TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL [610286]

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

1
Drept penal

1. Tentativa de infracțiune este posibilă în cazul:
a) infracțiunilor intenționate;
b) infracțiunilor din imprudență;
c) infracțiunilor cu două forme de vinovăție.

2. Renunțarea de bună voie la săvârșirea infracțiunii este:
a) o cauză care înlătură caracterul penal al faptei;
b) temei pentru liberarea de răspundere penală;
c) o circumstanță care atenuează pedeapsa penală.

3.Dacă infracțiunea continuă începută cînd făptuitorul era minor se desfășoară și după atingerea
majora tului, reglementările CP referitor la minori:
a)nu se aplică;
b) nu se aplică, însă se ține cont la stabilirea pedepsei că infracțiunea a început cînd făptuitorul
era minor;
c) se aplică integral.

4. Nu constituie concurs de infracțiuni când pers oana săvârșește:
a) două infracțiuni identice sau omogene;
b) două infracțiuni dintre care una este intenționată, iar alta din imprudență;
c) două infracțiuni dintre care ultima infracțiune a fost săvârșită după pronunțarea sentinței, dar
înainte de executarea completă a pedepsei pentru prima infracțiune.

5. Se consideră recidivă conform CP:
a) comiterea uneia sau a mai multor infracțiuni intenționate de către o persoană anterior
condamnată pentru o infracțiune intenționată, dar sentința de conda mnare nu a rămas definitivă;
b) comiterea cu intenție a uneia sau a mai multor infracțiuni de o persoană cu antecedente penale
pentru o infracțiune săvârșită cu intenție;
c) comiterea cu intenție a unei infracțiuni de către o persoană cu antecedente penale pentru o
infracțiune săvârșirii din imprudență.

6. Conform prevederilor legii penale a RM cauzele care înlătură caracterul penal al faptei sunt
următoarele:
a) legitima apărare, starea de extremă necesitate, reținerea infractorului, constrângere a fizică sau
psihică, riscul întemeiat și executarea ordinului sau dispoziției superiorului ;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

2 b) legitima apărare, starea de extremă necesitate, reținerea infractorului, consimțământul
persoanei, riscul întemeiat;
c) legitima apărare, extrema necesitate , reținerea infractorului, riscul întemeiat, cazul fortuit.

7. Legitima apărare va fi legală în cazul în care vor fi prezente următoarele condiții referitoare
la atac:
a) atacul trebuie să fie îndreptat asupra unei persoane;
b) atacul trebuie să fie direct, imediat, material, real;
c) atacul trebuie să fie prejudiciabil, direct, material, real, violent.

8. În caz de legitimă apărare prejudiciul cauzat:
a) se restituie de persoana ce a atacat;
b) se restituie de persoana ce s -a apărat;
c) nu se restituie de persoana ce s -a apărat .

9. Prejudiciul cauzat în stare de extremă necesitate:
a) se restituie de către persoana ce a fost izvor de pericol social;
b) se restituie de către cel ce a acționat în stare de extremă necesitate;
c) nu se restituie.

10. Este favorizator al infracțiunii persoana care:
a) i-a promis dinainte că după săvârșirea infracțiunii îl va ascunde pe infractor;
b) în timpul săvârșirii infracțiunii i -a promis că -l va ascunde pe infractor;
c) nu i -a promis din timp , însă după săvârșirea infracțiunii l -a ascuns pe infractor.

11. Participanții la infracțiune sunt:
a) conducătorul, organizatorul, autorul, instigatorul, complicele;
b) organizatorul, instigatorul, complicele, coautorul;
c) organizatorul, instigat orul, complicele, autorul.

12. Formele participației sunt:
a) participație simplă, participație complexă, grup criminal organizat, organizație criminală;
b) coautoratul, grupul criminal organizat, asociația criminală, participație cu împărțirea
roluri lor;
c) participație simplă, grup criminal organizat, organizație criminală.

13.Organizatorul sau instigatorul infracțiunii nu se supun răspunderii penale în legătură cu
renunțarea de bună -voie la săvârșirea infracțiunii dacă ei:
a) au întreprins toat e măsurile ce depindeau de ei pentru a preîntâmpina comiterea infracțiunii
de către autor;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

3 b)printr -o înștiințare la timp a organelor de drept sau prin alte măsuri întreprinse, au
preîntîmpinat ducerea de către autor a infracțiunii pînă la capăt ;
c) du pă săvârșirea infracțiunii de către autor ei s -au autodenunțat și au contribuit la arestarea
autorului infracțiunii.

14. Conducătorul organizației criminale poartă răspunderea penală:
a) numai pentru conducerea unei astfel de organizații conform art. 28 4 CP;
b) pentru conducerea unei astfel de organizații și numai pentru infracțiunile săvârșite de această
organizație la care el a participat nemijlocit;
c) pentru conducerea unei astfel de organizații și pentru toate infracțiunile săvârșite de această
organizație.

15. În cazul în care o persoană matură instigă un minor în vîrstă de 13 ani la săvârșirea unei
infracțiuni suntem în prezența:
a) unei participații complexe;
b) unei participații simple;
c) a unei infracțiuni săvârșite de către un autor intermediar.

16. Temeiul real al răspunderii penale îl constituie:
a) fapta prejudiciabilă săvârșită;
b) componența infracțiunii stipulată în legea penală;
c) denunțul despre săvârșirea infracțiunii.

17. Condițiile și procedura aplicării liberării de răspunderea penală sunt prevăzute:
a) numai în CP;
b) numai în CPP;
c) atît în CP, cît și în CPP.

18. Liberarea de răspundere penală se aplică față de persoanele:
a) care au săvârșit infracțiuni și există temei pentru tragere la răspundere pe nală;
b) care au săvârșit fapte ce nu întrunesc elementele componenței de infracțiuni;
c) care au săvârșit fapte prevăzute de legea penală, ce constituie cauze care înlătură caracterul
penal al faptei.

19. În cazul liberării de răspundere penală cu tragerea la răspundere contravențională se pot
aplica următoarele sancțiuni administrative:
a) amendă și arest contravențional;
b) avertisment, amendă și arest contravențional;
c) mustrare publică și amendă.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

4 20. Prescripția tragerii la răspundere p enală cunoaște următorii termeni:
a) 2,7,10,15,20,35 ani;
b) 3,5,10,20,25 ani;
c) 2,5,15,20,25 ani.

21. Prescripția tragerii la răspundere penală se întrerupe dacă pînă la expirarea termenilor de
prescripție persoana:
a) a săvârșit o nouă infra cțiune intenționată;
b) a săvârșit o nouă infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa cu închisoare pe un termen
mai mare de 2 ani;
c) se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată.

22. Se consideră în legitimă apărare și persoana care a să vârșit o faptă prevăzută de legea penală
pentru a împiedica pătrunderea într -un spațiu de locuit sau într -o altă încăpere însoțită:
a) numai de violență nepericuloasă pentru viața și sănătatea persoanei;
b) numai de amenințarea cu distrugerea averii pe rsoanei;
c) violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei ori de amenințarea cu aplicarea unei
asemenea violențe .

23. Legea mai favorabilă are efect retroactiv și se extinde asupra persoanelor care au săvârșit
faptele respective pînă la int rarea în vigoare a acestei legi, inclusiv asupra persoanelor:
a) care au fost condamnate pentru faptele săvârșite și antecedentele penale sunt stinse;
b) care execută pedeapsa ori care au executat pedeapsa, dar au antecedente penale .
c) liberate de răspunderea penală în legătură cu schimbarea situației.

24. În dependență de etapele activității infracționale legea penală incriminează următoarele
forme ale infracțiunii intenționate neconsumate:
a) pregătirea de infracțiune sau tentativa de infra cțiune;
b) infracțiunea prelungită și continuă;
c) infracțiunea complexă și de îndeletnicire.

25. Nu se referă la infracțiunile unice:
a) infracțiunea cu acțiuni alternative;
b) infracțiunea cu două forme de vinovăție;
c) recidiva (infracțiu nea săvârșită în stare de recidivă).

26. Vîrsta răspunderii penale pentru infracțiunea comisă este de la 16 ani. Vârsta inculpatului
este imposibil de stabilit prin documente oficiale. Expertiză medico -legală a presupus că
persoana s -a născut în anii 199 6-1998. Instanța de judecată va constata că această persoană s -a
născut:

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

5 a) la 1 ianuarie 1996;
b) la 1 iulie 1997;
c) la 31 decembrie 1998.

27. Săvârșirea faptei prejudiciabile prevăzute de legea penală de către o persoană cu
responsabilitate re dusă constituie o circumstanță:
a) care exclude răspunderea penală;
b) care înlătură consecințele condamnării;
c) care atenuează răspunderea penală.

28. Conform CP al RM pedeapsa penală poate cauza infractorului:
a) dureri fizice;
b) anumite lip suri și restricții drepturilor lui;
c) prejudicii demnității umane a lui.

29. Munca neremunerată în folosul comunității nu poate fi aplicată ca :
a) pedeapsă principală;
b) ca pedeapsă complementară;
c) ca obligație pentru perioada termenului de probă în cazul condamnării cu suspendarea
condiționată a executării pedepsei.

30. Munca neremunerată în folosul comunității nu poate fi aplicată inculpaților:
a) care nu acceptă să execute o astfel de pedeapsă;
b) recunoscuți ca invalizi de gradele I și II, militari prin contract, femei gravide, femei care au
copii în vîrstă de pînă la 8 ani, personae care nu au atins vîrsta de 16 ani și personae care au atins
vîrsta de pensionare;
c) care nu au încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției.

31. Amenda ca pedeapsă complementară poate fi aplicată:
a) numai ca pedeapsă principală ;
b) ca pedeapsă principală sau complimentară ;
c) numai în cazurile infracțiunilor comise din interes material indiferent de faptul dacă ea este
sau nu prevăzută ca atare pentru infracțiunea săvârșită.

32. Retragerea gradului militar, a unui titlu special, a gradului de calificare (clasificare) și a
distincțiilor de stat se aplică în cazul săvârșirii:
a) infracțiunilor ușoare, mai puțin grave;
b) infracțiun ilor grave, deosebit de grave sau excepțional de grave;
c) oricărei infracțiuni, indiferent de categoria ei.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

6 33. Termenul privării de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate
prevăzute de art. 65 CP, în cazul aplicării e i ca pedeapsă complementară la închisoare se
calculează:
a) de la data pronunțării hotărârii de condamnare;
b) de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare;
c) din momentul executării pedepsei închisorii.

34. Pedeapsa cu închisoarea pe ntru minori în cazul unui concurs de infracțiuni:
a) nu poate depăși 12 ani;
b) nu poate depăși 15 ani și 6 luni ;
c) nu poate depăși 12 ani și 6 luni ;

35. Detențiunea pe viață nu se aplică:
a) invalizilor de gradele I și II, femeilor gravide și femeilor care au copii în vîrstă de pînă la 8
ani;
b) militarilor prin contract și persoanelor care au atins vîrsta de pensionare;
c) femeilor și minorilor.

36. Privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate a unei persoane juridice se stabilește
pe un termen:
a) de la 1 la 5 ani;
b) de pînă la 10 ani;
c) de pînă la 5 ani sau pe un termen nelimitat.

37. Criteriile generale de individualizare a pedepsei se aplică de către instanța de judecată:
a) la stabilirea pedepsei pentr u fiecare infracțiune săvârșită în parte;
b) la stabilirea pedepsei definitive pentru concurs de infracțiuni sau pentru cumul de sentințe;
c) la stabilirea pedepsei în ambele cazuri menționate mai sus la litera a și b.

38. În cazul unui concurs de i nfracțiuni autodenunțarea în săvârșirea uneia dintre aceste
infracțiuni se recunoaște ca circumstanță atenuantă (art. 76 lt. f CP):
a) la aplicarea pedepsei numai pentru infracțiunea în legătură cu care ea a avut loc
autodenunțarea;
b) la aplicarea ped epsei pentru fiecare infracțiune aflată în concurs;
c) la aplicarea pedepsei definitive pentru concursul de infracțiuni.

39. Aplicarea pedepsei la încheierea acordului de recunoaștere a vinovăției este posibilă în cazul
săvârșirii:
a) oricăror infrac țiuni;
b) infracțiunilor ușoare, mai puțin grave, grave și deosebit de grave;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

7 c) infracțiuni ușoare, mai puțin grave și grave.

40. În cazul săvârșirii unei infracțiuni deosebit de grave în circumstanțe excepționale la
individualizarea pedepsei insta nța de judecată este în drept să aplice art. 79 CP și să stabilească:
a) numai o pedeapsă mai blândă de altă categorie decât cele prevăzute pentru infracțiunea
respectivă;
b) numai o pedeapsă sub limita minimă, dar constituind cel puțin 2/3 din minim ul pedepsei
prevăzute pentru infracțiunea respectivă;
c) o pedeapsă cu aplicarea oricărei modalități la l it. a) și b) a prezentului test.

41. Instanța de judecată în baza art. 79 CP (aplicarea pedepsei mai blânde decât cea prevăzută
de lege) nu este în drept :
a) să aplice pedeapsă mai blândă sau sub limita minimă, prevăzută de legea penală pentru
infracțiunea respectivă;
b) să nu aplice pedeapsa complementară obligatorie;
c) să nu aplice confiscarea specială ca măsură de siguranță .

42. Circumst anțele atenuante prevăzute în art. 76 CP nu au efecte:
a) asupra categoriei pedepsei;
b) asupra liberării de răspundere penală;
c) asupra calificării faptei prejudiciabile ca infracțiune.

43. Detenția pe viață se aplică:
a) în cazul tentativei la infracțiunile excepțional de grave;
b) numai în cazul săvârșirii infracțiunilor excepțional de grave săvârșite în stare de recidivă;
c) în cazul săvârșirii unei infracțiuni excepțional de grave.

44. În cazul încheierii acordului de recunoaștere a vinovăției pedeapsa pentru infracțiunea
incriminată se reduce cu:
a) 2/3 din pedeapsa maximă prevăzută pentru această infracțiune;
b) 1/3 din pedeapsa maximă prevăzută pentru această infracțiune;
c) 1/4 din pedeapsa maximă prevăzută pentru acea stă infracțiune.

45. Mărimea pedepsei pentru recidiva periculoasă este de:
a) cel puțin 2/3 din maximul celei mai aspre pedepse prevăzute de articolul corespunzător din
Partea Specială a CP al RM;
b) cel puțin 3/4 din maximul celei mai aspre pedepse prevăzute de articolul corespunzător din
Partea Specială a CP al RM;
c) nu poate fi mai mică de 1/2 din maximul celei mai aspre pedepse prevăzute de articolul
corespunzător din Partea Specială a CP al RM.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

8
46. În cazul unui concurs de infracțiuni, cîn d s-a aplicat o pedeapsă cu detențiunea pe viață și
una sau mai multe pedepse cu închisoarea ori amenda, pedeapsă definitivă se stabilește:
a) prin cumulul total al pedepselor aplicate;
b) prin cumulul parțial al pedepselor aplicate;
c) numai cu d etențiunea pe viață(prin absorbirea pedepselor mai blânde de către cea mai aspră).

47. Dacă după pronunțarea sentinței pentru o infracțiune intenționată, dar înainte de executarea
completă a pedepsei condamnatul va săvîrși două infracțiuni intenționate in stanța de judecată
va aplica consecutiv regulile:
a) privind stabilirea pedepsei pentru recidivă de infracțiuni și concursul de infracțiuni;
b) privind stabilirea pedepsei pentru concurs de infracțiuni și cumul de sentințe;
c) privind stabilirea p edepsei pentru recidivă, concurs de infracțiuni și cumulul de sentințe.

48. În cazul cînd se constată că persoana condamnată este vinovată și de comiterea unei alte
infracțiuni săvârșite înainte de pronunțarea sentinței în prima cauză, pedeapsa definitiv ă se
stabilește conform reglementărilor din CP:
a) pentru concurs de infracțiuni;
b) pentru cumul de sentințe;
c) atît pentru concurs de infracțiuni, cît și pentru cumulul de sentințe.

49. La aplicarea pedepsei în cazul unui cumul de sentințe pe deapsa definitivă trebuie să fie mai
mare decât:
a) pedeapsa stabilită pentru noua infracțiune;
b) partea neexecutată a pedepsei pronunțate;
c) pedeapsa stabilită pentru noua infracțiune și decât partea neexecutată a pedepsei pronunțate
prin sent ința anterioară.

50. Termenul pedepsei închisorii poate fi calculat în zile:
a) în cazul stabilirii pedepsei definitive pentru concurs de infracțiuni;
b) în cazul cumulării închisorii cu amenda;
c) în cazul includerii arestării preventive în term enul închisorii.

51. La stabilirea pedepsei definitive în caz de concurs de infracțiuni, pedeapsa închisorii pentru
minori nu poate depăși:
a) 10 ani;
b) 12 ani și 6 luni;
c) 15 ani.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

9 52. La stabilirea pedepsei definitive în caz de cumul de sentințe , pedeapsa închisorii pentru
minori nu poate depăși:
a) 15 ani;
b) 25 ani;
c) 30 ani.

53. Instanța de judecată este obligată să stabilească o pedeapsă sub limita minimă de 12 ani
închisoare prevăzute de art. 145 alin. 2 CP, fără a aplica art. 79 CP în cazul cînd această
infracțiune este săvârșită de:
a) o femeie gravidă;
b) un invalid sau pensionar;
c) de un minor.

54. În cazu l pregătirii infracțiunii de pro fanare a mormintelor prevăzute de art. 222 alin. (1) CP
pentru care pedeapsa maximă cea mai aspră este închisoarea pe termen de pînă la 1 an instanța
de judecată este în drept să stabilească o pedeapsă pe termen:
a) de 1 an închisoare;
b) de 7 luni închisoare;
c) de 6 luni închisoare.

55. La aplicarea pedepsei în cazul unui concurs de infracțiuni instanța de judecată poate stabili
pedeapsa definitivă prin următoarele metode:
a) cumul total, cumul parțial, absorbirea pedepsei mai ușoare de pedeapsa mai aspră;
b) cumul total și cumul parțial;
c) cumul parțial și abs orbirea pedepsei mai ușoare de pedeapsa mai aspră.

56. Condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei nu se aplică:
a) minorilor;
b) în cazul recidivei;
c) în cazul participației.

57. Termenul de probă în cazul condamnării cu sus pendarea condiționată a executării pedepsei
se calculează din momentul:
a) pronunțării sentinței;
b) cînd sentința devine definitivă;
c) cînd sentința devine irevocabilă.

58. Problema anulării sau menținerii condamnării cu suspendarea condiționat ă a executării
pedepsei este un drept al instanței în cazul în care cel condamnat la o astfel de pedeapsă a
săvârșit în termenul de probă:

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

10 a) o infracțiune intenționată ;
b) o infracțiune din imprudență sau o infracțiune intenționată mai puțin gravă ;
c) o infracțiune deosebit de gravă.

59. Persoana care execută pedeapsa detențiunii pe viață:
a) nu poate fi liberată condiționat de pedeapsă înainte de termen;
b) poate fi liberată condiționat de pedeapsă înainte de termen de către instanța de j udecată dacă
ea a executat efectiv cel puțin 30 ani de închisoare;
c) poate fi liberată condiționat de pedeapsă înainte de termen de către instanța de judecată dacă
a executat efectiv cel puțin 25 ani de închisoare.

60. În privința persoanelor care e xecută pedeapsa cu detențiunea pe viață partea neexecutată din
această pedeapsă:
a) nu poate fi înlocuită cu o pedeapsă mai blândă nici într -un caz;
b) poate fi înlocuită de către instanța de judecată cu orice pedeapsă mai blândă;
c) poate fi înlo cuită numai cu titlul de grațiere cu închisoarea pe un termen de 30 ani.

61. Înlocuirea părții neexecutate din pedeapsă, cu o pedeapsă mai blândă poate să aibă loc atunci
cînd condamnatul a executat efectiv:
a) cel puțin 1/4 din termenul de pedeapsă;
b) cel puțin 1/2 din termenul de pedeapsă;
c) cel puțin 1/3 din termenul de pedeapsă.

62. Legea penală prevede ca măsuri de siguranță:
a)măsuri de constrângere cu caracter educativ și măsuri de constrângere cu caracter medical;
b) expulzarea , extrădarea, confiscarea specială;
c) măsuri de constrângere cu caracter medical, măsuri de constrângere cu caracter educativ,
expulzarea, confiscarea specială , confiscarea extinsă .

63. Măsurile de siguranță au drept scop:
a) restabilirea echități i sociale;
b) corectarea condamnatului;
c) înlăturarea unui pericol și preîntâmpinarea săvârșirii faptelor prevăzute de legea penală.

64. Dacă infracțiunea a fost săvârșită de mai mulți infractori împăcarea victimei cu unul din ei:
a) înlătură r ăspunderea penală numai a acelui infractor cu care victima s -a împăcat;
b) înlătură răspunderea penală a tuturor infractorilor;
c) în această situație împăcarea a nu se admite.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

11 65. La luarea deciziei privind expulzarea străinilor ca măsură de s iguranță se ține cont:
a) de consimțămîntul condamnatului;
b) de dreptul lui la respectarea vieți private;
c) de dreptul lui la libertatea de circulației.

66. Confiscarea specială nu se aplică:
a) minorilor;
b) dacă făptuitorul nu i se stabilește o pedeapsă penală;
c) în cazul infracțiunilor săvârșite prin intermediul unui organ de presă sau al oricărui alt mijloc
de informare în masă.

67. Grațierea se acordă de către:
a) Președintele RM;
b) Parlamentului RM;
c) Ministerul Justiției al RM.

68. În caz de respingere a cererii de reabilitare, o nouă cerere se poate face:
a) după o lună;
b) după 6 luni;
c) după un an.

69. Antecedentele penale apar din momentul:
a) pronunțării sentinței de condamnare;
b) rămâ nerii definitive a sentinței de condamnare;
c) rămânerii irevocabile a sentinței de condamnare.

70. Dacă persoana care a executat pedeapsa va săvârși înainte de expirarea termenului de
stingere a antecedentelor penale o nouă infracțiune:
a) cur gerea termenului de stingere a antecedentelor penale se întrerupe dacă această
infracțiune este din imprudență;
b) curgerea termenului de stingere a antecedentelor penale se întrerupe dacă această
infracțiune este intenționată;
c) curgerea termenulu i de stingere a antecedentelor penale nu se întrerupe.

71. Curgerea prescripției executării sentinței de condamnare se întrerupe dacă cel condamnat
pînă la expirarea termenului de prescripție a săvârșit o nouă infracțiune:
a) cu intenție;
b) din im prudență;
c) din neglijență.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

12 72. În caz de comitere a unei noi infracțiuni pînă la expirarea termenului de prescripție a
executării sentinței de condamnare curgerea termenului de prescripție începe din nou din
momentul:
a) săvârșirii acestei infrac țiuni;
b) reținerii infractorului pentru această infracțiune;
c) punerii infractorului sub învinuire pentru această infracțiune.

73. În cazul concurenței dintre două norme penale speciale ce conțin două componențe de
infracțiuni cu circumstanțe ag ravante se aplică:
a) norma penală care prevede pedeapsa cea mai blândă;
b) norma penală care este cea mai favorabilă infractorului;
c) norma penală care prevede pedeapsa cea mai aspră.

74. Caracterul infracțional al faptei și pedeapsa pentru ace asta se stabilesc de legea penală în
vigoare la momentul:
a) săvârșirii infracțiunii ;
b) punerii persoanei sub învinuire;
c) pronunțării sentinței.

75. În perioada anilor 1940 -1961, adică pînă la adoptarea CP din 1961 pe teritoriul țării noas tre
se aplică:
a) CP al R.S.S.M;
b) CP al R.S.S.Ucrainene;
c) CP al R.S.F.S.Ruse.

76. Poate fi trasă la răspundere penală persoana care a săvârșit o faptă prejudiciabilă prevăzută
de CP în stare de ebrietate:
a) fiziologică;
b) patologică ;
c) atît fiziologică, cît și patologică.

77. Constituie o circumstanță care înlătură caracterul penal al faptei cazul cînd persoanei
reținute i -au fost cauzate leziuni corporale:
a) cu scopul reținerii acestei persoane;
b) cu scopul curmării ofe nsării de către reținut a persoanelor care l -au reținut;
c) cu scopul impunerii reținutului de a -și spune datele despre identitatea sa.

78. În cazul concurenței dintre norme generale și cea specială se aplică:
a) norma generală;
b) norma speci ală;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

13 c) norma cea mai favorabilă infractorului.

79. Instanța de judecată este în drept de a pronunța o încheiere cu privire la anularea
condamnării cu suspendarea condiționată a executării pedepsei și stingerea antecedentelor
penale după expirarea a c el puțin:
a) 3/4 din termenul de probă;
b) 2/3 din termenul de probă;
c)1/2 din termenul de probă.

80. Infracțiunile de genocid și ecocid sunt infracțiuni:
a) contra păcii;
b) contra securității omenirii;
c) de război.

81. Infracț iunile de tratamente inumane (art. 137 CP) și activitatea mercenarilor sunt
infracțiuni(art. 141 CP):
a) de război;
b) contra securității omenirii;
c) contra păcii.

82.Infracțiunile de propagandă a războiului (art. 140 CP9 și de planificare, pr egătire, declanșare
sau ducere a războiului (art. 139 CP) sunt infracțiuni:
a) contra păcii;
b) contra securității omenirii;
c) de război.

83. Săvârșirea omorului de două sau mai multe persoane se califică ca săvârșit și cu
premeditate (art. 145 alin 2 lit. a CP) cînd:
a) fiecare persoană a premeditat fapta;
b) unul dintre autori a premeditat fapta, iar ceilalți nu au știut despre acest fapt;
c) unul dintre autori a premeditat fapta, iar ceilalți doar știau despre acest fapt.

84. Omorul săvârșit din interes material (art. 145, alin. 2 lit. b CP) se poate reține:
a) cînd motivul omorului a servit răzbunarea pentru prejudiciile materiale suferite de
făptuitor anterior;
b) cînd scopul sustragerii averii victimei a apărut imediat după săvârșirea omorului;
c) cînd motivul omorului a fost gelozia, dacă în urma omorului făptuitorul urmărea și un
avantaj material.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

14 85. Poate exista infracțiunea prevăzută de art. 145 alin 2 lit. d ) CP (omorul săvârșit în legătură
cu îndeplinirea de căt re victimă a obligațiilor de serviciu sau obștești) dacă:
a)fapta a fost săvârșită împotriva unui funcționar din gelozie;
b) fapta s -a comisă pe motivul că victima își îndeplinea activități de serviciu ;
c) victima și -a depășit atribuțiile de servi ciu.

86. În cazul instigării la pruncucidere (art. 147 CP), instigatorul poartă răspundere penală:
a) pentru instigarea la pruncucidere;
b) pentru instigarea la omor săvârșit profitând de starea de neputință a victimei;
c) pentru instigare la omo r simplu.

87. Dacă moartea s -a produs pînă la expulzarea pruncului, ca urmare a unei acțiuni de
întrerupere a sarcinii mamei în condiții ilegale suntem în prezența unei infracțiuni de:
a) pruncucidere;
b) avort ilegal;
c) omor intenționat.

88. Acțiunea persoanei care a instalat pe terenul său un dispozitiv explozibil, în urma căreia au
decedat persoane, se califică ca:
a) omor intenționat;
b) lipsirea de viață din imprudență;
c) omor săvârșit cu două forme de vinovăție.

89. Nu poate co nstitui omor săvârșit în stare de afect cînd omorul este o reacție imediată:
a) la un act de infidelitate al victimei;
b) la declarația unuia dintre soți că el a depus în judecătorie o cerere de divorț;
c) la lovitura cu pumnul în față a victimei din motiv de gelozie.

90. Infracțiunea de vătămare intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății (art.
151 alin. 1 CP) poate fi comisă:
a) doar cu intenție;
b) fie cu intenție, fie cu două forme de vinovăție;
c) doar cu două forme d e vinovăție.

91. Infracțiunile de vătămare intenționat grave a integrității corporale sau a sănătății (art. 151
alin. (1) CP) se deosebește de vătămarea intenționat medie a integrității corporale sau a
sănătății (art. 152 alin. (2) CP) după semnele care c aracterizează :
a) obiectul juridic;
b) latura obiectivă;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

15 c) latura subiectivă.

92. Avortul ilegal care a cauzat din imprudență o vătămare gravă ori medie a integrității
corporal sau a sănătății se califică ca:
a) ca vătămare gravă ori medie a integrității corporale sau a sănătății conform art. 157 CP;
b) ca avort care a cauzat o astfel de vătămare prevăzut de art. 159 alin. 2 CP;
c) ca un concurs de infracțiuni prevăzute de art. 157 și art. 159 alin. 2 CP.

93. Poate prezenta infracți unea de vătămare intenționată gravă a integrității corporale sau a
sănătății (art. 151 CP), fapta prin care s -a pricinuit:
a) pierderea unei proteze;
b) pierderea temporară a cunoștinței;
c) pierderea mirosului.

94. Tentativa este posibilă la un a din următoarele infracțiuni:
a) lipsirea de viață din imprudenței (art. 149 CP);
b) vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății care a provocat decesul
victimei(art. 151 alin 4 CP);
c) pruncucidere (art. 147 CP ).

95. Traficul de organe, țesuturi și celule umane nu constituie infracțiune prevăzută de art. 158
alin. 2 CP cînd această acțiune este săvârșită:
a) prin constrîngere fizică sau psihică ;
b) asupra unei femei gravide sau a unui copil ;
c) cu amenințarea c u distrugerea averii.

96. Nu constituie infracțiune neacordarea de ajutor unui bolnav din motiv că medicul:
a) era grav bolnav;
b) era în concediu de odihnă;
c) se afla la nunta feciorului său.

97. Părăsirea locului accidentului de circulație și lăsarea victimei cu bună -știință în primejdie
de către conducătorul automobilului în cazul cînd el a traumat victima fără vinovăție, fapta
conducătorului automobilului constituie:
a) infracțiune de părăsire a locului accidentului (art. 266 CP);
b) infracțiune de lăsare în primejdie (art. 163 alin 1 CP);
c) nu constituie nici infracțiune prevăzută de art. 266 CP și nici infracțiune prevăzută de art.
163 alin.1 CP.

98. Răpirea unei persoane este o infracțiune contra:

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

16 a) libertății persoanei;
b) cinstei persoanei;
c) demnității persoanei.

99. Victima traficului de ființe umane sau de copii (art. 165 și 206 CP) pentru infracțiunile
săvârșite de ea în legătură cu această calitate procesuală:
a) se absolvă de răspunderea penală;
b) po ate fi absolvită de pedeapsa penală;
c) nu poate fi absolvită de răspunderea penală.

100. Traficul de ființe umane face parte din componențele de infracțiuni:
a) numai cu consecințe formale;
b) numai cu consecințe materiale;
c) se poate man ifesta în ambele forme.
101. Munca forțată prevăzută de art. 168 este o infracțiune unică:
a) continuă;
b) prelungită;
c) complexă.
102. Constituie infracțiune de viol, raportul sexual săvîrșit prin:
a) înșelăciune;
b) abuz de încredere;
c) constrângere fizică sau psihică.

103. Constituie infracțiune de viol (art. 171 CP) și de acțiuni violente cu caracter sexual art. 172
CP dacă imposibilitatea victimei de a se apăra sau de a -și exprima voința:
a) a fost provocată excepțional numai de către însăși făptuitor;
b) excepțional dacă victima se afla într -o astfel de stare din alte cauze, decît dacă a fost
provocată de către însăși făptuitor;
c) cauzele aflării victimei într -o astfel de stare nu are importanță pentru existența acesto r
infracțiuni.

104. Dacă făptuitorul a săvârșit în orice consecutivitate un act de viol și acte violente cu
caracter sexual asupra uneia și aceleași victime, acțiunile săvârșite urmează a fi calificate:
a) ca viol;
b) ca acțiuni violente cu caracter sexual;
c) prin concurs în baza art. 171 și 172 CP.

105. Dacă făptuitorul succesiv realizează două sau mai multe acte de viol sau acțiuni violente
cu caracter sexual faptele săvârșite reprezintă o infracțiune:
a) continuă;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

17 b) prelungită;
c) cu circumstanțe agravante.

106. Violul (art. 171 CP) și/sau acțiunile violente cu caracter sexual (art. 172 CP) se consideră
săvârșite de două sau mai multe persoane în cazul săvârșirii acestor infracțiuni cu
participarea:
a) a unui instigator și a unui autor;
b) a unui complice și a unui autor;
c) a doi coautori.
107. Raportul sexual cu o persoană care nu a atins vârsta de 16 ani constituie infracțiune
prevăzută de art. 174 CP dacă făptuitorul:
a) a știut cu certitudine că victima nu a atins vârsta de 16 ani;
b) a presupus că victima nu a atins vârsta de 16 ani;
c) n-a știut, n -a presupus și nici nu putea să presupună că victima nu a atins vârsta de 16 ani.

108. Dacă făptuitorul succesiv săvârșește acțiuni perverse și apoi raporturi s exuale cu o
persoană care nu a atins vârsta de 16 ani suntem în prezența:
a) acțiuni perverse prevăzute de art. 175 CP;
b) raportului sexual cu o persoană care nu a atins vârsta de 16 ani (art. 174 CP);
c) unui concurs de infracțiuni prevăzute de art. 174, 175 CP.

109. Încălcarea egalității în drepturi a cetățenilor constituie infracțiune prevăzută de art. 176
CP în cazul în care ea este:
a) îndreptată spre ațâțarea vrajbei sau a dezbinării naționale, rasiale sau religioase;
b) care a cauzat daune în proporții mari ;
c) însoțită de instigarea cetățenilor la refuzul de a îndeplini obligațiile cetățenești.

110. Constituie infracțiune de răspîndire a informațiilor, ocrotite de lege, despre viața
personală ce constituie secret personal sau f amilial al altei persoane în cadrul art. 177 CP
(încălcarea inviolabilității vieții personale):
a) numai într -un discurs public ;
b) într-un discurs public, prin mass -media ;
c) numai prin mass -media .

111. Latura obiectivă a infracțiunii de împ iedicare a exercitării libere a dreptului electoral nu se
consideră realizată dacă alegătorul este:
a) convins de făptuitor să nu participe la alegeri pe motiv că candidatul în alegeri nu merită
să fie votat ;
b) este încuiat în ziua alegerilor de către făptuitor într -o încăpere, însă peste vre -o două ore
făptuitorul de bună -voie î -l eliberează și îi dă posibilitatea să voteze;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

18 c) este amenințat cu aplicarea violenței dacă va participa la alegeri.

112. Subiectul infracțiunii de încălcare a regu lilor de protecție a muncii (art. 183 CP) poate fi:
a) o persoană cu funcții de răspundere care este responsabil de tehnica securității sau de alte
reguli de protecție a muncii;
b) orice persoană cu funcții de răspundere;
c) orice persoană fizică care a atins vârsta de 16 ani.

113.Subiectul infracțiunii de încălcare a dreptului de autor și a drepturilor conexe (art. 1851 CP)
poate fi:
a) numai o persoană fizică care a atins vârsta de 16 ani;
b) numai o persoană juridică;
c) persoana fizi că și persoana juridică.

114. Infracțiunile de furt (art. 186 CP), de jaf (art. 187 CP), tâlhărie (art. 188 CP), șantaj (art.
189 CP) și escrocherie (art. 190 CP), se deosebesc unele de altele prin semnele care
caracterizează:
a) obiectul de atentare a lor;
b) latura obiectivă a lor;
c) latura subiectivă.

115. Sustragerea nu se califică drept furt, ci jaf dacă a fost săvârșită în prezența proprietarului
sau a altor persoane:
a) însă pe neobservate pentru acestea;
b) care observă actul luări i bunului, însă nu conștientizează caracterul infracțional a celor
comise;
c) cînd făptuitorul este conștient că persoanele prezente înțeleg caracterul ilegal al acțiunilor
lui.
116. La infracțiunea de viol (art. 171 CP):
a) subiectul nu poate fi dec ât bărbatul;
b) victima nu poate fi decât femeia;
c) subiectul poate fi orice persoană, indiferent de sex.

