Teste de verificare [603178]
UNIVERSITATEA CREȘTINĂ ”DIMITRIE CANTEMIR” BUCUREȘTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE CLUJ -NAPOCA
Coordonator:
Conf.univ.dr. Radu DANCIU
CUNOȘTINȚE ECONOMICE FUNDAMENTALE
ȘI DE SPECIALITATE PENTRU EXAMENUL DE
LICENȚĂ
ediția a VII I-a
Domeniul: CONTABILITATE
Programul de studii: Contabilitate și informatică de gestiune
▪ Metodologie
▪ Tematică
▪ Teste de verificare
▪ Bibliografie
CLUJ -NAPOCA
2020
Autori – discipline
Prof.univ.dr. Mihaela MUREȘAN – Informatică economică
Conf.univ.dr. Radu DANCIU – Contabilitate
Conf. univ.dr. Marius DEAC – Contabilitate
Conf.univ.dr. Adam FLEȘERIU – Management
Conf.univ.dr. Cristina FLOREA – Analiză economico -financiară, Finanțe
Conf.univ.dr. Radu LENGHEL – Contabilitate, Control și audit financiar
Conf.univ.dr. Mihaela NICOARĂ – Economie
Conf. univ. dr. Mugurel POP – Finanțe
Conf.univ.dr. Rodica Țîrlea – Finanțe
Conf.univ.dr. Miranda VLAD – Informatică economică
Lector univ.dr. Rosana BUZGĂU – Finanțe
CUPRINS
METODOLOGIA ORGANIZĂRII ȘI DESFĂȘURĂRII EXAMENULUI DE LICENȚĂ………. 7
ECONOMIE……………………………………………………………………………… …………
20
MANAGEMENT………………………………………………………………………… …………
30
ANALIZĂ ECONOMICO -FINANCIARĂ……………………………………………… …………
40
FINANȚE ………………………………………………………………………………… …………
54
CONTABILITATE …………………………………………………………………………………
66
INFORMATICĂ DE GESTIUNE ………………………………………………………………….
107
CONTROL ȘI AUDIT FINANCIAR ………………………………………………………………
118
METODOLOGIA ORGANIZĂRII ȘI DESFĂȘURĂRII
EXAMENULUI DE LICENȚĂ
I. DISPOZIȚII GENERALE
Prezen ta metodologie este elaborat ă în conformitate cu prevederile legale în vigoare cu privire la
finalizarea studiile universitare. Ciclul de licență se finalizează cu examen de licență, în conformitate cu
metodologia cadru de organizare a examenelor de finalizare a studiilor în învățământul superior1 elaborată
de Mi nisterul Educației Naționale.
Examenul de licență se organizează și se desfășoară în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare
și cu cele cuprinse în prezent a metodologie .
Examenele de licență se desfășoară la sediul Facultății de Științ e Economice, str. Teodor Mihali nr.
56, Cluj -Napoca.
Examenul de licență constă din două probe :
– proba scrisă: Evaluarea cunoștințelor economice fundamentale și de specialitate;
– proba orală: Prezentarea și susținerea lucrării de licență.
Scopul probei scrise îl constituie evaluarea cunoștințelor economice fundamentale și de specialitate
dobândite pe parcursul anilor de studiu.
Scopul elaborării și susținerii lucrării de licență constă în evaluarea nivelului la care absolvenții și –
au format comp etențele generale și de specialitate impuse de exigențele profesiunii de economist cu studii
superioare în domeniul și specializarea urmate, precum și capacitatea absolvent: [anonimizat]/sau de elaborare a unor studii de caz.
Pentru absolvenții cliclului de licență din cadrul Facultății de Științe Economice Cluj -Napoca,
examenul de finalizare a studiilor se organizează în două sesiuni, după cum urmează:
− pentru sesiunea iulie 2020
▪ 14 iulie 20 20 – proba scrisă
▪ 15 iulie 20 20 – proba orală.
− pentru sesiunea februarie 20 21
▪ 8 februarie 202 1 – proba scrisă
▪ 9 februarie 202 1– proba orală .
La examenul de licență se pot înscrie și absolvenții promoțiilor anterioare în sesiunile programate
pentru promoția curentă.
Atât studenții promoției curente cât și absolvenții din promoții anterioare trebuie să depună la
secretariat o cerere de alegere a temelor de licență (Anexa nr. 1.a – pentru studenți și Anexa nr. 1.b – pentru
absolvenți).
Tematica și bibliografia rămân valabile și pentru cea de -a doua sesiune de examene de finalizare a
studiilor.
Pentru fiecare sesiune se depune cerere de alegere a temei licență.
Comisiile de licență se stabilesc pe programe de studii, prin deci zie a rectorului UCDC, la propunerea
consiliilor facultăților și cu aprobarea Senatului universității.
Comisiile se fac publice prin afișare la sediul facultății.
Pentru fiecare sesiune de licență, în cadrul UCDC se constituie Comisia centrală de organiza re a
examenelor de finalizare a studiilor formată din:
– Rector;
– Prorector cu activitatea didactică;
– Decanii facultăților organizatoare;
– Secretarul șef al UCDC.
1 A se vedea Ordinul Ministrului Educației Naționale nr. 6125/2016 privind aprobarea metodologiei -cadru de
organizare și desfășurare a examenelor de licență/diplomă și disertație, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 7 din 04.01.2017 și Ordinul nr. 5643/2017 pentru modificarea Ordinului ministrului educației naționale și cercetării
științifi ce nr. 6.125/2016 privind aprobarea Metodologiei -cadru de organizare și desfășurare a examenelor de
licență/diplomă și disertație , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1034 din 28.12.2017
În cadrul facultății, comisia de licență pentru programul de studii universitare de licență este compusă
din:
– președinte;
– 4 membri;
– secretar.
Președintele comisiei de licență trebuie să aibă gradul didactic de profesor universitar sau conferențiar
universitar.
Membrii comisiilor de licență trebuie să aibă titlul științific de doctor și gradul didactic de lector
universitar, conferențiar universitar și profesor universitar.
Secretarul comisiei de licență trebuie să aibă cel puțin gradul didactic de asistent universitar și are
numai atribuții de administrare a documentelor.
La nivelul facultății se constituie o comisie de analiză și soluționare a contestațiilor numită prin
decizia rectorului UCDC, la propunerea consiliului facultății și cu aprobarea Senatului universității.
Comisia de analiză și soluționare a contestațiilor v a fi formată din președinte și doi membri.
Pe lângă comisia de licență a facultății se mai constituie și următoarele comisii:
– comisia de elaborare a subiectelor pentru proba scrisă de evaluare a cunoștințelor
fundamentale și de specialitate
– comisiile de supraveghere a probei scrise
– comisiile pentru evaluarea lucrărilor la proba scrisă
– comisiile de evaluare a lucrărilor de licență.
Aceste comisii au în componență un președinte, 2 -4 membri și un secretar.
Comisiile se avizează de către consiliului facultăț ii și se aprobă de Senatul Universității .
Conducerea facultății și comisia de licență poartă întreaga responsabilitate pentru organizarea și
desfășurarea examenului de licență.
II. ÎNSCRIEREA CANDIDAȚILOR
Înscrierea candidaților pentru examenul de lice nță se efectuează astfel:
− pentru sesiunea iulie 2 020: 01.07 . – 07.07.20 20
− pentru sesiunea februarie 202 1: 25.01. – 29.01.2021.
La înscrierea la examenul de licență fiecare candidat va prezenta un dosar plic care va cuprinde
următoarele documente:
− Cerere tip de înscriere (Anexa nr. 2) ;
− Diploma de bacalaureat în original și copie
− Certificatul de naștere în original și copie
− Certificatul de căsătorie în original și copie (dacă este cazul de schimbare a numelui)
− Cartea de identitate în original și copi e;
− 4 fotografii (3/4);
− Documentul care atestă plata taxei de licență;
− Certificat de competență lingvistică.
Dosarul va avea lipită pe copertă o filă cu datele prevăzute în Anexa nr. 6 .
Candidații la examenul de licență, absolvenți ai Universității Creș tine „Dimitrie Cantemir”, au
certificat de competență lingvistică pentru comunicarea de specialitate într -o limbă străină de circulație
internațională este atestat de către Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității Creștine
„Dimit rie Cantemir” București, pe baza notelor obținute la disciplinele: Limba străină pentru afaceri și
Corespondență economică în limba străină.
La înscriere se va prezenta un exemplar al lucrării de licență legată în copertă clasică (cartonată și
pansonată c u caratere aurii sau argintii după modelul de copertă din Anexa 5). Fiecare lucrare de licență va fi
prezentată și în format .pdf pe suport electronic pe CD/DVD). Numele fișierului .pdf va fi format din
sintagma Lucrare de licenta 20 20 la care se va adău ga numele și prenumele candidatului ( exemplu : Lucrare
de licenta 20 20 Popa Marius.pdf)
Lucrările de licență trebuie să fie acceptate de către îndrumătorul științific și să corespundă cerințelor
de conținut și formă prevăzute în Normele de tehnoredacta re a lucrărilor de licență (Anexa nr. 3 ).
Originalitatea conținutului lucrării de licență este certificată prin completare olografă și semnarea
de către autorul acesteia a declarației tip pe propria răspundere (Anexa nr. 4 ). Declarația se va integra în
lucrarea de licență sub coperta interioară.
În condi țiile în care îndrumătorii științifici ai lucrărilor de licență, după ce au dat toate îndrumările
necesare întocmirii și redactării lucrării, constată încălcarea Codului de etică și deontologie profesională
universitară de către student/ă, elaborează un re ferat prin care propune respingerea lucrării. Absolvenții a căror
lucrare de licență a fost respinsă nu pot participa la examenul de licență organizat în sesiunea respectivă.
Lucrările de licență se vor prezenta legate conform Normelor de prezentare a lucr ărilor de licență
(Anexa nr. 5).
Secretariatul facultății preia dosarele candidaților, verifică documentele și răspunde pentru păstrarea
acestora.
Până la data susținerii examenului de licență, îndrumătorii științifici elaborează un referat al lucrării
care trebuie să menționeze acceptul pentru susținere, aspectele esențiale despre conținutul și forma lucrării,
concluziile și/sau propunerile formulate, actualitatea bibliografiei studiate și nota propusă.
III. DESFĂȘURAREA EXAMENULUI DE LICENȚĂ
Examenul de licență constă din două probe, după cum urmează:
A. Proba scrisă constă în examenul scris la disciplina de sinteză Cunoștințe economice
fundamentale și de specialitate .
Tematica examenului de licență
Pentru pregătire, în vederea susținerii probei scrise, a fost elaborată lucrarea Cunoștințe economice
fundamentale și de specialitate ediția a VII I-a 20 20 care cuprinde cunoștințe din domeniile: Economie,
Management, Analiză economico -financiară, Finanțe, Contabilitate, Informatică de gestiune, Control și
audit financiar. Fiecare capitol din volum prezintă tematica, testele de verificare, răspunsurile și bibliografia
aferentă fiecărei discipline.
Testul de verificare va cuprinde 90 de întrebări repartizate pe discipline astfel:
Nr.crt . Disciplina Numărul de teste pentru
examen
1. Economie 10
2. Management 10
3. Analiză economico -financiară 10
4. Finanțe 10
5. Contabilitate 24
6. Informatică de gestiune 12
7. Control și audit financiar 14
TOTAL 90
Subiectele pentru examen
Comisia pentru elaborarea subiectelor la proba scrisă de evaluare a cunoștințelor fundamentale și de
specialitate se întrunește în ziua examenului scris pentru a stabili, prin tragere la sorți, subiectele de examen.
Se stabilesc trei variante de subiecte, pentru ca absolvenții să poată opta, prin tragere la sorți, asupra variantei
care va fi distribuită în sălile de examen.
Mod de desfășurare
Comisia de licență pe facultate va afișa, cu cel puțin 48 de ore înainte, listele nominale ale
candidați lor care au dreptul să se prezinte la examenul de licență, data și ora începerii probei scrise, precum
și repartizarea pe săli a candidaților.
Candidații au obligația să verifice exactitatea datelor înscrise în listele afișate și să sesizeze comisiile
de licență în legătură cu eventualele neconcordanțe.
La intrarea în sala de examen, candidatul se legitimează cu cartea de identitate. Este interzisă
deținerea de telefoane mobile, cărți și alte materiale didactice. Așezarea candidaților se face în ordine
alfabetică la distanță de cel puțin trei locuri între ei.
Candidații vor intra în săli cu cel puțin 30 de minute înaintea începerii probei scrise. Până la
începerea examenului responsabilul comisiei de supraveghere din fiecare sală de examen distribuie
mate rialele de examen și explică modul de utilizare a acestora.
Subiectul la proba scrisă se stabilește în prezența Comisiei de licență pe facultate, prin tragere la
sorți de către un candidat din sală, iar acest lucru se consemnează într -un proces -verbal.
Candidații care nu vor fi prezenți în sală în momentul distribuirii subiectelor pierd dreptul de a
susține proba scrisă.
Orice fraudă sau încercare dovedită de fraudă în timpul probei scrise se sancționează cu eliminarea
candidatului respectiv din examenul de licență, menționându -se în toate documentele „eliminat din examen”.
Responsabilul comisiei de supraveghere întocmește un proces -verbal pe care îl semnează alături de ceilalți
membri ai comisiei și de candidatul în cauză, iar dacă acesta din urmă refuză să semneze, acest lucru se
consemnează în procesul -verbal.
La finalul examenului, responsabilul comisiei de supraveghere, primește lucrările candidaților pe
baza unui tabel nominal sub semnătură, după care le va preda în baza unui proces verbal secretarului comisiei
de evaluare a lucrărilor la proba scrisă.
Evaluarea probei scrise
Durata probei scrise este de 2 ore. La stabilirea notei pentru fiecare test de verificare cu răspuns
corect se vor acorda 0,1 puncte la care se adaugă 1 punct din oficiu.
Fiecare lucrare va fi evaluată independent de către doi membri din comisia de evaluare a lucrărilor.
În caz de neconcordanță între cele două evaluări, lucrarea va fi supusă unei noi evaluări din partea
președintelui comisiei.
Afișarea rezultatelor
Rezultatele obținute la proba scrisă se afișează la avizierul facultății, concomitent făcându -se
programarea pentru susținerea probei orale.
Contestații
Contestațiile cu privire la rezultatele obținute la proba scrisă se depun la secreta riatul facultății, în
termen de 8 ore de la afișarea rezultatelor, și se soluționează, în termen de 4 ore de la data depunerii acestora.
Deciziile Comisiei de analiză și soluționare a contestațiilor sunt definitive.
Dispoziții finale
Dacă un candidat a p romovat proba scrisă în sesiunea din luna iulie și nu a promovat sau nu a susținut
proba orală, la cererea acestuia în sesiunea din luna februarie, Comisia centrală de organizare a examenelor
de finalizare a studiilor poate aproba echivalarea notei obținut e dacă aceasta este de minim 6.
B. Proba orală constă în prezentarea și susținerea publică a lucrării de licență în fața comisiei de
evaluare a lucrărilor de licență.
Participarea la proba orală este condiționată de promovarea probei scrise a examenulu i de licență.
Fiecare membru al comisiei acordă note de la 1 la 10 pentru susținerea lucrării de licență. Nota finală
se calculează cu două zecimale ca medie aritmetică simplă a notelor acordate de membrii comisiei. Nota de
promovare pentru lucrarea de lic ență nu poate fi mai mică de 5,00 (cinci).
Dacă îndrumătorul nu este membru al comisiei de licență poate participa la susținerea publică a
lucrării în calitate de invitat.
Rezultatul obținut la proba orală nu poate fi contestat.
IV. FINALIZAREA EXAMENULUI DE LICENȚĂ
Nota finală a examenului de licență se stabilește ca medie aritmetică simplă cu două zecimale între
nota obținută la proba scrisă și nota obținută la proba orală. Pentru promovarea examenului de licență nota
finală trebui e să fie minim 6,00.
Comisia de licență pe facultate va afișa în termen de 12 ore de la finalizarea probei orale notele finale
obținute la examenul de licență.
Tabelul cuprinzând rezultatele obținute va fi semnat de către Președintele și Secretarul Comisi ei de
licență pe facultate.
Tabelul cu rezultatele obținute se va transmite Comisiei centrale de organizare a examenelor de
finalizare a studiilor.
V. ELIBERAREA DIPLOMELOR
Diplomele pentru absolvenții care au promovat examenul de finalizare a studiilor se eliberează de
către Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” București în termen de cel mult 12 luni de la data promovării
examenului de licență.
Până la eliberarea diplomei absolvenții care au promovat examenul de finalizare a studiilor primesc
adev erințe de absolvire. Adeverința de absolvire conferă titularului aceleași drepturi legale ca și diploma de
licență. În caz de pierdere sau de distrugere eliberarea unei noi adeverințe urmează procedurile privind
eliberarea duplicatelor diplomelor.
Diplome le de licență se eliberează la sediul Universității Creștine „Dimitrie Cantemir” București,
Departamentul Diplome, Str. Splaiul Unirii nr.176, sector 4, București, telefon: (021) –330.79.00 (int.134) sau
(021) –330.79.11 (int.134), fax: (021) – 330.87.74, e -mail: diplome@ucdc.ro.
VI. DISPOZIȚII FINALE
Candidații care nu promovează examenul de licență se pot prezenta într -o sesiune ulterioară.
La cerere absolvenții care nu promovează examenul de licență primesc un certificat de studii
universitare care cuprinde informații privind forma de învățământ la care s -a organizat școlarizarea, perioada
de studii și mediile de promovare a anilor de studii .
ANEXE
Anexa nr. 1.a. Cerere pentru alegerea temei de licență – pentru studenți;
Anexa nr . 1.b. Cerere pentru alegerea temei de licență – pentru absolvenți;
Anexa nr. 2. Cerere de înscriere la examenul de licență;
Anexa nr. 3. Norme de tehnoredactare a lucrărilor de licență;
Anexa nr. 4. Declarație pe proprie răspundere pentru lucrarea de lice nță;
Anexa nr. 5. Norme de prezentare a lucrărilor de licență.
Anexa nr. 6. Model copertă dosar
Anexa nr.1.a
Se aprobă
D E C A N,
__________________
DOMNULE DECAN,
Subsemnatul (a) _________________________________________________________, student(ă)
în anul _______ la ciclul de studii de licență, cu durata studiilor de _______ ani, forma de învățământ ______,
programul de studii___________________________________, an ul universitar 2019-2020, Vă rog să -mi
aprobați elaborarea lucrării de licență cu tema:
_____________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________
sub îndrumarea d -lui/d-nei ______________________________________________________ pentru
examenul de licență din sesiunea____________________________ .
Data ___________ Semnătura studentului (ei) ______________
VIZAT,
Cadru didactic îndrumător ______________________
Director de departament ______________________
Anexa nr.1.b
Se aprobă
D E C A N,
___________________
DOMNULE DECAN,
Subsemnatul (a) _________________________________________________________,
absolvent(ă) promoția ______________________ la ciclul de studii de licență, cu durata studiilor de _______
ani, forma d e învățământ ___________________, programul de
studii______________________________________________, Vă rog să -mi aprobați elaborarea lucrării de
licență cu tema: ______________________________________________
_____________________________________________ ________________________________
_______________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________
sub îndrumarea d -lui/d-nei ___________________________________________________ pentru examenul
de licență din sesiunea ___________________________
Data ___________ Semnătura absolventului (ei) ______________
VIZAT,
Cadru didactic îndrumător ______________________
Director de departament ______________________ __
Anexa nr. 2
PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENȚĂ _______________________
CERERE DE ÎNSCRIERE
la examenul de LICENȚĂ
Sesiunea ______________________
1. Numele și prenumele :____________________________________________
(cu inițiala tatălui)
2. Instituția de învățământ superior absolvită:
Universitatea ____________________________________________________________
Facultatea ______________________________________________________________
3. Programul de studii absolvit:________________________________________________
Forma de învăță mânt: FR/IFR
Durata studiilor:_______ani;
4. Anul absolvirii:___________
5. Liceul absolvit:__________________________________________________________
a) profilul:_________________________________________________________
b) anul absolvirii cu examen d e bacalaureat:______________________________
6. Data și locul nașterii: ziua ___, luna ___, anul _____ în localitatea _________________
județul _____________________
7. CNP:
8. Naționalitatea:________________
9. Cetățenia :______________________
10. Domiciliul stabil: Localitatea ___________________________, cod poștal ___________,
str. _____________________, nr.___, bloc ____, sc.____, et. ____, ap.____, jud. __________________.
telefon fix __ ____________________, Telefon mobil ____________________
11. Disciplina la care se susține lucrarea de licență:_____________________________
12. Titlul lucrării de licență ____________________________________________________
_____________________________________________________________________________
13 Îndrumătorul științific al lucrării ___________________________________________
Data Semnătura
În cazul absolvenților altor instituții de învățământ superior se anexează acordul instituției absolvite și acordul UCDC MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA CREȘTINĂ ”DIMITRIE CANTEMIR”
BUCUREȘTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
CLUJ -NAPOCA
Str. Teodor Mihali Nr.56, Cluj -Napoca, Jud.Cluj
Tel.+40 -264-414751; fax: +040 -264-414770
Anexa nr. 3
NORME DE TEHNOREDACTARE A LUCRĂRILOR DE LICENȚĂ
Lucrările se tehnoredactează cu caractere românești (ă, â, ș, Ș, î, Î, ț , Ț) utilizând editorul WORD,
fontul Times New Roman CE, folosindu -se caractere de 14 puncte pentru titluri și 12 puncte pentru text.
Lucrarea va fi redactată la un rând.
Marginile cu care se lucrează sunt: sus 2,5 cm, jos 2,5 cm, dreapta 2,1 cm, stânga 2,1 cm.
Lucrarea va fi împărțită în: capitole, subcapitole, paragrafe, dar nu mai mult de 4 grade de titluri. Un
subcapitol nu poate avea mai puțin de o pagină. Orice titlu se va scr ie centrat, cu majuscule și va fi numerotat
cu cifre arabe (ex.: Capitolul 1, Subcapitolul 1.1. etc).
Cuprinsul lucrării, pe capitole, subcapitole, cu indicarea paginilor, se va insera la începutul lucrării.
Figurile se numerotează pe capitole. (ex.: Figur a nr. 1.2. pentru figura 2 din cadrul capitolului 1;
Figura nr. 2.1. pentru figura 1din capitolul 2). Figurile trebuie să aibă un contrast foarte bun, fiind de preferat
ca ele să nu depășească formatul de text al paginii pe care va fi tipărit. Numerotarea figurilor se va face centrat.
Tabelele trebuie să aibă o prezentare unitară. Fiecare tabel trebuie să fie numerotat și să aibă un titlu.
Numerotarea tabelului se face în partea dreaptă pe capitole. (ex.: Tabelul nr. 1.2. pentru tabelul 2 din cadrul
capito lului 1; Tabelul nr. 2.1. pentru tabelul 1 din capitolul 2).
Dacă există tabele care cuprind surse de proveniență, acestea se vor scrie aliniat la stânga sub tabel
(ex. Sursa: Anuarul Statistic al României, 2012, pag. 13), cu caractere de 10 puncte.
Dacă o lucrare conține note de subsol, acestea se vor marca cu cifre arabe. Toate notele menționate
pe o pagină trebuie să se regăsească în subsolul paginii respective.
Ordinea datelor pentru trimiteri este următoarea:
1. numele și prenumele autorului, titlul lucrării, editura, localitatea, anul, pagina
Exemplu: 1 Munteanu Victor și colectiv – Contabilitatea financiară a întreprinderii , Editura Universitară,
București, 2015, pag. 67.
Se vor folosi și următoarele notați i:
2. ibidem (în același loc) – pentru trimitere care urmează imediat după altă trimitere la aceeași operă, dar la o
pagină diferită
Exemplu: 2 ibidem, pag. 69
în loc de
2 Munteanu Victor și colectiv – Contabilitatea financiară a întreprinderii , Editura Universitară, București,
2015, pag. 69
3. idem (același) – se folosește pentru o trimitere care urmează după alta în care s -a folosit ibidem, atunci când
se face referire la aceeași operă, aceeași pagină
Exemplu: 3 idem
în loc de
3 Muntea nu Victor și colectiv – Contabilitatea financiară a întreprinderii , Editura Universitară, București,
2015, pag. 69
4. Op. cit. – se folosește pentru a cita o singură lucrare a unui autor; prima oară trimiterea se face în întregime,
iar a doua oară se fo losește nume autor, Op. cit. , pag….; autorul și lucrarea au mai fost menționate anterior,
dar până la referința bibliografică de față au fost intercalate alte lucrări ale unuia sau mai multor autori, dar
nici o altă lucrare a aceluiași autor,
5. Loc. cit . – se folosește pentru a substitui datele de apariție, atunci când lucrarea a mai fost citată, dar între
cele 2 referințe bibliografice sunt intercalate atât lucrări ale altor autori, cât și 1 sau mai multe lucrări ale
aceluiași autor,
6. Apud – se folose ște atunci când se citează un autor, deși nu a fost studiat în mod direct și s -a preluat o idee
sau un citat din articolul respectiv, citind -o sau citindu -l în lucrarea altui autor. În această situație, lucrarea din
poziția 1 va fi cea a autorului la care s-a avut acces prin studierea lucrării care este menționată după Apud =
citat după sau prin intermediul… (ordinea cronologică).
Dacă lucrarea conține anexe, acestea se vor amplasa la sfârșitul lucrării, înainte de bibliografie.
Anexele trebuie să aibă titlu și vor fi numerotate, iar trimiterile din text la aceste anexe se vor face ca și în
cazul figurilor și tabelelor prin indicare a numărului lor.
Titlurile bibliografice se scriu în ordinea alfabetică a numelor autorilor, numerotându -se cu cifre arabe
urmate de punct. Se recomandă maxim 10 referințe bibliografice.
Dacă lucrarea are 2 autori se vor menționa ambii.
Pentru lucrările cu 3 sau mai mulți autori, după menționarea primului autor, ceilalți se vor insera sub
eticheta et.al. (et alii) sau ș.a. (și alții/și altele).
Exemple de scriere a bibliografiei:
1. Danciu Radu – Sisteme contabile informatizate, Editura Dacia, Cluj -Napoca, 2004
2. Deac Marius – Bazele contabilității , Editura Risoprint, Cluj -Napoca, 2014
3. Munteanu Victor și colectiv – Contabilitatea financiară a întreprinderii , Editura Universitară, București,
2015.
Titlurile bibliografice fără autor se vor scrie la finalul bibliografiei după următorul model:
4. – Anuarul statistic al României , 2017,
5. – Revista contabilitate, expertiză și auditul afacerilor , colecția 2014 -2018
6. – Legea Contabilității nr . 82/1991 , publicată în Monitorul Oficial al României, partea I,
nr…../din……….., cu modificările și completările ulterioare.
În lucrare nu sunt admise prescurtări dacă nu există o listă de abrevieri la începutul lucrării.
Anexa nr. 4
DECLARAȚIE PE PROPRIE RĂSPUNDERE
Subsemnatul (a) _______________________________________________ domiciliat(ă) în
____________________________ str._______________________nr.__________ scara ________ etaj
______ ap. ____ jud.____________________________, născut (ă) la data de _____________ _________ în
localitatea ________________ jud._____________________________ fiul
lui_____________________________ și al _____________________________ posesor al C.I. seria_____
nr.____________ C.N.P. ____________________ eliberat de ___________________ ___________,
absolvent al Facultății de Științe Economice Cluj -Napoca, din cadrul Universității Creștine „Dimitrie
Cantemir” București, programul de studii ______________________ ________________, ciclul de studii de
licență promoția ________, forma de învă țământ _____________ declar, pe proprie răspundere, că lucrarea
de licență cu titlul _______________________________________________________ __________
_______________________________________________________________________________________
__________________ _________________________________________________ ____ elaborată sub
îndrumarea științfică a d -lui (d -nei)____________________________ în vederea susținerii publice în
sesiunea _____________ este o lucrare personală.
Menționez că nu am plagiat altă lucrare publicată sau un fișier postat pe internet. Pentru realizarea
lucrării am folosit exclusiv bibliografia prezentată și nu am ascuns nici o altă sursă bibliografică sau fișier
electronic pe care să le fi folosit la redactarea lucrării. Am luat la cunoștință că nerespectarea celor declarate
mai sus duce la anularea examenului de licență.
Prezenta declarație este parte a lucrării și se anexează la aceasta.
Semnez și susțin că această declarație este conformă cu realitatea.
Cluj-Napoca, ____________________ _
Semnătura_____________________
Anexa nr. 5
NORME DE PREZENTARE A LUCRĂRILOR DE LICENȚĂ
Absolvenții facultății care susțin examenul de licență, vor prezenta la înscriere, în termenul anunțat de
facultate, lucrarea de licență listată pe ambele fețe format A4, cu respectarea normelor de tehnoredactare,
prezentată și în format .pdf pe suport electronic CD/DVD care va fi atașat coperții exterioare. Lucrările de
licență vor avea minimum 45 de pagini.
Lucrarea de licență se va preze nta în formă legată (model clasic cartonat, nu cu spirală) astfel:
• coperta conform modelului de mai jos;
• pagina de prezentare interioară conform modelului de mai jos;
• o filă pentru referatul îndrumătorului de lucrare;
• declarație pe proprie răspundere (listată și completată);
• cuprinsul lucrării;
• conținutul lucrării;
• anexe;
• bibliografia.
MODEL COPERTĂ
MODEL PAGINĂ DE PREZENTARE
UNIVERSITATEA CREȘTINĂ “DIMITRIE CANTEMIR”BUCUREȘTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE CLUJ – NAPOCA
Programul de studii:__ ______________
LUCRARE DE LICEN ȚĂ
ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚ IFIC,
_______________________
ABSOLVENT,
________________________
Cluj -Napoca
2 0 20
UNIVERSITATEA CREȘTINĂ “DIMITRIE CANTEMIR”BUCUREȘTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE CLUJ – NAPOCA
Programul de studii:____________________________
LUCRARE DE LICENȚĂ
____________________________________
(se va trece titlul lucrării)
ÎNDRUM ĂTOR ȘTIIN ȚIFIC,
__________________________
ABSOLVENT,
________________________
Cluj -Napoca
2 0 20
Anexa nr. 6
UNIVERSITATEA CREȘTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR” BUCUREȘTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE CLUJ -NAPOCA
Programul de studii:
Forma de învățământ:
Anul absolvirii:
Durata studiilor:
Sesiunea de licență: iulie 20 20
NUMELE, (CU INIȚIALA TATĂLUI), PRENUMELE
(așa cum figurează în Registrul matricol sau în carnetul de student)
CLUJ -NAPOCA
2020
20
ECONOMIE
Autor: Conf. univ. dr. Mihaela NICOARĂ
TEMATICA, TESTE DE VERIFICARE ȘI BIBLIOGRAFIA
TEMATICA DISCIPLINEI
Fundamentele Economiei politice/Economiei. Activitatea economică, munca și producția.
Trebuințele economice și legitățile lor, interesele economice. Bunurile libere, raritatea și bunurile
economice. Caracterul legic al economiei, ordinea și haosul în economie, legile economice – concept,
mecanism de acțiune, cunoașterea și folosirea legilor economice. Sistemele economice. Economia
naturală și economia de mărfuri. Marfa, utilitatea și valoarea mărfii. Teorii despre valoare. Banii,
esența, geneza și funcțiile lor. Piața, cererea și oferta de mărfuri, elasticitatea lor. Concurența – pârghie
esențială a pie ței. Formele concurenței în condițiile economiei de piață. Rolul concurenței. Mecanismul
de formare a prețurilor în condițiile diferitelor forme de concurență. Unitățile economice de producție.
Factorii de producție, caracterizarea lor. Combinarea prodfact orilor. Costurile de producție. Sistemul
piețelor, piața forței de muncă, piața monetară, piața financiară, piața valutară, bursele de mărfuri și
de valori. Veniturile – profitul, dobânda, renta economică. Economia națională. Rezultatele activității
econom ice la scară națională. Principalii indicatori macroeconomici. Creșterea și dezvoltarea
economică durabilă. Venitul – formarea și distribuirea lui. Consumul și legitățile sale, investițiile,
sursele, formele, rolul lor în viața economico -socială. Șomajul: concept, forme principale ale șomajului,
consecințe ale șomajului. Inflația: cauze, forme și consecințe ale acesteia; politici antiinflaționiste.
Dezvoltarea economică și mediul natural.
TESTE DE VERIFICARE
1. Care dintre următorii autori folosește prima da tă noțiunea de economie politică:
a) Adam Smith;
b) Milton Friedman;
c) Antoine de Montchrestien;
d) David Ricardo.
2. Între scopurile activității economice se numără:
a) fericirea;
b) satisfacerea nevoilor, a trebuințelor indivizilor;
c) minimizarea output -urilor;
d) obținerea de pierdere.
3. Care dintre următoarele afirmații, referitoare la interesul personal sunt adevărate:
a) este întotdeauna opus interesului colectiv;
b) poate genera progres economic;
c) nu îl motivează pe individ;
d) nu coincide cu interesul colectiv.
4. Utilitatea poate fi definită ca:
a) priceperea sau talentul unui consumator de a -și aloca veniturile pentru achiziția diferitelor bunuri
existente pe piață, în scopul atingerii satisfacției maxime, în condițiile cheltuirii unui venit
nelimitat;
21
b) satisfacția pe care o aduce consumatorului utilizarea de bunuri și/sau servicii (exprimând
capacitatea unui bun de a satisface o anumită nevoie, în condiții determinate de loc și timp);
c) proprietățile, însușirile, caracteristicile pe care le posedă fiecare bun;
d) capacitat ea unui bun liber de a fi resursă regenerabilă.
5. Când crește nivelul mediu general al prețurilor, ceilalți factori de influență rămânând
neschimbați:
a) crește valoarea reală a bunurilor economice;
b) crește cererea agregată în termeni reali;
c) bunurile interne se ieftinesc, față de cele externe;
d) scade puterea de cumpărare a banilor.
6. Teoria clasică a utilității:
a) arată că utilitatea nu se poate măsura printr -un număr;
b) face o legătură între proprietățile unui bun și trebuințele individului;
c) arată că același bun aduce utilități diferite diferiților indivizi;
d) utilitatea totală nu se poate determina ca un produs între utilitatea bunului și numărul de unități
consumate din acel bun.
7. Sunt măsuri specifice politicilor active de ocupare a forței de muncă:
a) diminuarea in vestițiilor;
b) îmbunătățirea orientării școlare și profesionale a tinerilor;
c) reducerea duratei muncii;
d) diminuarea vârstei de pensionare.
8. Cererea reprezintă cantitatea cerută dintr -un bun:
a) la un anumit nivel al prețului;
b) la orice nivel al prețului;
c) nu depind e de momentul de timp la care este determinată;
d) care nu depinde de prețul bunului.
9. A și B sunt două bunuri substituibile. Dacă crește prețul lui A:
a) scade cererea din B;
b) scade cererea din ambele bunuri;
c) crește cererea din ambele bunuri;
d) crește cererea din bunul B.
