost in secolul al XIX -lea, cand aceasta a devenit recunoscuta pe plan european, apele sale fiind

72
comparate cu cele ale Statiunii Neuheim din Germania . In anul 1906 au fost puse in Buzias si bazele
primei fabrici de imbuteliere a apelor minerale, care au cunoscut un mare succes in zonele industrializate.
Apa imbuteliata aici a castigat in urma competitiilor si concursurilor la care a participat in timp 8 medalii,
dintre care una de aur, in cadrul Concursului din Bratislava din anul 1920. O perioada de stagnare a fost
cunoscuta la Buzias dupa revolutia din 1989, iar din nefericire, dupa anul 1995, cand a fost tre cuta drept
proprietate privata, statiunea a inceput sa decada semnificativ, pierzand in fata statiunilor exist ente in tara
si in strainatate.
Incepand cu anul 2005, s -a dezvoltat o noua strategie de marketing, care presupune derularea unor
investitii pe o durata de 8 ani, care vor avea ca rol readucerea Statiunii Buzias in prim planul statiunilor
balneare din Romania .
http://www.turismland.ro/statiunea -buzias -timis/

5.1.2 PARTICULARITĂȚILE SPECIFICE ALE CADRULUI NATURAL

Fiind asezata intr -o zona de tranzi tie intre zona de deal si de campie si avand si influente
submediteraneene, in Statiunea Buzias, climatul este unul favorabil tratamentelor desfasurate aici , aerul
fiind puternic ionizat.
Pentru cei sositi aici la tratament, principala locatie de cazare es te Hotelul Parc aflat in statiune,
care dispune de peste 200 de locuri de cazare, amenajate modern si are in dotare si un restaurant.
Buziasul se poate mandri cu faptul ca este singura locatie din imprejurimile Timisoarei ce
dispune de o vasta posibilitate de gazduire in ceea ce priveste turismul de afaceri, intrucat se gasesc aici
numeroase sali de conferinte unde pot fi desfasurate di verse intalniri sau conferinte.
Se gasesc de asemenea in cadrul statiunii mai multe atractii pentru turistii sositi aici la
tratament, printre care se numara Parcul Dendrologic, ce gazduieste numerosi arbori seculari, Muzeul
Balnear Buzias, primul de acest tip din Romania sau Colectia de Arta Populara Iulia Folea Troceanu, care
cuprinde piese vestimentare si obi ecte specifice zonei Banatului.

5.1.2.2 APELE TERMOMINERALE

Așa cum s -a arãtat la începutul prezentului îndreptar turistic, în hidrogeologia orașului -stațiune
Buzias, apele minerale ocupã un loc important , dat fiind rolul lor în dezvoltarea socio -economicã a
acestuia .

73
Legat de ele, în timp, s -au conturat o serie de premiere la nivel național, fapt pentru care vom da
acestei substanțe m inerale utile atenția cuvenitã.
Descoperirea apelor minerale este pãstratã în mai multe legende pe care buzieșenii le -au transmis
din generație în generație. Una dintre ele arartã cã un ciobãnaș ar fi descoperit ,,apa acrã". Ea spune cã
aceasta pãzea mioarele în jurul unui izvor și auzind niște murmure în pãmânt a crezut cã în acel loc este
ascunsã o comoarã. A început sã sape. Cu cât a sãpat mai mult, murmurul a devenit tot mai strident. În
timp ce sãpa, din cauza gazelor amanate i s -a fãcut rãu și a cãzut în nesimțire. Norocul lui a fost cã a
sosit la puțin timp tatãl sau, care i -a sãrit în ajutor, l -a spãlat cu apa care izvora din pãmâ nt, astfel
revenindu -și. Vestea despre pãțania ciobãnașului s -a rãspândit și oamenii au venit și au continuat
sãpatul, captând apa mineralã cu ajutorul unei buturugi de lemn. Acest loc a devenit apoi sãlaș al
ciobanului și cu timpul s -a rãspândit tot mai d eparte vestea despre apa cea bunã, fãcând ca numãrul
oamenilor care veneau sã o guste sã sporeascã mereu.
O altã legendã afirmã cã la început satul Buziaș era rãsfirat. Ici, colea se ridica câte o casã construitã
din bârne, acoperitã cu paie și cu trestie. Ocupația principalã a locuitorilor era munca pãmântului și
creșterea vitelor. În întreg hotarul așezãrii era mare lipsã de apã de bãut. La un singur sãlaș, așezat într -o
pãdurice frumoasã, exista apã bunã – în apropierea casei în care locuia moș Bâzieș, u n bãtrân bun și sfãtos.
Sãtenii au bãut apã de la izvorul moșului și gustul acrișor și rãcoritor al ei a f ãcut ca numãrul lor sã
creascã.
Cu timpul tot mai mulți sãteni și -au mutat locuințele lângã izvorul cu apã acrișoarã. Locul lui era în
parcul statiuni i, iar urmatorii bãtrânului sfãtos, cu timpul, au dat numele așezãrii de Bâziaș, așa cum și
astãzi o pronunțã bãnãțenii.
Potrivit documentelor din arhiva stațiunii, prima analizã chimicã a apelor minerale a fost fãcutã în
anul 1085, fiind printe primele ef fectuate asupra acestui tip de ape în țara noastrã (se pare cã analizele
lui Richard Haquet în 1788, la Vatra Dornei, și cele ale lui Wolf Adolf din 1796, în ținutul Neamțului,
au precedat -o). Apele celei dintâi surse cunoscute la Buziaș, Izvorul Mihai, ca re capãtã stratul acvifer
freatic, ar fi avut 1311,6 mg/l CO2. Alãturi de gazul carbonic, cercetãtorul Winterl Andreas din Pesta a
mai identificat în apã calciu, fier, n atriu.
În contextual acestor considerente se poate aprecia cã ,,descoperirea științific ã" a zãcãmântului
hidromineral de la Buziaș a avut loc în anul 1805, an cu care începe și cercetarea lui.
În cei 180 de ani care au urmat, studiile întocmite au fãcut din el cel mai cunoscut zãcãmânt
hidrominer al carbogazos din vestul țãrii.
Numãrul mare d e puțuri și foraje sãpate în perimetrul stațiunii a permis conturarea a trei
orizinturi (unii autori folosesc termenul de strate) purtãtoare de ape minerale, respectiv ׃stratul freatic,
situat la adâncimi de 6 -10 m, orizontul mediu sau ascensional, între 1 7-60 m, și imediat deasupra
contactului sedimentar -cristalin, orizontul artezian.

74

În evoluția gradului de cunoaștere a apelor minerale se pot stabili cinci perioade distincte:
Perioada 1819 -1903. Explorarea – exploatarea zãcãmântu lui se rezumã la apele mi nerale
din stratul freatic. Acestea erau captate cu ajutorul unor puțuri sãpate la circa 10 m adâncime.
Pe harta Buziașului din anul 1829 sunt menționate cinci surse, respective ,, trei izvoare de ape
minerale între parcelele 185 și 187 din mijloc și douã pe marginea comunei, pe partea dreaptã a
drumului cãtre comuna Sacoș".
Conțiunutul de co2, în mg / l, al apelor minerale captate din stratul freatic în perioada 18 19 –
1903

Tabelul 5.1

Izvoru Izvorul Izvoru Puțul Exacutantul
ANUL Fer
Notatoriului
sau P

1805 1311,6 – – – Winterl
Andreas
1817 1448,4 1503,2 – 1081,2 Kitaibel Pal
Sadler
1839 1400 1780 1245 990 Hendric
1890 2835,6 2871,5 262,5 2306,0 Lengyel Belá
Media 1748,9 2051,5 1953,7 1459 –

Pe lângã urmãrirea compoziției chimice, din anul 1817 a început sã se mãsoare la Buziaș și debitul
surselor de ape minerale, fapt ce reprezintã o premierã naționalã. Astfel, profesorul Kitaibel Pal constatã la
Izvorul Iosif un debit de 0,031 l/ s, la Izvorul Mihai 0,029 l/s, iar la cele douã Puțuri feruginoase – 100
vedre pe orã (cca 0.35 l/s).
Mai târziu, între anii 1869 – 1870 la Izvorul Mihai și 1868 – 1869 la Izvorul Iosif, Maximilian
Hirschfeld mãsoarã debitul, temperatura apei și aerului, face ob servații asupra mirosului și gustului apei
minerale, lunar.

75
Perioada 1903 – 1934. Începe mai exact în 17. XII. 1903, când primul foraj sãpat la Buziaș la peste
100 m (ajunsese la 103 m) descoperã orizontul acvifer artezian, la contactul sedimentar – cristalin.
Denumit ,, Sfântul Anton", el debita 6, 6 l/s, punerea lui în exploatare fiind însoțitã de o puternicã erupție
care a determinat apariția în jur, pe o suprafațã de circa 2500 m², a unui lac artificial de apã mineralã.
Analizele fizico -chimice efectua te de Lengyel Belá aratã cã apele minerale aveau o temperaturã de 13,8°C
și conțineau 2590,3 mg/l CO2.
În anul 1916, forajul s -a oprit datoritã fenomenului de înnisipare. Exploatarea necontrolatã a lui a
avut consecințe negative asupra zãcãmântului hidromi neral, materializate în reducerea debitului Puțurilor
feruginoase și închiderea în anul 1921 a izvoarelor Mihai și Iosif, deoarece a dispãrut apa mineralã din ele
în anul 1920.

5.2 ANALIZA TURISMULUI TERMOMINERAL ÎN AREALUL BUZIAȘ

Organizarea unui tratam ent balnear pe criterii științifice, bazat pe o susținută activitate de cercetare,
se efectuează la Buziaș după actul istoric de la 23 August 1944. Astfel, după permanentizarea stațiunii, în
anul 1953, sânt repartizați medici care prin activitatea lor cont ribuie la cunoașterea științifică a
mecanismelor tratamentelor, precum fi la îmbogățirea curei baln eare cu noi proceduri medicale.
În anul 1959 se introduce tratamentul afecțiunilor aparatului respirator cu ajutorul aerosolilor din
1962 se înființează ca u nitate distinctă fizioterapia, fiind utilizată pentru o gamă foare largă de afecțiuni.
În anul 1966 se dezvoltă cura externă prin băi în CO2 liber (mofetă) la Baia nr. 2, procedură indicată în
afecțiuni cardiovasculare; în anul 1969 s -a înființat secția de recuperare pentru bolnavii cardiovasculari;
policlinica balneară a devenit un nucleu de cercetare; sau construit p avilioane noi de tratament etc.
Rezultatul muncii desfășurate de colectivul de specialiști care coordonează cura balneară s -a
materializat în lucrări științifice susținute la simpozioanele ținute la Vatra Dornei, Mangalia, București
etc. sau prezentate la diferite congrese naționale și internaționale. în mai 1961 s -a desfășurat un
Simpozion național, sub coordonarea Institutului de Balneologie șî Fizioterapie București, cu ocazia
căruia s -au prezentat valențele terapeutice deosebite ale apelor minerale buzieșene.
De asemenea, se impune a nota că în prezent, în Stațiunea Buziaș, își desfășoară activitatea trei
medici doctori în științe medicale, medici p rimari, medici specialiști etc.
Colaborarea fructuoasă a acestor cadre medicale cu specialiștii Clinicii de cardiologie din Timișoara
și-a găsit materializarea în creșterea c alității tratamentului balnear.
În prezent se au în vedere: utilizarea Boi cilului în arteriopatii, reabilitarea coronarieniilor prin
balneochinetoterapie, cunoașterea efectului curei balneare în circulația periferică; utilizarea apei minerale
în cura internă în unele afecțiuni gastro – hepato -intestinale; utilizarea electro și ac upuncturii în tratarea
afecțiunilor cardiovasculare etc.

76

Toate acestea dovedesc maturitatea, profunzimea și diversitatea domeniului de cercetare a celor
care alcătuiesc colectivul de specialiști ai Dispensa rului policlinic balnear Buziaș.

