Test Publicare Toamna 2017 5118238 [610287]

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

Drept penal

1. Tentativa de infracțiune este posibilă în cazul:
a) infracțiunilor intenționate;
b) infracțiunilor din imprudență;
c) infracțiunilor cu două forme de vinovăție.

2. Renunțarea de bună voie la săvârșirea infracțiunii este:
a) o cauză care înlătură caracterul penal al faptei;
b) temei pentru liberarea de răspundere penală;
c) o circumstanță care atenuează pedeapsa penală.

3.Dacă infracțiunea continuă începută cînd făptuitorul era minor se desfășoară
și după atingerea ma joratului, reglementările CP referitor la minori:
a)nu se aplică;
b) nu se aplică, însă se ține cont la stabilirea pedepsei că infracțiunea a început cînd
făptuitorul era minor;
c) se aplică integral.

4. Nu constituie concurs de infracțiuni când pe rsoana săvârșește:
a) două infracțiuni identice sau omogene;
b) două infracțiuni dintre care una este intenționată, iar alta din imprudență;
c) două infracțiuni dintre care ultima infracțiune a fost săvârșită după pronunțarea
sentinței, dar înainte de executarea completă a pedepsei pentru prima infracțiune.

5. Se consideră recidivă conform CP:
a) comiterea uneia sau a mai multor infracțiuni intenționate de către o persoană
anterior condamnată pentru o infracțiune intenționată, dar sentința de con damnare
nu a rămas definitivă;
b) comiterea cu intenție a uneia sau a mai multor infracțiuni de o persoană cu
antecedente penale pentru o infracțiune săvârșită cu intenție;
c) comiterea cu intenție a unei infracțiuni de către o persoană cu antecedente penale
pentru o infracțiune săvârșirii din imprudență.

6. Conform prevederilor legii penale a RM cauzele care înlătură caracterul penal
al faptei sunt următoarele:

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
a) legiti ma apărare, starea de extremă necesitate, reținerea infractorului,
constrângerea fizică sau psihică, riscul întemeiat și executarea ordinului sau
dispoziției superiorului;
b) legitima apărare, starea de extremă necesitate, reținerea infractorului,
consimțământul persoanei, riscul întemeiat; executarea ordinului sau dispoziției
superiorului; cazul fortuit.
c) legitima apărare, extrema necesitate, reținerea infractorului, riscul întemeiat,
cazul fortuit.

7. Legitima apărare va fi legală în cazul în care vor fi prezente următoarele
condiții referitoare la atac:
a) atacul trebuie să fie îndreptat asupra unei persoane;
b) atacul trebuie să fie direct, imediat, material, re al;
c) atacul trebuie să fie prejudiciabil, direct, material, real.

8. În caz de legitimă apărare prejudiciul cauzat:
a) se restituie de persoana ce a atacat;
b) se restituie de persoana ce s -a apărat;
c) nu se restituie de persoana ce s -a apărat .

9. Prejudiciul cauzat în stare de extremă necesitate:
a) se restituie de către persoana ce a fost izvor de pericol social;
b) se restituie de către cel ce a acționat în stare de extremă necesitate;
c) nu se restituie.

10. Este favorizator al infra cțiunii persoana care:
a) i-a promis dinainte că după săvârșirea infracțiunii îl va ascunde pe infractor;
b) în timpul săvârșirii infracțiunii i -a promis că -l va ascunde pe infractor;
c) nu i -a promis din timp, însă după săvârșirea infracțiunii l -a asc uns pe infractor.

11. Participanții la infracțiune sunt:
a) conducătorul, organizatorul, autorul, instigatorul, complicele;
b) organizatorul, instigatorul, complicele, coautorul;
c) organizatorul, instigatorul, complicele, autorul.

12. Formele participației sunt:
a) participație simplă, participație complexă, grup criminal organizat, organizație
criminală;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
b) coautoratul, grupul criminal organizat, asociația criminală, participație cu
împărțirea rolurilor;
c) participație simplă, grup crimin al organizat, organizație criminală.

13.Organizatorul sau instigatorul infracțiunii nu se supun răspunderii penale în
legătură cu renunțarea de bună -voie la săvârșirea infracțiunii dacă ei:
a) au întreprins toate măsurile ce depindeau de ei pentru a pre întâmpina comiterea
infracțiunii de către autor;
b)printr -o înștiințare la timp a organelor de drept sau prin alte măsuri întreprinse,
au preîntîmpinat ducerea de către autor a infracțiunii pînă la capăt ;
c) după săvârșirea infracțiunii de către autor ei s-au autodenunțat și au contribuit la
arestarea autorului infracțiunii.

14. Conducătorul organizației criminale poartă răspunderea penală:
a) numai pentru conducerea unei astfel de organizații conform art. 284 CP;
b) pentru conducerea unei astfel d e organizații și numai pentru infracțiunile
săvârșite de această organizație la care el a participat nemijlocit;
c) pentru conducerea unei astfel de organizații și pentru toate infracțiunile săvârșite
de această organizație.

15. În cazul în care o persoan ă matură instigă un minor în vîrstă de 13 ani la
săvârșirea unei infracțiuni suntem în prezența:
a) unei participații complexe;
b) unei participații simple;
c) a unei infracțiuni săvârșite de către un autor intermediar.

16. Temeiul real al răspunderii penale îl constituie:
a) fapta prejudiciabilă săvârșită;
b) componența infracțiunii stipulată în legea penală;
c) denunțul despre săvârșirea infracțiunii.

17. Condițiile și procedura aplicării liberării de răspunderea penală sunt
prevăzute:
a) numai în CP;
b) numai în CPP;
c) atît în CP, cît și în CPP.

18. Liberarea de răspundere penală se aplică față de persoanele:
a) care au săvârșit infracțiuni și există temei pentru tragere la răspundere penală;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
b) care au săvârșit fapte ce nu în trunesc elementele componenței de infracțiuni;
c) care au săvârșit fapte prevăzute de legea penală, ce constituie cauze care înlătură
caracterul penal al faptei.

19. În cazul liberării de răspundere penală cu tragerea la răspundere
contravențională se pot aplica următoarele sancțiuni contravenționale:
a) amendă și arest contravențional;
b) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită
activitate, amendă și arest contravențional;
c) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită
activitate și amendă.

20. Prescripția tragerii la răspundere penală cunoaște următorii termeni:
a) 2,5,15,25,30 ani;
b) 2,5,10,15,25 ani;
c) 2,5,15,20,25 ani.

21. Prescripția tragerii la răspundere penală se înt rerupe dacă pînă la expirarea
termenilor de prescripție persoana:
a) a săvârșit o nouă infracțiune intenționată;
b) a săvârșit o nouă infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa cu închisoare pe
un termen mai mare de 2 ani;
c) se sustrage de la urmă rirea penală sau de la judecată.

22. Se consideră în legitimă apărare și persoana care a săvârșit o faptă prevăzută
de legea penală pentru a împiedica pătrunderea într -un spațiu de locuit sau într –
o altă încăpere însoțită:
a) numai de violență nepericul oasă sau periculoasă pentru viața și sănătatea
persoanei;
b) numai de violență nepericuloasă sau periculoasă pentru viața și sănătatea
persoanei sau amenințarea cu distrugerea averii persoanei;
c) violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei ori de amenințarea cu
aplicarea unei asemenea violențe .

23. Legea mai favorabilă are efect retroactiv și se extinde asupra persoanelor
care au săvârșit faptele respective pînă la intrarea în vigoare a acestei legi,
inclusiv asupra persoanelor:
a) care au fost condamnate pentru faptele săvârșite și antecedentele penale sunt
stinse;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
b) care execută pedeapsa ori care au executat pedeapsa, dar au antecedente penale .
c) liberate de răspunderea penală în legătură cu schimbarea situației.

24. În dependență de etapele activității infracționale legea penală incriminează
următoarele forme ale infracțiunii intenționate neconsumate:
a) pregătirea de infracțiune sau tentativa de infracțiune;
b) infracțiunea prelungită și continuă;
c) infracțiunea complexă și de îndeletnicire.

25. Nu se referă la infracțiunile unice:
a) infracțiunea cu acțiuni alternative;
b) infracțiunea cu două forme de vinovăție;
c) recidiva (infracțiunea săvârșită în stare de recidivă).

26. Vîrsta răspunderii pe nale pentru infracțiunea comisă este de la 16 ani. Vârsta
inculpatului este imposibil de stabilit prin documente oficiale. Expertiză medico –
legală a presupus că persoana s -a născut în anii 1996 -1998. Instanța de judecată
va constata că această persoană s -a născut:
a) la 31 decembrie 1996;
b) la 31 decembrie 1997;
c) la 31 decembrie 1998.

27. Săvârșirea faptei prejudiciabile prevăzute de legea penală de către o
persoană cu responsabilitate redusă constituie o circumstanță:
a) care exclude răspunderea penală;
b) care înlătură consecințele condamnării;
c) care atenuează pedeapsa penală.

28. Conform CP al RM executarea pedepsei penale poate cauza infractorului:
a) anumite dureri fizice;
b) anumite lipsuri și restricții drepturilor lui;
c) anumite prejudicii demnității umane a lui.

29. Munca neremunerată în folosul comunității nu poate fi aplicată ca :
a) pedeapsă principală;
b) ca pedeapsă complementară;
c) ca obligație pentru perioada termenului de probă în cazul condamnării cu
suspendarea condiționată a executării pedepsei.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
30. Munca neremunerată în folosul comunității nu poate fi aplicată inculpaților:
a) care nu acceptă să execute o astfel de pedeapsă;
b) recunoscuți ca invalizi de gradele I și II, milit ari prin contract, femei gravide,
femei care au copii în vîrstă de pînă la 8 ani, personae care nu au atins vîrsta de 16
ani și personae care au atins vîrsta de pensionare;
c) care nu au recunoscut vinovăția.

31. Amenda ca pedeapsă complementară poa te fi aplicată:
a) numai ca pedeapsă principală;
b) ca pedeapsă principală sau complimentară;
c) numai în cazurile infracțiunilor comise din interes material indiferent de faptul
dacă ea este sau nu prevăzută ca atare pentru infracțiunea săvârșită.

32. Retragerea gradului militar, a unui titlu special, a gradului de calificare
(clasificare) și a distincțiilor de stat se aplică în cazul săvârșirii:
a) infracțiunilor ușoare, mai puțin grave, gravă;
b) infracțiunilor grave, deosebit de grave sau exce pțional de grave;
c) oricărei infracțiuni, indiferent de categoria ei.
33. Termenul privării de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o
anumită activitate prevăzute de art. 65 CP, în cazul aplicării ei ca pedeapsă
complementară la închiso are se calculează:
a) de la data pronunțării hotărârii de condamnare;
b) de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare;
c) din momentul executării pedepsei închisorii.

34. Pedeapsa cu închisoarea pentru minori în cazul unui concurs de infracțiuni:
a) nu poate depăși 10 ani;
b) nu poate depăși 15 ani;
c) nu poate depăși 12 ani și 6 luni;

35. Detențiunea pe viață nu se aplică:
a) invalizilor de gradele I și II, femeilor gravide și femeilor care au copii în vîrstă de
pînă la 8 an i;
b) persoanelor care au atins vîrsta de pensionare;
c) femeilor și minorilor.

36. Privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate a unei persoane juridice
se stabilește pe un termen:
a) de pînă la 5 ani;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
b) de pînă la 10 ani;
c) de pînă la 5 ani sau pe un termen nelimitat.

37. Criteriile generale de individualizare a pedepsei se aplică de către instanța
de judecată:
a) la stabilirea pedepsei pentru fiecare infracțiune săvârșită în parte;
b) la stabilirea pedepsei definitiv e pentru concurs de infracțiuni sau pentru cumul
de sentințe;
c) la stabilirea pedepsei în ambele cazuri menționate mai sus la litera a și b.

38. În cazul unui concurs de infracțiuni autodenunțarea în săvârșirea uneia
dintre infracțiuni se recunoaște c a circumstanță atenuantă (art. 76 lit. f CP):
a) la aplicarea pedepsei numai pentru infracțiunea în legătură cu care ea a avut loc
autodenunțarea;
b) la aplicarea pedepsei pentru fiecare infracțiune aflată în concurs;
c) la aplicarea pedepsei definitiv e pentru concursul de infracțiuni.

39. Aplicarea pedepsei reduse la încheierea acordului de recunoaștere a
vinovăției este posibilă în cazul săvârșirii:
a) oricăror infracțiuni;
b) infracțiunilor ușoare, mai puțin grave, grave și deosebit de grave;
c) infracțiuni ușoare, mai puțin grave și grave.

40. În cazul săvârșirii unei infracțiuni deosebit de grave în circumstanțe
excepționale la individualizarea pedepsei instanța de judecată este în drept să
aplice art. 79 CP și să stabilească:
a) numai o pedeapsă mai blândă de altă categorie decât cele prevăzute pentru
infracțiunea respectivă;
b) numai o pedeapsă sub limita minimă, dar constituind cel puțin 2/3 din minimul
pedepsei prevăzute pentru infracțiunea respectivă;
c) o pedeapsă cu aplicarea ori cărei modalități la lit. a) și b) a prezentului test.

41. Instanța de judecată în baza art. 79 CP (aplicarea pedepsei mai blânde decât
cea prevăzută de lege) nu este în drept :
a) să aplice pedeapsă mai blândă sau sub limita minimă, prevăzută de legea p enală
pentru infracțiunea respectivă;
b) să nu aplice pedeapsa complementară obligatorie;
c) să nu aplice confiscarea specială ca măsură de siguranță .

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
42. Circumstanțele atenuante prevăzute în art. 76 CP nu au efecte:
a) asupra categoriei pedepsei;
b) asupra liberării de răspundere penală;
c) asupra calificării faptei prejudiciabile ca infracțiune.

43. Detenția pe viață se aplică:
a) în cazul tentativei la infracțiunile excepțional de grave;
b) numai în c azul săvârșirii infracțiunilor excepțional de grave săvârșite în stare de
recidivă;
c) în cazul săvârșirii unei infracțiuni excepțional de grave.

44. În cazul încheierii acordului de recunoaștere a vinovăției pedeapsa pentru
infracțiunea incriminată se r educe cu:
a) 2/3 din pedeapsa maximă prevăzută pentru această infracțiune;
b) 1/3 din pedeapsa maximă prevăzută pentru această infracțiune;
c) 1/4 din pedeapsa maximă prevăzută pentru această infracțiune.

45. Mărimea pedepsei pentru recidiva periculoasă este de:
a) cel puțin 2/3 din maximul celei mai aspre pedepse prevăzute de articolul
corespunzător din Partea Specială a CP al RM;
b) cel puțin 3/4 din maximul celei mai aspre pedepse prevăzute de articolul
corespunzător din Partea Specială a CP al RM;
c) nu poate fi mai mică de 1/2 din maximul celei mai aspre pedepse prevăzute de
articolul corespunzător din Partea Specială a CP al RM.

46. În cazul unui concurs de infracțiuni, cînd s -a aplicat o pedeapsă cu
detențiunea pe viață și una sau mai multe pedepse cu închisoarea ori amenda,
pedeapsă definitivă se stabilește:
a) prin cumulul total al pedepselor aplicate;
b) prin cumulul parțial al pedepselor aplicate;
c) numai cu detențiunea pe viață (prin absorbirea pedepselor mai blânde de către
cea mai aspră).

47. Dacă după pronunțarea sentinței pentru o infracțiune intenționată, dar
înainte de executarea completă a pedepsei condamnatul va săvîrși două
infracțiuni intenționate instanța de judecată va aplica consecutiv regulile:
a) privind stabilirea pedepsei pentru recidivă de infracțiuni și concursul de
infracțiuni;
b) privind stabilirea pedepsei pentru concurs de infracțiuni și cumul de sentințe;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
c) privind stabilirea pedepsei pentru recidivă, concurs de infracțiuni și cumulul d e
sentințe.

48. În cazul cînd se constată că persoana condamnată este vinovată și de
comiterea unei alte infracțiuni săvârșite înainte de pronunțarea sentinței în
prima cauză, pedeapsa definitivă se stabilește conform reglementărilor din CP:
a) pentru c oncurs de infracțiuni;
b) pentru cumul de sentințe;
c) atît pentru concurs de infracțiuni, cît și pentru cumulul de sentințe.

49. La aplicarea pedepsei în cazul unui cumul de sentințe pedeapsa definitivă
trebuie să fie mai mare decât:
a) pedeaps a stabilită pentru noua infracțiune;
b) partea neexecutată a pedepsei pronunțate;
c) pedeapsa stabilită pentru noua infracțiune și decât partea neexecutată a pedepsei
pronunțate prin sentința anterioară.

50. Termenul pedepsei închisorii poate fi calcu lat în zile:
a) în cazul stabilirii pedepsei definitive pentru concurs de infracțiuni;
b) în cazul cumulării închisorii cu amenda;
c) în cazul includerii arestării preventive în termenul închisorii.

51. La stabilirea pedepsei definitive în caz de concurs de infracțiuni, pedeapsa
închisorii pentru minori nu poate depăși:
a) 11 ani și 6 luni;
b) 12 ani și 6 luni;
c) 15 ani.

52. La stabilirea pedepsei definitive în caz de cumul de sentințe, pedeapsa
închisorii pentru minori nu poate depăși:
a) 15 ani;
b) 12 ani și 6 luni;
c) 10 ani.

53. Instanța de judecată este obligată să stabilească o pedeapsă sub limita
minimă de 8 ani închisoare prevăzute de art. 145 alin. 2 CP (se pedepsește de la
15 ani la 20 ani), fără a aplica art. 79 CP în ca zul cînd această infracțiune este
săvârșită de:
a) o femeie gravidă;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
b) un invalid sau pensionar;
c) de un minor.

54. În cazul pregătirii infracțiunii de profanare a mormintelor prevăzute de art.
222 alin. (1) CP pentru care pedeapsa maximă cea mai aspră este închisoarea pe
termen de pînă la 1 an instanța de judecată este în drept să stabilească o
pedeapsă pe termen:
a) de 1 an închisoare;
b) de 7 luni închisoare;
c) de 6 luni închisoare.

55. La aplicarea pedepsei în cazul unui concurs de infr acțiuni instanța de
judecată poate stabili pedeapsa definitivă prin următoarele metode:
a) cumul total, cumul parțial, absorbirea pedepsei mai ușoare de pedeapsa mai aspră;
b) cumul total și cumul parțial;
c) cumul parțial și absorbirea pedepsei mai uș oare de pedeapsa mai aspră.

56. Condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei nu se
aplică:
a) minorilor;
b) în cazul recidivei;
c) în cazul participației.

57. Termenul de probă în cazul condamnării cu suspendarea condiționată a
executării pedepsei se calculează din momentul:
a) pronunțării sentinței;
b) cînd sentința devine definitivă;
c) cînd sentința devine irevocabilă.

58. Problema anulării sau menținerii condamnării cu suspendarea condiționată
a executării pedepsei est e un drept al instanței în cazul în care cel condamnat la
o astfel de pedeapsă a săvârșit în termenul de probă:
a) o infracțiune intenționată;
b) o infracțiune din imprudență sau o infracțiune intenționată mai puțin gravă;
c) o infracțiune deosebit de gravă.

59. Persoana care execută pedeapsa detențiunii pe viață:
a) nu poate fi liberată condiționat de pedeapsă înainte de termen;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
b) poate fi liberată condiționat de pedeapsă înainte de termen de către instanța de
judecată dacă ea a executat efecti v cel puțin 30 ani de închisoare;
c) poate fi liberată condiționat de pedeapsă înainte de termen de către instanța de
judecată dacă a executat efectiv cel puțin 25 ani de închisoare.

60. În privința persoanelor care execută pedeapsa cu detențiunea pe viață partea
neexecutată din această pedeapsă:
a) nu poate fi înlocuită cu o pedeapsă mai blândă nici într -un caz;
b) poate fi înlocuită de către instanța de judecată cu orice pedeapsă mai blândă;
c) poate fi înlocuită numai cu titlul de grațiere cu închisoarea pe un termen de 30 ani.

61. Înlocuirea părții neexecutate din pedeapsă, cu o pedeapsă mai blândă poate
să aibă loc atunci cînd condamnatul a executat efectiv:
a) cel puțin 1/4 din termenul de pedeapsă;
b) cel puțin 1/2 din termenul de pedeapsă;
c) cel puțin 1/3 din termenul de pedeapsă.

62. Legea penală prevede ca măsuri de siguranță:
a)măsuri de constrângere cu caracter educativ și măsuri de constrângere cu
caracter medical;
b) expulzarea, extrădarea, confiscarea specială, confiscarea extinsă;
c) măsuri de constrângere cu caracter medical, măsuri de constrângere cu caracter
educativ, expulzarea, confiscarea specială, confiscarea extinsă.

63. Măsurile de siguranță au drep t scop:
a) restabilirea echității sociale;
b) înlăturarea unui pericol și corectarea condamnatului;
c) înlăturarea unui pericol și preîntâmpinarea săvârșirii faptelor prevăzute de legea
penală.

64. Dacă infracțiunea a fost săvârșită de mai mulți infractori împăcarea victimei
cu unul din ei:
a) înlătură răspunderea penală numai a acelui infractor cu care victima s -a împăcat;
b) înlătură răspunderea penală a tuturor infractorilor;
c) în această situație încetarea procesului în temeiul împăcări i nu se admite.

65. La luarea deciziei privind expulzarea străinilor ca măsură de siguranță se
ține cont:

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
a) de consimțămîntul condamnatului;
b) de dreptul lui la respectarea vieți private;
c) de dreptul lui la libertatea de circulației.

66. Confiscarea specială nu se aplică:
a) minorilor;
b) dacă făptuitorul nu i se stabilește o pedeapsă penală;
c) în cazul infracțiunilor săvârșite prin intermediul unui organ de presă sau al oricărui
alt mijloc de informare în masă.

67. Grațierea se acordă de către:
a) Președintele RM;
b) Parlamentului RM;
c) Ministerul Justiției al RM.

68. În caz de respingere a cererii de reabilitare, o nouă cerere se poate face:
a) după o lună;
b) după 6 luni;
c) după un an.

69. Antecedentele penale apar din momentul:
a) pronunțării sentinței de condamnare;
b) rămânerii definitive a sentinței de condamnare;
c) rămânerii definitive și irevocabile a sentinței de condamnare.

70. Dacă persoana care a executat pedeapsa va săvârși înainte de expi rarea
termenului de stingere a antecedentelor penale o nouă infracțiune:
a) curgerea termenului de stingere a antecedentelor penale se întrerupe dacă
această infracțiune este din imprudență;
b) curgerea termenului de stingere a antecedentelor penale se întrerupe dacă
această infracțiune este intenționată;
c) curgerea termenului de stingere a antecedentelor penale nu se întrerupe.

71. Curgerea prescripției executării sentinței de condamnar e se întrerupe dacă
cel condamnat pînă la expirarea termenului de prescripție a săvârșit o nouă
infracțiune:
a) cu intenție;
b) din imprudență;
c) din neglijență.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

72. În caz de comitere a unei noi infracțiuni pînă la expirarea termenului de
prescr ipție a executării sentinței de condamnare curgerea termenului de
prescripție începe din nou din momentul:
a) săvârșirii acestei infracțiuni;
b) reținerii infractorului pentru această infracțiune;
c) punerii infractorului sub învinuire pentru aceas tă infracțiune.

73. În cazul concurenței dintre două norme penale speciale ce conțin două
componențe de infracțiuni cu circumstanțe atenuante se aplică:
a) norma penală care prevede pedeapsa cea mai blândă;
b) norma penală care este cea mai favorabilă infractorului;
c) norma penală care prevede pedeapsa cea mai aspră.

74. Caracterul infracțional al faptei și pedeapsa pentru aceasta se stabilesc de
legea penală în vigoare la momentul:
a) săvârșirii infracț iunii ;
b) pronunțării sentinței;
c)rămînerii definitive a sentinței.

75. În perioada anilor 1940 -1961, adică pînă la adoptarea CP din 1961 pe
teritoriul țării noastre se aplică:
a) CP al R.S.S.M;
b) CP al R.S.S.Ucrainene;
c) CP al R.S.F.S.Ruse.

76. Poate fi trasă la răspundere penală persoana care a săvârșit o faptă
prejudiciabilă prevăzută de CP în stare de ebrietate:
a) fiziologică;
b) patologică;
c) atît fiziologică, cît și patologică.

77. Constituie o circums tanță care înlătură caracterul penal al faptei cazul cînd
persoanei reținute i -au fost cauzate leziuni corporale:
a) cu scopul reținerii acestei persoane;
b) cu scopul curmării ofensării de către reținut a persoanelor care l -au reținut;
c) cu scopul impunerii reținutului de a -și spune datele despre identitatea sa.

78. În cazul concurenței dintre norme generale și cea specială se aplică:

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
a) norma generală;
b) norma specială;
c) norma cea mai favorabilă infractorului.

79. Instanța de judecată este în drept de a pronunța o încheiere cu privire la
anularea condamnării cu suspendarea condiționată a executării pedepsei și
stingerea antecedentelor penale după expirarea a cel puțin:
a) 3/4 din termenul de probă;
b) 2/3 din termenul de probă;
c)1/2 din termenul de probă.

80. Infracțiunile de genocid și ecocid sunt infracțiuni:
a) contra păcii;
b) contra securității omenirii;
c) de război.

81. Infracțiunile de tratamente inumane (art. 137 CP) și activitatea
mercenarilor sunt infracțiuni(art. 141 CP):
a) de război;
b) contra securității omenirii;
c) contra păcii.

82.Infracțiunile de propagandă a războiului (art. 140 CP și de planificare,
pregătire, declanșare sau ducere a războiului (art. 139 CP) sunt infracțiuni:
a) contra păcii;
b) contra securității omenirii;
c) de război.

83. Săvârșirea omorului de două sau mai multe persoane se califică ca săvârșit
și cu premeditate (art. 145 alin 2 lit. a CP) cînd:
a) fiecare persoană a premeditat fapta;
b) unul dintre au tori a premeditat fapta, iar ceilalți nu au știut despre acest fapt;
c) unul dintre autori a premeditat fapta, iar ceilalți doar știau despre acest fapt.

84. Omorul săvârșit din interes material (art. 145, alin. 2 lit. b CP) se poate
reține:
a) cînd motivul omorului a servit răzbunarea pentru prejudiciile materiale suferite
de făptuitor anterior;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
b) cînd scopul sustragerii averii victimei a apărut imediat după săvârșirea
omorului;
c) cînd motivul omorului a fost gelozia, dacă în urma omo rului făptuitorul urmărea
și obținerea unui avantaj material.

85. Poate exista infracțiunea prevăzută de art. 145 alin 2 lit. d) CP (omorul
săvârșit în legătură cu îndeplinirea de către victimă a obligațiilor de serviciu
sau obștești) dacă:
a)fapta a fost săvârșită împotriva unui funcționar din gelozie;
b) fapta s -a comisă pe motivul că victima își îndeplinea activități de serviciu;
c) victima și -a depășit atribuțiile de serviciu.

86. În cazul instigării la pruncucidere (art. 147 CP), instigatorul poartă
răspundere penală:
a) pentru instigarea la pruncucidere;
b) pentru instigarea la omor săvârșit profitând de starea de neputință a victimei;
c) pentru instigare la omor simplu.

87. Dacă moartea s -a produs pînă la expulzarea pruncului, ca urma re a unei
acțiuni de întrerupere a sarcinii mamei în condiții ilegale suntem în prezența
unei infracțiuni de:
a) pruncucidere;
b) avort ilegal;
c) omor săvârșit profitând de starea de neputință a victimei.

88. Acțiunea persoanei care a instalat pe t erenul său un dispozitiv explozibil, în
urma căreia au decedat persoane, se califică ca:
a) omor;
b) lipsirea de viață din imprudență;
c) vătămare intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, care a
provocat decesul victimei.

89. Nu poate constitui omor săvârșit în stare de afect cînd omorul este o reacție
imediată:
a) la un act de infidelitate al victimei;
b) la declarația unuia dintre soți că el a depus în judecătorie o cerere de divorț;
c) la lovitura cu pumnul în față a vic timei din motiv de gelozie.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
90. Infracțiunea de vătămare intenționată gravă a integrității corporale sau a
sănătății, care a cauzat decesul victimei (art. 151 alin. 4 CP) poate fi comisă:
a) doar cu intenție;
b) fie cu intenție, fie cu două forme de v inovăție;
c) doar cu două forme de vinovăție.

91. Infracțiunile de vătămare intenționat grave a integrității corporale sau a
sănătății (art. 151 alin. (1) CP) se deosebește de vătămarea intenționat medie a
integrității corporale sau a sănătății (art. 1 52 alin. (2) CP) după semnele care
caracterizează :
a) obiectul juridic;
b) latura obiectivă;
c) latura subiectivă.

92. Avortul ilegal care a cauzat din imprudență o vătămare gravă ori medie a
integrității corporal sau a sănătății se califică ca:
a) ca vătămare gravă ori medie a integrității corporale sau a sănătății conform art.
157 CP;
b) ca avort care a cauzat o astfel de vătămare prevăzut de art. 159 alin. 2 CP;
c) ca un concurs de infracțiuni prevăzute de art. 157 și art. 159 alin. 2 CP.

93. Poate prezenta infracțiunea de vătămare intenționată gravă a integrității
corporale sau a sănătății (art. 151 CP), fapta prin care s -a pricinuit:
a) pierderea unei proteze;
b) pierderea temporară a cunoștinței;
c) pierderea mirosului.

94. Tentativa este posibilă la una din următoarele infracțiuni:
a) lipsirea de viață din imprudenței (art. 149 CP);
b) vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății care a
provocat decesul victimei(art. 151 alin 4 CP);
c) pruncucidere (art. 147 CP ).

95. Traficul de organe, țesuturi și celule umane nu constituie infracțiune
prevăzută de art. 158 alin. 2 CP cînd această acțiune este săvârșită:
a) prin constrîngere fizică sau psihică;
b) asupra unei femei gravide sau a unui copil;
c) cu amenințarea cu distrugerea averii.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
96. Nu constituie infracțiune neacordarea de ajutor unui bolnav din motiv că
medicul:
a) era grav bolnav;
b) era în concediu de odihnă;
c) se afla la nunta feciorului său.

97. Părăsirea locului a ccidentului de circulație și lăsarea victimei cu bună –
știință în primejdie de către conducătorul automobilului în cazul cînd el a
traumat victima fără vinovăție, fapta conducătorului automobilului constituie:
a) infracțiune de părăsire a locului acciden tului (art. 266 CP);
b) infracțiune de lăsare în primejdie (art. 163 alin 1 CP);
c) nu constituie nici infracțiune prevăzută de art. 266 CP și nici infracțiune
prevăzută de art. 163 alin.1 CP.

98. Răpirea unei persoane este o infracțiune contra:
a) libertății persoanei;
b) cinstei persoanei;
c) demnității persoanei.

99. Victima traficului de ființe umane sau de copii (art. 165 și 206 CP) pentru
infracțiunile săvârșite de ea în legătură cu această calitate procesuală:
a) se absolvă de răspunder ea penală;
b) poate fi absolvită de pedeapsa penală;
c) nu poate fi absolvită de răspunderea penală.