10. Ce elemente de cheltuieli intră în categoria costurilor variabile:
a) dobânzile bancare;
b) salariile personalului direct productiv;
c) amortizarea imobilizărilor;
d) salariile personalului administrativ și de conducere.
11. Costurile fixe sunt:
a) influențate de creșterea volumului de producție;
b) influențate de scăderea volumului producției;
c) influențate de mărimea cheltuielilor cu amortizarea;
d) influențate de mărimea cheltuielilor cu consumul de materii prime.
12. Ce semnifică șomajul involuntar?
a) îi atinge pe toți cei care sunt dispuși să accepte orice salariu, dar nu găsesc un loc de muncă;
b) perioada necesară acumulării de informații asupra ofertei de muncă și a prețului mâinii de lucru;
c) se referă la persoanele care, fie că nu doresc să lucreze (având alte surse de venit), fie că refuză
să muncească pentru un nivel al salariului fixat prin jocul cerere -ofertă;
22
d) propriu celor care nu s -au putut obișnui cu o anumită slujbă și care doresc – în continuare – ceva
potrivit lor.
13. Cum contribuie politica monetară a statului la combaterea șomajului?
a) prin creșterea ratei dobânzilor bancare;
b) prin scăderea ratei dobânzilor bancare;
c) prin stimularea creșterii volumului de credite;
d) prin practicarea unor rate diferențiate ale dobânzilor, de exemplu, rate mai mici în cazul firmelor
care angajează personal disponibilizat.
14. Stagflația presupune:
a) coexistența inflației cu lipsa creșterii economice;
b) asocierea stării de recesiune cu creșterea în proporții tot mai mari a ratei șomajului și cu sporire a
prețurilor;
c) o stagnare a inflației;
d) o accelerare a inflației.
15. Piața forței de muncă realizează în mod spontan:
a) reglarea cererii și ofertei de forță de muncă;
b) echilibrul dintre cererea și oferta de forță de muncă;
c) alocarea echilibrată a resurselor de mun că;
d) rezolvarea contradicțiilor și tensiunilor dintre capital și muncă.
16. Care dintre formulările ce urmează sunt corecte?
a) macroeconomia este un concept sinonim cu conceptual de economie națională;
b) economia națională cuprinde microeconomia și macroeconomia, împreună cu raporturile ce se
statornicesc între acestea, în interiorul unui spațiu geoeconomic național și într -o perioadă de timp
dată;
c) economia națională cuprinde în structura sa piața națională și piața internațională;
d) economia națională , ca și piața națională, au apărut odată cu societatea omenească.
17. Precizați care din formulările de mai jos sunt corecte:
a) aerul este un bun economic;
b) lumina solară este un bun economic;
c) grâul produs de fermierul agricol este un bun economic;
d) pădurea virgi nă este un bun economic.
18. Indicați care din enunțurile următoare nu sunt corecte:
a) în ultimă instanță, în economie, ordinea este predominantă și hotărâtoare;
b) în economie, haosul și dezordinea sunt atot -cuprinzătoare;
c) haosul și dezordinea sunt prezente în di ferite proporții în viața economico -socială;
d) ordinea economică reprezintă o stare elementară a economiei.
19. Precizați care din formulările ce urmează sunt corecte:
a) oferta de mărfuri este cantitatea de bunuri și produse existente într -o perioadă determinată de
timp;
b) oferta de mărfuri reprezintă relația ce se statornicește într -un spațiu geoeconomic dat și într -un
timp determinat, între cantitatea de mărfuri adusă pe piață și prețurile unitare practicate, în
spațiul și perioadele menționate. Astfel , oferta este o funcție de preț (O = f(p);
c) oferta este o formă de manifestare a cererii și este egală cu aceasta;
d) oferta reprezintă cantitatea de bunuri pe care un producător, sau toți producătorii, o pot produce,
într-o perioadă dată și într -un spațiu geo economic determinat.
23
20. Notați care dintre formulările ce urmează sunt inexacte:
a) macroeconomia, este un concept, care reflectă și exprimă structura antomo -morfologică și
fiziologică a economiei, la scară națională;
b) economia națională cuprinde microeconomia și macroeconomia, împreună cu raporturile ce se
statornicesc între acestea, în interiorul unui spațiu geoeconomic național și, într -o perioadă de
timp dată;
c) economia națională cuprinde în structura sa piața;
d) economia națională, ca și piața națională, au ap ărut odată cu societatea omenească.
21. Precizați care dintre enunțurile ce urmează sunt adevărate:
a) dezvoltarea economică reprezintă simpla creștere cantitativă a volumului produsului național
brut sau a produsului intern brut;
b) dezvoltarea economică reprezintă una din formele principale de manifestare a mișcării
economice, într -un orizont de timp îndelungat și într -un spațiu geoeconomic determinat, un
proces complex, multilateral de înaintare de la vechi spre nou, care cuprinde un ansamblu de
schimbăr i cantitative și de transformări calitative pozitive, inclusiv structurale ale economiei și
elementelor ei componente, ca și ale legăturilor dintre ele;
c) dezvoltarea economică înseamnă creșterea volumului absolut al produsului intern brut fără nici
o legătu ră cu urmările pe care aceasta le are asupra sistemului ecologic;
d) dezvoltarea economică este sinonimă cu creșterea economică.
22. Concurența liberă se caracterizează prin:
a) diversificarea producției și diferențierea produselor;
b) instaurarea dominației unui producător pe piața mărfurilor;
c) fixarea prețurilor de către un singur producător;
d) mișcarea liberă a mărfurilor, a capitalului și a forței de muncă.
23. Factorii de producție clasici sunt:
a) capitalul fix, munca și resursele naturale;
b) capitalul, munca și resurse le naturale;
c) capitalul circulant, informația, resursele naturale, organizarea științifică și managementul
firmei;
d) capitalul fix și circulant, resursele naturale, managementul firmei.
24. Precizați care din formulările de mai jos este corectă:
a) oferta reprezint ă totalitatea bunurilor de capital existente într -o economie națională;
b) oferta este totalitatea obiectelor de consum existente într -o țară;
c) oferta reprezintă totalitatea serviciilor de care are nevoie societatea;
d) oferta reprezintă relația dintre preț și ca ntitatea de mărfuri oferită.
25. Precizați care din afirmațiile de mai jos este corectă:
a) produsul intern brut (PIB) reprezintă mărimea valorii adăugate brute obținute în interiorul unei
țări, de către actorii economici autohtoni și străini.
b) produsul intern brut reprezintă valoarea produsului global;
c) produsul intern brut reprezintă rezultatele producției și schimbului;
d) produsul intern brut cuprinde totalitatea bunurilor naturale și a celor acumulate în decursul
timpului.
26. Care din enunțurile de mai jos este corect:
a) consumul este scopul final al producției;
b) consumul ostentativ este o formă inferioară a consumului;
c) consumul nu este un element important al calității vieții;
d) consumul este scopul imediat al activității patronilor sau proprietarilor de capita l.
24
27. Dacă la nivelul unei ramuri există o singură firmă care cumpără întreaga forță de muncă,
atunci aceasta reprezintă:
a) oligopol;
b) monopol;
c) monopson;
d) oligopson.
28. Costurile fixe reprezintă acele elemente de cheltuieli care:
a) rămân relativ neschimbate, pe termen scurt, atunci când se modifică volumul producției;
b) nu se modifică în nici o împrejurare;
c) sunt independente de evoluția prețurilor de cumpărare ale factorilor de producție;
d) sunt dependente de prețurile de vânzare.
29. Criza ecologică este determinată:
a) numai de cauze naturale;
b) de un complex de cauze sociale, tehnico -tehnologice, umane, naturale etc.;
c) de influența altor planete asupra planetei Pământ;
d) de acțiunea legilor naturii.
30. Inflația reprezintă:
a) creșterea sporadică a prețurilor mărfurilor;
b) creșterea prețurilor unor mărfuri în anumite perioade de timp;
c) creșterea prețurilor bunurilor de consum;
d) o supraîncărcare a canalelor circulației cu bani de hârtie în raport cu cantitatea necesară de bani.
31. Pragul de rent abilitate îl reprezintă acel volum al producției care:
a) asigură egalitatea veniturilor totale cu costurile totale;
b) asigură producția maximă;
c) asigură cele mai mici costuri;
d) asigură venituri mai mari decât costurile efectuate.
32. Cererea este:
a) dorința de a avea produse;
b) puterea de cumpărare a monedei;
c) forma solvabilă de manifestare, pe piață, a trebuințelor, dorințelor și preferințelor
cumpărătorilor;
d) corelația dintre prețuri și cantitățile produse.
33. Dacă munca și capitalul tehnic sunt factori de producție s ubstituibili, reducerea prețului
bunurilor de producție va determina:
a) creșterea cererii de forță de muncă;
b) scăderea cererii de forță de muncă;
c) creșterea ofertei de forță de muncă;
d) menținerea la același nivel al cererii de forță de muncă.
34. Precizați care d in afirmațiile de mai jos este corectă:
a) creșterea economică reprezintă sporirea volumului produsului intern brut pe locuitor, într -o
perioadă determinată de timp, de regulă un an;
b) creșterea economică reprezintă creșterea volumului producției anuale;
c) crește rea economică reprezintă sporirea volumului produsului intern brut sau produsului
național brut;
d) creșterea economică reprezintă creșterea volumului producției, a mărimii veniturilor și a
proporțiilor consumului.
25
35. La baza desfășurării activității economice, în toate formele sale, se află:
a) obligația prevăzută în actele normative.
b) dorința organică a omului de a munci;
c) plăcerea de a presta un serviciu;
d) interesul de satisfacere a trebuințelor.
36. Produsul național brut exprimă:
a) mărimea netă a valorii adăugate prin producerea bunurilor economice finale de către subiecții
economici autohtoni și străini într -o țară dată și într -o perioadă dată de timp;
b) mărimea valorii adăugate nete a bunurilor și investițiilor finale realizate într -un an de subiec ții
economici care aparțin unei țări, indiferent de locul în care -și desfășoară activitatea;
c) rezultatele activității actorilor economici autohtoni ce -și desfășoară activitatea atât în cadrul
național, cât și în afara acestuia;
d) valoarea totală a bunurilor ș i serviciilor obținute într -o perioadă de timp, de regulă un an.
37. Printre trăsăturile economiei de piață se numără și următoarele:
a) are un caracter închis, entitățile economice nefiind în legături economice, unele cu altele;
b) prețurile, în cea mai mare parte , sunt stabilite în afara pieței;
c) economia de piață este incompatibilă cu o politică conjuncturală aplicată de guvern;
d) se asigură libertatea de decizie și de acțiune a actorilor economici.
38. Precizați care din afirmațiile ce urmează este corectă:
a) timpul este un bun liber;
b) timpul este un bun rar;
c) timpul este un bun economic;
d) timpul este un bun creat de oameni.
39. Precizați care din afirmațiile ce urmează este corectă:
a) trebuințele economice sunt realități eminamente subiective ale oamenilor;
b) trebuințel e economice sunt forme de manifestare a necesităților obiective în universul economico –
social;
c) trebuințele sunt independente la modul absolut unele de altele; între ele nu există nici o legătură;
d) mișcarea trebuințelor este guvernată de întâmplare.
40. Notați care dintre formulările ce urmează este corectă:
a) producția și economia de mărfuri au apărut odată cu societatea omenească;
b) producția și economia de mărfuri au apărut pe o anumită treaptă de dezvoltare a societății
omenești;
c) producția și economia de schimb au apărut odată cu apariția banilor;
d) schimbul de mărfuri a apărut odată cu apariția clasei negustorilor.
41. Costul marginal constă din consumul suplimentar, în expresie valorică, al factorilor de
producție, ocazionat de:
a) creșterea cheltuielilor totale cu factorii de producție;
b) creșterea producției de la o perioadă la alta;
c) creșterea cu o unitate a producției;
d) creșterea costurilor variabile ale producției.
42. Legea generală a cererii exprimă raporturile esențiale ce apar pe o piață liberă:
a) între prețul bunului oferit și cererea pentru acel bun;
b) între cantitatea cerută dintr -un bun și venitul obținut;
c) între cantitatea cerută din bunul A și prețul său, cele două mărimi variind în același sens;
d) între cantitatea cerută dintr -un bun și prețul său, cele două m ărimi variind în sens invers.
26
43. Precizați care din afirmațiile ce urmează este corectă:
a) prețurile monopoliste de vânzare și de cumpărare sunt întotdeauna prețuri foarte mari;
b) prețurile monopoliste se stabilesc în procesul de interacțiune dintre cerere și of ertă pe piața liberă;
c) limita minimă a prețurilor monopoliste o constituie costurile de producție;
d) prețurile monopoliste sunt impuse de monopoluri pe piața imperfectă.
44. Paradoxul sau efectul Veblen constă în:
a) creșterea generală a cererii atunci când pe piață are loc o creștere generală a prețurilor;
b) oferta de mărfuri scade atunci când prețurile mărfurilor cresc;
c) cererea pentru anumite genuri de mărfuri, de regulă mărfuri simbolice, nereproductibile, crește
odată cu creșterea prețurilor;
d) oferta de mărfuri crește atunci când prețurile mărfurilor respective cresc.
45. Care sunt consecințele negative ale șomajului?
a) creșterea venitului național;
b) scăderea populației active;
c) neutilizarea completă a celui mai important factor de producție stimulează;
d) scăderea nivelu lui de trai al persoanelor afectate de șomaj.
46. Precizați care din formulările ce urmează este adevărată:
a) drogurile sunt bunuri economice care satisfac trebuințele economice;
b) drogurile sunt bunuri libere care satisfac trebuințele umane;
c) drogurile sunt lucru ri care satisfac dorințe subiective;
d) consumul de droguri contribuie la dezvoltarea fizică și spirituală a oamenilor.
47. Precizați care dintre formulările ce urmează este corectă:
a) legile economice sunt create de oameni;
b) oamenii pot desfința sau distruge legile economice;
c) oamenii pot să modifice mecanismul de acțiune al legilor economice;
d) legile economice au caracter obiectiv; ele nu pot fi create de oameni, nici distruse și nici
modificate de aceștia.
48. Paradoxul lui Giffen exprimă:
a. scăderea cerer ii și creșterea venitului;
b. creșterea cererii în același timp cu creșterea prețului;
c. creșterea prețului și scăderea cererii;
d. creșterea ofertei și scăderea cererii.
49. Echilibrul producătorului înseamnă:
a) obținerea unui volum dat al producției la cel mai mic nivel al costului;
b) raportul productivităților marginale ale celor doi factori este egal cu raportul invers al prețurilor
lor;
c) obținerea de bunuri în concordanță cu toate dorințele de consum;
d) obținerea de bunuri în concordanță cu nevoia de consum.
50. Notați care dintre formulările ce urmează este corectă:
a) cererea reprezintă cantitatea de mărfuri dorită de consumatori;
b) cererea este cantitatea de mărfuri dorită de cumpărători;
c) într-o formulare restrânsă, cererea este o funcție de preț C=f(p);
d) cererea e ste suma aspirațiilor oamenilor indiferent de vârstă.
27
51. Bunurile economice sunt:
a) bunurile preluate de om direct din natură;
b) o formă concretă a bunurilor, în general;
c) create în activitatea economică și satisfac trebuințe reale;
d) obiectul proprietății private.
52. Precizați care dintre afirmațiile care urmează sunt eronate:
a) cărbunele extras poate fi un bun economic de producție;
b) cărbunele extras este un bun economic;
c) cărbunele neextras face parte din bunurile economice;
d) cărbunele extras este un bun economic care p oate funcționa atât ca bun de producție, cât și ca bun
de consum.
53. Somajul clasic se caracterizează prin:
a) egalizarea ofertei de forță de muncă cu cererea de forță de muncă;
b) excesul de cerere de bunuri de consum;
c) o tendință de creștere a salariilor;
d) depășirea cererii de forță de muncă de către ofertă de forță de muncă.
54. Subocuparea se caracterizează prin:
a) cererea de forță de muncă depășește oferta de forță de muncă;
b) scăderea producției;
c) existența unei cereri de forță de muncă relativ rigide;
d) existența unor persoane care au acceptat o slujbă cu o calificare mai slabă, în comparație cu
calificarea lor.
55. Indicele general al prețurilor măsoară:
a) evoluția prețurilor bunurilor de consum;
b) evoluția prețurilor tuturor bunurilor realizate în economie;
c) evoluția prețurilor bunurilor importate;
d) evoluția prețurilor pe o perioadă mai mare de un an.
28
RĂSPUNSURI
1. c 15. a 29. b 43. d
2. b 16. b 30. d 44. c
3. b 17. c 31. a 45. d
4. b 18. b 32. c 46. c
5. d 19. b 33. b 47. d
6. b 20. d 34. a 48. b
7. b 21. b 35. d 49. a
8. a 22. d 36. c 50. c
9. d 23. b 37. d 51. c
10. b 24. d 38. b 52. c
11. c 25. a 39. b 53. d
12. a 26. a 40. b 54. d
13. c 27. c 41. c 55. b
14. a 28. a 42. d
29
B I B L I O G R A F I E
1. Blanchard Oliver, Macroeconomics , Pearson Prentice -Hall, Upper Saddle River, NJ, 2006.
2. Bodea Gabriela; Ban Irina, Economica , Editura Risoprint, Cluj -Napoca, 2010.
3. Ciobanu Gheorghe (coordonator), Microeconomie , Editura Risoprint, Cluj -Napoca, 2008.
4. Ciobanu Gheorghe (coordonator), Microeconomie, Universitatea “Babeș -Bolyai”, Facultatea de
Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, Catedra de Economie Politică, Editura Risoprint, Cluj –
Napoca, 2010.
5. Ciobanu Gheorghe (coordonator), Macroeconomie , Universitatea “Babeș -Bolyai”, Facultatea de
Știin țe Economice și Gestiunea Afacerilor, Catedra de Economie Politică, Editura Risoprint, Cluj –
Napoca, 2011.
6. Ciucur D., Gavrilă I., Popescu C., Economie politică , manual universitar, Ediția a II -a, Editura
Econopmică, București, 2001.
7. Dornbusch R., Fi scher S., Startz R., Macroeconomie , Editura Economică, București, 2007.
8. Ghișoiu Magdalena (coordonator), Micro&Macroeconomie. Lucrări practice , Ediția a IV -a revizuită,
Editura Risoprint, Cluj -Napoca, 2010
9. Krugman Paul R., Wells Robin, Macroeconomi cs, Worth, New -York, 2006.
10. Negucioiu Aurel (coordonator), Economie politică. Syllabus, vol. I, Editura Argonaut, Cluj -Napoca,
2003.
Nicoară Mihaela, Economie , Editura Risoprint, Cluj -Napoca, 2013.
11. Nicoară Mihaela, Economie I – manual de studiu individual pentru IFR , Litografia Facultății, Cluj –
Napoca, 201 8.
12. Nicoară Mihaela, Economie II – manual de studiu individual pentru IFR , Litografia Facultății, Cluj –
Napoca, 201 8.
13. Popescu C., Gavrilă I., Ciucur D., Popescu H.Gh., Teorie econ omică generală , volumul II,
“Macroeconomie”, ediția a II -a, Editura ASE, București, 2008.
14. Popescu H. Gh., Ciurlău C.F., Macroeconomie, Editura Economică, București, 2012.
15. Stiglitz Joseph E., Globalizare, speranțe și deziluzii , Editura Economică, 2005.
30 MANAGEMENT
Autori: Conf. univ. dr. Adam FLEȘERIU
TEMATICA, TESTE DE VERIFICARE ȘI BIBLIOGRAFIA
TEMATICA DISCIPLINEI
Definirea, obiectul și evoluția managementului. Funcțiile managementului. Abordarea
sistemică a unității economice. Organizarea proc esuală a unității economice. Organizarea
structurală a unității economice. Sistemul informațional în procesul de conducere. Comunicarea în
sistemele socio -economice. Decizia economică și procesul decizional. Modelarea deciziilor
manageriale. Conducătorul î n procesul conducerii moderne. Gestionarea și programarea timpului
de muncă al managerilor. Creativitatea și inovarea în activitatea de management. Metode generale
de management. Metode și tehnici specifice de management.
Introducere în managementul resurs elor umane . Eficiența managementului resurselor
umane. Timpul și gestiunea timpului de muncă. Grupurile de muncă, diviziunea și cooperarea în
muncă. Analiza posturilor. Planificarea resurselor umane. Recrutarea resurselor umane. Selecția
resurselor umane. Încadrarea în muncă a resurselor umane. Orientarea și formarea profesională a
resurselor umane. Evaluarea performanțelor profesionale. Noțiuni privind s alarizarea resurselor
umane. Formele de salarizare. Motivarea resurselor umane.
TESTE DE VERIFICARE
1. Managementul este definit "ansamblul disciplinelor, metodelor, tehnicilor care
înglobează sarcinile conducerii, gestiunii, organizării și administrării unităților economice" de:
a) Henri Fayol;
b) Klein Jaques;
c) Peter Drucker ;
d) Frederick Taylor .
2. Care dintr e afirmațiile prezentate mai jos caracterizează managementul ca știință?
a) se bazea ză pe intuiție și talent ;
b) aplicarea principiului "văzând și făcând" ;
c) orientarea spre acțiune, creativitate și adaptabilitate ;
d) folosirea în mod exclusiv a experienței .
3. Menț ionați care afirmație aparține teoriei Y?
a) ființa umană medie este inevitabil predispusă la delăsare în muncă ;
b) majoritatea oamenilor trebuie constrânși și controlați pentru a -i determina să depună efort
corespunzător îndeplinirii obiectivelor organizației ;
c) ființa umană medie preferă să fie condusă și să fie liniștită ;
d) ființa umană învață în condiții normale să își asume răspunderi din proprie inițiativă .
31 4. Procesele prin care o parte a forței de muncă acționează asupra celeilalte părți, în scopul
direcțion ării spre un obiectiv comun sunt:
a) procese de execuție ;
b) procese de muncă ;
c) procese de management ;
d) toate cele de mai sus .
5. Ansamblul proceselor de muncă cu ajutorul cărora se stabilesc principalele obiective ale
unității economice, precum și resursele și m ijloacele necesare realizări lor, reprezintă:
a) funcția de previziune;
b) funcția de organizare;
c) funcția de coordonare;
d) funcția de con trol.
6. _____________ constă în ansamblul proceselor de muncă, prin care se armonizează și
sincronizează deciziile și acțiuni le personalului unității economice și ale subunităților sale, în scopul
atingerii obiectivelor fixate .
a) funcția de coordonare;
b) funcția de control ;
c) funcția de comandă;
d) funcția de organizare .
7. Care dintre afirmațiile următoare nu constituie o trăsătură de bază a controlului?
a) are un caracter preventiv;
b) trebuie realizat cu tact și măsură;
c) trebuie să fie eficient;
d) trebuie să fie planificat din timp.
8. Corelațiile dintre timpul (T) afectat funcțiilor managementului, trebuie să fie:
a) T previziune + T control > T organizare + T comandă + T coordonare;
b) T previziune + T organizare > T comandă + T coordonare + T control;
c) T coordonare + T comandă > T previziune + T control + T organizare;
d) T comandă + T coordonare + T control > T previziune + T organizare.
9. Care di ntre combinațiile următoare prezintă cel mai corect trăsăturile unității economice
abordată ca sistem ?
a) sistem complex + sistem închis + sistem comercial + sistem autoreglabil;
b) sistem complex + sistem autoreglabil + sistem dinamic + sistem socio -economic;
c) sistem închis + sistem dinamic + sistem intern + sistem tehnico -material;
d) toate combinațiile de mai sus.
10. Menționați care dintre combinațiile următoare exprimă cel mai corect factorii de mediu
care influențează activitatea unității economice ?
a) factorii e conomici + factorii politici + factorii demografici + factorii naturali;
b) factorii interni + factorii endogeni + factorii de organizare + factorii politici;
c) factorii externi + factorii de marketing + factorii naturali + factorii economici;
d) factorii interni + factorii demografici + factorii externi + factorii naturali.
32 11. ________________ reprezintă ansamblul sarcinilor identice necesare pentru realizarea
unui obiectiv specific dintr -o activitate.
a) funcțiunea;
b) sarcina;
c) activitatea;
d) atribuția.
12. Funcțiunile în cadrul unității economice sunt:
a) comercială + vânzare + resurse umane + financia ră + economică;
b) comercială + organizare + comandă + resurse umane + cercetare -dezvoltare;
c) comercială + cercetare -dezvoltare + producție + financiar -contabilă + resurse umane;
d) comercială + marketing + financiar -contabilă + cercetare -dezvoltare + economică.
13. _______________ reprezintă grupuri coerente de persoane, unite sub o autoritate unică
pentru a efectua în mod permanent sarcini precise de muncă.
a) norma de conducere ;
b) compartimentele ;
c) nivelul ierarhic ;
d) funcția .
14. "Triunghiul de aur" al organizării presupune corelarea judicioasă a:
a) obiectivelor individuale + sarcinilor + competențelor;
b) atribuțiilor + compartimentelor + normelor de conducere;
c) sarcinilor + competențelor + responsabilităților;
d) sarcinilor + atribuțiilor + obiectivelor individuale.
15. Printre afirmațiile care caracterizează structura iererhică a unei unități economice s -a
strecurat o afirmație care caracterizează structura funcțională. Care este această afirmație?
a) se folosește la unități mici, cu un nivel redus al complexității activit ății;
b) șeful este, de regulă, pe nivelul ierarhic imediat superior ;
c) un subordonat primește dispoziții de la un singur conducător în fața căruia răspunde;
d) fiecare executant primește ordine de la mai mulți conducători în fața cărora răspunde în mod
egal.
16. Care dintre combinațiile următoare exprimă cel mai corect clasificarea circuitelor
informaționale după sfera de cuprindere ?
a) interne + cu emițător exterior + cu receptor exterior ;
b) interne + verticale + oblice ;
c) cu emițător exterior + verticale + orizontale ;
d) toate combinațiile de mai sus .
17. Care dintre combinațiile următoare exprimă cel mai corect funcțiile sistemului
informațional?
a) funcția decizională + funcția operațională + funcția documentară;
b) funcția internă + funcția economică + funcția managerială;
c) funcția externă + functia internă + funcția documentară;
d) toate funcțiile de mai sus.
33 18. Menționați care dintre afirmațiile următoare nu reprezină un avantaj al comunicării
verbale:
a) contact direct, personalizat;
b) flexibilitatea adaptării la receptori;
c) este instantanee, rapidă, simplă, spontană;
d) implică prezența fizică a partenerilor.
19. În procesul de comunicare există mai multe obstacole. Care dintre afirmațiile următoare
nu constituie un obstacol generat de conducători?
a) insuficienta pregătire și docu mentare în domeniu;
b) lipsa de obișnuință și experiență în comunicare;
c) tendința de a transforma dialogul în monolog;
d) folosirea unui limbaj inadecvat pentru parteneri.
20. Care dintre afirmațiile următoare nu reprezintă o cerință care privește decizia
econo mică?
a) să fie fundamentată științific;
b) să fie precisă;
c) să fie luată operativ;
d) să fie planificată.
21. ________________ sunt acele decizii luate când procesul decizional se desfășoară sub
influența unor stări obiective, stări ale naturii, iar consecințele corespunzătoare criteriilor după
care se judecă variantele au anumite probabilități de realizare, cunoscute parțial sau prin date
statistice.
a) decizii în condiții de certitudine;
b) decizii în condiții de risc;
c) decizii de grup;
d) deciz ii în condiții de incertitu dine.
22. Care dintre metodele următoare nu sunt utilizate pentru determinarea utilităților, în
cazul deciziilor luate în condiții de certitudine?
a) metoda criteriului E;
b) metoda criteriului K;
c) metoda aditivă;
d) metoda speranței matematice.
23. Care dintre metodele următoare nu se utilizează în practica deciziilor de grup?
a) metoda Electre;
b) metoda compunerii preferințelor;
c) metoda însumării utilităților;
d) metoda Deutch -Martin.
24. Menționați care dintre combinațiile următoare exprimă cel mai corect tipurile de
conducători în funcție de personalitatea acestora:
a) extravertiți + introvertiți + stabili + instabili;
b) extravertiți + colerici + flegmatici + stabili;
c) extravertiți + introvertiți + melancolici + instabili;
d) toate combinațiile de mai sus.
34 25. Stilul de con ducere adecvat cazurilor în care atât conducătorii cât și subalternii sunt
conștiincioși, cu competență ridicată și își cunosc bine obligațiile care decurg din specificul muncii
fiecăruia, este:
a) stilul democratic;
b) stilul permisiv;
c) stilul autoritar;
d) toate s tilurile prezentate mai sus.
26. Care dintre combinațiile următoare exprimă cel mai corect metodele și tehnicile de
producere și stimulare a creativității?
a) cutia cu idei + metoda Brainstorming + metoda Sinectica + metoda Frisco;
b) metoda Delbecq + ședința + tabloul de bord + metoda Philips 6 -6;
c) metoda Sinectica + ședința + managementul participativ + metoda delegării;
d) cutia cu idei + tabloul de bord + metoda diagnosticării + metoda Philips 6 -6.
27. ______________________ constă în exercitarea proceselor ș i metodelor de management
prin implicarea unui grup de manageri și executanți, sub formă consultativă, care să conducă la
rezolvarea celor mai complexe probleme ale unității economice.
a) managementul prin excepție;
b) managementul prin bugete;
c) managementul part icipativ;
d) managementul prin produse sau servicii.
28. Nu este o metodă specifică de management:
a) metoda delegării de autoritate;
b) metoda Brainstorming;
c) metoda diagnosticării;
d) tabloul de bord.
29. Precizați care dintre combinațiile următoare prezintă cel mai corect factorii interni
organizației care acționează asupra managementului resurselor umane.
a) situația financiară a organizației + condițiile economice + tehnica utilizată;
b) cultura organizați onală + climatul organizațional + dinamica tehnologiei;
c) sindicatele + mărimea organizației + climatul organizațional;
d) legislația + piața forței de muncă + sindicatele.
30. În tre indicatorii de eficiență ai managementului resurselor umane care exprimă grad ul
de realizare a obiectivelor de ordin economic s -a strecurat și un indicator care exprimă gradul de
realizare a obiectivelor de ordin uman. Care este acest indicator?
a) rata absenteismului și costurile determinate de acesta;
b) rata fluctuației resurselor uma ne și costul determinat de fluctuație;
c) sumele alocate pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă;
d) productivitatea muncii.
31. Precizați care dintre combinațiile următoare prezintă cel mai corect indicatorii utilizați
pentru analiza corelațiilor globale:
a) producția + numărul de angajați + productivitatea muncii;
b) producția + numărul de angajați + fondul de salarii;
c) salariul mediu + numărul de angajați + productivitatea muncii;
d) toate combinațiile de mai sus.
35 32. Precizați care dintre combinațiile următoare pr ezintă cel mai corect indicatorii utilizați
pentru analiza corelațiilor specifice:
a) salariul mediu + rata absenteismului + productivitatea muncii + producția;
b) salariul mediu + fondul de salarii + numărul de angajați + productivitatea muncii;
c) numărul de anga jați + rata fluctuației + rata absenteismului + fondul de salarii;
d) fondul de salarii + rata absenteismului + productivitatea muncii + producția.
33. ______________________ este timpul în cadrul căruia executantul efectuează lucrările
necesare realizării u nei sarcini de muncă .
a) timpul operativ;
b) timpul productiv;
c) timpul de deservire a locului de muncă ;
d) timpul de muncă.
34. Care dintre combinațiile următoare prezintă structura timpului de muncă nenormat?
a) timpul de muncă neproductivă + timpul de întreruperi ne reglementate ;
b) timpul operativ + timpul de întreruperi reglementate ;
c) timpul operativ + timpul de întreruperi nereglementate ;
d) timpul de muncă neproductivă + timpul de pregătire și încheiere .
35. Pentru organizarea memoriei managerii pot utiliza mai multe m ijloace. Care dintre
combinațiile următoare prezintă cel mai corect mijloacele pentru organizarea memoriei?
a) agenda de lucru + dosarul pentru probleme + programul de activitate;
b) graficul de muncă + agenda de lucru + tabloul de bord;
c) dosarul pentru probleme + graficul de muncă + delegarea de autoritate;
d) programul de activitate + tabloul de bord + agenda de lucru.
36. Între avantajele delegării de autoritate subalternilor s -a strecurat și o afirmație
neadevărată. Care este aceasta?
a) obținerea de venituri supl imentare ;
b) elimină paralelismele;
c) creează premisele pregătirii pentru noi manageri;
d) elimină supraîncărcarea.
37. Care dintre afirmațiile următoare nu constituie o caracteristică a grupurilor de muncă
formale ?
a) au scop lucrativ ;
b) sunt constituite dintr -un nu măr variabil de membrii ;
c) se opun modificărilor din structurile oficiale ;
d) informațiile circulă pe canale oficiale cu anumite dificultăți .
38. Precizați care dintre combinațiile următoare exprimă cel mai corect limitele diviziunii
muncii în organizație:
a) limita economică + limita tehnologică + limita fiziologică + limita psihosocială;
b) limita economică + limita tehnologică + limita organizatorică + limita psihosocială;
c) limita economică + limita organizatorică + limita fiziologică;
d) toate combinațiile de mai sus .
36 39. Precizați care dintre combinațiile următoare exprimă cel mai corect limitele cooperării
în muncă în organizație:
a) limita economică + limita fiziologică;
b) limita organizatorică + limita psihosocială;
c) limita organizatorică + limita economică;
d) limita teh nologică + limita psihosocială.
40. Menționați care dintre combinațiile de mai jos reflectă cel mai corect metodele de
analiză a posturilor.
a) metodele sau estimările manageriale + interviul + metoda Delfhi;
b) interviul + metodele matematice + observarea;
c) chestionarul pentru analiza postului + observarea + metoda Delphi;
d) observarea + fotografierea + chestionarul pentru analiza postului.
41. ______________________ se concentrează pe ce este postul, pe sarcinile și
responsabilitățile acestuia, condițiile genera le de muncă și au ca rezultat descrierea postului.
a) analize le axate asupra p ersoanei;
b) analize strategice;
c) analize combinate;
d) analize axate asupra p ostului .
42. Care dintre afirmațiile următoare nu reprezintă o etapă a planificării resurselor
umane?
a) previzi unea cererii de resurse umane;
b) previziunea ofertei de resurse umane;
c) elaborarea planurilor de acțiune;
d) căutarea și atragerea candidaților.
43. Care dintre combinațiile următoare exprimă cel mai corect tehnicile de determinare a
necesarului de personal de administrație?
a) tehnica ponderilor + tehnica statelor de funcții și personal;
b) tehnica ponderilor + teoria firelor de așteptare;
c) calculul matriceal + teoria firelor de așteptare;
d) tehnica ponderilor + calculul matriceal.
44. Pre cizați care dintre afirmațiile următoare constituie un dezavantaj al recrutării
interne ?
a) atragerea candidaților este mai ușoară și cu costuri mai mici ;
b) scad motivele de părăsire a organizației de către angajații competenți ;
c) favorizează inerția în fața schimbării sau a ideilor noi ;
d) crește motivația angajaților în vederea viitoarelor promovări .
