TEXTUL REVELAT ȘI CO NTEXTUALIZAREA ÎNȚELESURILOR LUI MESIA PĂTIMITOR ÎN P SALMI . LECTURA HRISTOLOGICĂ A PSALMULUI 21 Iancu BUDA Drd. Școala… [628962]

11
TEOLOGIE BIBLICĂ:
TEXTUL REVELAT ȘI CO NTEXTUALIZAREA
ÎNȚELESURILOR LUI

MESIA PĂTIMITOR ÎN P SALMI .
LECTURA HRISTOLOGICĂ A PSALMULUI 21

Iancu BUDA

Drd.
Școala Doctorală de Teologie Ortodoxă „Isidor Tudoran”
Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, ROMÂNIA

Abstract:
Our research aims to develop the general messianic perspective on the psalms,
especially on the Psalm 21 dissection. The Christological reading of the Old Testament is
necessary for all the christians. Psalm 21 makes obvious references to the suffering of Jesus
Christ, a fact highlighted by the new testementary authors. Our attention will be focused
mostly on the verses: 1,6,18,20. Our attempts to develop the Christological reading of the
Psalm 21 will be based on the latest sources – both international and national sources.
T
he method of work is specific to the Christian dawn. The focus will be on the
approach of the Holy Prists, but we will not neglect the historical-critical rigors of
approaching the scriptural text. The work will exegetically approach The Messianic texts.
The development of the subject is based on two directions: the exegetic approach and
the theological dimension. Our focus will be on the idea of the Christological reading which
is justified by the fact that Jesus Christ Itself is the one who promotes such a important
reading (we will make reference to Luca 24 – the episode in which the Savior showed Himself
t
o the disciples who went to Emaus). The theological dimension of the Psalm will emerge
from the idea of Father Ioan Chirila, according to which Jesus adopts the role of Adam,
repenting himself in his place.
The conclusions will be brief and will express the outcome of our research, therewith
identifying new ideas of research.

Buda / Studia Theologica Doctoralia

12 Keywords : Christological reading, suffering, Messiah, exegetic approach, theological
dimension

I. Introducere
Cercetarea noastră își propune a dezvolta perspectiva mesianică gene-
rală asupra psalmilor, dar îndeosebi disecarea Psalmului 21. Este necesară
extinderea ideilor părintelui Nicolae Neaga, care vorbește despre Hristos în
Vechiul Testament, cât și accentuarea ideii de Hristos cel Pătimitor .
Psalmul 21 face evidente trimiteri la Patimile Domnului Iisus Hristos ,
fapt subliniat și de autorii n ou-testamentari.
Încercările noastre de a dezvolta lectura hristologică a Psalmului 21 se
vor baza pe surse de ultimă actualitate – atât pe cele internaționale, cât și pe
cele din spațiul național. Este importantă identificarea celor mai pertinente
surse pentru o expunere sănătoasă a temei. Vom porni de la lectura părintelui
Nicolae Neaga, care are un comentariu asupra Psalmului 21, având în vedere
și dimensiunea generală asupra mesianismului expusă de părintele Ioan
Chirilă1, Teodor Baba, Justinian Cârstoiu și Eugen Pentiuc2. Avem însă în
vedere și comentariul integral realizat de Gherasim Timuș urmărind
perspectiva lui. Vom menționa pe scurt viziunea mesianică a celor doi autori
amintiți la urmă.
Lectura internațională va primi atenție din partea noastră – ne vom opri
cu precădere asupra celor mai recente și elocvente comentarii. Vom analiza
părerea unor cercetători precum Abraham Ebn Ezra`s, David Kimhi, Solomon
B. Freehof sau Mayer L. Gruber.
Ideile pe care se bazează cercetarea noastră sunt atât abordarea
exegetică a celor patru pasaje cheie amintite mai sus, cât și încercarea de a
interpreta ideile părintelui Ioan Chirilă, care amintește că Hristos rostește
cuvintele „Dumnezeul meu, Dumnezeul meu…” pe cruce, pentru a corija

1 Ioan CHIRILĂ , „Discursul mesianic al apocrifelor Vechiului Testament” , în Studia
Theologia Orthodoxa , nr. 1-2 (2003), pp. 3-12; IDEM , Logos-loghia Vechiului Testament,
Pentateuhul , (cuvânt înainte) la vol. Nicolae N EAGA , Hristos în Vechiul Testament, Ed.
Renașterea, Cluj-Napoca, 2004, pp. 5-16; IDEM , „Profețiile mesianice din cartea profetului
Daniel în viziunea patristică” , în RT, 2 (1997), pp. 119-132; IDEM, „Tora sau Legea și Mesia
în gândirea biblică vechitestamentară și în iudaismul contemporan” , în AFTOC , III (1994-
1996), pp. 37-50.
2 Teodor B ABA, Profeții mesianice reliefate în Vechiul Testament , Ed. Universității
„Aurel Vlaicu”, Arad, 2007, p. 213; Justinian CÂRSTOIU , Profeții mesianice , Ed. Sigma,
București, 2006 , p. 216; Nicolae N EAGA , Hristos în Vechiul Testament. Însemnări pe
marginea textelor mesianice , Ed. Renașterea , Cluj-Napoca, 2018; Eugen P ENTIUC , Iisus
Mesia în Biblia Ebraică , Ed. Basilica, București, 2016, p. 268.

