TESTE GRIL Ă BALNEOFIZIOKINETOTERAPIE 2012 [610234]

TESTE GRIL Ă BALNEOFIZIOKINETOTERAPIE 2012
TESTE GRIL Ă EVALUAREA ÎN KINETOTERAPIE
TEMA 1. BILAN ȚUL ARTICULAR UTILIZAT ÎN CADRUL EVALU ĂRII DEFICITULUI
FUNC ȚIONAL
Bibliografie:
1. Roxana Popescu, Lumini ța Marinescu, Bazele fizice și anatomice ale kinetologiei. Testarea musculo-
articular ă. Editura AGORA, Craiova, 1999, pag 43-75.

1. Valoarea mobilit ății unei articula ții poate fi comparat ă cu:
a. cea a articula ției simetrice la nivelul membrelor
b. valoarea standard
c. valoarea general ă a mobilit ății pe anumite tipuri de patologii
d. cea a articula țiilor supraiacente
e. cea a articula țiilor subiacente
Corect: a, b
2. Selecta ți cazurile în care se folosesc pozi ții de start preferen țiale, altele decât pozi ția zero
de testare articular ă:
a. aprecierea amplitudinii de mi șcare a rahisului cervical
b. aprecierea amplitudinii de mi șcare a piciorului
c. aprecierea amplitudinii de mi șcare a șoldului
d. aprecierea amplitudinii de mi șcare a prona ției și supina ției
e. aprecierea amplitudinii de mi șcare a rahisului dorso-lombar
Corect: b, c, d
3. Selecta ți enun țurile adev ărate incluse în regulile generale ale bilan țului articular:
a. cotul și genunchiul nu au mi șcări de extensie
b. relaxarea și instruirea pacientului
c. așezarea pacientului în pozi ția preferat ă de acesta
d. aplicarea goniometrului pe partea extern ă a articula ției testate(cu excep ția supina ției)
e. aplicarea goniometrului în pozi ție cât mai comod ă pentru pacient: [anonimizat]: a, b, d
4. Ce alte elemente, în afara amplitudinii de mi șcare se apreciaz ă la examenul obiectiv al
unei articula ții:
a. deformarea articular ă
b. modific ările de temperatur ă ale tegumentului supraiacent
c. devia țiile în ax
d. tonusul muscular
e. for ța muscular ă
Corect: a, b, c

5. Care sunt mi șcările proprii ale um ărului:
a. antepulsie
b. retropulsie
c. extensie
d. ridicare
e. coborâre
Corect: a, b, d, e
6. Cum se apreciaz ă amplitudinea mi șcărilor proprii ale um ărului:
a. goniometric
b. cu ajutorul firului cu plumb
c. prin m ăsurarea distan ței în centrimetri
d. prin m ăsurarea distan ței în milimetri
e. prin raportarea la valorile um ărului opus
Corect: c
7. Care afirma ții sunt adev ărate pentru aprecierea mobilit ății scapulo- humerale:
a. abduc ția și adduc ția se realizeaz ă în plan frontal
b. anteduc ția se realizeaz ă în plan sagital
c. rota țiile se realizeaz ă în jurul unui ax orizontal
d. rota țiile se realizeaz ă în plan orizontal
e. anteduc ția se realizeaz ă în plan frontal
Corect: a, b, d
8. Pentru m ăsurarea abduc ției în articula ția scapulo- humeral ă, goniometrul se plaseaz ă:
a. cu bra țul fix pe linia axilar ă posterioar ă
b. cu bra țul fix pe linia axilar ă medie
c. cu bra țul mobil pe fa ța posterioar ă a bra țului
d. cu bra țul mobil pe fa ța medial ă a bra țului
e. indiferent, astfel încât pacientul s ă aib ă o pozi ție comod ă
Corect: a, c
9. Pentru m ăsurarea rota țiilor în articula ția scapulo-humeral ă:
a. goniometrul se plaseaz ă cu bra țul fix orizontal
b. goniometrul se plaseaz ă cu bra țul mobil pe linia median ă a fe ței mediale a antebra țului
c. goniometrul se plaseaz ă cu bra țul mobil pe linia median ă a fe ței posterioare a antebra țului
d. pozitia 0 este în șezând
e. pozitia 0 este în decubit dorsal
Corect: a, c, e
10. Care enun țuri sunt false despre amplitudinea mi șcărilor în articula ția scapulo- humeral ă:
a. abduc ția – 180 0
b. extensia (retroduc ția) – 30 0
c. rota ția intern ă – 70 0
d. rota ția extern ă – 90 0
e. flexia – 180 0

Corect: b, c
11. Care este pozi ția de start pentru goniometria flexiei cotului:
a. pozi ția șezând cu bra țul întins
b. în decubit dorsal cu cotul în extensie complet ă
c. în ortostatism cu cotul în extensie complet ă
d. în decubit ventral cu cotul în extensie complet ă
e. pozi ția șezând cu bra țul flectat
Corect: b, c
12. Care afirma ții sunt adev ărate, referitor la bilan țul articular al cotului:
a. la femei se poate întâlni cubitus varus fiziologic
b. extensia nu e posibil ă din pozi ția anatomic ă
c. la femei și copii cu hiperlaxitate ligamentar ă poate fi o hiperextensie de 5 0 –10 0
d. flexia activ ă are o amplitudine de 145 0
e. flexia activ ă are o amplitudine de 180 0
Corect: b, c, d
13. Mi șcarea de pronosupina ție este realizat ă de articula țiile:
a. radiocubital ă superioar ă
b. radiocubital ă inferioar ă
c. humero-cubital ă
d. radio – carpian ă
e. toate articula țiile de la nivelul antebra țului
Corect: a, b
14. Mi șcarea de supina ție este mi șcarea de:
a. rota ție spre interior
b. orientare a palmei în sus
c. rota ție intern ă a pumnului
d. orientare a palmei în jos
e. orientarea palmei cu policele la zenit
Corect: b
15. Cum se pozi ționeaz ă goniometrul pentru aprecierea prona ției:
a. bra țul fix pe fa ța palmar ă a pumnului, paralel cu humerusul
b. bra țul fix pe fa ța dorsal ă a pumnului, paralel cu humerusul
c. bra țul mobil de-a lungul stiloidelor
d. bra țul mobil de-a lungul metacarpianului 3
e. bra țul mobil de-a lungul metacapianului 1
Corect: b, c
16. Complexul articular al pumnului este format din:
a. articula ția mediocarpian ă
b. articula ția radio-carpian ă

c. articula ția carpo-metacarpian ă
d. articula ția metacarpo-falangian ă
e. articula țiile interfalangiene
Corect: a, b
17. Care mi șcări sunt posibile la nivelul pumnului:
a. flexia și extensia
b. înclinarea cubital ă și deviația radial ă
c. abduc ția și adduc ția
d. rota ție pasiv ă
e. circumduc ția
Corect: a, b, c, e
18. Selecta ți enun țurile adev ărate în leg ătur ă cu bilan țul articular al articula țiilor
metacarpofalangiene:
a. flexia activ ă are o amplitudine de 90 0
b. flexia independent ă a degetelor din art. MCF este ajutat ă de ligamentul palmar
c. lateralitatea este mi șcarea de abduc ție și adduc ție a degetelor 2 – 5 fa ță de axa ce trece
prin medius
d. lateralitatea are o amplitudine de 15 0 – 20 0
e. nu se realizeaz ă circumduc ție
Corect: a, c, d
19. Care enun țuri sunt false, privind bilan țul articula ției trapezoido- metacarpiene:
a. abduc ția se realizeaz ă în planul palmei
b. flexia se realizeze într-un plan perpendicular pe p lanul palmei
c. flexia are 15 0
d. abduc ția are 60 0 –70 0
e. particip ă la mi șcarea de opozabilitate
Corect: a, b
TEMA NR. 2. Bilan țul muscular al membrului inferior
Bibliografie:
1. Roxana Popescu, Lumini ța Marinescu, Bazele fizice și anatomice ale kinetologiei. Testarea musculo-
articular ă. Edit. AGORA, Craiova,1999, pag 76-79, 105-120.

20. Care sunt condi țiile obligatorii pentru realizarea unui bilan ț muscular:
a. să precead ă bilan țul articular
b. pozitionarea corect ă a pacientului
c. asigurarea unui microclimat de confort termic
d. înregistrarea valorilor în sistem interna țional 0-5
e. pacient cooperant
Corect: b, c, d, e

21. Selectați afirma țiile adev ărate, privind obiectivele bilan țului muscular:
a. realizarea unui diagnostic neurologic
b. realizarea unui diagnostic func țional corect
c. evaluarea corect ă a amplitudinii de mi șcare pentru stabilirea prognosticului func țional
d. alc ătuirea și evaluarea programului de recuperare
e. aprecierea end-feel
Corect: a, b, d
22. Care sunt posibilele erori care pot sa apar ă în cursul bilan țului muscular:
a. substitu ție muscular ă
b. limitarea amplitudinii de mi șcare
c. varia țiile for ței musculare func ție de vârst ă, sex, gradul de antrenament
d. varia țiile for ței musculare func ție de patologia local ă
e. facilitarea amplitudinii de mi șcare
Corect: a, c
23. Ce semnific ă valoarea 1 a for ței musculare:
a. mu șchiul se contract ă, deplasând segmentul pe toat ă amplitudinea într-un plan f ără
gravita ție
b. mu șchiul se contract ă (vizibil sau palpabil), dar for ța e insuficient ă s ă deplaseze
segmentul pe toat ă amplitudinea într-un plan f ără gravita ție
c. mu șchiul nu prezint ă contrac ții
d. mu șchiul deplaseaz ă segmentul doar pe o anumit sector de mobilitate ar ticular ă în plan
antigravita țional
e. mu șchiul deplaseaz ă segmentul în plan antigravita țional
Corect: b
24. Regulile bilan țului muscular, în sistemul 0-5, prev ăd:
a. pozi ționarea corect ă pentru mi șcările realizate antigravita țional pentru for ța 3, 4, 5
b. stabilizarea regiunii distale a segmentului ce este deplasat de mu șchiul respectiv
c. pentru aprecierea for țelor 3 – 5, rezisten ța se opune în treimea distal ă a segmentului spre
cap ătul cursei de mi șcare
d. stabilizarea regiunii proximale a segmentului ce es te deplasat de mu șchiul respectiv
e. stabilizarea regiunii distale a segmentului ce este deplasat de mu șchiul respectiv
Corect: a, c, d
25. Care sunt mu șchii care realizeaz ă abduc ția șoldului:
a. fesierul mijlociu
b. fesierul mic
c. iliac
d. fesierul mare
e. tensorul fasciei late
Corect: a, b, e
26. Selecta ți enun țurile gre șite în ce prive ște testarea mu șchiului psoasiliac:
a. pozi ția FG de testare este cu pacientul în decubit heter olateral cu genunchiul în flexie

b. se stabilizeaz ă bazinul
c. se execut ă flexia coapsei cu genunchiul flectat
d. pozi ția AG este cu pacientul în decubit ventral
e. pentru for ța 3,4,5 se opune rezisten ță în treimea distal ă a coapsei pe fa ța anterioar ă
Corect: a, c, d
27. Ce mu șchi realizeaz ă rota ția extern ă a șoldului:
a. psoas
b. obturator intern și extern
c. gemen superior și inferior
d. piramidal și pătrat femural
e. tensor fascia latae
Corect: b, c, d
28. Care sunt afirma țiile corecte pentru testarea mu șchilor adductori ai șoldului:
a. pozi ția FG este cu pacientul în decubit dorsal cu ambele membre inferioare în abduc ție și
cu genunchii în extensie
b. se stabilizeaz ă pelvisul
c. pentru F1 se palpeaz ă mu șchii pe fa ța anterioar ă a coapsei
d. pentru F2 se palpeaz ă mu șchii pe fa ța lateral ă a coapsei
e. se identific ă contrac ții pentru valoarea 1 la palparea mu șchilor pe fa ța posterioar ă a
coapsei
Corect: a, b
29. Care sunt afirma țiile corecte pentru testarea mu șchilor rotatori interni ai șoldului:
a. se stabilizeaz ă pelvisul
b. pozi ția FG este în decubit dorsal cu membrul inferior de testat cu șoldul și genunchiul
flectate la 90 grade
c. din FG, valoarea este 2 dac ă face rota ția intern ă a coapsei, deplasând gamba spre exterior
d. în AG se opune rezisten ță în treimea distal ă a fe ței interne a gambei
e. se stabilizeaz ă gamba
Corect: b, c, d
30. Care sunt mu șchii care realizeaz ă flexia gambei:
a. biceps femural
b. drept anterior
c. semitendinos
d. semimembranos
e. cvadriceps
Corect: a, c, d.
31. Care sunt mu șchii care realizeaz ă flexia dorsal ă apiciorului:
a. gambierul anterior
b. gambierul posterior
c. extensor propriu al halucelui
d. lungul peronier

e. extensor comun al degetelor
Corect: a, c, e
32. Mi șcarea de inversie a piciorului este realizat ă de urm ătorii mu șchi:
a. gemenul intern
b. gambierul posterior
c. lumbricali
d. extensor comun al degetelor
e. flexorul comun al degetelor
Corect: b
33. Mi șcarea de eversie este realizat ă de urm ătorii mu șchi:
a. scurtul peronier
b. lungul peronier
c. pedios
d. extensor al halucelui
e. extensor comun al degetelor
Corect: a, b
34. Selecta ți afirma țiile corecte pentru testarea mu șchiului triceps sural:
a. realizeaz ă flexia dorsal ă a piciorului
b. se stabilizeaz ă gamba
c. se stabilizeaz ă genunchiul
d. pozi ția FG este în decubit homolateral, cu genunchiul f lectat și piciorul în pozi ție neutr ă
e. se opune rezisten ță în treimea distal ă a piciorului pe fa ța plantar ă
Corect: b, d, e
35. Selecta ți afirma țiile corecte pentru testarea mu șchiului cvadriceps:
a. este alc ătuit din: dreptul anterior, vastul intern, vastul e xtern și vastul intermediar
b. în timpul test ării se stabilizeaz ă pelvisul
c. în timpul test ării se stabilizeaz ă coapsa
d. pozi ția FG este în decubit homolateral cu genunchiul fle ctat la 90 0
e. pozi ția AG este în decubit ventral cu genunchiul flectat
Corect: a, c, d
36. Următoarele afirma ții sunt corecte cu o excep ție. Care este aceasta:
a. mu șchii ischiogambieri fac flexia gambei
b. pozi ția AG pentru cvadriceps este în șezând la marginea planului de testare cu picioarele
atârnate
c. pentru mu șchiul gambier posterior se opune rezisten ță pe marginea extern ă a piciorului
d. pentru mu șchiul iliopsoas se opune rezisten ță pe fa ța anterioar ă a coapsei în treimea
distal ă
e. mu șchiul iliopsoas face flexia coapsei pe bazin
Corect: c

37. Selecta ți afirma țiile corecte pentru testarea mu șchilor abductori ai șoldului:
a. se stabilizeaz ă pelvisul
b. pozi ția FG este în decubit dorsal cu genunchiul flectat
c. pozi ția AG este în decubit heterolateral cu genunchiul e xtins pentru membrul testat și cu
șoldul și genunchiul membrului de sprijin flectate
d. se palpeaz ă mu șchii (pentru for ța 1) pe fa ța anterioar ă a coapsei
e. se palpeaz ă mu șchii (pentru for ța 2) pe fa ța lateral ă a coapsei
Corect: a, c
TEMA NR. 3 EVALUAREA ALINIAMENTULUI ȘI POSTURII
ORTOSTATICE
Bibliografie:
1. Roxana Popescu, Lumini ța Marinescu, Bazele fizice și anatomice ale kinetologiei. Testarea musculo-
articular ă. Edit. AGORA, Craiova,1999, pag 125 – 128.

38. Care sunt factorii care influen țeaz ă postura și aliniamentul segmentelor corpului:
a. ereditatea
b. alimenta ția
c. obi șnuin ța ( posturi vicioase)
d. afec țiuni ale aparatului locomotor
e. boli generale ale organismului
Corect: a, c, d, e
39. Care sunt elementele care intervin în aspectul general morfologic a l corpului:
a. atitudinea corpului
b. cre șterea în raport cu vârsta și sexul
c. dezvoltarea organismului raportat la caracteristici le vîrstei și sexului
d. for ța muscular ă
e. rezisten ța muscular ă
Corect: a, b, c
40. Pozi ția ortostatic ă se evalueaz ă prin:
a. aprecierea liniei gravita ției în plan frontal și sagital cu firul cu plumb
b. măsurarea în ălțimii și a taliei șezând
c. evaluarea alinierii segmentelor din fa ță , din lateral și din spate
d. aprecierea liniei gravita ției în plan orizontal cu firul cu plumb
e. aprecierea liniei gravita ției în plan oblic cu firul cu plumb
Corect: a, c
41. Prin ce repere anatomice nu trece firul cu plumb la examinarea din spate , pentru înclin ările
laterale:
a. apofiza spinoas ă C7
b. trohanter
c. pliul interfesier

d. pe marginea axilar ă a omoplatului
e. între condilii interni ai genunchilor
Corect: b, d
42. Prin ce repere anatomice nu trece firul cu plumb la examinarea din later al, pentru
înclin ările sagitale:
a. anterior de um ăr
b. lateral de trohanter
c. de-a lungul liniei albe
d. medial de condilii interni femurali
e. la nivelul liniei Chopart
Corect: c, d
43. La examinarea din fa ță se pot aprecia:
a. linia mamelonar ă
b. linia spinelor scapulare
c. linia spinelor iliace antero – superioare
d. genu recurvatum
e. halus valgus
Corect: a, c, e
44. La examinarea din lateral se pot întâlni urm ătoarele modific ări patologice:
a. genu valgum
b. genu flexum
c. cifoz ă dorsal ă accentuat ă
d. hipolordoz ă lombar ă
e. picior plat
Corect: b, c, d, e
45. La examinarea din posterior se pot întâlni urm ătoarele modific ări patologice:
a. atitudine scoliotic ă
b. scolioz ă structural ă
c. flexum de șold
d. picior var
e. picior scobit
Corect: a, b, d
46. La examinarea din spate se pot aprecia:
a. linia tendoanelor ahiliene
b. linia spinelor scapulare
c. bolta longitudinal ă a piciorului
d. bolta orizontal ă a piciorului
e. relieful genunchiului
Corect: a, b

TESTE GRIL Ă ELECTROTERAPIE
Bibliografie
1. Rădulescu A.: Electroterapia, Editura Medicala, Bucur e ști, 1993.
2. Popescu R., Bighea A.: Curs de Medicin ă Fizic ă, Balneoclimatologie și Recuperare Medical ă, Editura
ACSA Craiova, 1995

47. Intensitatea curentului electric:
a. reprezint ă fluxul densit ății pe unitatea de timp
b. reprezint ă fluxul densit ății pe unitatea de suprafa ță
c. se m ăsoar ă în amperi
d. se m ăsoar ă în vol ți
e. se m ăsoar ă în amperi/m2
Corect: a, c
48. Structuri foarte bune conduc ătoare de curent din corpul omenesc sunt:
a. solu țiile electrolitice
b. sângele
c. fanerele
d. umorile
e. aponevrozele
Corect: a, b, d
49. Rezisten ța electric ă:
a. în circuit continuu se m ăsoar ă în ohmi
b. în circuit continuu se m ăsoar ă în vol ți
c. în circuit alternativ poart ă numele de impedan ță
d. este invers propor țional ă cu intensitatea curentului
e. este direct propor țional ă cu intensitatea curentului
Corect: a, c, d
50. 1 volt este:
a. puterea egal ă cu unitatea aplicat ă la capetele unui conductor
b. tensiunea egal ă cu unitatea aplicat ă la capetele unui conductor
c. =1 amper x 1 hertz
d. =1 amper x 1 ohm
e. =1 watt x 1 joule
Corect: b, d
51. Transformarea energiei electrice în alte forme de energie:
a. determin ă efecte calorice
b. determin ă sc ăderea rezisten ței
c. determin ă efecte luminoase
d. determin ă sc ăderea conductibilit ății
e. determin ă efecte electromagnetice

Corect: a, c, e
52. Solu țiile sunt:
a. sisteme omogene solide, lichide sau gazoase
b. constituite din cel pu țin dou ă substan țe
c. constituite din substan țe care î și p ăstreaz ă individualitatea chimic ă
d. formate dintr-un solvent și un dizolvant
e. formate dintr-un solvent și un dizolvat
Corect: a, c, d, e
53. Care din urm ătoarele afirma ții sunt adev ărate?
a. un țesut este un conductor uniform
b. cu cat un segment este situat mai departe de electr ozi, intensitatea curentului ajuns la el
este mai mic ă
c. pe regiunea cuprins ă între electrozi, intensitatea curentului este egal ă
d. cantitatea cea mai mare de curent trece prin zonele ce opun rezisten ța cea mai mic ă
e. conductibilitatea electric ă a unui țesut este direct propor țional ă cu con ținutul lui în ap ă
Corect: b, d, e
54. Care sunt calit ățile stimulului electric pentru a declan șa o excita ție ?
a. intensitate maxim suportabil ă
b. intensitatea s ă fie egal ă cu timpul
c. să ac ționeze un anumit timp minim
d. intensitate sub prag, timp de 1 minut
e. intensitatea sa dep ăș easc ă “pragul”
Corect: c, e
55. Stimularea membranei celulare permite urm ătoarele:
a. migrarea masiv ă a Na+ dinspre exteriorul spre interiorul membranei
b. cre șterea foarte mare a permeabilit ății pentru K+
c. viteza de migrare transmembranar ă a Na+ este de 7 ori mai mare decât cea a K+
d. reducerea poten țialului de repaus la -65mV
e. declan șarea poten țialului de ac țiune
Corect: a, c, d, e
56. Ce reprezint ă reobaza ?
a. intensitatea minim ă necesar ă declan șă rii excita ției
b. permeabilitatea celular ă
c. intensitatea “prag”
d. poten țialul de ac țiune al celulei
e. pozitivitatea crescut ă din interiorul membranei
Corect: a, c
57. Ce este repolarizarea ?
a. procesul de revenire la poten țialul de membran ă

b. inactivarea mecanismului de transport al sodiului
c. cre șterea fluxului de ie șire a K+ din celul ă
d. cre șterea fluxului de intrare a K+ în celul ă
e. modificarea dureaz ă 19 ms
Corect: a, b, c
58. Stimularea electric ă se produce astfel:
a. la varia ții ale intensit ății curentului într-o perioad ă scurt ă de timp
b. la varia ții ale intensit ății curentului într-o perioad ă lung ă de timp
c. la intensitate sub valoarea “prag“
d. la intensitate peste valoarea “prag“
e. la intensit ăți mari ale curentului în timp prelungit
Corect: a, d
59. Ce semnifica ție are electrotonusul ?
a. modific ările caracteristice ale propriet ăților fizice ale țesuturilor determinate de sensul
curentului
b. modific ările caracteristice ale propriet ăților fiziologice ale țesuturilor determinate de
sensul curentului
c. catelectrotonusul semnific ă cre șterea excitabilit ății tisulare (la catod)
d. pragul de excitabilitate este mai coborât la catod
e. excita ția la catod este la deschiderea circuitului
Corect: a, b, c, d
60. Măsurarea excitabilit ății unui nerv / mu șchi se face prin:
a. închiderea unui curent continuu
b. aplicarea unui stimul dreptunghiular
c. aplicarea unui stimul subliminal
d. aplicarea impulsurilor de curent “în treapt ă“
e. aplicarea unui stimul triunghiular
Corect: a, b
61. Parametrii electrofiziologici uzuali sunt:
a. temperatura
b. reobaza
c. timpul util
d. cronaxia
e. cronofagia
Corect: b, c, d
62. Condi țiile esen țiale de r ăspuns la stimularea electric ă sunt:
a. intensitatea curentului
b. timpul util
c. brusche țea curentului aplicat
d. cre șterea lent ă a intensit ății
e. impulsul s ă fie triunghiular, trapezoidal sau exponen țial

Corect: a, b, c
63. Acomodarea este:
a. o proprietate a mu șchilor normal inerva ți
b. oprit ă de un curent cu pant ă brusc ă
c. absent ă la mu șchii denerva ți
d. propor țional ă cu for ța
e. măsurat ă cu coeficientul de acomodare
Corect: a, b, c, e
64. Frecven ța stimulilor este important ă în producerea excita ției electrice pentru c ă:
a. frecven ța stimulilor este propor țional ă cu intensitatea
b. exist ă o perioad ă de timp refractar ă la o nou ă excita ție
c. musculatura neted ă nu reac ționeaz ă la impulsuri izolate
d. musculatura neted ă reac ționeaz ă la suma ția temporar ă a impulsurilor
e. organele inervate de parasimpatic necesit ă o frecven ță mai mare a excita țiilor
Corect: b, c, d, e
65. Cre șterea excitabilit ății se produce :
a. fiziologic, în perioada de revenire lent ă la poten țialul de repaus
b. prin sc ăderea ionilor de calciu
c. prin cre șterea ionilor de calciu
d. în spasmofilie
e. prin substan țe anestezice.
Corect: a, b, d
66. Ce este conductibilitatea și cum se manifest ă ?
a. proprietatea membranei excitabile de a conduce unda de depolarizare
b. în fibrele amielinice excita ția se transmite din aproape in aproape
c. în fibrele mielinizate excita ția se transmite saltator
d. sensul de propagare al excita ției în axonii nemieliniza ți și mieliniza ți este bidirectional
e. sensul de propagare al excita ției în axonii nemielinizati si mielinizati este uni directional
Corect: a, b, c, d
67. Curentul galvanic reprezint ă:
a. o deplasare de sarcini electrice de-a lungul unui c onductor
b. deplasarea electronilor de-a lungul unui conductor
c. deplasarea ionilor de-a lungul unui conductor
d. producerea de curent electric variabil
e. producerea de curent electric continuu
Corect: a, b, c, e
68. Efectele fiziologice ale curentului galvanic
a. ac țiunea analgezic ă se produce la nivelul polului pozitiv
b. ac țiunea analgezic ă se produce la nivelul polului negativ

c. ac țiunea analgezic ă se produce la nivelul ambilor poli
d. la polul pozitiv, membranele celulare se hiperpolar izeaz ă
e. la polul pozitiv, scade excitabilitatea
Corect: a, d, e
69. Ac țiunea curentului galvanic asupra fibrelor nervoase motorii
a. polul negativ produce o cre ștere a pragului de excita ție
b. polul negativ este utilizat ca electrod activ
c. polul negativ produce o sc ădere a pragului de excita ție
d. cre șterea brusc ă a intensit ății curentului determin ă o contrac ție muscular ă prompt ă
e. polul negativ produce sc ăderea excitabilit ății
Corect: b, c, d
70. Efectele terapeutice ale aplic ării curentului galvanic
a. vasoconstrictor
b. analgezic la polul pozitiv
c. hiperemie activ ă la nivelul circula ției superficiale și profunde
d. analgezic la nivelul electrodului negativ
e. antialgic prin cre șterea excitabilit ății nervoase la nivelul polului pozitiv
Corect: b, c
71. Modalit ăți de aplicare a galvaniz ărilor
a. cu ajutorul unor electrozi sub form ă de pl ăci
b. baie galvanic ă par țial ă
c. baie galvanic ă general ă
d. iontoforeza
e. nici una din cele de mai sus
Corect: a, b, c, d
72. Galvanizarea simpl ă în scop antialgic:
a. electrodul activ este electrodul negativ
b. electrodul activ este electrodul pozitiv
c. electrodul activ este de dimensiuni mai reduse
d. electrodul activ este indiferent
e. electrodul activ este de dimensiuni mai mari
Corect: b, c
73. Băile galvanice
a. temperatura apei va fi mai mare de 39șC
b. temperatura apei va fi 34-38 °C
c. direc ția curentului va fi numai ascendent ă
d. durata ședin țelor va fi de 10-30 minute
e. ritmul ședin țelor la 3 zile
Corect: b, d

74. Avantajele aplic ării iontoforezei
a. este posibil ă o ac țiune local ă reflex ă la nivelul dermatomioamelor
b. cantitatea de substan ță care p ătrunde este necontrolabil ă
c. au efect local demonstrat și recunoscut
d. cantitatea de substan ță care p ătrunde nu poate fi dozat ă
e. se cumuleaz ă cu efectul analgezic al curentului galvanic
Corect: a, c, e
75. Contraindica țiile galvanoterapiei
a. artrite
b. distonii neurovegetative
c. nevralgii și nevrite diferite
d. eczeme
e. supura ții
Corect: d, e
76. Curen ții de joas ă frecven ță sunt:
a. forme de curent continuu
b. curen ți cu impulsuri dreptunghiulare
c. impulsuri triunghiulare
d. curent galvanic
e. impulsuri exponen țiale
Corect: b, c, e
77. Tehnica de aplicare a curen ților de joas ă frecven ță
a. electrozii nu se plaseaz ă la nivelul inser țiilor musculare
b. electrozii se plaseaz ă la nivelul zonei de trecere mu șchi-tendon
c. electrodul pozitiv se plaseaz ă proximal de mu șchiul afectat
d. electrodul pozitiv se plaseaz ă pe mu șchiul afectat la nivelul pl ăcii neuromotorii
e. electrodul negativ se plaseaz ă pe mu șchiul afectat la nivelul pl ăcii neuromotorii
Corect: b, c, e
78. Electrostimularea selectiv ă a mu șchiului denervat se face cu:
a. Curen ți exponen țiali de joas ă frecven ță
b. Curen ți de medie frecven ță
c. Impuls cu durata de 500 ms cu panta de cre ștere de 1000 m
d. Impuls cu durata de 200 ms urmat de pauz ă de 600 ms
e. Ultrasunet
Corect: a, d
79. Musculatura total denervat ă
a. răspunde selectiv la stimularea prin impulsuri expon en țiale de lung ă durat ă
b. răspunde neselectiv la stimularea prin impulsuri exp onen țiale de scurt ă durat ă
c. răspunde la impulsuri de scurt ă durat ă
d. nu r ăspunde selectiv la stimularea prin impulsuri expon en țiale de scurt ă durat ă
e. răspunde la impulsuri cu panta de cre ștere rapid ă

Corect: a
80. Tehnica de aplicare a electrostimul ării pentru musculatura total denervat ă
a. în tehnica bipolar ă electrodul negativ se aplic ă proximal, electrodul pozitiv distal
b. în tehnica bipolar ă electrodul negativ se aplic ă distal, electrodul pozitiv proximal
c. tehnica bipolar ă este indicat ă la denerv ările accentuate
d. în tehnica monopolar ă, electrodul negativ se aplic ă pe mu șchiul afectat
e. nu se recomand ă masajul sau curentul galvanic înainte de stimulare
Corect: b, c, d
81. Principiul de ac țiune al terapiei musculaturii spastice:
a. se induce un efect de inhibi ție a motoneuronilor mu șchilor spastici
b. nu se produce relaxare
c. se aplic ă dou ă circuite de excita ție separate, sincronizate
d. se utilizeaz ă un electrod
e. nu este indicat ă în tratamentul paraliziilor spastice
Corect: a, c
82. Curen ții diadinamici au efecte:
a. contrac ții musculare în mu șchii denerva ți
b. analgetice
c. hiperemiante
d. dinamogene
e. nu are efect excitomotor
Corect: b, c, d
83. Curen ții Träbert:
a. nu sunt indica ți în lombalgii
b. au efect analgetic și hiperemiant
c. electrodul negativ se plaseaz ă pe locul dureros
d. timpul de aplicare este de 30 minute
e. au durata de 2 ms urma ți de o pauz ă de 5 ms
Corect: b, c, e
84. TENS
a. este un curent cu impulsuri dreptunghiulare de joas ă frecven ță
b. polul pozitiv este activ
c. polaritatea electrozilor nu are importan ță
d. plasarea electrozilor se face pe zona dureroas ă
e. aplica ția poate dura mai multe ore
Corect: a, c, d, e
85. Sunt adev ărate urm ătoarele afirma ții:
a. curen ții de medie frecven ță nu prezint ă ac țiune vasoactiv ă

b. curen ții de medie frecven ță produc contrac ții asupra musculaturii scheletice și mu șchilor
netezi
c. singura form ă de aplicare este cu un curent unic de medie frecve n ță
d. curen ții de medie frecven ță produc analgezie
e. curen ții de medie frecven ță produc contrac ții musculare dureroase
Corect: b, d
86. Efectele fiziologice ale curen ților interferen țiali
a. excitomotor pe mu șchi s ănăto și, normoinerva ți
b. decontracturant
c. vasoconstrictor
d. analgetic
e. excitomotor pe musculatura neted ă
Corect: a, b, d, e
87. Contraindica ții ale aplic ării electroterapiei prin curen ți interferen țiali:
a. procese inflamatorii articulare
b. afec țiuni febrile de diferite etiologii
c. tuberculoza activ ă
d. neoplazii
e. ca șexie
Corect: b, c, d, e
88. Tehnici de aplicare a curen ților interferen țiali
a. tehnica interfero triplex
b. tehnica static ă
c. tehnica cinetic ă
d. tehnica mixt ă
e. nici una din cele de mai sus
Corect: b, c
89. La aplica ția de curen ți interferen țiali:
a. la începutul ședin ței intensitatea se cre ște lent și la sfâr șit se scade brusc
b. la începutul ședin ței intensitatea se cre ște lent și la sfâr șit se scade tot lent
c. este necesar ă cre șterea intensit ății pe parcursul procedurii
d. nu este necesar ă cre șterea intensit ății pe parcursul procedurii
e. intensitatea se dozeaz ă pentru ob ținerea senza ției de furnic ătur ă
Corect: b, d, e
90. Procedeul curen ților interferen țiali:
a. se bazeaz ă pe încruci șarea a doi curen ți de medie frecven ță , cu frecven țe diferite
b. se bazeaz ă pe încruci șarea a patru curen ți de medie frecven ță , cu frecven țe diferite
c. prin interferen ță va rezulta tot un curent de medie frecven ță , dar cu amplitudine variabil ă
d. prin interferen ță va rezulta un curent de joas ă frecven ță , între 1 și 100 Hz
e. la locul interferen ței direc ția și intensitatea curentului se modific ă repetitiv

Corect: a, c, e
91. Ac țiunile fiziologice ale undelor scurte sunt:
a. efecte calorice de profunzime f ără a produce leziuni cutanate
b. analgetic
c. miorelaxant-antispastic
d. activarea metabolismului
e. nici una de mai sus
Corect a, b, c, d
92. Modalit ăți de aplicare a undelor scurte
a. metoda interfero – triplex
b. metoda în câmp condensator
c. metoda cu frecven țe modulate
d. metoda în câmp inductor
e. metoda în cuplaj indirect
Corect: b, d
93. În terapia cu unde scurte, electrozii pot fi pozi ționa ți:
a. în acela și plan
b. transversal
c. longitudinal
d. oblic
e. în oricare din pozi țiile de mai sus
Corect: b, c
94. Dozarea intensit ății câmpului de unde scurte. Nota ți afirma țiile adev ărate:
a. doza I atermic ă are efect revulsiv
b. doza III se aplic ă în afec țiunile acute
c. doza II este oligotermic ă cu ac țiune antispastic ă
d. doza I, II se recomand ă în stadiile acute
e. num ărul ședin țelor este fix
Corect: c, d
95. Sunt false urm ătoarele afirma ții:
a. la metoda în câmp condensator se poate aplica trata mentul pe regiuni acoperite de
vestimenta ție
b. undele scurte se pot aplica la pacien ți cu pacemakere, sau obiecte metalice
c. se recomand ă undele scurte la pacientele cu sarcin ă
d. se evit ă zonele cu sensibilitate cutanat ă
e. pacientul trebuie supravegheat permanent
Corect: b, c
96. Terapia cu înalt ă frecven ță pulsatil ă are urm ătoarele efecte:
a. amelioreaz ă osteoporoza

b. accelereaz ă vindecarea unor pl ăgi
c. cre ște spasmele musculaturii netede
d. previne și trateaz ă cicatricile cheloide
e. accentueaz ă edemul tisular
Corect: a, b, d
97. Avantajele utiliz ării terapiei de înalt ă frecven ță pulsatil ă
a. produce efecte calorice locale, hipertermie
b. se poate utiliza la pacien ții cu pace maker cardiac
c. poate fi aplicat la orice vârst ă, f ără riscul de a provoca tulbur ări trofice
d. poate fi tratat ă orice regiune a corpului
e. nu produce nici o stare de discomfort
Corect: c, d, e
98. Sunt false urm ătoarele afirma ții privind tehnica terapiei cu unde scurte
a. electrozii se aplic ă direct pe piele
b. electrozii se aplic ă la 2-3 cm fa ță de regiunea de tratat
c. pozi ția electrozilor nu are importan ță
d. efectul de vârf se produce la nivelul suprafe țelor plane
e. electrozii au dimensiuni diferite, electrodul activ fiind de dimensiuni mai reduse
Corect: a, c, d.
99. Efectele fizico-chimice ale ultrasunetului sunt:
a. efectul mecanic
b. efectul termic
c. efectul de cavita ție
d. efectul de difuziune
e. efectul radioactiv
Corect: a, b, c, d
100. Ac țiunea biologic ă a ultrasunetului determin ă:
a. sc ăderea permeabilit ății membranelor celulare
b. hiperemie tegumentar ă
c. efecte fibrolitice
d. cre șterea metabolismului celular
e. la doze mari, produc distruc ții celulare și rupturi capilare
Corect: b, c, d, e
101. Efectele fiziologice ale ultrasunetului sunt:
a. analgetice
b. excito-motorii
c. miorelaxante
d. hiperemiante
e. sedative
Corect: a, c, d

