Testarea aplicațiilor de comerț [608863]

Testarea aplicațiilor de comerț
electronic

Coordonator , Absolvent: [anonimizat].univ.dr . Dumitriu Florin Căluțu Ștefan -Alexandru

Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 4
CAPITOLUL I PARTICULARITĂȚI ALE DEZVOLTĂRII APLICAȚIILOR DE COMERȚ
ELECTRONIC ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 6
1.1 Comerțul electronic. Caracteristici, Concepte, Categorii, Modele ………………………… 6
1.2 Avantajele și dezavantajele comerțului electronic ………………………….. ………………….. 9
1.3 Arhitectura unui sistem electronic de plată ………………………….. ………………………….. 11
1.4 Securitatea în comerțul electronic ………………………….. ………………………….. ………….. 12
1.5 Comerțul electronic și ERP ………………………….. ………………………….. …………………… 15
1.6 Tendințe ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 17
CAPITOLUL II. ASPECTE PARTICULARE PRIVIND TESTAREA APLICA ȚIILOR DE
COMERȚ ELECTRONIC ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 19
2.1 Testarea specifică aplicațiilor de comerț electronic ………………………….. …………………… 20
2.2 Tehnici speciale de testare ………………………….. ………………………….. …………………………. 22
2.2.1 Testarea funcțională ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 22
2.2.2 Testarea de performanță ………………………….. ………………………….. ……………………….. 23
2.2.3 Testarea securității ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 24
2.2.4 Teste de interoperabilitate ………………………….. ………………………….. ……………………. 24
2.2.5 Testarea compatibilității între browsere ………………………….. ………………………….. …. 25
2.3 Testarea automată și testarea manuală. Avantaje și dezavantaje. ………………………….. …27
2.4 Framework -uri de testare automată ………………………….. ………………………….. …………….. 30
2.4.1 Selenium ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 30
2.4.2 Appium ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 31
2.4.3 Apache JMeter ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 31
2.4.4 Cucumber ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 32
2.4.5 Postman ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 32

CAPITOLUL III. TESTAREA AUTOMATĂ A UNEI APLICAȚII DE COMERȚ
ELECTRONIC – STUDIU DE CAZ ………………………….. ………………………….. ………………………. 33
3.1 Prezentarea aplicației de comerț electronic testat ă ………………………….. …………………. 33
3.2 Pregătirea mediului de testare ………………………….. ………………………….. ……………….. 34
3.3 Arhitectura proiectului de testare automată ………………………….. …………………………. 36
3.4 Scenarii de testare automată ………………………….. ………………………….. ………………….. 39
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 44
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 45

Introducere

Internetul a schimbat multe aspecte ale societății, de la afaceri la recreere, de la cultură la
comunicare și tehnologie, precum și modul realizării cumpărăturilor și a călătoriilor. Această nouă
formă de comunicare a oferit noi modalități de a face afaceri, astfel comerțul electronic devenind
noul mod de a face cumpărăturile, dar nu numai, chiar și unele afac eri.
Comerțul electronic reprezintă o serie de tehnologii dinamice, aplicații și procese
economice ce unesc clienții, organizațiile și furnizo rii prin tranzacții electronice , schimburi de
produse, servicii și schimb electronic de informații.
Aplicațiile de comerț electronic sunt esențiale pentru comerț ul actual , de accea trebuie să
ofere o mare ușurință în folosire, fiabilitate și performanță înaltă. O provocare majoră o reprezintă
livrarea unor aplicații de calitate pentru utilizatorii existenți și cei vi itori. Pentru a asigura calitatea
unei aplicații, testarea este una din cele mai importante măsuri. Tehnicile , dar și metodele de testare
tradiționale sunt bazate pe testarea cerințelor funcționale și mai puțin pe cerințele de calitate pentru
aplicațiile d e comerț electronic, cum ar fi securitatea, fiabilitatea, ușurința în folosire și
performanța , pe când metodele moderne pun mai mult accent pe cele din urmă .
Testarea aplicațiilor de comerț electronic , subiectul acestei lucrări, este o abordare de
validare pe scară largă în industrie, dar este încă în mare măsură ad -hoc, costisi toare și
imprevizibilă . Într -adevăr, testarea software -ului este un termen larg care cuprinde o varietate de
activități de -a lungul ciclului de dezvoltare și dincolo de acest a, care vizează obiective diferite.
Prin urmare, cercetarea software -ului de testare se confruntă cu o serie de provocări. Obiectivul
lucrării este reprezentat de amintirea a celor mai relevante provo cări care trebuie abordate. În
aceasta , punctul de pleca re este constituit din câțiva pași elementari de știut referitori la comerțul
electronic și la informațiile de știut atunci când se dorește testarea unui acest gen de aplicație.

5

Dominanț a schimbării este o provocare majoră în testarea aplicațiilor de come rț
electronic. Modelele de afaceri, platformele, configurațiile și aște ptările clienților sunt subiectul
modificărilor frecvente pe parcursul dezvoltării unei aplicații. De accea, trebuie dezvoltat un
sistem eficient de testare ce poate acoperi o serie cât mai largă de caracteristici de calitate ce
sunt specifice acestui tip de aplicație care să facă față schimbăr ilor dese și să ducă la o bună
înțelegere testăr ii sistematice, complete și cu cât mai puține riscuri.
Aplicațiile de comerț electronic sunt expu se unor noi provocări în ceea ce privește
testarea calității. Calitatea acestui tip de aplicație depinde de calitatea fiecărei componente
software și de legăturile dintre acestea. Pentru a îndeplini așteptările utilizatorilor și pentru a
obține produse de calitate, una din cele mai impor tante componente este testarea .
Testarea aplicațiilor de comerț electronic este mult mai complexă decât testarea
software -ului tradi țional. Deși au aceleași ceințe pentru corectitudinea tehnică, utilizarea unei
astfel de ap licații de către un număr mare de utilizatori, pe un număr mare de platforme, duce
la cerințe special e de testare. De cele mai multe ori este greu de anticipat un număr d e utilizatori,
iar timpul de răspuns este un factor esențial în reușita afacerii și trebui e avut în vedere de la
începutul dezvoltării, chiar dacă componentele hardware finale nu au fost încă stabilite. Alți
factori esențiali în reușita aplicație i sunt reprezentați de ușurința folosirii , securitate, actualitate,
compatibilitate între brow sere, disponibilitate și eficiență.

6
CAPITOLUL I PARTICULARITĂȚI ALE DEZVOLTĂRII
APLICAȚIILOR DE COMERȚ ELECTRONIC

Cel mai important eveniment tehnologic care marchează trecerea din mileniul doi în
mileniul trei îl reprezintă Internetul. Internetu l a schimbat istoria omenirii. Evoluția comerțului
electronic este în prezent , la nivel mondial extrem de dinamică. Tot mai multe modificări
substanțiale apar de la an la an, viitorul în acest domeniu devenind tot mai greu de preconizat.
De-a lungul istoriei omenirii, schimbul de produse și servicii a cunoscut mai multe
forme. Dacă la început, în condițiile economiei naturale, schimbul lua forma trocului prin care
producătorii își utilizau surplusul de producție pentru a -și satisface celelalte nevoi de consum,
odată cu adâncirea diviziunii muncii și a apariției producției destinate schimbului, acesta ia
amploare. Dar comerțul propriu -zis se naște cu adevărat doar odată cu apari ția banilor și a clasei
sociale a negustorilor, cei care intermediaz ă trece rea bunurilor de la producători la consumatori
și a cunoscut o creștere continuă, înregistrând mai multe forme de -a lungul timpului. Evoluția
pe care a avut -o ulterior societatea a permis îmbunătățirea continuă a formelor de comerț.
Odată cu dezvoltarea si multană a utilizării calculatoarelor și a telecomunicațiilor,
Internet -ul a cunoscut o creștere explozivă, aducând și crearea unor tehnologii specifice ce
influențează activitățile economice. În asemenea condiții, se dezvol tă extensiv comerțul
electronic, care va revoluționa conducerea afacerilor și va dinamiza comerțul internațional.
Astfel de schimbări vor oferi consumatorilor noi posibilități de alegere și de căutare a celor mai
competitive produse pe piaț a mondială.
Comerțul electronic pe internet repre zintă o formă maturizată a comerțului electronic
clasic și este în stransă legătură cu evoluția Internet -ului și gradul lui de penetrare în societate.