100. Traficul de ființe umane face parte din componențele de infracțiuni:
a) numai cu consecințe formale;
b) numai cu consecințe materiale;
c) se poate manifesta în ambele forme.
101. Munca forțată prevăzută de art. 168 este o infracțiune unică:
a) continuă;
b) prelungită;
c) complexă.
102. Constituie infracțiune de viol, raportul sexual săvîrșit prin:
a) înșelăciune;
b) abuz de în credere;
c) constrângere fizică sau psihică.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
103. Constituie infracțiune de viol (art. 171 CP) și de acțiuni violente cu caracter
sexual art. 172 CP dacă imposibilitatea victimei de a se apăra sau de a -și
exprima voința:
a) a fost provocată excepțional numai de către însăși făptuitor;
b) excepțional dacă victima se afla într -o astfel de stare din alte cauze, decît dacă a
fost provocată de către însăși făptuitor;
c) cauzele aflării victimei într -o astfel de stare nu a re importanță pentru existența
acestor infracțiuni.

104. Dacă făptuitorul a săvârșit în orice consecutivitate un act de viol și acte
violente cu caracter sexual asupra uneia și aceleași victime, acțiunile săvârșite
urmează a fi calificate:
a) ca viol;
b) ca acțiuni violente cu caracter sexual;
c) prin concurs în baza art. 171 și 172 CP.

105. Dacă făptuitorul succesiv realizează două sau mai multe acte de viol sau
acțiuni violente cu caracter sexual faptele săvârșite reprezintă o infracțiune:
a) continuă;
b) prelungită;
c) cu circumstanțe agravante.

106. Violul (art. 171 CP) și/sau acțiunile violente cu caracter sexual (art. 172
CP) se consideră săvârșite de două sau mai multe persoane în cazul săvârșirii
acestor infracțiuni cu participarea:
a) a unui instigator și a unui autor;
b) a unui complice și a unui autor;
c) a doi coautori.
107. Raportul sexual cu o persoană care nu a atins vârsta de 16 ani constituie
infracțiune prevăzută de art. 174 CP dacă făptuitorul:
a) a știut cu certitud ine că victima nu a atins vârsta de 16 ani;
b) a presupus că victima nu a atins vârsta de 16 ani;
c) n-a știut, n -a presupus și nici nu putea să presupună că victima nu a atins vârsta
de 16 ani.

108. Dacă făptuitorul succesiv săvârșește acțiuni p erverse și apoi raporturi
sexuale cu o persoană care nu a atins vârsta de 16 ani suntem în prezența:
a) acțiuni perverse prevăzute de art. 175 CP;
b) raportului sexual cu o persoană care nu a atins vârsta de 16 ani (art. 174 CP);

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
c) unui concurs de infracțiuni prevăzute de art. 174, 175 CP.

109. Încălcarea egalității în drepturi a cetățenilor constituie infracțiune
prevăzută de art. 176 CP în cazul în care ea este:
a) săvîrșită exclusiv de un subiect special – o persoană cu funcții de răspundere;
b) care a cauzat daune în proporții mari;
c) însoțită de instigarea cetățenilor la refuzul de a îndeplini obligațiile cetățenești.

110. Constituie infracțiune de răspîndire a informațiilor, ocrotite de lege, despre
viața personală ce constituie secr et personal sau familial al altei persoane în
cadrul art. 177 CP (încălcarea inviolabilității vieții personale):
a) numai într -un discurs public;
b) într -un discurs public, prin mass -media sau prin folosirea intenționată a situației
de serviciu;
c) numai prin mass -media.

111. Latura obiectivă a infracțiunii de împiedicare a exercitării libere a
dreptului electoral nu se consideră realizată dacă alegătorul este:
a) convins de făptuitor să nu participe la alegeri pe motiv că candidatul în alegeri n u
merită să fie votat ;
b) este încuiat în ziua alegerilor de către făptuitor într -o încăpere, însă peste vre -o
două ore făptuitorul de bună -voie î -l eliberează și îi dă posibilitatea să voteze;
c) este amenințat cu aplicarea violenței dacă va part icipa la alegeri.

112. Subiectul infracțiunii de încălcare a regulilor de protecție a muncii (art.
183 CP) poate fi:
a) o persoană cu funcții de răspundere ori o persoană care gestionează o organizație
comercială, obștească sau altă organizație nestatală;
b) orice persoană cu funcții de răspundere;
c) orice persoană fizică care a atins vârsta de 16 ani.

113.Subie ctul infracțiunii de încălcare a dreptului de autor și a drepturilor
conexe (art. 1851 CP) poate fi:
a) numai o persoană fizică care a atins vârsta de 16 ani;
b) numai o persoană juridică;
c) persoana fizică și persoana juridică.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
114. Infracțiunile de furt (art. 186 CP), de jaf (art. 187 CP), tâlhărie (art. 188
CP), șantaj (art. 189 CP) și escrocherie (art. 190 CP), se deosebesc unele de altele
prin semnele care caracterizează:
a) obiectul de atentare a lor;
b) latura obiectivă a lo r și obiectul de atentare a lor;
c) latura subiectivă.

115. Sustragerea nu se califică drept furt, ci jaf dacă a fost săvârșită în prezența
proprietarului sau a altor persoane:
a) însă pe neobservate pentru acestea;
b) care observă actul luării b unului, însă nu conștientizează caracterul infracțional
a celor comise;
c) cînd făptuitorul este conștient că persoanele prezente înțeleg caracterul ilegal al
acțiunilor lui.
116. La infracțiunea de viol (art. 171 CP):
a) subiectul nu poate fi decât băr batul;
b) victima nu poate fi decât femeia;
c) subiectul poate fi orice persoană, indiferent de sex.

117. În cazul escrocheriei (art. 190 alin. (2) lit. b) CP) și delapidării averii
străine (art. 191 alin. (2) lit. b) CP), săvârșite de către o persoană cu funcții de
răspundere împreună ca alte persoane care nu dispun de atribuții de serviciu
suntem în prezența unei participații.
a) simple;
b) complexe;
c) nu există nici participație penală simplă și nici participație penală complexă.

118. Acțiunile făptuitorului care a folosit documente oficiale false la
sustragerea bunurilor prin escrocherie se califică:
a) ca concurs de infracțiuni prevăzute de art. 190 CP și de art. 361 CP, numai dacă
s-a folosit un document falsificat anterior de o altă persoană;
b) ca concurs de infracțiuni prevăzute de art. 190 și art. 361 CP, numai cînd
falsificarea unor astfel de documente a fost urmată de folosirea lor de către
falsificator în vederea sustragerii bunurilor;
c) ca concurs de infracțiuni prev ăzute de art. 190 și art. 361 CP în ambele situații
menționate la lit. a) și b) a prezentului test.

119. Sustragerea se consideră săvârșită de două sau mai multe persoane cînd la
ea au participat:

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
a) doi coautori;
b) un autor și un instigator;
c) un complice și un autor.
120. Se consideră violență periculoasă pentru viața și sănătatea victimei (art.
188 alin. (1) CP):
a) vătămarea medie sau gravă a integrității corporale și a sănătății;
b) cauzarea unei vătămări ușoare sau medii a integrităț ii corporale sau a sănătății;
c) vătămarea medie a integrității corporale și a sănătății.

121. În cazul infracțiunii de incest (art. 201 CP) există o pluralitate de
infractori:
a) naturală;
b) constituită;
c) pluralitate ocazională (participație penală).
122. Sustragerea unei arme de foc în mod deschis dintr -un loc public constituie:
a) ca infracțiune unică prevăzută de art. 290 – purtarea, păstrarea, procurarea,
fabricarea, repararea sau comercializare a ilegală a armelor și munițiilor, sustragerea
lor;
b) ca un concurs de infracțiuni prevăzute de art. 290 – purtarea, păstrarea,
procurarea, fabricarea, repararea sau comercializarea ilegală a armelor și munițiilor,
sustragerea lor și art. 187 – jaful
c) ca infracțiune prevăzută de art. 187 – jaful.
123. Subiect al infracțiunilor prevăzute de art. 208 și 209 CP poate fi persoana
fizică care a atins vârsta:
a) de 14 ani;
b) de 16 ani;
c) de 18 ani.

124. Răspândirea bolilor epidemice (art. 215 CP) și diversiunea săvârșită prin
răspândirea unor epidemii (art. 343 CP) se aseamănă prin:
a) obiectul de atentare;
b) latura obiectivă;
c) latura subiectivă.

125. infracțiunile legate de circulație ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau
analo gii acestora prevăzute la art. 217 și 2171 CP se deosebesc între ele prin:
a) latura obiectivă;
b) obiectul de atentare ;
c) latura subiectivă.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

126. Persoana juridică nu poate fi subiect al infracțiunii în cazul:
a) dobândirii creditului prin înșelăciune;
b) contrabandei ;
c) înșelării clienților (art. 255 CP).

127. Încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care
conduce mijlocul de transport care a provocat unei persoane o vătămare g ravă
a integrității corporale și decesul altei persoane se califică:
a) ca infracțiune prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. a) și b);
b) ca un concurs de infracțiuni prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) și art. 264 alin
(3) lit. b) CP;
c) ca infr acțiune prevăzută de art. 264 alin 3 lit. b CP, deoarece consecințele mai
puțin grave sunt absorbite de cele mai grave .

128. Infracțiunea de banditism se consideră consumată din momentul:
a) exclusiv din momentul realizării măcar a cel puțin a unui at ac banditesc;
b) organizării bandei;
c) alegerii conducătorului bandei.

129. Nu pot fi calificate ca huliganism agravat prevăzut de art. 287 alin. (3) CP
acțiunile huliganice săvârșite:
a) cu încercarea aplicării obiectelor special adoptate pentru vătămarea integrității
corporale sau a sănătății;
b) cu aplicarea oricăror obiecte, inclusiv cu aplicarea și a celor care au fost luate la
locul infracțiunii;
c) prin demonstrarea obiecte lor menționate la lit. a) și b) a prezentului test și
nelegate de aplicarea lor.

130. Infracțiunea prevăzută de art. 290 CP constituie o infracțiune continuă
cînd ea este săvârșită prin una din următoarele acțiuni:
a) repararea ilegală a armelor de foc;
b) păstrarea ilegală a armelor de foc;
c) comercializarea armelor de foc.

131.Subiect al infracțiunii de falsificare a probelor în dosarul penal nu poate fi:
a) avocatul;
b) procurorul;
c) traducătorul pr in traducere incorectă.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

132. Persoana care a făcut un denunț fals, iar ulterior în susținerea acestui
denunț ca martor face declarații mincinoase în cadrul urmăririi penale sau
judecării cauzei poartă răspunderea penală pentru:
a) denunțare falsă (art. 31 1 CP);
b)declarație mincinoasă(art. 312 CP);
c) pentru concurs de infracțiuni prevăzute de art. 311 și art. 312 CP.

133. Subiect al infracțiunii de determinare la depunerea de declarații
mincinoase, la formularea de concluzii false sau la efectuare a de traduceri
incorecte poate fi:
a) orice persoană fizică responsabilă care a atins vârsta de 16 ani;
b) numai de către persoana care efectuează urmărirea penală;
c) numai de către un participant la proces.

134. Prin transmitere ilegală a unor obiecte interzise persoanelor deținute în
penitenciar săvârșită în mod sistematic se înțelege transmiterea unor
asemenea obiecte de cel puțin:
a) o dată;
b) două ori;
c) trei ori.

135. Latura obiectivă a favorizării infracțiunii (art. 323 CP) nu se realizează
prin una din următoarele acțiuni dinainte nepromise:
a) ascunderea infractorului;
b) comercializarea cu bună știință a bunurilor dobândite de infractor pe cale
criminală;
c) ascunderea bunurilor dobândite de infractor pe cale criminală.

136. Infracțiunile de corupere pasivă prin pretinderea de bani (art. 324 CP) și
de corupere activă prin promisiunea de bani (art. 325 CP) se consumă din
momentul:
a) pretinderii sau, respectiv, a promisiunii de bani;
b) primirii sau, respectiv, a transmit erii unei părți din suma de bani pretinsă sau
promisă;
c) primirii sau, respectiv, a transmiterii întregii sume de bani pretinse sau
promise.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
137. Abuzul de putere sau abuzul de serviciu (art. 327 CP) și excesul de putere
sau depășirea atribuțiilor de serviciu (art. 328 CP) se aseamănă una cu alta
prin identitatea unui element al componenței de infracțiune, acesta fiind:
a) subiectul infracțiunii;
b) latura obiectivă;
c) latura subiectivă și obiectivă.

138. Care dintre următoarele infracțiuni contra autorităților publice și a
securității de stat pot fi săvârșite numai în formă de pluralitate de infracțiuni:
a) falsul în declarații (art. 3521 CP);
b) uzurparea de calități oficiale(art. 351 CP);
c) uzurparea puterii de stat (art.339 CP).

139. Care dintre următoarele infracțiuni militare pot fi săvârșite atît de
militari, cît și de persoanele civile:
a) predarea de bună -voie în prizonierat (art. 387 CP);
b) jefuirea celor căzuți pe câmpul de luptă (art. 389 CP);
c) dezertarea (art. 3 71 CP).

140. Luarea de mită (art. 333 CP) și coruperea pasivă (art. 324 CP) nu se
aseamănă una cu alta prin:
a) obiectul infracțiunii;
b) latura obiectivă;
c) latura subiectivă.
141. Poate fi săvârșită de către o pluralitate naturală de infractori una dintre
următoarele infracțiuni:
a) incestul (art. 201 CP);
b) trădarea de patrie (art. 337 CP);
c) genocidul (art. 135 CP)

142. Obiectul juridic principal al infracțiunii de poluare a aerului (art. 230 CP) î –
l constituie:
a) securitatea ecologică a m ediului înconjurător ca valoare socială;
b) viața oamenilor cu valoare socială;
c) economia națională ca valoare socială.

143. Infracțiunile din Partea Specială a CP au fost clasificate în capitole în
raport cu:
a) obiectul lor generic;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
b) latura obiectivă a lor;
c) subiectul lor.

144. Conform art. 50 CP răspunderea penală se consideră:
a) obligațiunea infractorului de a suporta o pedeapsă pentru infracțiunea săvârșită;
b) obligațiunea statului de a -l sancționa pe infractor pentru săvârșirea infracțiunii;
c) o condamnare publică în numele legii a faptelor infracționale ți a persoanelor care
le-a săvârșit .

145. Persoana care a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală în stare de
legitimă apărare:
a) poate fi liberată de răspund erea penală;
b) nu poate fi trasă la răspunderea penală;
c) se liberează de pedeapsa penală.

146. Minorul care a atins vârsta de 13 ani:
a) se liberează de răspunderea penală dacă a săvârșit o infracțiune ușoară sau mai
puțin gravă;
b) se liberează de răspunderea penală dacă a săvârșit o infracțiune ușoară, mai puțin
gravă sau gravă;
c) nu poate fi tras la răspundere penală pentru fapte prevăzute de CP ca infracțiuni .

147. Conform art. 60 CP prescripția tragerii la răspundere penală curge:
a) din ziu a săvârșirii infracțiuni până la data înaintării acuzării învinuitului;
b) din ziua săvârșirii infracțiuni până la data rămânerii difinitive a hotîrârii instanței
de judecată;
c) din ziua înaintării acuzării învinuitului și până la data rămânerii a hotîrâ rii instanței
de judecată.

148. În cazul suspendării curgerii termenului de prescripție, curgerea
prescripției se reia din momentul:
a) reluării urmăririi penale după suspendare;
b) reținerii persoanei sau din momentul autodenunțării;
c) aducerii persoanei reținute sau care s -a autodenunțat în fața procurorului pentru
a fi audiat.

149. Faptele care constituie infracțiuni și pedepsele ce se aplică sunt prevăzute:
a) în legi penale și hotărâri ale Guvernului;
b) în legi penale, hotărâri ale Guvernul ui și decrete ale Președintelui RM;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
c) în legi penale.

150. Problema dovedirii raportului de cauzalitate în dreptul penal se pune în
cazul:
a) componențelor de infracțiuni formale;
b) componențelor de infracțiuni materiale;
c) componențelor de infracțiuni atât formale cît și materiale.

151. Conform art. 52 alin.(1) CP se consideră componența de infracțiune:
a) fapta prejudiciabilă, prevăzută de legea penală, săvârșită cu vinovăție și pasibilă de
pedeapsa penală;
b) totalitatea condițiilor cerute de lege cu privire la latura obiectivă și latura
subiectivă a infracțiunii;
c) totalitatea semnelor obiective și subiective stabilite de legea penală, ce califică o
faptă prejudiciabilă drept infracțiune concretă.

152. Obiectul juridic al unei infracțiuni îl cons tituie:
a) lucrul, bunul sau persoana fizică contra sau împotriva cărora s -a îndreptat acțiunile
infracționale;
b) valorile sociale și relațiile sociale vătămate sau prejudiciate prin infracțiune;
c) dreptul statului de a -l trage la răspundere penală pe in fractor.

153. Inacțiunea ca faptă prin care se poate săvârși o infracțiune, are în vedere:
a) o simplă comportare negativă a subiectului față de regulile de convețuire socială;
b) neîndeplinirea de către subiect a unei activități ordonate printr -o normă penală
imperativă sau impusă printr -o obligație legală;
c) numai neîndeplinirea de către subiect a unei activități ordonate printr -o normă
penală imperativă.

154. Urmarea imediată ce se produce prin săvârșirea unei infracțiuni se
materializează:
a) numai într-un rezultat material;
b) numai într -o stare de pericol;
c) fie într -un rezultat material, fie într -o stare de pericol.

155. Prin motiv al infracțiunii se înțelege:
a) imboldul interior care conduce la nașterea în mintea infractorului a ideii săvârși rii
unei anumite infracțiuni;
b) finalitatea urmărită de infractor prin săvârșirea infracțiunii;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
c) atitudinea psihică a infractorului față de fapta săvârșită și urmările ei.

156. În cazul infracțiunii săvârșite cu două forme de vinovăție răspunderea
pena lă pentru urmările mai grave care nu erau cuprinse de intenția
făptuitorului survine numai dacă:
a) persoana n -a prevăzut și nici nu trebuia să prevadă producerea urmărilor mai
grave;
b) persoana a prevăzut producerea urmărilor mai grave nu le -a dorit în să le -a admis
în mod conștient;
c) persoana nu a prevăzut posibilitatea survenirii urmărilor mai grave, deși trebuia și
putea să le prevadă.

157. Încredere exagerată în sine există atunci când infractorul:
a) nu prevede posibilitatea survenirii urmărilor faptei sale, deși trebuia și putea să le
prevadă;
b) prevede urmările prejudiciabile a faptei sale și în mod conștient admite
survenirea lor;
c) prevede urmările prejudiciabile a faptei sale, dar consideră în mod ușuratic că ele
vor putea fi evitate.
158 . Conform art. 20 CP fapta se consideră săvârșită fără vinovăție dacă
persoana care a comis -o:
a)era iresponsabilă la momentul săvârșirii ei;
b) nu a atins vârsta pentru a fi trasă la răspundere penală la momentul săvârșirii ei;
c) nu își dădea seama de caracterul prejudiciabil al faptei sale, nu a prevăzut
posibilitatea survenirii urmărilor ei prejudiciabile și conform circumstanțelor cauzei,
nici nu trebuia sau nu putea să le prevadă.

159. În cazul săvârșirii fără vinovăție a unei fapte prevăzute de le gea penală
persoana:
a) se liberează de răspundere penală;
b) nu poate fi supusă răspunderii penale;
c) acest fapt constituie o cauză care înlătură răspunderea penală.

160. Când starea de iresponsabilitate a infractorului survine și se constată după
săvâr șirea infracțiunii în procesul judecării cauzei instanța de judecată din acest
motiv:
a) poate numai să -l achite;
b) întotdeauna î -l liberează de răspunderea penală cu aplicarea măsurilor de
constrângere cu caracter medical;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
c) î-i poate aplica măsuri de c onstrângere cu caracter medical, iar după însănătoșire
î-l poate supune pedepsei penale.

161. Vârsta sub 14 ani a minorului constituie:
a) o cauză care exclude răspunderea penală;
b) o circumstanță care atenuiază pedeapsa;
c) o cauză care înlătură răspund erea penală.

162. Conform art. 29 CP infracțiunea continuă se consumă din momentul:
a) începerii activității infracționale;
b) încetării activității infracționale;
c) survenirii urmării prejudiciabile.

163. Infracțiunea prelungită se consumă din momentul:
a) săvârșirii primei acțiuni sau inacțiuni;
b) săvârșirii celei de a doua acțiuni sau inacțiuni;
c) săvârșirii ultimei acțiuni sau inacțiuni infracționale.

164. O componență de infracțiuni este complexă atunci când:
a) în componența ei intră ca circumstanță agravantă o acțiune sau inacțiune care
constituie prin ea însăși o faptă prevăzută de legea penală;
b) în componența ei intră ca circumstanță agravantă orice semn ce caracterizează
unul din elementele componenței de infracțiune;
c) în compone nța ei intră ca circumstanță agravantă numai unul din semnele ce
caracterizează latura obiectivă a infracțiunii.

165. Există concurs ideal de infracțiuni atunci când persoana:
a) săvârșește o acțiune sau inacțiune care întrunește elemente a mai multor
infracțiuni;
b) săvârșește prin două sau mai multe acțiuni, două sau mai multe infracțiuni identice
sau omogene;
c) săvârșește prin două sau mai multe acțiuni sau inacțiuni două sau mai multe
infracțiuni cu condiția ca una din ele să fie săvârșită din imprude nță.

166. Pentru săvârșirea unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave pedeapsa se
aplică minorului:
a) conform criteriilor generale de individualizare a pedepsei;
b) numai dacă se precizează ca luarea măsurii cu caracter educativ nu este suficientă
pent ru corectarea minorului;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
c)numai în cazul când el î -și recunoaște vinovăția.

167. Măsurile de constrângere cu caracter medical alcoolicilor și narcomanilor
se aplică:
a) pe termen nedeterminat;
b) pe termenul executării pedepsei principale;
c) pe termenu l executării pedepsei principale și complementare.

168. Măsura de siguranță a expulzării nu se poate dispune față de un cetățean
străin, dacă există motive serioase de a se crede că, în statul în care va fi expulzat
riscă să fie supus:
a) la pedeapsa închisorii;
b) la detențiunea pe viață;
c) torturii.
169. Prin stare de ebrietate alcoolică cu grad minim se înțelege starea persoanei:
a) care are concentrația de alcool în sânge de la 0,1 până la 0,5 g/l și concentrația
vaporilor de alcool în aerul expirat de la 0,10 până la 0,14 mg/l;
b) care are concentrația de alcool în sânge de la 0,3 până la 0,5 g/l și concentrația
vaporilor de alcool în aerul expirat de la 0,15 până la 0,3 mg/l;
c) care are concentrația de alcool în sânge de la 0,8 g/l și mai m ult și concentrația
vaporilor în aerul expirat de 0,4 mg/l și mai mult.

170. Sînt supuse confiscării extensive și alte bunuri decît cele menționate la
art.106 în cazul:
a) cînd persoana este condamnată pentru o infracțiune prevăzută în art. 1061 CP;
b) dacă fapta pentru care este condamnat a fost comisă din interes material;
c) cînd persoana este condamnată pentru o infracțiune exclusiv prevăzută în art. 1061
CP și dacă fapta pentru care este condamnat a fost comisă din interes material.
171. Răpirea minorului de către bunica acestuia se incadrează:
a) în art. 1641 CP;
b) în art. 164 CP;
c) în art. 164 alin. (2) CP.
172. Victimă a infracțiunii privind utilizarea rezultatelor muncii sau serviciilor
unei persoane care este victimă a trafic ului de ființe umane constituie :
a) orice persoană fizică;
b) persoana fizică exploatată ca urmare a comiterii asupra ei a unei infracțiuni
prevăzute la art. 165 sau 206 CP;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
c) persoana fizică exploatată ca urmare a comiterii asupra ei a unei infr acțiuni
prevăzute la art. 165 sau 206 CP și care prestează produsele și/sau serviciile ce
constituie rezultatul unei asemenea exploatări.

173. Subiect al infracțiunii tortura, tratamentul inuman sau degradant
constituie :
a) orice persoană fizică responsa bilă care a împlinit vîrsta de 16 ani;
b) persoana fizică responsabilă care a împlinit vîrsta de 16 ani și are calitatea
specială de persoană publică sau persoană cu funcții de răspundere;
c) persoana fizică responsabilă care a împlinit vîrsta de 16 an i și are calitatea specială
de persoană publică; o persoană care, de facto, exercită atribuțiile unei autorități
publice; orice altă persoană care acționează cu titlu oficial sau cu consimțămîntul
expres ori tacit al unei asemenea persoane.

174. Subiect al infracțiunii de hărțuire sexuală constituie :
a) numai persoana fizică responsabilă care a împlinit vîrsta de 16 ani de sex feminin;
b) numai persoana fizică responsabilă care a împlinit vîrsta de 16 ani cu
apartenență sexuală diferită decît victima;
c) orice persoana fizică responsabilă care a împlinit vîrsta de 16 ani de sex feminin
sau masculin.
175. Victima infracțiunii de viola re de domiciliu poate avea statut :
a) numai de persoană fizică – proprietarul sau posesorul legal al domiciliului;
b) numai de persoană fizică cu viză de reședință a acestui domiciliu;
c) orice persoana fizică titular al dreptului constituțional l a inviolabilitatea
domiciliului.
176. Victimă a infracțiunii de împiedicare a exercitării libere a dreptului
electoral sau a activității organelor electorale este :
a) orice persoană fizică;
b) numai persoana fizică cu calitatea specială de elector i;
c) orice persoana fizică cu calitatea de electori sau membrii organelor electorale.
177. Obiectul material al infracțiunii de părăsire a locului accidentului rutier î -l
constituie :
a) corpul persoane accidentate;
b) mijlocul de transport accide ntat;
c) nu are obiect material.
178. Sustragerea unei arme de foc în mod deschis prin aplicarea unei vătămări
ușoare constituie:

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
a) ca infracțiune unică prevăzută de art. 290 – purtarea, păstrarea, procurarea,
fabricarea, repararea sau comercializarea ilegală a armelor și munițiilor, sustragerea
lor;
b) ca un concurs de infracțiuni prevăzute de art. 290 – purtarea, păstrarea,
procurarea, fabricarea, repararea sau comercializarea ilegală a armelor și munițiilor,
sustragerea lor și alin. (2) lit. e) art. 187 – jaful cu aplicarea violenței nepericuloase
pentru viața sau sănătatea persoanei
c) ca un concurs de fapte prevăzute de art. 290 – purtarea, păstrarea, procurarea,
fabricarea, repararea sau comercializarea ilegală a arme lor și munițiilor, sustragerea
lor și art. 78 Codul contravențional .

179. Dacă făptuitorul acceptă bani de la o persoană pretinzînd fals că are
influență asupra unei persoane publice pentru a -l face să îndeplinească acțiuni
în exercitarea funcției sale în favoarea acestei persoane, indiferent dacă
asemenea acțiuni au fost s au nu săvîrșite, fapta se califică:
a) ca infracțiune unică prevăzută de alin. (1) art. 326 – traficul de influență;
b) ca un concurs de infracțiuni prevăzute alin. (1) art. 326 – traficul de influență și
una dintre infracțiunile prevăzute la art. 1 90 – escrocheria
c) ca infracțiune prevăzută de art. 190 – escrocheria .

180. Pentru realizarea laturii obiective a infracțiunii de fals în declarații (art.
3521 CP) declarația trebuie făcută:
a) unui organ competent care reprezintă autoritatea publică centrală ;
b) unui organ competent care reprezintă autoritatea publică locală;
c) unui organ competent care reprezintă autoritatea publică centrală sau
autoritatea publică locală.

Drept procesual penal

1. Act procedural constituie:
a) document prin care se consemnează orice acțiune procesuală efectuată de către
urmărirea penală, și anume: ordonanță, proces -verbal, rechizitoriu.
b) document prin care se consemnează orice acțiune procesual ă prevăzută de
prezentul cod, și anume: ordonanță, proces -verbal, rechizitoriu, încheiere, sentință,
decizie, hotărâre etc.;
c) document prin care se consemnează orice acțiune procesuală prevăzută de
prezentul cod pentru participanții la proces, și anume: ordonanță, proces -verbal,

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
rechizitoriu, demers, cerere, raport de expertiză, concluzii scrise, încheiere,
sentință, decizie, hot ărâre etc.;

2. Viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea
pronunțată semnifică:
a) Încălcare esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, și de alte tratate
internaționale la care Republicii Moldova a aderat.
b) Încălcare esențială a drepturilor și libertăților garantate de tratatele internaționale
privind Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale precum și de
Constituția Republic ii Moldova.
c) Încălcare esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate
internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale.

3. Probe le în procesul penal constituie:
a) Elemente de fapt, dobândite în modul prevăzut de prezentul cod, ce servesc la
constatarea împrejurărilor care au importanță pentru justa soluționare a cauzei
penale;
b) Elemente de fapt și de drept, dobândite în modul prevăzut de prezentul cod, ce
servesc la constatarea împrejurărilor care au importanță pentru justa soluționare a
cauzei penale;
c) Elemente de fapt și de drept, dobândite prin orice mod prevăzut de lege, ce servesc
la constatarea împrejurărilor care au importanță pentr u justa soluționare a cauzei
penale;

4. Hotărârile explicative ale Plenului Curții Supreme de Justiție în chestiunile
privind aplicarea prevederilor legale în practica judiciară:
a) au caracter de recomandare pentru organele de urmărire penală și
instanțele judecătorești;

b) au caracter de precedent judiciar pentru organele de urmărire penală și
instanțele judecătorești;
c) au caracter obligatoriu pentru organele de urmărire penală și
instanțele judecătorești;

5. Privarea de libertate, arestarea, internarea forța tă a persoanei într -o
instituție medicală sau trimiterea ei într -o instituție educațională specială
precum și prelungirea acestor măsuri se permit:

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
a) numai în baza unui mandat de arestare autorizat de judecătorul de instrucție sau a
unei sentințe judecătoreș ti motivate;
b) numai în baza unui mandat de arestare sau a unei hotărâri judecătorești motivate;
c) numai în baza unei ordonanțe de arestare sau a unei hotărâri judecătorești
motivate;

6. Organul de urmărire penală și instanța sînt obligate:
a) să asigure oricăror persoane dreptul la asistență juridică calificată din partea unui
apărător ales de el.
b) să asigure bănuitului, învinuitului, inculpatului dreptul la asistență juridică
calificată din partea unui apărător ales de el sau a unui avocat care acordă asistență
juridică garantată de stat, dependent de aceste organe.
c) să asigure bănuitului, învinuitului, inculpatului dreptul la asistență juridică
calificată din partea unui apărător ales de el sau a unui avocat care acordă asistență
juridică garantată de stat, indepe ndent de aceste organe .

7. Judecătorul judecă materialele și cauzele penale:
a) conform intimei convingeri bazate pe probele cercetate în procedura judiciară
respectivă.
b) conform legii și propriei convingeri bazate pe probele acuzării în procedura
judiciară respectivă.
c) conform legii și propriei convingeri bazate pe probele cercetate în procedura
judiciară respectivă.

8. Examinarea cererii de recuzare sau a declarației de abținere:
a) se face în ședință separată după suspendarea cauzei penale.
b) se face în aceeași z i, ascultând părțile și persoana a cărei recuzare se cere .
c) se face în ședință separată, în absența persoanei a cărei recuzare se cere.

9. Recursurile împotriva hotărârilor judecătorești, care, potrivit legii, nu pot fi
atacate cu apel sunt judecate de către:
a) de către Curtea de Apel ca instanță de recurs .
b) de către Curtea Supremă de Justiție.
c) de către Curtea de Apel ca instanță de apel.

10. Dacă infracțiunea este continuă sau prelungită, cauza se judecă de:
a) instanța în raza teritorială a căreia a fost săvârșită infracțiunea.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
b) instanța în raza teritorială a căreia au survenit consecințele prejudiciabile.
c) instanța în raza teritorială a căreia s -a consumat ori a fost curmată infracțiunea.