Mesia pătimitor în Psalmi. Lectura hristologică a Psalmului 21

13 greșeala facută de protopărinții noștri care ar fi trebuit să rostească aceste
cuvinte după cădere, în vederea reabilitării și a iertării. Adam cel Nou duce la
bun sfârșit misiunea pe care primul Adam n-a reușit s-o îndeplinească.
Mesianitatea Psalmului 21 va reieși din Tradiția Patristică care tratează
această temă.
Metoda de lucru este specifică Răsăritului creștin. Accentul va cădea pe
abordarea Părinților, însă nu vom neglija rigorile istorico-critice de abordare
a textului scripturistic. În prima parte, lucrarea va aborda exegetic textele
mesianice, iar apoi vom decanta teologic ideile care reies atât din zona
patristică de receptare a textului, cât și din cea iudaică.
Dezvoltarea subiectului se bazează pe două direcții: abordarea
exegetică și dimensiunea teologică. Mesianitatea Psalmului 21 este atacată de
către unii cercetători care consideră psalmul lipsit de valențe mesianice. Noi
vom accentua ideea lecturii hristologice care se justifică prin faptul că Hristos
Însuși este cel care promovează o astfel de lectură (vom face referire la Luca
24 – episodul arătării Mântuitorului ucenicilor care mergeau la Emaus).
Pasajele mesianice amintite vor fi abordare exegetic, bazându-ne pe recepta-
rea lor în Noul Testament pe filiera Părinților. Dimensiunea teologică a
Psalmului va reieși din ideea părintelui Ioan Chirilă, conform căreia Hristos
adoptă rolul lui Adam, pocăindu-se în locul lui. Vom încerca să demonstrăm
mesianitatea psalmului, cu toate că este combătută de către unii cercetători.
Concluziile vor fi succinte și vor exprima rezultatul cercetării noastre,
identificând totodată idei noi de cercetare.

II. Dezvoltarea subiectului
II.1. Interpretarea Sfinților Părinți
Lectura hristologică a Vechiului Legămant este nu doar utilă, ci și
necesară fiecărui creștin. Adeseori Psalmii sau chiar întreg Vechiul Testament
vorbește în numele lui Iisus Hristos, asta fiind o dovadă în plus a autenticității
sale. Lectura hristologică ajută nu doar la reperarea profețiilor mesianice sau
a fragmentelor care fac referire la Mesia, ci și la recunoașterea Lui în momen-
tul în care s-a întrupat în mod chenotic (Fil. 2, 6.8). Lectura hristologică ne
ghidează spre a depista în istorie a doua Persoană a Sfintei Treimi și a o
recunoaște ca Ipostas divin și mântuitor. Importanța lecturii hristologice este
vădită de Însuși Mântuitorul Iisus Hristos, în episodul Emaus, astfel Evan-
ghelistul Luca notează cuvintele Logosului întrupat:
Și El a zis către ei: O, nepricepuților și zăbavnicilor cu inima ca să credeți toate câte
au spus proorocii! Nu trebuia oare ca Hristos să pătimească acestea și să intre în slava