45. Printre etapele procesului de selecție al resurselor umane s -a strecurat și o afirmație
care nu reprezintă o etapă. Care este aceasta?
a) întocmirea unui curriculum vitae;
b) stabilirea criteriilor folosite la selecția candidaților;
c) completarea formularului de angajare;
d) examenul medical;
37 46. ______________________ folosește întrebări generale, neplanificate dar care să -l
determine pe candidat să vorbească despre el.
a) interviu l structurat;
b) interviu l semistructurat ;
c) interviul nestructurat;
d) interviu l sub presiune.
47. Primirea noului angajat la nivelul compartimentului (birou, serviciu, departament,
secție etc.), nu urmărește:
a) prezentarea superiorului direct și a colegilor;
b) natura și cultura organizație i;
c) vizitarea spațiilor anexe;
d) prezentarea locului și a condițiilor de lucru.
48. Care dintre afirmațiile următoare nu exprimă rolul mentorului în coordonarea noului
angajat?
a) familiarizarea noului angajat cu mediul de lucru;
b) sprijinirea noului angajat în r ezolvarea unor probleme;
c) formarea unei atitudini pozitive a noului angajat față de managementul organizației;
d) aplanarea unor eventuale neînțelegeri pe care noul angajat le -ar putea provoca.
49. Orientarea profesională presupune:
a) cunoașterea individului și a aptitudinilor sale;
b) cunoașterea conținutului și exigențelor diferitelor profesiuni;
c) cunoașterea cererii de forță de muncă;
d) toate afirmațiile menționate mai sus.
50. Formarea profesională a salariaților nu are ca obiectiv:
a) obținerea unei calificări prof esionale;
b) obținerea unor recompense mai mari;
c) prevenirea riscului șomajului;
d) dobândirea unor cunoștințe avansate.
51. Din punctul de vedere al angajaților, cunoașterea performanțelor profesionale nu
înseamnă:
a) o înțelegere corectă a modului în care își înd eplinesc sarcinile de muncă;
b) cum pot să -și dezvolte cariera profesională;
c) inițierea unor cursuri de pregătire și formare profesională;
d) ce așteaptă de la ei organizația.
52. ______________________ se stabilesc/ se stabilește pentru fiecare salariat în rapor t cu
calificarea, complexitatea lucrărilor executate, pregătirea și competența profesională.
a) sporurile;
b) salariul de bază;
c) indemnizațiile;
d) alte adaosuri.
38 53. C are dintre afirmațiile următoare nu constituie un avantaj al salarizării în regie sau
după timp ?
a) este ușor de înțeles și aplicat ;
b) stimulează flexibilitatea muncii ;
c) solicită o supraveghere mai atentă a salariaților ;
d) stimulează colaborarea între angajați .
54. Care sunt elementele de calcul ale salariului în acord sau pe bucată ?
a) timpul efectiv lucrat + tariful de acord pe bucată ;
b) producția efectiv realizată + tariful de acord pe bucată ;
c) salariul de bază orar + timpul efectiv lucrat ;
d) salariul de bază orar + producția efectiv realizată.
55. Precizați care dintre combinațiile următoare exprimă cel mai corect rolurile motivării?
a) rolul individual + rolul economic + rolul managerial + rolul social ;
b) rolul individual + rolul intrinsec + rolul managerial + rolul social ;
c) rolul organizațional + rolul moral + rolul extrinsec + rolul social ;
d) toate combinațiile de mai sus .
39
RĂSPUNSURI
1. b 15. d 29. c 43. a
2. c 16. a 30. c 44. c
3. d 17. a 31. a 45. b
4. c 18. d 32. b 46. c
5. a 19. b 33. b 47. b
6. a 20. d 34. a 48. c
7. d 21. b 35. a 49. d
8. b 22. d 36. a 50. b
9. b 23. a 37. c 51. c
10. a 24. a 38. a 52. b
11. d 25. b 39. c 53. c
12. c 26. a 40. d 54. b
13. b 27. c 41. d 55. a
14. c 28. b 42. d –
40
BIBLIOGRAFIE
1. Fleșeriu, A. Managementul resurselor umane. Suport de curs, Ediția a II -a, completată și
actualizată, UCDC -Facultatea de Științe Economice, Cluj -Napoca, 2015
2. Fleșeriu, A., Managementul resurselor umane. Suport de curs pentru învățământul cu
frecvență redusă , Ediția a II -a, UCDC -Facultatea de Științe Economice, Cluj -Napoca, 2016
3. Rus, D., Management. Suport de curs pentru învățământul cu frecvență redusă , UCDC –
Facultatea de Științe Economice, Cluj -Napoca, 2016
4. Rus, D., Fleșeriu, A., Management. Manual universitar , UCDC -Facultatea de Științe
Economice, Cluj -Napoca, 201 9
41
ANALIZĂ ECONOMICO -FINANCIARĂ
Autor: Conf.univ.dr. Florea Cristina
TEMATICA DISCIPLINEI
Bazele teoretico -metodologice ale analizei economico -financiare: conținutul procesului de
analiză economico -financiară; studiul factorilor care explică rezultatele activității; metode,
procedee și tehnici ale analizei economico -financia re.
Analiza activelor imobilizate : evaluarea imobilizărilor; eficiența utilizării activelor
imobilizate; anal iza factorială a activelor imobilizate.
Analiza activelor circulante : eva luarea activelor circulante; analiza factorială a stocurilor;
eficiența utilizării stocurilor; rotația activelor circulante.
Analiza potențialului uman : dinamica și structura personalului; circulația și fluctuația forței
de muncă; utilizarea timpului de m uncă; productivitatea muncii.
Analiza cheltuielilor firmei : definirea cheltuielilor; tipologia cheltuielilor; analiza factorială a
cheltuielilor; analiza eficienței cheltuielilor.
Analiza pe baza contului de profit și pierdere și a soldurilor intermediar e de gestiune: analiza
marje i comerciale; analiza cifrei de afaceri; dinamica și structura cifrei de afaceri; pragul de
rentabilitate cantitativ și valoric; marja de siguranță; coeficientul de siguranță dinamic; factorul de
acop erire; producția exercițiulu i; excedentul (insuficența) brut(ă) de exploatare; analiza valorii
adăugate; analiza factorială a rezultatelor activității; analiza capacității de autofinanțare.
Analiza pe baza ratelor de rentabilitate.
Analiza financiară pe b ază de bilanț.
TESTE DE VE RIFICARE
1. Nu reprezintă o m etodă/metode de analiză calitativă:
a) modelarea;
b) descompunerea pe fracții;
c) metodele de analiză factorială;
d) metodele de stabilire a factorilor și a cauzelor care influențează un fenomen, a
relațiilor de intercondiționare dintr e fenomen și factori.
2. Factorii de influență asupra fenomenelor economico – financiare pot fi definiți ca
fiind:
a) elemente care determină apariția unui proces;
b) condiții care determină apar iția unei acțiuni;
c) elemente care influențează activitatea economic o-financiară;
d) elemente care determină apariția unui fenomen, proces sau a unei acțiuni.
42
3. Pentru un model complex se pot aplica următoarele procedee:
a) teoretico -matematic, al indicilor, al substituirilor în lanț;
b) al determinării izolate a influenței fact orilor, aplicativ -economic, o combinație de
procedee (pentru analiza factorială în mărimi relative);
c) al indicilor și al substituirilor în lanț;
d) balanțier.
4. Se cunoaște modelul de analiză a cifrei de afaceri (CA):
waN CA=
,
unde:
– N- numărul mediu de personal;
– wa- produc tivitatea medie anuală.
Procedeele de analiză care pot fi aplicate sunt:
a) al determinării izolate a influenței factorilor, al substituirilor în lanț, al coeficienților
de repartiție, al indicilor, procedeul algebric, pro cedeul grafic;
b) teoretico -matematic, a l indicilor, procedeul algebric;
c) al substituirilor în lanț, al coeficienților de repartiție, al indicilor;
d) al substituirilor în lanț și al indicilor.
5. Analiza utilizării extensive a mijloacelor fixe se referă la:
a) analiza timpului de lucru al muncitorilor direct productivi;
b) analiza timpului de lucru al utilajelor;
c) eficiența utilizării mijloacelor fixe;
d) reducerea pierderilor te hnologice.
6. Indicele valorii medii a activelor imobilizate = 90 . Indicel e activelor
imobilizate la 1000 lei cifră de afaceri = 225 .
Aceasta semnifică:
a) creșterea cifrei de afaceri cu 40 ;
b) creșterea profitului cu 40 ;
c) reducerea eficienței activ elor imobilizate;
d) reducerea cifrei de afaceri la 40 .
7. Coeficientul de uzură a mijloacelor fixe se calculează ca:
a) raport între valoarea mijloacelor fixe active și valoarea totală a mijloacelor fixe;
b) raport între valoarea amortizării mijloacelor fixe și valoarea de inventar a acestora;
c) raport între valoarea amortizarii mijloacelor fixe și investițiile puse în funcțiune;
d) raport între v aloarea mijloacelor fixe active și valoarea medie a acestora.
8. Coeficientul imobilizărilor corporale active (a compoziției tehnologice a
capitalului):
a) exprimă starea corespunzătoare a activelor imobilizate;
b) are rolul de a orienta efortul investițional al firmei către categoriile de imobilizări
corpo rale care participă nemijlocit la obținerea de produse, lucrări sau servicii;
c) arată o înrăutăți re a compoziției tehnologice a capitalului;
d) arată locul activelor corporale în total imobilizări.
43
9. În anul de bază, valoarea stocului final a fost de 100.000 u.m. Indicele stocului
inițial = 90 . Indicele vânzărilor = 75 . Indicele aprovizionărilor = 7 0.
În aceste condiții, indicele stocului final va fi de:
a) 130;
b) 125;
c) nu se poate determina;
d) 135.
10. Creșterea activelor circulante cu 11 și a celor imobilizate cu 7 în condițiile
în care indicele cifrei de afaceri este 109 , semnifică:
a) accelerar ea vitezei de rotație a activelor imobilizate și a activelor circulante;
b) încetinirea vitezei de rotație a activelor circulante;
c) încetinirea vitezei de rotație a activelor imobilizate;
d) încetinirea vitezei de rotație a activelor în ritmuri diferi te.
11. Veniturile din exploatare au crescut cu 15 , numărul de personal s -a redus cu
10, iar cheltuielile cu salariile au crescut cu 17 . Semnificații:
a) s-a redus productivitatea muncii și cheltuielile cu salariile la 1 leu venituri;
b) s-a redus pr oductivitatea muncii și cheltuielile medii cu personalul;
c) a crescut productivitatea muncii, cheltuielile medii cu salariile și cheltuielile cu
personalul la 1 leu venituri din exploatare;
d) a crescut productivitatea muncii și s -au diminuat cheltuieli le medii cu salariile.
12. Dacă indicele cifrei de afaceri = 130 și indicele stocului mediu = 65 , rezultă:
a) încetinirea vitezei de rotație cu 50 rota ții pe an;
b) accelerarea vitezei de rotație cu 200 ;
c) încetinirea vitezei de rotație cu 50 zile;
d) modificare a numărului de rotații pe an la 200 .
13. Gradul de valorificare a materiilor prime și materialelor exprimă:
a) eficiența utilizării materiilor prime și a materialelor;
b) gradul de înzestrare tehnică;
c) viteza de rotație a materiilor prime și materialelor;
d) măsur a în care se diminuează cheltuielile cu materiile prime și materialele.
14.Știind că indicele gradului de înzestrare tehnică e ste de 200%, iar cel al
productivității muncii se ridică la 150%, este incorectă următoarea afirmație:
a) activele imobilzate s -au dublat ca volum;
b) modificarea numărului de salariați este favorabilă gradului de înzestrare tehn ică și
nefavorabilă eficienței utilizării forței de muncă;
c) cifra de afaceri a crescut cu 50%;
d) indicele activelor imobilizate este 200%.
44
15. Factorii de influență asupra eficiențe i mijloacelor fixe determinată în raport de
producția f abricat ă și valoarea adăugată medie sunt, în ordinea de analiză:
a) producția fabricată și valoarea mijloacelor fixe ;
b) producția fabricată, valoarea adăugată medie și valoarea mijloacelor fixe;
c) producția fabr icată la un leu mijloace fixe și valoarea adăugată medie;
d) valoarea adăugată la un leu producție fabricată și producția fabricată la un leu
mijloace fixe.
16. Dacă i ndicele cheltuielilor medii cu salariile este mai mic decât al
prod uctivității muncii, rezultă:
a) utilizarea necorespunzătoare a timpului de muncă;
b) creșterea cheltuielilor de exploatare pe seama salariilor;
c) ineficiența utilizării forței de mun că;
d) sporirea eficienței utilizării factorului muncă.
17. Dac ă indicele cifrei de afaceri
100, iar indicele stocului mediu 100,
rezultă:
a) creșterea numărului de rotații pe an efectuate de stocuri, majorarea eficienței utiliză rii
stocurilor și diminuarea necesarului relativ de stocuri pentru realizarea cifrei de
afaceri;
b) creșterea numărului de zile pentru o rotație a stocurilor;
c) diminuarea eficienței utilizării stocurilor și a numărului de zile pentru o rotație
înregistrată de stocuri;
d) reducerea consumurilor materiale.
18. Gradul de utilizare a fondului de timp de lucru poate fi mai mare de 100
dacă:
a) are loc o reducere a numărului de angajați;
b) crește vechimea salariaților in aceeași meserie/profesie;
c) se lucrează î n afara progr amului normal de muncă;
d)s e realizează noi investiții
19. Încetinirea vitezei de rotație a activelor circulante înseamnă:
a) diminuarea consumului specific de active circulante;
b) scăderea cifrei de afaceri în raport cu volumul activelor circula nte și crește rea
necesarului relativ de active circulante;
c) creșterea eficienței activelor circulante;
d) reducerea eficienței stocurilor.
45
20. Dacă indicele cifrei de afaceri este 93, indicele numărului de personal este
81, atunci:
a) productivitatea munc ii crește pe seama modificării ci frei de afaceri;
b) productivitatea muncii scade, fiind influențată în acest sens atât de cifra de afaceri,
cât și de numărul de personal;
c) productivitatea muncii scade pe seama scăderii cifrei de afaceri;
d) sporul d e productivitate este determinat d e reducerea accelerată a numărului de
personal față de reducerea cifrei de afaceri.
21. Indicele cifrei de afaceri este 110 , al productivității anuale este 112 , iar al
productivității zilnice este 111 . Aceasta semnifi că:
a) creșterea numărului de personal și a zilelor lucrate de o persoană;
b) creșterea numă rului mediu de zile lucrate și reducerea numărului de personal;
c) reducerea numărului de angajați și a zilelor lucrate de o persoană;
d) creșterea numărului de angajați.
22. Dacă indicele cifrei de afaceri este mai mare decât 100, indicele numărului d e
personal este mai mic decât 100 și modificarea relativă a cifrei de afaceri este egală cu cea a
numărului de personal, dar în sens contrar (i CA 100, i N 100, CA = – N), atunci:
a) sporul de productivitate este determinat de influența celor 2 factori în aceeași
măsură;
b) sporul de productivitate este determinat de influența cifrei de afaceri;
c) sporul de productivitate este determinat de influența numărului de per sonal;
d) sporul de productivitate este determinat de influența celor 2 factori.
23. Dacă productivitatea muncii pe muncitor a scăzut la 80 , iar indicele numărului
de muncitori este de 120 , producția obținută a :
a) crescut la 4 ;
b) crescut cu 4 ;
c) scăzut cu 4 ;
d) scăzut cu 96 .
24. Cheltuielile cu dobânzile depind de:
a) volumul creditului ș i rata inflației;
b) volumul creditului și rata dobânzii;
c) volumul creditului, rata dobânzii, perioada de creditare;
d) creditul comercial, rata dobânzii, perioada de creditare.
25. Analizând cheltuielile aferente veniturilor, s -a determinat o influență a
struct urii veniturilor de + 100 lei la 1000 lei și a cheltuielilor la 1000 lei venituri pe tipuri de
activități de + 150 lei la 1000 lei. Aceasta semnifică:
a) creșterea cheltuielilor af erente veniturilor cu 100‰ ;
b) diminuarea cheltuielilor aferente veniturilor cu 15 0‰;
c) înregistrarea de profit din activitatea firmei;
d) creșterea cheltuielilor aferente veniturilor cu 250‰.
46
26. Pentru a se fabrica un lot de produse finite s -au folosit 500 m.c. materii prime
achiziționate cu 1.000 lei/m.c.. Nivelul previzionat al acestor a a fost de 450 m.c., la prețul
de 900 lei/m.c.. Modelul de analiză a cheltuielilor cu materiile prime este: C mp = q
a,
unde: – q = cantitatea de materii prime consumată;
– a = prețul de aprovizionare unitar.
Pe baza procedeului sub stituirilor în lanț, rezultă o modificare a cheltuielilor cu +
95.000 lei, care se explică prin influența:
a) cantității consumate cu +50.000 lei și a prețului de aprovizionare cu +44.000 lei;
b) cantității consumate cu +45.000 lei, a prețului de aprovizionare cu +50.000 lei;
c) cantității aprovizionate cu +11,11 și a prețului de aprovizionare cu +12,35 ;
d) cantității achiziționate și consumate cu +10 și a prețului de aprovizionare cu
+13,46.
27. Modelul de analiză a eficienței cheltuielilor cu dobânzile banca re este:
a)
Tdk V 10
Vdk 101000/Dz
k== ;
b)
T 10dk V
V 10dk1000/Dz
k == ;
c)
Tdk V
Vdk1000/Dz
k== ;
d)
Tdk V
Vdk1000/Dk
z== .
unde: – D/1000 = dobânzi l a 1000 lei cifră de afaceri;
– k = cota de finanțare a activelor circulante din credite bancare;
– d = rata medie a dobânzii;
– Vz = viteza de rotație în zile a activelor circulante;
– T = numărul de zile din an.
28. Eficiența cheltuielilor fixe depinde de suma cheltuielilor variabile, stabilită prin
modelul:
a)
1000VCV
1−Δ ;
b)
1000VCV
1Δ ;
c)
1000VR CV
00 0+ ;
d)
1000VR CV1000
10 0+− , unde:
– CV – cheltuieli variabile totale;
– R – rezultatul activității;
– V – veniturile totale.
47
29. Cum se apreciază situația unei firme la care în anul precedent cheltuielile cu
salariile au fost de 100.000 lei, i ar în anul curent acestea au crescut cu 20, în timp ce
producția a crescut cu 17?
a) se realizează o economie relativă de 3.000 lei;
b) se realizea ză o economie relativă de –3.000 lei;
c) se realizează o depășire relativă de 3.000 lei;
d) se realizează o depășire relativă de –3.000 lei.
30. Pragul de rentabilitate 0 crește dacă:
a) indicele prețului unitar devansează indicele cheltuielilor variabile unitare ;
b) cheltuielile variabile cresc într -un ritm mai accentuat decât cheltuielile fixe;
c) indicele prețului unitar d evansează indicele cheltuielilor fixe;
d) diferența dintre prețul unitar și cheltuielile variabile se diminuează.
31. La o firmă se cunosc următoare le date referitoare la produsul M:
Nr.
crt. Denumire indicatori N+1 N
1. Preț unitar de vânzare
(u.m./buc. ) 40 38
2. Cheltuieli variabile unitare
(u.m./buc.) 12 10
3. Cheltuieli fixe (u.m.) 168.000 182.000
Influența factorilor a condus la modificare a pragului de rentabilitate estimat cu:
a) 0 buc.;
b) -500 buc.;
c) +500 buc.;
d) nu se poate determina.
32. La o firmă c heltuielile fixe sunt de 100.000 lei și se estimează creșterea lor cu
15. Marja asupra cheltuielilor variabile este de 50 lei/unitate de produs. În aceste
condiții, punctul critic se modifică de la……..la……:
a) 2.300 la 2.000 unități de produs;
b) 2.000 la 1.81 8 unități de produs;
c) 2.000 la 2.300 unități de produs;
d) 2.300 la 1.818 unități de produs.
33. Marja de siguranță (intervalul de siguranță) exprim ă:
a) rentabilitatea afacerii;
b) flexibilitatea afacerii;
c) capacitatea firmei de a rezista concurenței de pe piață;
d) data aproximativă la care se va atinge pragul de rentabilitate.
48
34. Cifra de afaceri este de 50.000 lei, iar cheltuielile aferente se ridică la 4 0.000 lei,
din car e cheltuieli cu personalul 15.000 lei. Dacă cheltuielile cu personalul cresc cu 10
pentru a se realiza același profit, cifra de afaceri trebuie să crească cu:
a) 3,5;
b) 3;
c) 4,5;
d) 5.
35. Dacă în anul precedent cifra de afaceri a fost de 110 .000 lei, iar în a nul curent se
înregistrează 114.700 lei și în condițiile în care rata inflației a fost de 14,7 , dinamica cifrei
de afaceri este următoarea:
a) creștere în prețuri curente și creștere în prețuri comparabile;
b) creștere în prețuri curente de 1, 04 ori, respectiv cu 104,27;
c) creștere în prețuri curente la 104,27 și reducere în prețuri comparabile la 90,9 ;
d) diminuare atât în prețuri curente, cât și în prețuri comparabile.
36. Consecința creșterii mai accentuate a cifrei de afaceri față de produc ția
fabricată este :
a) creșterea profitului;
b) înregistrarea unui credit – clienți mai mare;
c) reducerea stocurilor de bunuri fabricate;
d) creșterea stocurilor de bunuri fabricate.
37. Cheltuielile fixe ale unei firme sunt de 50.000 lei și marja asupra cheltuieli lor
variabile este de 250 lei/buc.. Se estimează diminuarea cheltuielilor fixe cu 10 . Cu cât se
va diminua pragul de rentabilitate?
a) 200 buc.;
b) 180 buc.;
c) 220 buc.;
d) 20 buc..
38. Pe baza indicatorilor:
lei
Nr.
crt. Denumire indicatori – 0 – – 1 –
1. Venituri din exploata re 100.000 110.000
2. Cheltuieli din exploatare 95.000 100.000
Influența veniturilor din exploatare asupra rezultatului exploatării este de:
a) +10,000 lei;
b) -10.000 lei;
c) 5.000 lei;
d) -5.000 lei.
49
39. Pentru a efectua analiza factorială în ca zul indicatorilor de eficiență, se consideră că
indicatorii de efecte sunt:
a) factori calitativi;
b) factori indiferenți;
c) factori cantitativi;
d) factori de structură.
40. Din următoarele date legate de eficiența utilizării activelor circulante, expri mați în
lei:
Indic atori Momentul 0 Momentul 1 Abateri absolute
Cifra de afaceri 10.000 8.000 -2.000
Volumul activelor
circulante 800 1.000 +200
Eficiența utilizării
activelor circulante 12,50 lei/ 1 leu 8 lei/ 1 leu
rezultă că indicatorul analizat
a) a scăzut cu 2000 lei ;
b) s-a diminuat cu 4,5 lei/1 leu;
c) a crescut cu 4,5 lei/1 leu;
d) a crescut cu 200 lei.
41. Raportul
obligatiide conturiloral creditor rulajobligatii mediu sold
.. .. .360 . . semnifică:
a) durata de folosire a surselor atrase;
b) raportul creanțe -datorii;
c) creditul comercial – clienți;
d) pond erea obligațiilor în total capitaluri.
42. Dacă influența prețului de vânzare asupra cifrei de afaceri este de -10 lei, aceasta
semnifică:
a) o situație nefavorabilă pentru firmă, datorată creșterii cheltuielilor totale;
b) o situație favorabilă societății;
c) o îmb unătățire a calității produselor vândute;
d) o situație nefavorabilă pentru firmă, ca urmare a diminuării prețului de vânzare.
43. Dacă rata de rentabilitate economică s -a modificat de la 8% la 9%, este deoarece:
a) Profitul brut a crescut în mai mare măsură d ecât capitalurile firmei;
b) Profitul net a crescut în mai mare măsură decât capitalurile firmei;
c) Profitul brut a scăzut în mai mare măsură decât capitalurile firmei;
d) Profitul din exploatare a crescut în mai mare măsură decât capitalurile firmei.
50
44.Valoarea adăugată este un indicator de:
a) eficiență;
b) structură;
c) rezultate;
d) dimensionare a cheltuielilor.
45. Rezultatul net, ca sold intermediar de gestiune, se determină cu ajutorul modelului:
a) rezultat curent – cheltuieli financiare – impozit ul pe p rofit/venit ;
b) rezultat curent – impozitul pe profit ;
c) rezultat curent – impozitul pe venit ;
d) rezultat curent + venituri financiare – cheltuieli financiare – impozit pe profit /venit .
46. În raport cu rezultatul din exploatare, excedentul brut de expl oatare este egal cu:
a) rezultatul exploatării – alte venituri din exploatare ± ajustari de valoare privind
activele imobilizate și circulante + alte cheltuieli de exploatare;
b) rezultatul exploatării – alte venituri din exploatare + alte cheltuieli de exploatar e;
c) rezultatul exploatării + alte venituri din exploatare;
d) rezultatul exploatării + venituri financiare – cheltuieli financia re.
47. Producția exercițiului depinde de:
a) veniturile din vânzarea de mărfuri, producția stocată și producția imobilizată ;
b) valoarea adăugată și consumurile provenite de la terți;
c) producția vândută, variația producției stocate, producția imobilizată;
d) vânză rile de mărfuri, producția exercițiului și producția imobilizată.
48. Valoarea adăugată este influențată favorabil de:
a) creșterea producției exercițiului și a marjei comerciale și diminuarea consumurilor
intermediare;
b) creșterea valorii adăugate nete și a veniturilor din vânzarea de mărfuri;
c) diminuarea amortizărilor de exploatare;
d) încasarea de subvenții de exploatare aferente cifrei de afaceri nete.
49. La o societate se cunosc următoarele date:
– k lei –
Nr. crt . Indicator 201.n 201.n +1
1. Capitaluri totale 500 800
2. Capitaluri proprii 200 450
3. Rezultat brut +100 +150
4. Rezultat net +60 +90
Pe baza datelor de mai sus, modificarea ratei de rentabilitate economică (rrec) și
financiară (rrfc) va fi de:
a) – 1,25 și 50;
b) 1,25 și 10;
c) – 1,25 și – 10;
d) 11,25 și – 100.
51
50. Factorii de influență asupra ratei rentabilității financiare sunt:
a) profitul n et și capitalul permanent;
b) profitul net și capitalurile totale ale firmei;
c) rate rentabilității economice; diferența dintre aceasta și rata dobânzii; raportul
datorii/capit aluri proprii și cota impozitului pe profit/venit;
d) rata rentabilității economice și d iferența dintre rata rentabilității economice și rata
dobânzii; rata îndatorării.
51. O societate comercială are capitaluri totale de 50.000 lei, din care 30 capitaluri
proprii și 70 capitaluri împrumutate la care rata dobânzii este de 10 . Rata de
rentabilitate economică este de 20 . În condiții de impozitare nule, nivelul ratei de
rentabilitate financiară va fi:
a) 3,33;
b) 43,33;
c) 32,50;
d) 42,68.
52. Situația netă reflectă:
1) patrimoniul net al firmei;
2) activele firmei neangajate în datorii;
3) valoarea matem atică contabilă a firmei;
4) structura capitalurilor proprii;
5) capitalurile proprii minus activele circulante.
Răspunsurile corecte sunt:
a) 1+2+3+5;
b) 1+2+3+4;
c) 1+3+4+5;
d) 1+2+4+5.
53. Dacă rata lichidității reduse este egal ă cu rata lichidității imediate:
a) conturile de trezorerie sunt la nivelul datoriilor curente;
b) firma nu înregistrează creanțe;
c) firma gestionează corect creditul – clienți;
d) creditul – clienți este egal ca valoare cu creditul – furnizori.
54. Rentabilitatea f inanciară reprezintă:
a) nivelul de remun erare a proprietarilor firmei;
b) capacitatea capitalurilor proprii de a genera profit net;
c) capacitatea capitalurilor investite de a genera profit net;
d) profitul net la 1 leu cifră de afaceri.
52
55. În mărimi relative, profitabilitatea se exprim ă și prin:
a) rata marjei brute;
b) excedentul brut de exploatare;
c) profitul brut la 1 leu active imobilizate;
d) profitul net la 1 leu stocuri.
53
RĂSPUNSURI
1. c 15. c 29. c 43. a
2. d 16. d 30. d 44. c
3. b 17. a 31. b 45. c
4. a 18. c 32. c 46.a
5. b 19. b 33.b 47.c
6. d 20. d 34. b 48. a
7. b 21. b 35. c 49. c
8. b 22. a 36. c 50.c
9. c 23. c 37. d 51. b
10. d 24. c 38. a 52. b
11. c 25. d 39. a 53. b
12. d 26. b 40. b 54.b
13. a 27. b 41. a 55. a
14. b 28. a 42. d
54
BIBLIOGRAFIE
1. FLOREA Gabrie la Cristina – Analiza economico -financiară – teorie și studii de caz , suport de
curs 2020 ;
2. FLOREA Gabriela Cristina, – Analiza economico -financiară – aplicații practice, Cluj Napoca,
ediția 2020 ;
3. BREZEANU Petre (coordonator) – Analiza financiară – Editura M eteor Press, București, 2007;
4. HALPERN Paul, WESTON J.Fred, BRIGHAM, Eugene F. – Finanțe manageriale , Editura
Economică, București, 1998;
5. HELFERT Erich A. – Tehnici de analiză financiară ghid pentru crearea valorii , Ed. 11, BMT
Publishing House, 2006;
6. HRIS TEA Anca Maria – Analiza economi co-financiară a activității întreprinderii. De la intuiție
la știință, VOL. I și II , Editura Economică, București, 2013;
7. ROBU Vasile, ANGHEL Ion, ȘERBAN Elena Claudia – Analiza economico -financiară a firmei ,
Editura Economică, București, 2014;
8. STÂNEANU Gh., FLOREA G. C. – Finanțele firmei , Editura Dacia, Cluj – Napoca, 2004.
55
FINANȚE
Autori: Conf.univ.dr. Rodica ȚÎRLEA
Conf.univ.dr. Mugurel POP
Lector univ. dr. Rosana BUZGĂU
TEMATICA, TESTE DE VERIFICARE ȘI BIBLIOGRAFIA
TEMATICA DISCIPLINEI
Noțiuni generale privind finanțele și funcțiile acestora; procese și fluxuri financiare; sistemul
cheltuielilor bugetare; bugetul de stat; bugetele locale; considerații generale privind piețele financiare.
Sistemul fiscal. Reforma fiscală și armonizarea fi scalității României cu cea a celorlalte state ale
Uniunii Europene. Conținutul și rolul impozitelor. Principiile impunerii. Așezarea și perceperea
impozitelor. Impozitele directe și indirecte. Presiunea fiscală. Dubla impunere juridică internațională.
Impo zitul pe venit. Impozitul pe profit. Accizele. Taxa pe valoarea adăugată. Taxele vamale.
Împrumutul de stat și datoria publică. Sistemul bugetar și componentele sale. Principiile bugetare.
Procesul bugetar.
Obiectul și conținutul gestiunii financiare a înt reprinderii. Constituirea capitalului social al
firmei; căi de formare a acestuia. Plasamentele financiare pe termen lung. Problematica financiară a
investitiilor firmei. Amortizarea capitalului încorporat în active imobilizate ale întreprinderii.
Evaluare a nevoilor de resurse aferente activitatii curente de producție. Gestiunea activelor circulante
și a pasivelor. Rezultatele financiare ale întreprinderii și problematica dividendelor. Gestiunea
trezoreriei firmei și planificarea financiară pe termen scurt. Costul capitalului social și structura
financiară a întreprinderii.
TESTE DE VERIFICARE
1. Economiștii consideră finanțele ca fiind, după caz:
1) fonduri bănești la dispoziția statului în vederea îndeplinirii funcțiilor și sarcinilor sale;
2) mijloace de acoperire a cheltuielilor administrației de stat și ale colectivităților locale;
3) mijloace de intervenție a statului în economie;
4) relații sociale, de natură economică, care apar în procesul constituirii fondurilor private de resurse
bănești și al repartizăr ii acestora în scopul satisfacerii nevoilor generale ale societății;
5) ansamblul activității desfășurate de sectorul public al economiei, inclusiv administrarea finanțelor
publice și politicile financiare moderne.
a) 1,2,3,4;
b) 1,3,4,5;
c) 1,2,3,4,5;
d) 1,2,3,5 .
2. Funcț ia de intervenție a statului în economie se manifestă prin:
e) controlul efectuat în faza de constituire a resurselor
f) prin măsuri de politică fiscală și bugetară
g) prin împrumuturi de stat
h) prin distribuirea unei părți din avuția națională.
3. Funcția de control a finanțelor publice este determinată de faptul că:
a) statul intervine în viața economică și socială, avantajând sau sancționând financiar anumiți
subiecți din economie și societate
b) controlul este necesar pentru administrarea corespunzătoare a acesto ra, păstrării integrității lor,
prin combaterea neglijenței și a risipei etc.
56
c) alegerea priorităților în distribuirea resurselor publice pe diferite acțiuni reprezintă una dintre
cele mai importante decizii ale autorităților
d) resursele publice nu aparțin înt regii societăți, iar societatea nu este interesată ca acestea să fie
corect stabilite în sarcina contribuabililor, colectate în întregime și dirijate corespunzător spre
domeniile prioritare.
4. Scopul constituirii resurselor financiare private este:
a) satisfac erea nevoilor generale ale societății
b) sancționarea anumitor subiecți din economie
c) distribuirea câștigurilor
d) obținerea de profit și maximizarea acestuia.
5. Sursele de proveniență ale resurselor financiare necesare desfășurării activității entităților
economice pot fi:
a) distribuirea produsului intern brut
b) distribuirea unei părți din avuția națională
c) rezultatele economice pozitive proprii
d) împrumuturile de stat.
6. La constituirea resurselor financiare publice participă:
a) toți membrii societății, persoane fizice sau juridice, care au venituri impozabile sau dețin averi
b) doar persoanele fizice care au venituri impozabile
c) doar persoanele juridice care au profituri impozabile
d) un număr restrâns de persoane care dețin averi.
7. Componentele mecanismului fi nanciar cu un grad mai ridicat de stabilitate sunt:
a) sistemul financiar și reglementările cu caracter financiar juridic
b) pârghiile financiar -fiscale și bugetare și reglementările cu caracter financiar -juridic
c) sistemul financiar și structura organelor financ iare
d) structura organelor financiare și pârghiile financiar -fiscale și bugetare.
8. Componentele mecanismului financiar cu un caracter mobil sunt:
a) sistemul financiar și reglementările cu caracter financiar juridic
b) pârghiile financiar -fiscale și bugetare și reglementările cu caracter financiar -juridic
c) sistemul financiar și structura organelor financiare
d) structura organelor financiare și pârghiile fin anciar -fiscale și bugetare.