11. Ofițerul de urmărire penală este :
a) persoana care, în numele statului, în limi tele competenței sale, efectuează
urmărirea penală în cauze penale și exercită alte acțiuni prevăzute expres de lege.
b) persoană care în numele statului pornește urmărirea penală și ordonă efectuarea
urmăririi penale în conformitate cu prezentul cod, refuză pornirea urmăririi sau
încetează urmărirea penală;
c) persoană care exercită nemijlocit urmărirea penală în condițiile legii;

12. Se consideră victimă:
a) persoana fizică căreia i s -a cauzat prin infracțiune un prejudiciu moral, fizic sau
material, recunoscută în această calitate, conform legii:
b) orice persoană fizică sau juridică căreia, prin infracțiune, i -au fost aduse daune
morale, fizice sau materiale .
c) orice persoană căreia, prin infracțiune, i -au fost aduse prejudicii morale, fizice sau
materiale.

13. Parte civilă este recunoscută:
a) persoana fizică căreia în urma infracțiunii i -a fost cauzat un prejudiciu material sau
moral.
b) persoana în privința căreia există suficiente temeiuri de a considera că în urma
infracțiunii i -a fost cauzat un prejudiciu material ca re a depus la organul de
urmărire penală sau la instanța de judecată o cerere de chemare în judecată a
persoanelor care poartă răspundere patrimonială pentru faptele comise.
c) persoana fizică sau juridică în privința căreia există suficiente temeiuri de a
considera că în urma infracțiunii i -a fost cauzat un prejudiciu material sau moral,
care a depus la organul de urmărire penală sau la instanța de judecată o cerere de
chemare în judecată a bănuitului, învinuitului, inculpatului sau a persoanelor care
poartă răspundere patrimonială pentru faptele acestuia.

14. Declarații sunt:
a) informațiile orale sau scrise, date în cadrul procesului penal de către persoană și
care au importanță pentru justa soluționare a cauzei .
b) informațiile scrise, date în cadrul procesului penal.
c) datele orale furnizate în cadrul procesului penal de către cei audiați.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
15. Percheziția se efectuează în baza:
a) ordonanței motivate a organului de urmărire penală.
b) ordonanței motivate a procurorului.
c) ordonanței motivate a organului de urmărire penală și numai cu autorizația
judecătorului de instrucție.

16. Ridicarea de documente ce conțin informații care constituie secret de stat,
comercial, bancar, precum și ridicarea informației privind convorbirile
telefonice:
a) se fac numai cu autorizația ordonanței mot ivate a organului de urmărire penală.
b) se fac numai cu autorizația judecătorului de instrucție .
c) se fac numai cu autorizația ordonanței motivate a procurorului.

17. Rezultatele constatării tehnico -științifice sau medico -legale:
a) se consemnează într -un raport .
b) se consemnează într -un proces -verbal separat.
c) se include în procesul -verbal de efectuare a acțiunilor procesuale.

18. Dispunerea expertizei se face:
a) la cererea părților de către instanța de judecată.
b) la cererea părților, de către organul de urmărire penală sau de către instanța de
judecată, precum și din oficiu de către organul de urmărire penală
c) la cererea părților, de către organul de urmărire penală sau de către instanța de
judecată.

19. Expertiza se dispune și se efectuează, în mod obligatoriu, pentru
constatar ea:
a) gravității vătămărilor corporale;
b) stării psihice și fizică a persoanelor audiate.
c) cauzei morții;

20. Corpuri delicte sunt recunoscute:
a) obiectele în cazul în care există temeiuri de a presupune că ele au servit la
săvârșirea infracțiunii, au păstr at asupra lor urmele acțiunilor criminale sau au
constituit obiectivul acestor acțiuni.
b) obiectele, banii sau alte valori ori obiecte și documente care pot servi ca mijloace
pentru descoperirea infracțiunii.
c) obiectele în cazul în care există temeiuri de a presupune că ele au servit la
săvârșirea infracțiunii, au păstrat asupra lor urmele acțiunilor criminale sau au

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
constituit obiectivul acestor acțiuni, precum și bani sau alte valori ori obiecte și
documente care pot servi ca mijloace pentru descoperirea in fracțiunii, constatarea
circumstanțelor, identificarea persoanelor vinovate sau pentru respingerea
învinuirii ori atenuarea răspunderii penale.

21. Pot fi supuse reținerii:
a) persoanele bănuite de săvârșirea unei infracțiuni pentru care legea prevede
pedeapsa cu închisoare pe un termen mai mare de 3 ani ;
b) învinuitul, inculpatul care încalcă condițiile măsurilor preventive
neprivative de libertate, luate în privința lui, precum și ordonanța de
protecție în cazul violenței în familie, dacă infracțiunea se pedepsește cu
închisoare;
c) persoanele condamnate cu suspendarea condiționată a executării pedepsei
sau cu liberare condiționată de pedeapsă înainte de termen.

22. Reținerea persoanei poate avea loc în baza procesului -verbal:
a) doar după înregistr area infracțiunii conform prevederilor legale.
b) pînă la înregistrarea infracțiunii, dar nu mai tîrziu de 3 ore de la momentul privării
ei de libertate .
c) după înregistrarea infracțiunii , în cazul apariției nemijlocite a unor suspiciuni de a
bănui că persoana a săvârșit infracțiunea.

23. Reținerea persoanei în condițiile prezentului cod:
a) nu poate depăși 72 de ore din momentul privării de libertate iar în cazul minorului
– 24 de ore
b) nu poate depăși 24 de ore din momentul privării de libertate.
c) nu poate depăși 48 de ore din momentul privării de libertate.

24. Persoana reținută urmează să fie eliberată în cazurile în care:
a) nu s -au confirmat suspiciunile de a bănui că persoana a săvârșit infracțiunea.
b) nu s -au confirmat motivele verosimile de a bănui că persoana reținută a săvârșit
infracțiunea ;
c) lipsesc motivele de a presupune că va împiedica aflarea adevărului.

25. La eliberare, persoanei reținute:
a) i se înmânează procesul -verbal de reținere în care se menționează de către cine a
fost reținută, temeiul, locul și timpul reținerii, temeiul și timpul eliberării.
b) i se explică drepturile și obligațiile procesuale.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
c) i se înmânează certificat în care se men ționează de către cine a fost reținută,
temeiul, locul și timpul reținerii, temeiul și timpul eliberării .

26. Actul prin care se aplică măsura preventivă este:
a) demersul organului de urmărire penală.
b) ordonanță motivată a procurorului .
c) Sentința instanței de judecată.

27. Copia de pe ordonanța sau de pe încheierea privind luarea măsurii
preventive se înmânează :
a) neîntârziat persoanei față de care se aplică măsura preventivă și totodată i se
explică modul și termenul de atac al acesteia .
b) avocatului persoanei față de care se aplică și totodată se indică modul și termenul
de atac al acestor hotărâri.
c) la eliberarea persoanei arestate față de care s -a aplicat, explicându -i-se modul și
termenul de atac al acestor hotărâri.

28. Cauțiunea se restituie în cazul în care:
a) lipsesc motivele privării în continuare a persoanei de libertate.
b) judecătorul de instrucție sau instanța constată că nu mai există temeiurile care au
justificat aplicarea măsurii preventive .
c) se dispune suspendarea procesului penal.

29. Ordonanța procurorulu i cu privire la aplicarea, prelungirea sau
înlocuirea măsurii preventive poate fi atacată:
a) cu plângere procurorului general de către bănuit, învinuit, apărătorul ori
reprezentantul său legal.
b) cu recurs către Curtea Supremă de Justiție.
c) cu plângere judecătorului de instrucție de către bănuit, învinuit, apărătorul ori
reprezentantul său legal .

30. Acțiunea civilă în procesul penal poate fi intentată la cererea:
a) persoanelor fizice cărora le -au fost cauzate prejudicii morale prin fapta (acțiunea
sau inacț iunea) interzisă de legea penală sau în legătură cu săvârșirea acesteia.
b) părții vătămate căreia i -au fost cauzate prejudicii materiale, morale sau, după caz,
le-a fost adusă daună reputației profesionale.
c) persoanelor fizice sau juridice cărora le -au fo st cauzate prejudicii materiale,
morale sau, după caz, le -a fost adusă daună reputației profesionale nemijlocit prin

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
fapta (acțiunea sau inacțiunea) interzisă de legea penală sau în legătură cu
săvârșirea acesteia.

31. Acțiunea civilă în procesul penal p oate fi înaintată :
a) în orice moment de la pornirea procesului penal până la terminarea cercetării
judecătorești.
b) în orice moment până la pornirea procesului penal.
c) în orice moment de la pornirea procesului penal până la pronunțarea hotărârii
judecătorești.

32. Începerea urmăririi penale are loc prin:
a) procesul -verbal al organului de urmărire penală.
b) prin rezoluția organului de urmărire penală.
c) prin ordonanța emisă de organul de urmărire penală, confirmată de către
procuror .

33. Ordonanța de a refuza începerea urmăririi penale poate fi atacată:
a) prin plângere, în instanța judecătorească, în condițiile art.313 .
b) prin plângere procurorului general.
c) prin recurs, în instanța judecătorească de sector sau la Curtea de Apel.

34. Plângerea este înștiințarea făcută de:
a) O persoană fizică care consideră că i s -a cauzat un prejudiciu prin infracțiune. .
b) O persoană fizică despre săvârșirea unei presupuse infracțiuni.
c) O persoană fizică sau de o persoană juridică căreia i s -a cauzat un prejudiciu prin
infracțiune.

35. Urmărirea penală încetează:
a) La împăcarea părții vătămate cu inculpatul.
b) La împăcarea părții vătămate cu bănuitul, învinuitul.
c) La împăcarea părții vătămate cu inculpatul, condamnatul.

36. Ce act întocmește organul de urmărire penală pentru a propune punerea
unei persoane sub învinuire :
a) Un proces -verbal.
b) Un demers.
c) Un raport cu propunerea de a pune persoana respectivă sub învinuire .

37. Înaintarea acuzării învinuitului se va face de către:

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
a) organul de urmărire penală în prezența avocatului în decurs de 48 de ore din
momentul emiterii ordonanței de punere sub învinuire, dar nu mai târziu de ziua
în care învinuitul s -a prezentat sau a fost adus în mod silit.
b) procuror în prezența avocatului în decurs de 48 de ore din momentul emiterii
ordonanței de punere sub învin uire, dar nu mai târziu de ziua în care învinuitul s -a
prezentat sau a fost adus în mod silit .
c) procuror în prezența învinuitului.

38. Scoaterea persoanei de sub urmărire penală, încetarea urmăririi penale,
precum și clasarea cauzei penale se dispune prin:
a) Rezoluția motivată a procurorului.
b) propunerea organului de urmărire penală.
c) ordonanța motivată a procurorului .

39. Cauza penală se trimite în judecată de către:
a) procurorul care a întocmit rechizitoriul .
b) organul de urmărire penala.
c) procurorul ierarhic superior.

40. Cauza penală se trimite în judecată:
a) după înmânarea sub recipisă a copiei rechizitoriului învinuitului și
reprezentantului lui legal .
b) după înmânarea sub recipisă a copiei rechizitoriului.
c) indiferent de înmânarea copiei rechizitoriului învinuitului, reprezentantului lui
legal și apărătorului.

41. Apelul părților și al celorlalte persoane care vor participa la ședința de
judecată se face de către:
a) președintele ședinței de judecată.
b) grefierul ședinței de judecată .
c) procuror.

42. În cadrul cercetării judecătorești, în primul rând se cercetează:
a) probele prezentate de către partea apărării
b) probele prezentate de către partea acuzării .
c) Datele de identitate a părților.

43. Reluarea cercetării judecătorești poate avea loc prin încheiere motivată
cînd:

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
a) inculpatul, în ultimul cuvânt, relevă fapte sau împrejurări noi, esențiale pentru
soluționarea cauzei.
b) instanța constată că o anumită circumstanță necesită concretizare pentru justa
soluționare a cauzei.
c) procurorul face trimitere la unele p robe noi.

44. Încheierile date în primă instanță pot fi atacate cu apel:
a) numai o dată cu sentința cu excepția cazurilor în care, potrivit legii, pot fi
atacate separat .
b) oricând, în mod separat.
c) La solicitarea părților.

45. Decizia cu privire la inadmisibilitatea în principiu a recursului:
a) este examinată de către Instanța ierarhic superioară în complet de 3
judecători
b) este examinată de către Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție constituit
de 5 judecători.
c) este irevocabilă .

46. Hotărîrile judecătorești irevocabile pot fi supuse revizuirii:
a) Numai cu privire la latura penală.
b) cu privire la latura penală, cît și cu privire la latura civilă .
c) Numai cu privire la erorile judiciare comise.

47. La audierea bănuitului învinuitului, inculpatului minor este
obligatorie:
a) participarea reprezentantului legal.
b) participarea apărătorului și a pedagogului sau psihologului .
c) participarea procurorului, pedagogului.

48. Acordul de recunoaștere a vinovăției poate fi inițiat de către:
a) procuror.
b) instanța de judecată
c) procuror, cît și de către învinuit, inculpat și apărătorul său.

49. Acordul de recunoaștere a vinovăției poate fi încheiat:
a) Din moment după punerea sub învinuire pînă la finalizarea cauzei penale.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
b) în orice moment după punerea sub învinuire pînă la începerea cercetării
judecătorești .
c) în orice moment după punerea sub învinuire pînă la începerea susținerilor
verbale.

50. Urmărirea penală și judecarea cauzelor privind minorii, precum și
punerea în executare a hotărârilor judecătorești privind minorii, se fac
potrivit:
a) procedurii obișnuite, dar cu participarea procurorului.
b) procedurii obișnuite;
c) procedurii speciale .

51. Ședința de judecare a cauzei în privința minorului:
a) de regulă, nu este publică .
b) este publică.
c) depinde de fiecare caz în parte.

52. Dacă la săvârșirea infracțiunii, împreună cu minorul au participat și
adulți:
a) cauza în privința minorului se disjunge în mod obligatoriu.
b) cauza în privința minorului se disjunge pe cît e posibil, formând un dosar
separat.
c) cauza în privința minorului nu se disjunge, dispozițiile privind minorul, fiind
aplicate doar acestuia.

53. Reținerea minorului, precum și arestarea lui preventivă în
temeiurile prevăzute în art.166, 176, 185, 186 CPP:
a) pot fi aplicate doar cînd au fost săvârșite infracțiuni excepțional de grave;
b) pot fi aplicate în orice cazuri cînd au fost săvârșite infracțiuni contra statului;
c) pot fi aplicate doar în cazuri excepționale cînd au fost săvârșite infracțiuni grave
cu aplicarea violenței, deosebit de grave sau excepțional de grave.

54. Încetarea procesului penal cu liberarea de răspundere penală a
minorului se efectuează:
a) În baza propunerii procurorului către judecătorul de instrucție.
b) În baza demersului organului de urmărire penală către Instanța de Judecată.
c) În baza ordonanței motivate a procurorului cu liberarea minorului de
răspundere penală în temeiul prevăzut de art.54 CP .

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
55. Măsurile de constrângere cu caracter medical, cuprinse în art.99 din
Codul penal, se aplică de instanța de judecată față de:
a) persoanele care au săvârșit fapte prejudiciabile în sta re de iresponsabilitate.
b) persoanele care au săvârșit faptele prevăzute de legea penală, în stare de
iresponsabilitate prezentând un pericol pentru societate prin natura faptei
săvârșite și din cauza bolii lor.
c) persoanele care au săvârșit fapte prejudiciabile, prevăzute de legea penală, în
stare de iresponsabilitate, precum și față de persoanele care s -au îmbolnăvit
după săvârșirea infracțiunii de o boală psihică, din care motive ele nu -și pot da
seama de acțiunile lor sau nu le pot dirija, în c az dacă aceste persoane prezintă
pericol pentru societate prin natura faptei săvârșite și din cauza bolii lor .

56. În procedura de aplicare a măsurilor de constrângere cu caracter
medical, participarea apărătorului este obligatorie:
a) din momentul înaintării de către procuror a ordonanței de aplicare a măsurilor
de constrângere cu caracter medical în instanța de judecată.
b) din momentul adoptării ordonanței prin care s -a dispus efectuarea expertizei în
staționarul instituției psihiatrice în privința p ersoanei referitor la care se
desfășoară procedura, dacă apărătorul nu a fost admis mai înainte în acest
proces.
c) din momentul angajării sale de către reprezentantul legal

57. Dacă în procedura privind aplicarea măsurilor de constrângere cu
caracter medical se găsește că starea de iresponsabilitate a persoanei a cărei
cauză se judecă nu a fost dovedită sau că boala persoanei care a săvârșit
infracțiunea nu împiedică pedepsirea ei, atunci Instanța:
a) prin sentință, clasează procedura privind aplicarea măsurilor de constrângere
cu caracter medical, restituind cauza procurorului pentru urmărirea penală în
procedură generală .
b) prin încheiere motivată dispune încetarea procedurii privind aplicarea
măsurilor de constrângere cu caracter medical.
c) prin sentință condamnă p ersoana pentru săvârșirea infracțiunii .

58. În cazul în care procurorul constată că în privința învinuitului pot fi
aplicate prevederile art.510 CPP, el, prin ordonanță, suspendă condiționat
urmărirea penală:
a) pe un termen de 1 an, stabilindu -i una sau mai mu lte obligații prevăzute de
art.511 CPP .
b) pe un termen de 2 ani, stabilindu -i una sau mai multe obligații.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
c) cu stabilirea unei sau mai multe din obligații.

59. După expirarea termenului de suspendare condiționată a urmăririi
penale, dacă învinuitul a respectat condițiile stabilite:
a) Procurorul, prin ordonanța sa, dispune liberarea persoanei de răspundere
penală .
b) organul de urmărire penală care a supravegheat comportamentul învinuitului
întocmește un raport către procuror.
c) Judecătorul de instrucție examinează deme rsul înaintat de către învinuit
privitor la liberarea acestuia de răspundere penală.

60. Acțiunea pentru repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale
organelor de urmărire penală și a instanțelor judecătorești poate fi inițiată:
a) în termen de trei ani de la data apariției dreptului la repararea prejudiciului
conform prevederilor art.6 din Legea nr.1545 -XIII din 25 februarie 1998 privind
modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile il icite ale organelor de
urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.
b) Oricând de la data devenirii definitive sau, după caz, irevocabile a hotărârii
judecătorești sau a ordonanței organului de urmărire penală, prin care a fost
constatat caracterul ilicit al acțiunii procesuale respective, al urmăririi penale
sau al condamnării, care au dus la prejudiciu.
c) în termen de un an de la data devenirii definitive sau, după caz, irevocabile a
hotărârii judecătorești sau a ordonanței organului de urmărire penală, prin care
a fost constatat caracterul ilicit al acțiunii procesuale respective, al urmăririi
penale sau al condamnării, care au dus la prejudiciu .

61. Acțiunea pentru repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale
organelor de urmărire penală și a instanțelor judecătorești poate fi inițiată:
a) în instanța judecătorească în a cărei rază teritorială domiciliază persoana căreia
i-a fost cauzat prejudiciul sau, după caz, succesorii ei, în ordinea procedurii
civile, chemînd în judecată statul, care este reprezentat de către Ministerul
Justiției.
b) în instanța judecătorească în a cărei rază teritorială persoanei i -a fost cauzat
prejudiciul chemând în judecată statul, care este reprezentat de către Ministerul
Justiției.
c) în contencios admin istrativ către Curtea de Apel.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
62. Dacă, în procesul judecării cauzei, instanța constată că norma juridică
ce urmează a fi aplicată contravine prevederilor Constituției și este expusă
într -un act juridic care poate fi supus controlului constituționalității:
a) Judecarea cauzei se suspendă și se sesizează Curtea Constituțională.
b) Judecarea cauzei se suspendă și se sesizează Curtea Supremă de Justiție.
c) Judecarea cauzei se suspendă, se informează Curtea Supremă de Justiție care, la
rândul său, sesizează Curtea Const ituțională .

63. Dacă, în procesul judecării cauzei, instanța stabilește că norma
juridică națională ce urmează a fi aplicată contravine prevederilor tratatelor
internaționale în domeniul drepturilor și libertăților fundamentale ale omului
la care Republica Mo ldova este parte, instanța:
a) va aplica reglementările naționale, informând despre aceasta autoritatea care
a adoptat norma națională respectivă și Curtea Constituțională.
b) va aplica reglementările internaționale în direct, motivând hotărârea sa
și informând despre aceasta autoritatea care a adoptat norma națională
respectivă și Curtea Constituțională.
c) va aplica reglementările internaționale în direct, motivând hotărârea sa
și informând despre aceasta autoritatea care a adoptat norma națională
respectivă și Curtea Supremă de Justiție.

64. Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa:
a) decât în condițiile actelor normative naționale.
b) decât din motive de utilitate publică și în condițiile prezentului cod și conform
principiilor generale ale dreptului internațional .
c) Fără o răscumpărare prealabilă.

65. Probele care confirmă informația despre viața privată și intimă a
persoanei, se examinează:
a) în mod obligatoriu în ședință de judecată închisă.
b) în ședință de judecată deschisă.
c) la cererea persoanei se examinează în ședință de judecată închisă .

66. Accesul în sala de ședință poate fi interzis presei sau publicului, prin:
a) încheiere motivată, pe parcursul întregului proces sau al unei părți din proces.
b) hotărâre, pe parcursul unei părți din proces.
c) sentință.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
67. Criteriile de apreciere a termenului rezonabil de soluționare a cauzei
penale sunt:
a) comportamentul părților la proces, și gravitatea și volumul dosarului.
b) complexitatea cazului, comportamentul părților la proces, conduita
organului de urmărire penală și a instanței de judecată, importanța
procesului pentru cel interesat și vîrsta de pîna la 18 ani a victimei .
c) complexitatea cazului și a instanței de judecată.

67. Urmărirea penală și judecarea cauzelor penale se fac de urgență și
în mod preferențial:
a) În cauzele penale în care sînt persoane aflate în arest precum și
minori .
b) În cauzele penale în care sînt inculpați cetățeni ai R. Moldovei arestați
preventiv, prinși în flagrant delict.
c) În cauzele penale în care sînt învinuiți cetățeni străini, inculpați m inori,
arestați preventiv.

68. Respectarea termenului rezonabil la urmărirea penală se asigură de
către:
a) Judecătorul de instrucție.
b) Procuror .
c) Instanța de judecată.

69. Scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale
împiedică:
a) punerea repetată sub învinuire a aceleiași persoane pentru aceeași faptă.
b) punerea repetată sub învinuire a aceleiași persoane pentru aceeași faptă, cu
excepția cazurilor când fapte noi ori recent descoperite sau un viciu
fundamental în cadrul procedurii precedente au afect at hotărârea respectivă .
c) reluarea urmăririi penale și punerea repetată sub învinuire a aceleiași
persoane pentru aceeași faptă, cu excepția cazurilor când fapte noi ori recent
descoperite au afectat hotărârea respectivă.

70. După începerea cercetării judecăto rești, orice schimbare intervenită în
completul de judecată:
a) impune reluarea de la început a cercetării judecătorești.
b) impune continuarea examinării cauzei penale.
c) în absența cererilor de recuzare nu împiedică continuarea cercetării
judecătorești.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

71. Jude cătorului care intervine în proces pentru înlocuirea unui alt
judecător pe motiv de boală,deces sau eliberare din funcție:
a) I se oferă timp pentru a lua cunoștință de materialele cauzei, inclusiv de cele
cercetate în instanță, și pentru a se pregăti pentru participarea de mai
departe în proces.
b) I se acordă dreptul să solicite repetarea unor acțiuni procesuale deja
efectuate în ședință în lipsă lui.
c) I se acordă dreptul de a relua de la început cercetarea judecătorească.

72. Recuzarea judecătorului poate fi propusă de către părțile în proces:
a) Numai înainte de începerea cercetării judecătorești.
b) Numai la ședința preliminară a cauzei.
c) de regulă, înainte de începerea cercetării judecătorești, cu excepția cazurilor
dacă cel care face propunerea de recuzare a aflat motivul recuzării abia după
începerea cercetării judecătorești .

73. În cazul în care cererea de recuzare se înaintează în mod repetat cu rea –
credință și în mod abuziv, cu scopul de a tergiversa procesul, de a deruta
judecata sau din alte intenții ră uvoitoare, instanța care soluționează
cauza:
a) poate respinge ca nemotivată cererea de recuzare a persoanei.
b) poate aplica față de persoana vinovată o amendă judiciară în condițiile
prezentului cod.
c) poate aplica față de persoana vinovată un avertisment indic at în procesul –
verbal al ședinței.

74. Instanța de judecată, care constată că nu este competentă de a judeca
cauza penală:
a) prin emiterea unei hotărâri definitive, trimite dosarul instanței de judecată
competente.
b) prin decizie separată, suspendă judecarea cauz ei și trimite dosarul instanței
de judecată competente.
c) prin încheiere, își declină competența și trimite dosarul instanței de judecată
competente .

75. Conflictul de competență între două sau mai multe organe judiciare
referitor la judecarea aceleiași cauze se soluționează de :
a) instanța ierarhic superioară comună .

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
b) Curtea Supremă de Justiție.
c) Plenul Curții Supreme de Justiție.

76. Instanța ierarhic superioară comună soluționează conflictul de
competență:
a) conform regulilor pentru instanța care o reprezintă, cu citarea părților,
prezența cărora este obligatorie.
b) conform regulilor pentru prima instanță.
c) cu citarea părților, prezența cărora este obligatorie.

77. Cererea de strămutare se adresează Curții Supreme de Justiție:
a) pînă la finalizarea cercetării judecătorești .
b) pînă la începerea cercetării judecătorești și trebuie motivată .
c) După începerea susținerilor verbale, argumentată în modul corespunzător.

78. Examinarea cererii de strămutare se face de către un complet format din
3 judecători ai Curții Supreme de Justiț ie:
a) Cu inștiințarea părților, iar prezența lor în ședință este facultativă.
b) Numai cu participarea obligatorie a părților înștiințate.
c) Numai cu participarea oricăror părți interesate de cauza penală dată.

79. Abținerea sau recuzarea procurorului în cursul urmăririi penale se
soluționează:
a) Numai de către procurorul ierarhic superior.
b) Numai de către Procurorul General.
c) De către procurorul ierarhic superior, iar în privința Procurorului General
– de către un judecător al Curții Supreme de Justiție .

80. Abținerea sau recuzarea procurorului în cursul judecării cauzei se
soluționează:
a) Numai de către procurorul ierarhic superior.
b) Numai de către instanța ierarhic superioară.
c) De către instanța respectivă.

81. Hotărârea de recuzare a procurorului:
a) se atacă în instanța ierarhic superioară.
b) se atacă la Procurorul General.
c) nu este susceptibilă de a fi atacată .

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
82. Persoana poate fi recunoscută în calitate de bănuit prin unul din
următoarele acte procedurale:
a) procesul -verbal de reținere ;
b) ordonanța sau încheierea de aplicare a unei măsuri preventive.
c) Încheierea judecătorului.

83. Organul de urmărire penală nu este în drept să mențină în calitate de
bănuit:
a) persoana reținută – mai mult de 48 de ore;
b) persoana în privința căreia a fost aplicată o măsură preventivă
neprivativă de libertate – mai mult de 3 zile din momentul cînd i s -a adus
la cunoștință ordonanța despre aplicarea măsurii preventive;
c) persoana în privința căreia a fost dată o ordonanță de recunoaștere în
această calitate – mai mult de 3 luni, iar cu acordul Procurorului General
și al adjuncților săi – mai mult de 6 luni.

84. Apărătorul nu poate fi asimilat cu:
a) persoana interesele căreia le apără și cu caracterul cauzei penale care se
examinează cu participarea lui .
b) persoanele cu funcție de răspundere.
c) organele de stat.

85. Avocatul nu este în drept:
a) să recunoască acțiunea civilă;
b) să renunțe nemotivat la apărare ;
c) să retragă plângerile persoanei pe care o apără.

86. Apărătorul nu este în drept, fără consimțământul pe rsoanei pe care o
apără, să efectueze următoarele acțiuni:
a) să-i fie compensate cheltuielile suportate în cauza penală de la persoana
interesele căreia le apără sau, în cazurile prevăzute de lege, din bugetul
statului;
b) să o declare vinovată de săvârșirea infracțiunii ;
c) să i se repare prejudiciul cauzat de acțiunile nelegitime ale organului de
urmărire penală sau ale instanței.

87. Apărătorul este obligat:
a) să se prezinte la chemarea organului de urmărire penală sau a instanței ;
b) să renunțe la reprezentarea persoanei pe care o apără.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
c) să efectueze expertiza.

88. Renunțarea la apărător înseamnă:
a) Solicitarea organului de urmărire penală de a se numi din oficiu a un alt
apărător
b) Voința bănuitului, învinuitului, inculpatului de a -și exercita el însuși apărarea,
fără a apela la asistența juridică a unui apărător .
c) Renunțarea nemotivată a apărătorului a se implica față de o anumită cauză.

89. Admiterea sau neadmiterea renunțării la apărător se decide de către:
a) instanța de judecată prin încheiere.
b) bănuit, învinuit, inculpat prin cerere.
c) procuror sau de instanță prin hotărâre motivată .

90. Apărătorul nu poate participa în procesul penal dacă:
a) a acordat anterior sau acordă în prezent asistență juridică unei persoane ale
cărei interese vin în contradicție cu interesele persoanei pe care o apără,
precum și dacă se află în relații de rudenie sau în relații de dependență
personală de prima .
b) se află în relații de rudenie cu președintele instanței de judecată.
c) se află în relații de dependen ță personală cu procurorul de sector.

91. Hotărârea cu privire la recuzarea interpretului, traducătorului,
expertului:
a) poate fi atacată procurorului ierarhic superior.
b) poate fi atacata în instanța de judecată.
c) nu este susceptibilă de a fi atacată .

92. Chestiunea admisibilității datelor în calitate de probe o decide:
a) Numai de organul de urmărire penală.
b) Numai instanța de judecată.
c) organul de urmărire penală, din oficiu sau la cererea părților, ori, după caz,
instanța de judecată .

93. Durata audierii neîntrerupte a martorului nu poate depăși:
a) 2ore, iar durata generală, în aceeași zi, nu poate depăși 4 ore.
b) 4 ore, iar durata generală, în aceeași zi, nu poate depăși 8 ore.
c) 4 ore, iar durata generală, în aceeași zi, nu poate depăși 6 ore.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
94. Aducerea silită se efectuează în baza:
a) ordonanțe de aducere, eliberate de organul de urmărire penală, sau a
încheierii instanței de judecată .
b) Încheierii judecătorului de instrucție.
c) Ordonanței procurorului.

95. Nu pot fi supuse aducerii silite persoanele:
a) Femeile.
b) Bătrânii.
c) Minorii în vîrstă pînă la 14 ani.

96. Încheierea instanței de judecată privind aplicarea amenzii judiciare:
a) Nu este susceptibilă de a fi atacată.
b) poate fi atacată separat cu recurs .
c) poate fi atacată numai odată cu fondul cauzei.

97. Nu pot fi puse sub sechestru:
a) produsele alimentare necesare proprietarului, posesorului de bunuri și
membrilor familiilor lor, combustibilul, literatura de specialitate și inventaru l
de ocupație profesională, vesela și atributele de bucătărie folosite permanent
ce nu sînt de mare preț, precum și alte obiecte și lucruri de primă necesitate .
b) bunurile ce constituie cota -parte a bănuitului, învinuitului, inculpatului în
proprietatea comu nă a soților sau familiei.
c) cota -parte dobândită ilicit din proprietatea colectivă care poate fi separată
fără a se aduce prejudiciu activității economice a întreprinderii.