5.2.1 CURA TER MOMINERALĂ -EVOLUȚIE ÎN TIMP

Amplificarea gradului de cunoaștere a apelor minerale și îmbunătățirea metodologiei de cercetare
medicală a efectului lor au făcut ca de -a lungul anilor cura balneară să fie diversificată, conturîndu -se în
timp o paletă tot mai larga de indicații terapeutice.
Cum pe tărâm medical în stațiunea Buziaș s -au efectuat unele premiere la nivel național, vom
parcurge istoricul utilizării balneare a apelor minerale în speranța că vizitatorul de astăzi își va putea
explica calitatea deose bită a serviciilor medicale de care beneficiază, calitate a, le cărei origini în cazul
acestei stațiuni poate fi ușor identificata în contextul în care în unitățile sale medicale auzi permanent
expresia „ …știți, tradiția ne obligă".
La puțină vreme după descoperirea apelor minerale buzieșene, respectiv în anul 1811, au venit la
tratament primii pacienți. Numărul lor a crescut considerabil după declararea Buziașului ca l ocalitate
balneară (anul 1819).
Potrivit documentelor scrise care ne -au rămas, în prim a jumătate a secolului trecut, cura balneară la
Buziaș a fost fundamentată de doi medici: Lindenmayr Adalbert și românul Ciocîrlan Gheorghe.
Primul are meritul de a fi pus în evidență valoarea apelor minerale captate din stratul acvifer freatic,
iar al dai lea de a fi organizat efectiv cura balneară cu apele minerale captate de izvoarele Mihai, losif,
Phoenîx și Feruginoase.
Cel dintîi medic balneolog al stațiunii Buziaș, bănățeanul Gheorghe Cioctrlan, s -a născut in anul
1764, a studiat la Budapesta, unde și -a luat doctoratul în medicină în anul 1802, iar în anul 1819 îi găsim
ca medic practicant la Timișoara.
In anii care au urmat, printr -a activitate profesională intensă (în 1827 publică un articol în care
susține oportunitatea analizării chimice a izvoarel or minerale, în anul 1830 îi apare la Budapesta
broșura „Arta de a preveni îmbolnăvi rile*"), se impune ca una dintre primele personalități medicale din
Banat, punînd în evidență marile resurse spirituale ale neamului românesc.
Ca o recunoaștere a valorii sale, în anul 1838 este ales președintele primei societăți medicale a
Banatului.
Rezultatele cercetăm curei balneare cu apele minerale buzieșene le -a făcut cunoscute în anul 1843 la
Timișoara, unde a prezentat lucrarea „Despre efectul și modul de folosire a izvoarelor minerale din
Buziaș―, în cadrul Congresului medicilor și naturaliștilor. Prezența la Buziaș a permis participanților la
Congres să i -a contact cu realizările obținute de marele medic român, care le -a făcut o amplă prezentare

77

asupra valențelor terapeutice ale apelor minerale. Astfel, stațiunea Buziaș, grație medicilor și naturaliștilor
veniți de la Viena, Budapesta, Belgrad și din Germania, s -a făcut pentru prima Oară cunoscută în Europa.
Tratamentul balnear, profilat în principal pe cură intern ă (afecțiuni ale aparatului urinar, ale
colonului, ficatului etc.), avea o durată cuprinsă între o săptămână și o lună. La început, bolnavii beau 4
pahare de apă minerală pe zi, apoi doza creștea până la 10 -12 pahare pe zi. Se indica suferindului să bea
apă minerală direct de la izvor i mediat după răsăritul soarelui.
Diferențiat, în funcție de natura afecțiunilor se recomanda amestecarea apei minerale proaspete cu
alta care a fost fiartă, cu vin alb (pentru convalescenți după stări febrile), cu suc de lămîr e, cu zer de oaie.
La reacții negative apărute în cazul ingerării apei minerale pe stomacul gol, se indica bolnavilor ca în
prealabil să bea o cea șcă de ceai de mușețel sau tei.
Cura externe, materializată în băi în apă încălzită cu „pietre fierbinți" (pie tre încălzite pe jar), avea
caracter secundar, cu rol de a ajuta tratamentul de bază
Rezultatele bune, uneori chiar spectaculoase, obținute după cura balneară, au sporit faima stațiunii
Buziaș și în anul 1886, între 22 —26 august, a avut cinstea să fie gazd a celui de -al XXIII -lea Congres al
medicilor și naturaliștilor din Ungaria, la care au participat 230 de specialiști, dintre care 102 din Banat.
Dintre personalitățile participante îi amintim pe medicul Poruțiu Romulus din Buziaș, naturalistul Xantus
loan, doctorul Erno Schwimmer etc. Ca un fapt interesant semnalăm participarea la lucrări a doi medici
japonezi, care erau în călătorie de studii în Europa.
Această manifestare științifică a marcat lansarea stațiunii Buziaș în Euro pa și chiar pe alte
continente .
Revenind la structura curei balneare în a doua jumătate a veacului trecut, într -un prospect
editat la Budapesta în 1895 se arată că la Buziaș s e tratau următoarele afecțiuni:
anemie, catar cronic de stomac, de intestine
hemoroizi, constipaț ie, pirozis, dureri abdominale;
catar erbnic al căilor respiratorii;
catar al căilor urinare (dstite, pielonefrite), nisip și caicul!
catar al vaginului și uterului;
tulburări menst ruale, sterilitate și avorturi;
boli de nervi: nevroză, isterie, paralizie parția lă, migrenă.
Curele balneare erau contraindicate în: afecțiuni febrile, congestiii cerebrale,
tuberculoză, cancer, et c.
Procedura de bază era ingerarea apei minerale captate din stratul acvifer freatic, iar secundar pentru
afecțiunile sistemului nervos se efectuau și proceduri de cură externă, respectiv băi reci sau calde, cu apă
minerală la Baia nr. 2.

78
Interesant de menționat este și faptul că în acest prospect se arată „ în legătură cu modul curei cu
apă după trebuință se vor aplica și: massage, electris are, scăldi electrice". Așadar apar, ca noi procedur i,
procedurile de fizioterapie.
La cele de mai sus se adaugă și tratamente le efectuate în stabilime ntul: de hidroterapie
construitîn anul 1858.
Începutul secolului XX este marcat de descoperirea stratulu i acvifer arteziari, care a oferit debite
sporite de apă cu o mineralizare totală mai mare decât cea cunoscută până atunci.
Se impune a menționa că a loturi de apă minerală prin sonde se captau și volume mari de dioxîd
de carbon liber.
Prezența unor substa nțe minerale terapeutice apele cu mineralizare mare și conținut ridicat de CO2,
la care se adaugă și activitatea medicului Mahler luliu au permis o extindere a sferei indicațiilor
terapeutice a stațiunii Buziaș. Director al stațiunii Abbazia (azi Qpatija, stațiune pe litoralul adriatic din
R.S-F. Iugoslavia), doctorul Mahler a încercat încă din anul 1898 să utilizeze apele minerale sub forma de
cură externă în tratarea afecțiunilor cardiovasculare, în anul 1900 a publicat o carte în care ajunge la
primele c oncluzii privind tratamentul maladiilor cardiovasculare cu ajutorul apelor carbogazoase. Până în
anul 1920 a fost medicul balneol og oficial al stațiunii Buziaș.
Cursurile periodice de la Nauheim (stațiune în Germania, unde s -au folosit pentru prima oară ap ele
minerale carbogazoase în tratamentul balnear al afecțiunilor cardiovasculare) i -au permis să se
specializeze în domeniul cardiologiei. Este meritul lui de a fi introdus ‘tratamentul balnear al maladiilor
cardiovasculare prin cura externa sub forma de b ăi cu ape minerale la cadă, în stațiunea Buziaș. De
asemenea, asociat cu această nouă formă de tratament a introdus gimnastica medicală, masajul și regimul
dietetic. Pentru a urmări științific tratamentul balnear, doctoru l Mahler Iuliu și -a amenajat și
un laborator de analize medicale. El considera că gimnastica medicală completează efectul obținut prin
băile c arbogazoase.
Durata medie a curei balneare 1a începutul secolului nostru era de 4 —7 săptămîni. Rezultatele
deosebite obținute încă în primii ani de l a introducerea acestei forme noi de
tratament au făcut ca Buziașul să fie considerat al doilea Nauheim al Europei, pe emblema sa fiind trecută
pasărea legendară Phâenix.
Cartea publicată de Mahler luliu în anul 1910 s -a bucurat de o bună primire în lumea m edicală
europeană și a contribuit la cre șterea faimei stațiunii Buziaș.
O a doua categorie de, afecțiuni care se tratau la BuZiaș era u cele ginecologice. În actuala
Baie nr. 2 existau instalații în care se efectuau în acest scop b ăi cu nămol importat de la
Franzensbad (azi frpntîsicovy târne — R.Ș. Cehoslovacă).

79
Pe frontispiciul stabilimentului balnear, unde se efectuau; băile de nămol și Irigații vaginele cu ape
minerale pentru tratarea unor afecțiuni ginecologice, era picta tă o barză cu un copil în cioc.
În ceea ce privește cura internă, ea era orientată în primul rând spre afecțiunile bolilor de rinchi și
ale căilor urinare (patronul avea un muzeu cu „pietrele" eliminate de diferiți pacienți) și, în mod tradițional
deja, pentru bolile di gestive și metabolice.
Rezultatele bune obținute în tratarea unor maladii ale rinichiului au făcut ca stațiunea Buziaș să fie
comparată cu cea de la Wildungen (Germania), stațiune de renume european profilată p e tratarea
afecțiunilor renale.
La formele de tratament mai sus arătate se adăugau procedurile de hidroterapie, pentru afecțiunile
sistemului ner vos.
Saltul valoric înregistrat în primele decenii ale veacului nostru în cura balneară de la Buziaș își are
expresia și în editarea de către medicul Mahler Iuliu, între anii 1913 -1915, a unei reviste lunare
„Comunicări balneologice―. Ea se publica între 15 mai și 15 august și îi informa pe pacienți veniți la
tratament cu o serie de recomandări și noutăți medicale.

5.2.2 PROFILUL ACTUAL AL STAȚIUNII

Rezult atele obținute, de -a lungul celor 174 de ani de când apele minerale sânt utilizate în tratament
balnear au permis să se stabileasc ă profilul actual al stațiunii.
Astfel, ea este profilată pentru tratamentul afecțiunilor cardiovasculare și pentru cele ale s istemului
nervos central. Ca boli asociate se pot trata: afecțiuni ale tubului digestiv, boli hepatobiliare; nevroza
astenică, boli profesionale, boli de nutriție și metabolism, precum și unele boli reumatismale.

5.2.2.1 IDENTIFICAREA ȘI DESCRIEREA FACTOR ILOR ACTUALI DE CURĂ DIN
STAȚIUNE

Clima, apele minerale și bioxidul de carbon liber sunt factorii naturali de cură reprezen tativi pentru
stațiunea Buziaș.
Clima, prin valorile elementelor sale componente, este caracterizată ca fiind continental -moderată,
cu caracter de trecere între climatul continental și cel mediteranean, sub influența maselor de aer
propagate dinspre Marea Mediterană.
Numeroși bolnavi și turiști beneficiază de proprietățile curative ale topaclimatului stațiunii, prin cura
de teren și he lio terapie. Aceste două elemente ale tratamentului sântt facilitate de particularitățile

80
aeroionizării din teritoriul aferent orașului Buziaș, Astfel, măsurătorile executate de specialiștii Institutului
de Igienă și Sănătate Publică din Cluj -Napoca au sco s în evidență, în mal multe puncte din stațiune,
concentrații de aeroioni mici mai ridicate decât cele obișnuite (pentru altitudini joase acestea sînt de 400 —
700 perechi de ioni mici într -un centimetru cub de aer). Spre exemplu, la ștrand, numărul de ioni pozitivi
într-un centimetru cub de aer (n+3 este de 830, numărul de ioni negativi la un centimetru cub de aer (n~)
este de 830, coeficientul de unipolaritate (q — raportu! dintre n+ și n -), fiind egal cu 1. În perimetrul Băii
nr. 2, n⁺ este de 576, n ⁻ este"" egal ca 576, iar q aste egal cu 1 ; la Dispensarul policlinic balnear: n ⁺=761,
n⁻=813, q —0,93.E xtinse în limitele pădurii Dumbrava, aceste măsurători au reliefat concentrații de
aeroieni (n ⁺= 1 280, n ⁻=1 270, q=1,008), care se apropie de cele puse în e vidență la Băile Herculane și
chiar de cele ale unor Stațiuni de faimă mondială, cum ar fi, de exemplu, Davos din Elveția (n ⁺=1 236,
n⁻=1 006, q=1,23). Gradul de ionizate a aerului se impune a fi prezentat, deoarece în urma rezultatelor
obținute reiese rol ui deosebit al ionilor (în special al celor ne -gativi) în tratarea unor afecțiuni. Astfel,
inspirarea aeroionilor negativi ameliorează activitatea reflex condiționată a scoarței, provoacă scăderea
tensiunii maxime și minim., S -au observat aceleași efecte f avorabile și în procesele inflamatorii, ale căilor
respiratorii (astm), În migrenă și reumatism, de asemenea și în vindecarea unor răni superficiale sau
interne, precum și în vindecarea rapidaă a arsurilor.
Un studiu recent, întocmit de specialiști ai Inst itutului de Medicină Fizică,Balneoclimatologie și
Recuperare Medicală București menționează pentru stațiunea Buziaș următoarele caracteristici
bioclimatice : numărul mediu de zile cu confort termic în luna iulie, la amiază, este de 9, iar cel de zile cu
inconfort prin încălzire de 10.
Indicele mediu anual de stres bioclimatic cutanat este de 12, cu lunile martie, aprilie, octombrie și
noiembrie relaxante.Stres -ul bioclimatic pulmonar mediu anual înregistrează indicele de 28, lunile
echilibrate fiind aprilie , octombrie și noiembrie. Indicele de stres bioclimatic total mediu anual, fiind de
40, caracterizează bioclimatul stațiunii ca sedativ, de cruțar e, cu unele nuanțe de excitare.
Beneficiind de un cadru plăcut (parcul), în contextul bioclimatului sedativ, d e curățare, cu unele
nuanțe dee excitare, se efectuează cura de teren, diferențiată de la caz la caz, pe traseul marcat între Sala
de cultură fizică medicală – Baia nr 2 – Complex balnear Parc.
Apele minerale sunt carbogazoase, biocarbonatate, clorurate, b romoiodurate, sodice, calcice,
magneziene, feruginoase, atermale, hipotone și se folosesc în cura externă; uneori (numai la recomandarea
medicului specialist) și în cura internă.
Sursele de ape minerale, în număr de 7, sunt amplasate în parcul stațiunii (6 ), iar una se află lângă
șoseaua asfaltată ce leagă orașul Buziaș de satul Hitiaș.
Sonda nr.1 (Anton I A), situată la nord de Casa de Cultură a orașului, a fost săpată în anul 1962 la
120 m adâncime. Debitează artezian ape bicarbonate, clorurate, bromurate , sodice, calcice, magneziene,
feruginoase, carbogazoase, hipotone. Potrivit celor mai recente analize fizico -chimice, apele sale conțin