9. Componentele politicii financiare sunt:
a) instrumentele, instituțiile și reglementările financiare utilizate de stat pentru influențarea
proceselor economice, sociale;
b) mijloacele de procurare și repartizare a resurselor financiar e;
c) metodele de repartizare a resurselor financiare, instrumentele, instituțiile și reglementările
financiare utilizate de stat pentru influențarea proceselor economice, sociale;
d) mijloacele, metodele de procurare și repartizare a resurselor financiare, inst rumentele,
instituțiile și reglementările financiare utilizate de stat pentru influențarea proceselor economice,
sociale.
10. Ministerul Finanțelor Publice:
a) elaborează proiectul bugetului de stat și ia măsurile executării acestuia în bune condiții
b) nu întocmeș te prognoze, programe, analize, studii de oportunitate la nivel macroeconomic sau
sectorial
c) exercită un control aposteriori asupra modului în care au fost constituite și folosite resursele
financiare publice de către instituțiile publice sau regiile autono me, dar și asupra tuturor
persoanelor care mânuiesc sau utilizează fonduri publice
57
d) exercită control în numele Parlamentului asupra tuturor organelor sau organismelor de stat
(inclusiv a Parlamentului) centrale sau locale
11. Banca Națională a României:
a) urmărește instabilitatea monetară
b) participă la elaborarea și întocmirea bugetului fondului național unic de asigurări sociale de
sănătate cu sprijinul Ministerului Finanțelor Publice, care vizează și certifică propunerile
Ministerului Sănătății și Casei Na ționale de Asigurări de Sănătate)
c) controlează modul în care se execută bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetul asigurărilor
pentru șomaj prin organele lor teritoriale
d) stabilește și conduce politica monetară și de credit.
12. În manifestarea funcției s ale de intervenție în economie, statul utilizează următoarele pârghii
financiare cu caracter bugetar:
a) eșalonări la plată ale impozitelor și taxelor, subvenții, prime de export sau de producție
b) subvenții, prime de export sau de producție, înlesniri fiscal
c) subvenții, prime de export sau de producție, scutiri la plata impozitelor
d) subvenții, prime de export sau de producție, acoperirea diferențelor de preț.
13. În manifestarea funcției sale de intervenție în economie, statul utilizează următoarele pârghii
financia re cu caracter fiscal:
a) eșalonări la plată ale impozitelor și taxelor, înlesniri fiscale, scutiri la plata impozitelor
b) eșalonări la plată ale impozitelor și taxelor, subvenții, prime de export sau de producție
c) scutiri la plata impozitelor, subvenții, prime de export sau de producție
d) scutiri la plata impozitelor, prime de export sau de producție, înlesniri fiscale.
14. Veniturile bugetelor locale nu cuprind
a) venituri proprii
b) venituri din contribuții la asigurările sociale
c) venituri provenite de la nivel central
d) venituri din subvenții alocate de la nivel central.
15. Execuția bugetară presupune
a) transferul limitat de decizie de la autoritățile publice centrale la cele locale
b) transferul limitat de decizie de la nivelul autorităților publice locale la cele centrale
c) realizarea veniturilor bugetelor publice locale la termenul neprevăzut
d) realizarea veniturilor bugetelor publice locale la termenul și în cuantumul prevăzut.
16. Adoptarea bugetelor locale este de competența
a) Guvernului
b) Consiliilor locale
c) Ministerului Finanțelor Publice
d) primăriilor.
17. Resursele bugetelor locale cuprind:
a) veniturile proprii, sumele provenite de la nivel central, împrumuturile
b) veniturile proprii, venituri din CAS, împrumuturile
c) veniturile alocate, sumele provenite de la nivel central, împr umuturile
d) veniturile proprii, sumele provenite de la nivel local, împrumuturile
18. Titlurile financiare nebancare sunt caracterizate prin faptul că
a) au valoare imobiliară
b) nu sunt negociabile
c) nu se tranzacționează la bursă
58
d) se tranzacționează la bursă.
19. Titlurile financiare primare cuprind
a) acțiuni și opțiuni
b) contracte futures și acțiuni
c) acțiuni și obligațiuni
d) opțiuni și contracte futures.
20. Opțiunile pot fi
a) long și call
b) call și put
c) put și short
d) short și long.
21. Termenul de finan țele întreprinderii se referă la:
a) relații care exprimă un transfer de resurse bănești cu echivalent și cu titlu nerambursabil;
b) relații care exprimă un împrumut de resurse bănești pe o perioadă determinată;
c) relații care apar în procesul formării și repartizării fondurilor de resurse bănești la dispoziția
întreprinderii;
d) relații care exprimă numai un transfer facultativ de resurse bănești.
22. Un indicator important de exprimare a echilibrului financiar al firmei este:
a) autofinanțarea;
b) gradul de îndatorar e;
c) fondul de rulment;
d) trezoreria netă.
23. Care este regula echilibrului financiar?
a) finanțarea activelor trebuie să se realizeze din pasive curente;
b) activele trebuie să fie finanțate din pasive cu aceeași perioadă de maturitate;
c) pasivele să fie finanțate din active cu aceeași perioadă de maturitate;
d) activele imobilizate să fie finanțate din datorii ciclice.
24. Potrivit concepției financiare, o “investiție” este:
a) operațiune prin care se majorează și/sau se modifică patrimoniul unei firme;
b) un plasame nt prezent efectuat în vederea obținerii de venituri viitoare superioare și probabile;
c) alocarea unei sume disponibile pentru achiziția de active necorporale, corporale și financiare;
d) achiziție care conferă deținătorului ei drept de proprietate asupra acesteia.
25. În concepția contabilă, o “investiție” reprezintă:
a) o operațiune prin care se majorează și/sau se modifică patrimoniul unei firme;
b) un plasament prezent efectuat în vederea obținerii de venituri viitoare superioare și probabile;
c) o alocarea unei sume disponibile pentru achiziția de active necorporale, corporale și financiare;
d) o achiziție care conferă deținătorului ei drept de proprietate asupra acesteia.
26. Ordonarea activelor circulante a le firmei, în cadrul bilanțului său contabil, se realizează în
funcție de:
a) succesiunea formării în timp a acestora;
b) creșterea gradului lor de lichiditate;
c) valoarea analitică pe elemente componente;
d) destinația lor în cadrul ciclului de exploatare.
59
27. Fondul d e rulment net (FRN) al întreprinderii se calculează folosind relația:
a) Total Pasive – Total Active;
b) Total Active – Total Datorii;
c) Capitaluri permanente – Imobilizări nete;
d) Disponibilități + Credite bancare.
28. Valoarea negativă a fondului de rulment are următoarea semnificație:
a) trezorerie netă negativă;
b) nevoie de fond de rulment pozitivă;
c) finanțare a unei părți din alocările permanente pe seama resurselor ciclice (temporare);
d) un excedent de surse temporare în raport cu nevoile temporare.
29. Creșterea eficie nței utilizării fondului de rulment este reflectată de:
a) accelerarea decontărilor;
b) creșterea volumului valoric al producției;
c) accelerarea vitezei de rotație;
d) scăderea creanțelor față de clienți.
30. Amortizarea capitalului imobilizat în active corporale și necorporale este:
a) un element patrimonial, cu influență asupra capacității de autofinanțare;
b) un proces financiar de repartiție și de recuperare a valorii deprecierii activelor corporale și
necorporale;
c) un element al fluxurilor de trezorerie;
d) o obligație bănească față de terți.
31. Pentru calculul amortizării capitalului imobilizat în active corporale elementele de referință
sunt următoarele:
a) valoarea de intrare; actualizarea la inflație; cota (norma) de amortizare;
b) durata normală de utilizare a mijloacelor fixe; valoarea contabilă a mijloacelor fixe; regimul de
amortizare;
c) cotele (normele) de amortizare; metodele de amortizare; valoarea rămasă actualizată a
mijloacelor fixe;
d) valoarea de amortizat; durata normală de utilizare a mijloac elor fixe și/sau durata de utilizare
rămasă a mijloacelor fixe; regimul de amortizare adoptat.
32. Care din următoarele noțiuni nu este element al sistemului de amortizare?
a) valoarea de amortizat;
b) costul de exploatare;
c) durata de amortizare;
d) cota de amortizare.
33. Autofinanțarea firmei se bazează pe:
e) amortizare și fond de rulment;
f) fond de rulment și profit;
g) profit și amortizare;
h) profit, amortizare și fond de rulment. .
34. Lichiditatea generală a firmei se exprimă prin una din următoarele relații:
a) active totale/datori i totale;
b) active imobilizate/datorii pe termen lung;
c) active circulante/datorii totale;
d) active circulante/datorii curente.
60
35. Sarcina fundamentală a trezoreriei firmei este:
a) emiterea de titluri de plasament;
b) asigurarea lichidității;
c) evaluarea profitului probabil;
d) remunerarea personalului.
36. Instrumentele de lucru în cadrul trezoreriei firmei sunt:
a) bugetul pe sectoare de activitate;
b) compartimentele back office și front office;
c) bugetul trezoreriei și planingul zilnic al operațiunilor;
d) planul de cr edite.
37. Rata rentabilității financiare se calculează utilizând una din formulele de mai jos:
a) profit brut/capital propriu;
b) profit net/capital propriu;
c) profit brut/capital permanent;
d) profit net/cifra de afaceri.
38. Pragul de rentabilitate semnifică:
a) volumul activității la care firma își acoperă integral cheltuielile;
b) volumul cantității vândute la care firma își acoperă integral cheltuielile;
c) volumul vânzărilor exprimat în unități valorice la care firma nu obține nici profit, nici pierdere;
d) volumul activității la care firma realizează un profit estimat.
39. Prin metoda indirectă de calcul a profitului planificat, asupra abaterii acestuia față de anul de
bază se determină influența:
a) factorilor endogeni;
b) factorilor exogeni;
c) factorilor cantitativi ș i calitativi;
d) factorilor cu acțiune directă și indirectă.
40. Acțiunile sunt:
a) titluri de participare sau înscrisuri tipărite de valoare inegală;
b) titluri de credit prin care se atestă subscrierea la împrumutul firmei;
c) titluri de participare sau înscrisuri tipăr ite de valoare egală, prin care se atestă dreptul de
proprietate al posesorilor din capitalul social, în limita sumei înscrisă pe titlu și care care dau
dreptul posesorului să primească la sfârșitul anului, o cotă parte din profitul net al firmei,
numită d ividend;
d) titluri de valoare ce conferă dreptul posesorului de a obține o dobândă în funcție de rata
dobânzii BNR.
Alegeți varianta de răspuns corectă.
41. Sǎ se stabileascǎ baza impozabilǎ pentru calcularea impozitului pe veniturile
microîntreprinderilor în condițiile în care SC Q3000 S.R.L., are 60 de angajati ṣi a realizat
urmǎtoarele venituri: venituri din vânzarea produselor finite în valoarede 250.000 lei; venituri
aferente costurilor stocurilor produse în valoare de 100.000 lei; venituri din provizioane și
ajustǎri pentru depreciere în valoare de 330.000 lei:
a) 263.000 lei;
b) 250.000 lei;
c) 253.000 lei;
d) 260.000 lei.
61
42. Sǎ se stabileascǎ impozitul pe ve nitul microîntreprinderilor calculat și datorat de SC Q3000
S.R.L., în condițiile în care acesta are 60 de angajati ṣi a ralizat urmǎtoarele venituri: venituri din
vânzarea mǎrfurilor în valoare de 100.000 lei; venituri aferente subvențiilor în valoare de 10.000
lei; venituri din despǎgubiri primite de la societatea de asigurare SC ASIGURǍRI S.A., învaloare
3.000 lei:
a) 3.900 lei;
b) 18.000 lei;
c) 16.000 lei;
d) 3.000 lei.
43. Stabiliți impozitul pentru un teren în suprafațǎ de 150 mp datorat de SC Q3000 S.R.L , știind cǎ
valoarea terenului este de 10.000 lei, pe teren este construită o clădire fiind situat în zona B a
oraṣului pentru care se aplica coeficientul de corecție de 1.10%.
a) 1.111 lei/an;
b) 1.100 lei/an;
c) nu se calculeazǎ;
d) 1.650 lei/an.
44. Stabiliți impozitul pe clǎdiri datorat de SC Q3000 S.R.L. pentru o clǎdire a cǎrei valoare de
inventar este de 125.000 lei și cota de impunere stabilitǎ prin Hotǎrârea Consiliului Local este de
0,25% :
a) 312,5 lei;
b) 3.025 lei;
c) 3.925 lei ;
d) 302,5 lei.
45. Sǎ se stabileascǎ profitul impozabil în condițiile în care SC Q3000 S.R.L .a realizat la finele
anului 2018 următoarele venituri și cheltuieli: venituri din vânzarea mǎrfurilor 2.050.000 lei,
venituri din despǎgubiri primite de la o societate de asigurare pentru o daunǎ totalǎ a unui
automobil de 9.200 lei, cheltuieli privind mǎrfurile 1.650.000 lei, cheltuieli cu dobânzile 15.500 lei .
a) 484.500 lei ;
b) 384.500 lei ;
c) 184.500 lei ;
d) 284.000 lei.
46. Sǎ se stabileascǎ impozitul pe profit datorat în condițiile în care SC Q3000 S.R.L. a realizat la
finele anului 2018 urmǎtoarele venituri și cheltuieli: venituri din vânzarea produselor finite
3.750.500 lei, venituri din vânzarea mǎrfurilor 90.200 lei, venitur i din diferente de curs valutar
235.500 lei, cheltuieli cu materii prime 2 .550.000 lei, cheltuieli cu materialele auxiliare 250 .000 lei,
cheltuieli cu salariile 1.100.000 lei, cheltu ieli cu mǎrfurile achiziționate 70.300 lei, cheltuieli cu
dobânzile 15.500 lei. Cota de impozit aplicabilă este 16%.
a) 62.464 lei;
b) 14.500 lei;
c) 15.464 lei;
d) 14.464 lei.
47. Sǎ se stabileascǎ impozitul datorat dintr -o activitate independentǎ de expertize tehnice
judiciare pe baza următoarelor date: venituri brute 820.000 lei, cheltuielile cu salariile 250.500
lei, cheltuielicu chiriile 12.000 lei, cheltuieli cu deplasǎrile 7.500 lei, cheltuieli cu materiale
nestocate 75.000 lei, cheltuieli cu comisioanele bancare 1.520 lei.
a) 43.500,6 lei;
b) 77.675,1 lei;
c) 75.756,8 lei;
d) 34.550,4 lei.
62
48. O persoanǎ fizicǎ obține venituri lunare din chirii în sumǎ de 200 euro pe bazǎ de contract de
închiriere pentru un imobil. Cursul de schimb valutar la data încheierii contractului este de 4,546
lei/euro. Perioada pentru care s -a încheiat co ntractul de închiriere este de un an de zile cu
posibilitate de prelungire. Știind cǎ se convine prin contractul de înc hiriere ca valoarea aferentǎ
cheltuielilor de întreținerea lunară de 450 lei sǎ fie suportate de chiriaș, stabiliți venitul brut
impozabil pentru proprietarul imobilului:
a) 6.250,8 0 lei;
b) 8.812,5 0 lei;
c) 10.910,00 lei;
d) 7.250,9 0 lei
49. Aplicarea sechestrului se face de către:
a) organul de execuție ;
b) în conditiile legii;
c) în condiții concrete;
d) forțat.
50. Deducerea personalǎ nu se acordǎ pentru contribuabilii care:
a) au un venit lunar brut pânǎ la 1.000 de lei;
b) au un venit lunar brut între 2.000 lei și 3.000 lei;
c) au un venit lunar brut între 1.000 lei și 3.000 lei;
d) au un venit lunar brut peste 3.000 lei.
51. Sǎ se stabieascǎ TVA de pla tǎ pe baza următoarelor date : la începutul per ioadei se
înregistrează TVA de recuperat de 3.750 lei, iar la finele perioadei se înregistrează TVA colectatǎ
în valoare de 45.500 lei și TVA deductibilǎ în valoare de 31.250 lei.
a) 10.500 lei;
b) 11.200 lei;
c) 15.200 lei;
d) 10.100 lei.
52. Sǎ se stabileascǎ impozitul datorat bugetului de stat de către beneficiarul serviciilor prestate de
o persoanǎ juridică nerezidentǎ pentru veniturile realizate în România în valoare de 55.000 lei.
Cota de impunere este de 16%.
a) 9.500 lei;
b) 8.350 lei;
c) 3.200 lei;
d) 8.800 lei.
53. Sǎ se stabi leascǎ impozitul datorat de SC Q3000 S.A. pentru asociatul cǎruia i s-a plǎtit
dividend e în sumǎ de 5 .500 l ei, cota de impunere fiind de 5 %.
a) 275 lei;
b) 250 lei;
c) 340 lei;
d) 350 lei.
54. Un agent economic importǎ un autoturism avand capacitatea motorului de 2.500 cmc,
combustibil motorină, fabricat înanul 2006, cursul de schimb la data importului fiind de 4,565
lei/euro, taxa pentru norma de poluare 0,5 euro/cmc, coeficientul de corelare a taxei de pol uare
potrivit vechimii mașinii este de 0,9, iar coefici entul de reducere a taxei de poluare în funcție de
deprecierea autoturismului 3. Stabiliți taxa specialǎ datoratǎ de agentul economic pentru
importul efectuat:
63
a) 1.091,25 lei;
b) 3.750,50 lei ;
c) 4.352,80 lei;
d) 2.580,70 lei.
55. Stabiliți cuantumul taxelor anuale datorate SC Q300 S.A., în cazul unui afișaj în suprafata de 6
mp situat în locul în care persoana juridicǎ deruleazǎ o activitate economicǎ, pentru care
autoritatea localǎ prin Hotărărea Consiliului Local a sta bilit taxa pe metru patrat de 20 lei, taxa
firmǎ anualǎ de 20 lei și pentru structura de afisaj pentru reclam ă ṣi publicitate în suprafațǎ de
3 mp de la un punct de lucru pentru care s-a stabilit taxa pe metru patrat de 20 lei :
a) 105 lei;
b) 200 lei;
c) 150 lei;
d) 350 lei.
64
RĂSPUNSURI
1.d 15.d 29.c 43.c
2.b 16.b 30.b 44.a
3.b 17.a 31.d 45.b
4.d 18.d 32.b 46.d
5.c 19.c 33.c 47.c
6.a 20.b 34.d 48.c
7.c 21.c 35.b 49.a
8.b 22.c 36.c 50.d
9.d 23.b 37.b 51.a
10.a 24.b 38.a 52.d
11.d 25.c 39.c 53.a
12.d 26.b 40.c 54.a
13.a 27.c 41.b 55.b
14.b 28.c 42.d
65
ÎNDRUMAR DE REZOLVARE A TESTELOR
T41 Potrivit Codului fiscal veniturile aferente costurilor stocurilor produse și veniturile din provizioane și
ajustǎri pentru depreciere face excepție, respectiv se scad din baza impozabilǎ
T42 Cota de 3% se aplicǎ numai asupra veniturilor obținute din vânza rea mǎrfurilor. Veniturile aferente
subvențiilor și veniturile din despǎgubiri potrivit Codului fiscal sunt exceptate de la impozitare.
T43 Pentru suprafețele de teren acoperite de construcții nu se calculeazǎ impozit pe teren .
T44 Impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a
clădirii, stabilite de Consiliul Local, astfel : 125.000 x 0,25% = 312,5.
T45 Profitul impozabil se calculează ca diferență între veniturile realizate din orice sursă și cheltuielile
effectuate în scopul realizării de venituri, din care se scad veniturile neimpozabile și la care se adaugă
cheltuielile nedeductibile. Modul de calculeazǎ astfel:
(2.050.000 +9.200) – (1.650.000 + 15.500) – 9.200 = 384.500
T46 Impozitul pe profit se calculeazǎ prin aplicarea cotei de impozitare asupra profitului impozabil, astfel :
[(3.750.500+90.200 + 235.500) –(2.550.000+250.000+1.100.000+70.300+15.500)] x 16% = 14.464.
T47 Venitul brut impozabil pentru propr ietarul imobilului se calculeazǎ în lei la cursul stabilit prin
contractul de închiriere.
Venitul brut anual pentru proprietar în valutǎ este:
200 euro x 12 luni = 2.400 euro
Venitul brut anual pentru proprietar în lei e ste:
[2.400 euro x 4,546 lei/euro] = 10.910,4 lei
Cheltuielile CASS: [10.910,4 lei x 25%] = 2.727,6 lei
Venitul brut anual impozabil pentru proprietar în lei este:
[2.400 euro x 4,546 lei/euro] – 2.727,6 lei = 8.182,8 lei
T48 Venitul net din activității independente se determină ca diferență între venitul brut și cheltuielile
deductibile efectuate în scopul realizării de venituri, pe baza dat elor din contabilitatea înpartidă simplă,
astfel: [820.000 lei – (250.500 lei + 12.000 lei + 7.500 lei + 75.000 lei +1.520 lei)] x 16% = 75.756,8 lei
T51 (45.500 – 31.250) – 3.750 = 10.500.
T52 Obligația reținerii impozitului datorat la bugetul de stat d e către o persoanǎ nerezidentǎ în România
cade în sarcina beneficiarului de servicii și se stabilește prin aplicarea cotei de 16% la veniturile realizate.
T53 Impozitul pe dividende se stabilește prin aplicarea cotei de impozit de 5 % asupra dividendului brut
plătit.
T54 Taxa specialǎ = [capacitatea cilindricǎ x taxa pentru norma de poluare x coeficientul de corelare a
taxei de poluare potrivit vechimii mașinii] x (100 – coeficientul de reducere a taxei de poluare în funcție de
deprecierea au toturismului)/100, respectiv:
[2.500 cmc x 0,5 x 0,9] x (100 -3)/100 = 1.091,25 lei
T55 Potrivit articolului 271 din Codul fiscal valoarea taxei pentru afișaj în scop de reclamǎ și publicitate se
calculeazǎ anual, prin înmulțirea numǎrului de metri patra ți sau a fracțiunii de metru patrat a suprafeței
66
afișajului pentru reclamǎ sau publicitate cu suma stabilitǎ de consiliul local. Taxa firmǎ este o sumǎ fixǎ
stabilitǎ de autoritatea localǎ . Cuantumul taxei anuale datorate de societatea comercialǎ S.C. Q3 00 S.A. se
calculeazǎ asfel:
[6 mp x 20 lei/mp] + 20 lei + [3 x 20 lei/mp] = 200 lei/an
67
BIBLIOGRAFIE
1. BOAJĂ, M., RADU, S. C. , (2012) – Relații financiare și valutare internaționale , Editura Pro
Universitaria, Bucure ști.
2. BUCUR, C. R., (2012) – Finanțe publice II, Manual de studiu individual , Ed. ProUniversitaria,
Bucure ști.
3. BUCUR, C. R., (2013) – Fiscalitate, Note de curs , Biblioteca digitală, UCDC, București.
4. BUZGĂU ROSANA, (2017) – Finanțe – suport de curs, Litografia UCDC, Facultatea de Științe
Economice Cluj Napoca.
5. POP M.G.S., (2015) – Gestiunea financiară a întreprinderii , Editura Risoprint, Cluj -Napoca.
6. POP M.G.S., (2019 ) – Gestiunea financiară a întreprinderii -manual de studiu individual pentru
învațământul FR , Litografia Facultății de Științe Economice Cluj -Napoca.
7. ROMAN, C. ȘI MOȘTEANU, T., (2011) – Finanțele instituțiilor publice , Ed. Economică, Bucure ști.
8. STOICA, C., PENU, D., MARINOIU, A.M., BUȘU, C., (2010) – Finanțe publice. Eficiența actului de
guvernare prin finanțe publice , Ediția a III -a, revizuită și adăugită, Editura Pro Universitaria, București.
9. ȚÎRLEA M. R. (2019), – Fiscalitate – Suport de curs pentru ZI, litografia UCDC, Universitatea Creștină
„Dimitrie Cantemir”București, Facultatea de Științe Economice Cluj -Napoca.
10. ȚÎRLEA M. R. (2019), – Fiscalitate – Suport de curs pentru IFR , litografia UCDC, Universitatea
Creștină „Dimitrie Cantemir”București, Facultatea de Științe Economice Cluj -Napoca.
11. ȚÎRLEA M. R. (2018 ), – Fiscalitatea. Fundamentare teoretică conceptuală, Ed. INCE , Chi ṣinău.
12. Codul fiscal , (2018), Editṭie comparată 201 7-2018, Bucureṣti, Ed.Rez on
13. Codul fiscal , (2017 ), Editṭie comparată 2016 -2017 , Bucureṣti, Ed.Re zon
14. *** Legea nr. 571/2003 cu modificarile, completarile si actualizarile ulterioare.
15. *** L egea nr. 500/2002 privind finanṭ ele p ublice cu modificarile, completările ṣi actualiză –
rile ulterioare.
68
CONTABILITATE
Autori: Conf. univ. dr. Radu DANCIU
Conf. univ. dr. Marius DEAC
Conf. univ. dr. Radu Dorin LENGHEL
TEMATICA, TESTE DE VERIFICARE ȘI BIBLIOGRAFIA
TEMATICA DISCIPLINEI
1. Obiectul și obiectivele contabilității
2. Principiile contabilității
3. Procedeele metodei contabilității
4. Structuri ale activelor, datoriilor și capitalurilor proprii
5. Recunoașterea și evaluarea activelor, pasivelor, veniturilor și cheltuielilor în contabilitate
6. Metode și procedee de calculație utilizate în contabilitate
7. Registre contabile și documente financiar -contabile
8. Contul și dubla înregistrare a operațiunilor economice
9. Balanța de verificare a conturilor
10. Contabilitatea activelor imobilizate
11. Contabilitatea stocurilor
12. Contabilitatea creanțe lor
13. Contabilitatea activelor de trezorerie
14. Contabilitatea datoriilor
15. Contabilitatea capitalurilor proprii
16. Contabilitatea veniturilor, cheltuielilor și rezultatului
17. Contabilitatea de gestiune
18. Inventarierea patrimoniului
19. Situații financiare anuale : bilanț, cont de profit și pierderi, situația modificării capitalului
propriu, situația fluxurilor de trezorerie, note explicative
69
TESTE DE VERIFICARE
1. Principiile de lucru ale contabilității sunt:
a) principiul înregistrării cronologice și analitice și principiul î nregistrării sintetice și sistematice;
b) principiul înregistrării cronologice și sistematice și principiul dublei înregistrări a operațiunilor
economice;
c) principiul înregistrării sintetice și analitice și principiul înregistrării cronologice și sistematice;
d) principiul înregistrării sintetice și înregistrării cronologice și sistematice.
2. Din principiile sau convențiile contabile generale fac parte:
a) principiul prudenței, principiul permanenței metodelor, principiul intangibilității bilanțului de
deschidere, principiul prevalenței economicului asupra juridicului;
b) principiul dublei reprezentări a patrimoniului, principiul dublei înregistrări a operațiunilor
economice, principiul prudenței;
c) princi piul înregistrării conologice și sistematice și principiul înregistrării sintetice și analitice;
d) principiul prudenței, principiul dublei înregistrări a operațiunilor economice, principiul
independenței exercițiului financiar.
3. Procedeele specifice metodei contabilității sunt:
a) contul, articolul contabil și bilanțul contabil;
b) bilanțul contabil, contul, balanța de verificare a conturilor;
c) contul, articolul contabil, balanța de verificare a conturilor;
d) contul, articolul contabil, balanța de verificare a conturi lor și bilanțul contabil;
4. Principiile fundamentale ale contabilității sunt:
a) principiul dublei reprezentări a patrimoniului, principiul dublei înregistrări a operațiunilor
economice și principiul dublei centralizări a existențelor, mișcărilor și tranformăr ilor
elementelor patrimoniale și de venituri și cheltuieli;
b) principiul dublei reprezentări a patrimoniului, principiul înregistrării cronologice și sistematice
și principiul înregistrării sintetice și analitice;
c) principiul prudenței, permanenței metodelor și noncompensării a activelor cu pasivele și a
veniturilor cu cheltuielile;
d) principiul înregistrării sintetice și înregistrării cronologice și sistematice.
5. Registre contabile auxiliare sunt:
a) registrul de casă, registrul de bancă, jurnalul de cumpărări, jurnalul de vânzări;
b) registrul jurnal, registrul cartea -mare, registrul inventar și registrul de casă;
c) registrul jurnal, registrul cartea -mare și registrul inventar;
d) registrul mijloacelor fixe, registrul jurnal și registrul Cartea -mare.
6. Regist re contabile de bază sunt:
a) registrul de casă, registrul inventar, jurnalul de cumpărări, jurnalul de vânzări;
b) registrul jurnal, registrul cartea -mare, registrul inventar și registrul de casă;
c) registrul jurnal, registrul cartea -mare și registrul inventar;
d) registrul mijloacelor fixe, registrul jurnal și registrul cartea -mare.
7. Documentele justificative utilizate pentru înregistrarea în contabilitate a achizițiilor de
stocuri de la terți sunt:
a) factura și bonul de consum;
b) comanda și ordinul de plată;
c) factura și nota de recepție și constatare de diferențe;
d) factura și chitanța.
70
8. Documentul justificativ utilizat pentru înregistrarea în contabilitate a vânzării de stocuri
este:
a) bonul de consum;
b) ordinul de plată;
c) chitanța
d) factura.
9. În Registrul jurnal se regăsesc:
a) jurnalele conturilor care au consemnat operațiunile economice;
b) fișele conturilor jurnalizate în ordine cronologică;
c) articolele contabile consemnate în ordine cronologică;
d) inventarul conturilor contabile în care s -au consemnat operațiunile patrimo niale.
10. În Registrul Cartea Mare se regăsesc:
a) articolele contabile consemnate în ordine cronologică;
b) fișele conturilor numerotate în ordine cronologică și sistematică;
c) fișele conturilor în ordine cronologică;
d) fișele conturilor în care s -au consemnat opera țiunile economice.
11. Care dintre următoarele elemente patrimoniale reprezintă numai imobilizări corporale?
a) construcții, terenuri, echipamente tehnologice;
b) amenajări de terenuri, aparate de control, active biologice de natura stocurilor;
c) materiale de natura obiectelor de inventar, active biologice productive, imobilizări corporale în
curs de execuție;
d) construcții, terenuri, materiale consumabile.
12. Care dintre elementele patrimoniale de mai jos sunt numai active circulante?
a) clienți, materi i prime, mobilier, aparatură birotică, bilete de odihnă și tratament;
b) avansuri la salarii, mărfuri, clienți, investiții financiare pe termen scurt, furnizori debitori;
c) numerar în casierie, bonuri de masă, licențe, brevete, mărfuri;
d) materiale consumabile, t axa pe valoarea adăugată de recuperat, clienți incerți sau în litigiu,
cheltuieli în avans, materiale auxiliare.
13. Din categoria imobilizărilor necorporale fac parte:
a) cheltuielile în avans;
b) cheltuielile de dezvoltare;
c) cheltuielile cu studiile și cercetările;
d) cheltuielile cu alte lucrări și servicii executate de terți.
14. Din grupa stocurilor fac parte:
a) materiile prime, materialele consumabile, materialele de natura obiectelor de inventar, produsele
finite, mărfurile, acti ve biologice de natura stocurilor, ambalajele;
b) materialele pentru ambalat, active biologice de natura stocurilor, mărcile comerciale;
c) mărfurile, ambalajele, active biologice productive;
d) mărfurile, ambalajele, licențele de fabricație.
15. Din grupa creanțelor fac parte:
a) lucrările și serviciile în curs de execuție, avansurile acordate pentru cumpărări de stocuri,
clienții;
b) taxa pe valoarea adăugată deductibilă, taxa pe valoarea adăugată de recuperat, avansurile
acordate personalului;
c) subvențiile de pr imit, debitorii diverși, clienții creditori;
d) clienții, furnizorii debitori, taxa pe valoarea adăugată colectată.
71
16. Din subgrupa capital social și prime legate de capital fac parte:
a) capitalul social subscris nevărsat, primele de emisiune, rezultatul exerciți ului;
b) capitalul social subscris nevărsat, capitalul social subscris vărsat, rezervele legale;
c) rezervele legale, primele de aport, capitalul social subscris vărsat;
d) primele de aport, capitalul social subscris vărsat, primele de emisiune.
17. Din subgrupa rezer velor fac parte:
a) rezervele din reevaluare, rezervele legale, rezultatul reportat;
b) rezervele contractuale, profitul nerepartizat, rezervele legale;
c) rezervele legale, rezervele statutare sau contractuale, alte rezerve;
d) rezervele din reevaluare, rezervele sta tutare sau contractuale, rezultatul exercițiului.
18. Care dintre următoarele elemente patrimoniale reprezintă numai datorii?
a) personal – salarii datorate, avansuri la salarii, furnizori de imobilizări;
b) rețineri din salarii datorate terților, furnizori debitor i, taxa pe valoarea adăugată de plată;
c) rețineri din salarii datorate terților, prime privind rambursarea obligațiunilor, furnizori;
d) furnizori, personal – salarii datorate, vărsăminte de efectuat pentru investiții financiare pe
termen scurt.
19. Principalele grupe ale pasivelor patrimoniale sunt:
a) capitaluri proprii, provizioane, venituri în avans, cheltuieli în avans;
b) capitaluri proprii, v enituri în avans, amortizarea imobilizărilor corporale, datorii;
c) capitaluri proprii, datorii, creanțe imobilizate, venituri în avans;
d) provizioane, datorii, venituri în avans, capitaluri proprii.
20. Principalele grupe ale activelor patrimoniale sunt:
a) datorii, creanțe, active imobilizate;
b) active circulante, active imobilizate, cheltuieli în avans;
c) creanțe, active imobilizate, venituri în avans;
d) active imobilizate, active circulante, venituri în avans.
21. Costul de achiziție al unui element de stoc cuprind e:
a) prețul de achiziție minus diferențele de preț;
b) prețul de achiziție plus taxa pe valoarea adăugată, minus reducerile comerciale;
c) prețul de achiziție minus amortizările și provizioanele;
d) prețul de achiziție la care se adaugă taxele nerecuperabile, cheltui elile de transport –
aprovizionare și alte cheltuieli accesorii ocazionate de achiziția bunului respectiv.
22. Corectarea erorilor de înregistrare contabilă se face:
a) cu ajutorul formulelor contabile simple, complexe și compuse;
b) prin tăierea cu o linie a textului sau cifrelor greșite și înscrierea textului sau a cifrelor corecte;
c) prin aceeași formulă contabilă cu sume negative;
d) cu ajutorul formulelor contabile de storna re în negru și în roșu.
23. Sunt considerate imobilizări corporale:
a) toate elementele de activ care nu se vând într -o perioadă de 1 an;
b) toate bunurile care se află în întreprindere indiferent sub ce formă, și care au o valoare mai mare
decât limita stabilită p rin lege;
c) toate bunurile care au o durată de utilizare mai mare de un an și au o valoare mai mare decât
limita stabilită prin lege, inclusiv cele luate în chirie, în locație de gestiune sau în leasing
operațional;
72
d) bunurile tangibile care aduc avantaje economice viitoare pe o perioadă mai mare de un an, sunt
controlate de întreprindere , rezultă din evenimente trecute și sunt utilizate pentru producerea de
bunuri sau executarea de lucrări/prestarea de servicii sau pentru a fi închiriate sau pentru a fi
folosite în scopuri administrative.