102. Modalit ăți de aplicare a ultrasunetului:
a. segmentare indirecte, pe zone paravertebrale coresp unz ătoare r ădăcinilor nervoase
medulare
b. segmentare directe pe cale neural ă
c. aplica ții reflexe pe dermatoamele corespunz ătoare organelor interne
d. aplica ții reflexe la distan ță pe ganglionii simpatici
e. aplica ții pe proeminen țele osoase
Corect: a, b, c, d
103. Metodele de aplicare ale ultrasunetului sunt:
a. prin câmp inductor
b. cuplaj direct, utilizând o substan ță de contact
c. prin strat hidrofil
d. cuplaj direct utilizând substan țe medicamentoase
e. cuplaj indirect prin intermediul apei
Corect: b, d, e
104. Alege ți formele de ultrasunet utilizate în terapie:
a. în câmp inductor
b. în regim continuu
c. în câmp condensator
d. în regim discontinuu
e. toate r ăspunsurile sunt incorecte
Corect: b, d
105. Alege ți formularea corect ă:
a. nu este indicat ă succesiunea terapeutic ă masaj-ultrasunet sau ultrasunet-masaj
b. pacien ților prezentând st ări febrile li se recomand ă tratament cu ultrasunet paravertebral
toracic
c. aplica țiile cu ultrasunet pot precede ședin țele de kinetoterapie, datorit ă ac țiunii analgetice
și miorelaxante
d. se poate recomanda terapia combinat ă ultrasunet-curen ți de joas ă frecven ță
e. este indicat ă aplicarea concomitent ă a roentgenterapiei cu ultrasonoterapia pe aceea și
regiune
Corect: a, c, d
106. Intensitatea energiei ultrasonore, utilizat ă în practic ă, depinde de:
a. regiunea de tratat
b. profunzimea locului de tratat
c. forma de cuplaj
d. tensiunea de re țea
e. starea general ă a pacien ților
Corect: a, b, c, e
107. Indica țiile ultrasonoterapiei sunt:
a. reumatism degenerativ

b. fracturi recente
c. cicatrici cheloide
d. TBC
e. afec țiuni neurologice
Corect: a, b, c, e
108. Contraindica țiile ultrasonoterapiei sunt:
a. st ări inflamatorii
b. neoplazii
c. stare general ă alterat ă
d. boala artrozic ă
e. tromboflebite
Corect: a, b, c, e

TESTE GRIL Ă HIDROTERMOTERAPIE ȘI BALNEOLOGIE
Bibliografie:

1. Roxana Popescu, Simona P ătru, Hidrotermoterapie și Balneologie, Editura Medical ă Universitar ă,
Craiova, 2003;

109. O singur ă afirma ție din cele enumerate mai jos este fals ă. Care?
a. Iradierea este transferul de energie caloric ă prin radia ții infraro șii
b. Convec ția are dou ă componente: intern ă și extern ă
c. Evaporarea se activeaz ă în condi ții de confort termic și c ăldur ă umed ă
d. Evaporarea const ă în: secre ție sudoripar ă, perspira ție insensibil ă și evaporare la nivelul
suprafe țelor respiratorii
e. Conduc ția este transferul de c ăldur ă prin contact direct între obiecte cu temperaturi
diferite
Răspuns: c
110. Alege ți r ăspunsul corect:
a. Tipul constitu țional microkinetic încadreaz ă persoanele cu extremit ăți calde și tendin ță la
vasodilata ție periferic ă
b. Reac ția dermovascular ă reprezint ă modalitatea de r ăspuns a circula ției superficiale la
aplicarea local ă a factorului termic
c. Aplica țiile termice de scurt ă durat ă scad excitabilitatea nervilor periferici
d. Aplica țiile calde de lung ă durat ă cresc randamentul muscular
e. Băile fierbin ți u șureaz ă munca inimii, iar b ăile moderat reci solicit ă foarte mult cordul
Răspuns: b
111. Baia cu peria se efectueaz ă la temperatura:
a. De indiferen ță

b. Rece
c. Cald ă
d. Hiperterm ă
e. Intens hiperterm ă
Răspuns: a
112. O singur ă afirma ție din cele enumerate mai jos este fals ă. Care?
a. Băile de mâini determin ă vasodilata ție coronarian ă și bronhodilata ție
b. Băile alternante de mâini activeaz ă circula ția periferic ă și descongestioneaz ă organele
intraabdominale
c. Băile Hauffe la membrele superioare sunt indicate în arteriopatii obstructive ale
membrelor inferioare
d. Băile calde de șezut sunt indicate în colici uterine, vezicale, int estinale
e. Băile reci de șezut sunt contraindicate în cistite
Răspuns: b
113. Zona periferic ă este alc ătuit ă din:
a. Tegument
b. Organe interne toraco-abdominale
c. Țesut celular subcutanat
d. Mu șchi
e. Organe intracraniene
Răspuns: a, c, d
114. Func țiile zonei periferice sunt:
a. De receptor caloric
b. De tampon termic
c. De comutator
d. De organ efector al termogenezei într-un mediu cald
e. De izolator caloric variabil
Răspuns: a, b, c, e
115. Alege ți r ăspunsurile corecte:
a. Termogeneza se realizeaz ă prin reac ții chimice celulare tip redox
b. Termoliza se realizeaz ă prin procese fizice
c. Termogeneza netremurând ă intervine la temperaturi mai mici de 14˚ C
d. Frisoanele sunt mecanisme de urgen ță în termogenez ă, mari consumatoare de energie
e. Tremur ăturile sunt contrac ții individuale ale fibrelor musculare
Răspuns: a, b, d
116. Termoreceptorii periferici sunt:
a. Receptorii de tip A
b. Corpusculii Krause și Ruffini
c. Receptorii de tip B
d. Termina țiile nervoase libere amielinice din tegumente și mucoase
e. Termina țiile nervoase libere de la nivelul viscerelor

Răspuns: b, d, e
117. Aplica ții generale de c ăldur ă sunt contraindicate în:
a. Afec țiuni reumatismale degenerative
b. Sechele posttraumatice
c. Afec țiuni neurologice înso țite de spasticitate
d. TBC
e. Tumori maligne
Răspuns: d, e
118. Efectele aplica țiilor locale de c ăldur ă sunt urm ătoarele:
a. Antialgic
b. Rezorbtiv
c. Spasmolitic
d. De asuplizare
e. Hemostatic
Răspuns: a, b, c, d
119. Crioterapia are urm ătoarele efecte:
a. Cre ște metabolismul local
b. Scade temperatura cutanat ă, subcutanat ă și muscular ă
c. Antiinflamator
d. Antispastic
e. De asuplizare
Răspuns: b, c, d
120. În func ție de suprafa ța pe care se aplic ă factorul termic, procedurile de termoterapie se
împart în:
a. Locale
b. Ascendente
c. Alternante
d. Par țiale
e. Generale
Răspuns: a, d, e
121. Băile calde includ:
a. Baia de 36˚ C
b. Baia cu valuri
c. Baia de jum ătate
d. Baia de imersiune
e. Baia de 37˚ C
Răspuns: a, e
122. Baia de sare are urm ătoarele efecte:
a. Cre ște capacitatea de ap ărare a organismului

b. Efect hemostatic
c. Antiinflamator
d. Cre ște eliminarea de acid uric
e. Vasodilata ție cutanat ă
Răspuns: c, d, e
123. Efectele b ăilor cu CO 2 sunt:
a. Hipotensor
b. Sedativ
c. De antrenare economic ă a cordului
d. Realizeaz ă un masaj fin la nivelul tegumentelor
e. Astringent asupra tegumentelor
Răspuns: a, b, c, d
124. Alege ți r ăspunsurile corecte:
a. Afuziunile sunt proceduri prin care asupra corpului se proiecteaz ă o coloan ă de ap ă f ără
presiune
b. Du șul sco țian este un du ș sul sub form ă alternant ă
c. Perierile pot fi: complete, par țiale, uscate și umede
d. Compresele stimulante au o durat ă de aplicare de 6 ore
e. Du șurile sunt proceduri prin care se aplic ă ap ă, aburi, aer cald cu jetul foarte aproape de
tegument
Răspuns: a, b, c, d
125. Alege ți r ăspunsurile corecte:
a. Tehnicile de aplicare a parafinei sunt: pensulare, baie de parafin ă pentru mâini și
picioare, fe și parafinate, pl ăci de parafin ă
b. Temperatura la care se utilizeaz ă este de 70˚C
c. Parafina are propriet ăți termopexice
d. Împachet ările cu parafin ă sunt indicate în artroze, sechele posttraumatice a le aparatului
locomotor, articula ții inflamate
e. Se poate refolosi cu condi ția s ă fie sterilizat ă
Răspuns: a, c, e
126. Termoterapia contrastant ă cuprinde:
a. Hidroterapia mic ă
b. Hidroterapia mare
c. Hidrofoare
d. Cataplasme
e. Cura Kneipp
Răspuns: a, b, e
127. Balnea ția cu ape minerale clorurate sodice este indicat ă în:
a. Afec țiuni reumatismale degenerative
b. Afec țiuni ORL și bronhopulmonare
c. Afec țiuni ginecologice

d. Reumatisme abarticulare
e. Afec țiuni neurologice și posttraumatice
Răspuns: a, c, d, e
128. Modalit ățile de terapie cu n ămoluri teraputice sunt:
a. Cataplasme
b. Onc țiuni
c. Împachet ări
d. Băi
e. Aerosoli
Răspuns: a, b, c, d

TESTE GRIL Ă KINETOTERAPIE
Bibliografie
1. Sbenghe T: Kinesiologia – știin ța mi șcării., Editura Medical ă, Bucure ști, 2002
2. Sbenghe, Kinetologia profilactic ă, terapeutic ă și de recuperare, Ed.Medical ă, 1987.
3. Popescu R., Bighea A.: Curs de Medicin ă Fizic ă, Balneoclimatologie și Recuperare Medical ă, Editura
ACSA Craiova, 1995
4. Sidenco E L: Bilan țul articular și muscular. Ed A.P.P. Bucure ști 1999.
5. Neme ș I. D. A: Metode de explorare și evaluare în kinetoterapie. 2001, Ed. Orizonturi U niversitare,
Timi șoara, ISBN 973-8109-87-6.
6. Kiss I: Fiziokinetoterapie și recuperare medical ă. Ed Med., Bucure ști, 2002, ISBN 973-39-0338-8.
7. Zdrenghea D, Branea I: Recuperarea bolnavilor ca rdiovasculari, Ed. Clusium, Cluj Napoca, 1995

129. Capacitatea de mi șcare articular ă se apreciaz ă prin:
a. bilan ț clinic
b. istoricul bolii
c. disponibilit ățile de comunicare
d. bilan ț articular
e. bilan ț muscular
Corect: d
130. Odat ă cu bilan țul articular se pun în eviden ță :
a. hipotrofii musculare
b. laxitatea ligamentar ă care poate duce la hiperextensie (ex. genu recurva tum)
c. contractura în flexie cu apari ția unui flexum, care în stadiul ireductibil face im posibil ă
extensia.
d. laxitate complex ă capsulo-ligamentar ă
e. atrofii musculare
Corect: b, c, d

131. Bilan țul articular se realizeaz ă:
a. prin testarea for ței musculare a mu șchilor adiacen ți unei articula ții.
b. cu ajutorul goniometrului.
c. prin compara ție cu mobilitatea normal ă contralateral ă
d. cu ajutorul artroscopului
e. cu ajutorul firului cu plumb
Corect: b, c, e
132. În analiza mobilit ății articulare se apreciaz ă:
a. gradul maxim de mobilitate
b. unghiul func țional
c. for ța muscular ă
d. spasticitatea
e. abilitatea
Corect: a, b
133. Bilan țul muscular (testingul muscular manual) apreciaz ă:
a. tonusul muscular
b. gradul maxim de mobilitate
c. for ța muscular ă
d. unghiul func țional
e. rezisten ța muscular ă
Corect: a, c, e
134. Bilan țul muscular (testingul muscular manual) are un sistem de cotare interna țional ă.
Sistemul are scala:
a. 0-1
b. 0-5
c. 0-10
d. 0-100
e. 0-3
Corect: b
135. Care din urm ătoarele tehnici apar țin imobiliz ării:
a. pozi ția de corec ție
b. punerea în repaus
c. posturile de facilitare
d. conten ția
e. contrac ția izometric ă
Corect: b, d
136. Tehnicile anakinetice apeleaz ă la:
a. mobilizare pasiv ă
b. imobilizare
c. posturare
d. contrac ție izometric ă

e. contrac ție izoton ă
Corect: b, c
137. Care din urm ătoarele modalit ăți tehnice apar țin mobiliz ărilor pasive:
a. mobilizarea liber ă
b. contrac ția izometric ă
c. relaxarea muscular ă
d. mobilizarea pasiv ă pur ă asistat ă
e. mobilizarea auto-pasiv ă
Corect: d, e
138. Mobilizarea pasivo-activ ă apar ține:
a. tehnicilor anakinetice
b. mobiliz ărilor active
c. tehnici kinetice statice
d. mobiliz ărilor pasive
e. tehnicilor de facilitare
Corect: d
139. Contrac ția reflex ă din cadrul mobiliz ărilor active reflexe este provocat ă prin:
a. reflex de întindere (stretch-reflex)
b. mi șcarea voluntar ă cu modificarea lungimii mu șchiului
c. reflex de echilibru
d. reflexe de pozi ție
e. cre șterea tensiunii mu șchiului
Corect: a c, d
140. Mobilizarea activ ă liber ă este o tehnic ă în cadrul:
a. mobiliz ării active reflexe
b. mobiliz ării pasive
c. kineziei statice
d. mobiliz ării active voluntare
e. tehnicilor anakinetice
Corect: d
141. Care din urm ătoarele modalit ăți tehnice apar țin mobiliz ărilor active voluntare:
a. mobilizarea activ ă liber ă
b. mobilizarea activo-pasiv ă
c. mobilizarea pasivo-activ ă
d. mobilizarea activ ă cu rezisten ță
e. contrac ția izokinetic ă
Corect: a, b, d

142. Care din urm ătoarele modalit ăți tehnice apar țin mobiliz ărilor pasive:
a. contrac ția izometric ă
b. relaxarea
c. trac țiunile
d. mobilizarea pasivo-activ ă
e. mobilizarea pasiv ă pur ă asistat ă
Corect: c, d, e
143. Stretchingul are urm ătoarele avantaje:
a. scade flexibilitatea țesuturilor
b. cre ște abilitatea de a înv ăța sau performa diferite mi șcări
c. determin ă relaxarea fizic ă și psihic ă
d. determin ă o con știentizare asupra propriului corp
e. cre ște riscul de traumatisme ale aparatului locomotor p rin munc ă sau sport
Corect: b, c, d
144. Care din urm ătoarele reguli pentru stretching sunt adev ărate?
a. înc ălzirea prealabil ă a țesutului
b. aplicarea unor tehnici de relaxare
c. pozi ționarea corect ă a pacientului
d. ini țial se întinde doar o singur ă articula ție, apoi se poate executa stretching peste 2 sau 3
articula ții
e. se începe cu articula țiile proximale și apoi cele distale
Corect: a, b, c, d
145. Ce tipuri de stretching pentru mu șchi cunoa ște ți?
a. izotonic
b. balistic
c. dinamic
d. activ sau stato-activ
e. static sau pasiv
Corect: b, c, d, e
146. Mi șcările jocului articular sunt:
a. rulare
b. alunecare
c. flexia
d. compresie
e. trac țiune
Corect: a, b, d, e
147. Efectele jocului articular sunt:
a. asigur ă mi șcările segmentelor în articula țiile periferice
b. asigur ă o reparti ție fiziologic ă a lichidului sinovial
c. permite formarea de aderen țe în articula ție
d. transmite impusuri aferente ale controlului proprio ceptiv de la nivel articular

e. efect antialgic
Corect: a, b, d, e
148. În timpul mobiliz ărilor vom ține seama de o serie de reguli:
a. pozi ția pacientului s ă fie comod ă, relaxat ă
b. pozi ția articula ției care va fi mobilizat ă s ă permit ă o cât mai bun ă relaxare local ă
c. kinetoterapeutul s ă aib ă o pozi ție comod ă cu posibilitate de abordare u șoar ă a pacientului
d. mâna kinetoterapeutului care face mobilizarea nu va avea contact cu articula ția
e. segmentul articular care nu va fi mobilizat va treb ui stabilizat printr-o curea, de c ătre un
ajutor, sau de o mân ă a kinetoterapeutului
Corect: a, b, c, e
149. Tehnica oscila ției gradate. Alege ți gradele corecte:
a. Gradul 1: amplitudini maxime ritmice la începutul e xcursiei de mi șcare
b. Gradul 2: mi șcări mai ample care îns ă nu ating extremele valorilor de mobilitate
c. Gradul 3: mi șcări ample spre excursia maxim ă, la nivelul rezisten ței tisulare
d. Gradul 4: la fel ca la gradul 3, dar cu mici oscila ții
e. Gradul 5:mici amplitudini la limita mobilit ății care for țeaz ă rezisten ța tisular ă (stretching)
Corect: b, c, d, e
150. Tehnica manipul ării. Alege ți cei 3 timpi corec ți:
a. punerea în pozi ție
b. punerea în relaxare
c. punerea în tensiune
d. impulsul cortical
e. impulsul manipulativ
Corect: a, c, e
151. Capacitatea de a manifesta valori mari de for ță în cea mai mic ă unitate de timp se
nume ște:
a. for ță maxim ă relativ ă
b. for ță maxim ă absolut ă
c. for ță exploziv ă
d. for ță dinamic ă
e. for ță de rota ție
Corect: c
152. Mărimea for ței musculare depinde de mai mul ți parametri, dintre care:
a. diametrul de sec țiune al mu șchiului
b. num ărul unit ăților motorii în ac țiune
c. frecven ța impulsurilor nervoase
d. tipul articula ției
e. aranjamentul fibrelor musculare
Corect: a, b, c, e

153. Dezavantajele contrac țiilor izometrice sunt:
a. măresc munca ventriculului stâng, tensiunea arterial ă, frecven ța cardiac ă
b. amelioreaz ă suple țea țesuturilor periarticulare
c. tonific ă în special fibrele musculare activate la unghiul l a care s-a produs izometria
d. antreneaz ă mu șchi pentru o contrac ție mai lent ă
e. nu amelioreaz ă coordonarea pentru mi șcări mai complexe
Corect: a, c, d, e
154. Avantajele contrac țiilor izometrice:
a. sunt foarte eficiente
b. reduc edemul prin efect de pomp ă
c. tehnica este simpl ă
d. durata exerci țiilor este scurt ă
e. solicit ă articula țiile
Corect: a, b, c, d
155. Pentru a cre ște for ța muscular ă se execut ă:
a. exerci ții izometrice
b. tehnici de facilitare proprioceptiv ă neuromuscular ă pentru a cre ște direct for ța muscular ă
c. posturile declan șatoare de reflexe tonice
d. exerci ții dinamice cu rezisten ță
e. coordon ările paliative
Corect: a, c, d
156. Exerci țiile izometrice practicate pentru cre șterea for ței musculare sunt:
a. exerci ții unice scurte izometrice zilnice
b. exerci țiul maximal scurt
c. exerci ții repetitive scurte izometrice zilnice
d. exerci ții rezistive regresive
e. exerci țiul maximal cu repeti ție
Corect: a, c
157. Exerci țiile unice scurte izometrice zilnice constau în:
a. o contrac ție de 6 secunde pe zi
b. 20 de contrac ții a 6 secunde cu o pauza de 20 de secunde intre el e – o ședin ță pe zi
c. grupaj de 3 contrac ții a 6 secunde, cu o pauz ă de 30-60 de secunde între contrac ții
d. o contrac ție de 12 secunde pe zi
e. o contrac ție de 10 secunde pe zi
Corect: a
158. Dintre exerci țiile dinamice cu rezisten ță fac parte:
a. exerci țiul maximal scurt
b. exerci țiul maximal cu repeti ție
c. exerci țiile rezistive regresive
d. exerci țiile repetitive scurte izometrice
e. grupajul de 3 contrac ții a 6 secunde

Corect: a, b, c
159. Exerci țiul maximal cu repeti ție :
a. se urm ăre ște prin cre șterea progresiv ă a greut ăților
b. se testeaz ă acea greutate care poate fi ridicat ă de10 ori
c. la 5-7 zile se retesteaz ă noua rezisten ță pentru 10 RM
d. se execut ă 4 seturi de 10 RM pe zi de trei ori pe s ăpt ămân ă
e. se nume ște tehnica Oxford
Corect: a, b, c, d
160. Tehnica De Lorme-Watkins are în structur ă urm ătoarele seturi de exerci ții:
a. setul I: 10 ridic ări cu ½ 10 RM
b. setul II: 10 ridic ări cu ¾ 10RM
c. setul III: 10 ridic ări cu 10 RM
d. setul IV: 5 ridic ări cu ½ 10 RM
e. setul V : 5 ridic ări cu ½ 10 RM
Corect: a, b, c
161. În cazul tehnicii de Lorme-Watkins
a. între seturi se intercaleaz ă o pauz ă de 2-4 minute
b. între seturi se intercaleaz ă o pauz ă de 10 minute
c. cele 3 seturi se execut ă o data pe zi, de 4 ori pe s ăpt ămân ă
d. în ziua a 5-a se retesteaz ă 10 RM
e. seturile se execut ă de 5 ori pe zi
Corect: a, c, d
162. Din câte seturi de exerci ții este compus ă schema tehnicii Oxford?
a. 2 seturi
b. 3 seturi
c. 5 seturi
d. 4 seturi
e. 5 seturi
Corect: d
163. În cazul exerci țiilor regresive:
a. mu șchiul obose ște treptat
b. progresia este asigurat ă prin retestarea 10RM la 5-7 zile
c. num ărul de repet ări într-o repriz ă depinde de greutate
d. schimbarea frecvent ă a greut ăților face ca tehnica s ă nu fie agreat ă de pacient și de
kinetoterapeut
e. se ob ține o performan ță aproape maxim ă pentru starea fiziologic ă a mu șchiului în
momentul respectiv
Corect: a, b, d, e

164. Schema tehnicii Oxford este compus ă din:
a. setul I: 10 ridic ări cu 10 RM
b. setul II: 10 ridic ări cu 90% 10 RM
c. setul III: 10 ridic ări cu 80% 10 RM
d. setul IV: 10 ridic ări cu 70% 10 RM
e. setul V: 10 ridic ări cu 5 RM
Corect: a, b, c, d
165. Schema exerci țiilor cu 10 rm (repeti ții minime) este:
a. seria I: de 10 ridic ări cu 2 x 10 rm
b. seria II: de 10 ridic ări cu 1,5 x 10 rm
c. seria III: de 10 ridic ări cu10 rm
d. seria IV: de 5 ridic ări cu 2 x 5 rm
e. seria V : de 5 ridic ări cu 2 x 5 rm
Corect: a, b, c
166. Exerci țiile dinamice cu rezisten ță sunt indicate pentru :
a. hipertofia muscular ă
b. hipotrofia muscular ă
c. ameliorarea mobilit ății articulare
d. cre șterea rezistentei musculare
e. sc ăderea rezistentei musculare
Corect: a, c, d
167. Exerci țiile dinamice cu rezisten ță presupun:
a. viteza mi șcărilor nu are importan ță
b. durata exerci țiilor nu reprezint ă un parametru de dozare
c. urm ărirea atent ă, zilnic ă a semnelor de oboseal ă muscular ă
d. durata exerci țiilor este un parametru de dozare
e. la începutul exerci țiilor se testeaz ă for ța grupului muscular simetric
Corect: c, d, e
168. În situa țiile deficitelor mari de for ță muscular ă este necesar s ă se apeleze și la:
a. posturi declan șatoare de reflexe tonice
b. întinderea prelungit ă la mu șchii posturali extensori slabi
c. tehnici de facilitare pentru înt ărirea musculaturii
d. elemente facilitatorii de cre ștere a r ăspunsului motor
e. nu se utilizeaz ă tehnici de facilitare pentru înt ărirea musculaturii
Corect: a, c, d
169. Rezisten ța muscular ă depinde de:
a. for ța muscular ă
b. valoarea circula ției musculare
c. integritatea metabolismului muscular
d. starea general ă a organismului
e. pH-ul sângelui

Corect: a, b, c, d
170. Testarea rezisten ței mu șchiului se face:
a. testarea se face cu greut ăți între 60-70% din for ța maxim ă
b. prin testarea capacit ății de men ținere a unei contrac ții
c. testarea se face cu greut ăți între 15%-40% din for ța maxim ă cronometrându-se timpul
men ținerii contrac ției
d. testarea se face cu greut ăți între 50%-60% din for ța maxim ă
e. calculând num ărul de repet ări posibile la înc ărcare și la un ritm de metronom precizat
Corect: b, c, e
171. Pentru a realiza cre șterea rezisten ței musculare:
a. sc ădem durata exerci țiilor
b. cre ștem durata exerci țiului
c. utiliz ăm terapia ocupa țional ă
d. se lucreaz ă la intensit ăți mai joase de efort dar prelungite în timp
e. se lucreaz ă la intensit ăți mari de efort
Corect: b, c, d
172. Bolnavii care beneficiaz ă de antrenamentul la efort sunt:
a. bolnavii cardiovasculari, mai ales coronarienii dup ă infarctul de miocard
b. bolnavii respiratori
c. sechelarii unor afec țiuni ale aparatului locomotor
d. sedentarii
e. bolnavi cu bloc atrio-ventricular de gradul III
Corect: a, b, c, d
173. Metodele antrenamentului la efort utilizeaz ă:
a. electroterapia
b. mersul
c. urcatul sc ărilor și pantelor
d. terapia ocupa țional ă
e. crioterapia
Corect: b, c, d
174. Cea mai modern ă exprimare a intensit ății unui efort se face prin:
a. urcatul sc ărilor
b. alergare
c. echivalentul metabolic
d. covorul rulant
e. bicicleta ergometric ă
Corect: c
175. Suportabilitatea efortului se urm ăre ște pe baza semnelor clinice care apar:
a. tahicardia

b. durerile precordiale
c. cefalee
d. transpira ții reci
e. oboseala
Corect: a, b, d
176. Intensitatea efortului la cardiaci și pulmonari se recomand ă a fi:
a. 30-40% din consumul maxim de oxigen
b. 40-50% din consumul maxim de oxigen
c. 20-30% din consumul maxim de oxigen
d. 60-80% din consumul maxim de oxigen
e. 60-80% din capacitatea func țional ă testat ă a pacientului
Corect: d, e
177. Durata efortului în cazul antrenamentului la efort este de:
a. 3 minute de efort urmate de o pauz ă de 30-180 secunde, ciclu care se repet ă la 30-60
minute
b. 5 minute de efort
c. 10 minute de efort
d. 15 minute de efort
e. 7 minute de efort
Corect: a
178. Frecventa ședin țelor de efort la pacien ții cardio pulmonari este de:
a. 1 pe s ăpt ămân ă
b. 2, 2-3 pe s ăpt ămân ă
c. 5 pe s ăpt ămân ă
d. 6 pe s ăpt ămân ă
e. 10 pe s ăpt ămân ă
Corect: b
179. Metodica unei ședin țe de antrenament la efort împarte programul în:
a. prima parte 6-15 minute înc ălzire
b. partea a doua alc ătuit ă din exerci țiul propriu-zis de efort
c. partea a treia marcheaz ă trecerea la starea de repaus, dureaz ă 20 minute
d. partea a treia marcheaz ă trecerea la starea de repaus, dureaz ă 5-10 minute
e. partea a treia dureaz ă 25 minute
Corect: a, b, d
180. Antrenamentul la efort are ca efecte:
a. cre ște rezisten ța vascular ă periferic ă
b. scade amplitudinea denivel ării segmentului ST la efort
c. scade nivelul catecolaminelor serice și al lipidelor serice
d. cre ște extrac ția de O2 la nivelul țesuturilor
e. creste amplitudinea denivel ării segmentului ST la efort

Corect: b, c, d
181. Antrenamentul pentru refacerea coordon ării se face dup ă anumite reguli:
a. exerci țiile de coordonare trebuie s ă se execute de câteva ori pe zi, f ără întrerupere, pân ă
ce coordonarea este ob ținut ă
b. orice contrac ție a mu șchiului care nu este necesar ă unei activit ăți date trebuie evitat ă
c. se vor utiliza explica ții verbale, înregistr ări cinematice, desene
d. antrenamentul se opre ște la orice semn de oboseal ă sau plictiseal ă
e. este necesar ă o for ță mare pentru o mi șcare de precizie
Corect: a, b, c, d
182. Controlul și coordonarea respira ției are urm ătoarele componente:
a. controlul ritmul respirator
b. controlul volumului curent
c. raportul intre timpii respiratori
d. controlul fluxului de aer
e. raportul gazelor din aerul inspirat
Corect: a, b, c, d
183. În programele de recuperare ale bolnavilor cardiovasculari, efortul lor este cel mai mult
limitat de:
a. medica ția specific ă afec țiunii
b. pragul angios restant
c. valorile crescute ale TA
d. valorile crescute ale frecven ței cardiace
e. valorile crescute ale frecven ței respiratorii
Corect: b
184. În perioada de la 8-12 s ăpt ămâni postinfarct, nivelul de solicitare al exerci țiilor fizice
corelat cu frecven ța cardiac ă este de:
a. 30% din frecven ța maxim ă
b. 50% din frecven ța maxim ă
c. 70%-80% din frecven ța maxim ă
d. 100% din frecven ța maxim ă
e. 90% din frecven ța maxim ă
Corect: c
185. Obiectivele terapeutice ale pacien ților coronarieni se pot realiza:
a. medicamentos
b. chirurgical
c. antrenament fizic
d. drenajul de postur ă
e. reeducarea tusei
Corect: a, b, c

186. Obiectivele fazei a II-a și a III-a a programului de recuperare a coronarienilor sunt:
a. reantrenarea la efort
b. readaptarea la via ța cotidian ă
c. readaptarea socio-profesional ă
d. nici una din variantele de mai sus
e. pensionarea pacien ților
Corect: a, b, c
187. Imobilizarea prelungit ă la pat a pacien ților coronarieni este urmat ă de multiple
complica ții:
a. decondi ționarea cardio-vascular ă
b. staz ă venoas ă și bron șic ă
c. tulbur ări trofice
d. ameliorarea frac ției de ejec ție
e. decompens ări psihice
Corect: a, b, c, e
188. Se consider ă infarct miocardic necomplicat în urm ătoarele situa ții:
a. infarctul miocardic cu hipotensiune arterial ă
b. infarctul miocardic f ără durere cardiac ă persistent ă sau recurent ă
c. infarctul miocardic f ără disritmii semnificative
d. infarctul miocardic f ără insuficien ță cardiac ă
e. infarct miocardic cu anevrism ventricular
Corect: b, c, d
189. Parametrii urm ări ți în recuperarea dup ă infarctul miocardic acut necomplicat sunt:
a. frecven ța cardiac ă
b. EKG
c. tensiune arterial ă
d. monitorizarea holter
e. to ți parametrii de mai sus
Corect: a, c
190. În testarea de efort la cicloergometru, cre șterea progresiv ă a intensit ății efortului la
fiecare treapt ă de efort este de:
a. 10W
b. 25-30W
c. 40W
d. 50W
e. 20W
Corect: b
191. Criteriile de terminare a testului de efort sunt:
a. durerea anginoas ă suportabil ă
b. extrasistolia ventricular ă agravat ă la efort (peste 25% din b ătăi)

c. tahicardiile ectopice supraventriculare sau fibrila ția ventricular ă
d. tulbur ările de conducere atrio-ventriculare sau intraventr iculare
e. cre șterea TA peste 230/130mmHg
Corect: b, c, d, e
192. Ritmul minim de antrenament la pacientul coronarian în faza a II-a a infar ctului
miocardic acut este de:
a. 5 ședin țe/s ăpt ămân ă
b. 2 ședin țe/s ăpt ămân ă
c. 3 ședin țe/s ăpt ămân ă
d. 4 ședin țe/s ăpt ămân ă
e. zilnic
Corect: c
193. Complica țiile posibile ale test ării la efort sunt:
a. infarctul miocardic acut, oprirea cardiac ă, decesul
b. hipotensiunea
c. insuficien ța respiratorie
d. insuficien ța circulatorie cerebral ă acut ă
e. insuficien ța cardiac ă congestiv ă
Corect: a, b, d, e
194. Contraindica ții test ării la efort sunt.
a. infarctul miocardic acut în primele 6 zile de evolu ție
b. angin ă pectoral ă de efort
c. insuficien ța ventricular ă stâng ă simptomatic ă sever ă
d. hipertensiunea arterial ă (TAS 170 mmHg sau TAD 100 mmHg)
e. stenoz ă aortic ă sever ă
Corect: a, c, e

TESTE GRIL Ă KINETOPROFILAXIE
Bibliografie:
1. Tudor Sbenghe, Bazele teoretice și practice ale kinetoterapiei, Editura Medical ă Bucure ști, 1999, pag
325 -336, 345-357.

195. Antrenamentul aerobic se realizeaz ă printr-un program de exerci ții:
a. cu o anumit ă durat ă
b. cu o anumit ă frecven ță
c. aplicate consecvent
d. de intensit ăți întâmpl ătoare
e. la temperatura de 37ș
Corect: a, b, c

196. Efectele adaptative la nivelul organismului sunt prezente:
a. în timpul efortului prin exerci țiu fizic
b. în repaus
c. în cazul adapt ării la altitudini diferite
d. în cazul exerci țiilor anaerobe
e. în somn
Corect: a, b
197. Modific ările adaptative apar la nivelul:
a. organismului ca întreg
b. aparatului cardio-vascular
c. analizatorilor
d. aparatului respirator
e. fanerelor
Corect: a, b, d
198. Dintre factorii care condi ționeaz ă r ăspunsurile adaptative individuale la antrenamentul
aerobic, fac excep ție:
a. vârsta
b. sexul
c. coeficientul de inteligen ță
d. nivelul de fitness ini țial
e. abilit ățile individuale
Corect: c
199. Efectele adaptative la nivelul mu șchilor se manifest ă prin:
a. cre șterea consumului de glicogen muscular
b. aport crescut de oxigen local
c. hipertrofie muscular ă
d. hipotrofie muscular ă
e. hipotonie muscular ă
Corect: b, c
200. Cre șterea VO 2 max prin kinetoprofilaxie în regim aerobic este:
a. mai mare la tineri
b. mai mare la vârstnici
c. aceea și pentru toate categoriile de vârst ă
d. aceea și pentru indivizii cu aceea și greutate și în ălțime
e. independent ă de alimenta ție
Corect: a
201. Adapt ările cardio-vasculare în repaus înregistreaz ă urm ătoarele modific ări ale
parametrilor:
a. sc ăderea frecven ței cardiace
b. sc ăderea volumului sanguin circulant

c. sc ăderea valorilor tensionale
d. cre șterea volumului b ătaie cardiac
e. sc ăderea volumului b ătaie cardiac
Corect: a, c, d
202. Adapt ările cardio-vasculare manifestate în timpul efortului fizic se caracterizeaz ă prin:
a. cre șterea consumului de oxigen miocardic
b. sc ăderea volumului b ătaie cardiac
c. cre șterea debitului cardiac corespunz ător cerin țelor efortului
d. sc ăderea consumului de oxigen la nivelul miocardului
e. cre șterea consumului de oxigen la nivelul miocardului
Corect: c, d
203. Modific ările adaptative sanguine prin antrenament aerobic nu sunt reprezentate de :
a. cre șterea valorilor colesterolului
b. sc ăderea valorilor trigliceridelor
c. sc ăderea cantit ății de hemoglobin ă
d. sc ăderea hematocritului
e. sc ăderea trombocitelor
Corect: a, c, d, e
204. Antrenamentul aerobic este indicat la pacien ții cu afec țiuni coronariene deoarece prin
modific ările adaptative sanguine:
a. scade riscul trombotic
b. cre ște riscul trombotic
c. cre ște fibrinoliza
d. previne apari ția ischemiilor coronariene
e. scade fibrinoliza
Corect: a, c, d
205. Modific ările adaptative respiratorii ap ărute în antrenamentul aerobic sunt reprezentate de:
a. cre șterea frecven ței respiratorii în mod special
b. cre șterea volumelor respiratorii
c. sc ăderea volumelor respiratorii
d. sc ăderea capacit ății de difuziune alveolo-capilar ă
e. cre șterea travaliului respirator
Corect: b
206. Efectele adaptative la nivel psihic prin antrenament aerobic:
a. nu apar decât la pacien ții cu tulbur ări emo ționale
b. sunt prezente la orice pacient
c. sunt utile în managementul stresului
d. sunt utile pentru cre șterea performan țelor cognitive
e. stimuleaz ă aten ția
Corect: b, c, d, e

207. Efectele adaptative ob ținute prin antrenamentul aerobic în kinetoprofilaxia primar ă sunt:
a. ireversibile
b. reversibile
c. dureaz ă maxim o s ăpt ămân ă
d. men ținute numai dac ă se men ține permanent un anumit grad de antrenament
e. men ținute numai dac ă se execut ă sporadic exerci ții aerobice
Corect: b, d
208. Antrenamentul aerobic se realizeaz ă prin urm ătoarele tipuri de activit ăți fizice:
a. orice exerci țiu fizic care se face cu consum energetic în prezen ța oxigenului
b. orice exerci țiu fizic care se face cu consum energetic în absen ța oxigenului
c. numai activit ăți sportive specifice
d. activit ăți cotidiene
e. orice activitate sportiv ă
Corect: a, d
209. Antrenamentul aerobic în kinetoprofilaxie exclude urm ătoarele tipuri de activit ăți:
a. Mersul cu ritm rapid
b. Efortul la covor rulant
c. Pedalarea la bicicleta ergometric ă sau simpl ă
d. Exerci ții cu greut ăți
e. Baschet de performan ță
Corect: e
210. Parametrii care caracterizeaz ă antrenamentul aerobic sunt urm ătorii:
a. intensitatea
b. durata
c. frecven ța
d. varia ția
e. temperatura
Corect: a, b, c, d
211. Factorii care condi ționeaz ă alegerea exerci țiilor aerobice sunt:
a. abilit ățile individuale
b. musculatura vizat ă
c. preferin ța terapeutului
d. temperatura corporal ă
e. presiunea atmosferic ă
Corect: a, b
212. Nota ți semnifica țiile adev ărate în leg ătur ă cu num ărul de seturi pentru exerci țiile
aerobice:
a. se începe cu un set pentru fiecare exerci țiu
b. se cre ște din 3 în 3
c. se cre ște progresiv, pân ă la maxim 6 seturi
d. se cre ște din 5 în 5

e. se cre ște din 10 în 10
Corect: a, c
213. Ordinea aplic ării exercițiilor aerobice începe cu:
a. grupele musculare mici
b. grupele musculare mari
c. cu membrele superioare
d. cu membrele inferioare
e. cu hemicorpul drept
Corect: b, c
214. Varia ția programului aerobic semnific ă modificarea:
a. pozi țion ării segmentelor mobilizate
b. raportului durata exerci țiilor/durata intervalelor de repaus
c. tipului de exerci țiu
d. orelor la care se realizeaz ă antrenamentul
e. num ărului de participan ți la antrenament
Corect: a, b, c
215. Conform principiului înc ărc ării, intensitatea antrenamentului aerobic trebuie s ă fie:
a. la acela și nivel cu activit ățile cotidiene
b. peste pragul stimulului de antrenament
c. crescut ă progresiv
d. sc ăzut ă progresiv
e. crescut ă brusc ca s ă poat ă produce cre șterea for ței musculare
Corect: b, c
216. De obicei raportul intensitate/durat ă, utilizat în antrenamentul aerobic, este:
a. direct propor țional
b. invers propor țional
c. aleator
d. dependent de greutatea pacientului
e. dependent de în ălțimea pacientului
Corect: b
217. Exerci țiul aerobic muscular poate fi:
a. static
b. dinamic
c. izokinetic
d. izometric
e. izomorf
Corect: a, b, c, d

218. Specifica ți care dintre tipurile de antrenament aerobic nu se folose ște singur, deoarece nu
determin ă cre șterea VO 2 max:
a. de anduran ță
b. de flexibilitate
c. de for ță
d. submaximal
e. supramaximal
Corect: b
219. Structura unui antrenament aerobic în kinetoprofilaxie cuprinde urm ătoarele perioade, cu
excep ția:
a. adaptarea la microclimat
b. adaptarea la macroclimat
c. înc ălzirea
d. exerci țiile
e. răcirea
Corect: a, b
220. Selecta ți enun țurile afirmative despre efectele perioadei de înc ălzire a antrenamentului
aerobic:
a. cre ște fluxul sanguin muscular
b. previne lezarea aparatului neuro-mio-artrokinetic
c. previne tulbur ărilr de ritm cardiac și de iriga ție coronarian ă
d. cre ște performan ța muscular ă
e. scade performan ța muscular ă
Corect: a, b, c, d
221. Tipurile de antrenament aerobic pot fi:
a. antrenament continuu
b. antrenament cu intervale
c. antrenament continuu cu intervale
d. antrenament cu circuit
e. antrenament în circuit cu intervale
Corect: a, b, d, e

TESTE GRIL Ă RECUPERAREA REUMATOLOGIC Ă
1. T. Sbenghe, Kinetologie profilactic ă, terapeutic ă și de recuperare, Editura Medical ă, Bucure ști, 1987;
2. Roxana Popescu, Adrian Bighea, No țiuni practice de medicin ă recuperatorie, Editura Agora, 1997.