98. Punerea sub sechestru a bunurilor se aplică în baza:
a) demersului procurorului, cu a utorizația judecătorului de instrucție.
b) ordonanței organului de urmărire penală cu confirmarea procurorului.
c) ordonanței organului de urmărire penală, cu autorizația judecătorului de
instrucție sau, după caz, a încheierii instanței de judecată .

99. În cazul în care inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate
în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor
administrate în faza de urmărire penală, la stabilirea pedepsei cu
amendă, acesta beneficiază de:
a) reducerea c u o treime din pedeapsa maximă prevăzută de lege.
b) reducerea cu o pătrime a limitelor maxime și minime a pedepsei prevăzute de
lege.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
c) reducerea cu o treime a limitelor maxime și minime a pedepsei prevăzute de
lege.

100.Cererea de apel se depune:
a) la instanța de apel.
b) legea prevede alternativa depunerii cererii la instanța a cărei sentință se atacă sau
la instanța de apel.
c) la instanța a cărei sentință se atacă.

Drept civil
1. Dacă o normă juridică este neclară, instanța de judecată:
a) va respinge acțiunea pe motiv de imposibilitate de a da o soluție;
b) este obligată s -o aplice ;
c) va solicita avizul organului care a adoptat norma juridică.
2. Dacă pentru încheierea actului juridic este necesar acordul unui terț, acesta,
de regulă, poate fi exprimat:
a) doar la momentul semnării contractului;
b) în orice moment anterior încheierii contractului ;
c) doar în prezența notarului.
3. Acordul prealabil pentru încheierea actului juridic, de regulă:
a) nu poate fi revocat;
b) poate fi revocat până la momentul încheierii actului juridic ;
c) poate fi revocat oricând.
4. Dacă pentru încheierea actului juridic este necesar acordul unui terț și actul
juridic a fost încheiat fără acordul terțului, acesta:
a) poate confirma actul juridic ;
b) nu poate confirma actul juridic;
c) nu poate confirma actul juridic care a fost executat.
5. Forma este o condiție de validitate a actului juridic numai în cazurile:
a) în care obiectul este un imobil;
b) expres prevăzute în lege ;
c) când contractul nu se execută la momentul încheierii.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
6. În cazul în care clauza penală nu este scrisă:
a) clauza este nulă ;
b) în caz de litigiu, pârțile nu pot aduce martori pentru a demonstra
existența clauzei penale;
c) clauza este valabilă.
7. Dacă una dintre părți a executat total sau parțial actul juridic pentru care se
cere forma autentică, iar cealaltă parte se eschivează de la autentificarea lui
notarială:
a) instanța poate declara contractul valabil ;
b) instanța va obliga partea de rea -credință să se prezinte la notar;
c) instanța va sancționa partea care refuză să se prezinte la notar.
8. Nulitatea absolută poate fi invocată:
a) doar de pârțile contractului;
b) de orice persoană care are un interes născut și actual ;
c) doar de către debitor.
9. Nulitatea relativă poate fi invocată:
a) de către persoana în interesul căreia este stabilită ;
b) de instanța de judecată;
c) de orice persoană care are un interes născut și actual.
10. Nulitatea absolută:
a) poate fi acoperită de către pârți;
b) nu poate fi acoperită de către părți ;
c) poate fi acoperită de către pârți, dacă acestea nu au cunoscut cauza
nulității.
11. Nulitatea relativă:
a) poate fi acoperită de către părți ;
b) nu poate fi acoperită de către părți;
c) nu poate fi acoperită de către părți dacă nu au cunoscut cauza nulității.
12. Confirmarea actului lovit de nulitate relativă se poate face:
a) doar prin declarații exprese;
b) în orice mod din care rezultă voința de a confirma actul juridic ;
c) doar în cazurile prevăzute de lege.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
13. Este fictiv actul juridic:
a) în care nu este indicat bunul;
b) încheiat fără intenția de a produce efecte juridice ;
c) încheiat cu intenția de a ascunde un alt act juridic.
14. Este simulat actul juridic:
a) în care nu este indicat bunul;
b) încheiat fără intenția de a produce efecte juridice;
c) încheiat cu intenția de a ascunde un alt act juridic .
15. Actul juridic a cărui încheiere de către o parte a fost determinat de
comportamentul dolosiv sau viclean al unui terț, poate fi anulat dacă:
a) terțul este de bună -credință;
b) terțul este de rea -credință;
c) cealaltă parte este de rea -credință .
16. Dacă o parte la un act juridic l -a încheiat în baza unei erori, aceasta nu
poate invoca eroarea dacă:
a) eroarea se referă la natura actului juridic;
b) eroarea se referă la calitățile substanțiale ale actului juridic;
c) eroarea îi este imputabilă .
17. Actul juridic încheiat în baza erorii nu poate fi contestat dacă:
a) cealaltă parte îl execută imediat;
b) cealaltă parte este de acord să -l execute în conformitate cu dorința părții
aflate în eroare ;
c) cealaltă parte declară rezoluțiunea actului juridic.
18. Emanciparea operează:
a) prin hotărârea autorității tutelare, independent de opinia părinților
minorului;
b) prin hotărârea autorității tutelare, cu acordul ambilor părinți ai
minorului ;
c) prin hotărâre judecătorească, cu acordul ambilor părinți ai minorului

19. Persoana fizică poate fi declarată dispărută fără veste dacă lipsește de la
domiciliu și a trecut cel puțin:
a) șase luni din ziua primirii ultimelor știri despre locul aflării ei;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
b) un an din ziua primirii ultimelor știri despre locul aflării ei ;
c) doi ani din ziua primirii ultimelor știri despre locul aflării ei.
20. Persoana juridică poate fi constituită:
a) doar în formele expres prevăzute de lege ;
b) în forma prevăzută de convenția părților;
c) în formele neinterzise de lege.
21. Sediul persoanei juridice este:
a) locul aflării administrației persoanei juridice;
b) locul indicat în calitate de sediu în actul ei de constituire și/sau statutul
ei;
c) locul aflării majorității bunurilor persoanei juridice.
22. Poate fi constituită de o singură persoană:
a) societatea în nume colectiv;
b) societatea cu răspundere limitată ;
c) societatea în comandită.

23. Obligația de vărsare integrală a aportului la o societate comercială trebuie
executată:
a) până la data înregistrării societății comerciale;
b) în orice termen prevăzut în actul de constituire;
c) în termen de 6 luni de la data înregistrării societății comerciale .
24. Munca personală a asociatului poate constitui aport la o societate
comercială:
a) dacă actul de constituire o prevede;
b) dacă cu el se încheie un contract individual de muncă;
c) numai în cadrul societății în nume colectiv sau în societatea în comandită,
de către comanditați .
25. Bunurile aduse ca aport într -o societate comercială cu titlu de proprietate:
a) rămân proprietatea asociatului care le -a adus ca aport;
b) devin proprietatea comună a tuturor asociaților;
c) devin proprietatea societății comerciale .
26. Dacă asociatul societății comerciale aduce ca aport o creanță, obligația de

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
vărsare a aportului se consideră executată din momentul:
a) semnării actului de constituire;
b) înregistrării societății comerciale;
c) cînd societatea comercială a obținut plata sumei care face obiectul
creanței .
27. Asociații unei societăți în nume colectiv răspund pentru obligațiile societății:
a) dacă este prevăzut de actul de constituire;
b) doar în cazul și în limitele prevăzute de lege;
c) nelimitat .
28. Dacă un asociat al unei societăți cu răspundere limitată cumpără încă o
parte socială de la alt asociat al aceleiași societăți:
a) el are două părți sociale, fiecare cu mărimea ei;
b) el are o parte socială, care crește proporțional mărimii părții sociale
dobândite ;
c) părțile sociale ale tuturor asociaților cresc proporțional cu mărimea
părții sociale dobândite de unul dintre ei.
29. Dacă există unul din temeiurile de excludere a asociatului din societatea cu
răspundere limitată, excluderea se face de către:
a) adunarea generală a asociaților;
b) administrator;
c) instanța de judecată .
30. Procura emisă pentru încheierea unui act juridic autentic trebuie să fie în
form ă:
a) autentificată notarial, doar în cazurile expres prevăzute de lege;
b) scrisă;
c) autentificată notarial în toate cazurile .
31. Procura de substituire trebuie să aibă forma:
a) stabilită pentru procura de bază;
b) scrisă;
c) autentificată notarial .
32. Odată cu expirarea termenului de prescripție:
a) debitorul are dreptul să refuze executarea obligației ;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
b) nu se poate de înaintat o acțiune în instanța de judecată;
c) obligația se stinge și debitorul este liberat de obligație.
33. Termenele speciale de prescripție sunt stabilite:
a) de un acord special al părților;
b) de către instanța de judecată;
c) de lege .
34. Termenul de prescripție începe să curgă de la data:
a) când persoana a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului ;
b) intentării acțiunii în judecată;
c) când debitorul a refuzat să execute obligația.
35. În acțiunile privind răspunderea delictuală, termenul de prescripție
extinctivă începe să curgă de la data când:
a) păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască paguba;
b) păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască paguba și pe cel care
răspunde de ea ;
c) păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască pe cel care răspunde de
pagubă.
36. În acțiunile privind anularea actului juridic pentru violenta, termenul de
prescripție extinctivă începe să curgă de la data când:
a) violența a început;
b) victima ar fi putut să respingă actul de violență;
c) violența a încetat .
37. În cazul obligațiilor regresive, termenul de prescripție extinctivă începe să
curgă:
a) de la data cînd trebuia executată obligația principală ;
b) de la data cînd a fost executată obligația regresivă;
c) după 7 zile din momentul ce a fost executată obligația regresivă.
38. Curgerea termenului de prescripție extinctivă se suspendă dacă:
a) reclamantul a intentat acțiune;
b) înaintarea acțiunii este imposibilă din motive de forță majoră ;
c) judecătorul se află în imposibilitate de a examina cauza din motive care
nu depind de el.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
39. Cursul prescripției extinctive se întrerupe dacă:
a) este intentată acțiunea în modul stabilit de Codul de procedură civilă ;
b) debitorul este informat că ar trebui să execute obligația sa;
c) debitorul face parte din rândul forțelor armate puse pe picior de război.
40. În cazul omiterii termenului de prescripție se poate cere repunerea în termen:
a) în termen de 30 de zile de la momentul când creditorul a aflat s -au trebuia
să afle despre încetarea motivelor omiterii ;
b) indiferent de termenul scurs de la momentul când creditorul a aflat sau
trebuia să afle despre încetarea motivelor omiterii termenului;
c) în termen de 90 de zile de la momentul când debitorul a aflat s -au trebuia
să afle despre încetarea motivelor omiterii termenului.
41. Dacă debitorul a executat obligația sa după expirarea termenului de
prescripție:
a) el poate pretinde restituirea a tot ceea ce s -a executat;
b) el poate pretinde restituirea a tot ceea ce s -a executat dacă demonstrează
că nu cunoștea faptul expirării termenului de prescripție extinctivă;
c) el nu poate pretinde restituirea celor executate .
42. Dacă un drept este imprescriptibil, atunci el:
a) nu poate fi apărat de instanța de judecată;
b) poate fi apărat de instanța de judecată doar în interiorul termenului de
prescripție;
c) poate fi apărat de instanța de judecată oricând .
43. Dreptul de folosință ca atribut al dreptului de proprietate include în sine:
a) doar folosința bunului;
b) atăt folosința bunului căt si administrarea acestuia;
c) folosința bunului căt și libertatea persoanei de a nu folosi bunul .
44. Riscul pieirii sau deteriorării fortuite a bunului îl suportă:
a) proprietarul bunului;
b) proprietarul dacă legea sau contractul nu prevede altfel;
c) doar posesorul bunului.
45. Fructele produse de bunul proprietate comună pe cote -părți se cuvin:

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
a) tuturor coproprietarilor proporțional cotei -părți deținute dacă aceștia nu
au stabilit altfel;
b) doar coproprietarului ce deține bunul comun;
c) coproprietarului ce deține bunul comun cu condiția că a adus
îmbunătățiri bunului comun.

46. Posesor nemijlocit este persoana care:
a) poate stăpâni bunul direct ;
b) poate stăpâni bunul cu ajutorul altor persoane;
c) poate stăpâni bunul doar cu ajutorul reprezentantului legal.
47. Posesor mijlocit este persoana care:
a) poate stăpâni bunul direct;
b) poate stăpâni bunul cu ajutorul altor persoane ;
c) poate stăpâni bunul doar cu ajutorul reprezentantului legal.
48. Posesorul este prezumat proprietar al bunului dacă:
a) nu este dovedit că a început a poseda pentru altul ;
b) este dovedit că a început a poseda pentru altul;
c) deține bunul în posesie.
49. Prezumția de proprietate nu operează în cazul în care:
a) dreptul de proprietate trebuie înscris în registrul public ;
b) posesorul este de rea -credință;
c) posesorul este de bună -credință.
50. În privința bunurilor proprietate comună pe cote -părți nu se pot încheia acte
de dispoziție decît:
a) cu acordul tuturor coproprietarilor;
b) cu acordul majorității coproprietarilor;
c) cu acordul coproprietarului ce deține în posesiune bunul comun.
51. Revendicarea posesiunii poate avea lo c:
a) în decurs de 5 ani pentru bunurile mobile;
b) în decurs de 3 ani ;
c) în decurs de 15 ani pentru bunurile imobile.
52. Uzufructul se instituie cel mult pînă la:

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
a) decesul persoanei fizice sau la lichidarea persoanei juridice dacă un
termen mai scurt nu este stabilit prin lege sau prin act juridic ;
b) decesul persoanei fizice sau la lichidarea persoanei juridice;
c) decesul persoanei fizice, dar nu mai mult de o perioadă de 99 de ani.
53. Dreptul uzufructuarului:
a) nu se extinde asupra drepturilor nudului proprietar cu privire la comoara
descoperită în bun ;
b) se extinde asupra drepturilor nudului proprietar cu privire la comoara
descoperită în bun;
c) se extinde asupra drepturilor nudului proprietar cu privire la comoara
descoperită în bun, doar în cazurile prevăzute de lege.
54. Obiect al dreptului de uzufruct pot fi:
a) doar bunurile neconsumptibile;
b) bunurile necomsumptibile, iar în cazurile prevăzute de lege si cele
comsumptibile ;
c) atât bunurile necomsumptibile cât și bunurile comsumptibile.
55. Dreptul de abitație poate avea ca obiect:
a) atât bunuri comsumptibile cât și bunuri necomsumptibile;
b) doar bunuri necomsumptibile ;
c) doar bunuri comsumptibile.
56. Dispozițiile privitoare la uzufruct:
a) se aplică în modul corespunzător uzului și abitației ;
b) nu se aplică în modul corespunzător uzului și abitației;
c) se aplică în modul corespunzător doar uzului.

57. Servitutea este o sarcină care grevează:
a) doar un bun imobil ;
b) doar un bun mobil;
c) atât un bun imobil cât si un bun mobil.
5
58. Servitutea poate fi constituită:
a) prin destinația stabilită de proprietar, prin acte juridice ori prin
uzucapiune ;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
b) doar prin acte juridice;
c) doar prin acte juridice si prin uzucapiune.
59. Nu se pot dobândi prin uzucapiune:
a) servituțile continue și aparente;
b) servituțile neaparente și negative ;
c) servituțile neaparente și pozitive.
60. O servitute va putea fi dobândită prin uzucapiune dacă:
a) proprietarul terenului dominant a exercitat dreptul de folosință asupra
terenului aservit, în condițiile legii, în decurs de 15 ani ;
b) proprietarul terenului dominant a exercitat dreptul de folosință asupra
terenului aservit, în condițiile legii, în decurs de 10 ani;
c) proprietarul terenului dominant a exercitat dreptul de folosință asupra
terenului aservit, în condițiile legii, în decurs de 5 ani.
61. Dreptul de servitute poate fi stins prin neuz pentru o perioadă de:
a) 15 ani;
b) 10 ani ;
c) 5 ani.
62. Dreptul de superficie se constituie pentru un termen:

a) de 99 de ani dacă nu a fost stabilit un alt termen ;
b) de cel mult 99 de ani;
c) de cel puțin 99 de ani.
63. Prin noțiunea de autor, în sensul Legii privind dreptul de autor și drepturile
conexe, se desemnează:
a) persoana fizică prin a cărei activitate creatoare a fost creată opera ;
b) persoana fizică și persoana juridică prin a cărei activitate creatoare a fost
creată opera;
c) orice persoană prin a cărei activitate creatoare a fost creată opera și a
înregistrat -o în condițiile legislației în vigoare.
64. Protecția dreptului de autor se extinde:
a) asupra formei de exprimare ;
b) asupra ideilor, teoriilor, descoperirilor științifice, procedeelor, metodelor
de funcționare;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
c) asupra invențiilor cuprinse într -o operă.
65. Opera se consideră publicată pentru prima dată în Republica Moldova dacă
a fost publicată în Republica Moldova în decurs de:
a) 30 de zile de la data primei sale publicări peste hotare ;
b) 6 luni de la data primei sale publicări peste hotare;
c) un an de la data primei sale publicări peste hotare.
66. Protecția dreptului de autor nu se extinde:
a) asupra formei de exprimare;
b) asupra simbolurilor de stat si a semnelor oficiale ale statului ;
c) asupra operelor derivate și integrante la baza cărora stau una ori mai
multe opere și/sau oricare alte materiale preexistente.
67. Drepturile morale asupra unei opere create ca urmare a îndeplinirii unei
misiuni încredințate de angajator sau ca urmare a îndeplinirii atribuțiilor de
serviciu (operă de serviciu) aparțin:
a) autorului aceste i opere ;
b) angajatorului autorului acestei opere;
c) atât autorului acestei opere cît și angajatorului autorului acestei opere.
68. Drepturile patrimoniale exclusive și dreptul la remunerație în privința
operelor se protejează:
a) pe tot timpul vieții autorului și timp de 50 de ani după deces;
b) pe tot timpul vieții autorului și timp de 70 de ani după deces ;
c) pe tot timpul vieții autorului și timp de 75 de ani după deces.
69. La depunerea cererii în cauzele privind dreptul de autor, drepturile conexe
sau alte drepturi protejate, reclamanții:
a) achită taxa de stat conform regulilor generale;
b) achită taxa de stat în cuantumul prevăzut distinct în Legea taxei de stat,
pentru asemenea categorii de cauze;
c) sunt scutiți de la achitarea taxei de stat .

70. Drepturile organizației de difuziune prin eter sau prin cablu, se protejează:
a) timp de 25 de ani de la prima difuzare a emisiunii de către asemenea
organizație;
b) timp de 50 de ani de la prima difuzare a emisiunii de către asemenea

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
organizație ;
c) timp de 70 de ani de la prima difuzare a emisiunii de către asemenea
organizație.
71. Obligațiile se pot naște din:
a) contracte, delicte și orice alte acte sau fapte nesusceptibile de a le
produce în condițiile legii;
b) contracte, delicte si orice alte acte sau fapte susceptibile de a le produce
în condițiile legii ;
c) contracte, delicte, acte sau fapte susceptibile de a le produce în condițiile
legii.
72. Este naturală obligația în a cărei privință:
a) se poate cere executarea silită;
b) se poate cere executarea silită, doar dacă debitorul nu o execută benevol;
c) nu se poate cere executare silită .
73. Obligația naturală se transformă în obligație civilă perfectă:
a) în baza înțelegerii dintre debitor și creditor ;
b) în baza înțelegerii dintre debitor și creditor, realizată în limita condițiilor
prevăzute de lege;
c) în cazurile expres prevăzute de lege.
74. Obligația este prezumată divizibilă de drept dacă:
a) este stipulat expres că este divizibilă sau dacă obiectul obligației este
divizibil prin natura sa;
b) nu este stipulat expres că este divizibilă sau dacă obiectul obligației este
indivizibil prin natura sa;
c) nu este stipulat expres că este indivizibilă, precum si dacă obiectul
obligației nu este indivizibil prin natura sa .
75. Executarea integrală a obligației solidare fată de unul dintre creditori are ca
efect:
a) exonerarea debitorului d e la executarea obligației față de acel creditor;
b) exonerarea debitorului de la executarea obligației față de ceilalți
creditori ;
c) exonerarea debitorului de la executarea obligației față de ceilalți creditori,
dacă creditorul care a primit întreaga prestație a împărțit beneficiile cu

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
ceilalți cocreditori.

76. Debitorul solidar căruia i s -a pretins executarea prestației:
a) poate să opună c reditorului toate excepțiile care sunt comune tuturor
debitorilor solidari;
b) poate să opună creditorului toate excepțiile care îi sunt personale ori sunt
comune tuturor debitorilor solidari ;
c) nu poate să opună creditorului excepțiile care îi sunt personale ori sunt
comune tuturor debitorilor solidari.
77. Chemarea în judecată a unui debitor solidar:
a) exclude dreptul creditorului de a chema în judecată ceilalți debitori
solidari;
b) prezumă că se exclude dreptul creditorului de a chema în judecată ceilalți
debitori s olidari;
c) nu exclude dreptul creditorului de a chema în judecată ceilalți debitori
solidari .
78. Incapacitatea de plată a unuia dintre debitorii solidari are ca efecte:
a) suportarea în părți egale de către ceilalți debitori a părții ce revine din
prestație debitorului în incapacitate de plată, dacă legea sau contractul nu
prevede altfel;
b) suportarea în părți egale de către ceilalți debitori a părții ce revine din
prestație debitorului în incapacitate de plată, inclusiv de cel față de care
creditorul a renunțat la solidaritate, dacă legea sau contractul nu prevede
altfel ;
c) suportarea în părți egale de către ceilalți debitori a părții ce revine din
prestație debitorului în incapacitate de plată, cu excepția celui față de care
creditorul a renunțat la solid aritate, dacă legea sau contractul nu prevede
altfel.
79. Suspendarea, întreruperea sau expirarea termenului de prescripție față de
un debitor solidar:
a) are efecte față de codebitorii lui;
b) are efecte față de codebitorii lui, în cazurile prevăzute expres de lege sau
de contract;
c) nu are efecte față de codebitorii lui .

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
80. Obligația este facultativă în cazul în care are drept obiect:
a) o singură prestație principală al cărei debitor poate fi eliberat prin
executarea unei alte prestații ;
b) două sau mai multe prestații principale, dintre care executarea uneia
eliberează integral debitorul;
c) una sau mai multe prestații principale, dintre care executarea uneia
eliberează integral debitorul.
81. O obligație indivizibilă între debitori:
a) devine divizibilă dacă este moștenită de do i sau mai mulți succesori;
b) nu devine divizibilă dacă este moștenită de doi sau mai mulți succesori ;
c) devine divizibilă dacă este moștenită de doi sau mai mulți succesori, dacă
testamentul prevede astfel.
82. Solidaritatea creditorilor sau debitorilor apare dacă:
a) contractul nu prevede altfel;
b) legea nu prevede altfel;
c) contractul sau legea o prevăd în mod expres .
83. Dacă debitorul plătește integral unuia dintre creditorii solidari:
a) el este liberat numai față de acel creditor;
b) el este liberat față de toți creditorii solidari ;
c) un alt creditor solidar, care nu a fost plătit de creditorul solidar care a
primit plata, îl poate urmări pe debitor.
84. Dacă un creditor solidar a semnat cu debitorul un contract prin care acesta
din urmă recunoaște datoria:
a) contractul n u este opozabil celorlalți creditori solidari;
b) ceilalți creditori solidari nu pot invoca contractul respectiv;
c) contractul profită tuturor creditorilor solidari și fiecare din ei îl poate
invoca .
85. Dacă creditorul a acționat în judecată unul din debitorii solidari, respectivul
creditor:
a) nu poate acționa în judecată pe ceilalți debitori solidari;
b) poate acționa în judecată și pe ceilalți debitori solidari ;
c) poate acționa în judecată și pe ceilalți debitori solidari doar dacă și -a
rezervat acest drept în cerere a de chemare în judecată.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
86. Dacă obligația este alternativă, iar partea în drept să aleagă nu a ales
prestația ce trebuie executată:
a) obligația este stinsă;
b) partea este obligată să repare prejudiciul cauzat;
c) dreptul de a alege trece la cealaltă parte .
87. Dacă contractul interzice cesiunea creanței fără acordul debitorului, clauza
este:
a) nulă;
b) nulă în cazul în care prejudiciază creditorul;
c) valabilă, dacă debitorul poate invoca un interes legitim pentru instituirea
interdicției .
88. Dacă o creanță este vândută, contractul se supune:
a) regulilor cesiunii de creanță, și nu regulilor vânzării;
b) regulilor vânzării, și nu regulilor cesiunii de creanță;
c) atât regulilor cesiunii de creanță, cât și regulilor vânzării, în mod
corespunzător .
89. Dacă este cesionată o creanță garantată prin gaj, atunci dreptul de gaj:
a) rămâne la cedent;
b) trece la cesionar ;
c) se stinge.
90. Dacă creanța cesionată s -a prescris extinctiv până ce cesiunea a fost
comunicată debitorului, acesta din urmă:
a) poate opune prescripția cesionarului ;
b) nu poate opune prescripția cesionarului;
c) poate invoca nulitatea.
91. Preluarea datoriei, care s -a născut dintr -un contract pentru care se cere
forma scrisă sub sancțiunea decăderii din proba cu martori este valabilă:
a) dacă este făcută verbal;
b) numai dacă este făcută în scris ;
c) numai dacă este autentificată notarial.
92. Dacă contractul nu conține nici o clauză privind momentul executării
obligației și nici din natura obligației nu rezultă acest moment, debitorul
poate executa:

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
a) doar la cererea creditorului;
b) oricând ;
c) doar în termen de 7 zile de la cererea creditorului.
93. Dacă obligația a ajuns la scadență, iar debitorul nu poate determina cu bună –
credință cui trebuie să o execute:
a) el este obligat să consemneze bunurile;
b) el poate să nu o execute până când nu determină beneficiarul executării ;
c) obligația se stinge.
94. Este îndreptățit de a primi executarea obligației:
a) doar creditorul obligației;
b) doar creditorul obligației și persoana împuternicită de acesta;
c) atăt creditorul sau persoana împuternicită de acesta, cît si persoana
împuternicită prin lege sau hotărîre judecătorească.

95. Dacă creditorul gajist urmărește bunul gajat, care a fost vândut de debitorul
gajist, cumpărătorul poate executa obligația garantată prin gaj:
a) independent de acordul debitorului gajist ;
b) cu acordul creditorului gajist;
c) cu acordul debitorului gajist.
96. Dacă debitorul oferă doar o parte din datorie:
a) creditorul poate refuza plata ;
b) creditorul este obligat să primească plata;
c) creditorul poate refuza plata doar în cazurile prevăzute de lege.
97. Dacă debitorul oferă creditorului o altă prestație decât cea datorată:
a) creditorul poate să accepte noua prestație ;
b) creditorul poate accepta prestația dacă aceasta nu prejudiciază debitorul;
c) creditorul poate refuza prestația doar în cazurile prevăzute de lege.
98. Acțiunea oblică reprezintă acțiunea creditorului față de:
a) debitorul său;
b) debitorul debitorului său ;
c) debitorii creditorilor săi.
99. Forța majoră poate fi invocată doar dacă și -a produs efectele:

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
a) înainte de încheierea contractului;
b) în timpul executării contractului ;
c) după încetarea contractului.
100. Dacă un proprietar a încheiat două contracte de vânzare -cumpărare
asupra aceluiași bun, dar nu a predat bunul nici unuia din cumpărători,
atunci:
a) ambele contracte sunt nule;
b) dreptul de a cere bunul aparține cumpărătorului care primul a încheiat
contractul ;
c) proprietarul poate alege cui să -i predea bunul.
101. Dacă împrejurările care au stat la baza încheierii contractului s -au
schimbat în mod considerabil după încheierea acestuia, partea
dezavantajată:
a) poate cere declararea nulității contractului;
b) poate cere ajustarea contractului, doar dacă prevăzând schimbarea, ea nu
ar fi încheiat contractul sau l -ar fi încheiat în alte condiții ;
c) este obligată să execute contractul așa cum el a fost încheiat.
102. Dacă împrejurările care au stat la baza încheierii contractului de rentă
viageră s -au schimbat în mod considerabil după încheierea acestuia,
debirentierul:
a) poate cere declararea nulității contractului;
b) poate cere ajustarea contractului, doar dacă prevăzând schimbarea, el nu
ar fi încheiat contractul sau l -ar fi încheiat în alte condiții ;
c) este obligat să execute contractul așa cum el a fost încheiat.
103. Clauza penală este inclusivă în cazul în care creditorul poate cere:
a) fie repararea prejudiciului, fie plata penalității;
b) repararea prejudiciului în partea neacoperită de penalitate ;
c) doar penalitatea.
104. Clauza penală este punitivă în cazul în care creditorul poate cere:
a) repararea prejudiciului peste penalitate ;
b) fie repararea prejudiciului, fie plata penalității;
c) repararea prejudiciului în partea neacoperită de penalitate.
105. Clauza penală este exclusivă în cazul în care creditorul poate cere:

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
a) doar penalitatea ;
b) fie repararea prejudiciului, fie suma calculată conform clauzei penale;
c) repararea prejudiciului în partea neacoperită de penalitate.
106. Clauza penală este alternativă în cazul în care creditorul poate cere:
a) repararea prejudiciului peste penalitate;
b) fie repararea prejudiciului, fie plata penalității ;
c) repararea prejudiciului în partea neacoperită de penalitate.
107. Instanța de judecată poate micșora clauza penală:
a) doar în cazurile expres prevăzute de contract;
b) la discreția proprie;
c) numai în cazuri excepționale și dacă ea este disproporționat de mare .
108. Înțelegea cu privire la clauza penală trebuie să se facă în forma:
a) scrisă ;
b) autentică;
c) prevăzută pentru obligația garantată.
109. În cazul în care nu a fost respectată cerința cu privire la forma clauzei
penale:
a) aceasta este nulă ;
b) părțile sunt decăzute din dreptul de a aduce proba cu martori;
c) aceasta este inopozabilă terților.
110. Dreptul de retenție este:
a) dreptul debitorului de a reține executarea obligației;
b) dreptul celui care deține un bun de a refuza predarea acestuia până la
despăgubirea de către creditor pentru cheltuielile necesare și utile ;
c) dreptul celui care deține un bun de a refuza predarea acestuia până la plata
prețului.
111. Dacă o obligație se stinge:
a) aceasta devine naturală;
b) raporturile juridice dintre părți încetează în partea ce se referă la obligația
stinsă ;
c) raporturile juridice dintre părți încetează atât în partea ce se referă la
obligația stinsă, cât și în privința oricăror altor prestații.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
112. Executarea stinge obligația:
a) dacă ea este corespunzătoare ;
b) în orice caz;
c) doar din momentul în care părțile au semnat actul de primire -predare a
executării.
113. Dacă creditorul îl eliberează pe debitor de executarea obligației:
a) obligația este stinsă ;
b) se suspendă curgerea termenului de prescripție;
c) se suspendă calcularea penalităților.
114. Novația operează prin:
a) efectul legii;
b) declarația unei părți față de cealaltă;
c) înțelegerea dintre părți .
115. Compensarea constă în:
a) stingerea reciprocă a unei obligații și a unei creanțe opuse, certe, lichide,
de aceiași natură și exigibile ;
b) stingerea obligației debitorului;
c) executarea obligației care a ajuns la scadență.
116. În cazul obligațiilor de mijloace, debito rul răspunde pentru
neexecutare:
a) dacă nu a fost atins rezultatul scontat;
b) doar dacă a garantat executarea;
c) dacă nu a dat dovadă de diligenta necesară .
117. În cazul obligațiilor de rezultat, debitorul răspunde pentru neexecutare:
a) dacă nu a fost atins rezultatul scontat ;
b) doar dacă aceasta este expres prevăzut de contract;
c) dacă nu a dat dovadă de prudența necesară.
118. Dacă datoria de a executa imediat nu rezultă din lege, contract sau din
natura obligației, debitorul trebuie să execute obligația în termen de 7 zile:
a) de la data semnării contractului;
b) de la data încheierii contractului;
c) din momentul cererii creditorului .