81

744,6 mg/l cloruri, 13,0 mg/l bromuri, 7,4 mg/l nitrați, 0,9 mg/l nitriți, 23,4 mg/l sulfați, 2 357 mg/l
bicarbonați, 6 40,6 mg/l sodiu, 42,0 mg/l potasiu, 1,7 mg/l litiu, 4,3 mg/l amoniu, 306,5 mg/l calciu, 184,8
mg/l magneziu, 14,2 mg/l fier, 0,011 mg/l cupru 0,049 mg/l zinc, 14,9 mg/l acid metasilieic, 3,2 mg/l acid
metaboric, 1,3 mg/l amidogen, 2,4 mg/l substanțe organi ce, 2 024 mg/l dioxid de carbon, mineralizarea
totală fiind de 6 386,26 mg/l și pH de 6,5. La suprafață, apele au o temperatură de 15 -16°C. Compoziția
chimică justifică utilizarea lor în cura externă în următoarele afecțiuni: sindrom nevrotic, tulburări
circulatorii periferice arteriale, sechele post tromboflebite, hipertensiune arterială. Gospodărite prin
sistemul centralizat, apele minerale captate alimentează bazele de tratament de la complexele Parc și
Timiș, Baia nr. 2 și, în timp de vară, pe cele de l a Bata nr. 1, precum și ștrandul stațiunii. Prin sistemul
individual de gospodărire, ele asigură alimentarea Băii nr. 1 și a ștrandului st ațiunii, numai în sezonul
cald.
Dioxidul de carbon liber care însoțește apele minerale este captat și îmbu teliat de st ația Apemin
Buziaș.
Sonda nr. 2 (23 August), situată în apropierea Casei de odihnă nr, 1, a fost executată în anul 1962
până la 116 m adâncime. Apele minerale captate artezian de ea conțin 0, 216 mg/l floruri, 744,6 mg/l
cloruri, 6,4 mg/l sulfați, 2000,8 m g/l bicarbonați, 486,1 mg/l sodiu, 41,0 mg/l potasiu, 1,5 mg/l li -tiu,
326,3 mg/l calciu, 178.9 mg/l magneziu, 15,& mg/l fier, 0,005 mg/l cupru, 0,016 mg/l , zinc, 26,6 mg/l
acid metasilicic,3,2 mg/l acid metaboric, 2,8 mg/l substanțe organice, 2000,6 mg/l dioxid de carbon, o
mineralizare totală de 5834,037 mg/l și un pH de 6,5. Sânt caracterizate ca ape bicarbonatate, clorurate,
sodice, calcice, magneziene, feruginose, hipotone și au la sup rafață o temperatură de 12,5°C.
Compoziția chimică justifică utiliz area apelor minerale în cura internă și cea ext ernă, în următoarele
afecțiuni:
– cura interna:
gastroduod enite cronice cu hipoaciditate;
enerocolite cronice nespecifice;
alergoze de origine digestivă;
dischinezi i biliare predominant hipotone;
colecistite c ronice litiazice și nelitiazice;
sechele postoperatorii pentru afecțiuni ale c ailor biliare;
sechele digestive exirahe patice după hepatite epidemice;
cura de diureză în infecții urinare, litiază urinară operată, hiperuricemii
– cură externă:
sindrom nevrot ic;
tulburări circulatorii periferice arteriale;
sechele post tromboflebite;

82

hiertensiune arterială.
Gospodărite în sistemul centralizat, apele minerale asigura necesarul bazelor de tratament pentru cura
externă de la complexele Parc, Timiș, Baia nr. 2 și Baia nr. 1 (numai în sezonul cald), precum și buvetele
„23 August" și „Izvorul nr. 3 — Phoenix1‘, care permit utilizarea lor în cură internă. Prin sistemul
individual de gospodărire, ele se folosesc la Baia nr. Í (în sezonul cald) și la buvetele „23 Augus t‖ și
„Izvorul nr. 3 v*~ Phoenix‖.
Sonda, indiferent de sistemul de gospodărire a debitelor captate, alimentează și ștran dul stațiunii din
sezonul cald.
Dioxidui de carbon liber, care însoțește apele minerale, este captat și îmbuteliat la Stația Apemin
Buziaș.
Sonda nr, 3 (I.B.F. 3), situată în vecinătatea hotelului Buziaș, a fost săpată în anul 1960 până la 90,8 m
adâncime. Debitează artezian ape bicarbonatate, clorurate, sodice, magneziene, carbogazoase, hipotone,
care la suprafață au o temperatura de 14, 5°C. Potrivit celor mai recente analize chimice conțin 390,0 mg/l
cloruri, 2,0 mg/l bromuri, 47,2 mg/l sulfați, 1 781,2 mg/l bicarbonați, 335,5 mg/l sodiu, 25,0 mg/l potasiu,
0,9 mg/l litiu, 267,7 mg/l calciu, 148,8 mg/l magneziu, 6,7 mg/l fier, 24,7 mg/l acid metasiiicie, 1,2 mg/l
acid meta – boric, 2,5 mg/l substanțe organice, 2 689,0 mg/l dioxid de carbon, o mineralizare totală de 5
722,459 mg/l și un pH de 6,5.
Sunt recomandate în t ratarea următoarelor afecțiuni:
cura internă:
gastroduod enite cronice ca hipoaciditate;
enterocolite cronice nespecifice:
alergoz e de origine digestivă;
dischihezi i biliare predominant hipotone;
colecistite cr onice litiazice și nelitiazice;
sechele postoperatorii pentr u afecțiuni ale căilor biliare;
sechele digestive ext rahepatice după hepatite epidemice;
cură de diureză în: infecții urinare, litiază urinară, litiază urinară operat ă,
hiperuricemii; cura externă:
sindrom nevrotic;
tulburări circ ulatorii periferice, arteriale;
sechele post trombofliebite;
hipertensiun e arterială.

83

Gospodărite prin sistemul centralizat, apele minerale captate de această sondă sunt utilizate
pentru cură externă în complexele Parc și Timiș, precum și la Baia nr. 2.În cură internă, ele sunt
folosite cu ajutorul buvetei, (izvorul moș Bîzie ș", amenajată în apropierea Băii nr. 2. Vara, o parte din
debitul sondei nr. 3 este dirijată spre ștrandul stațiunii.
Dioxidul de carbon liber captat împreună cu apele minerale alimentează Stația de îmbuteliere Apemin
Buziaș, precum șj mofeta de la Complex ul balnear Timiș,Sonda nr. 4 (S.M.B. 5), amplasată în spatele Băii
nr. 2, a fost săpată în anul 1965 pînă la 75 m adâncime. Debitează artezian ape bicarbonatate, calcice,
magneziene, sodice, clorurate, feruginoase, hipotone, care au la suprafață o temperat ură de 15°C. Ele
conțin 0,24 mg/l floruri, 219,8 mg/l cloruri, 2,5 mg/l nitrați, 57,6 mg/l sulfați, 1 195 6 mg/l bicarbonați,
186,7 mg/l sodiu, 15,0 mg/l potasiu, 0,75 mg/l litiu, 215/6 mg/l calciu, 88,5 mg/l magneziu,, 10,5 mg/l
fier, 0,040 mg/l cupru, 0, 017 mg/l zinc, 29,2 mg/l acid metasilicic, 1,2 mg/l acid metaboric, 1,3 mg/l
amidogen, 1,7 mg/l substanțe organice, 2 420,0 mg/l dioxid de carbon și cu o mineralizare totală d e
4446,247 mg/l șî uri pH de 6.
Compoziția chimică justifică utilizarea acestor a pe în tratarea următoarelor afecțiuni; cu ra
internă:
gastroduod enite cronice cu hipoaciditote;
enterocolite cronice nespecifice;
alergoze de origine digestivă;
dischinezi i biliare predominant bipotone;
calecistite cr onice litiazice și nelitiazice;
sechele post operatorii pentru afecțiuni ale căilor biliare;
sechele digestive extrahe patice după hepatite epidemice;
cură de diureză în: infecții urinare, litiază urinară, litiază urinară operat ă; hiperuricemii;
curg externă
sindrom nevrotic;
tulburări circulatorii periferice arteriale;
sechele post trombofJebite;
hipertensiune arterială
Gospodărite prin sistemul centralizat, ele sunt folosite în cură externa la Baia nr. 2, Complexul Parc,
Complexul Timiș, Iar vara și la Baia nr. 1, Dioxidul de carbon liber, care este captat o dată cu apele, este
folosit la mofetele de la Baia nr, 2. Sonda nr. 5, execută în anul 1979 pânâ la 79,3 m, este amplasată vizavi
de baza de tratament a Complexului Parc, la 45 m e st de castelul de apă minerală.
Lucrările de cerce tare s -au efectuat în perioada 10.XII. 1979 ~ 20.VI.1980, după care sonda a fost
umplută cu noroi și trecută in conservare. Analizele chimice executate au stabilit că apele captate artezian
sînt bicarbonatate, calcice, maagneziene, feruginoase, carbogazoas e cu concentrație mică. Ele conțin 0,3

84

mg/l florari, 113,5 mg/l cloruri, urine de bromuri, 0,1 mg A Ioduri. 7,7 mg 71 salfați, 1 439 mg/l
bicarbonați, 114,0 mg/l sodiu, 18,7 mg/l potasiu, urme da litiu, 2,6 mg/l amoniu, mg/l calciu, 94,8 mg/l
magneziu, 19, 0 mg/l fier, urme de mangan, 82,8 mg/l acid metasilicic, 2 189,4 mg/l dioxid de carbon și au
o mineralizare totală de 4341,4 mg/l și un pH de 6,3. La supraf ață au o temperatură de 13,5°C.
Apele mineral e au indicații terapeutice în :
– cura internă:
gastrite cronice hipoc lorhidrice;
enterocolite cronice nespecifice;
alergoze digestive;
sechele după hepatită virotică (dischinezii biliare, angiocolite cronice) ;
sechele după colecist operat;
– cura externă:
sindroame nevrotice;
shele post tromboflebite;
hipertensiune arteriala.
Sonda urmează să fie pusă în exploatare în momentul scoaterii din folosință a celor mai vechi
(sondele nr. 1, 2 și 3), componentele ei (coloane tubate, cap de exploatare etc.) fiind confecționate din
materiale rezistente la acțiunea c orosivă a dioxidului de carbon.
Sonda nr, 6 (Izvorul lut Glod) este amplasată la 375 m est de Sonda nr, 4, pe malul stâng al văii
Salcia. A fost executată în anul 1980 și are o adâncime de 80,44 m .
Cercetarea apelor captate artezian de ea s -a efectuat în p erioada 18.11.1981 – 13,11.1981 și s -a
stabilit că ele sunt bicarbonatate calcice -magneziene, carbagazoase, conținînd 92,2 mg/l coruri, 26,8 mg/I
sulfați, 890,8 mg/l bicarbonați, 37,8 mg/l sodiu, 7,2 mg/l potasiu, urme de litiu, urme de amoniu, 172,1
mg/l calciu, 86,4 mg/l magneziu, 7,0 mg/l fier, 0,5 mg/l mangan, 31,0 mg/l acid metasilicic, 2 287,2 mg/l
dioxid de carbon și au o mineralizare totală de 3643,3 mg/l și un pH de 6,0, La suprafață au 14°C.
Sonda este în prezent trecută în: conservare, urmând să asigure, în viitor, debitul necesar
obiectivelor balneare ce se vor construi în perimetrul estic al stațiunii Buziaș. Sonda nr. 1, amplasată în
parcul stațiunii, la circa 30 m nord de cantina nouă a acesteia, în lunca văii Salcia, a fost săpată în anul
1980 la 96,2 m adâncime.
Cercetările efectuate în perioada 22.H.1981 — 16.IX.1981 au reliefat că apele minerale captate
artezian sunt bicarbonatate, sodice, slab iodurate, cu concentrație mică, și conțin 609,9 mg/l cloruri, 0,4
mg/l ioduri, 34,5 mg/l sulfați, urme de fosfați, 2 013,3 mg/l bicarbonați, 577,8 mg/l sodiu, 33,5 mg/l
potasiu, urme de litiu, 6,0 mg/l amoniu, 292,3 mg/l calciu, 212,6 mg/l magneziu, 0,1 mg/l fier, 0,5 mg/l
mangan, 36,2 mg/l acid metasilicic, 2 217,6 mg/l dioxid de carbon cu o minerali zare totală de 5 948,5
mg/l și un pH de 6,7. La suprafață au 75°C , indicațiile terapeutice sunt

85

cura internă:
gastrite cronice hipodorhidrice;
enracolite cronice nespecifice;
alergoze digestive;
sechele după hepatita virofică (dischinezii biliare, angi ocolite cronice) ;
sechele după colecist operat;
cura externa:
sindroame nevrotice;
tulburări cir culatorii periferice arteriale;
sechele post tromboflebite;
hipertensiune arteriala.
Sondata fost trecută în conservare în anul. 1981, urmând să înlocuiasc ă în viitor una din sondele
vechi (nr, 1 sau nr. 2). În fața sediului administrativ al stațiunii s -a construit buvetă de cură i nternă care
va folosi apele ei.
Pe lângă sondele mai sus prezentate, Stația de îmbuteliere Apemin mai e xploatează două surse:
sonda Apemin II și sonda Apemin V, care captează alt orizont acvifer ș i în consecință au alt chimism.
Sonda Apemin U (Izvorul Tineretului), situată la arca 30 m vest de Casa de Cultură a orașului
Buziaș, a fost săpată în anul I960; la 96 m adâncime. Apele sal e conțin 0,3 mg/l floruri, mg/l cloruri, 4,5
mg/l nitrați, 634 mg/l bicarbonat;, 171,1 mg/l sodiu, 16.0 mg/l potasiu, 0,6 mg/l litiu, 4,3 mg/l amoniu,
mg/l calciu, 14,7 mg/l magneziu, 8,2 mg/l fier, 0,013 mg/l zinc; 21,4 mg/I substanțe organice, 2 200 mg/l
dioxid de carbon și au o mineralizare totală de 3 230,813 mg/l și un pH de 6. Temperatura lor Ia
suprafață este de 15°C. Fiind oligominerale, carbogazoase, sunt recoma ndate ca excelente ope de masa.
După o prealabilă deferizare, apele acestei sonde sunt î mpregnate cu dioxid de carbon, ajungând să
conțină 2 700 — 3 000 mg/l. Ele sunt indicate în tratarea următoarelor afecțiuni: gastrite hipoacide și
dispepsii hipostenice, în diarei cronice, în albuminurii simple cauzate de nefrite insulare, în pielite și
pielocistite cronice și în catare cronice ale căilor respiratorii, după o stare infecțioasă.
Sonda Apemin V, amplasată în nord -vestul Stației de îmbutelier e Buziaș, a fost săpată în anul
1970 la 133,90 m adâncime. Asemenea sondei Apemin 11, este exploatată pr in pompare, captând ape care
la suprafață au 14aC, Ele conțin 0,26 mg/l fforuri, 269,5 mg/ll cloruri, 1 171,2 mg/l bicarbonați, 247,6
mg/lsodiu, 15,0 mg/l potasiu, 0,85 mg/l litiu, 206,8 mg/l calciu, 60,3 mg/l magneziu, 6,8 mg/l fier, 0,020
mg/l zinc, 21,4 mg/l acid metasilicic, 20,0 mg/l acid metaboric, 1,7 mg/l substanțe organice, 2 640 mg/l
CO2 și au a mineralizare totală d e 4643,43 mg/l și un pH de 6,5.
Caracterizate ca ape bicarbonatate, sodice, clorurate, calcice, carbogazoase, hipotorie, sunt indicat e în
cura internă pentru tratarea următoarelor afecțiuni:

86

gastroduod enite cronice cu hipoaciditate;
enterocolite cronice nespecifice;
aleroze de origine digestivă;
dischinezi i biliare predominant hipotone;
colecistite cr onice litiazice și nelitiazice ;
sechele postoperatorii pentr u afecțiuni ale căilor biliare;
sechele digestive extra he patice după hepatită epidemică;
cură de diureză în: infecții urinare, litiază ur inară, litiază urinară operată.
Sunt folosite de Stația de îmbuteliere a apei minerale .
Dioxidul de carbon liber este un alt factor natural de cură important. El însoțește toate apele
minerale captate din orizontul acviifer artezian. În gazele debitate de Sonda nr. 3 are o pondere de 95%,
fiind însoțit de metan (0,05%), azot (3,71%), argon (0,04%), oxigen (1,0%), iar ia Sonda nr. 4, care
asigură necesarul de gaze pentru mofetele de la Baia na 2, ponderea lui este de 98,0%, fiind însoțit de
metan (0,76%), azot (0,8%), oxigen (0,2%).