1.1 Comerțul electronic . Caracteristici, Concepte, Categorii, Modele

Pentru comerțul electronic nu s -a găsit înca o definiție acceptată de toți, dar putem spune
că unele dintre definițiile date de specialiști, se referă la totalitatea tranzacțiilor financiare,
comerciale, transfer de da te, dar și schimb de date ce se derulează cu ajutorul canalelor

7
electronic e. Alte definiț ii iau în considerare numai vânzările cu amănuntul între consumatori,
permițând ca plățile și tranzacți ile să nu se desfășoare pe cale electronică.
O definiție succintă și larg acceptată este u rmătoarea: comerțul electronic este acea
manier ă de a conduce activitățile de comer ț care foloseș te echipamente electronice pentru a
mări aria de acoperire ( locul în care se pot afla potențialii clienti) și viteza cu care este livrată
informaț ia.O altă definiție este dată de compania americană Au tomotive Industry Action
Group: “Comerțul electronic reprezintă utilizarea unei tehnologii informatice avansate pentru a
crește eficacitatea afacerilor și a relațiilor dintre partenerii de afaceri“.
Putem spune că e -commerce, în sens larg, poate fi conside rat un concept interactiv care
cuprinde toate activitățile economice specifice mediului de afaceri, utilizând rețelele de
calculatoare, într -un sistem automatizat, dar și toate interacțiunile și schimburile de informații
care apar înainte și după tranzacți e.
La fel ca în comerțul clasic, în comerțul electronic o să găsim aceleași componente, cu
mici modificări:
– Exist ă un produs sau serviciu : Acest a poate fi material sau digital ;
– Există un loc de vânzare : Produsele sau serviciile oferite le găsim în cazul e –
commerce -ului pe un website ;
– Există publicitate : Publicitatea în cazul e -commerce -ului se face digital ;
– Există o modalitate de vânzare cât ș i de plat ă: Vânzarea se realizează de obicei prin
completarea unui formular sub formă electronică și adăugarea în co ș. De regulă,
plata se realizează prin utlizarea unui card ;
– Există o modalitate de livrare. Livrarea produselor se face de obicei prin poștă sau
curier.
Principalele caracteristici ale comerțului electronic1 sunt:
– asigură o viteză ridicată de derulare a tranzacțiilor;
– permite accesul la noi segmente de piață;
– conferă o flexibilitate crescută politicilor comerciale;
– determină reducerea costurilor de aprovizionare, de distribuție, de promovare
– implică simplificarea procedurilor de tranzacționare;
– contribui e la creșterea competitivității la nivel de firmă și implicit de țară;

1 Știrbu , R., Comerțul electronic , Grupul de presă și editură Continent, Sibiu, 2004 , pp. 100 -105

8
– determină creșterea valorii tranzacțiilor prin stimularea cumpărătorilor;
– oferă posibilitatea de a configura produse sau servicii și de a vedea imediat prețurile
reale ale acestora, în comparație cu prețurile mai multor ofertanți.
Toate aceste caracteristici oferă e -commerce -ului o mai mare elasticitate, dar și un
potențial mai mare de creștere, fată de comerțul clasic.
În comerțul electronic există cinci categorii2 generale:
 Bussines s-to-consumer. În acest model de e -commerce, produsele și
serviciile sunt vândute că tre consumatorii individuali de către companii ;
 Bussiness -to-bussiness. În acest model, companiile oferă produse și
servicii altor companii ;
 Consumer -to-consumer. În acest model, consumatorii individuali pot să
vândă/cumpere servicii ș i produse reciproc de pe o piață online ;
 Bussiness -to-government. În acest model de comerț electronic,
companiile vând bunuri și servicii agențiilor guvernamentale ;
 Procese de business. Companiile mențin și folosesc informații pentru a
identifica și evalua clienții, furnizorii și angajații; în același timp, partajează aceste
informații, în mod atent controlat, cu clienții, furnizorii, angajații și partenerii de afaceri .
Cele mai multe afac eri de comerț electronic au fost dezvoltate în aria Business -to
Business și mai p uțin î n Business -to-Consumer. Modelul Business -to-Business (B2B) constă
în realizarea de tranzacții între companii, transformând modul în care acestea lucrează între ele.
Anal izând aplicațiile curente dezvoltate pe Internet, identificăm următoarele modele de
afaceri în comerțul electronic:
 magazin electronic (e-shop) : Prin intermediul unui site Web se
implementează un magazine electronic. Este gestionat de către companie și ofe ră spre
vânzare produse și servicii. Minimal, conține catalogul de produse sau servicii cu
descrieri tehnice și comerciale pentru fiecare poziție din catalog. Aceste descrieri sunt
gestionate în general de un Sistem de Gestiune al Bazelor de Date (SGBD) ;
 aprovizionarea electonică (eProcurement): Reprezintă or ganizarea de
licitații de către autorități și marile companii pentru procurarea de bun uri si servicii. Prin

2 *** https://www.ecommerceceo.com/types -of-ecommerce -business -models/ (accesat la 13.05.2019)

9
publicarea pe Web a specificațiilor ofertei, scade atât timpul cât și costul de transmisie,
mărindu -se și numărul de firme care iau parte la licitație. Astfel, crește concurența și
scade prețul ;
 magazin electronic universal (eMall): Este reprezentat de o colecție de
magazine electronice, reunite sub o umbrelă comună și care, în general, acceptă met ode
de plată comune;
 comunități virtuale (virtual communities) : valoarea cea mai importantă
a unei comunități virtuale este dată de către membrii săi (clienți sau parteneri), care
adaugă informații proprii peste un mediu de bază furnizat de companie. Membr ii pot
oferi spre vânzare produse sau servicii sau poate adresa cereri de cumpărare aunor
produse sau servicii. Calitatea de membru al unei comunități virtuale presupune plata
unei taxe ;
 platforme de învățare (eLearning): Aceasta constă într -o experien ță
planificată de predare -învățare, organizată de o instituție ce furnizează mediat materiale
într-o ordine secvențială și logică pentru a fi asimilate de studenți în maniera proprie,
fără a constrânge agenții activității la coprezența sau sincro nicitate. Medierea se
realizează prin modalități div erse, de la material pe dischetă sau C D (eventual prin
corespondență ), la tehnologii de transmitere a conținuturilor pe Internet .
1.2 Avantajele și dezavantajele comerțului electronic
Comerțul desfășurat prin Internet are un impact extraordinar asupra lumii afacerilor,
datorat avantajelor evidente pe care le oferă comercianților cât și cumpărătorilor, în comparație
cu comerțul clasic.
Printre avantaje le3 pentru comercianți enumer ăm :
 Creșterea vitezei de derulare a afacerilor : Nu mai trebuie alocat un
spațiu fizic pentru clienți și nici personal petru vânzari
 Contact cu clienții 24/7 : Se pot obț ine informații despre produse și
servicii la orice oră. Comenzile pot fi procesate oricând
 Dispariția limitelor geografice de vânzare
 Costuri scăzute de tranzacționare
 Reducerea erorilor cu manipularea

3 Romm, C. T, Doing Business electronically , Springer, Sibiu, 2000 , pp. 40-45

10
 Eficiență mai crescută
 Funcționarea cu costuri mai mici a afacerii
 Posibilitatea de concuren ță.
 Se pot dezvolta mai ușor noi produse și servicii
 Adaptarea la schimbări este una mult mai rapidă
 Se poate ajunge mult mai ușor la publicul țintă prin publicitatea online
 Se poate o colaborare mai bună cu clienții
Pentru cumpărător, comerțul electronic aduce următoarele avantaje :
 Timp mult mai scurt pentru a avea acces la produse
 Se pot identifica mult mai ușor potențialii furnizori și parteneri de afaceri
 Se pot obține economii la cumpărarea produsului sau serviciilor.
 Scăderea costurilor tranzacțiilor
 Se poate obține mai facil accesul la produse și servicii din alte zone.
 Accesul liber la cât mai multe informații, produse ș i servicii
 Comoditatea. Comanda se poate face de oriunde, nefiind necesară
deplasarea în magazin.
Dezavantaje le4 pentru comercianți :
 Credibilitatea scăzută – întotdeauna un serviciu nou este privit cu
suspiciune
 Imposibilitatea de inspecatare a unor produse indiferent de tehnologiile
curente (bijuterii unicat, produse alimentare perisabile)
 Integrarea greoaie a bazelor de date și a software -ului de procesar e a
tranzacțiilor tradiționale cu software pentru comerț electronic (aceste servicii de
integrare pot fi costisitoare
 Securitatea. Persoanele pot fi temătoare în a furniza informații legate de
card-ul bancar sau date personale.
 Accesul la tehnologie.
 Lipsa contactului uman.

4 Idem Romm, C. T, Doing Business electronically , Springer, Sibiu, 2000 , pp. 46-47

11
1.3 Arhitectura unui sistem electronic de plat ă

Într-un sistem de comerț electronic, de obicei avem integrat un sistem electronic de plăți.
Acesta se referă la toate obiectele ce lucrează împreună pentru ca tranzacționarea plăților să fie
efectuată cu succes. De obicei sunt implicate trei entităț i: o bancă, un cumpărător și un vânzător.
Sistemul electronic de plăți conține o întreagă mulțime de protocoale ce permit cumpărătorului
sa efectueze plățile în siguranță către vânzător. Siste mele electronice de plăți pot fi privite într –
o structură ierarhică pe nivele, derivate din arhitectura sistemelor ISO -OSI5 .

Fig. 1.1 Arhitectura unui sistem electronic de plăți
(Sursa : prelucrare proprie după http://www.aut.upt.ro/staff/diercan/data/PIPPS/curs –
06.pdf )
Un sistem electronic de plăți este format din două nivele : nivelul utilizator și nivelul
sistem.
Nivelul utilizator este reprezentat de mulțimea tuturor utilizatorilor și a tranzacțiilor care
au loc între aceștia. Utilizatorii sunt grupați după diverse roluri, după modul în care
interacționează în relațiile de afaceri dintre ei: cumpărătorul, vânzător ul, emitentul de bani
electronici (banca), etc.

5 *** http://www.aut.upt.ro/staff/diercan/data/PIPPS/curs -06.pdf , (accesat la 27.04.2019)

12
Nivelul sistem este reprezentat de mulțimea tuturor entităților fizice și a relațiilor
realizate de acestea. Entitățile pot avea mai multe roluri: registru de casă sau cel de purtător de
bani electronici.
Sistemele de plăți ar trebui să îndeplinească o serie de cerințe :
 Securitatea : toate tranzacțiile efectuate în rețea trebuie să se efectueze în siguranță ;
 Anonimatul : toate tranzacțiile și datele clienților trebuiesc să fie protejate de către
sistemul de p lăți;
 Convertabilitate: banii să poată fi convertiți în orice valută, iar utilizatorii să poat ă să
lucreze cu cât mai multe bă nci;
 Utilizabilitatea: sistem electronic de plăți trebuie să fie ușor de utilizat ;
 Eficienț ă:sistem ul electronic de plăți trebuie să asigure costuri cât mai reduse ;
 Transferabilitate: banii cumpărătorului trebuie să ajungă cât mai ușor în contul
vânzătorului, fără ca aceștia să interacționeze cu banca ;
 Încredere: sistemul electronic de plăți trebuie să ev ite pe cât mai posibil erorile și să dea
încredere utilizatorilor ;
 Integritate: sistemul trebuie să funcțio neze pe cât mai multe platforme .