222. Din grupa afec țiunilor reumatismale degenerative fac parte:
a. Gonartroza
b. Periartrita scapulo-humeral ă
c. Tendinitele
d. Periartrita coxo-femural ă

e. Miozitele
Răspuns: a
223. Alege ți r ăspunsul fals:
a. PR este o afec țiune reumatismal ă inflamatorie, cu evolu ție cronic ă progresiv ă
b. PR afecteaz ă cu predilec ție articula țiile mici (mâini, picioare)
c. PR evolueaz ă c ătre deformare și anchiloz ă articular ă
d. În PR redoarea matinal ă dureaz ă cel pu țin o or ă
e. În stadiul III al PR se instaleaz ă anchiloza fibroas ă sau osoas ă
Răspuns: e
224. Alege ți r ăspunsul fals. Caracterele comune ale spondilartritelor seronegative su nt
urm ătoarele:
a. Prezen ța factorului reumatoid
b. Absen ța nodulilor subcutana ți
c. Prezen ța artritelor periferice
d. Afectarea articula țiilor sacroiliace și a coloanei vertebrale
e. Afectarea tegumentelor și mucoaselor
Răspuns: a
225. Obiectivele kinetoterapiei în spondilita anchilozant ă sunt cele enumerate cu o singur ă
excep ție:
a. Men ținerea / corectarea posturilor și aliniamentului corpului
b. Men ținerea / ameliorarea mobilit ății articulare și tonusului muscular
c. Prevenirea pozi țiilor vicioase
d. Prevenirea disfunc ției ventilatorii restrictive
e. Redimensionarea obiectivelor casnice
Răspuns: e
226. Obiectivele tratamentului în boala artrozic ă sunt urm ătoarele, cu excep ția:
a. Combaterea durerii
b. Reeducarea respiratorie
c. Recuperarea mobilit ății articulare și a tonusului muscular
d. Prevenirea deterior ării în continuare a cartilajului articular
e. Ameliorarea circula ției locale
Răspuns: b
227. Clinica gonartrozei este caracterizat ă de urm ătoarele elemente, cu excep ția unuia singur:
a. Subfebrilitate
b. Redoare de inactivitate
c. Senza ție de instabilitate la nivelul genunchiului
d. Chist Baker
e. Tulbur ări de static ă la nivelul genunchiului
Răspuns: a

228. O singur ă afirma ție cu privire la spondiloza cervical ă din cele enumerate mai jos este
fals ă. Care?
a. Este contraindicat masajul la nivel paravertebral c ervical
b. Electroterapia include galvaniz ări, CDD, curen ți de medie frecven ță și înalt ă frecven ță
c. Împachet ările cu parafin ă „pelerin ă” au efect benefic
d. Exerci țiile urm ăresc refacerea tonusului musculaturii extensoare
e. Tratamentul chirurgical este indicat în formele cu tulbur ări neurologice severe și
progresive
Răspuns: a
229. Alege ți r ăspunsul fals. Discopatia lombar ă de faz ă IV se manifest ă astfel:
a. 60-70% din pacien ți sunt asimptomatici
b. Lombalgie cronic ă mecanic ă, meteorodependent ă
c. Lumbago acut cu pseudosciatic ă, dup ă ridicare de greut ăți
d. Sciatica vârstnicului cu Lasseque pozitiv
e. Sindrom de coad ă de cal
Răspuns: d
230. Alege ți r ăspunsul fals. Reumatismul abarticular cuprinde urm ătoarele entit ăți clinice:
a. Gonartroza
b. Periartrita scapulo-humeral ă
c. Periartrita coxofemural ă
d. Algoneurodistrofia
e. Maladia Dupuytren
Răspuns: a
231. Alege ți r ăspunsurile corecte. La inspec ția tegumentelor pacien ților cu sindrom reumatoid
se pot eviden ția:
a. Leziuni eritemato-scuamoase în psoriazis
b. Noduli reumatoizi în spondilita anchilozant ă
c. Noduli Bouchard și Heberden în boala artrozic ă
d. Tofi guto și în poliartrita reumatoid ă
e. Eritem facial „în fluture” în lupusul eritematos di seminat
Răspuns: a, c, e
232. Mobilitatea coloanei cervicale este evaluat ă prin:
a. Indicele Schöber
b. Indicele tragus-acromion
c. Indicele Ott
d. Indicele menton-stern
e. Indicele occiput-perete
Răspuns: b, d, e
233. Poliartrita reumatoid ă este caracterizat ă de urm ătoarele deform ări articulare:
a. Devia ția cubital ă a degetelor și mâinii

b. Police în „Z”
c. Flexum de cot
d. Genu recurvatum
e. Genu flexum
Răspuns: a, b, c, e
234. În poliartrita reumatoid ă, posturarea mâinii cu ajutorul ortezelor se realizeaz ă astfel:
a. Pumn în extensie 10-20˚
b. Devia ția cubital ă a mâinii și degetelor
c. Flexie u șoar ă a metacarpofalangienelor
d. Police în abduc ție și opozi ție
e. Interfalangiene proximale în extensie
Răspuns: a, c, d
235. Alege ți r ăspunsurile corecte. În poliartrita reumatoid ă:
a. Se evit ă pozi țiile sau activit ățile ce solicit ă flexorii degetelor
b. Se recomand ă purtarea de sus țin ători plantari
c. Se evit ă pozi ția șezând ă pe scaune sau fotolii joase
d. Se recomand ă exerci țiile care antreneaz ă prehensiunea de for ță
e. Cura balnear ă se adreseaz ă tuturor formelor de poliartrit ă reumatoid ă
Răspuns: a, b, c
236. În poliartrita reumatoid ă se pune accent pe tonifierea:
a. Extensorilor degetelor
b. Flexorului superficial al degetelor
c. Flexorilor antebra țului
d. Flexorilor coapsei și gambei
e. Musculaturii intrinseci a mâinii
Răspuns: a, b, e
237. Sindromul Reiter:
a. Este artrita reactiv ă
b. Este caracterizat de triada: conjunctiv ă, artrit ă, uretrit ă
c. Nu este înso țit de manifest ări generale
d. Sunt contraindicate procedurile de electroterapie și termoterapie
e. Poate evolua c ătre spondilita anchilozant ă
Răspuns: a, b, e
238. Care din urm ătoarele afirma ții cu privire la artrita psoriazic ă sunt adev ărate:
a. Manifest ările cutanate constau în pl ăci eritemato-scuamoase pe coate, genunchi, trunchi
b. Este înso țit ă de manifest ările extraarticulare: oculare, cardiace, respirator ii
c. În majoritatea cazurilor apar manifest ările articulare și apoi cele cutanate
d. Cea mai frecvent ă form ă este artrita mutilant ă
e. Unul dintre obiectivele de tratament este prevenire a deform ărilor și anchilozelor
articulare

Răspuns: a, b, e
239. Care din urm ătoarele afirma ții sunt adev ărate:
a. În spondilita anchilozant ă cura balnear ă este indicat ă în special în sta țiunile de pe litoralul
Mării Negre
b. Spondilita anchilozant ă afecteaz ă cu preponderen ță sexul feminin
c. Caracteristice spondilita anchilozant ă sunt lombosacralgiile în a doua jum ătate a nop ții,
cu iradiere în bascul ă
d. Tabloul clinic al spondilita anchilozant ă include și disfunc ția ventilatorie restrictiv ă
e. În stadiile avansate ale spondilita anchilozant ă se poate instala „pozi ția de schior”
Răspuns: a, c, d, e
240. În timpul activit ăților cotidiene spondiliticul trebuie s ă p ăstreze anumite posturi:
a. Decubit dorsal pe pat tare, cu pern ă sub cap
b. Șezând pe scaun cu sp ătar înalt și p ăstrarea contactului permanent al spatelui cu sp ătarul
c. Masa de lucru la nivelul pieptului, cu antebra țele pe mas ă
d. Evitarea șederii prelungite în fotoliu
e. În ortostatism p ăstrarea distan ței maxime xifoid-pube
Răspuns: b, c, d, e
241. În spondilita anchilozant ă men ținerea sau cre șterea tonusului muscular se realizeaz ă în
special la nivelul anumitor grupe musculare:
a. Ischiogambieri
b. Iliopsoas
c. Adductorii coapsei
d. Erectorii capului și trunchiului
e. Mu șchii abdominali
Răspuns: b, d, e
242. Alege ți r ăspunsurile corecte privitoare la programul de kinetoterapie din spondilita
anchilozant ă:
a. Se începe cât mai precoce și are continuitate absolut ă
b. Ocup ă primul loc în ierarhia formelor de tratament fizic al
c. Pune accent pe exerci țiile de flexie la nivelul coloanei vertebrale și centurilor
d. Cuprinde exerci ții pentru reeducarea respira ției toracice și abdominale
e. Kinetoterapia este adaptat ă stadiului evolutiv
Răspuns: a, b, d, e
243. Care dintre urm ătorii factori favorizeaz ă deteriorarea cartilajului articular:
a. Menopauza
b. Obezitatea
c. Vârsta peste 50 ani
d. Sexul feminin
e. Rasa neagr ă
Răspuns: a, b, c

244. Tabloul clinic al coxartrozei cuprinde:
a. Durere la nivelul genunchiului
b. Redoare de inactivitate
c. Durere la nivelul peritrohanterian, fesier, inghina l, pe fa ța anterioar ă a coapsei
d. Mers șchiop ătat
e. Parestezii pe fa ța anterioar ă a coapsei
Răspuns: a, b, c, d
245. Igiena ortopedic ă a șoldului const ă în:
a. Mers și ortostatism prelungit
b. Greutate corporal ă ideal ă
c. Mers pe teren accidentat
d. Mers cu sprijin în baston
e. Evitarea urc ării și coborârii sc ărilor
Răspuns: b, d, e
246. Indica țiile curei balneare în coxartroz ă sunt reprezentate de:
a. Formele acute
b. Formele subacute
c. Coxartroza la debut
d. Coxartroza operat ă
e. Forme cu redoare strâns ă și atitudine vicioas ă ireductibil ă
Răspuns: c, d
247. Igiena ortopedic ă a genunchiului const ă în:
a. Evitarea tocurilor înalte
b. Evitarea traumatismelor directe
c. Repaus prelungit
d. Medica ție antialgic ă
e. Desc ărcarea de greutate a genunchiului
Răspuns: a, b, e
248. Procedurilor de electroterapie antialgic ă în gonartroz ă includ:
a. Comprese reci cu sulfat de magneziu
b. Împachet ări cu parafin ă
c. Curen ți de joas ă frecven ță
d. Curen ți de medie frecven ță
e. Biostimulare laser
Răspuns: c, d, e
249. Kinetoterapia în gonartroz ă const ă în:
a. Postur ări în flexie a genunchiului
b. Tonifierea cvadricepsului, a tricepsului sural
c. Mobiliz ări articulare pentru refacerea extensiei complete
d. Exerci ții în lan ț kinetic închis
e. Exerci ții pentru coordonare

Răspuns: b, c, d, e
250. Spondilodiscartroza cervical ă are manifest ări clinice polimorfe:
a. Cervicalgie iradiat ă occipital, în vertex, în umeri
b. Nevralgie cervico-brahial ă
c. Sindrom Barré-Lieou
d. Puncte dureroase la nivelul um ărului
e. Vertij, fosfene, acufene
Răspuns: a, b, c, e
251. Obiectivele de tratament recuperator în spondilodiscartroza lombar ă sunt urm ătoarele:
a. Reeducarea respiratorie
b. Combaterea durerii
c. Corectarea dezechilibrului muscular între agoni ști și antagoni ști
d. Restabilirea controlului adecvat al mi șcării
e. Profilaxia recidivelor
Răspuns: b, c, d, e
252. Tratamentul fizical al spondilodiscartrozei lombare cuprinde:
a. Masaj sedativ lombosacrofesier
b. Băi galvanice, 4 celulare
c. Curen ți diadinamici în special în lumbago musculo-ligamen tar
d. Împachet ări cu parafin ă lombar în formele acute
e. Băi simple la 36-37˚ în cazul radiculopatiilor rezidu ale
Răspuns: a, c, e
253. Kinetoterapia din perioada acut ă a discopatiei lombare urm ăre ște:
a. Asuplizarea trunchiului inferior
b. Relaxarea musculaturii lombare contracturate
c. Relaxare general ă
d. Sc ăderea irita ției radiculare
e. Cre șterea tonusului vagal
Răspuns: b, c, d, e
254. „Școala spatelui” const ă în:
a. Con știentizarea pozi ției neutre a coloanei lombare și bazinului
b. Înz ăvorârea coloanei lombare
c. Men ținerea for ței musculare agoni ști și antagoni ști
d. Programul Williams fazele I și II
e. Relaxarea musculaturii lombare contracturate
Răspuns: a, b, c
255. Tratamentul chirurgical în hernia de disc lombar ă este indicat în cazul:
a. Durerilor care nu cedeaz ă la tratament conservator
b. Recidivelor frecvente

c. Manevrei Lassèque pozitiv ă la valori mici
d. Apari ției sau agrav ării unui deficit motor
e. Apari ției sindromului de „coad ă de cal„
Răspuns: a, b, d, e
256. PSH (um ărul dureros simplu) se caracterizeaz ă prin:
a. Durere de intensitate mare
b. Limitarea mare a mobilit ății pasive
c. Substratul anatomopatologic este capsulita retracti l ă
d. Aspect radiologic normal
e. Evolu ție favorabil ă la aplicarea curen ților de joas ă frecven ță
Răspuns: d, e
257. PSH (um ărul pseudoparalitic) se caracterizeaz ă prin:
a. Durere de intensitate mare
b. Mobilitate activ ă absent ă
c. Mobilitate pasiv ă normal ă
d. Absen ța tulbur ărilor de sensibilitate
e. Modific ări ale reflexelor osteotendinoase
Răspuns: b, c, d

TESTE GRIL Ă RECUPERARE RESPIRATORIE
BIBLIOGRAFIE:
1. Adriana Sarah Nica, Compendiu de Medicin ă fizic ă și Recuperare , Editura Universitar ă „Carol Davila”,
Bucure ști, 1998, pagini 229-232
2. T. Sbenghe, Recuperarea medical ă la domiciliul bolnavului , Editura Medical ă, Bucure ști, 1996, pagini
186-246
3. T. Sbenghe, Kinetologie profilactic ă, terapeutic ă și de recuperare , Editura Medical ă, Bucure ști, 1987,
pagini 292-305

258. Care dintre urm ătoarele mecanisme de producere ale disfunc ției ventilatorii obstructive
sunt ireversibile:
a. hipertrofia și hiperplazia glandelor bron șice
b. procesele fibrotice bron șice și peribron șice
c. atrofia peretelui bron șic și pierderea de c ăi aeriene
d. bronhospasm
e. sc ăderea reculului elastic
Corect: a, b, c, e

259. Concluziile terapeutice și de recuperare care trebuie luate în considerare în corela ție
direct ă cu perturbarea volumelor pulmonare-unul dintre procesele fiziopatologice
determinate de sindromul obstructiv-sunt:
a. mărirea diametrului bron șic, prin țintirea mecanismelor reversibile
b. mărirea diametrului bron șic, prin țintirea mecanismelor ireversibile
c. sc ăderea obstruc ției dinamice din expir
d. cre șterea obstruc ției dinamice din expir
e. reeducarea ritmului respirator
Corect: a, c
260. Concluziile terapeutice și de recuperare care trebuie luate în considerare în corela ție
direct ă cu perturbarea distribu ției aerului intrapulmonar – unul dintre procesele
fiziopatologice determinate de sindromul obstructiv-sunt:
a. reeducarea ritmului respirator
b. reeducarea raportului inspir / expir
c. sc ăderea obstruc ției dinamice din expir
d. cre șterea obstruc ției dinamice din expir
e. reeducarea ritmului respirator
Corect: a, b
261. Un schimb gazos fiziologic la nivelul membranei alveolo-capilare est e dependent de
normalitatea celor 2 factori determinan ți-ventila ția alveolar ă și circula ția capilar ă, al c ăror
raport este egal cu:
a. 0,5
b. 0,6
c. 0,7
d. 0,8
e. 0,9
Corect: d
262. Concluziile terapeutice și de recuperare care trebuie luate în considerare în corela ție
direct ă cu perturbarea schimburilor gazoase alveolare-unul dintre procesele fi ziopatologice
determinate de sindromul obstructiv-sunt:
a. reeducarea raportului inspir / expir
b. sc ăderea obstruc ției dinamice din expir
c. corectarea inegalit ății de distribu ție
d. oxigenoterapia
e. ventila ția mecanic ă
Corect: c, d
263. Musculatura respiratorie î și m ăre ște travaliul (pentru a genera o cre ștere a presiunii
coloanei de aer care str ăbate c ăile aeriene cu rezisten ță crescut ă în sindromul obstructiv)
prin urm ătoarele modalit ăți:
a. cre șterea tensiunii de contrac ție a mu șchilor în activitate
b. sc ăderea tensiunii de contrac ție a mu șchilor în activitate
c. intrarea în contrac ție a mu șchilor inspiratori de rezerv ă (mu șchi de obicei inactivi în
respira ția de repaus)

d. intrarea în contrac ție a mu șchilor expiratori (mu șchi de obicei inactivi în respira ția de
repaus)
e. intrarea în contrac ție a mu șchiului diafragm
Corect: a, c, d
264. Cre șterea costului ventilator de câteva ori în sindromul obstructiv se tr aduce sub raport
clinic prin:
a. cefalee
b. dispnee
c. tuse
d. expectora ție
e. febr ă
Corect: b
265. Concluziile terapeutice și de recuperare care trebuie luate în considerare în corela ție
direct ă cu perturbarea travaliului ventilator-unul dintre procesele fiziopatol ogice
determinate de sindromul obstructiv-sunt:
a. tonifierea musculaturii respiratorii
b. reeducarea ritmului respira ției
c. reeducarea frecven ței respira ției
d. sc ăderea obstruc ției
e. oxigenoterapie
Corect: a, b, c, d
266. Apari ția hipoxemiei exprim ă instalarea insuficien ței pulmonare denumit ă:
a. insuficien ță pulmonar ă par țial ă
b. insuficien ță pulmonar ă de distribu ție
c. insuficien ță pulmonar ă de perfuzie
d. insuficien ță pulmonar ă total ă
e. insuficien ță pulmonar ă grav ă
Corect: a, b
267. Reperele clinice ale bron șitei cronice sunt:
a. tusea
b. cefalee
c. expectora ția
d. febra și frisonul
e. semnele sindromului obstructiv în func ție de gradul disfunc ției ventilatorii
Corect: a, c, e
268. Dispneea este un simptom subiectiv definit ă ca o:
a. senza ție de tensiune toraco-pulmonar ă inadecvat ă
b. percepere anormal ă a unei jene respiratorii
c. senza ție de disconfort abdominal
d. percepere anormal ă a b ătăilor inimii
e. senza ție de astenie fizic ă

Corect: a, b
269. Caracteristicile programului de recuperare medical ă la pacientul cu disfunc ție ventilatorie
obstructiv ă sunt:
a. complexitatea metodelor
b. simplicitatea metodelor
c. continuitatea aplic ării lor
d. intermiten ța aplic ării lor
e. absența m ăsurilor de profilaxie din componen ța programului
Corect: a, c
270. Din metodele programului de recuperare medical ă aplicat la pacientul cu disfunc ție
ventilatorie obstructiv ă nu face parte:
a. îndep ărtarea factorilor de risc bronho-pulmonari
b. corectarea factorilor patologici extrapulmonari de între ținere sau agravare a disfunc ției
ventilatorii obstructive
c. dezobstruc ția bron șic ă
d. cre șterea costului ventila ției și relaxarea musculaturii respiratorii
e. ameliorarea distribu ției intrapulmonare a aerului
Corect: d
271. Principalele modalit ăți terapeutic-recuperatorii prin care se reu șește evacuarea secre țiilor
bron șice, cu scopul de a dezobstrua c ăile respiratorii la pacientul cu disfunc ție ventilatorie
obstructiv ă sunt:
a. umidifierea bron șic ă
b. drenajul de postur ă și educarea tusei
c. utilizarea mucokineticelor și a medica ției specifice pentru pacientul cu disfunc ție
ventilatorie obstructiv ă
d. posturarea relaxant ă
e. exerci ții respiratorii abdominale
Corect: a, b, c
272. Reeducarea tusei cuprinde urm ătoarele componente:
a. pozi ționarea corpului în timpul tusei, au adoptarea pozi țiilor de facilitare a tusei
b. pozi ționarea corpului în timpul tusei, au adoptarea alto r pozi ții cu evitarea celor de
facilitare a tusei
c. controlul respira ției în accesul de tuse
d. controlul respira ției numai perioadele f ără acces de tuse
e. emiterea unei tuse cu sunet „rotund”, „surd”
Corect: a, c, e
273. Kinetoterapia respiratorie performat ă pentru reducerea rezisten ței din expir-element de
baz ă al sc ăderii travaliului ventilator la bolnavii obstructivi-cuprinde u rm ătoarele aspecte:
a. expirul numai pe gur ă
b. expirul cu buzele strânse, ca pentru fluierat sau c u pronun țarea consoanelor de tipul h, s,
f, pf
c. îndep ărtarea narinelor cu ajutorul policelui și indexului

d. reeducarea respira ției diafragmatice
e. tonifierea musculaturii respiratorii
Corect: a, b, c
274. Respira ția abdominal ă se înva ță în diferite posturi ale pacientului obstructiv pulmonar,
ordinea corect ă a acestora fiind:
a. decubit dorsal, șezând, ortostatism, mers
b. șezând, ortostatism, mers, decubit dorsal
c. decubit dorsal, ortostatism, mers, șezând
d. șezând, ortostatism, mers, decubit dorsal
e. ortostatism, mers, decubit dorsal, șezând
Corect: a
275. Efectele favorabile ale relax ării generale la pacientul cu disfunc ție ventilatorie obstructiv ă
sunt:
a. reechilibrarea tonusului muscular general și al musculaturii respiratorii, cu instalarea
eutoniei
b. limitarea cererii de oxigen a organismului și a produc ției de bioxid de carbon
c. diminu ă semnificativ starea de „tensiune inadecvat ă”
d. permite ventila ția asistat ă
e. limiteaz ă efortul fizic
Corect: a, b, c
276. Tehnicile de lucru prin care se realizeaz ă antrenarea mu șchiul diafragm ca principal
mu șchi inspirator constau din:
a. posturare în Trendelenburg cu o greutate pe abdomen
b. folosirea borcanelor Pescher
c. folosirea unei sticle cu un tul de plastic introdus în ea și în care se sufl ă continuu pentru a
produce bule
d. exerci ții de respira ție la nivelul nasului
e. gimnastica corectoare
Corect: a, b, c, d
277. Controlul și coordonarea respira ției-unul dintre cele mai importante capitole din
kinetoterapia respiratorie la pacientul cu disfunc ție ventilatorie obstructiv ă-include
urm ătoarele aspecte:
a. reducerea ritmului respirator
b. cre șterea ritmului respirator
c. controlul volumului curent
d. controlul fluxului de aer
e. ob ținerea unui raport între timpii respiratori (inspir / expir) egal cu 1 / 2-1 / 2,5
Corect: a, c, d, e
278. Condi ția fizic ă a pacientului pulmonar este rezultatul:
a. leziunilor bronhopulmonare
b. st ării de antrenament la efort a pacientului

c. mediului ambiant
d. condi țiilor meteo
e. func ției reno-urinare a pacientului
Corect: a, b
279. Introducerea antrenamentului de efort la pacien ții cu disfunc ție ventilatorie obstructiv ă
determin ă cre șterea toleran ței la efort prin:
a. ameliorarea ventila ției printr-o mai bun ă coordonare a „pompei” toraco-abdominale
b. reducerea suprafe ței de schimb alveolo-capilar
c. reducerea extrac ției periferice a oxigenului
d. ameliorarea performan ței cardiace prin efortul dozat
e. ameliorarea condi ției psihice
Corect: a, d, e
280. Cele mai utilizate modalit ăți de antrenament la efort performate la pacien ții cu disfunc ție
ventilatorie obstructiv ă sunt:
a. antrenamentul prin mers (cura de teren)
b. antrenamentul la sc ări ță
c. exerci ții fizice rezistive, progresive, intense
d. antrenamentul la piscin ă
e. antrenamentul prin terapie ocupa țional ă
Corect: a, b, d, e
281. Obiectivele kinetoterapiei respiratorii sunt:
a. corijarea curburilor patologice ale gâtului și pozi ției capului
b. corijarea pozi ției umerilor și scapulei
c. corijarea curburilor patologice ale coloanei dorsal e și lombare
d. conservarea pozi ției și mobilit ății existente ale bazinului
e. tonifierea diafragmului și musculaturii respiratorii
Corect: a, b, c, e
282. Posturarea in kinetoterapia respiratorie cuprinde:
a. posturi relaxante
b. posturi facilitatorii
c. posturi de drenaj
d. posturi corective
e. posturi antideclive
Corect: a, b, c
283. În ortostatism, pacientului dispneic i se recomand ă adoptarea urm ătoarei posturi
facilitatorii:
a. spate rezemat de perete
b. coloana cifozata
c. membrele superioare la zenit
d. membre inferioare extinse
e. membrele inferioare u șor flectate din genunchi

Corect: a, b, e
284. În decubit dorsal, pacientului dispneic i se recomand ă adoptarea urm ătoarei posturi
facilitatorii:
a. capul a șezat pe o pern ă mic ă, patul fiind înclinat la 450
b. bra țele în abduc ție la 300-400
c. șoldurile și genunchii în extensie
d. șoldurile și genunchii în u șoara flexie
e. antebra țele stau în sprijin pe dou ă perne
Corect: a, b, d, e
285. Pacientului dispneic îi sunt caracteristice urm ătoarele posturi / pozi ții facilitatorii:
a. în șezând "postura rezemat de sp ătar"
b. pozi ția Trendelenburg
c. spate rezemat de perete, coloana cifozat ă, umerii c ăzu ți, membre inferioare u șor flectate
d. în șezând "postura aplecat înainte"
e. posturarea conform sistemului celor "5 perne în sca r ă"
Corect: c, d, e
286. Aspectele care caracterizeaz ă posturile de drenaj bron șic sunt:
a. dureaz ă aproximativ 40 minute pentru întreg pl ămânul
b. se efectueaz ă dup ă mas ă
c. se efectueaz ă înainte de mas ă
d. sunt urmate de tapotament
e. sunt urmate de vibromasaj
Corect: a, c, d, e
287. Gimnastica corectoare privind corijarea curburilor patologice ale coloanei dorsale nu
urm ăre ște:
a. decontracturarea musculaturii spinale si tonifierea musculaturii abdominale
b. asuplizarea coloanei dorso-lombare
c. diminuarea cifozei, mobilizarea si tonifierea centu rii scapulare
d. cre șterea lordozei lombare
e. întinderea și decontracturarea musculaturii spatelui
Corect: d
288. În aplicarea programului de gimnastic ă corectoare pentru corijarea curburilor patologice
ale gâtului și pozi ției capului nu se urm ăre ște:
a. asuplizarea
b. decontracturarea
c. corectarea lordozei cervicale
d. tonifierea musculaturii cefei
e. accentuarea lordozei cervicale
Corect: e

289. Ritmul respirator la pacientul cu disfunc ție respiratorie restrictiv ă trebuie s ă:
a. se adapteze spontan
b. să fie l ăsat liber la nivelul cel mai convenabil
c. să compenseze volumul curent mic
d. să respecte raportul optim al timpilor respiratori
e. fie cât mai redus
Corect: a, b, c
290. Programul de recuperare la pacientul cu disfunc ție respiratorie restrictiv ă include:
a. tratarea cauzei supraînc ărc ării
b. ameliorarea ventila ției alveolare
c. dezobstruc ția bron șic ă
d. antrenamentul la efort
e. reducerea rezisten ței la flux în c ăile aeriene
Corect: a, b, d
291. Aplicarea respira ției în presiune pozitiv ă intermitent ă (RPPI) la pacientul cu disfunc ție
respiratorie restrictiv ă asigur ă:
a. corectare rapid ă a gazelor sanguine
b. ameliorarea ventila ției alveolare
c. reducerea efortului ventilator
d. cre șterea complian ței toraco-pulmonare
e. reducerea complian ței toraco-pulmonare
Corect: a, b, c, d
292. Tehnicile utilizate pentru programele de recuperare respiratorie sun t variate dar nu
includ:
a. proceduri de electroterapie
b. hidroterapia sub form ă de aerosoli, cu sau f ără medica ție
c. hidroterapia de tip general sau local
d. kinetoterapie
e. electrostimularea nervilor periferici ai membrelor inferioare
Corect: e

TESTE GRIL Ă KINETOTERAPIA DE RECUPERARE NEUROMOTORIE ȘI
PROPRIOCEPTIV Ă
Bibliografie:
1. T. Sbenghe, Kinetologie profilactic ă, terapeutic ă și de recuperare , Editura Medical ă, București., 1987;
pagini 191 – 228
2. T. Sbenghe, Kinesiologie – știin ța mi șcării, Editura Medical ă, Bucure ști, 2002, pagini 142 – 158, 331 –
343
3. Roxana Popescu, Rodica Tr ăistaru, P. Badea, Ghid de evaluare clinic ă și func țional ă în recuperarea
medical ă, Editura Medical ă Universitar ă, Craiova, 2004, volumul II, pagini 333 – 483

293. Rolul celor dou ă emisfere cerebrale este:
a. Analiza informa țiilor de la v ăz, auz, tact în emisferul stâng
b. Analiza informa țiilor de la tact, propriocep ție, vorbire în emisferul drept
c. Analiza secven țialit ății sunetelor și a actelor motorii în emisferul stâng
d. Analiza con ținutului informa țiilor spa țiale globale, aprecierea întregului corp în emisfer ul
drept
e. Analiza ritmului vocii, a locului ocupat de corp în spa țiu în emisferul drept
Corect: a, c, d, e
294. Rolul tractului piramidal este complex, și anume:
a. Controleaz ă motricitatea voluntar ă, având rol în declan șarea inten țional ă a activit ății
aparatului motor muscular, cu predilec ție pentru musculatura distal ă
b. Rol activator direct, facilitator pentru motoneuron ii medulari
c. Rol activator indirect pentru motoneuronii medulari
d. Rol în men ținerea tonusului muscular prin influen țarea motoneuronului alfa fazic
e. Rol în men ținerea tonusului muscular prin influen țarea motoneuronului alfa tonic
Corect: a, b, e
295. Rolul tractului extrapiramidal este complex, și anume:
a. Regleaz ă tonusul muscular al posturii
b. Regleaz ă tonusul muscular al membrelor
c. Regleaz ă mi șcările complexe voluntare
d. Controleaz ă dimensiunea, amplitudinea mi șcării voluntare declan șate de sistemul
piramidal
e. Rol facilitator sau inhibitor asupra motoneuronilor medulari
Corect: a, d, e
296. Ajustarea permanent ă a tonusului postural de c ătre bucla gamma este posibil ă în baza mai
multor aspecte, cu excep ția:
a. Comenzii extrapiramidale
b. Comenzii piramidale
c. Modularii cerebeloase
d. Modul ării forma țiunii reticulate
e. Modul ării aparatului vestibular
Corect: b
297. Principalele aspecte func ționale care definesc cerebelul sunt:
a. Aparat de timp – opre ște mi șcarea la locul și momentul dorit
b. Aparat de înv ățare – circuitele cerebelului se modific ă prin experien ță
c. Aparat de înv ățare – inputurile repetate sl ăbesc sinapsele
d. Aparat coordonator – integreaz ă mi șcările unor articula ții într-un lan ț cinematic complex
și coerent
e. Aparat coordonator – nu influen țeaz ă semnificativ abilit ățile
Corect: a, b, d

298. Ganglionii bazali au rol important și complex în controlul mi șcării, definit prin mai multe
aspecte, cu excep ția:
a. Modularea mi șcării active comandate de scoar ță
b. Implicarea în procesul de planificare motorie – dir ec ția, viteza, amplitudinea de mi șcare
c. Corpul amigdalian conduce automatismul, coordonarea și tonusul muscular în repaus și
mi șcare
d. Corpul striat conduce „jocul” elementelor sistemulu i locomotor și ale musculaturii
mimicii
e. Corpul striat ac ționeaz ă unitar de și componentele sale au func ții antagoniste
Corect: c
299. Etapele pe care le parcurge dezvoltarea controlului motor se derule az ă în urm ătoarea
ordine:
a. Mobilitatea → stabilitatea → mobilitatea controlat ă → abilitatea
b. Mobilitatea → mobilitatea controlat ă → stabilitatea → abilitatea
c. Mobilitatea → abilitatea → mobilitatea controlat ă → stabilitatea
d. Mobilitatea → stabilitatea → abilitatea → mobilitatea controlat ă
e. Mobilitatea → mobilitatea controlat ă → abilitatea → stabilitatea
Corect: a
300. Aspectele definitorii ale controlului muscular sunt:
a. Tonusul și for ța muscular ă
b. Mi șcarea normal ă, activ ă, voluntar ă
c. Mi șcarea involuntar ă
d. Abilitatea de mi șcare
e. Antrenamentul la efort
Corect: a, b, c, d
301. Cele mai importante modalit ăți kinetice folosite pentru antrenarea controlului muscular
sunt:
a. Stretching-ul și excita ția cutanat ă, în cadrul metodei Kabat
b. Stretching-ul și excita ția cutanat ă, în cadrul metodei Rood
c. Activarea imaginativ ă
d. Antrenarea percep ției contrac ției
e. Electrostimularea neuromuscular ă, chiar în absen ța complian ței pacientului
Corect: b, c, d
302. Ședin ța kinetic ă derulat ă pentru antrenarea controlului muscular se caracterizeaz ă prin:
a. 3 – 5 contrac ții musculare pentru mu șchiul care se lucreaz ă
b. status de indoloritate al pacientului
c. absen ța senza ției de oboseal ă
d. în cursul unei ședin țe se lucreaz ă doar un singur mu șchi
e. în cursul zilei se poate derula o singur ă ședin ță kinetic ă
Corect: a, b, c