117. În cazul escrocheriei (art. 190 alin. (2) lit. b) CP) și delapidării averii străine (art. 191 alin.
(2) lit. b) CP), săvârșite de către o persoană cu funcții de răspundere împreună ca alte persoane
care nu dispun de atribuții de serviciu suntem în prezența unei participații.
a) simple;
b) complexe;
c) nu există nici participație penală simplă și nici participație penală complexă.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

19 118. Acțiunile făptuitorului care a folosit documente oficiale false la sustragerea bunurilor prin
escrocherie se califică:
a) ca concurs de infracțiuni prevăzute de art. 190 CP și de art. 361 CP, numai dacă s -a folosit
un document falsificat anterior de o altă persoană;
b) ca concurs de infracțiuni prevăzute de art. 190 și art. 361 CP, numai cînd falsificarea unor
astfel de documente a fost urmată de folosirea lor de către falsificator în vederea sustragerii
bunurilor;
c) ca concurs de infracț iuni prevăzute de art. 190 și art. 361 CP în ambele situații menționate
la lit. a) și b) a prezentului test.

119. Sustragerea se consideră săvârșită de două sau mai multe persoane cînd la ea au
participat:
a) doi coautori;
b) un autor și un insti gator;
c) un complice și un autor.
120. Se consideră violență periculoasă pentru viața și sănătatea victimei (art. 188 alin. (1) CP):
a) vătămarea medie sau gravă a integrității corporale și a sănătății ;
b) cauzarea unei vătămări ușoare a inte grității corporale sau a sănătății urmată de o dereglare
de scurtă durată a sănătății;
c) vătămarea medie a integrității corporale și a sănătății.

121. În cazul infracțiunii de incest (art. 201 CP) există o pluralitate de infractori:
a) naturală;
b) constituită;
c) pluralitate ocazională (participație penală).
122. Sustragerea unei arme de foc în mod deschis dintr -un loc public constituie:
a) ca infracțiune unică prevăzută de art. 290 – purtarea, păstrarea, procurarea, fabricarea, reparar ea
sau comercializarea ilegală a armelor și munițiilor, sustragerea lor;
b) ca un concurs de infracțiuni prevăzute de art. 290 – purtarea, păstrarea, procurarea, fabricarea,
repararea sau comercializarea ilegală a armelor și munițiilor, sustragerea lor și art. 187 – jaful
c) ca infracțiune prevăzută de art. 187 – jaful.
123. Subiect al infracțiunilor prevăzute de art. 208 și 209 CP poate fi persoana fizică care a
atins vârsta:
a) de 14 ani;
b) de 16 ani;
c) de 18 ani.

124. Răspândirea bolil or epidermice (art. 215 CP) și diversiunea săvârșită prin răspândirea
unor epidemii (art. 343 CP) se aseamănă prin:
a) obiectul de atentare;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

20 b) latura obiectivă;
c) latura subiectivă.

125. Infracțiunilor legate de circulația ilegală a substanț elor narcotice, psihotrope sau a
analoagelor lor prevăzute de art. 217 -219 CP se aseamănă una cu alta prin:
a) latura obiectivă;
b) obiectul de atentare;
c) latura subiectivă.

126. Persoana juridică nu poate fi subiect al infracțiunii în cazul:
a) dobândirii creditului prin înșelăciune;
b) contrabandei ;
c) înșelării clienților (art. 255 CP).

127. Încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care conduce mijlocul de
transport care a provocat unei persoane o vătămare gravă a integrității corporale și decesul
altei persoane se califică:
a) ca infracțiune prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. a) și b);
b) ca un concurs de infracțiuni prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) și art. 264 alin (3) lit. b) CP;
c) ca infracțiune prevăzută de art. 264 alin 3 lit. b CP, deoarece consecințele mai puțin grave
sunt absorbite de cele mai grave .

128. Infracțiunea de banditism se consideră consumată din momentul:
a) realizării cel puțin a unui atac banditesc;
b) organ izării bandei;
c) alegerii conducătorului bandei.

129. Nu pot fi calificate ca huliganism agravat prevăzut de art. 287 alin. (3) CP acțiunile
huliganice săvârșite:
a) cu încercarea aplicării obiectelor special adoptate pentru vătămarea integrității corporale
sau a sănătății;
b) cu aplicarea oricăror obiecte, inclusiv cu aplicarea și a celor care au fost luate la locul
infracțiunii;
c) prin demonstrarea obiectelor menționate la lit. a) și b) a prezentului test și nelegate de
aplicarea lor.

130. Infracțiunea prevăzută de art. 290 CP constituie o infracțiune continuă cînd ea este
săvârșită prin una din următoarele acțiuni:
a) repararea ilegală a armelor de foc;
b) păstrarea ilegală a armelor de foc;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

21 c) comercializarea armelor de foc.

131.Subiect al infracțiunii de falsificare a probelor în dosarul penal nu poate fi:
a) avocatul;
b) procurorul;
c) traducătorul prin traducere incorectă.

132. Persoana care a făcut un denunț fals, iar ulterior în susținerea acestui denunț ca martor
face declarații mincinoase în cadrul urmăririi penale sau judecării cauzei poartă răspunderea
penală pentru:
a) denunțare falsă (art. 311 CP);
b)declarație mincinoasă(art. 312 CP);
c) pentru concurs de infracțiuni prevăzute de art. 311 și art. 31 2 CP.

133. Subiect al infracțiunii de constrângere de a face declarații mincinoase, concluzii false sau
traducerii incorecte ori de a se eschiva de la aceste obligații poate fi:
a) orice persoană fizică responsabilă care a atins vârsta de 16 ani;
b) numai de către persoana care efectuează urmărirea penală;
c) numai de către un participant la proces.

134. Prin transmitere ilegală a unor obiecte interzise persoanelor deținute în penitenciar
săvârșită în mod sistematic se înțelege transmiterea uno r asemenea obiecte de cel puțin:
a) o dată;
b) două ori;
c) trei ori.

135. Latura obiectivă a favorizării infracțiunii (art. 323 CP) nu se realizează prin una din
următoarele acțiuni dinainte nepromise:
a) ascunderea infractorului;
b) comer cializarea cu bună știință a bunurilor dobândite de infractor pe cale criminală;
c) ascunderea bunurilor dobândite de infractor pe cale criminală.

136. Infracțiunile de corupere pasivă prin pretinderea de bani (art. 324 CP) și de corupere activă
prin pr omisiunea de bani (art. 325 CP) se consumă din momentul:
a) pretinderii sau, respectiv, a promisiunii de bani;
b) primirii sau, respectiv, a transmiterii unei părți din suma de bani pretinsă sau promisă;
c) primirii sau, respectiv, a transmiterii întregii sume de bani pretinse sau promise.
137. Abuzul de putere sau abuzul de serviciu (art. 327 CP) și excesul de putere sau depășirea
atribuțiilor de serviciu (art. 328 CP) se aseamănă una cu alta prin identitatea unui element al
componenței de in fracțiune, acesta fiind:

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

22 a) subiectul infracțiunii;
b) latura obiectivă;
c) latura subiectivă.

138. Care dintre următoarele infracțiuni contra autorităților publice și a securității de stat pot
fi săvârșite numai în formă de pluralitate de infrac țiuni:
a) trădarea de patrie (art. 337 CP);
b) uzurparea de calități oficiale(art. 351 CP);
c) uzurparea puterii de stat (art.339 CP).

139. Care dintre următoarele infracțiuni militare pot fi săvârșite atît de militari, cît și de
persoanele civil e:
a) predarea de bună -voie în prizonierat (art. 387 CP);
b) jefuirea celor căzuți pe câmpul de luptă (art. 389 CP);
c) dezertarea (art. 371 CP).

140. Luarea de mită (art. 333 CP) și coruperea pasivă (art. 324 CP) nu se aseamănă una cu alta
prin:
a) obiectul infracțiunii;
b) latura obiectivă;
c) latura subiectivă.
141. Poate fi săvârșită de către o pluralitate naturală de infractori una dintre următoarele
infracțiuni:
a) incestul (art. 201 CP);
b) trădarea de patrie (art. 337 CP);
c) ge nocidul (art. 135 CP)

142. Obiectul juridic principal al infracțiunii de poluare a aerului (art. 230 CP) î -l constituie:
a) securitatea ecologică a mediului înconjurător ca valoare socială;
b) viața oamenilor cu valoare socială;
c) economia națio nală ca valoare socială.

143. Infracțiunile din Partea Specială a CP au fost clasificate în capitole în raport cu:
a) obiectul lor generic;
b) latura obiectivă a lor;
c) subiectul lor.

144. Conform art. 50 CP răspunderea penală se consideră:
a) obligațiunea infractorului de a suporta o ped eapsă pentru infracțiunea săvârș ită;
b) obligațiunea statului de a -l sanc ționa pe infractor pentru săvârș irea infracțiunii;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

23 c) o condamnare publică în numele legii a faptelor infracționale ți a persoanelor car e le-a săvârșit
.

145. Persoana care a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală în stare de legitimă apărare:
a) poate fi liberată de răspunderea penală;
b) nu poate fi trasă la răspunderea penală;
c) se liberează de pedeapsa penală.

146. Minorul ca re a atins vârsta de 13 ani:
a) se liberează de răspunderea penală dacă a săvârșit o infracțiune ușoară sau mai puțin gravă;
b) se liberează de răspunderea penală dacă a săvârșit o infracțiune ușoară, mai puțin gravă sau
gravă;
c) nu poate fi tras la răs pundere penală pentru fapte prevăzute de CP ca infracțiuni .

147. Conform art. 60 CP prescripția tragerii la răspundere penală curge:
a) din ziua săvârșirii infracțiuni până la data înaintării acuzării învinuitului;
b) din ziua săvârșirii infracțiuni pân ă la data rămânerii difinitive a hotîrârii instanței de judecată;
c) din ziua înaintării acuzării învinuitului și până la data rămânerii a hotîrârii instanței de
judecată.

148. În cazul suspendării curgerii termenului de prescripție, curgerea prescripției se reia din
momentul:
a) reluării urmăririi penale după suspendare;
b) reținerii persoanei sau din momentul autodenunțării;
c) aducerii persoanei reținute sau care s -a autodenunțat în fața procurorului pentru a fi audiat.

149. Faptele care constituie inf racțiuni și pede psele ce se aplică sunt prevăzute:
a) în legi penale și hotărâri ale Guvernului;
b) în legi penale, hotărâri ale Guvernului și decrete ale Președintelui RM;
c) în legi penale.

150. Problema dovedirii raportului de cauzalitate în dreptul pe nal se pune în cazul:
a) componențelor de infracțiuni formale;
b) componențelor de infracțiuni materiale;
c) componențelor de infracțiuni atât formale cît și materiale.

151. Conform art. 52 alin.(1) CP se consideră componența de infracțiune:
a) fapta prej udiciabilă, prevăzută de legea penală, săvârșită cu vinovăție și pasibilă de pedeapsa
penală;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

24 b) totalitatea condițiilor cerute de lege cu privire la latura obiectivă și latura subiectivă a
infracțiunii;
c) totalitatea semnelor obiective și subiective sta bilite de legea penală, ce califică o faptă
prejudiciabilă drept infracțiune concretă.

152. Obiectul juridic al unei infracțiuni îl constituie:
a) lucrul, bunul sau persoana fizică contra sau împotriva cărora s -a îndreptat acțiunile
infracționale;
b) valo rile sociale și relațiile sociale vătămate sau prejudiciate prin infracțiune;
c) dreptul statului de a -l trage la răspundere penală pe infractor.

153. Inacțiunea ca faptă prin care se poate săvârși o infracțiune, are în vedere:
a) o simplă comportare nega tivă a subiectului față de regulile de convețuire socială;
b) neîndeplinirea de către subiect a unei activități ordonate printr -o normă penală imperativă sau
impusă printr -o obligație legală;
c) numai neîndeplinirea de către subiect a unei activități ordon ate printr -o normă penală
imperativă.

154. Urmarea imediată ce se produce prin săvârșirea unei infracțiuni se meterializează:
a) numai într -un rezultat material;
b) numai într -o stare de pericol;
c) fie într -un rezultat material, fie într -o stare de peri col.

155. Prin motiv al infracțiunii se înțelege:
a) imbold ul interior care conduce la nașterea în mintea infractorului a ideii săvârșirii unei anumite
infracțiuni;
b) finalitatea urmărită de infractor prin săvârșirea infracțiunii;
c) atitudinea psihică a infractorului față de fapta săvârșită și urmările ei.

156. În cazul infracțiunii săvârșite cu două forme de vinovăție răspunderea penală pentru
urmările mai grave care nu erau cuprinse de intenția făptuitorului survine numai dacă:
a) persoana n -a prevă zut și nici nu trebuia să prevadă producerea urmărilor mai grave;
b) persoana a prevăzut producerea urmărilor mai grave nu le -a dorit însă le -a admis în mod
conștient;
c) persoana nu a prevăzut posibilitatea survenirii urmărilor mai grave, deși trebuia și putea să le
prevadă.

157. Încredere exagerată în sine există atunci când infractorul:
a) nu prevede posibilitatea survenirii urmărilor faptei sale, deși trebuia și putea să le prevadă;
b) prevede urmările prejudiciabile a faptei sale și în mod conștient admite survenirea lor;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

25 c) prevede urmările prejudiciabile a faptei sale, dar consideră în mod ușuratic că ele vor putea fi
evitate.
158. Conform art. 20 CP fapta se consideră săvârșită fără vinovăție dacă persoana care a comis –
o:
a)era iresponsabilă la m omentul săvârșirii ei;
b) nu a atins vârsta pentru a fi trasă la răspundere penală la momentul săvârșirii ei;
c) nu își dădea seama de caracterul prejudiciabil al faptei sale, nu a prevăzut posibilitatea
survenirii urmărilor ei prejudiciabile și conform ci rcumstanțelor cauzei, nici nu tre buia sau nu
putea să le prevadă.

159. În cazul săvârșirii fără vinovăție a unei fapte prevăzute de legea penală persoana:
a) se liberează de ră spundere penală;
b) nu poate fi supusă răspunderii penale;
c) acest fapt consti tuie o cauză c are înlătură răspunderea penală.

160. Când starea de iresponsabilitate a infractorului survine și se constată după săvârșirea
infracțiunii în procesul judecării cauzei instanța de judecată din acest motiv:
a) poate numai să -l achite ;
b) întotdeauna î-l liberează de răspunderea penală cu aplicarea măsurilor de constrângere cu
caracter medical;
c) î-i poate aplica măsuri de constrângere cu caracter medical, iar după însănătoșire î -l poate
supune pedepsei penale.

161. Vârsta sub 14 ani a minoru lui constituie:
a) o cauză care exclude răspunderea penală;
b) o circumstanță care atenuiază pedeapsa;
c) o cauză care înlătură răspunderea penală.

162. Conform art. 29 CP infracțiunea continuă se consumă din momentul:
a) începerii activității infracționa le;
b) încetării activității infracționale;
c) procedurii urmării prejudiciabile.

163. Infracțiunea prelungită se consumă din momentul:
a) săvârșirii primei acțiuni sau inacțiuni;
b) săvârșirii celei de a doua acțiuni sau inacțiuni;
c) săvârșirii ultimei acțiuni sau inacțiuni infracționale.

164. O componență de infracțiuni este complexă atunci când:

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

26 a) în componența ei intră ca circumstanță agravantă o acțiune sau inacțiune care constituie prin
ea însăși o faptă prevăzută de legea penală;
b) în componen ța ei intră ca circumstanță agravantă orice semn ce caracterizează unul din
elementele componenței de infracțiune;
c) în componența ei intră ca circumstanță agravantă numai unul din semnele ce caracterizează
latura obiectivă a infracțiunii.

165. Există co ncurs ideal de infracțiuni atunci când persoana:
a) săvârșește o acțiune sau inacțiune care întrunește elemente a mai multor infracțiuni;
b) săvârșește prin două sau mai multe acțiuni, două sau mai multe infracțiuni identice sau
omogene;
c) săvârșește prin două sau mai multe acțiuni sau inacțiuni două sau mai multe infracțiuni cu
condiția ca una din ele să fie săvârșită din imprudență.

166. Pentru săvârșirea unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave pedeapsa se aplică minorului:
a) conform criteriilor ge nerale de individualizare a pedepsei;
b) numai dacă se preciază ca luarea măsurii cu caracter educativ nu este suficientă pentru
corectarea minorului;
c)numai în cazul când el nu -și recunoaște vinovăția.

167. Măsurile de constrângere cu caracter medical alcoolicilor și narcomanilor se aplică:
a) pe termen nedeterminat;
b) pe termenul executării pedepsei principale;
c) pe termenul executării pedepsei principale și complementare.

168. Măsura de siguranță a expulzării nu se poate dispune față de un cetățea n străin, dacă există
motive serioase de a se crede că, în statul în care va fi expulzat riscă să fie supus:
a) la pedeapsa închisorii;
b) la detențiunea pe viață;
c) torturii.
169. Prin stare de ebrietate alcoolică cu grad minim se înțelege starea persoan ei:
a) care are concentrația de alcool în sânge de la 0,1 până la 0,5 g/l și concentrația vaporilor de
alcool în aerul expirat de la 0,10 până la 0,14 mg/l;
b) care are concentrația de alc ool în sânge de la 0,3 până la 1,0 g/l și concentrația vaporilor de
alcool în aeru l expirat de la 0,15 până la 0,5 mg/l;
c) care are concentrația de alcool în sânge de la 0,8 g/l și mai mult și concentrația vaporilor în
aerul expirat de 0,4 mg/l și mai mult.

170. Sînt supuse confiscării extensive și alte bunuri decît cele menționate la art.106 în cazul :
a) cînd persoana este condamnată pentru o infracțiune prevăzută în art. 1061 CP;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

27 b) dacă fapta pentru care este condamnat a fost comisă din interes material ;
c) cînd persoana este condamnată pentru o infracțiune exclusiv prevăzută în art. 1061 CP și dacă
fapta pentru care este condamnat a fost comisă din interes material .
171. Răpirea minorului de către bunica acestuia se incadrează:
a) în art. 1641 CP;
b) în art. 164 CP;
c) în art. 164 alin. (2) CP.
172. Victimă a infracțiunii privind utilizarea rezultatelor muncii sau serviciilor unei persoane
care este victimă a traficului de ființe umane constituie :
a) orice persoană fizică;
b) persoana fizică exploa tată ca urmare a comiterii asupr a ei a une i infracțiuni prevăzute la art.
165 sau 206 CP;
c) persoana fizică exploatată ca urmare a comiterii asupra ei a unei infracțiuni prevăzute la art.
165 sau 206 CP și care prestează produsele și/sau serviciile ce constituie rezultatul unei asemenea
exploa tări.

173. Subiect al infracțiunii tortura, tratamentul inuman sau degradant constituie :
a) orice persoană fizică responsabilă care a împlinit vîrsta de 16 ani;
b) persoana fizică responsabilă care a împlinit vîrsta de 16 ani și are calitatea special ă de
persoană publică sau persoană cu funcții de răspundere;
c) persoana fizică responsabilă care a împlinit vîrsta de 16 ani și are calitatea specială de
persoană publică; o persoană care, de facto, exercită atribuțiile unei autorități publice; orice altă
persoană care acționează cu titlu oficial sau cu consimțămîntul expres ori tacit al unei asemenea
persoane.

174. Subiect al infracțiunii de hărțuire sexuală constituie :
a) numai persoana fizică responsabilă care a împlinit vîrsta de 16 ani de sex feminin;
b) numai persoana fizică responsabilă care a împlinit vîrsta de 16 ani cu apartenență sexuală
diferită decît victima;
c) orice persoana fizică responsabilă care a împlinit vîrsta de 16 ani de sex feminin sau masculin.
175. Victima infracți unii de violare de domiciliu poate avea statut :
a) numai de persoană fizică – proprietarul sau posesorul legal al domiciliului;
b) numai de persoană fizică cu viză de reședință a acestui domiciliu;
c) orice persoana fizică titular al dreptului constituțional la inviolabilitatea domiciliului.
176. Victimă a infracțiunii de împedicare a exercitării libere a dreptului electoral sau a activității
organelor electorale este :
a) orice persoan ă fizică;
b) numai persoana fizică cu calitatea spec ială de electori ;
c) orice persoana fizică cu calitatea de electori sau membrii organelor electorale .
177. Obiectul material al infracțiunii de părăsire a locului accidentului rutier î -l constituie :

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

28 a) corpul persoane accidentate;
b) mijlocul d e transport accidentat;
c) nu are obiect material.
178. Sustragerea unei arme de foc în mod deschis prin aplicarea unei vătămări ușoare
constituie:
a) ca infracțiune unică prevăzută de art. 290 – purtarea, păstrarea, procurarea, fabricarea, reparare a
sau comercializarea ilegală a armelor și munițiilor, sustragerea lor;
b) ca un concurs de infracțiuni prevăzute de art. 290 – purtarea, păstrarea, procurarea, fabricarea,
repararea sau comercializarea ilegală a armelor și munițiilor, sustragerea lor și alin. (2) lit. e) art. 187 –
jaful cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei
c) ca un concurs de fapte prevăzute de art. 290 – purtarea, păstrarea, procurarea, fabricarea,
repararea sau comercializarea ilegală a armelo r și munițiilor, sustragerea lor și art. 78 Codul
contravențional .

179. Dacă făptuitorul acceptă bani de la o persoană pretinzînd fals că are influență asupra unei
persoane publice pentru a -l face să îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale în favoarea
acestei persoane, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvîrșite, fapta se califică :
a) ca infracț iune unică prevăzută de alin. (1) art. 326 – traficul de influență ;
b) ca un concurs de infracțiuni prevăzute alin. (1) art. 326 – traficul de influență și una dintre
infracțiunile prevăzute la art. 190 – escrocheria
c) ca infracț iune prevăzută de art. 190 – escrocheria .

180. Pentru realizarea laturii obiective a infracțiunii de fals în declarații (art. 3521 CP)
declarația trebu ie făcută:
a) unui organ competent care reprezintă autoritatea publică centrală ;
b) unui organ competent care reprezintă autoritatea publică locală;
c) unui organ competent care reprezintă autoritatea publică centrală sau autoritatea publică
locală.

Drept procesual penal

1. Act procedural constituie:
a) document prin care se consemnează orice acțiune procesuală efectuată de către urmărirea
penală, și anume: ordonanță, proces -verbal, rechizitoriu.
b) document prin care se consemnează orice acțiune procesuală prevăzută de prezentul cod, și
anume: ordonanță, proces -verbal, rechizitoriu, încheiere, sentință, decizie, hotărâre etc.;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

29 c) document prin care se consemnează orice acțiune procesuală prevăzută de prezentul cod
pentru participanții la proces, și a nume: ordonanță, proces -verbal, rechizitoriu, demers, cerere,
raport de expertiză, concluzii scrise, încheiere, sentință, decizie, hotărâre etc.;

2. Viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată
semnifică:
a) Încălcare esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, și de alte tratate internaționale la care
Republicii Moldova a aderat.
b) Încălcare esențială a drepturilor și libertăților gara ntate de tratatele internaționale privind
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale precum și de Constituția
Republicii Moldova.
c) Încălcare esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru Apărarea
Drepturilor Omului ș i a Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția
Republicii Moldova și de alte legi naționale.

3. Probe le în procesul penal constituie:
a) Elemente de fapt, dobândite în modul prevăzut de prezentul cod, ce servesc la constatarea
împrejurărilor care au importanță pentru justa soluționare a cauzei penale;
b) Elemente de fapt și de drept, dobândite în modul prevăzut de prezentul cod, ce servesc la
constatarea împrejurărilor care au importanță pentru justa soluționare a cauzei penale;
c) Elemente de fapt și de drept, dobândite prin orice mod prevăzut de lege, ce servesc la
constatarea împrejurărilor care au importanță pentru justa soluționare a cauzei penale;

4. Hotărârile explicative ale Plenului Curții Supreme de Justiție în chestiunile pr ivind
aplicarea prevederilor legale în practica judiciară:
a) au caracter de recomandare pentru organele de urmărire penală și instanțele judecătorești;

b) au caracter de precedent judiciar pentru organele de urmărire penală și instanțele judecătorești;
c) au caracter obligatoriu pentru organele de urmărire penală și instanțele judecătorești;

5. Privarea de libertate, arestarea, internarea forțată a persoanei într -o instituție medicală sau
trimiterea ei într -o instituție educațională specială precum și prelungi rea acestor măsuri se
permit:
a) numai în baza unui mandat de arestare autorizat de judecătorul de instrucție sau a unei sentințe
judecătorești motivate;
b) numai în baza unui mandat de arestare sau a unei hotărâri judecătorești motivate;
c) numai în baza unei ordonanțe de arestare sau a unei hotărâri judecătorești motivate;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

30 6. Organul de urmărire penală și instanța sînt obligate:
a) să asigure oricăror persoane dreptul la asistență juridică calificată din partea unui apărător ales
de el.
b) să asigure bănuitului, învinuitului, inculpatului dreptul la asistență juridică calificată din partea
unui apărător ales de el sau a unui avocat care acordă asistență juridică garantată de stat,
dependent de aceste organe.
c) să asigure bănuitului, învinuitului, inculpatului dreptu l la asistență juridică calificată din partea
unui apărător ales de el sau a unui avocat care acordă asistență juridică garantată de stat,
independent de aceste organe .

7. Judecătorul judecă materialele și cauzele penale:
a) conform intimei convingeri bazate pe probele cercetate în procedura judiciară respectivă.
b) conform legii și propriei convingeri bazate pe probele acuzării în procedura judiciară
respectivă.
c) conform legii și propriei convingeri bazate pe probele cercetate în procedura judiciară
respectivă.

8. Examinarea cererii de recuzare sau a declarației de abținere:
a) se face în ședință separată după suspendarea cauzei penale.
b) se face în aceeași zi, ascultând părțile și persoana a cărei recuzare se cere .
c) se face în ședință separată, în absența persoanei a că rei recuzare se cere.

9. Recursurile împotriva hotărârilor judecătorești, care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu apel
sunt judecate de către:
a) de către Curtea de Apel ca instanță de recurs .
b) de către Curtea Supremă de Justiție.
c) de către Curtea de Apel ca instanță de apel.

10. Dacă infracțiunea este continuă sau prelungită, cauza se judecă de:
a) instanța în raza teritorială a căreia a fost săvârșită infracțiunea.
b) instanța în raza teritorială a căreia au survenit consecințele prejudiciabile.
c) instanța în raza teri torială a căreia s -a consumat ori a fost curmată infracțiunea.

11. Ofițerul de urmărire penală este :
a) persoana care, în numele statului, în limitele competenței sale, efectuează urmărirea penală în
cauze penale și exercită alte acțiuni prevăzute expres de le ge.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

31 b) persoană care în numele statului pornește urmărirea penală și ordonă efectuarea urmăririi
penale în conformitate cu prezentul cod, refuză pornirea urmăririi sau încetează urmărirea
penală;
c) persoană care exercită nemijlocit urmărirea penală în condițiil e legii;

12. Se consideră victimă:
a) persoana fizică căreia i s -a cauzat prin infracțiune un prejudiciu moral, fizic sau material,
recunoscută în această calitate, conform legii:
b) orice persoană fizică sau juridică căreia, prin infracțiune, i -au fost aduse daune morale, fizice
sau materiale .
c) orice persoană căreia, prin infracțiune, i -au fost aduse prejudicii morale, fizice sau materiale.

13. Parte civilă este recunoscută:
a) persoana fizică căreia în urma infracțiunii i -a fost cauzat un prejudiciu material sau mo ral.
b) persoana în privința căreia există suficiente temeiuri de a considera că în urma infracțiunii i -a
fost cauzat un prejudiciu material care a depus la organul de urmărire penală sau la instanța
de judecată o cerere de chemare în judecată a persoanelor care poartă răspundere patrimonială
pentru faptele comise.
c) persoana fizică sau juridică în privința căreia există suficiente temeiuri de a considera că în
urma infracțiunii i -a fost cauzat un prejudiciu material sau moral, care a depus la organul de
urmăr ire penală sau la instanța de judecată o cerere de chemare în judecată a bănuitului,
învinuitului, inculpatului sau a persoanelor care poartă răspundere patrimonială pentru faptele
acestuia.

14. Declarații sunt:
a) informațiile orale sau scrise, date în cadrul p rocesului penal de către persoană și care au
importanță pentru justa soluționare a cauzei .
b) informațiile scrise, date în cadrul procesului penal.
c) datele orale furnizate în cadrul procesului penal de către cei audiați.

15. Percheziția se efectuează în baza:
a) ordonanței motivate a organului de urmărire penală.
b) ordonanței motivate a procurorului.
c) ordonanței motivate a organului de urmărire penală și numai cu autorizația judecătorului de
instrucție.

16. Ridicarea de documente ce conțin informații care constituie secret de stat, comercial, bancar,
precum și ridicarea informației privind convorbirile telefonice:
a) se fac numai cu autorizația ordonanței motivate a organului de urmărire penală.
b) se fac numai cu autorizația judecătorului de instrucție .

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

32 c) se fac numai cu aut orizația ordonanței motivate a procurorului.

17. Rezultatele constatării tehnico -științifice sau medico -legale:
a) se consemnează într -un raport .
b) se consemnează într -un proces -verbal separat.
c) se include în procesul -verbal de efectuare a acțiunilor procesuale.

18. Dispunerea expertizei se face:
a) la cererea părților de către instanța de judecată.
b) la cererea părților, de către organul de urmărire penală sau de către instanța de judecată,
precum și din oficiu de către organul de urmărire penală
c) la cererea părților, de c ătre organul de urmărire penală sau de către instanța de judecată.

19. Expertiza se dispune și se efectuează, în mod obligatoriu, pentru constatarea:
a) gravității vătămărilor corporale;
b) stării psihice și fizică a persoanelor audiate.
c) cauzei morții;

20. Corpuri delicte sunt recunoscute:
a) obiectele în cazul în care există temeiuri de a presupune că ele au servit la săvârșirea infracțiunii,
au păstrat asupra lor urmele acțiunilor criminale sau au constituit obiectivul acestor acțiuni.
b) obiectele, banii sau al te valori ori obiecte și documente care pot servi ca mijloace pentru
descoperirea infracțiunii.
c) obiectele în cazul în care există temeiuri de a presupune că ele au servit la săvârșirea infracțiunii,
au păstrat asupra lor urmele acțiunilor criminale sau au constituit obiectivul acestor acțiuni,
precum și bani sau alte valori ori obiecte și documente care pot servi ca mijloace pentru
descoperirea infracțiunii, constatarea circumstanțelor, identificarea persoanelor vinovate sau
pentru respingerea învinuirii o ri atenuarea răspunderii penale.

21. Pot fi supuse reținerii:
a) persoanele bănuite de săvârșirea unei infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa
cu închisoare pe un termen mai mare de 3 ani ;
b) învinuitul, inculpatul care încalcă condițiile măsurilor preventive neprivative de
libertate, luate în privința lui, precum și ordonanța de protecție în cazul violenței în
familie, dacă infracțiunea se pedepsește cu închisoare;
c) persoanele condamnate cu suspendarea condiționată a executării pedepsei sau cu
liberare condiționată de pedeapsă înainte de termen.

22. Reținerea persoanei poate avea loc :
a) doar după înregistrarea infracțiunii conform prevederilor legale .

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

33 b) pînă la înregistrarea infracțiunii, dar nu mai tîrziu de 3 ore de la momentul aducerii persoanei
reținute la organul de urmărire penală .
c) după înregistrarea infracțiunii , în cazul apariției nemijlocite a unor suspiciuni de a bănui că
persoana a săvârșit infracțiunea.

23. Reținerea persoanei în condițiile prezentului cod:
a) nu poate depăși 72 de ore din momentul privării de libertate iar în cazul minorului – 24 de ore
b) nu poate depăși 24 de ore din momentul privării de libertate.
c) nu poate depăși 48 de ore din momentul privării de libertate.

24. Persoana reținută urmează să fie eliberată în cazurile în care:
a) nu s-au confirmat suspiciunile de a bănui că persoana a săvârșit infracțiunea.
b) nu s-au confirmat motivele verosimile de a bănui că persoana reținută a săvârșit infracțiunea ;
c) lipsesc motivele de a presupune că va împed ica aflarea adevărului.

25. La eliberare, persoanei reținute:
a) i se înmânează procesul -verbal de reținere în care se menționează de către cine a fost reținută,
temeiul, locul și timpul reținerii, temeiul și timpul eliberării.
b) i se explică drepturile și oblig ațiile procesuale.
c) i se înmânează certificat în care se menționează de către cine a fost reținută, temeiul, locul și
timpul reținerii, temeiul și timpul eliberării .

26. Actul prin care se aplică măsura preventivă este:
a) demersul organului de urmărire penală.
b) ordonanță motivată a procurorului .
c) Sentința instanței de judecată.

27. Copia de pe ordonanța sau de pe încheierea privind luarea măsurii preventive se înmânează :
a) neîntârziat persoanei față de care se aplică măsura preventivă și totodată i se explică modul și
termenul de atac al acesteia .
b) avocatului persoanei față de care se aplică și totodată se indică modul și termenul de atac al
acestor hotărâri.
c) la eliberarea persoanei arestate față de care s -a aplicat, explicându -i-se modul și termenul de
atac al acestor hotărâri.

28. Cauțiunea se restituie în cazul în care:
a) lipsesc motivele privării în continuare a persoanei de libertate.
b) judecătorul de instrucție sau instanța constată că nu mai există temeiurile care au justificat
aplicarea măsurii preventive .
c) se dispune suspendarea procesului penal.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

34
29. Ordonanța procurorului cu privire la aplicarea, prelungirea sau înlocuirea măsurii
preventive poate fi atacată:
a) cu plângere procurorului general de către bănuit, învinuit, apărătorul ori reprezentantul său
legal.
b) cu recurs către Curtea Supremă de Justiție.
c) cu plângere judecătorului de instrucție de către bănuit, învinuit, apărătorul ori reprezentantul
său legal .

30. Acțiunea civilă în procesul penal poate fi intentată la cererea:
a) persoanelor fizice cărora le -au fost cauzate prejudicii morale prin fapta (acțiunea sau
inacțiunea) interzisă de legea penală sau în legătură cu săvârșirea acesteia.
b) părții vătămate căreia i -au fost cauzate prejudicii materiale, morale sau, după caz, le -a fost
adusă daună reputației profesionale.
c) persoanelor fizice sau juridice cărora le -au fost cauzate prejudicii materiale, morale sau, după
caz, le -a fost adusă daună reputației profesionale nemijlocit prin fapta (acțiunea sau
inacțiunea) interzisă de legea penală sau în legătură cu săvârșirea acesteia.

31. Acțiunea civilă în procesul penal poate fi înaintată :
a) în orice moment de la pornirea procesului penal până la terminarea cercetării judecătorești.
b) în orice moment până la pornirea procesului penal.
c) în orice moment de la pornirea procesului penal până la pronunțarea hotărârii judecătorești.

32. Începerea urmăririi penale are loc prin:
a) procesul -verbal al organului de urmărire penală.
b) prin rezoluția organului de urmărire penală.
c) prin ordonanța emisă de organul de urmărire penală, confirmată de către procuror .

33. Ordonanța de a refuza începerea urmăririi penale poate fi atacată:
a) prin plângere, în instanța judecătorească, în condițiile art.313 .
b) prin plângere procurorului general.
c) prin recurs, în instanța judecătorească de sector sau la Curtea de Apel.

34. Plângerea este înștiințarea făcută de:
a) O persoană fizică care consideră că i s -a cauzat un prejudiciu prin infracțiune. .
b) O persoană fizică despre săvârșirea unei presupuse infracțiuni.
c) O persoană fizică sau de o persoană jur idică căreia i s -a cauzat un prejudiciu prin infracțiune.

35. Urmărirea penală încetează:
a) La împăcarea părții vătămate cu inculpatul.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

35 b) La împăcarea părții vătămate cu bănuitul, învinuitul .
c) La împăcarea părții vătămate cu inculpatul, condamnatul.

36. Ce act întocmește organul de urmărire penală pentru a propune punerea unei persoane sub
învinuire :
a) Un proces -verbal.
b) Un demers.
c) Un raport cu propunerea de a pune persoana respectivă sub învinuire .