Buda / Studia Theologica Doctoralia

14 Sa? Și începând de la Moise și de la toți proorocii le-a tâcuit lor din toate Scripturile
cele despre El.
Hristos Însuși promovează lectura hristologică justific ată tocmai prin
faptul că ne învață să-L identificăm în timp și să credem în El.
Dacă majoritatea cercetătorilor consideră că Psalmul 21 este scris de
împăratul David, alții cred că a fost scris în ultimii ani ai împărăției lui Iuda,
undeva între bătălia lui Megiddo și exilul bab ilonian3. Deși acest lucru este
încă dezbătut de unii, un lucru este cert, psalmul transmite un mesaj important
atât pentru cei ce trăiau în perioada respectivă, cât și pentru cei ce-l citesc
astăzi4. Întrebarea care se pune este dacă suferințele descrise în psalm îi pot
fi atribuite împăratului David sau ele depășesc cu mult greutățile întâmpinate
de împărat în timpul vieții? Însă când i-au fost mâinile străpunse? Sau când i-
au fost hainele împărțite?5 Aceste întrebări retorice ne încredințează că
psalmul este o profeție mesianică și nu face referire la suferințele îndurate de
David. Alți cercetători neagă autoritatea davidică asupra psalmului prin faptul
că, spun ei, în perioada domniei lui David, Israel nu putea fi atât de pios și că
aceasta este o expresie a suferinței îndurare de popor în perioada robiei
babiloniene. Cu toate acestea, majoritatea cercetătorilor atribuie acest psalm
împăratului David și îl consideră vrednic de dimensiuni mesianice6.
Credem că cel puțin o parte din discuțiile legate de autenticitatea
davidică a Psalmului 21 dispar citind Noul Testament. Acest psalm este des
citat de autorii nou-testamentari tocmai pentru că vorbește atât de clar despre
suferințele pe care le-a îndurat Mântuitorul7.
Sunt greu de imaginat suferințele prin care a trecut Iisus – în timp ce
David suferea pentru el însuși, Logosul întrupat a suferit pentru toți oamenii.
Cheia prin care toți evangheliștii înțeleg și descriu suferințele Mântuitorului
este Psalmul 21. Momentul străpungerii mâinilor și a picioarelor, împărțirea
hainelor sau batjocura profețită de împăratul David se împlinește în Persoana
Mântuitorului. Astfel David, sub influența Duhului Sfânt, a văzut un Răscum-
părător venind, și împlinind prin batjocură și suferință profețiile făcute în

3 Samuel T ERRIEN , The Psalms: Strophic Structure and Theological Commentary ,
Wm. B. Eerdmans Publishing Company, Grand Rapids, MI, 2003, p. 235.
4 Mark H. H EINEMANN , “An Exposition of Psalm 22” , în Bibliotheca Sacra , Volume
147, 587, Dallas Theological Seminary, Dallas, TX, 1990, p. 285.
5 Walter C. K AISER Jr., The Messiah of the Old Testament , Zondervan Publishing
House, Grand Rapids, MI, 1995, pp. 111-112.
6 Tremper L ONGMAN III and Raymond P. D ILLARD , “Psalms” , în An Introduction to
the Old Testament , second ed., Zondervan, Grand Rapids, MI, 2006, pp. 239 -240.
7 Robert G. B RATCHER ; William David R EYBURN , A Translator's Handbook on the
Book of Psalms , Helps for translators, United Bible Societies, New York, 1991, p. 213.

Mesia pătimitor în Psalmi. Lectura hristologică a Psalmului 21

15 psalm. Iisus a fost Persoana care a îmbinat cele trei mari așteptări eshatologice
ale Vechiului Testament – Mesia, omul suferințelor și Fiul omului – toate în
aceeși Persoană8. Aceste împliniri dar mai ales Învierea Sa, i-a convins pe
ucenici că El este cu adevărat Fiul lui Dumnezeu.
Psalmul 21 prezită „un drept în agonie, o persoană abandonată în
mâinile lui Dumnezeu, cufundată într-un abis de suferință, și care se simte
apăsată de o neliniște de moarte”9. Psalmul 21, care se poate înrudi cu Cartea
lui Iov, a fost considerat întotdeauna, de întreaga Tradiție creștină, că fiind
susceptibil lecturii mesianice – se face clar referire la Patimile lui Hristos și
la mântuirea de care va beneficia întreg universul adusă de El. Bucuria
spicului de grâu care dă rod mult apare doar după ce acesta putrezește în
pământ, tot astfel Învierea Mântuitorului trebuie să fie precedată de chinurile
și moartea Sa, pomenite adesea în psalm.
Pentru o mai bună identificare a momentelor mesianice vom diseca
psalmul, iar atenția noastră se va opri cu precădere asupra versetelor: 1
(„Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, ia aminte la mine, pentru ce m-ai
părăsit? Departe sunt de mântuirea mea cuvintele greșelilor mele”); 6-8 („Iar
eu sunt vierme și nu om, ocara oamenilor și defăimarea poporului. Toți cei ce
m-au văzut m-au batjocorit, grăit-au cu buzele lor, clătinat-au capul zicând:
«Nădăjduit-a spre Domnul, izbăvească-l pe el, mântuiască-l pe el, că-l voiește
pe el”); 18 („Străpuns-au mâinile mele și picioarele mele”); 20 (Împărțit-au
hainele mele loruși și pentru cămașa mea au aruncat sorți ”).

1. „Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce m -ai părăsit?
Departe sunt de mântuirea mea cuvintele greșe lilor mele ”
Cuvintele primului verset sunt rostite de Mântuitorul Hristos pe cruce,
în momentul Patimilor Sale (Mt. 17, 46; Mc. 15, 34), însă acum spune:
„Dumnezeul meu, Dumnezeul meu”, și nu „Părintele meu”, după cum
rostește în grădina Ghetsimani,
pentru că în acest moment El oferea nu numai Părintelui Său, dar lui Dumnezeu,
marele sacrificiu al corpului și al vieții Sale; pentru că atunci satisfacerea dreptății
divine își simțea toată greutatea răsplătirii lui Dumnezeu contra păcatului10.