303. Modalit ățile kinetice care fundamenteaz ă programul kinetic aplicat pentru refacerea /
antrenarea coordon ării sunt:
a. Tehnici de facilitarea neuromotorii proprioceptive
b. Mobiliz ările articulare din cadrul metodei Frenkel
c. Gestualitatea necoordonat ă
d. Terapia ocupa țional ă
e. Coordon ările paliative
Corect: a, b, d, e
304. Principiile kinetice care stau la baza programului de recuperare a echi librului sunt:
a. Pentru antrenarea unuia din sistemele responsabile cu men ținerea echilibrului se suspend ă
un altul pentru a-l for ța pe primul s ă intre cât mai mult în ac țiune
b. Antrenamentul se începe pe suprafe țe stabile, apoi se deruleaz ă pe suprafe țe instabile
c. Se variaz ă în ălțimea centrului de greutate în cursul exerci țiilor
d. Membrele superioare și trunchiul se utilizeaz ă ca elemente stabilizatoare sau
destabilizatoare pentru echilibru
e. Câ știgarea unei abilit ăți motorii func ționale nu se face prin antrenament și experien ță ,
într-un mediu corespunz ător
Corect: a, b, c, d
305. Mi șcările sunt coordonate atunci când exist ă:
a. Stimuli senzitivi proprioceptivi, exteroceptivi tac tili și senzoriali
b. Variate „permut ări” de mi șcare, posibile prin contrac ția mu șchilor agoni ști, sinergi ști,
stabilizatori, antagoni ști
c. Integritatea componentelor motorii ale echilibrului
d. Abilitatea de a stabiliza un segment al corpului si multan cu mobilizarea celorlalte în
cursul unei mi șcări u șoare, fine
e. Inabilitatea de a stabiliza un segment al corpului simultan cu mobilizarea celorlalte în
cursul unei mi șcări u șoare, fine
Corect: a, c, d
306. Termenul care desemneaz ă tulbur ările de coordonare este:
a. Asinergie
b. Adiadocochinezia
c. Ataxia
d. Hipotonia
e. Hipermetria
Corect: c
307. Recuperarea coordon ării la pacien ți cu disfunc ții cerebeloase presupune:
a. Mi șcare rapid ă, unic ă, cu înc ărcare la extremitatea superioar ă și inferioar ă
b. Tehnici de facilitare (stabilizarea ritmic ă, izometria alternant ă) pentru tonifierea
musculaturii stabilizatoare
c. Exerci țiile metodei Frenkel
d. Alergarea
e. Terapia ocupa țional ă

Corect: b, c, e
308. Exerci țiile în cadrul metodei Frenkel se deruleaz ă în conformitate cu urm ătoarele reguli:
a. Ini țierea este totdeauna de partea afectat ă, apoi de partea s ănătoas ă
b. Ini țierea este totdeauna de partea s ănătoas ă sau mai pu țin afectat ă, apoi de partea
contralateral ă
c. Fiecare exerci țiu se deruleaz ă ini țial cu ochii deschi și, sub control vizual, apoi cu ochii
închi și
d. Oricare exerci țiu se deruleaz ă lent, cu mult ă r ăbdare, cu repetare de 4 – 5 ori, în ordinea
corespunz ătoare
e. Exerci țiile se deruleaz ă cât mai rapid, cu mult ă r ăbdare, cu repetare de 4 – 5 ori, în
ordinea corespunz ătoare
Corect: b, c, d
309. Testele Romberg sensibilizat, unipodal și al stresului postural reprezint ă teste pentru
aprecierea:
a. For ței musculare
b. Rezisten ței musculare
c. Tonusului muscular
d. Amplitudinii de mi șcare func țional ă
e. Echilibrului din ortostatism static
Corect: e
310. Testarea echilibrului din ortostatism activ se face cu ajutorul ur m ătoarelor teste:
a. Testul întinderii membrelor superioare
b. Testul controlului motor
c. Testul „brânciului”
d. Testul transferului, al deplas ării ritmice a greut ății corpului anterior – posterior, stânga –
dreapta
e. Testul Romberg
Corect: a, d
311. Refacerea și men ținerea echilibrului se deruleaz ă în dou ă etape, acestea fiind:
a. Antrenarea controlului motor
b. Antrenarea sistemelor senzitivo-senzoriale
c. Controlul amplitudinii de mi șcare
d. Controlul centrului de greutate
e. Antrenarea abilit ății
Corect: b, d
312. Ordinea posturilor pentru exerci țiile kinetice derulate pentru controlul centrului de
greutate este:
a. De la posturile stabile la cele mai pu țin stabile
b. De la porturile instabile la cele stabile
c. Patrupedie → în genunchi → șezând lungit → șezând scurtat → ortostatism
d. Patrupedie → în genunchi → șezând scurtat → șezând lungit → ortostatism
e. Patrupedie → ortostatism → șezând lungit → șezând scurtat → în genunchi

Corect: a, c
313. Principalele strategii dinamice care trebuie antrenate pent ru echilibru sunt:
a. Strategia coloanei vertebrale
b. Strategia gleznelor
c. Strategia genunchilor
d. Strategia șoldurilor
e. Strategia pa șilor
Corect: b, d, e
314. Tehnicile de facilitarea neuromuscular ă proprioceptiv ă se clasific ă în:
a. Fundamentale (de baz ă)
b. Particulare
c. Speciale
d. Specifice
e. Generale
Corect: a, c, d
315. Urm ătoarele tehnici de facilitare neuromuscular ă proprioceptiv ă fundamentale se folosesc
deseori în practica kinetic ă, cu o excep ție:
a. Prizele mâinilor
b. Comenzile, comunicarea
c. Întinderea (stretch-reflexul)
d. Inversarea lent ă
e. Trac țiunea și compresiunea
Corect: d
316. Care dintre urm ătoarele afirma ții sunt adev ărate pentru tehnicile de facilitarea
neuromuscular ă proprioceptiv ă specifice:
a. Pentru promovarea mobilit ății se folosesc: ini țierea ritmic ă, mi șcarea activ ă de relaxare-
opunere, relaxare-opunere, relaxare-contrac ție, stabilizare ritmic ă, rota ție ritmic ă
b. Pentru promovarea mobilit ății se folosesc: ini țierea ritmic ă, mi șcarea activ ă de relaxare-
opunere, izometrie alternant ă, relaxare-contrac ție, stabilizare ritmic ă, rota ție ritmic ă
c. Pentru promovarea stabilit ății se folosesc: contrac ții izometrice în zona scurtat ă, ini țierea
ritmic ă, mi șcarea activ ă de relaxare-opunere, stabilizare ritmic ă, rota ție ritmic ă
d. Pentru promovarea stabilit ății se folosesc: contrac ții izometrice în zona scurtat ă,
izometrie alternant ă
e. Pentru promovarea abilit ății se folosesc: inversarea agonistic ă, progresia cu rezisten ță ,
secven țialitatea normal ă, repeti ția
Corect: a, d, e
317. Elementele de facilitarea proprioceptive sunt:
a. întinderea / stretching-ul
b. rezisten ța aplicat ă unei mi șcări (prin greutatea corporal ă, manual, mecanic)
c. vibra ția
d. telescoparea / compresiunea și trac țiunea
e. accelerarea, rostogolirea, balansarea ritmic ă.

Corect: a, b, c, d, e
318. Elementele de facilitarea telereceptive sunt:
a. Văzul
b. Auzul
c. Stimularea sinusului carotidian
d. Olfac ția
e. Presiunile pe tendoanele lungi
Corect: a, b, d
319. Pentru refacerea mobilit ății articulare prin interesarea țesutului moale se folosesc
urm ătoarele metode kinetice specifice:
a. Mobiliz ările
b. Manipul ările
c. Stretching-ul pentru țesutul moale
d. Inhibi ția activ ă pentru toate structurile țesutului moale
e. Inhibi ția activ ă pentru mu șchi
Corect: c, e
320. Modul corect de aplicare a stretching-ului presupune:
a. Se începe cu articula țiile distale, apoi se trece spre cele proximale
b. Se întinde doar câte o articula ție ini țial, apoi se trece spre cele proximale
c. Se realizeaz ă concomitent o trac țiune u șoar ă în ax, pentru evitarea compresiei articulare
d. Trebuie evitat overstretching-ul (supraîntinderea)
e. Toate aspectele precizate la punctele a, b, c, d
Corect: e
321. Stretching-ul este contraindicat în urm ătoarele situa ții:
a. Când limitarea amplitudinii de mi șcare este de cauz ă muscular ă
b. Dup ă o fractur ă veche, corect consolidat ă
c. În prezen ța unui proces inflamator acut sau infec țios intraarticular sau periarticular
d. În prezen ța unui hematom sau a altor leziuni ale țesutului moale
e. La pacientul cu sc ădere sever ă de for ță muscular ă
Corect: c, d, e
322. Inhibi ția activ ă se aplic ă pentru refacerea amplitudinii de mi șcare compromis ă de
contractura muscular ă la pacientul cu:
a. Mu șchi normal inervat
b. Mu șchi denervat
c. Mu șchi aflat sub control voluntar normal
d. Miopatie sever ă
e. Spasticitate piramidal ă
Corect: a, c

323. Dintre tehnicile enumerate dou ă nu se folosesc pentru ob ținerea inhibi ției active:
a. Tehnica hold – relax (contrac ție – relaxare)
b. Tehnica hold – relax – contraction (contrac ție – relaxare – contrac ție)
c. Tehnica contrac ției agonistului
d. Tehnica Oxford
e. Tehnica Delorme Watkins
Corect: d, e
324. Indica țiile pentru mobilizarea articula ției periferice sunt:
a. Sc ăderea sindromului algic articular
b. Men ținerea feedback-ului proprioceptiv articular
c. Sc ăderea feedback-ului proprioceptiv articular
d. Cre șterea mi șcărilor articulare prin afectare articular ă capsular ă
e. Rol profilactic în cazul imobiliz ărilor prelungite, mai ales la pacientul cu paralizi e
Corect: a, b, e
325. Principiile de baz ă care „controleaz ă” facilitarea proprioceptiv ă sunt:
a. Ac ționare ini țial de partea afectat ă
b. Ac ționare ini țial de partea s ănătoas ă
c. Respectarea liniilor de mi șcare în diagonal ă și spiral ă
d. Ini țierea se face de la nivelul capului și gâtului, continuând cu genunchiul, indiferent
scopul func țional urm ărit
e. Creierul uman diferen țiaz ă atât no țiunea de mi șcare cât și pe cea muscular ă
Corect: b, c, d
326. Elementul unificator al tehnicilor de facilitarea îl reprezi nt ă utilizarea:
a. Mecanismelor reflexe elementare
b. Modific ărilor de reparti ție tonic ă prin schimb ări ale pozi ției corpului
c. Sincineziilor, în mod diferen țiat
d. Interven țiilor reflexe periferice
e. Electroterapiei
Corect: a, b, c
327. Ob ținerea facilit ării în metoda Kabat se realizeaz ă prin:
a. folosirea unor scheme globale de mi șcare
b. folosirea unor scheme de mi șcare locale
c. opunerea unei rezisten țe maxime la mi șcarea dorit ă a fi executat ă de pacient
d. opunerea unei rezisten țe minime la mi șcarea dorit ă a fi executat ă de pacient
e. alternarea antagoni știlor în reeducarea mi șcărilor active prin mecanismul induc ției
succesive descris de Sherrington
Corect: a, c, e
328. Facilitarea proprioceptiv ă a activit ății musculare în cadrul metodei Kabat este asigurat ă
de o serie de manevre care se aplic ă în timpul mi șcărilor active pe diagonal ă, și anume:
a. contactul manual și comanda verbal ă

b. stimulii de întindere (aplica ți în schema de mi șcare în care grupul muscular antagonist
este în scurtare maxim ă)
c. trac țiunea și fixarea articular ă
d. sincronizarea normal ă (contrac ția mu șchilor în secven țe desprinse din mi șcări
coordonate, cu derulare cursiv ă)
e. toate aspectele precizate la punctele anterioare
Corect: e
329. În exerci țiile de tip Kabat se ține seama de urm ătoarele aspecte kinetice fundamentale:
a. Pentru fiecare segment al corpului exist ă dou ă diagonale de mi șcare
b. Fiecare diagonal ă de mi șcare are dou ă scheme antagonice
c. Fiecare diagonal ă de mi șcare are trei scheme antagonice
d. Fiecare schem ă presupune o mi șcare cu trei componente
e. Fiecare schem ă presupune o mi șcare cu dou ă componente
Corect: a, b, d
330. În exerci țiile de tip Kabat se ține seama c ă dou ă mi șcări nu se asociaz ă niciodat ă,
indiferent schema de mi șcare:
a. Flexie cu rota ție extern ă, totdeauna la membrul superior
b. Extensie cu rota ție intern ă, totdeauna la membrul superior
c. Adduc ție cu rota ție extern ă, totdeauna, la membrul inferior
d. Flexie cu rota ție extern ă, totdeauna la membrul inferior
e. Abduc ție cu rota ție intern ă, totdeauna, la membrul inferior
Corect: d
331. Exerci țiile de tip Bobath, cu larg ă aplicabilitate la pacientul hemiplegic / hemiparetic, au
urm ătoarele scopuri / obiective:
a. limitarea excesului de activitate tonic ă-reflex ă perturbatoare a schemei motorii normale
b. inhibarea sau suprimarea activit ății tonic reflexe anormale
c. modificarea tonusului muscular
d. facilitarea integr ării reac țiilor superioare de “ridicare și echilibru”, în secven ța dezvolt ării
lor reale
e. activarea reflexelor posturale, recâ știgând controlul asupra mi șcărilor izolate
Corect: a, b, d, e
332. Aspectele de baz ă necesare a fi respectate în aplicarea exerci țiilor de tip Bobath sunt:
a. respectarea ordinii pozi țiilor fundamentale reflex-inhibitorii (se începe to tdeauna cu
pozi ționarea capului și gâtului) care sunt, de cele mai multe ori, diame tral sau par țial
opuse pozi țiilor pe care le adopt ă pacientul în mod spontan
b. nu se suprapun schemele anormale peste cele normale și nu se repet ă o mi șcare incorect ă
parazitat ă de sincinezie pân ă când schema sincinetic ă nu este voli țional controlat ă
c. pozi țiile de inhibi ție reflex ă combat spasticitatea, ob ținându-se atenuarea tonusului
muscular anormal și o coordonare motric ă superioar ă
d. posturarea pacientului se face cu respectarea acelo r pozi ții adoptate de acesta
e. controlul permanent al punctelor cheie (articula țiile) localizate axial (coloana vertebral ă
cu centurile scapular ă și pelvin ă) și distal (degete-pumn, degete-tibiotarsian).
Corect: a, b, c, e

333. Care din urm ătoarele afirma ții referitoare la exerci țiile de tip Bobath sunt adev ărate:
a. Ini țial se deruleaz ă exerci ții pentru ob ținerea controlului activ al pozi ției, cu eliminarea
ac țiunii gravita ției
b. Urmeaz ă exerci ții pentru ob ținerea controlului activ al diferitelor combina ții posturale
care necesit ă o mi șcare finalizat ă, ac ționând contra gravita ției
c. Se vor diversifica apoi exerci țiile fizice pentru ob ținerea controlului asupra coordon ării
mi șcărilor
d. În final se lucreaz ă exerci ții pentru redobândirea reac țiilor de echilibru
e. Ordinea men ționat ă pentru exerci țiile de la punctele a, b, c și d nu este important a fi
respectat ă
Corect: a, b, c, d
334. Exerci țiile din metoda Rood se fundamenteaz ă pe urm ătoarele aspecte neurofiziologice:
a. Se faciliteaz ă contrac țiile voluntare maxime, prin activarea aferent ă gamma, cu
reglementarea activit ății fusurilor neuromusculare
b. Este necesar un “input” corect pentru ob ținerea unui r ăspuns motor corect
c. Cea mai eficient ă stimulare cutanat ă se realizeaz ă prin perierea tegumentului sau prin
trecerea rapid ă a unor cuburi de ghea ță
d. Fiecare mi șcare care se execut ă trebuie s ă aib ă o finalizare prestabil ă, iar senza țiile care
se percep în tot cursul mi șcării constituie elemente de baz ă ale înv ăță rii motorii
e. Toate aspectele anterioare sunt adev ărate
Corect: e
335. Receptorii stimula ți mai frecvent în cadrul exerci țiilor metodei Rood sunt:
a. Receptorii cutana ți
b. Fusul neuromuscular
c. Organul tendinos Golgi
d. Mecanoreceptorii din derm și articula ții
e. Receptorii olfactivi
Corect: a, b, c, d
336. Stimularea receptorilor cutana ți în cadrul exerci țiilor metodei Rood se realizeaz ă prin:
a. Periere rapid ă, u șoar ă, superficial ă
b. Periere rapid ă, profund ă
c. Aplicații de rece (ghea ță ) pentru perioad ă scurt ă
d. Aplica ții de cald pentru perioad ă lung ă
e. Netezirea lent ă, u șoar ă, ritmic ă
Corect: a, c, e

TESTE GRIL Ă MASAJ
Bibliografie:
1. I D Neme ș, A Gogulescu, M Jurca – Masoterapie. Masaj și tehnici complementare.Edit. Orizonturi
Universitare, Timi șoara, pag. 17 – 21

337. Selecta ți care sunt efectele generale ale masajului:
a. cre șterea metabolismului bazal
b. sc ăderea metabolismului bazal
c. ameliorarea st ării generale
d. hiperemie
e. cre șterea fluxului urinar
Corect: a, c, e
338. Selecta ți care sunt efectele locale ale masajului:
a. decontracturant
b. rezorbtiv
c. cre șterea temperaturii centrale a corpului
d. sc ăderea temperaturii centrale a corpului
e. hiperemiant
Corect: a, b, e
339. Dup ă modul de ac țiune al tipului de masaj folosit, efectele pot fi:
a. directe
b. indirecte
c. reflexogene
d. numai reflexe
e. toate r ăspunsurile de mai sus
Corect: a, b. c
340. Asupra tegumentului masajul produce urm ătoarele efecte:
a. sc ăderea secre ției glandelor sudoripare
b. descuamare
c. inhibarea cre șterii celulelor tinere
d. vasodilata ție activ ă
e. vasoconstric ție activ ă
Corect: b, d
341. Asupra țesutului celular subcutanat masajul produce urm ătoarele efecte:
a. scade afluxul de sânge
b. stimuleaz ă refacerea elasticit ății țesutului conjunctiv
c. îmbun ătățește schimburile nutritive și eliminarea reziduurilor
d. scade masa de țesut gras
e. cre ște masa de țesut muscular
Corect: b, c, d
342. Care afirma ții sunt adev ărate privind efectele masajului asupra mu șchilor?
a. cre ște contractilitatea
b. scade conductibilitatea
c. cre ște performan ța muscular ă

d. scade performan ța muscular ă
e. stimuleaz ă refacerea postefort
Corect: a, c, e
343. Care afirma ții sunt adev ărate privind efectele masajului la nivelul tendoanelor?
a. stimuleaz ă cre șterea suple ței acestora
b. stimuleaz ă propriocep ția
c. determin ă staza sanguin ă și limfatic ă cu scop nutritiv
d. stimuleaz ă circula ția local ă
e. inhib ă circula ția local ă
Corect: a, b, d
344. Care afirma ții sunt adev ărate privind efectele masajului la nivel circulator:
a. la nivelul circula ției capilare inhib ă vasomotricitatea
b. la nivel venos cre ște viteza de circula ție
c. la nivel venos scade u șor presiunea venoas ă
d. cre șterea fluxului sanguin la nivel arteriolar
e. sc ăderea fluxului sanguin la nivel arteriolar
Corect: b, d
345. Care afirma ții sunt adev ărate privind efectele fiziologice ale masajului?
a. decontracturant
b. stimulant muscular
c. analgetic
d. inhibarea circula ției
e. stimularea elimin ării reziduurilor
Corect: a, b, c, e
346. Care sunt contraindica ții temporare pentru masaj?
a. procese inflamatorii acute
b. procese inflamatorii cronice
c. tromboflebita
d. neoplazii
e. boli acute ale organelor interne
Corect: a, c, e
347. Care afirma ție nu este adev ărată pentru netezire?
a. efect relaxant
b. efect stimulant
c. se aplic ă numai la sfâr șitul altor manevre de masaj
d. se aplic ă la începutul ședin ței de masaj
e. se aplic ă intercalat ă între alte manevre
Corect: c

348. Netezirea prezint ă urm ătoarele variante tehnice:
a. cu regiunea tenar ă
b. cu fa ța dorsal ă a degetelor, u șor flectate
c. cu fa ța dorsal ă a mâinii
d. cu pumnul închis
e. cu cotul
Corect: a, b, c
349. Fric țiunea – care afirma ții sunt adev ărate:
a. vizeaz ă țesutul subcutanat
b. vizeaz ă țesuturile moi periarticulare
c. vizeaz ă țesutul muscular în special
d. vizeaz ă osul
e. are efecte reflexogene
Corect: a, b, e
350. Fric țiunea prezint ă urm ătoarele variante tehnice:
a. cu vârful policelui sau al indexului
b. cu r ădăcina mâinii
c. prin lovirea ritmic ă a țesuturilor
d. prin rularea tegumentului
e. intensitatea depinde de unghiul de aplicare
Corect: a, b, e
351. Care afirma ții sunt adev ărate pentru fr ământat?
a. se adreseaz ă în special mu șchilor
b. const ă într-o comprimare gradat ă a țesuturilor
c. se realizeaz ă prin ridicarea, torsiunea și presarea țesuturilor pe planurile subiacente
d. cre ște schimburile nutritive și eliminarea toxinelor
e. amelioreaz ă mobilitatea articular ă
Corect: a, c, d
352. Fr ământatul prezint ă urm ătoarele variante tehnice:
a. cuta plimbat ă
b. circular
c. masajul rindea
d. ciupituri
e. piept ănatul
Corect: a, b, c, d
353. Care afirma ții sunt adev ărate pentru batere?
a. const ă din presiunea ritmic ă
b. const ă din lovirea ritmic ă a țesuturilor superficiale sau profunde
c. determin ă hiperemie local ă
d. are efect reflex
e. nu are efect reflex

Corect: b, c, d
354. Care sunt variantele tehnice ale baterii?
a. percutatul
b. tocatul
c. tocatul tangen țial
d. bătătoritul
e. măng ăluirea
Corect: a, b, c, d
355. Vibra țiile se caracterizeaz ă prin:
a. imprimarea unor mi șcări oscilatorii ritmice asupra țesuturilor
b. se pot realiza manual
c. se realizeaz ă numai cu aparate vibratorii
d. stimuleaz ă circula ția și propriocep ția local ă
e. se pot face cu vârful unui deget sau cu trei degete reunite
Corect: a, b, d, e

TESTE GRIL Ă ORTEZARE – PROTEZARE
Bibliografie:
1. Roxana Popescu, Rodica Tr ăistaru, Recuperarea membrului superior ortezat și protezat, Editura
Medical ă Universitar ă Craiova, 2002, pagini 7-27, 44-90, 111-164, 190 – 274
2. T. Sbenghe, Recuperarea medical ă a sechelelor posttraumatice ale membrelor , Editura Medical ă,
Bucure ști., 1981; pagini 309-313, 362-365, 408 – 414
3. T. Sbenghe, Kinetologie profilactic ă, terapeutic ă și de recuperare , Editura Medical ă, Bucure ști., 1987;
pagini 517-519
4. T. Sbenghe, Kinesiologie- știin ța mi șcării, Editura Medical ă, Bucure ști, 2002, pagini 488-490
5. Delia Cintez ă, Daniela Poenaru, Ortezarea în recuperarea medical ă, Editura Vox, Bucure ști, 2004

356. Care dintre urm ătoarele defini ții caracterizeaz ă no țiunea de ortez ă:
a. mijloc / dispozitiv extern folosit pentru modificar ea caracteristicilor structurale și
func ționale ale sistemului neuro – mioartrokinetic, cu m en ținerea sau refacerea func ției
segmentului la care este aplicat ă
b. aparat sau dispozitiv de substitu ție artificial ă folosit pentru înlocuirea diferitelor segmente
absente sau organe ale corpului
c. dispozitiv ad ăugat corpului unei persoane pentru a sus ține, a pozi ționa, a imobiliza, a
corecta diformit ăți, a asista for ța muscular ă, a modifica tonusul muscular sau a promova
mi șcarea unor segmente
d. modalitate fizic ă pentru cre șterea for ței și rezisten ței musculare
e. una dintre cele mai importante exerci ții din kinetoterapia pasiv ă
Corect: a, c

357. Ortezele au rol multiplu în recuperarea medical ă, dar nu asigur ă:
a. imobilizarea sau sus ținerea unei articula ții sau unui segment al corpului, asigurând astfel
prevenirea / corectarea deform ărilor și men ținerea articula ției într-o pozi ție cât mai
func țional ă
b. îmbun ătățirea funcției articulare în condi țiile unei asist ări corespunz ătoare a mobilit ății la
acel nivel, cu posibilitatea aplic ării unei trac țiuni
c. controlul unei mi șcări direc ționate
d. durerea și presiunea în segmentul respectiv prin transferul de for ță de la o zon ă
topografic ă la alta
e. protec ție a structurilor segmentului respectiv (mu șchi, ligamente, oase, nervi, vase) pe
toat ă perioada programului de recuperare
Corect: d
358. Oricare dintre ortezele folosite în practica medical ă trebuie s ă prezint ă urm ătoarele
calit ăți:
a. grele, cu durabilitate sc ăzut ă
b. confortabile, tolerate corespunz ător
c. acceptabile din punct de vedere cosmetic, mai ales pentru cele folosite la extremitatea
distal ă a membrului superior
d. ușor de între ținut și de cur ățat; simple, în sensul facilit ății (u șurin ței) mont ării /
demont ării (“pus / scos”) corecte
e. utile, s ă serveasc ă în realitate scopului propus, ajustabile diferitel or faze evolutive ale
suferin ței respective
Corect: b, c, d, e
359. Oricare dintre protezele folosite în practica medical ă trebuie s ă prezint ă următoarele
calit ăți:
a. confec ționat ă din material dur, rezistent
b. acceptabil ă din punct de vedere cosmetic, f ără determinarea modific ărilor trofice la
nivelul bontului
c. să posede relief adaptat segmentului protezat și caracteristicilor bontului cu care trebuie
să se articuleze
d. ușor de între ținut, de aplicat la nivelul bontului
e. să nu se modifice în raport cu evolu ția afec țiunilor asociate
Corect: b, c, d
360. Ortezele se confec ționeaz ă din urm ătoarele materiale, cu o excep ție:
a. metalul (o țel c ălit – inoxidabil, aliaj de aluminiu)
b. plasticul
c. pielea
d. hârtia
e. fibrele sintetice, materiale plastifiabile
Corect: d
361. Fiecare ortez ă este prezentat ă în detaliu, prin intermediul mai multor fotografii (din
diferite unghiuri) și înso țit ă de o fi șă tehnic ă, care cuprinde urm ătoarele elemente:
a. numele și tipul ortezei-static ă sau dinamic ă, temporar ă sau definitiv ă

b. indica țiile sale terapeutice, obiectivele mont ării sale la un anumit segment
c. descrierea materialului din care este confec ționat ă, durata în care se poate realiza,
dificultatea de execu ție
d. alte men țiuni sau remarci cu privire la orteza respectiv ă
e. date despre pacientul la care urmeaz ă a fi aplicat ă
Corect: a, b, c, d
362. Aspectele motiva ționale care permit încadrarea ortezelor în orteze statice sunt:
a. men ținerea tonusului și for ței musculare
b. corectarea deform ărilor din afec țiunile neurologice prin deficitul muscular
c. prevenirea și corectarea contracturilor musculare
d. stretching-ul pasiv
e. stabilizarea articular ă analitic ă și global ă, mai precis în lan ț cinematic
Corect: c, d, e
363. Aspectele motiva ționale care permit încadrarea ortezelor în orteze dinamice sunt:
a. imobilizarea, limitare activit ății articulare
b. prevenirea deform ărilor secundare dezechilibrelor musculare
c. stimulare senzorial ă, în principal proprioceptiv ă
d. men ținerea schemelor de mi șcare
e. posturarea corect ă și p ăstrarea aliniamentului articular
Corect: b, c, d
364. Principalele condi ții patologice care presupun în cadrul asisten ței medicale complexe și
ortezarea sunt:
a. leziunile de neuron motor central sau periferic
b. suferin țe ortopedico-traumatice diverse
c. afec țiuni reumatismale
d. complica țiile dup ă arsuri
e. afect ări tegumentare grave, cu edem fluctuant
Corect: a, b, c, d
365. Principalele condi ții patologice care presupun în cadrul asisten ței medicale complexe și
protezarea sunt:
a. Amputa țiile membrelor inferioare
b. Traumatismele
c. Tumorile benigne
d. Malforma țiile dobândite
e. Osteosarcoamele
Corect: a, b, e
366. Selectarea protezei optime pentru pacientul cu amputa ție de membru se realizeaz ă în baza
unor criterii, cu excep ția:
a. nivelul amputa ției membrului respectiv
b. starea aparatelor cardiovascular și respirator ale pacientului, precum și statusul cognitiv
cu motiva ția personal ă

c. activit ățile-voca ționale și nevoca ționale-pe care pacientul le anticipeaz ă
d. existen ța sau nu a antecedentelor heredo-colaterale de ampu ta ție
e. resursele financiare și tehnice de care dispune persoana în cauz ă
Corect: d
367. La nivelul membrului superior, ortezele sunt indicate pentru refacere a func ționalit ății
normale, prin:
a. asistarea sau suportul musculaturii deficitare (cu for ță sc ăzut ă); substituirea musculaturii
paralizate
b. protejarea zonelor algice și / sau deformate de solicit ări importante
c. corectarea / minimalizarea deform ărilor sau tulbur ărilor de aliniament existente, cu
asigurarea unui aliniament corect al axelor biomeca nice
d. prevenirea mobilit ății pe direc ții corecte, controlate, asigurând conservarea energ iei și
prevenirea mi șcărilor anormale
e. imposibilitatea mont ării altor dispozitive asistate, supravegheate
Corect: a, b, c
368. Principalele criterii în func ție de care se clasific ă ortezele sunt:
a. Clasic (gruparea în dou ă mari categorii-statice și dinamice)
b. Anatomic (în func ție de segmentul ce urmeaz ă a fi ortezat)
c. Clinico-func țional
d. Materialul din care sunt confec ționate
e. Denumirea firmei produc ătoare
Corect: a, b, c
369. Cele mai importante afec țiuni reumatismale cu localizare la nivelul centurii scapulare
care beneficiaz ă de ortezare a um ărului sunt:
a. Capsulita adeziv ă sau um ărul „înghe țat”
b. Suferin ța articula ției acromioclaviculare
c. Boli inflamator-imune
d. Reumatismul abarticular
e. Sindrom postcombustional
Corect: c, d
370. Rolul ortezei statice de tipul stabilizatorului pentru abduc ția um ărului este complex,
incluzând:
a. mobilizarea bra țului și um ărului, practic a întregului membru superior
b. prevenirea contracturii mu șchilor adductori ai um ărului
c. reducere a dezechilibrelor biomecanice la nivelul c enturii scapulare, a consecin țelor
acestora (subluxa ția um ărului, retrac țiile musculare)
d. prevenirea stretchingului mu șchilor rotatori interni simultan cu asuplizarea mu șchiului
deltoid și a “coafei rotatorilor”
e. asistarea și stimularea mu șchilor membrului superior în raport cu derularea re cuper ării,
când exist ă o paralizie de plex brahial
Corect: b, c, e

371. Ortez ă complex ă pentru membrul superior în care este inclus ă și orteza dinamic ă pentru
um ăr are rol multiplu pentru:
a. asistarea mi șcărilor la nivelul centurii scapulare și bra țului astfel încât func ționalitatea
mâinii și pumnului s ă fie cât mai aproape de cea fiziologic ă
b. prevenirea contracturii musculaturii membrului supe rior
c. conservarea func țiilor neafectate ale membrului superior, avându-se în vedere c ă func ția
principal ă este prehensiunea al ături de mi șcarea de prono-supina ție a extremit ății distale
d. reducerea aspectelor dinamice ale func ționalit ății membrului superior,
e. înl ăturarea riscului traumatismelor secundare mi șcărilor anormale, a trac țiunii pe
rădăcinile nervoase
Corect: a, b, e
372. Unul dintre aspectele de mai jos nu caracterizeaz ă orteza dinamic ă pentru balansul /
mobilizarea antebra țului (BFO = balanced forearm orthoses):
a. indicat ă la pacientul cu suferin ță neurologic ă, f ără o bun ă stabilitate și un control motor
schi țat al trunchiului
b. deosebit de util ă când exist ă posibilitatea suspend ării e șarfei, prin intermediul a dou ă
benzi sau curele, deasupra capului pacientului
c. poate fi montat ă la scaunul cu rotile, cu care se mobilizeaz ă pacientul neurologic
(tetraplegic, distrofie neuromuscular ă sever ă)
d. articulat cu orteza, se aplic ă un dispozitiv sub form ă de jgheab pe mânerul scaunului,
ceea ce permite ca printr-un efort muscular minim l a nivelul centurii scapulohumerale și
trunchiului, pacientul poate s ă-și mobilizeze, în plan orizontal, bra țul, s ă-și flecteze cotul
și s ă ajung ă cu mâna la gur ă
e. tip aparte de ortez ă dinamic ă pentru membru superior
Corect: a
373. Ortezarea um ărului la pacientul hemiplegic permite:
a. în perioada flasc ă a hemiplegiei, ortezarea de repaus asigur ă pozi ționarea corect ă a
um ărului, cu bra țul în abduc ție de 450 și u șor anteflectat
b. în etapele de recuperare, ortezarea dinamic ă asigur ă derularea kinetoterapiei
corespunz ătoare (tehnicile de facilitare neuroproprioceptive, exerci ții de redresare și
echilibru, de antrenare a simetriei corporale etc.)
c. derularea stretching-ului rapid pentru corectarea s pasticit ății
d. derularea stretching-ului lent necesar asupliz ării structurilor țesutului moale din regiunea
mâinii
e. promovarea contracturilor generate de dezechilibrel e tonusului muscular și la nivelul
centurii scapulohumerale
Corect: a, b
374. Orteza helicoidal ă a membrului superior este:
a. o ortez ă func țional ă static ă
b. indicat ă când paralizia de plex brahial este definitiv ă, sever ă și nu exist ă posibilitatea
altor atitudini terapeutice (ortopedico-chirurgical e)
c. indic ă la pacien ții cu paralizie de plex brahial cu sau f ără conservarea unei mâini
func ționale
d. orteza care-i permite pacientului s ă-și utilizeze optim restantul func țional muscular
e. ortez ă care necesit ă o purtare permanent ă, independent de programul de recuperare sau
de interven țiile chirurgicale ulterioare

Corect: b, c, d
375. Ortezarea um ărului instabil, la pacien ții cu luxa ție sau subluxa ție a um ărului, presupune:
a. respectarea pozi ției func ționale, timp de 7-10 zile
b. ob ținerea st ării antalgice
c. prevenirea redorii articulare, care predispune la d ezvoltarea sindromului dureros cronic
d. ini țierea programului de recuperare pentru refacerea mo bilit ății articulare (prin
intermediul exerci țiilor globale de mobilizare pe abduc ție-flexie-rota ție extern ă) și a
controlului motor al um ărului
e. toate aspecte cuprinse la punctele a, b, c, d
Corect: e
376. Ortezarea um ărului la pacientul cu poliartrit ă reumatoid ă presupune:
a. orteza des utilizat ă este cea care asigur ă rota ția extern ă și abduc ția um ărului, fiind
necesar ă mai ales la pacien ții cu ambii umeri afecta ți sau / și cu tendin ța la redoare
marcat ă
b. orteza des utilizat ă este cea care asigur ă rota ția intern ă și adduc ția um ărului, fiind
necesar ă mai ales la pacien ții cu ambii umeri afecta ți sau / și cu tendin ța la redoare
marcat ă
c. men ținerea bra țului în pozi ție func țional ă, cu evitarea pozi ției “protectoare” din
perioadele dintre ședin țele kinetice
d. asigurarea igienei corespunz ătoare a regiunii axilare, evitându-se astfel posibi lele infec ții,
cu impact negativ asupra evolu ției bolii
e. asistarea unora dintre exerci țiile kinetice
Corect: a, c, d, e
377. Un um ăr endoprotezat, trebuie s ă posede, imediat postoperator:
a. o mi șcare de abduc ție de 90șși o rota ție extern ă de cel pu țin 20ș
b. o mi șcare de abduc ție de 60șși o rota ție extern ă de cel pu țin 10ș
c. o mi șcare de abduc ție de 30șși o rota ție extern ă de cel pu țin 20ș
d. o mi șcare de abduc ție de 60șși o rota ție extern ă de cel pu țin 20ș
e. o mi șcare de abduc ție de 90șși o rotație extern ă de cel pu țin 60ș
Corect: a
378. Principalele indica ții pentru endoprotezarea par țial ă a um ărului sunt:
a. incongruen ță glenohumeral ă cronic ă dureroar ă la pacientul cu poliartrit ă reumatoid ă
b. fracturi complexe cervicocefalice recente
c. leziuni capitale vechi postfractur ă
d. leziuni capitale vechi la pacientul cu boal ă reumatismal ă inflamator-imun ă
e. osteonecroza avascular ă a capului humeral
Corect: b, c, d, e
379. Criteriile care sunt luate în considerare pentru artroplastia de um ăr sunt:
a. distruc ția suprafe țelor osoase articulare de c ătre procesul patologic inflamator-imun
b. durere permanent ă la nivelul um ărului cu impact func țional semnificativ (perturbarea
ADL-urilor), necontrolate prin m ăsuri terapeutice conservatoare
c. algoneurodistrofia unipolar ă a um ărului

d. afectarea bilateral ă a umerilor, pacientul aflându-se în stadiu avansat al bolii, cu
disfunc ție și handicap multiplu, de cele mai multe ori f ără o acuz ă algic ă semnificativ ă
e. distruc ția suprafe țelor osoase articulare de c ătre procesul patologic inflamator-imun
Corect: b, c, d, e
380. Sunt descrise urm ătoarele contraindica ții pentru endoprotezarea um ărului:
a. procesul infec țios localizat la nivelul structurilor articulare și periarticulare ale um ărului
b. paralizia complet ă a mu șchiului deltoid și / sau a coafei rotatorilor
c. radiculopatiile cervicale, cu manifest ări complexe (mai ales deficit de for ță muscular ă
pentru mu șchiul deltoid și mu șchii spinali, cu expresie electromiografic ă)
d. prezen ța complian ței pacientului
e. asocierea suferin ței reumatismale degenerative la nivelul genucnhilor
Corect: a, b, c
381. Principiile reeduc ării kinetice postoperatorii în cazul unui pacient cu um ăr endoprotezat
sunt urm ătoarele:
a. programul kinetic este parte component ă a programului de reabilitare complex, etapizat,
fiind fundamentat pe gesturi blânde, simple și respectând principiul indolorit ății
b. durata unei ședin țe kinetice este variabil ă, de 5-10-15-20 minute
c. frecven ța ședin țelor kinetice în cursul unei zile este de 5 ori, ch iar de mai multe ori dac ă
starea pacientului o permite
d. exerci țiile de tip stretching pasiv și decoaptare (trac țiune-glisare) sunt indicate folosesc în
programul kinetic
e. programul kinetic se deruleaz ă doar în condi ții de spitalizare
Corect: a, b, c
382. Luxa țiile cotului, fracturile diafizei humerale, ruptura ligamentului c olateral ulnar,
injuriile cotului la sportivi beneficiaz ă de ortezare și reprezint ă suferin țe de tip:
a. neurologic
b. reumastimale inflamatorii
c. reumatismale degenerative
d. postcombustionale
e. ortopedico-traumatice
Corect: e
383. Ortezele statice pentru cot și um ăr sunt indicate pentru imobilizarea articular ă și corecta
pozi ționare a membrului superior (refacerea aliniamentului dac ă este necesar), cu scopul
multiplu:
a. de a promova durerea
b. de a men ține deforma țiile structurilor periarticulare și articulare
c. de a controla mobilitatea activ ă (s ă o îmbun ătățeasc ă atât pe flexie, cât și pe extensie,
când este necesar, sau din contr ă s ă limiteze tendin ța la hipermobilitate, prin asigurarea
stabilit ății articulare corespunz ătoare)
d. de a suplini deficitul musculo-ligamentar, cu prote jarea de injuriile variate (cu prec ădere
de stresul articular) și gradarea for ței exercitate pe bra ț și antebra ț
e. de a furniza condi țiile optime pentru refacerea tegumentului
Corect: c, d, e