37. Înaintarea acuzării învinuitului se va face de către:
a) organul de urmărire penală în prezența avocatului în decurs de 48 de ore din momentul
emiterii ordonanței de punere sub învinuire, dar nu mai târziu de ziua în care învinuitul s -a
prezentat sau a fost adus în mod silit.
b) procuror în prezența avocatului în decurs d e 48 de ore din momentul emiterii ordonanței de
punere sub învinuire, dar nu mai târziu de ziua în care învinuitul s -a prezentat sau a fost adus
în mod silit .
c) procuror în prezența învinuitului.

38. Scoaterea persoanei de sub urmărire penală, încetarea urmări rii penale, precum și clasarea
cauzei penale se dispune prin:
a) Rezoluția motivată a procurorului.
b) propunerea organului de urmărire penală.
c) ordonanța motivată a procurorului .

39. Cauza penală se trimite în judecată de către:
a) procurorul care a întocmit rechizi toriul .
b) organul de urmărire penala.
c) procurorul ierarhic superior.

40. Cauza penală se trimite în judecată:
a) după înmânarea sub recipisă a copiei rechizitoriului învinuitului și reprezentantului lui legal .
b) după înmânarea sub recipisă a copiei rechizitoriului.
c) indiferent de înmânarea copiei rechizitoriului învinuitului, reprezentantului lui legal și
apărătorului.

41. Apelul părților și al celorlalte persoane care vor participa la ședința de judecată se face de
către:
a) președintele ședinței de judecată.
b) grefierul ședinței de judecată .
c) procuror.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

36
42. În cadrul cercetării judecătorești, în primul rând se cercetează:
a) probele prezentate de către partea apărării
b) probele prezentate de către partea acuzării .
c) Datele de identitate a părților.

43. Reluarea cercetării judecătorești poate avea loc prin încheiere motivată cînd:
a) inculpatul, în ultimul cuvânt, relevă fapte sau împrejurări noi, esențiale pentru soluționarea
cauzei.
b) instanța constată că o anumită circumstanță necesită concretizare pentru justa soluționare a
cauzei.
c) procurorul face trimitere la unele probe noi.

44. Încheierile date în primă instanță pot fi atacate cu apel:
a) numai o dată cu sentința cu excepția cazurilor în care, potrivit legii, pot fi atacate
separat .
b) oricând, în mod separat.
c) La solicitarea părților.

45. Decizia cu privire la inadmisibilitatea în principiu a recursului:
a) este examinată de către Instanța ierarhic superioară în complet de 3 judecători
b) este examinată de către Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție constituit de 5 judecători.
c) este irevocabilă .

46. Hotărîrile judecătorești irevocabile pot fi supuse revizuirii:
a) Numai cu privire la latura penală.
b) cu privire la latura penală, cît și cu privire la latura civilă .
c) Numai cu privire la erorile judiciare comise.

47. La audierea bănuitului învinuitului, inculpatului minor este obligatorie:
a) participarea reprezentantului legal.
b) participarea apărătorului și a pedagogului sau psihologului .
c) participarea procurorului, pedagogului.

48. Acordul de recunoaștere a vinovăției poate fi inițiat de către:
a) procuror.
b) instanța de judecată
c) procuror, cît și de către învinuit, inculpat și apărătorul său.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

37 49. Acordul de recunoaștere a vinovăției poate fi încheiat:
a) Din moment după punerea sub învinuire pînă la finalizarea cauzei penale.
b) în orice moment după punerea sub învinuire pînă la începerea cercetării judecătorești .
c) în orice moment după punerea sub învinuire pînă la începerea susținerilor verbale.

50. Urmărirea penală și judecarea cauzelor privind minorii, precum și punerea în
executare a hotărârilor judecătorești privind minorii, se fac potrivit:
a) procedurii obișnuite, dar cu participarea procurorului.
b) procedurii obișnuite;
c) procedurii speciale .

51. Ședința de judecare a cauzei în privința minorului:
a) de regulă, nu este publică .
b) este publică.
c) depinde de fiecare caz în parte.

52. Dacă la săvârșirea infracțiunii, împreună cu minorul au participat și adulți:
a) cauza în privința minorului se disjunge în mod obligatoriu.
b) cauza în privința minorului se disjunge pe cît e posibil, formând un dosar separat.
c) cauza în privința minorului nu se disjunge, dispozițiile privind minorul, fiind aplicate doar
acestuia.

53. Reținerea minorului, precum și arestarea lui preventivă în temeiurile prevăzute în art.166,
176, 185, 186 CPP:
a) pot fi aplicate doar cînd au fost săvârșite infracțiuni excepțional de grave;
b) pot fi aplicate în orice cazuri cînd au fost săvârșite infracțiuni contra statului;
c) pot fi aplicate doar în cazuri excepționale cînd au fost săvârșite infracțiuni grave
cu aplicarea violenței, deosebit de grave sau excep țional de grave.

54. Încetarea procesului penal cu liberarea de răspundere penală a minorului se
efectuează:
a) În baza propunerii procurorului către judecătorul de instrucție.
b) În baza demersului organului de urmărire penală către Instanța de Judecată.
c) În baza ordonanței motivate a procurorului cu liberarea minorului de răspundere penală în
temeiul prevăzut de art.54 CP .

55. Măsurile de constrângere cu caracter medical, cuprinse în art.99 din Codul penal, se aplică de
instanța de judecată față de:
a) persoanele care au săvârșit fapte prejudiciabile în stare de iresponsabilitate.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

38 b) persoanele care au săvârșit faptele prevăzute de legea penală, în stare de iresponsabilitate
prezentând un pericol pentru societate prin natura faptei săvârșite și din cauza bolii
lor.
c) persoanele care au săvârșit fapte prejudiciabile, prevăzute de legea penală, în stare de
iresponsabilitate, precum și față de persoanele care s -au îmbolnăvit după săvârșirea
infracțiunii de o boală psihică, din care motive ele nu -și pot da seama de a cțiunile lor sau
nu le pot dirija, în caz dacă aceste persoane prezintă pericol pentru societate prin natura
faptei săvârșite și din cauza bolii lor .

56. În procedura de aplicare a măsurilor de constrângere cu caracter medical, participarea
apărătorulu i este obligatorie:
a) din momentul înaintării de către procuror a ordonanței de aplicare a măsurilor de
constrângere cu caracter medical în instanța de judecată.
b) din momentul adoptării ordonanței prin care s -a dispus efectuarea expertizei în staționarul
instituției psihiatrice în privința persoanei referitor la care se desfășoară procedura, dacă
apărătorul nu a fost admis mai înainte în acest proces.
c) din momentul angajării sale de către reprezentantul legal

57. Dacă în procedura privind aplicarea măsurilor de c onstrângere cu caracter medical se găsește
că starea de iresponsabilitate a persoanei a cărei cauză se judecă nu a fost dovedită sau că
boala persoanei care a săvârșit infracțiunea nu împiedică pedepsirea ei, atunci Instanța:
a) prin sentință, clasează proced ura privind aplicarea măsurilor de constrângere cu caracter
medical, restituind cauza procurorului pentru urmărirea penală în procedură generală .
b) prin încheiere motivată dispune încetarea procedurii privind aplicarea măsurilor de
constrângere cu caracter m edical.
c) prin sentință condamnă persoana pentru săvârșirea infracțiunii .

58. În cazul în care procurorul constată că în privința învinuitului pot fi aplicate prevederile
art.510 CPP, el, prin ordonanță, suspendă condiționat urmărirea penală:
a) pe un termen de 1 an, stabilindu -i una sau mai multe obligații prevăzute de art.511 CPP .
b) pe un termen de 2 ani, stabilindu -i una sau mai multe obligații.
c) cu stabilirea unei sau mai multe din obligații.

59. După expirarea termenului de suspendare condiționată a urmăririi penal e, dacă învinuitul a
respectat condițiile stabilite:
a) Procurorul, prin ordonanța sa, dispune liberarea persoanei de răspundere penală .
b) organul de urmărire penală care a supravegheat comportamentul învinuitului întocmește
un raport către procuror.
c) Judecătoru l de instrucție examinează demersul înaintat de către învinuit privitor la liberarea
acestuia de răspundere penală.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

39
60. Acțiunea pentru repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de
urmărire penală și a instanțelor judecătorești poate fi inițiată:
a) în termen de trei ani de la data apariției dreptului la repararea prejudiciului conform
prevederilor art.6 din Legea nr.1545 -XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a
prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii
și ale instanțelor judecătorești.
b) Oricând de la data devenirii definitive sau, după caz, irevocabile a hotărârii judecătorești
sau a ordonanței organului de urmărire penală, prin care a fost constatat caracterul ilicit al
acțiunii procesuale respective, al urmăririi penale sau al condamnării, care au dus la
prejudiciu.
c) în termen de un an de la data devenirii definitive sau, după caz, i revocabile a hotărârii
judecătorești sau a ordonanței organului de urmărire penală, prin care a fost constatat
caracterul ilicit al acțiunii procesuale respective, al urmăririi penale sau al condamnării, care
au dus la prejudiciu .

61. Acțiunea pentru repa rarea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire
penală și a instanțelor judecătorești poate fi inițiată:
a) în instanța judecătorească în a cărei rază teritorială domiciliază persoana căreia i -a fost
cauzat prejudiciul sau, după caz, succesorii ei, în ordinea procedurii civile, chemînd în
judecată statul, care este reprezentat de către Ministerul Justiției.
b) în instanța judecătorească în a cărei rază teritorială persoanei i -a fost cauzat prejudiciul
chemând în judecată statul, car e este reprezentat de către Ministerul Justiției.
c) în contencios administrativ către Curtea de Apel.

62. Dacă, în procesul judecării cauzei, instanța constată că norma juridică ce urmează a fi
aplicată contravine prevederilor Constituției și este expusă într-un act juridic care poate fi
supus controlului constituționalității:
a) Judecarea cauzei se suspendă și se sesizează Curtea Constituțională.
b) Judecarea cauzei se suspendă și se sesizează Curtea Supremă de Justiție.
c) Judecarea cauzei se suspendă, se inform ează Curtea Supremă de Justiție care, la rândul său,
sesizează Curtea Constituțională .

63. Dacă, în procesul judecării cauzei, instanța stabilește că norma juridică națională ce urmează
a fi aplicată contravine prevederilor tratatelor internaționale în domeniul drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte, instanța:
a) va aplica reglementările naționale, informând despre aceasta autoritatea care a adoptat
norma națională respectivă și Curtea Constituțională.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

40 b) va ap lica reglementările internaționale în direct, motivând hotărârea sa și informând
despre aceasta autoritatea care a adoptat norma națională respectivă și Curtea
Constituțională.
c) va aplica reglementările internaționale în direct, motivând hotărârea sa și informând
despre aceasta autoritatea care a adoptat norma națională respectivă și Curtea Supremă de
Justiție.

64. Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa:
a) decât în condițiile actelor normative naționale.
b) decât din motive de utilitate publică și în condițiile prezentului cod și conform
principiilor generale ale dreptului internațional .
c) Fără o răscumpărare prealabilă.

65. Probele care confirmă informația despre viața privată și intimă a persoanei, se examinează:
a) în mod obligatoriu în ședință de judecată închisă.
b) în ședință de judecată deschisă.
c) la cererea persoanei se examinează în ședință de judecată închisă .

66. Accesul în sala de ședință poate fi interzis presei sau publicului, prin:
a) încheiere motivată, pe parcursul întregului proces sau al unei părți din proces.
b) hotărâre, pe parcursul unei părți din proces.
c) sentință.

67. Criteriile de apreciere a termenului rezonabil de soluționare a cauzei penale sunt:
a) comportamentul părților la proces, și gravitatea și volumul dosarului.
b) complexitatea cazului, compor tamentul părților la proces, conduita organului de
urmărire penală și a instanței de judecată, importanța procesului pentru cel
interesat și vîrsta de pîna la 18 ani a victimei .
c) complexitatea cazului și a instanței de judecată.

67. Urmărirea penală și judecarea cauzelor penale se fac de urgență și în mod
preferențial:
a) În cauzele penale în care sînt persoane aflate în arest precum și minori .
b) În cauzele penale în care sînt inculpați cetățeni ai R. Moldovei arestați preventiv,
prinși în flagrant delict.
c) În cauzele penale în care sînt învinuiți cetățeni străini, inculpați minori, arestați
preventiv.

68. Respectarea termenului rezonabil la urmărirea penală se asigură de către:
a) Judecătorul de instrucție.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

41 b) Procuror .
c) Instanța de judecată.

69. Scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale împiedică:
a) punerea repetată sub învinuire a aceleiași persoane pentru aceeași faptă.
b) punerea repetată sub învinuire a aceleiași persoane pentru aceeași faptă, cu excepția
cazurilor când fapte noi ori recent descoperite sau un viciu fundamental în cadrul
procedurii precedente au afectat hotărârea respectivă .
c) reluarea urmăririi penale și punerea repetată sub învinuire a aceleiași persoane pentru
aceeași faptă, cu excepția cazurilor când fapte noi ori recent descoperite au afectat
hotărârea respectivă.

70. După începerea cercetării judecătorești, orice schimbare intervenită în completul de
judecată:
a) impune reluarea de la început a cercetării judecătorești.
b) impune continuarea examinării cauzei penale.
c) în absența cererilor de recuzare nu împiedică continuarea cercetării judecătorești.

71. Judecătorului care intervine în proces pentru înlocuirea unui alt judecător pe motiv de
boală,deces sau eliberare din funcție:
a) I se oferă timp pentru a lua cunoștință de materialele cauzei, inclusiv de cele cercetate în
instanță, și pentru a se pregăti pentru participarea de mai departe în proces.
b) I se acordă dreptul să solicite repetarea unor acțiuni procesuale deja efectuate în ședință
în lipsă lui.
c) I se acordă dreptul de a relua de la în ceput cercetarea judecătorească.

72. Recuzarea judecătorului poate fi propusă de către părțile în proces:
a) Numai înainte de începerea cercetării judecătorești.
b) Numai la ședința preliminară a cauzei.
c) de regulă, înainte de începerea cercetării judecătorești, cu excepția cazurilor dacă cel
care face propunerea de recuzare a aflat motivul recuzării abia după începerea cercetării
judecătorești .

73. În cazul în care cererea de recuzare se înaintează în mod repetat cu rea -credință și în mod
abuziv, cu scopul de a tergiversa procesul, de a deruta judecata sau din alte intenții
răuvoitoare, instanța care soluționează cauza:
a) poate respinge ca nemotivată cererea de recuzare a persoanei.
b) poate aplica față de persoana vinovată o amendă judiciară în condițiile prezentulu i cod.
c) poate aplica față de persoana vinovată un avertisment indicat în procesul -verbal al
ședinței.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

42
74. Instanța de judecată, care constată că nu este competentă de a judeca cauza penală:
a) prin emiterea unei hotărâri definitive, trimite dosarul instanței de j udecată competente.
b) prin decizie separată, suspendă judecarea cauzei și trimite dosarul instanței de judecată
competente.
c) prin încheiere, își declină competența și trimite dosarul instanței de judecată competente .

75. Conflictul de competență între două sau mai multe organe judiciare referitor la
judecarea aceleiași cauze se soluționează de :
a) instanța ierarhic superioară comună .
b) Curtea Supremă de Justiție.
c) Plenul Curții Supreme de Justiție.

76. Instanța ierarhic superioară comună soluționează conflictul de competență:
a) conform regulilor pentru instanța care o reprezintă, cu citarea părților, prezența cărora
este obligatorie.
b) conform regulilor pentru prima instanță.
c) cu citarea părților, prezența cărora este obligatorie.

77. Cererea de strămutare se adresează Curț ii Supreme de Justiție:
a) pînă la finalizarea cercetării judecătorești.
b) pînă la începerea cercetării judecătorești și trebuie motivată .
c) După începerea susținerilor verbale, argumentată în modul corespunzător.

78. Examinarea cererii de strămutare se face de cătr e un complet format din 3 judecători
ai Curții Supreme de Justiție:
a) Cu inștiințarea părților, iar prezența lor în ședință este facultativă.
b) Numai cu participarea obligatorie a părților înștiințate.
c) Numai cu participarea oricăror părți interesate de cauza penală dată.

79. Abținerea sau recuzarea procurorului în cursul urmăririi penale se soluționează:
a) Numai de către procurorul ierarhic superior.
b) Numai de către Procurorul General.
c) De către procurorul ierarhic superior, iar în privința Procurorului G eneral – de către un
judecător al Curții Supreme de Justiție .

80. Abținerea sau recuzarea procurorului în cursul judecării cauzei se soluționează:
a) Numai de către procurorul ierarhic superior.
b) Numai de către instanța ierarhic superioară.
c) De către instanța respectivă.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

43
81. Hotărârea de recuzare a procurorului:
a) se atacă în instanța ierarhic superioară.
b) se atacă la Procurorul General.
c) nu este susceptibilă de a fi atacată .

82. Persoana poate fi recunoscută în calitate de bănuit prin unul din următoarele acte
procedurale:
a) procesul -verbal de reținere ;
b) ordonanța sau încheierea de aplicare a unei măsuri preventive.
c) Încheierea judecătorului.

83. Organul de urmărire penală nu este în drept să mențină în calitate de bănuit:
a) persoana reținută – mai mult de 48 de ore;
b) persoana în privința căreia a fost aplicată o măsură preventivă neprivativă de
libertate – mai mult de 3 zile din momentul cînd i s -a adus la cunoștință ordonanța
despre aplicarea măsurii preventive;
c) perso ana în privința căreia a fost dată o ordonanță de recunoaștere în această
calitate – mai mult de 3 luni, iar cu acordul Procurorului General și al adjuncților
săi – mai mult de 6 luni.

84. Apărătorul nu poate fi asimilat cu:
a) persoana interesele căreia le apără și cu caracterul cauzei penale care se examinează cu
participarea lui .
b) persoanele cu funcție de răspundere.
c) organele de stat.

85. Avocatul nu este în drept:
a) să recunoască acțiunea civilă;
b) să renunțe nemotivat la apărare ;
c) să retragă plângerile persoanei pe care o apără.

86. Apărătorul nu este în drept, fără consimțământul persoanei pe care o apără, să efectueze
următoarele acțiuni:
a) să-i fie compensate cheltuielile suportate în cauza penală de la persoana interesele căreia le
apără sau, î n cazurile prevăzute de lege, din bugetul statului;
b) să o declare vinovată de săvârșirea infracțiunii ;
c) să i se repare prejudiciul cauzat de acțiunile nelegitime ale organului de urmărire penală
sau ale instanței.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

44 87. Apărătorul este obligat:
a) să se prezinte la chemarea organului de urmărire penală sau a instanței ;
b) să renunțe la reprezentarea persoanei pe care o apără.
c) să efectueze expertiza.

88. Renunțarea la apărător înseamnă:
a) Solicitarea organului de urmărire penală de a se numi din oficiu a un alt apărător
b) Voința bănuitului, învinuitului, inculpatului de a -și exercita el însuși apărarea, fără a
apela la asistența juridică a unui apărător .
c) Renunțarea nemotivată a apărătorului a se implica față de o anumită cauză.

89. Admiterea sau neadmiterea renunțării la apărător se decide de către:
a) instanța de judecată prin încheiere.
b) bănuit, învinuit, inculpat prin cerere.
c) procuror sau de instanță prin hotărâre motivată .

90. Apărătorul nu poate participa în procesul penal dacă:
a) a acordat anterior sau acordă în prezent asistență juridică unei persoane ale cărei interese
vin în contradicție cu interesele persoanei pe care o apără, precum și dacă se află în
relații de rudenie sau în relații de dependență personală de prima .
b) se află în relaț ii de rudenie cu președintele instanței de judecată.
c) se află în relații de dependență personală cu procurorul de sector.

91. Hotărârea cu privire la recuzarea interpretului, traducătorului, expertului:
a) poate fi atacată procurorului ierarhic superior.
b) poate fi atacata în instanța de judecată.
c) nu este susceptibilă de a fi atacată .

92. Chestiunea admisibilității datelor în calitate de probe o decide:
a) Numai de organul de urmărire penală.
b) Numai instanța de judecată.
c) organul de urmărire penală, din oficiu sau la cererea părților, ori, după caz, instanța de
judecată .

93. Durata audierii neîntrerupte a martorului nu poate depăși:
a) 2ore, iar durata generală, în aceeași zi, nu poate depăși 4 ore.
b) 4 ore, iar durata generală, în aceeași zi, nu poate depăși 8 ore.
c) 4 ore, iar durata generală, în aceeași zi, nu poate depăși 6 ore.

94. Aducerea silită se efectuează în baza:

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

45 a) ordonanțe de aducere, eliberate de organul de urmărire penală, sau a încheierii instanței
de judecată .
b) Încheierii judecătorului de instrucție.
c) Ordonanței procurorului.

95. Nu pot fi supuse aducerii silite persoanele:
a) Femeile.
b) Bătrânii.
c) Minorii în vîrstă pînă la 14 ani.

96. Încheierea instanței de judecată privind aplicarea amenzii judiciare:
a) Nu este susceptibilă de a fi atacată.
b) poate fi atacată separat cu recurs .
c) poate fi atacată numai odată cu fondul cauzei.

97. Nu pot fi puse sub sechestru:
a) produsele alimentare necesare proprietarului, posesorului de bunuri și membrilor
familiilor lor, combustibilul, literatura de specialitate și inventarul de ocupație
profesională, vesela și atributele de bucătărie folosite permanent ce nu sînt de mare preț,
precum și alte obiecte și lucruri de primă necesitate .
b) bunurile ce con stituie cota -parte a bănuitului, învinuitului, inculpatului în proprietatea
comună a soților sau familiei.
c) cota-parte dobândită ilicit din proprietatea colectivă care poate fi separată fără a se
aduce prejudiciu activității economice a întreprinderii.

98. Punerea sub sechestru a bunurilor se aplică în baza:
a) demersului procurorului, cu autorizația judecătorului de instrucție.
b) ordonanței organului de urmărire penală cu confirmarea procurorului.
c) ordonanței organului de urmărire penală, cu autorizația judecătorul ui de instrucție sau,
după caz, a încheierii instanței de judecată .

99. În cazul în care inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și
a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală,
la stabilirea pedepsei cu amendă, acesta beneficiază de:
a) reducerea cu o treime din pedeapsa maximă prevăzută de lege.
b) reducerea cu o pătrime a limitelor maxime și minime a pedepsei prevăzute de lege.
c) reducerea cu o treime a limitelor maxime și minime a pedepsei prevăzute de lege.

100.Cererea de apel se depune:
a) la instanța de apel.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

46 b) legea prevede alternativa depunerii cererii la instanța a cărei sentință se atacă sau la instanța
de apel.
c) la instanța a cărei sentință se atacă.

Drept civil
1. Odată cu expirarea termenul de prescripție:
a) debitorul are dreptul să refuze executarea obligației ;
b) nu se poate de înaintat o acțiune în instanța de judecată;
c) obligația se stinge și debitorul este libera t de obligație.

2. Termenele speciale de prescripție sunt stabilite:
a) de un acord special al părților;
b) de către instanța de judecată;
c) de lege.

3. Un drept încălcat poate fi apărat de instanța de judecată doar dacă acțiunea este
intentată:
a) până la expirarea termenului de prescripție ;
b) independent de expirarea termenului de prescripție;
c) după expirarea termenului de prescripție.

4. Termenul de prescripție începe să curgă de la data:
a) când persoana a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului ;
b) intentării acțiunii în judecată;
c) cînd debitorul a refuzat să execute obligația.

5. În acțiunile privind răspunderea delictuală, termenul de prescripție extinctivă începe să
curgă de la data când:
a) păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască paguba;
b) păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască paguba și pe cel care răspunde de ea ;
c) păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască pe cel care răspunde de pagubă.

6. În acțiunile privind anularea actului juridic pentru vio lență, termenul de prescripție
extinctivă începe să curgă de la data când:
a) violența a început;
b) victima ar fi putut să respingă actul de violență;
c) violența a încetat .

7. Preluarea datoriei duce la modificarea termenului de prescripție?

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

47 a) Da;
b) Nu;
c) Da, dacă părțile o prevăd;

8. Curgerea termenului de prescripție extinctivă se suspendă dacă:
a) reclamantul a intentat acțiune;
b) înaintarea acțiunii este imposibilă din motive de forță majoră ;
c) judecătorul se află în imposibilitate de a examina cauza din motive care nu depind de el.

9. Cursul prescripției extinctive se întrerupe dacă:
a) este intentată acțiunea în modul stabilit de Codul de procedură civilă ;
b) debitorul este informat că ar trebui să execute obligația sa;
c) debitor ul face parte din rândul forțelor armate puse pe picior de război.

10. Dacă instanța de judecată a scos cererea de pe rol, cursul prescripției extinctive care a
început până la intentarea acțiunii:
a) se întrerupe;
b) curge în condițiile stabilite de in stanța de judecată;
c) continuă fără întrerupere .

11. În cazul omiterii termenului de prescripție se poate cere repunerea în termen:
a) în termen de 30 de zile de la momentul cînd creditorul a aflat s -au trebuia să afle despre
încetarea motivelor omiterii ;
b) indiferent de termenul scurs de la momentul creditorul a aflat sau trebuia să afle despre
încetarea motivelor omiterii termenului;
c) în termen de 30 de zile de la momentul cînd debitorul a aflat s -au trebuia să afle despre
încetarea motivel or omiterii termenului.

12. Dacă debitorul a executat obligația sa după expirarea termenului de prescripție:
a) el poate pretinde restituirea a tot ceea ce s -a executat;
b) el poate pretinde restituirea a tot ceea ce s -a executat dacă demonstrează că nu cunoștea faptul
expirării termenului de prescripție extinctivă;
c) el nu poate pretinde restituirea a celor executate.

13. Dacă un drept este prescriptibil, dreptul:
a) nu poate fi apărat de instanța de judecată;
b) poate fi apărat de instanța de judecată doar în interiorul termenului de prescripție ;
c) se stinge la expirarea termenului.

14. Dacă un drept este imprescriptibil, atunci el:

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

48 a) nu poate fi apărat de instanța de judecată;
b) poate fi apărat de instanța de judecată doar în interioru l termenului de prescripție;
c) poate fi apărat de instanța de judecată oricând.

15. Este ilicită cauza actului juridic care:
a) nu a fost convenită de părți;
b) contravine legii;
c) a cauzat un prejudiciu.

16. Conform regulii generale dacă pentru î ncheierea actului juridic este necesar acordul unui
terț acesta poate fi exprimat:
a) în orice formă ;
b) doar în forma stabilită pentru actul juridic;
c) doar în formă autentică.

17. Dacă pentru încheierea actului juridic este necesar acordul unui terț acesta, de regulă,
poate fi exprimat:
a) doar la momentul semnării contractului;
b) în orice moment anterior încheierii contractului ;
c) doar în prezența notarului.

18. Acordul prealabil pentru încheierea actului juridic, de regulă:
a) nu poate fi re vocat;
b) poate fi revocat pînă la momentul încheierii actului juridic ;
c) poate fi revocat oricînd.

19. Dacă pentru încheierea actului juridic este necesar acordul unui terț și actul juridic a
fost încheiat fără acordul terțului acesta:
a) poate confi rma actul juridic ;
b) nu poate confirma actul juridic;
c) nu poate confirma actul juridic care a fost executat.

20. Forma este o condiție de validitate a actului juridic numai în cazurile:
a) în care obiectul este un imobil;
b) expres prevăzute din le ge;
c) contractul nu se execută la momentul încheierii.

21. Actul juridic care vine să modifice un alt act juridic trebuie să poarte forma:
a) stabilită pentru actul juridic modificat ;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

49 b) în care a fost încheiată actul juridic modificat;
c) autentică.

22. Actul juridic care se execută chiar la încheierea lui poate fi încheiat verbal dacă:
a) este imposibil de a -l îmbrăca în formă scrisă;
b) dacă părțile au convenit astfel;
c) forma nu este o condiție de valabilitate .

23. În cazul în care clauza pe nală nu este scrisă:
a) clauza este nulă ;
b) în caz de litigiu, părțile nu pot aduce martori pentru a demonstra existența clauzei penale;
c) clauza este valabilă;

24. Dacă una dintre părți a executat total sau parțial actul juridic pentru care se cere forma
autentică, iar cealaltă parte se eschivează de la autentificarea lui notarială:
a) instanța poate declara contractul valabil ;
b) instanța va obliga partea de rea -credință să se prezinte la notar;
c) instanța va sancționa partea care refuză să se p rezinte la notar.

25. Nulitatea absolută poate fi invocată:
a) doar de părțile contractului;
b) de orice persoană care are un interes născut și actual ;
c) doar de către debitor.

26. Nulitatea relativă poate fi invocată:
a) de către persoana în intere sul căreia este stabilită ;
b) de instanța de judecată;
c) de orice persoană care are un interes născut și actual.

27. Nulitatea absolută:
a) poate fi acoperită de către părți;
b) nu poate fi acoperită de către părți ;
c) poate fi acoperită de către pă rți, dacă acestea nu au cunoscut cauza nulității.

28. Nulitatea relativă:
a) poate fi acoperită de către părți ;
b) nu poate fi acoperită de către părți;
c) nu poate fi acoperită de către părți dacă nu au cunoscut cauza nulității.

29. Confirmarea actul ui lovit de nulitate relativă se poate face:

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

50 a) doar prin declarații exprese;
b) în orice mod din care rezultă voința de a confirma actul juridic ;
c) doar în cazurile prevăzute de lege;

30. Este fictiv actul juridic:
a) în care nu este indicat bunul;
b) încheiat fără intenția de a produce efecte juridice ;
c) încheiat cu intenția de a ascunde un alt act juridic.

31. Este simulat actul juridic:
a) în care nu este indicat bunul;
b) încheiat fără intenția de a produce efecte juridice;
c) încheiat cu intenția de a ascunde un alt act juridic

32. Actul juridic a cărui încheiere de către o parte a fost determinat de comportamentul
dolosiv sau viclean al unui terț poate fi anulat dacă:
a) terțul este de bună -credință;
b) terțul este de rea -credință;
c) numai dacă se demonstrează că cealaltă parte a știut sau trebuia să știe despre dol. [cealaltă
parte este de rea -credință .]

33. Dacă o parte la un act juridic l -a încheiat în baza unei erori aceasta nu poate invoca
eroarea dacă:
a) eroarea se referă la natura actului juridic;
b) eroarea se referă la calitățile substanțiale ale actului juridic;
c) eroarea îi este imputabilă .

34. Actul juridic încheiat în baza erorii nu poate fi contestat dacă:
a) cealaltă parte îl execută imediat;
b) cealaltă parte e ste de acord să -l execute în conformitate cu dorința părții aflate în eroare ;
c) cealaltă parte declară rezoluțiunea actului juridic.

35. Poate încheia personal acte juridice minorul în vârstă de la 7 la 14 ani:
a) nu;
b) poate încheia acte de conserva re;
c) poate încheia acte juridice de dispoziție a căror obiecte sunt bunurile imobile.

36. Dacă o normă juridică este neclară, instanța de judecată:
a) va respinge acțiunea pe motiv de imposibilitate de a da o soluție;
b) este obligată s -o aplice;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

51 c) va [solicita avizul organului care a adoptat norma juridică] restitui cererea de chemare în
judecată.

37. Legea civilă are caracter retroactiv:
a) dacă instituie o răspundere mai blândă pentru autorul prejudiciului civil;
b) prin acordul ambelor părți și a instanței de judecată;
c) în cazurile prevăzute de lege .

38. Emanciparea operează:
a) prin hotărârea autorității tutelare, independent de opinia părinților minorului;
b) prin hotărârea autorității tutelare, cu acordul ambilor părinți ai minorului ;
c) prin hotărâre judecătorească, cu acordul ambilor părinți ai minorului.

39. Persoana fizică poate fi declarată dispărută fără veste dacă lipsește de la domiciliu și:
a) au trecut cel puțin șase luni din ziua primirii ultimelor știri despre locul afl ării ei;
b) a trecut cel puțin un an din ziua primirii ultimelor știri despre locul aflării ei ;
c) au trecut cel puțin doi ani din ziua primirii ultimelor știri despre locul aflării ei.

40. În cazul în care persoana este declarată [absentă] dispărută f ără de veste și este
necesară administrarea permanentă a patrimoniului persoanei declarate dispărută fără veste :
a) se numește un administrator al patrimoniului de către instanța de judecată ;
b) se numește un administrator al patrimoniului de către nota r;
c) se deschide moștenirea.

41. Persoana juridică poate fi constituită:
a) doar în formele expres prevăzute de lege;
b) în forma prevăzută de convenția părților;
c) în formele neinterzise de lege .

42. Raporturile dintre administrator -persoană fizi că (organul executiv) și persoana juridică
sunt reglementate de:
a) regulile contractului de mandat ;
b) regulile contractului colectiv de muncă;
c) în funcție de regimul juridic selectat de părți.

43. Sediul persoanei juridice este:
a) locul aflării a dministrației persoanei juridice;
b) locul indicat în calitate de sediu în actul ei de constituire și/sau statutul ei;
c) locul aflării majorității bunurilor persoanei juridice.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

52 44. Persoana juridică poartă răspundere pentru obligațiile sale:
a) cu tot patrimoniul ce îi aparține ;
b) cu toate bunurile arătate în actul de constituire și/sau statut;
c) în limita sumei indicate în actul de constituire și/sau statut.

45. Care dintre următoarele societăți comerciale poate fi constituită de o singură perso ană:
a) societatea în nume colectiv;
b) societatea cu răspundere limitată ;
c) societatea în comandită.

46. Obligația de vărsare integrală a aportului la o societate comercială trebuie executată:
a) până la data înregistrării societății comerciale;
b) în orice termen prevăzut în actul de constituire;
c) în termen de 6 luni de la data înregistrării societății comerciale .

47. Munca personală a asociatului poate constitui aport la o societate comercială?
a) Da, dacă actul de constituire o prevede;
b) Da, dacă cu el se încheie un contract individual de muncă;
c) Da, însă numai în cadrul societății în nume colectiv sau în societatea în comandită, de către
comanditați .

48. Dacă un asociat al unei societăți comerciale nu execută obligația de a vărsa inte gral
aportul, executarea ei poate fi cerută de:
a) toți asociații în comun;
b) oricare asociat;
c) de Camera Înregistrării de Stat.

49. Bunurile aduse ca aport într -o societate comercială cu titlu de proprietate:
a) rămân proprietatea asociatului care le-a adus ca aport;
b) devin proprietatea comună a tuturor asociaților;
c) devin proprietatea societății comerciale .

50. În ce termen trebuie vărsat aportul în cazul majorării capitalului social al societății
comerciale?
a) la momentul adoptării hotărâ rii de majorare a capitalului social de către adunarea generală;
b) la orice moment indicat în hotărârea de majorare a capitalului social de către adunarea
generală;
c) la momentul indicat în hotărârea de majorare a capitalului social de către adunarea g enerală,
dar nu mai târziu de 60 de zile de la adoptarea respectivei hotărâri .

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

53 51. Când se consideră executată obligația de vărsare a aportului, dacă asociatul societății
comerciale aduce ca aport o creanță?
a) din momentul semnării actului de constituir e;
b) din momentul înregistrării societății comerciale;
c) din momentul în care societatea comercială a obținut plata sumei care face obiectul creanței .

52. Care este raportul dintre patrimoniul social și capitalul social?
a) ele sunt sinonime;
b) capitalul social se include în patrimoniul social ;
c) patrimoniul social se include în capitalul social.

53. O persoană fizică poate fi asociat al societății în nume colectiv?
a) Nu;
b) Doar în cazul în care nu este asociat al unei societăți cu răspundere limitată;
c) Da, însă numai într -o singură societate în nume colectiv .

54. O persoană juridică poate fi asociat al societății în nume colectiv?
a) Nu;
b) Doar în cazul în care nu este asociat al unei societăți cu răspundere limitată;
c) Da, însă numa i într -o singură societate în nume colectiv .

55. Asociații unei societăți în nume colectiv răspund pentru obligațiile societății:
a) [dacă este prevăzut] doar în cazul și în limitele prevăzute de actul de constituire;
b) doar în cazul și în limitele pre văzute de lege;
c) nelimitat.