24. Recepționarea mărfurilor achiziționate de la furnizori determină:
a) creșterea cheltuie lilor cu produsele și creșterea obligațiilor față de furnizori;
b) creșterea stocurilor de mărfuri și creșterea veniturilor din operațiuni cu achiziția mărfurilor
c) creșterea stocurilor de mărfuri și creșterea datoriilor față de furnizori;
d) creșterea stocurilor de mărfuri și reducerea cheltuielor cu mărfurile.
25. Reținerea de la angajați a impozitului pe veniturile de natura salariilor determină:
a) creșterea datoriilor fiscale și creșterea veniturilor financiare;
b) creșterea disponibilităților bănești și creșterea ve niturilor financiare;
c) diminuarea obligațiilor față de personal și creșterea obligațiilor fiscale;
d) creșterea disponibilităților bănești și reducerea obligațiilor față de personal.
26. Setul de situații financiare anuale pentru socie tățile mijlocii și mari cuprinde:
a) bilanțul, contul de profit și pierderi, situația modificărilor capitalului propriu, situația fluxurilor
de trezorerie și notele explicative;
b) contul economic, contul patrimonial, contul de execuție bugetară și situația financiară anuală;
c) bilanțul, situația financiară negativă, situația fluxurilor de numerar și policitile financiare;
d) bilanțul, contul de profit și pierderi, situația modificărilor capitalului propriu, situația fluxurilor
de trezorerie, notele explicative și registrele contabile de baz ă.
27. Rezultatul exercițiului se stabilește ca diferență între:
a) veniturile financiare și cheltuielile financiare;
b) veniturile din exploatare și cheltuielile din exploatare;
c) veniturile totale și cheltuielile totale;
d) veniturile financiare și cheltuielile de exp loatare.
28. Soldul debitor al contului 121 “Profit sau pierdere” reprezintă:
a) profitul brut al perioadei;
b) pierderea perioadei;
c) profitul net al perioadei;
d) o eroare contabilă.
29. Soldul creditor al contului 121 “Profit sau pierdere” reprezintă:
a) profitul net al pe rioadei;
b) pierderea netă a perioadei;
c) pierderea brută a perioadei;
d) profitul net repartizat.
30. Rezultatul net al exercițiului cuprinde:
a) rezultatul brut al exercițiului plus pierderea netă a exercițiului ;
b) rezultatul brut al exercițiului minus impozitul pe rezultatul fiscal ;
c) rezultatul brut al exercițiului plus impozitul pe profit;
d) fluxurile nete de numerar ale exercițiului .
31. La întocmirea contului de profit și pierdere, din balanța de verificare se preiau:
a) soldurile conturilor de venitu ri și cheltuieli;
b) rulajele conturilor de venituri și cheltuieli dacă acestea sunt corecte;
c) totalul sumelor debitoare sau creditoare;
d) rulajele conturilor de venituri și cheltuieli dacă acestea nu sunt corecte.
73
32. La întocmirea bilanțului, din balanța de verif icare se preiau:
a) soldurile inițiale ale conturilor;
b) soldurile inițiale și finale ale conturilor;
c) rulajele debitoare sau creditoare dacă acestea sunt corecte;
d) totalul sumelor debitoare sau creditoare.
33. Caracteristicile calitative amplificatoare ale situați ilor financiare anuale sunt :
a) comparabilitatea, verificabilitatea, oportunitatea și inteligibilitatea;
b) imaginea fidelă, inteligibilitatea, relevanța și credibilitatea;
c) neutralitatea, imaginea fidelă, comparabilitatea și relevanța;
d) prudența, neutralitatea, inteligibilitatea și comparabilitatea.
34. Situația fluxurilor de numerar prezintă:
a) intrările și ieșirile de stocuri plătite cu numerar;
b) încasările și plățile cu și fără n umerar legate de activitatea de exploatare, de investiții și de
finanțare;
c) încasările și plățile cu și fără numerar legate de activitatea curentă, de investiții și financiară;
d) încasările și plățile cu și fără numerar legate de activitatea investiții și fin anciară.
35. Se achiziționează materiale pentru ambalat pe bază de factură în valoare de 4.000 lei, TVA
19%. Formula contabilă corectă de înregistrare a acestei operațiuni economice este
următoarea:
a) 3023 Materiale pentru
ambalat = 401 Furnizori 4.000 4.000
4423 TVA de plată = 401 Furnizori 760 760
b) 3023 Materiale pentru
ambalat = 401 Furnizori 4.000 4.000
4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 760
c) 381 Ambalaje = 401 Furnizori 4.000 4.000
4427 TVA colectată = 401 Furnizori 760 760
d)
381 Ambalaje
=
401 Furnizori
4.000
4.000
4424 TVA de recuperat = 401 Furnizori 760 760
36. Se consumă materii prime în valoare de 1.000 lei pe baza bonului de consum. Formula
contabilă corectă de înregistrare a acestei operațiuni economice este următoarea:
a) 301 Materii prime = 601 Cheltuieli cu
materiile prime 1.000 1.000
b) 601 Cheltuieli cu
materiile prime = 301 Materii prime 1.000 1.000
c) 341 Semifabricate = 301 Materii prime 1.000 1.000
d) 401 Furnizori = 301 Materii prime 1.000 1.000
74
37. Se obțin produse finite la prețul prestabilit de 2.000 lei, pe baza bonului de predare.
Formula contabilă corectă de înregistrare a acestei operațiuni economice este următoarea:
a) 345 Produse finite = 711 Venituri aferente
costurilor stocurilor de
produse 2.000 2.000
b) 345 Produse finite = 7015 Venituri din
vânzarea produselor finite 2.000 2.000
c) 711 Venituri aferente
costurilor stocurilor de
produse = 345 Produse finite 2.000 2.000
d) 345 Produse finite = 301 Materii prime 2.000 2.000
38. Se acordă avansuri la salarii în valoare de 10.000 lei cu plata în conturile de carduri ale
salariaților. Formula contabilă corectă este:
a) 425 Avansuri acordate
personalului = 421 Personal – salarii
datorate 10.000 10.000
b) 425 Avansuri acordate
personalului = 5311 Casa în lei 10.000 10.000
c) 4282 Alte creanțe în
legătură cu personalul = 5121 Conturi la bănci în
lei 10.000 10.000
d) 425 Avansuri acordate
personalului = 5121 Conturi la bănci în
lei 10.000 10.000
39. Se înregistrează salarii în valoare de 150.000 lei. Formula contabilă corectă de înregistrare a
acestei operațiuni economice este următoarea:
a) 641 Cheltuieli cu salariile
personalului = 425 Avansuri acordate
personalului 150.000 1500.00
0
b) 421 Personal – salarii
datorate = 5121 Conturi la bănci în lei 150.000 150.000
c) 6422 Cheltuieli cu tichetele
acordate salariaților = 421 Personal – salarii
datorate 150.000 150.000
d) 641 Cheltuieli cu salariile
personalului = 421 Personal – salarii
datorate 150.000 150.000
75
40. Din salarii se efectuează următoarele rețineri: contribuția la asigurările sociale 37.500 lei,
contribuția la asigurările sociale de sănătate 15.000 lei, impozitul pe salarii 9.750 lei. Formula
contabilă corectă de înregistrare a acestei operațiuni economice este următoarea:
a) 421 Personal – salarii
datorate = 4315 Contribuția de
asigurări sociale 37.500 37.500
421 Personal – salarii
datorate = 4316 Contribuția de
asigurări sociale de
sănătate
15.000 15.000
421 Personal – salarii
datorate = 444 Impozitul pe venituri
de natura salariilor 9.750 9.750
b) 421 Personal – salarii
datorate
421 Personal – salarii
datorate
= 4311 Contribuția unității
la asigurările sociale 37.500 37.500
=
4314 Contribuția
angajaților pentru
asigurările sociale de
sănătate
15.000
15.000
421 Personal – salarii
datorate
= 444 Impozitul pe venituri
de natura salariilor 9.570 9.570
c) 421 Personal – salarii
datorate = 4315 Contribuția de
asigurări sociale 35.700 35.700
421 Personal – salarii
datorate = 4316 Contribuția de
asigurări sociale de
sănătate
5.000 5.000
421 Personal – salarii
datorate = 444 Impozitul pe venituri
de natura salariilor 7.950 7.950
d) 421 Personal – salarii
datorate
421 Personal – salarii
datorate
= 4311 Contribuția unității
la asigurările sociale 37.500 37.500
=
4314 Contribuția
angajaților pentru
asigurările sociale de
sănătate
11.500
11.500
421 Personal – salarii
datorate
= 444 Impozitul pe venituri
de natura salariilor 9.570 9.570
76
41. Se vând produse finite în valoare de 2.000 lei, TVA 19%, pe bază de factură.
Costul de producție al acestora a fost de 1.800 lei. Formulele contabile corecte de
înregistrare a acestei operațiuni economice sunt următoarele:
a) 4111 Clienți = 707 Venituri din vânzarea
mărfurilor 2.000 2.000
4111 Clienți = 4427 TVA colectată 380 380
711 Venituri aferente
costurilor stocurilor de
produse = 345 Produse finite 1.800 1.800
b) 4111 Clienți = 7015 Venituri din
vânzarea produselor finite 2.000 2.000
4111 Clienți 4427 TVA colectată 380 380
711 Venituri aferente
costurilor stocurilor de
produse = 345 Produse finite 2.000 2.000
711 Venituri aferente
costurilor stocurilor de
produse = 348 Diferențe de preț la
produse -200 -200
c) 401 Furnizori = 7015 Venituri din
vânzarea produselor finite 2.000 2.000
401 Furnizori = 4427 TVA colectată 380 380
711 Venituri aferente
costurilor stocurilor de
produse = 345 Produse finite 1.800 1.800
d) 4111 Clienți = 7015 Venituri din
vânzarea produselor finite 2.000 2.000
4111 Clienți 4427 TVA colectată 380 380
711 Venituri aferente
costurilor stocurilor de
produse = 348 Diferențe de preț la
produse 1.800 1.800
42. Se înregistrează amortizarea mijloacelor de transport în valoare de 1.500 lei. Formula
contabilă corectă de înregistrare a acestei operațiuni economice este următoarea:
a) 2813 Amortizarea
instalațiilor si mijloacelor
de transport = 6811 Cheltuieli de
exploatare privind
amortizarea imobilizărilor 1.500 1.500
b) 2813 Amortizarea
instalațiilor si mijloacelor
de transport = 2131 Echipamente
tehnologice (mașini,
utilaje și instalații de
lucru) 1.500 1.500
c) 6811 Cheltuieli de
exploatare privind
amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea
instalațiilor si mijloacelor
de transport 1.500 1.500
77
d) 6811 Cheltuieli de
exploatare privind
amortizarea imobilizărilor = 2814 Amortizarea altor
imobilizări corporale 1.500 1.500
43. Se înregistrează ajustările pentru deprecierea clienților în valoare de 1.500 lei. Formula
contabilă corectă de înregistrare a acestei operațiuni economice este următoarea:
a) 491 Ajustări pentru
deprecierea creanțelor –
clienți = 4111 Clienți 1.500 1.500
b) 4118 Clienți incerți sau în
litigiu = 491 Ajustări pentru
deprecierea creanțelor –
clienți 1.500 1.500
c) 4118 Clienți incerți sau în
litigiu = 4111 Clienți 1.500 1.500
d) 6814 Cheltuieli de
exploatare privind
ajustările pentru
deprecierea activelor
circulante = 491 Ajustări pentru
deprecierea creanțelor –
clienți 1.500 1.500
44. Se efectuează următoarele încasări prin bancă:
− clienți incerți 1.000 lei;
− debitori diverși 50.500 lei.
Formula contabilă corectă de înregistrare a acestei operațiuni economice este următoarea:
a) 5121 Conturi la bănci în
lei = 461 Debitori diverși 1.000 1.000
5121 Conturi la bănci în
lei = 4111 Clienți 50.500 50.500
b) 5121 Conturi la bănci în
lei = 4111 Clienți 1.000 1.000
5121 Conturi la bănci în
lei = 461 Debitori diverși 50.500 50.500
c) 5311 Casa în lei = 4111 Clienți 1.000 1.000
5311 Casa în lei = 461 Debitori diverși 50.500 50.500
d) 5121 Conturi la bănci în
lei = 4118 Clienți incerți sau în
litigiu 1.000 1.000
5121 Conturi la bănci în
lei = 461 Debitori diverși 50.500 50.500
45. Se efectuează următoarele plăti prin bancă:
− furnizori 10.000 lei;
− salarii 11.000 lei.
Formula contabilă corectă de înregistrare a acestei operațiuni economice este următoarea:
a) 401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în
lei 10.000 10.000
421 Personal – salarii
datorate = 5121 Conturi la bănci în
lei 11.000 11.000
78
b) 401 Furnizori = 5311 Casa în lei 10.000 10.000
421 Personal – salarii
datorate = 5311 Casa în lei 11.000 11.000
c) 401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în
lei 11.000 11.000
421 Personal – salarii
datorate = 5121 Conturi la bănci în
lei 10.000 10.000
d) 401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în
lei 11.000 11.000
427 Rețineri din salarii
datorate terților = 5121 Conturi la bănci în
lei 10.000 10.000
46. Se constituie o societate pe acțiuni în care scop se emit 2.000 de acțiuni, cu o valoare
nominală de 10 lei/acțiune. Care este formula contabilă corespunzătoare acestei operațiuni?
a) 456 Decontări cu
acționarii/asociații privind
capitalul = 1011 Capital subscris
nevărsat 20.000 20.000
b) 456 Decontări cu
acționarii/asociații privind
capitalul = 1012 Capital subscris
vărsat 20.000 20.000
c) 1011 Capital subscris
nevărsat = 456 Decontări cu
acționarii/asociații privind
capitalul 20.000 20.000
d) 1011 Capital subscris
nevărsat = 1012 Capital subscris
vărsat 20.000 20.000
47. Se majorează capitalul social al unei societăți pe acțiuni, pentru care se emit 1.000 de
acțiuni, cu valoarea de 12 lei/acțiune, valoarea nominală fiind de 10 lei/acțiune. Ce formule
contabile se întocmesc la subscriere?
a) 456 Decontări cu
acționarii/asociații privind
capitalul = 1011 Capital subscris
nevărsat 10.000 10.000
b) 456 Decontări cu
acționarii/asociații privind
capitalul = 1012 Capital subscris
vărsat 12.000 12.000
c) 456 Decontări cu
acționarii/asociații privind
capitalul = % 12.000
1011 Capital subscris
nevărsat
1041 Prime de emisiune 10.000
2.000
79
d) 5121 Conturi la bănci în
lei = 456 Decontări cu
acționarii/asociații privind
capitalul
12.000 12.000
48. Pentru constituirea unei societăți pe acțiuni, se emit 1.000 de acțiuni cu valoarea nominală
de 2 lei/acțiune. Contravaloarea acțiunilor se încasează prin bancă. Care sunt formulele
contabile corecte?
a) 1091 Acțiuni proprii
deținute pe termen scurt = 461 Debitori diverși 2.000 2.000
5121 Conturi la bănci în
lei = 461 Debitori diverși 2.000 2.000
b) 456 Decontări cu
acționarii/asociații privind
capitalul = 1011 Capital subscris
nevărsat 2.000 2.000
5121 Conturi la bănci în
lei = 456 Decontări cu
acționarii/asociații privind
capitalul 2.000 2.000
1011 Capital subscris
nevărsat = 1012 Capital subscris
vărsat 2.000 2.000
c) 1012 Capital subscris
vărsat = 1091 Acțiuni proprii
deținute pe termen scurt 2.000 2.000
1011 Capital subscris
nevărsat = 5121 Conturi la bănci în
lei 2.000 2.000
5121 Conturi la bănci în
lei = 456 Decontări cu
acționarii/asociații privind
capitalul 2.000 2.000
d) 456 Decontări cu
acționarii/asociații privind
capitalul = 1012 Capital subscris
vărsat 2.000 2.000
5121 Conturi la bănci în
lei = 456 Decontări cu
acționarii/asociații privind
capitalul 2.000 2.000
49. Se reportează pierderea aferentă exercițiul curent în valoare de 10.000 lei. Care este formula
contabilă corectă?
a) 121 Profit sau pierdere = 1171 Rezultatul reportat
reprezentând profitul
nerepartizat sau pierderea
neacoperită 10.000 10.000
b) 129 Repartizarea
profitului = 121 Profit sau pierdere 10.000 10.000
c) 129 Repartizarea
profitului = 1171 Rezultatul reportat
reprezentând profitul
nerepartizat sau pierderea
neacoperită 10.000 10.000
80
d) 1171 Rezultatul reportat
reprezentând profitul
nerepartizat sau pierderea
neacoperită = 121 Profit sau pierdere 10.000 10.000
50. Se repartizează suma de 5.000 lei pentru constituirea de rezerve legale din profitul brut al
exercițiului curent. Care este formula contabilă corectă?
a) 121 Profit sau pierdere = 1061 Rezerve legale 5.000 5.000
b) 129 Repartizarea
profitului = 1061 Rezerve legale 5.000 5.000
c) 1171 Rezultatul reportat
reprezentând profitul
nerepartizat sau pierderea
neacoperită = 1061 Rezerve legale 5.000 5.000
d) 1061 Rezerve legale = 129 Repartizarea
profitului 5.000 5.000
51. În data de 05.03.N+1, Adunarea Generală a Acționarilor hotărăște repartizarea de
dividende, în sumă totală de 5.000 lei, din profitul anului N. Ce formulă contabilă se va
întocmi?
a) 121 Profit sau pierdere = 457 Dividende de plată 5.000 5.000
b) 129 Repartizarea
profitului = 457 Dividende de plată 5.000 5.000
c) 1171 Rezultatul reportat
reprezentând profitul
nerepartizat sau pierderea
neacoperită = 457 Dividende de plată 5.000 5.000
d) 457 Dividende de plată = 129 Repartizarea
profitului 5.000 5.000
52. Se rambursează o rată dintr -un împrumut bancar pe termen lung, în sumă de 2.000 lei și
dobânda aferentă în sumă de 800 lei. Care este formula contabilă corespunzătoare?
a) 5121 Conturi la bănci în
lei = 1621 Credite bancare pe
termen lung 2.000 2.000
5121 Conturi la bănci în
lei = 766 Venituri din dobânzi 800
800
b) 1621 Credite bancare pe
termen lung = 5121 Conturi la bănci în
lei
5121 Conturi la bănci în
lei 2.000 2..000
766 Venituri din dobânzi = 800
800
81
c) 5121 Conturi la bănci în
lei = 1621 Credite bancare pe
termen lung 2.000 2.000
5121 Conturi la bănci în
lei = 1682 Dobânzi aferente
creditelor bancare pe
termen lung 800 800
d) 1621 Credite bancare pe
termen lung = 5121 Conturi la bănci în
lei
5121 Conturi la bănci în
lei 2.000 2.000
1682 Dobânzi aferente
creditelor bancare pe
termen lung = 800
800
53. Se achiziționează licențe de utilizare a sistemului de operare Windows 10 în valoare de
10.000 lei, TVA 19%. Care sunt formulele contabile corespunzătoare?
a) 205 Concesiuni, brevete,
licențe, mărci comerciale,
drepturi și active similare = 404 Furnizori de
imobilizări
404 Furnizori de
imobilizări 10.000 10.000
4426 TVA deductibilă = 1.900
1.900
b) 205 Concesiuni, brevete,
licențe, mărci comerciale,
drepturi și active similare = 404 Furnizori de
imobilizări 11.900 11.900
c) 208 Alte imobilizări
necorporale
= 404 Furnizori de
imobilizări
404 Furnizori de
imobilizări 10.000 10.00
4426 TVA deductibilă = 1.900
1.900
d) 404 Furnizori de
imobilizări
404 Furnizori de
imobilizări = 205 Concesiuni, brevete,
licențe , mărci comerciale,
drepturi și active similare 10.000 10.000
= 4427 TVA colectată 1.900 1.900
1.900
54. Se achiziționează un autoturism în valoare de 100.000 lei, TVA 19%. Care este formula
contabila corectă?
a) 2131 Echipamente
tehnologice (mașini, utilaje
și instalații de lucru) = 404 Furnizori de
imobilizări
404 Furnizori de
imobilizări
100.000 100.000
4424 TVA de recuperat = 19.000
19.000
b) 404 Furnizori de
imobilizări
404 Furnizori de
imobilizări = 2131 Echipamente
tehnologice (mașini, utilaje
și instalații de lucru) 100.000 100.000
= 4427 TVA colectată 19.000 19.000
82
c) 2131 Echipamente
tehnologice (mașini, utilaje
și instalații de lucru) = 404 Furnizori de
imobilizări
404 Furnizori de
imobilizări 100.000 100.000
4426 TVA deductibilă = 19.000
19.000
d) 404 Furnizori de
imobilizări
404 Furnizori de
imobilizări = 2131 Echipamente
tehnologice (mașini, utilaje
și instalații de lucru) 100.000 100.000
= 4423 TVA de plată
19.000 19.000
55. Se înregistrează amortizarea lunară în valoare de 9.000 lei pentru echipamente tehnologice.
Ce formulă contabilă se va întocmi?
a) 6811 Cheltuieli de
exploatare privind
amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea
instalațiilor si mijloacelor
de transport 9.000 9.000
b) 6811 Cheltuieli de
exploatare privind
amortizarea imobilizărilor = 2814 Amortizarea altor
imobilizări corporale 9.000 9.000
c) 2131 Echipamente
tehnologice (mașini,
utilaje și instalații de
lucru) = 2813 Amortizarea
instalațiilor si mijloacelor
de transport 9.000 9.000
d) 2813 Amortizarea
instalațiilor si mijloacelor
de transport = 2131 Echipamente
tehnologice (mașini,
utilaje și instalații de
lucru) 9.000 9.000
56. Se vând terenuri la prețul de 30.000 lei, TVA 19%, valoarea de înregistrare în contabilitate a
acestora fiind de 25.000 lei. Ce formule contabile se vor întocmi?
a) 4111 Clienți = 722 Venituri din
producția de imobilizări
corporale 30.000 30.000
6583 Cheltuieli privind
activele cedate și alte
operații de capital = 2111 Terenuri 25.000 25.000
b) 461 Debitori diverși = 7583 Venituri din
vânzarea activelor și alte
operații de capital 30.000 30.000
6811 Cheltuieli de
exploatare privind
amortizarea imobilizărilor = 2111 Terenuri 25.000 25.000
c) 461 Debitori diverș i
461 Debitori diverși = 7583 Venituri din
vânzarea activelor și alte
operații de capital 30.000 30.000
= 4423 TVA de plată 5.700 5.700
83
6583 Cheltuieli privind
activele cedate și alte
operații de capital = 2111 Terenuri 25.000 25.000
d) 461 Debitori diverși
461 Debitori diverși = 7583 Venituri din
vânzarea activelor și alte
operații de capital 30.000 30.000
= 4427 TVA colectată 5.700 5.700
6583 Cheltuieli privind
activele cedate și alte
operații de capital = 2111 Terenuri 25.000 25.000
57. Se recepționează mărfuri, pe bază de factură, în valoare de 1.000 lei, TVA 19%. Care sunt
formulele contabile corecte?
a) 371 Mărfuri = 401 Furnizori
401 Furnizori 1.000 1.000
4426 TVA deductibilă = 190
190
b) 371 Mărfuri = 401 Furnizori
401 Furnizori 1.000 1.000
4424 TVA de recuperat = 190
190
c) 401 Furnizori
401 Furnizori = 371 Mărfuri 1.000 1.000
= 4427 TVA colectată 190 190
d) 401 Furnizori = 371 Mărfuri 1.000 1.000
401 Furnizori = 4423 TVA de plată 190 190
58. Se înregistrează producția în curs de execuție și diferențele de preț aferente produselor finite
realizate la preț prestabilit de 200.000 lei, știind că la finele lunii costul efectiv de producție
este de 220.000 lei, din care costul producției în curs de execuție este de 40.000 lei. Care sunt
formulele contabile corecte?
a) 331 Produse în curs de
execuție = 711 Venituri aferente
costurilor stocurilor de
produse 40.000 40.000
348 Diferențe de preț la
produse = 711 Venituri aferente
costurilor stocurilor de
produse 200.000 200.000
b) 331 Produse în curs de
execuție = 711 Venituri aferente
costurilor stocurilor de
produse 40.000 40.000
345 Produse finite = 711 Venituri aferente
costurilor stocurilor de
produse 20.000 20.000
c) 331 Produse în curs de
execuție = 711 Venituri aferente
costurilor stocurilor de
produse 40.000 40.000
348 Diferențe de preț la
produse = 711 Venituri aferente
costurilor stocurilor de
produse – 20.000 – 20.000
84
d) 331 Produse în curs de
execuție = 711 Venituri aferente
costurilor stocurilor de
produse 20.000 20.000
348 Diferențe de preț la
produse = 711 Venituri aferente
costurilor stocurilor de
produse 40.000 40.000
59. La un magazin care ține evidența mărfurilor la preț de vânzare cu amănuntul se
înregistrează adaosul comercial în valoare de 2.000 lei și TVA neexigibilă în valoare de 2.280
lei. Care sunt formulele contabile corecte?
a) 378 Diferențe de preț la
mărfuri = 371 Mărfuri 2.000 2.000
4428 TVA neexigibilă = 371 Mărfuri 2.280 2.280
b) 607 Cheltuieli privind
mărfurile
= 378 Diferențe de preț la
mărfuri
378 Diferențe de preț la
mărfuri 2.000 2.000
4428 TVA neexigibilă
= 2.280
2.280
c) 371 Mărfuri = 378 Diferențe de preț la
mărfuri 2.280 2.280
4428 TVA neexigibilă 2.000 2.000
d) 371 Mărfuri = 378 Diferențe de preț la
mărfuri 2.000 2.000
371 Mărfuri = 4428 TVA neexigibilă 2.280 2.280
60. Se vând produse finite la prețul de vânzare de 20.000 lei, TVA 19%. Care sunt formulele
contabile corecte?
a) 4111 Clienți = 345 Produse finite 20.000 20.000
b) 4111 Clienți = 345 Produse finite 20.000 20.000
4427 TVA colectată 3.800 3.800
c) 4111 Clienți = 345 Produse finite 23.800 23.800
d) 4111 Clienți = 7015 Venituri din
vânzarea produselor finite 20.000 20.000
4111 Clienți = 4427 TVA colectată 3.800 3.800
711 Venituri aferente
costurilor stocurilor de
produse = 345 Produse finite 20.000 20.000
61. Se vând prin magazinele proprii mărfuri la prețul de vânzare de 3 5.700 lei, inclusiv TVA
19% . Prețul de achiziție a fost de 25.000 lei. Care sunt formulele contabile corecte?
a) 4111 Clienți = 707 Venituri din vânzarea
mărfurilor 25.000 25.000
85
b) 5311 Casa în lei = 707 Venituri din vânzarea
mărfurilor 30.000 30.000
5311 Casa în lei = 4427 TVA colectată 5.700 5.700
607 Cheltuieli privind
mărfuril e = 371 Mărfuri 25.000 25.000
378 Diferențe de preț la
mărfuri
4428 TVA neexigibilă =
= 371 Mărfuri
371 Mărfuri 5.000
5.700 5.000
5.700
c) 607 Cheltuieli privind
mărfurile = 371 Mărfuri 25.000 25.000
378 Diferențe de preț la
mărfuri
4428 TVA neexigibilă =
= 371 Mărfuri
371 Mărfuri 5.000
5.700 5.000
5.700
d) 5311 Casa în lei = 371 Mărfuri 30.000 30.000
4427 TVA colectată 5.700 5.700
62. Se deschide un acreditiv în valoare de 1.000 €. Cursul la data deschiderii acreditivului este
de 4, 75 lei/€. Care este formula contabilă corectă?
a) 5411 Acreditive în lei = 5121 Conturi la bănci în
lei 4.750 4.750
b) 5412 Acreditive în valută = 5124 Conturi la bănci în
valută 4.750 4.750
c) 5124 Conturi la bănci în
valută = 5412 Acreditive în valută 4.750 4.750
d) 5121 Conturi la bănci în
lei = 5411 Acreditive în lei 4.750 4.750
63. Se achită datoria față de un furnizor extern în valoare de 1 0.000 € la cursul de 4, 75 lei/€.
Datoria a fost înregistrată la cursul de 4, 7 lei/€. Care sunt formulele contabile corecte?
a) 401 Furnizori = 5124 Conturi la bănci în
valută 47.500 47.500
665 Cheltuieli din
diferențe de curs valutar = 5124 Conturi la bănci în
valută 500 500
b) 5124 Conturi la bănci în
valută = 401 Furnizori 47.000 47.000
5124 Conturi la bănci în
valută = 765 Venituri din diferențe
de curs valutar 500 500
c) 401 Furnizori = 5124 Conturi la bănci în
valută 47.500 47.500
5124 Conturi la bănci în
valută = 765 Venituri din diferențe
de curs valutar 500 500
d) 401 Furnizori = 5124 Conturi la bănci în
valută 47.000 47.000
665 Cheltuieli din
diferențe de curs valutar = 5124 Conturi la bănci în
valută 500 500
86
64. Se emite factura către un client căruia i s -au vândut produse finite în valoare de 10.000 lei pe
bază de aviz de însoțire, TVA 19%. Care sunt înregistrările contabile corespunzătoare acestei
operațiuni?
a) 418 Clienți – facturi de
întocmit = 4111 Clienți 10.000 10.000
4428 TVA neexigibilă = 4427 TVA colectată 1.900 1.900
b) 4111 Clienți = 418 Clienți – facturi de
întocmit 10.000 10.000
4428 TVA neexigibilă = 4427 TVA colectată 1.900 1.900
c) 4111 Clienți = 418 Clienți – facturi de
întocmit 10.000 10.000
4427 TVA colectată = 4428 TVA neexigibilă 1.900 1.900
d) 418 Clienți – facturi de
întocmit = 4111 Clienți 10.000 10.000
4427 TVA colectată = 4428 TVA neexigibilă 1.900 1.900
65. Se primește factura de la un furnizor de la care s -au achiziționat materii prime în valoare de
10.000 lei pe bază de aviz de însoțire, TVA 19%. Care sunt formulele contabile corecte?
a) 408 Furnizori – facturi
nesosite = 401 Furnizori 10.000 10.000
4428 TVA neexigibilă = 4426 TVA deductibilă 1.900 1.900
b) 408 Furnizori – facturi
nesosite = 401 Furnizori 10.000 10.000
4426 TVA deductibilă = 4428 TVA neexigibilă 1.900 1.900
c) 401 Furnizori = 408 Furnizori – facturi
nesosite 10.000 10.000
4426 TVA deductibilă = 4428 TVA neexigibilă 1.900 1.900
d) 401 Furnizori = 408 Furnizori – facturi
nesosite 10.000 10.000
4428 TVA neexigibilă = 4426 TVA deductibilă 1.900 1.900
66. Se acordă unui salariat un avans de trezorerie în valoare de 500 lei. Din acest avans
salariatul decontează cheltuieli de deplasare în valoare de 400 lei. Care sunt formulele
contabile ce corespund acestor operațiuni?
a) 542 Avansuri de
trezorerie = 5311 Casa în lei 500 500
625 Cheltuieli cu
deplasări, detașări și
transferări = 542 Avansuri de
trezorerie 400 400
87
b) 425 Avansuri acordate
personalului = 5311 Casa în lei 500 500
625 Cheltuieli cu
deplasări, detașări și
transferări = 425 Avansuri acordate
personalului 400 400
c) 5311 Casa în lei = 542 Avansuri de
trezorerie 500 500
542 Avansuri de
trezorerie = 401 Furnizori 400 400
d) 5311 Casa în lei = 425 Avansuri acordate
personalului 500 500
625 Cheltuieli cu
deplasări, detașări și
transferări = 425 Avansuri acordate
personalului 400 400
67. Se impută unui gestionar materii prime constatate lipsă la inventariere, în valoare de 1.000
lei, TVA 19%. Care este formula contabilă corectă?
a) 4282 Alte creanțe în
legătură cu personalul
4282 Alte creanțe în
legătură cu personalul
= 301 Materii prime 1.000 1.000
=
4427 TVA colectată
190
190
b) 461 Debitori diverși = 7015 Venituri din
vânzarea produselor finite 1.000 1.000
461 Debitori diverși = 4427 TVA colectată 190 190
c) 421 Personal – salarii
datorate
421 Personal – salarii
datorate =
7588 Alte venituri din
exploatare
1.000 1.000
= 4427 TVA colectată 190 190
d) 4282 Alte creanțe în
legătură cu personalul
4282 Alte creanțe în
legătură cu personalul = 7588 Alte venituri din
exploatare 1.000 1.000
= 4427 TVA colectată 190 190
68. În vederea reducerii capitalului social se răscumpără cu plata prin bancă 2.000 de acțiuni cu
prețul de 2,2 lei pe acțiune. Care este formula contabilă corectă?
a) 1012 Capital subscris
vărsat = 1091 Acțiuni proprii
deținute pe termen scurt 4.400 4.400
b) 1091 Acțiuni proprii
deținute pe termen scurt = 1012 Capital subscris
vărsat 4.400 4.400
c) 1091 Acțiuni proprii
deținute pe termen scurt = 5121 Conturi la bănci în
lei 4.400 4.400
88
d) 1011 Capital subscris
nevărsat = 1091 Acțiuni proprii
deținute pe termen scurt 4.400 4.400
69. Se anulează 1.000 de acțiuni proprii, răscumpărate la prețul de 2,2 lei/acțiune, valoarea
nominală a acestora fiind de 2 lei/acțiune. Care este formula contabilă corectă?
a) 1012 Capital subscris
vărsat = 1091 Acțiuni proprii
deținute pe termen scurt
1091 Acțiuni proprii
deținute pe termen scurt 2.000 2.000
149 Pierderi legate de
emiterea, răscumpărarea,
vânzarea, cedarea cu titlu
gratuit sau anularea
instrumentelor de
capitaluri proprii = 200
200
b) 1091 Acțiuni proprii
deținute pe termen scurt
1091 Acțiuni proprii
deținute pe termen scurt = 1012 Capital subscris
vărsat 2.000 2.000
= 149 Pierderi legate de
emiterea, răscumpărarea,
vânzarea, cedarea cu titlu
gratuit sau anularea
instrumentelor de
capitaluri proprii
200 200
c) 1091 Acțiuni proprii
deținute pe termen scurt
1091 Acțiuni proprii
deținute pe termen scurt = 1011 Capital subscris
nevărsat 2.000 2.000
= 1068 Alte rezerve 200 200
d) 1012 Capital subscris
vărsat = 1091 Acțiuni proprii
deținute pe termen scurt
1091 Acțiuni proprii
deținute pe termen scurt 2.000 2.000
1068 Alte rezerve = 200
200
70. Adunarea Generală a Acționarilor hotărăște transferul primelor de emisiune în valoare de
6.000 lei la capitalul social. Care este formula contabilă corectă?