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
119. În cazul în care există mai mulți creditori se prezumă că:
a) creanța este divizibilă ;
b) creanța este indivizibilă;
c) creanța este solidară.
120. În cazul obligațiilor solidare fiecare dintre debitori:
a) este obligat să execute partea din obligație care -i revine;
b) trebuie să execute obligația integral ;
c) trebuie să execute obligația în părți egale.
121. Titularul unei creanțe o poate transmite unui terț:
a) doar cu consimțămîntul debitorului, dacă aceasta nu contravine esenței
obligației, înțelegerii dintre părți sau legii;
b) doar cu consimțămîntul debitorului, dacă aceasta are un interes legitim și
nu contravine esenței obligației, înțelegerii dintre părți sau legii;
c) fără consimțămîntul debitorului, dacă aceasta nu contravine esenței
obligației, înțelegerii dintre părți sau legii .
122. Debitorul este îndreptățit să opună cesionarului:
a) toate excepțiile pe care a putut să le opună cedentului până în momentul
comunicării cesiu nii;
b) toate excepțiile pe care a putut și cele pe care nu le -a putut opune
cedentului pînă în momentul comunicării cesiunii;
c) toate excepțiile pe care a putut să le opună cedentului din momentul
comunicării cesiunii.
123. Preluarea datoriei trebuie să fie încheia tă:
a) în formă scrisă simplă;
b) în forma scrisă autentificată notarial, dacă este cerută pentru actul juridic
în al cărui temei s -a născut datoria;
c) în forma cerută pentru actul juridic în al cărui temei s -a născut datoria .

124. Dacă locul executării obligației pecuniare nu este determinat sau nu
rezultă din natura obligației, executarea urmează a fi efectuată:
a) la domiciliul sau sediul creditorului la momentul nașterii obligației ;
b) la locul aflării bunului în momentul nașterii obligației;
c) la locul unde debitorul își desfășoară activitatea legată de obligație, iar în
lipsa acestuia, la locul unde debitorul își are domiciliul sau sediul.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
125. Dacă locul executării obligațiilor de predare a unui bun individual
determinat nu este determinat sau nu rezultă din natura obliga ției,
executarea urmează a fi efectuată:
a) la domiciliul sau sediul creditorului la momentul nașterii obligației;
b) la locul aflării bunului în momentul nașterii obligației ;
c) la locul unde debitorul își desfășoară activitatea legată de obligație, iar în
lipsa acestuia, la locul unde debitorul își are domiciliul sau sediul.
126. Dacă locul executării obligațiilor, altele decât cele pecuniare sau de
predare a unui bun individual determinat, nu este determinat sau nu rezultă
din natura obligației, executarea urmează a fi efectuată:
a) la domiciliul sau sediul creditorului la momentul nașterii obligației;
b) la locul aflării bunului în momentul nașterii obligației;
c) la locul unde debitorul își desfășoară activitatea legată de obligație, iar în
lipsa acestuia, la locul unde debi torul își are domiciliul sau sediul .
127. Chiar dacă, în favoarea debitorului, este stabilit un anumit termen de
executare, creditorul poate pretinde executarea imediată a obligației în cazul
în care:
a) debitorul se află în incapacitate de plată sau a redus garan țiile convenite
anterior, sau în genere nu le -a putut prezenta;
b) debitorul nu se află în incapacitate de plată, dar a redus garanțiile
convenite anterior, sau în genere nu le -a putut prezenta, precum și în alte
cazuri prevăzute de lege;
c) debitorul se află în incapacitate de plată sau a redus garanțiile convenite
anterior, sau în genere nu le -a putut prezenta, precum și în alte cazuri
prevăzute de lege .
128. Dacă din lege, contract sau din natura obligației nu reiese altfel,
debitorul poate executa obligația în rate:
a) numai cu consimțămîntul creditorului ;
b) indiferent de consimțămîntul creditorului;
c) fără consimțămîntul creditorului, dacă ultimul poate pierde interesul
pentru întreaga prestație.
129. Creditorul este obligat să accepte o altă prestație decât cea datorată,
dacă:
a) debitorul este în imposibilitate de a presta obligația principală;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
b) debitorul este în imposibilitate de a presta obligația principală, iar
prestația propusă are o valoare mai mare;
c) creditorul nu este obligat să accepte o altă prestație decât cea datorată .
130. Costurile executării obligației le suportă:
a) debitorul, în toate cazurile;
b) creditorul, dacă este interesat de executarea imediată a obligației;
c) debitorul, dacă legea sau contractul nu prevede altfel
131. Despăgubirea pe care o datorează debitorul pentru neexecutare
cuprinde:
a) doar prejudiciul efectiv cauzat creditorului;
b) prejudiciul efectiv cauzat creditorului și venitul ratat ;
c) prejudiciul efectiv cauzat creditorului, venitul ratat și penalitățile de
întârziere.
132. Debitorul trebuie să restituie creditorului tot ceea ce a economisit ca
urmare a neexecutării, dacă dovedește că neexecutarea obligației:
a) nu îi este imputabilă ;
b) îi este imputabilă creditorului;
c) îi este imputabilă creditorului sau unei terțe persoane.
133. Debitorul este în întârziere dacă nu execută obligația în termen de:
a) 15 de zile de la scadență și de la intrarea unei note de plată sau a unei alte
invitații de plată similare;
b) 30 de zile de la scadență și de la intrarea unei note de plată sau a unei alte
invitații de plată similare ;
c) o lună de la scadență și de la intrarea unei note de plată sau a unei alte
invitații de plată similare.
134. Dobânda de întârziere, în cazul actelor juridice la care nu participă
consumatorul, este de:
a) 5% peste rata dobânzii prevăzută la art.585 CC, dacă legea sau con tractul
nu prevede altfel;
b) 7% peste rata dobânzii prevăzută la art.585 CC, dacă legea sau contractul
nu prevede altfel;
c) 9% peste rata dobânzii prevăzută la art.585 CC, dacă legea sau contractul
nu prevede altfel .

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
135. Clauza penală (penalitatea) este o prevedere contractuală prin care
pârțile evaluează anticipat prejudiciul, stipulând că debitorul urmează să
remită creditorului o sumă de bani sau un alt bun:
a) în cazul neexecutării obligației ;
b) în cazul executării necorespunzătoare a obligației;
c) în cazul ne executării sau executării necorespunzătoare a obligației.
136. Clauza penală poate fi stipulată:
a) în mărime fixă;
b) sub forma unei cote;
c) în mărime fixă sau sub forma unei cote .
137. Penalitatea stabilită de lege:
a) poate fi exclusă și micșorată prin acordul pârților;
b) poate fi exclusă și micșorată anticipat prin acordul pârților;
c) nu poate fi exclusă și nici micșorată anticipat prin acordul părților .
138. Nu se admite reducerea penalității în cazul în care aceasta:
a) a fost plătită ;
b) a fost plătită și pârțile au declarat că nu au pretenții una fată de alta;
c) a fost plătită parțial sau total.
139. Arvuna este:
a) suma de bani pe care o parte contractantă o dă celeilalte părți pentru a
confirma încheierea contractului;
b) suma de bani pe care o parte contractantă o dă celeilalte părți pentru a
confirma încheierea contractului și a -i garanta executarea;
c) suma de bani sau un alt bun pe care o parte contractantă o dă celeilalte
pârți pentru a confirma încheierea contractului și a -i garanta executarea .
140. Dacă pentru neexecutarea contractului răspunde partea care a primit
arvuna, ea este obligată:
a) să restituie arvuna și să repare celeilalte pârți prejudiciul neacoperit prin
plata arvunei;
b) să plătească celeilalte pârți dublul arvunei;
c) să plătească celeilalte pârți dublul arvunei si să repare prejudiciul
neacoperit prin plata arvunei .

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
141. Dacă obligația este stinsă, debitorul nu este obligat:
a) să plătească dobânda și penalitățile;
b) să repare prejudiciul și să compenseze veniturile ratate;
c) să plătească dobânda și penalitățile ori să repare prejudiciul .
142. Dacă bunurile care urmează să fie consemnate sunt depuse la oficiul
poștal, ele se consideră consemnate:
a) din ziua depunerii;
b) din momentul depunerii ;
c) din ziua următoare zilei depunerii.
143. Dacă executarea obligației de către debitor este condiționată de
executarea simultană a unei obligații de către creditor:
a) debitorul este în drept să condiționeze eliberarea bunurilor consemnate
cu executarea obligației de către creditor ;
b) debitorul nu este în drept să condiționeze eliberarea bunurilor
consemnate cu executarea obligației de către creditor;
c) eliberarea bunurilor consemnate cu executarea obligației de către
creditor este condiționată prin lege.
144. În cazul în care bunul consemnat se restituie debitorului:
a) consemnarea se desființează cu efect retroactiv ;
b) consemnarea produce efecte pe viitor;
c) consemnarea nu mai produce efecte și nu se desființează.
145. Creditorul pierde dreptul de a prelua bunul la expirarea:
a) unui termen de 3 ani din momentul în care a aflat sau trebuia să afle
despre consemnare ;
b) unui termen de 6 luni din momentul în care a aflat sau trebuia să afle
despre consemnare;
c) unui an din momentul în care a aflat sau trebuia să afle despre
consemnare.
146. Nu este admisă compensarea creanțelor:
a) cu termenul de prescripție expirat;
b) dacă obiectul prestației este un bun insesizabil;
c) dacă termenul de prescripție este expirat, precum si dacă obiectul
prestației este un bun insesizabil .

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
147. Obligația se stinge prin confuziune în cazul în care:
a) o singură persoană întrunește calitatea de creditor și cea de debitor ;
b) creditorul, în baza unei înțelegeri cu debitorul, îl eliberează pe acesta de
executarea obligației;
c) creditorul recunoaște că obligația nu există.
148. Prin „contract” în general se înțelege:
a) acordul de voință realizat între două sau mai multe persoane prin care se
stabilesc, se modifică sau se sting raporturi juridice ;
b) acordul de voință realizat în scris între două sau mai multe persoane prin
care se stabilesc, se modifică sau se sting raporturi juridice;
c) acordul de voință realizat în formă scrisă simplă sau autentificată notarial,
între două sau mai multe persoane, prin care se stabilesc, se modifică sau
se sting raporturi juridice.
149. Contractele încheiate de pârți, care nu sunt prevăzute de lege, sunt:
a) valabile ;
b) nule;
c) anulabile.
150. Contractul asupra moștenirii unui terț încă în viață este:
a) nul;
b) anulabil;
c) valabil.
151. Contractul în care clauzele sunt formulate de una din pârți, iar cealaltă
parte doar poate să accepte încheierea contractului în condițiile impuse sau
să renunțe de a încheia contractul, este numit contract:
a) unilateral;
b) de adeziune ;
c) de consumator.
152. Contractul în care obligațiile sunt reciproce și există o interdependență a
obligațiilor reciproce, este numit contract:
a) negociat;
b) sinalagmatic ;
c) comutativ.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
153. Contractul în care doar una dintre pârți are obligații, iar cealaltă parte
având doar drepturi, este numit contract:
a) de adeziune;
b) unilateral ;
c) aleatoriu.
154. Contractul în care existenta și întinderea prestațiilor datorate de către
părți sunt certe și pot fi apreciate chiar la momentul încheierii contractului,
este numit contract:
a) de adeziune;
b) comutativ ;
c) aleatoriu.
155. Sunt esențiale clauzele contractuale care:
a) sunt stabilite ca atare prin lege, care reies din natura contractului și asupra
cărora, la cererea uneia din părți, trebuie realizat un acord;
b) sunt stabilite ca atare prin lege sau prin contractul părților, care reies din
natura contractului sau asupra cărora, la cererea uneia din părți, trebuie
realizat un acord;
c) sunt stabilite ca atare prin lege, care reies din natura contractului sau
asupra cărora, la cererea uneia din părți, trebuie realizat un acord .
156. Contractul se consideră încheiat în momentul îndeplinirii condiției de
formă dacă pentru valabilitatea contractului legea stabilește:
a) o anumită formă;
b) o anumită formă sau dacă părțile au prevăzut o anumită formă ;
c) o anumită formă și părțile sunt de acord cu această formă.
157. Constituie ofertă irevocabilă stipularea prin care:
a) o parte se obligă să intre într -un anumit contract cu o altă parte;
b) o parte se obligă să intre într -un anumit contract cu o altă parte, la cererea
acesteia ;
c) o parte se obligă să intre într -un anumit contract cu o altă parte, în baza
unui antecontract.
158. Termenul pentru acceptarea ofertei stabilit de ofertant printr -o
telegramă sau scrisoare începe să curgă:
a) de la data de pe plic;
b) din ziua următoare datei indicate pe plic;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
c) din data menționată în scrisoare .
159. Nu există clauze contractuale standard în măsura în care:
a) condițiile contractului au fost negociate în particular între părți ;
b) condițiile contractului nu au fost negociate în particular între părți;
c) condițiile contractului nu au fost negociate în particular între părți, dar
sunt parte a contractului.
160. Clauzele contractuale negociate:
a) pot fi inferioare clauzelor contractuale standard;
b) au prioritate față de clauzele contractuale standard ;
c) nu au prioritate față de clauzele contractuale standard.
161. În cazul în care clauzele contractuale standard nu au devenit parte
integrantă a contractului ori sunt, total sau parțial, nule, contractul:
a) este valabil;
b) este valabil în partea rămasă ;
c) nu este valabil.

162. Contractul produce efecte:
a) numai între părți dacă legea nu prevede altfel ;
b) pentru succesorii universali sau cu titlu universal;
c) între părți, terți și succesori.
163. Contractul produce doar efectele:
a) stipulate de către pârți;
b) care rezultă din lege, din uzanțe sau din principiul echității, conform
naturii contractului;
c) stipulate de către părți, dar și efecte care, conform naturii contractului,
rezultă din lege, din uzanțe sau din principiul echității .
164. Clauzele contractului se interpretează în sensul î n care:
a) pot produce efecte ;
b) nu ar produce nici un efect;
c) pot produce efecte, dar și în sensul în care nu ar produce nici un efect.
165. Clauzele contractuale standard inechitabile:
a) au caracter obligatoriu în cazurile prevăzute de lege;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
b) nu au caracter obligatoriu ;
c) au caracter obligatoriu.
166. Excepții de la forța obligatorie a contractului o constituie modificarea:
a) împrejurărilor care au stat la baza încheierii contractului;
b) considerabilă a împrejurărilor care au stat la baza încheierii contractului ;
c) împrejurărilor care au stat la baza încheierii contractului, dacă contractul
prevede astfel.
167. Drepturile personale nepatrimoniale sunt apărate:
a) împreună cu drepturile patrimoniale;
b) separat de drepturile patrimoniale;
c) în cazurile si în modul prevăzut de lege.
168. Pretențiile privind apărarea drepturilor personale nepatrimoniale:
a) sunt imprescriptibile procesual;
b) sunt imprescriptibile extinctiv ;
c) nu sunt prescriptibile.
169. Conform legii, pentru un prejudiciu nepatrimonial se pot cere
despăgubiri:
a) în bani ;
b) în bunuri;
c) în bani și în bunuri.

170. Drepturile personale nepatrimoniale:
a) fac parte din patrimoniu;
b) fac parte din patrimoniu doar în cazurile expres prevăzute de lege;
c) nu fac parte din patrimoniu .
171. Conform regulii generale, dreptul de proprietate asupra bunului mobil
este transferat cumpărătorului în momentul:
a) încheierii contractului;
b) predării bunului ;
c) achitării prețului.
172. Vânzarea -cumpărarea este un act:
a) de constituire;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
b) de dispoziție ;
c) de conservare.
173. Modul de calculare a prețului de vînzare a terenurilor -proprietate
publică se stabilește:
a) prin lege;
b) de către autoritățile administrației publice locale;
c) prin negocieri directe.
174. În cazul evicțiunii cumpărătorului, acesta are dreptul de a pretinde de la
vînzător:
a) reducerea prețului de cumpărare;
b) repararea prejudiciului cauzat ;
c) remiterea unui alt bun liber de drepturile terților.
175. Drepturile cumpărătorului în privința viciilor sunt excluse dacă în
momentul încheierii contractului:
a) vînzătorul nu cunoștea aceste vicii;
b) cumpărătorul cunoștea aceste vicii ;
c) calificarea cumpărătorului îi permitea cunoașterea viciilor.
176. Asupra contractului de schimb se aplică în mod corespunzător:
a) regulile contractului de vînzare -cumpărare;
b) regulile contractului de răscumpărare;
c) regulile opțiunii.
177. Pârțile contractului de schimb transmit reciproc:
a) dreptul de proprietate asupra unui bun;
b) dreptul de uz asupra unui bun;
c) dreptul de abitație asupra unui bun.
178. Dreptul de a refuza predarea bunului în contractul de schimb apare dacă:
a) partea a demonstrat că cealaltă parte nu este proprietarul bunului;
b) bunurile schimb ate nu au aceeași valoare;
c) costul unui bun depășește valoarea celuilalt bun.
179. Înregistrarea de stat a contractului de schimb este obligatorie:
a) asupra bunurilor imobile;
b) asupra bunurilor mobile;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
c) asupra bunurilor mobile valoarea cărora depășește suma de 100 000 lei.
180. În general, contractul de donație se consideră încheiat în momentul:
a) transmiterii bunului;
b) semnării contractului;
c) transmiterii bunului sau semnării contractului.
181. Dacă contractul nu prevede altfel, donatarul:
a) nu este obligat să plătească datoriile donatorului ;
b) este obligat să plătească datoriile donatorului;
c) este obligat să plătească doar datoriile donatorului pe care le cunoștea.
182. Pentru ingratitudine, donația se:
a) anulează;
b) rezolvește;
c) revocă .
183. Dacă contractul de donație nu prevede altfel, obligația donatarului
privind susținerea materială a donatorului sub formă de plăți periodice
încetează în cazul:
a) decesului donatorului;
b) imposibilității donatarului de a plăti;
c) refuzului donatorului de a primi banii.
184. În contractul de înstrăinare a bunului cu condiți a întreținerii pe viață, în
cazul decesului beneficiarului întreținerii:
a) contractul se reziliază;
b) drepturile și obligațiile trec la succesorii dobînditorului;
c) drepturile și obligațiile beneficiarului se sting.
185. În caz de reziliere a contractului de înstrăinare a bunului cu condiția
întreținerii pe viață, valoarea întreținerii prestate de dobînditor:
a) nu se restituie;
b) se restituie;
c) se restituie dacă contractul nu prevede altfel.
186. În contractul de comodat, în cazul în care bunul transmis are vicii,
comod antul răspunde:

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
a) doar in cazul in care a ascuns viciile cu viclenie ;
b) pentru toate prejudiciile cauzate comodatarului;
c) doar în cazul în care viciul era ascuns.
187. În cazul în care împrumutătorul nu execută obligația de a da cu
împrumut, împrumutatul poate cere:
a) doar executarea obligației;
b) doar repararea prejudiciului cauzat;
c) executarea obligației și repararea prejudiciului cauzat.

188. Contractul de împrumut este:
a) translativ de posesie și folosință;
b) translativ de proprietate;
c) translativ de posesie.
189. În cazul în care împrumutatul nu respectă obligațiile privind garantarea
restituirii bunului, împrumutătorul poate cere:
a) restituirea bunului;
b) plata dobînzii;
c) restituirea imediată a bunului si a dobînzii aferente.
190. În cazul în care, într -un contract de împrumut, pârțile au prevăzut o
dobândă mai mare decât rata de refinanțare a Băncii Naționale a Moldovei,
înțelegerea asupra acestei dobânzi este:
a) nulă de drept;
b) nulă, în partea care depășește rata de refinanțare a Băncii Naționale a
Moldovei ;
c) opozabilă terților.
191. Neînregistrarea în termen a contractului de locațiune în registrul
bunurilor imobile are ca efect:
a) nulitatea contractului;
b) inadmisibilitatea probei cu martori;
c) inopozabilitatea față de terți.
192. În cazul viciului bunului închiriat, dreptul locatarului de a pl ăti chiria
redusă încetează dacă:
a) viciul este remediat ;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
b) locatorul nu este de acord cu reducerea cuantumului chiriei;
c) acesta este prevăzut de contractul de locațiune.
193. În contractul de locațiune, locatorul poate cere modificarea chiriei:
a) cînd starea bunului s-a înrăutățit considerabil în virtutea unor
circumstanțe obiective;
b) cînd condițiile economice fac ca neajustarea să fie inechitabilă ;
c) dacă locatarul folosește bunul contrar destinației.
194. Contractul de locațiune poate fi încheiat pentru un termen:
a) de maximu m 99 de ani ;
b) care nu va depăși termenul de folosință a bunului;
c) nelimitat.
195. În cazul decesului uneia din pârți, contractul de locațiune:
a) încetează;
b) nu încetează;
c) se reziliază.
196. Dacă raporturile contractuale continuă în mod tacit după expirarea
termenului contractului de locațiune, acesta se consideră prelungit:
a) pe un termen egal cu cel stipulat în contract;
b) pe o perioadă nedeterminată ;
c) pe termen de 1 an.
197. Dacă locatorul nu execută obligația sa de a preda bunul locatarului,
ultimul este în drept să ceară:
a) predarea bunului și repararea prejudiciului ;
b) reducerea corespunzătoare a chiriei;
c) rezilierea contractului.
198. Contractul de locațiune a unui bun imobil trebuie să fie întocmit:
a) numai în formă autentică;
b) în formă scrisă ;
c) în formă scrisă dacă termenul locațiunii este mai mare de 3 ani.
199. Contractul de leasing trebuie să fie încheiat:
a) în formă verbală;
b) în formă scrisă;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
c) numai în formă autentifică.
200. În contractul de leasing riscul pieirii bunului este suportat de către:
a) locator;
b) locatar ;
c) proprietar.
201. Excepții la obiectul leasingului sunt:
a) terenurile cu destinație pentru construcție;
b) terenurile agricole ;
c) echipamentele cu destinație agricolă.
202. Prețul forfetar în contractul de antrepriză:
a) nu poate fi modificat la cererea uneia din părți;
b) poate fi redus la cererea clientului pe motiv că lucrarea a solicitat mai
puțin lucru sau cheltuieli;
c) poate fi majorat la cererea antreprenorului pe motiv că lucrarea a
solicitat mai mult lucru sau cheltuieli.
203. Riscul pieirii sau deteriorării fortuite a obiectului contractului de
antrepriză pînă la recepționarea lui îl suportă:
a) antreprenorul ;
b) clientul;
c) partea care a furnizat materialele.
204. În cazul decesului beneficiarului antreprizei, contractul încetează:
a) de drept;
b) în cazul în care executarea lui devine imposibilă sau inutilă ;
c) la cererea succesorilor.
205. Beneficiarul în contractul de prestări servicii este obligat să plătească
serviciile:
a) atunci cînd cere prestatorul;
b) la momentul încheierii contractului;
c) după prestarea serviciilor .

206. Raporturile izvorâte din contractul de prestări servicii încetează:
a) la expirarea perioadei pentru care au fost stabilite;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
b) imediat după prestarea serviciilor;
c) în baza hotărârii instanței de judecată.
207. Până la achitarea taxei de transport, cărăușul are dreptul de retenție:
a) numai asupra bagajului;
b) numai asupra încărcăturii;
c) asupra bagajului si încărcăturii.
208. În contractul de transport de persoane, răspunderea cărăușului pentru
prejudiciul cauzat pasagerului:
a) poate fi limitată sau exclusă prin contract;
b) nu poate fi limitată sau exclusă prin contract ;
c) poate fi limitată sau exclusă prin lege.
209. În cazul lipsei, pierderii sau deteriorării scrisorii de trăsură în
contractul de transport de bunuri, valabilitatea acestui contract:
a) este afectată;
b) nu este afectată ;
c) este afectată dacă nu există un acord scris în acest sens.
210. Termenul general de prescripție în contractul de transport de mărfuri
este:
a) 1 an;
b) 3 ani;
c) nelimitat.
211. În cazul desemnării mai multor mandatari, aceștia încheie actele:
a) împreună, dacă altfel nu este stipulat sau nu rezultă din mandat ;
b) dacă participă majoritatea;
c) fiecare în limitele mandatului.
212. Dacă executarea indicațiilor mandantului duce în mod vizibil la
dezavantajarea acestuia, mandatarul trebuie să execute indicațiile dacă:
a) mandantul insistă asupra indicațiilor ;
b) l-a notificat pe mandant;
c) nu a primit răspuns de la mandant.
213. În cazul mandatului gratuit, mandatarul răspunde:
a) doar în cazul intenției sau culpei grave ;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
b) indiferent de culpă;
c) doar în limita prejudiciului real.
214. Expeditorul este obligat la asigurarea bunului în contractul de expediție:
a) doar atunci cînd a primit o indicație în acest sens ;
b) atunci cînd consideră necesar;
c) în toate cazurile.
215. Conform contractului de expediție, renumerația devine exigibilă:
a) în momentul în care expeditorul a predat bunul transportatorului ;
b) cînd bunul este livrat la destinație de către cărăuș;
c) la momentul încheierii contractului.
216. Dacă contractul de depozit este încheiat pe un anumit termen,
deponentul:
a) nu are dreptul să ceară restituirea bunului înainte de termen;
b) are dreptul să ceară restituirea bunului înainte de termen ;
c) are dreptul să ceară restituirea bunului în cazurile prevăzute de contract.

217. La eliberarea bunului, depozitarul:
a) nu este în drept să ceară dovada faptului că persoana este proprietar;
b) este în drept să ceară dovada faptului că persoana este proprietar;
c) poate să ceară dovada faptului că persoana este proprietar dacă
contractul nu prevede altfel.
218. În contractul de depozit gratuit, depozitarul va păstra bunul:
a) ca pe al său propriu;
b) cu diligența și prudența obișnuită;
c) cu diligența și prudența unui bun profesionist.
219. În cazul nepredării bunului la depozit în termen de către deponent,
depozitarul are dreptul de:
a) a cere predarea bunului;
b) a cere predarea bunului și repararea prejudiciului;
c) a refuza primirea bunului la păstrare .

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
220. Magazinajul este un contract de predare a bunurilor:
a) spre păstrare;
b) spre păstrare la un depozit de mărfuri;
c) sechestrate spre păstrare.
221. În cazul distrugerii sau pierderii recipisei de înmagazinare:
a) magazinerul este obligat să întocmească a doua recipisă de magazinaj la
cererea deponentului;
b) magazinerul va întocmi a doua recipisă de magazinaj în baza unei hotărîri
judecătorești;
c) deponentul pierde dreptul asupra bunului înmagazinat.

222. Termenul de prescripție în contractul de servicii turistice, la acțiunea
înaintată de turist este de:
a) 6 luni ;
b) 12 luni;
c) 3 luni.
223. Termenul de prescripție în contractul de servicii turistice la acțiunea
turistului începe a curge din:
a) ziua care conform contractului este ultima zi a călătoriei ;
b) prima zi a călătoriei;
c) data -limită pentru achitarea costului călătoriei.
224. În cazul forței majore, contractul de servicii turistice poate fi reziliat
fără nici o condiție:
a) doar de către turist;
b) doar de către agentul turistic (organizator);
c) de oricare dintre părți .
225. Contractul de administrare fiduciară se încheie:
a) în formă verbală;
b) în formă scrisă ;
c) numai în formă autentică.
226. Nerespectarea formei scrise a contractului de fidejusiune:
a) poate fi acoperită, atunci când fideiusorul execută obligația asumată ;
b) poate fi acoperită, prin confirmare de către creditorului obligației;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
c) nu poate fi acoperită, deoarece este o condiție de valabilitate obligatorie.
227. În contractul de intermediere, clientul este obligat la plata remunerației:
a) în avans;
b) cînd este încheiat contractul cu un terț în urma indicațiilor date ;
c) chiar și atunci cînd contractul cu terțul nu este încheiat.
5 5
228. Contractul de intermediere poate fi reziliat:
a) fără preaviz;
b) fără preaviz dacă nu s -a convenit asupra unui termen ;
c) cu preaviz dacă nu s -a convenit asupra unui termen.

229. Contractul de intermediere comercială se poate referi la:
a) orice domeniu al activității comerciale;
b) operațiunile cu bunuri imobile;
c) achiziționare sau vînzare de bunuri sau de valori mobiliare, de asigurări,
de operațiuni bancare, de transport de bunuri, de închiriere de bunuri ale
circuitului comercial .
230. În lipsa unei alte înțelegeri, dobînda pentru depozite se plătește la
expirarea:
a) fiecărei luni;
b) fiecărui trimestru ;
c) termenului de depozitare.

231. În cazul asigurării de persoane, se asigură:
a) viața si sănătatea asiguratului ;
b) patrimoniul asiguratului;
c) răspunderea civilă a asiguratului.
232. Asigurarea contra daunelor cuprinde:
a) asigurarea bunurilor;
b) asigurarea de răspundere civilă;
c) asigurarea bunurilor si asigurarea de răspundere civilă .

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
233. Contractul de societate civilă poate fi încheiat:
a) doar între persoane juridice;
b) doar între persoane fizice;
c) atit intre persoane fizice, cît si intre persoane iuridice .
234. Contribuțiile la societatea civilă:
a) devin proprietate comună a tuturor asociaților ;
b) rămîn în proprietatea exclusivă a celui care a vărsat contribuția;
c) devin proprietate comună în cazurile prevăzute de contract.
235. Dacă împărțirea în natură a bunului comun este exclusă, desființarea
comunității se face prin:
a) hotărîrea copărtașilor;
b) vînzarea bunului conform regulilor de vînzare a bunurilor gajate ;
c) transmiterea bunului unuia dintre copărtași contra unui echivalent În
cazul în care în promisiunea publică nu este indicată mărimea
recompensei, aceasta se stabilește:
236. Revocarea promisiunii publice nu privează persoanele care au răspuns
la anunț de dreptul de a cere:
a) compensarea cheltuielilor suportate în limita recompensei anunțate ;
b) recompensa anunțată;
c) recompensa anunțată și compensarea cheltuielilor suportate.
237. La cazul răspunderii delictuale, pentru dauna cauzată în comun de mai
multe persoane, acestea poartă răspundere:
a) proporțional gradului de vinovăție;
b) solidară ;
c) în cote egale.
238. Locul deschiderii succesiunii este locul:
a) decesului persoanei;
b) ultimului domiciliu al celui care a lăsat moștenirea ;
c) unde a fost întocmit testamentul.
239. Pot fi moștenitori în cazul succesiunii legale:
a) persoanele fizice și juridice care au capacitate juridică la data deschiderii
moștenirii;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
b) doar persoanele care erau în viață la data deschiderii succesiunii;
c) persoanele care se aflau în viață la data deschiderii moștenirii și copiii
concepuți ai defunctului .
240. Acțiunea privind declararea moștenitorului nedemn poate fi intentată:
a) în termen de 3 ani din data deschiderii succesiunii;
b) în termen de 1 an din data deschiderii succesiunii ;
c) în termen de 6 luni din data deschiderii succesiunii.
241. Acțiunea privind declararea moștenitorului nedemn poate fi intentată:
a) numai de moștenitorii legali;
b) numai de moștenitorii testamentari;
c) de orice persoană pentru care decăderea succesorului nedemn din
dreptul la moștenire are consecințe patrimoniale .
242. Acțiunea privind declararea nulității testamentului poate fi intentată în
decurs de:
a) 3 ani de la data deschiderii succesiunii;
b) 1 an de la data deschiderii succesiunii ;
c) 6 luni de la data deschiderii succesiunii.
243. Moștenitorul poate renunța în folosul altor moștenitori:
a) oricînd din ziua decesului;
b) numai în perioada de 6 luni din data deschiderii succesiunii ;
c) numai după expirarea termenului de 6 luni din ziua decesului.
244. Termenul de acceptare a succesiunii poate fi prelungit de către instanța
de judecată cu cel mult:
a) 6 luni ;
b) 12 luni;
c) 24 luni.