56. La adunarea generală a acționarilor într -o societate pe acțiuni acționarul votează după
principiul:
a) un asociat – un vot;
b) o acțiune cu drept de vot – un vot ;
c) în orice mod prevăzut de actul de constituire.

57. Asociatul societății cu răspundere limitată răspunde pentru obligațiile societății?
a) Da;
b) Da, dacă actul de constituirea nu prevede altceva;
c) Nu.

58. Dacă un asociat al unei societăți cu răspundere limitată cumpără încă o parte socială de
la alt asociat al aceleiași societăți:
a) el are două părți sociale, fiecare cu mărimea ei;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

54 b) el are o parte socială, care crește proporțional mărimii părții sociale dobândite ;
c) părțile sociale ale tuturor asociaților cresc proporțional cu mărimea părții s ociale dobândite
de unul dintre ei.

59. Nu are membri:
a) asociația;
b) fundația ;
c) instituția.

60. Asociatul unei societăți cu răspundere limitată:
a) răspunde pentru obligațiile societății doar în limita aportului vărsat;
b) răspunde pentru obli gațiile societății subsidiar și solidar cu societatea;
c) nu răspunde pentru obligațiile societății, ci suportă riscul pierderilor rezultate din activitatea
societății .

61. Dacă există unul din temeiurile de excludere a asociatului din societatea cu răsp undere
limitată, excluderea se face de către:
a) adunarea generală a asociaților;
b) administrator;
c) instanța de judecată .

62. Procura emisă pentru încheierea unui act juridic autentic trebuie să fie în formă:
a) autentificată notarial, doar în cazu rile expres prevăzute de lege;
b) scrisă;
c) autentificată notarial în toate cazurile .

63. Procura de substituire trebuie să aibă forma:
a) stabilită pentru procura de bază;
b) scrisă;
c) autentificată notarial .

64. Dacă procura nu prevede data la c are a fost întocmită, ea este:
a) nulă;
b) inopozabilă terților;
c) valabilă timp de un an.

65. Procura de substituire poate acorda mai multe împuterniciri decât acordă procura de
bază?
a) Da, în cazul în care există acordul reprezentatului;
b) Nu;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

55 c) Da, dacă aceasta o cer interesele reprezentatului.

66. În cazul anulării procurii reprezentatul trebui să anunțe:
a) notarul;
b) notarul și reprezentantul;
c) reprezentantul.

67. O obligație indivizibilă între debitori devine divizibilă dacă este m oștenită de doi sau
mai mulți succesori?
a) Da;
b) Nu;
c) Da, dacă testamentul prevede astfel.

68. Solidaritatea creditorilor sau debitorilor:
a) apare dacă contractul nu prevede altfel;
b) apare dacă legea nu prevede altfel;
c) apare dacă contractu l sau legea o prevăd în mod expres.

69. Dacă debitorul plătește integral unuia dintre creditorii solidari:
a) el este eliberat numai față de acel creditor;
b) el este eliberat față de toți creditorii solidari;
c) un alt creditor solidar, care nu a fost plătit de creditorul solidar care a primit plata, îl poate
urmări pe debitor.

70. Dacă un creditor solidar a semnat cu debitorul un contract prin care acesta din urmă
recunoaște datoria:
a) contractul nu este opozabil celorlalți creditori solidari;
b) ceilalți creditori solidari nu pot invoca contractul respectiv;
c) contractul profită tuturor creditorilor solidari și fiecare din ei îl poate invoca .

71. Dacă creditorul a acționat în judecată unul din debitorii solidari, respectivul creditor:
a) nu po ate acționa în judecată pe ceilalți debitori solidari;
b) poate acționa în judecată și pe ceilalți debitori solidari ;
c) poate acționa în judecată și pe ceilalți debitori solidari doar dacă și -a rezervat acest drept în
cererea de chemare în judecată.

72. Dacă obligația este alternativă, executarea unei prestații din mai multe prestații
principale:
a) eliberează debitorul doar de acea prestație;
b) eliberează debitorul de toate prestațiile ;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

56 c) eliberează debitorul doar de obligația principală.

73. Dac ă obligația este alternativă, iar partea în drept să aleagă nu a ales prestația ce
trebuie executată:
a) obligația este stinsă;
b) partea este obligată să repare prejudiciul cauzat;
c) dreptul de a alege trece la cealaltă parte .

74. Obligația este facu ltativă când:
a) debitorul nu poate fi silit să o execute;
b) ea are ca obiect o singură prestație principală, dar debitorul se poate elibera prin executarea
unei alte prestații ;
c) debitorul are dreptul de a alege prestația care trebuie executată.

75. Dacă cesionarul se află în altă localitate decât cedentul, debitorul suportă cheltuielile
suplimentare de executare a obligației în acea localitate?
a) Nu;
b) Da;
c) Da, dacă contractul de cesiune a creanței prevede aceasta.

76. Dacă contractul interz ice cesiunea creanței fără acordul debitorului clauza este:
a) nulă;
b) nulă în cazul în care prejudiciază creditorul;
c) valabilă, dacă debitorul poate invoca un interes legitim pentru instituirea interdicției .

77. Dacă o creanță este vândută, contrac tul:
a) se supune regulilor cesiunii de creanță, și nu regulilor vânzării;
b) se supune regulilor vânzării, și nu regulilor cesiunii de creanță;
c) se supune atât regulilor cesiunii de creanță, cât și regulilor vânzării, în mod corespunzător .

78. Dacă o creanță este donată, contractul:
a) se supune regulilor cesiunii de creanță, și nu regulilor donației;
b) se supune regulilor donației, și nu regulilor cesiunii de creanță;
c) se supune atât regulilor cesiunii de creanță, cât și regulilor donației, în mod corespunzător .

79. Dacă este cesionată o creanță garantată prin gaj, atunci dreptul de gaj:
a) rămâne la cedent;
b) trece la cesionar ;
c) se stinge.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

57 80. Dacă creanța cesionată s -a prescris extinctiv până ce cesiunea a fost comunicată
debitorului, acesta din urmă:
a) poate opune prescripția cesionarului ;
b) nu poate opune prescripția cesionarului;
c) poate invoca nulitatea.

81. Cesiunea creanței, care s -a născut dintr -un contract pentru care se cere forma scrisă sub
sancțiunea decăderii din pro ba cu martori este valabilă:
a) dacă este făcută verbal;
b) numai dacă este făcută în scris ;
c) numai dacă este autentificată notarial.

82. Preluarea datoriei, care s -a născut dintr -un contract pentru care se cere forma scrisă sub
sancțiunea decăderii din proba cu martori este valabilă:
a) dacă este făcută verbal;
b) numai dacă este făcută în scris ;
c) numai dacă este autentificată notarial.

83. Dacă contractul nu conține nici o clauză privind momentul executării obligației și nici
din natura obliga ției nu rezultă acest moment, debitorul poate executa:
a) doar la cererea creditorului;
b) oricând;
c) doar în termen de 7 zile de la cererea creditorului.

84. Dacă obligația a ajuns la scadență, iar debitorul nu poate determina cu bună -credință
cui tr ebuie să o execute:
a) el este obligat să consemneze bunurile;
b) el poate să nu o execute până când nu determină beneficiarul executării ;
c) obligația se stinge.

85. Poate o persoană să fie împuternicită de creditor să primească executarea din numele
său:
a) Da;
b) Nu: împuternicirile se acordă doar pentru încheierea actelor juridice;
c) Da, dacă debitorul este de acord.

86. Dacă creditorul gajist urmărește bunul gajat, care a fost vândut de debitorul gajist,
cumpărătorul poate executa obligația ga rantată prin gaj:
a) independent de acordul debitorului gajist ;
b) cu acordul creditorului gajist;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

58 c) cu acordul debitorului gajist.

87. Dacă debitorul oferă doar o parte din datorie:
a) creditorul poate refuza plata ;
b) creditorul este obligat să pr imească plata;
c) creditorul poate refuza plata doar în cazurile prevăzute de lege.

88. Dacă debitorul oferă creditorului o altă prestație decît cea datorată:
a) creditorul poate să accepte noua prestație ;
b) creditorul poate accepta prestația dacă ace asta nu prejudiciază debitorul;
c) creditorul poate refuza prestația doar în cazurile prevăzute de lege.

89. Este acțiune oblică:
a) acțiunea creditorului față de debitorul său;
b) acțiunea creditorului față de debitorul debitorului s ău;
c) acțiunea creditorului față de debitorii creditorilor săi.

90. În cazul acțiunii oblice creditorul poate cere executarea:
a) în favoarea sa;
b) în favoarea debitorului său ;
c) în favoarea sa sau a debitorului sau.

91. Forța majoră poate fi invocată doar dacă și -a produs efectele:
a) înainte de încheierea contractului;
b) în timpul executării contractului ;
c) după încetarea contractului.

92. Dacă un proprietar a încheiat două contracte de vânzare -cumpărare asupra aceluiași
bun, dar nu a predat bunul nici unui a din cumpărători, atunci:
a) ambele contracte sunt nule;
b) dreptul de a cere bunul aparține cumpărătorului care primul a încheiat contractul ;
c) proprietarul poate alege cui să -i predea bunul.

93. Dacă împrejurările care au stat la baza încheierii co ntractului s -au schimbat neesențial
după încheierea acestuia partea dezavantajată;
a) poate cere declararea nulității contractului;
b) poate cere ajustarea contractului, doar dacă prevăzând schimbarea, ea nu ar fi încheiat
contractul sau l -ar fi încheiat în alte condiții;
c) este obligată să execute contractul așa cum el a fost încheiat .

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

59 94. Dacă împrejurările care au stat la baza încheierii contractului s -au schimbat în mod
considerabil după încheierea acestuia, partea dezavantajată:
a) poate cere de clararea nulității contractului;
b) poate cere ajustarea contractului, doar dacă prevăzând schimbarea, ea nu ar fi încheiat
contractul sau l -ar fi încheiat în alte condiții ;
c) este obligată să execute contractul așa cum el a fost încheiat.

95. Dacă o p arte are dreptul să ceară ajustarea contractului, aceasta poate:
a) să intenteze o acțiune de modificare a contractului;
b) să inițieze negocieri cu cealaltă parte;
c) să execute contractul în condiții echitabile.

96. Dacă împrejurările care au stat la baza încheierii contractului de rentă viageră s -au
schimbat în mod considerabil după încheierea acestuia, debirentierul:
a) poate cere declararea nulității contractului;
b) poate cere ajustarea contractului, doar dacă prevăzând schimbarea, el nu ar fi î ncheiat
contractul sau l -ar fi încheiat în alte condiții ;
c) este obligat să execute contractul așa cum el a fost încheiat.

97. Clauza penală este inclusivă în cazul în care creditorul poate cere:
a) fie repararea prejudiciului, fie plata penalității;
b) repararea prejudiciului în partea neacoperită de penalitate ;
c) doar penalitatea.

98. Clauza penală este punitivă în cazul în care creditorul poate cere:
a) repararea prejudiciului peste penalitate ;
b) fie repararea prejudiciului, fie plata penalită ții;
c) repararea prejudiciului în partea neacoperită de penalitate.

99. Clauza penală este exclusivă în cazul în care creditorul poate cere:
a) doar penalitatea ;
b) fie repararea prejudiciului, fie suma calculată conform clauzei penale;
c) repararea prejudiciului în partea neacoperită de penalitate.

100. Clauza penală este alternativă în cazul în care creditorul poate cere:
a) repararea prejudiciului peste penalitate;
b) fie repararea prejudiciului, fie plata penalității;
c) repararea prejudiciulu i în partea neacoperită de penalitate.

101. Poate instanța de judecată micșora clauza penală?

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

60 a) Doar în cazurile prevăzute de contract;
b) Nu;
c) Da, însă numai în cazuri excepționale și dacă ea este disproporționat de mare .

102. Înțelegea cu privire la clauza penală trebuie să se facă în forma:
a) scrisă ;
b) autentică;
c) prevăzută pentru obligația garantată.

103. În cazul în care nu a fost respectată cerințele cu privire la forma clauzei penale:
a) aceasta este nulă ;
b) părțile sunt decăzute d in dreptul de a aduce proba cu martori;
c) aceasta este inopozabilă terților.

104. Dacă partea care a primit arvuna nu și -a executat obligațiile, ea trebuie să transmită
celeilalte părți:
a) arvuna;
b) [arvuna plus o sumă/un bun egală cu arvuna ;] dublu l arvunei;
c) arvuna plus dublul arvunei.

105. Dreptul de retenție este:
a) dreptul debitorului de a reține executarea obligației;
b) dreptul celui care deține un bun, de a refuza predarea acestuia pînă la despăgubirea de către
creditor pentru cheltuie lile necesare și utile făcute pentru acel bun și pentru prejudicile care
acest bun le -a cauzat ;
c) dreptul celui care deține un bun de a refuza predarea acestuia pînă la plata prețului.

106. Dacă o obligație se stinge:
a) aceasta devine naturală;
b) raporturile juridice dintre părți încetează în partea ce se referă la obligația stinsă;
c) raporturile juridice dintre părți încetează atât în partea ce se referă la obligația stinsă, cât și în
privința oricăror altor prestații.

107. Executarea stinge obli gația?
a) Da, dacă ea este corespunzătoare ;
b) Nu;
c) Doar din momentul în care părțile au semnat actul de primire -predare a executării.

108. Dacă creditorul îl eliberează pe debitor de executarea obligației:
a) obligația este stinsă ;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

61 b) se suspendă curgerea termenului de prescripție;
c) se suspendă calcularea penalităților.

109. Novația operează prin:
a) efectul legii;
b) declarația unei părți față de cealaltă;
c) prin înțelegerea dintre părți .

110. Compensarea:
a) constă în stingerea re ciprocă a unei obligații și a unei creanțe opuse, certe, lichide, de aceiași
natură și exigibile ;
b) constă în stingerea obligației debitorului;
c) constă în executarea obligației care a ajuns la scadență..

111. În cazul obligațiilor de mijloace debito rul răspunde pentru neexecutare:
a) dacă nu a fost atins rezultatul scontat;
b) doar dacă a garantat executarea;
c) dacă nu a dat dovadă de diligența necesară .

112. În cazul obligațiilor de rezultat debitorul răspunde pentru neexecutare.
a) dacă nu a fost atins rezultatul scontat ;
b) doar dacă aceasta este expres prevăzut de contract;
c) dacă nu a dat dovadă de prudența necesară.

113 Testamentul va putea fi anulat în timpul vieții testatorului:
a) la cererea testatorului ;
b) la cererea moștenitoru lui testamentar dacă bunurile au pierit;
c) la cererea procurorului în cazul încălcării drepturilor moștenitorilor legali.

114 După natura sa contractul de vânzare -cumpărare este un contract:
a) translativ de posesie;
b) translativ de posesie și folosi nță;
c) translativ de proprietate .

115 Conform regulii generale dreptul de proprietate asupra bunului mobil este transferat
cumpărătorului:
a) în momentul încheierii contractului;
b) în momentul predării bunului ;
c)în momentul achitării prețului.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

62 116 Dacă datoria de a executa imediat nu rezultă din lege, contract sau din natura
obligației, debitorul trebuie să execute obligația:
a) în termen de 7 zile de la data semnării contractului;
b) în termen de 7 zile de la data încheierii contractului;
c) în termen de 7 zile din momentul cererii creditorului .

117 Vânzătorul este obligat să -l garanteze pe cumpărător împotriva evicțiunii dacă:
a) cauza evicțiunii este anterioară vânzării ;
b) vânzătorul a cunoscut cauza evicțiunii;
c) cumpărătorul nu a cunos cut cauza evicțiuni.

118 În cazul în care există mai mulți creditori se prezumă că
a) creanța este divizibilă ;
b) creanța este indivizibilă ;
c) creanța este solidară.

119 În cazul în care unul din creditorii solidari cere executarea debitorul solidar este
obligat:
a) să execute față de toți creditorii în părți egali;
b) să execute integral față de creditorul care a cerut executarea;
c) să execute față de creditorul care a cerut executarea partea din obligația care -i revine.

120 Fiecare dintre cred itorii solidari î -i reprezintă pe ceilalți creditori:
a) în toate actele care au drept scop conservarea obligației ;
b) în toate actele care au drept scop administrarea obligației;
c) în toate actele care au drept scop stingerea obligației.

121 În cazul obligațiilor solidare:
a) fiecare dintre debitori este obligat să execute partea din obligație care -i revine;
b) fiecare dintre debitori trebuie să execute obligația integral ;
c) fiecare dintre debitori trebuie să execute obligația în părți egale.

122 Donația este un contract unilateral, deoarece:
a) presupune numai consimțământul donatorului;
b) naște obligații numai pentru donator ;
c) naște obligații numai pentru donatar.

123 Dacă contractul nu prevede altfel, donatarul:
a) nu este obligat să pl ătească datoriile donatorului ;
b) este obligat să plătească datoriile donatorului;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

63 c) este obligat să plătească doar datoriile donatorului pe care le cunoștea.

124 Revocarea donației pentru neîndeplinirea sarcinii poate fi cerută:
a) de donator ;
b) de terțul în favoarea căruia a fost stipulată sarcina;
c) de orice persoană interesată.

125 Renta se stabilește de către părți:
a) doar în expresie bănească;
b) în expresie bănească sau naturală ;
c) doar în formă mixtă.

126 În cazul decesului beneficia rului întreținerii:
a) contractul se reziliază;
b) drepturile și obligațiile trec la succesorii dobînditorului;
c) drepturile și obligațiile beneficiarului se sting .

127 Cuantumul rentei se stabilește:
a) de instanța de judecată;
b) prin acordul părț ilor;
c) de lege.

128 În conformitate cu Codul civil neînregistrarea în termen a contractului de locațiune în
registrul bunurilor imobile are ca efect:
a) nulitatea contractului;
b) inadmisibilitatea probei cu martori;
c) inopozabilitatea față de terț i.

129 Locatorul răspunde pentru viciile bunului închiriat:
a) doar dacă viciul nu poate fi remediat;
b) doar dacă bunul nu poate fi folosit după destinație;
c) doar dacă nu există o clauză contractuală care -l exonerează de răspundere .

130 Locatorul p oate cere modificarea chiriei:
a) când starea bunului s -a înrăutățit considerabil în virtutea unor circumstanțe obiective;
b) când condițiile economice fac ca neajustarea să fie inechitabilă ;
c) dacă locatarul folosește bunul contrar destinației.

131 Contractul de locațiune poate fi încheiat pentru un termen:
a) de maximum 99 de ani ;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

64 b) care nu va depăși termenul de folosință a bunului;
c) nelimitat.

132 În cazul decesului uneia din părți, contractul de locațiune:
a) încetează;
b) nu încetează ;
c) se reziliază.

133 Dacă raporturile contractuale continuă în mod tacit după expirarea termenului
contractului de locațiune, acesta se consideră prelungit:
a) pe un termen egal cu cel stipulat în contract;
b) pe o perioadă nedeterminată ;
c) pe termen de 1 an.

134 În cazul pierii bunului închiriat:
a) contractul de locațiune încetează de drept ;
b) contractul de locațiune încetează prin acordul părților;
c) locatorul este obligat să pună la dispoziția locatarului un alt bun.

135 Este obligat cărăuș ul să încheie contract de transport?
a) nu este obligat;
b) este obligat dacă nu are un motiv serios de a refuza;
c) este obligat dacă face ofertă publică de transport .

136 Dacă au fost desemnați mai mulți mandatari mandatul produce efecte:
a) doar da că este acceptat de toți ;
b) dacă este acceptat măcar de unul dintre mandatari;
c) dacă este acceptat de majoritatea mandatarilor.

137 În cazul desemnării mai multor mandatari ace știa încheie actele:
a) împreună ;
b) dacă participă majoritatea;
c) fiecare în limitele mandatului.

139 Mandatarul se poate abate de la indicațiile mandantului:
a) doar dacă aceasta este prevăzut de contract;
b) dacă aceasta o cer interesele mandantului ;
c) dacă nu este interzis de contract.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

65 140 Mandatarul poate închei a acte juridice în numele mandantului cu sine însuși:
a) doar dacă aceasta este prevăzut expres de contract ;
b) dacă aceasta nu este interzis de contract;
c) dacă mandantul dispune de capacitate de exercițiu.

141 Mandatarul poate cere compensarea chelt uielilor:
a) dacă aceasta este prevăzut de contract;
b) dacă contractul este cu titlul oneros;
c) dacă aceasta nu au fost compensate prin remunerație.

142 Mandatarul este obligat să remită mandantului tot ceea ce a dobîndit în executarea
obligațiilor s ale contractuale:
a) dacă aceasta este prevăzut de contract;
b) doar dacă contractul este cu titlul gratuit;
c) dacă contractul nu prevede altfel .

143 Mandatarul este obligat să dea lămuririle cerute de mandant:
a) dacă aceasta este prevăzut de contr act;
b) dacă contractul este cu titlul oneros;
c) dacă contractul nu prevede altfel .

144 Dacă executarea indicațiilor mandantului duce, în mod vizibil, la dezavantajarea
acestuia mandatarul trebuie să execute indica țiile:
a) dacă mandantul insistă asup ra indicațiilor ;
b) dacă mandatarul l -a notificat pe mandant;
c) dacă nu a primit răspuns de la mandant.

145 Mandatarul are dreptul să folosească în avantajul său informația pe care o obține în
exercitarea mandatului:
a) dacă nu este interzis de contra ct;
b) dacă există acordul consimț ămîntul mandantului ;
c) dacă nu prejudiciază mandantul.

146 În cazul decesului mandatarului:
a) contractul nu încetează;
b) contractul încetează tot timpul;
c) contractul încetează dacă nu s -a convenit altfel, ori da că din obligația contractuală nu rezultă
altfel.

147 Riscul pieirii bunurilor transmise în administrare fiduciară le suportă:

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

66 a) administratorul fiduciar;
b) fondatorul administrării ;
c) fondatorul administrării, dacă aceasta este prevăzut de contract.

148. Obiect al dreptului de uzufruct:
a) pot fi bunuri ale domeniului public;
b) pot fi bunuri ale domeniului privat;
c) pot fi bunuri atât ale domeniului public cât și domeniului privat.
149 În cazul decesului mandantului:
a) contractul înceteaz ă;
b) contractul nu încetează ;
c) contractul încetează dacă nu s -a prevăzut altfel.

150 Dacă depozitarul este profesionist, depozitul este:
a) oneros, dacă aceasta este prevăzut de contract;
b) gratuit;
c) prezumat oneros .

151 La eliberarea bunului depozitarul:
a) nu este în drept să ceară dovada faptului că persoana este proprietar ;
b) este în drept să ceară dovada faptului că persoana este proprietar;
c) poate să ceară dovada faptului că persoana este proprietar dacă contractul nu prevede altfel .

152 Dacă depozitul este gratuit, depozitarul va păstra bunul:
a) ca pe al său propriu ;
b) cu diligența și prudența obișnuită;
c) cu diligența și prudența unui bun profesionist.

153 Dacă deponentul nu execută obligația de a preda bunul la depozit în termen, depozitarul
are dreptul:
a) de a cere predarea bunului;
b) de a cere predarea bunului și repararea prejudiciului;
c) de a refuza primirea bunului la păstrare .

154 Contractul de fidejusiune trebuie să fie încheiat în formă:
a) verbală;
b) scrisă;
c) autentică.

155 Nerespectarea formei stabilite de lege pentru contractul de fidejusiune:

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

67 a) atrage nulitatea contractului ;
b) decade părțile de dreptul de a proba prin martori încheierea contractului;
c) atrage inopozabilitatea contractului.

156 Care sînt limitele fidejusiunii
a) nu poate exceda datoria debitorului ;
b) nu există limite;
c) nu poate fi garantată plata dobânzilor de întârziere

157 Care sînt excepțiile ce le poate invoca fidejusorul?
a) excepțiile proprii și excepțiile debito rului;
b) doar excepțiile propriii;
c) doar excepțiile debitorului .

158 Care sunt efectele micșorării de către creditor a garanțiilor?
a) fidejusorul este liberat;
b) obligația fidejusorului se micșorează ;
c) creditorul este obligat să repare prejudi ciul cauzat.

159 Dreptul de regres al fidejusorului include:
a) dreptul de a cere de la debitor toate sumele plătite ;
b) dreptul de a cere doar penalitățile plătite;
c) dreptul de a cere repararea prejudiciului cauzat.

160 În lipsa unei alte în țelege ri, dobânda pentru depozite se plăte ște la expirarea:
a) fiecărei luni;
b) fiecărui trimestru ;
c) termenului de depozitare.

161 Contractul de asigurare se încheie în formă:
a) verbală;
b) scrisă ;
c) autentică.

162 În cazul nerespectării formei cont ractului de asigurare:
a) contractul este nul;
b) contractul este inopozabil terților;
c) părțile sunt decăzute din dreptul de invoca proba cu martori.

163 Nu se admite asigurarea:

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

68 a) răspunderii delictuale;
b) prejudiciului suferit prin participare a la loterii, jocuri și pariuri ;
c) prejudiciului suferit în cazul asigurării de persoane.

164. Instanța de judecată poate să diferențieze cotele -părți în proprietate în devămășie a
soților:
a) ținînd cont doar de int eresele unuia dintre soți;
b) ținînd cont doar de interesele copiilor minori;
c) ținînd cont de interesele unuia dintre soți și/sau de interesele copiilor minori.

165 Riscul asigurat este un eveniment:
a) viito r;
b) actual;
c) atît viitor cît și actual.

166. În cazul asigurării de bunuri despăgubirea de asigurare:
a) nu poate depăși valoarea bunurilor ;
b) nu este limitată;
c) nu este limitată, dacă contractul nu prevede altfel.

167. Dacă prin asigurarea d ublă s -a admis supraasigurarea bunului:
a) contractul de asigurarea este nul;
b) despăgubirea de asigurare plătită în ansamblu nu va depăși valoarea bunului ;
c) fiecare asigurător va plăti o parte din despăgubire proporțional cu suma asigurată indicată în
contractul de asigurare.

168. Dreptul de servitute se stinge în caz de:
a) neuz pentru o perioadă de 5 ani;
b) neuz pentru o perioadă de 10 ani;
c) neuz pentru o perioadă de 15 ani

169. Pot fi moștenitori în cazul succesiunii legale:
a) persoan ele fizice și juridice care au capacitate juridică la data deschiderii moștenirii;
b) doar persoanele care erau în viață la data deschiderii succesiunii;
c) persoanele care se aflau în viață la data deschiderii moștenirii și copiii concepuți ai
defunctul ui.

170. Comorienții sînt persoanele care:
a) moștenesc reciproc;
b) nu moștenesc reciproc ;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

69 c) au supraviețuit una alteia.

171. Acțiunea privind declararea moștenitorului nedemn poate fi intentată:
a) în termen de 3 ani din data deschiderii succesiun ii;
b) în termen de 1 an din data deschiderii succesiunii;
c) în termen de 6 luni din data deschiderii succesiunii.

172. Acțiunea privind declararea moștenitorului nedemn poate fi intentată:
a) numai de moștenitorii legali;
b) numai de moștenitorii te stamentari;
c) de orice persoană pentru care decăderea succesorului nedemn din dreptul la moștenire are
consecințe patrimoniale .

173. Nu pot fi succesori testamentari:
a) persoana care a comis intenționat o infracțiune sau o altă faptă amorală împotriva ultimei
voințe, exprimate în testament, a celui ce a lăsat moștenirea ;
b) părinții decăzuți din drepturile părintești care, la data deschiderii succesiunii, nu au fost
restabiliți în aceste drepturi;
c) copiii maturi care s -au eschivat cu rea -credință de la executarea obligației de întreținere a
celui ce a lăsat moștenirea.

174. Dreptul de folosință asupra încăperii de locuit dobândit de legatar:
a) este un temei pentru membri familiei legatarului de a locui în ea;
b) nu este un temei pentru membri f amiliei legatarului de a locui în ea dacă testamentul nu
prevede altceva. ;
c) este un temei pentru membri familiei legatarului de a locui în ea, dacă testamentul nu
prevede altceva.

175. Moștenitorii rezervatari:
a) nu răspund pentru datoriile celui ce a lăsat moștenirea;
b) răspund pentru datoriile celui ce a lăsat moștenirea ;
c) răspund pentru datoriile celui ce a lăsat moștenirea, dacă aceasta este prevăzut în testament.

176. Moștenitorii răspund pentru obligațiile celui ce a lăsat moștenirea:
a) în limita valorii patrimoniului succesoral;
b) nelimitat;
c) în limita valorii patrimoniului succesoral, numai dacă a fost întocmit un inventar al averii de
către notar.

177. Partajul averii succesorale se face:

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

70 a) pînă la acceptarea moștenirii;
b) după acceptarea moștenirii;
c) după primirea certificatului de moștenitor .

178. Moștenitorul care a intrat în posesiunea patrimoniului succesoral:
a) are dreptul să dispună de el;
b) nu are dreptul să dispună de el, fără acordul celorlalți moștenitori;
c) nu are dreptul să dispună de el pînă la expirarea termenului de opțiune succesorală și pînă la
primirea certificatului de moștenitor .

179. Dacă moștenitorul a decedat după deschiderea succesiunii și pînă la acceptarea ei, dreptul
de a primi cota succes orală ce -i aparține:
a) trece la moștenitorii testamentari;
b) trece la moștenitorii legali din clasa respectivă;
c) trece la moștenitorii săi prin transmisie succesorală .

180. Conform prevederilor Codului civil proprietarul are următoarele atribute:
a) posesie, folosință, dispoziție ;
b) posesie, administrare, dispoziție;
c) posesie, folosință, administrare.
181. Posesor nemijlocit este persoana care:
a) poate stăpâni bunul direct ;
b) poate stăpâni bunul cu ajutorul altor persoane;
c) poate stăp âni bunul doar cu ajutorul reprezentantului legal;

182. Posesor mijlocit este persoana care:
a) poate stăpâni bunul direct;
b) poate stăpâni bunul cu ajutorul altor persoane ;
c) poate stăpâni bunul doar cu ajutorul reprezentantului legal;

183. Poseso rul este prezumat proprietar al bunului dacă:
a) nu este dovedit că a început a poseda pentru altul ;
b) este dovedit că a început a poseda pentru altul;
c) deține bunul în posesie.

184. Prezumția de proprietate nu operează:
a) în cazul în care dreptul de proprietate trebuie înscris în registrul public;
b) în cazul în care posesorul este de rea -credință;
c) în cazul în care posesorul este de bună -credință;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

71 185. Revendicarea posesiunii poate avea loc:
a) în interiorul termenului de 5 ani pentru bunur ile mobile;
b) în interiorul termenului de 3 ani ;
c) în interiorul termenului de 15 ani pentru bunurile imobile.

186. Posesorul poate cere încetarea tulburării:
a) în decurs de 5 ani pentru bunurile mobile;
b) în decurs de 15 ani pentru bunurile imob ile.
c) oricând când posesiunea este tulburată .

187. Riscul pieirii sau deteriorării fortuite a bunului.
a) îl suportă dobânditorul;
b) îl suportă proprietarul;
c) îl suportă proprietarul, dacă legea sau contractul nu prevede altfel .

188. Schimbarea proprietarului:
a) nu afectează drepturile terților asupra bunului dobândite anterior transmiterii dreptului de
proprietate
b) afectează drepturile terților asupra bunului dobândite anterior transmiterii dreptului de
proprietate
c) nu afectează drepturi le terților asupra bunului dobândite cu bună -credință anterior
transmiterii dreptului de proprietate

189. Dreptul de proprietate asupra bunului mobil este transmis dobânditorului:
a) din momentul predării bunului;
b) din momentul înregistrării bunului;
c) din momentul predării bunului dacă legea sau contractul nu prevede altfel .

190. Dreptul de proprietate asupra bunului imobil este transmis dobânditorului:
a) din momentul predării bunului;
b) din momentul înregistrării bunului, cu excepțiile prev ăzute de lege ; de la data înscrierii în
registrul bunurilor imobile cu excep ț iile prev ăzute de lege
c) din momentul predării bunului dacă legea sau contractul nu prevede altfel.

191. Bunul mobil pierdut:
a) continuă să aparțină proprietarului său ;
b) trece în proprietatea găsitorului din momentul găsirii;
c) trece în proprietatea găsitorului după 3 luni.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

72 192. Proprietarul sau fostul posesor al bunului găsit este obligat să plătească găsitorului o
recompensă în mărime de:
a) cel mult 10% din prețul sau din valoarea actuală a bunului ;
b) cel mult 15% din prețul sau din valoarea actuală a bunului
c) cel mult 20% din prețul sau din valoarea actuală a bunului

193. Dacă descoperitorul comorii a pătruns în bunul imobil ori a căutat în el cu
consimțământul proprietarului bunului aceasta :
a) aparține pe jumătate proprietarului bunului în care a fost descoperită și pe jumătate
descoperitorului;
b) aparține integral descoperitorului;
c) aparține pe jumătate proprietarului bunului în care a fost desco perită și pe jumătate
descoperitorului, dacă ei nu convin altfel.
194. Construcțiile și lucrările subterane sau de la suprafața terenului:
a) sunt prezumate a fi făcute de proprietarul terenului ;
b) sunt prezumate a fi făcute de constructor;
c) sunt pr ezumate a fi făcute de cel ce deține dreptul de superficie asupra terenului.

195. Proprietarul terenului care a efectuat pe terenul sau construcții cu materiale străine:
a) dobândește dreptul de proprietate asupra acestora ;
b) nu dobândește dreptul d e proprietate asupra acestora;
c) dobândește dreptul de proprietate asupra acestora cu acordul proprietarului materialelor.

196. Construcțiile efectuate pe terenul străin, cu materiale străine aparțin:
a) proprietarului materialelor de construcție;
b) proprietarului terenului;
c) constructorului.

197. Terțul de bună -credință ce a construit o construcție pe terenul străin:
a) poate fi obligat să ridice această construcție;
b) nu poate fi obligat să ridice această construcție ;
c) poate fi obligat să ridice această construcție, dacă nu va face dovada bunei sale credințe.

198. Terțul de rea -credință ce a construit o construcție pe terenul străin
a) poate fi obligat să ridice această construcție;
b) nu poate fi obligat să ridice această construcți e;
c) nu poate fi obligat să ridice această construcție, dar este obligat să achite proprietarului o
recompensă.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

73 199. Dacă construcția este ridicată în parte pe terenul constructorului și în parte pe un teren
învecinat, atunci:
a) dreptul de proprietat e asupra întregii construc ții aparține constructorului;
b) dreptul de proprietate asupra întregii construc ții aparține proprietarului terenului vecin;
c) dreptul de proprietate asupra întregii construcții aparține proprietarului terenului vecin,
numai dacă cel puți ½ din suprafața construită se află pe terenul său.
200. Dacă păstrează construcțiile făcute de un terți, proprietarul este obligat:
a) să plătească valoarea materialelor și costul muncii;
b) să plătească o sumă de bani echivalentă creșterii valorii terenului;
c) să plătească, la alegere, valoarea materialelor și costul muncii sau o sumă de bani
echivalentă creșterii valorii terenului

201. Dacă două bunuri care aparțin diferiților proprie tari s -au unit încât nu se mai pot separa
fără a fi deteriorate sau fără muncă sau cheltuieli excesive, atunci dreptul de proprietate asupra
noului bun aparține:
a) proprietarului care a contribuit cel mai mult la constituirea bunului ;
b) ambilor proprie tari, părțile acestora fiind egale;
c) ambilor proprietari, părțile acestora fiind determinate de mărimea valorii bunurilor unite.

202. Dreptul de proprietate rezultat din prelucrarea materiei aparține:
a) proprietarului materiei;
b) autorului manoper ei;
c) proprietarului materiei, dacă contractul nu prevede altfel.

203. Persoana care a transformat prin manoperă materiale:
a) dobândește dreptul de proprietate asupra bunului rezultat;
b) dobândește dreptul de proprietate asupra bunului rezultat dacă valoarea manoperei este
superioară valorii materiei;
c) dobândește dreptul de proprietate asupra bunului rezultat dacă valoarea manoperei este
superioară valorii materiei, doar dacă este de bună credință.

