Testarea, Evaluarea Si Certificarea Sistemelor Tehnice

Fiabilitatea reprezintă probabilitatea ca sistemul să-și îndeplinească corect funcțiile prevăzute (la nivel de performanțe stabilite), pe durata unei perioade de timp date, în condiții de exploatare specificate.

Ce este un test?

“Un test a fost definit ca o dependență de condițiile care prezintă caracterul real al unui instrument”.

Testarea este o operațiune continuă care asigură informația în sistem.

Scopul testării

Un test:

-se face pentru a vedea dacă o anumită configurație sau element este fezabil

-poate fi folosit pentru a determina care dintre numeroarele configurații sunt optime cu privire la perfomanță, fiabilitate,cost, moduri de comportare în anumite condiții.

-poate fi folosit pentru comparatii sensibile de a imbunatati economia,mentenanta

-poate fi folosit pentru a demonstra când un element este potrivit să îndeplinească cerințele de performanță și fiabilitate

Cerințele unui test de fiabilitate

-pot urmări de la orice analiză pentru care prima probabilitate de defectare trebuie să fie justificată. Dovada poate fi făcută prin testarea cu un anumit nivel de încredere.Cu ajutorul sistemelor software, probabilitatea de defectare este un amestec de defecțiuni software și hardware.

Cerințele de testare a fiabilității este problematică din mai multe motive. În majoritatea cazurilor, un singur test nu este suficient pentru a genera suficiente date statistice. Testele multiple sau de lungă durată sunt foarte costisitoare. Anumite teste nu sunt practice iar condițiile de mediu sunt greu de interpretat în ciclul de viață al sistemului.

Ingineria fiabilității este folosită pentru a proiecta un program de test real și accesibil ca preț care oferă dovezi empirice că sistemul îndeplinește cerințele sale de fiabilitate.

Nivelurile de încredere statistice sunt folosite pentru a aborda unele din aceste preocupări.

Un anumit parametru este exprimat cu un nivel de încredere corespunzător : de exemplu MTBF (mean time between failures) , 1000 ore la 90% nivel de încredere.

Combinația dintre nivelul de fiabilitate cerut și nivelul de încredere necesar afectează foarte mult costul de dezvoltare și riscul. Atenția esre necesară pentru a selecta cea mai bună combinație de cerințe- de exemplu cost-eficacitate.

Testarea fiabilității poate fi folosită la diferite niveluri: componente, subsitem și sistem. Deasemenea, mai mulți factori trebuie să fie abordați în timpul testării și operaționății cum ar fi: temperaturi extreme și umiditate, șoc, vibrații sau alți factori de mediu (incendiu,inundații, pierdere de semnal, temperatură ridicată) .

Pentru sisteme care trebuie să aibă o durată mare de viață sunt necesare testele de accelerare a vieții.

Scopul testului de accelerare a vieții este de a induce un câmp de defectare într-un ritm mult mai rapid, mai dur similar cu mediul inconjurător.

După acest test, produsul este așteptat să se defecteze în laborator ca și cum acesta ar fi în mediul înconjurător dar într-un timp mult mai scurt.

Principalele obiective în testul de accelerare:

-de a descoperi modurile de defectare

-de a anticipa durata de viață în mediul real prin testarea stres în laborator

În sistemele complexe, trebuie luată în considerare problema testării.Calitatea testării este o arie de dezvoltare a sistemelor ce conduce la obținerea unui produs de succes. Trebuie avut în vedere faptul că operaționalitatea este principala caracteristică a sistemelor iar testarea operaționalității este baza în găsirea erorilor.

În acest proiect s-a încercat abordarea factorului de calitate, testare și evaluare a fiabilității unui sistem.

Testarea fiabilității unui sistem este un factor de calitate al operaționalității. Înainte de abordarea acesteia este necesară prezentarea noțiunilor de operaționalitate.

Operaționalitatea este o caracteristică de calitate a sistemelor tehnice ce depinde de atribute de calitate: funcționalitate, utilizabilitate, fiabilitate, eficiență, siguranță.

Pentru ca un sistem să fie operațional acesta trebuie analizat și verificat dacă corespunde atributelor sale de calitate.