a) 1041 Prime de emisiune = 1012 Capital subscris
vărsat 6.000 6.000
b) 1041 Prime de emisiune = 1011 Capital subscris
nevărsat 6.000 6.000
c) 1011 Capital subscris
nevărsat = 1041 Prime de emisiune 6.000 6.000
d) 1012 Capital subscris
vărsat = 1041 Prime de emisiune 6.000 6.000
89
71. Din balanța de verificare se extrag următoarele informații: cheltuieli privind mărfurile
10.000 lei și cheltuieli privind dobânzile 1.000 lei. Cum se vor închide conturile de cheltuieli la
finele exercițiului financiar ?
a) 607 Cheltuieli privind
mărfurile = 121 Profit sau pierdere 10.000 10.000
666 Cheltuieli privind
dobânzile = 121 Profit sau pierdere 1.000
1.000
b) 121 Profit sau pierdere = 607 Cheltuieli privind
mărfurile 10.000 10.000
121 Profit sau pierdere = 666 Cheltuieli privind
dobânzile 1.000 1.000
c) 607 Cheltuieli privind
mărfurile = 129 Repartizarea
profitului
129 Repartizarea
profitului 10.000 10.000
666 Cheltuieli privind
dobânzile = 1.000 1.000
d) 129 Repartizarea
profitului
129 Repartizarea
profitului =
= 607 Cheltuieli privind
mărfurile
666 Cheltuieli privind
dobânzile 10.000
1.000 10.000
1.000
72. Din balanța de verificare se extrag următoarele informații: venituri din vânzarea mărfurilor
15.000 lei și alte venituri din exploatare 1.000 lei. Cum se vor închide conturile de venituri la
finele exercițiului financiar?
a) 707 Venituri din vânzarea
mărfurilor = 129 Repartizarea
profitului
129 Repartizarea
profitului 15.000 15.000
7588 Alte venituri din
exploatare = 1.000 1.000
b) 121 Profit sau pierdere = 707 Venituri din vânzarea
mărfurilor 15.000 15.000
121 Profit sau pierdere = 7588 Alte venituri din
exploatare 1.000 1.000
c) 707 Venituri din vânzarea
mărfurilor = 121 Profit sau pierdere 15.000 15.000
7588 Alte venituri din
exploatare = 121 Profit sau pierdere 1.000
1.000
d) 129 Repartizarea
profitului = 707 Venituri din vânzarea
mărfurilor 15.000 15.000
129 Repartizarea
profitului = 7588 Alte venituri din
exploatare 1.000 1.000
90
73. Se acordă un avans unui furnizor pentru procurarea de ambalaje în valoare de 59.500 lei,
inclusiv TVA 19%, plata efectuându -se prin bancă. Care este formula contabilă corectă?
a) 4091 Furnizori – debitori
pentru cumpărări de
bunuri de natura
stocurilor = 5121 Conturi la bănci în
lei
5121 Conturi la bănci în
lei
50.000 50.000
4427 TVA colectată = 9.500
9.500
b) 5121 Conturi la bănci în
lei =
4091 Furnizori – debitori
pentru cumpărări de
bunuri de natura
stocurilor 50.000 50.000
5121 Conturi la bănci în
lei = 4427 TVA colectată 9.500 9.500
c) 5121 Conturi la bănci în
lei = 4091 Furnizori – debitori
pentru cumpărări de
bunuri de natura
stocurilor 50.000 50.000
5121 Conturi la bănci în
lei = 4426 TVA deductibilă 9.500 9.500
d) 4091 Furnizori – debitori
pentru cumpărări de
bunuri de natura
stocurilor = 5121 Conturi la bănci în
lei
5121 Conturi la bănci în
lei 50.000 50.000
4426 TVA deductibilă = 9.500
9.500
74. Se vând produse finite în valoare de 40.000 lei, TVA 19% pe bază de aviz de însoțire. Care
sunt formulele contabile corecte?
a) 418 Clienți – facturi de
întocmit
418 Clienți – facturi de
întocmit = 345 Produse finite 40.000 40.000
=
4428 TVA neexigibilă
7.600
7.600
b) 7015 Venituri din
vânzarea produselor finite = 418 Clienți – facturi de
întocmit
418 Clienți – facturi de
întocmit 40.000 40.000
4428 TVA neexigibilă = 7.600
7.600
711 Venituri aferente
costurilor stocurilor de
produse = 345 Produse finite 40.000 40.000
c) 418 Clienți – facturi de
întocmit
418 Clienți – facturi de
întocmit = 7015 Venituri din
vânzarea produselor finite 40.000 40.000
= 4428 TVA neexigibilă 7.600 7.600
711 Venituri aferente
costurilor stocurilor de
produse = 345 Produse finite 40.000 40.000
91
d) 711 Venituri aferente
costurilor stocurilor de
produse = 345 Produse finite 40.000 40.000
75. Cum se înregistrează compensarea datoriilor cu creanțele față de un terț în valoare de 8.000
lei ?
a) 401 Furnizori = 4111 Clienți 8.000 8.000
b) 4111 Clienți = 401 Furnizori 8.000 8.000
c) 419 Clienți – creditori = 401 Furnizori 8.000 8.000
d) 4111 Clienți = 419 Clienți – creditori 8.000 8.000
76. Cum se înregistrează vânzarea de semifabricate în valoare de 20.000 lei, TVA 19%?
a) 4111 Clienți = 702 Venituri din vânzarea
semifabricatelor 20.000 20.000
4111 Clienți = 4427 TVA colectată 3.800 3.800
711 Venituri aferente
costurilor stocurilor de
produse = 341 Semifabricate 20.000 20.000
b) 711 Venituri aferente
costurilor stocurilor de
produse = 341 Semifabricate 20.000 20.000
c) 401 Furnizori = 702 Venituri din vânzarea
semifabricatelor 20.000 20.000
401 Furnizori = 4427 TVA colectată 3.800 3.800
d) 341 Semifabricate = 4111 Clienți 20.000 20.000
4427 TVA colectată = 4111 Clienți 3.800 3.800
77. La finele exercițiului financiar se actualizează la cursul de 4, 75 lei/€ datorii față de furnizorii
externi în valoare de 10.000 €, cursul de înregistrare al acestora fiind de 4, 70 lei/€. Care este
formula contabilă corectă?
a) 765 Venituri din diferențe
de curs valutar = 401 Furnizori 500 500
b) 665 Cheltuieli din
diferențe de curs valutar = 401 Furnizori 500 500
c) 401 Furnizori = 765 Venituri din diferențe
de curs valutar 500 500
d) 401 Furnizori = 665 Cheltuieli din
diferențe de curs valutar 500 500
92
78. Se încasează prin bancă un avans de la un client în valoare de 11.900 lei, inclusiv TVA 19%.
Clientului i se vor livra mărfuri în valoare de 20.000 lei, TVA 19%. Care este formula
contabilă corectă pentru înregistrarea avansului încasat?
a) 419 Clienți – creditori = 5121 Conturi la bănci în
lei
5121 Conturi la bănci în
lei 10.000 10.000
4426 TVA deductibilă
=
1.900
1.900
b) 419 Clienți – creditori = 5121 Conturi la bănci în
lei
5121 Conturi la bănci în
lei 20.000 20.000
4426 TVA deductibilă
=
3.800
3.800
c) 5121 Conturi la bănci în
lei = 419 Clienți – creditori
20.000 20.000
5121 Conturi la bănci în
lei = 4427 TVA colectată 3.800 3.800
d) 5121 Conturi la bănci în
lei = 419 Clienți – creditori 10.000 10.000
5121 Conturi la bănci în
lei = 4427 TVA colectată 1.900 1.900
79. Se achiziționează o linie tehnologică pentru producția de ciocolată în valoare de 200.000 lei,
TVA 19%. Care este formula contabila corectă?
a) 2131 Echipamente
tehnologice (mașini,
utilaje și instalații de
lucru) = 404 Furnizori de
imobilizări
404 Furnizori de
imobilizări 200.000 200.000
4426 TVA
deductibilă = 38.000
38.000
b) 404 Furnizori de
imobilizări = 2131 Echipamente
tehnologice (mașini,
utilaje și instalații de
lucru) 200.000 200.000
4427 TVA colectată 38.000 38.000
c) 2132 Aparate și
instalații de
măsurare, control și
reglare = 404 Furnizori de
imobilizări
404 Furnizori de
imobilizări 200.000 200.000
4426 TVA
deductibilă = 38.000
38.000
d) 2131 Echipamente
tehnologice (mașini,
utilaje și instalații de
lucru ) = 404 Furnizori de
imobilizări
404 Furnizori de
imobilizări 200.000 200.000
4424 TVA de
recuperat = 38.000
38.000
93
80. Se vând utilaje la prețul de 30.000 lei, TVA 19%, valoarea contabilă a acestora fiind de
40.000 lei. Amortizarea calculată la data vânzării este de 33.000 lei. Ce formule contabile se
vor întocmi?
a) 4111 Clienți = 722 Venituri din
producția de imobilizări
corporale 40.000 40.000
6583 Cheltuieli privind
activele cedate și alte
operații de capital = 2131 Echipamente
tehnologice (mașini,
utilaje și instalații de
lucru) 33.000 33.000
b) 461 Debitori diverși = 7583 Venituri din
vânzarea activelor și alte
operații de capital 30.000 30.000
2813 Amortizarea
instalațiilor si mijloacelor
de transport = 2131 Echipamente
tehnologice (mașini,
utilaje și instalații de
lucru) 33.000 33.000
c) 461 Debitori diverși = 7583 Venituri din
vânzarea activelor și alte
operații de capital 30.000 30.000
461 Debitori diverși = 4427 TVA colectată 5.700 5.700
2813 Amortizarea
instalațiilor si mijloacelor
de transport = 2131 Echipamente
tehnologice (mașini,
utilaje și instalații de
lucru) 33.000 33.000
6583 Cheltuieli privind
activele cedate și alte
operații de capital = 2131 Echipamente
tehnologice (mașini,
utilaje și instalații de lucru 7.000 7.000
d) 461 Debitori diverși = 7583 Venituri din
vânzarea activelor și alte
operații de capital 30.000 30.000
461 Debitori diverși = 4427 TVA colectată 5.700 5.700
6583 Cheltuieli privind
activele cedate și alte
operații de capital = 2131 Echipamente
tehnologice (mașini,
utilaje și instalații de
lucru) 7.000 7.000
81. După aprobarea situațiilor financiare anuale din profitul net se constituie rezerve pentru
investiții în valoare de 30.000 lei. Care este formula contabilă corectă?
a) 1171 Rezultatul reportat
reprezentând profitul
nerepartizat sau pierderea
neacoperită = 1068 Alte rezerve 30.000 30.000
b) 121 Profit sau pierdere = 1068 Alte re zerve 30.000 30.000
c) 129 Repartizarea
profitului = 1061 Rezerve legale 30.000 30.000
94
d) 1171 Rezultatul reportat
reprezentând profitul
nerepartizat sau pierderea
neacoperită = 1061 Rezerve legale 30.000 30.000
82. Se vând produse reziduale la prețul de vânzare de 30.000 lei, TVA 19%. Care sunt
formulele contabile corecte?
a) 4111 Clienți = 346 Produse reziduale 30.000 30.000
b) 4111 Clienți = 346 Produse reziduale 30.000 30.000
4111 Clienți = 4427 TVA colectată 5.700 5.700
c) 4111 Clienți = 346 Produse reziduale 35.700 35.700
d) 4111 Clienți = 703 Venituri din vânzarea
produselor reziduale 30.000 30.000
4111 Clienți = 4427 TVA colectată 5.700 5.700
711 Venituri aferente
costurilor stocurilor de
produse = 346 Produse reziduale 30.000 30.000
83. Se vând, prin magazinele proprii mărfuri la prețul de vânzare de 47.600 lei, inclusiv TVA
19% . Adaosul comercial este de 6.000 lei. Care sunt formulele contabile corecte?
a) 4111 Clienți = 707 Venituri din vânzarea
mărfurilor
47.600 47.600
b) 5311 Casa în lei = 707 Venituri din vânzarea
mărfurilor 40.000 40.000
5311 Casa în lei = 4427 TVA colectată 7.600 7.600
607 Cheltuieli privind
mărfurile
=
371 Mărfuri
34.000
34.000
378 Diferențe de preț la
mărfuri
4428 TVA neexigibilă =
= 371 Mărfuri
371 Mărfuri 6.000
7.600
6.000
7.600
c) 607 Cheltuieli privind
mărfurile = 371 Mărfuri 34.000 34.000
378 Diferențe de preț la
mărfuri
4428 TVA neexigibilă =
= 371 Mărfuri
371 Mărfuri 6.000
7.600 6.000
7.600
d) 5311 Casa în lei = 378 Diferențe de preț la
mărfuri 6.000 6.000
5311 Casa în lei = 4427 TVA colectată 41.600 41.600
84. Se deschide un acreditiv în valoare de 20.000 lei. Care este formula contabilă corectă?
a) 5411 Acreditive în lei = 5121 Conturi la bănci în
lei 20.000 20.000
b) 5412 Acreditive în valută = 5121 Conturi la bănci în 20.000 20.000
95
lei
c) 5121 Conturi la bănci în
lei = 5411 Acreditive în lei 20.000 20.000
d) 5121 Conturi la bănci în
lei = 5412 Acreditive în valută 20.000 20.000
85. Se achită datoria față de un furnizor extern de imobilizări în valoare de 10.000 € la cursul
de 4, 7 lei/€. Datoria a fost înregistrată la cursul de 4, 8 lei/€. Care sunt formulele contabile
corecte?
a) 404 Furnizori de
imobilizări = 5124 Conturi la bănci în
valută 42.000 42.000
665 Cheltuieli din
diferențe de curs valutar = 5124 Conturi la bănci în
valută 1.000 1.000
b) 5124 Conturi la bănci în
valută = 404 Furnizori de
imobilizări 42.000 42.000
5124 Conturi la bănci în
valută
= 765 Venituri din diferențe
de curs valutar 1.000 1.000
c) 404 Furnizori de
imobilizări = 5124 Conturi la bănci în
valută 43.000 43.000
5124 Conturi la bănci în
valută = 765 Venituri din diferențe
de curs valutar 1.000 1.000
d) 404 Furnizori de
imobilizări = 5124 Conturi la bănci în
valută 42.000 42.000
404 Furnizori de
imobilizări = 765 Venituri din diferențe
de curs valutar 1.000 1.000
86. Se emite factura către un client căruia i s -au vândut semifabricate în valoare de 20.000 lei pe
bază de aviz de însoțire, TVA 19%. Care sunt înregistrările contabile corespunzătoare acestei
operațiuni ?
a) 418 Clienți – facturi de
întocmit = 4111 Clienți 20.000 20.000
4428 TVA neexigibilă = 4427 TVA colectată 3.800 3.800
b) 4111 Clienți = 418 Clienți – facturi de
întocmit 20.000 20.000
4428 TVA neexigibilă = 4427 TVA colectată 3.800 3.800
c) 4111 Clienți = 418 Clienți – facturi de
întocmit 20.000 20.000
4427 TVA colectată = 4428 TVA neexigibilă 3.800 3.800
d) 418 Clienți – facturi de
întocmit = 4111 Clienți 20.000 20.000
4427 TVA colectată = 4428 TVA neexigibilă 3.800 3.800
96
87. Se primește factura de la un furnizor de la care s -au achiziționat piese de schimb în valoare
de 10.000 lei pe bază de aviz de însoțire, TVA 19%. Care sunt formulele contabile corecte?
a) 408 Furnizori – facturi
nesosite = 401 Furnizori 10.000 10.000
4428 TVA neexigibilă = 4426 TVA deductibilă 1.900 1.900
b) 408 Furnizori – facturi
nesosite = 401 Furnizori 10.000 10.000
4426 TVA deductibilă = 4428 TVA neexigibilă 1.900 1.900
c) 401 Furnizori = 408 Furnizori – facturi
nesosite 10.000 10.000
4426 TVA deductibilă = 4428 TVA neexigibilă 1.900 1.900
d) 401 Furnizori = 408 Furnizori – facturi
nesosite 10.000 10.000
4428 TVA neexigibilă = 4426 TVA deductibilă 1.900 1.900
88. Se rețin din salarii garanțiile gestionarilor în valoare de 500 lei. Care este formula contabilă
corectă ?
a) 421 Personal – salarii
datorate = 4281 Alte datorii în
legătură cu personalul 500 500
b) 425 Avansuri acordate
personalului = 4281 Alte datorii în
legătură cu personalul 500 500
c) 421 Personal – salarii
datorate = 4282 Alte creanțe în
legătură cu personalul 500 500
d) 425 Avansuri acordate
personalului = 4282 Alte creanțe în
legătură cu personalul 500 500
89. Plata prin contul curent a unui bilet la ordin emis în favoarea unui furnizor de materii
prime în valoare de 2.380 lei se contabilizează astfel:
a) 5121 Conturi la bănci în
lei = 403 Efecte de plătit 2.380 2.380
b) 403 Efecte de plătit = 301 Materii prime 2.380 2.380
c) 403 Efecte de plătit = 5121 Conturi la bănci în
lei 2.380 2.380
d) 5121 Conturi la bănci în
lei = 413 Efecte de primit de la
clienți 2.380 2.380
90. Încasarea prin bancă a unui cec de la un client căruia i s -au vândut produse reziduale în
valoare de 12.400 lei se va înregistra în contabilitate astfel:
a) 5121 Conturi la bănci în
lei = 5112 Cecuri de încasat 12.400 12.400
97
b) 5121 Conturi la bănci în
lei = 346 Produse reziduale 12.400 12.400
c) 5121 Conturi la bănci în
lei = 413 Efecte de primit de la
clienți 12.400 12.400
d) 5121 Conturi la bănci în
lei = 4111 Clienți 12.400 12.400
91. Se acordă un avans în valoare de 23.800 lei, inclusiv TVA 19% unei unități de construcții –
montaj în vederea efectuării unor reparații curente la clădirile industriale. Cum se
înregistrează în contabilitate această operațiune?
a) 4092 Furnizori – debitori
pentru prestări de servicii = 5121 Conturi la bănci în
lei
5121 Conturi la băn ci în
lei
20.000 20.000
4426 TVA deductibilă = 3.800
3.800
b) 4093 Avansuri acordate
pentru imobilizări
corporale = 5121 Conturi la bănci în
lei
5121 Conturi la bănci în
lei 20.000
20.000
4426 TVA deductibilă = 3.800 3.800
c) 5121 Conturi la bănci în
lei
5121 Conturi la bănci în
lei = 4092 Furnizori – debitori
pentru prestări de servicii 20.000 20.000
= 4426 TVA deductibilă 3.800 3.800
d) 5121 Conturi la bănci în
lei
5121 Conturi la bănci în
lei = 4093 Avansuri acordate
pentru imobilizări
corporale 20.000 20.000
= 4427 TVA colectată 3.800 3.800
92. O societate comercială hotărăște majorarea capitalului social prin încorporarea primelor de
conversie a obligațiunilor în acțiuni în valoare de 1.000 lei. Cum se înregistrează în
contabilitate această operațiune?
a) 1044 Prime de conversie a
obligațiunilor în acțiuni = 1011 Capital subscris
nevărsat 1.000 1.000
b) 1012 Capital subscris
vărsat = 1044 Prime de conversie a
obligațiunilor în acțiuni 1.000 1.000
c) 1011 Capital subscris
nevărsat = 1044 Prime de conversie a
obligațiunilor în acțiuni 1.000 1.000
d) 1044 Prime de conversie a
obligațiunilor în acțiuni = 1012 Capital subscris
vărsat 1.000 1.000
98
93. Cum se contabilizează acoperirea pierderilor reportate în valoare de 20.000 lei din capitalul
social ?
a) 1011 Capital subscris
nevărsat = 1171 Rezultatul reportat
reprezentând profitul
nerepartizat sau pierderea
neacoperită 20.000 20.000
b) 1171 Rezultatul reportat
reprezentând profitul
nerepartizat sau pierderea
neacoperită = 1011 Capital subscris
nevărsat 20.000 20.000
c) 1171 Rezultatul reportat
reprezentând profitul
nerepartizat sau pierderea
neacoperită = 1012 Capital subscris
vărsat 20.000 20.000
d) 1012 Capital subscris
vărsat = 1171 Rezultatul reportat
reprezentând profitul
nerepartizat sau pierderea
neacoperită 20.000 20.000
94. Se hotărăște diminuarea rezervelor statutare cu 3.000 lei în vederea acoperirii pierderii
reportate din exercițiile precedente. Care este formula contabilă corectă?
a) 1063 Rezerve statutare
sau contractuale = 1171 Rezultatul reportat
reprezentând profitul
nerepartizat sau pierderea
neacope rită 3.000 3.000
b) 1061 Rezerve legale = 1171 Rezultatul reportat
reprezentând profitul
nerepartizat sau pierderea
neacoperită 3.000 3.000
c) 1171 Rezultatul reportat
reprezentând profitul
nerepartizat sau pierderea
neacoperită = 1063 Rezerve statutare
sau contractuale 3.000 3.000
d) 1171 Rezultatul reportat
reprezentând profitul
nerepartizat sau pierderea
neacoperită = 1061 Rezerve legale 3.000 3.000
95. Se anulează 1.000 de acțiuni proprii deținute pe termen scurt, răscumpărate la prețul de 2,2
lei/acțiune, valoarea nominală a acestora fiind de 2,5 lei/acțiune. Care este formula contabilă
corectă?
a) 1012 Capital subscris
vărsat = 1091 Acțiuni proprii
deținute pe termen scurt
1091 Acțiuni proprii
deținute pe termen scurt 2.200 2.200
149 Pierderi legate de
emiterea, răscumpărarea,
vânzarea, cedarea cu titlu
gratuit sau anularea
instrumentelor de
capitaluri proprii = 300
300
99
b) 1012 Capital subscris
vărsat
1012 Capital subscris
vărsat
= 1091 Acțiuni proprii
deținute pe termen scurt 2.200 2.200
= 141 Câștiguri legate de
vânzarea sau anularea
instrumentelor de
capitaluri proprii 300 300
c) 1012 Capital subscris
vărsat
1012 Capital subscris
vărsat = 1091 Acțiuni
proprii deținute pe termen
scurt 2.200 2.200
= 149 Pierderi legate de
emiterea, răscumpă -rarea,
vânzarea, ceda -rea cu titlu
gratuit sau anularea
instrumente -lor de
capitaluri proprii 300 300
d) 1012 Capital subscris
vărsat = 1091 Acțiuni proprii
deținute pe termen scurt
1091 Acțiuni proprii
deținute pe termen scurt 2.200 2.200
141 Câștiguri legate de
vânzarea sau anularea
instrumentelor de
capitaluri proprii = 300
300
96. Se predau la depozitul de produse, produse reziduale la prețul prestabilit de 2.000 lei. Care
este formula contabilă corectă ?
a) 346 Produse reziduale = 331 Produse în curs de
execuție 2.000 2.000
b) 346 Produse reziduale = 341 Semifabricate 2.000 2.000
c) 711 Venituri aferente
costurilor stocurilor de
produse = 346 Produse reziduale 2.000 2.000
d) 346 Produse reziduale = 711 Venituri aferente
costurilor stocurilor de
produse 2.000 2.000
97. Cu ocazia inventarierii stocurilor, se constată lipsuri la materiale auxiliare în valoare de
10.500 lei. Cum se înregistrează în contabilitate?
a) 6021 Cheltuieli cu
materialele auxiliare = 3021 Materiale auxiliare 10.500 10.500
b) 3021 Materiale auxiliare = 6021 Cheltuieli cu
materialele auxiliare 10.500 10.500
c) 3021 Materiale auxiliare = 7588 Alte venituri din
exploatare 10.500 10.500
100
d) 671 Cheltuieli privind
calamitățile și alte
evenimente extraordinare = 3021 Materiale auxiliare 10.500 10.500
98. Cu ocazia inventarierii stocurilor, se constată deprecieri ale valorii amblajelor în valoare de
1.000 lei și se constituie o ajustare pentru deprecierea acestora. Care este formula contabilă
corectă?
a) 398 Ajustări pentru
deprecierea ambalajelor = 7814 Venituri din ajustări
pentru deprecierea
activelor circulante 1.000 1.000
b) 6814 Cheltuieli de
exploatare privind
ajustările pentru
deprecierea activelor
circulante = 398 Ajustări pentru
deprecierea ambalajelor 1.000 1.000
c) 398 Ajustări pentru
deprecierea ambalajelor = 381 Ambalaje 1.000 1.000
d) 7814 Venituri din ajustări
pentru deprecierea
activelor circulante = 398 Ajustări pentru
deprecierea ambalajelor 1.000 1.000
99. Se achiziționează mărfuri din Uniunea Europeană în valoare de 30.000 euro la cursul de
4,80 lei/euro. Mărfurile sunt destinate vânzării cu amănuntul practicându -se un adaos
comercial de 25% și TVA 9% . Care este formula contabilă corectă de înregistrare a
achiziției ?
a) 371 Mărfuri
4426 TVA deductibilă
371 Mărfuri
=
=
= 401 Furnizori
401 Furnizori
378 Diferențe de preț la
mărfuri 144.000
12.960
36.000 144.000
12.960
36.000
b) 371 Mărfuri
4426 TVA deductibilă
371 Mărfuri
=
=
= 401 Furnizori
4427 TVA colectată
378 Diferențe de preț la
mărfuri 144.000
12.960
36.000 144.000
12.960
36.000
c) 371 Mărfuri
4426 TVA deductibilă
371 Mărfuri
371 Mărfuri
=
=
=
= 401 Furnizori
4427 TVA colectată
378 Diferențe de preț la
mărfuri
4428 TVA neexigibilă 144.000
12.960
36.000
16.200 144.000
12.960
36.000
16.200
d) 371 Mărfuri
4426 TVA deductibilă
378 Diferențe de preț la
mărfuri
371 Mărfuri
=
=
=
= 401 Furnizori
4427 TVA colectată
371 Mărfuri
4428 TVA neexigibilă 144.000
12.960
36.000
16.200 144.000
12.960
36.000
16.200
101
100. Se încasează prin bancă un avans de la un client în valoare de 11.900 lei, inclusiv TVA 19%.
Clientului i se vor livra produse finite în valoare de 20.000 lei, TVA 19%. Care este formula
contabilă corectă pentru înregistrarea avansului încasat?
a) 419 Clienți – creditori
= 5121 Conturi la bănci în
lei
5121 Conturi la bănci în
lei 10.000 10.000
4426 TVA deductibilă = 1.900
1.900
b) 419 Clienți – creditori = 7015 Venituri din
vânzarea produselor finite
7015 Venituri din
vânzarea produselor finite 20.000 20.000
4426 TVA deductibilă
=
3.800
3.800
c) 5121 Conturi la bănci în
lei = 419 Clienți – creditori
10.000 10.000
5121 Conturi la bănci în
lei = 4427 TVA colectată 1.900 1.900
d) 5121 Conturi la bănci în
lei = 7015 Venituri din
vânzarea produselor finite 10.000 10.000
5121 Conturi la bănci în
lei = 4427 TVA colectată 1.900 1.900
101. Conform normativelor în vigoare, contabilitatea de gestiune este:
a) facultativă;
b) obligatorie pentru bănci;
c) obligatorie pentru toate entitățile patrimoniale;
d) facultativă pentru instituțiile publice.
102. Utilizatorii informațiilor din contabilitatea de gestiune sunt:
a) utilizatori interni ;
b) utilizatori interni și externi;
c) utilizatori privilegiați;
d) utilizatori externi.
103. În cadrul metodei globale obiectul calculației îl constituie:
a) faza de fabricație;
b) comanda de fabricație;
c) produsul obținut;
d) produsul obținut și faza de fabricație.
104. În cadrul metodei pe faze obiectul calculației îl constituie:
a) comanda de fabricație;
b) produsul obținut;
c) produsul obținut și faza de fabricație;
d) faza de fabricație.
105. În cadrul metodei pe comenzi obiectul calculației îl constituie:
a) faza de fabricație;
b) produsul obținut;
c) comanda de fabricație;
d) comanda de fabricație și produsul obținut.
102
106. În contabilitatea de gestiune consumul de materii prime se înregistrează prin formula
contabilă:
a) 923 Cheltuieli indirecte de
producție = 901 Decontări interne privind
cheltuielile
b) 922 Cheltuielile activităților
auxiliare = 901 Decontări interne privind
cheltuielile
c) 924 Cheltuieli generale de
administrație = 901 Decontări interne privind
cheltuielile
d) 921 Cheltuielile activității de
bază = 901 Decontări interne privind
cheltuielile
107. În contabilitatea de gestiune salariile angajaților direct productivi se înregistrează prin
formula contabilă:
a) 923 Cheltuieli indirecte de
producție = 901 Decontări interne privind
cheltuielile
b) 922 Cheltuielile activităților
auxiliare = 901 Decontări interne privind
cheltuielile
c) 924 Cheltuieli generale de
administrație = 901 Decontări interne privind
cheltuielile
d) 921 Cheltuielile activității de
bază = 901 Decontări interne privind
cheltuielile
108. În contabilitatea de gestiune amortizarea echipamentelor tehnologice se înregistrează prin
formula contabilă:
a) 923 Cheltuieli indirecte de
producție = 901 Decontări interne privind
cheltuielile
b) 922 Cheltuielile activităților
auxiliare = 901 Decontări interne privind
cheltuielile
c) 924 Cheltuieli generale de
administrație = 901 Decontări interne privind
cheltuielile
d) 921 Cheltuielile activității de
bază = 901 Decontări interne privind
cheltuielile
109. În contabilitatea de gestiune cheltuielile cu întreținerea utilajelor din secțiile de producție se
înregistrează prin formula contabilă:
a) 923 Cheltuieli indirecte de
producție = 901 Decontări interne privind
cheltuielile
b) 922 Cheltuielile activităților
auxiliare = 901 Decontări interne privind
cheltuielile
103
c) 924 Cheltuieli generale de
administrație = 901 Decontări interne privind
cheltuielile
d) 921 Cheltuielile activității de
bază = 901 Decontări interne privind
cheltuielile
110. În contabilitatea de gestiune salariile angajaților indirect productivi se înregistrează prin
formula contabilă:
a) 923 Cheltuieli indirecte de
producție = 901 Decontări interne privind
cheltuielile
b) 922 Cheltuielile activităților
auxiliare = 901 Decontări interne privind
cheltuielile
c) 924 Cheltuieli generale de
administrație = 901 Decontări interne privind
cheltuielile
d) 921 Cheltuielile activității de
bază = 901 Decontări interne privind
cheltuielile
111. În contabilitatea de gestiune cheltuielile indirecte de producție se înregistrează prin formula
contabilă:
a) 921 Cheltuielile activității de
bază = 901 Decontări interne privind
cheltuielile
b) 923 Cheltuieli indirecte de
producție = 901 Decontări interne privind
cheltuielile
c) 924 Cheltuieli generale de
administrație = 901 Decontări interne privind
cheltuielile
d) 925 Cheltuieli de desfacere = 901 Decontări interne privind
cheltuielile
112. În contabilitatea de gestiune cheltuielile generale de administrație se înregistrează prin
formula contabilă:
a) 923 Cheltuieli indirecte de
producție = 901 Decontări interne privind
cheltuielile
b) 922 Cheltuielile activităților
auxiliare = 901 Decontări interne privind
cheltuielile
c) 924 Cheltuieli generale de
administrație = 901 Decontări interne privind
cheltuielile
d) 921 Cheltuielile activității de
bază = 901 Decontări interne privind
cheltuielile
104
113. În contabilitatea de gestiune amortizarea clădirilor administrative se înregistrează prin
formula contabilă:
a) 923 Cheltuieli indirecte de
producție = 901 Decontări interne privind
cheltuielile
b) 922 Cheltuielile activităților
auxiliare = 901 Decontări interne privind
cheltuielile
c) 924 Cheltuieli generale de
administrație = 901 Decontări interne privind
cheltuielile
d) 921 Cheltuielile activității de
bază = 901 Decontări interne privind
cheltuielile
114. În contabilitatea de gestiune cheltuielile de salariile personalului administrativ se
înregistrează prin formula contabilă:
a) 923 Cheltuieli indirecte de
producție = 901 Decontări interne privind
cheltuielile
b) 922 Cheltuielile activităților
auxiliare = 901 Decontări interne privind
cheltuielile
c) 924 Cheltuieli generale de
administrație = 901 Decontări interne privind
cheltuielile
d) 921 Cheltuielile activității de
bază = 901 Decontări interne privind
cheltuielile
115. În contabilitatea de gestiune indemnizațiile membrilor Consiliului de Administrație se
înregistrează prin formula contabilă:
a) 924 Cheltuieli generale de
administrație = 901 Decontări interne privind
cheltuielile
b) 925 Cheltuieli de desfacere = 901 Decontări interne privind
cheltuielile
c) 922 Cheltuielile activităților
auxiliare = 901 Decontări interne privind
cheltuielile
d) 923 Cheltuieli indirecte de
producție = 901 Decontări interne privind
cheltuielile
116. În contabilitatea de gestiune cheltuielile de desfacere se înregistrează prin formula
contabilă:
a) 923 Cheltuieli indirecte de
producție = 901 Decontări interne privind
cheltuielile
b) 922 Cheltuielile activităților
auxiliare = 901 Decontări interne privind
cheltuielile
105
c) 925 Cheltuieli de desfacere = 901 Decontări interne privind
cheltuielile
d) 921 Cheltuielile activității de
bază = 901 Decontări interne privind
cheltuielile
117. În contabilitatea de gestiune salariile aferente sectorului desfacere se înregistrează prin
formula contabilă:
a) 923 Cheltuieli indirecte de
producție = 901 Decontări interne privind
cheltuielile
b) 922 Cheltuielile activităților
auxiliare = 901 Decontări interne privind
cheltuielile
c) 925 Cheltuieli de desfacere = 901 Decontări interne privind
cheltuielile
d) 921 Cheltuielile activității de
bază = 901 Decontări interne privind
cheltuielile
118. În contabilitatea de gestiune obținerea produselor finite se înregistrează prin formula
contabilă:
a) 933 Costul producției în curs
de execuție = 901 Decontări interne privind
cheltuielile
b) 931 Costul producției obținute = 902 Decontări interne privind
producția obținută
c) 924 Cheltuieli generale de
administrație = 902 Decontări interne privind
producția obținută
d) 921 Cheltuielile activității de
bază = 902 Decontări interne privind
producția obținută
119. În contabilitatea de gestiune producția în curs de execuție se înregistrează prin formula
contabilă:
a) 931 Costul producției obținute = 902 Decontări interne privind
producția obținută
b) 921 Cheltuielile activității de
bază = 931 Costul producției obținute
c) 921 Cheltuielile activității de
bază = 901 Decontări interne privind
cheltuielile
d) 933 Costul producției în curs
de execuție = 921 Cheltuielile activității de
bază
106
120. Valoarea avan surilor de trezorerie nedecontate se regăsește în :
a) rulajul creditor al contului 542 „Avansuri de trezorerie”
b) rulajul debitor al contului 542 „Avansuri de trezorerie”
c) soldul debitor al contului 542 „Avansuri de trezorerie”
d) soldul creditor al contului 542 „Avansuri de trezorerie”.