204. Dobânditorul de bună -credință:
a) dobânde ște dreptul de proprietate asupra bunului mobil și în cazul în care cel ce a dispus de
bun nu era proprietarul lui;
b) dobândește dreptul de proprietate asupra bunului mobil și în cazul în care cel ce a dispus de
bun nu era proprietarul lui, cu excepți ile stabilite de lege ;
c) nu dobândește dreptul de proprietate asupra bunului mobil în cazul în care cel ce a dispus
de bun nu era proprietarul lui.

205. Dreptul de proprietate asupra bunului poate fi dobândit prin uzucapiune:

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

74 a) dacă posesorul posedă 5 ani un bun mobil și 15 ani un bun imobil ;
b) dacă posesorul posedă 3 ani un bun mobil și 15 ani un bun imobil;
c) dacă posesorul posedă 5 ani un bun mobil și 10 ani un bun imobil.

206. Dreptul de proprietate asupra bunului poate fi dobândit prin uzuc apiune:
a) dacă posesorul este de bună -credință ;
b) indiferent de faptul dacă posesorul este de bună sau rea -credință;
c) dacă posesorul este de bună -credință în perioada termenului de prescripție extinctivă.

207. Dreptul de proprietate asupra bunului poate fi dobândit prin uzucapiune:
a) dacă posesiunea este continuă, pașnică, publică, precară;
b) dacă posesiunea este continuă, pașnică, publică, neprecară ;
c) dacă posesiunea este discontinuă, tulburată, clandestină, precară.

208. Cursul termenului necesar pentru invocarea uzucapiunii se întrerupe față de:
a) cel ce a înaintat acțiunea de revendicare a bunului;
b) cel ce posedă bunul ;
c) cel ce a înaintat acțiunea de revendicare a bunului, cât și pentru cel ce posedă bunul;

209. În cazul în ca re cursul prescripției achizitive a fost întrerupt:
a) timpul scurs până la întrerupere nu se calculează ;
b) timpul scurs până la întrerupere se calculează;
c) cauza de întrerupere nu afectează cursul prescripției achizitive:

210. Renunțarea la drep tul de proprietate:
a) poate fi efectuată doar de proprietarul bunului ;
b) poate fi efectuată de proprietarul bunului și persoana care deține bunul în baza unui act
juridic civil;
c) poate fi efectuată de cel ce posedă bunul indiferent de faptul dacă d eține careva drepturi
asupra bunului.

211. Obliga țiile proprietarului în leg ătură cu bunul la care a renun țat:
a) încetează din momentul renun țării la dreptul de proprietate;
b) încetează atunci când un terți dobândește dreptul de proprietate asupra bu nului;
c) încetează din momentul întocmirii declara ției de renun țare;

212. Exproprierea poate avea loc:
a) doar pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreapta și prealabila
despăgubire ;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

75 b) doar în cazurile stabilite de le ge, atât asupra bunurilor domeniului public cât și a bunurilor
domeniului privat;
c) doar în cazurile stabilite de lege, și doar asupra bunurilor domeniului privat;

213. Dacă bunul este comun:
a) proprietatea pe cote -părți se prezumă;
b) proprietatea p e cote -părți se prezumă până la proba contrară ;
c) proprietatea este pe cote -părți și în devălmășie.

214. Dacă bunul este în proprietate comună pe cote -părți:
a) cotele -părți sunt prezumate a fi egale până la proba contrară ;
b) cotele -părți sunt egale;
c) cotele -părți sunt stabilite prin act juridic civil.

215. Modul de folosință asupra bunului comun:
a) se stabilește prin acordul coproprietarilor, în dependență de mărimea cotelor -părți;
b) se stabilește prin acordul coproprietarilor, iar în caz de divergențe, prin hotărâre
judecătorească ;
c) se stabilește prin acordul coproprietarilor, independent de mărimea cotelor -părți;

216. Fructele produse din bunul proprietate comună pe cote -părți:
a) se cuvin coproprietarilor proporțional cotei -părți deținute dacă aceștia nu au stabilit altfel;
b) se cuvin coproprietarilor proporțional cotei -părți;
c) se cuvin coproprietarilor în păr ț i egale indiferent de m ărimea cotelor -părți.

217. Actele de conservare a bunului proprietate comună pe cote -părți:
a) pot fi efectuate de orice coproprietar fără acordul celorlalți coproprietari;
b) pot fi efectuate de orice coproprietar doar cu acordul celorlalți coproprietari;
c) pot fi efectuate, fără acordul celorlalți coproprietari, doar de coproprietarul car e are cota cea
mai mare.

218. Cel ce a efectuat acte de conservare:
a) poate să pretindă compensarea cheltuielilor, doar dacă actele de conservare au fost efectuate
cu acordul celorlalți coproprietari;
b) nu poate să pretindă compensarea cheltuielil or;
c) poate să pretindă compensarea cheltuielilor, indiferent de faptul dacă actele de conservare au
fost efectuate cu sau fără acordul celorlalți coproprietar i;

219. Actele de dispoziție privind bunurile proprietate comună pe cote -părți:
a) pot fi î ncheiate doar cu acordul celorlalți coproprietari ;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

76 b) pot fi încheiate cu acordul celorlalți coproprietari, iar în lipsa acestuia în baza hotărârii
instanț ei de judecat ă;
c) pot fi încheiate fără acordul celorlal ț i coproprietari.

220. Cota -parte din proprietatea comună pe cote -părți:
a) poate fi înstrăinată doar cu acordul celorlalți coproprietari;
b) poate fi înstrăinată fără acordul celorlalți coproprietari;
c) poate fi înstrăinată, respectându -se dreptul de preemțiune al celorlalți coproprietari .

221. În cazul vânzării cotei -părți din proprietatea comună pe cote -părți:
a) vânzătorul este obligat să notifice ceilalți coproprietari că intenționează să -și vândă cota ;
b) vânzătorul nu este obligat să notifice ceilalți coproprietari că intenționea ză să -și vândă cota;
c) vânzătorul poate să notifice ceilalți coproprietari că inten ț ioneaz ă să-și vândă cota indic ând
preț ul ș i celelalte condi ț ii condiț ii de v ânzare

222. Dacă cota -parte din proprietatea comună pe cote -părți a fost vândută fără respec tarea
dreptului de preemțiune atunci:
a) oricare dintre coproprietari poate înainta o acțiune cerând nulitatea actului de vânzare a
cotei -părți;
b) oricare dintre coproprietari poate intenta, în decursul a 3 luni, o acțiune pentru a i se atribui
dreptu ri și obligații de cumpărător ;
c) oricare dintre coproprietari poate intenta, în decursul a 3 ani, o acțiune pentru a i se atribui
drepturi și obligații de cumpărător.

223. Excluderea coproprietarului:
a) poate fi efectuată cu acordul tuturor coproprie tarilor;
b) poate fin efectuată doar în baza hotărârii instan ței de judecat ă;
c) este interzisă.

224. Cota -parte din proprietatea comună pe cote -părți:
a) poate fi urmărită pe baza pretențiilor creditorilor ;
b) nu poate fi urmărită nici într -un caz ;
c) poate fi urmărită doar de ceilalți coproprietari.

225. Zidul, șanțul sau altă despărțitură între două terenuri care se află în intravilan:
a) se află în proprietatea comună pe cote părți a vecinilor;
b) se află în proprietatea comună în devălmăș ie a vecinilor;
c) este prezumată a fi proprietatea comună pe cote -părți a vecinilor

226. Încetarea proprietății comune pe cote -părți obișnuite prin împărțire poate avea loc:

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

77 a) doar prin hotărâre judecătorească;
b) doar prin înțelegere a copropriet arilor;
c) prin înțelegere a coproprietarilor sau prin hotărâre judecătorească .

227. Încetarea proprietății comune pe cote -părți forțate și perpetue prin împărțire;
a) poate avea loc doar prin hotărâre judecătorească;
b) poate avea loc doar prin acordu l majorității coproprietarilor;
c) este inadmisibilă ;

228. Contractele privind amânarea împărțirii pot fi încheiate:
a) pentru o perioadă nu mai mare de 5 3 ani;
b) pentru o perioadă mai mică de 5 ani;
c) pentru o perioadă mai mare de 10 ani.

229. Contractul privind amânarea împăr țirii:
a) se încheie doar în formă scrisă;
b) se încheie doar în formă autentică;
c) se încheie în formă autentică doar în cazul imobilelor . În cazul imobililor se încheie în formă
autentică

230. În cazul în care cop roprietarul este lipsit în capacitatea de exercițiu:
a) împărțirea este interzisă;
b) împărțirea poate fi făcută prin înțelegerea tuturor coproprietarilor;
c) împărțirea poate fi făcută prin înțelegerea tuturor coproprietarilor numai cu încuviințarea
autorității tutelare .

231. În cazul în care coproprietarul este limitat în capacitatea de exercițiu:
a) împărțirea este interzisă
b) împărțirea poate fi făcută prin înțelegerea tuturor coproprietarilor
c) împărțirea poate fi făcută prin înțelegerea tu turor coproprietarilor numai cu încuviințarea
ocrotitorului legal.

232. Dacă bunul proprietate comună pe cote -părți este indivizibil:
a) împărțirea este inadmisibilă;
b) împărțirea poate avea loc doar în baza unei hotărâri judecătorești;
c) împărțirea are loc prin vânzarea bunului în modul stabilit de coproprietari .

233. Împărțirea făcută fără participarea tuturor coproprietarilor:
a) este lovită de nulitate relativă;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

78 b) este lovită de nulitate absolută ;
c) este lovită de nulitate relativă doar la cererea coproprietarilor.

234. Proprietate comună în devălmășie:
a) poate apărea doar în baza legii;
b) poate apărea doar în baza înțelegerii dintre coproprietari;
c) poate apărea atât în baza înțelegerii dintre coproprietari cât și în baza legii .

235. Bunul proprietate comună în devălmășie:
a) poate fi folosit în exclusivitate de coproprietarul devălmași care ăl posedă;
b) poate fi folosit doar în comun de către toți coproprietarii devălmași;
c) poate fi folosit de fiecare coproprietar devălmași potrivit destinației acesteia, dacă în contract
nu este prevăzut alfel .

236. Actele de conservare a bunului proprietate comună în devălmășie:
a)nu pot fi încheiate decît doar cu acordul tuturor coproprietarilor devălmași;
b) pot fi încheiate doar de coproprietarul devălmași ce deține posesia asupra bunului;
c) pot fi încheiate de oricare din coproprietarii devălmași, fără a fi necesar acordul celorlalți
coproprietari .

237. Fiecare din coproprietarii devălmași:
a) poate dispune de bunul imobil fără acordul celorlalți;
b) poate dispune de bunul mobil fără acordul celorlalți ;
c) poate dispune de bunul mobil sau imobil doar cu acordul tuturor coproprietarilor.
238. Autoritățile tutelare din unitățile administrativ -teritoriale de nivelu l II sînt:
a) organele deliberative din aceste unități;
b) organele executive ale autorităților administativ -teritoriale;
c) organe special investite.

239. Actul de dispoziție asupra bunul ui imobil proprietate comună în devălmășie:
a) poate fi încheiat cu acordul în scris al tuturor coproprietarilor ;
b) poate fi încheiat cu acordul verbal al tuturor coproprietarilor;
c) poate fi încheiat cu acordul atât verbal cât și în scris al tuturor coproprietarilor

240. Actul de dispoziție asupra bunului imobil proprietate comună în devălmășie încheiat fără
acordul celorlal ți coproprietari:
a) nu este sanc ț ionat cu nulitate autorul fiind responsabil în faț a celorlal ț i coproprietari
b) este lovi t de nulitate absolută;
c) este nul dacă se face dovada că cealaltă parte a știut sau trebuia să știe că nu a fost cerut
acordul la înstrăinarea bunului imobil .

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

79
241. Bunurile dobândite de soți în timpul căsătoriei:
a) sunt proprietate comună pe cote -părți;
b) sunt proprietate comună în devălmășie;
c) sunt proprietate comună în devălmășie dacă, în conformitate cu legea sau contractul încheiat
între ei nu este stabilit un alt regim .

242. Bunurile de folosință individuală, cu excepția bijuteriilor și a altor obiecte de lux:
a) sunt proprietate ale soțului care le folosește ;
b) sunt proprietate comună pe cote -părți ale soților;
c) sunt proprietate comună în devălmășie.

243. Acțiunea în revendicare este:
a) acțiunea cumpărătorului către vânzător prin care se cere transmiterea bunului vândut;
b) acțiunea de înlăturare a piedicilor în exercitarea dreptului de folosință a bunului;
c) acțiunea proprietarului de revendicare a bunului aflat în posesiunea nelegitimă a altuia .

244. Acțiunea negat orie este:
a) acțiunea posesorului care a pierdut posesiunea de revendicare a posesiunii;
b) acțiunea proprietarului de înlăturare a piedicilor în exercitarea dreptului de folosință ;
c) acțiunea posesorului de înlăturare a piedicilor în exercitarea p osesiunii.

Dreptul familiei

1. Bunurile imobile proprietate comună în devalmă șie a sotilor pot fi înastrainate
a) de catre ambii so ți sau de c ătre unul dintre soti cu acordul celuilalt so ț
b) de fiecare so ț în parte
c) de o persoană țertă

2. Vîrsta matrimonială poate fi redusă:
a) pentru femei, dar nu mai mult decît cu doi ani;
b) pentru ambele sexe, dar nu mai mult decît cu doi ani;
c) pentru bărbați, dar nu mai mult decît cu doi ani.

3. Rezultatul examenului medical gratuit obligatoriu pentru încheierea căsătoriei se
comunică:

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

80 a) ambelor persoane care intenționează să se casătorească, în scopul informării reciproce
referitor la starea sănătăți;
b) oficiului stării civile unde va fi înregistrată căsătoria;
c) numai persoanei examinate.

4. Pot depune opoziție la căsătorie:
a) viitorii soți;
b) orice persoană;
c) rudele apropiate persoanelor care intenționează să încheie căsătoria.

5. Sînt proprietate comună în devălmășie bunurile soților procurate din contul:
a) ajutorului material;
b) despăgubire pentru vătămarea sănătății;
c) activității intelectuale

6. La încheierea căsătoriei soții nu pot:
a) să conexeze numele de familie cînd cel puțin unul este dublu;
b) să conexeze numele de familie a ambilor ca nume de familie comun;
c) să conexeze numele de familie a ambilor doar pentru unul din ei.

7. Proprietatea personală a soților sînt:
a) bunurile care au aparținut fiecăruia dintre soți pînă la încheierea căsătoriei și bunurile
primite în dar, obținute prin moștenire sau în baza altor convenții gratuite de către unul
dintre soți în timpul căsătorie

b) bijuteriile de preț;
c) obiecte de lux

8. Bunurile proprietate personală ale soților:
a) pot fi declarate bunuri proprietate în devălmășie ale acestora doar cu acordul ambilor
soți;
b) pot fi declarate bunuri proprietate în devălmășie ale acestora doar în baza hotărârii
instanței jude cătorești;
c) pot fi declarate bunuri proprietate în devălmășie ale acestora, cu acordul ambilor soți, iar
în caz de divergențe de către instanța de judecată, dacă în timpul căsătoriei, din contul
mijloacelor comune ale soțior, din contul mijloacelor unuia dintre soți ori în urma muncii
numai a unuia dintre soți, valoarea acestor bunuri a sporit simțitor.

9. Soții răspund pentru obligațiile proprii cu:
a) bunurile proprietate personală;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

81 b) bunurile proprietate personală și cu cota parte din proprietatea în devălmășie;
c) cu întreg patrimoniul soților.

10. În cazul în care unul dintre soți a săvîrșit o infracțiune repararea prejudiciului cauzat ca
urmare a săvîrșirii acesteia, va avea loc din:
a) întreg patrimonial soților;
b) patrimoniul soțului care a savîrșit infra cțiunea, în toate cazurile;
c) întreg patrimonial soților, dacă prin aceasta au sporit bunurile comune ale soților.

11. Împărțirea proprietății în devălmăție a soților poate avea loc:
a) doar după desfacerea căsătoriei;
b) doar în timpul căsătoriei;
c) în timpul căsă toriei și după desfacerea ei.

12. Contractul matrimonial este convenția încheiată binevol:
a) doar între soți;
b) doar între persoanele care doresc să se căsătorească;
c) între soți sau persoanele care doresc să se căsătorească.

13. Contractul matrimonial nu poate conține clause referitor la:
a) sancțiuni patrimoniale;
b) drepturi și obligații privind întreținerea reciprocă;
c) dreptul de adresare în instanța de judecată privind drepturile și obligațiile dintre ei și
copii lor.

14. Soțul nu poa te cere desfacerea căsătoriei În lipsa acordului soție
a) în timpul gravidității acesteia și timp de un an după nașterea copilului dacă acesta s -a
născut viu și trăiește
b) în timp de doi ani după nașterea copilului;
c) în ti mp de un an după nașterea copilului, chiar dacă este acordul soției.

15. În ce cazuri încetează căsătoria:
a) în urma decesului sau a declarării pe cale judecătorească a decesului unuia dintre soți și
în urma divorțului ;
b) în urma declarării fără veste a unuia d intre soți;
c) în urma declarării fără veste a ambelor soți.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

82
16. Căsătoria poate fi desfăcută la oficiul stării civile la cererea unui soț dacă:
a) celălalt soț a fost condamnat la privațiune de libertate;
b) dacă unul dintre soți are un copil minor;
c) celălat soț a fost condamnat la privațiune de libertate pe un termen mai mare de 3 ani.

17. Căsătoria poate fi desfăcută la oficiul stării civile:
a) cu acordul ambilor soți care au copii cu vârsta de până la un an;
b) cu acordul unuia dintre soți, dacă nu au copii;
c) cu acordul ambilor soți care nu au copii minori comuni sau înfiați de ambii și nu există
litigii referitor la partaj sau întreținerea soțului inapt de muncă.

18. În procesul de examinare a cererii de desfacere a căsătoriei dacă unul dintre soți nu -și dă
acordul la divorț, instanța de juddecată:
a) va amîna examinarea cauzei stabilind un termen necesar pentru împăcarea părților de
până la o lună;
b) va amîna examinarea cauzei stabilind un termen de împăcare de 1 an;
c) va amîna examinarea cauzei stabilind un termen de împăcare de la o lună la 6 luni.

19. Care din pretențiile de mai jos sunt examinate de instanța de judecată din oficiu?
a) contestarea paternității;
b) stabilirea l ocului de trai a copiilor minori după divorț;
c) recunoa șterea dreptul ui de proprietate .

20. În cazul desfacerii căsătoriei pe cale judiciară căsătoria încetează?
a) în ziua înregistrării divorțului;
b) după expirarea termenului de 3 zile din momentul rămînerii definitive a hotărîrii
instanței de judecată;
c) din ziua cînd hotărîrea instanței de judecată a rămas definitivă.

21. În ce cazuri căsătoria poate fi declarată nulă după desfacerea ei ?
a) în cazul căsătoriei fictive;
b) în cazul în care a fost încheiat ă între rude a căror căsătorie este interzis ă sau de către o
persoană care, la momentul înregistrării căsătoriei, se află într -o altă căsătorie.
c) în cazul în care a fost încheiată de către un minor.

22. În care din următoarele cazuri căsătoria va fi declarată nulă:
a) soții nu s -au informat reciproc despre starea sănătății;
b) soția după încheierea căsătoriei recunoaște că anterior încheierii căsătoriei a fost bărbat și
a suportat operația de schimbare a sexului;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

83 c) a fost încheiată cînd soții sau unul dintre ei nu a avut int enția de a crea o familie

23. Care din următoarele categorii de persoane sunt rude între ele:
a) soții;
b) soțul și rudele celuilalt soț;
c) două persone ce au un ascendent comun.

24. Nu poate să conteste paternitatea:
a) copilul la atingerea majoratului;
b) soțul care nu și -a dat acordul scris la fecundarea artificială;
c) persoana care este înscrisă drept tatăl firesc al copilului în baza unei declarații proprii
dacă la momentul depunerii știa că nu este tatăl firesc al copilului.

25. Care din următoarele cerințe sunt prescriptibile:
a) contestarea paternității;
b) declararea căsătoriei nule;
c) încasarea pensiei de întreținere.

26. În cazul în care părintele este decăzut din drepturile părintești, copilul păstrează :
a) doar dreptul de folosință asupra spațiului locativ;
b) drepturile patrimoniale bazate pe rudenia pe linia părintelui care nu -i decăzut din
drepturi;
c) dreptul de folosință asupra spațiului locativ și toate drepturile patrimonile bazate pe
rudenia cu părinții și rudele sale firești.

27. În casele de copii de tip fam ilial pot fi :
a) pînă la 10 copii;
b) pînă la 7 copii;
c) pînă la 8 copii.

28. Pot fi plasați în casele de copii de tip familial copiii:
a) în vîrstă pînă la 14 ani;
b) în vîrstă pînă la 16 ani;
c) indiferent de vîrstă.

29. Un copil poate fi adoptat doar de către un soț?
a) nu;
b) da, chiar dacă celălalt soț nu este de accord;
c) da, doar dacă celălalt soț își dă acordul la adopția de către primul.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

84
30. Adopția internațională a unui copil domiciliat pe teritoriul Republicii Moldova poate fi
încuviințată în cazul
a) oricînd ;
b) copilul adoptabil fără nevoi speciale este adoptat de către adoptatorul cu domiciliul în
străinătate dacă nu a fost cerut în adopție națională ori în tutelă sau curatelă timp de un
an din momentul luării la evidență drept copil adoptabil;

c) nu poate fi încuviințată

31. Diferența de vîrstă între adoptor și adoptat după regula generală nu poate fi mai mică de :
a) 18 ani;
b) 20 ani;
c) 25 ani.

32. Este necesar acordul părinților biologici al copilului la adopția lui?
a) da, în toate cazurile;
b) nu;
c) da, cu excepția cazurilor prevăzute expres de lege.

33. La adopție poate fi schimbat:
a) doar datele referitoare la părinți;
b) datele referitoare la părinți, numele sau/și prenumele copilului ;
c) la cererea adoptatorilor toate datele din certificatul de naștere.

34. După desfacerea căsătoriei o nouă căsătorie poate fi încheiată:
a) imediat după ce a fost depusă cererea de desfacerea căsătoriei la oficiul stării civile;
b) după ce a rămas definitivă hotărârea instanței prin care căsătoria a fost desfăcută;
c) după obținerea certificatului de divorți de la oficiul stării civile.

35. Încasarea pensiei de întreținere pentru copii minori are loc:
a) doar pe cote -părți din veniturile părinților;
b) doar într -o sumă bănească fixă;
c) pe cote-părți din veniturile părinților, într -o sumă bănească fixă sau în cumularea acestor
două forme de plată.

36. Cererea de contestare a paternității poate fi depusă:
a) timp de un an din momentul cînd persoana înscrisă drept tată al copilului a aflat s au trebuia
să afle despre înscrierea privind paternitatea;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

85 b) timp de 3 ani din momentul cînd persoana înscrisă drept tată al copilului a aflat sau trebuia
să afle
despre înscrierea privind paternitatea;
c) indeferent de timpul care s -a scurs din momen tul în care a aflat că este tatăl copilului.

37. Declarația de căsătorie se depune:
a ) personal de cetățenii care doresc să se căsătorească
b) poate fi depusă și prin reprezentant;
c) în condițiile prevăzute de lege se expediază unuia din viitorii soți care să o depună.

38. Casatoria se incheie :
a) dupa expirarea unui termen de cel puțin o lună din momentul depunerii de către
persoanele care se căsătoresc a declarației de căsătorie,
b) dupa 20 de zile de la afisarea declaratiei de casatorie,
c) dupa 10 zile de la afisarea declaratiei de casatorie, termen in care se cuprind atat data afisarii
cat si data incheierii ei.

39. Instanța de judecată poate să elibereze fostul soț de obligația de întreținere pentru
celălalt d acă:
a) soții sau aflat în relații de căsătorie cel mult 7ani;
b) căsătoria a fost desfăcută fără a se cere stabilirea pensiei de întreținere;
c) soții sau aflat în relații de căsătorie cel mult 5ani.

40. Nepoții majori inapți de muncă au drept ul la întreținere din partea bunicilor:
a) dacă necesită sprijin material;
b) dacă s -a stabilit imposibilitatea întreținerii lor de către părinți;
c) dacă necesită sprijin material și s -a stabilit imposibilitatea întreținerii lor de către soți(foțtii
soți), copiii majori apți de muncă sau de către părinți.

41. Desfacerea căsătoriei dintre un cetățean al R.M. și un cetățean stră in:
a) poate avea loc la oficiile consulare ale R.M. ;
b) poate avea loc la oficiile consulare ale R.M. dacă, conform legislației R.M.
căsătoria poate fi desfăcută de oficiul de stare civilă;
c) nu poate avea loc la oficiile consulare.

42. Drepturile și obligațiile părinților, în raporturile cu element de extranietate, sînt
reglementate :
a) în toate cazurile de legea statului a cărui cetățean este co pilul;
b) de legea statului pe a cărui teritoriu aceștea își au domiciliul comun;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

86 c) de legea statului a cărui cetățean este copilul sau de legea statului pe a cărui
teritoriu aceștea își au domiciliul comun.

43. Pensia de întreținere pe toată perioada anterioară poate fi încasată:
a) dacă se va stabili că în perioada respectivă s -au întreprins măsuri de acordare a
întreținerii, dar debitorul întreținerii s -a eschivat de la pla ta pensiei
b) în toate cazurile;
c) niciodată.

44. Contractul privind plata pensiei de întreținere poate fi declarat nul dacă:
a) creditorul întreținerii este declarat incapabil;
b) contravine intereselor copilului minor sau major incapabil,
c) nu a fost încheiat personal de debitorul întreținerii.

45. Dacă debitorul întreținerii nu are salariu sau alte venituri, pensia de întreținere se
va încasa din:
a) contul mijloacelor bănești depuse de către debitor la instituțiile financiare sau
transmise organizațiilor comer ciale și necomerciale, dacă nu au fost transmise cu drept de
proprietate.
b) contul bunurilor imobile și mobile;
c ) numai din contul mijloacelor bănești depuse de către debitor la instituțiile
financiare.

46. Sco pul incheierii casatoriei este :
a) de a convietui impreuna,
b) de a intemeia o familie,
c) de a avea un patrimoniu comun.

47. In sensul Codului Familiei , prin soti se intelege:
a) barbatul si femeia uniti prin casatorie,
b) persoanele de acelasi sex u nite prin casatorie,
c) barbatul si femeia care sunt logoditi.

48. Incheierea unei noi casatorii de catre persoana care este casatorita :
a) este interzisa,
b) se poate incheia la un an de la data incheierii primei casatorii,
c) se poate incheia cu o persoana dintr -o alta tara.

49. Cuantumul pensiei de întreținere încasate de la un soț (fost soț) în favoarea celuilalt soț se
stabilește de către instanța judecătorească:

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

87 a) din salariul și/sau din alte venituri în cote -părți,
b) într-o sumă bănească fixă plătită lunar ,
c) în cuantumul stabilit prin lege.

50. Forma contractului privind plata pensiei de întreținere:
a) se întocmește în scris,
b) se vace în forma verbală ,
c) se întocmește în scris și se autentifică notarial.

51. Modificarea cu antumului pensiei de întreținere stabilite de instanța judecătorească sau
scutirea de plata acesteia:
a) în cazul în care starea materială sau familială a uneia dintre părți s -a schimbat,
b) este inadmisibilă,
c) este admisibilă la cererea oricărei dintre părți.

52. Cuantumul pensiei de întreținere stabilite prin contract se determină:
a.) de către părți ,
b) prin lege ,
c) de către creditor.

53. Instanța de judecatî are drept la scutirea soțului (fostului soț) de obligația de întreținere
sau limitarea în termen a acestei obligații:
a) da, în conditii , stipulate în Codul familiei,
b) nu,
c) da.

54. Intre soti, regimul matrimonial :
a) produce efecte din ziua incheierii logodnei,
b) la zece zile dupa incheierea casatoriei,
c) din ziua incheierii casatoriei.

Drept procesual civil

1. Care din actele indicate reglementează procedura de ju decare a pricinilor civile?
a) Legile ordinare;
b) Legile organice;
c) Hotărârile Plenului Curții Supreme de Justiție.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

88
2. Indicați faza obligatorie a procesului civil:
a) Executarea silită a hotărârii judecătorești;
b) Pregătirea pricinii pentru dezbateri judiciare;
c) Judeca rea recursului împotriva hotărârilor pentru care nu este prevăzută calea apelului.

3. Indicați faza facultativă (neobligatorie) a procesului civil:
a) Pronunțarea hotărârii;
b) Judecarea pricinii în apel;
c) Susținerile orale și replicile.

4. Care din pricinile indicat e se examinează în toate cazurile în ședință secretă?
a) Pricinile de contencios administrativ;
b) Pricinile privind restabilirea la locul de muncă;
c) Pricinile cu privire la încuviințarea adopției.

5. Cum va proceda instanța dacă în procesul judecării pricinii se v a constata că o normă din
Hotărârea Guvernului RM cu caracter normativ adoptată în 1993 contravine prevederilor
Constituției RM?
a) Va aplica direct Constituția RM;
b) Va suspenda procesul și va sesiza Curtea Constituțională;
c) Va suspenda procesul și va înainta C urții Supreme de Justiție propunerea de a sesiza
Curtea Constituțională.

6. Care din pricinile indicate se examinează în prima instanță de Curțile de apel de drept
comun?
d) Pricinile ce țin de păstrarea secretului comercial;
e) Lichidarea și suspendarea activităț ii asociațiilor obștești de nivel local;
f) Cererile de declarare a insolvabilită ții.

7. Indicați instanța de contencios administrativ competentă să judece acțiunea cet. BUZU
(domiciliat în mun. Bălți) privind contestarea deciziei Primăriei mun. Chi șinău:
d) Judec ătoria Centru ;
e) Curtea de apel Chișinău;
f) Curtea de apel Chișinău sau Curtea de apel Bălți la alegerea reclamantului.

8. Indicați pricinile pentru care este stabilită competența alternativă (la alegerea
reclamantului):
d) Acțiunile cu privire la contestarea pater nității;
e) Acțiunile în materie de asigurare;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

89 f) Cererile de declarare a insolvabilității.

9. În ce caz instanța de judecată care judecă pricina dispune strămutarea pricinii la o altă
instanță de judecată?
d) Pârâtul solicită strămutarea pricinii la instanța de la n oul său domiciliu;
e) Reclamantul solicită strămutarea pricinii la instanța de la locul aflării majorității probelor;
f) Pe parcursul judecării s -a constatat, că pricina a fost reținută cu încălcarea normelor de
competență jurisdicțională.

10. Actele procedurale în deplinite de instanța care a intentat procesul anterior strămutării
pricinii:
a) Nu au efect juridic pentru noua instanță;
b) Au efect juridic pentru noua instanță în măsura în care aceasta consideră că nu este
necesară modificarea lor ;
c) Au efect juridic pentru n oua instanță doar dacă părțile solicită păstrarea efectelor acelor
acte procedurale îndeplinite de instanța care a intentat procesul până la strămutare.

11. Cine din subiecții nominalizați nu este participant la proces în sensul art. 55 al CPC?
d) Procurorul;
e) Petiționarul în procedura specială;
f) Interpretul.

12. Indicați drepturile care sunt acordate tuturor participanților la proces:
d) De a solicita recuzarea judecătorului;
e) De a modifica obiectul acțiunii;
f) De a cere executare a hotărârii.

13. În ce moment poate interveni în proces intervenientul principal?
d) Până la închiderea dezbaterilor judiciare în primă instanță;
e) Cu acordul părților în instanța de recurs;
f) În orice instanță până la închiderea dezbaterilor judiciare.

14. În ce moment poate interveni în proces intervenientul accesoriu?
d) Până la începerea dezbaterilor judiciare în primă instanță;
e) Până la închiderea dezbaterilor judiciare în primă instanță ;
f) Cu acordul părților în orice fază a procesului civil.

15. Indicați drepturile procedurale de care nu dispune procurorul la jud ecarea unei pricini civile:
d) De a renunța la acțiune;
e) De micșora cuantumul pretențiilor din acțiune;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

90 f) De a încheia tranzacția.

16. Care va fi calitatea procesuală a autorității tutelare într -un proces privind determinarea
domiciliului copilului minor intentat d e către mama copilului:
a) Intervenient accesoriu;
b) Autoritate publică ce participă la proces pentru a depune concluzii;
c) Reclamant.

17. Indicați împuternicirile reprezentantului care trebuie expres prevăzute în procură, sub
sancțiunea nulității:
d) De a cere recuzar ea judecătorului;
e) De a cere strămutarea pricinii la o altă instanță de judecată,
f) De a ataca hotărârea judecătorească.

18. Reprezentantul care renunță la împuterniciri trebuie să înștiințeze:
a) Atât reprezentatul, cât și instanța cu cel puțin 10 zile înainte de data judecării pricinii sau
înainte de expirarea termenelor de atac;
b) Reprezentatul cu cel puțin 10 zile înainte de data judecării pricinii sau înainte de expirarea
termenelor de atac;
c) Atât reprezentatul, cât și instanța cu cel puțin 20 zile înainte de data judecării pricinii sau
înainte de expirarea termenelor de atac.

19. Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este
stabilit prin lege, termenul de procedură:
a) Se fixează de către instanța judecătorească;
b) Se apreciază reieșind din termenul rezonabil;
c) Se fixează de către instanță reieșind din termenul rezonabil.

20. Încheierea judecătorească prin care s -a făcut repunerea în termen:
a) Poate fi atacată cu recurs;
b) Nu se supune recursului;
c) Nu se supune nici unei căi de atac.

21. Cererea participantului la proces care a înaintat o cerere de accelerare a procedurii de
judecare a cauzei:
a) Se va examina cu participarea părților, în termen de 5 zile lucrătoare, de către un alt
judecător sau de un alt complet de judecată decât cel care exam inează cauza;
b) Se va examina în absența părților, în termen de 5 zile lucrătoare, de către un alt judecător
sau de un alt complet de judecată decât cel care examinează cauza;
c) Se va examina în absența părților, în termen de 3 zile lucrătoare, de către un alt judecător

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

91 sau de un alt complet de judecată decât cel care examinează cauza.

22. Indicați temeiurile de recuzare a expertului:
d) Expertul depinde pe linie de serviciu de pârât;
e) Expertul nu este competent;
f) Expertul a participat la judecarea anterioară a pricini i în calitate de expert;

23. Indicați cuantumul taxei de stat în acțiunea cet. DONICA cu privire la declararea nulității
unui contract de vânzare -cumpărare a bunului în valoare de 70 000 lei:
d) 100 lei;
e) 150 lei;
f) 2100 lei.

24. Indicați pricinile în care reclamanții sînt scutiți prin lege de plata taxei de stat:
d) Pricinile în materie de contencios administrativ;
e) Cetățenii străini în pricinile cu privire la încuviințarea adopției;
f) Pricinile de apărare a onoarei și demnității.

25. Indicați cazurile în care se restituie tax a de stat plătită (parțial sau integral):
d) Reducerea de către reclamant a cuantumului pretențiilor în acțiune;
e) Renunțarea reclamantului la acțiune;
f) Refuzului de a primi cererea de eliberare a ordonanței judecătorești în temeiul art. 348.

26. Cum se repartizeaz ă cheltuielile de judecată între părți la încheierea tranzacției?
a) Dacă în tranzacție nu este stabilit modul de repartizare a cheltuielilor – acestea se consideră
compensate;
b) Dacă în tranzacție nu este stabilit modul de repartizare a cheltuielilor – instanț a le
repartizează păr ții care a avut c âștig de cauza;
c) Dacă în tranzacție nu este stabilit modul de repartizare a cheltuielilor – instanța le
repartizează păr ții care a pierdut procesul.

27. Persoana care refuză să primească citația sau înștiințarea:
a) Se consid eră înștiințată despre locul, data și ora efectuării unui act procedural;
b) Nu se consideră înștiințată despre locul, data și ora efectuării unui act procedural;
c) Poate să -i fie aplicată o amendă de până la 10 unități convenționale.

28. Indicați cazurile în care instanța este obligată să ordone căutarea pârâtului:
a) Nu se cunoaște locul de aflare a pârâtului în acțiunile privind desfacerea căsătoriei;
b) Nu se cunoaște locul de aflare a pârâtului în acțiunile privind plata pensiei de întreținere;
c) Nu se cunoaște locul de aflare a pârâtului în acțiunile privind apărarea onoarei și

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

92 demnității.