384. Artroliza într-o redoare de cot se aplic ă avându-se în vedere urm ătoarele obiective:
a. ob ținerea dolorit ății
b. ob ținerea unei amplitudini func ționale maxime (pentru flexie o amplitudine cuprins ă între
300-1200, sector care reprezint ă func ționalitatea util ă)
c. refacera mi șcărilor de flexie și prona ție, esen țiale în func ționalitatea membrului superior.
d. ob ținerea unei amplitudini de mi șcare la nivelul cotului cât mai aproape de cea
fiziologic ă, în limita sectorului de func ționalitate, în 3-6 luni postoperator
e. ob ținerea unei amplitudini de mi șcare la nivelul cotului cât mai aproape de cea
fiziologic ă, în limita sectorului de func ționalitate, în 6-9 luni postoperator
Corect: b, c, d
385. Complica țiile postoperatorii ale endoprotez ării cotului sunt:
a. indoloritatea
b. afectarea (de tip neuropraxie) a nervului ulnar
c. redoarea sau instabilitatea de cot
d. cicatrizarea tardiv ă și necorespunz ătoare a pl ăgii postoperatorii
e. decimentarea, ruptura endoprotezei sau disocierea p ărților componente
Corect: b, c, d, e
386. Oricare dintre membrii echipei recuperatorii trebuie s ă țin ă seama de urm ătoarele aspecte
în derularea programului de reabilitare la pacientul cu endoprotez ă de cot:
a. repausul imediat al cotului endoprotezat trebuie s ă fie unul decliv, pentru reducerea cât
mai lent ă a edemului postoperator
b. mi șcarea activ ă a cotului este practic permis ă imediat ce edemul și durerea postoperatorie
încep s ă se remit ă
c. regula de baz ă este progresivitatea și blânde țea, fiind proscrise mobilizarea intempestiv ă
și flexia peste 90° în primele 21 zile, pentru a per mite vindecarea tricipital ă
d. în perioadele de repaus dintre terapia fizical ă, cotul va fi suspendat în pozi ții alternative
de flexie 90° și extensie maximal ă, timp de 4 s ăpt ămâni; dup ă aceast ă perioad ă, pacientul
poate începe activitatea fizic ă uzual ă, zilnic ă, adaptându-se progresiv la ea în func ție de
toleran ța cotului operat
e. se indic ă cât mai multe mi șcări pasive, cu trac țiuni în axul membrului superior
Corect: b, c, d
387. Dintre principii generale care trebuie respectate în ortezarea mâinii face excep ție:
a. orteza trebuie s ă corespund ă cât mai fix conturului mâinii și antebra țului
b. lungimea ortezei s ă fie suficient de lung ă (exist ă și excep ții), prelungindu-se de cele mai
multe ori pân ă în 1/3 proximal ă a antebra țului
c. lățimea ortezei la nivelul antebra țului trebuie s ă fie suficient ă pentru asigurarea stabilit ății
sale
d. orteza să asigur ă o extensie de minim 15ș– 30șla nivelul gâtului mâi nii, cu particularizare
în func ție de scopul ortezei
e. arcurile anatomice ale mâinii nu sunt absolut respe ctate de forma ortezei iar degetele sunt
plasate rareori în pozi ție func țional ă
Corect: e

388. Terapeutul care execut ă orteza pentru complexul mâinii trebuie:
a. să cunoasc ă no țiunile fundamentale de anatomie și biomecanic ă ale mâinii (! semnifica ția
gestual ă a unghiurilor func ționale) precum și no țiunile semiologice minime corelate cu
suferin ța respectiv ă
b. să cunoasc ă mecanismele de deformare și de corectare pentru aspectele patologice care
sunt posibile la nivelul complexului mâinii
c. să dovedeasc ă discern ământ în alegerea programului kinetic și s ă posede no țiuni de
terapie ocupa țional ă
d. să nu explice pacientului rolul aplic ării etapizate a educa ției gestuale cu ajutorul ortezelor
în cadrul programului kinetic general
e. să adapteze / schime tiparul ortezei în func ție de dinamica suferin ței
Corect: a, b, c, e
389. Orteza în paralizia / pareza de nerv radial prezint ă urm ătoarele aspecte definitorii:
a. combate tendin ța la retrac ție a tendoanelor mu șchilor flexori
b. combate tendin ța la retrac ție a tendoanelor mu șchilor extensori
c. asigurar ă utilizarea convenabil ă a mâinii, prin sus ținerea activit ății aparatului extensor al
mâinii
d. este indicat ă o ortez ă cu suport dorsal pentru gâtul mâinii și accesorii care s ă controleze
extensia la nivelul articula țiilor metacarpofalangiene
e. dac ă mu șchii extensori ai pumnului sunt indemni sau ref ăcu ți, este necesar ă o ortez ă
static ă pentru extensia în articula țiile metacarpofalangiene, plasat ă tot pe fa ța dorsal ă a
mâinii
Corect: a, c, d
390. Orteza în paralizia / pareza de nerv cubital prezint ă urm ătoarele aspecte definitorii:
a. are rol de substitu ție pentru mu șchii lombricali
b. corecteaz ă hiperextensia în articula ția metacarpofalangian ă la nivelul ultimelor dou ă
degete (stoparea extensiei tuturor articula țiilor metacarpofalangiene în pareza
musculaturii intrinseci a mâinii)
c. este indicat ă orteza de tip bar ă lombrical ă, pentru degetele IV, V, prin intermediul c ăreia
se blocheaz ă dorsal articula țiile metacarpofalangiene, fixat ă cu o band ă adeziv ă la nivel
palmar
d. deficitul de adduc ție al policelui este u șor controlabil
e. corecteaz ă hiperflexia în articula ția metacarpofalangian ă la nivelul ultimelor dou ă degete
(stoparea extensiei tuturor articula țiilor metacarpofalangiene în pareza musculaturii
intrinseci a mâinii)
Corect: a, b, c
391. Orteza în paralizia / pareza de nerv median prezint ă urm ătoarele aspecte definitorii, cu
excep ția:
a. asist ă flexia dorsal ă a pumnului și opozi ția policelui
b. asist ă extensia degetelor
c. sunt folosite orteze statice (sub form ă de bar ă în C) și orteze dinamice pentru police
d. când deficitul motor este minim, pacientul prefer ă s ă foloseasc ă ortez ă doar în mi șcările
de fine țe, mai ales atunci când pensele laterale polici-dig itale sunt posibile
e. pentru deform ările degetelor II și III sunt indicate ortezele statice de tipul benzi lor
adezive sau supor ților externi

Corect: b
392. În leziunile de nervi periferici ale membrului superior, cu expresie cl inico-func țional ă la
nivelul compexului mâinii, ortezarea se aplic ă pentru:
a. prevenirea deform ărilor determinate de asinergismul muscular
b. refacerea amplitudinii maxime de mi șcare pasiv ă pentru sectorul afectat și restabilirea /
men ținerea amplitudinii maxime de mi șcare activ ă, a for țelor musculare optime în
teritoriile neafectate
c. pozi ționarea complexului mâinii astfel încât s ă poat ă fi utilizat ă optim
d. substituirea parametrilor musculari din teritoriile nervoase interesate
e. inhibarea parametrilor musculari din teritoriile ne rvoase interesate
Corect: a, b, c, d
393. La pacientul cu mân ă reumatoid ă, ortezele de repaus asigur ă:
a. limitarea durerii în contextul combaterii procesulu i inflamator prin repaus articular
b. prevenirea / corectarea devia țiilor articulare, a dezvolt ării pozi țiilor vicioase, a
deforma țiilor la nivelul pumnului, degetelor
c. men ținerea în pozi ție neutr ă de lucru a mâinii
d. men ținerea durerii
e. prevenirea pozi ției neutre de lucru a mâinii
Corect: a, b, c
394. Stabilizatorii digitali, stabilizatorii policelui, stabilizat ori pentru deget-mân ă-pumn / gâtul
mâinii, orteze pentru reducerea hipertoniei, orteze de tip mânu șă fac parte din categoria de
orteze:
a. statice, de repaus sau de protec ție
b. dinamice
c. func ționale
d. de substitu ție
e. sus țin ători instrumentali
Corect: a
395. Gâtul mâinii în u șoar ă flexie, asociat ă deseori cu înclinarea ulnar ă moderat ă și
semiprona ție, policele în extensie-adduc ție moderat ă, degetele II → V în pozi ție
indiferent ă (u șoar ă flexie în articula țiile metacarpofalangiene și interfalangiene), mu șchii
regiunii tenare sunt în repaus când pozi ția policelui este de 40șantepulsie și 20ș abduc ție
definesc:
a. pozi ția func țional ă a complexului mâinii
b. pozi ția func țional ă a antebra țului distal
c. pozi ția antalgic ă a complexului mâinii
d. pozi ția antalgic ă a antebra țului
e. pozi ția de repaus nocturn ă
Corect: c

396. Contraindica țiile pentru endoprotezare la nivelul complexului mâinii includ urm ătoarele
aspecte:
a. statusul noninfec țios articular sau cu alt ă localizare
b. afec țiuni neurologice diverse, cu impact clinico-func țional la nivelul complexului mâinii
c. absen ța structurilor osoase (insuficien ța capitalului osos) și a stabilit ății ligamentare
corespunz ătoare pentru consolidarea endoprotezei
d. pacientul tân ăr / copil la care sunt prezente cartilajele de cre ștere (endoprotezare este
posibil ă numai dup ă închiderea cartilajelor de cre ștere)
e. pacientul cooperant
Corect: b, c, d
397. Ortezele pentru membrul inferior sunt indicate pentru:
a. asistarea mersului și controlul mi șcării
b. reducerea durerii și a înc ărc ării articulare prin greutatea corpului
c. maximizarea efectelor deform ărilor articulare existente
d. minimalizarea efectelor deform ărilor articulare existente
e. cre șterea înc ărc ării articulare prin greutatea corpului
Corect: a, b, d
398. Ortezele pentru membrul inferior trebuie s ă fie centrate astfel:
a. orteza de glezn ă centrat ă la nivelul maleolei mediale
b. orteza de genunchi la nivelul proeminen ței condil femural medial
c. orteza de șold astfel încât s ă permit ă pacientului o flexie de 90ș la nivelul șoldului
d. orteza de genunchi la nivelul proeminen ței condil femural lateral
e. orteza de glezn ă centrat ă la nivelul maleolei laterale
Corect: a, b, c
399. Rolul ortezelor de picior este în func ție de tipul de ortez ă. Astfel:
a. Orteza static ă men ține segmentul de corp disfunc țional într-o anumit ă pozi ție
b. Orteza dinamic ă inhib ă mișcarea segmentului de corp, asigurând o func ționalitate optim ă
c. Orteza biomecanic ă sau func țional ă are rol multiplu (controlul mi șcărilor excesive,
plasarea piciorului în neutralitate subtalar ă în faza de sprijin a mersului, absorb ția șocului
la atacul cu talonul)
d. Ortezele acomodative asigur ă amortizarea șocurilor, distribuirea uniform ă a presiunilor
e. Ortezele acomodative asigur ă solicitarea reliefurilor osoase și accentuarea frec ării
suprafe țelor plantare
Corect: a, c, d
400. Endoproteza cefalic ă la nivelul șoldului este indicat ă la pacientul cu:
a. fractur ă de acetabul
b. fractur ă de col femural
c. osteonecroz ă aseptic ă de cap femural
d. pseudartroza postfractur ă de cap femural
e. fractura intertrohanterian ă
Corect: b, c, d

401. Proteza total ă de șold este indicat ă în marile degrad ări anatomo-func ționale ale șoldului,
dintre care mai importante sunt:
a. Coxartroze secundare sau primitive decompensate
b. Sechele posttraumatice și artrodeza de necesitate la vârste tinere
c. Reumatismul cronic inflamator
d. Procesul infec țios local
e. Periartrita coxofemural ă
Corect: a, b, c
402. Avantajul endoprotez ării șoldului cu protez ă total ă cimentat ă se exprim ă prin:
a. Fixarea biologic ă prin contactul intim biologic la interfa ța implant-os
b. Fixare definitiv ă de la început
c. Posibilitatea de a relua mersul cu înc ărcare, la câteva zile postoperator
d. Reluarea tardiv ă a mersului cu înc ărcare
e. Refacerea p ărților moi ale șoldului
Corect: b, c, e
403. Așezarea și ridicarea de pe scaun la pacientul cu endoprotez ă de șold comport ă
urm ătoarele aspecte definitorii:
a. scaunul folosit de pacient se recomand ă a fi cu în ălțime cât mai mic ă, astfel încât flexia la
nivelul genunchiului și șoldului s ă fie peste 90ș
b. la a șezare, pacientul se îndep ărteaz ă cât poate de mult cu c ălcâiele de scaun, se las ă cât
mai repede cu greutatea mai mult pe membrul inferio r afectat pe scaun
c. la ridicarea de pe scaun, apropie c ălcâiele, cu membrul inferior operat cât mai aproape de
scaun, deplaseaz ă șezutul la marginea scaunului și se ridic ă cu sprijin cât mai mult în
membrul inferior neprotezat
d. la a șezare, pacientul se apropie cât poate de mult cu c ălcâiele de scaun, se las ă pe scaun
cât mai u șor cu greutatea mai mult pe membrul inferior s ănătos
e. la ridicarea de pe scaun, apropie c ălcâiele, cu membrul inferior s ănătos cât mai aproape
de scaun, deplaseaz ă șezutul la marginea scaunului și se ridic ă cu sprijin cât mai mult în
membrul inferior neprotezat
Corect: d, e
404. În cadrul programului kinetic performat la un pacient cu endoprotez ă de șold se deruleaz ă
exerci ții pentru grupele musculare:
a. fesiere
b. cvadricipitale
c. paravertebrali
d. ale membrelor superioare
e. sternocleidomastoidieni
Corect: a, b, c, d
405. Obiectivele programului de recuperare aplicat la un pacient cu artr oplastie total ă șold
sunt:
a. cre șterea for ței musculare
b. men ținerea atitudinilor preoperatorii ale membrului inf erior
c. men ținerea mobilit ății articulare și evitarea instal ării atitudinilor vicioase

d. recuperarea complet ă a genunchiului
e. evitarea sau tratarea sechelelor tromboflebitei pos toperatorii și prevenirea edemului
Corect: a, c, d, e
406. Postoperator, la pacientul cu artroplastie total ă cimentat ă de șold sunt indicate
mobiliz ările asistate la nivelul șoldului operat din ziua a 5-a, pentru:
a. flexie și adduc ție
b. flexie și abduc ție
c. extensie și rota ție
d. rota ție
e. extensie și adduc ție
Corect: b
407. Pacientul cu artroplastie total ă necimentat ă la nivelul șoldului nu are voie s ă:
a. încarce membrul inferior operat și nu are voie s ă șofeze înainte de 6-8 s ăpt ămâni
b. solicite mult grupele musculare abductoare ale șoldului
c. solicite prin exces de for ță sau amplitudine de mi șcare endoproteza
d. mearg ă cu sprijin în cadru, apoi în baston
e. fac ă kinetoterapie în programul de recuperare
Corect: a, b, c
408. Care dintre urm ătoarele aspecte nu reprezint ă indica ție pentru artroplastia par țial ă de
genunchi:
a. distrugere articular ă moderat ă
b. dureri persistente
c. aparat ligamentar distrus
d. devia ții axiale peste 20ș
e. pacient cu vârsta peste 60 ani
Corect: c, d
409. În programul de recuperare postoperator într-o artroplastie par țial ă de genunchi contrac ția
izometric ă a mu șchiului cvadriceps se ini țiaz ă:
a. Din a treia zi postoperator
b. Din a patra zi postoperator
c. Chiar din ziua opera ției
d. La 3-4 s ăpt ămâni postoperator
e. Este contraindicat ă
Corect: c
410. Reluarea mersului la pacientul cu artroplastie genunchi cu endoprotez ă par țial ă nu se face
în modul urm ător:
a. 5-6 ședin țe de mobilizare activ ă a genunchiului, aflat în gips bivalv în extensie, din ziua
3-a sau 4-a; mersul în cârje f ără sprijin la 2 s ăpt ămâni; înc ărcare egal ă cu membrele
inferioare la 3-4 s ăpt ămâni, cu sprijin în cârj ă sau baston; mersul normal cu sprijin total
în membrul inferior operat, cu indica ția folosirii bastonului totu și, la 3 luni postoperator

b. mersul în cârje cu sprijin la 2 s ăpt ămâni; înc ărcare inegal ă cu membrele inferioare la 4
săpt ămâni, cu sprijin în cârj ă sau baston; mersul normal cu sprijin total în memb rul
inferior operat la 4 luni postoperator
c. mersul în cârje cu sprijin la 4 s ăpt ămâni; înc ărcare inegal ă cu membrele inferioare la 5
săpt ămâni, cu sprijin în cârj ă sau baston; mersul normal cu sprijin total în memb rul
inferior operat la 3 luni postoperator
d. mersul în cârje cu sprijin la 3 s ăpt ămâni; înc ărcare egal ă cu membrele inferioare la 5
săpt ămâni, cu sprijin în cârj ă sau baston; mersul normal cu sprijin total în memb rul
inferior operat la 4 luni postoperator
e. înc ărcare egal ă cu membrele inferioare la 4 s ăpt ămâni, cu sprijin în cârj ă sau baston;
mersul normal cu sprijin total în membrul inferior operat la 4 luni postoperator
Corect: b, c, d, e
411. Indica țiile mai importante pentru artroplastia total ă de genunchi sunt:
a. gonartroza decompensat ă care intereseaz ă toate structurile genunchiului
b. devia țiile axiale importante, peste 20ș
c. flexumul ireductibil
d. instabilitatea marcat ă, intens dureroas ă
e. persoane sub 50 ani, cu modific ări de aliniament la nivelul genunchiului
Corect: a, b, c
412. Pentru care dintre grupele musculare sunt indicate exerci țiile de tip izometric în
programul kinetic preoperator la pacientul cu endoprotez ă de genunchi:
a. fesier mare
b. cvadriceps
c. triceps sural
d. ischiogambieri
e. tibial anterior
Corect: b, c
413. Din s ăpt ămâna a 6 –a postoperator la pacientul cu artroplastie de genunchi sunt permi se:
a. alergarea
b. ridicare și purtare de greut ăți mari
c. șofatul
d. exerci ții în lan ț cinematic închis pentru coordonare și control motor al membrului inferior
e. pedalare la cicloergometru
Corect: c, d, e
414. Metodele și mijloacele programului de recuperare la pacientul cu artroplast ie de glezn ă
sunt astfel alese încât asigur ă:
a. combaterea durerii, tulbur ărilor trofice, complica țiilor posibile
b. refacerea func ționalit ății gleznei și consolidarea regiunii piciorului
c. o schem ă de mers cât mai normal ă, cu evitarea șchiop ătatului
d. men ținerea statusului clinico-func țional ini țial
e. o schem ă de mers antalgic ă
Corect: a, b, c

415. Înc ălță mintea indicat ă la pacientul cu hallux valgus se caracterizeaz ă prin:
a. căput ă moale, larg ă și rotunjit ă cu decupaj
b. pelot ă lateral ă în dreptul articula ției metatarsofalangiene a halucelui
c. toc înalt
d. pelot ă metatarsian ă sau sesamoid ă
e. sus țin ător al arcului longitudinal lateral
Corect: a, b, d
416. Ortezele pentru glezn ă-picior se grupeaz ă în dou ă mari categorii, în func ție de articula ția
care solidarizeaz ă între ele cele dou ă componente (gambier ă și podal ă):
a. Orteze fixe, rigide, din material plastice
b. Ortezele hibride, dinamice, din metal
c. Orteze func ționale
d. Orteze mobile
e. Orteze de repaus
Corect: a, b
417. Principalele indica ții ale ortezelor genunchi-glezn ă-picior sunt:
a. Deform ări primare ale genunchiului cu modific ări secundare ale complexului glezn ă-
picior
b. Genu recurvatum, peste 25ș
c. Instabilitate anterioar ă a genunchiului
d. Contracturi severe în flexie ale genunchiului
e. Hipotrofie mu șchi cvadriceps
Corect: a, b, c, d
418. Ortezarea membrului inferior afectat la pacientul hemiplegic în s tadiu flasc cuprinde
dou ă modalit ăți prin care se ob țin stimularea tonusului muscular și antrenamentul
proprioceptiv:
a. Orteza mobil ă, fixat ă în pozi ție neutr ă sau câteva grade de flexie plantar ă
b. Orteza mobil ă cu stop pe flexie plantar ă și asistarea dorsiflexiei pe un anumit sector
c. Ortez ă dinamic ă
d. Ortez ă cu arc de mi șcare limitat
e. Ortez ă adaptat ă
Corect: a, b
419. La piciorul spastic se indic ă ortezele de reducere a tonusului care se caracterizeaz ă prin:
a. Favorizeaz ă pozi ția de recurvatum la nivelul genunchiului
b. Sisteme cu trei puncte de presiune
c. Corecteaz ă biomecanic varul calcanean și supina ția antepiciorului, cu refacerea rul ării
plantei pe sol în schema de mers
d. Permit mi șcarea liber ă a șoldului și genunchiului
e. Asigur ă un sector important de mi șcare a complexului glezn ă-picior
Corect: b, c, d

420. Dispozitivele externe folosite pentru a sus ține sau corecta postura și aliniamentul
coloanei vertebrale definesc:
a. Ortezele de genunchi-gamb ă-picior
b. Ortezele complexului mâinii
c. Ortezele spinale
d. Ortezele de um ăr
e. Ortezele glezn ă-picior
Corect: c
421. Ortezele cervicale, cu rol preponderent de men ținere a memoriei kinestezice și de
relaxare a țesuturilor moi din regiunea cervical ă, se grupeaz ă în:
a. Orteze cervicale propriu-zise (colarul u șor și colarul rigid)
b. Orteze cervicocefalice (colarul Philadelphia)
c. Orteze cervicotoracice (orteza tip SOMI, orteza hal o)
d. Orteze toracolombare
e. Orteze toracolombosacrate
Corect: a, b, c
422. Orteza William se caracterizeaz ă prin:
a. Este o ortez ă spinal ă simpl ă, dinamic ă
b. Este o ortez ă dinamic ă pentru membru superior
c. Controleaz ă extensia și inflexiunile laterale ale coloanei dorso-lombare
d. Este alc ătuit ă dintr-o band ă elastic ă la nivel abdominal, dou ă benzi rigide (pelvin ă și
toracic ă) unite prin dou ă benzi laterale și prin benzi mai sub țiri, oblice
e. Este indicat ă la pacientul cu spondiloliz ă, spondilolistez ă
Corect: a, c, d, e
TESTE GRIL Ă RECUPERAREA ÎN AFEC ȚIUNILE NEUROLOGICE ȘI
NEUROCHIRURGICALE
BIBLIOGRAFIE :
1. Adriana Sarah Nica, Compendiu de Medicin ă fizic ă și Recuperare , Editura Universitar ă „Carol Davila”,
Bucure ști, 1998, pagini 141 – 153, 159 – 186
2. T. Sbenghe, Recuperarea medical ă a sechelelor posttraumatice ale membrelor , Editura Medical ă,
Bucure ști, 1981; pagini 230 – 245
3. T. Sbenghe, Kinetologie profilactic ă, terapeutic ă și de recuperare , Editura Medical ă, Bucure ști, 1987;
pagini 554 – 608
4. *** Caiet documentar, Ministerul S ănătății, Institutul de Medicin ă fizic ă, balneoclimatologie și recuperare
medical ă, Kinetoterapia în recuperare afec țiunilor aparatului locomotor, Editura Medical ă, Bucure ști,
1981, pagini 25 – 36
5. T. Sbenghe, Recuperarea medical ă la domiciliul bolnavului , Editura Medical ă, Bucure ști, 1996, pagini
130 – 183
6. I. Kiss, Fiziokinetoterapia și recuperarea medical ă, Editura Medical ă, Bucure ști, 1999, pagini 106 – 120,
188 – 195, 201 – 206, 224 – 240, 244 – 249, 260 – 2 69, 270 – 284

423. Programele de recuperare la pacientul cu suferin ță neurologic ă trebuie instituite precoce
pentru:
a. Men ținerea statusului clinico-func țional existent al pacientului
b. Prevenirea dezvolt ării sechelelor func ționale neurologice
c. Combaterea modific ărilor somatice secundare – deform ări, devia ții, redoare articular ă
d. Combaterea modific ărilor somatice secundare – degenerescen țe și fibroz ă muscular ă,
escare de decubit
e. Refacerea mobilit ății articulare
Corect: b, c, d
424. Metodele și mijloacele specifice folosite în programul de recuperare performat la
pacientul neurologic fac parte din:
a. Electroterapie și termoterapie (terapie fizical ă)
b. Kinetoterapie specific ă, masaj și terapie ocupa țional ă (ergoterapie)
c. Psihoterapie și alte categorii terapeutice (ortezare)
d. Modalit ățile chirurgicale
e. Farmacoterapie
Corect: a, b, c
425. În patologia neurologic ă, alegerea și adaptare unui program de recuperare la un pacient
spastic presupune evaluarea spasticit ății prin analizarea urm ătoarelor aspecte:
a. Datele biografice ale pacientului
b. Capacitatea func țional ă
c. Dinamica func ției cardiovasculare
d. Dinamica testelor neuropsihologice
e. Stimularea deaferenta ției
Corect: b, d, e
426. Bilan țul muscular (testarea muscular ă manual ă) la pacientul spastic nu se apreciaz ă:
a. Analitic, pentru fiecare grup muscular
b. În conformitate cu cota ția de la 1 la 5
c. Grosier, prin capacitatea de a realiza gesturi din via ța cotidian ă
d. Pe ambele hemicorpuri
e. În diferite momente ale zilei
Corect: a, b, d, e
427. Modularea spasticit ății și stimularea sa controlat ă se poate realiza prin:
a. Controlul la stimuli nociceptivi
b. Schimb ările posturale și utilizarea de posturi inhibitorii
c. Stretching-ul lent pentru musculatura spastic ă și stimularea vibratorie pe tendoanelor
mu șchilor antagoni ști celor spastici
d. Stimularea electric ă func țional ă
e. Mi șcări rezistive, rapide
Corect: a, b, c, d

428. Obiectivele programului de recuperare la pacientul cu hernie de dis c lombar ă operat ă
comune cu programele kinetico-educa ționale pentru persoanele cu afectarea coloanei
vertebrale lombare sunt reprezentate prin:
a. Con știentizarea pozi ției corecte a coloanei vertebrale lombare și a bazinului, men ținerea
permanent ă a posturii corijate, neutre a coloanei lombare, in diferent de pozi ția corpului
sau de activit ățile desf ăș urate
b. Con știentizarea pozi ției corecte a coloanei vertebrale lombare și a bazinului, men ținerea
intermitent ă a posturii corijate, neutre a coloanei lombare, in diferent de pozi ția corpului
sau de activit ățile desf ăș urate
c. Zăvorârea (înl ăcătarea) coloanei lombare
d. Men ținerea for ței musculare a mu șchilor paravertebrali inferiori și a fesierilor
e. Men ținerea for ței musculare a mu șchilor ischiogambieri
Corect: a, c, d
429. Programul de kinetoterapie inclus în recuperare pacientului cu patol ogie discal ă lombar ă,
conflict disco-radicular, trebuie s ă cuprind ă:
a. Relaxarea musculaturii contracturate
b. Asuplizarea trunchiului inferior
c. Asuplizarea trunchiului superior
d. Asuplizarea mu șchilor centurii scapulare
e. Relaxarea musculaturii hipotone
Corect: a, b
430. Care sunt obiectivele tratamentului fizical-kinetic în cazul rec uper ării paraliziilor de nervi
periferici, pentru prevenirea complica țiilor:
a. Conservarea unui țesut cutanat și subcutanat trofic, f ără aderen țe, edeme
b. Cicatrici cât mai suple
c. Profilaxia retrac țiilor capsulo-ligamentare
d. Conservarea amplitudinii de mi șcare în limite normale la toate articula țiile
e. Conservarea tonusului muscular și a for ței de contrac ție în grupele agoniste
Corect: a, b, c, d
431. Electrostimularea selectiv ă a mu șchiului denervat se face cu:
a. Curen ți excitomotori exponen țiali de joas ă frecven ță
b. Curen ți excitomotori de medie frecven ță
c. Impuls de 1000 ms cu panta de cre ștere > 500 – 700 ms
d. Impuls urmat de pauz ă în raport de 1/ 4
e. Parametrii orientativi
Corect: a, d, e
432. În recuperarea neurologic ă sunt preferate tehnicile:
a. Kinetoterapie manual ă
b. Tehnici de facilitare a contrac ției musculare voluntare și care se bazeaz ă pe iradierea
influxului nervos
c. Autoantrenament muscular
d. Exerci ții izometrice și izodinamice
e. De relaxare extrinsec ă

Corect: a, b, c, d
433. Disfunc ția neurologic ă tranzitorie la un pacient cu traumatism cranio-cerebral presupune
o reluare a func țiilor cerebrale în:
a. Câteva ore sau zile
b. Câteva zile
c. Câteva s ăpt ămâni
d. Câteva luni
e. 1 an
Corect: a
434. Criteriile majore de prognostic la un pacient care a suferit un traumat ism cranio-cerebral
sunt:
a. Sexul pacientului
b. Vârsta pacientului
c. Mediul de provenien ță al pacientului
d. Durata și profunzimea comei
e. Durata anamnezei posttraumatice
Corect: a, d, e
435. Limitarea spasticit ății în programul de recuperare la un pacient care a suferit un
traumatism cranio-cerebral constituie un obiectiv foarte important și se realizeaz ă prin
intermediul urm ătoarelor metode și mijloace fizicale, cu o excep ție:
a. Kinetice – tehnici de facilitare, exerci ții ale musculaturii antagoniste
b. Masajul
c. Electroterapia
d. Termoterapia
e. Medica ție
Corect: e
436. Exerci țiile de mers la un pacient care a suferit un traumatism cranio-ce rebral sunt incluse
în programul de recuperare atunci când:
a. Se poate ridica în șezând dar nu are stabilitate
b. Poate men ține decubitul dorsal, f ără capacitatea de realizare a transferurilor
c. Are nevoie de un scaun special pentru men ținerea rectitudinii coloanei
d. Se realizeaz ă un bun echilibru în balans vertical
e. Nu prezint ă tulbur ări de vorbire
Corect: d
437. În traumatismele vertebro-medulare zonele afectate cu predilec ție sunt centrele
traumatice sau zonele de tranzi ție anatomo-func ționale ale coloanei vertebrale localizate:
a. cervical C1-C2
b. cervical C5-C6
c. toracal T2 – T10
d. toracal T11-T12
e. lombar L1-L4

Corect: a, b, d
438. Obiectivele fundamentale ale programului de asisten ță medical ă la un pacient care a
suferit un traumatism vertebro-medular sunt urm ătoarele, cu o excep ție:
a. Stabilizarea focarului de fractur ă
b. Refacerea integrit ății pachetelor vasculo-nervoase
c. Refacerea integrit ății p ărților moi de tip capsulo-ligamentar și musculo-tendinos
d. Instituirea progresiv ă a programului de recuperare
e. Ini țierea rapid ă a kinetoterapiei
Corect: e
439. Elementele clinico-disfunc ționale care sunt asociate durerii în cadrul tabloului clinic la
pacientul care a suferit un traumatism vertebro-medular sunt urm ătoarele:
a. Contractura muscular ă paravertebral ă
b. Redoare marcat ă cu tendin ța la blocaj segmentar sau global vertebral
c. Modificare axelor coloanei vertebrale cu atitudini particulare
d. Dispneea la eforturi minime
e. Impoten ța func țional ă
Corect: a, b, c, e
440. Pacientul cu tetraplegie posttraumatic ă are șanse de supravie țuire dac ă nivelul
traumatismului vertebro-medular se situeaz ă:
a. La nivelul vertebrei C1
b. Sub nivelul vertebrei C2
c. Sub nivelul vertebrei C3
d. Sub nivelul vertebrei C4
e. Sub nivelul vertebrei C5
Corect: d, e
441. Urm ătoarele entit ăți patologice sunt incluse în sindroamele neurologice posttraumatice
par țiale:
a. Sindromul Brown – Sequard
b. Sindromul de coad ă de cal
c. Sindromul de compresie cervical ă centro-medular ă
d. Sindromul radiculo-medular acut
e. Sindromul de fibre lungi
Corect: a, c, d
442. Pacientul care a suferit un traumatism vertebro-medular la nivel ul vertebrei C5 prezint ă
urm ătoarele elemente clinico – disfunc ționale și posibilit ăți de recuperare:
a. Toate func țiile afectate ini țial
b. Deplasare cu scaunul rulant electric
c. Refacerea gestualit ății de hr ănire
d. Dependen ța total ă pentru igiena personal ă, îmbr ăcare, toalet ă, scris, șofat, transferuri
e. Independen ța total ă pentru igiena personal ă, îmbr ăcare, toalet ă, scris, șofat, transferuri
Corect: a, b, c, d

443. Pacientul care a suferit un traumatism vertebro-medular la nivel ul toracal T7 – T12
prezint ă urm ătoarele elemente clinico – disfunc ționale și posibilit ăți de recuperare:
a. pacientul poate ob ține o independen ță complet ă pentru func țiile sfincteriene
b. pacientul devine independent pentru transferuri, îm br ăcat și șofat
c. pacientul este independent pentru mers neortezat
d. pacientul este independent complet, pentru deplasar e, în scaun rulant
e. pacientul r ămâne total dependent fizic
Corect: a, b, d
444. Pacientul care a suferit un traumatism vertebro-medular la nivel ul lombo-sacrat L5, S1,
S2 prezint ă urm ătoarele elemente clinico – disfunc ționale și posibilit ăți de recuperare:
a. ob ține independen ța func țiilor sfincteriene
b. recupereaz ă mersul biped cu orteze de glezn ă și cârje canadiene
c. pentru independen ța sa este absolut necesar scaunul rulant
d. gesturile de autoîngrijire nu pot fi reluate
e. este afectat ă pozi ția ortostatic ă
Corect: a, b, e
445. Programul de recuperare la pacientul care a suferit o entors ă cervical ă benign ă include:
a. Imobilizarea într-un colan câteva zile
b. Termoterapie și masaj decontracturant pentru contractura muscular ă
c. Manipul ări vertebrale și pruden ță în aplicarea trac țiunilor vertebrale
d. Mobilizare f ără rezisten ță și tonifierea musculaturii statice
e. Mobilizare contra rezisten ței manuale imediat dup ă traumatism
Corect: a, b, c, d
446. Programul de recuperare la pacientul care a suferit o entors ă cervical ă sever ă include:
a. Mobilizare cervical ă ini țial ă
b. Ini țial, aplicare de colan – minerv ă
c. Program kinetic pentru musculatura paravertebral ă, mai ales cervical ă și dorsal ă
(contrac ții statice globale și metode de facilitare proprioceptiv ă)
d. Program kinetic de solicitare muscular ă cu mobilizare cervical ă minim ă dup ă scoaterea
imobiliz ării
e. Exerci ții rezistive pentru toate grupele musculare ale gât ului
Corect: b, c, d
447. Programul de recuperare la pacientul care a suferit o fractur ă vertebral ă stabil ă include
mai multe aspecte, cu o excep ție:
a. exerci ții de mobilizare automata a segmentului
b. între ținerea și cre șterea for ței musculaturii paravertebrale
c. se poate aplica masaj decontracturant anterior prog ramului kinetic
d. recuperarea amplitudinii rahisului începe dup ă 3 luni de la traumatism
e. recuperarea amplitudinii rahisului se ini țiaz ă imediat dup ă producerea traumatismului
Corect: e