1.4 Securitatea în comerțul electronic

Securitatea, un concept despre care vorbește toată lumea. De la administratorii de reț ea și
până la utilizatorii rețelelor "de bloc", toți sunt interesați și vor să își protejeze cât mai eficient
rețeaua ș i computerele. Fie că este computer personal sau integrat într -o rețea, că este o rețea
privată cu sau fără conexiune l a Internet, necesitatea securizării este certă .
Cea mai mare problemă, încă de la prima conectare la Internet o reprezintă securitatea
datelor. Dezvoltarea afacerilor de comerț electronic revoluționează atât comerțul, cât și
conduita afacerilor. Securitatea pe WEB a întâmpinat încă de la început obstacole, cum ar fi:
diversitatea sistemelor de operare care sunt instalate pe calculatoarele conectate la rețtea sau
diferitele aplicații ce trebui e să comunice.

13
În acest context, atacurile la securitate se manifestă cu prep onderență prin urmatoarele
căi6 :
 Parole furate: furturile de acest tip pot muta ținta atacurilor de la încercările de a sparge
protocolul la încercările de a o bține acest e informații în clar;
 Ascultarea comunicațiilor: un atac de acest fel poate duce la furtul unor date importante
ce aparțin clienților, cum ar fi: contul bancar, d ate personale, numărul cardului ;
 Date modificate : acest atac poate produce modificări în unele tranzacții ;
 Înregistrarea : acest atac poate modifica identitatea unui utilizator, oferindu -i
posibilitatea să se prezinte drept altă persoană ;
 Repudierea : acest atac este caracterizat de refuzul de recunoaște re a unor tranzacții
facute prin rețea .
Procesul de securizare a informaț iilor este dinamic ș i continuu, datorită faptului că
riscurile și oportunitățile de dezvoltare sunt într -o permananentă schimbare ș i adaptabilitate la
mediul de afaceri.
Asigurarea securit ății datelor presupune realizarea a patru obi ective : confiden țialitatea,
integritatea, disponibilitatea, nerepudierea.
Confiden țialitatea reprezint ă țelul suprem al securit ății calculatoarelor. În mediul
online , confiden țialitatea cap ătă noi dimensiuni sub forma unor m ăsuri de control al
confiden țialității.
Integrita tea reprezintă protejarea datelor împotriva alterării, substituitre, modificare
sau distrugere de către persoane neautorizate. Cel mai sigur mod de a ține datele integre îl
reprezintă ținerea ascunsă a acestora.
Alterarea, pierderea sau distrugerea datelor poate fi și consecința unor erori
hardware, erori software, erori umane sau a unei erori a sistemelor de securitate.
Disponibilitatea își propune ca datele stocate în calculatoare s ă poată să fie accesate de
persoanele autorizate. Utilizatorii trebuie s ă aibă acces doar la datele care le sunt destinate. Se
pot distinge aici dou ă categorii de utilizatori, cu drepturi de acces diferite : administratorii de
sistem și utilizatorii generali .

6 Schneid er,G., Ellectronic commerce 8E, Cengage Learning, USA, 2009, pp.458 -460, accesat la
https://books.google.ro/books?id=sJaXptwoqQcC&pg=PA458&dq=security+electronic+commerce&hl=ro&sa=
X&ved=0ahUKEwj0oI3_os3iAhVMmYsKHYvzDwAQ6AEIKDAA#v=onepage&q=security%20electronic%20
commerce&f=false

14
Nerepudierea, presupune confirmarea destinatarului unui mesaj electron ic, și anume
că mesajul este scris sau trimis de persoane care pretind că l -au trimis. Nerepudierea stă la baza
semnaturii electronice, asigurând autenticitatea acesteia.
Pentru a asigura un sistem de securitate cât mai bun pentru un sistem de comerț
electronic, trebuie să determinăm ameni nțările care pot afecta sistemul.
Cele mai importante vulnerabilitați ale unui si stem de comerț electronic sunt : hardware,
software, mediile de stocare, manipularea parolei, descărc area aplicațiilor, utilizarea unu i
antivirus, manipularea paro lei, et c. Aceste vulnerabilități trebuiesc urmărite periodic și
analizate.
Analiza riscurilor și a vulnerabilităților presupune să se determine obiectele ce trebuiesc
a fi protejate, să se determine sursele de risc, să se stab ilească probabilitățile riscului și de
asemenea să se facă o estimare eventualelor costuri în cazul unei spargeri.
Pentru a rezolva cât mai multe din aceste probleme, se ajunge la implementarea unor
politici de securitate.
O politică de securitate cuprinde unul sau mai multe documente ce conțin specificații
clare ale unor principii și obiective ce definesc scheletul de securitate al unei organizații. Fiecare
afacere de comerț electronic poate avea o politică de securitate bazată pe cât mai multe reguli,
dar poate fi și nulă. Modificările aduse acestor politici de securitate trebuie adusă în vedere
tuturor utilizatorilor.
Până în momentul actual, încă nu s -a găsit o soluție de securitate perfectă, sistemele de
securitate sunt rezultatul muncii unor oameni ș i există oameni care pot ocoli aceste sisteme .
Pentru a asigura reușit a afacerilor, în cadrul unei organizații este necesar să se permită
accesul permanent din partea angajaților, clienților și partenerilor de afaceri la resursele
electronice, fie că accesul se realizează prin intermediul Internetului (metoda cea mai des
folosită) sau nu. Aceste accesări creează automat și riscuri, iar succesul unei afaceri este
determinat de asigurarea une i balanțe între riscul existentși asumat, și profitul organizaț iei.
O listă de protocoale de securitate sau soluții se pot implementa ca sistemul de comerț
electronic să fie cât mai protejat.
Protocoalele S -HTTP (Secure Hypertext Transfer Protocol) , SSL (Secure Socket Layer)
și IPSec sunt cele mai folosite pentru protejarea unui sistem.

15
Protocolul S -HTTP vine ca o extensie a cunoscutului protocol HTTP . Acest protocol
criptează la nivel de aplicație mesajele dintre client și server. Secure HTTP7 este orientat pe
mesaje, asigurând securitatea mesajelor trimise. Protocolul este proiectat pentru a furniza
confidențialitate, integritate și non -repidiere.
Protocolul SSL a fost creat pentru a asigura securitatea pe Internet de către Netscape
Communication Corporation. Acest protocol este unul independent față de aplicații si
platfo rme, asigurând securitatea trimiterii datelor între calculatoare și aplicațiilor aflate la
distanță. SSL permite aplicațiilor de tip client/server posiblitatea să comunice folosind o metodă
ce nu permite ascultarea, interceptarea sau falsificarea informație i schimbate între cele două
părți, și este l a ora actuală cel mai folosit protocol pentru realizarea conexiunilor sigure în
Internet.
IPSec este un protocol ce oferă co nfidențialitatea, integritatea ș i autentificarea datelor,
în momentul în care datele su nt transferate între două sau mai multe puncte de comunicaț ie într –
o rețea ce se bazează p e IP.
1.5 Comerțul electronic și ERP

Comerțul electronic devine o activitate tot mai comună pentru tot mai multe companii.
Pentru a începe o astfel de afacere, trebuie acoperite cât mai multe puncte. Trebuie stabilită o
strategie de marketing, să se creeze un catalog de produse, stabilirea costurilor ș i a prețurilor
pentru servicii ș i produse, tra nsportul și manipularea produselor, dar și o piață țintă.
Tot mai m ulte companii doresc să folosească dezvoltarea E -Business. Această tehnologie
este bazată pe Internet, este o variantă viabilă pe termen lung pentru dezvoltarea unei afaceri.
Pentru a fi cât mai utilă această tehnologie, este necesar să fie o bună organiza re a informațiilor
și a proceselor. Aceasta este o provocare, datorită faptului că cele mai multe companii nu au
propriile lor sisteme care să ofere sprijin pentru a rezolva nevoile specifice. Pentru o dezvoltare
cât mai bună a proiect elor este necesar să a peleze la o companie ce deține personal calificat.
Comerțul electronic determină organizațiile să facă posibilă accesarea sistemului ERP8
propriu pe Internet pentru a face shimb de date cu alte companii. Acest schimb de date între
aplicații se realizează prin intermediul serviciilor Web disponibile pe Internet. Având în vedere

7 *** What is SSL?, https://info.ssl.com/article.aspx?id=10241 (accesat la 01.05.2019)
8 Huang, Z., A compilation research ERP implementation critical success factors ,
http://citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/download?doi=10.1.1.452.940&rep=rep1&type=pdf (accesat la 01.05.2019)

16
faptul că ASP furnizează produse software pe Internet, serviciile Web au rol da a conecta
diferitele aplicații software de pe Internet. Așa a luat naștere NetWeaver, o platformă real izată
de compania SAP cu scopul de a integra toate informațiile, care permite mai multor companii
să își interconecteze aplicațiile ERP.
Aceste servicii Web se folosesc de modelul SOA(Service -Oriented Architecture). Acest
model arhitectural, SOA, este un tip de arhitectură software ce folosește distribuirea
funcționalităților aplicației în funcționalități mai mici, distincte. Este o arhitectură standardizată
si flexibilă ce ajută la schimbul de informații, dar și la conectarea diverselor aplicații.
Platfo rma Netweaver produsă de SAP reprezintă o colecție de componente care susțin
tranzacțiile dintre companii pe Internet. Aceasta are incluse următo arele module: SAP
Enterprise Portal, SAP Master Data Management, SAP Business Intelligence, SAP Mobile
Infrastr ucture, SAP Exchange Infrastructur e.
Odată cu schimbarea tot mai rapidă a tehnol ogiilor, companiile trebuie să ț ină pasul cu
aceste schimbări. Companiile folosesc tehnologia ERP pentru integrarea informațiilor, dar și
pentru facilitarea accesului la infor mații de toate departamentelor. Tehnologia principală
folosită în ERP în procesul de integrare este XML.
XML este un limbaj asemanător cu HTML, fiind mai dinamic, cea mai mare diferență
fiind că tagurile nu sunt pre -definite. Programatorul este liber să î și creeze propriul set de reguli
pentru formatarea textului, petrmițând să își structureze datele după cum dorește. XML evită
problemele obișnuite ale limbajelor de programare: este extensibil, independent de platformă și
suportă internaț ionalizarea și loc alizarea.
Motivele pentru care se folosește XML sunt:
 este independent de platformă (aplicațiile pot fi implementate pe platform e diferite);
 este simplu și eficient;
 este matur și prezintă siguranță;
 rezolvă două mari problem e ale integrării: formarea și interpretarea datelor.
Acest limbaj este folosit pentru a descrie cât mai bine fiecare mesaj interschimbat ce este
procesat de sistemul de prelucrare a mesajelor. Prin XML, companiile pot trimite informațiile
direct de pe site -ul Web în sistemul ERP. Acea stă procedură ajută la reducerea erorilor,
simplifică datele și evită supraîncarcarea serverului.