5.2.2.2 CLARIFICAREA ȘI EVIDDENȚIEREA PIRNCIPALELOR INDICAȚ II TERAPEUTICE

Cercetările efectuate de către institutul de Medicină Fizică, Balneoclimatologie și Recuperare
Medicală București, pe plan central, precum și cele executate de medicii balneolog și din stațiune au dus la
concluzia că factori naturali de cur ă sunt indicați în:
a) BĂI CARDIOVASCULARE
Cură în scop profilactic (influențarea factorilor de risc și împiedicarea evoluției spre sta dii de boală:
mai avansate) în:
– dislipidemie;
– hipertensiune arteria lă esențială stadiul I ;
– boala Raynaud;
– livedo retîcularis;
– acrocianoză.
Cură în scop terapeutic (pentru consolidarea rezultatelor unei terapii medicamentoase
prealabile sau pentru potențarea, efectelor unui tratament medicamentos concomitent) în :
– infarct de miocard faza II (convalescență), după trei luni de la externare, fără
complicații în faza acumulată spitalicească ;
– infarct de miocard faza II (postc onvalescență), în sezonul cald;
– cardiopatie ischemică nedureroasă și dureroasă (faza de acalmie), în sezonul
cald;

87

– insulicență mitrală șt asortică compensată;
– hipertensiune arterială esențială stadiul II;
– hipertesiune arter ială secundară aterosolerotică;
– valvulopatii operate, du pă trei luni de la intervenție;
– sechele după flebită a venelor superficiale la 3 -4 săptămâni după puseu și tr omboflebită a
venelor profund e la 6 luni după episodul acut;
– ulcer varicos.
Pentru recuperare în cazul;
– arteriopatițlor periferice cu tulburări trofic e discrete (Buerger sau mixte);
– arteriopatiilor periferice prin ateroscleroză;
– varicelor stadiul I și I—II asociate cu insuficiență arterială, fără tulburări
trofice.
b) BOLI ALE SISTEMULUI NERVOS CENTRAL
Cură în scop terapeutic în:
– hemipareze sechela retardive (după doi ani de l a debut), pentru tratamentul
complicațiilor osteoarticulare, circula torii și trofice (cele prin accidente vasculare cerebrale, precum și
cele prin traumatisme cranto -cerebrale sau posto peratorii după tumori benigne);
– hemipareze sechelare tardive (după doi ani de la d ebut), pentru tratamentul bolii
de bază (ASC, hiperte nsiune arterială, diabet etc.

Cură în scop de recuperare, pentru hemipareze
sechelare
după
accidente
vascula

cerebrale, la 6 luni – 2 ani de la debut.

c)
NEV ROZA ASTENICA

Cură în scop profilactic, în nevroza astenică, clinic vindecată. Cu ră în scop terapeutic, în nevroza
astenică, formele clinice: asteno -iriabilă, anxioasă, depresivă, în stadii tardive, fără tendință de cronicîzare.

d)
BOLI ALE TUBULUI D IGESTIV

Cură în scop profilactic, pentru tulburări funcționale ale colonului (colo n iritabil). e)
BOLI ALE RINICHIULUI Și CĂILOR URINARE

88
Cură în scop profilactic, pentru subiecți ce au antecedente arid sau două colici renale, fără
modificări morfofuncționaîe ale căilor urinare,

f)
BOLI DE NUTRIȚIE Șl METABOLISM

Cură în scop tera peutic și de recuperare, în obezitate cu complicații cardiovasculare. g)
BOLI PROFESIONALE

Cură în scop profilactic, în maladii ale aparatului locomotor, potențate de condiții profesionale.
Mai recent, studii medicale recomandă apele minerale de la Buzia ș și în caz de gastrite sau
dischinezii biliare și bolnavilor cărora un aport mai crescut de clorura de sodiu nu le este nociv:
insuficiențe valvufare compensate, arterită aterosclerotică stadiile I —II, insu ficiență venoasă stadiile I -II.
Contraindicații g eneralei
– bolii acute;
– cancer;

89
–

Contrain dicații speciale:
– cardiopatie ischemic ă dureroasă cu crize frecvente;
– cardiopatie ischemică nedureroasa cu tulbură ri grave de ritm sau conducere,
sau cu fen omene de insuficiență cardiacă;
– valvulopatii cu fenomene de evoiutivitate sau insuficiență cardiacă, sau cu
accidente
trombo -embolice recente;

–

– unele valvulopatii, ca: stenoză mitrală și aortică, leziuni plurivalvulare;
hipertensiune arterială esențială în stadiul III sau hipertensiu ne arterială c
complicații;
– insuficiență cardiacă, in diferent de cauza determinantă;
– arteriopatfi în fază avansată, c u tulburări trofice manifeste ;
– aferoscieroză cerebrală cu tulburări psihice;
– accidente irombotice cerebrale cu tulburări sechefare neurologice
importante {sfin
eteriene, contracturi; spastice etc.);

–

–

–
–
insuficie nțe venoase în stadiile II -III;
anevrism e aortice sau ale vaselor mari;
angiocard iopatii congenitale cu cianoză;
insuficiență circulatorie cerebrală cu accidente v asculo- cerebrale în ultimele 6

luni;

flebite acute sau subacute.

90

5.2.2.3 PREZENTAREA PRINCIPALELOR TIPURI DE PROCEDURI TERAPEUTICE POSIBIL
DE REALIZAT ÎN STAȚIUNE

Tratamentul balneofizioterapic este coordonat de Dispensarul policlinic balnear, prin ca binetele de
specialitate existente în complexele balneare Parc și Timiș, în complexul de tratament UNCAP, în casele
de odihnă, la care se adaugă și cele din incinta dispensarului: laboratorul pentru analize curente, cabinetul
de explorări funcționale, și e lectrocardiografie, cabinetul de radiologie, cabinetul de stomatologie,
cabinetul de programare a tratamentelor, farmacia și serviciu) de gardă — care oferă asistență medicală de
urgență bolnavilor după ore le obișnuite de program (8 —14).
Stațiunea Buziaș b eneficiază de următoarele baze de tratament, care pot asigura circa 2 800
proceduri majore (bai la cadă, mofete) pe zi: Baia hr. 1, situată în vestul stațiunii, care era 60 de căzi
pentru băi cu apă minerală carbogazoasă încălzită; Baia nr. 2, cu 52 de căz i în care se fac băi cu apă
minerală încălzită. Tot în acest din urmă pavilion de tratament se mai pot face bai în dioxidul de carbon
liber captat de Sonda nr. 4, procedură cu rezultate bune în tratamentul afecțiunilor circulației periferice.
Cei cărora le este indicat de către medici tratamentul termoterapeutic găsesc aici o secție dotată cu
aparatura nec esară acestui tip de tratament.
În nordul stațiunii se află Complexul balnear Parc, care dispune de: o bază de tratament pentru cură
externă în care se po t efectua zilnic 464 proceduri de băi la cadă în apă minerală încălzită; o Secție de
htâroterapie, unde se execută: dușuri scoțiene pentru nevroze; băi alternante
— în boala va -ricoasă; băi Stanger – în afecțiuni reumatismale și circulatorii; băi ascendent e — în caz de
hipertensiune arterială și arterite; băi de șezut – pentru afecțiunile micului bazin; băi galvanice: și
tetracelulare — în reumatism și arteriopatii; Secția de termoterapie, unde se aplică împachetările cu
parafină celor care suferă de reumat ism cronic sau de boii inflamatorii cronice.
Secția de fizioterapie, care are o dotare moderna ce cuprinde: pantostate (pentru ionogolvanizări)
folosite la tratamentul afecțiunilor locomotorii și reumatismale; diadinamîce (curenți diadinamici) pentru
nevra lgii, tulburări circulatorii și afecțiuni; reumatice dureroase; unde scurte, pentru maladii
reumatismole, sindroame aderențiale, ginecopatii, prostatite; ultrasunete — la afecțiuni reumatismale;
sonodinator — în afecțiuni reumatismale; nemectron (curenți i nterferențiali) – utilizat pentru tratarea
arteropatiilor periferice și a afecțiunilor reumatismale; magnetodiaflux — în tratarea nevrozelor; solux
pentru afec -țiuni reumatismale;

91

ultraviolete – Ia afecțiuni dermatologice, rahitism, spasmofilie; aparate de aerosoli, cu care se executa
pulverizații, cu substanțe medicamentoase sau apă minerală, indicate pentru bolile cronice ale căilor
respiratoriii; Sala de gimnastică medicală, cu program pentru: reabilitare coronarieni, gimnastică
respiratorie, gimnastic ă de mobilizare poliarticulară etc. Ea este dotată cu bicicletă ergometrică utilizată
pentru, tratar ea qrieritîdîpr și varicoșifor.
Pentru a se mai mări potențialul de tratament al acestui complex balnear, în anul 1984 s -a deschis
cabinetul de acupunctură, în care se tratează unele afecțiuni dureroase, În cabinetele medicale, la
recomandarea specialiștilor se efectuează tratament e cu Boicil -Forte și Peil -Amar.
O altă modernă bază de tratament se afiă în incinta Complexului balnear Timiș, recent intrat în
folosință. Ea dispune de aceleași unități de tratament ca și Complexul balnear Parc, dar la care se adaugă:
mofeta, unde se tratează afecțiunile circulației per iferice, și cabinetul de masaj.
Hotelul UNCAP dispune de o Secție de fizioterapie dotată. cu: pant ostate, cu care se execută
galvanizări, ionizări și faradizări celor cu afecțiuni neurologice sau dureroase; dia -dinamice, pentru
nevralgii, tulburări circulatorii și pentru afecțiuni dureroase — reumatice; ultrascurte, pentru maladii
reumatice cronice; ma gnetodiafíux, pentru afecțiuni nevrotice și reumatice; solux, pentru reumatisme
cronice dureroase etc., Urmează a se amenaja în acest hotel și o s ală pentru hidro – termoterapie.
În vecinătatea Băii nr. 1 este amplasat Pavilionul de fizioterapie, dotat cu a parate medicale moderne,
ca: pantostate, dîadinamîce, ultrascurte, magnetodiaflux, solux, ultravioletei diapuls, necesare în tratarea
afecțiunilor nevrotice, reumatismale etc. El deservește pacien ții cazați în casele de odihnă.
Vizavi de Grădina bănățeană se află Sala de cultură fizică medicală, unde se execută proceduri de
kinetoterapie (tratament prin mișcare} axate pe: reabilitarea coronarieniior, gimnastică de mobilitate
poliarticulară, gimnastică respiratorie, gimnastică pe ntru combaterea obezității et c,
În parc există alei pietonale marcate Ia 500 m, 1 000 m, 1 500 m și 2 000 m, unde se execută cura de
teren (deplasări relaxante, în perimetre cu aeroionizare favorabilă, a căror lungime crește continuu pe
parcursul curei balneare). Potrivit experienței cadrelor medicale din stațiune, această formă de tratament a
dat rezultate bune în recuperarea unui mare număr de pacienț i cu afecțiuni cardiovasculare.

92

Pentru cura internă, care se efectuează numai la recomandarea medicilor specialiști în tratarea unor
afecțiuni hepatobiliare sau ale rinichiului, s -au amenajat buvete alimentate cu apele minerale captate de
Sonda nr. 2 (buveteîe „23 August și, „izvorul nr. 3 – Phoenix") și Sonda nr, 3 (buveta „izvorul moș
Bîzieș").
O cura balneară constă din băi cu ape min erale, puternic carbogazoase, încălzite, și din băi uscate de
CO2 (mofeă).
Cele două tipuri de tratamente principale sunt cunoscute în stațiune ca proceduri majore. La
recomandarea medicilor balneologi se mai pot a dăuga și alte proceduri, numite
adjuvante, ca hidroterapia, termoterapia, electroterapia, aerosolii, kineto – terapia (gimnastica medicală și
cura de teren pe aleile martie), precum și cura internă. Aceste proceduri se execută în unitățile de
tratament prezentate mal sus.