Dreptul familiei

1. Bunurile imobile proprietate comună în devalmășie a sotilor pot fi
înastrainate
a) de catre ambii soți sau de către unul dintre soti cu acordul celuilalt soț

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
b) de fiecare soț în parte
c) de o persoană țertă

2. Vîrsta matrimonială poate fi redusă:
a) pentru femei, dar nu mai mult decît cu doi ani;
b) pentru ambele sexe, dar nu mai mult decît cu doi ani;
c) pentru bărbați, dar nu mai mult decît cu doi ani.

3. Rezultatul examenului medical gratuit obligatoriu pentru încheierea
căsătoriei se comunică:
a) ambelor persoane care intenționează să se casătorească, în scopul informării
reciproce referitor la starea sănătăți;
b) oficiului stării civile unde va fi înregistrat ă căsătoria;
c) numai persoanei examinate.

4. Pot depune opoziție la căsătorie:
a) viitorii soți;
b) orice persoană;
c) rudele apropiate persoanelor care intenționează să încheie căsătoria.

5. Sînt proprietate comună în devălmășie bunurile soților procurate din contul:
a) ajutorului material;
b) despăgubire pentru vătămarea sănătății;
c) activității intelectuale

6. La alegerea numelui de familie la încheierea căsătoriei soții nu pot:
a) să conexeze numele de familie cînd cel puțin unul este dublu;
b) să conexeze numele de familie a ambilor ca nume de familie comun;
c) să conexeze numele de familie a ambilor doar pentru unul din ei.

7. Proprietatea personală a soților sînt:
a) bunurile care au aparținut fiecăruia dintre soți pînă la încheierea căsătoriei și
bunurile primite în dar, obținute prin moștenire sau în baza altor convenții
gratuite de către unul dintre soți în timpul căsătorie

b) bijuteriile de preț;
c) obiecte de lux

8. Bunurile proprietate personală ale soților:

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
a) pot fi declarate bunuri proprietate în devălmășie ale acestora doar cu acordul
ambilor soți;
b) pot fi declarate bunuri proprietate în devălmășie ale acestora doar în baza
hotărârii instanței judecătorești;
c) pot fi declarate bunuri proprietate în devălmășie ale acestora, cu acordul
ambilor soți, iar în caz de divergențe de către instanța de judecată, dacă în
timpul căsătoriei, din contul mijloacelor comune ale soțior, din contul
mijloacelor unuia dintre soți ori în urma muncii numai a unuia dintre soți,
valoarea acestor bunuri a sporit simțitor.

9. Soții răspund pentru obligațiile proprii cu:
a) bunurile proprietate personală al celuilalt so ț
b) bunurile proprietate personală și cu cota parte din proprietatea în
devălmășie;
c) cu întreg patrimoniul soților.

10. În cazul în care unul dintre soți a săvîrșit o infrac țiune repararea
prejudiciului cauzat ca urmare a săvîrșirii acesteia , va avea loc din:
a) întreg patrimonial soților;
b) patrimoniul soțului care a savîrșit infracțiunea, în toate cazurile;
c) întreg patrimonial soților, dacă prin aceasta au sporit bunurile comune ale
soților.

11. Împărțirea proprietății în devălmăție a soților poate avea loc:
a) doar după desfacerea căsătoriei;
b) doar în timpul căsătoriei;
c) în timpul căsătoriei și după desfacerea ei.

12. Contractul matrimonial este convenția încheiată binevol:
a) doar între soți;
b) doar între persoanele care doresc să se căsătorească;
c) între soți sau persoanele care doresc să se căsătorească.

13. Contractul matrimonial nu poate conține clause referitor la:
a) sancțiuni patrimoniale;
b) drepturi și obligații privind întreținerea reciprocă;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
c) dreptul de adresare în instanța de judecată privind drepturile și obligațiile
dintre ei și copii lor.

14. Soțul nu poate cere desfacerea căsătoriei În lipsa acordului soție
a) în timpul gravidității acesteia și timp de un an după nașterea copilului dacă
acesta s -a născut viu și trăiește
b) în timp de doi ani după nașterea copilului;
c) în timp de un an după nașterea copilului, chiar dacă este acordul soției.

15. În ce cazuri încetează căsătoria:
a) în urma decesului sau a declarării pe cale judecătorească a decesului unuia
dintre soți și în urma divorțului ;
b) în urma declarării fără veste a unui a dintre soți;
c) în urma declarării fără veste a ambelor soți.

16. Căsătoria poate fi desfăcută la oficiul stării civile la cererea unui soț dacă:
a) celălalt soț a fost condamnat la privațiune de libertate;
b) dacă unul dintre soți are un copil minor;
c) celălat soț a fost condamnat la privațiune de libertate pe un termen mai mare
de 3 ani.

17. Căsătoria poate fi desfăcută la oficiul stării civile:
a) cu acordul ambilor soți care au copii cu vârsta de până la un an;
b) cu acordul unuia dintre soți, dacă nu au copii;
c) cu acordu l ambilor soți care nu au copii minori comuni sau înfiați de ambii și
nu există litigii referitor la partaj sau întreținerea soțului inapt de muncă.

18. În procesul de examinare a cererii de desfacere a căsătoriei dacă unul dintre
soți nu -și dă acordul la divorț, instanța de juddecată:
a) va amîna examinarea cauzei stabilind un termen necesar pentru împăcarea
părților de până la o lună;
b) va amîna examinarea cauzei stabilind un termen de împăcare de 1 an;
c) va amîna examinarea cauzei stabilind un termen de îm păcare de la o lună la 6
luni.

19. Care din pretențiile de mai jos sunt examinate de instanța de judecată din
oficiu?
a) contestarea paternității;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
b) stabilirea locului de trai a copiilor minori după divorț;
c) recunoașterea dreptul ui de proprietate .

20. În cazul desfacerii căsătoriei pe cale judiciară căsătoria încetează?
a) în ziua înregistrării divorțului;
b) după expirarea termenului de 3 zile din momentul rămînerii definitive a
hotărîrii instanței de judecată;
c) din ziua cînd hotărîrea instanței de judecată a rămas definitivă.

21. În ce cazuri căsătoria poate fi declarată nulă după desfacerea ei ?
a) în cazul căsătoriei fictive;
b) în cazul în care a fost încheiată între rude a căror căsătorie este interzisă sau
de către o persoană care, la momentul înregistrării căsătoriei, se află într -o
altă căsătorie.
c) în cazul în care a fost încheiată de către un minor.

22. În care din următoarele cazuri căsătoria va fi declarată nulă:
a) soții nu s -au informat reciproc despr e starea sănătății;
b) soția după încheierea căsătoriei recunoaște că anterior încheierii căsătoriei a
fost bărbat și a suportat operația de schimbare a sexului;
c) a fost încheiată cînd soții sau unul dintre ei nu a avut intenția de a crea o familie

23. Care din următoarele categorii de persoane sunt rude între ele:
a) soții;
b) soțul și rudele celuilalt soț;
c) două persone ce au un ascendent comun.

24. Nu poate să conteste paternitatea:
a) copilul la atingerea majoratului;
b) soțul care nu și -a dat acordul scris la fecundarea artificială;
c) persoana care este înscrisă drept tatăl firesc al copilului în baza unei
declarații proprii dacă la momentul depunerii știa că nu este tatăl firesc al
copilului.

25. Care din următoarele cerințe sunt prescriptibile:
a) contestarea paternității;
b) declararea căsătoriei nule;
c) încasarea pensiei de întreținere.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

26. În cazul în care părintele este decăzut din drepturile părintești, copilul
păstrează :
a) doar dreptul de folosință asupra spațiului locativ;
b) drepturile patrimoniale bazate pe rudenia pe linia părintelui care nu -i
decăzut din drepturi;
c) dreptul de folosință asupra spațiului locativ și toate drepturile patrimonile
bazate pe rudenia cu părinții și rudele sale firești.

27. În casele de copii de tip familial pot fi :
a) pînă la 10 copii;
b) pînă la 7 copii;
c) pînă la 8 copii.

28. Pot fi plasați în casele de copii de tip familial copiii:
a) în vîrstă pînă la 14 ani;
b) în vîrstă pînă la 16 ani;
c) indiferent de vîrstă.

29. Un copil poate fi adoptat doar de către un soț?
a) nu;
b) da, chiar dacă celălalt soț nu este de accord;
c) da, doar dacă celălalt soț își dă acordul la adopția de către primul.

30. Adopția internațională a unui copil domiciliat pe teritoriul Republicii Moldova
poate fi încuviințată în cazul
a) oricînd ;
b) copilul adoptabil fără nevoi speciale este adoptat de către adoptatorul cu
domiciliul în străinătate dacă nu a fost cerut în adopție națională ori în tutelă
sau curatelă timp de un an din momentul luării la evidență drept copil
adoptabil;

c) nu poate fi încuviințată

31. Diferența de vîrstă între adoptor și adoptat după regula generală nu poate fi
mai mică de :
a) 18 ani;
b) 20 ani;
c) 25 ani.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

32. Este necesar acordul părinților biologici al copilului la adopția lui?
a) da, în toate cazurile;
b) nu;
c) da, cu excepția cazurilor prevăzute expres de lege.

33. La adopție poate fi schimbat:
a) doar datele referitoare la părinți;
b) datele referitoare la părinți, numele sau/și prenumele copilului ;
c) la cererea adoptatorilor toate datele din certificatul de naștere.

34. După desfacerea căsătoriei o nouă căsătorie poate fi încheiată:
a) imediat după ce a fost depusă cererea de desfacerea căsătoriei la oficiul
stării civile;
b) după ce a rămas definitivă hotărârea instanței prin care căsătoria a fost
desfăcută;
c) după obținerea certificatului de divorți de la oficiul stării civile.

35. Încasarea pensiei de întreținere pentru copii minori are loc:
a) doar pe cote -părți din veniturile părinților;
b) doar într -o sumă bănească fixă;
c) pe cote -părți din veniturile părinților, într -o sumă bănească fixă sau în cumularea
acestor două forme de plată.

36. Cererea de contestare a paternității poate fi depusă:
a) timp de un an din momentul cînd persoana înscrisă drept tată al copilului a aflat
sau trebuia să afle despre înscrierea privind paternitatea;
b) timp de 3 ani din momentul cînd persoana înscrisă drept tată al copilului a aflat
sau trebuia să afle
despre înscrierea privind paternitatea;
c) indeferent de timpul care s -a scurs din momentul în care a aflat că este tatăl
copilului.

37. Declarația de căsătorie se depune:
a ) personal de cetățenii care doresc să se căsătorească
b) poate fi depusă și prin reprezentant;
c) în condițiile prevăzute de lege se expediază unuia din viitorii soți care să o
depună.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
38. Casatoria se incheie :
a) dupa expirarea unui termen de cel puțin o lună din momentul depunerii de
către persoanele care se căsătoresc a declarației de căsătorie,
b) dupa 20 de zile de la afisarea declaratiei de casatorie,
c) dupa 10 zile de la afisarea declaratiei de casatorie, termen in care se cuprind atat
data afisarii cat si data incheierii ei.

39. Instanța de judecată poate să elibereze fostul soț de obligația de întreținere
pentru celălalt dacă:
a) soții sau aflat în rel ații de căsătorie cel mult 7ani;
b) căsătoria a fost desfăcută fără a se cere stabilirea pensiei de întreținere;
c) soții sau aflat în relații de căsătorie cel mult 5ani.

40. Nepoții majori inapți de muncă au dreptul la întreținere din partea
bunicilor:
a) dacă necesită sprijin material;
b) dacă s -a stabilit imposibilitatea întreținerii lor de către părinți;
c) dacă necesită sprijin material și s -a stabilit imposibilitatea întreținerii lor de
către soți(foțtii soți), copiii majori apți de muncă sau de către părinți.

41. Desfacerea căsătoriei dintre un cetățean al R.M. și un cetățean străin:
a) poate avea loc la oficiile consulare ale R.M. ;
b) poate avea loc la oficiile consulare ale R.M. dacă, conform legislației R.M.
căsătoria poate fi desfăcută de oficiul de stare civilă;
c) nu poate avea loc la oficiile consulare.

42. Drepturile și obligațiile părinților, în raporturile cu element de extranietate,
sînt reglementate :
a) în toate cazurile de legea statului a cărui cetățean este copilul;
b) de legea statului pe a cărui teritoriu aceștea își au domiciliul comun;
c) de legea statului a cărui cetățean este copilul sau de l egea statului pe a cărui
teritoriu aceștea își au domiciliul comun.

43. Pensia de întreținere pe toată perioada anterioară poate fi încasată:
a) dacă se va stabili că în perioada respectivă s -au întreprins măsuri de acordare
a întreținerii, dar debitorul întreținerii s -a eschivat de la plata pensiei
b) în toate cazurile;
c) niciodată.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
44. Contractul privind plata pensiei de întreținere poate fi declarat nul dacă:
a) creditorul întreținerii este declarat incapabi l;
b) contravine intereselor copilului minor sau major incapabil,
c) nu a fost încheiat personal de debitorul întreținerii.

45. Dacă debitorul întreținerii nu are salariu sau alte venituri, pensia de
întreținere se va înc asa din:
a) contul mijloacelor bănești depuse de către debitor la instituțiile financiare sau
transmise organizațiilor comerciale și necomerciale, dacă nu au fost transmise cu
drept de proprietate.
b) contul bunurilor imobile și mobile;
c ) numai din contul mijloacelor bănești depuse de către debitor la instituțiile
financiare.

46. Scopul incheierii casatoriei este :
a) de a convietui impreuna,
b) de a intemeia o familie,
c) de a avea un patrimoniu comun.

47. In sensul Codului Familiei , prin soti se intelege:
a) barbatul si femeia uniti prin casatorie,
b) persoanele de acelasi sex unite prin casatorie,
c) barbatul si femeia care sunt logoditi.

48. Incheierea unei noi casatorii de catre persoana care este casatorita :
a) este interzisa,
b) se poate incheia la un an de la data incheierii primei casatorii,
c) se poate incheia cu o persoana dintr -o alta tara.

49. Cuantumul pensiei de întreținere încasate de la un soț (fost soț) în favoarea
celuilalt soț se stabilește de către ins tanța judecătorească:
a) din salariul și/sau din alte venituri în cote -părți,
b) într-o sumă bănească fixă plătită lunar ,
c) în cuantumul stabilit prin lege.

50. Forma contractului privind plata pensiei de întreținere:
a) se întocmește în scris,
b) se vace în forma verbală ,
c) se întocmește în scris și se autentifică notarial.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

51. Modificarea cuantumului pensiei de întreținere stabilite de instanța
judecătorească sau scutirea de plata acesteia:
a) în cazul în care starea materială sau familia lă a uneia dintre părți s -a schimbat,
b) este inadmisibilă,
c) este admisibilă la cererea oricărei dintre părți.

52. Cuantumul pensiei de întreținere stabilite prin contract se determină:
a.) de către părți ,
b) prin lege ,
c) de către creditor.

53. Instanța de judecatî are drept la scutirea soțului (fostului soț) de obligația
de întreținere sau limitarea în termen a acestei obligații:
a) da, în conditii , stipulate în Codul familiei,
b) nu,
c) da.

54. Intre soti, regimul matrimonial :
a) produce efecte din ziua incheierii logodnei,
b) la zece zile dupa incheierea casatoriei,
c) din ziua incheierii casatoriei.

Drept procesual civil

1. Care din actele indicate reglementează procedura de judecare a pricinilor
civile?
a) Legile ordinare;
b) Legile organice;
c) Hotărârile Plenului Curții Supreme de Justiție.

2. Indicați faza obligatorie a procesului civil:
a) Executarea silită a hotărârii judecătorești;
b) Pregătirea pricinii pentru dezbateri judiciare;
c) Judecarea recursului împotriva hotărârilor pentru care nu este prevă zută
calea apelului.

3. Indicați faza facultativă (neobligatorie) a procesului civil:

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
a) Pronunțarea hotărârii;
b) Judecarea pricinii în apel;
c) Susținerile orale și replicile.

4. Care din pricinile indicate se examinează în toate cazurile în ședință secretă?
a) Pricinil e de contencios administrativ;
b) Pricinile privind restabilirea la locul de muncă;
c) Pricinile cu privire la încuviințarea adopției.

5. Cum va proceda instanța dacă în procesul judecării pricinii se va constata că
o normă din Hotărârea Guvernului RM cu caracter normativ adoptată în
1993 contravine prevederilor Constituției RM?
a) Va aplica direct Constituția RM;
b) Va suspenda procesul și va sesiza Curtea Constituțională;
c) Va suspenda procesul și va înainta Curții Supreme de Justiție propunerea de a
sesiza Curtea Constituțională.

6. Care din pricinile indicate se examinează în prima instanță de Curțile de apel
de drept comun?
d) Pricinile ce țin de păstrarea secretului comercial;
e) Lichidarea și suspendarea activității asociațiilor obștești de nivel local;
f) Cererile de declarare a insolvabilității.

7. Indicați instanța de contencios administrativ competentă să judece acțiunea
cet. BUZU (domiciliat în mun. Bălți) privind contestarea deciziei Primăriei
mun. Chișinău:
d) Judecătoria Chișinău ;
e) Judecătoria Bălți;
f) Curtea de apel Ch ișinău sau Curtea de apel Bălți la alegerea reclamantului.

8. Indicați pricinile pentru care este stabilită competența alternativă (la
alegerea reclamantului):
d) Acțiunile cu privire la contestarea paternității;
e) Acțiunile în materie de asigurare;
f) Cererile de declarare a insolvabilității.

9. În ce caz instanța de judecată care judecă pricina dispune strămutarea
pricinii la o altă instanță de judecată?
d) Pârâtul solicită strămutarea pricinii la instanța de la noul său domiciliu;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
e) Reclamantul solicită strămutarea pric inii la instanța de la locul aflării
majorității probelor;
f) Pe parcursul judecării s -a constatat, că pricina a fost reținută cu încălcarea
normelor de competență jurisdicțională.

10. Actele procedurale îndeplinite de instanța care a intentat procesul anterior
strămutării pricinii:
a) Nu au efect juridic pentru noua instanță;
b) Au efect juridic pentru noua instanță în măsura în care aceasta consideră că nu
este necesară modificarea lor ;
c) Au efect juridic pentru noua instanță doar dacă părțile solicită păstrarea
efectelor acelor acte procedurale îndeplinite de instanța care a intentat
procesul până la strămutare.

11. Cine din subiecții nominalizați nu este participant la proces în sensul art. 55
al CPC?
d) Procurorul;
e) Petiționarul în procedura specială;
f) Interpretul.

12. Indicați drepturile care sunt acordate tuturor participanților la proces:
d) De a solicita recuzarea judecătorului;
e) De a modifica obiectul acțiunii;
f) De a cere executare a hotărârii.

13. În ce moment poate interveni în proces intervenientul principal?
d) Până la închiderea dezbaterilor judiciare în primă instanță;
e) Cu acordul părților în instanța de recurs;
f) În orice instanță până la închiderea dezbaterilor judiciare.

14. În ce moment poate interveni în proces intervenientul accesoriu?
d) Până la începerea dezbaterilor judiciare în primă instanță;
e) Până la închiderea dezbaterilor judiciare în primă instanță ;
f) Cu acordul părților în orice fază a procesului civil.

15. Indicați drepturile procedurale de care nu dispune procurorul la judecarea
unei pricini civile:
d) De a renunța la acțiune;
e) De micșora cuantumul pretențiilor din acțiune;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
f) De a încheia tranzacția.

16. Care va fi calitatea procesuală a autorității tutelare într -un proces privind
determinarea domiciliului copilului minor intentat de către mama
copilului:
a) Intervenient accesoriu;
b) Autoritate publică ce participă la proces pentru a depune concluzii;
c) Reclamant.

17. Indicați împuternicirile reprezentantului care trebuie expres prevăzute în
procură, sub sancțiunea nulității:
d) De a cere recuzarea judecătorului;
e) De a cere strămutarea pricinii la o al tă instanță de judecată,
f) De a ataca hotărârea judecătorească.

18. Reprezentantul care renunță la împuterniciri trebuie să înștiințeze:
a) Atât reprezentatul, cât și instanța cu cel puțin 10 zile înainte de data judecării
pricinii sau înainte de expirarea termenelor de atac;
b) Reprezentatul cu cel puțin 10 zile înainte de data judecării pricinii sau înainte
de expirarea termenelor de atac;
c) Atât reprezentatul, cât și instanța cu cel puțin 20 zile înainte de data judecării
pricinii sau înainte de expirarea term enelor de atac.

19. Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în
care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură:
a) Se fixează de către instanța judecătorească;
b) Se apreciază reieșind din termenul rezonabil;
c) Se fixează de că tre instanță reieșind din termenul rezonabil.

20. Încheierea judecătorească prin care s -a făcut repunerea în termen:
a) Poate fi atacată cu recurs;
b) Nu se supune recursului;
c) Nu se supune nici unei căi de atac.

21. Cererea participantului la proces care a înaintat o cerere de accelerare a
procedurii de judecare a cauzei:
a) Se va examina cu participarea părților, în termen de 5 zile lucrătoare, de către
un alt judecător sau de un alt complet de judecată decât cel care examinează
cauza;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
b) Se va examina în absența părților, în termen de 5 zile lucrătoare, de către un alt
judecător sau de un alt complet de judecată decât cel care examinează cauza;
c) Se va examina în absența părților, în termen de 3 zile lucrătoare, de către un alt
judecător sau de un alt complet de judecată decâ t cel care examinează cauza.

22. Indicați temeiurile de recuzare a expertului:
d) Expertul depinde pe linie de serviciu de pârât;
e) Expertul nu este competent;
f) Expertul a participat la judecarea anterioară a pricinii în calitate de expert;

23. Instanța decide asupra recuzării printr -o încheiere motivată, care:
a) poate fi contestată separat cu recurs;
b) nu se supune nici unei căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al
deciziei;
c) nu se supune nici unei căi de atac.

24. Indicați cuantumul taxei de stat în acțiunea cet. DONICA cu privire la
declararea nulității unui contract de vânzare -cumpărare a bunului în valoare
de 70 000 lei:
d) 100 lei;
e) 150 lei;
f) 2100 lei.

25. Indicați pricinile în care reclamanții sînt scutiți prin lege de plata taxei de
stat:
d) Pricinile în materie de contencios administrativ;
e) Cetățenii străini în pricinile cu privire la încuviințarea adopției;
f) Pricinile de apărare a onoarei și demnității.

26. Indicați cazurile în care se restituie taxa de stat plătită (parțial sau
integral):
d) Reducerea de către reclamant a cuantumului pretențiilor în acțiune;
e) Renunțarea reclamantului la acțiune;
f) Refuzului de a primi cererea de eliberare a ordonanței judecătorești în temeiul
art. 348.

27. Cum se repartizează cheltuielile de judecată între părți la încheierea
tranzacției?
a) Dacă în tranzacție nu este stabilit modul de repartizare a cheltuielilor – acestea

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
se consideră compensate;
b) Dacă în tranzacție nu este stabilit modul de repartizare a cheltuielilor –
instanța le repartizează părții care a avut câștig de cauza;
c) Dacă în tranzacție nu este stabilit modul de repartizare a cheltuielilor –
instanța le repartizează părții care a pierdut procesul.

28. Persoana care refuză să primească citația sau înștiințarea:
a) Se consideră înștiințată despre locul, data și ora efectuării unui act procedural;
b) Nu se consideră înștiințată despre locul, data și ora efectuării unui act
procedural;
c) Poate să -i fie aplicată o amendă de până la 10 unități convenționale.

29. Indicați cazurile în care instanța este obligată să ordone căutarea pârâtului:
a) Nu se cu noaște locul de aflare a pârâtului în acțiunile privind desfacerea
căsătoriei;
b) Nu se cunoaște locul de aflare a pârâtului în acțiunile privind plata pensiei de
întreținere;
c) Nu se cunoaște locul de aflare a pârâtului în acțiunile privind apărarea onoarei
și demnității.

30. Cheltuielile de căutare a pârâtului se încasează:
a) De la pârât;
b) De la reclamant;
c) Nu pot fi încasate.

31. Evidențiați faptele care nu se cer a fi dovedite:
a) Faptele de notorietate publica;
b) Faptele stabilite printr -o hotărâre judecătorească definitivă într -o pricină la
care participă alte persoane;
c) Faptele constatate printr -un act al autorității publice .

32. Care din mijloacele indicate de probă nu se califică drept înscrisuri:
a) Contractele;
b) Scrisoarea primită prin poștă electronică;
c) Fotografiile.

33. Indicați mijloacele inadmisibile de probă:
a) Declarațiile martorului pentru confirmarea încheierii contractului de
împrumut în mărime de 1800 lei;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
b) Copia bonului de plată a televizorului, neautentificată notarial;
c) Duplicatul certificatului de căsătorie.

34. Indicați persoanele care nu pot fi audiate ca martori în judecată:
a) Deputații – referitor la datele care le -au devenit cunoscute în virtutea
îndeplinirii obligațiilor de deputat;
b) Persoanele condamnate pentru darea unor declarații intenționat false;
c) Avocații referitor la informații obținute în exercițiul funcțiunii.

35. În ce cazuri se numește expertiza suplimentară?
a) Raportul de expertiză este incomplet;
b) Concluziile mai multor experți sînt contradictorii;
c) Raportul de expertiză nu este motivat.

36. În ce cazuri se numește expertiza repetată?
a) Au apărut noi întrebări în legătură cu pricina judecată;
b) La efectuarea expertizei au fost încălcate normele de procedură;
c) Raportul de expertiză nu este suficient de clar.

37. Actele de procedură efectuate de minorii cu vîrste de pînă la 14 ani sau de
adulții declarați incapabili sînt:
a) nule ;
b) pot fi declarate nule la cererea părții interesate;
c) sînt valabile.

38. Indicați cazurile în care judecătorul trebuie să refuze primirea cererii de
chemare în judecată:
a) Acțiunea este d epusă de o persoana incapabila;
b) Instanța nu este competenta sa judece pricina;
c) Cererea nu urmează a fi judecată în instanță judecătorească în procedură
civilă .

39. Efectuarea unor acte de procedură la examinarea cererii de recuzare:
a) se admite;
b) nu se admite;
c) este lăsată la discreția instanței de judecată care examinează cererea de
recuzare.

40. Recuzarea judecătorului se hotărăște:

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
a) de regulă în aceeași zi, iar dacă problema aceasta este examinată de instanța
ierarhic superioară spre care se îndreaptă calea de atac respectivă, în cel mult
10 zile;
b) imediat;
c) cel târziu a doua zi după depunerea cererii de recuzare.

41. Indicați cazurile în care judecătorul trebuie să restituie cererea de chemare
în judecată:
a) Reclamantului și/sau pârâtului îi lipsește capacitatea de fo losință;
b) Există o hotărâre judecătorească irevocabilă cu privire la litigiul între aceleași
părți, supra aceluiași obiect și având aceleași temeiuri;
c) Instanța nu este competenta sa judece pricina.

42. Încheierea judecătorească prin care judecătorul acceptă ce rerea de chemare
în judecată:
a) Poate fi atacată cu recurs;
b) Nu este susceptibilă de recurs;
c) Nu se supune nici unei căi de atac.

43. Indicați pricină care urmează a fi soluționată de instanța de judecată numai
cu condiția respectării procedurii de soluționare a pricinii pe cale
extrajudiciară:
a) Privind reintegrarea în serviciu a funcționarului public;
b) Privind anularea deciziei inspectoratului fiscal despre aplicarea penalității;
c) Privind repararea prejudiciului cauzat de un izvor de pericol sporit.

44. SRL „X”, adresându -se în instanța de judecată cu acțiunea cu privire la
anularea deciziei inspectoratului fiscal, nu a achitat taxa de stat. Cum
trebuie să procedeze judecătorul la depunerea cererii de chemare în
judecată?
a) Să restituie cererea de chemare în judecat ă;
b) Să nu dea curs cererii;
c) Să primească cererea.

45. Reclamantul s -a adresat în judecată după expirarea termenului de
prescripție. Cum trebuie să procedeze judecătorul la depunerea cererii de
chemare în judecată?
a) Să nu dea curs cererii;
b) Să restituie cererea de chemare în judecată;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
c) Să primească cererea.

46. Cum trebuie să procedeze judecătorul dacă acțiunea este depusă de un organ
în apărarea intereselor unei altei persoane fără ca legea să -l delege dreptul
în acest scop?
a) Să refuze în primirea cererii;
b) Să restitu ie cererea de chemare în judecată;
c) Să primească cererea.

47. Cum trebuie să procedeze judecătorul dacă în cererea de chemare în
judecată nu este indicat domiciliul pârâtului?
a) Să restituie cererea de chemare în judecată;
b) Să nu dea curs cererii;
c) Să primească cererea.

48. Cum trebuie să procedeze judecătorul dacă cererea de chemare în judecată a
fost depusă cu încălcarea normelor de competență jurisdicțională
materială?
a) Să refuze în primirea cererii;
b) Să restituie cererea de chemare în judecată;
c) Să nu dea curs cererii.

49. Cum poate fi atacată încheierea prin care a fost respinsă cererea de anulare
a amenzii judiciare?
a) În ordine de apel împreună cu hotărârea;
b) Separat în ordine de recurs;
c) Încheierea dată nu poate fi atacată.

50. Cererea de asigurare a acțiunii se exami nează:
a) De către judecător sau de către instanța care examinează pricina în termen de
o zi de la depunere, fără înștiințarea pârâtului și a celorlalți participanți la
proces;
b) De către judecător sau de către instanța care examinează pricina în termen de
3 zile de la depunere, fără înștiințarea pârâtului și a celorlalți participanți la
proces;
c) De către judecător sau de către instanța care examinează pricina în termen de
cel mult 3 zile de la depunere, cu înștiințarea pârâtului și a celorlalți
participanți la p roces.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
51. Dacă cererea de asigurare a acțiunii este depusă concomitent cu cererea de
chemare în judecată:
a) Aceasta se soluționează în ziua emiterii încheierii privind acceptarea cererii de
chemare în judecată, fără înștiințarea pârâtului și a celorlalți participanți la
proces;
b) Aceasta se soluționează în ziua emiterii încheierii privind acceptarea cererii de
chemare în judecată, cu înștiințarea pârâtului și a celorlalți participanți la
proces;
c) Aceasta se soluționează în ziua depunerii cererii de chemare în judecată, fără
înștiințarea pârâtului și a celorlalți participanți la proces.

52. În ce cazuri instanța este în drept să dispună din oficiu asigurarea acțiunii?
a) Punerea sechestrului pe bunuri în pricinile cu privire la revendicarea
bunurilor;
b) Suspendarea exe cutării actului administrativ contestat în ordinea procedurii
contenciosului administrativ;
c) În toate cazurile în care neaplicarea măsurilor de asigurare poate face
imposibilă executarea hotărârii.