17
Cu ajutorul XML -ului, transferul datelor este mai accesibil. Fară ajutorul XML -ului,
companiile primesc datele într -un format text de pe Internet, urmând ca a ceste informații să fie
convertite la formatul din baza de date. Cu ajutorul acestuia, compania economisește timp, iar
procesul devine mult mai economic.
1.6 Tendințe
Observăm o creștere continuă în domeniul comerțului electronic la nivel mondial. Pentru
a nu ramane în urma competiției, afacerile trebuie aduse la ultimele tendințe la nivel mondial.
Putem observa tot mai multe noutăți care câștigă piața, dar și aprecierea clienților.
Clienții doresc să aibă modalități multiple de plată. Acest trend a pornit de la marile
companii precum Apple sau Amazon, mulți dintre clienți având acum posibilitatea de a face
plați printr -un sigur PIN creat online, folosindu -se de ajutorul telefoanelor sau al de cel al
ceasurilor inteligente pentru a efectua plățile fără cardul b ancar9.
Livrarea ultra -rapidă este una din dendințele pieței, tot mai mulți clienți dorind asta.
Timpul de livrare s -a redus în ultima perioadă, în timp ce așteptările clienților au crescut în
această privință. Unele magazine au creat deja posibilitatea ca produsele să fie livrate în decurs
de o oră. Crearea unor puncte de ridicare a produselor a dus la eficientizarea livrării produselor,
timpul de livrare micșorându -se.
Companiile au început să pună din ce în ce mai mult accent pe loializarea clienților. Tot
mai multe magazine online oferă puncte sau reduceri odată cu fiecare achiziție. Ele au reușit
astefel să își câștige o bază de clienți și să aibă avantaj față de competitorii care nu apelează la
această metoda.
Fragmentarea canalelor de pro movare este o altă tendință. Prea multe canale pot duce
la o comunicare nu foarte eficientă. Crearea unor canale de bază care să aibă în gestiune
comunicarea principală este o tendință pe care cele mai multe companii o iau deja în seamă,
aplicând -o în noile strategii de marketing.
Comerțul transfrontalier se extinde tot mai mult. Tot mai mulți clienți aleg să cumpere
produse de pe site -uri din afara granițelor propriei țări. Motivul principal îl reprezintă ofertele
mai bune care le găsesc pe aceste site -uri.

9 ***The future of E -commerce 2020 and beyond , https://www.doz.com/marketing -resources/marketing –
resourcesthe -future -of-e-commerce -2020 -and-beyond (accesat la 30.04.2019)

18
În 2018, cele mai recente instrumente tehnologice precum AI (inteligența artificială),
AR (realitatea augmentată) sau VR (realitatea virtuală) au fost utilizate în principal de
marilecompanii de pe piața de e -commerce. Aplicarea lor în departamentele de marketing
permite o mai mare personalizare a unei oferte a magazinului online, le oferă utilizatorilor o
experiență de cumpărare complet nouă și permite analiza comportamentului consumatorilor.
Aplicarea unor soluții precum chatbots, cabine de probă virtuale sau alte modalități de testare
virtuală a produselor ar putea deveni în curând un standard în comerțul electronic. Din aceste
motive, comercianții care doresc să fie competitivi pe piață ar trebui să țină cont de acest trend
în 201 9.

19
CAPITOLUL II. ASPECTE PART ICULARE PRIVIND
TESTAREA APLICA ȚIILOR DE COMERȚ ELECTRONIC

Aplicațiile de comerț electronic diferă față de alte aplicații software printr -o listă de
particularități. Testarea aplicațiilor de comerț electronic devine mai dificilă datorită acestor
particularități. Tehnicile și metodele de testare tradiționale se bazează în principiu pe testarea
cerințelor funcționale. Aceste tehnici tradiționale de testare nu se concentrea ză pe cerințele de
calitate importante pentru utilizatorii de aplicații de comerț electronic, cum ar fi fiabilitatea,
securitatea, uzabilitatea și performanța. O provocare majoră în dezvoltarea și testarea
aplicațiilor de comerț electronic este dată de schimbările tehnologice, asteptările și cerințele
utilizatorilor, platformele și configurațiile sistemelor. Prin urmare, este necesară dezvoltarea
unui sistem de testare eficient ce poate acoperi o serie cât mai mare de teste caracteristice
aplicațiilor de comerț electronic, ce poate face față la schimb ări, să ajute la implementarea ș i
verificarea testării sistematice, completă și lipsită de riscuri. Experiența practică a demonstrat
că testarea pe o astfel de schemă este utilă pe parcursul dezv oltării si evoluției aplicațiilor de
comerț electronic .
Odată cu raspândirea Internetului, s-a observat o creștere a cererii pentru aplicațiile de
comerț electronic. Din acest motiv, aplicațiil e de comerț electronic trebuie să ofere fiabilitate,
performan ță și o mare ușurință în folosire. De cele mai multe ori, din cauza timpului scurt până
la lansarea aplicației sau din cauza presiunii, testarea aplicațiilor de comerț electronic este
neglijată și este considerată a fi consumatoare de timp și lipsită de un câștig semnificativ. Pentru
a schimba această tendință, tehnicile și instrumentele de testare trebuie să fie realizate într -un
mod rentabil, dar și eficient.
Deși aplicații le de comerț electronic și aplicațiile tradiționale folosesc aceleași metode
și au aceleași obiective, ex istă unele diferențe esențiale î n testarea aplicațiilor de comerț
electronic. Deși avem cerințe similare la corectitudinea tehnică a aplicaț iilor, utiliz area unei
aplicații de comerț electronic de cătru un grup mare de utilizatori, pe un număr mare de
platforme, aduce cerințe noi și speciale de testare. De cele mai multe ori, este greu să anticipăm
un număr de utilizatori, de aceea timpul de răspuns este u nul din factorii de succes într -o
aplicație de comerț electronic.

20
O aplicaț ie de comerț electronic este considerată ca fiind un sistem distribuit, o arhitectură
client -server, care prezintă următoarele caracteristic i:
 Poate fi accesată de un număr mare de utilizatori de oriunde în lume ;
 Rulează pe medii de execuție diferite, alcătuite din componente hardware diferite,
sistem de operare diferite, servere și browsere Web ;
 Are un caracter extrem de eterogen, care depinde de o mare varietate de componente
software. Aceste componente pot fi construite prin diferite tehnologii (de exemplu:
diferite limbaje de programare și modele), ce pot fi de natură diferit ă;
 Poate genera com ponente software în funcție de datele introduse .
Aspectele de mai sus produc noi perspective și provocări în testarea aplicațiilor. Soluțiile
eficiente pentru performanță și disponibilitatea aplicației trebuiesc identificate pentru a se
verifica comportam entul aplicației atunci când este accesată de un număr cât mai mare de
utilizatori. Utilizatorii pot folosi browsere diferite, de accea testarea trebuie să asigure că
comportamentul este cel dorit. Altă caracteristică importantă a acestor tip de aplicații care
trebuie testată este securitate a și capacitatea de a proteja datele. Pe langă toate acestea, testarea
aplicațiilor de comerț electronic trebuie să respec te funcționalitatea aplicației, verif icarea
comportamentului aplicației în conformitate cu cerințe le funcționale de la client.