448. Evaluarea complex ă care precede alc ătuirea unui program de recuperare la pacientul
hemiplegic nu include:
a. Aprecierea func țiilor vitale, ale activit ății mintale și a capacit ății de comunicare
b. Aprecierea abilit ății motorii și a controlului motor în diverse situa ții posturale
c. Aprecierea sensibilit ății exteroceptive și proprioceptive, a perceperii imaginii corpului
d. Aprecierea amplitudinii de mi șcare și a activit ăților cotidiene, cu integrarea familial ă,
social ă și ocupa țional ă a pacientului
e. Aprecierea func ției hepatice
Corect: e
449. Pacientul hemiplegic, pe baza evalu ării func ționale, este încadrat în trei stadii:
a. Ini țial
b. Mediu (de flasciditate)
c. Mediu (de spasticitate)
d. Avansat (de refacere)
e. Avansat (de spasticitate intens ă)
Corect: a, c, d
450. În programul de recuperare performat la pacientul hemiplegic, combaterea s pasticit ății se
face prin utilizarea:
a. Posturilor statice reflex – inhibitorii
b. Mi șcărilor cu efort care augumenteaz ă reflexele tonice
c. Schemelor stereotipe de mi șcare
d. Schemelor de mi șcare reflex – inhibitorii care faciliteaz ă mi șcările active automate și
voluntare
e. Schemelor de mi șcare reflex – inhibitorii care inhib ă mi șcările active automate și
voluntare
Corect: d
451. Cauzele mai des întâlnite la pacientul cu accident vascular cerebra l sunt:
a. Tromboza cerebral ă
b. Hemoragia intracerebral ă sau subarahnoidian ă
c. Trombembolismul
d. Tumora intracranian ă
e. Meningita viral ă
Corect: a, b, c
452. La pacientul care a suferit un accident vascular cerebral drept t abloul clinico-func țional
cuprinde:
a. Hemiplegie stâng ă
b. Probleme vizuale și de integrare spa țial ă
c. Abolirea disponibilit ăților rela ționale normale
d. Afectarea vorbirii și limbajului (afazia)
e. Afectarea în țelegerii materialului verbal, cititul, scrisul
Corect: a, b, c

453. Parametrii care se verific ă în cadrul bilan țului clinico-func țional la pacientul hemiplegic
sunt:
a. Toleran ța la exerci ții, la efortul fizic (adaptarea cardio-respiratorie )
b. Deficitul motor (inclusiv modific ările fiziopatologice de tipul spasticitate, contrac tura,
retractura, sincinezii etc.) și controlul postural, al mersului
c. Motiva ția corelat ă cu starea emo țional ă, posibilit ățile de comunicare, nivelul de integrare
cortical ă și de memorizare
d. Deficitul senzitiv (sensibilitatea, tulbur ări de auz și v ăz, integrare cortical ă)
e. To ți parametrii cuprin și la punctele de mai sus trebuie verifica ți
Corect: e
454. Cele mai importante complica ții descrise la un pacient cu accident vascular cerebral aflat
în faza precoce sunt:
a. Staza de decubit
b. Reten ția sau incontinen ța de urin ă (infec ții de tract urinar) și / sau materii fecale
c. Tromboza venoas ă profund ă
d. Atelectazia pulmonar ă / pneumonia
e. Sindromul um ăr – mân ă
Corect: a, b, c, d
455. Cele mai importante complica ții descrise la un pacient cu accident vascular cerebral aflat
în faza tardiv ă sunt:
a. Spasticitatea, contractura muscular ă
b. Durerea de tip central
c. Sindromul um ăr – mân ă
d. Tulbur ările de focar (epilepsia)
e. Tromboza venoas ă profund ă
Corect: a, b, c, d
456. Mobiliz ările pasive realizate în programul de recuperare la pacientul hemipl egic aflat în
faz ă precoce au mai multe roluri:
a. Combaterea spasticit ății
b. Între ținerea schemei de mi șcare
c. Prevenirea redorilor articulare
d. Combaterea contracturilor musculare
e. Refacerea for ței musculare
Corect: b, c, d
457. Îngrijirea respiratorie a pacientului hemiplegic aflat în faz ă precoce presupune:
a. Aplicarea exerci țiilor din metoda Bobath
b. Performarea diagonalelor Kabat pentru membre inferi oare
c. Drenajul postural respirator
d. Masajul și tapotajul toracal
e. Kinetoterapia respiratorie
Corect: c, d, e

458. Recuperarea func țional ă a membrului superior la hemiplegic în faza precoce, perioada
flasc ă cuprinde urm ătoarele aspecte:
a. Posturarea corect ă a membrului superior – bra ț în abduc ție 450 – 600, cot în u șoar ă
flexie, pumn în extensie, degete II – V în u șoar ă flexie și police în abduc ție
b. Posturarea corect ă a membrului superior – bra ț în extensie 450 – 600, cot în u șoar ă flexie,
pumn în extensie, degete II – V în u șoar ă flexie și police în abduc ție
c. Posturarea corect ă a membrului superior – bra ț în abduc ție 450 – 600, cot în u șoar ă
flexie, pumn în flexie, degete II – V în u șoar ă flexie și police în abduc ție
d. Mobilizarea pasiv ă a tuturor articula țiilor, priza fiind aplicat ă la extremitatea segmentului
de mobilizat
e. Stimul ări tactile și proprioceptive, stimulare senzitivo-senzorial ă pentru modularea
răspunsurilor motorii
Corect: a, d, e
459. Recuperarea func țional ă a membrului superior la hemiplegic în faza post-acut ă, perioada
flasc ă cuprinde urm ătoarele aspecte:
a. Exerci ții de redresare și echilibru, prin împingeri u șoare ale trunchiului
b. Exerci ții de antrenare a simetriei corpului
c. Ameliorarea și controlul spasticit ății, cu corectarea reflexelor tonice anormale prin
folosirea punctelor cheie și a tehnicilor de facilitare Kabat
d. Exerci ții de între ținere a mobilit ății articulare
e. Mobilizare pasiv ă a tuturor articula țiilor membrului superior
Corect: a, b, c, d
460. În recuperarea mâinii la pacientul hemiplegic se sper ă doar la:
a. Priz ă și un sprijin grosier (dup ă Wynn Parry)
b. Controlul mi șcărilor de fine țe
c. Refacerea prehensiunii în toate aspectele sale
d. Refacerea doar a prizei de for ță
e. Refacerea abilit ății și func ționalit ății mâinii
Corect: a
461. Kinetoterapia pasiv ă este performat ă de la început în orice program de recuperare la
pacientul hemiplegic și cuprinde urm ătoarele aspecte cu referire la membrul superior –
complexul mâinii:
a. Posturare corect ă, indiferent pozi ția general ă a pacientului
b. Mobilizare pasiv ă blând ă, de 2 ori / zi, în toate articula țiile, în amplitudine maxim ă, cu
stretching lent la cap ătul excursiei maxime
c. Mobilizare auto-pasiv ă, cu favorizarea „integr ării senzoriale” a mâinii afectate
d. Exerci ții active rezistive
e. Exerci ții din metodele de facilitare proprioceptive
Corect: a, b, c
462. Kinetoterapia activ ă pentru recuperarea mâinii la pacientul hemiplegic se începe imedi at
ce pacientul particip ă efectiv la derularea programului și este fundamentat ă pe:
a. Exerci ții active cu rezisten ță maxim ă
b. Exerci ții cu bastonul

c. Exerci ții de facilitare și inhibi ție neuromuscular ă
d. Exerci ții desprinse din metodele Bobath și Kabat
e. Exerci ții de tip stretching rapid
Corect: c, d
463. În kinetoterapia activ ă pentru recuperarea mâinii la pacientul hemiplegic se are în veder e:
a. Realizarea extensiei simultane a pumnului și degetelor pentru a se ob ține o prehensiune
corect ă
b. Realizarea extensiei pumnului simultan cu flexia de getelor pentru a se ob ține o
prehensiune corect ă
c. Realizarea flexiei pumnului simultan cu flexia dege telor pentru a se ob ține o prehensiune
corect ă
d. Realizarea flexiei pumnului simultan cu extensia de getelor pentru a se ob ține o
prehensiune corect ă
e. Realizarea independent ă a extensiei pumnului și degetelor pentru a se ob ține o
prehensiune corect ă
Corect: a
464. Obiectivele programului de recuperare a membrului inferior și mersului la pacientul
hemiplegic sunt:
a. Prevenirea st ării de com ă
b. Monitorizarea valorilor tensiunii arteriale
c. Corectarea sincineziilor pentru ameliorarea mersulu i
d. Echilibrarea comenzilor pe grupele musculare agonis t – antagonist
e. Refacerea unei prehensiuni cât mai aproape de cea f iziologic ă
Corect: c, d
465. Stadiile standardizate de recuperare ale mersului la pacientul hemiplegic sunt:
a. stadiul I → ortostatism între bare paralele
b. stadiul II → mers între bare paralele
c. stadiul III → mers f ără bare paralele
d. stadiul IV → urcat – coborât sc ările
e. stadiul V → alergarea
Corect: a, b, c, d
466. Stadiul ini țial al hemiplegiei se caracterizeaz ă prin:
a. hipotonie muscular ă urmat ă de debutul hipertoniei
b. reflexe tonice și spinale dominante
c. control voluntar normal pe partea afectat ă
d. dificult ăți de utilizare și a p ărții s ănătoase
e. pierderea „con știentei” asupra p ărții afectate
Corect: a, b, d, e

467. Obiectivele programului de recuperare aplicat la pacientul hemiple gic aflat în stadiul
ini țial nu includ:
a. Ameliorarea func țiilor vitale
b. Cre șterea „con știentiz ării” schemei corporale
c. Ameliorarea controlului asupra trunchiului și centurilor
d. Cre șterea tonusului muscular
e. Cre șterea abilit ății de a încruci șa linia median ă a corpului cu membrele afectate
Corect: d
468. Componentele kinetice ale programului de recuperarea aplicat la pacient ul hemiplegic
aflat în stadiul ini țial sunt:
a. Postura în pat
b. Mobiliz ările pasive
c. Exerci țiile terapeutice pentru controlul trunchiului, cont rolul extremit ăților
d. Mi șcări pasive și active tip Bobath
e. Exerci ții rezistive
Corect: a, b, c, d
469. Stadiul mediu (de spasticitate) al hemiplegiei se caracteriz eaz ă prin:
a. Tonus muscular crescut
b. Mi șcare sinergic ă complet ă și ini țierea schemelor de mi șcare și în afara sinergismelor
c. Controlul suficient al mi șcării, f ără a se putea executa mi șcări în posturi mai dificile
d. Tonus muscular crescut pentru mu șchii flexori la membrul inferior și mu șchii extensori la
membrul superior
e. Mi șcarea fiec ărei articula ții este dificil ă, cu posibilitatea derul ării sale optime în cadrul
unui lan ț kinetic
Corect: a, b, e
470. Obiectivele kinetoterapiei performate în cadrul programului de rec uperare aplicat la
pacientul hemiplegic aflat în stadiul mediu nu includ:
a. Promovarea activit ății antagoni știlor prin inhibarea musculaturii spastice și facilitarea
mi șcărilor antagoni știlor
b. Promovarea unor scheme complexe de mi șcare
c. Promovarea unor scheme simple de mi șcare
d. Promovarea controlului musculaturii proximale în ti mpul unor activit ăți de performan ță
crescut ă
e. Promovarea începutului controlului motor al articul a țiilor intermediare (cot, genunchi)
Corect. c
471. Posturile recomandate în recuperarea pacientului hemiplegic aflat î n stadiul mediu sunt:
a. Decubit lateral și decubit dorsal
b. Decubit cu genunchii flecta ți și pozi ția „de pod”
c. Șezând și șezând în picioare cu sprijin pe mâini
d. Decubit ventral
e. Patrupedie
Corect: a, b, c

472. Pentru controlul trunchiului și al extremit ății inferioare se recomand ă în recuperarea
pacientului hemiplegic aflat în stadiul mediu urm ătoarele tehnici kinetice derulare din
decubit lateral:
a. Izometria alternant ă
b. Stabilizarea ritmic ă
c. Mi șcarea activ ă cu relaxare – opunere
d. Inversarea lent ă
e. Inversarea lent ă cu opunere
Corect: c, d, e
473. Obiectivele kinetoterapiei performate în cadrul programului de rec uperare aplicat la
pacientul hemiplegic aflat în stadiul de refacere includ:
a. Promovarea abilit ăților extremit ăților pentru a merge cât mai corect, pentru a utiliz a mâna
în activit ățile zilnice uzuale
b. Ameliorarea controlului motor concentric
c. Ameliorarea vitezei de mi șcare
d. Ameliorarea automatismului mi șcărilor
e. Promovarea controlului musculaturii proximale în ti mpul unor activit ăți de performan ță
crescut ă
Corect: a, c, d
474. Kinetoterapia din cadrul programului de recuperare aplicat la pac ientul hemiplegic aflat
în stadiul de refacere cuprinde urm ătoarele procedee specifice pentru redobândirea
mi șcării de rota ție în sens invers a trunchiului în timpul mersului:
a. Ini țierea ritmic ă
b. Inversarea antagoni știlor
c. Stabilizarea ritmic ă
d. Izometria alternant ă
e. Contrac ții repetate
Corect: a, b
475. Dup ă Bobath, obiectivele fundamentale ale programul kinetic de recuperare apli cat la
pacientul hemiplegic aflat în stadiul de refacere sunt:
a. Promovarea individualit ății mi șcării articulare, independent unele de altele
b. Promovarea individualit ății mi șcării articulare, independent de posturi
c. Antrenarea coordon ării pentru mers
d. Recâ știgarea abilit ății mâinii
e. Promovarea controlului musculaturii proximale în ti mpul unor activit ăți de performan ță
crescut ă
Corect: a, b, c, d
476. Dificultatea la mers la pacientul cu paraplegie prin lezarea ne uronului motor central este
dat ă de spasticitatea care determin ă 2 forme clinice de paraplegie:
a. În flexie, sever ă sub raport func țional
b. În extensie, mai func țional ă
c. Paraplegia asociat ă cu tulbur ări sfincteriene
d. Paraplegia asociat ă cu tulbur ări de sensibilitate

e. Paraplegia asociat ă cu tulbur ări genitale
Corect: a, b
477. Prezen ța spasticit ății la pacientul paraplegic este salutar ă din mai multe motive:
a. fixeaz ă postura membrelor inferioare în extensie permi țând stabilitatea genunchilor în
ortostatism
b. fixeaz ă în flexie membru inferior pe bazin
c. ajut ă expulsia urinar ă
d. inhib ă expulsia urinar ă
e. men ține densitatea osoas ă prin for ța muscular ă aplicat ă pe os
Corect: a, c, e
478. În alc ătuirea programelor de recuperare la pacientul paraplegic se ține seama mai pu țin de
etiologie dar important este starea celor 3 mari sindroame descris e:
a. Paralizia
b. Tulbur ările de sensibilitate
c. Tulbur ările sfincteriene
d. Tulbur ările de memorie
e. Dificult ățile de comunicare
Corect: a, b, c
479. Stadiile care se descriu în planul de recuperare performat la un pac ient paraplegic sunt:
a. Stadiul I – perioada de șoc medular
b. Stadiul II – perioada de independen ță la pat
c. Stadiul III – perioada de independen ță în scaunul cu rotile
d. Stadiul IV – perioada de reeducare a mersului
e. Stadiul V – perioada de reluare a independen ței
Corect: a, b, c, d
480. Reeducarea paraplegicului la pat presupune:
a. Pozi ționarea corect ă a pacientului cu evitarea escarelor și a retracturilor care favorizeaz ă
pozi țiile vicioase; asistarea tulbur ărilor sfincteriene
b. Mobiliz ările (pasive, active) și cre șterea for ței musculare pentru membrele superioare și
trunchi
c. Gimnastica respiratorie
d. Autoposturarea în pat și antrenarea pacientului de a- și modifica singur, f ără ajutor pozi ția
în pat
e. Ridicarea cât mai precoce în ortostatism
Corect: a, b, c, d
481. Reeducarea paraplegicului din șezând presupune:
a. Program kinetic derulat din șezând alungit (mobiliz ări pasive și active)
b. Program kinetic derulat din șezând scurtat (mobiliz ări active și pasive)
c. Instalarea în scaunul cu rotile și derularea programelor de terapie ocupa țional ă
d. Ridicare în ortostatism
e. Men ținerea for ței musculare ini țiale pentru membrele superioare și trunchi

Corect: a, b, c
482. Realizarea unui ortostatism chiar limitat și doar protezat se ob ține dup ă ce pacientul
reu șește s ă:
a. Men țin ă pozi ția șezând, cu diferite modalit ăți de destabilizare și revenire
b. Numere coerent pân ă la 100
c. Men țin ă pozi ția de patrupedie, cu diferite modalit ăți de destabilizare și revenire, și s ă
deruleze exerci ții de târâre
d. Aib ă un bun control vasomotor în verticalitate
e. Se familiarizeze cu ortezele de verticalitate în fo rmele de paraplegie flasc ă
Corect: c, d, e
483. Criteriul Guttman care dac ă este îndeplinit permite ridicarea în ortostatism și mersul
paraplegicului se exprim ă astfel:
a. Pacientul poate s ă se men țin ă în echilibru din stând în șezând scurtat, cu bra țele întinse
înainte și cu ochii închi și
b. Pacientul poate s ă se men țin ă în echilibru din stând în șezând lungit, cu bra țele întinse
înainte și cu ochii închi și
c. Pacientul poate s ă se men țin ă în echilibru din stând în șezând scurtat, cu bra țele întinse
înainte și cu ochii deschi și
d. Pacientul poate s ă se men țin ă în echilibru din stând în șezând lungit, cu bra țele întinse
înainte și cu ochii deschi și
e. Pacientul poate s ă se men țin ă în echilibru din stând în genunchi, cu bra țele întinse înainte
și cu ochii deschi și
Corect: a
484. Ambula ția la pacientul paraplegic care posed ă cele 2 cârje absolut necesare se deruleaz ă
într-unul din cele 3 tipuri fundamentale:
a. Mers cu cârje prin pa și alternan ți (în 4 timpi)
b. Mers cu cârje prin pa și târ șâi ți (în 4 timpi sau în 2 timpi)
c. Mers cu cârje prin pa și simultani (în 2 timpi)
d. Mers cu cârje prin pendulare (balans)
e. Mers cu cârje prin pa și alternan ți (în 3 timpi)
Corect: a, b, d
485. Mersul în cârje poate fi ini țiat la pacientul paraplegic atunci când:
a. Mu șchii coborâtori ai um ărului pot ridica o greutate de cel pu țin 15 kg
b. Mu șchii adductori ai um ărului pot ridica o greutate de cel pu țin 15 kg
c. Mu șchii coborâtori ai um ărului pot ridica o greutate de cel pu țin 20 kg
d. Mu șchii adductori ai um ărului pot ridica o greutate de cel pu țin 20 kg
e. Mu șchii abductori ai um ărului pot ridica o greutate de cel pu țin 15 kg
Corect: a, b
486. Parkinsonismul este un sindrom clinic caracterizat prin 4 semne fundament ale:
a. tremor în repaus
b. bradikinezie / hipokinezie – akinezie
c. rigiditate

d. instabilitate postural ă
e. hipertonie de tip piramidal
Corect: a, b, c, d
487. Mersul pacientului cu parkinsonism este tipic:
a. mersul se face cu s ăltarea pasului, dansant
b. imposibilitatea rota ției corpului și a p ăș irii laterale (nu exist ă mobilitate controlat ă, având
loc revenirea la scheme primitive de mi șcare, într-un singur plan)
c. doar din genunchi flecta ți cu târ șâitul pa șilor
d. membrele superioare î și men țin balansul
e. caracteristicile pasului sunt pu țin modificate
Corect: a, b, c
488. Terapeutul fizical care particip ă la alc ătuirea și aplicarea asisten ței de recuperare la un
pacient cu parkinsonism î și orienteaz ă programul kinetic pentru realizarea urm ătoarelor
scopuri:
a. reducerea rigidit ății prin controlul mecanismului stretch reflexului l a toate nivele
b. prevenirea derul ării reac țiilor normale
c. ajutarea pacientului s ă aib ă o cât mai complet ă experien ță pentru reac țiile normale
d. promovarea mi șcărilor componente ale schemelor normale, pe o amplit udine cât mai
mare și cu o asistare redus ă, chiar derularea lor independent ă
e. promovarea mi șcărilor componente ale schemelor normale, pe o amplit udine cât mai
mare și cu o asistare redus ă, chiar derularea lor independent ă
Corect: a, c, d
489. La pacientul cu sindrom parkinsonian, obiectivele asisten ței medicale complexe sunt:
a. ameliorarea mobilit ății, cu reducerea rigidit ății și corectarea posturilor vicioase
(men ținerea ortostatismului, mersului, transferurilor, a utoservirii cu membrele
superioare)
b. ameliorarea coordon ării și recuperarea mimicii
c. ameliorarea respira ției
d. continuarea la domiciliu a programului de asisten ță medical ă
e. întreruperea la domiciliu a programului de asisten ță medical ă
Corect: a, b, c, d
490. Pentru ameliorarea mobilit ății, cu reducerea rigidit ății și corectarea posturilor vicioase la
pacientul parkinsonian, în cadrul programului kinetic, ordinea derul ării exerci țiilor este:
a. din punct de vedere al tipului de mi șcare – analitic, segmentar, plurisegmentar, global
b. din punct de vedere al topografiei – coloana verteb ral ă, membre inferioare, membre
superioare
c. din punct de vedere al tipului de mi șcare – plurisegmentar, global, analitic, segmentar
d. din punct de vedere al topografiei – membre superio are, coloana vertebral ă, membre
inferioare
e. indiferent ă
Corect: a, b

491. Programul kinetic aplicat la pacientul parkinsonian pentru ameliorar ea coordon ării
cuprinde:
a. rota ția trunchiului asociat ă la pa șii de mers, cu mi șcări ale bra țelor în ritmuri variabile
b. men ținerea fix ă a trunchiului, f ără mi șcări ale bra țelor
c. mers cu p ăș iri variate, cu dezechilibr ări voite (mers pe vârfuri, mers cu "aruncarea" unui
bra ț înainte sau în abduc ție, "culegerea" unor obiecte mici de pe jos în timp ul mersului
etc.)
d. exerci ții de aruncat la țint ă cu mingea, jocul de popice, men ținerea în echilibru pe mân ă a
unui obiect
e. terapie ocupa țional ă cât mai multe ore pe zi (activit ăți casnice, jocuri)
Corect: a, c, d, e
492. Pentru corectarea faciesului inexpresiv la pacientul parkinsonian s unt indicate:
a. exerci ții de mimic ă, precoce, de 2 – 3 ori / zi, în fa ța oglinzii
b. exerci ții analitice: exerci ții izolate ale frun ții, sprâncenelor, pleoapelor, obrajilor, gurii
c. exerci ții globale, de expresie: râs, plâns, mirare, furie, veselie
d. exerci ții active rezistive
e. exerci ții din metoda Kabat
Corect: a, b, c
493. In perioada de "on" în care se poate conta pe participarea activ ă a bolnavului:
a. Kinetoterapia nu este esen țiala
b. Kinetoterapia se aplic ă atât mu șchilor cât și coloanei vertebrale
c. Se acord ă o aten ție special ă coloanei vertebralei cervicale
d. Kinetoterapia trebuie s ă se adreseze mu șchilor respiratori
e. Se utilizeaz ă tehnici active și pasive
Corect: b, c, e
494. In perioada "off" la pacientul parkinsonian se descriu urm ătoarele aspecte:
a. Akinezia domin ă tabloul clinic
b. Pacientul trebuie înv ățat s ă descompun ă fiecare gest motor complex în secven țele sale
elementare
c. Pacientul nu trebuie mobilizat
d. Mi șcările elementare sunt repetate de nenum ărate ori pân ă când bolnavul înva ță s ă le
ini țieze voluntar
e. Kinetoterapia nu este esen țial ă
Corect: a, b, d
495. Scleroza multipl ă (scleroza în pl ăci, leuconevraxita) este o afec țiune care apar ține unui
grup de boli demielinizante, caracterizat ă prin:
a. distrugerea tecii de mielin ă cu o relativ ă conservare a celorlalte elemente nervoase
b. distribu ția leziunilor variabil ă, sub form ă de focare sau difuz
c. afecteaz ă mai ales persoane tinere, mai ales femei în decada III-a de via ță
d. afecteaz ă mai ales persoanele de sex masculin
e. distrugerea tecii de mielin ă și a celorlalte elemente nervoase
Corect: a, b, c

496. Obiectivele pe care terapeutul fizical le are în vedere în alc ătuirea programului fizical din
componen ța asisten ței medicale complexe la un pacient cu scleroz ă multipl ă nu includ:
a. inducerea activit ății motorii voluntare cu combaterea simultan ă a spasticit ății, sl ăbiciunii
musculare și oboselii musculare
b. ameliorarea feedback-ului senzorial
c. ameliorarea coordon ării și a balansului, cu promovarea unei scheme corecte d e mers
d. ameliorarea disfunc ției cerebeloase
e. conservarea disfagiei și men ținerea disfunc țiilor cognitive
Corect: e
497. În cadrul programului de recuperare la pacientul cu scleroz ă multipl ă se va ține seama de
urm ătoarele aspecte:
a. tratamentul se va institui tardiv
b. tratamentul va fi continuu pe toat ă durata bolii
c. tratamentul va fi adaptat tuturor sindroamelor prez entate de bolnav
d. se vor recomanda cure balneare în sta țiunile de profil
e. se va evita apari ția oboselii
Corect: b, c, e
498. Recuperarea medical ă în scleroza multipl ă va urm ări:
a. să scad ă dificult ățile mersului
b. să reduc ă spasticitatea
c. să limiteze efectele ataxie
d. să realizeze independen ța total ă a pacientului
e. să fie aplicat ă în puseu evolutiv
Corect: a, b, c
499. Lezarea nervilor periferici determin ă urm ătoarele sindroame clinice de baz ă:
a. Sindrom piramidal
b. Sindrom motor
c. Sindrom cerebelos
d. Sindrom senzitiv
e. Sindrom vasculotrofic
Corect: b, d, e
500. Evitarea apari ției deform ărilor și a atitudinilor vicioase, unul dintre obiectivele de
recuperarea ale sindromului motor la pacientul cu afec țiune a neuronului motor periferic se
realizeaz ă prin tehnici de elec ție de tipul:
a. Mobiliz ări pasive
b. Mobiliz ări active
c. Postur ări
d. Tehnici de facilitare neuromotorie
e. Terapie ocupa țional ă
Corect: c

501. Evitarea atrofiei mu șchilor paraliza ți, unul dintre obiectivele de recuperarea ale
sindromului motor la pacientul cu afec țiune a neuronului motor periferic se realizeaz ă
prin:
a. Stimul ări electrice
b. Manevre kinetice de tipul mobiliz ări pasive, tehnici de facilitare, stretch-reflex
c. Exerci ții rezistive
d. Exerci ții izometrice
e. Terapie ocupa țional ă
Corect: a, b
502. Reeducarea sensibilit ății la pacientul cu afec țiune a neuronului motor periferic are ca
obiective:
a. Refacerea stereognoziei
b. Corectarea spasticit ății
c. Corectarea deficitului de mobilitate
d. Refacerea for ței musculare
e. Refacerea localiz ării senza ției
Corect: a, e
503. Lezarea motoneuronilor periferici sau a axonilor lor la diferite ni veluri determin ă o serie
de tulbur ări, cu o excep ție:
a. Tulbur ări de grade diferite a mobilit ății active și dispari ția motilit ății automate
(involuntare) și a celei reflexe
b. Tulbur ări musculare – hipotonie muscular ă, atrofie muscular ă, fibrila ții și fascicula ții
musculare
c. Abolirea reflexelor osteotendinoase cu p ăstrarea celor ideomusculare
d. Degenerescen ța wallerian ă a nervului
e. Hipertonie muscular ă asociat ă cu exagerarea reflexelor osteotendinoase
Corect: e
504. Paralizia total ă a nervului radial determin ă urm ătoarele aspecte clinico-func ționale:
a. Imposibilitatea extensiei degetelor, pumnului, ante bra țului („mâna c ăzut ă”)
b. Imposibilitatea flexiei degetelor, pumnului, antebr a țului
c. Imposibilitatea supina ției (par țial ă)
d. Deficit de prehensiune
e. Men ținerea prehensiunii normale
Corect: a, c, d
505. Teritoriul senzitiv al nervului radial cuprinde:
a. pielea fe ței posterioare a bra țului
b. pielea fe ței posterioare a antebra țului
c. pielea fe ței anterioare a bra țului
d. pielea fe ței posterioare a mâinii și a tabacherei anatomice
e. pielea fe ței anterioare a antebra țului
Corect: a, b, d

506. „Mi șcările trucate” pe care le poate prezenta mâna cu paralizie de ner v radial sunt
urm ătoarele, cu o excep ție:
a. dup ă flexia puternic ă a pumnului și mâinii, relaxarea poate da impresia extensiei
pumnului
b. extensia în metacarpofalangiene se poate realiza da torit ă mu șchilor interoso și
c. extensia în metacarpofalangiene se poate realiza da torit ă mu șchilor lombricali
d. extensia degetelor cu flectarea în metacarpofalangi ene
e. extensia ultimei falange a policelui dac ă aceasta este abdus și pu țin flectat
Corect: c
507. Reinervarea mu șchilor extensori ai pumnului începe cu:
a. mu șchiul cubital posterior
b. mu șchiul extensor radial al carpului
c. mu șchiul extensor propriu al degetului II
d. mu șchiul extensor comun al degetelor
e. mu șchiul extensor lung al policelui
Corect : b
508. In paralizia nervului radial devia țiile care apar sunt:
a. antebra țul flectat
b. degetele în extensie u șoar ă
c. pozi ția „în gât de leb ădă” (mân ă pronat ă și „c ăzut ă”)
d. policele addus și u șor flectat
e. degete în u șoar ă flexie
Corect: a, c, d, e
509. Reeducarea motorie a mu șchilor paraliza ți în cadrul paraliziei nervului radial cuprinde:
a. mi șcări pasive
b. tehnici de facilitare motorie
c. mobilizarea întregului membru superior pe schemele D1F și D2E
d. exerci ții analitice în ordinea triceps și anconeu, scurtul supinator, lungul supinator,
cubitalul posterior, primul și al doilea radial, mu șchii extensori
e. exerci ții de tip contralateral pentru promovarea extensori lor cotului, pumnului, degetelor
Corect: a, b, e
510. Refacerea abilit ății de mi șcare a mâinii în paralizia nervului radial :
a. este prima etap ă a oric ărei reeduc ări motorii și senzitive
b. este etapa final ă a oric ărei reeduc ări motorii și senzitive
c. utilizeaz ă exerci ții proximo-distale și disto-proximale
d. utilizeaz ă terapia ocupa țional ă
e. nu utilizeaz ă terapia ocupa țional ă
Corect: b, c, d

511. Tabloul clinic al mâinii la pacientul cu paralizie de nerv radia l cuprinde urm ătoarele
aspecte cu o excep ție:
a. Mâna de predicator
b. Mâna în gât de leb ădă
c. Extensia activ ă și înclinarea radial ă a pumnului sunt imposibile
d. Extensia activ ă a degetelor în totalitate este imposibil ă
e. Deficit variabil de for ță muscular ă pentru grupele musculare inervate de nervul radial
Corect: a
512. Kinetoterapia mâinii în faza de paralizie la pacientul cu interes area nervului radial se
limiteaz ă la mobilizarea pasiv ă în amplitudine maxim ă permis ă cu tension ări la cap ătul
excursiei de mi șcare iar pozi ția de lucru este urm ătoarea:
a. Antebra ț în semiprona ție, mâna sprijinit ă cu marginea cubital ă pe mas ă
b. Antebra ț extins, cu mâna sprijinit ă cu marginea cubital ă pe mas ă
c. Antebra ț în semiprona ție, mâna sprijinit ă cu marginea radial ă pe mas ă
d. Antebra ț în prona ție, mâna sprijinit ă cu fa ța palmar ă pe mas ă
e. Antebra ț în supina ție, mâna sprijinit ă cu fa ța dorsal ă pe mas ă
Corect: a
513. Kinetoterapia mâinii în faza de refacere la pacientul cu interesa rea nervului radial se
deruleaz ă analitic pentru urm ătoarele grupe musculare:
a. Brahioradialul
b. Extensorii mâinii (primul și al doilea radial) și cubitalul posterior
c. Extensorul comun al degetelor și extensorii policelui (lung și scurt)
d. Abductorul lung al policelui
e. Flexorii degetelor (superficial și profund)
Corect: a, b, c, d
514. Tabloul clinic al mâinii la pacientul cu paralizie de nerv cubita l cuprinde urm ătoarele
aspecte:
a. Atitudine spontan ă tipic ă – grifa cubital ă
b. Imposibilitatea de a efectua abduc ția – adduc ția degetelor
c. Deficit muscular variabil al interoso șilor palmari și dorsali
d. Deficit muscular variabil al lombricalilor
e. Tulbur ări de sensibilitate în tabachera anatomic ă
Corect: a, b, c, d
515. Kinetoterapia activ ă analitic ă la pacientul cu paralizie de nerv cubital presupune exerci ții
pentru tonifierea urm ătoarelor grupe musculare, cu o excep ție:
a. Cubitalul anterior, flexorul comun profund al deget elor
b. Mu șchii din regiunea hipotenar ă
c. Mu șchii interoso și și lombricali
d. Mu șchiul adductor al policelui
e. Mu șchii extensori ai degetelor
Corect: e

516. „Mi șcările trucate” pe care le poate executa „mâna cubital ă” sunt:
a. extensia interfalangienelor devine posibil ă prin ac țiunea extensorului comun
b. de și abduc ția degetelor este abolit ă, extensorul comun poate face o u șoar ă abduc ție când
metacarpofalangienele sunt extinse
c. adduc ția policelui este „trucat ă” de ac țiunea lungului extensor și prin flectarea primei
falange
d. abduc ția degetelor este p ăstrat ă
e. extensia interfalangienelor este imposibil ă
Corect: a, b, c
517. Prevenirea instal ării redorilor articulare la nivelul articula țiilor metacarpofalangiene și
interfalangiene a degetelor IV și V se ob ține prin:
a. Mobiliz ări active
b. Mobiliz ări pasive
c. Mobiliz ări autopasive
d. Mobiliz ări active cu orteze
e. Exerci ții izometrice
Corect: b, c, d
518. Semnele reinerv ării musculaturii paretice din teritoriul nervului cubital sunt:
a. opozabilitatea police – deget (II – V)
b. degetul V poate fi abdus
c. mi șcările de abduc ție – adduc ție ale degetelor devin posibile
d. flectarea metacarpofalangienelor cu extensia interf alangienelor
e. degetul V nu poate fi abdus
Corect: a, b, c, d
519. Tabloul clinic al mâinii la pacientul cu paralizie de nerv medi an cuprinde urm ătoarele
aspecte:
a. Ștergerea reliefului eminen ței tenare și pozi ționarea policelui în acela și plan cu celelalte
degete în repausul mâinii
b. La formarea pumnului, flexia pumnului este posibil ă dar cu for ță redus ă iar indexul
rămâne extins și degetul III se flecteaz ă moderat
c. Opozabilitatea policelui este imposibil ă
d. Deficit de for ță muscular ă pentru grupele musculare flexoare și pronatoare ale
antebra țului și mâinii
e. Absen ța oric ăror tulbur ări trofice
Corect: a, b, c, d
520. Disfunc ționalitatea cea mai invalidant ă a mâinii – atât motorie cât și senzitiv ă – este
determinat ă de mononeuropatia troncular ă de:
a. Radial
b. Cubital
c. Circumflex
d. Median
e. Crural

Corect: d
521. Kinetoterapia activ ă analitic ă la pacientul cu paralizie de nerv median presupune exerci ții
pentru tonifierea urm ătoarelor grupe musculare:
a. Flexorii mâinii și pumnului
b. Mu șchii policelui – scurtul abductor, scurtul flexor, opozantul
c. Extensorii mâinii și pumnului
d. Mu șchii interoso și
e. Mu șchii lombricali
Corect: a, b
522. Paralizia musculaturii inervate de nervul median determin ă urm ătoarele aspecte:
a. aspectul de „mân ă simian ă”
b. „gheara medianului” la încercarea de a închide mâna
c. policele nu acoper ă indexul, ci r ămâne extins la încercarea de a închide mâna
d. sc ădere diametrului transversal al mâinii
e. policele acoper ă indexul
Corect: a, b, c
523. Importante tulbur ări vasomotorii și trofice, cu apari ția sindromului cauzalgic se descriu în
paralizia de nerv:
a. Radial
b. Median
c. Cubital
d. Sciatic popliteu extern
e. Sciatic popliteu intern
Corect: b, e
524. Recuperarea paraliziei nervului median urm ăre ște:
a. ameliorarea deficitului motor
b. ameliorarea deficitului senzitiv
c. ameliorarea tulbur ărilor vasculotrofice
d. cre șterea rezisten ței generale
e. refacerea prehensiunii
Corect: a, b, c, e
525. Semnele kinetice care sugereaz ă refacerea nervului median sunt:
a. posibilitatea de rota ție a policelui
b. posibilitatea de a men ține interfalangienele extinse și metacarpofalangienele flectate la
90ș, cu u șoar ă rezisten ță
c. posibilitatea de a men ține metacarpofalangienele extinse
d. posibilitatea de a men ține interfalangienele flectate și metacarpofalangienele flectate la
90ș, cu u șoar ă rezisten ță
e. posibilitatea de a extinde policele
Corect: a, b