53. Indicați actele de procedură ce nu pot fi efectuate de jud ecător în faza
pregătirii pricinii pentru dezbaterile judiciare:
a) Reclamarea, la cererea participanților la proces, a probelor necesare de la
organizațiile și cetățeni;
b) Dispunerea expertizei repetate;
c) Dispunerea asigurării acțiunii.

54. Cum trebuie să procedeze judecătorul în timpul dezbaterilor judiciare dacă
pârâtul a recunoscut acțiunea?
a) Să emită o încheiere de încetare a procesului;
b) Să explice pârâtului consecințele acestui act de procedură și să emită o
încheiere de încetare a procesului;
c) După fina lizarea dezbaterilor judiciare să emită o hotărâre de admitere a
acțiunii.

55. Evidențiați cazul în care procesul urmează a fi amânat:
a) Reclamantul citat legal nu s -a prezentat la proces și nu a comunicat instanței
motivele de neprezentare;
b) Una din persoane ca re asistă la dezbaterile judiciare încalcă ordinea în sală de
ședințe;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
c) S-a constatat necesitatea atragerii în proces a intervenientului accesoriu.

56. Dacă reclamantul și pârâtul nu s -au prezentat în judecată din motive
neîntemeiate și dacă nici una din părți nu a cerut examinarea pricinii în
absența sa, instanța:
a) Amână procesul;
b) Scoate cererea de pe rol;
c) Examinează în absența părților.

57. Președintele ședinței de judecată declară ședința de judecată închisă:
a) După finalizarea susținerilor orale și a replicii;
b) După pronunțarea dispozitivului hotărârii;
c) După întocmirea hotărârii integrale.

58. Cum va proceda judecătorul în cazul în care în timpul deliberărilor a ajuns la
concluzia că este necesară clarificarea unor noi circumstanțe importante
pentru soluționarea pri cinii sau cercetarea suplimentară a unor probe:
a) Prin încheiere judecătorească va relua dezbaterile judiciare;
b) Adoptă hotărârea în limitele pretențiilor înaintate de către reclamant;
c) Va amâna deliberarea hotărârii.

59. Evidențiați cazul în care procesul urmeaz ă a fi încetat:
a) Reținerea pricinii spre judecare cu încălcarea normelor de competență
generală;
b) Încheierea tranzacției de împăcare între intervenient principal și pârât;
c) Recunoașterea acțiunii de către pârât.

60. Evidențiați cazul în care procesul urmează a fi suspendat:
a) Pierderea capacității de exercițiu a părții în proces ;
b) Pârâtul este căutat;
c) Pricina nu poate fi judecată înainte de soluționarea unei alte pricini conexe.

61. Evidențiați cazul în care procesul poate fi suspendat la cererea
participanților la proces sau din oficiu:
a) Împuternicirile tutorelui sau curatorului s -au încetat ;
b) A fost ridicată excepția de ilegalitate;
c) Pierderii capacității de exercițiu a părții în proces.

62. Evidențiați cazul de scoatere a cererii de pe rol:

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
a) Reclamantul a renunțat la acțiune, renunțul fiind admis de instanță ;
b) Partea în proces persoană fizică decedează și raportul juridic litigios nu admite
succesiunea în drepturi;
c) Cererea este semnată sau este depusă în judecată de o persoană
neîmputernicită.

63. Cererea de anulare a înch eierii privind scoaterea cererii de pe rol se depune:
a) În termen de 15 zile de la data comunicării încheierii;
b) În termen de 15 zile de la data pronunțării încheierii;
c) În termen de 10 zile de la data pronunțării încheierii.

64. Cum trebuie să procedeze instanța dacă în cadrul dezbaterilor judiciare se
va constata că cererea de chemare în judecată a fost depusă de o persoană
incapabilă:
a) Să suspende procesul;
b) Să scoată cererea de pe rol;
c) Să înceteze procesul.

65. Cum trebuie să procedeze instanța dacă în cadrul dezbaterilor judiciare se
va constata că au încetat împuternicirile curatorului:
a) Să suspende procesul;
b) Să scoată cererea de pe rol;
c) Să înceteze procesul.

66. Cererea persoanei interesate I.M. cu domiciliul în or. Fălești privind
constatarea notorietății mărci i va fi examinată de către:
a) Curtea de Apel Chișinău;
b) Judecătoria Chișinău;
c) Judecătoria Fălești.

67. În ce caz instanța care a pronunțat hotărârea poate să emită o hotărâre
suplimentară?
a) Instanța nu a rezolvat problema repartizării cheltuielilor de judecată;
b) La adoptarea hotărârii a fost comisă a greșeală de calcul evidentă;
c) Instanța a aplicat o lege abrogată.

68. Cererea de adoptare a unei hotărâri suplimentare:
a) Se impune cu taxă de stat;
b) Nu se impune cu taxă de stat;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
c) Se impune cu taxă de stat în proporție de 10 0 lei.

69. Corectarea greșelilor din hotărâre:
a) Se soluționează în ședință de judecată cu participarea obligatorie a
participanților;
b) Se soluționează de către instanța judecătorească fără participarea
participanților la proces;
c) Se soluționează în ședință de ju decată cu înștiințarea participanților,
neprezentarea cărora nu împiedică examinarea corectării greșelilor .

70. Care din hotărârile indicate este definitivă:
a) Emise în primă instanță cu drept de apel;
b) Emise în prima instanță, până la expirarea termenului de at ac;
c) Emise în primă instanță, supuse apelului, după examinarea pricinii în apel.

71. Care din hotărârile indicate este irevocabilă:
a) Emisă în primă instanță de către Curtea de Apel;
b) Emisă în prima instanță, după expirarea termenului de atac;
c) Emise în primă instanță, supuse apelului, după examinarea pricinii în apel.

72. Indicați hotărârile care urmează a fi executate imediat:
a) Hotărârile de încasare a pensiei de întreținere;
b) Hotărârile cu privire la dezmințirea informației ce lezează onoarea și
demnitate;
c) Hotărârile de revendicare a bunurilor mobile.

73. Evidențiați actul exceptat de la controlul judecătoresc în ordinea
contenciosului administrativ:
a) Actul de aplicare a sancțiunilor disciplinare militarilor;
b) Decretul Președintelui RM cu privire la retragerea ce tățeniei;
c) Ordonanțele Guvernului RM cu caracter normativ.

74. Indicați procedura specială:
a) Procedura de reconstituire;
b) Procedura de declarare a insolvabilității;
c) Procedura contenciosului administrativ.

75. Evidențiați faptele cu valoare juridică care pot fi constatate în ordinea
procedurii speciale:

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
a) Întreținerea persoanei;
b) Nulitatea unui act juridic;
c) Apartenența livretului militar la o persoană, a cărei nume indicat în livret nu
coincide cu numele din buletinul de identitate.

76. Indicați pricinile ce sînt judec ate în ordinea procedurii în ordonanță:
a) Revendicarea unui bun imobil;
b) Încasarea datoriei în baza unui contract încheiat în formă simplă scrisă, iar
legea nu dispune altfel;
c) Acceptarea unei succesiuni și locul ei de deschidere.

77. În cazul în care ordonanța j udecătorească este anulată, taxa de stat plătită
de creditor:
a) I se restituie;
b) Nu se restituie;
c) Se trece în contul taxei de înaintare a acțiunii civile.

78. În ce cazuri instanța de apel este în drept să restituie cererea de apel?
a) Cererea a fost depusă fără achitarea taxei de stat;
b) Apelantul a înaintat o nouă pretenție neexaminată în primă instanță;
c) La cerere de apel nu sînt anexate probele pe care se întemeiază apelul.

79. Cum se va proceda în cazul în care cererea de apel a fost depusă direct la
Curtea de Apel :
a) Cererea de apel va fi restituită;
b) Cererea de apel va fi primită;
c) Cererii de apel nu i se va da curs.

80. Cum va proceda instanța de apel în cazul în care va constata că apelul a fost
depus în afara termenului și cererea de repunere în termen a fost respinsă :
a) Nu va da curs cererii de apel;
b) Va restitui cererea de apel;
c) Va primi cererea de apel.

81. Cum va proceda judecătorul instanței de apel în cazul în care la ședința de
judecată apelantul nu s -a prezentat, fiind legal citat, și nu a prezentat
motivele absenței?
a) Va amâna ședința;
b) Va examina în continuare apelul;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
c) Va scoate cererea apelantului de pe rol.

82. Indicați persoanele care sînt în drept să declare recurs împotriva actelor de
dispoziție ale curților de apel
a) Intervenient accesoriu;
b) Persoană care nu este participant la proces, dar ale cărui drepturi au fost lezate
prin hotărârea judecătorească;
c) Martorul cu privire la netemeinicia hotărârii.

83. Cum trebuie să procedeze instanța de recurs, dacă în cadrul judecării
recursului se constată că la soluționarea pricinii au fost încălcate normele de
competență generală?
a) Să mențină hotărârea atacată;
b) Să caseze hotărârea atacată și să dispună încetarea procesului;
c) Să caseze hotărârea atacată și să dispună scoaterea cererii de pe rol.

84. Indicați încheierile judecătorești care pot fi atacate separat cu recurs:
a) Cu privire la asigurarea acțiunii,
b) Privind amânarea procesului,
c) Privind repunerea în termen.

85. Cum trebuie să procedeze instanța de recurs, dacă în cadrul judecării
recursului împotriva deciziei curții de apel se constată că pricina a fost
judecată în apel în lipsa intimatului, care nu a fost citat legal?
a) Să caseze decizia instanței de apel și hotărârea primei instanței să restituie
pricina la rejudecare în prima instanță;
b) Să caseze decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și să pronunță
o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima ins tanța;
c) Să caseze decizia instanței de apel și să restituie pricina la rejudecare în
instanța de apel.

86. În ce cazuri participanții la proces sînt în drept să declare recurs împotriva
deciziilor instanței de apel?
a) Concluziile instanței expuse în hotărâre sîn t în contradicție cu circumstanțele
pricinii;
b) Pricina a fost judecată de un judecător care nu era în drept să participe la
examinarea ei;
c) Nu au fost dovedite circumstanțele considerate de instanțele inferioare ca fiind
stabilite.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

87. Evidențiați cazurile când cererea de recurs împotriva deciziilor instanței de
apel urmează a fi recunoscută inadmisibilă:
a) Nu a fost achitată taxa de stat;
b) Cererea este înaintată de o persoană care nu este participant la proces, dar ale
cărui drepturi au fost lezate prin hotărârea judecătorească;
c) Recursul este depus pe motiv de interpretare eronată a legii.

88. O pricină civilă a fost judecată în prima instanță de judecătoria, în apel – de
Curtea de apel, în recurs – de Curtea Supremă de Justiție. Indicați instanța
competentă să judece cererea de revizuire a hotărârilor:
a) Judecătoria;
b) Curtea de apel;
c) Curtea Supremă de Justiție.

89. Contestarea încheierii privind aplicarea ordonanței de protecție:
a) Suspendă executarea măsurilor aplicate;
b) Nu suspendă executarea măsurilor aplicate ;
c) Suspendă doa r executare măsurii de protecție privind obligarea de a plăti
cheltuielile și daunele cauzate prin actele de violență.

90. Măsurile de protecție se aplică pe un termen:
d) De până la 4 luni;
e) De până la 3 luni;
f) De până la 2 luni.

91. Indicați pricinile, competența exclusivă a instanțelor judecătorești ale
Republicii Moldova în procese cu element de extraneitate:
a) Organul de administrare sau filiala, agenția, sucursala, reprezentanța
persoanei străine are sediu în Republica Moldova;
b) Pârâtul are bunuri pe teritoriul R epublicii Moldova;
c) Bunul asigurat sau locul unde s -a produs riscul asigurat se află în Republica
Moldova ;

92. În ce cazuri instanța judecătorească din RM va refuza să recunoască o
hotărâre a instanței judecătorești străine?
a) Instanța judecătorească străină la pronunțarea hotărârii a aplicat eronat legea
materială;
b) Hotărârea este neîntemeiată;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
c) Partea, împotriva căreia a fost emisă hotărârea nu a fost înștiințată legal despre
proces.

93. Indicați hotărârile instanțelor judecătorești străine care sînt recunoscute pe
teritoriul RM fără procedură ulterioară:
a) Hotărârile privind desfacerea căsătoriei între un cetățean al RM și cetățean
străin dacă la data desfacerii căsătoriei unul dintre soți era domiciliat în
străinătate;
b) Hotărârile privind statutul civil al cetățeanului străin, pronunțate într -un stat
terț;
c) Hotărârile privind partajul bunurilor imobile între un cetățean al RM și
cetățean străin, dacă la data partajului unul dintre soți era domiciliat în
străinătate.

94. În ce cazuri poate fi respinsă cererea cu privire la recunoașterea și
încuviințarea executării silite a hotărârii arbitrale străine?
a) Hotărârea a fost pronunțată într -un litigiu neprevăzut în convenția arbitrală;
b) Arbitrajul a interpretat eronat legea aplicabilă;
c) Arbitrajul nu a constatat toate circ umstanțele importante pentru justa
soluționare a pricinii.

95. Indicați temeiul pentru desființarea hotărârii arbitrale:
a) A fost aplicată legea care nu trebuia să fie aplicată;
b) Hotărârea arbitrală nu este motivată;
c) Partea împotriva căreia a fost pronunțată hot ărârea nu a fost legal citată despre
desemnarea arbitrilor.

96. În ce cazuri titlul executoriu se trimite spre executare din oficiu de către
instanța de judecată?
a) În pricinile privind repararea prejudiciului cauzat sănătății;
b) În pricinile privind desfacerea căsătoriei;
c) În pricinile de revendicare a bunurilor.

97. În ce cazuri executorul judecătoresc este obligat să suspende executarea
silită?
a) Debitorul se află într -o delegație de serviciu îndelungată;
b) Debitorul a pierdut capacitatea de exercițiu;
c) Depunerea unei cereri împotriva executorului judecătoresc.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
98. În ce cazuri executorul judecătoresc este în drept să refuze intentarea
procedurii de executare?
a) Locul de aflare a debitorului nu este cunoscut;
b) Titlul executoriu a fost prezentat la expirarea a 3 ani de la data rămânerii
hotărârii definitive;
c) Debitor – persoană juridică a fost reorganizat.

99. În ce cazuri încetează procedura de executare?
a) Creditorul a renunțat la urmărire;
b) Decesul debitorului în acțiunile privind încasarea datoriei, ce rezultă dintr -un
contract d e împrumut;
c) A expirat termenul de 3 ani de la data rămânerii hotărârii definitive.

100. În ce cazuri documentul de executare silită care nu a fost executat se
restituie creditorului?
a) La cererea debitorului;
b) Creditorul refuză să preia bunurile nevândute în procesul executării hotărârii,
iar debitorul nu dispune de alte bunuri;
c) Debitorul este căutat.

Drept administrativ

1. Actele Guvernului sînt:
a) hotărîrile, deciziile și ordonan țele;
b) hotărîrile, dispozițiile și regulamentele;
c) hotărîrile, dispozi țiile și ordonanțele .

2. Guvernul este responsabil în activitatea sa:
a) în fața Președintelui Republicii Moldova;
b) în fața Curții Constituționale;
c) în fața Parlamentului .

3. Guvernul poartă pentru activitatea sa:
a) răspundere juridică solidară;
b) răspundere politică solidară ;
c) răspundere juridică individuală.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
4. În caz de remaniere guvernamentală, membrul Guvernului poate fi revocat sau
numit:
a) prin Hotărîre a Parlamentului;
b) prin Decret al Președintelui Republicii Moldova, la propunerea Prim -ministrului ;
c) prin Decret al Președintelui Republicii Moldova, în baza votului de încredere
acordat de Parlament.

5. Actul privind demiterea Guvernului sau revocarea unui membru al Guvernului
poate fi contestat:
a) în Curtea Supremă de Justi ție;
b) nu există căi de atac ;
c) în Curtea Constituțională.

6. În cazul în care în procesul aplicării unui alt act normativ se constată că
prevederile acestuia contravin principiilor stabilite în Codul Contraven țional :
a) se va aplica prevederile actului normativ adoptat mai recent;
b) se va aplica prevederile Codului Contraven țional ;
c) instanța de judecată va decide în privin ța actului normativ aplicat.

7. În conformitate cu dispozi țiile Codului Contraven țional, dacă legea nouă
prevede o sancțiune mai aspră, contravenția continuă a cărei săvîrșire a început
anterior intrării în vigoare a noii legi se sancționează :
a) în conformitate cu legea în vigoare la momentul consumării ei ;
b) în conformitate cu legea în vigoare la mome ntul începerii ei ;
c) cu sancțiunea contravențională mai blîndă .

8. În conformitate cu dispozi țiile Codului Contraven țional, în condi ții generale,
sînt pasibile de răspundere contraven țională :
a) persoana fizică cu capacitate de exercițiu care, în momentul săvîrșirii
contravenției, are împlinită vîrsta de 18 ani ;
b)persoana juridică si persoana fizică cu capacitate de exercițiu care, în momentul
săvîrșirii contravenției, are împlinită vîrsta de 16 ani ;
c) persoana juridică si persoana fizică cu capacitate de exercițiu care, în momentul
săvîrșirii contravenției, are împlinită vîrsta de 18 ani .

9. În conformitate cu dispozi țiile Codului Contraven țional, termenul general de
prescripție a răspunderii contravenționale este de :
a) 6 luni de la data să vîrșirii contravenției ;
b) 3 luni de la data săvîrșirii contravenției ;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
c) 1 an de la data săvîrșirii cont ravenției
10. În conformitate cu dispozi țiile Codului Contraven țional, prescripția executării
sancțiunii contravenționale este de :
a) 6 luni ;
b) 3 luni ;
c) 1 an .

11. În conformitate cu dispozi țiile Codului Contraven țional, sancțiunile
contravenționale aplicabile persoanei juridice sînt :
a) amenda, privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate, aplicarea
punctelor de penalizare, privarea de dreptul special ;
b) amenda, privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate, privarea de
dreptul special ;
c) amenda, privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate .

12. În conformitate cu dispozi țiile Codului Contraven țional, în cazul în care
contravenientul achită jumătate din amenda stabilită în cel mult 72 de ore din
momentul stabilirii ei :
a) se consideră că sancțiunea amenzii este executată integral ;
b) contravenientul este obligat să achite restul sumei în decursul a 30 de zile d e la
data stabilirii amenzii ;
c) contravenientul este obligat să achite restul sumei în decursul a 3 luni de la data
stabilirii amenzii.

13. În conformitate cu dispozi țiile Codului Contraven țional, în ce situa ție instanța
de judecată poate înlocui amenda, după caz, cu amendă în mărime dublă,
privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate, muncă neremunerată în
folosul comunității sau arest contravențional :
a) dacă persoana fizică nu a plătit amenda în decursul a 72 de ore de la data stabilirii
ei;
b) dacă persoana fizică nu a plătit amenda în decursul a 30 de zile de la data stabilirii
ei;
c) dacă persoana fizică nu a plătit amenda în decursul a 3 luni de la data stabilirii ei.

14. În conformitate cu dispozi țiile Codului Contraven țional, în cazul în care
persoana fizică nu a plătit amenda stabilită de instanța de judecată în termenul
fixat de lege, sanc țiunea respectivă se înlocuiește de către instanța de judecată
cu altă sanc țiune la demersul :
a) agentului constatator ;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
b) procurorului;
c) executorului judecătoresc .

15. În conformitate cu dispozi țiile Codului Contraven țional, durata generală a
arestului contravențional este :
a) de 3 ore l a 3 zile ;
b) de la 3 la 15 zile ;
c) de la 3 la 30 de zile.

16. În conformitate cu dispozi țiile Codului Contraven țional, termenul general al
reținerii persoanei în cauza contravențională nu poate depăși :
a) 72 ore;
b) 24 ore;
c) 3 ore .

17. În conformitate cu dispozi țiile Codului Contraven țional, persoanei care este
pasibilă de sancțiunea arestului contravențional și nu are apărător ales, i se
desemnează un apărător din oficiu :
a) în cel mult 3 ore din momentul reținerii ;
b) în cel mult 24 de ore din momentul reținerii;
c) imediat din momentul reținerii.

18. În conformitate cu dispozi țiile Codului Contraven țional, citarea în cadrul
procesului contravențional se face în așa fel ca persoana chemată să primească
invitația cu cel puțin:
a) 24 de ore înainte de data cînd ea trebuie să se prezinte în fața autorității respective ;
b) 3 zile înainte de data cînd ea trebuie să se prezinte în fața autorității respective;
c) 5 zile înainte de data cînd ea trebuie să se prezinte în fața autorității respective .

19. În conformitate cu dispozi țiile Codului Contraven țional, sînt competente să
soluționeze cauzele contravenționale:
a) managerul (directorul) întreprinderii de stat;
b) procurorul ;
c) avocatul parlamentar.

20. În conformitate cu dispozi țiile Codului Contraven țional, comisia
administrativă de pe lîngă autoritatea publică locală executivă se formează de
către:
a) primar;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
b) președintele raionului;
c) consiliul local .

21. În conformitate cu dispozi țiile Codului Contraven țional, persoana suspectată
de săvîrșirea unei contravenții pentru care sancțiunea prevede arestul
contravențional poate fi reținută pînă la examinarea cauzei contravenționale,
dar nu mai mult decît pe:
a) 3 ore;
b) 24 ore ;
c) 72 ore.

22. În conformitate cu dispozi țiile Codului Contraven țional,persoanele care au
încălcat regulile de ședere a cetățenilor străini și apatrizilor în Republica
Moldova, regimul de frontieră sau regimul punctelor de trecere a frontierei de
stat pot fi reținute prin decizia instanței de judecată, pentru a identifica persoana
și a clarifica circumstanțele contravenției, pe un termen de pînă la:
a) 3 ore;
b) 24 ore;
c) 72 ore .

23. În conformitate cu dispozi țiile Codului Contraven țional, faptul refuzului
contravenientului de a semna procesul -verbal cu privire la contravenție se
consemnează în procesul -verbal și se adeverește prin semnătura:
a) agentului constatator;
b) a cel puțin 2 martori ;
c) a cel puțin 3 martori .

24. În conformitate cu dispozi țiile Codului Contraven țional, contestarea
procesului -verbal cu privire la contravenție poate fi făcută în decursul a:
a) 15 zile de la data aducerii la cunoștință a faptului încheierii procesului -verbal ;
b) 15 zile de la data încheierii procesului -verbal ;
c) 10 zile de la data încheierii procesului -verbal .

25. În conformitate cu dispozi țiile Codului Contraven țional, contestațiaîmpotrivă
hotărîrii cu privire la contravenție poate fi depusă în decursul a:
a) 10 zile de la data pronunțării hotărîrii sau de la data aducerii ei la cunoștință, după
caz;
b) 15 zile de la data pronunțării hotărîrii sau de la data aducerii ei la cunoștință,
după caz ;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
c) 30 zile de la data pronunțării hotărîrii sau de la data aducerii ei la cunoștință,
după caz .

26. În conformitate cu dispozi țiile Codului Contraven țional,termenul general de
judecare a cauzei contravenționale este de:
a) 10 de zile de la data intrării dosarului în instanță ;
b) 15 de zile de la data intrării dosarului în instanță ;
c) 30 de zile de la data intrării dosarului în instanță .

27. În conformitate cu dispozi țiile Codului Contraven țional, în cazul în care există
temeiuri rezonabile, judecătorul poate prelungi termenul de judecare a cauzei
contravenționale cu:
a) 10 zile ;
b) 15 zile ;
c) 30 zile.

28. În conformitate cu dispozi țiile Codului Contraven țional,hotărîrile
judecătorești contravenționale pot fi atacate cu:
a) apel ;
b) recurs ;
c) apel și recurs .

29. În conformitate cu dispozi țiile Codului Contraven țional,recursul împotriva
hotărîrii judecătorești contravenționale se declară în termen de:
a) 10 zile ;
b) 15 zile ;
c) 30 de zile .

30. În conformitate cu prevederile Codului Contraven țional,dispoziția de
executare a hotărîrii judecătorești contravenționale se transmite autorității
însărcinate cu punerea în executare a acesteia în termen de:
a) 10 zile de la data rămînerii definitive a hotărîrii judecătorești ;
b) 72 de ore de la data rămînerii definitive a hotărîrii judecătorești ;
c) 24 de ore de la data rămînerii definitive a hotărîrii judecătorești .

31. Ședința de constituire a consiliului local este deliberativă dacă la ea
participă:
a) majoritatea consilierilor aleși;
b) 2/3 din n umărul consilierilor aleși ;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
c) primarul și cel puțin jumătate din consilierii aleși.

32. Ședințele ordinare a consiliului local sînt deliberative dacă la ele participă:
a) majoritatea consilierilor aleși ;
b) 2/3 din numărul consilierilor aleși;
c) primaru l și cel puțin jumătate din consilierii aleși.

33. Deciziile și dispozițiile autorităților administrației publice locale intră în
vigoare:
a) la data adoptării sau emiterii;
b) la data aducerii la cunoștința publică sau la data comunicării persoanelor viz ate
în ele ;
c) la data publicării în Monitorul Oficial sau în presa locală.

34. Pentru activitatea consiliului local și pentru deciziile acestuia pe care le -au
votat, consilierii:
a) răspund personal;
b) răspund solidar ;
c) nu poartă răspundere.

35. Consiliul local (raional) poate fi dizolvat înainte de expirarea mandatului:
a) de către Parlament ;
b) de către Pre ședintele Republicii Moldova;
c) de către Guvern.

36. Președintele raionului este:
a) ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat;
b) ales de către consiliul raional ;
c) numit de către Guvern.

37. Controlul administrativ al activității autorităților administrației publice
locale include:
a) controlul general și controlul financiar;
b) controlul activității și supravegherea unor domenii de activitate;
c) controlul legalității și controlul oportunității.

38. Care dintre persoanele enumerate este funcționar public conform legislației
privind func ția publică:
a) secretarul consiliului local ;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
b) primarul;
c) vice -președintele raionului.

39. Care dintre persoanele enumerate de ține func ția de demnitate publică
conform legislației privind demnitatea publică:
a) director general al autorității administrative centrale ;
b) conducător al Aparatului Pre ședintelui Republicii Moldova;
c) conducător al Aparatului Parlamentului .

40. Care dintre persoanele enumerate face parte din c ategoria funcționarilor
publici de conducere de nivel superior :
a) ministru;
b) conducător al aparatului Parlamentului ;
c) primar general al municipiului.

41. Care din persoanele, enumerate mai jos, face parte din c ategoria
funcționarilor publici de conducere :
a) consilier municipal;
b) conducător al serviciului desconcentrat al autorității publice ;
c) vice -primar al municipiului.

42. În conformitate cu dispozi țiile legii cu privire la func ția publică și statutul
func ționarului public, funcționarul public poartă, după caz, răspundere :
a) disciplinară, materială, contravențională, penală;
b) administrativ – disciplinară, administrativ – patrimonială, admin istrativ –
contravențională;
c) disciplinară, civilă, administrativă, penală .

43. În conformitate cu dispozi țiile legii cu privire la func ția publică și statutul
func ționarului public, sancțiunile disciplinare pot fi aplicate funcționarului
public în termen de :
a) cel mult 6 luni de la data săvîrșirii abaterii ;
b) cel mult 12 luni de la data constatării abaterii ;
c) cel mult 12 luni de la data săvîrșirii abaterii .

44. Litigiile privind încetarea raporturilor de serviciu a funcționarilor public
pot fi soluționate:
a) în comisia de conciliere;
b) în instanța de contencios administrativ ;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
c) la Guvern;

45. Ordonanța Guvernului este:
a) un act individual;
b) un act normativ cu putere de lege organică;
c) un act normativ cu putere de lege ordinară .

46. Care din actele juridice enumerate poate fi considerat în calitate de act
administrativ:
a) decizia judecătoriei privind aplicarea unei sancțiuni administrative;
b) instrucțiunea unui minister ;
c) decretul Președintelui Republicii Moldova privind promulgar ea unei legi.

47. Conform legislației cu privire la petiționare prin petiție se înțelege:
a) cerere, inclusiv prealabilă, reclamație, propunere sau sesizare ;
b) adresare, sesizare, atitudine sau informație;
c) cerere, demers sau reclamație.

48. Termenul de examinare a peti ției poate fi prelungit, în cazuri deosebite, de
către conducătorul organului corespunzător:
a) cu cel mult 15 zile;
b) cu cel mult o lună ;
c) termenul de examinare nu poate fi prelungit.

49. Peti ționarii, care nu sînt de acord cu deciziile organului sau persoanei oficiale
care au examinat peti ția, au dreptul de a se adresa în instan ța de contencios
administrativ în termen de:
a) 30 de zile de la data primirii răspunsului sau din ziua cînd trebuiau sa -l
primească ;
b) 6 luni de la data primirii răspunsului sau din ziua cînd trebuiau sa -l primească;
c) un an de la data primirii răspunsului sau din ziua cînd trebuiau sa -l primească.

50. Hotărîrea Guvernului cu caracter normativ poate fi atacată:
a) în instanța de contencios administr ativ;
b) în Curtea Supremă de Justiție;
c) în Curtea Constituțională .

51. Care din actele men ționate pot fi atacate în instanțele de contencios
administrativ :

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
a) actele administrative emise pentru executarea hotărîrilor judecătorești
irevocabile;
b) actele administrative cu caracter individual emise de Președintele Republicii
Moldova ce nu țin de alegerea, numirea și destituirea din funcțiile publice a
persoanelor oficiale de stat, exponente ale unui interes politic sau public deosebit;
c) actele de comandament cu caracter militar .

52. În conformitate cu prevederile Legii contenciosului administrativ,
judecătoriile examinează litigiilece țin de nesoluționarea în termenul legal a
cererilor și de verificarea legalității actelor administrative emise sau adoptate
de autoritățile publice care sînt constituite și activează pe teritoriul :
a) satului, comunei sau orașului
b) satului, comunei, orașului sau municipiului
c) satului sau comunei .

53. În conformitate cu prevederile Legii contenciosului administrativ, cererile
privind constatarea circumstanțelor care justifică suspendarea activității
consiliului local se solu ționează de către :
a) judecătorie
b) Curtea de Apel
c) Curtea Supremă de Justiție.

54. În conformitate cu prevederile Legii contenciosului administrativ, cererile
privind constatarea circumstanțelor care justifică suspendarea activității
consiliului raional se solu ționează de către :
a) judecătorie
b) Curtea de Apel
c) Curtea Supremă de Justi ție.

55. În conformitate cu prevederile Legii contenciosului administrativ, verificarea
legalită ții hotărîrilor Comisiei Electorale Centrale cu privire la încălcarea
legislației electorale se efectuează de către :
a) Curtea Constitu țională
b) Curtea de Apel Chi șinău
c) Curtea Supremă de Justi ție.