5.2.3 IDENTIFICAREA PRINC IPALELOR FORME DE TURISM CU POTENȚIAL DE
DEZVOLTARE FUNCȚIE DE RESURSELE TERMOMINERALE EXISTENTE

Prin grija statului, din anul 1953 stațiunea a început să funcționeze și iarnaa, creîndu -se astfel
condiții ca numărui vizitatorilor și pac ienților să sporeas că an de an.
În anii socialismului, procesul de extindere și înnoire a fost conținuu. Astfel, introducerea încălzirii,
centrale, a apei calde și reci în casele de odihnă existente, recompartimentarea acestora în camere pu
confort sporit, precum și construi rea unor hoteluri: Buziaș, cu 100 de locuri, repartizate în camere cu unul
sau doua paturi; U.N.C.A.P. (complex de tratament), terminat în anul 1976, cu o capacitate de 200 de
locuri; Silagiu, intrat în folosință în 1978, dispunînd de 64 locuri de cazare; Parc, cu 280 locuri, cu o
frumoasă linie arhitectonică, inaugurat in anul 1979, și Timiș, cu 288 locuri de cazare, inaugurat în anul
1984, – aranjat și el conform normelor turismului în paralel cu creșterea potențialului de cazare s -a avut în
vedere și spo rirea gradului de confort, prin executarea unor lucrări de modernizare ta casele de odi hnă nr,
1, 2, 5, 8, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17 etc. De asemenea, unele clădiri mai vechi au fost renovate și astăzi
sunt unități de cazare căutate de turiști. Astfel au apărut pe harta stațiunii Casa de odihnă nr. 19. în anul
1977, și Casa de odihnă nr. 20, în anul 1981.
S-au modernizat unitățile de alimentație publică existente, iar după anul 1970 au fost date în
folosință altele noi. Pe lângă Cantina – pensiune, o ca pacitate de 500 de locuri, dată in folosință'de
intreprinderea balneară Buziaș în anul 1976, una dintre unitățile reprezentative ale

93

orașului Buziaș, menționăm Aviabarul, Gradina bănățeană, cele două cofetării, Restau rantul -autoservire
Silagiu etc.
Grija pentru a se asigura turiștilor veniți în stațiune un sejur cît mai plăcut s -a materializat în
construirea, în nordul Cantinei -pensiune, a unei frumoase sere denumita «Palmar". Ea s -a deschis în anul
1982 și prezintă vizitatorilor plante exotice. Tot în sc opul creării unor posibilități cit măi variate de
relaxare și bună dispoziție celor care vin la Buziaș, s -a dat în folosință în anul 1982, complet renovat,
Clubul de recreație și agrement (fostul Cazinou); s -a renovat și ștrandul cu apă minerală, cochet și bine
integrat în cadrul parcului; s -a dat în folosință în anul 1978 Casa de Cultură, cura linte arhitectonică
modernă; în anul 1984 s -a inaugurat Anexa Casei de Cultură (Biblioteca Nouă), unitate ce reține atenția
întâi ca execuție (o reușită armonie cons tructivă cu linia Casei de odihnă nr. 4 executată la mijlocul
secolului trecut); iar după ce -i treci pragul, de multitudinea de funcții pe care le are; în anul 1985 s -a dat în
folosință Teatrul de vară, cu 550 de locuri, iar în nordul Casei de Cultură urme ază a se ridica Sala
sporturilor cu o capacítate de 300 de alocuri.
În paralel cu realizarea acestor obiective, care au mărit potențialul turistic al orașului Buziaș, s -au
executat o serie de lucrări ce au atras după ele creșterea c alității activității mie dicale.
Aceste lucrări s -au materializat în: amenajarea și dotarea cu aparate modeme a Dispensarului
policlinic balnear, sporirea continuă a numărului de medici specialiști și de cadre medii (fiecare casă de
odihnă dispune astăzi de un cabinet medicali), s -a diversificat tratamentul balnear prin introducerea
mofetei și a unor proceduri adjuvante (fizioterapie, aerosoli, iermoterapie, acupunctura, infiltrații cu
Boicil, cură de teren), refacerea bazelor de tratament vechi, amenajarea unor buvete de cură inte rnă,
construirea Dispensarului medical urban Buzioș și a să lii de cultură fizică medicală.
Procesul de dezvoltare a stațiunii are la bază cercetarea științifică a zăcâmântului hidromineral.
Studii complexe au conturat debite exploatabile mult mai mari față de cele captate înainte de anul 1944,
iar recent au fost descoperite ape minerale carbogazoase (conținut de CO2 de peste 2 500 mg/l) în
perimetrul satului Sacoșu Mare, situat în apropierea Buziașului, ape care reprezintă im portante rezerve
pentru viitor.
Pentru a se exploata rațional zăcământul de ape minerale, stațiunea dispune de sonde de rezervă,
echipate cu; materiale rezistente Ia coroziunea dioxidului de carbon; din anul 1980 își

94

gospodărește apele minerale captate de sonde în sistem centralizat, u n procedeu original, la nivelul celor
mai exi -gente cerințe de pe plan mondial.

95
CAPITOLUL 6

DEZVOLTAREA TURISMULUI TE RMOMINERAL ÎN STAȚIUNEA
BUZIAȘ

Pentru a avea certitudinea ca politicile si programele existente corespund necesitatilor de
dezvoltare economica a conumitatii Buzias, in cadrul limitarilor impuse de resursele locale disponibile si
pentru a putea accesa, dupa aderare, fondurile prin care U.E. sustine politica de dezvoltare regionala, s -a
impus elaborarea unei S trategii de Dezvoltare Locale pe urmatorii ani. Initierea, de catre Primaria orasului
Buzias, a activitatilor necesare elaborarii conceptului Strategic de Dezvoltare a orasului, se doreste a fi si o
incercare de raspuns la cerintele integrarii in tendintel e europene si mondiale
Consideram ca principalele prioritati care trebuie sa stea la baza strategiilor viitoare, ca premise
ale dezvoltarii durabile, sunt:
1. Dezvoltare economica: ,,Un oras MAI DINAMIC‖ Viata economica a orasului trebuie
revigo rata si dezvoltata in toate domeniile sale: industrie, comert, agricultura si nu in ultimul rand turism.
Chiar daca Primaria si Consiliul local va trebui sa investeasca destul de mult pentru ,,dezmortirea‖ vietii
economice a orasului, consideram prioriatea numarul unu deoarece produce cele mai mari efecte.
2. Dezvoltarea infrastructurii: ,,Un oras MAI CONFORTABIL‖ Consideram ca infrastructura
trebuie imbunatatita continuu iar investitiile trebuie facute dupa criteria economice astfel incat sa se
produca cele m ai mari efecte: -siguranta cetatenilor impotriva calamitatilor; -raportul valoarea
investitiei/efecte financiare produse; -raportul valorea investitiei/numar beneficiari.
3. Cresterea atractivitatii: ,,Un oras MAI ATRACTIV‖ Consideram ca pe langa factorul economic, un
punct important pentru a creste atractivitatea orasului, il constituie factorul cultural si de agreement pe
care le ofera orasul, astfel incat confortul social al locuitorilor sa fie imbunatatit. Complementar, acest
lucru va creste atractivita tea turistica a orasului si a zonei.

96
6.1 ANALIZA SWOT – POTENȚIALUL DE DEZVOLTARE A ZONEI BUZIAȘ

Analiza SWOT reprezintă o modalitate foarte bună de evaluare a stării generale a unei
organizații astfel încât, să poată fi elaborat un plan de dezvoltare în care să se țină cont de punctele tari
ale acesteia, să se elimine p unctele slabe, să se exploateze
eficient oportunitățile apărute și care să permită contrac ararea eventualelor amenințări.
În general, punctele tari și punctele slabe sunt specifice unui produs sau organizații, în timp
ce, oportunitățile și amenințările su nt factori externi ai acestora.
Punctele tari (Strengths) – reprezintă factorii internicare sunt favorabili pentru atingerea
obiectivului propus.
Puncte slabe (Weaknesses) – reprezintă factorii internicare pot împiedica atingerea obiectivului
propus.
Oportunități (Opportunities) – reprezintă factorii externicare sunt favorabili pentru
atingerea obiectivului propus.
Amenințări (Threats) – reprezintă factorii externi care pot împiedica atingerea
obiectivului propus.
Întrebările de mai sus sunt orientative, numărul acestora putând fi mult mai mare funcție de
domeniul sau produsul pentru c are se efectuează analiza SWOT.
PUNCTE TARI – PUNCTE SLABE
DOMENIUL TURISM
1. Servicii și capacități de cazare și masă :
PUNCTE TARI
• Există capacități de cazare de tipul 3 stele, 4 stele și 2 stele
• Există restaurante și terase cu produse și servicii de calitate
• Ospitalitatea recunoscită a localnicilor
PUNCTE SLABE
• Slab dezvoltat sectorul privat în domeniul pensiunilor turistice care să ofere cazare pentru grupuri
țintă diferențiate, respectiv pentru cei cu venituri reduse, cei cu venituri medii și venituri mari.
• Calitatea serviciilor de cazare și masă este încă sub me dia ofertei din spațiul național și
UE
• Resurse umane necalificate în servicii turistice
• Nu există o strategie de marketing și promovare a ofertei turistice a stațiunii Buziaș pentru
grupurile țintă vizate
• Nu există un brand turistic al stațiunii Buziaș

97

• Resurse financiare insuficiente pentru dezvoltarea turismului
DOMENIUL TURISM
OPORTUNITĂȚI – RISCURI
1.Servicii și capacități de cazare și masă :
OPORTUNITĂȚI
• Există capacitate de cazare neutilizată ca resursă pentru dezvoltarea turismului
• Exista potențial d e dezvoltare și personalizare a capacităților de cazare la nivelul ofertei de cazare –
pensiune de mică capacitate
• Există oportunitatea organizării unui dispecerat pentru plasarea turiștilor în unitățile de cazare
organizate la scară redusă (nivel familial -mici pensiu ni
RISCURI
• Există în regiune și euroregiune oferte calitativ superioare
• Reglementări și facilități legale insuficiente care să sprijine investițiile în turism și dezvoltare
• Neînțelegerea de către proprietarii de case care se pot transforma în min i-pensiuni, a ce înseamnă
servicii turistice și administrarea unei astfel de unități de cazare, ceea ce poate creea rezistență la
implementare

98

6. ELABORAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE A STAȚIUNII BUZIAȘ

Strategia pentru dezvoltarea stațiunii Buziaș are ca scop stabilirea priorităților de dezvoltare a
stațiunii pe termen scurt, mediu și lung în cadrul unui proces de planificare strategică coordonat cu
implicarea actorilor locali relevanți, astfel încât să permită agrearea cadrului general de acțiune al
Consiliului local al orașului Buziaș și respectiv Programul strategic și Planurile de acțiune ale Primăriei
Buziaș pentru perioada 2016 -2020.
Una din condițiile de bază și totodată o pârghie esențială pentru a răpunde la aceste provocări este
elaborarea unor documente de planificare strategică la nivelul administraței publice locale care să devină
principalele instrumente de lucru în sistemul public în prioritizarea deciziilor/proiectelor de investiții care
vizează dezvoltarea socio -economică a localității.
Strategia pentru dezvoltarea orașului Buziaș este astfel necesară atât în contextul procesului de
implementare a fondurilor europene aferente perioadei 2014 – 2020 cât și în perspectivă, pentru un orizont
de timp mai larg, care să permită mobilizarea tuturo r resurselor pentru realizarea obiectivului strategic
călăuzitor definit printr -o viziune comună (înpărtășită larg) de dezvoltare a orașului Buziaș. Stategia
reprezintă un document integrat care are în ved ere următoarele elemente cheie:
✓ să asigure cadrul g eneral de acțiune pentru realizarea obiectivelor prioritare de dezvoltare ale
orașului Buziaș corelate cu obiectivul superior viziune de dezvoltare și totodată, să permită
definirea planurilor anuale de acțiune ca parte a programului strategic de dez voltar e pe termen
mediu și lung
✓ necesitatea remedierii unor deficiențe de organizare și funcționare a administrației publice locale
cu focus pe întărirea capacității de implementare a strategiei și programului strategic de dezvoltare
a orașului Buziaș;
✓ repozițio narea în piață a ofertei orașului Buziaș ca stațiune balneară de interes național;
✓ necesitatea asigurării/pregătirii administrației publice pentru a îndeplini obligațiile asumate la
nivel național și european în ceea ce privește o serie de ținte/obiective stabilite prin Strategia
Europa 2020, Strategia pentru o reglementare mai bună.
✓ să asigure cadrul sinergic necesar dezvoltării coerente și concrete a stațiunii Buziaș prin obiective
concrete pentru trecerea, într -un interval de timp rezonabil și realist, l a modelul de dezvoltare
generator de valoare adăugată înaltă, propulsat de interesul pentru cunoaștere și inovare, orientat
spre îmbunătățirea continuă a calității vieții oamenilor în armonie cu mediul natural;
✓ să permită accesarea programelor de finanțare nerambursabilă pentru proiectele prioritare
dezvoltării stațiunii;

99

✓ să contribuie la reducerea disparităților intra -regionale ale Regiunii Vest;
Procesul de elaborare a Strategiei este inițiat totodată la nivelul fiecărei unități administrativ
teritorial e.
6.2.1 METODOLOGIA ELABORĂRII STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
STAȚIUNII BUZIAȘ PE PERIOADA 2016 -2030

6.2.2 DIRECȚII STRATEGICE DE DEZVOLTARE ȘI OBIECTIV
PLANUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE 2016 -2020
Tabel 6.3
AXE STRATEGICE OBIECTIVE MĂSURI/PROIECTE
PRIORITARE
DOMENIUL DEZVOLTAREA DURABILĂ A TURISMULUI

Sprijinirea dezvoltării și Identificarea proprietarilor de
modernizării serviciilor
de cazare case/gospodării din Buziaș sau rurale,
Dezvoltarea serviciilor de bază în și masă. interesa ți să ofere servicii de cazare și
turism masă turiștilor și sprijinirea lor în
vederea desfășurării de activități
economice
• Sprijinirea entităților de formare
profesională în vederea organizării de
programe de instruire pentru
proprietarii interesați în dezvoltarea
serviciilor turistice.
• Elaborarea unui cod turistic al orașului
Buziaș care să cuprindă standarde
minimale pentru serviciile de cazare și
masă pe categorii.
• Promovarea ofertei de servicii t uristice
a orașului pe site -ul Primăriei și
materialele de promovare ale acesteia.
• Diversificarea ofertei de cazare prin

100
alocarea unui teren pentru închiriere
agenților economici pentru realizarea
unui camping modern.
• Promov area și implementarea unui
proiect de investiție pentru realizarea
unui sat de vacanță în Buziaș și/sau
Silagiu.
Restaurarea/dezvoltarea/ • Dezvoltarea, modernizarea Parcului
modernizarea/reabilitare
a/crearea Central din Buziaș prin promov area
facilităților publice și/sau
private unui proiect pe POR 2014 -2020.
de agrement și petrecere
a • Finalizarea renovării Colonadei
timpului pentru
diversificarea și • Realizarea unui parc de aventură
îmbunătățirea ofertei
turistice a tematic pentru copii și adulți – ―Tarzan
orașului. Parc ―
• Realizarea unui Parc Acvactic AQUA
PARC cu ape minerale
• Renovarea Bisericilor din Buziaș,
Bacova și Silagiu
• Construcția drumului de legătură dintre
Buziaș și viile din Silag iu (Drumul
Vinului) cu pistă de biciclete
• Construcția unui amfiteatru pentru
spectacole în aer liber cu spații
comerciale, spații pentru servirea
mesei, vestiare pentru artiști, scenă,
sonorizare, dotare tehnică
• Îmbunătățirea dotării pentru
evenimente de masă (scenă, mobilier,
sonorizare Amfiteatru – Teatru de vară
pentru spectacole în aer liber, etc.)