Procesul de analiză si control al unui sistem tehnic se numește proces de verificare și validare.

Acest proces utilizează două tehnici de analiză și control:

-inspectarea- analizează și controlează sistemul reprezentat prin platforme de monitorizare

-testarea- implică examinarea rezultatelor din cadrul platformei de monitorizare.

Principalul obiectiv al proiectului este testarea operaționalității (include testarea fiabilității).

Testarea operaționalității presupune testarea atributelor sale de calitate, astfel încât la sfârșitul testului sistemul să fie operațional.

Testarea funcționalității unui sistem se face prin metode statistice și dinamice. Metodele statistice se referă la verificarea documentelor de cerințe, de analiză și a documentelor tehnice. După verificarea documentelor se poate spune că ceea ce a intrat în etapa de dezvoltare este corect și se trece la metoda dinamică.

Scopul acestei testării funcționalității unui sistem este de a confirma încrederea ca acesta este exact ceea ce s-a cerut (fit to purpose). Aceasta presupune ca sistemul să fie complet fără defecte, adică sistemul să fie bun de utilizat.

Pe perioada verificării și validării, defectele descoperite trebuie rezulvate, ceea ce duce la modificarea sistemului, astfel trebuie reverificat și revalidat. Acestea fac parte dintr-un ciclu repetitiv numit regression test.

Testarea funcționalității poartă denumirea de black-block testing deaorece se testează comportamentul cu datele de intrare și rezultatul lor la ieșire. În afară de incorectitudinea sistemului sau lipsa unor funcționalități, in timpul testării operaționalității se pot descoperi o serie de erori de performanță, erori de interfață.

Erorire descoperite pe parcursul testării pot fi cauza diferitelor faze ale dezvoltării unui produs și pot fi descoperite în:

-specificație (erori în documentele de specificație primite)

-proiectare (erori generale)

-dezvoltare

-altele (configurație)

Testarea utilizabilității

Caracteristicile importante pentru realizarea unei interfețe bune cu utilizatorul:

-Urmărirea utilizării unor standarde (urmărirea unui standard existent)

-Intuitiv (alegerea unui standard ușor de utilizat)

-Consistența (folosirea standardului în toate aplicațiile și modulele dezvoltate)

-Flexibilitate (posibilitatea de a seta diferite caracteristici ale aplicației dorite de clienți)

-Confortabil

-Concret

-Accesibilitate

Testarea fiabilității

La finalul acestei testări trebuie ca sistemul să răspundă corect și în timp util la la cerințele impuse.

Pentru acesta trebuie ca datele cu care se realizează testul să fie complete, astfel încât sistemul să treacă prin toate punctele cel puțin o dată. Astfel, se demonstrează sau nu, că sistemul răspunde corect la toate cerințele.

Pentru ca sistemul să răspundă în timp, atât în condiții reale de utilizare, cât și în condiții extreme trebuie să se realizeze un test de stres.

Testarea în condiții aride este foarte importantă pentru a nu duce la pierderea sau distrugerea datelor. Acest test se face la nivelul echipamentelor cât și la nivelul aplicațiilor, pentru verificarea cerințelor de performanță. Această testare se face după ce integrarea este completă. Testarea de performanță include elementele software și hardware.

În esență testarea fiabilității presupune urmărirea în utilizare a utilizatorilor pentru a verifica dacă produsul se identifică cu așteptările utilizatorului.

Dupa observarea comportamentului utilizatorului se crează liste cu „defecte” care pot fi minore și implicit rezolvabile rapid sau pot fi majore cu implicatii structurale ce pot duce la refacerea sistemului.

Testarea eficienței

Testarea siguranței

Conceptul arborelui de defectare reprezintă o tehnică de evaluare a

sistemelor, prin care se determină probabilitatea de producere a evenimentului top

sau a evenimentului indezirabil. Acesta constituie o stare de defectare a sistemului

pusă în evidență în contextul condițiilor de funcționare, specifice mediului în care

funcționează sistemul supus analizei.

Evaluarea fiabilității unui sistem reprezinta este fiabilitatea unui produs

determinata pe baza rezultatelor privind comportarea în exploatare pe o anumita

perioada de timp, a unui număr mare de produse efectiv utilizate la beneficiar.