8 Walter A. E LWELL , Messiah , in Evangelical Dictionary of Theology , second ed.,
Baker Academic, Grand Rapids, MI, 2001, p. 764.
9 Psalmii , traducere, note și comentarii de Pr. Alois BULAI, Pr. Anton BUDĂU , Pr. Iosif
RACHITEANU , Ed. Sapientia, Iași, 2005, p. 87.
10 Gherasim T IMUȘ , Note și meditaț iuni asupra Psalmilor , Ed. Gutenberg, București,
1896 , p. 246.

Buda / Studia Theologica Doctoralia

16 Aceste cuvinte, rostite în calitate de om11, au scopul de a revela firea
omenească a Mântuitorului căreia îi este teamă de patimile pe care urmează
să le sufere (lucru arătat și în Mt. 26, 39), așadar este nu doar Dumnezeu
desăvârșit, ci și om desăvârșit. Grigorie Teologul tâlcuiește astfel:
El nu a fost părăsit de Tatăl Său de Dumnezeire, așa cum le pare unora, care zic că
Dumnezeirea Se temea de patimă și, pentru aceasta, Cel ce pătimea Se strâmtora cu
[Își micșora] Dumnezeirea. Căci cine L-a silit să Se nască aici jos și să-Și ia început,
ori să Se suie pe Cruce? Ci întru Sine, precum am zis, închipuie a noastră omenire,
căci noi mai-nainte eram părăsiți și trecuți cu vederea, iar acum suntem apropiați și
mântuiți prin patimile Celui fără de patimă. Tot așa luând și nebunia și greșealele
noastre, pe acestea le zice de acum înainte prin psalm, fiindcă este limpede că Psalmul
21 se aduce [aplică] lui Hristos12.
„Toți Evangheliștii vor menționa că suferințele lui Iisus nu sunt altceva
decât plinirea spuselor psalmistului (v. 7 în Mc. 15, 29; v. 8 în Mt. 27, 43; v.
18 în Mt. 27, 35; Mc. 15, 24; Lc. 23, 34; In. 19, 23-24)”13, iar prin „departe
sunt de mine cuvintele greșelilor mele” se înțelege faptul că Hristos ia asupra
Sa păcatele întregii omeniri, El neavând păcat personal. Sfântul Grigorie de
Nazianz amintește că
Hristos nu a fost părăsit de Tatăl, dar ia asupra Sa condiția omului: noi eram părăsiți
și disprețuiți și El ne-a răscumpărat luând asupra Sa păcatele noastre. Păcatele mele
cască o prăpastie între angoasa mea și mântuire14.
„Departe sunt de mântuirea mea cuvintele greș elilor mele”, pentru că
prin greșeli și păcate nimeni nu se poate mântui, ci numai prin virtuți, iar prin
„de ce m-ai părăsit” se observă faptul că Dumnezeu îi părăsește pe păcătoși15.

6-8. „Iar eu sunt vierme și nu om, ocara oamenilor și defăimarea
poporului. Toți cei ce m -au văzut m -au batjocorit, grăit -au cu
buzele lor, clătinat -au capul zicând: « Nădăjduit -a16 spre Domnul,
izbăvească -l pe el, mântuiască -l pe el, că -l voiește pe el» ”

11 P.G. W ALSH , Cassiodorus: Explanation of the psalms , Paulist Press , New York,
p. 216.
12 Tâlcuire la psalmi a proorocului și împăratului David, scrisă elinește sub împărații
Constantinopolei de mon ahul-filosof Eftimie Zigadinul , iar pe românește adusă de
Mitropolitul Veniamin , Iași, 1850 , p. 177.
13 Ioan Sorin USCA și Ioan TRAIA , Vechiul Testament în tâlcuirea Sfinților Părinți .
https://dokumen.tips/documents/talcuire-psalmi-pr -ioan-sorin-usca-si -prof-ioan-traia.html .
14 Ibidem .
15 FERICITUL AUGUSTIN , St. Augustin : Exposition on the Book of Psalms , Christian
Classics Ethereal Library , New York , 1886, p. 113.
16 Forma gramaticalã ebraicã este nesigurã, putând fi interpretată și ca imperativ:
încrede-te…