101
• Acordarea de facilități agenților
economici care investesc în noi
posibilități de agrement prin
proiectarea și aprobarea unui sistem
facilitativ de impozite și taxe
Dezvoltarea
infrastructurii pentru • Dezvoltarea infrastructurii rutiere,
turismul balnear în
stațiunea • Modernizarea rețelelor de captare și
Buziaș (prin POR 2014 –
2020) trans port ape minerale și ape minerale
uzate
• Renovarea/modernizarea Parcului
Central Buziaș ,
• Modernizarea/ crearea de baze de
tratament
• Crearea și extinderea infrastructurii de
agrement, inclusiv a utilităților aferente
• Amenajarea obiectivelor turistice
naturale de utilitate publică precum și
crearea/ modernizarea infrastructurilor
conexe de utilitate publică;
• Dezvoltarea de infrastructuri publice la
scară mică pentru valorificarea
atracțiilor turi stice
• Activități de marketing și promovare
turistică ale obiectivului turistice
• Îmbunătățirea signalecticii turistice
Dezvoltarea
infrastructurii pentru • Construirea unei tabere ecologice
turismul școlar și tabere
de pentru copii și ad olescenți, dotată cu
voluntariat biciclete pentru mișcare în aer liber
• Sprijinirea înființării unui Centru de
Voluntariat care să deruleze proiecte și

102
schimburi de experiență naționale și
internaționale pe teme ecologice și de
medi u
Dezvoltarea/modernizare
a • Amenajarea drumurilor și potecilor
Sport și agrement infrastructurii sportive
pentru existente între Buziaș și Silagiu pentru
atragerea de competiții
sportive organizarea de competiții de alergare
și sesiuni de pregăti re
sportivă în pe teren accidentat (maratoane, semi –
Buziaș maratoane, crosuri), în colaborarea cu
Alergotura din Timișoara/ alte asociții
de profil
• Dezvoltarea și modernizarea bazei
sportive, prin construcția de vestiare,
dușuri, s ală de forță. Dotarea bazei cu
instalație de nocturnă, mașină de tuns
gazonul, utilaj de marcat, porți,
fanioane, etc.
• Organizarea de competiții anuale sau
bianuale de sporturi de echipă și
individuale
• Realizarea unui patinoar ar tificial
Dezvoltarea/modernizare
a • Amenajarea drumurilor și potecilor
infrastructurii de drumuri existente între Buziaș și Silagiu pentru
neamenajate de pe
Dealul practicarea drumețiilor pe jos, cu
Silagiului și pădurea
Dumbrava bicicleta sau cu Nordic Walking
pentru agrement și
mișcare în aer • Realizarea de circuite semnalizate, în
liber funcție de gradul de dificultate, cu
plecare/sosire din Buziaș, pe Dealul

103
Silagiului, Pădurea Dumbrava și
localitățile adiacente (Căpăt, Racovița,
Hitiaș, Sârbova, Bacova).
• Amenajarea de locuri de odihnă,
picknick și alimentare cu apă a
drumeților
Dezvoltarea posibilității
de • Înființare unei zone de agrement pentru
agrement conexe
infrastructurii pescuitul sportiv și crearea de noi
albastre posibilități de cazare riverane
Crearea și dezvoltarea de
noi infrastructurii albastre
produse turistice în acord
cu • Sprijinirea elaborării și realizării
tendințele interne și programului „În vacanță la bunici‖ în
internaționale în turism Silagiu, pentru familiile din orașele
mari care nu au bunici la țară
• Planificarea și organizarea unui
eveniment anual de mobilitate sportivă
pentru biciclete, motociclete, mașini de
teren, ATV
• Construcția și dotarea unui c entru
ecvestru, realizarea și promovarea
circuitelor ecvestre Implementarea
unui sistem de închiriere biciclete și
triciclete electrice pentru copii,
persoane în vârstă și cu dizabilități
• Organizarea zilelor „Buziașul de
altădată sa u Călătorie în timp la
Buziaș‖ (titluri orientative), cu
manifestări culturale și paradă a
costumelor din epoca de bunăstare a
stațiunii, cu personaje ale vremii
(Muschong, Franz Josef, Sissi, etc.) și

104
mini-reprezentații teatrale sau bal
mascat
• Organizarea și derularea unui Festival
de artă stradală/murală în colaborare cu
organizatorii FISART din Timișoara,
pentru reîmprospătarea imaginii
orașului, în special a clădirilor vechi
sau paraginite
• Reintroducerea C azinoului în circuitul
turistic
• Organizarea de festivaluri pentru
tineret (rock, rave, electric, Sabotage,
Plai, etc.)
Marketing turistic Creșterea numărului de
turiști și • Elaborarea și promovarea strategiei de
vizitatori în Buziaș
Dezvoltarea marketing turistic al orașului
și promovarea brandului
turistic • Conceperea și diseminarea unui
al stațiunii Buziaș Buletin informativ electronic de tip
newsletter
• Elaborarea și producerea de materiale
de promovare – hărți, broșu ri, ghiduri
turistice, etc.
• Re-branding -ul Buziașului pentru
turismul de conferințe, training și
educație non -formală
• Îmbunătățirea signalecticii turistice din
Buziaș Bacova și Silagiu
Creșterea numărului
mediu de • Crearea și ex tinderea infrastructurii de
salariați în stațiunea
turistică agrement, inclusiv a utilităților aferente
Buziaș Sporirea
accesibilității • Înscrierea orașului Buziaș în

105
orașului Buziaș și
dezvoltarea Organizația regională de Management
resurselor n aturale și
culturale a Destinațiilor (OMD), înființată cu
specifice (Investiții în sprijinul ANT pentru accelerarea
infrastructura de turism) dezvoltării turistice
Creșterea atractivității
pentru • Amenajarea obiectivelor turistice
turism sustenab il naturale de utilitate publică precum și
crearea/modernizarea infrastructurilor
conexe de utilitate publică;
• Dezvoltarea de infrastructuri publice la
scară mică pentru valorificarea
atracțiilor turistice
• Activități de marketing și promovare
turistică a obiectivelor de investiții

6.2.3 PLANUL DE ACȚIUNE PE TERMEN MEDIU 2016 -2020

Planul de acțiune pe termen mediu se va elabora de către grupul local de lucru în
funcție de resursele financiare proprii și atrase ale Prirmăriei Bu ziaș și actorilor locali
implicați odată cu aprobarea bugetelor anuale și va consta într -un extras/detaliere din
programul strategic 2016 -2020.

6.2.4 PORTOFOLIUL DE PROIECTE PE TERMEN MEDIU 2016 -2020

106
Lista obiectivelor de investiții a Stațiunii B uziaș

Tabel 6.4
SURSA DE
Nr. DENUMIRE OBIECTIV DE INVESTITII LOCALITATE STADIUL FINANȚARE
-FA
1 Reabilitare străzi, trotuare, șanțuri si podețe BU Incipient În curs de
clarificare
2 Reabilitare și extindere rețele de iluminat BU Incipient În curs de
public (stradal și parc) clarificare
3 Reabilitare Liceul Teoretic Buziaș BU Incipient În curs de
clarificare
4 Extindere rețea de apă și canalizare Oraș BU Inclus în Fonduri
Buziaș Master Plan europene
5 Reabilit are și dotare gradiniță Buziaș BU incipient neidentificată
6 Reabilitare și dotare sediu administrativ BU În curs de FA
Primărie Oraș Buziaș proiectare
7 Reabilitare clădire istorică ―Spital orășănesc BU În curs de FA
Buziaș Cod LMI TM -II-m-B-21091 ‖ proiectare
8 Consolidare și restaurare a Colonadei din BU Lucrare În curs de
Orașul Buziaș – investiție în continuare contractată clarificare
În curs de
execuție
9 Reabilitare și dotare Casă de cultură, Teatru BU În curs de FA
de va ră și Bibliotecă proiectare
10 Dezvoltarea și modernizarea bazei sportive BU incipient În curs de
clarificare
11 Reabilitare și amenajare spații verzi Oraș BU În curs Partial prin
Buziaș Partial în fonduri
curs de europene
proiectare
12 Identificarea și atribuirea locurilor de casă BU Incipient În curs de
pentru tineri clarificare
13 Reabilitare muzeu Iulia Folea Troceanu și BU Incipient În curs de

107
punerea lui în circuitul turistic clarificar e
14 Dezvoltarea infrastructurii pentru turismul BU În curs de FA
balnear în stațiunea Buziaș POR 2014 -2020 proiectare Fonduri proprii
– crearea/reabilitarea aleilor pietonale, și fonduri
pistelor pentru bicicliști, reabilitarea europene
trotuarelor; POR 2014 –
– crearea/reabilitarea/modernizarea/amenaj 2020 AXA 7.1
area spațiilor verzi și dotarea cu mobilier
urban(spre ex. foișoare, fântâni arteziene,
bănci);
– construirea/modernizarea locurilor de
recreare și popas;
– crearea de facilități pentru
recreare/agrement pe terenuri amenajate;
– instalare Wi -Fi în spațiile publice;
– reabilitarea/modernizarea infrastructurii
rutiere adiacente parcu lui, inclusiv
utilitățile din corpul drumului;
– dezvoltarea iluminatului public;
– marcajul pentru traseele turistice,
traseele tematice
15 Drumul Vinului BU-SI În curs de FA
clarificare a
proprietății
16 Construirea unei Mănăstiri în Dealul Vii SI Incipient Fonduri
private
17 Înființarea unui centru de recuperare cardio – BU Incipient FA
vasculară Buziaș POR 2014 -2020 AXA 5.1
18 Amfiteatru – Teatru d e vară pentru spectacole SI Incipient În curs de
în aer liber clarificare
19 Zonă de agrement –Piscicol Și Cazare Incipient În curs de
(cabănuțe) clarificare
18 Aqua Parc BU-SI Incipient Se dorește
investiți e

108
privată sau
PPP
19 Reabilitare drumuri, podețe, șanțuri și SI Partial în FP plus
trotuare localitatea Silagiu curs de fonduri
proiectare europene
prin proiect
turism
20 Reabilitare Cămin Cultura l Silagiu SI Incipient În curs de
clarificare
Execuție rețea de alimentare cu apă și SI Inclus în AQUATIM
21 canalizare localitatea Silagiu Master Plan /FONDURI
EUROPENE
22 Introducerea rețelei de gaze naturale în SI Incipient În curs de
localitatea Silagiu clarificare
23 Reabilitare școală și grădiniță din localitatea SI Incipient În curs de
Silagiu clarificare
24 Modernizare și extindere iluminat public SI Incipient ENEL
Silagiu
25 Realizarea unui parc de aventură pentru cop ii SI Incipient În curs de
clarificare
26 Identificarea și atribuirea locurilor de casă SI Incipient În curs de
pentru tineri clarificare

27 Creșterea eficienței energetice prinn măsuri BU Proiectare POR 3.1B
de reabilitare și modernizar e-Clădire Clădiri Publice
Primăria Buziaș Fonduri
Proprii
28 Reabilitare drumuri, podețe, șanțuri și BA Incipient În curs de
trotuare localitatea Bacova clarificare
29 Reabilitare Cămin Cultural Bacova BA Incipient În curs de
clarific are
30 Execuție rețea de cananalizare localitatea BA Inclus în AQUATIM
Bacova Master Plan FONDURI
EUROPENE

109

31 Introducerea rețelei de gaze naturale în BA Incipient În curs de
localitatea Bacova clarificare
32 Reabilitare școlii și grădinițe din localitatea BA Incipient În curs de
Bacova clarificare
33 Modernizare și extindere iluminat public BA Incipient În curs de
Bacova clarificare
34 Modernizare Parc localitatea Bacova BA Incipient În curs de
clarificare
35 Identificarea și atribuirea locurilor de casă BA Incipient În curs de
pentru tineri clarificare
36 Dezvoltarea și modernizarea bazei sportive BA Incipient În curs de
clarificare
37 Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării BU Incipient Fonduri proprii
inteligente a energiei și a utilizării energiei și fonduri
din surse regenerabile în infrastructurile europene
publice, inclusiv în clădirile publice, și în
sectorul locuințelor
Indicatori propuși pentru monitorizarea și evaluarea a strate giei de dezvoltare locală

Pentru monitorizarea implementării strategiei, se propune următoru l set orientativ de
indicatori:
număr de studii dezvoltate;
număr de proiecte promova te, în derulare și implementate
număr de km de străzi orășeneș ti reabilitat e/modernizate;
număr de km de drumuri co munale reabilitate/modernizate;
număr de instituții publice dotate cu ins talații de producere a energiei
electrice și termice din surse regenerabile;
număr de clădiri publice reabilitate term ic
număr de centre d e informare și promovare turistică construite;
număr de unități de infrastras tructură de afaceri înființate;
număr de piețe agroalimentare și de gross cons truite sau renovate/modernizate
număr de apartamente reabilitate term ic;
lungimea (km) p istelor d e biciclete amenajate;
lungimea (km) aleilor pietonale amenajate;

110

numă r de locuri de joacă amenajate;
număr de zone urbane regenerate;
număr de unități de învă țământ reabilitate/modernizate;
număr de săli și terenuri de sport școlare con struite/mode rnizate/reabilitate
număr de ce ntre sociale înființate/dotate;
-număr de persoa ne asistate în centrele sociale
număr de așezăminte culturale sau de cult dotate/modernizate/construite;
număr de zone de agre ment amenajate;
număr de obiective de patrimon iu reabil itate și valorificate turistic;
număr de kilometri de rețele noi/extinse/mo dernizate de alimentare cu apă;
număr de kilometri de rețele noi/ext inse/modernizate de canalizare;
nur de copuri de iluminat publi c eficient energetic instalate;
număr de străzi și spații publice iluminate public eficient energetic;
cantitatea (tone) de deșeuri colectate selectiv;
număr de p arcuri reabilitate/modernizate;
număr de persoane formate/perfecționate profesiona l în sistemul public și privat;
numărul de loc uri de muncă;
numărul de turiști anual;
percepția locuitorilor și a turiștilor privind:

calitatea spațiilor publice;
calitatea spațiilor de locuit
Percepția se măsoară prin sondaj.