526. Sensibilitatea global ă în cazul paraliziei nervului median revine la normal dup ă:
a. 1an
b. 5 luni
c. 3 luni
d. 4 luni
e. 2 luni
Corect: a
527. Traumatismele – cea mai frecven ță cauz ă a paraliziei de plex brahial – ac ționeaz ă prin
mecanismul de:
a. Compresie
b. Întindere
c. Trac țiune
d. Presiune
e. Rulare
Corect: c
528. Tipul mijlociu (Remak) ca urmare a lez ării trunchiului mijlociu al plexului brahial se
eviden țiaz ă prin paralizia:
a. Mu șchiului triceps
b. Mu șchilor p ătrat și rotund pronator
c. Mu șchiului mic pectoral
d. Mu șchiului brahial
e. Mu șchiului deltoid
Corect: a, b
529. Pentru prevenirea redorilor articulare și a pozi țiilor disfunc ționale în paralizia plexului
brahial se recurge la:
a. postur ări prin orteze pentru um ăr – cot – mân ă
b. purtarea unei e șarfe sub cot pentru a evita subluxa ția capului humeral
c. mobiliz ări active
d. mobiliz ări autopasive cu sau f ără scripetoterapie
e. evitarea purt ării unei e șarfe sub cot
Corect: a, b, d
530. Prevenirea și tratarea fenomenelor vasculotrofice în cazul paraliziei de pl ex brahial va
folosi:
a. posturarea antidecliv ă pentru combaterea edemului
b. mobiliz ări pasive repetate de 5-6 ori pe zi
c. contrac ții izometrice și mobiliz ări active ale musculaturii r ămase indemne sau par țial
paralizate
d. contrac ții izotonice
e. gimnastica general ă și exerci ții de respira ție
Corect: a, b, c, e

531. Recâ știgarea func ționalit ății și abilit ății membrului superior în paralizia plexului brahial
se realizeaz ă prin:
a. reeducarea prizelor
b. reeducarea pozi țion ării mâinii pentru executarea unor activit ăți
c. reeducarea activit ății combinate a celor dou ă mâini
d. orteze dinamice
e. utilizarea electroterapiei și termoterapiei
Corect: a, b, c
532. Programul kinetic de recuperare performat la pacientul cu paralizie de nerv crural
cuprinde:
a. Prevenirea diformit ății de tip genu recurvatum și a contracturilor lombare
b. Preg ătirea compens ărilor pân ă la recâ știgarea for ței musculare pierdute
c. Men ținerea tonusului în musculatura denervat ă și reeducarea for ței musculare
d. Reeducarea func țional ă a genunchiului
e. Men ținerea pozi ției de genu recurvatum
Corect: a, b, c, d
533. Preg ătirea compens ărilor, pân ă la recâ știgarea for ței musculare pierdute în paralizia
nervului crural se face prin:
a. tonifierea musculaturii membrelor superioare
b. tonifierea musculaturii trunchiului (abdominalilor și dorsalilor)
c. tonifierea fesierilor mari și a tricepsului sural
d. tonifierea mu șchiului croitor
e. tonifierea mu șchilor ischiogambieri
Corect: a, b, c
534. În paralizia nervului sciatic popliteu extern sunt afectate grupele mus culare care
realizeaz ă:
a. Flexia dorsal ă și eversia piciorului
b. Flexia plantar ă și inversia piciorului
c. Extensia degetelor
d. Flexia degetelor
e. Prona ția piciorului
Corect: a, c
535. Prevenirea devierilor piciorului „în echin”, cum se întâmpl ă în cazul paraliziei nervului
sciatic popliteu extern, presupune:
a. men ținerea pozi ției în unghi drept a piciorului printr-o atel ă (ortez ă)
b. purtarea unei atele (orteze) mai ales noaptea
c. înc ălțarea piciorului în cursul zilei cu o gheat ă cu carâmb dur
d. se contraindic ă sus țin ătorii plantari
e. evitarea purt ării de orteze în cursul nop ții
Corect: a, b, c

536. Reeducarea motorie a mu șchilor paraliza ți în leziunile nervilor periferici se realizeaz ă
prin intermediul urm ătoarelor modalit ăți fizical-kinetice:
a. Termoterapie
b. Masaj
c. Electroterapie (baie galvanic ă, stimul ări electrice)
d. Reeducare kinetic ă propriu-zis ă
e. Vitaminoterapie grup B
Corect: a, b, c, d
537. Deficitul complet de for ță a cvadricepsului nu împiedic ă mersul:
a. mersul pe teren plat
b. mersul pe plan înclinat
c. mersul pe sc ări
d. mersul pe biciclet ă
e. „mersul piticului”
Corect: a
538. Programul de recuperare a leziunii traumatice a nervului crural trebuie s ă insiste pe:
a. Tonifierea fesierului mijlociu
b. Tonifierea marelui fesier
c. Tonifierea adductorilor coapsei
d. Refacerea for ței și rezisten ței cvadricepsului dup ă reinervarea lui
e. Tonifierea tricepsului sural
Corect: b, d, e
539. Etiologia leziunilor trunchiului sciatic este complex ă, incluzând:
a. Fracturile bazinului
b. Hematomul fesier
c. Injec țiilor intramusculare
d. Chirurgia șoldului
e. Tratamentul recuperator
Corect: a, b, c, d
540. Lezarea nervului sciatic popliteu extern se face prin:
a. Traumatism direct al regiunii poplitee
b. Traumatism direct al marginii externe a 1/3 corpul gambei
c. Compresiune
d. Fractura
e. Injec ție intramuscular ă
Corect: a, b, c, d
541. Manifestarea paraliziei nervului sciatic popliteu extern include urm ătoarele aspecte
motorii:
a. Imposibilitatea eversiei piciorului
b. Imposibilitatea inversiei piciorului

c. Stepajul piciorului
d. Grafia degetelor
e. Mers pe c ălcâi/vârful degetelor, dificil sau absent
Corect: c, d, e
542. Manifestarea paraliziei nervului sciatic popliteu extern include urm ătoarele aspecte
senzitive:
a. Hipoestezia plantei
b. Hipoestezia gleznei
c. Hipoestezia fe ței dorsale a piciorului
d. Anestezia fe ței dorsale a piciorului
e. Cauzalgie
Corect: c, d
543. Tratamentul fizical-kinetic al paraliziei nervului sciatic poplit eu extern implic ă:
a. Mobiliz ări precoce pasive manuale
b. Precocitatea tratamentului datorat ă tendin ței de a dezvolta redoare
c. Ortezarea nu e necesar ă
d. Electrostimularea analitic ă a musculaturii dorsiflexoare și eversoare nu e necesar ă
e. O durat ă de 9-12 luni
Corect: a, b, e
544. Nervul tibial posterior deriv ă din nervul sciatic popliteu intern și inerveaz ă:
a. Mu șchii flexori ai degetelor
b. Mu șchiul gambier posterior
c. Mu șchii intrinseci ai degetelor
d. Mu șchii anteriori ai gambei
e. Mu șchii laterali ai gambei
Corect: a, b, c

TESTE GRIL Ă TEHNICI DE KINETOTERAPIE PENTRU FOR ȚĂ ȘI
REZISTEN ȚĂ MUSCULAR Ă.
Bibliografie:
1. T. Sbenghe, Kinetologie profilactic ă, terapeutic ă și de recuperare , Editura Medical ă, Bucure ști., 1987;
pagini 282-286; 310-318
2. T. Sbenghe, Kinesiologie- știin ța mi șcării, Editura Medical ă, Bucure ști, 2002, pagini 162-222, 243-247,
514-599
3. *** Caiet documentar, Ministerul S ănătății, Institutul de Medicin ă fizic ă, balneoclimatologie și recuperare
medical ă, Kinetoterapia în recuperare afec țiunilor aparatului locomotor, Editura Medical ă, Bucure ști,
1981

545. For ța muscular ă, element caracteristic mu șchiului exprimat prin contrac ția muscular ă,
este condi ționat ă de urm ătorii factori musculari:
a. Mecanica mu șchiului-lungime, schimbare în lungime, puterea mu șchiului
b. Arhitectura mu șchiului-aranjamentul fibrei musculare, aranjamentul întregului mu șchi
c. Num ărul recrut ărilor unit ăților motorii
d. Inser țiile musculare
e. Ritmul de desc ărcare a poten țialelor de ac țiune sosite la mu șchi
Corect: a, b, d
546. Evaluarea obiectiv ă cantitativ ă a for ței musculare se realizeaz ă prin urm ătoarele
modalit ăți:
a. Examen clinico-func țional
b. Măsurarea suprafe ței de sec țiune muscular ă
c. Manometrie
d. Testare muscular ă manual ă
e. Examen electromiografic
Corect: b, c, e
547. Care din urm ătoarele aspecte nu condi ționeaz ă rezisten ța muscular ă:
a. Amplitudinea de mi șcare
b. For ța muscular ă
c. Circula ția muscular ă
d. Integritatea metabolismului muscular
e. Factorii nervo și
Corect: a
548. Energia necesar ă pentru întreaga activitate muscular ă se extrage din:
a. Glucoz ă
b. Aminoacizi
c. Acizi gra și liberi
d. Lipide
e. Enzime mitocondriale și sarcoplasmatice
Corect: a, c, d
549. Care dintre urm ătoarele afirma ții sunt adev ărate pentru valoarea for ței musculare:
a. Valoarea for ței musculare este independent ă de lungimea mu șchiului
b. For ța muscular ă variaz ă cu varia ția de lungime a mu șchiului
c. Valoarea minim ă a for ței musculare este realizat ă la mijlocul lungimii mu șchiului
d. La mijlocul lungimii mu șchiului, for ța muscular ă este dat ă de dou ă componente
(muscular ă și matriceal ă conjunctival ă)
e. Valoarea maxim ă a for ței musculare este realizat ă la mijlocul lungimii mu șchiului
Corect: b, d, e
550. Travaliul muscular este maxim când:
a. For ța muscular ă este egal ă cu 1/2 din for ța maxim ă

b. For ța muscular ă este egal ă cu 1/3 din for ța maxim ă
c. For ța muscular ă este egal ă cu 1/4 din for ța maxim ă
d. Velocitatea este egal ă cu 1/3 din velocitatea maxim ă
e. Velocitatea este egal ă cu 1/4 din velocitatea maxim ă
Corect: b, e
551. Substratul cre șterii for ței musculare, obiectiv fundamental în kinetoterapie, este
reprezentat numai prin:
a. Substrat morfologic
b. Substrat func țional-suma ție spa țial ă
c. Substrat func țional-suma ție temporal ă
d. Substrat func țional-sincronizare crescut ă
e. Substrat morfologic, suma ție spa țial ă, temporal ă (sincronizare crescut ă)
Corect: e
552. În programul kinetic se contraindic ă sau necesit ă precau ții aplicarea exerci țiului rezistiv
în urm ătoarele situa ții:
a. Procesul inflamator articular și / sau muscular
b. Status algic intens preexistent sau între ținut / ap ărut în cursul exerci țiului cu persisten ța
unui interval de 24 ore dup ă exerci țiu
c. Manevra Valsalva sau derularea pe inspir a exerci țiului la pacien ții cu patologie
cardiovascular ă
d. Oboseala muscular ă local ă și general ă
e. Nici unul dintre aspectele men ționate la punctele anterioare
Corect: a, b, c, d
553. Condi țiile minime care trebuie realizate într-un exerci țiu rezistiv fundamentat pe
contrac ție isometric ă pentru cre șterea și men ținerea for ței musculare sunt:
a. Intensitatea s ă corespund ă unui minim de 35% din tensiunea muscular ă maxim ă
b. Durata s ă fie cuprins ă între 30-60 secunde
c. Ritmicitatea contrac ției isometrice – se prefer ă tipul exerci țiu repetitiv scurt isometric
zilnic (ERSIZ)
d. Lungimea mu șchiului la care se realizeaz ă contrac ție trebuie adaptat ă
e. Concentra ția voli țional ă nu are importan ță
Corect: a, c, d
554. Condi țiile minime care trebuie realizate într-un exerci țiu rezistiv fundamentat pe
contrac ție izoton ă pentru cre șterea și men ținerea for ței musculare nu includ:
a. Contrac ția dinamic ă cre ște for ța muscular ă dac ă raportul dintre capacitatea mu șchiului și
valoarea rezisten ței este adecvat
b. Uzual se folose ște o rezisten ță moderat ă (35-40% din cea maxim ă) care cre ște progresiv
c. Ritmicitatea contrac ției izotone
d. Viteza derul ării exerci țiului se afl ă în rela ție direct ă cu rezisten ța
e. Coordonarea muscular ă este necesar ă
Corect: d

555. Principalele dezavantaje ale exerci țiilor isotone cu rezisten ță sunt:
a. Solicit ă articula ția
b. Determin ă dureri articulare și musculare
c. Afecteaz ă osul patologic
d. Pot declan șa sinovite traumatice
e. Cre ște nu doar for ța muscular ă dinamic ă dar și pe cea isometric ă
Corect: a, b, c, d
556. In situa țiile deficitelor mari de for ță muscular ă (valoare 0,1 sau 2 la testing muscular
manual) este necesar s ă se apeleze și la:
a. posturi declan șatoare de reflexe tonice
b. întinderea prelungit ă la mu șchii posturali extensori slabi
c. tehnici de facilitare pentru înt ărirea musculaturii
d. elemente facilitatorii de cre ștere a r ăspunsului motor
e. se contraindic ă tehnici de facilitare pentru înt ărirea musculaturii
Corect: a, c, d
557. Mi șcarea activ ă asistat ă este utilizat ă în cazurile cu for ță muscular ă:
a. –2 la testing muscular manual
b. 2 la testing muscular manual
c. –3 la testing muscular manual
d. 3 la testing muscular manual
e. +3 la testing muscular manual
Corect: b, c, d
558. Mi șcarea activ ă cu rezisten ță se aplic ă în antrenarea mu șchilor cu for ță muscular ă:
a. +2 la testing muscular manual
b. +3 la testing muscular manual
c. -5 la testing muscular manual
d. -4, 4, +4 la testing muscular manual
e. 2 la testing muscular manual
Corect: b, c, d
559. Aspectele importante ale antren ării mu șchilor s ănăto și prin electrostimulare muscular ă
isometric ă (ESMI) sunt:
a. Cre șterea de for ță muscular ă se face prin valori de for ță isometric ă mai joase decât
valorile contrac ției voluntare isometrice
b. ESMI activeaz ă preferen țial unit ăți motorii mici
c. Dup ă 5 s ăpt ămâni de activare cre ște for ța muscular ă cu 15% pe mu șchiul contralateral
celui stimulat
d. Cre ște oboseala muscular ă
e. Aplicat ă cu succes la pacien ții care nu reu șesc s ă realizeze contrac ții voluntare suficiente
Corect: a, c, e

560. Rezisten ța general ă a organismului se define ște prin:
a. Abilitatea organismului de a continua timp îndelung at o activitate fizic ă aerobic ă, cu
apari ția oboselii
b. Capacitatea organismului de a efectua activit ăți fizice complexe, cu intensitate redus ă, pe
o perioad ă de timp mai mare
c. Abilitatea organismului de a continua timp îndelung at o activitate fizic ă aerobic ă, f ără
apari ția oboselii
d. Măsur ă a fitness-ului exprimat prin consumul maxim de oxi gen
e. Abilitatea organismului de a continua timp îndelung at o activitate fizic ă anaerobic ă, f ără
apari ția oboselii
Corect: b, c, d
561. In cadrul reantren ării la efort este necesar s ă se țin ă seama de:
a. mijloacele de antrenare fizic ă care se pot aplica pacientului
b. statusul clinico-func țional al subiectului
c. nivelul de efort al pacientului
d. starea psihic ă a pacientului
e. vârsta pacientului
Corect: a, b, c
562. Ca metode ale antrenamentului la efort nu se utilizeaz ă:
a. mersul pe jos
b. termoterapia
c. jogging-ul
d. înotul
e. ciclismul
Corect: b
563. Parametrii care sunt necesari a fi preciza ți pentru exerci țiile fizice din componen ța unui
antrenament pentru rezisten ța general ă a organismului sunt:
a. Intensitate
b. Frecven ță / ritm
c. Durata
d. Modalitatea de execu ție, tipul de contrac ție muscular ă
e. Men țiuni speciale sau particulare, totdeauna
Corect: a, b, c, d
564. Structura antrenamentului aerobic pentru for ță include un set de exerci ții care nu se
caracterizeaz ă prin:
a. Mai multe tipuri de mi șcări legate între ele care se repet ă pân ă la ob ținerea senza ției de
oboseal ă
b. Setul de exerci ții este alc ătuit din repetarea a 8-10 exerci ții
c. Rezisten ța (înc ărcarea) (1 RM) care va declan șa oboseala dup ă cele 8-10 repeti ții se
stabile ște prin tatonare
d. Este indicat ă intensitate înalt ă (1-6 RM înc ărcare)
e. Este indicat ă intensitate u șoar ă (18-30 RM)

Corect: e
565. Principalele componente ale antrenamentului aerobic pentru anduran ță sunt:
a. Perioada de înc ălzire („warm-up”) cu durata de 5-10 minute
b. Perioada de înc ălzire („warm-up”) cu durata de 15-20 minute
c. Perioada derul ării exerci țiilor propriu-zise (contrac ții isometrice, izotonice, stretching) cu
durata de 20-30 minute
d. Perioada de revenire („cool – down”) cu durata de 5 -8 minute
e. Perioada de revenire („cool – down”) cu durata de 1 0-15 minute
Corect: a, c, d
566. Stabilirea intensit ății exerci țiului fizic din antrenamentul la efort se face în raport cu
ritmul cardiac (RC) care se calculeaz ă dup ă mai multe formule, mai des utilizate fiind:
a. RC max. = 220-vârsta (în ani)
b. RC max. = 200 – vârsta (în ani)
c. RC max. = 215 – vârsta (în ani) x 0,66
d. (RC max.-RC repaus) x 85% + RC repaus = RC țint ă
e. RC max. = 210 – vârsta (în ani)
Corect: a, c, d
567. Programul de antrenare aerobic ă pentru anduran ță respect ă urm ătorii parametri:
a. Intensitate medie sau chiar sub medie (în jur de 40 % din intensitate maxim ă)
b. Durata ședin ței ajunge pân ă la 2 ore
c. Ședin ța se poate repeta de 2-3 ori / s ăpt ămân ă
d. Durata ședin ței ajunge pân ă la 1 or ă
e. Ședin ța se poate repeta de 4-5 ori / s ăpt ămân ă
Corect: a, d, e
568. Cele mai indicate exerci ții din componen ța antrenamentului pentru anduran ță sunt
reprezentate prin:
a. Exerci ții rezistive maximale
b. Exerci ții rezistive submaximale, continue, ritmice, izoton e, care implic ă grupe musculare
restrânse
c. Exerci ții rezistive submaximale, continue, ritmice, izoton e, care implic ă grupe musculare
extinse
d. Exerci ții rezistive submaximale, continue, aritmice, izoto ne, care implic ă grupe
musculare restrânse
e. Exerci ții rezistive maximale, continue, ritmice, izotone, care implic ă grupe musculare
restrânse
Corect: c
569. Efectele antrenamentului la efort sunt complexe, cu o excep ție:
a. ameliorarea condi ției psihice
b. sc ăderea indicelui tensiune-timp
c. cre șterea suprafe ței alveolo-capilare de schimb
d. apari ția unor modific ări favorabile în sistemul coagulare – fibrinoliz ă
e. cre șterea indicelui tensiune – timp

Corect: e
570. Refacerea for ței și rezisten ței musculare la nivelul centurii scapulare presupune:
a. Un status de doloritate la nivelul um ărului
b. Existen ța unei amplitudini de mi șcare optime, func ționale
c. Exerci țiile rezistive se deruleaz ă ini țial analitic, apoi global
d. Pozi ția de start pentru exerci ții este cu înc ărcare gravita țional ă pentru trenul superior
e. Ulterior refacerii for ței musculare se efectueaz ă exerci ții în lan ț cinematic deschis și
închis pentru refacerea stabilit ății, mi șcării controlate și abilit ății
Corect: b, c, d, e
571. Refacerea for ței și rezisten ței musculare la nivelul cotului presupune:
a. În testarea muscular ă manual ă se ține seama c ă for ța mu șchilor flexori este mai mare în
prona ție decât în supina ție și când bra țul este vertical, ascendent
b. Programul se deruleaz ă în dou ă etape
c. Mobilitatea cotului este esen țial ă în program, fiind dobândit ă prin mobiliz ări active
d. Se lucreaz ă mai ales grupele musculare flexoare și pronatore
e. Exerci țiile desprinse din programele de terapie ocupa țional ă nu sunt indicate
Corect: a, b, c, d
572. Refacerea for ței și rezisten ței musculare la nivelul centurii pelvine presupune:
a. Tonifierea musculaturii hipotone (mu șchii fesier mijlociu, cvadriceps, fesier mare)
b. Tonifierea musculaturii hipotone (mu șchii adductori, rotatori externi, iliopsoas)
c. Asuplizarea musculaturii cu tendin ța la retractur ă (mu șchii adductori, rotatori externi,
iliopsoas)
d. Asuplizarea musculaturii cu tendin ța la retractur ă (mu șchii fesier mijlociu, cvadriceps,
fesier mare)
e. Restabilirea echilibrului func țional al grupelor musculare periarticulare antagoni ste
Corect: a, c, e
573. Exerci țiile isometrice pentru mu șchiul cvadriceps sunt esen țiale în refacerea for ței și
rezisten ței musculare deoarece:
a. Sunt u șor de performat
b. Determin ă o for ță de reac ție minim ă în articula ția genunchiului
c. Sunt activa ți și mu șchii biceps femural, fesier mijlociu
d. Nu sunt activa ți al ți mu șchi
e. Asigur ă o incoordonare motorie cu un impact func țional important
Corect: a, b, c
574. Principalele grupe musculare care trebuie tonifiate pentru refacer ea echilibrului muscular
al piciorului sunt:
a. Mu șchiul triceps sural
b. Mu șchiul cvadriceps
c. Mu șchii tibiali
d. Mu șchii peronieri
e. Mu șchii ischiogambieri

Corect: a, c, d
575. Antrenamentul pliometric presupune:
a. Schema de antrenare a mobilit ății articulare
b. Schema de antrenare a for ței musculare prin contrac ții secven țiale excentrice –
concentrice
c. Schema de antrenare a for ței musculare prin contrac ții secven țiale excentrice-concentrice
– isometrice
d. Rapiditatea de dezvoltare a for ței la nivelul mu șchilor extensori ai genunchilor
e. Lentoarea de dezvoltare a for ței la nivelul mu șchilor extensori ai genunchilor
Corect: b, d
576. Avantajele exerci țiilor pliometrice sunt:
a. For ța muscular ă ob ținut ă este superioar ă celorlalte modalit ăți dinamice de refacere a
forței musculare
b. Se ob ține o sincronizare a unit ăților motorii ale mu șchiului
c. Este favorizat ă coordonarea muscular ă
d. Nu exist ă risc al leziunilor structurilor tendinoase
e. Nu necesit ă pruden ță în derulare
Corect: a, b, c

TESTE GRIL Ă TERAPIE OCUPA ȚIONAL Ă
Bibliografie:
1. Adriana Sarah Nica, Compendiu de Medicin ă fizic ă și Recuperare , Editura Universitar ă „Carol Davila”,
Bucure ști, 1998, pagini 119-128
2. Daiana Popa, V. Popa, Terapie ocupa țional ă pentru bolnavii cu deficien țe fizice, Editura Universit ății din
Oradea, 2003, paginile 101-128, 145-158, 159-186, 1 88-242, 281-293, 306-317, 331-356
3. T. Sbenghe, Kinesiologie- știin ța mi șcării, Editura Medical ă, Bucure ști, 2002, pagini 470-512

577. Care dintre defini țiile urm ătoare sunt adev ărate pentru terapia ocupa țional ă:
a. Form ă de tratament care folose ște activit ăți și metode specifice, pentru a dezvolta,
ameliora sau reface capacitatea de a desf ăș ura activit ățile necesare vie ții individului, de a
compensa disfunc ții și de a diminua deficien țe fizice
b. Profesie care ajut ă o persoan ă cu incapacitate s ă î și câ știge poten țialul maxim pentru
independen ță și productivitate în propria via ță
c. Îndrum ă indivizii s ă se ajute singuri, s ă fac ă ce trebuie cu ce pot
d. Arta practic ă de a promova dependen ța func țional ă prin utilizarea activit ăților cotidiene
fără a modifica echipamentul sau mediu, când este neces ar
e. Nu folose ște activit ăți pentru cre șterea și restaurarea st ării fizice și psihice a unei
persoane la nivel disfunc țional al vie ții cotidiene
Corect: a, b, c
578. Subordonarea unui obiectiv func țional lucrativ pentru ac țiunea terapiei ocupa ționale se
realizeaz ă prin urm ătoarele trei direc ții de lucru:
a. Impunerea anumitor activit ăți individului

b. Adaptarea activit ăților astfel încât individul “s ă fac ă” ce ar trebuie “cu ce poate”
c. Adaptarea mediului înconjur ător la deficitul func țional al pacientului
d. Plasarea individului într-un anumit mediu înconjur ător, preexistent
e. Adaptarea manierei unui individ de a realiza o sarc in ă, un scop lucrativ
Corect: b, c, e
579. Principiul de baz ă, specificul terapiei ocupa ționale este:
a. Mobilizarea aten ției pacientului pe o activitate fizic ă și manual ă, care este atr ăgătoare
psihologic și care îl solicit ă din punct de vedere somatic, psihic sau mental
b. Stimularea și dirijarea activit ăților
c. Cre șterea și men ținerea for ței musculare
d. Refacerea și men ținerea amplitudinii de mi șcare
e. Redobândirea controlului muscular
Corect: a
580. Una dintre metode nu reprezint ă o metod ă de evaluare în terapia ocupa țional ă:
a. Observa ția
b. Orarul zilnic
c. Interviul
d. Documentul medical
e. Alc ătuirea planului terapeutic
Corect: e
581. Cele enumerate mai jos reprezint ă activit ăți ocupa ționale, cu o excep ție:
a. Autoîngrijirea zilnic ă
b. Activit ățile educa ționale
c. Jocul și sportul
d. Hobby-uri diverse
e. Refacerea balansului
Corect: e
582. Pacientul care va urma un program de terapie ocupa țional ă trebuie s ă fie evaluat complet,
evaluare ce cuprinde:
a. Evaluarea tegumentului
b. Evaluarea aparat neuro-mio-artrokinetic
c. Evaluarea func țional ă (general ă, adaptat ă la via ța personal ă, profesional ă)
d. Bilan țul posibilit ăților de adaptare
e. Nici unul dintre aspectele cuprinse la punctele a, b, c, d
Corect: a, b, c, d
583. Categoriile de pacien ți care beneficiaz ă de metodele terapiei ocupa ționale sunt:
a. Limitate
b. Doar pacien ții cu afec țiuni locomotorii
c. Pacien ții neurologici
d. Pacien ții cu afec țiuni senzoriale
e. Foarte multe categorii de pacien ți

Corect: c, d, e
584. Programele de terapie ocupa țional ă ofer ă:
a. Evaluarea clinic ă a pacientului
b. Evaluarea complex ă a st ării pacientului și aplicarea unei asisten țe specifice
c. Dezvolt ă, amelioreaz ă, sus ține sau reface abilit ățile fizice pentru via ța cotidian ă, pentru
munc ă sau activit ăți productive, de vacan ță
d. Men ține constante performan țele cognitive, senzitivo-senzioriale, psiho-sociale
e. Identific ă și faciliteaz ă angajarea pacientului în ocupa ții s ănătoase, lipsite de risc
Corect: b, c, e
585. Principalele tehnici de baz ă utilizate în terapia ocupa țional ă sunt:
a. Ol ăritul
b. Prelucrarea lemnului și fierului
c. Împletitul nuielelor, rafiei, papurei etc.
d. Țesutul la r ăzboi, gherghef
e. Marochin ăria
Corect: a, b, c, d
586. Tehnicile de exprimare utilizate în terapia ocupa țional ă cuprind:
a. Preocup ări cu caracter artistic
b. Preocup ări cu rol de comunicare
c. Jocurile distractive
d. Buc ătărie-cofet ărie
e. Cartonajul și tipografia
Corect: a, b
587. În terapia ocupa țional ă modern ă exist ă urm ătoarele tipuri de metode de lucru:
a. Metode sportive
b. Metode esen țiale
c. Metode neesen țiale
d. Metode facultative
e. Metode ajut ătoare
Corect: b, c, e
588. În alegerea activit ăților semnificative (esen țiale), care au un scop final, se ține seama de
mai multe condi ții:
a. Să se justifice pentru un anumit pacient, s ă fie acceptat ă
b. Să nu solicite o participare activ ă fizic ă și mintal ă
c. Să realizeze recuperare deficitelor prezentate de pac ient
d. Să dezvolte abilit ăți care s ă m ăreasc ă performan ța de via ță
e. Să promoveze dependen ța pacientului, indiferent starea sa func țional ă
Corect: a, c, d

589. Modalit ățile de gradare în cadrul activit ăților esen țiale pentru amplitudine de mi șcare
sunt:
a. Distan țarea obiectelor de manipulat
b. Mărimea obiectelor și sculelor (pentru prehensiune)
c. Schimbarea planului de lucru
d. Lucrul cu man șete de plumb din ce în ce mai grele
e. Pozi ționarea echipamentului
Corect: a, b, e
590. Scopurile metodelor neesen țiale folosite în programul de terapie ocupa țional ă sunt:
a. A antrena for ța și rezisten ța muscular ă
b. A reface amplitudinea de mi șcare
c. A crea scheme practice de mi șcare
d. A antrena abilit ăți sensoriomotorii
e. A dezvolta capacit ăți perceptuale și cognitive
Corect: c, d, e
591. Gestualit ățile din ADL-uri (activit ăți neesen țiale) deseori folosite în programul de terapie
ocupa țional ă sunt:
a. Ridicat-așezat de pe scaun
b. Intrat-ie șit din baie (cada de baie)
c. Sp ălat-bărbierit-piept ănat-șters cu prosopul
d. Elemente din gestica mâncatului, îmbr ăcatului
e. Împingerea cu piciorul pe podea a unor obiecte
Corect: a, b, c, d
592. Categoriile de metode ajut ătoare din componen ța programului de terapie ocupa țional ă
sunt:
a. Activit ățile de tip ADL
b. Activit ățile de tip I-ADL
c. Exerci țiile terapeutice
d. Fizioterapia
e. Ortezarea
Corect: c, d, e
593. Nivelele de probleme care alc ătuiesc planul terapeutic într-u program de terapie
ocupa țional ă prezint ă urm ătoarea succesiune logic ă:
a. Determinarea „scopului final” → identificarea „ariei de performan ță ”→ identificarea
deficitelor din „componenta de performan ță ” prin evaluare
b. Determinarea „scopului final” → identificarea deficitelor din „componenta de
performan ță ” prin evaluare → identificarea „ariei de performan ță ”
c. Identificarea „ariei de performan ță ”→ determinarea „scopului final” → identificarea
deficitelor din „componenta de performan ță ” prin evaluare
d. Identificarea „ariei de performan ță ”→ identificarea deficitelor din „componenta de
performan ță ” prin evaluare → determinarea „scopului final”
e. Identificarea deficitelor din „componenta de perfor man ță ” prin evaluare → determinarea
„scopului final” → identificarea „ariei de performan ță ”

Corect: a
594. În metodologia de lucru în terapia ocupa țional ă se descriu urm ătoarele „componente de
performan ță ”:
a. Activit ăți de tip ADL
b. Componenta senzomotorie
c. Componenta cognitiv ă
d. Componenta psihosocial ă
e. Componenta profesional ă
Corect: b, c, d
595. Care dintre urm ătoarele aspecte se încadreaz ă în componenta senzomotorie:
a. Memorie
b. Aten ție
c. Self-control
d. Toleran ță la efort
e. Control motor
Corect: d, e
596. ADL-urile, definite ca abilit ăți de baz ă legate de activit ățile obi șnuite zilnice ale omului,
se grupeaz ă în urm ătoarele categorii:
a. De autoîngrijire
b. De mobilitate
c. De for ță
d. De comunicare
e. De manipulare
Corect: a, b, d, e
597. I-ADL-urile reprezint ă o categorie aparte a ADL-urilor deoarece:
a. Sunt mai elaborate
b. Necesit ă o participare mai mare a proceselor cognitive
c. Fac referire la abilit ățile tehnice, sociale, complexe de mediu
d. Caracterizeaz ă individul independent
e. Reprezint ă un mijloc de evaluare exclusiv în terapia ocupa țional ă
Corect: a, b, c, d
598. I-ADL-urile includ:
a. Activitatea casnic ă
b. Deprinderi pentru convie țuirea în comunitate
c. Autoîngrijirea s ănătății
d. Măsuri de securitate și manipularea obiectelor din mediu
e. Alimentarea și toaleta
Corect: a, b, c, d

599. Importan ța analiz ării ADL-urilor în terapia ocupa țional ă rezid ă în urm ătoarele aspecte:
a. Contribuie la precizarea diagnosticului pozitiv de boal ă
b. Nu exprim ă nivelul de performan ță al unui individ
c. Arat ă nivelul de performan ță al individului, ca o linie de pornire de la care p ot fi
măsurate progresele sau regresele
d. Reprezint ă un ghid pentru modific ările care trebuie f ăcute în activitatea de rutin ă a
individului
e. Contribuie la precizarea diagnosticului func țional și a prognosticului, cu exprimarea
nivelului de incapacitate
Corect: c, d, e
600. Programul pentru refacerea ADL-urilor în cadrul terapiei ocupa ționale este complex,
făcând referire la urm ătoarele aspecte:
a. Executare pentru antrenare a diverselor ADL-uri def icitare
b. Obi șnuirea pacientului cu mijloace ajut ătoare pentru realizarea ADL-urilor
c. Modific ări în mediul ambiant al pacientului
d. Deprinderea acelor ADL-uri care nu sunt deficitare, cu neglijarea acestora din urm ă
e. Men ținerea constant ă a mediului ambiant, f ără modific ări ale sale
Corect: a, b, c
601. Secven ța activit ăților în antrenamentul gradat pentru autoîngrijire din cadrul
antrenamentului pentru ADL este urm ătoarea:
a. Alimenta ție, piept ănat, continen ța sfincterian ă, transferurile, toaleta personal ă,
dezbrăcatul, îmbr ăcatul, baia sau du șul
b. Alimenta ție, transferurile, toaleta personal ă, dezbr ăcatul, îmbr ăcatul, piept ănat,
continen ța sfincterian ă, baia sau du șul
c. Alimenta ție, piept ănat, continen ța sfincterian ă, dezbr ăcatul, îmbr ăcatul, transferurile,
toaleta personal ă, baia sau du șul
d. Alimenta ție, piept ănat, îmbr ăcatul, continen ța sfincterian ă, transferurile, toaleta
personal ă, dezbr ăcatul, baia sau du șul
e. Alimenta ție, baia sau du șul, piept ănat, continen ța sfincterian ă, transferurile, toaleta
personal ă, dezbr ăcatul, îmbr ăcatul
Corect: a
602. Dintre adapt ările locuin ței care permit facilitarea îmb ăiatului la un pacient cu limitare de
for ță și mobilitate, care urmeaz ă un program de terapie ocupa țional ă, fac parte:
a. Bara fix ă de sprijin pe peretele de lâng ă cada de baie
b. Taburete plasat în interiorul c ăzii de baie
c. Covora șe cu ventuze pentru prevenirea alunec ării, plasate în interiorul și lâng ă cada de
baie
d. Robinete cu filet
e. Du ș fix cu furtun rigid și cap ăt cu mâner
Corect: a, b, c