2.1 Testarea specifică ap licațiilor de comerț electronic

Datorită caracteristicelor specifice aplicațiilor de comerț electronic, testarea acestui tip
de aplicație este diferit de testarea produselor software tradiționale.
Din cauza distribuirii multi -platform ă, numă rul foarte mare de dispozitive cu
caracteristici diferite reprezintă o provocare. Chiar dac ă se dispune de toate dispozitivele
necesare, cazurile de testare ar trebui rulate pentru fiecare dispozitiv. De ajutor în situațiile în
care tester -ul nu dis pune de toate dispozitivele este faptul că el poate apela la o serie de
simulatoa re pentru aceste dispozitive, simulatoare care pot fi de un mare folos.
Când se dorește verificarea h ipertext -urilor, trebuie verificat ca paginile să fie legate
corect. Fiecare pagină trebuie să poată fi accesată printr -o legatură, care ar trebui să aibă o
legatură înapoi la structura hipertext. Toate legaturile trebuie sa ducă la pagini existente, să nu
existe legături către pagini ce nu există. O altă sursă de erori este reprezentată de funcțiile

21
browser -ului web. De exemplu, atunci când este adăugat un produs în coșul de cumpărături, iar
utilizatorul apasă butonul Înapoi din browser, produsul trebuie să rămână în coș.
Datorită globaliz ării, multilingvismul a devenit o problemă pentru acest tip de aplicații.
O serie de provocări este reprez entată de ușurinț a de folosire a aplicaț iei. De exemplu, ordinea
de citire poate fi diferită în diverse culturi, cu m ar fi chineza sau araba, dar ș i folosirea
ajutoarelor de navigare laterală în fereastra browser -ului. O dificultate provine din lungimea
diferită a mesajelor în limbi diferite, ceea ce poate duce la probleme în afișarea paginilor.
Cerințele software, mai ales design -ul, sunt greu de spe cificat exact. Aceste cerințe sunt
esențiale pentru un tester pent ru a verifica în mod obiectiv ș i concis comportamentul acceptabil
la defectele de comportament. Sunt doar câteva tehnici și metode pentru testarea adecvată a
prezentării software -ului.
Aplicațiile de comerț electronic au un număr diferit de componente(servere web, baze
de date), dar și sisteme integrate cum ar fi sistemele de management al conținutului, sisteme
ERP, care sunt produse de diferite firme, ce sunt implementate cu diferite te hnologii. Toate
aceste componente formează infrastuctura tehnică a ap licațiilor de comerț electronic. Calitatea
aplicațiilor de comerț electronic este dată de calitatea tuturor componentelor software singulare,
dar și de calitatea interfeței dintre ele. De accea trebuie testate atât componentele software
furnizate de terți, dar și integrarea și configurarea acestor componente. Multe probleme intervin
din cauza ”impaturității” unei componente sau din cauza incompatibilității dintre componentele
software10.
Imaturitatea în cazul unor instrumente de testare aduce noi pro vocări suplimentare
pentru teste ri. Dacă o aplicație de comerț electronic este implementată cu tehnologii noi, de cele
mai multe ori, instumentele disponibile nu sunt mature și pot fi greu de ut ilizat sau să prezinte
defecte.
Tehnologiile sunt într-o continuă schimbare, iar testarea aplicațiilor de comerț electronic
devine mai dificilă decât testarea aplicațiilor clasice. Platformele, tehnologiile, sistemele de
operare, cerințele și asteptările clienților, modelele de afaceri sunt subiecte frecvente pentru
modificări pe tot parcursul vieții unei aplicații de comerț electronic. Adaptarea la noile cerințe
este dificilă deoarece funcționalitatea trebuie reanalizată de fiecare dată când se face o
schimbare. De accea o singură funcționalitate trebuie testată de mai multe ori și trebuie realizate

10 *** 10 Effectiv e E-commerce website Testing techniques, https://www.testbytes.net/blog/e -commerce –
application -testing -process/ , (accesat la 30.04.2019)

22
unele suite de teste automate. Acestea pun accentul pe testele de regresie, care verifică dac ă
vechea funcționalitate lucrează corect după anumite schimbări. Upgrade -urile și migrarea
aplicațiilor trebuiesc mereu verificate datorită schimbărilor de sis teme de operarea sau a
componenț elor hardware.

2.2 Tehnici speciale de testare

2.2.1 Testarea funcțională
Testarea funțională presupune verificarea paginilor, validaea datelor, formatarea și buna
funcționalitate a aplicației11. Este folosită pentru realizarea testelor de integrare, smoke testing,
dar și pentru testele de regresie .
a) Testarea link -urilor:
 Verificarea link -urilor care duc sau provin din pagini externe ;
 Identificarea paginilor organe ;
 Verificarea link -urilor de pe pagina Web pentru o funcționare optimă .
b) Validarea form -urilor:
 Verificarea logicilor de validare pentru fiecare câmp ;
 Verificarea valorilor implicite ;
 Testarea negativă cu valori invali de;
 Verificarea câmpurilor criptate, precum parolele ;
 Trimiterea unui formular .
c) Validarea CSS -ului(Cascading Style Sheet) :
 Identificarea tagurilo r din CSS care returnează erori ;
 Identificarea atributelor HTML care nu se potrivesc cu tagurile CSS .
d) Verificarea conținutului dinamic:
 Verificarea consistenței datelor din baza de date a aplicației ;
 Verficarea operațiunilor de creare, editare, ștergere și actualizare ;
 Verificarea conectivității bazei de date ;
 Verificarea datelor afișate dacă sunt informaț ii corecte ;
e) Verificarea coo kie-urilor și a managementului sesiunilor

11 *** http://softwaretestingfundamentals.com/functional -testing/ (accesat la 30.05.2019)

23
 Verificar ea sesiunii de logare în aplicaț ie activând și dezactivând cookie –
urile;
 Restartarea sesiunii de cookie între sesiunile de browser ;
 Verificare securității aplicației prin șterger ea selectivă de cookie -uri.
2.2.2 Testarea de performanță
Prin această metodă de testare se măsoară preformanțele reale ale sistemului . Metrica
performanțelor ce sunt verifi cate variază de la o aplicație l a alta. Performanța unei aplicații
poate verifica utilizarea resurselor, timpii de răspuns, ieșirile sistemului12. Dacă rezultatele nu
sunt mulț umitoare, atunci trebuie să se aducă îmbunătățiri.
a) Testele de încărcare
 Identificarea problemelor de performanță pe o perioadă de timp ;
 Verificarea răspunsului de la server ;
 Testarea serviciilor ce pot încetini funcționalitatea la nivele mari de
încărcare ;
 Identificarea problemelor de latență a rețelei ;
 Scalabilitatea liniară: se ocupă cu verif icarea sistemului pentru a -și
atinge limitele. Timpul de rulare al unui sistem poate crește în funcție de
cerințe ce pot duce la cedare după o anumită limită. O aplicație este
scalabilă dacă încărcarea sistemului necesită doar resurse adiționale, fără
modificări ale codului.
b) Testele de stress
Acestea sunt folosite pentru găsi rea și evaluarea comportamentului unei componente, la
limita sau în afara limitelor sale specific t ehnice. Sistemul este stresat în mod
intenționat, prin împingerea lui dincolo de limite. Aceste teste se asigură că sistemul se
comport ă acceptabil în cele m ai grele condiții. Atunci când limitele s unt depășite și
sistemul cedează , trebuie să intre mecanismul de revenire. Trebuie să urmarească
expunerea defectelor ce pot apărea în condiții de stres ca coruperea datelor, alocarea
proastă a resurselor, deadlocks, etc.
 Identificarea porțiunilor aplicației care eșuează ;
 Verificarea aplicației cum răspunde sub un nivel ridicat de încărcare ;

12 *** https://artoftesting.com /performanceTesting/types -of-performance -testing.html (accesat la 31.05.2019)

24
 Identificarea funcționalității aplicației după un accident de system.
2.2.3 Testarea securității
Scopul principal a l acestei tehnici este de a verifica eficiența aplicației împotriva
accesului nedorit al utilizatorilor neautorizați, acordare a drepturilor utilizatorilor la servicii, dar
și capacitatea de a conserva resursele sistemului de o utilizare necorespunzătoare13. Securizarea
aplicațiilor de comerț electronic trebuie să conțină mecanisme de protecție capabile să evite sau
să reducă daune le provocate de intruziuni.
Aplicațiile de comerț electronic sunt mult mai vulnerabile decât aplicațiile tradiționale
din cauza tehnologiilor noi utilizate, posibilitatea accesării de oriunde și numarului mare de
utilizatori. De accea testarea de securita te este mult mai dificil de realizat.
 Verificarea autentificării folosind nume și parole neînregistrate ;
 Testarea url -urilor fără autentificare ;
 Verificarea certificatelor de securitate ;
 Testarea securității browserului ;
 Verificarea datelor aplicației și m enținerea funcționalității .
2.2.4 Teste de interoperabilitate
Această tehnică de testare aduce toate elementele sistemului într-un singur mediu de
testare , pentru a verifica funcționarea lor împreună. Aceste teste se asigură că interconectarea
cu alte si steme va funcționa corect. Se verifică funcționalitatea versiunii actuale pe platforme
mai vechi, dar și menținerea vechilor funcționalități.
a) Verificarea conținutului:
 Verificarea marginilor, alinierilor în pagină, fonturi, culori ;
 Verificarea imaginilor, ce trebuiesc încărcate la dimensiunile specificate și
de o anumită calitate ;
 Verificarea aranjării conținutului în pagină pentru a fi logic și ușor de
urmărit ;
 Verificarea erorilor de ortografie .
b) Teste de navigare:
 Funcția de căutare în aplicație ;

13 *** https://www.twistlock.com/2019/03/25/understanding -different -types -securi ty-tests/ (accesat la
31.05.2019)

25
 Testarea ușurinței de accesare a paginilor aplicației ;
 Verificarea fluxului ap licației urmărind cât de rapid î și realizează utlizatorul
obiectivele .
2.2.5 Testarea compatibilității între browsere
Aceste teste se realizează pentru a verifica dacă aplicația rulează corect pe diverse
combinații de software și hardware .
Pentru aplicațiile de comerț ele ctronic, aceste teste trebuie să descopere defectele de
utilizare diferită de servere sau browsere, cu diferite versiuni și configurații. De cele mai multe
ori, diferen țele dintre sistemele de operare, browsere și componentele hardware au un impact
major asupra funcționalității corecte a aplicațiilor.
a) Compatibilitatea sistemelor de operare:
 Verificarea aplicației pe diferite sisteme de operare precum Windows, Mac,
Unix, Linux ;
 Verificarea randării pe diferite sisteme de operare ;
 Verificarea funcțiilor de integrare, atașarea de fișiere sau selecția lor .
b) Compatibilitatea browserelor
 Verificarea aplicației pe cât mai multe browsere precum Chrome, Firefox,
Internet Explore, E dge, Opera, Safari ;
 Verificarea aplicației pentru diferite setări de securitate a browser -ului;
 Verificarea funcționalităților pe diferite versiuni ale browser -ului;
 Verificarea funcționalităților scrise in JavaScript sau dezactivarea cookie -urilor ;
 Verifi carea pe diferite rezoluții .
c) Compatibilitatea dispozitivelor mobile
 Verificarea compatibilității pe diferite dispozitive mobile ;
 Verificarea funcțiilor pentru apelare și localizare ;
 Verificare pe diferite dimensiuni ale dispozitivului, inclusiv rotirea ecranului.
Datorită tendinței de evoluție, tehnicile de dezvoltarea a unei aplicații de comerț
electronic au evoluat constant, având ca obiectiv principal îmbunătățirea experienței pentru
utilizator. Datorită acestei dorințe, tendințele de realizare a aces tui tip de aplicați e au menirea
de a stabili direc ția de dezvoltare pentru atragerea de noi vizitatori sau chiar potențiali clienți.
Printre tendințele de dezvoltare actuale se numără:

26
Testarea de compatibilitate trebuiesc realizate datorită numarului mare de utilizatori ce
provin de pe diverse sisteme de operare și diferite browsere. O nouă tehnologie a facut munca
dezvoltatorilor acestui tip de aplicații mult mai usoară, Web designul receptiv ( Responsiv Web
Design).
Un site receptiv este un site ce nu este legat de un anumit dispozitiv. Acesta trebuie să
funcționeze pe desktop, tablete, dar și pe telefoane, fiind o abordare mai flexibilă a
implementării. Aplicația constuită nu va ști pe ce dispozitiv este afișat ă, ci trebuie să se adapteze
dimensiunilor și rezoluțiilor fiecărui d ispozitiv de pe care este accesată.
Conceptul de ”pagină de destinație” sau Landing page este pagina pe care ajung
vizitatorii atunci când dau click pe link -uri, reclame sau alte surse d e trafic, de unde se pot
cumpăra produsele sau serviciile oferite.
Fiecare element al acestui tip de pagină este atent construit. Headline -ul existent pe o
astfel de pagină trebuie să conțină beneficiul produsului sau al serviciului oferit, testul trebuie
să fie ușor de înțeles și citit, conținutul trebuie concentrat pe o singură ofertă pe care vizitatorul
o poate face.
Testarea unui astfel de design se poate face :
 Minimizarea și maximizarea paginilor Web pentru a se modifica conținutul
paginii ;
 Folosind extensii ale browserelor (Web Developer -> View Resonsive Layout) ;
 Testarea pe diferite dispozitive cu diferite sisteme de operare (IOS sau Android) .
O altă tehnologie pentru dezvoltarea unor astfel de aplicații se referă la crearea efectului
dinamică pe verticală. Acest efect este numit ”Parallax Scrolling” și este realizat prin
suprapunerea elementelor ce se deplasează cu diferite viteze pentru a permite schimbarea
graficii în momentul când se face scroll pe pagină. Această tehnică crează un efect deoseb it
site-ului și îi oferă un design comercial, care să atragă atenția.
În mod tradițional, aplicațiile sunt construite din mai multe imagini, ce sunt accesate
prin link -uri. Tehnica ”Single Page Desing”14 ce folosește Parallax scrolling elimină necesitatea

14 *** https://www.justinmind.com/blog/single -page -vs-multi -page -websites -design -battle/ (accesat la
31.05.2019)

27
de a navig a pe mai multe pagini pentru a găsi informațiile dorite. De accea , este un design mai
prietenos pentru utilizatori și ajută la maximizarea experienței utilizatorului.

2.3 Testarea automată și testarea manuală. Avantaje și dezavantaje.

Datorită cerințelor de calitate, cu infrastructuri noi de hardware și sotfware, dar și din
necesitatea de a reduce costurile si timpul, firmele de software caută soluții cât mai solide și
practice pentru dezvoltarea de software. Testarea produsului este așadar, o componentă majoră
în procesul de dezvoltare software15.
O lungă perioadă de timp, testarea manuală era considerată ca singura soluție de a
descoperi problemele și defectele. Aceasta procedură întarzie de multe ori lansarea unui produs
pe piată și poate induce cheltuieli semnificative.
Procedurile de testare manuală sunt limitat e și nu reuș esc să descopere toate defectele
produsului sau să simuleze contițiile de utilizare intensivă șă simultană a unei aplicații. Tot
timpul, procesul de testarea a unei aplicații poate fi îmbunătățit, iar una dintre cele mai bune
metode este testarea automată.
Testele automate execută o serie de pași definiți, fără o intervenție umană. De asemenea,
pot simula utilizarea aplicației în condiții de simultaneitate ridic ată. Majoritatea aplicațiilor
necesită ca testarea să se realizeze de mai multe ori, pe mai multe sisteme de operare, dar și pe
diferite componente hardware. Această metodă a jută la reducerea costurilor faț ă de testarea
manuală .
Un sistem de testare autom ată trebuie să aibă la bază două caracteristici esențiale:
module reutilizabile și întreț inerea/urmărirea activității di ntr-un singur punct.
Odată cu dezvoltarea sistemului de testare automată, putem descoperi o serie de
beneficii16:
 Posibilitatea repetării testelor ;
 Creșterea siguranței în produs ;

15 Idem, Grah am, D., Experiences of test automation, Addison -Wesley, 2012, pp. 505 -510
16 *** https://www.apicasystems.com/blog/automated -testing -vs-manual -testing/ (accesat la 01.06. 2019)

28
 Acoperirea etapelor de testare de la începutul proiectului până la lansare ;
 Posibilitatea de a simula testele cu mai mulți utilizatori .
Una din principalele calit ăți ale unui sistem de testarea automată este capabilitatea de
adaptare și configurare în același ritm cu dezvolarea software -ului ce se dezovltă.
Testarea automată este o tehnologie în continuă dezvoltare ce are ca scop descoperirea,
dar și raportarea problemelor, pr oduce marirea longevității produsului, dar și reduce procesul
de întreținere.
Testarea automată trebuie să înceapă cu o planificare, dar și cu design -ul procedurii de
testare. De asemenea trebuie să conțină o serie de teste repetabile, o interfață de mana gement
al scenariilor și un mecanism de raportare a problemelor descoperite ăn urma rulării.
Într-o abordare mai detaliată, sistemul de testare automată înseamnă planificare, design,
execuție și management. Planificarea reprezintă identificarea cerințelor și a funcționalităților,
gruparea lor în condiții de test și crearea cazurilor de test generate de aceste condiții. Design -ul
este responsabil de construirea testelor și generarea testelor de rulare. Prin execuția testelor se
înțelege crearea scenariului de rulare, înregistrarea rezultatelor după fiecare rulare și raportatea
eventualelor defecte. Pentru partea de management al acestui sistem, se pot genera grafice și
rapoarte, dar de asemenea se poate realiza și documentarea permanentă a stadiului curent a l
proiectului.
Totuși, testarea automată are unele limite. Un sistem de testare automată nu poate când
ceva ”arată bine” sau o imagine nu este încadrată bine. De asemenea, un test automat nu poate
decide daca logica implementată are lipsuri de funcționali tate decât pe măsură ce au fost definite
complet cerințele aplicației . Unele teste, mai ales pentru aplicațiile ce se axează mai mult pe
partea de grafică, și nu pe partea de business, sunt mai ușor de realizat manual, decât de un
sistem de testare automat ă. De accea trebuie întocmit un plan al procedurii de testare, când,
unde și în ce condiții este fiabilă începerea procedurii de automatizare.

Comparații între testarea manuală și automată
Testarea automată și cea manuală sunt două procese d iferite, două căi de a executa
același proces în moduri diferite. Dinamica lor este una diferită, precum și modul de descoperire
al defectelor.

29
Testarea automată necesită un efort mai mare pentru început având nevoie de o
planificare, organizare și producere a teste leor mult mai atentă. Aceste criterii principale ajută
în obținerea de rezultate bune, cu ajutorul planificării atente, amănunțită și precisă.
Testarea manuală este mult mai folositoare când este nevoie de rezultate urgente a unor
tipuri specifice de teste, când se dorește un feedback rapid iar costurile să fie relativ mici. Pentru
îmbunătățirea calității produsului trebuiesc costuri adiționale pentru găsirea problemelor și
gestionarea până la rezolvarea definitivă. De accea testarea manuală s -a dovedit mai costisitoare
în timp. Testarea manuală la scară larga presupune alocarea resurselor umane și hardware destul
de mari, iar riscul să intervină erori umane este destul de ridicat.
Se dorește ca testarea automată să fie o soluție ideală pentru reducerea timpul de
dezvoltare și de a reduce costurile .O echipă de testare poate să pornească o serie de teste, la
final să colecteze rezultatele și să l e analizeze. Timpul este mai bine organizat și poate mai util
în izolarea și raportarea problemelor.
Printre avantajele testării automate17 putem enumera:
a) Economia de timp:
 O analiză mai exactă și mai rapidă în cazul schimbării parametrilor de sistem ;
 Gene rarea rapidă a condițiilor de test ;
 Durata scurtă a ciclurilor de testare ;
 Estimări mai exacte pentru procesul de panificare testelor ;
 Posibilitatea efectuării mai multor teste ( testele pot fi rulate și în afara orelor de
program, economisind timp) .
b) Calitatea
 Acoperire mai mare a elementelor de testat ;
 Rezultate mai consistente datorită repetabilității testelor ;
 Compararea rezultatelor ;
 Înțelegere mai bună a scopului testării .
c) Eficiența mărită și costuri reduse
 Reutilizarea informațiilor acumulate ;
 Reducerea erorilor prin abordarea structurală a procesului de dezvoltare ;
 Găsirea erorilor ce au ajuns până în faza de producție ;

17 Idem, Graham, D., Experiences of test automation , Addison -Wesley, 2012, pp. 200 -202

30
 Execuția testelor de performanță din fazele de început poate evita redesignul pe
viitor .
Testarea automată nu poate înlocui în totalitate testatea manuală, și nici nu se urmărește
acest lucru. Cu ajutorul testării manuale, se poate observa cum utilizatorii interacționează cu
aplicația, în timp ce testarea automată nu poate să prevadă acest tip de acțiune sau să găsească
cea mai bună cale de a le testa. Daca testarea automată este bine folosită, productivitatea echipei
poate crește considerabil, mărind productivitatea, consistența, calitatea produsului,
economisește resurse și ajută la optimizarea și accelerarea procesului de dezvolta re.