Mesia pătimitor în Psalmi. Lectura hristologică a Psalmului 21

17 Comparația cu viermele, din versetul 6, dorește să arate nu doar umilin-
ța și smerenia celui ce pătimește, ci și faptul că făptura omenească se naște,
pe cale firească, din împreunarea bărbatului cu femeia, însă Mesia nu S- a
născut dintr-o astfel de împreunare după legea firii umane, El S-a născut ca
un vierme care nu-și are originea într-o sămânță străină, ci în chiar trupul unde
se dezvoltă. Domnul
S-a făcut și S-a numit cu adevărat vierme, pentru trupul fără de sămânță pe care l- a
primit. Fiindcă precum viermele nu are împreunare și amestecare, ca pricină
premergătoare a nașterii lui, tot așa nici nașterii după trup a Domnului nu i-a premers
vreo amestecare. Dar mai este vierme și pentru faptul că a îmbrăcat trupul ca pe o
momeală pusă în undița dumnezeirii spre amăgirea diavolului, pentru că dracul
spiritual cel nesăturat, înghițind trupul pentru firea lui ușor de apucat, să fie sfâșiat de
undița dumnezeirii și, deodată cu trupul sfânt al Cuvântului, luat din noi, să dea afară
toată firea omenească, pe care o înghițise mai înainte17.

18. „Străpuns -au mâinile mele și picioarele mele”
Profeția străpungerii mâinilor și picioarelor se împlinește odată cu
Răstignirea lui Hristos pe Cruce.
Fericitul Teodoret al Cirului, vorbind în Tâlcuirile sale la Psalmi despre
versetul 18, amintește:
Acest lucru este arătat și descoperit și celor foarte prigonitori, că întru Sfințitele
Evanghelii auzim pe Însuși Domnul zicând către Sfințiții Săi Ucenici: „Vedeți mâinile
Mele și picioarele Mele, că Însumi Eu sunt”. Încă și Tomei i-a arătat semnele cuielor
și rană de suliță. Iar „numărat-au toate oasele Mele” acest lucru zice: Pironindu-Mă,
atât M-au întins, încât lesne era celui ce ar fi voit să cunoască și numărul oaselor18.

20. „Împărțit -au hainele mele loruși și pentru cămașa mea au
aruncat sorți”
Versetul 20 este tâlcuit de Sfântul Evanghelist Ioan (19, 23.24):
După ce au răstignit pe Iisus, ostașii au luat hainele Lui și le-au făcut patru părți,
fiecărui ostaș câte o parte, și cămașa. Dar că mașa era fără cusătură, de sus țesută în
întregime. Deci au zis unii către alții: Să n-o sfâșiem, ci să aruncăm sorții pentru ea,
a cui să fie; ca să se împlinească Scriptura.
După interpretarea făcută de Maxim din Torino, veșmintele Domnului
din versetul 20 sunt profețiile și textele Scripturii:

17 Sorin USCA și Ioan TRAIA , Vechiul Testament ….
18 FERICITUL TEODORET , episcopul Cirului, Tâlcuire a celor o sută cincizeci de psalmi
ai proorocului împărat David , Sfânta Mănăstire „Sfinții Arhangheli” – Petru Vodă, 2003,
p. 63.

Buda / Studia Theologica Doctoralia

18 Iar soldații care le-au împărțit sunt ereticii, cămașa (sau tunica) fără cusătură ar fi
înțelepciunea cerească. După Efrem Sirul, cămașa nesfâșiată este o imagine sublimă
a credinței pe care Apostolii au semănat-o în lume păstrâ nd-o în integritatea ei.
Aceste cuvinte profetice ale psalmistului s-au împlinit odată cu
patimile Domnului Hristos (In. 9, 23.24) și au fost rostite mai dinainte
pentru ca atunci când se vor împlini să știm că El este Mesia cel pofețit.
După altă interpretare,
haine ale lui Hristos sunt creștinii care prin petrecerea lor aici încercuiesc de jur-
împrejur trupul lui Hristos, adică Biserica, și-L acoperă prin păzirea celor dumne-
zeiești potrivit predaniei (Tradiției). Iar cămașa lui Hristos e arhieria țesută de sus
până jos și lucrată de harul Duhului Sfânt. Așadar, împart hainele lui Hristos ereticii
și prigonitorii Bisericii, căutând să împrăștie turma, iar sorți pe cămașă aruncă cei
ce uzurpă arhieria instituită de Hristos19.
În cadrul discursurilor pe care le susține la Facultatea de Teologie, Pr.
Ioan Chirilă pomenește despre faptul că Hristos vine în lume asumându-Si
rolul lui Adam, pocăindu-Se în numele lui. Lui Hristos nu doar că Îi pare rău
de greșelile noastre, ci El Însuși Se pocăiește de ele în fața Tatălui Ceresc –
acesta a fost unul din atributele misiunii Lui. Reabilitarea protopărinților
noștri Adam și Eva presupune asumarea rolului lor de către Hristos și
îndeplinirea misiunii în fața căreia aceștia au dat greș – aici facem referire la
episodul din Eden, unde în loc să-și asume greșeala, Adam și Eva au încercat
să fugă de responsabilitate; în loc să spună: „Dumnezeul meu, Dumnezeu
meu, de ce m-ai părăsit…”, au rostit: „Nu eu…”.
Ideile teologice ale psalmului se vădesc din exegeza făcută asupra lui.
Deși unii cercetători susțin că psalmul nu are valențe mesianice, evidentele
trimiteri la Patimile Domnului îi contrazic. Străpungerea mâinilor și a
picioarelor, împărțirea hainelor și batjocura sunt suferințe care depășesc
gradul amărăciunii gustat de împăratul David, și ele fac o referire clară la
Mesia.