603. Terapia ocupa țional ă este performat ă la pacientul vârstnic dup ă evaluarea complet ă a
acestuia și încadrarea sa într-una din urm ătoarele 3 categorii:
a. Persoan ă vârstnic ă s ănătoas ă, cu incapacitate func țional ă fizic ă și psihologic ă determinat ă
de sindromul de dezadaptare
b. Persoan ă vârstnic ă s ănătoas ă, fără incapacitate func țional ă fizic ă și psihologic ă
determinat ă de sindromul de dezadaptare
c. Persoan ă vârstnic ă relativ activ ă cu independen ță conservat ă, care face boal ă cu caracter
disfunc țional
d. Persoan ă vârstnic ă relativ activ ă cu independen ță conservat ă, care face boal ă f ără caracter
disfunc țional
e. Persoan ă vârstnic ă care prezint ă o înc ărc ătur ă disfunc țional ă cumulativ ă
Corect: a, c, e
604. Corectarea deficitului de transfer se face prin înv ățarea pacientului cu una dintre
urm ătoarele tehnici de transfer adecvate pentru deficitul lor func țional:
a. Transferul independent, din șezând în ortostatism, din scaunul cu rotile pe u sc aun
obi șnuit, din scaunul cu rotile în pat
b. Transferurile asistate de una sau dou ă persoane
c. Transferurile prin liftare, cu sau f ără scripe ți
d. Transferul coordonat verbal de o persoan ă
e. Transferul prin liftare cu orteze
Corect: a, b, c
605. Obiectivele generale ale programului de terapie ocupa țional ă la un pacient cu sechele
posttraumatice nu includ:
a. Ob ținerea cât mai rapid ă a independen ței func ționale
b. Recuperarea mobilit ății în contextul unghiurilor func ționale
c. Cre șterea statusului algo-disfunc țional
d. Readaptarea pacientului la activitatea anterioar ă
e. Cre șterea indicelui de calitate a vie ții
Corect: c
606. Derularea programului de terapie ocupa țional ă la un pacient cu sechele posttraumatice se
face prin ameliorarea gestualit ății cotidiene în diverse sec țiuni, cu excep ția:
a. Mediul menajer cotidian
b. Aspectele de toalet ă
c. Activit ățile domestice
d. Activit ățile ateliere și gr ădin ărit
e. Sala de opera ții
Corect: e
607. Programul de terapie ocupa țional ă la pacientul neurologic se deruleaz ă etapizat și
urm ăre ște:
a. Refacerea independen ței maxime
b. Recuperarea specific ă
c. Preg ătirea pentru revenirea în mediul familial și profesional
d. Men ținerea cât mai mult posibil a dependen ței pacientului de alte persoane

e. Preg ătirea pentru scoaterea pacientului din mediul s ău de via ță anterior
Corect: a, b, c
608. În cadrul unui program de terapie ocupa țional ă la un pacient neurologic nu se urm ăre ște:
a. Îmbr ăcarea și toaleta zilnic ă
b. Transferurile și deplas ările
c. Posibilit ățile de alimentare
d. Monitorizarea valorilor tensiunii arteriale
e. Capacitatea de comunicare
Corect: d
609. Cele mai importante categorii de aparatur ă tehnic ă ajut ătoare din terapia ocupa țional ă
sunt:
a. Ortezele
b. Protezele
c. Medicamentele
d. Furculi ța, cu țitul, lingura adaptate
e. Mijloacele tehnice ajut ătoare pentru îmbr ăcat
Corect: a, b, d, e
610. La pacientul protezat pentru amputa ție de membru superior, programul de terapie
ocupa țional ă urm ăre ște:
a. Utilizarea cât mai pu țin a membrului superior protezat în activit ățile cotidiene
b. Scoaterea din mediul profesional a pacientului, cu recomandarea repausului
c. Exerci ții de apropiere a obiectelor
d. Programe care s ă asigure prehensiunea activ ă și pasiv ă, men ținerea prin presiune pe
obiect
e. Exerci ții de desprindere de obiect
Corect: c, d, e
611. Diagonala D1 flexie pentru extremitatea superioar ă (flexia, adduc ția, rota ție extern ă
um ăr) din cadrul metodei Kabat se reg ăse ște în urm ătoarele activit ăți func ționale:
a. Mâna la gur ă în timpul alimenta ției
b. Lovitura de tenis (forehand)
c. Piept ănatul p ărului pe o parte a capului, cu mâna opus ă
d. Rostogolirea din decubit dorsal în decubit ventral
e. Toate activit ățile de la punctele a, b, c, d
Corect: e
612. Diagonala D1 extensie pentru extremitatea superioar ă (extensia, abduc ția, rota ție intern ă
um ăr) din cadrul metodei Kabat se reg ăse ște în urm ătoarele activit ăți func ționale:
a. Piept ănatul p ărului pe o parte a capului, cu mâna opus ă
b. Lovitura de tenis (backhand)
c. Deschiderea u șii la ma șin ă din ăuntru
d. Rostogolirea din decubit ventral în decubit dorsal
e. Mâna la fa ță când se șterge cu prosopul

Corect: b, c, d
613. Diagonala D2 flexie pentru extremitatea superioar ă (flexia, abduc ția, rota ție extern ă
um ăr) din cadrul metodei Kabat nu se reg ăse ște în urm ătoarele activit ăți func ționale:
a. Piept ănatul p ărului pe o parte a capului, cu mâna de aceea și parte
b. Piept ănatul p ărului pe o parte a capului, cu mâna opus ă
c. Ridicarea rachetei la serviciu, în cadrul jocului d e tenis
d. Înotul pe spate
e. Rostogolirea din decubit ventral în decubit dorsal
Corect: b, e
614. Diagonala D2 extensie pentru extremitatea superioar ă (extensia, adduc ția, rota ție intern ă
um ăr) din cadrul metodei Kabat se reg ăse ște în urm ătoarele activit ăți func ționale:
a. Aruncarea la baseball
b. Încheierea nasturilor laterali cu mâna de partea op us ă
c. Lovirea mingii la serviciu (în jocul de tenis)
d. Ridicarea rachetei la serviciu, în cadrul jocului d e tenis
e. Înotul pe spate
Corect: a, b, c
615. Modalit ățile de a încorpora membrul superior la pacientul hemiplegic în activita tea
func țional ă, într-un program de terapie ocupa țional ă, sunt:
a. Activit ățile bilaterale
b. Posturarea antalgic, antidecliv ă
c. Ghidarea membrului superior paralizat de c ătre terapeut
d. Ghidarea prin mi șcări brutale a membrului în diferitele activit ăți
e. Înc ărcarea pe membrul superior plegic în timpul desf ăș ur ării activit ății
Corect: a, c, e
616. Activit ățile terapeutice promovate în programul de terapie ocupa țional ă pentru
recuperarea membrului superior la pacientul hemiplegic sunt:
a. Cl ădirea conurilor
b. Aranjarea unui mozaic de cuburi
c. Adunarea unor boabe de fasole
d. Tricotatul
e. Pedalarea la cicloergometru
Corect: a, b, c
617. Mijloacele prin care se realizeaz ă obiectivele terapiei neuroevolutive aplicate în îngrijirea
permanent ă a pacientului hemiplegic sunt:
a. Rearanjarea locuin ței
b. Abordarea pacientului
c. Antrenamentul pentru ADL
d. Pozi ționarea în pat
e. Toate mijloacele precizate anterior
Corect: e

618. Ordinea valorii terapeutice a pozi țiilor de baz ă din cadrul programului recuperator al
pacientul hemiplegic este urm ătoarea:
a. Decubit lateral de partea paralizat ă → decubit lateral de partea s ănătoas ă → decubit
dorsal
b. Decubit lateral de partea paralizat ă → decubit dorsal → decubit lateral de partea
sănătoas ă
c. Decubit lateral de partea s ănătoas ă → decubit lateral de partea paralizat ă → decubit
dorsal
d. Decubit lateral de partea s ănătoas ă → decubit dorsal → decubit lateral de partea
paralizat ă
e. Decubit dorsal → decubit lateral de partea paralizat ă → decubit lateral de partea
sănătoas ă
Corect: a
619. Măsur ătorile necesare pentru prescrierea scaunului rulant sunt urm ătoarele:
a. În ălțimea bra țelor
b. În ălțimea spatelui
c. Adâncimea șezutului
d. În ălțimea pacientului
e. Circumferin ța (talia) pacientului
Corect: a, b, c
620. Aspectele care trebuie luate în considerare pentru ca pacientul s ă î și poat ă propulsa singur
scaunul rulant sunt:
a. Existen ța unei mobilit ăți adecvate la nivelul coloanei vertebrale
b. Existența unei for țe suficiente de prehensiune bilateral ă
c. For ță muscular ă la nivelul bra țelor
d. For ță muscular ă la nivelul coapselor și gambelor
e. Rezisten ță fizic ă la efort, suficient ă pentru a permite manevrarea independent ă a
scaunului rulant
Corect: b, c, e
621. Pozi ționarea și aliniamentul corect în scaunul rulant au urm ătoarele obiective:
a. Prevenirea diformit ăților
b. Cre șterea tonusului muscular
c. Evitarea escarelor
d. Promovarea func ției
e. Men ținerea unei func ții respiratorii optime
Corect: a, c, d, e
622. Tehnicile comune de transfer pentru pacientul aflat în scaun rulant, compone nte ale
programului de terapie ocupa țional ă, sunt în num ăr de 4 cu o excep ție, și anume:
a. Transfer prin pivotare din pozi ție ortostatic ă
b. Transferul cu ajutorul scândurii de alunecare
c. Transfer prin pivotare cu genunchii flecta ți
d. Transfer dependent de 4 persoane
e. Transfer dependent de 2 persoane

Corect: d
623. Care dintre urm ătoarele aspecte sunt adev ărate pentru transferul asistat de 2 persoane la
pacientul aflat în scaun rulant:
a. Se utilizeaz ă la pacien ții cu afec țiuni reumatismale inflamatorii
b. Permite un control mai bun asupra extremit ăților superioare
c. Un terapeut se plaseaz ă în fa ță iar cel ălalt în spatele pacientului
d. Se utilizeaz ă la pacien ții neurologici
e. Permite un control mai bun asupra feselor și trunchiului
Corect: c, d, e
624. Îmbr ăcarea la pacientul hemiplegic sau cu amputa ție de membru superior, în cadrul unui
program de terapie ocupa țional ă, presupune urm ătoarele aspecte:
a. Hainele se plaseaz ă la îndemâna pacientului
b. Pacientul se afl ă în pozi ție șezând ă, sigur ă, pentru a preveni manifest ările tulbur ărilor de
balans
c. Se începe îmbr ăcatul cu bra țul și piciorul afectate, iar dezbr ăcatul cu bra țul și piciorul
neafectate
d. Exist ă mai multe metode de îmbr ăcare / dezbr ăcare pentru c ămăș ile cu nasturi
e. Se recomand ă obiecte de îmbr ăcăminte cu cât mai multe accesorii
Corect: a, b, c, d
625. Îmbr ăcarea pantalonilor la pacientul hemiplegic, în cadrul unui program de tera pie
ocupa țional ă, presupune urm ătoarele aspecte:
a. Dac ă îmbr ăcarea se face cu pacientul plasat în scaunul rulant , acesta va sprijini picioarele
pe sol și nu pe suportul scaunului
b. Măsura pantalonilor s ă fie mai mare cu un num ăr și suficient de largi jos
c. Pantalonii se îmbrac ă dup ă ce au fost puse șosetele, dar înainte de a se înc ălța
d. Se îmbrac ă ini țial membrul inferior s ănătos, apoi cel afectat
e. Pentru a evita c ăderea pantalonilor la trecerea peste șold se recomand ă ca mâna afectat ă
să fie ținut ă pe lâng ă trunchi
Corect: a, b, c
626. Succesiunea care trebuie respectat ă la îmbr ăcarea pacientului cu paraplegie, aflat în scaun
rulant este urm ătoarea:
a. Șosete, c ăma șă sau rochie, lenjerie de corp, pantaloni sau indisp ensabili, pantofi
b. Șosete, lenjerie de corp, pantaloni sau indispensabi li, pantofi, c ăma șă sau rochie
c. Șosete, pantofi, lenjerie de corp, pantaloni sau ind ispensabili, c ăma șă sau rochie
d. Șosete, pantaloni sau indispensabili, pantofi, lenje rie de corp, c ăma șă sau rochie
e. Șosete, pantaloni sau indispensabili, pantofi, c ăma șă sau rochie, lenjerie de corp
Corect: b
627. Etapele unui program de terapie ocupa țional ă performat la un pacient paraplegic sunt
urm ătoarele:
a. Ob ținerea autonomiei și performarea activit ăților în pat
b. Performarea activit ăților în pozi ție șezând ă
c. Performarea activit ăților în pozi ție vertical ă

d. Recuperarea independen ței pacientului
e. Deplasarea permanent ă și derularea activit ăților numai în scaunul rulant
Corect: a, b, c, d
628. Etapele unui program de terapie ocupa țional ă performat la un pacient tetraplegic sunt
urm ătoarele:
a. Refacerea unei independen țe maxime pentru alimentare, comunicare, toalet ă, îmbr ăcare,
transferuri, deplas ări
b. Recuperarea specific ă în func ție de nivelul lezional
c. Preg ătirea pentru reinser ția social ă și profesional ă
d. Performarea activit ăților în pozi ție vertical ă
e. Deplasarea permanent ă și derularea activit ăților numai în scaunul rulant
Corect: a, b, c
629. Criteriile minime pentru îmbr ăcare la pacientul cu tetraplegie sunt:
a. Existen ța unei for țe musculare de valoare -3 sau 3 la mu șchii deltoid, trapez mijlociu și
superior, rotatorii um ărului, romboizi, biceps, supinatori, extensori radi ali ai carpului
b. Existen ța unei for țe musculare de valoare 3 sau 4 la mu șchii deltoid, trapez mijlociu și
superior, rotatorii um ărului, romboizi, biceps, supinatori, extensori radi ali ai carpului
c. O amplitudine articular ă de 0ș-90ș abduc ție și flexia um ăr, 0ș-80ș rota ția intern ă um ăr, 0ș-
30ș rota ția extern ă um ăr, 15ș-140ș flexia cotului
d. Imposibilitatea balansului din șezând în pat sau în c ărucior
e. Prehensiunea cu degetele cu ajutorul unei prize rea lizate prin tenodesis sau cu ajutorul
ortezei de mâna cu balama
Corect: b, c, e
630. Activit ățile de igien ă și toalet ă personal ă la pacientul hemiplegic, în cadrul unui program
de terapie ocupa țional ă, presupune urm ătoarele aspecte:
a. Se recomand ă ma șina de b ărbierit electric ă
b. Scaun special în cabina de du ș
c. Covor care alunec ă
d. Burete f ără mâner lung, s ăpun normal
e. Bare de sprijin fixate la marginea c ăzii
Corect: a, b, e
631. La pacientul cu traumatism vertebro-medular cu nivel lezional la ni vel C3-C4 se descriu
urm ătoarele capacit ăți / limite func ționale:
a. Dependen ță total ă în sfera ADL-uri
b. Pacientul poate utiliza scaunul electric comandat c u b ărbia sau penumatic
c. Este necesar ă asistarea respiratorie temporar ă sau permanent ă
d. Sunt posibile activit ăți comandate cu ajutorul gurii (întoarcerea paginilo r, dactilografiere,
jocuri)
e. Pacientul necesit ă supraveghere și îngrijire atent ă în permanen ță
Corect: b, c, d, e

632. La pacientul cu traumatism vertebro-medular cu nivel lezional la ni vel T10-L2 se descriu
urm ătoarele capacit ăți / limite func ționale:
a. Independen ță pentru majoritatea activit ăților
b. Independen ță în autoîngrijire, igien ă, sport
c. Independen ță în activit ăți profesionale și casnice
d. Ambula ție posibil ă, cu dificult ăți, folosind orteze și mijloace ajut ătoare de mers
e. Este posibil ă ambula ția independent ă cu orteze scurte de picior și cârje
Corect: b, c, d
633. Activit ățile ocupa ționale indicate la pacientul cu poliartrit ă reumatoid ă sunt:
a. Rezistive
b. Promoveaz ă mobilizarea articula ției pe un anumit sector de mi șcare
c. Atractive
d. Astfel alese încât țin seama de toate articula țiile afectate
e. Nonprotective pentru articula ții
Corect: c, d
634. Principiile care stau la baza terapiei ocupa ționale în reumatismele inflamatorii sunt:
a. protec ția articular ă
b. principiul conserv ării energiei
c. evitarea oric ărei activit ăți
d. simplificarea activit ăților
e. principiul progresivit ății
Corect: a, b, d
635. Principiile de protec ție articular ă care rtebuie respectate la pacientul cu poliartrit ă
reumatoid ă care urmeaz ă un program de terapie ocupa țional ă sunt:
a. Men ținerea for ței musculare și a amplitudinii de mi șcare (în cursul ADL-urilor toate
articula țiile trebuie mobilizate pe amplitudinea maxim ă)
b. Evitarea pozi țiilor și a penselor care favorizeaz ă deform ările articulare
c. Folosirea fiec ărei articula ții în planul s ău anatomic cel mai stabil și mai func țional
d. Utilizarea articula țiilor celor mai puternice pentru diferite activit ăți
e. Folosirea și men ținerea articula țiilor în pozi ții fixe prelungite
Corect: a, b, c, d
636. În cadrul evalu ării la pacientul cu durere lombar ă pentru aplicarea unui program de
terapie ocupa țioanal ă trebuie observate urm ătoarele activit ăți:
a. Îmbr ăcatul, toaleta, autoîngrijirea
b. Mobilitatea în scaun
c. Transferurile
d. Sp ălatul vaselor și preg ătirea mânc ării
e. Ridicarea și transportul obiectelor foarte u șoare
Corect: a, c, d

637. La un pacient cu traumatism la nivelul um ărului, programul de terapie ocupa țional ă din
cadrul asisten ței medicale de recuperare se caracterizeaz ă prin:
a. Activit ăți care se deruleaz ă în condi ții de indoloritate
b. Activit ăți care se deruleaz ă din suspendare, aparatele de imobilizarea asigurân d mâinii o
mobilizare facil ă
c. Activit ățile recomandate pentru paciente sunt cele casnice
d. Activit ățile recomandate pentru pacien ți sunt de tipul ol ărit, tâmpl ărie, împletit nuiele,
țesut
e. Nu trebuie respectat aspectul func țional
Corect: a, b, c, d
638. Principalele aspecte kinetice de care trebuie ținut seama într-un program de terapie
ocupa țional ă aplicat la un pacient care a suferit leziuni traumatice la ni velul mâinii sunt:
a. Ob ținerea unei amplitudini de mi șcare și a unei prehensiuni adecvate în condi țiile unei
for țe musculare optime pentru grupele musculare flexoar e și extensoare ale mâinii
b. Limitarea particip ării mu șchilor interoso și, cu rol în stabilizarea regiunii
metacarpofalangiene
c. Stimularea comenzii centrale prin promovarea mi șcărilor spontane uzuale
d. Deplas ări articulare maxime de la început, imediat posttra umatic
e. Promovarea prehensiunii de for ță
Corect: a, b, c
639. Activitatea aleas ă în programul de terapie ocupa țional ă la pacientul cu traumatisme la
nivelul membrelor inferioare respect ă urm ătoarele indica ții:
a. În cursul derul ării sale se evit ă atitudinile vicioase ale trunchiului și membrelor
b. În cursul derul ării sale se evit ă pozi ția de rota ție când pacientul este a șezat
c. Se prefer ă activit ățile de tip țesut, macrame, cartonaj
d. Se indic ă folosirea unor mijloace ajut ătoare de tip microcontacte
e. Activitatea poate solicita cu înc ărcare oricare dintre segmentele membrelor inferioar e
Corect: a, b, c, d
TESTE GRIL Ă RECUPERAREA ÎN ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE ȘI
MEDICIN Ă SPORTIV Ă
Bibliografie
1. Tudor Sbenghe, Recuperarea medical ă a sechelelor posttraumatice ale membrelor, Editura Medical ă,
1981
2. Roxana Popescu, Adrian Bighea, No țiuni practice de medicin ă recuperatorie, Editura Agora, 1997
3. Iaroslav Kiss, Recuperarea neuromotorie prin mij loace fizical-kinetice, Editura Medical ă, 1985
4. Kinésiologie scientifique ( kinétotherapie, trau matologie et médicine du sport)
5. Andrei Voinea, Corneliu Zaharia, Elemente de chi rurgie ortopedic ă, Editura Militar ă, 1985
6. Roxana Popescu, Rodica Tr ăistaru, Recuperarea membrului superior ortezat și protezat, Editura
Medical ă Universitar ă, Craiova, 2002
7. Clement Baciu și colab, Kinetoterapia pre- și postoperatorie, Editura Sport-Turism, Bucure ști, 1981
640. Sechelele osoase posttraumatice cuprind:
a. edemul posttraumatic, plaga granular ă, plaga grefat ă, cicatricea patologic ă
b. pseudartroza, calusul vicios, osificarea subperiost al ă, osteoporoza de imobilizare,
osteonecroza aseptic ă, algoneurodistrofia

c. redoare articular ă, hipotrofie muscular ă, osteoporoza de imobilizare, sc ăderea capacit ății
cardio-pulmonare
d. rupturi musculare, rupturi de tendon, hematom muscu lar, contracturi musculare, atrofie
muscular ă
e. osteoporoz ă generalizat ă, redoare articular ă, denerv ări par țiale, tulbur ări circulatorii
Corect: b
641. Dup ă interven ții chirurgicale asupra coloanei lombo-sacrate, adresate structur ilor osteo-
articulare, f ără fixarea acestora (laminectomii etc.), etapa de reluare progresiv ă a
mi șcărilor segmentului lombo-sacrat dureaz ă:
a. 10-20 zile
b. 20-40 zile
c. 30-60 zile
d. 60-90 zile
e. 90-120 zile
Corect: c
642. În faza I a recuper ării um ărului cu artroplastie sunt contraindicate:
a. exerci țiile pasive
b. exerci țiile autopasive
c. exerci țiile izometrice
d. exerci țiile de tip Codman
e. mobiliz ările active
Corect: e
643. Dup ă interven ția chirurgical ă pentru ruptura tendonului distal al bicepsului tratamentul
recuperator dureaz ă:
a. 1-3 s ăpt ămâni
b. 4-6 s ăpt ămâni
c. 6-8 s ăpt ămâni
d. 8-12 s ăpt ămâni
e. mai mult de 16 s ăpt ămâni
Corect: d
644. În cazul devia țiilor axiale posttraumatice ale genunchiului se recomand ă:
a. sc ădere ponderal ă, tonifierea stabilizatorilor genunchiului
b. sc ădere ponderal ă, cre șterea stabilit ății pasive și active a genunchiului, înc ălță minte
ortopedic ă corectoare, kinetoterapie
c. corec ții ortopedice, kinetoterapie pasiv ă, termoterapie, reflexoterapie
d. imobilizare în aparat gipsat, urmat ă de recuperarea mersului
e. asigurarea stabilit ății pasive și active a genunchiului, reeducarea mersului
Corect: b
645. În recuperarea sechelelor cutanate posttraumatice, men ținerea func ționalit ății și
troficit ății segmentului se realizeaz ă prin:
a. ultrasunete, c ăldur ă moderat ă local ă, radioterapie

b. diapulse, ultraviolete, curen ți diadinamici, imobilizarea segmentului
c. mobiliz ări pasive și active, contrac ții izometrice
d. masaj pentru circula ția veno-limfatic ă, hidrokinetoterapie
e. îngrijirea și supravegherea chirurgical ă a pl ăgii
Corect: c, d
646. Pentru recuperarea for ței segmentelor neafectate de paralizie (în cadrul sechelelor
posttraumatice ale nervilor periferici) se recomand ă:
a. exerci ții cu rezisten ță
b. exerci ții izometrice
c. electroterapie excitomotorie
d. masaj profund
e. curen ți de medie frecven ță
Corect: a, b
647. Atrofia muscular ă se poate produce prin:
a. denervare
b. imobilizare
c. ischemia muscular ă
d. ruptura fibrelor musculare
e. ruptura de tendon muscular
Corect: a, b
648. În perioada de imobilizare la pat pentru sechele generale posttraumati ce, kinetoterapia va
cuprinde:
a. scripetoterapie și mobiliz ări pasive ale segmentelor imobilizate
b. contrac ții izometrice sub gips
c. hidrokinetoterapie la bazin
d. exerci ții active cu rezisten ță
e. mobiliz ări pentru toate articula țiile accesibile
Corect: b, e
649. Obiectivele recuper ării sechelelor articulare posttraumatice sunt:
a. combaterea durerii și inflama ției
b. refacerea mobilit ății și stabilit ății
c. evaluarea deficitului motor și senzitiv
d. refacerea abilit ăților
e. recomand ări privind tratamentul balneo-climatic
Corect: a, b, d
650. Pentru refacerea stabilit ății în recuperarea sechelelor articulare posttraumatice, articul a ția
trebuie s ă fie:
a. indolor ă, chiar în condi ții de musculatur ă slab ă
b. fixat ă de o musculatur ă puternic ă
c. indolor ă și protejat ă de capsule și ligamente integre
d. stabilizat ă prin orteze

e. dureroas ă, dar cu capsule și ligamente integre
Corect: b, c
651. În osific ările subperiostale posttraumatice nu sunt recomandate:
a. mobiliz ările active
b. imobilizarea complet ă (cu excep ția fracturilor)
c. diapulse
d. mobiliz ările și întinderile pasive
e. recuperarea mobilit ății articulare
Corect: b, d
652. Tratamentul recuperator al algoneurodistrofiei de stadiu I cuprinde:
a. repaus, comprese reci cu sulfat de magneziu
b. Sollux cu filtru albastru, terapie ocupa țional ă
c. reflexoterapie cu ultrasunete
d. diapulse, magnetodiaflux local
e. aplica ții locale de parafin ă
Corect: a, c, d
653. Dac ă reducerea mobilit ății articulare este determinat ă de retractur ă muscular ă, refacerea
flexibilit ății musculare (în cazul sechelelor posttraumatice musculare) se poate r ealiza
prin:
a. repaus tendinos, medica ție antialgic ă, terapie fizical ă antalgic ă
b. masaj, c ăldur ă, trac țiuni
c. manipul ări facilitate
d. ultrasunete în doze mari
e. ionogalvaniz ări sclerolitice
Corect: b, c, d
654. În recuperarea sechelelor posttraumatice, dintre formele de hidrot ermoterapie sunt
utilizate și pentru efectul produs prin mecanism reflex:
a. băile generale la 38,50C
b. băile alternante la temperaturi mai mici de 380C
c. împachet ările cu parafin ă
d. aplica țiile locale de rece
e. băile cu bule
Corect: c, d
655. Avantajele contrac țiilor izometrice utilizate în refacerea for ței de contrac ție sunt:
a. eficien ța crescut ă, tehnica simpl ă
b. nu amelioreaz ă suple țea articular ă, nu creeaz ă feed-back
c. nu dau dureri articulare și oboseal ă
d. necesit ă timp scurt de execu ție
e. determin ă cre șterea diametrului mu șchiului
Corect: a, c, d, e

656. Tratamentul recuperator al hematomului muscular în faza granulomatoa s ă se realizeaz ă
prin:
a. punerea în repaus a mu șchiului, bandaj compresiv, crioterapie
b. electroterapie antalgic ă și excitomotorie, kinetoterapie cu rezisten ță
c. combaterea edemului și stazei venoase din zona lezat ă
d. masaje, c ăldur ă, antiinflamatoare pe cale general ă
e. electroterapie antalgic ă și excitomotorie, reluarea func ției musculare f ără rezisten ță
Corect: a, c, e
657. Recuperarea sindromului motor din cadrul sechelelor posttraumatice ale nervilor
periferici are ca obiective:
a. evitarea apari ției deform ărilor și atitudinilor vicioase
b. evitarea atrofiei mu șchilor paraliza ți și cre șterea func ției fibrelor musculare restante
sănătoase
c. combaterea și prevenirea durerii
d. refacerea imaginii kinestezice și recâ știgarea coordon ării mi șcărilor
e. recuperarea mobilit ății și for ței segmentelor neafectate de paralizie
Corect: a, b, d, e
658. Pentru evitarea atrofiei mu șchilor paraliza ți (în cadrul sechelelor posttraumatice ale
nervilor periferici) se poate recurge la:
a. căldur ă
b. electrostimularea mu șchiului denervat
c. atele de postur ă
d. curen ți de medie frecven ță
e. mobiliz ări active și active cu rezisten ță
Corect: b, d
659. Recuperarea sindromului vasculotrofic din cadrul sechelelor posttra umatice ale nervilor
periferici poate beneficia de:
a. băi c ăldu țe cu vârtejuri de ap ă
b. aplica ții locale reci
c. împachet ări locale sau generale cu parafin ă
d. hidroterapie alternant ă la temperaturi mai mici de 38 0 C
e. mofete par țiale
Corect: a, d, e
660. În cadrul tratamentului recuperator al sechelelor generale posttra umatice, în perioada de
imobilizare la pat se recomand ă:
a. posturi de facilitare a circula ției veno-limfatice și pentru drenaj bron șic
b. masaj și gimnastic ă vascular ă
c. kinetoterapie respiratorie și aerosoloterapie
d. climatoterapie și tratament balnear
e. curen ți de medie frecven ță și electrostimul ări
Corect: a, b, c, e

661. Mijloace fizicale folosite în managementul durerii în cadrul trat amentului recuperator al
sechelelor posttraumatice sunt:
a. aplica ții calde și reci, imobiliz ări
b. TENS, stimulare nervoas ă periferic ă
c. Masaj
d. exerci ții corectoare, stretching
e. medica ție antialgic ă și antiinflamatorie
Corect: a, b, c, d
662. Forme de terapie fizical ă utilizate în recuperarea sechelelor posttraumatice, care pot
ac ționa prin mecanism reflex sunt:
a. ionogalvaniz ările, ultrasunetele, kinetoterapia pasiv ă
b. ionogalvaniz ările, ultrasunetele, masajul
c. fototerapia, hidrotermoterapia
d. curen ți de înalt ă frecven ță , diapulse
e. fototerapia, termoterapia, climatoterapia
Corect: b, c, d
663. Enumera ți forme de terapie miorelaxant ă utilizate în recuperarea sechelelor
posttraumatice:
a. masajul, c ăldura prelungit ă
b. întinderea, manipul ările facilitate
c. aplica țiile generale și locale reci
d. undele scurte, kinetoterapia activ ă cu rezisten ță
e. ultrasunetele
Corect: a, b, e
664. Examenul bolnavului cu sechele posttraumatice ale coloanei vertebrale, ef ectuat de c ătre
terapeut, trebuie s ă cuprind ă:
a. evaluarea respiratorie și cardiovascular ă
b. evaluarea respiratorie, a amplitudinii tuturor arti cula țiilor implicate, a for ței muscular ă
c. aprecierea gradului de spasticitate
d. aprecierea prezen ței edemelor
e. testarea biologic ă și radiologic ă
Corect: a, b, c, d
665. Tratamentul recuperator al bolnavului posttraumatic cu fractur ă-luxa ție de coloan ă
cervical ă în perioada de purtare a Minervei, cuprinde:
a. exerci ții de echilibrare
b. mobiliz ări ale membrelor superioare
c. izometrie pentru men ținerea tonusului dorso-lombar
d. gimnastic ă respiratorie abdominal ă
e. reprofesionalizare pentru asigurarea independen ței bolnavului
Corect: a, b, c, d

666. În perioada de imobilizare la pat a bolnavului cu sechele posttraumatice ale coloanei
vertebrale se recomand ă:
a. electroterapie de înalt ă frecven ță
b. termoterapie local ă sau general ă
c. terapie respiratorie
d. mi șcări pasive
e. mi șcări active
Corect: c, d, e
667. Pentru prevenirea escarelor la pacien ții cu leziuni posttraumatice medulare se vor
recomanda:
a. întoarcerea pacientului la fiecare 3 ore
b. inspectarea tegumentului de c ătre pacient
c. protejarea împotriva c ăldurii excesive
d. evitarea traumatismelor prilejuite de transferuri și ridic ări
e. electroterapie antialgic ă și vasculoactiv ă, masaj decontracturant
Corect: a, b, c, d
668. Mijloace de reeducare mic țional ă la bolnavii cu leziuni posttraumatice ale coloanei
vertebrale sunt:
a. masajul superficial, electroterapia de joas ă frecven ță , psihoterapia
b. termoterapia local ă, hidrokinetoterapia, curen ții de medie frecven ță
c. curen ți de joas ă frecven ță pentru stimulare transvezico-pelvin ă
d. curen ți de medie frecven ță și câmpuri magnetice de joas ă frecven ță
e. crenoterapia cu ape sulfuroase hipotone
Corect: c, d, e
669. Etapele de recuperare a bolnavilor cu fracturi-luxa ții de coloan ă dorso-lombar ă conform
metodei Magnus, sunt:
a. imobilizarea con știentizat ă a coloanei
b. decubit pe pat tare
c. verticalizarea
d. recuperarea
e. reeducarea mersului
Corect: b, c, d
670. Metodele prin care se realizeaz ă rearmonizarea mecanic ă a um ărului posttraumatic sunt:
a. posturi
b. mobiliz ări pasive cu trac țiuni
c. exerci ții active
d. electroterapie antalgic ă
e. electroterapie excitomotorie
Corect: a, b, c

671. Din s ăpt ămâna 8-9 dup ă artroplastia par țial ă de um ăr, tratamentul recuperator (faza III)
cuprinde:
a. exerci ții de tip Codman și rota ții autopasive
b. hiperextensii autopasive, rota ții active
c. mobiliz ări ale cotului, scripetoterapie
d. exerci ții de tip stretching
e. exerci ții active cu rezisten ță
Corect: d, e
672. În faza IV a recuper ării um ărului posttraumatic, kinetoterapia cuprinde:
a. manevre de decoaptare capsulo-ligamentar ă, exerci ții de facilitare proprioceptiv ă
b. exerci ții autopasive la scripete și exerci ții active pentru cre șterea mobilit ății
c. exerci ții cu rezisten ță pentru cre șterea for ței musculare, exerci ții de coordonare
d. exerci ții izometrice executate pe principii ale facilit ării proprioceptive
e. kinetoterapie respiratorie de tip costal superior și de tip abdominal
Corect: a, b, c
673. Defini ți cauze posibile ale limit ării de mobilitate a cotului posttraumatic:
a. organizarea colagenic ă consecutiv ă edemului, calusul vicios
b. leziuni de vase și nervi
c. retrac ții musculo-tendo-ligamentare, cicatrici retractile
d. artrita posttraumatic ă
e. osteomul periarticular, fragmente osoase intraartic ulare
Corect: a, c, d, e
674. Pentru recâ știgarea mobilit ății cotului posttraumatic dup ă suspendarea imobiliz ării se
recurge la urm ătoarele mijloace:
a. terapie fizical ă antialgic ă, masaj, electroterapie excitomotorie
b. mi șcări pasive cu ajutorul scripe ților, reglate de durere
c. mobiliz ări pasive, cu purtarea de greut ăți în mân ă
d. mi șcări active analitice, de reeducare global ă a cotului și de facilitare neuro-muscular ă
proprioceptiv ă
e. exerci ții de tip Codman și întinderi pasive
Corect: b, d
675. Faza III a programului recuperator la bolnavii cu artroplastie de cot cupr inde:
a. ortezare discontinu ă
b. exerci ții active și pasive la nivelul cotului
c. ortezare continu ă
d. numai mobiliz ări active
e. doar mobiliz ări pasive
Corect: a, b

676. În faza I a reeduc ării mâinii dup ă interven ții chirurgicale pentru leziuni ale tendoanelor
flexorilor degetelor, posturarea optim ă a complexului mâinii presupune:
a. 40ș flexie pentru gâtul mâinii
b. 45ș flexie în articula țiile metacarpofalangiene
c. 90ș flexie în articula țiile interfalangiene proximale
d. flexie complet ă în articula țiile interfalangiene distale
e. flexie 90ș a cotului
Corect: a, b, c, d
677. Terapia ocupa țional ă în recuperarea mâinii posttraumatice vizeaz ă:
a. redobândirea abilit ăților în scopul asigur ării independen ței bolnavului
b. recuperarea mobilit ății articulare la nivel axial și periferic
c. refacerea for ței și a rezisten ței musculare
d. evaluarea necesit ății unor facilit ăți de munc ă prin realizarea unor adapt ări la restantul
func țional
e. dezvoltarea unor noi voca ții profesionale
Corect: a, d, e
678. În sechelele posttraumatice ale mâinii, întinderile sunt indicate în:
a. fracturi intraarticulare la nivelul articula țiilor metacarpofalangiene
b. aderen țe ale țesuturilor moi și ale tendoanelor
c. redoare articular ă prin retrac ții capsuloligamentare
d. cicatrici și grefoane postoperatorii
e. hipercorec ții ale unor deform ări pentru care se aplic ă atele seriate
Corect: b, c, d, e
679. Recuperarea pacien ților cu fractur ă de șold presupune, al ături de postur ări pentru evitarea
devia țiilor și de mobilizări precoce:
a. prevenirea edemului, tromboflebitelor, tulbur ărilor trofice
b. aplicarea de diapulse pentru gr ăbirea consolid ării focarului de fractur ă
c. aten ție pentru reeducarea genunchiului și cvadricepsului
d. reeducarea membrului superior în lan ț kinetic închis
e. reeducarea coloanei vertebrale cervico-dorsale
Corect: a, b, c
680. Obiectivele recuper ării șoldului posttraumatic sunt:
a. combaterea durerii
b. refacerea stabilit ății
c. recuperarea mobilit ății
d. reluarea precoce a mersului
e. refacerea aliniamentului și posturii corpului
Corect: a, b, c
681. Metodele de recuperare a stabilit ății pasive a genunchiului posttraumatic sunt:
a. tonifierea musculaturii stabilizatoare a genunchiul ui

b. cre șterea rezisten ței ligamentare
c. respectarea regulilor de igien ă a genunchiului
d. ortezarea genunchiului
e. artroplastia genunchiului
Corect: a, b, c, d
682. Dup ă îndep ărtarea gipsului utilizat pentru imobilizarea genunchiului în cazul r upturii
aparatului extensor cvadricipital, se va recurge la:
a. exerci ții de mobilizare a genunchiului, cu accent pe mobil iz ările active
b. tonifierea cvadricepsului prin izometrie și exerci ții rezistive cu înc ărcare progresiv ă
c. mobiliz ări pasive în pozi ții extreme
d. ortezarea genunchiului și exerci ții izometrice
e. masaj profund și mobiliz ări pasive controlate de durere
Corect: a, b
683. Recuperarea echilibrului muscular al piciorului posttraumatic presupune :
a. recuperarea mobilit ății și for ței musculare
b. tonifiere muscular ă analitic ă
c. exerci ții de coordonare, de refacere a feed-back-ului senz itivo-motor
d. metode fizicale de combatere a durerii și retrac țiilor tendinoase
e. recuperarea exclusiv ă a for ței și rezisten ței musculare
Corect: b, c
684. Tratamentul recuperator al entorselor instabile f ără smulgeri osoase presupune:
a. imobilizare în aparat gipsat
b. diapulse, roentgen-terapie
c. electroterapie excitomotorie
d. posturi antideclive pe perioada imobiliz ării în aparat gipsat
e. mobiliz ări ale degetelor, genunchiului și șoldului
Corect: a, b, d, e
685. Recuperarea func țional ă dup ă interven țiile chirurgicale practicate pentru rupturi ale
tendonului achilean presupune dup ă îndep ărtarea aparatului gipsat:
a. electroterapie antalgic ă, masaj decontracturant, kinetoterapie activ ă a piciorului și gleznei
b. posturi antideclive, baie cu vârtejuri, diapulse, m asaj
c. hidrokinetoterapie pentru remobilizarea articula ției gleznei
d. tratamentul edemului (posturi antideclive, bandaje elastice, baie cu vârtejuri, diapulse,
masaj), tonifierea tricepsului sural
e. remobilizarea gleznei prin hidrokinetoterapie, înt inderea tricepsului și tendonului
acestuia (când a ap ărut retrac ția)
Corect: d, e