111
CAPITOLUL 7

STUDIU DE CAZ PRIVIND GRADUL DE SATISFACȚIE AL CLIENTULUI
FAȚĂ DE

SERVICIILE STATIUNII

Pentru cercetătorul de marketing,chestionarul de anchetă joacă același rol pe care îl are plasa
pentru pescar.Chestionarul pescuiește și filtrează informația de afaceri pe piață.
El este instrument și, totodată, este metodă de investigare reactivă de tip stimul -răspuns. În
principiu, chestionarul reprezintă o serie de întrebări, ad resate oral sau scris în cadrul
unei anchete. Poate fi administrat de un anchetator sau poate fi autoadm inistrat.Ca regulă generală,
întrebările sunt verbalizate, dar ca excepție pot fi prezentate și nonverbal, sub forma unor im agini sau
sunete.
Concret și convențional,chestionarul este formularul care conține întrebările ce urmează a fi
adresate subiectului anchetat.
Dacă chestionarul este bine făcut, el poate fi una din cheile succesului cercetării de piață.Dacă este
slab, cu deficiențe de redactare și tehnoredactare, incomplet,neinteligibil,indiscret sau superficial,nici o
interpretare ulterioară , fie și una genială,nu va mai remedia situația.Practic, o cercetare de piață nu poate fi
mai bună decât permite chestionarul admin istrat de ea.
Chestionarele rigide,având conținut și format prestabilit,sunt specifice anchetelor bazate pe
interviuri dirijate și str ucturate.Atunci când interviul este liber,nestructurat sau semistructurat ,chestionarul
rămâne flexibil și adaptabil fiecărui subiect și fiecărei situații în parte.
Sarcinile unui bun chestionar sunt:
– A depista sursele de informații latente;
– A prelua infor mația existentă;
– A filtra informația utilă și relevantă de cea nesemnificativă sau inutilă;
– A prezenta,în final, informația utilă într -o formă organizată și operabilă.
Calitățile unui chestionar sunt următoarele:
– Scurt și simplu,dar în același timp suficie nt de cuprinzător pentru a colecta toate informațiile utile
și relevante;
– Permite depistarea din timp a subiecților insuficient calificați pentru a răspunde unor întrebări prea
tehnice sau prea specifice;

112
– Permite formularea și colectarea cu ușurință a răs punsurilor subiecților anchetați;
– Filtrează și elimină informațiile nesemnificative și inutile;
– Conține întrebări de control care depistează lipsa de sinceritate,reaua intenție sau lipsa de
competență a subiecților anchetați;
– Permite măsurarea,scalarea și analiza tipurilor de răspuns,pe clase,niveluri și nuanțe distincte;
– Prezintă condiții atrăgătoare și stimulative de redactare,tipărire,design și grafică;
– Garantează discreția și anonimatul,atunci când acest lucru este necesar.
Formularea întrebărilor varia ză în raport cu problematica cercetării,dar există și câteva
reguli simple,cu aplicabilitate largă în redacta rea chestionarelor:
• Claritatea vine din precizie și din simplitate;
• Întrebările scurte sunt preferabile celor lungi;
• Întrebările indirecte pot fi m ai eficace decât cele directe;
• Întrebările prea tehnice sau prea abstracte trebuie , pe cât posibil evitate ;
• Pe cât posibil,se evită menționarea de nume specifice de marcă sau producător;
• Se preferă întrebările la care subiectul anchetat răspunde pe baza faptelor și propriei sale
experiențe,iar nu pe baza unor supoziții,ipoteze și aspirații;
• Se recomandă evitarea întrebărilor care solicită excesiv memoria subiectului;
• O întrebare trebuie să se refere la o singură problemă și nu la două sau mai
multe,simult an;
• Întrebările trebuie formulate astfel încât să însemne același lucru pentru toată lumea;
• Întrebările trebuie formulate astfel încât să cheme răspunsuri care pot fi înregistrate ușor și
repede;
• Întrebările inutile trebuie evitate deoarece încarcă și comp lică inutil
chestionarul,întrebările care aduc răspunsuri de tipul „Nu știu‖ sunt inutile;
• Întrebările pot fi formulate,la început,în câteva moduri posibile și testate pe aceiași subiecți,în
scopul alegerii variantei celei mai eficace
Într-un chestionar,în trebările constituie probleme care se cer rezolvate, chestiuni la care se caută
răspuns.Ele sunt cereri de informații și lămuriri despre ceva anume,întrebările sunt instrumentele de
procurare a informației de piață.
Principalele două mari clase de întrebăr i se diferențiază una de cealaltă în raport cu perspectiva de
comunicare acordată subiectului anchetat.Din acest punct de vedere,avem de -a face cu întrebări închise
sau cu întrebări deschise.

113
În raport cu gradul de transparență al scopului chestionării se mai poate vorbi de întrebări directe
și întrebări indirecte.În plus,când construim chestionare de anchetă,mai putem avea în vedere și întrebări
speciale cum ar fi întrebările fi ltru și întrebările de control.
Elaborarea unui chestionar este o treabă care cere calificare,inteligență, talent,delicatețe,răbdare,
o bună cunoaștere a psihologiei umane și multă experiență în comunicarea interpers onală sau în munca de
reporter.
Reușita unei anchete pe bază de chestionar impune ca designerii acestuia să stăpâneasc ă bine
proiectul de cercetare și,totodată, să dețină anumite abilități în a redacta întrebări și a intu i tipurile de
răspuns posibile.
Procesul redactării unui chestionar presupune parcurgerea unor faze distincte,dar legate între ele
și înlănțuite într -o anumită ord ine,de regulă,după cum urmează:
1. Definirea obiectivelor cercetării.
2. Formularea întrebărilor.
3. Validarea preliminară a întrebărilor din lista provizorie.
4. Ordonarea și gruparea întrebărilor.
5. Testarea chestionarului pe un eșantion pilot.
6. Redactarea fi nală,tehnoredactarea și prezentarea chestionarului.

7.1 ANALIZA ȘI INTERPRETAREA INFORMAȚIILOR

Nevoia unei cercetari de piată specializată a turismului în stațiune nu poate fi contestată. Toate
eforturile premergătoare în acest sens au fost fie sp oradice, fie nu au condus către
nimic concret. Se pune problema obținerii unor concluzii clare cu privire la situația turismului și
propunerea unor soluții pe baza acestora.
Implementarea unor programe de stimulare a turismului în zonă ar urma ca d emers natura l al
acestui efort.
Cercetarea s -a concentrat pe a obține informații obiective despre turiștii din zonă, precum și
opiniile acestor a cu privire la situația stațiunii și a turismului în zonă.

114

S-au utilizat tehnici mixte de cercetare pentru a se putea surp rinde atât aspectele evidente cât și
cele mai puțin clare.

7.1.1 CHESTIONAR

Completând acest chestionar mă ajutați să îmi fac o imagine generală despre serviciile din
turismul românesc,calitatea acestora ,respectiv rapo rtul calitate preț al acestora.
Vă rog citiți cu atenție fiecare întrebare. Încercuiți răspunsul pe care dv. îl considerați adevărat.
Răspunsurile dv. sunt strict confidențiale.Timpul necesar completării chestionarului e ste de aproximativ
5-10 minute
1. În ce categorie de vârstă vă incadrați ?
• Sub 20 ani
• 20 – 40 ani
• 40 – 55ani
• Peste 55 ani
2. Sexul dumneavoastră
• Masculin
• Feminin
3. Ați mai fost la Buziaș ?
• Da
• Nu
4. Distanța de la care ați venit
• Sub 100 km
• 100 – 200 km
• Peste 200 km
5 De unde ați aflat de Buziaș ?
• Din presă
• De la radio
• De la colegi
• ltă surs ă

115
6. Sunteți mulțumit de aspectul stațiunii ?
• Da
• Nu
7. Scopul vizitei în stațiune
• Tratament
• Odihnă
• Agrement
• Altele
8. Durata de ședere în stațiune
• Sub 10 zile
• 10 – 20 zile
• Peste 20 zile
9. Vă place meniul oferit de stațiune ?
• Da
• Nu
10. Aerul din stațiune vă mulțumește ?
• Da
• Nu
11. Aveți de gând să reveniți în stațiune ?
• Da
• Nu
12 Sunteți mulțumit de condițiile oferite din stațiune ?
• mulțumit
• nemulțumit
• satisfăcător
• foarte nemulțumit
13. Care considerați că este cea mai mare problemă a stațiunii
• Lipsă de facilități
• Lipsa curățeniei
• Lipsă de informații

116

• Alte lipsuri
14. Având în vedere situația economică a familiei dumneavoastră, bugetul pe care îl alocați în
2017 pentru vacanța/concediu este:
• mai mic decat de obicei
• la fel ca de obicei
• mai mare decat de obicei
• nu intentionez să merg în vac anța/concediu

7.1.2 INTEPRETAREA CHESTIONARULUI

1. În privința categoriei de vârstă a persoanelor care vizitează stațiunea putem să afirmăm că 42%
din persoane se încadrează î n categoria de 40 -55 de ani și 29% î n categoria de peste 55 de ani
după cum ara tata figura 7.1.

Fig.7.1 Categoria de vârstă

117
2 Din acest grafic reiese cat se poate de clar faptul ca principalele categorii de vîrstă în care se
încadrează turistii din stațiune sunt 40 -55 ani. Mai putem vorbi de procente semnificative p entru
intervalele 20 -40 ani si cei peste 55 de ani.

118

2 În ceea ce privește sexul vizitatorilor în Stațiunea Buziaș acesta este în favo area persoanelor de sex
feminin ș i anume 58% din totalul vizitatorilor. Asfel putem să afirmăm că în Stațiunea Buziaș vizitatorii
de sex femini n sunt cu 16 % mai mulț i ca cei de sex masculin.

Fig.7.2 Sexul dumneavoastră

58% dintre respondenți sunt de sex femini n iar 42% sunt de sex masculin.
3. În legatură cu î ntrebarea re feritoare la istoricul vizitei î n sta țiune a Buziaș a celor care fac
tratament putem să afirmăm că majoritatea adică 76% din respondenț i au mai fost în Stațiunea Buziaș și se
reîntorc aici, unii pe ntru repetarea tratamentului alț ii doar din nostalgie.

Fig.7.3 Ați mai fost la Buziaș?

119

76% dintre respondenți au mai fost în stațiunea Buziaș, doar 24% nu au mai fost până acum în stațiune.

4. După cum se poate observa din figura 7.4 majoritatea din Stațiunea Buziaș provin de la o distanță
mai mică de 100 km (63%), în comaparaț ie cu cei care provin de la o distanță mai mare de 200 km care
sunt de patru ori mai puțin adică de 16%. Acest lucru dovedește faptul că majoritatea respondenților vin
din localitățiile județului Timiș și județele învecinate cunoscând atât istoricul staț iunii c ât și binefacerile
acestuia.

Fig.7.4 Distanța călătoriei

63% dintre respondenți vin de la o distanță de sub 100km, 21% de la o distanță de 100 -200 km, iar 16%

de la o distanță de peste 200km

5. În ceea ce priveș te sursa de informare de unde au af lat despre Stațiunea Buziaș putem să
spunem conform figurii 7.5 că sursa de informație principală este presa , dar 48% d in informații
provin pe cale orală sau de altă natură ceea ce înseamnă că renumele stațiunii este recunoscută î n
mediul natural din jurul stațiunii.

120

Fig.7.5 Date despre stațiune

121

Din grafic se poate observa că sursa de informare cea mai relevantaâă este presa, după care
urmează recomandarea de la colegi.

6. In ceea ce priveste aspectul statiunii oras Buzias in t otalitate vizitatorii sunt multumiti de acesta
atat schimbarilor efectuate de conducerea orasului in aspectul statiunii cat si aspectul lui traditional de
statiune traditionala, dupa cum se poate vedea din figura 7.6.

Fig.7.6 Aspectul stațiun ii

100% dintre respondenți sunt mulțumiți de aspectul stațiunii.