29. Cheltuielile de căutare a pârâtului se încasează:
a) De la pârât;
b) De la reclamant;
c) Nu pot fi încasate.

30. Evidențiați faptele care nu se cer a fi dovedite:
a) Faptele de notorietate public a;
b) Faptele stabilite printr -o hotărâre judecătorească definitivă într -o pricină la care participă
alte persoane;
c) Faptele constatate printr -un act al autorității publice .

31. Care din mijloacele indicate de probă nu se califică drept înscrisuri:
a) Contractele;
b) Scrisoarea primită prin poștă electronică;
c) Fotografiile.

32. Indicați mijloacele inadmisibile de probă:
a) Declarațiile martorului pentru confirmarea încheierii contractului de împrumut în mărime
de 1800 lei;
b) Copia bonului de plată a televizorului, neautentificat ă notarial;
c) Duplicatul certificatului de căsătorie.

33. Indicați persoanele care nu pot fi audiate ca martori în judecată:
a) Deputații – referitor la datele care le -au devenit cunoscute în virtutea îndeplinirii
obligațiilor de deputat;
b) Persoanele condamnate pen tru darea unor declarații intenționat false;
c) Avocații referitor la informații obținute în exercițiul funcțiunii.

34. În ce cazuri se numește expertiza suplimentară?
a) Raportul de expertiză este incomplet;
b) Concluziile mai multor experți sînt contradictorii;
c) Rapo rtul de expertiză nu este motivat.

35. În ce cazuri se numește expertiza repetată?
a) Au apărut noi întrebări în legătură cu pricina judecată;
b) La efectuarea expertizei au fost încălcate normele de procedură;
c) Raportul de expertiză nu este suficient de clar.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

93 36. Indicați cazurile în care judecătorul trebuie să refuze primirea cererii de chemare în
judecată:
a) Acțiunea este depusă de o persoana incapabila;
b) Instanța nu este competenta sa judece pricina;
c) Cererea nu urmează a fi judecată în instanță judecătorească în proce dură civilă .

40. Indicați cazurile în care judecătorul trebuie să restituie cererea de chemare în judecată:
a) Reclamantului și/sau pârâtului îi lipsește capacitatea de folosință;
b) Există o hotărâre judecătorească irevocabilă cu privire la litigiul între aceleași părți, supra
aceluiași obiect și având aceleași temeiuri;
c) Instanța nu este competenta sa judece pricina.

41. Încheierea judecătorească prin care judecătorul acceptă cererea de chemare în judecată:
a) Poate fi atacată cu recurs;
b) Nu este susceptibilă de recurs;
c) Nu se supune nici unei căi de atac.

42. Indicați pricină care urmează a fi soluționată de instanța de judecată numai cu condiția
respectării procedurii de soluționare a pricinii pe cale extrajudiciară:
a) Privind reintegrarea în serviciu a funcționarului public;
b) Privind anularea deciziei inspectoratului fiscal despre aplicarea penalității;
c) Privind repararea prejudiciului cauzat de un izvor de pericol sporit.

43. SRL „X”, adresându -se în instanța de judecată cu acțiunea cu privire la anularea deciziei
inspectoratului fiscal, nu a achitat taxa de stat. Cum trebuie să procedeze judecătorul la
depunerea cererii de chemare în judecată?
a) Să restituie cererea de chemare în judecată;
b) Să nu dea curs cererii;
c) Să primească cererea.

44. Reclamantul s -a adresat în judecată după expira rea termenului de prescripție. Cum trebuie
să procedeze judecătorul la depunerea cererii de chemare în judecată?
a) Să nu dea curs cererii;
b) Să restituie cererea de chemare în judecată;
c) Să primească cererea.

45. Cum trebuie să procedeze judecătorul dacă acțiunea este depusă de un organ în apărarea
intereselor unei altei persoane fără ca legea să -l delege dreptul în acest scop?
a) Să refuze în primirea cererii;
b) Să restituie cererea de chemare în judecată;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

94 c) Să primească cererea.

46. Cum trebuie să procedeze judecătorul dac ă în cererea de chemare în judecată nu este indicat
domiciliul pârâtului?
a) Să restituie cererea de chemare în judecată;
b) Să nu dea curs cererii;
c) Să primească cererea.

47. Cum trebuie să procedeze judecătorul dacă cererea de chemare în judecată a fost depusă cu
încălcarea normelor de competență jurisdicțională materială?
a) Să refuze în primirea cererii;
b) Să restituie cererea de chemare în judecată;
c) Să nu dea curs cererii.

48. Cum poate fi atacată încheierea prin care a fost respinsă cererea de anulare a amenzii
judicia re?
a) În ordine de apel împreună cu hotărârea;
b) Separat în ordine de recurs;
c) Încheierea dată nu poate fi atacată.

49. Cererea de asigurare a acțiunii se examinează:
a) De către judecător sau de către instanța care examinează pricina în termen de o zi de la
depunere , fără înștiințarea pârâtului și a celorlalți participanți la proces;
b) De către judecător sau de către instanța care examinează pricina în termen de 3 zile de la
depunere, fără înștiințarea pârâtului și a celorlalți participanți la proces;
c) De către judecăto r sau de către instanța care examinează pricina în termen de cel mult 3
zile de la depunere, cu înștiințarea pârâtului și a celorlalți participanți la proces.

50. Dacă cererea de asigurare a acțiunii este depusă concomitent cu cererea de chemare în
judecată:
a) Aceasta se soluționează în ziua emiterii încheierii privind acceptarea cererii de chemare în
judecată, fără înștiințarea pârâtului și a celorlalți participanți la proces;
b) Aceasta se soluționează în ziua emiterii încheierii privind acceptarea cererii de che mare în
judecată, cu înștiințarea pârâtului și a celorlalți participanți la proces;
c) Aceasta se soluționează în ziua depunerii cererii de chemare în judecată, fără înștiințarea
pârâtului și a celorlalți participanți la proces.

51. În ce cazuri instanța este în drept să dispună din oficiu asigurarea acțiunii?
a) Punerea sechestrului pe bunuri în pricinile cu privire la revendicarea bunurilor;
b) Suspendarea executării actului administrativ contestat în ordinea procedurii

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

95 contenciosului administrativ;
c) În toate cazurile în care neaplicarea măsurilor de asigurare poate face imposibilă
executarea hotărârii.

52. Indicați actele de procedură ce nu pot fi efectuate de judecător în faza pregătirii pricinii
pentru dezbaterile judiciare:
a) Reclamarea, la cererea participanților la pr oces, a probelor necesare de la organizațiile și
cetățeni;
b) Dispunerea expertizei repetate;
c) Dispunerea asigurării acțiunii.

53. Cum trebuie să procedeze judecătorul în timpul dezbaterilor judiciare dacă pârâtul a
recunoscut acțiunea?
a) Să emită o încheiere de în cetare a procesului;
b) Să explice pârâtului consecințele acestui act de procedură și să emită o încheiere de încetare
a procesului;
c) După finalizarea dezbaterilor judiciare să emită o hotărâre de admitere a acțiunii.

54. Evidențiați cazul în care procesul urmeaz ă a fi amânat:
a) Reclamantul citat legal nu s -a prezentat la proces și nu a comunicat instanței motivele de
neprezentare;
b) Una din persoane care asistă la dezbaterile judiciare încalcă ordinea în sală de ședințe;
c) S-a constatat necesitatea atragerii în proces a intervenientului accesoriu.

55. Dacă reclamantul și pârâtul nu s -au prezentat în judecată din motive neîntemeiate și dacă
nici una din părți nu a cerut examinarea pricinii în absența sa, instanța:
a) Amână procesul;
b) Scoate cererea de pe rol;
c) Examinează în abse nța părților.

56. Președintele ședinței de judecată declară ședința de judecată închisă:
a) După finalizarea susținerilor orale și a replicii;
b) După pronunțarea dispozitivului hotărârii;
c) După întocmirea hotărârii integrale.

57. Cum va proceda judecătorul în cazul în care în timpul deliberărilor a ajuns la concluzia că
este necesară clarificarea unor noi circumstanțe importante pentru soluționarea pricinii sau
cercetarea suplimentară a unor probe:
a) Prin încheiere judecătorească va relua dezbaterile judiciare;
b) Adoptă ho tărârea în limitele pretențiilor înaintate de către reclamant;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

96 c) Va amâna deliberarea hotărârii.

58. Evidențiați cazul în care procesul urmează a fi încetat:
a) Reținerea pricinii spre judecare cu încălcarea normelor de competență generală;
b) Încheierea tranzacției de împăcare între intervenient principal și pârât;
c) Recunoașterea acțiunii de către pârât.

59. Evidențiați cazul în care procesul urmează a fi suspendat:
a) Pierderea capacității de exercițiu a părții în proces ;
b) Pârâtul este căutat;
c) Pricina nu poate fi judecată înainte de soluționarea unei alte pricini conexe.

60. Evidențiați cazul în care procesul poate fi suspendat la cererea participanților la proces sau
din oficiu:
a) Împuternicirile tutorelui sau curatorului s -au încetat ;
b) A fost ridicată excepția de ilegalitate;
c) Pierderii capacității de exercițiu a părții în proces.

61. Evidențiați cazul de scoatere a cererii de pe rol:
a) Reclamantul a renunțat la acțiune, renunțul fiind admis de instanță ;
b) Partea în proces persoană fizică decedează și raportul juridic litigios nu admite
succesiunea în drepturi;
c) Cererea este semnată sau este depusă în judecată de o persoană neîmputernicită.

62. Cererea de anulare a încheierii privind scoaterea cererii de pe rol se depune:
a) În termen de 15 zile de la data comunicării încheierii;
b) În termen de 1 5 zile de la data pronunțării încheierii;
c) În termen de 10 zile de la data pronunțării încheierii.

63. Cum trebuie să procedeze instanța dacă în cadrul dezbaterilor judiciare se va constata că
cererea de chemare în judecată a fost depusă de o persoană incapabi lă:
a) Să suspende procesul;
b) Să scoată cererea de pe rol;
c) Să înceteze procesul.

64. Cum trebuie să procedeze instanța dacă în cadrul dezbaterilor judiciare se va constata că au
încetat împuternicirile curatorului:
a) Să suspende procesul;
b) Să scoată cererea de pe ro l;
c) Să înceteze procesul.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

97
65. Cererea persoanei interesate I.M. cu domiciliul în or. Fălești privind constatarea
notorietății mărcii va fi examinată de către:
a) Curtea de Apel Chișinău ;
b) Curtea de Apel Bălți;
c) Judecătoria Fălești.

66. Care din următoarele cauze civil e nu va fi examinată de către Judecătoria Comercială de
Circumscripție:
a) Cauza civilă privind reorganizarea persoanelor juridice;
b) Cauza civilă privind dizolvarea persoanelor juridice;
c) Cauza civilă privind apărarea drepturilor consumatorului.

67. În ce caz inst anța care a pronunțat hotărârea poate să emită o hotărâre suplimentară?
a) Instanța nu a rezolvat problema repartizării cheltuielilor de judecată;
b) La adoptarea hotărârii a fost comisă a greșeală de calcul evidentă;
c) Instanța a aplicat o lege abrogată.

68. Cererea de adoptare a unei hotărâri suplimentare:
a) Se impune cu taxă de stat;
b) Nu se impune cu taxă de stat;
c) Se impune cu taxă de stat în proporție de 100 lei.

69. Corectarea greșelilor din hotărâre:
a) Se soluționează în ședință de judecată cu participarea obligatorie a participanților;
b) Se soluționează de către instanța judecătorească fără participarea participanților la proces;
c) Se soluționează în ședință de judecată cu înștiințarea participanților, neprezentarea cărora
nu împiedică examinarea corectării greșelilor .

70. Care din hotărârile indicate este definitivă:
a) Emise în primă instanță cu drept de apel;
b) Emise în prima instanță, până la expirarea termenului de atac;
c) Emise în primă instanță, supuse apelului, după examinarea pricinii în apel.

71. Care din hotărârile indicate es te irevocabilă:
a) Emisă în primă instanță de către Curtea de Apel;
b) Emisă în prima instanță, după expirarea termenului de atac;
c) Emise în primă instanță, supuse apelului, după examinarea pricinii în apel.

72. Indicați hotărârile care urmează a fi executate imedia t:

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

98 a) Hotărârile de încasare a pensiei de întreținere;
b) Hotărârile cu privire la dezmințirea informației ce lezează onoarea și demnitate;
c) Hotărârile de revendicare a bunurilor mobile.

73. Evidențiați actul exceptat de la controlul judecătoresc în ordinea contenci osului
administrativ:
a) Actul de aplicare a sancțiunilor disciplinare militarilor;
b) Decretul Președintelui RM cu privire la retragerea cetățeniei;
c) Ordonanțele Guvernului RM cu caracter normativ.

74. Indicați procedura specială:
a) Procedura de reconstituire;
b) Proced ura de declarare a insolvabilită ții;
c) Procedura contenciosului administrativ.

75. Evidențiați faptele cu valoare juridică care pot fi constatate în ordinea procedurii speciale:
a) Întreținerea persoanei;
b) Nulitatea unui act juridic;
c) Apartenența livretului militar la o persoană, a cărei nume indicat în livret nu coincide cu
numele din buletinul de identitate.

76. Indicați pricinile ce sînt judecate în ordinea procedurii în ordonanță:
a) Revendicarea unui bun imobil;
b) Încasarea datoriei în baza unui contract încheiat în for mă simplă scrisă, iar legea nu
dispune altfel;
c) Acceptarea unei succesiuni și locul ei de deschidere.

77. În cazul în care ordonanța judecătorească este anulată, taxa de stat plătită de creditor:
a) I se restituie;
b) Nu se restituie;
c) Se trece în contul taxei de îna intare a acțiunii civile.

78. În ce cazuri instanța de apel este în drept să restituie cererea de apel?
a) Cererea a fost depusă fără achitarea taxei de stat;
b) Apelantul a înaintat o nouă pretenție neexaminată în primă instanță;
c) La cerere de apel nu sînt anexate probele pe care se întemeiază apelul.

79. Cum se va proceda în cazul în care cererea de apel a fost depusă direct la Curtea de Apel:
a) Cererea de apel va fi restituită;
b) Cererea de apel va fi primită;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

99 c) Cererii de apel nu i se va da curs.

80. Cum va proceda instanța de apel în cazul în care va constata că apelul a fost depus în afara
termenului și cererea de repunere în termen a fost respinsă:
a) Nu va da curs cererii de apel;
b) Va restitui cererea de apel;
c) Va primi cererea de apel.

81. Cum va proceda judecătorul instanței de apel în cazul în care la ședința de judecată
apelantul nu s -a prezentat, fiind legal citat, și nu a prezentat motivele absenței?
a) Va amâna ședința;
b) Va examina în continuare apelul;
c) Va scoate cererea apelantului de pe rol.

82. Indicați persoanele care sînt în drept să declare recurs împotriva actelor de dispoziție ale
curților de apel
a) Intervenient accesoriu;
b) Persoană care nu este participant la proces, dar ale cărui drepturi au fost lezate prin
hotărârea judecătorească;
c) Martorul cu privire la netemeinicia hotă rârii.

83. Cum trebuie să procedeze instanța de recurs, dacă în cadrul judecării recursului se constată
că la soluționarea pricinii au fost încălcate normele de competență generală?
a) Să mențină hotărârea atacată;
b) Să caseze hotărârea atacată și să dispună încet area procesului;
c) Să caseze hotărârea atacată și să dispună scoaterea cererii de pe rol.

84. Indicați încheierile judecătorești care pot fi atacate separat cu recurs:
a) Cu privire la asigurarea acțiunii,
b) Privind amânarea procesului,
c) Privind repunerea în termen.

85. Cum trebuie să procedeze instanța de recurs, dacă în cadrul judecării recursului împotriva
deciziei curții de apel se constată că pricina a fost judecată în apel în lipsa intimatului, care
nu a fost citat legal?
a) Să caseze decizia instanței de apel și hotă rârea primei instan ței să restituie pricina la
rejudecare în prima instan ță;
b) Să caseze decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și să pronun ță o nou ă
hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instan ța;
c) Să caseze decizia instanței de ape l și să restituie pricina la rejudecare în instanța de apel.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

100
86. În ce cazuri participanții la proces sînt în drept să declare recurs împotriva deciziilor
instanței de apel?
a) Concluziile instanței expuse în hotărâre sînt în contradicție cu circumstanțele prici nii;
b) Pricina a fost judecată de un judecător care nu era în drept să participe la examinarea ei;
c) Nu au fost dovedite circumstanțele considerate de instanțele inferioare ca fiind stabilite.

87. Evidențiați cazurile când cererea de recurs împotriva deciziilor i nstanței de apel urmează a
fi recunoscută inadmisibilă:
a) Nu a fost achitată taxa de stat;
b) Cererea este înaintată de o persoană care nu este participant la proces, dar ale cărui
drepturi au fost lezate prin hotărârea judecătorească;
c) Recursul este depus pe mo tiv de interpretare eronată a legii.

88. O pricină civilă a fost judecată în prima instanță de judecătoria, în apel – de Curtea de
apel, în recurs – de Curtea Supremă de Justiție. Indicați instanța competentă să judece
cererea de revizuire a hotărârilor:
a) Jude cătoria;
b) Curtea de apel;
c) Curtea Supremă de Justiție.

89. Contestarea încheierii privind aplicarea ordonanței de protecție:
a) Suspendă executarea măsurilor aplicate;
b) Nu suspendă executarea măsurilor aplicate ;
c) Suspendă doar executare măsurii de protecție privind obligarea de a plăti cheltuielile și
daunele cauzate prin actele de violență.

90. Măsurile de protecție se aplică pe un termen:
d) De până la 4 luni;
e) De până la 3 luni;
f) De până la 2 luni.

91. Indicați pricinile, competența exclusivă a instanțelor judecătorești ale Republicii Moldova
în procese cu element de extraneitate:
a) Organul de administrare sau filiala, agenția, sucursala, reprezentanța persoanei străine are
sediu în Republica Moldova;
b) Pârâtul are bunuri pe teritoriul Republicii Moldova;
c) Bunul asigurat sau locu l unde s -a produs riscul asigurat se află în Republica Moldova ;

92. În ce cazuri instanța judecătorească din RM va refuza să recunoască o hotărâre a instanței

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

101 judecătorești străine?
a) Instanța judecătorească străină la pronunțarea hotărârii a aplicat eronat leg ea materială;
b) Hotărârea este neîntemeiată;
c) Partea, împotriva căreia a fost emisă hotărârea nu a fost înștiințată legal despre proces.

93. Indicați hotărârile instanțelor judecătorești străine care sînt recunoscute pe teritoriul RM
fără procedură ulterioară:
a) Hotărârile privind desfacerea căsătoriei între un cetățean al RM și cetățean străin dacă la
data desfacerii căsătoriei unul dintre soți era domiciliat în străinătate;
b) Hotărârile privind statutul civil al cetățeanului străin, pronunțate într -un stat terț;
c) Hotărârile privind partajul bunurilor imobile între un cetățean al RM și cetățean străin,
dacă la data partajului unul dintre soți era domiciliat în străinătate.

94. În ce cazuri poate fi respinsă cererea cu privire la recunoașterea și încuviințarea executării
silite a hotărârii arbitrale străine?
a) Hotărârea a fost pronunțată într -un litigiu neprevăzut în convenția arbitrală;
b) Arbitrajul a interpretat eronat legea aplicabilă;
c) Arbitrajul nu a constatat toate circumstanțele importante pentru justa soluționare a
pricinii.

95. Indicați temeiul pentru desființarea hotărârii arbitrale:
a) A fost aplicată legea care nu trebuia să fie aplicată;
b) Hotărârea arbitrală nu este motivată;
c) Partea împotriva căreia a fost pronunțată hotărârea nu a fost legal citată despre
desemnarea arbit rilor.

96. În ce cazuri titlul executoriu se trimite spre executare din oficiu de către instanța de
judecată?
a) În pricinile privind repararea prejudiciului cauzat sănătății;
b) În pricinile privind desfacerea căsătoriei;
c) În pricinile de revendicare a bunurilor.

97. În ce cazuri executorul judecătoresc este obligat să suspende executarea silită?
a) Debitorul se află într -o delegație de serviciu îndelungată;
b) Debitorul a pierdut capacitatea de exercițiu;
c) Depunerea unei cereri împotriva executorului judecătoresc.

98. În ce caz uri executorul judecătoresc este în drept să refuze intentarea procedurii de
executare?
a) Locul de aflare a debitorului nu este cunoscut;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

102 b) Titlul executoriu a fost prezentat la expirarea a 3 ani de la data rămânerii hotărârii
definitive;
c) Debitor – persoană ju ridică a fost reorganizat.

99. În ce cazuri încetează procedura de executare?
a) Creditorul a renunțat la urmărire;
b) Decesul debitorului în acțiunile privind încasarea datoriei, ce rezultă dintr -un contract de
împrumut;
c) A expirat termenul de 3 ani de la data răm ânerii hotărârii definitive.

100. În ce cazuri documentul de executare silită care nu a fost executat se restituie
creditorului?
a) La cererea debitorului;
b) Creditorul refuză să preia bunurile nevândute în procesul executării hotărârii, iar
debitorul nu dispune de alte bunuri;
c) Debitorul este căutat.

Drept administrativ

1. Actele Guvernului sînt:
a) hotărîrile, deciziile și ordonan țele;
b) hotărîrile, dispozițiile și regulamentele;
c) hotărîrile, dispozi țiile și ordonanțele .

2. Guvernul este responsabil în activitatea sa:
a) în fața Președintelui Republicii Moldova;
b) în fața Curții Constituționale;
c) în fața Parlamentului .

3. Guvernul poartă pentru activitatea sa:
a) răspundere juridică solidară;
b) răspundere politică solidară ;
c) răspundere juridică individuală.

4. În caz de remaniere guvern amentală, membrul Guvernului poate fi revocat sau numit:
a) prin Hotărîre a Parlamentului;
b) prin Decret al Președintelui Republicii Moldova, la propunerea Prim -ministrului ;
c) prin Decret al Președintelui Republicii Moldova, în baza votului de încredere acordat de
Parlament.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

103
5. Actul privind demiterea Guvernului sau revocarea unui membru al Guvernului poate fi
contestat:
a) în Curtea Supremă de Justi ție;
b) nu există căi de atac ;
c) în Curtea Constituțională.

6. În cazul în care în procesul aplicării unui alt act normativ se constată că prevederile acestuia
contravin principiilor stabilite în Codul Contraven țional :
a) se va aplica prevederile actului normativ adoptat mai recent;
b) se va aplica prevederile Codului Contraven țional ;
c) instanța de judecată va decide în privin ța actului normativ aplicat.

7. În conformitate cu dispozi țiile Codului Contraven țional, dacă legea nouă prevede o sancțiune
mai aspră, contravenția continuă a cărei săvîrșire a început anterior intrării în vigoare a noii
legi se sancționează :
a) în conformitate cu legea în vigoare la momentul consumării ei ;
b) în conformitate cu legea în vigoare la momentul începerii ei ;
c) cu sancțiunea contravențională mai blîndă .

8. În conformitate cu dispozi țiile Codului Contraven țional, în condiții generale, sînt pasibile de
răspundere contraven țională :
a) persoana fizică cu capacitate de exercițiu care, în momentul săvîrșirii contravenției, are
împlinită vîrsta de 18 ani ;
b)persoana juridică si persoana fizică cu capacitate de exercițiu care, în momentul săvîrșirii
contravenției, are împlinită vîrsta de 16 ani ;
c) persoana juridică si persoana fizică cu capacitate de exercițiu care, în momentul săvîrșirii
contravenției, are împlinită vîrsta de 18 ani .

9. În conformitate cu dispozi țiile Codului Contraven țional, termenul general de prescripție a
răspunderii contravenționale este de :
a) 6 luni de la data săvîrșirii contravenției ;
b) 3 luni de la data săvîrșirii contravenției ;
c) 1 an de la data săvîrșirii cont ravenției
10. În conformitate cu dispozi țiile Codului Contraven țional, prescripția executării sancțiunii
contravenționale este de :
a) 6 luni ;
b) 3 luni ;
c) 1 an.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

104 11. În conformitate cu dispozi țiile Codului Contraven țional, sancțiunile contravenționale
aplicabile persoanei juridice sînt:
a) amenda, privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate, aplicarea punctelor de
penalizare, privarea de dreptul special ;
b) amenda, privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate, privarea de dreptul special ;
c) amenda, privarea d e dreptul de a desfășura o anumită activitate .

12. În conformitate cu dispozi țiile Codului Contraven țional, în cazul în care contravenientul
achită jumătate din amenda stabilită în cel mult 72 de ore din momentul stabilirii ei :
a) se consideră că sancțiunea amenzii este executată integral ;
b) contravenientul este obligat să achite restul sumei în decursul a 30 de zile de la data stabilirii
amenzii ;
c) contravenientul este obligat să achite restul sumei în decursul a 3 luni de la data stabilirii
amenzii.

13. În conformitate cu dispozi țiile Codului Contraven țional, în ce situa ție instanța de judecată
poate înlocui amenda, după caz, cu amendă în mărime dublă, privarea de dreptul de a desfășura
o anumită activitate, muncă neremunerată în folosul com unității sau arest contravențional :
a) dacă persoana fizică nu a plătit amenda în decursul a 72 de ore de la data stabilirii ei ;
b) dacă persoana fizică nu a plătit amenda în decursul a 30 de zile de la data stabilirii ei ;
c) dacă persoana fizică nu a plătit amenda în decursul a 3 luni de la data stabilirii ei.

14. În conformitate cu dispozi țiile Codului Contraven țional, în cazul în care persoana fizică nu
a plătit amenda stabilită de instanța de judecată în termenul fixat de lege, sanc țiunea respectivă
se înlocuiește de către instanța de judecată cu altă sanc țiune la demersul :
a) agentului constatator ;
b) procurorului;
c) executorului judecătoresc .

15. În conformitate cu dispozi țiile Codului Contraven țional, durata generală a arestului
contravențional este :
a) de 3 ore l a 3 zile ;
b) de la 3 la 15 zile ;
c) de la 3 la 30 de zile.

16. În conformitate cu dispozi țiile Codului Contraven țional, termenul general al r eținerii
persoanei în cauza contravențională nu poate depăși :
a) 72 ore;
b) 24 ore;
c) 3 ore .

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

105
17. În conformitate cu dispozi țiile Codului Contraven țional, persoanei care este pasibilă de
sancțiunea arestului contravențional și nu are apărător ales, i se desemnează un apărător din
oficiu :
a) în cel mult 3 ore din momentul reținerii ;
b) în cel mult 24 de ore din momentul reținerii;
c) imediat din momentul reținerii.

18. În conformitate cu dispozi țiile Codului Contraven țional, citarea în cadrul procesului
contravențional se face în așa fel ca persoana chemată să primească invitația cu cel puțin:
a) 24 de ore înainte de data cînd ea trebuie să se prezinte în fața autorității respective ;
b) 3 zile înainte de data cînd ea trebuie să se prezinte în fața autorității respective;
c) 5 zile înainte de data cînd ea trebuie să se prezinte în fața autorității respective .

19. În conformitate cu dispozi țiile Codului Contraven țional, sînt competente să soluționeze
cauzele contravenționale:
a) managerul (directorul) întreprinderii de stat;
b) procurorul ;
c) avocatul parlamentar.

20. În conformitate cu dispozi țiile Codului Contraven țional, comisia administrativă de pe lîngă
autoritatea publică locală executivă se formează de către:
a) primar;
b) președintele raionului;
c) consiliul local .

21. În conformitate cu dispozi țiile Codului Contraven țional, persoana suspectată de săvîrșirea
unei contravenții pentru care sancțiunea prevede arestul contravențional poate fi reținută pînă
la examinarea cauzei contravenționale, dar nu mai mult decît pe:
a) 3 ore;
b) 24 ore ;
c) 72 ore.

22. În conformitate cu dispozi țiile Codului Contraven țional,persoanele care au încălcat regulile
de ședere a cetățenilor străini și apatrizilor în Republica Moldova, regimul de frontieră sau
regimul punctelor de trecere a frontierei de stat pot fi reținute prin d ecizia instanței de judecată,
pentru a identifica persoana și a clarifica circumstanțele contravenției, pe un termen de pînă la:
a) 3 ore;
b) 24 ore;
c) 72 ore .

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

106
23. În conformitate cu dispozi țiile Codului Contraven țional, faptul refuzului contravenientului
de a semna procesul -verbal cu privire la contravenție se consemnează în procesul -verbal și se
adeverește prin semnătura:
a) agentului constatator;
b) a cel puțin 2 martori ;
c) a cel puțin 3 martori .

24. În conformitate cu dispozi țiile Codului Contraven țional, contestarea procesului -verbal cu
privire la contravenție poate fi făcută în decursul a:
a) 15 zile de la data aducerii la cunoștință a faptului încheierii procesului -verbal ;
b) 15 zile de la data încheierii procesului -verbal ;
c) 10 zile de la data încheierii procesului -verbal .

25. În conformitate cu dispozi țiile Codului Contraven țional, contestațiaîmpotrivă hotărîrii cu
privire la contravenție poate fi depusă în decursul a:
a) 10 zile de la data pronunțării hotărîrii sau de la data aducerii ei la cunoștință, după caz ;
b) 15 zile de la data pronunțării hotărîrii sau de la data aducerii ei la cunoștință, după caz ;
c) 30 zile de la data pronunțării hotărîrii sau de la data aducerii ei la cunoștință, după caz .

26. În conformitate cu dispozi țiile Codului Contraven țional,termenul general de judecare a
cauzei contravenționale este de:
a) 10 de zile de la data intrării dosarului în instanță ;
b) 15 de zile de la data intrării dosarului în instanță ;
c) 30 de zile de la data intrării dosarului în instanță .

27. În conformitate cu dispozi țiile Codului Contraven țional, în cazul în care există temeiuri
rezonabile, judecătorul poate prelungi termenul de judecare a cauzei contravenționale cu:
a) 10 zile ;
b) 15 zile ;
c) 30 zile.

28. În conformitate cu dispozi țiile Codului Contraven țional,hotărîrile judecătorești
contravenționale pot fi atacate cu:
a) apel;
b) recurs ;
c) apel și recurs .

29. În conformitate cu dispozi țiile Codului Contraven țional,recursul împotriva hotărîrii
judecătorești contravenționale se declară în termen de:

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

107 a) 10 zile ;
b) 15 zile ;
c) 30 de zile .

30. În conformitate cu prevederile Codului Contraven țional,dispoziția de executare a hotărîrii
judecătorești contravenționale se transmite autorității însărcinate cu punerea în executare a
acesteia în termen de:
a) 10 zile de la data rămînerii definitive a hotărîrii judecătorești ;
b) 72 de ore de la data rămînerii definitive a hotărîrii judecătorești ;
c) 24 de ore de la data rămînerii definitive a hotărîrii judecătorești .

31. Ședința de constituire a consiliului local este deliberativă dacă la ea participă:
a) majoritatea consilierilor aleși;
b) 2/3 din n umărul consilierilor aleși ;
c) primarul și cel puțin jumătate din consilierii aleși.

32. Ședințele ordinare a consiliului local sînt deliberative dacă la ele participă:
a) majoritatea consilierilor aleși ;
b) 2/3 din numărul consilierilor aleși;
c) primaru l și cel puțin jumătate din consilierii aleși.

33. Deciziile și dispozițiile autorităților administrației publice locale intră în vigoare:
a) la data adoptării sau emiterii;
b) la data aducerii la cunoștința publică sau la data comunicării persoanelor viz ate în ele ;
c) la data publicării în Monitorul Oficial sau în presa locală.

34. Pentru activitatea consiliului local și pentru deciziile acestuia pe care le -au votat,
consilierii:
a) răspund personal;
b) răspund solidar ;
c) nu poartă răspundere.

35. Consiliul local (raional) poate fi dizolvat înainte de expirarea mandatului:
a) de către Parlament ;
b) de către Pre ședintele Republicii Moldova;
c) de către Guvern.

36. Președintele raionului este:
a) ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat;
b) ales de către consiliul raional ;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

108 c) numit de către Guvern.

37. Controlul administrativ al activității autorităților administrației publice locale include:
a) controlul general și controlul financiar;
b) controlul activității și supravegherea unor domenii de activitate;
c) controlul legalității și controlul oportunității.

38. Care dintre persoanele enumerate este funcționar public conform legislației privind func ția
publică:
a) secretarul consiliului local ;
b) primarul;
c) vice -președintele raionului.

39. Care dintre persoanele enumerate de ține funcția de demnitate publică conform legislației
privind demnitatea publică:
a) director general al autorității administrative centrale ;
b) conducător al Aparatului Pre ședintelui Republicii Moldova;
c) conducător al Aparatului Parlamentului .

40. Care dintre persoanele enumerate face parte din c ategoria funcționarilor publici de conducere
de nivel superior :
a) ministru;
b) conducător al aparatului Parlamentului ;
c) primar general al municipiului.

41. Care din persoanele, enumerate mai jos, face parte din c ategoria funcționarilor publici de
conducere :
a) consilier municipal;
b) conducător al serviciului desconcentrat al autorității publice ;
c) vice -primar al municipiului.

42. În conformitate cu dispozi țiile legii cu privire la func ția publică și statutul func ționarului
public, funcționarul public poartă, după caz, răspundere :
a) disciplinară, materială, contravențională, penală;
b) administrativ – disciplinară, administrativ – patrimonială, administrati v – contravențională;
c) disciplinară, civilă, administrativă, penală .

43. În conformitate cu dispozi țiile legii cu privire la func ția publică și statutul func ționarului
public, sancțiunile disciplinare pot fi aplicate funcționarului public în termen de :
a) cel mult 6 luni de la data săvîrșirii abaterii ;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

109 b) cel mult 12 luni de la data constatării abaterii ;
c) cel mult 12 luni de la data săvîrșirii abaterii .

44. Litigiile privind încetarea raporturilor de serviciu a funcționarilor public pot fi soluționate:
a) în comisia de conciliere;
b) în instanța de contencios administrativ ;
c) la Guvern;

45. Ordonanța Guvernului este:
a) un act individual;
b) un act normativ cu putere de lege organică;
c) un act normativ cu putere de lege ordinară .

46. Care din actele juridice enumerate poate fi considerat în calitate de act administrativ:
a) decizia judecătoriei privind aplicarea unei sancțiuni administrative;
b) instrucțiunea unui minister ;
c) decretul Președintelui Republicii Moldova privind promulgar ea unei legi.

47. Conform legislației cu privire la petiționare prin petiție se înțelege:
a) cerere, inclusiv prealabilă, reclamație, propunere sau sesizare ;
b) adresare, sesizare, atitudine sau informație;
c) cerere, demers sau reclamație.

48. Termenul de examinare a peti ției poate fi prelungit, în cazuri deosebite, de către conducătorul
organului corespunzător:
a) cu cel mult 15 zile;
b) cu cel mult o lună ;
c) termenul de examinare nu poate fi prelungit.

49. Petiționarii, care nu sînt de acord cu deciziile organului sau persoanei oficiale care au
examinat peti ția, au dreptul de a se adresa în instan ța de contencios administrativ în termen de:
a) 30 de zile de la data primirii răspunsului sau din ziua cînd trebuiau sa -l primească ;
b) 6 luni de la data primirii răspunsului sau din ziua cînd trebuiau sa -l primească;
c) un an de la data primirii răspunsului sau din ziua cînd trebuiau sa -l primească.

50. Hotărîrea Guvernului cu caracter normativ poate fi atacată:
a) în instanța de contencios administr ativ;
b) în Curtea Supremă de Justiție;
c) în Curtea Constituțională .

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

110 51. Care din actele men ționate pot fi atacate în instanțele de contencios administrativ :
a) actele administrative emise pentru executarea hotărîrilor judecătorești irevocabile;
b) actele administrative cu caracter individual emise de Președintele Republicii Moldova ce nu
țin de alegerea, numirea și destituirea din funcțiile publice a persoanelor oficiale de stat,
exponente ale unui interes politic sau public deosebit;
c) actele de comandament cu caracter militar .