2.4 Framework -uri de testare automată

Pe piață exis tă numeroase soluții pentru implementarea unui sistem de testare automată,
majoritatea companiilor ce oferă aceste soluții asigură atât pachete software cât și servicii.
Prețurile produselor de testare și monitorizare sunt de obicei destul de ridicate, dar de asemenea
găsim și o serie de produse open source ce pot ajuta în procesul de dezvolare al testării automate.
2.4.1 Selenium
Selenium este unul dintre cele mai populare framework -rui de testare open source.
Acesta este folosit pentru automatizarea apli cațiilor web și este folosit de peste 20000 de
companii.
Acesta poate susține o gamă variată de limbaje de programare precum Java, C#, Python,
Ruby. Este un framew ork ușor de întreținut, dar în același timp și flexibil, fiind extensibil prin
intermediul unei de API -uri și librării18.
Este la baza altor instrumente de testare cross -platform și cross -browser, dar permite și
scrierea unor scripturi de testare mai avansate.
Acesta oferă atât instrumente de înregistrare și redare ( record and play) precum
Selenium IDE, ce permite scrierea de teste fără a cunoaște un limbaj de programare, dar oferă
și o interfață pentru programare, Selenium Web Driver, pentru care este necesară o bază de
cunoștințe într -un limbaj de programare.

18***16 reasons why to use Selenium IDE in 2019 , https://applitools.com/blog/why -selenium -ide-2019
?utm_referrer=https%3A%2F%2Fwww.google.com%2F (accesat la 28.04.2019)

31
Selenium IDE se instalează ca o extensie a Firefox -ului și permite înregistrarea și rularea
testelor pe paginile Web.
Ca și caracteristici principale a acestui framework de automatizare a testelor putem
menționa interfața ce este ușor de utilizat, selectarea câmpurilor unei pagini pe bază de ID sau
nume, salvarea testelor cu diferite extensii(HTML, PHP, etc), înregistrarea automată a pașilor,
posibilitate a de adăugare a breakpoint -uri.
2.4.2 Appium
Appium este un framework de testare open -source ce a fost creat să testeze aplicațiile
mobile. Acesta a pornit de la ideea că nu trebuie să se recompileze aplicația sau să fie modificată
pentru a o putea testa.
Appium dispune de o documentație vastă și e ste la fel de ușor de folosit și instalat
precum Selenium Web Driver. Cele mai multe companii ce dezvoltă aplicații pentru dispozitive
mobile folosc acest framework deoarece este open -source, ușor de integrat cu Selenium Web
Driver și ușor de folosit.
Pricipalele caracteristici ale Appium sunt19 reutilizarea codului din seriile de teste pe
diferite platforme ( Windows, IOS, Android), folosește emulatori pentru Android și simulatoare
pentru IOS, se bazează pe arhitectura client -server, permite testa rea pe mai multe platforme
utilizând același API, lucrează cu aplicații web native, mobile, hibride, dar și cu aplicații
desktop.
Bazat în principal pe API -ul de la Selenium Web Driver, acest framework vine cu
funcționalități adiacente ce ajută în implementarea unor teste mai robuste. Este capabil să
instaleze și să dezinstaleze o aplicație, un modul de inspecție, similar cu Firebug, pentru găsirea
obiectelor din aplicație, dar și un modul Recorder pentru o prototipizare a testelor automate
mult mai rapidă.
Appium se poate integra cu diverse servicii cloud precum Sauce Labs.
2.4.3 Apache J Meter
Folosit de peste 9000 de companii, J Meter este folosit pentru testarea de performanță.
Este ușor de folosit datorită interfeței prietenoase, facilitează definirea de ele mente și scrierea

19 ***29 Things you should know about Appium , https://bit bar.com/blog/37 -things -you-should -know -about –
appium/ (accesat la 28.04.2019)

32
scenariilor de test. Este folosit în testarea de performanță pentru testele dinamice, dar și pentru
testele statice.
Este ușor de integrat cu tool -uri de integrare continuă precum Jenkins sau Gradle.
Cu ajutorul JMeter -ului se pote testa performanța pe diferite tipuri de aplicații, servere
sau protocoale: Web, SOUAP, FTPD, LDAP, TCP, obiecte Java sau protocoale de e -mail. Este
portabil datorită dezvoltării lui în Java, putând fi folosit pe orice sistem de operare.
2.4.4 Cucumber
Cucumber este un instrument de testare de tip BDD(Behavior Driven Development), ce
este folosit în scrierea testelor de acceptanță pentru aplicațiile web. Acesta se concentrează pe
experiența utilizatorului fiind ușor de înț eles.
Conceptul de Behavior Drive n Development sau Proiectarea dirijată de comportament
este o metodă ce s -a dezvoltat datorită nevoii unei mai bune colaborări între programatori,
testeri, dar și persoanele ce se ocupă de business.
Cucumber a fost creat inițial în Ruby, dar cu timpul, ac esta a fost extins la Java
framework. La fel ca Appium, permite folosirea codului împreună cu Selenium.
Este foarte flexibil deoarce p oate lucra cu mai multe limbaje precum C#, Groovy, Scala,
Python, PH P, etc. Unele dintre principalele framewark -uri com patibile cu Cucumber sunt
Spring, Selenium și Ruby on Rails.
2.4.5 Postman
Postman ajută în testarea, documentarea și dezvoltatea API -urilor, permițând gruparea
rapidă de cereri HTTP20. Este un client HTTP de tip REST ce ajută în dezvoltaea de cereri
pentru un serviciu web și afișează rezultatul.
Este un tool ușor de folosit, fiind foarte intuitiv, ce conține funcționalități ce ajută la
testatea micro -serviciilor.
Postman salvează cererile în mod automat, execută precondiții, validează testele,
organize ază testele în colecții de teste, generează rapoarte și permite documentarea API -urilor.

20 ***API Testing with Postman, https://seesparkbox.com/foundry/api_testing_with_postman (accesat la
24.05. 2019)

33
CAPITOLUL III. TESTAREA AUTOMATĂ A UNEI
APLICAȚII DE COMERȚ ELECTRONIC – STUDIU DE CAZ

Capitolul cu numărul trei exemplifică procesul de testare automată pentru o aplicație de
comerț electronic prin crearea și execuția unor suite de teste automate . Pentru realizarea testelor
automate se folosește Eclipse IDE, versiunea 2019 -03 (4.11.0) împreună cu framework -ul de
testare automată Selenium, care este un framework de dicat testării automate pentru aplicații
web.

3.1 Prezentarea aplicației de comerț electronic testată

Aplicația de comerț electronic ce urmează a fi testată este un magazin de ceaiuri
specializat în vânz area de ceaiuri și a seturilor de ceaiuri.
Structura aplicației este simplă, aceasta având următoarele pagini: Home , Magazin ,
Ceaiuri , Seturi de cea iuri, Despre Noi , Contact , Coș de Cumpărături și pagina de Finalizare
Comandă .
Pagina de start sau home conține informațiile referitoare la magazinul Grădina Ceaiului .
În pagina Magazin , după cum îi spune numele, se pot vizualiza tipurile de ceaiuri
comercializate, informații referitoare la conținutul acestora, precum prețul și alte detalii. Pagina
Despre noi conține informații referitoare la misiunea m agazinului și povestea acestuia, iar
Contact conține informa țiile referitoare la adresă și sediul magazinului fizic. Nu în ultimul rând,
paginile Coș de cumpărături și Finalizare comandă sunt accesate pentru adăugarea în coșul de
cumpărături a produselor d orite și plasarea de comenzi.

34

Fig. 3.1 Magazin online Grădina ceaiului
(Sursa : prelucrare proprie)

Fig. 3.2 Pagini componente Grădina ceaiului
(Sursa : prelucrare proprie)

3.2 Pregătirea mediului de testare

Pentru a pregăti mediul necesar testării automate este nevoie de instalarea Eclipse IDE
(https://www.eclipse.org/ide/ ), dar și de instalarea framework -ului Selenium
(https://www.seleniumhq.org/download/ ) împreună cu driver -ele necesare acestuia
(Geckodriver și Chromedriver) .
Ca framework de testare automată din Selenium s-a folosit TestNG (https://testng.org )
pentru realizarea scripturilor de testare automată. TestNG este un freamwork de testare inspirat

35
din Junit și Nunit, dar introduce noi funcționalități care îl fac mai puternic și mai ușor de utilizat.
Ca avantaje putem enumera c onfigurația mult mai flexibilă, suport pentru testarea bazată pe
date, suportat de o multime de insturmente și plug -in-uri ( Eclipse, IDEA, Maven). Acesta este
conceput pentru a acoperi o arie cât mai mare de teste precum testele unitare, de funcționalitat e,
de integrare, end -to-end, etc.
Pentru instalarea TestNG este necesar să avem instalat Eclipse IDE. Din meniul Help
selectăm Install New Software. Adăugam “TestNG ” la nume și ca locație
http://beust.com/eclipse/ . După instalare putem crea noi proiecte bazate pe TestNG.
Este necesară adăugarea librariilor externe pentru TestNG. TestNG reprezintă un
framework de testare automată, care, folosit împreună cu limbajul de programare Java, oferă
suport pentru diferite ad notări, instanțe sau configurare simplă a fișierelor XML.
Folosirea framework -ului TestNG ca mediu de testare implicit aduce numeroase
avantaje, precum configurarea flexibilă a testelor, organizarea unor suite de teste automate, dar
în același timp este și suport pentru testele parametrizate. Una din precondițiile instalării
TestNG este reprezentată de instalarea anterioară a JDK 8.