121. Valoarea diferențelor de preț pozitive la produse reprezintă :
a) o eroare contabilă
b) pierderea ce urmează a fi realizată la valorificarea produselor
c) ajustări pentru deprecierea produselor
d) profitul ce urmează a fi realizat la valorificarea produselor .
122. Valoarea diferențelor de preț negative la produse reprezintă :
a) o eroare contabilă
b) ajustări pentru deprecierea produselor
c) profitul ce urmeaz ă a fi realizat la valorificarea produselo r
d) pierderea ce urmează a fi realizată la valorificarea produselor.
123. Valoare a avan surilor încasate de la clienți în exercițiul financiar se regăsește în :
a) rulajul credit or al contului 419 „Clienți creditori”
b) rulajul debit or al contului 4111 „Clienți”
c) rulajul credit or al contului 4111 „Clienți”
d) rulajul debit or al contului 419 „Clienți creditori”.
124. Valoare a achitată furnizorilor în exercițiul financiar se regăsește în :
a) rulajul credit or al contului 4 01 „Furnizori ”
b) rulajul debito r al contului 401 „Furnizori ”
c) rulajul creditor al contului 4 09 „Furnizori -debitori ”
d) rulajul debit or al contului 4 09 „Furnizori -debitori ”.
125. Valoare a facturată în exercițiul financiar clienților curenți se regăsește în :
a) rulajul creditor al contului 4111 „Clienți ”
b) rulajul debitor al contului 4111 „Clienți”
c) rulajul creditor al contului 419 „Clienți creditori”
d) rulajul debitor al contului 419 „Clienți creditori”.
126. Cifra de afaceri netă se calculează astfel:
a) prin însumarea rulajelor creditoare a le conturilor din grupa 70 „Cifra de afaceri netă” și ale
contului 7411 „Venituri din subvenții de exploatare aferente cifrei de afaceri”;
b) prin însumarea rulajelor creditoare ale conturilor din grupa 70 „Cifra de afaceri netă”;
c) prin însumarea rulajel or creditoare ale conturilor din grupa 70 „Cifra de afaceri netă” cu
excepția contului 709 „Reduceri comerciale acordate”;
d) prin însumarea rulajelor creditoare ale conturilor din grupa 70 „Cifra de afaceri netă” cu
excepția contului 709 „Reduceri come rciale acordate” și ale contului 7411 „Venituri din
subvenții de exploatare aferente cifrei de afaceri.
127. Taxa pe valoarea adăugată de plată înscrisă în Decontul privind taxa pe valoarea adăugată
trebuie să fie identică cu:
a) rulajul creditor al contului 442 3 „Taxa pe valoarea adăugată de plată”;
b) rulajul debitor al contului 4423 „Taxa pe valoarea adăugată de plată”;
c) soldul debitor al contului 4423 „Taxa pe valoarea adăugată de plată”;
d) soldul creditor al contului 4423 „Taxa pe valoarea adăugată de plată”.
107
128. Taxa pe valoarea adăugată de recuperat înscrisă în decontul privind taxa pe valoarea
adăugată trebuie să fie identică cu:
a) rulajul creditor al contului 4424 „Taxa pe valoarea adăugată de recuperat”;
b) rulajul debitor al contului 4424 „Taxa pe valoarea adăuga tă de recuperat”;
c) soldul final debitor al contului 4424 „Taxa pe valoarea adăugată de recuperat”;
d) soldul final creditor al contului 4424 „Taxa pe valoarea adăugată de recuperat”.
129. Sumele înscrise în creditul extraselor de cont de la bancă aferente conturilor curente
trebuie să fie identice cu sumele înregistrate în:
a) creditul conturilor curente la bănci reprezentând plăți;
b) debitul conturilor curente la bănci reprezentând încasări;
c) soldul final creditor al conturilor curente la bănci;
d) soldul final debitor al conturilor curente la bănci.
130. Sumele înscrise în debitul extraselor de cont de la bancă aferente conturilor curente trebuie
să fie identice cu sumele înregistrate în:
a) creditul conturilor curente la bănci reprezentând plăți;
b) debitul contu rilor curente la bănci reprezentând încasări;
c) soldul final creditor al conturilor curente la bănci;
d) soldul final debitor al conturilor curente la bănci.
108
RĂSPUNSURI
1. c 34. b 67. d 100. c
2. a 35. b 68. c 101. c
3. d 36. b 69. a 102. a
4. a 37. a 70. a 103. c
5. a 38. d 71. b 104. c
6. c 39. d 72. c 105. d
7. c 40. a 73. d 106. d
8. d 41. b 74. c 107. d
9. c 42. c 75. a 108. a
10. d 43. d 76. a 109. a
11. a 44. d 77. b 110. a
12. b 45. a 78. d 111. b
13. b 46. a 79. a 112. c
14. a 47. c 80. c 113. c
15. b 48. b 81. a 114. c
16. d 49. d 82. d 115. a
17. c 50. b 83. b 116. c
18. d 51. c 84. a 117. c
19. d 52. d 85. d 118. b
20. b 53. a 86. b 119. d
21. d 54. c 87. b 120. c
22. c 55. a 88. a 121. b
23. d 56. d 89. c 122. c
24. c 57. a 90. a 123. a
25. c 58. c 91. a 124. b
26. a 59. d 92. d 125. b
27. c 60. d 93. d 126. a
28. b 61. b 94. a 127. a
29. a 62. b 95. b 128. b
30. b 63. d 96. d 129 b
31. b 64. b 97. a 130. a
32. b 65. b 98. b
33. a 66. a 99. c
109
BIBLIOGRAFIE
1. Danciu Radu, Deac Marius, Buzgău Rosana – Bazele contabilității – manual de studiu ,
Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” – Facultatea de Științe Economice Cluj –
Napoca, 201 7
2. Danciu Radu, Deac Marius, Buzgău Rosana – Bazele contabili tății – teme de dezbatere și
aplicații practice , Editura Risoprint, Cluj -Napoca, 2012
3. Danciu Radu, Deac Marius, – Contabilitate financiară – manual de studiu , Universitatea
Creștină „Dimitrie Cantemir” – Facultatea de Științe Economice Cluj -Napoca, 201 7
4. Deac Marius – Bazele contabilității , Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2014
5. Lenghel Radu Dorin , Deac Marius – Contabilitatea de gestiune -suport de curs,
Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” – Facultatea de Științe Economice Cluj –
Napoca, 201 7;
6. Lenghel Radu Dorin – Contabilitate managerială .Manual de studiu universitar,
Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” – Facultatea de Științe Economice , Cluj-
Napoca, 2013;
7. Matiș Dumitru, Pop Atanasiu (coordonatori) – Contabilitate financiară , Editura Casa cărții
de știință, Cluj -Napoca, 2010;
8. Munteanu Victor și colectiv – Bazele contabilității , Editura Universitară, București, 2015;
9. Munteanu Victor și colectiv – Bazele contabi lității – Caiet de lucrări practice , Editura
Universitară, București, 2015;
10. Munteanu Victor și colectiv – Contabilitatea financiară a întreprinderii , Editura
Universitară, București, 2015;
11. Munteanu Victor și colectiv – Contabilitatea financiară a întrep rinderii – Caiet de lucrări
practice , Editura Universitară, București, 2015;
12. Oprea Călin, Man Mariana – Contabilitate managerială , Editura Didactică și Pedagogică,
București, 2008;
13. Pântea Petru Iacob., Bodea Gheorghe – Contabilitatea financiară românească , Editura
Intelcredo, Deva, 2014;
14. *** Legea Contabilității, nr. 82/24.12.1991 republicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 454 din 18/06/2008, cu modificările și completările ulterioare;
15. *** O.M.F.P. 1826/2003 privind organizarea și conducerea contabilității de gestiune
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 01.12.2004;
16. *** Ordinul 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile
financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 963 din 30.12.2014, cu modificările și
completările ulterioare;
17. *** Ordinul 2844/2016 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu
Standardele Internaționale de Raportare Financiară, publicat în M onitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 1020bis din 19.12.2016, cu modificările și completările ulterioare;
18. *** Standarde Internaționale de Raportare Financiară , Editura CECCAR, București,201 5
110
INFORMATICĂ DE GESTIUNE
Autori: Conf. univ. dr. Miranda Petronella VLAD (1-45)
Prof. univ. dr. Mihaela MUREȘAN (46-70)
TEMATICA, TESTE DE VERIFICARE ȘI BIBLIOGRAFIA
TEMATICA : CALCULATOARE, SOFTWARE DE BAZĂ ȘI DE APLICAȚII
Reprezentarea informațiilor în calculatoarele electronice, Generații și tipuri de calculatoare,
Setul de instrucțiuni al sistemelor de calcul, Memoria calculatoarelor, Unități aritmetice și logice,
Unități centrale de prelucrare, Sisteme de intrare -ieșire, Rețele de calculatoare, Limbaje de
programare, Sisteme de operare, Securitate informatică, Pachetul integrat de aplicații Microsoft Office,
Microsoft Word, Microsoft PowerPoint, Microsoft Excel, Microsoft Access.
TEMATICA: SISTEME DE GESTIUNE A BAZELOR D E DATE. SISTEME INFORMATICE DE
GESTIUNE ȘI SISTEME INFORMATICE DE ASISTARE A DECIZIILOR
Baze de date. Sisteme de gestiune a bazelor de date. Modele de date. Model de date relațional.
Model de date orientat obiect. Baze de date orientate obiect . Baze de date relaționale. Baze de date
online. Baze de date distribuite. Baze de date multidimensionale. Data mining. Limbajul structurat de
interogare (SQL). Proiectarea unei baze de date. Proiectarea unui sistem informatic. Sistem informatic
de gestiun e. Sisteme informatice de asistare a deciziilor. Sistem e informatice de gestiune a resurselor
unei organizații (ERP). Business intelligence. Sisteme e -Business. Ingineria software. Arhitecturi
software. Standarde în domeniul informaticii. Securitatea siste melor informatice.
111
TESTE DE VERIFICARE
1. Un byte este format din:
a) 1024 biți;
b) 8 biți ;
c) 28 biți ;
d) 1024 MO .
2. Care dintre următoarele extensii nu pot să apară în cazul arhivelor:
a) .zip;
b) .7z;
c) .rar;
d) .accdb.
3. Touchscreen -ul este :
a) un dispozitiv periferic de ieșire ;
b) un dispozitiv periferic de intrare;
c) un dispozitiv periferic de intrare -ieșire;
d) un dispozitiv de stocare a date lor.
4. Ștergerea scurtăturii (shortcut -ului) unei aplicații determină:
a) ștergerea aplicației;
b) nu influențea ză aplicația pentru care a fost creat ă;
c) mutarea aplicației pe desktop;
d) ștergerea tuturor fișierelor legate de ace a scurtătură.
5. Unitatea de măsură a frecvenței ceasului intern este:
a) bit-ul și multiplii săi ;
b) octetul și multiplii săi ;
c) hertz -ul și multiplii săi ;
d) BPS (biți pe secundă) .
6. Care dintre urmă toarele exemple reprezintă un sistem de operare :
a) Google Chrome ;
b) Linux;
c) Microsoft Excel;
d) World Wide Web .
7. Extensia unui fișier:
a) permite vizualizarea unui fișier arhivat ;
b) permite vizualizarea unui fișier ascuns ;
c) asociază fișierul cu o aplicație specifică ;
d) nici unul din răspunsurile de mai sus nu este corect .
8. Care dintre urmǎtoarele acțiuni va opri procesul de încǎrcare a unei pagini web:
a) apǎsarea tastei PrtSc ;
b) apǎsarea tastei Esc ;
c) apǎsarea tastei Ctrl ;
d) apǎsarea tastei Alt .
9. Pentru a efectua o captură de ecran în sistemul de operare Windows:
a) se apasǎ tasta PgUp ;
b) se apasǎ tasta PgDn ;
c) se apasǎ tasta Insert ;
d) se apasǎ tasta PrtSc .
112
10. Dreptul de folosire a unei aplicații software este denumit:
a) licență;
b) virus ;
c) testare ;
d) program .
11. În dosarul Inbox se pot vizualiza:
a) doar mesajele e -mail recuperate ;
b) mesajele e -mail trimise ;
c) mesajele e -mail șterse ;
d) mesajele e -mail primite .
12. Comanda Table of C ontents, fila References din „Microsoft Word 2016 ” permite :
a) crearea unui index automat dacă au fost definite elementele necesare;
b) crearea unei referințe încrucișate;
c) crearea unui cuprins automat dacă au fost definite elementele necesare;
d) crearea unui cuprins automat al figurilor dacă au fost definite elementele necesare.
13. Pentru a șterge caracterul din stânga cursorului se apasă tasta:
a) Backspace;
b) Delete;
c) Shift ;
d) PrtSc .
14. Pentru a șterge caracterul din dreapta cursorului se apasă tasta:
a) Backspace;
b) Delete;
c) Alt;
d) PrtSc .
15. Ce acțiuni pot fi folosite în cazul existenței unui text selectat în “Microsoft Word 2016 ”?
a) inserarea simbolurilor , indentarea , alinierea textului, spațierea caracterelor ;
b) copierea, mutarea, ștergerea, alinierea textului, boldarea, sublinierea, spațierea caracterelor,
indentarea ;
c) copierea, mutarea, ștergerea, alinierea textului, boldarea, inserarea simbolurilor ;
d) copierea, mutarea, ștergerea, alinierea textului, inserarea simbolurilor, sublinierea, spațierea
caracterelor, indentarea .
16. În “Microsoft Word 2016 ” wizard -ul utilizat pentru realizarea de interclasări are:
a) 4 pași;
b) 5 pași;
c) 6 pași;
d) 7 pași.
17. Operația Paste din “Microsoft Word 2016 ”:
a) șterge conținutul Clipboard -ului;
b) lipește conținutul Clipboard -ului la poziția cursorului ;
c) copiazǎ informația selectată în Clipboard ;
d) vizualizează conținutul Clipboard -ului.
18. Pentru a număra cuvintele dintr -un document Word:
a) se utilizează comanda Word Count;
b) în Word nu există contor de cuvinte
113
c) șterge conținutul Clipboard -ului;
d) se utilizează funcția Average .
19. Prin font se înțelege :
a) imprimarea textului ;
b) un set de caractere ;
c) indentarea textului ;
d) căutarea unui text .
20. Comanda Replace în „Microsoft Word 2016 ”:
a) substituie un text cu alt text ;
b) indentează textul;
c) spațiază caracterele;
d) numerotează paginile.
21. Mutarea unui text selectat se realizează astfel :
a) click dreapta Copy sau Ctrl+C poziționare Paste sau Ctrl+V;
b) click dreapta Cut sau Ctrl+X poziționare Paste sau Ctrl+V;
c) click stânga Cut sau Ctrl+X poziționare Paste sau Ctrl+V;
d) click stânga Copy sau Ctrl+C poziționare Paste sau Ctrl+V.
22. Pentru a insera un titlu în document care să apară pe fiecare pagină a sa:
a) se inserează o notă de final;
b) se apelează funcția Header și se scrie textul în Footer ;
c) se apelează funcția Footer și se scrie textul în Footer ;
d) se apelează funcția Header și se scrie textul în Header .
23. În cadrul formatǎrii caracterelor cu ajutorul aplicației „Microsoft Word 2016 ”, bifarea opțiunii
Subscript din fereastra de formatare a caracterelor va modifica textul selectat în:
a) text umbrit ;
b) indice superior ;
c) indice inferior ;
d) text aldin .
24. În cadrul formatǎrii caracterelor cu ajutorul aplicației „Microsoft Word 2016 ” bifarea opțiunii
Superscript din fereastra de formatare a caracterelor va modifica textul selectat în:
a) text umbrit ;
b) indice superior ;
c) indice inferior ;
d) text aldin .
25. Pentru a comuta între douǎ documente deschise simultan se poate proceda astfel:
a) se dǎ click pe fereastra doritǎ în bara de aplicații (tas kbar) a sistemulu i;
b) se dǎ dublu click pe fereastra doritǎ în bara de aplicații (taskbar) a sistemului ;
c) se utilizeazǎ metoda “Drag and Drop” ;
d) se dǎ triplu click pe fereastra doritǎ în bara de aplicații a sistemului .
26. Care dintre următoarele formate de fișier este folosit de obicei pentru fotografii digitale?
a) .docx ;
b) .pptx;
c) .xlsx;
d) .jpeg.
114
27. În “Microsoft Excel 2016 ” Wrap text permi te:
a) scrierea aliniată la stânga ;
b) scrierea aliniată centrat ;
c) scrierea aliniată la dreapta ;
d) scrierea pe mai multe linii ín cadrul aceleiași celule .
28. În “Microsoft Excel 2016” funcția NOW():
a) returnează un număr corespunzător datei curent e – cu zecimale ce reprezintă ora;
b) returnează un număr corespunzător doar dat ei curente ;
c) returnează un număr corespunzător anului curent ;
d) returnează luna curentă .
29. Barele de defilare sunt utilizate pentru:
a) deplasarea doar pe orizontală în cadrul foii de ca lcul;
b) deplasarea doar pe verticală în cadrul foii de calcul;
c) deplasarea pe orizontală sau pe verticală în cadrul foii de calcul;
d) vizualizarea simultană a două părți dintr -o foaie de calcul;
30. În “Microsoft Excel 2016” funcți a SUM:
a) calculează suma valorilor din celulele specificate;
b) calculează media aritmetică a valorilor din celulele specificate;
c) număr ă celule le care conțin valori numerice în intervalul selectat ;
d) numără celule le care nu sunt vide în intervalul selectat .
31. În “Microsoft Excel 2 016” funcți a AVERAGE:
a) calculează suma valorilor din celulele specificate;
b) calculează media aritmetică a valorilor din celulele specificate;
c) număr ă celule le care conțin valori numerice în intervalul selectat ;
d) număr ă celule le care nu sunt vide în intervalul selectat .
32. In “Microsoft Excel 2016” , referința C9:E15 reprezintă :
a) o foaie de calcul;
b) un registru de calcul;
c) un bloc de celule;
d) un grafic.
33. In Excel, optimizarea deciziilor se face cu ajutorul :
a) instrumentului Solver ;
b) funcției Count ;
c) formatării condiționate ;
d) nici unul din răspunsurile de mai sus nu este corect .
34. Adresele relative de celule se caracterizează prin:
a) nu sunt implicite ;
b) sunt implicite ;
c) nu se modifică la operația de copiere ;
d) nici unul din răspunsurile de mai sus nu este corect .
35. Pentru referențiere absolută:
a) se utilizează $ î naintea coordonatei ;
b) se utilizează % înaintea coordonatei ;
c) se utilizează & înaintea coordonatei ;
d) se utilizează # î naintea coordonatei .
115
36. Care dintre următoarele enunțuri sunt adevărate în „Microsoft Excel 2016”?
a) funcția PMT() calculează valoarea viitoare a unei investiții ;
b) funcția PV() returnează valoarea prezentă a unei investiții ;
c) funcția FV() returnează rata dobânzii la un imprumut ;
d) funcția NPER() nu returnează numărul de perioade pentru o investiție bazată pe plăți constante
periodice și o rată constantă a dobânzii.
37. În adresa de email informaticaeconomica@cantemircluj.ro , informaticaecon omica reprezintǎ:
a) numele de utilizator;
b) domeniul Internet;
c) adresa nu este corectă, toate adresele de e -mail încep cu www;
d) adresa nu este corectă, toate adresele de e -mail încep cu http.
38. Termenul ERP este abrevierea expresiei:
a) Enterprise Re source Plan;
b) Enterprise Resource Planning;
c) Enterprise Resource Programming;
d) Examiner Resources Planning.
39. Nu reprezintă fraude informatice:
a) pirateria software;
b) rǎspândirea virușilor;
c) accesul mai bun la informații și cunoștințe;
d) spionajul computerizat.
40. LAN -urile sunt:
a) aplicații de navigare ;
b) rețele mondiale de calculatoare ;
c) rețele extinse ;
d) rețele locale de calculatoare .
41. Termenul WAN este abrevierea expresiei:
a) Windows Area Network;
b) Wireless Area Network;
c) Wide Area Network;
d) World Area Network .
42. “Microsoft PowerPoint 2016 ” este:
a) aplicație de baze de date ;
b) bloc de memorie ;
c) program pentru contabilitate i;
d) aplicație de prezentare .
43. Ce operații se pot efectua asupra slide -urilor în cadrul programului “Microsoft PowerPoint
2016 ”?
a) adăugare, copiere, ștergere, mutare, ascundere ;
b) creare, salvare, închidere;
c) doar mutare și copiere ;
d) nici unul din răspuns urile de mai sus nu este corect.
44. Pentru a derula o prezentare în “Microsoft PowerPoint 2016 ” se utilizează tasta funcțională :
a) F2;
b) F9;
c) F5;
d) Esc.
116
45. În “Microsoft PowerPoint 2016 ” pentru a defini timpii de apariție a slide -urilor se alege :
a) Rehearse Timings ;
b) Add Animation ;
c) Effect Options ;
d) Custom Slide Show.
46. Un sistem de gestiune a bazelor de date distribuite nu asigură:
a) percepția unitară a bazei de date care fizic este stocată în nodurile unei rețele aflate la distanță;
b) funcții de dezvoltare a aplicațiilor multimedia;
c) localizarea datelor în cazul efectuării unor interogări;
d) controlul accesului concurențial la date.
47. Fereastra de proiectare a macro -comenzilor dispune de instrumente pentru:
a) scrierea comenzilor SQL;
b) crearea unor butoane de comandă;
c) activarea unor comenzi;
d) crearea legăturilor permanente.
48. Operatorii utilizați în expresiile construite pentru un câmp calculat din formular pot fi:
a) operatori de tip reuniune;
b) operatori de tip produs cartezian;
c) operatori de tip proiecție;
d) operatori matematici.
49. Care dintre următoarele afirmații referitoare la implementarea elementelor de securitate în
Access este falsă:
a) protejarea modulelor VBA se poate face prin converia bazei de date în format MDE;
b) introducerea parolelor la nivelul bazei de date se face în fereastra de proiectare a tabelelor;
c) SGBD Access asigură facilități de criptare a datelor;
d) SGBD Access asigură controlul utilizatorilor.
50. Ordon area datelor reprezintă :
a) o operație obligatorie impusă de definirea tabelelor
b) o operație ce poate fi efectuată la nivelul unei cereri de interogare;
c) o operație ce poate fi executată prin comanda SQL SELECT utilizând clauza GROUP BY;
d) o operație ce poate fi executată prin comanda SQL SELECT utilizând clauza WHERE.
51. Un index este definit în Access:
a) la definirea tabelelor;
b) la definirea unei macrocomenzi;
c) la definirea unui formular;
d) la definirea unei cereri de interogare.
52. Legăturile temporare între tabele în Access au următoarele caracteristici:
a) sunt stocate împreună cu tabelele;
b) se definesc la momentul proiectării unei cereri de interogare;
c) se pot defini folosind opțiunea Relationship;
d) sunt active pe tot parcursul utilizării bazei de date.
53. Restricțiile modelu lui relațional nu cuprind:
a) restricția de simplitate a cheii;
b) restricțiile referențiale;
c) restricția de unicitate a cheii;
d) restricțiile de comportament.
117
54. O cheie externă nu reprezintă:
a) un identificator unic pentru înregistrările din cadrul tabelelor;
b) un mod de realizare a legăturilor dintre tabele;
c) un corespondent al cheii primare din tabelul cu care este stabilită legătura;
d) un mod de implementare a restricțiilor referențiale.
55. O bază de date orientată obiect utilizează conceptele de:
a) relație;
b) rețea;
c) organizare ierarhică a datelor;
d) încapsulare.
56. Cererile de interogare de tip acțiune pot executa:
a) crearea unui formular;
b) crearea unui raport;
c) crearea unei tabele;
d) crearea unei macro -comenzi.
57. Care dintre următoarele operații nu pot fi executate cu ajutorul formularelor:
a) monitorizarea aplicațiilor;
b) preluarea datelor în baza de date;
c) afișarea datelor;
d) modificări asupra structurii tabelelor.
58. Care dintre următoarele afirmații referitoare la securitatea sistemelor informatice nu sunt
adevărate:
a) măsurile de securitate a informațiilor se referă la controlul accesului;
b) reprezintă metode de asigurare a confidențialității, disponibilității și fiabilității sistemelor
informatice;
c) securitatea sistemelor informatice se adresează doar specialiștilor informaticieni;
d) securitatea sistemelor informatice se adresează și conducerii organizației.
59. Caracteristicile unui sistem ERP sunt:
a) nu asigură gestiunea proceselor interne ale unei organizații, ci numai a proceselor externe;
b) sistemele ERP sunt sisteme informatice expert;
c) sistemele ERP sunt sisteme informatice integrate;
d) nu sunt flexibile și deci nu pot fi adaptate unui context particular.
60. Fiabilitatea unui sistem informatic se caracterizează prin:
a) capacitatea sistemului de a menține nivelul de performanță în anumite condiții date și pe o perioadă
menționată;
b) facilități de analiză a erorilor;
c) operabilitate;
d) ușurința de înțelegere a funcționării sistemului.
61. Diagrama de secvență din UML redă:
a) schimbările de stare ale obiectelor;
b) interacțiunea între clasele de obiecte și succesiunea comunicării;
c) modul de interacțiune a participanților la o operație;
d) acțiunile și punctele decizionale.
118
62. Polimorfismul reprezintă:
a) o tehnică de asigurare a securității sistemelor informatice;
b) o componentă a diagramelor de secvență;
c) un concept utilizat în proiectarea bazelor de date;
d) reacții diferite ale unor clase de obiecte diferite la primirea aceluiași semnal.
63. UML (Unified Modeling Language) reprezintă:
a) o metodă sistemică de modelare;
b) un limbaj de programare utilizat în cadrul sistemelor d e gestiune a bazelor de date relaționale;
c) un model al ciclului de viață al sistemelor informatice;
d) un limbaj utilizat în analiza și proiectarea sistemelor informatice.
64. Instrumentele CASE (Computer Aided Software Engineering) reprezintă:
a) instrumente care facilitează și automatizează proiectarea sistemelor informatice;
b) sisteme expert;
c) instrumente pentru navigare web;
d) instrumente de programare;
65. Care dintre următoarele tipuri de standarde sunt utilizate pentru asigurarea comunicației în
cadrul rețelelor:
a) UML;
b) OSI;
c) CASE;
d) SQL.
66. Un depozit de date reprezintă:
a) o bază de date relațională;
b) o bază de date multidimensională;
c) o componentă a unui sistem expert;
d) un cadru arhitectural Zachmann.
67. Stereotipul în UML (Unified Modeling Language) reprezintă:
a) o diagramă de activitate;
b) o diagramă de secvențe;
c) o structură invariabilă de clase și legături dintre acestea;
d) o structură variabilă care redă interfața unui sistem.
68. Arhitectura e -business se bazează pe:
a) gestiunea proceselor front -end și back -end;
b) arhitecturi care redau numai procesele de tip back -end;
c) sisteme expert ;
d) tehnologii de inteligență artificială .
69. Tehnologia de tip „data mining” este utilizată pentru:
a) efectuarea unor analize complexe care utilizează baze de date relaționale;
b) efectuarea unor analize complexe care utilizează baze de date multidimensionale;
c) sistemele expert;
d) realizarea interfeței unui sistem ERP.
70. Securitatea datelor utilizate în sistemele informatice nu se referă la:
a) portabilitatea datelor ;
b) confidențialitatea datelor ;
c) controlul accesului la date ;
d) disponibilitatea datelor pentru utilizare .
119
RĂSPUNSURI
1. b 19. b 37. a 55. d
2. d 20. a 38. b 56. c
3. c 21. b 39. c 57. d
4. b 22. d 40. d 58. c
5. c 23. c 41. c 59. c
6. b 24. b 42. d 60. a
7. c 25. a 43. a 61. b
8. b 26. d 44. c 62. d
9. d 27. d 45. a 63. d
10. a 28. a 46. b 64. a
11. d 29. c 47. c 65. b
12. c 30. a 48. d 66. b
13. a 31. b 49. b 67. c
14. b 32. c 50. b 68. a
15. b 33. a 51. a 69. b
16. c 34. b 52. b 70. a
17. b 35. a 53. a
18. a 36. b 54. a
120
B I B L I O G R A F I E
1. Gavrilă A., Integrarea sistemelor informatice de gestiune pe Internet, Ed. ASE, București, 2015
2. Mocean L., Sitar -Tăut D.A., Baze de date, Fundamente teoretice și exemplificări în Microsoft Access ,
Ed. Risoprint, Cluj -Napoca, 2017
3. Muntean M., Bologa A.R., Business Intelligence , Ed. ASE, București, 2015
4. Mureșan M., Ilie E., (2010), „ Access 2007. Aplicații economice ”, Ed. ProUniversitaria, București,
2010;
5. Mureșan, M. (2010) „Baze de date. Aplicații în MS Access”, Editura Pro Universitaria, București;
6. Mureșan, M., (2008), Sisteme informatice în economia digitală (ediția a II -a), Editura
ProUniversitaria , București;
7. Mureșan, M., (2012), Managementul informației economice folosind sisteme informatice. Metode.
Modele. Aplicații , Editura ProUniversitaria, București.
8. Mureșan, M., (2013), Sisteme informatice de gestiune. Arhitecturi și standarde , Editura
ProUniversitaria, București;
9. Șerb, A., (2012), Software de sistem și software de aplicații , Editura Pro Universitaria, Bucuresti;
10. Vlad, M.&colab., Informaticǎ economicǎ , Culegere de probleme, Ed. Risoprint, Cluj -Napoca, 2009
11. Vlad, M., Deac, M. Informatică economică , Suport de curs , Litografia Facultății de Științe
Economice, Cluj -Napoca, 2017.
.
121
CONTROL ȘI AUDIT FINANCIAR
Autor: Conf. univ. dr. Radu Dorin LENGHEL
TEMATICA, TESTE DE VERIFICARE ȘI BIBLIOGRAFIA
TEMATICA DISCIPLINEI
Conceptul de control intern; sistemul de control intern; procedurile controlului intern;
inspecția fiscală; inspecția economico -financiară; cadrul general al auditului financiar; obiectivele
auditului financiar; probele de audit; procedurile utilizate pentru obținerea probelor de audit; etapele
auditului financiar; raportul de audit financiar; auditarea solduril or inițiale și a evenimentelor
ulterioare datei bilanțului; documentarea angajamentelor de audit; tipuri de opinii exprimate de
către auditorii financiari.
TESTE DE VERIFICARE
1. Direcțiile Regionale ale Finanțelor Publice funcționează în structura:
a) Curții de Conturi;
b) Gărzii Financiare;
c) Auto rității Naționale de Control;
d) Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
2. Direcția Antifraudă Fiscală funcționează în structura:
a) Curții de Conturi;
b) Autorității Naționale de Control;
c) Agenției Naționale de Administrare Fiscală;
d) Gărzii Naționale de Mediu.
3. Agenția Naționala de Administrare Fiscală funcționează în structura:
a) Curții de Conturi;
b) Autorității Naționale de Control;
c) Direcției Regionale Vamale;
d) Ministerului Finantelor Publice.
4. Direcția Generală de Inspecție Econ omico -Financiară funcționează în structura:
a) Agenției Naționale de Administrare Fiscală;
b) Curții de Conturi ;
c) Gărzii Financiare ;
d) Departamentul pentru Lupta Antifraudă.
5. Direcția Generală Coordonare Inspecție Fiscală funcționează în structura:
a) Curții de Conturi ;
b) Agenției Naționale de Administrare Fiscală;
c) Direcției Regionale Vamale;
d) Gărzii Naționale de Mediu .
6. Corectarea datelor dintr -o factură, care a fost remisă clienților se face:
a) prin tăierea cu o linie a textului sau cifrelor greșite și înscrierea textului sau cifrelor corecte și
semnătura celui, care a efectuat corectura;
b) prin întocmirea unei noi facturi, în care se trec diferențele dintre factura inițială și datele corecte;
c) prin emiterea unei noi facturi, în care datele din factura inițială se scr iu cu semnul minus și
concomitent se scriu datele corecte ;
d) b + c.
122
7. Verificările reciproce cuprind:
a) confruntarea exemplarelor diferite ale aceluiași document aflate în locuri diferite;
b) confruntarea facturilor cu notele de recepție sau confruntarea registru lui de casă cu documentele
de plăți și încasări;
c) confruntarea originalului facturii de la client cu copia de la furnizor;
d) b + c.
8. Metodologia de realizare a inspecției fiscale este structurată pe etape, astfel?
a) pregătirea inspecției fiscale;
b) realizarea inspecției fiscale;
c) finalizarea inspecției fiscale ;
d) a + b +c.
9. Organele de inspecție fiscală întocmesc următoarele acte de control:
a) raport de inspecție fiscală;
b) proces -verbal de control;
c) proces -verbal de constatare și sancționare a contravențiilor;
d) a + b + c.
10. Organele de inspecție economico -financiară întocmesc următoarele acte de control:
a) raport de inspecție economico -financiară ;
b) proces -verbal;
c) nota unilaterală;
d) a + b +c .
11. Stabilirea surselor de informare necesare efectuării inspecției fiscale este o fază a etapei:
a) pregătirii inspecției fiscale;
b) realizării inspecției fiscale;
c) finaliz ării inspecției fiscale ;
d) a + b +c .
12. Adaptarea obiectivelor de controlat la specificul activității controlate este o fază a etapei:
a) realizării inspecției fiscale;
b) pregătirii inspecției fiscale ;
c) finaliz ării inspecției fiscale;
d) a + b +c .
13. Însușirea prevederilor legale, care reglementează activitatea ce face obiectul acțiunii de
inspecție fiscală, reprezintă o fază a etapei:
a) pregătirii inspecției fiscale;
b) finalizarii inspecției fiscale ;
c) realizării inspecției fiscale ;
d) a + b +c .
14. Recuperarea diferențelor suplimentare privind impozitele și taxele, stabilite în urma
inspecției fiscale este o fază a etapei:
a) finaliz ării inspecției fiscale;
b) realizării inspecției fiscale;
c) pregătirii inspecției fiscale;
d) a + b +c .
15. Aplicarea procedeelor și tehnicilor de inspecție fiscală este o fază a etapei :
a) realizării inspecției fiscale ;
b) pregătirii inspecției fiscale;
123
c) finaliz ării inspecției fiscale;
d) a + b +c .