52. În conformitate cu prevederile Legii contenciosului administrativ, j udecătoriile examinează
litigiilece țin de nesoluționarea în termenul legal a cererilor și de verificarea legalității actelor
administrative emise sau adoptate de autoritățile publice care sînt constituite și activează pe
teritoriul :
a) satului, comunei sau orașului
b) satului, comunei, orașului sau municipiului
c) satului sau comunei .

53. În conformitate cu prevederile Legii contenciosului administrativ, cererile privind
constatarea circumstanțelor care justifică suspendarea activității consiliului local se
soluționează de către :
a) judecătorie
b) Curtea de Apel
c) Curtea Supremă de Justiție.

54. În conformitate cu prevederile Legii contenciosului administrativ, cererile privind
constatarea circumstanțelor care justifică suspendarea activității consiliului raional se
soluționează de către :
a) judecătorie
b) Curtea de Apel
c) Curtea Supremă de Justi ție.

55. În conformitate cu prevederile Legii contenciosului administrativ, verificarea legalită ții
hotărîrilor Comisiei Electorale Centrale cu privire la încălcarea legislației electorale se
efectuează de către :
a) Curtea Constitu țională
b) Curtea de Apel Chi șinău
c) Curtea Supremă de Justi ție.

56. În conformitate cu prevederile Legii contenciosului administrativ, actul administrativ cu
caracter normativ considerat ilegal poate fi atacat
a) în termen de 30 de zile de la data adoptării
b) în termen de un an de la data adoptării

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

111 c) oricînd

57. În conformitate cu prevederile Legii contenciosului administrativ, j udecătorul decide
primirea cererii de chemare în judecată sau respingerea acesteia în termen de
a) 3 zile de la data depunerii
b) 7 zile de la data depunerii
c) 15 zile de la data depunerii

58. În conformitate cu prevederile Legii contenciosului administrativ, hotărîrea instanței de
contencios administrativ asupra acțiunii judecate în fond poate fi atacată cu recurs, în termen
de
a) 3 zile de la data pronunțării sau de la data comunicării hotărîrii integrale
b) 15 zile de la data pronunțării sau de la data comunicării hotărîrii integrale
c) 30 zile de la data pronunțării sau de la data comunicării hotărîrii integrale

59. În conformitate cu prevederile Legii contenciosului administrativ, instanța de contencios
administrativ care a adoptat hotărîrea în fond va trimite o copie a hotărîrii pîrîtului pentru
executare și alta – instanței de drept comun de la sediul pîrîtului pentru controlul executării
hotărîrii în termen de
a) 3 zile de la data la care hotărîrea devine irevocabilă
b) 7 zile de la data la care hotărîrea devine irevocabilă
c) 15 zile de la data la care hotărîrea devine irevocabilă

60. În conformitate cu prevederile Legii contenciosului administrativ, hotărîrea instantei de
contencios administrativ se execută în termenul stabilit în dispozitivul ei, iar în cazul în care
termenul nu este stipulat
a) în cel mult 7 zile de la data la ca re hotărîrea devine irevocabilă
b) în cel mult 15 zile de la data la care hotărîrea devine irevocabilă
c) în cel mult 30 de zile de la data la care hotărîrea devine irevocabilă

Drept constituțional

1. Conform Constituției, cea mai gravă crimă împotriva poporului constituie
a) uzurparea puterii de stat
b) genocidul
c) terorismul

2.Dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale
ale omului la care Republica Moldova este parte și legile ei interne:

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

112 a) prioritate au reglementările internaționale
b) prioritate au regl ementările interne
c) reglementările interne și cele internaționale au forță juridică egală

3. Cetățenii Republicii Moldova pot fi extrădați
a) în baza unui tratat internațional la care Republica Moldova este parte
b) în condiții de reciprocitate
c) cetăț enii Republicii Moldova nu pot fi extrădați

4. Conform Constituției, în Republica Moldova
a) nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiție
b) accesul la justiție poate fi îngrădit în interesele securității naționale
c) accesul la justiție poate fi îngr ădit în scopul protejării drepturilor, libertăților și demnității altor
persoane

5. Conform Constituției, orice persoană acuzată de un delict
a) este prezumată nevinovată pînă cînd vinovăția sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui
proces judiciar public
b) este prezumată nevinovată pînă cînd vinovăția sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui
proces judiciar public, în cadrul căruia i s -au asigurat toate garanțiile necesare apărării sale
c) este prezumată vinovată pînă cînd nevinovăția sa va f i dovedită în mod legal, în cursul unui
proces judiciar public, în cadrul căruia i s -au asigurat toate garanțiile necesare apărării sale

6. Conform Constituției, în Republica Moldova
a) pedeapsa cu moartea este abolită
b) este instituit un moratoriu asup ra aplicării pedepsei cu moartea
c) pedeapsa capitală, ca excepție, poate fi aplicată, în condițiile legii, doar în baza unei sentințe de
judecată

7. Conform Constituției, în Republica Moldova
a) reținerea nu poate depăși 24 de ore
b) reținerea nu poate d epăși 48 de ore
c) reținerea nu poate depăși 72 de ore

8. Conform Constituției, în Republica Moldova a restarea se face în temeiul unui mandat
a) emis de procuror, pentru o durată de cel mult 72 de ore
b) emis de procuror, pentru o durată de cel mult 30 de zile
c) emis de judecător, pentru o durată de cel mult 30 de zile

9. Conform Constituției, t ermenul arestării poate fi prelungit numai de către

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

113 a) judecător sau de către instanța judecătorească, cel mult pînă la 12 luni
b) procuror, cel mult pînă la 12 luni
c) procuror, cel mult pînă la 6 luni
10. Conform Constituției, în Republica Moldova motivele reținerii și învinuirea
a) se aduc la cunoștință numai în prezența procurorului
b) se aduc la cunoștință numai în prezența unui avocat, ales sau numit din ofi ciu
c) se aduc la cunoștință numai în prezența judecătorului

11. Conform Constituției, în Republica Moldova fiecare om
a) are dreptul să reacționeze independent, prin orice mijloace, la încălcarea drepturilor și
libertăților sale
b) este obligat să reacț ioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor și
libertăților sale
c) are dreptul să reacționeze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor și
libertăților sale

12. Conform Constituției Republicii Moldova, în to t cursul procesului părțile au dreptul
a) să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu
b) să fie asistate de un avocat parlamentar
c) să fie asistate de un jurist calificat

13. Conform Constituției Republicii Moldova, amestecul în activitatea persoanelor care
exercită apărarea în limitele prevăzute
a) se admite doar cu acordul instan ței de judecată
b) se pedepsește prin lege
c) se admite doar în scopul asigurării securită ții naționale

14. Conform Constituției Republicii Moldova, perchezițiile și cercetările la fața locului
a) pot fi efectuate numai în caz de delict flagrant
b) pot fi efectuate numai în situații excepționale
c) pot fi efectuate numai în condițiile legii

15. Conform Constituției Republicii Moldova, voința poporului se exprimă pr in alegeri libere,
care au loc prin sufragiu
a) universal, egal, direct, secret și liber exprimat
b) universal, egal, indirect, obligatoriu, secret și liber exprimat
c) universal, egal, direct, obligatoriu, secret și liber exprimat

16. Conform Constituție i Republicii Moldova, Cetățenii Republicii Moldova au drept de vot

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

114 a) de la vîrsta de 18 ani, împliniți pînă în ziua alegerilor inclusiv, excepție făcînd cei condamnați
în modul stabilit de lege
b) la vîrsta de 18 ani, împliniți pînă în ziua alegerilor inc lusiv, excepție făcînd cei puși sub
interdicție în modul stabilit de lege
c) de la vîrsta de 18 ani, împliniți pînă în ziua alegerilor inclusiv, excepție făcînd cei puși sub
interdicție în modul stabilit de Comisia Electorală Centrală.

17. Conform Constit uției Republicii Moldova, accesul la o funcție publică se asigură
a) oricărui cetățean
b) oricărei persoane
c) oricărei persoane alese prin concurs

18. Conform Constituției Republicii Moldova, sînt neconstituționale partidele politice care
a) militează îm potriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a suveranității și
independenței, a integrității teritoriale a Republicii Moldova
b) sunt constituite din cetă țeni străini
c) sunt finan țate din străinătate
19. În conformitate cu prevederile Legii privind partidele politice, înregistrarea partidului
politic se face de către
a) Ministerul Justi ției
b) Camera Înregistrării de Stat
c) Guvern

20. În conformitate cu prevederile Legii privind partidele politice, decizia privind refuzul
înregistrăr ii partidului politic poate fi atacată la
a) Curtea Constitu țională
b) Curtea Supremă de Justi ție
c) Curtea de Apel Chi șinău

21. În conformitate cu prevederile Legii privind partidele politice, pentru obliga țiile
contractate partidele politice
a) răspund cu propriul patrimoniu și patrimoniul membrilor săi
b) răspund cu propriul patrimoniu
c) răspund cu patrimoniul membrilor săi

22. În conformitate cu prevederile Legii privind partidele politice, activitatea partidului
politic poate fi limitată prin hotărî rea
a) Ministerului Justi ției
b) Curții Supreme de Justi ție
c) Curții de Apel Chi șinău

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

115
23. În conformitate cu prevederile Legii privind partidele politice, partidului politic poate fi
dizolvat prin hotărîrea
a) Curții de Apel Chi șinău
b) Curții Supreme de Justiție
c) Ministerului Justi ției

24.Conform Constituției Republicii Moldova, de dreptul de a întemeia și de a se afilia la
sindicate dispune
a) orice salariat, cu excepția funcționarilor publici
b) orice salariat, cu excepția cetățenilor străini și a apatrizilor
c) orice salariat

25. Conform Constituției Republicii Moldova, durata săptămînii de muncă este de cel mult
a) 40 de ore
b) 72 de ore
c) 48 de ore

26. Conform Constituției Republicii Moldova, grevele pot fi declanșate numai în scopul
apărării
a) intereselor profesionale cu caracter politic, economic și social ale salariaților
b) intereselor profesionale cu caracter politic, juridic, economic și social ale salariaților
c) intereselor profesionale cu caracter economic și social ale salariaților

27. Conform Constituției Republicii Moldova
a) nimeni nu poate fi expropriat în nici o circumstanță
b) nimeni nu poate fi expropriat decît pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii,
cu dreaptă și prealabilă despăgubire
c) nimeni nu poa te fi expropriat decît pentru o cauză de utilitate publică, stabilită de instan ț a de
judecată, cu dreaptă și prealabilă despăgubire

28. Conform Constituției Republicii Moldova, a verea dobîndită licit
a) nu poate fi confiscată
b) poate fi confiscată în ba za hotărîrii judecătore ști pentru o cauză de utilitate publică
c) poate fi confiscată în baza hotărîrii judecătore ști cu dreaptă și prealabilă despăgubire

29. Conform Constituției Republicii Moldova, pentru prejudiciile cauzate prin erorile
săvîrșite în p rocesele penale de către instanțele judecătorești
a) statul nu poartă răspundere
b) statul răspunde în conformitate cu prevederile tratatelor interna ționale

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

116 c) statul răspunde patrimonial

30. În conformitate cu prevederile Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin
acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instan țelor judecătore ști,
cererea de chemare în judecată privind repararea prejudiciului se depune în termen de
a) trei ani de la data apariției drept ului la repararea prejudiciului
b) un an de la data apariției dreptului la repararea prejudiciului
c) șase luni de la data apariției dreptului la repararea prejudiciului

31. În conformitate cu prevederile Legii privind modul de reparare a prejudiciului ca uzat prin
acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instan țelor judecătore ști,
cererea de chemare în judecată privind repararea prejudiciului se depune împotriva statului,
reprezentat de
a) Procuratura Generală
b) Agentul Guvernamental
c) Ministerul Justi ției

32. Conform Constituției Republicii Moldova, Parlamentul adoptă
a) legi, hotărîri și regulamente
b) legi, hotărîri și moțiuni
c) legi, hotărîri și rezolu ții

33. Conform Constituției Republicii Moldova, Pre ședintele Parlamentului poate fi revocat
din funcție cu votul
a) majorită ții deputa ților prezen ți la ședință
b) majorită ții deputa ților aleși
c) a 2/3 din numărul tuturor deputa ților

34. Conform Constituției Republicii Moldova, direcțiile principale ale politici i interne și
externe a statului sînt aprobate de
a) Parlament
b) Guvern
c) Președintele Republicii Moldova

35. Conform Constituției Republicii Moldova, tratatele internaționale încheiate de Republica
Moldova sînt ratificate de către:
a) Parlament
b) Guv ern
c) Președintele Republicii Moldova

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

117 36. Conform Constituției Republicii Moldova, actele privind amnistia sînt adoptate de către
a) Președintele Republicii Moldova
b) Parlament
c) instanțele de judecată

37. În conformitate cu prevederile Legii despre s tatutul deputatului în Parlament, persoanele
mandatate de Parlament cu misiuni temporare în organele centrale ale administrației de stat pot
cumula exercitarea acestei misiuni cu mandatul de deputat pe o durată de cel mult
a) o lună
b) trei luni
c) șase lu ni

38. Conform Constituției Republicii Moldova, d eputatul nu poate fi reținut, arestat,
percheziționat
a) în nici o situație
b) cu excepția cazurilor de infracțiune flagrantă
c) decît pentru ac țiunile ce nu țin de exercitarea mandatului parlamentar

39. Î n conformitate cu prevederile Legii despre statutul deputatului în Parlament, în caz de
infracțiune flagrantă, deputatul poate fi reținut la domiciliu numai cu încuviințarea prealabilă
a Procurorului General pe o durată de
a) 3 ore
b) 24 de ore
c) 72 de o re

40. În conformitate cu prevederile Legii despre statutul deputatului în Parlament, acțiunea
penală împotriva deputatului poate fi intentată
a) de Comisia juridică, numiri și imunită ți a Parlamentului
b) de Procurorul General și adjuncții acestuia
c) nu mai de Procurorul General

41. În conformitate cu prevederile Legii despre statutul deputatului în Parlament,
Parlamentul decide asupra cererii Procurorului General privind reținerea, arestul, percheziția
sau trimiterea în judecata penală ori contravențion ală a deputatului cu votul secret al
a) 2/3 din numărul deputa ților aleși
b) majorității deputaților aleși
c) majorită ții deputa ților prezen ți la ședință

42. Conform Constituției Republicii Moldova, pentru voturile sau pentru opiniile exprimate
în exerci tarea mandatului deputatul

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

118 a) nu poate fi atras la răspundere juridică
b) poate fi atras la răspundere disciplinară
c) poate fi atras la răspundere constituțională

43. Conform Constituției Republicii Moldova, dreptul de inițiativă legislativă aparține
a) deputaților în Parlament, Președintelui Republicii Moldova, Guvernului, Adunării Populare a
unității teritoriale autonome Găgăuzia
b) deputaților în Parlament, Președintelui Republicii Moldova, Guvernului, cel puțin 200 mii de
cetățeni cu drept de vot
c) deputaților în Parlament, Președintelui Republicii Moldova, Guvernului

44. Conform Constituției Republicii Moldova, legea intră în vigoare
a) la data publicării sau la data adoptării
b) la data publicării
c) la data publicării sau la data prevăzută în te xtul ei

45. Conform Constituției Republicii Moldova, punerea sub acuzare a Președintelui Republicii
Moldova se face
a) de către Procurorul General
b) de către Curea Constituțională
c) de Parlament, cu votul a cel puțin două treimi din numărul deputaților aleși

46. Conform Constituției Republicii Moldova, în cazul în care Președintele Republicii
săvîrșește o infracțiune, competența de judecată aparține
a) Curții Constituționale
b) Curții Supreme de Justiție
c) Parlamentului

47. Conform Constituției Re publicii Moldova, grațierea individuală este acordată de către
a) Președintele Republicii Moldova
b) instanța de judecată
c) Parlament

48. Conform Constituției Republicii Moldova, î n cazul săvîrșirii unor fapte prin care încalcă
prevederile Constituție i, Președintele Republicii poate fi demis de către
a) Curtea Constituțională
b) Parlament cu votul a două treimi din numărul deputaților aleși
c) Curtea Supremă de Justiție

49. Conform Constituției Republicii Moldova, justiția se înfăptuiește

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

119 a) în nume le statului
b) în numele legii
c) în numele poporului

50. Conform Constituției Republicii Moldova, justiția se înfăptuiește prin
a) Curtea Supremă de Justiție, curțile de apel și judecătorii
b) Curtea Constituțională, Curtea Supremă de Justiție, curțile de apel și judecătorii
c) Curtea Supremă de Justiție, curțile de apel, tribunale și judecătorii

51. Conform Constituției Republicii Moldova, înființarea instanțelor extraordinare
a) este permisă în baza tratatelor internaționale
b) este interzisă
c) este permisă pentru anumite categorii de cauze

52. Conform Constituției Republicii Moldova, judecătorii cur ților de apel și ai judecătoriilor
se numesc în funcție de
a) Președintele Republicii Moldova
b) Parlament
c) Consiliul Superior al Magistraturii

53. În conformitate cu prevederile Legii privind organizarea judecătorească, controlul asupra
judecătoriilor, curților de apel în probleme organizatorice se exercită de către
a) Ministerul Justi ției
b) Curtea Supremă de Justi ție
c) Consiliul Superior al Magistra turii

54. Conform Constituției Republicii Moldova, judecătorii Curții Supreme de Justiție se
numesc în funcție de
a) Președintele Republicii Moldova
b) Parlament
c) Consiliul Superior al Magistraturii

55. În conformitate cu prevederile Legii cu privire l a Consiliul Superior al Magistraturii,
hotărîrile Consiliului Superior al Magistraturii pot fi contestate, de orice persoană interesată,
în termen de 15 zile din momentul comunicării, la
a) Curtea Constitu țională
b) Curtea Supremă de Justi ție
c) Curtea de Apel Chișinău

56. Conform Constituției Republicii Moldova, Procurorul General este numit în funcție de

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

120 a) Președintele Republicii Moldova la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor
b) Parlament la propunerea Președintelui Republicii Moldova
c) Par lament la propunerea Președintelui acestuia

57. Conform Constituției Republicii Moldova, membrii Curții de Conturi sînt numit în funcție
de
a) Parlament la propunerea Președintelui acesteia
b) Parlament la propunerea Președintelui Republicii Moldova
c) Președintele Republicii Moldova cu acordul prealabil al Parlamentului

58. Conform Constituției Republicii Moldova, în activitatea sa Curtea Constituțională se
supune numai
a) poporului
b) Parlamentului
c) Constituției

59. Conform Constituției Republici i Moldova, interpretarea Constituției se face de
a) Parlament
b) Curtea Supremă de Justi ție
c) Curtea Constituțională

60. Conform Constituției Republicii Moldova, membrii Curții Constituționale sînt numiți:
a) doi judecători de Parlament, doi de Președin tele Republicii și doi de Consiliul Superior al
Magistraturii
b) doi judecători de Parlament, doi de Guvern și doi de Consiliul Superior al Magistraturii
c) doi judecători de Parlament, doi de Președintele Republicii și doi de Curtea Supremă de Justiție

61. În conformitate cu prevederile Legii cu privire la Curtea Constitu țională, judecătorul
Curții Constituționale nu poate fi trimis în judecată contravențională sau penală fără
încuviințarea prealabilă a
a) Parlamentului
b) Consiliului Superior al Magistra turii
c) Curții Constitu ționale

62. În conformitate cu prevederile Codului Jurisdic ției Constituționale, urmărirea
disciplinară a judecătorului Curții Constituționale poate fi pornită numai în temeiul unei
sesizări, făcute în scris de
a) Procurorul Gener al
b) Consiliul Superior al Magistraturii
c) autoritățile competente să numească judecători în Curtea Constituțională

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

121
63. În conformitate cu prevederile Legii cu privire la Curtea Constitu țională, Curtea
Constituțională trebuie să soluționeze sesizarea în termen de
a) o lună de la data primirii materialelor
b) șase luni de la data primirii materialelor
c) un an de la data primirii materialelor

64. Conform Constituției Republicii Moldova, hotărîrile Cur ții Constitu ționale
a) pot fi atacate în Curtea Suprem ă de Justi ție
b) pot fi atacate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului
c) sunt definitive și nu pot fi atacate

65. În conformitate cu prevederile Codului Jurisdic ției Constituționale, revizuirea hotărîrilor
Curții Constitu ționale se efectuează numai la inițiativa
a) subiec ților cu drept de sesizare
b) Curții Europene a Drepturilor Omului
c) Curții Constitu ționale

66. Conform Constituției Republicii Moldova, legile și alte acte normative sau unele părți ale
acestora declarate neconstituționale devin nul e
a) din momentul adoptării hotărîrii corespunzătoare a Curții Constituționale
b) de la data publicării hotărîrii corespunzătoare a Curții Constituționale
c) de la data adoptării actului declarat drept neconstitu țional

67. Conform Constituției Republicii Moldova, revizuirea acesteia poate fi inițiată de
a) un număr de cel puțin 200 000 de cetățeni cu drept de vot, un număr de cel puțin o treime de
deputați, Guvern
b) un număr de cel puțin 200 000 de cetățeni cu drept de vot, un număr de cel puțin o treime de
deputați, Președintele Republicii, Guvern
c) deputații în Parlament, Președintele Republicii Moldova, Guvernul, Adunarea Populară a
unității teritoriale autonome Găgăuzia

68. Conform Constituției Republicii Moldova, nici o revizuire a acesteia nu poa te fi făcută
dacă
a) afectează caracterul suveran, independent și unitar al statului, precum și neutralitatea
permanentă a statului
b) limitează atribuțiile Parlamentului
c) are ca rezultat suprimarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilo r sau a
garanțiilor acestora

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

122 69. În conformitate cu prevederile Legii cu privire la avoca ții parlamentari, a vocații
parlamentari nu pot fi trași la răspundere penală sau administrativă fără acordul prealabil al
a) Parlamentului
b) Centrului pentru Dreptu rile Omului
c) Consiliului Superior al Magistraturii

70. În conformitate cu prevederile Legii cu privire la avoca ții parlamentari, cererea adresată
avocatului parlamentar se depune pînă la expirarea
a) a șase luni din ziua încălcării drepturilor constituț ionale ale petiționarului sau din ziua cînd
acesta a aflat despre încălcare
b) unui an din ziua încălcării drepturilor constituționale ale petiționarului sau din ziua cînd acesta
a aflat despre încălcare
c) a trei ani din ziua încălcării drepturilor consti tuționale ale petiționarului sau din ziua cînd
acesta a aflat despre încălcare

71. În conformitate cu prevederile Legii cetă țeniei Republicii Moldova, copilul găsit pe
teritoriul Republicii Moldova este considerat cetățean al ei, atît timp cît nu este dov edit
contrariul, pînă la atingerea vîrstei de
a) 14 ani
b) 16 ani
c) 18 ani

72. În conformitate cu prevederile Legii cetă țeniei Republicii Moldova, cetățenia poate fi
retrasă
a) prin decretul Președintelui Republicii Moldova
b) prin hotărîrea Cur ții de Ap el
c) prin hotărîrea Cur ții Supreme de Justi ție

73. În conformitate cu prevederile Legii cetă țeniei Republicii Moldova, termenul de examinare
a cererilor privind cetățenia Republicii Moldova nu poate depăși
a) o lună
b) șase luni
c) un an

74. În conformi tate cu prevederile Legii cetă țeniei Republicii Moldova, decretul Președintelui
Republicii Moldova în problema cetățeniei
a) poate fi atacat în Curtea de Apel
b) poate fi atacat în Curtea Supremă de Justi ție
c) poate fi atacat la Curtea Constitu țională

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

123 75. În conformitate cu prevederile Legii privind cultele religioase și părțile lor componente,
activitatea cultelor religioase și a părților lor componente poate fi suspendată de către
a) Ministerul Justi ției
b) Guvern
c) instanța de judecată

76. În con formitate cu prevederile Legii privind accesul la informa ție, informațiile și
documentele solicitate vor fi puse la dispoziția solicitantului din momentul în care vor fi
disponibile pentru a fi furnizate, dar nu mai tîrziu de
a) 10 zile lucrătoare de la d ata înregistrării cererii de acces la informație
b) 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de acces la informație
c) 30 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de acces la informație

77. În conformitate cu prevederile Legii privind a ccesul la informa ție, în cazul în care
persoana consideră că drepturile sau interesele legitime în ceea ce privește accesul la informații
i-au fost lezate, ea poate contesta acțiunile sau inacțiunea furnizorului de informații la
conducerea acestuia și/sau la organul ierarhic superior al furnizorului în termen de
a) 15 de zile de la data cînd a aflat sau trebuia să afle despre încălcare
b) 30 de zile de la data cînd a aflat sau trebuia să afle despre încălcare
c) 6 luni de la data cînd a aflat sau trebuia s ă afle despre încălcare

78. În conformitate cu prevederile Legii privind întrunirile, o rice persoană care intenționează
să desfășoare o întrunire notifică în scris, printr -o declarație prealabilă, autoritatea
administrației publice locale cu cel puțin
a) 5 zile înainte de data desfășurării întrunirii
b) 10 zile înainte de data desfășurării întrunirii
c) 15 zile înainte de data desfășurării întrunirii

79. În conformitate cu prevederile Legii privind întrunirile, hotărîrea privind interzicerea
desfășurării întrunirilor poate fi luată de către
a) autoritatea administra ției publice locale
b) organele afacerilor interne
c) instanța de judecată

80. În conformitate cu prevederile Legii cu privire la libertatea de exprimare, persoana care se
consideră defăimată poate adresa o cerere prealabilă autorului informației și/sau persoanei
juridice care a răspîndit -o în termen de:
a) 15 de zile de la data la care persoana a aflat sau trebuia să afle despre informația defăimătoare
b) 20 de zile de la data la care persoa na a aflat sau trebuia să afle despre informația defăimătoare
c) 30 de zile de la data la care persoana a aflat sau trebuia să afle despre informația defăimătoare

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

124
Procedura și Practica Curții Europene a Drepturilor Omului

1. Sunt oare obligatorii hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului?
a) Nu, hotărârile CEDO au caracter de recomandare;
b) Da, Guvernele sunt obligate să se conformeze hotărârilor CEDO ;
c) Hotărârile CEDO sunt obligatorii doar atunci când acest fapt este expres indicat în
hotărâre.

2. În ce termen urmează a fi depusă cererea la CEDO?
a) în termen de 3 luni de la epuizarea căilor de recurs interne;
b) în termen de 6 luni de la epuizarea căilor de recurs interne ;
c) în termen de 12 luni de la epuizarea căilor de recurs interne;

3. Cum are loc repunerea în termenul de depunere a cererii la CEDO?
a) prin decizia Camerei din 7 judecători a CEDO;
b) prin decizia pre ședintelui Camerei CEDO;
c) la CEDO nu există institu ția repunerii în termenul de depunere a cererii .

4. Din ce moment se consideră că cererea la CEDO a fost depusă?
a) din momentul semnării cererii de către reclamant;
b) din momentul primirii cererii de către CEDO;
c) din momentul expedierii cererii .

5. În ce limbă trebuie întocmită cererea la CEDO?
a) în oricare din limbile oficiale din țările membre la Conven ția E uropeană pentru
Drepturile Omului ;
b) în una din limbile oficiale ale CEDO (engleza fie franceza);
c) în orice limbă.

6. Cine poate fi reprezentant al reclamantului în procedurile CEDO?
a) doar un avocat din țara împotriva căreia este depusă cererea;
b) orice avocat din țările membre la Conven ția Europeană pentru Drepturile Omului;
c) orice persoană aleasă de reclamant, indiferent de faptul dacă este avocat .

7. Faptul că CEDO a înregistrat cererea (i -a dat un număr și o denumire) însemnă că:
a) cererea are șanse mari de su cces;
b) doar că cererea a fost primită de CEDO, procedura de acordare a numărului și
denumirii fiind obligatorie pentru fiecare cerere depusă ;
c) cererea va fi în curând comunicată Guvernului.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

125
8. În ce limbă urmează a fi prezentate observa țiile părților în proc edurile CEDO?
a) în una din limbile oficiale ale CEDO(engleza fie franceza), decât dacă CEDO decide
altfel ;
b) obligatoriu, în limba în care a fost depusă cererea la CEDO;
c) în oricare din limbile oficiale din țările membre la Conven ția Europeană pentru
Dreptur ile Omului.

9. Ce se va întâmpla în cazul în care reclamantul sau reprezentantul acestuia nu va răspunde
la solicitările CEDO?
a) cererea ar putea fi scoasă de pe rol;
b) CEDO va examina cererea, însă doar în baza materialelor de ținute (tragând concluzii
pe care le consideră adecvate.);
c) reclamantul ar putea fi amendat.

10. Examinarea preten țiilor cu privire la care drepturi ține de competența CEDO?
a) doar a celor prevăzute de Conven ția Europeană pentru Drepturile Omului;
b) doar a celor prevăzute de Conven ția Europeană pentru Drepturile Omului și
protocoalele la aceasta ;
c) doar a celor prevăzute de Conven ția Europeană pentru Drepturile Omului,
protocoalele la aceasta și Constitu ția țării împotriva căreia se depune cererea.

11. Este oare competentă CEDO să examineze preten țiile care vizează situa țiile juridice ce s –
au epuizat până la intrarea în vigoare a CEDO pentru statul respectiv?
a) CEDO nu are competen ță să examineze astfel de preten ții;
b) CEDO le va examina doar dacă situa țiile juridice s -au finalizat cu mai pu țin de 3 luni
până la intrarea în vigoare a CEDO pentru statul respectiv;
c) CEDO le va putea examina doar cu acordul Guvernului.

12. Cine poate depune o cerere individuală la CEDO;
a) doar persoana fizică;
b) orice persoană fizică sau juridică care -și are reședința în statul pe c are-l acționează;
c) orice persoană fizică, organiza ție neguvernamentală sau orice grup de particulari .

13. Care căi de recurs interne nu urmează a fi epuizate până la depunerea cererii la CEDO?
a) recursul ordinar;
b) procedurile care nu dau certitudinea că recla mantul va avea succes;
c) procedurile care nu pot remedia situa ția reclamantului .

14. Este oare autorizată de CEDO pedeapsa capitală?

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

126 a) pedepasa capitală nu este autorizată de CEDO ;
b) pedeapsa capitală este autorizată de CEDO;
c) în fiecare caz, pedeapsa capitală poa te fi executată doar cu acordul CEDO.

15. Cum poate fi contestată decizia ”judecătorului unic” al CEDO prin care o cerere a fost
declarată inadmisibilă?
a) această decizie nu este susceptibilă de atac ;
b) această decizie se contestă în camera din 7 judecători;
c) această decizie se contestă la Marea Cameră a CEDO.

16. Cum poate fi contestată hotărârea Camerei din 7 judecători?
a) această hotărâre nu este susceptibilă de atac;
b) această decizie se contestă la Plenul CEDO;
c) această decizie nu se contestă, dar păr țile pot solicit a în anumite circumstan țe ca
dosarul s ă fie examinat de Marea Camer ă a CEDO .

17. Care sunt consecințele juridice al neexecutării hotărârilor CEDO?
a) hotărârile CEDO au caracter de recomandare și neexecutarea lor nu poate atrage
vreo consecin ță;
b) pentru neexecut area hotărârilor CEDO pot fi aplicate sanc țiunile prevăzute de
Statutul Consiliului Europei ;
c) neexecutarea hotărârilor CEDO nu poate atrage sanc țiuni, însă va afecta imaginea
țării.

18. De către cine sunt ale și judecătorii CEDO?
a) de către statul care propune judecătorul;
b) de către Asambleea Parlamentară a CoE, din lista propusă de CEDO;
c) de către Asambleea Parlamentară a CoE, din lista propusă de fiecare stat .

Dreptul muncii

1.Contractul colectiv de muncă este un act:
a) juridic, ce reglementează raporturil e de muncă, social -economice și profesionale dintre
angajator și salariați la întreprinderi, în instituții, organizații;
b) normativ, ce determină drepturile și obligațiunile reciproce între salariat și angajator;
c) politic, ce reglementează relațiile soc ial-economice între sidicate și patronate.
2. Refuzul neîntemiat de a angaja la lucru este:
a) acceptat;
b) interzis ;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

127 c) permis.
3. Contractul individual de muncă poate fi încheiat în formă:
a) verbală sau scrisă;
b) verbală și scrisă;
c) scrisă.

4. Încheierea contractului individual de muncă se legalizează prin:
a) notă explicativă;
b) ordin;
c) raport.

5. Încheierea contractului individual de muncă cu un salariat, invitat la lucru prin transferare
dintr -o altă întreprindere (instituție, organizație) pe baza acordului intervenit între
conducătorii întreprinderilor (instituțiilor organizațiilor) și a salariatului:
a) se poate refuza;
b) nu se poate refuza ;
c) poate avea loc doar după expirarea termenului de probă.

6. La încheierea contractului individual de muncă se prezintă:
a) doar documnetele prevăzute de lege;
b) toate actele solicitate de angajator;
c) toate documentele prevăzute de instrucțiunile interne ale întreprinderii, instituției sau
organizației.

7. La angajarea persoanelor care n -au implinit vîrsta de opsprezece ani proba de încercare:
a) nu se stabilște;
b) se stabilește;
c) se stabilește pe o jumătate de termen.

8. Munca unei persoane condamnate prestată în condiții normale în perioada de detenție sau de
liberare condiționată de pedeapsă înainte de termen:
a) se consideră munca for țată;
b) nu se consideră munca forțată;
c) poate fi considerată munca forțată în condițiile prevăzute de lege.

9. Odihnă, asigurată prin stabilirea duratei normale a timpului de muncă, prin reducerea
timpului de muncă pentru unele profesii și categorii de salar iați, prin acordarea zilelor de
repaus și de sărbătoare nelucrătoare, a concediilor anuale plătite este:
a) un drept garantat al salariatului;
b) o obligațiune a salariatului;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

128 c) o garanție oferită salariatului de către angajator.

10. Nivelul minim al drepturilor și garanțiilor de muncă pentru salariați se stabilește de:
a) contractul individual de muncă;
b) Codul muncii;
c) contractul colectiv de muncă.

11. Clauzele din contractile individuale de muncă, care înrăutățesc situația salariaților în
comparație cu legislația m uncii:
a) sînt legale ori posibile;
b) produc efecte juridice pînă la contestarea lor în instanțe de judecată;
c) sînt nule și nu produc efecte juridice.
12. Sindicatele sînt:
a) parteneri ai salariaților;
b) reprezentanți ai angajatorului;
c) reprezentanți ai sa lariaților.

13. Contractul colectiv de muncă în cadrul filialelor sau reprezentanțelor întreprinderii:
a) nu poate fi încheiat;
b) poate fi încheiat doar în cazul cînd numărul salariaților în cadrul filialei sau
reprezentanței depășește 30 de persoane;
c) poate fi încheiat.

14. Dacă, în decurs de 3 luni din ziua derulării negocierilor colective privind semnarea
contractului colectiv de muncă, nu s -a ajuns la o înțelegere asupra unor prevederi ale
proiectului contractului colectiv de muncă, părțile:
a) sunt obligate să continuie negocierile;
b) au dreptul să semneze contractul doar pentru clauzele negociate;
c) sînt obligate să semneze contractul în varianta propusă de angajator.

15Contractul colectiv de muncă se încheie pe un termen:
a) de 3 ani;
b) stabilit de părți însă nu mai puțin de un an;
c) stabilit liber de părți.

16. Contractul colectiv de muncă:
a) nu se înregistrează;
b) se înregistrează doar pentru cazurile expres prevăzute de părți;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

129 c) se depun de una dintre părțile semnatare pentru înregistrare la inspectoratul teritorial de
muncă.

17. La încheierea contractului individual de muncă, persoana trebuie să aibă vârsta minimă de:
a) 15 ani;
b) 16 ani;
c) 18 ani.

18. Neîncheierea în forma scrisă a contractului individual de muncă :
a) se sancționează cu nulitatea absolută a contractului de muncă;
b) se sancționează cu nulitatea relativă a contractului;
c) nu afectează valabilitatea contractului individual de muncă.