II.2. Interpretarea rabinică
Interpretarea rabinică este cel puțin diferită, rabbi Abraham Ibn Ezra’s
amintește că repetarea cuvintelor „Dumnezeul meu, Dumnezeul meu…” arată
suferința și nevoia de ajutor a împăratului David care întreabă apoi: „De ce
m-ai părăsit?”20. Această interpreta re a psalmului,în granițele vieții împăra-

19 FERICITUL TEODORET , episcopul Cirului , op. cit. , p. 73.
20 Abraham Ebn EZRA`S, Commentary On The Book of Psalms , Boston, 2009, p. 165.

Mesia pătimitor în Psalmi. Lectura hristologică a Psalmului 21

19 tului David este evidențiată și de Solomon B. Freehof21. Versetul este astfel
părăsit de orice dimensiune mesianică, cuvintele împăratului David fiind
înțelese în contextul vieții lui și nu ca o profeție. După alții, versetul 1 este
înțeles ca un strigăt al întregului popor al lui Israel după ajutorul lui Dumne-
zeu, iar repetarea poate fi asemănată cu „Avraame, Avraame” (Fc. 22, 11) sau
„Moise, Moise” (Ieș. 3, 4)22. În viziunea lui Mayer L. Gruber, singura
trimitere profetică a versetului 1 ar fi analogia cu exilul babiloni an23. Oricum
ar fi, versetului și întregului psalm nu i se acordă dimensiuni mesianice,
trimiterile autorului fiind interpretate în contextul socio- cultural al vremii
respective.
Batjocura suferită de împăratul David este descrisă în versetele 6-8,
unde îi este negată valoarea de om, fiind numit vierme de către popor24. Alții
cred că aici psalmistul are o viziune generală asupra întregului popor, asociind
soarta acestuia cu a unui vierme, robia babiloniană umilindu-i până la
asemănarea cu acesta25. Disprețul oamenilor față de împărat face trimitere la
Israel aflat în robie, iar ironia ce se simte în tonul vrăjmașilor din versetul 8,
trebuie să ne aducă mereu aminte că este necesară o permanență intoarcele
către YHWH26.
„Adunarea celor vicleni” din versetul 17 este interpretată și asumată
alături de „străpungerea mâinilor” din versetul 18. David menționează
mâinile și picioarele, și nu alte părți ale trupului, pentru că mâinile le folosește
la război, iar picioarele la fugă, pentru a scăpa27, acestea au fost zdrobite și
străpunse de potrivnicii lui ca și cum ar fi fost prinse de gura unui leu, în acest
sens Iezechia spune în Isaia 38, 13 : „ca un leu îmi sfărâmă oasele mele”28.
Interpretarea metaforică și extinsă a acestui verset îi aparține lui David Kimhi,
care face analogie între „adunarea celor vicleni”29 care l-au înconjurat p e

21 Solomon B. FREEHOF , The Book of Psalms , Union of American Hebrew
Congregations, Cincinnati, 1938 , p. 55.
22 David K IMHI, The Longer Commentary of R. David Kimhi on the First Book of
Psalms , Society for Promoting Christian Knowledge, London; The Macmillan Company,
New York, 1919 , p. 97.
23 Mayer L. G RUBER , Rashi`s commentary on Psalms , Brill Leiden, Boston, 2004,
p. 256.
24 KIMHI, op. cit. , p. 98.
25 GRUBER, op. cit., p. 257.
26 KIMHI, op. cit. , p. 98.
27 EZRA`S, op. cit. , p. 172.
28 GRUBER, op. cit. , p. 257.
29 Referitor la adunarea celor răi comparată cu câinii, LXX și Vg adaugă: mulți . În
Orientul antic, câinii erau disprețuiți pentru agresivitatea și periculozitatea lor. În Israel,
noțiunea implică ideea de impuritate și obscenitate: cei care practicau prostituția la locurile