7. Scopul vizitei în stațiune după cum se poate vedea din figu ra 7.7 este acela de tratament și odihnă
în proporție de 55% ceea ce ii conferă acestei staț iuni aspectul de st ațiune balneoclim aterică preferat de
persoanele sufe rinde și învârstă . Pute ți vedea că vizitatori au ca scop agrementul î n sta țiune numai în
proporț ie de 26% .

122

Fig.7.7 Motivele vizitării stațiunii balneare

Din grafic se poate constata în mod evident tipul de turism do minant în statiune:

turismul pentru tratament (39%). Celelalte tipuri de turism luate în calcul (s -a pornit de la intrebarea:

―Scopul vizitei în stațiune‖) sunt și ele semnificative.

8. Durata de ședere în staț iune a vizitatorilor este conform figurii 7.8 de peste 10 zile î n propor ție de
47% ceea ce dovedește caracterul balnear al stațiunii și faptul că vizita torii au ca scop tratamentul în
stațiune.

Fig.7.8 Durata șederii

53% din respondenți stau sub 10 zile în stațiune, 34% între 10 -20 de zi le, iar 13% doresc să stea peste 20
de zile.

9. Referitoare la întrebarea pusă privind meniul oferit în stațiune după cum s e poate vedea din figura
7.9 toți respondenții au răspun afirmativ de unde se poate trage concluzia că , condi țiile oferite de staț iune
sunt pe placul vizitatorilor datorită atât mediului cu specific local cât și faptului că majoriatea vizitatorilor
provin din aceeaș i regiune.

123

Fig.7.9 Meniul oferit de stațiune

Respondenții au fost mulțimiți 100% de meniul oferit în stațiune .

10. În ceea ce privește microclimatul din Stațiunea Oraș Buziaș acesta este pe placul vizitatorilor
datorită atât climatului de stațiune balneoclimaterică din șesul Banatului cât și condiț iilor de ionizare a
aerului da torită atât pădurilor înconjurătoare c ât și apei termominerale care influențează climatul.

Fig.7.10 Aerul din stațiune

124

Toți respondenții au fost mulțumiți de calitatea aerului din stațiunea Buziaș.

11. Conform rezultatelor inscrise in figura 7.11 referitoare la perspectivele de in statiune a
respondentilor putem sa spune ca in totalitate cei care au vizitat statiunea oras Buzias, au de gand sa
revina macar inca odata in statiune.

Fig.7.11 Revenirea în stațiune
Toți respondenții și -au exprimat dorința de a reveni în stațiu ne.

12. În ceeea ce privește gradul de mulțumire a vizitatorilor din Stațiunea Buziaș conform figurii
7.12, putem să afirmăm că 61% sunt multumiți deși există un procent foarte mare de persoane
satisfăcători de multumiți sau chiar foarte nemulțumiți în p roporț ie de 39%.

Fig.7.12 Condițiile oferite de stațiune

125

La această întrebare 61% din respondenți s -au declarat mulțumiți de condițiile stațiunii, iar
23% s -au declarat foarte nemulțimiți.16% au declarat cond ițiile ca fiind satisfăcătoare.

13. O întrebare care continuă problematica pusă la anterioara î ntrebare este cea referitoare la
problematica staț iunii. Aici constatăm conform graficului 7.13 că lipsurile cele mai mare su nt în
informații, facilități și curățenie în proporț ie de 47% dar su nt și alte lipsuri în proporț ie de 53% , ceea ce
înseamnă că în stațiune nu sunt îndeplinte toate condiți ile cerute de persoanele care se află în vizit ă.

Fig.7.13 Problemele stațiunii
Din grafic se pot observa problemele sesizate de turiști. S -a urmă rit a se afla de la fiecare cel
mai important neajuns și nu o listă de probleme. Toate cele semnalate au fost ―lipsuri‖, lucru ce se poate
observa cât se poate de ușor din grafic.
14. În legatură cu bugetul asigurat de familile respondențiilor pentru vacanță ș i concediu putem să
afirmăm că majoritatea familiilor asigură în anii următori măcar atât ca și în anul 2017 adică 71% ș i
doar 29% asigur ă un procent mai mic sau deloc pentru acest deziderat .

126

Fig.7.14 Situația economică a familiei
La această întrebare 50% dintre respondenți au menționat că vor aloca un buget
asemănător anului anterior, 24% alocând o sumă mai mică, 21% vor aloca o sumă mai mare față de
concediul anterior iar 5% nu intenționează să meargă in concediu anul următor.

7.2 C ONCLUZII CU PRIVIRE LA GRADUL DE SATISFACȚIE AL CLIENȚILOR DIN
STAȚIUNEA BUZIAȘ

Acest chestionar a servit ca bază pentru partea calitativă a cercetării, declansând practic un
interviu, pe baza căruia au fost t rase unele concluzii indirecte.
Pentru studiu au fost luate în considerare doar discuțiile cu turistii din stațiune. Scopul acestei
abordari a fost păstrarea relevanței datelo r din punct de vedere turistic.
Eșantionul a fost ales variat, pe criterii teritoriale (în locurile cele mai relevante din pun ct de
vedere turistic). Au fost acoperite categorii de vârstă diferite (ținându -se cont de specifi cul stațiunii în
același timp).
Alte date au fost culese din surse secundare, precum discuțiile cu autorități locale sau cu
administratori ai unor obiective t uristice, ori cercetarea de materiale relevante. Aceste date au valoare
ridicată, dată f iind acuratețea lor statistică.
Concluziile cercetării se împart în cele doua direcții date de obiectivele de la care s -a pornit și
anume tipologia turiștilor din stați une sși opinia acestora vis -à-vis de aceasta.

127
Turiștii ce vizitează Buziaș sunt în cea mai mare proporție trecuti de 50 de ani. Ei vin din orasele
din apropiere, cu precadere din Timișoara. Turistii vin în principal pentru refacerea sănătății, unii dintre ei
fiind dispuși să parcurgă distanțe mari pentru a ajunge în stațiune. Ei găsesc starea stațiunii satisfăcătoare,
dar au tendința de a o compara cu alte stațiuni sau cu situația acesteia din trecut (―pe vremuri…‖). Totuți
consideră că situația nu este gr avă și revin cu plăcere la Buziaș. Principala sursă de informare a turiștilor
este presa și opinia cunoștințelor.
Dintre problemele menționate de turisti, singura relevantă proiectului este lipsa de informații
disponibile despre stațiune. Celelalte sunt în general probleme generice, ce nu au un impact semnificativ
asupra si tuației turismului în stațiune.
In privinț a concluzilor generale pe care le putem cons tata din respondenții intervievați putem să
spunem că vârsta vizitatorilor î n Sta țiunea Buzias este d estul de înaintată, iar motivul călătoriei î n stațiune
este cu preponderentă cea de tratament balnear fiind necesară o înbunătățire a divesității condiți ilor de
agrement create în Stațiunea Oraș Buzias. Este adevărat că în ceea ce privețte investiția neces ară pentru
realizarea acestui deziderat este obligatoriu implicarea actorilor locali din sta țiune, ceea ce înseamnă
investiții pe o perioada îndelungată care pot să înbunătățească scopul urmă rit.
Un alt element important în stategia de dezvoltare a Orașul ui Stațiune Buziaș este înbunătațirea
condițiilor de tratament, și de odihnă a persoanelor care doresc un tratament balneofizioterapeutic.

128

CONCLUZII
CONCLUSIONS

Activitatea turistică se numără printre cele câteva fenomene ce s -au impus în epoca
contem porană, dezvoltarea sa spectaculoasă constituind o trăsătură caracteristică a secolului notru și în
special a celei de a doua jumătăți a acestuia.
Turismul a fost și continuă să fie apreciat ca o activitate esențială a unei națiuni având mari
implicații as upra tuturor celorlalt e sectoare de activitate umană.
De aceea, făcând parte din sectorul terțiar al economiei, turismul reprezintă pentru țara noastră o
activitate de mare interes, deoarece ocupă un loc de frunte în ceea ce privește promovarea valorilor s ocial –
culturale și economice, dar în egală măsură și datorită rolului jucat în promovarea pe ste hotare a imaginii
României.
România se înscrie printre țările europene cu un fond ba lnear remarcabil.
Turismul românesc trebuie să se adapteze cerințelor europe ne pentru a putea pătrunde pe piețele
internaționale. Doar 3% dintre turiștii din România sunt veniți din alte țări deoarece lumea nu ne cunoaște.
Cu toate acestea potențialul turismului românesc este foarte mare, aproximativ 250 de loc alități având
resurs e minerale.
Un exemplu de urmat ar fi modelul stațiunilor balneoclimaterice din celelate țări membre ale
Uniunii Europene. Bulgaria, Cehia și Ungaria au dezvoltat oferta turistică după standardele europene,
transformându -și stațiunile în adevarate centre d e relaxare și î nfrumusețare pentru vizitatori.
Turismul balnear reprezintă o călătorie efectuată cu scopul de a trata recuperări sau de a preveni
anumite boli, în cazul persoanelor cu deficiențe funcționale, pentru relaxare, recreere și realizarea unei
stăride bine, prin intermediul curelor terap eutice, în stațiunile balneare.
Numit și turism de tratamente, acesta a luat o foarte mare amploare, nu atât ca urmare a dorinței
de prevenire a anumitor îmbolnăviri, cât mai ales al creșterii solicitării și bolilor profesionale, determinate
de ritmul constant al vieții moderne. Din acest motiv, turismul balnear este legat mai mult de stațiuni
cunoscute pentru proprietățiile sale terapeutice, pentru apele minerale, termale, nămoluri etc., situate intr –
un climat de cr uțare. Acesta reprezintă una dintre cele mai constate forme de circulație turistică, având o
clientelă relativ stabilă.

129
La nivel general, factorii de cură balneară și climatici, folosiți în tratamente complexe sub îngrijire
medicală de înaltă competență, sunt recomandați diferențiat, dând uneori rezultate excepținale în ceea ce
privește următoarele afecțiuni: reumatisme inflamatorii degenerative, articulare și posttraumatice, ale
sistemului nervos, central și periferic; afecțiuni cardiovasculare, respirato rii, afecțiuni ale tubului digestiv
și hepato -biliare, afecțiuni de nutriție și metabolism, ginecologice, endocrinologice, der matologice,
oftalmologice, etc.
Turismul balnear presupune atât realizarea unor tratamente complexe de recuperare în stațiunile
balneoclimaterice cât și efectuarea de excursii și călătorii în împreujurimi, dar și odihnă.
În prezent, România dispune de 160 de stațiuni și localități balneare, cu factori naturali de cură,
dintre care 60 de stațiuni sunt de importanță general și locală, iar 18 dintre ele fiind promo vate și la nivel
internațional.
În multe dintre aceste stațiuni baza de cazare a fost modernizată, au fost construite hoteluri de cură
și complexe sanatoriale moderne, în care serviciile de cazare, diagnostic și tratament sunt oferite în
cadrul aceleiași clădiri, așa cum se practică în stațiunile balneoclimaterice de nivel mondial, cum sunt:
Băile Herculane, Băile Felix, Sovata, Covasna, Mangalia, Călimănești -Căciulata, Govara, Olănești,
Buziaș, etc.
În aceste baze de tratament au fost create condiții optime a utilizării pe larg a factorilor natural i de
cură, pe bază științifică.
Alături de procedurile naturale și de fizioterapie, se mai utilizează și o paletă foarte largă de
proceduri terapeutice care folosesc factori fizici, ba zele de tratament dispunând astfel de compartimente
specializate, dotate cu a paratură și instalații moderne.
Principala activitate a bazelor de tratament din stațiunile balneare este reprezentată de factorii
naturali, ape termale și minerale, nămoluri tera peutic e și proceduri de fizioterapie.
Pe lângă acestea oferta centrelor de bunăstare bazate pe noile cerințe de pe piața turistică balneară
și un personal profesionist, care asigură cele mai bune servicii, in structuri moderne de cazare, alientație,
tratam ent și agrement, reprezintă iaginea turismului de bunăstare în mileniul trei.
Experiența unei vacanțe într -o destinație balneară implică în mod cert existența unui produs
turistic complex, cu multiple servicii în componență (cazare, masă, transport, agreme nt, servicii specifice
și auxiliare etc.), indiferent de tipul ,,nevoii‖ de sănătate. Prin urmare, pentru animarea și dinamizarea
stațiunii, în Buziaș este necesară diversificarea tipurilor de turism asociate turismului de sănătate, cum ar
fi turismul de w ellness sau de vacanță activă pentru familii.
Ca obiective pentru dezvoltarea serviciilor de bază în turism, în stațiunea Buziaș ar fi :
– Sprijinirea dezvoltării și modernizării serviciilor de cazare și masă.

130
– Restaurarea/dezvoltarea/modernizarea/reabi lita rea/crearea facilităților publice și/sau private de
agrement și petrecere a timpului pentru diversificarea și îmbunătățirea ofertei turistice a orașului –
stațiune Buziaș.
– Dezvoltarea infrastructurii pentru turismul balnear în stațiunea Buziaș.
– Dezvoltarea infrastructurii pentru turismul școlar și voluntariat.
– Crearea și dezvoltarea de noi produse turistice în acord cu tendințele interne și internaționale în
turism.
– Creșterea numărului de turiști și vizitatori în Buziaș – Dezvoltarea și promovarea brandului turistic
al stațiunii Buziaș.
– Creșterea atractivității pentru turism sustenabil
Măsuri / proiecte pentru înbunătățirea acestui sector în t urism ar fi :
– Diversificarea ofertei de cazare prin alocarea unui teren pentru închiriere agenților economici
pentru realizarea unui camping modern.
– Dezvoltarea, modernizarea Parcului Central din Buziaș prin promovarea unui proiect pe POR
2014 -2020.
– Realizarea unui Parc Acvactic AQUA PARC cu ape minerale.
– Îmbunătățirea dotării pentru evenimente de masă (scenă, mobilier, sonorizare Amfiteatru – Teatru
de vară pentru spectacole în aer liber, etc.).
– rețele de captare și transport ape minerale și ape minerale uzate.
– infrastructură rutieră.
modernizare și creare baze de tratament, etc.