19.Încadrarea în muncă a cetățenilor străini este:
a) interzisă de lege;
b) permisă de lege independent de îndeplinirea vreunei formalități;
c) condiționată de obținerea permisului de muncă;

20. Încheierea contractului individual de muncă pe durată nedeterminată:
a) constituie o obligație a angajatorului cu excepția prevăzută de lege;
b) este interzisă de lege;
c) nu este posibilă dacă salariatul refuză.

21. Beneficiază de reducere a timpului de lucru:
a) persoanele cu funcții de conducere;
b) tinerii în vârstă de până la 18 ani;
c) specialiștii.

22. Munca suplimentară se compensează :
a) în bani;
b) prin acordarea de timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile;
c) prin acordarea de timp liber corespunzător în următoarele 60 de zile.

23. Nu pot presta muncă de noapte:
a) tinerii în vârstă de până la 18 ani;
b) salariații din sectorul bugetar;
c) specialiștii.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

130

24. Salariatul cu care se desface contractul individual de muncă din ini țiativa angajatorului
beneficiază de:
a) o compensație materială;
b) continuitatea vechimii în muncă;
c) dreptul de a contesta în instanță de judecată decizia de desfacere.

25. Suspendarea contractului individual de muncă la inițiativa angajatorului în următoarele
situații:
a) în cazul concediului de studii;
b) pe durata concediului medical;
c) pe durata anchetei de serviciu .

26. Este admisibil ă desfacerea contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului în
cazurile:
a) concediului de maternitate;
b) cât îngrijește copilul bolnav în vârstă de până la 3 ani;
c) încălcarea repetată a disciplinei muncii.

27. Deplasarea de servici u poate fi dispusă pe o perioadă de:
a) 60 de zile, fără posibilitatea prelungirii;
b) 30 de zile, fără posibilitatea prelungirii;
c) 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii cu cel mult încă 60 de zile.

28. Detașarea:
a) încetează la cererea salari atului;
b) are caracter facultativ pentru salariat;
c) presupune modificarea locului muncii.

29. Cererea salariatului de încetare unilaterală a contractului individual de muncă (demisia)
trebuie :
a) motivată;
b) înregistrată de angajator;
c) prezen tată verbal.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

131

30. În cazul demisiei, salariatul, care ocupă o funcție de execuție, trebuie să -i acorde
angajatorului un termen de preaviz de:
a) 30 de zile;
b) 14 zile calendaristice;
c) 30 de zile, cu excepția cazului în care în contractul colectiv de muncă nu s -a
prevăzut un termen mai îndelungat.

31. Pe perioada satisfacerii serviciului militar în termen contractul individual de muncă al
salariatului :
a) încetează prin voința părților;
b) încetează la inițiativa angajatorului;
c) se suspendă d e drept în circumstanțe ce nu depend de voința părților.

32. Angajarea în cîmpul muncii prin concurs este obligatorie :
a) în cazul salariaților din sectorul bugetar;
b) pentru ocuparea unei funcții de conducere, atât în sectorul privat, cât și în unităț ile
bugetare;
c) dacă este prevăzută de acte normative.

33. Concedierea salariaților – membri al comitetului sindical:
a) este admisibilă numai pentru motive neimputabile;
b) nu poate interveni pentru motive imputabile;
c) cu acordul organului sindic al membru al căruia el este.

34. Suspendarea contractului individual de muncă intervine la inițiativa salariatului:
a) în cazul delegării;
b) ca sancțiune disciplinară;
c) în caz de ocupare a unei funcții elective .

35. Contractele colective de mun că își produc efectele de la:
a) data semnării sau de la data stabilită în contract;
b) data înregistrării;
c) momentul în care a fost atins acordul de voință între partenerii sociali.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

132 36.Reprezintă cauză de suspendare în circumstanțe ce nu depend de v oința părților a
contractului individual de muncă:
a) concediul parțial plătit pentru îngijirea copilului în vârstă de până la 3 ani;
b) detașarea;
c) concediul de maternitate .

37. Reprezintă cauză de suspendare a contractului individual de muncă la inițiativa
salariatului:
a) greva, în ce privește salariații greviști;
b) forța majoră;
c) pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 6 ani.

38. Reprezintă cauză de suspendare a contractului individual de muncă la inițiativa
angajatorului :
a) șom ajul tehnic;
b) concediul fără plată;
c) pe durata anchetei de serviciu.

39. Nu constituie clauze esențiale ce trebuie cuprinse obligatoriu în contractul individual de
muncă:
a) regimul de muncă și de odihnă;
b) durata contractului;
c) concediul de odihnă.

40. Detașarea reprezintă:
a) o încetare a contractului individual de muncă;
b) modificarea definitivă a locului muncii, prin actul unilateral al salariatului;
c) o modificare a contractului individual de muncă

41. Concediul de odihnă nu s e întrerupe automat când :
a) intervine o cauză de incapacitate temporară de muncă;
b) salariatul este chemat să satisfacă obligații militare, altele decât serviciul militar in termen;
c) salariatul încheie un nou contract de muncă prin cumul.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

133 42. Peri oada probei de încercare pentru salariați este pînă la:
a) 3 luni;
b) 1 lună;
c) 2 luni.

43. Perioada aflării salariatului în concediul medical:
a) se include în perioada de probă;
b) se include în perioada de probă doar cu acordul angajatorului;
c) nu se include în perioa da de probă.

44. Clauza privind perioada de probă:
a) se include în contractul individual de muncă;
b) este prevăzută de contractul colectiv de muncă;
c) nu se include în contractul individual de muncă.

45. La drepturile recunoscute de Codul muncii salariații:
a) pot renunța;
b) nu pot renunța;
c) pot renunța doar cu acordul angajatorului.

46. Ordinul de angajare:
a) se aduce la cunoștința salariatului sub semnătură;
b) se aduce la cunoștința salariatului în prezența celorlalți membri al colectivului de muncă:
c) nu se aduce la c unoștința salariatului.

47. Carnete de muncă se perfetează pentru toți salariații care lucrează în unitate mai mult de:
a) 3 zile lucrătoare;
b) 5 zile lucrătoare;
c) 10 zile lucrătoare.

48. Durata șomajului tehnic nu poate depăși:
a) 3 luni de fiecare dată;
b) 6 lun i în decursul unui an calendaristic;
c) 2 luni în decursul unui an calendaristic.

49. Constatarea nulității contractului individual de muncă:
a) produce efecte pentru viitor;
b) nu produce efecte pentru viitor;
c) produce efecte pentru viitor doar în cazul prevăzut d e instanța de judecată.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

134 50. Demisia este:
a) un drept al salriatului;
b) o obligațiune a salariatului;
c) o garanție oferită de angajator.

51. Datele referitoare la convingerile politice și religioase ale salariatului, precum și la viața
privată a acestuia:
a) pot f i obținute de angajator;
b) nu pot fi obținute de angajator;
c) pot fi obținute de angajator doar cu acordul salariatului.

52. Protecția datelor personale ale salariatului contra utilizării ilegale sau pierderii este
asigurată din contul :
a) salariatului;
b) angajato rului;
c) organizației sindicale.

53. Durata normală a timpului de muncă al salariaților din unități:
a) poate depăși 40 de ore pe săptămînă;
b) nu poate depăși 40 de ore pe săptămînă;
c) nu poate depăși 50 de ore pe săptămînă.

54. Pentru salariații în vîrstă de la 16 la 18 ani durata timpului de muncă :
a) constituie 35 de ore;
b) nu poate depăși 30 de ore;
c) constituie 40 de ore.

55. Retribuirea muncii în cazul timpului de muncă parțial se efectuează:
a) prin înțelegerea părților;
b) în coformitate cu acordul sindicatelor;
c) prop orțional timpului lucrat sau în funcție de volumul lucrului făcut.

56. Pentru salariații în vîrstă de pînă la 16 ani, durata săptămînală a timpului de muncă:
a) nu poate depăși 24 ore;
b) este de 30 ore;
c) este de 35 ore.

57. Împărțirea zilei de muncă pe segment e:
a) este permisă;
b) este interzisă;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

135 c) este admisă cu acordul scris al părților.

58. Munca în decursul a două schimburi successive:
a) este permisă;
b) este permisă cu acordul scris al salariatului;
c) este interzisă.

59. În cadrul programului zilnic de muncă, salaria tului trebuie să i se acorde o pauză de masă
de cel puțin:
a) o oră;
b) 30 de minute;
c) 2 ore.
60. Atragerea salariaților în vîrsta de pînă la 18 ani la munca în zile de repaus:
a) se permite;
b) este interzisă;
c) se permite cu acordul scris al salariatului și e miterea ordinului angajatorului.

61.Durata minimă a concediului de odihnă anual:
a) constituie 28 de zile lucrătoare;
b) 28 de zil calendaristice;
c) nu este stabilită.

62. Perioada aflării în concediu neplătit cu o durată mai mare de 14 zile calendaristice:
a) se include în vechimea în muncă, care dă dreptul la concediul de odihnă anual;
b) nu se include în vechimea în muncă, care dă dreptul la concediul de odihnă anual;
c) se include în vechimea în muncă, care dă dreptul la concediul de odihnă anual în caz
dacă este prev ăzut de regulamentul intern al unității,

63. Concediul de odihnă pentru primul an de muncă se acordă salariaților după expirarea :
a) 11 luni de muncă la unitatea respectivă;
b) 6 luni de muncă la unitatea respectivă, în caz dacă este prevăzut de contractul co lectiv
de muncă;
c) 6 luni de muncă la unitatea respectivă.

64. Neacordarea concediului de odihnă anual timp de 2 ani consecutive este:
a) permis ă;
b) permisă doar cu acordul scris al salariatului;
c) interzisă.

65 Înlocuirea concediului de odihnă anual nefolosit printr -o compensație în bani:

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

136 a) se admite;
b) se admite la solicitarea salariatului;
c) nu se admite.

66. Concediul neplătit din inițiativa salariatului poate fi acordat pe o durată de pînă la:
a) 45 de zile calendaristice;
b) 60 de zile calendaristice;
c) 60 de zile lucr ătoare.

67.Retribuirea muncii salariatului rechemat din concediul de odihnă anual se efectuează:
a) la un tarif dublu;
b) în baze generale;
c) în baze generale cu acordarea suplimentului.

68. Salariul minim pe țară este stabilit prin:
a) lege;
b) contractul colectiv de mu ncă;
c) hotărîre de Guvern.

69. Sistemul și condițiile de retribuire a muncii salariaților din sectorul bugetar se stabilesc
prin:
a) lege;
b) hotărîre de Guvern;
c) contractul colectiv de muncă.

70. Plata salariului în natură este:
a) interzisă;
b) permisă;
c) interzisă, cu excepți a cazurilor prevăzute de contractul individual ori colectiv de muncă.

71. Plata salariului pentru o lucrare ocazională, care durează mai puțin de 2 săptămîni se
efectuează:
a) în ordinea generală;
b) imediat după executarea acesteia;
c) în avans.

72. Reținerile din salar iu pentru achitarea datoriilor salariaților față de angajator se pot
face în baza ordinului acestuia pentru:
a) acoperirea venitului ratat de întreprindere;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

137 b) repararea prejudiciului material cauzat unității din vina salariatului în limitele salariului
mediu l unar;
c) acoperirea penalităților suportate de întreprindere.

73. Dacă eliberarea carnetului de muncă este reținută din vina angajatorului, salariatului:
a) i se plătește salariul mediu pentru tot timpul absenței forțate de la lucru, doar nu mai
mult de trei luni;
b) i se plătește salariul pentru toată perioada de reținere a carnetului de muncă;
c) nu i se plătește nici o recompensă.

74. La efectuarea lucrărilor de diferite categorii de calificare, salariatul este retribuit după:
a) tariful stabilit pentru fiecare muncă efectua tă în parte;
b) munca de calificare mai înaltă;
c) o muncă de calificare medie.

75. În caz de neîndeplinire a normelor de producție din vina angajatorului retribuirea
muncii:
a) se face pentru munca efectiv prestată de salariat;
b) se face pentru munca efectiv prestată d e salariat, dar nu mai puțin decît în mărimea unui
salariu mediu al salariatului calculat pentru aceeași perioadă de timp;
c) se face reieșind din cuantumul salariului obținut în condiții de îndeplinire a normelor de
producție.

76. Prezentarea informațiilor sala riatului referitoare la condițiile tehnice și organizatorice
care au fost puse la baza elaborării normelor de muncă: este
a) un drept al angajatorului;
b) o obligațiune a angajatorului;
c) o obligațiune a angajatorului în cazurile prevăzute de contractul individua l de muncă.

77. În caz de concediere în legătură cu lichidarea unității angajatorul este obligat să
preavizeze salariatul:
a) prin ordin;
b) prin ordin sub semnătură;
c) verbal în prezența reprezentantului organizației sindicale.

78. În caz de concediere în legătură cu lichidarea unității angajatorul este obligat să
preavizeze salariatul:
a) cu 3 luni înainte;
b) cu 2 luni înainte;
c) cu 2 săptămîni înainte.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

138
79. Salariatul autor al invenției sau al propunerii de raționalizare beneficiază de garanțiile
și compensațiile prevăzute de:
a) legislatia vigoare;
b) legislatia in vigoare și contractul colectiv de muncă;
c) legislatia in vigoare, de contractul colectiv și/sau de cel individual de muncă.

80. Stimulările se aplică:
a) de către angajator;
b) de către angajator de comun acord cu reprezentanții sal ariaților;
c) la propunerea reprezentanților salariaților.

81. Pentru încălcarea disciplinei de muncă se permite aplicarea:
a) sancțiunilor disciplinare;
b) amenzilor și altor sancțiuni disciplinare în cazurile prevăzute de contractul individual de
muncă;
c) aplicarea al tor sancțiuni administrative.

82. În caz de schimbare a proprietarului unității, noul proprietar este în drept să desfacă
contractele individuale de muncă încheiate cu :
a) șeful serviciului de pază;
b) contabilul -șef;
c) șeful secției personal (cadre).

83. Termenul de va liditate a sancțiunii disciplinare:
a) constituie un an din ziua depistării;
b) nu poate depăși șase luni din ziua aplicării;
c) nu poate depăși un an din ziua aplicării și familiarizării lui cu ordinul (contra
semnătură).

84. Angajatorul care a aplicat sancțiunea dis ciplinară este în drept să :
a) schimbe sancțiunea;
b) o revoce;
c) interzică premierea pe anumit termen.

85. Contractul de formare profesională este un:
a) contract special;
b) supliment la contractul individual de muncă;
c) act adițional la contractul individual de muncă.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

139 86. Serviciul pentru securitatea și igiena muncii se înființează în unitățile care au :
a) 30 și mai mulți salariați;
b) 50 și mai mulți salariați;
c) 100 și mai mulți salariați.

87. Serviciul pentru securitatea și igiena muncii acordă consultații și asistență:
a) angajatorului la elaborarea și realizarea măsurilor de prevenire a accidentelor de muncă
și a bolilor profesionale;
b) salariaților;
c) reprezentanților organizației sindicale.

88. Serviciul medical se înființează, în mod obligatoriu, în unitățile care au:
a) 100 și mai mulți sala riați;
b) 200 și mai mulți salariați;
c) 300 și mai mulți salariați.

89. Materialele igienico -sanitare de protecție se distribuie de către angajator:
a) din contul salariatului;
b) la o jumătate de preț;
c) gratuit .

90. Cazurile de acordare a garanțiilor și compensațiilor :

a) la restituirea carnetului de muncă salariatului;
b) îmbinare a muncii cu studiile;
c) la cererea salariatului.

91.Contractul de ucenicie este un act:

a)normativ, ce reglementează relațiile de muncă între Angajator și Salariat;
b) încheiet în formă scrisă, este un contract de drept civil și se
reglementează de Codul civil și e alte acte normative;
c)de angajare în serviciu.

92.Durata unei ture continue.

a) o luna;
d)să nu depășească o lună
c)până la trei luni.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

140
93 Răspundere materială deplină a salariatului în vârstă de până la 18 ani
a) pentru cauzarea prejudiciului material în proporții deosebit de mari;
b) doar pentru cauzarea intenționată a prejudiciului material ;
c) prejudiciu material cauzat în limitele unui salariu mediu.

94. A ngajatorul nu respectă modul stabilit pentru repararea prejudiciului material:
a) salariatul este în drept să se adreseze inspecției muncii ;
b)salariatul este în drept să rezilieze contractul individual de muncă;
c) salariatul este în drept să se adreseze în instanța de judecată.

95. Reținerea de la salariatul vinovat a sumei prejudiciului material care nu depășește salariul
mediu lunar se efectuează prin:
a) cererea salariatului;
b) ordin;
c) notă informativă.

96.Cererea privind soluționarea litigiului individual de muncă se depune
instanța de judecată:
a) în termen de trei luni;
b)în termen de 6 luni;
c) în termen de un an.

97.Organe de jurisdicție a muncii sunt:
a) Inspectoratul de Stat al Muncii;
b) comisiile de conciliere; instanțele de judecată;
c) procuratura de sector.

98. Contractul scris cu privire la răspunderea materială deplină poate fi
încheiate de angajator cu salariatul:
a) cu vârsta de până la 18 ani;
b) care au atins vărsa de 18 ani;
c) care au a tins vârsta de 18 ani și care dețin o funcție de păstrare, prelucrare,
vânzare a valorilor ce i -au fost transmise.

99. Temeiuri suplimentare de încetare a contractului de muncă încheiat cu
cadrele din organizațiile din sf era științei și inovații.
a) inovația n -a fost aplicată în timpul activității persoanei respective;
b) neatestării, în conformitate cu statutul organizației respective, a cercetătorilor

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

141 științifici, instituțiile și organizațiile de administrare a activi tății științifice;
c) stabilirea pensiei pentru limita de vârsta.

100.Pentru prejudiciul cauzat angajatorului, salariatul poartă răspundere
materială în limitele:
a) în limitele salariului mediu lunar;
b)în limitele a două salarii medii lunare;
c)în limitele a trei salarii medii lunare.

Legea cu privire la avocatură
Statutul profesiei de avocat
Codul deontologic al avocatului

1. Profesia de avocat este :
a. exercitat ă de persoane calificate și abilitate , conform legii , să pledeze și să acționeze în
numele clien ților lor, exercitat ă de persoane , să apar e în fața unei instan țe judec ătorești
sau să consulte și să reprezinte în materie juridic ă clien ții lor,
b. exercitată de persoane abilitate să reprezinte clienții în fața unei instanțe judecătorești,
c. exercitată de persoane abilitate să consulte clienții .

2. Profesia de avocat este:
a. liberă și independent ă, cu organizare, func ționare și conducere autonom ă,
b. liberă cu organizare, func ționare și conducere de c ătre M inisterul Justi ției,
c. liberă, cu organizare și conducere de catre Uniunea Avoca ților.

3 Avocații acordă persoanelor următoarele genuri de asistență juridică calificată:
a. consultații , concluzii cu privire la problemele juridice, prezintă informații verba le și în
scris referitoare la legislație; reprezintă interesele lor în instanțele de judecată; cu
autoritățile publice, notarii publici, executorii judecătorești și cu alte persoane fizice și
juridice; participă în cauzele penale în calitate de apărător sa u reprezentant al victimei, al
părții civile, al părții civilmente responsabile și al martorilor,
b. reprezintă doar interesele clientilor în instanțele de judecată;
c. participă doar la urmărirea penală și la dezbateri judiciare în cauzele penale în calitat e de
apărător.

4 Profesia de avocat poate fi exercitată de persoana care :

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

142 a. are cetățenia Republicii Moldova, are capacitate deplină de exercițiu, are diplomă de
licențiat în drept , se bucură de o reputație ireproșabilă și a fost admisă în profesia de
avocat după susținerea examenului de calificare,
b. are cetățenia Republicii Moldova, are capacitate deplină de exercițiu, are diplomă de
licențiat în drept,
c. are diplomă de licențiat .

5 Activități incompatibile cu profesia de avocat :
a. oricare funcție retribuită, cu excepția funcțiilor legate de activitatea științifică și didactică,
precum și de activitatea în calitate de arbitru al judecății arbitrale ,activitatea de
întreprinzător, de notar, alte activități ce lezează demnitatea și independența prof esiei de
avocat sau bunele moravuri,
b. oricare funcție retribuită,
c. nu este incompatibilă cu alte activitățî ori funcții.

6 Admite acordarea de către avocat a asistenței juridice de reprezentare a intereselor în
instanțele de judecată :
a. în baza c ontractului de asistență juridică înregistrat la cabinetul avocatului sau la biroul
asociat de avocați,
b. în baza procurii,
c. în baza acordul verbal.

7 Eliberarea licenței pentru exercitarea profesiei de avocat este efectuată de:
a. Comisia de licențiere a Un iunii Avocaților,
b. Consiliul Uniunii Avocaților conform hotărîrii Comisiei de licențiere,
c. Ministerul Justiției.

8 Avocat stagiar poate fi :
a. cetățeanul Republicii Moldova, licențiat în drept, care are capacitate deplină de exercițiu
și o reputație ir eproșabilă, care a promovat examenul de admitere la stagiu și care a
încheiat cu unul dintre avocați contract de efectuare a stagiului profesional,
b. cetățeanul Republicii Moldova care a promovat examenul de admitere la stagiu,
c. cetățeanul Republicii Moldova , licențiat în drept care a încheiat cu unul dintre avocați
contract de efectuare a stagiului profesional.

9 Examenul de admitere la stagiu este organizat:
a. în baza hotărîrii Comisiei de licențiere și a Consiliului Uniunii Avocaților,
b. în baza hotărîri i Comisiei de licențiere,

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

143 c. în baza hotărîrii Consiliului Uniunii Avocaților.

10 Rezultatele examenelor de admitere la stagiu:
a. sunt aprobate prin hotărîrea Comisiei de licențiere a profesiei de avocat,
b. sunt aprobate prin hotărîrea Comisiei de licenție re, care urmează a fi validate de
Consiliul Uniunii Avocaților,
c. sunt aprobate prin hotărîrea Comisiei de licențiere care urmează a fi validate de
Ministerul Justiției.

11 Stagiul de pregătire profesională:
a. se desfășoară în baza contractului cu d urata de 18 luni încheiat între avocatul stagiar și
avocatul îndrumător, înregistrat la Consiliul Uniunii Avocaților,
b. se desfășoară în baza contractului cu durata de 18 luni, încheiat între avocatul stagiar,
avocatul îndrumător și Consiliul Uniunii Avocaților
c. se desfășoară în baza contractului încheiat între avocatul stagiar și avocatul îndrumător, fără
înregistrare la Consiliul Uniunii Avocaților.

12 Unicul act care confirmă statutul avocatului:
a. licența pentru exercitarea pro fesiei de avocat ,
b. mandatul avocatului,
c. legitimația avocatului.

13 Licența pentru exercitarea profesiei de avocat se retrage în cazurile, prevăzute in lege:
a. de către Comisia de etică și disciplină a Uniunii Avocaților,
b. de către instanța de jud ecată,
c. de către Ministerul Justiției în temeiul hotărîrii Comisiei de etică și disciplină a Uniunii
Avocaților.

14 Profesia de avocat se exercită, la discreția fiecărui avocat, în una din următoarele forme:
a. cabinet al avocatului ori birou asoci at de avocați,
b. la discreția fiecărui avocat in aite forme,
c. numai în birou asociat de avocați.

15 Organele de conducere ale Uniunii Avocaților sînt:
a. Congresul Uniunii Avocaților,
b. Congresul și Consiliul Uniunii Avocaților,
c. Congresul, Consili ul Uniunii Avocaților, președintele Uniunii Avocaților, secretarul
general al Uniunii Avocaților.

16 Congresul Uniunii Avocaților se constituie din:

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

144 a. toți avocații Uniunii Avocaților,
b. avocații delegați de fiecare Barou,
c. avocați delegați de fi ecare Barou și din membrii Consiliului Uniunii Avocaților.

17 Consiliul Uniunii Avocaților:
a. este format din Președintele Uniunii Avocaților și avocații aleși la Congres în număr
de 14 persoane,
b. este format din Președintele Uniunii Avocaților și decanii Barourilor, precum și avocați
aleși la Congres,
c. este format din Președintele Uniunii Avocaților, decanii Barourilor și avocații delegați
de Barouri conform normei de reprezentare.

18 Presedintele Uniunii Avocaților este ales:
a. pe un termen de 5 ani,
b. pe un termen de 4 ani,
c. pe un termen de 2 ani dintre avocați cu o vechime în profesie de cel puțin 5 ani.

19 Secretarul general:
a. este ales de către Consiliul Uniunii Avocaților,
b. este ales la Congresul Avocaților ,
c. este angajat de către Consiliul Uniunii Avocaților.

20 Comisia de licențiere a profesiei de avocat:
a. este aleasă la Congres, si este compusă din 8 membrii,
b. este aleasă prin concurs de către Consiliul Uniunii Avocaților, si este compu să din 11
membrii,
c. este aleasă prin concurs de o comisie specială desemnată de Consiliul Uniunii
Avocaților si este compusă din 11 membrii.

21 Hotărîrile Comisiilor Uniunii Avocatilor și de Etică sunt adoptate cu votul:
a. a 2/3 din membrii prezen ți,
b. majorității membrilor săi,
c. a 3/4 din membrii prezenți.

22 Baroul Avocatilor se constituie și funcționează
a. numai în cadrul Uniunii Avocaților,
b. în cadrul Uniunii Avocaților ori în afară Uniunii Avocaților,
c. în afară Uniunii Avocaților.

23 Baroul Avocatilor activează în

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

145 a. circumscripția unei curți de apel ,
b. toate orasele Rebublicii Moldova
c. municipiule Rebublicii Moldova.

24 Organele de conducere ale baroului sînt:
a. adunarea gener ală , decanul,
b. numai adunarea generală,
c. numai decanul.

25 Decanul Baroului este ales pentru un mandat de:
a. 5 ani,
b. 4 ani,
c. 2 ani.

26 Dreptul avocatului de a asista, reprezenta ori a exercita orice alte activită ți
specifice profesiei, apare:
a. conform contractului de asisten ță juridic ă, încheiat cu clientul sau cu oficiul teritorial
al Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat,
b. conform mandatului,
c. conform procurii.

27 Sancțiuni disc iplinare sînt :

a. avertizarea, mustrarea, amenda , suspendarea activității de avocat , retragerea
licenței pentru exercitarea profesiei de avocat,
b. amenda, suspendarea licenței pentru exercitarea profesiei de avocet, retragerea
licenței pentru exercitarea p rofesiei de avocat,
c. suspendarea activității de avocat.

28 Procedura disciplinara nu poate fi intentată dacă din momentul abaterii au
trecut:
a. 3 luni,
b. un an
c. 18 luni.

29 Obliga ția de a p ăstra secretul profesional este:
a. neli mitată în timp,

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

146 b.este stabilită pe un termen de 5 ani,
c.este stabilit un termen prin contractul dintre client și avocat.

30 Relatiile dintre avocat si client sunt bazate :
a. pe onestitate, probitate, echitate, corectitudine, sinceritate si confid entialitate,
b. numai confidentialitate,
c. responsabilitate.

31 Responsabilitatea avocatului include in sine:
a. atat comportamentul acestuia in exercitarea profesiei cat si in afara ei,
d. numai comportamentul acestuia in exercitarea profesie i,
c. nimai comportamentul cu clientul.

32 Publicitatea avocatului:
a. se interzice sa faca publicitate, direct sau indirect, activitatii sale profesionale,
b. la alegere avocatului,
c. se permite sa faca publicitate, direct sau indirect, act ivitatii sale profesionale.

33 In conformitate cu legea si normele de deontologie, avocatul are obligatia de a apara
interesele clientului sau:
a. cind interese avocatului si clientului sunt egale,
b. chiar in raport cu propriile interese, cu in teresele altui avocat sau interesele statului,
c. cind interesele avocatului si statului sunt ilegale.

34 Avocatul nu este in drept sa accepte o cauza atunci:
a. cand cunoaste cu certitudine ca nu are competenta necesara pentru a se ocupa de acea sta
cauza,
b. are dreptul să accepte orice cauza ,
c. cand cunoaste cu certitudine ca nu are competenta necesara pentru a se ocupa de aceasta
cauza, exceptand cazul in care coopereaza cu un alt avocat care are competenta necesara.

Contenciosul Administrativ

1. Litigiul de contencios administrativ este generat de:

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

147 a) un act administrativ,
b) un act administrativ sau nesolu ționarea în termen legal a unei cereri,
c) un contract administrativ sau nesolu ționarea în termen legal a unei cereri.

2. Autoritatea publică este:
a) o structură organizatorică instituită sau prin lege sau prin act administrativ normativ,
b) organ instituit prin lege sau prin act administrativ normativ,
c) orice structură organizatorică sau organ instituite prin lege sau act administrativ
normativ.

3. Persoana vătămată într -un drept al său recunoscut de lege de către o autoritate publică
printr -un act administrativ sau nesolu ționarea unei cerei în termen legal poate fi:
a) persoană fizică,
b) persoană juridică,
c) persoană f izică sau juridică .

4. Funcționar public este persoana :
a) numită (aleasă) printr -o funcție de decizie sau execu ție din structura unei autorită ți
publice,
b) autorizată de o autoritate a administra ției publice de a reprezenta autoritatea în
instanța de judecată,
c) persoana numită (aleasă) din structura unei autorită ți publice precum și altă persoană
de drept privat asimilată autorită ților publice .

5. Cerere prealabilă este:
a) cerere adresată autorită ții emitente prin care se solicită reexaminarea actului
administrativ,
b) cerere adresată autorita ții emitente sau organului ierahic superior prin care se solicită
reexaminarea actului administrativ,
c) cerere adresată organului ierarhic superior prin care se solicită anularea actlui
adminsitrativ emis de organul ierarhic inferior.

6. Nesoluționarea în termenul legal a unei cereri este :
a) refuzul de a răspunde peti ționarului în termenul legal,
b) faptul de a nu răspunde peti ționarului în termenul legal,
c) refuzul de a primi o cerere sau faptul de a nu răspunde petiționarului în termenul legal .

7. Competen ță de judecare a ac țiunilor în contenciosul adminstrativ au :
a) judecătoriile,
b) judecătoriile si Cur țile de Apel,

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

148 c) judecătoriile, Cur țile de Apel, Curtea Supremă de Justi ție.

8. Pentru judecarea ac țiunilor în contenciosul administrativ se instituie colegii
specializate:
a) la Curțile de Apel,
b) la Curtea Supremă de Justi ție și la Curțile de Apel ,
c) în toate instan țele judiciare.

9. Soluționarea cererilor privind constatarea circumstan țelor care justifică suspendarea
activității Consiliului local ține de competen ța:
a) Curții Supreme de Justi ție,
b) Curților de Apel,
c) judecătoriilor .

10. Contesta țiile în materie electorală sunt solu ționate:
a) de Curțile de Apel,
b) de judecătorii sau Cur țile de Apel după caz,
c) de judecătorii, cu excep ția celor care sunt date în competen ța altor instan țe
judecătore ști.

11. Legalitatea hotărîrilor Comisiei Electorare Centrale cu privire la încălcarea legisla ției
electorale este verificată:
a) de Curtea Supremă de Justi ție,
b) de Curtea de Apel Chi șinău ,
c) Judecătorul sectorului Centru Chi șinău.

12. Acțiunile de contencios administrativ se înaintează în judecătoriile sau curțile de apel
în a căror rază teritorială își are:
a) domiciliul reclamantul,
b) sediul pîrîtul,
c) domiciliul reclamantul sau își are sediul pîrîtul .

13. Hotărîrea instan ței de contencios administrativ asupra excep ției de ilegalitate:
a) nu poate fi atacată cu recurs,
b) poate fi atacată cu recurs în termen de 10 zile,
c) poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile.

14. Recursul declarat împotriva hotărîrii pronun țate asupra excep ției de ilegalitate se judecă
în termen de:
a) 5 zile,

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

149 b) 10 zile ,
c) 15 zile.

15. Persoana care se consideră vătămată într -un drept al său, recunoscut de lege, printr -un
act administrativ va solicita, autorității publice emitente revocarea acestuia în termen
de:
a) 10 zile de la data comunicării actului,
b) 30 zile de la data comunicării actului ,
c) 30 zile de la data emiterii actului,

16. Cererea prealabilă se examinează de către organul emitent sau ierarhic superior în
termen de:
a) 10 de zile de la data înregistrării ei,
b) 30 de zile de la data înregistrării ei,
c) 10 de zile de la data înregistrării ei,dacă legisla ția nu prevede altfel.

17. Organul emitent este în drept:
a) să nu solu ționeze cererea prealabilă,
b) să respingă sau să admită cererea prelabilă
c) să respingă sau să admită cererea prelabilă revocînd sau modificînd actul
administrativ.

18. Reclaman ții în acțiunile născute din raporturi de contencios administrativ:
a) nu sunt scuti ți de la plata taxei de stat,
b) sunt scuti ți de la plata taxei de stat ,
c) pot fi scuti ți de la plata taxei de stat la decizia instan ței.

19. Cererea prin care se solicită anularea unui act administrativ sau recunoașterea
dreptului pretins poate fi înaintată în instan ța judecată în termen de 30 de zile de la:
a) data pretinsei încălcări a drepturilor persoanei,
b) data emiterii actului prin care persoanei i -a fost încălcat dreptul,
c) data primirii răspunsului la cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut
de lege pentru soluționarea acesteia .

20. Suspendarea executării actului administrativ contestat :
a) poate fi solicitată de către reclamant instanței de contencios administrativ,
b) este obligatorie prin lege,
c) poate fi dispusă de instan ță din oficiu sau poate fi solicitată de reclamant .

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

150
21. În cazul admiterii acțiunii, instanța de contencios administrativ se pronunță asupra
reparării prejudiciului material și moral:
a) la cerere ,
b) din oficiu,
c) obligatoriu.

22. Hotărîrea instanței de contencios administrativ poate fi atacată cu recurs:
a) în termen de 20 zile de la data pronunțării sau de la data comunicării hotărîrii,
b) în termen d e 15 zile de la data pronunțării sau de la data comunicării hotărîrii ,
c) în termen de 15 zile de la data pronunțării.

23. Împotriva funcționarului public vinovat de neexecutarea hotărîrii instanței de
contencios administrative poate fi înaintată o acțiune în r egres:
a) în instan ța de contencios administrativ,
b) în instan ța de drept comun ,
c) nu fi poate înaintată ac țiune în regres.

24. Instanța de contencios administrativ examinează pricina în fond:
a) în termen de maximum 15 zile din momentul depunerii cererii,
b) în termen de maximum 30 zile din momentul depunerii cererii,
c) într-un termen rezonabil .

25. Judecătorul decide primirea cererii de chemare în judecată sau respingerea acesteia în
termen de:
a) 3 zile de la data depunerii ei,
b) 5 zile de la data depunerii ei ,
c) 10 zile de la data depunerii ei.

26. În cazul punerii cererii pe rol, judecătorul fixează ziua primei înfă țișări care are loc:
a) în cel mult 5 zile de la data punerii cererii pe rol,
b) în cel mult 10 zile de la data punerii cererii pe rol,
c) în cel mult 15 zile de la data punerii cererii pe rol.

27. Cererea de chemare în judecată în contencios administrativ se depune:
a) în scris în condi țiile Legii contenciosului administrativ,
b) în scris în condi țiile Legii contenciosului administrativ și a Codului de Procedură
Civilă,
c) în scris în condi țiile Codului de Procedură Civilă.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA STAGIUL
PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

151
28. În cazul admiterii cererii de chemare în judecată în contenciosul administrativ:
a) despăgubirile sunt plătite de autoritatea publică emitentă,
b) de către func ționarul public ce a elaborat actul admin istrativ,
c) de către func ționarul public solidar cu autoritatea publică .

29. Termenul de prescripție pentru cererea de despăgubiri este de:
a) termenul prevăzut de Codul Civil,
b) 6 luni de la data la care persoana a cunoscut întinderea pagubei,
c) 1 an de la data la care persoana a cunoscut întinderea pagubei.

30. Dacă, în cadrul judecării pricinii, se stabilește că litigiul este de competența unei alte
instanțe judecătorești, instanța de contencios administrativ:
a) examinează cauza,
b) își declină competența și strămută pric ina în instanța competentă ,
c) restituie reclamantului cererea de chemare în judecată și-I explică dreptul de a se adresa
în instan ța competentă.