Buda / Studia Theologica Doctoralia

20 împăra și popoarele „netăiate împrejur” care i-a dus în robie – străpungerea
mâinilor și a picioarelor fiind înțeleasă prin imaginea poporului pironit de
cuiele sclaviei într-o țară străină30.
„Împărțirea hainelor” este interpretată de unii ca fiind vădirea
gândurilor vrăjmașilor împăratului, valoarea hainelor regale fiind o ispită
suficient de mare încât potrivnicii lui să comită acest jaf31. David Kimhi
acordă versetului 20 dimensiuni mai generoase, văzând acest jaf răsfrâns
asupra întregului popor prin luarea banilor și înrobirea poporului până în
punctul în care îi privează chiar și de propria îmbrăcăminte32.
Concluziv, viziunea rabinilor asupra acestui psalm are proporții limitate
ca timp și spațiu și în cel mai fericit caz poate fi extinsă la momentul robiei.
Suferințele descrise de împăratul David sunt înțelese în granițele propriei
vieți, deși ar fi exagerat să credem că împăratul a avut parte de suferințe de o
astfel de amploare. David Kimhi este puțin mai generos în extinderea acestei
interpretări, înțelegând prin psalm o profeție făcută asupra soartei poporului
lui Israel. În timp ce noi observăm evidentele valențe mesianice ale Psalmului
21, rabinii amintiți nu pot interpreta aceste versete în afara granițelor socio-
culturale ale timpului în care a fost scris.
Încredințându-ne interpretării Părinților, credem că acest psalm este
unul eminamente mesianic, viziunea largă ce li se acordă momentelor
profetice fiind înțeleasă doar prin analogie cu Persoana lui Mesia .

III. Concluzii
Lectur a hristologică este cheia prin care înțelegem și interpretăm
momentele mesianice din Vechiul Testament. Aceasta a fost propovăduită
de Însuși Mântuitorul Hristos în episodul călătoriei la Emaus.
Deși perioada scrierii Psalmului 21 încă se dezbate, este cert faptul că
mesajul lui este actual și poate fi asumat de fiecare dintre noi. Un alt lucru
care încă se dezbate este dacă psalmul are dimensiuni mesianice sau nu,
după cum am observat, Părinții nu interpretează psalmul decât printr-o cheie
mesianică, în timp ce rabinii se dezic de o astfel de poziție. Evidenta
amintire a acestui psalm în Noul Testament este o dovadă suficient de bună
pentru a recepta psalmul ca fiind mesianic, suferințele descrise de autor fiind

de cult canaaneene închinate zeilor fertilității erau numiți de evrei câini și cățele . A fi mușcat
de câine era cea mai mare infamie și dezonoare ( Ex. 22, 31; Mt. 7, 6; Lc. 16, 21; Fil. 3, 2;
Ap. 22, 15).
30 KIMHI, op. cit. , pp. 102-103.
31 EZRA`S, op. cit. , p. 172.
32 KIMHI, op. cit. , p. 103.

Mesia pătimitor în Psalmi. Lectura hristologică a Psalmului 21

21 mult peste cele îndurate de împăratul David în timpul vieții – din moment
ce niciodată nu i-au fost străpunse mâinile sau împărțite hainele.
Părinții înțeleg prin „Dumnezeul meu, Dumnezeul meu…” un strigăt
al omului Iisus Hristos în numele omenirii, asumând păcatele ei și pocăin-
du-se în locul primului Adam. În contrast, rabinii atribuie aceste cuvinte
împăratului David, negând dimensiunea lor mesianică.
Expresia „viermelui” este interpretată de Tradiția creștină prin
nașterea fără sămânță a Mântuitorului, pe când rabinii o interpretează în
contextul vieții proorocului David, în cel mai fericit caz dând dimensiuni
puțin mai generoase, întelegând-o prin condiția umilă a poporului evreu
aflat în robie.
Tradiția răsăriteană, dar mai ales Noul Testament, ne încredințează că
momentul străpungerii mâinilor și a picioarelor este o evidentă trimitere la
Patimile Domnului Iisus, pe când alți cercetători înțeleg versetul doar în
contextul celui ce-l precede, asociind „adunarea celor vicleni” din versetul
17 cu momentul „străpungerii”.
Ultimul verset asupra căruia am meditat este tâlcuit de însuși
Evanghelistul Ioan, „împărțirea hainelor” fiind o profeție care se împlinește
în Persoana lui Hristos cel Răstignit, alții însă înțeleg aici jefuirea poporului
evreu de către vrajmașii lui.
Viziunea rabinilor este extrem de limitată în timp și spațiu, pe când
momentul Răstignirii ne convinge de importanța mesianică a psalmului,
Noul Testament susținând poziția Tradiției creștine.
Rolul celui c are se pocăiește, asumat de Mântuitorul Hristos, trebuie
adoptat de fiecare dintre noi, umilința sufletului trebuie să fie o constantă în
viața fiecăruia pentru a învia odată cu Hristos. Interpretarea acestei idei este
o pâine bună de mâncat pentru eventualele cercetări viitoare, pocăința
reprezentând o condiție sine qua non în vederea mântuirii.