16. Actele de control intocmite cu ocazia controlului antifraud ă fiscal ăsunt :
a) raport de inspecție economico -financiara; nota unilaterala; proces -verbal; raport de urmarire a
indeplinirii masurilor dispuse.
b) raport de inspecție economico -financiara , procesul -verbal de control, procesul -verbal de
constatare al contravențiilor, anexe;
c) raportul de audit , procesul -verbal de control, procesul -verbal de constatare al contravențiilor,
anexe;
d) proces verbal , procesul -verbal de contraventii, procesul -verbal sigilare, procesul -verbal ridicare
ȋnscrisuri , invitatia, nota explicativa.
17. Actele de control intocmite cu ocazia inspectiei economico – financiare sunt :
a) raportul de inspectie economico -financiara; nota unilaterala; proces -verbal; raport de urmarire
a ȋndeplinirii m ăsurilor dispuse.
b) raportul de inspecție economico -financiara , procesul -verbal de control, procesul -verbal de
constatare al contravențiilor, anexe;
c) raportul de audit , procesul -verbal de control, procesul -verbal de constatare al contravențiilor,
anexe;
d) raportul de audit intern , procesul -verbal de control, procesul -verbal de constatare al
contravențiilor, anexe;
18. Actele intocmite cu ocazia inspectiei fiscale sunt :
a) raportul de inspecție fiscală , procesul -verbal de control, p rocesul -verbal de constatare al
contravențiilor;
b) raportul de inspecție economico -financiara , procesul -verbal de control, procesul -verbal de
constatare al contravențiilor, anexe;
c) raportul de audit , procesul -verbal de control, procesul -verbal de constatare al contr avențiilor,
anexe;
d) raportul de audit intern , procesul -verbal de control, procesul -verbal de constatare al
contravențiilor, anexe.
19. La actele de inspecție fiscală se anexează:
a) documente primare;
b) procese -verbale de control;
c) deciziile de imputare;
d) avizul de inspecție fiscală, ordinul de serviciu, nota explicativă, procesul -verbal de ridicare
înscrisuri, procesul -verbal de sigilare, tabele de control.
20. La actele de inspecție economico -financiară se anexează :
a) avizul de inspecție fiscală, ordinul de serviciu, nota explicativă, procesul -verbal de ridicare
înscrisuri, procesul -verbal de sigilare, tabele de control;
b) deciziile de imputare;
c) raportul de verificare documentară prealabilă, nota de constatare, raportul intermediar, procesul –
verbal de constatare și sanc ționare al contravențiilor;
d) a + b + c .
21. Principalele obiective de controlat de către Direcția Antifraudă Fiscală sunt:
a) respectarea normelor de comert, urmarind prevenirea, depistarea si inlaturarea evaziunii fiscale
si fraudelor fiscale si vamale ;
b) modul de producere, depozitare, circulație și valorificare al bunurilor, în toate locurile și
spațiile, în care se desfășoară activitatea operatorilor economici;
124
c) participarea la acțiuni de depistare și combatere a activităților ilicite, care generează fenomene
de evaziune și fraudă fiscală.
d) a+b+c.
22. Principalele obiective de controlat de către Curtea de Conturi sunt:
a) contul general anual de execuție al bugetului de stat ;
b) contul anual de execuție al bugetului asigurărilor sociale de stat;
c) conturile anuale de execuție ale bugetelor locale, ale municipiului București, ale județelor, ale
sectoarelor municipiului București, ale municipiilor, ale orașelor și comunelor
d) a+b+c.
23. În îndeplinirea atribuțiilor sale, Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin
structurile sa le este autorizată:
a) să exercite nemijlocit și neîngrădit, inspecția fiscală, controlul financiar, controlul operativ și
inopinat , controlul vamal, conform dispozițiilor legale în vigoare;
b) să stabilească în sarcina operatorilor economici, ca urmare a contr olului, măsuri de conformare
pentru respectarea legii;
c) să aplice sancțiuni potrivit prevederilor legale;
d) a+b+c.
24. În îndeplinirea atribuțiilor sale, Direcțiile Regionale ale Finanțelor Publice , prin
structurile sale sunt autorizate să exercite:
a) ansamblul activităților de administrare fiscală al contribuabililor, respectiv: înregistrarea fiscală,
declararea, stabilirea, colectarea și verificarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume
datorate bugetului general consolidat, soluționarea contesta țiilor împotriva actelor
administrative fiscale, precum și asistența și îndrumarea contribuabililor în aplicarea legislației
fiscale și a prevederilor convențiilor de evitare a dublei impuneri;
b) controlul contulului general anual de execuție al bugetului de stat;
c) acțiuni de depistare și combatere a activităților ilicite, care generează fenomene de evaziune și
fraudă fiscală;
d) a+b+c.
25. În îndeplinirea atribuțiilor sale, Trezoreria Statului , prin structurile sale este autorizată
să exercite:
a) ansamblul activități lor de administrare fiscală al contribuabililor, respectiv: înregistrarea fiscală,
declararea, stabilirea, colectarea și verificarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume
datorate bugetului general consolidat, soluționarea contestațiilor împ otriva actelor
administrative fiscale, precum și asistența și îndrumarea contribuabililor în aplicarea legislației
fiscale și a prevederilor convențiilor de evitare a dublei impuneri;
b) inspecția fiscală în domeniul produselor accizabile;
c) controlul asupra el iberării sumelor în numerar sau prin virament din contul instituțiilor publice,
pentru efectuarea cheltuielilor asupra existenței bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate în
condițiile legii;
d) a+b+c.
26. În îndeplinirea atribuțiilor sale, Direcția Generală a Marilor Contribuabili prin
structurile sale este autorizată:
a) să exercite nemijlocit și neîngrădit, inspecția fiscală, controlul financiar, controlul operativ și
inopinat, controlul vamal, conform dispozițiilor legale în vigoare;
b) să stabilească în sarcina operatorilor economici, ca urmare a controlului, măsuri de conformare
pentru respectarea legii;
c) să aplice sancțiuni potrivit prevederilor legale;
d) să calculeze și rețină în sarcina marilor contribuabili a obligațiilor fiscale, majorări de întârziere ,
dobânzi și penalități, datorate bugetului general consolidat și neachitate .
125
27. În îndeplinirea atribuțiilor sale, Direcția Generală de Inspecție Economico -Financiară
prin structurile sale este autorizată să exercite:
a) verificarea respectării disciplinei eco nomico -financiare și de realizare a prevederilor din bugetul
de venituri și cheltuieli;
b) verificarea modului de administrare și gestionare al mijloacelor materiale și al fondurilor
financiare de către regiile autonome, societățile naționale, companiile nați onale și societățile
comerciale la care statul, direct sau printr -o instituție sau autoritate publică, are calitatea de
acționar;
c) controlul exactității și realității înregistrărilor în evidențe, stabilirea corectă și îndeplinirea
integrală a obligațiilor f inanciare și fiscale față de stat;
d) a+b+c.
.
28. În îndeplinirea atribuțiilor sale, Direcția Generală Coordonare Inspecție Fiscală prin
structurile sale este autorizată :
a) să verifice respectarea normelor de comerț, urmărind prevenirea, depistarea și înlăturarea
operațiunilor ilicite ;
b) să verifice modul de producere, depozitare, circulație și valorificare al bunurilor, în toate
locurile și spațiile, în care se desfășoară activitatea operatorilor economici;
c) să participe la acțiuni de depistare și combatere a activităților ilicite, care generează fenomene
de evaziune și fraudă fiscală;
d) să coordoneze și să verifice activitățile de inspecție fiscală desfășurate de structurile cu atribuții
de inspecție fiscală din cadrul și din subordinea ANAF .
29. În îndeplinirea atribuțiilor sale, Departamentul pentru Lupta Antifraudă prin structurile
sale este autorizată :
a) să verifice respectarea normelor de comerț, urmărind prevenirea, depistarea și înlăturarea
operațiunilor ilicite ;
b) să controleze obținerea, derularea și utilizarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de
cofinanțare aferente ;
c) să participe la acțiuni de depistare și combatere a activităților ilicite, care generează fenomene
de evaziune și fraudă fiscală;
d) să coordoneze și să verifice activitățile de inspecție fiscală desfășurate de structurile cu atribuții
de inspecție fiscală din cadrul și din subordinea ANAF .
30. În îndeplinirea atribuțiilor sale, Inspecția generală prin structurile sale este autorizată :
a) să verifice respectarea normelor de comerț, urmărind prevenirea, depistarea și înlăturarea
operațiunilor ilicite ;
b) să controleze obținerea, derularea și utilizarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de
cofinanțare aferente ;
c) să participe la acțiuni de depistare și combatere a activităților ilicite,care generează fenomene de
evaziune și fraudă fiscală;
d) să efectueaze, cu aprobarea conducerii MFP și în limita domeniului de competență, verificări
asupra unor fapte sesizate de către persoane fizice și juridice, auditul intern, mass -media și
organisme abilitate de lege.
31. În îndeplinirea atribuțiilor sale, Unitatea pentru Coordonarea și Verificarea Achizițiilor
Publice , prin structurile sale este autorizată să exercite:
a) ansamblul activi tăților de administrare fiscală a contribuabililor, respectiv: înregistrarea fiscală,
declararea, stabilirea, colectarea și verificarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume
datorate bugetului general consolidat, soluționarea contestațiilor împotriva actelor
126
administrative fiscale, precum și asistența și îndrumarea contribuabililor în aplicarea legislației
fiscale și a prevederilor convențiilor de evitare a dublei impuneri;
b) controlul contulului general anual de execuție al bugetului de stat;
c) acțiuni de depistare și combatere a activităților ilicite, care generează fenomene de evaziune și
fraudă fiscală;
d) verificarea aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire al contractelor, care intră sub
incidența legislației privind atribuirea c ontractelor de achiziție publică, a contractelor de
concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.
32. În îndeplinirea atribuțiilor sale Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public
Intern , prin structurile sale este autor izată:
a) să exercite ansamblul activităților de administrare fiscală a contribuabililor, respectiv:
înregistrarea fiscală, declararea, stabilirea, colectarea și verificarea impozitelor, taxelor,
contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului general conso lidat, soluționarea contestațiilor
împotriva actelor administrative fiscale, precum și asistența și îndrumarea contribuabililor în
aplicarea legislației fiscale și a prevederilor convențiilor de evitare a dublei impuneri;
b) să elaboreze, să conducă și să apl ice o strategie unitară în domeniul auditului public intern și să
monitorizeze la nivel național, această activitate ;
c) să participe la acțiuni de depistare și combatere a activităților ilicite, care generează fenomene
de evaziune și fraudă fiscală;
d) să verifice aspectele procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor, care intră sub
incidența legislației privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de
concesiune de lucrări publice și al contractelor de concesiune de s ervicii.
33. În îndeplinirea atribuțiilor sale Unitatea Centrală de Armonizare a Sistemelor de
Management Financiar și Control , prin structurile sale este autorizată să exercite:
a) ansamblul activităților de administrare fiscală a contribuabililor, respectiv: înregistrarea fiscală,
declararea, stabilirea, colectarea și verificarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume
datorate bugetului general consolidat, soluționarea contestațiilor împotriva actelor
administrative fiscale, precum și asistența ș i îndrumarea contribuabililor în aplicarea legislației
fiscale și a prevederilor convențiilor de evitare a dublei impuneri;
b) elaborarea, conducerea și aplicarea strategiei unitare în domeniul auditului public intern și să
monitorizeze la nivel național ace astă activitate ;
c) elaborarea unei strategii unitare în domeniul managementului financiar și al controlului intern ;
d) verificarea aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire al contractelor, care intră sub
incidența legislației privind atribuirea c ontractelor de achiziție publică, al contractelor de
concesiune de lucrări publice și al contractelor de concesiune de servicii.
34. În îndeplinirea atribuțiilor sale Corpul de Control al Primului -Ministru , prin structurile
sale este autorizată să exercite:
a) controlul și urmărirea activității ministerelor și serviciilor publice deconcentrate ale acestora,
instituțiilor publice din subordinea Guvernului, organelor de specialitate ale administrației
publice centrale din subordinea Guvernului, oficiilor, departame ntelor, comisiilor, regiilor
autonome, companiilor și societăților naționale, societăților comerciale și instituțiilor financiar –
bancare cu capital majoritar sau integral de stat;
b) controlul contului anual de execuție al bugetului asigurărilor sociale de st at;
c) controlul conturilor anuale de execuție ale bugetelor locale, ale municipiului București, ale
județelor, ale sectoarelor municipiului București, ale municipiilor, ale orașelor și comunelor.
d) a+b+c.
127
35. Inspecția fiscală se sfârșește după o discuție finală dintre contribuabili și reprezentanții
organului fiscal. Cu această ocazie:
a) se comunică contribuabilului avizul de inspecție fiscală;
b) se comunică contribuabilului concluziile inspecției fiscale și căile de atac împotriva actelor de
control;
c) se întocmește p rocesul verbal de control și raportul de inspecție fiscală;
d) a + c.
36. Raportul de inspecție fiscală cuprinde următoarele elemente:
a) date de identificare a inspecției fiscale și a contribuabilului verificat;
b) contestațiile și obiecțiunile contribuabilului;
c) descrierea și sintetizarea constatărilor;
d) a + c.
37. Stingerea creanțelor bugetare se face prin:
a) plată, compensare și executare silită;
b) somație și decizie de impunere;
c) constatarea insolvabilității debitorului și prescrierea dreptului de a stabili obligații fiscale;
d) a + c.
38. Raportul de inspecție fiscală se întocmește:
a) pentru menționarea constatărilor inspecției fiscale ;
b) pentru menționarea constatărilor Direcției Antifraudă Fiscală ;
c) pentru menționarea constatărilor Curții de Conturi;
d) pentru menționarea constatărilor organelor de control vamal.
39. După timpul, în care se exercită, raportat la momentul efectuării operațiunilor respective
se delimitează:
a) controlul preventiv, controlul concomitent și controlul ulterior ;
b) controlul preventiv, controlul concomitent și controlul reciproc ;
c) controlul preventiv, controlul concomitent și autocontrolul ;
d) a+b+c.
40. După obiectivele controlate deosebim:
a) controale preventive, controale concomitente și controale ulterioare ;
b) controale economice, controale financiare, controale tehnice ;
c) controale complexe și controale parțiale ;
d) a+b+c.
41. După procedeele folosite, controalele sunt:
a) controale preventive, controale concomitente și controale ulterioare ;
b) controale preventive, controale concomitente și controale reciproce ;
c) controale complexe și controale parțiale ;
d) controale documentar -contabile și controale faptice .
42. După gradul de apropiere al controlului de activitățile controlate, deosebim:
a) contr oale directe , controale indirecte , controale reciproce și autocontroale ;
b) controale complexe și controale parțiale ;
c) controale preventive, controale concomitente și autocontroalele ;
d) controale documentar -contabile și controale faptice .
128
43. Din punct de vedere al intereselor economico -financiare, pe care le reprezintă și din
punct de vedere al nivelului de la care se exercită, deosebim :
a) controale directe , controale indirecte , controale reciproce și autocontroale ;
b) controale complexe și controale parțiale ;
c) controal e economico -financiare ale statului și controale interne ale entităților ;
d) controale documentar -contabile și controale faptice.
44. Necesitatea auditorilor poate fi sintetizată astfel:
a) auditorii furnizează utilizatorilor externi de informații o asigurare rezonabilă referitoare la faptul
că informațiile au fost culese, procesate și prezentate cu respectarea criteriilor prestabilite și în
mod sincer;
b) utilizatorii de informații, de regulă, nu pot verifica calitatea informațiilor și sunt obligați să -și
fundame nteze deciziile pe baza informațiilor prezentate de alte persoane, informații, care pot să
nu fie corecte sau complete;
c) cei din guvernanță și conducătorii entității răspund de calitatea informațiilor;
d) a +b.
45. Pot fi autorizate să efectueze activitatea de audit financiar persoanele, care îndeplinesc
următoarele condiții:
a) au fost admise la stagiu. Pentru admiterea la stagiu se cere ca persoana respectivă să fie
licențiată a unei facultăți recunoscuta de MEN ;
b) au urmat un curs de pregătire teoretică, au efect uat un stagiu de pregătire practică de 3 ani și au
promovat examenul de competență profesională;
c) au o bună reputație în conformitate cu Codul etic;
d) a + b +c.
46. Care din următoarele afirmații sunt false: „Sunt obligate să -și auditeze situațiilor
financiare”:
a) toate societățile comerciale pe acțiuni;
b) toate entitățile de interes public, indiferent de mărimea lor, toate entitățile admise la
tranzacționare pe o piață reglementată și toate entitățile, care întocmesc situații financiare
consolidate;
c) toate entitățile , care la data bilanțului depășesc limita a două din următoarele criterii: total activ
17.500.000 lei, cifra de afaceri 33.000.000 lei și un număr mediu de 50 de salariați;
d) b + c.
47. Asigurarea rezonabil ă se asociaz ă cu :
a) misiunile de audit;
b) misiunile bazate pe proceduri convenite;
c) misiunile de revizuire;
d) a + c.
48. Asigurarea negativ ă se asociaz ă cu :
a) misiunile de audit;
b) misiunile bazate pe proceduri convenite;
c) misiunile de revizuire;
d) a + c.
49. Misiunea pe baza de proceduri convenite este :
a) un serviciu de neasigurare ;
b) o misiune speciala;
c) o misiune de asigurare;
d) a + c.
129
50. Documentarea misiunii de audit cuprinde :
a) dos arul permanent și dosarul exercitiulu i;
b) contract, dosarul permanent și dosarul exercitiulu i;
c) contract, dosarul de audit și raportul ;
d) a + b.
51. Dosarul exercitiului cuprinde :
a) sectiunile de la D -V;
b) contract, dosarul permanent și dosarul exerciŃiului;
c) contract, dosarul de audit și raportul ;
d) a + b.
52. In raportul de audit, auditorul :
a) prezintă opinia, constatările asupra controlului intern și recomandări ;
b) prezintă opinia și recomandările sale;
c) prezintă opini a asupra situatiilor financiare;
d) prezintă concluziile asupra situatiilor financiare.
53. Misiunile bazate pe proceduri convenite se finalizeaz ă cu :
a) un raport de audit ;
b) o asigurare pozitivă;
c) o asigurare negativa ;
d) o concluzie .
54. Prin ce se caracterizeaz ă o misiune de revizuire:
a) furnizează o asigurare limitata ;
b) furnizează o asigurare pozitivă;
c) furnizează o informatie ;
d) furnizează o concluzie .
55. Pragul de semnificatie se calculeaz ă astfel :
a) cifra de afaceri 1 -2%, active brute 1 -2%, profit 5-10%;
b) cifra de afaceri 1 -2%, active brute 3 -4%, profit 5-10%;
c) cifra de afaceri 5-10%, active brute 1 -2%, profit 5-10%;
d) cifra de afaceri 10 -20%, active brute 1 -2%, profit 5-10%;
56. Auditul statutar este :
a) obligatoriu entitatilor care indeplinesc criteriile de marime prevazute in OMFP 1802;
b) optional entitatilor prevazute in OMFP 1802 ;
c) neobligatoriu entitatilor prevazute in OMFP 1802;
d) a + b.
57. Auditul statutar este :
a) obligatoriu entitatilor care intocmesc situatii financiare consolidate;
b) optional entitatilor prevazute in OMFP 1802 ;
c) neobligatoriu entitatilor prevazute in OMFP 1802;
d) a + b.
58. Auditul statutar este :
a) obligatoriu societăților pe acțiuni care sunt conduse în sistem dualist;
b) optional entitatilor prevazute in OMFP 1802 ;
130
c) neobligatoriu entitatilor prevazute in OMFP 1802;
d) a + c.
59. Auditul statutar este :
a) obligatoriu pentru situațiile financiare întocmite în vederea efectuării operațiunilor de fuziune,
divizare sau a încetării activității, persoanelor, care au obligația auditării situațiilor financiare
anuale ;
b) optional entitat ilor prevazute in OMFP 1802 ;
c) neobligatoriu entitatilor prevazute in OMFP 1802;
d) b + c.
60. Auditul statutar este :
a) obligatoriu pentru s ituațiile financiare anuale individuale întocmite în baza IFRS ;
b) optional entitatilor prevazute in OMFP 1802 ;
c) neobligatoriu entitatilor prevazute in OMFP 1802;
d) b + c.
61. Dosarul de audit :
a) se păstrează de către auditor;
b) se transmite entitatii auditate care o arhivează;
c) se depune la CAFR pentru verificare;
d) se depune la CECCAR pentru verificare.
62. În categoria serviciilor de asigurare oferite de către auditorii financiari sunt incluse:
a) misiunile de audit și misiunile de revizuire;
b) misiunile bazate pe proceduri convenite și misiunile de compilare;
c) misiunile de consultanță managerială;
d) a + b.
63. Misiunile de neasigurare includ:
a) misiunile de audit;
b) misiunile bazate pe proceduri convenite;
c) misiunile de compilare;
d) b + c.
64. Misiunile de revizuire oferă :
a) o asigurare rezonabilă;
b) o asigurare limitată;
c) o asigurare absolută;
d) nici un fel de asigurare.
65. Din categoria serviciilor de neasigurare prestate de către auditorii financiari fac parte:
a) misiunile de revizuire;
b) misiunile bazate pe proceduri convenite;
c) misiunile de compilare și de consultanță;
d) b + c.
66. Scopul sau obiectivul unei misiuni de audit statutar este:
a) de a obține o asigurare absolută, care dă auditorului posibilitatea să exprime o opinie asupra
imaginii fidele reflectată prin intermediul situațiilor financiare;
b) de a obține o asigurare rezonabilă, care dă posibilitatea auditorului să exprime o opinie conform
căreia situațiile financiare sunt întocmite sub toate aspectele semnificative conform unui
referențial contabil identificat;
131
c) de a obține a asigurare moderată, care dă posibilitatea a uditorului să exprime o opinie conform
căreia nimic nu i -a atras atenția, care să -l facă să creadă că situațiile financiare nu oferă o
imagine fidelă;
d) de a aplica procedurile de audit stabilite de auditor, entitatea auditată și terțe părți îndreptățite, în
vederea întocmirii unui raport asupra constatărilor.
67. Asigurarea rezonabilă oferită de auditor se referă la:
a) rentabilitatea viitoare a entității auditate;
b) inexistența unor fraude;
c) faptul că situațiile financiare nu sunt denaturate semnificativ;
d) faptul că nu au intervenit dezacorduri între auditor și conducerea entității.
68. Pentru obținerea calității de auditor stagiar, o persoană fizică trebuie să îndeplinească
următoarele condiții:
a) să fie licențiată a unei facultăți recunoscuta de MEN;
b) să îndeplinească cerințele Codului etic și să promoveze testul pentru accesul la stagiu;
c) să efectueze un stagiu de cel puțin 3 ani;
d) a + b.
69. În care din situațiile următoare, auditorul întocmește un raport de audit modificat?
a) când are anumite îndoieli semnificative referitoare la continuitatea activității, îndoieli care sunt
detaliate în notele explicative;
b) când auditorul are anumite incertitudini nesemnificative, a căror rezolvare depinde de unele
evenimente viitoare;
c) când există un dezacord cu conduc erea referitor la politicile sau principiile contabile aplicate;
d) a +c.
70. În care din situațiile următoare auditorul întocmește un raport de audit modificat, prin
exprimarea unei alte opinii decât „opinia fără rezerve”?
a) când constată abateri justificative d e la principiile contabile;
b) când are loc o limitare a ariei de cuprindere a auditului;
c) când există un dezacord semnificativ cu conducerea;
d) b +c.
71. Care din afirmațiile următoare referitoare la „corectarea erorilor” contabile sunt false?
a) erorile din lunile precedente ale aceluiași exercițiu contabil se corectează în luna, în care acestea
sunt constatate, indiferent de natura lor;
b) erorile din exercițiile contabile precedente se corectează prin modificarea situațiilor financiare
ale acelor exerciții contabile;
c) erorile din exercițiile contabile precedente se corectează în perioada când se constată, prin
intermediul contului 117 „Rezultatul reportat”;
d) corectarea erorilor din exercițiul precedent afectează veniturile, cheltuielile și rezultatele
exercițiilor prec edente sau ale exercițiului curent.
72. Opinia fără rezerve se exprimă de auditor atunci când?
a) auditorul consideră că situațiile financiare prezintă o imagine fidelă (situațiile financiare
prezintă fidel, din toate punctele de vedere semnificative, în conformitate cu un cadru de
raportare financiară aplicabil);
b) auditorul consideră că per ansamblu situațiile financiare prezintă o imagine fidelă (situațiile
financiare prezintă denaturări semnificative, individuale sau cumulate, dar nu permanente);
c) auditor ul consideră că per ansamblu situațiile financiare sunt semnificativ eronate (situațiile
financiare prezintă denaturări semnificative și permanente, individuale sau cumulate);
d) auditorul nu a putut să obțină suficiente probe de audit (situațiile financiare prezintă denaturări
nedetectate, care ar putea fi semnificative și permanente).
132
73. Opinia cu rezerve se exprimă de auditor atunci când ?
a) auditorul consideră că situațiile financiare prezintă o imagine fidelă (situațiile financiare prezintă
fidel, di n toate punctele de vedere semnificative, în conformitate cu un cadru de raportare financiară
aplicabil);
b) auditorul consideră că per ansamblu situațiile financiare prezintă o imagine fidelă (situațiile
financiare prezintă denaturări semnificative, individuale sau cumulate, dar nu grave);
c)auditorul consideră că per ansamblu situațiile financiare sunt semnificativ eronate (situațiile
financiare prezintă denaturări semnificative și permanente, individuale sau cumulate);
d)auditorul nu a putut să obți nă suficiente probe de audit (situațiile financiare prezintă denaturări
nedetectate, care ar putea fi semnificative și permanente).
74. Opinia contrară se exprimă de auditor atunci când?
a) auditorul consideră că situațiile financiare prezintă o imagine fidelă (situațiile financiare
prezintă fidel, din toate punctele de vedere semnificative, în conformitate cu un cadru de
raportare financiară aplicabil);
b) auditorul consideră că per ansamblu situațiile financiare prezintă o imagine fidelă (situațiile
financiare pr ezintă denaturări semnificative, individuale sau cumulate, dar nu permanente);
c) auditorul consideră că per ansamblu situațiile financiare sunt semnificativ eronate (situațiile
financiare prezintă denaturări semnificative și grave, individuale sau cumulate);
d) auditorul nu a putut să obțină suficiente probe de audit (situațiile financiare prezintă denaturări
nedetectate, care ar putea fi semnificative și permanente).
75. Imposibilitatea exprimării unei opinii intervine atunci când?
a) auditorul consideră că situați ile financiare prezintă o imagine fidelă (situațiile financiare
prezintă fidel, din toate punctele de vedere semnificative, în conformitate cu un cadru de
raportare financiară aplicabil);
b) auditorul consideră că per ansamblu situațiile financiare prezintă o imagine fidelă (situațiile
financiare prezintă denaturări semnificative, individuale sau cumulate, dar nu permanente);
c) auditorul consideră că per ansamblu situațiile financiare sunt semnificativ eronate (situațiile
financiare prezintă denaturări semnifica tive și permanente, individuale sau cumulate);
d) auditorul nu a putut să obțină suficiente probe de audit (situațiile financiare prezintă denaturări
nedetectate, care ar putea fi semnificative și grave).
76. Cu ocazia auditului statutar nu au fost identificate prezentări eronate. Pragul de semnificație
ca întreg a fost stabilit la valoarea de 20.000 lei. Care este opinia auditorului știind că erorile
nu au fost ajustate în situațiile financiare anuale?
a) opinia fără rezerve;
b) opinia cu rezerve;
c) opinia contrară;
d) imposibilitatea exprimării unei opinii.
77. Cu ocazia auditului statutar au fost identificate prezentări eronate nesemnificatice în sumă de
10.000 lei. Pragul de semnificație ca întreg a fost stabilit la valoarea de 20.000 lei. Care este
opinia auditorului șt iind că erorile nu au fost ajustate în situațiile financiare anuale?
a) opinia fără rezerve;
b) opinia cu rezerve;
c) opinia contrară;
d) imposibilitatea exprimării unei opinii.
78. Cu ocazia auditului statutar au fost identificate prezentări eronate semnificative în sum ă
de 50.000 lei. Pragul de semnificație ca întreg a fost stabilit la valoarea de 20.000 lei. Care este
opinia auditorului știind că erorile nu au fost ajustate în situațiile financiare anuale?
133
a) opinia fără rezerve;
b) opinia cu rezerve;
c) opinia contrară;
d) imposibilitatea exprimării unei opinii.
79. Cu ocazia auditului statutar au fost identificate prezentări eronate foarte semnificative
în sumă de 500.000 lei. Pragul de semnificație ca întreg a fost stabilit la valoarea de 20.000 lei.
Care este opinia auditor ului știind că erorile nu au fost ajustate în situațiile financiare anuale?
a) opinia fără rezerve;
b) opinia cu rezerve;
c) opinia contrară;
d) imposibilitatea exprimării unei opinii.
80. Cu ocazia auditului statutar nu au putut fi identificate prezentări eronate semni ficative,
datorită limitării lucrărilor de audit. Pragul de semnificație ca întreg a fost stabilit la valoarea
de 20.000 lei. Care este opinia auditorului știind că erorile nu au fost ajustate în situațiile
financiare anuale?
a)opinia fără rezerve;
b)opini a cu rezerve;
c)opinia contrară;
d)imposibilitatea exprimării unei opinii.
134
RĂSPUNSURI
1. d 21. d 41. d 61. a
2. c 22. d 42. a 62. a
3. d 23. d 43. c 63. d
4. a 24. a 44. d 64. b
5. b 25. c 45. d 65. d
6. c 26. d 46. a 66. b
7. a 27. d 47. a 67. c
8. d 28. d 48. c 68. d
9. d 29. b 49. a 69. d
10. d 30. d 50. a 70. d
11. a 31. d 51. a 71. b
12. a 32. b 52. c 72. a
13. a 33. c 53. d 73. b
14. a 34. a 54. a 74. c
15. a 35. b 55. a 75. d
16. d 36. d 56. a 76. a
17. a 37. d 57. a 77. a
18. a 38. a 58. a 78. b
19. d 39. a 59. a 79. c
20. c 40. b 60. a 80. d
135
ÎNDRUMAR DE REZOLVARE A TESTELOR
Răspuns aplicația nr. 76
În vederea exprimării opiniei se va face analiza următoare:
1. erori totale constatate : 0 lei;
2. eroare maxim admisă ( pragul de semnificație): 20.000 lei;
3. auditorul va exprima opinia fără rezerve , deoarece auditorul nu a constatat erori ( auditorul
consideră că situațiile financiare anuale prezintă o im agine fidelă ) .
Răspuns corect a.
Răspuns aplicația nr. 77
În vederea exprimării opiniei se va face analiza următoare:
1. erori totale constatate : 10.000 lei;
2. eroare maxim admisă ( pragul de semnificație): 20.000 lei;
3. auditorul va exprima opinia fără rez erve, deoarece erorile stabilite de auditor nu depășesc
pragul de semnificați e, deci erorile totale sunt nesemnificative ( auditorul consideră că situațiile
financiare anuale prezintă o imagine fidelă ) .
Răspuns corect a.
Răspuns aplicația nr. 78
În vederea exprimării opiniei se va face analiza următoare:
1. erori totale constatate : 50.000 lei;
2. eroare maxim admisă ( pragul de semnificație): 20.000 lei;
3. auditorul va exprima opinia cu rezerve , deoarece erorile stabilite de auditor depășesc pragul de
semnificați e, deci erorile totale sunt semnificative ( auditorul consideră că pe ansamblu situațiile
financiare anuale prezintă o imagine fidelă ).
Răspuns corect b.
Răspuns aplicația nr. 79
În vederea exprimării opiniei se va face analiza următoare:
1. erori totale constatate : 500.000 lei;
2. eroare maxim admisă ( pragul de semnificație): 20.000 lei;
3. auditorul va exprima opinia contrară , deoarece erorile stabilite de auditor depășesc cu mult
pragul de semnificați e, deci erorile totale sunt foarte semnif icative ( auditorul consideră că pe
ansamblu situațiile financiare anuale sunt semnificativ eronate ) .
Răspuns corect c.
Răspuns aplicația nr. 80
În vederea exprimării opiniei se va face analiza următoare:
1.erori totale constatate : lipsă probe de audit;
2.eroare maxim admisă ( pragul de semnificație): 20.000 lei;
3.auditorul nu va exprima o opinie, deorece lipsesc probe de audit (imposibilitatea exprimării unei
opinii )
Răspuns corect d.
136
BIBLIOGRAFIE
1. Lenghel Radu Dorin, — Control și audit finan ciar– suport de curs, UCDC, Facultatea de Științe
Economice, Cluj -Napoca, 2011;
2. Lenghel Radu Dorin — Audit financiar -contabil – suport de curs, UCDC, Facultatea de Științe
Economice, Cluj -Napoca, 2011;
3. Lenghel Radu Dorin, —Control și audit financiar, Editura Risoprint, Cluj -Napoca, 2011;
4. Lenghel Radu Dorin, —Control și audit intern, Editura Risoprint, Cluj -Napoca, 2011;
5. Lenghel Radu Dorin, —Expertiză și consultanță fiscală, Editura Risoprint, Cluj -Napoca,
2012;
6. Lenghel Radu Dorin, —Control și audit intern. Manual de studiu universitar , UCDC, Facultatea
de Științe Economice, Cluj -Napoca, 2013;
7. Lepădatu Gheorghe, —Audit intern și statutar. Concepte, standarde internaționale și proceduri,
Editura Pro Universitaria, București, 2009;
8. Munteanu Victor(coordonator) – Audit financiar -contabil – concepte, metodologie, reglementări,
studii de caz, Editura Pro Universitaria, București, 2016;
9. Munteanu Victor și colectiv – Audit financiar -contabil , Editura Universitară, București, 2014;
10. Nicolăescu Eu gen, —Control și audit financiar, Editura Editura Pro Universitaria, București,
2010;
11. Oprean I., Lenghel R.D. — Auditul financiar -contabil, UCDC, Facultatea de Științe Economice,
Cluj-Napoca, 2007;
12. Oprean I., Popa I,, Lenghel R.D., — Procedurile auditului și ale controlului financiar, Editura
Risoprint, Cluj -Napoca, 2007;
13. Oprean I., Lenghel R.D., Oprean D.B, — Auditarea situațiilor financiare, Editura Risoprint,
Cluj-Napoca, 2015;
14. *** O UG nr. 75/1999 privindactivitatea de audit financiar, modificatășirepublicată;
15. *** OUG nr. 90/2008 privind auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor
financiare anuale consolidate;
16. *** Legea nr. 26 din 2 martie 2010 pentrumodificareașicompletareaOrdonanței de urgență a
Guvernului nr. 75/1999 privindactivitatea de audit financiar;
17. *** Legea nr. 207 din 2015 privind Codul de procedură fiscală;
18. *** Ghid pentru un audit de calitate, Editura CAFR, București, 2012;
19. *** Manual de reglementări internaționale de control al calității, audit, revizuire, alte servicii de
asigurare și servicii conexe, Volumele 1,2, Editura, CAFR, București, 2015 .
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Teste de verificare [603178] (ID: 603178)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.