Fig. 3. 3 Adăugare librării externe TestNg în Eclipse
(Sursa : prelucrare proprie)

36
3.3 Arhitectura proiectului de testare automată

După instalarea tuturor tuturor instrumentelor necesare, în Eclipse se vor crea două
proiecte noi ce v or avea la bază Maven -ul21. În primul proiect se identifică elementele și se
defini nesc metodele necesare pe baza elementelor identificat e, iar în cel de -al doilea proiect se
creează suita de teste și se adaugă libraria pentru TestNG.
În pasul următor , se va realiza dependența dintre ele cu ajutorul fișierelor de pom.xml.
Fișierul pom.xml din primul proiect va conține dependențele către Selenium și Apache Maven,
iar cel de -al doilea conține dependențele către primul proiect, TestNG, Selenium și Apache
Maven.

Fig. 3.4 Structura fișierului pom
(Sursa : prelucrare proprie)

21 https://maven.apache.org/what -is-maven.html

37
Primul proiect, “FrameworkMagazinCeai ”, conține două pachete cu clase și un fișier
de resurse în care se configurează locațiile către drivere și ce browser se va folosi.

Fig. 3.5 Structură proiect Framework magazin ceai
(Sursa : prelucrare proprie)
În pachetul “com.MagazinCeaiTestElements” sunt create clasele în care sunt
identific ate elementele din aplicație, iar în “com.MagazinCeaiTest” sunt metodele create pe
baza elementelor identificate în primul pachet.

Fig. 3.6 Pachetul TestElements
(Sursa : prelucrare proprie)

38

Fig. 3. 7 Pachet M agazin CeaiTest
(Sursa : prelucrare proprie)
Cel de -al doilea proiect , “MagazinCeai ”, conține suite de teste ce folosesc metodele
definite în primul proiect. De asemenea este integrat și un module de raportare a testelor rulate,
în cât timp a u rulat și dacă au trecut sau care au picat.

Fig. 3.8 Pachet MagazinCeai
(Sursa : prelucrare proprie)

39

Fig. 3. 9 Fereastră TestNG
(Sursa : prelucrare proprie)
3.4 Scenarii de testare automată
Au fost conturate o serie de teste automate care să verifice funcționalitățile aplicației de
comerț electronic. Testele create sunt rulate în funcție de prioritatea setată în UnitTest. De
asemenea se folosesc funcții independente de teste înainte și după r ularea testelor , pentru
crearea mediul ui de testare și pentru închide rea sesiunil or și colecta rea datel or despre teste după
rularea acestora.
În capitolul cu numărul 2 au fost prezentate la nivel teoretic funcționalitățile unei
aplicații de comerț electronic care ar trebui testate. Printre funcționalitățile site -ului creat,
“Magazin de ceai” care au fost testate, sunt regăsite:
1. Verificarea acce sului în toate paginile
Accesarea și încărcarea fiecărei componente a site -ului, respectiv:
– Home sau Pagina de start ;
– Pagina Magazin, cu subcategoriile: Ceaiuri și Seturi de ceaiuri ;
– Pagina Despre noi ;
– Pagina Contact ;
– Pagina Coș de cumpărături .
Pentru fiec are pagină în parte este verificată sunt create teste automate care să verifice
accesarea fiecăreia in parte.

40

Fig. 3.10 Fereastră TestNG
(Sursa : prelucrare proprie)

2. Adăugarea de diferite produse în coșul de cumpărături
Adău garea de metode precum .goTo(), .selectSetCeai(), .addToCartClick() sau
.continuaCumparaturile() pentru crearea funcționalității de adăugare a ceaiurilor sau seturilor
de ceai în coș.

Fig. 3.11 Fereastră funcție addToCart
(Sursa : prelucrare proprie)

41

Fig. 3.12 Fereastră funcție selectare ceaiuri
(Sursa : prelucrare proprie)
3. Mărirea și micșorarea cantității din coșul de cumpărături
De asemenea au fost create teste care să asigure faptul că modificarea cantităților dorite
se poate realiza cu ușurință și în momentu l în care se dorește adăugarea sau eliminarea de
cantități din coșul de cumpărături.

Fig. 3.13 Fereastră funcție mare steCantitate
(Sursa : prelucrare proprie)

Fig. 3.14 Fereastră funcție mic soreaz aCantitate
(Sursa : prelucrare proprie)

42
4. Ștergerea unui Produs din coșul de cumpărături
Pe lângă necesitatea măririi sau micșorării cantităților din coș, este testată și
funcționalitatea de ștergere produs din coșul de cumpărături și verificarea actualizării noului
coș cu informațiile referitoare la noul preț.

Fig. 3.1 5 Fereastră funcție deleteItems
(Sursa : prelucrare proprie)
5. Finalizarea unei Comenzi
Nu în ultimul rând, după verificarea detaliilor referitoare la coșul de cumpărături, a fost
adăugată funcția finalizareComandă, care finalizează procesul de achiziție online de pe site -ul
Magazin de ceaiuri. În acest pas, sunt adăugate și informațiile referito are la cumpărător, email,
adresă de livrare și plată.

Fig. 3.1 6 Fereastră funcție finalizare Comanda
(Sursa : prelucrare proprie)

43

Fig. 3.17 Fereastră funcție adaugare detalii personale comandă
(Sursa : prelucrare proprie)

Cu ajutorul instrumentelor de testare automată, se pot verifica și testa toate
funcționalitățile pe care un site de comerț electronic ar trebui să le îndeplinească, atât din punct
de vedere funcțional cât și non -funcțional. Cele cinci teste automate prezen tate în capitolul trei,
arată sumar doar o parte din funcționalitățile necesare de testat.

44
Concluzii

Tendința în continuă dezvoltare și orientată a proceselor de comerț către Web conduce
la o creștere, utilizare și dezvoltare a aplicațiilor de comerț electronic.
Durata perioadei de implementare a aplicațiilor de comerț electronic este în scădere
datorit ă necesității oportunităților de afaceri să își facă loc pe piață. Din acest motiv, apar
consecințe negative asupra procesului de realizare a aplicațiilor, neacordând o atenție sporită
procesului de asigurare a calității produsului.
Testarea aplicațiilor de comerț electronic presupune testarea arhitecturii client -server,
testarea elementelor noi, specifice procesului de comerț electronic, dar și interfața pentru
utilizatori.
Apariția noilor tehnologii și framework -uri duce la realizarea aplicațiilor de c omerț
electonic cu o fiabilitate ridicată și o calitate superioară.

45

Bibliografie

Cărți

1. Chopra, R., Software Testing A Self -Teaching introductio n, Mercury Learning and
Information LLC, USA, 2018
2. Conallen, J., Building Web Applications with UML , Second Edition, Addison
Wesley, 2002
3. Guendcha, U., Selenium testing tools Cookbook , Packt Publishing, 2012, London,
2012
4. Hung Q., Hackett M., Whitlock, B ., Happy about Global Software Test Automation –
A discussion of software testing for Executives , Happy about, California, 2006
5. Martyn, A. , Testing in Software development , Cambridge University Press,
Cambridge, 1986
6. Nageswara, R. P., Software Testing Concepts and Tools , Dreamtech press, Delhi,
2008
7. Rațiu -Suciu, C., Modelarea și Simularea proceselor economice , Editura
Economică, București, 2003
8. Romm, C. T, Doing Business electronically , Springer, Sibiu, 2000
9. Știrbu, R., Comerțul electronic , Grupul de presă și editură Continent, Sibiu, 2004
10. Schneider,G., Ellectronic commerce 8E , Cengage Learning, USA, 2009
11. Welling, L., Thomson, L., Dezvoltarea Aplicațiilor Web cu PHP și MySQL , Ed.
Teora, București, 200 3

Resurse Web

1. https://www.ecommerceceo.com/types -of-ecommerce -business -models/
2. http://www.aut.upt.ro/staff/diercan/data/PIPPS/curs -06.pdf
3. https://seesparkbox.com/foundry/api_testing_with_postman
4. https://bitbar.com/blog/37 -things -you-should -know -about -appium/
5. https://applitools.com/blog/why -selenium -ide-2019
?utm_referrer=https%3A%2F%2Fwww.google.com%2F

46
6. https://www.justinmind.com/blog/single -page -vs-multi -page -websites -design –
battle/
7. https://www.apicasystems.com/blog/automated -testing -vs-manual -testing/
8. https://artoftesting.com/performanceTesting/types -of-performance -testing.html
9. https://www.twistlock.com/2019/03/25/understanding -different -types -security –
tests/
10. https://www.testbytes.net/blog/e -commerce -application -testing -process/
11. http://softwaretestingfundamentals.com/functional -testing/
12. https:/ /www.doz.com/marketing -resources/marketing -resourcesthe -future -of-e-
commerce -2020 -and-beyond
13. http://citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/download?doi=10.1.1.452.940 &rep=rep1&typ
e=pdf
14. https://info.ssl.com/article.aspx?id=10241
15. http://www.aut.upt.ro/staff/diercan/data/PIPPS/curs -06.pdf
16. https://books.google.ro/books?id=sJaXpt woqQcC&pg=PA458&dq=security+elect
ronic+commerce&hl=ro&sa=X&ved=0ahUKEwj0oI3_os3iAhVMmYsKHYvzDw
AQ6AEIKDAA#v=onepage&q=security%20electronic%20commerce&f=false
17. http://citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/download?doi=10.1.1.452.940&rep=rep1&typ
e=pdf