Bibliografie:

Izvoare:

– Biblia sau Sfânta Scriptură , Ed. IBMBOR, București, 2005.
– Fericitul Augustin, St. Augustin : Exposition on the Book of Psalms , Christian Classics
Ethereal Library , New York , 1886 .
– Fericitul Teodoret, episcopul Cirului, Tâlcuire a celor o suta cincizeci de psalmi ai
proorocului împărat David , Sfânta Mănăstire „Sfinții Arhangheli” – Petru Vodă ,
2003.

Buda / Studia Theologica Doctoralia

22 Lucrări de specialitate:
– Baba, Teodor, Profeții mesianice reliefate în Vechiul Testament , Ed. Universității „Aurel
Vlaicu”, Arad, 2007.
– Bird, F. Michael, Are You the One Who Is to Come?: The Historical Jesus and the
Messianic Question , Baker Academic, Grand Rapids, MI, 2009.
– Bratcher, G. Robert; William David Reyburn, A Translator's Handbook on the Book of
Psalms , United Bible Societies, Helps for translators, New York, 1991.
– Cârstoiu, Justinian , Profeții mesianice , Ed. Sigma, București, 2006.
– Chirilă, Ioan, „Discursul mesianic al apocrifelor Vechiului Testament” , în Studia Theologia
Orthodoxa , 1-2 (2003): 3-12.
– Chirilă, Ioan, „Logos-loghia Vechiului Testament, Pentateuhul”, (cuvânt înainte) la vol.
Nicolae Neaga, Hristos în Vechiul Testament , Ed. Renașterea, Cluj-Napoca, 2004.
– Chirilă, Ioan, „Profețiile mesianice din cartea profetului Daniel în viziunea patristică” , în
RT, 2, 1997.
– Chirilă, Ioan, „Tora sau Legea și Mesia în gândirea biblică vechitestamentară și în
iudaismul contemporan” , în AFTOC , III, 1994-1996.
– Elwell, A. Walter, „Messiah”, î n Evangelical Dictionary of Theology , second ed ., Baker
Academic, Grand Rapids, MI , 1984, 2001.
– Ezra`s, Ebn Abraham , Commentary On The Book of Psalms , Boston, 2009.
– Freehof, B., Solomon. The Book of Psalms , Union of American Hebrew Congregations,
Cincinnati, 1938.
– Gruber, L. Mayer, Rashi`s commentary on Psalms , Brill Leiden, Boston, 2004.
– Heinemann, H. Mark, „An Exposition of Psalm 22”, î n Bibliotheca Sacra , Volume 147,
587, Dallas Theological Seminary, Dallas, TX, 1990.
– Kaiser, C. Walter Jr., The Messiah of the Old Testament , Zondervan Publishing House,
Grand Rapids, MI, 1995.
– Kimhi, David, The Longer Commentary of R. David Kimhi on the First Book of Psalms ,
The Macmillan Company, London: Society for promoting christian knowledge
New York , 1919.
– Longman III, Tremper; Raymond P. Dillard, „Psalms”, în An Introduction to the Old
Testament , second ed., Zondervan, Grand Rapids, MI, 1994, 2006.
– Neaga, Nicolae, Hristos în Vechiul Testament. Însemnări pe marginea textelor mesianice ,
Ed. Renașterea, Cluj, 2018.
– Pentiuc, Eugen, Iisus Mesia î n Biblia Ebraic ă, Ed. Basilica , București, 2016.
– Psalmii , traducere, note și comentarii de Pr. Alois Bulai, Pr. Anton Budău, Pr. Iosif
Rachiteanu, Ed. Sapientia, Iași, 2005.
– Usca, Sorin Ioan; Ioan Traia . Vechiul Testament în tâlcuirea Sinților Părinți .
https://dokumen.tips/documents/talcuire-psalmi-pr -ioan-sorin-usca-si -prof-ioan-
traia.html (accesat în 20 aprilie 2019).
– Tâlcuire la psalmi a proorocului și împăratului David, scrisă elinește sub împărații
Constantinopolei de monahul-filosof Eftimie Zigadinul, iar pe românește adusă
de Mitropolitul Veniamin , Iași, 1850.
– Terrien, Samuel, The Psalms: Strophic Structure and Theological Commentary , Wm. B.
Eerdmans Publishing Company, Grand Rapids, MI, 2003.
– Timuș, Gherasim, Note și meditaț iuni asupra Psalmilor , Ed. Gutenberg, București, 1896.
– Walsh, P. G., Cassiodorus: Explanation of the psalms , Paulist Press , New York.