56. În conformitate cu prevederile Legii contenciosului administrativ, actul
administrativ cu caracter normativ considerat ilegal poate fi atacat
a) în termen de 30 de zile de la data adoptării

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
b) în termen de un an de la data adoptării
c) oricînd

57. În conformitate cu prevederile Legii contenciosului administrativ,
judecătorul decide primirea cererii de chemare în judecată sau respingerea
acesteia în termen de
a) 3 zile de la data depunerii
b) 7 zile de la data depunerii
c) 15 zile de la data depunerii

58. În conformitate cu prevederile Legii contenciosului administrativ, hotărîrea
instanței de contencios administrativ asupra acțiunii judecate în fond poate fi
atacată cu recurs, în termen de
a) 3 zile de la data pronunțării sau de la data comunicării hotărîrii integrale
b) 15 zile de la data pronunțării sau de la data comunicării hotărîrii integrale
c) 30 zile de la data pronunțării sau de la data comunicării hotărîrii integrale

59. În conformitate cu prevederile Legii contenciosului administrativ, instanța de
contencios administrativ care a adoptat hotărîrea în fond va trimite o copie a
hotărîrii pîrîtului pentru executare și alta – instanței de drept comun de la sediul
pîrîtului pentru controlul executării hotărîrii în termen de
a) 3 zile de la data la care hotărîrea devine irevocabilă
b) 7 zile de la data la care hotărîrea devine irevocabilă
c) 15 zile de la data la care hotărîrea devine irevocabilă

60. În conformitate cu prevederile Legii contenciosului administrativ, hotărîrea
instantei de contencios administrativ se execută în termenul stabilit în
dispozitivul ei, iar în cazul în care termenul nu este stipulat
a) în cel mult 7 zile de la data la ca re hotărîrea devine irevocabilă
b) în cel mult 15 zile de la data la care hotărîrea devine irevocabilă
c) în cel mult 30 de zile de la data la care hotărîrea devine irevocabilă

Drept constituțional

1. Conform Constituției, cea mai gravă crimă împotriva poporului constituie
a) uzurparea puterii de stat
b) genocidul
c) terorismul

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

2.Dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile
fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte și legile ei
interne:
a) prioritate au reglementările internaționale
b) prioritate au reglementările interne
c) reglementările interne și cele internaționale au forță juridică egală

3. Cetățenii Republicii Moldova pot fi extrădați
a) în baza unui tratat internațional la care Republica Moldova este parte
b) în condiții de reciprocitate
c) cetățenii Republicii Moldova nu pot fi extrădați

4. Conform Constituției, în Republica Moldova
a) nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiție
b) accesul la justiție poate fi îngrădit în interesele securității naționale
c) accesul la justiție poate fi îngrădit în scopul protejării drepturilor, libertăților și
demnității altor persoane

5. Conform Constituției, orice persoană acuzată de un delict
a) este prezumată nevinovată pînă cînd vinovăția sa va fi dovedită în mod legal, în
cursul unui proces judiciar public
b) este prezumată nevinovată pînă cînd vinovăția sa va fi dovedită în mod legal, în
cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s -au asigurat toate garanțiile
necesare apărării s ale
c) este prezumată vinovată pînă cînd nevinovăția sa va fi dovedită în mod legal, în
cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s -au asigurat toate garanțiile
necesare apărării sale

6. Conform Constituției, în Republica Moldova
a) pedeapsa cu moartea este abolită
b) este instituit un moratoriu asupra aplicării pedepsei cu moartea
c) pedeapsa capitală, ca excepție, poate fi aplicată, în condițiile legii, doar în baza unei
sentințe de judecată

7. Conform Constituției, în Republica Moldova
a) reținerea nu poate depăși 24 de ore
b) reținerea nu poate depăși 48 de ore
c) reținerea nu poate depăși 72 de ore

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

8. Conform Constituției, în Republica Moldova a restarea se face în temeiul
unui mandat
a) emis de procuror, pentru o durată de cel mult 72 de ore
b) emis de procuror, pentru o durată de cel mult 30 de zile
c) emis de judecător, pentru o durată de cel mult 30 de zile

9. Conform Constituției, t ermenul arestării poate fi prelungit numai de către
a) judecător sau de către instanța judecătorească, cel mult pînă la 12 luni
b) procuror, cel mult pînă la 12 luni
c) procuror, cel mult pînă la 6 luni
10. Conform Constituției, în Republica Moldova motivele reținerii și învinuirea
a) se aduc la cunoștință numai în prezența procurorului
b) se aduc la cunoștință numai în prezența unui avocat, ales sau numit din oficiu
c) se aduc la cunoștință numai în prezența judecătorului

11. Conform Constituției, în Republica Moldova fiecare om
a) are dreptul să reacționeze independent, prin orice mijloace, la încălcarea
drepturilor și libertăților sale
b) este obligat să reacționeze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea
drepturilor și libertăților sale
c) are dreptul să reacționeze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea
drepturilor și libertăților sale

12. Conform Constituției Republicii Moldova, în tot cursul procesului părțile
au dreptul
a) să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu
b) să fie asistate de un avocat parlamentar
c) să fie asistate de un jurist calificat

13. Conform Constituției Republicii Moldova, amestecul în activitatea
persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute
a) se admite doar cu acordul instan ței de judecată
b) se pedepsește prin lege
c) se admite doar în scopul asigurării securității naționale

14. Conform Constituției Republicii Moldova, perchezițiile și cercetările la fața
locului
a) pot fi efectuate numai în caz de delict flagrant

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
b) pot fi efectuate numai în situații excepționale
c) pot fi efectuate numai în condițiile legii

15. Conform Constituției Republicii Moldova, voința poporului se exprimă prin
alegeri libere, care au loc prin sufragiu
a) universal, egal, direct, secret și liber exprimat
b) universal, egal, indirect, obligatoriu, secret și liber exprimat
c) universal, egal, direct, obligatoriu, secret și liber exprimat

16. Conform Constituției Republicii Moldova, Cetățenii Republicii Moldova au
drept de vot
a) de la vîrsta de 18 ani, împliniți pînă în ziua alegerilor inclusiv, excepție făcînd cei
condamnați în mo dul stabilit de lege
b) la vîrsta de 18 ani, împliniți pînă în ziua alegerilor inclusiv, excepție făcînd cei puși
sub interdicție în modul stabilit de lege
c) de la vîrsta de 18 ani, împliniți pînă în ziua alegerilor inclusiv, excepție făcînd cei
puși sub interdicție în modul stabilit de Comisia Electorală Centrală.

17. Conform Constituției Republicii Moldova, accesul la o funcție publică se
asigură
a) oricărui cetățean
b) oricărei persoane
c) oricărei persoane alese prin concurs

18. Conform Constituției Republicii Moldova, sînt neconstituționale partidele
politice care
a) militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a
suveranității și independenței, a integrității teritoriale a Republicii Moldova
b) sunt constituite din cet ățeni străini
c) sunt finan țate din străinătate
19. În conformitate cu prevederile Legii privind partidele politice,
înregistrarea partidului politic se face de către
a) Ministerul Justi ției
b) Camera Înregistrării de Stat
c) Guvern

20. În conformitate cu prevederile Legii privind partidele politice, decizia
privind refuzul înregistrării partidului politic poate fi atacată la
a) Curtea Constitu țională

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
b) Curtea Supremă de Justi ție
c) Curtea de Apel Chi șinău

21. În conformitate cu prevederile Legii privind partidele politice, pentru
obliga țiile contractate partidele politice
a) răspund cu propriul patrimoniu și patrimoniul membrilor săi
b) răspund cu propriul patrimoniu
c) răspund cu patrimoniul membrilor săi

22. În conformitate cu prevederile Legii privind partidele politice, activitatea
partidului politic poate fi limitată prin hotărîrea
a) Ministerului Justi ției
b) Curții Supreme de Justi ție
c) Curții de Apel Chi șinău

23. În conformitate cu prevederile Legii privind partidele politice, partidului
politic poate fi dizolvat prin hotărîrea
a) Curții de Apel Chi șinău
b) Curții Supreme de Justi ție
c) Ministerului Justi ției

24.Conform Constituției Republicii Moldova, de dreptul de a întemeia și de a se
afilia la sindicate dispune
a) orice salariat, cu excepția funcționarilor publici
b) orice salariat, cu excepția cetățenilor străini și a apatrizilor
c) orice salariat

25. Conform Constituției Republicii Moldova, durata săptămînii de muncă este
de cel mult
a) 40 de ore
b) 72 de ore
c) 48 de ore

26. Conform Constituției Republicii Moldova, grevele pot fi declanșate numai
în scopul apărării
a) intereselor profesionale cu caracter politic, economic și social ale salariaților
b) intereselor profesionale cu caracter politic, juridic, economic și social ale
salariaților
c) intereselor profesionale cu caracter economic și social ale salariaților

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

27. Conform Constituției Republicii Moldova
a) nimeni nu poate fi expropriat în nici o circumstanță
b) nimeni nu poate fi expropriat decî t pentru o cauza de utilitate publica , stabilita
potrivit legii, cu dreapta s i prealabila despa gubire
c) nimeni nu poate fi expropriat decî t pentru o cauza de utilitate publica , stabilita de
instant a de judecata , cu dreapta și prealabila despa gubire

28. Conform Constituției Republicii Moldova, a verea dobîndită licit
a) nu poate fi confiscată
b) poate fi confiscată în baza hotărîrii judecătore ști pentru o cauză de utilitate publică
c) poate fi confiscată în baza hotărîrii judecătore ști cu dreaptă și prealabilă
despăgubire

29. Conform Constituției Republicii Moldova, pentru prejudiciile cauzate prin
erorile săvîrșite în procesele penale de către instanțele judecătorești
a) statul nu poartă răspundere
b) statul răspunde în conformitate cu prevederile tratatelor interna ționale
c) statul răspunde patrimonial

30. În conformitate cu prevederile Legii privind modul de reparare a
prejudiciului cauzat prin ac țiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale
procuraturii și ale instan țelor judecătore ști, c ererea de chemare în judecată
privind repararea prejudiciului se depune în termen de
a) trei ani de la data apariției dreptului la repararea prejudiciului
b) un an de la data apariției dreptului la repararea prejudiciului
c) șase luni de la data apariției dreptului la repararea prejudiciului

31. În conformitate cu prevederile Legii privind modul de reparare a
prejudiciului cauzat prin ac țiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale
procuraturii și ale instan țelor judecătore ști, c ererea de chemare în judecată
privind repararea prejudiciului se depune împotriva statului, reprezentat de
a) Procuratura Generală
b) Agentul Guvernamental
c) Ministerul Justi ției

32. Conform Constituției Republicii Moldova, Parlamentul adoptă
a) legi, hotărîri și regulamente
b) legi, hotărîri și moțiuni

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
c) legi, hotărîri și rezolu ții

33. Conform Constituției Republicii Moldova, Pre ședintele Parlamentului
poate fi revocat din func ție cu votul
a) majorită ții deputa ților prezen ți la ședință
b) majorită ții deputa ților aleși
c) a 2/3 din numărul tuturor deputa ților

34. Conform Constituției Republicii Moldova, direcțiile principale ale politicii
interne și externe a statului sînt aprobate de
a) Parlament
b) Guvern
c) Președintele Republicii Moldova

35. Conform Constituției Republicii Moldova, tratatele internaționale
încheiate de Republica Moldova sînt ratificate de către:
a) Parlament
b) Guvern
c) Președintele Republicii Moldova

36. Conform Constituției Republicii Moldova, actele privind amnistia sînt
adoptate de către
a) Președintele Republicii Moldova
b) Parlament
c) instanțele de judecată

37. În conformitate cu prevederile Legii despre statutul deputatului în
Parlament, persoanele mandatate de Parlament cu misiuni temporare în
organele centrale ale administrației de stat pot cumula exercitarea acestei
misiuni cu mandatul de deputat pe o durată de cel mult
a) o lună
b) trei luni
c) șase luni

38. Conform Constituției Republicii Moldova, d eputatul nu poate fi reținut,
arestat, percheziționat
a) în nici o situație
b) cu excepția cazurilor de infracțiune flagrantă
c) decît pentru ac țiunile ce nu țin de exercitarea mandatului parlamentar

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

39. În conformitate cu prevederile Legii despre statutul deputatului în
Parlament, în caz de infracțiune flagrantă, deputatul poate fi reținut la domiciliu
numai cu încuviințarea prealabilă a Procurorului General pe o durată de
a) 3 ore
b) 24 de ore
c) 72 de ore

40. În conformitate cu prevederile Legii despre statutul deputatului în
Parlament, acțiunea penală împotriva deputatului poate fi intentată
a) de Comisia juridică, numiri și imunită ți a Parlamentului
b) de Procurorul General și adjuncții acestuia
c) numai de Procurorul General

41. În conformitate cu prevederile Legii despre statutul deputatului în
Parlament, Parlamentul decide asupra cererii Procurorului General privind
reținerea, arestul, percheziția sau trimiterea în judecata penală ori
contravențională a deputatului cu votul secret al
a) 2/3 din numărul deputa ților aleși
b) majorității deputaților aleși
c) majorită ții deputa ților prezen ți la ședință

42. Conform Constituției Republicii Moldova, pentru voturile sau pentru
opiniile exprimate în exercitarea mandatului deputatul
a) nu poate fi atras la răspundere juridică
b) poate fi atras la răspundere disciplinară
c) poate fi atras la răspundere constituțională

43. Conform Constituției Republicii Moldova, dreptul de inițiativă legislativă
aparține
a) deputaților în Parlament, Președintelui Republicii Moldova, Guvernului, Adunării
Populare a unității teritoriale autonome Găgăuzia
b) deputaților în Parlament, Președintelui Republicii Moldova, Guvernului, cel puțin
200 mii de cetățeni cu drept de vot
c) deputaților în Parlament, Președintelui Republicii Moldova, Guvernului

44. Conform Constituției Republicii Moldova, legea intră în vigoare
a) la data publicării sau la data adoptării
b) la data publicării

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
c) la data publicării sau la data prevăzută în textul ei

45. Conform Constituției Republicii Moldova, punerea sub acuzare a
Președintelui Republicii Moldova se face
a) de către Procurorul General
b) de către Curea Constituțională
c) de Parlament, cu votul a cel puțin două treimi din numărul deputaților aleși

46. Conform Constituției Republicii Moldova, în cazul în care Președintele
Republicii săvîrșește o infracțiune, competența de judecată aparține
a) Curții Constituționale
b) Curții Supreme de Justiție
c) Parlamentului

47. Conform Constituției Republicii Moldova, grațierea individuală este
acordată de către
a) Președintele Republicii Moldova
b) instanța de judecată
c) Parlament

48. Conform Constituției Republicii Moldova, î n cazul săvîrșirii unor fapte prin
care încalcă prevederile Constituției, Președintele Republicii poate fi demis de
către
a) Curtea Constituțională
b) Parlament cu votul a două treimi din numărul deputaților aleși
c) Curtea Supremă de Justiție

49. Conform Constituției Republicii Moldova, justiția se înfăptuiește
a) în numele statului
b) în numele legii
c) în numele poporului

50. Conform Constituției Republicii Moldova, justiția se înfăptuiește prin
a) Curtea Supremă de Justiție, curțile de apel și judecătorii
b) Curtea Constituțională, Curtea Supremă de Justiție, curțile de apel și judecătorii
c) Curtea Supremă de Justiție, curțile de apel, tribunale și judecătorii

51. Conform Constituției Republicii Moldova, înființarea instanțelor
extraordinare

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
a) este permisă în baza tratatelor internaționale
b) este interzisă
c) este permisă pentru anumite categorii de cauze

52. Conform Constituției Republicii Moldova, judecătorii cur ților de apel și ai
judecătoriilor se numesc în funcție de
a) Președintele Republicii Moldova
b) Parlament
c) Consiliul Superior al Magistraturii

53. În conformitate cu prevederile Legii privind organizarea judecătorească,
controlul asupra judecătoriilor, curților de apel în probleme organizatorice se
exercită de către
a) Ministerul Justi ției
b) Curtea Supremă de Justiție
c) Consiliul Superior al Magistraturii

54. Conform Constituției Republicii Moldova, judecătorii Curții Supreme de
Justiție se numesc în funcție de
a) Președintele Republicii Moldova
b) Parlament
c) Consiliul Superior al Magistraturii

55. În conformitate cu prevederile Legii cu privire la Consiliul Superior al
Magistraturii, hotărîrile Consiliului Superior al Magistraturii pot fi contestate, de
orice persoană interesată, în termen de 15 zile din momentul comunicării, la
a) Curtea Consti tuțională
b) Curtea Supremă de Justi ție
c) Curtea de Apel Chișinău

56. Conform Constituției Republicii Moldova, Procurorul General este numit în
funcție de
a) Președintele Republicii Moldova la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor
b) Parlament la propunerea Președintelui Republicii Moldova
c) Parlament la propunerea Președintelui acestuia

57. Conform Constituției Republicii Moldova, membrii Curții de Conturi sînt
numit în funcție de
a) Parlament la propunerea Președintelui acesteia

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
b) Parlament la propunerea Președintelui Republicii Moldova
c) Președintele Republicii Moldova cu acordul prealabil al Parlamentului

58. Conform Constituției Republicii Moldova, în activitatea sa Curtea
Constituțională se supune numai
a) poporului
b) Parlamentului
c) Constituției

59. Conform Constituției Republicii Moldova, interpretarea Constituției se face
de
a) Parlament
b) Curtea Supremă de Justi ție
c) Curtea Constituțională

60. Conform Constituției Republicii Moldova, membrii Curții Constituționale
sînt numiți:
a) doi judecători de Parlament, doi de Președintele Republicii și doi de Consiliul
Superior al Magistraturii
b) doi judecători de Parlament, doi de Guvern și doi de Consiliul Superior al
Magistraturii
c) doi judecători de Parla ment, doi de Președintele Republicii și doi de Curtea
Supremă de Justiție

61. În conformitate cu prevederile Legii cu privire la Curtea Constitu țională,
judecătorul Curții Constituționale nu poate fi trimis în judecată contravențională
sau penală fără încuviințarea prealabilă a
a) Parlamentului
b) Consiliului Superior al Magistraturii
c) Curții Constitu ționale

62. În conformitate cu prevederile Codului Jurisdic ției Constituționale,
urmărirea disciplinară a judecătorului Curții Constituționale poate fi pornită
numai în temeiul unei sesizări, făcute în scris de
a) Procurorul General
b) Consiliul Superior al Magistraturii
c) autoritățile competente să numească judecători în Curtea Constituțională

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
63. În conformitate cu prevederile Legii cu privire la Curtea Constitu țională,
Curtea Constituțională trebuie să soluționeze sesizarea în termen de
a) o lună de la data primirii materialelor
b) șase luni de la data primirii materialelor
c) un an de la data primirii materialelor

64. Conform Constituției Republicii Moldova, hotărîrile Cur ții Constitu ționale
a) pot fi atacate în Curtea Supremă de Justi ție
b) pot fi atacate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului
c) sunt definitive și nu pot fi atacate

65. În conformitate cu prevederile Codului Jurisdic ției Constituționale,
revizuirea hotărîrilor Cur ții Constitu ționale se efectuează numai la ini țiativa
a) subiec ților cu drept de sesizare
b) Curții Europene a Drepturilor Omului
c) Curții Constituționale

66. Conform Constituției Republicii Moldova, legile și alte acte normative sau
unele părți ale acestora declarate neconstituționale devin nule
a) din momentul adoptării hotărîrii corespunzătoare a Curții Constituționale
b) de la data publicării hotărîrii corespunzătoare a Curții Constituționale
c) de la data adoptării actului declarat drept neconstitu țional

67. Conform Constituției Republicii Moldova, revizuirea acesteia poate fi
inițiată de
a) un număr de cel puțin 200 000 de cetățeni cu drept de vot, un număr de cel puțin
o treime de deputați, Guvern
b) un număr de cel puțin 200 000 de cetățeni cu drept de vot, un număr de cel puțin
o treime de deputați, Președintele Republicii, Guvern
c) deputații în Parlament, Președintele Republicii Moldova, Guvernul, Adunarea
Populară a unității teritoriale autonome Găgăuzia

68. Conform Constituției Republicii Moldova, nici o revizuire a acesteia nu
poate fi făcută dacă
a) afectează caracterul suveran, independent și unitar al statului, precum și
neutralitatea permanentă a statului
b) limitează atribuțiile Parlamentului
c) are ca rezultat suprimarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor
sau a garanțiilor acestora

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

69. În conformitate cu prevederile Legii cu privire la a voca ții parlamentari,
avocații parlamentari nu pot fi trași la răspundere penală sau administrativă
fără acordul prealabil al
a) Parlamentului
b) Centrului pentru Drepturile Omului
c) Consiliului Superior al Magistraturii

70. În conformitate cu prevederile Legii cu privire la avoca ții parlamentari,
cererea adresată avocatului parlamentar se depune pînă la expirarea
a) a șase luni din ziua încălcării drepturilor constituționale ale petiționarului sau din
ziua cînd acesta a aflat despre încălcare
b) unui an din ziua încălcării drepturilor constituționale ale petiționarului sau din
ziua cînd acesta a aflat despre încălcare
c) a trei ani din ziua încălcării drepturilor constituționale ale petiționarului sau din
ziua cînd acesta a aflat despre încălca re

71. În conformitate cu prevederile Legii cetă țeniei Republicii Moldova, copilul
găsit pe teritoriul Republicii Moldova este considerat cetățean al ei, atît timp cît
nu este dovedit contrariul, pînă la atingerea vîrstei de
a) 14 ani
b) 16 ani
c) 18 ani

72. În conformitate cu prevederile Legii cetă țeniei Republicii Moldova,
cetățenia poate fi retrasă
a) prin decretul Președintelui Republicii Moldova
b) prin hotărîrea Cur ții de Apel
c) prin hotărîrea Cur ții Supreme de Justi ție

73. În conformitate cu prevederile Legii cetă țeniei Republicii Moldova,
termenul de examinare a cererilor privind cetățenia Republicii Moldova nu poate
depăși
a) o lună
b) șase luni
c) un an

74. În conformitate cu prevederile Legii cetă țeniei Republicii Moldova,
decretul Președintelui Republicii Moldova în problema cetățeniei

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
a) poate fi atacat în Curtea de Apel
b) poate fi atacat în Curtea Supremă de Justi ție
c) poate fi atacat la Curtea Constitu țională

75. În conformitate cu prevederile Legii privind cultele religioase și păr țile lor
componente, activitatea cultelor religioase și a părților lor componente poate fi
suspendată de către
a) Ministerul Justi ției
b) Guvern
c) instanța de judecată

76. În conformitate cu prevederile Legii privind accesul la informa ție,
informațiile și documentele solicitate vor fi puse la dispoziția solicitantului din
momentul în care vor fi disponibile pentru a fi furnizate, dar nu mai tîrziu de
a) 10 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de acces la informație
b) 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de acces la informație
c) 30 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de acces la informație

77. În conformitate cu prevederile Legii privi nd accesul la informa ție, în cazul
în care persoana consideră că drepturile sau interesele legitime în ceea ce
privește accesul la informații i -au fost lezate, ea poate contesta acțiunile sau
inacțiunea furnizorului de informații la conducerea acestuia și/sau la organul
ierarhic su perior al furnizorului în termen de
a) 15 de zile de la data cînd a aflat sau trebuia să afle despre încălcare
b) 30 de zile de la data cînd a aflat sau trebuia să afle despre încălcare
c) 6 luni de la data cînd a aflat sau trebuia să afle despre încălcare

78. În conformitate cu prevederile Legii privind întrunirile, o rice persoană
care intenționează să desfășoare o întrunire notifică în scris, printr -o declarație
prealabilă, autoritatea administrației publice locale cu cel puțin
a) 5 zile înaint e de data desfășurării întrunirii
b) 10 zile înainte de data desfășurării întrunirii
c) 15 zile înainte de data desfășurării întrunirii

79. În conformitate cu prevederile Legii privind întrunirile, hotărîrea privind
interzicerea desfă șurării întrunirilor poate fi luată de către
a) autoritatea administra ției publice locale
b) organele afacerilor interne
c) instanța de judecată

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

80. În conformitate cu prevederile Legii cu privire la libertatea de exprimare,
persoana care se consideră defăimată poate adresa o cerere prealabilă autorului
informației și/sau persoanei juridice care a răspîndit -o în termen de:
a) 15 de zile de la data la care persoana a aflat sau trebuia să afle despre informația
defăimătoare
b) 20 de zile de la data la care persoana a aflat sau trebuia să afle despre informația
defăimătoare
c) 30 de zile de la data la care persoana a aflat sau trebuia să afle despre informația
defăimătoare

Procedura și Practica Curții Europene a Drepturilor Omul ui

1. Sunt oare obligatorii hotărârile Cur ții Europene a Drepturilor Omului?
a) Nu, hotărârile CEDO au caracter de recomandare;
b) Da, Guvernele sunt obligate să se conformeze hotărârilor CEDO ;
c) Hotărârile CEDO sunt obligatorii doar atunci când acest fapt este expres
indicat în hotărâre.

2. În ce termen urmează a fi depusă cererea la CEDO?
a) în termen de 3 luni de la epuizarea căilor de recurs interne;
b) în termen de 6 luni de la epuizarea căilor d e recurs interne ;
c) în termen de 12 luni de la epuizarea căilor de recurs interne;

3. Cum are loc repunerea în termenul de depunere a cererii la CEDO?
a) prin decizia Camerei din 7 judecători a CEDO;
b) prin decizia pre ședintelui Camerei CEDO;
c) la CEDO nu există instituția repunerii în termenul de depunere a cererii .

4. Din ce moment se consideră că cererea la CEDO a fost depusă?
a) din momentul semnării cererii de către reclamant;
b) din momentul primirii cererii de către CEDO;
c) din momentul expedierii cererii .

5. În ce limbă trebuie întocmită cererea la CEDO?
a) în oricare din limbile oficiale din țările membre la Conven ția Europeană
pentru Drepturile Omului ;
b) în una din limbile oficiale ale CEDO (engleza fie franceza);
c) în orice limbă.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

6. Cine poate fi reprezentant al reclamantului în procedurile CEDO?
a) doar un avocat din țara împotriva căreia este depusă cererea;
b) orice avocat din țările membre la Conven ția Europeană pentru Drepturile
Omului;
c) orice persoană aleasă de reclamant, indiferent de faptul dacă este avocat .

7. Faptul că CEDO a înregistrat cererea (i -a dat un număr și o denumire)
însemnă că:
a) cererea are șanse mari de succes;
b) doar că cererea a fost primită de CEDO, procedura de acordare a numărului
și denumirii fiind obligatorie pentru fiecare cerere depusă ;
c) cererea va fi în curând comunicată Guvernului.

8. În ce limbă urmează a fi prezentate observa țiile păr ților în procedurile
CEDO?
a) în una din limbile oficiale ale CEDO(engleza fie franceza), decât dacă CEDO
decide altfel ;
b) obligatoriu, în limba în care a fos t depusă cererea la CEDO;
c) în oricare din limbile oficiale din țările membre la Conven ția Europeană
pentru Drepturile Omului.

9. Ce se va întâmpla în cazul în care reclamantul sau reprezentantul acestuia
nu va răspunde la solicitările CEDO?
a) cererea ar putea fi scoasă de pe rol;
b) CEDO va examina cererea, însă doar în baza materialelor de ținute (tragând
concluzii pe care le consideră adecvate.);
c) reclamantul ar putea fi amendat.

10. Examinarea preten țiilor cu privire la care drepturi ține de comp etența
CEDO?
a) doar a celor prevăzute de Conven ția Europeană pentru Drepturile Omului;
b) doar a celor prevăzute de Conven ția Europeană pentru Drepturile Omului
și protocoalele la aceasta ;
c) doar a celor prevăzute de Conven ția Europeană pentru Drepturile Omului,
protocoalele la aceasta și Constitu ția țării împotriva căreia se depune
cererea.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
11. Este oare competentă CEDO să examineze preten țiile care vizează situa țiile
juridice ce s -au epuizat până la intrarea în vigoare a CEDO pentru statul
respectiv?
a) CEDO nu are competen ță să examineze astfel de preten ții;
b) CEDO le va examina doar dacă situa țiile juridice s -au finalizat cu mai pu țin
de 3 luni până la intrarea în vigoare a CEDO pentru statul respectiv;
c) CEDO le va putea examina d oar cu acordul Guvernului.

12. Cine poate depune o cerere individuală la CEDO;
a) doar persoana fizică;
b) orice persoană fizică sau juridică care -și are reședința în statul pe care -l
acționează;
c) orice persoană fizică, organiza ție neguvernamentală sau orice grup de
particulari .

13. Care căi de recurs interne nu urmează a fi epuizate până la depunerea
cererii la CEDO?
a) recursul ordinar;
b) procedurile care nu dau certitudinea că reclamantul va avea succes;
c) procedurile care nu pot remedia situa ția reclamantului .

14. Este oare autorizată de CEDO pedeapsa capitală?
a) pedepasa capitală nu este autorizată de CEDO ;
b) pedeapsa capitală este autorizată de CEDO;
c) în fiecare caz, pedeapsa capitală poate fi executată doar cu acordul CEDO.

15. Cum poate fi contestată decizia ”judecătorului unic” al CEDO prin care o
cerere a fost declarată inadmisibilă?
a) această decizie nu este susceptibilă de atac ;
b) această decizie se contestă în camera din 7 judecători;
c) această decizie se contestă la Marea Cameră a CEDO.

16. Cum poate fi contestată hotărârea Camerei din 7 judecători?
a) această hotărâre nu este susceptibilă de atac;
b) această decizie se contestă la Plenul CEDO;
c) această decizie nu se contestă, dar păr țile pot solicita în anumite
circumstan țe ca dosarul s ă fie examinat de Marea Camer ă a CEDO .

17. Care sunt consecințele juridice al neexecutării hotărârilor CEDO?

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
a) hotărârile CEDO au caracter de recomandare și neexecutarea lor nu
poate atrage vreo consecin ță;
b) pentru neexecutarea hotărârilor CEDO pot fi aplicate sanc țiunile
prevăzute de Statutul Consiliului Europei ;
c) neexecutarea hotărârilor CEDO nu poate atrage sanc țiuni, însă va afecta
imaginea țării.

18. De către cine sunt ale și judecătorii CEDO?
a) de către statul care propune judecătorul;
b) de către Asambleea Parlamentară a CoE, din lista propusă de CEDO;
c) de către Asambleea Parlamentară a CoE, din lista propusă de fiecare stat .

Dreptul muncii

1.Contractul colectiv de muncă este un act:
a) juridic, ce reglementează raporturile de muncă, social -economice și
profesionale dintre angajator și salariați la întreprinderi, în instituții,
organizații;
b) normativ, ce determină drepturile și obligațiunile reciproce între salariat și
angajator;
c) politic, ce reglementează relațiile social -economice între sidicate și patronate.
2. Refuzul neîntemiat de a angaja la lucru este:
a) acceptat;
b) interzis ;
c) permis.
3. Contractul individual de muncă poate fi încheiat în formă:
a) verbală sau scrisă;
b) verbală și scrisă;
c) scrisă.

4. Încheierea contractului individual de muncă se legalizează prin:
a) notă explicativă;
b) ordin;
c) raport.

5. Încheierea contractului individual de muncă cu un salariat, invitat la lucru
prin transferare dintr -o altă întreprindere (instituție, organizație) pe baza

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
acordului intervenit între conducătorii întreprinderilor (instituțiilor
organizațiilor) și a salariatului:
a) se poate refuza;
b) nu se poate refuza ;
c) poate avea loc doar după expirarea termenului de probă.

6. La încheierea contractului individual de muncă se prezintă:
a) doar documnetele prevăzute de lege;
b) toate actele solicitate de angajator;
c) toate documentele prevăzute de instrucțiunile interne ale întreprinderii,
instituției sau organizației.

7. La angajarea persoanelor care n -au implinit vîrsta de opsprezece ani proba
de încercare:
a) nu se stabilște;
b) se stabilește;
c) se stabilește pe o jumătate de termen.

8. Munca unei persoane condamnate prestată în condiții normale în perioada de
detenție sau de liberare condiționată de pedeapsă înainte de termen:
a) se consideră munca forțată;
b) nu se consideră munca forțată;
c) poate fi considerată munca forțată în condițiile prevăzute de lege.

9. Odihnă, asigurată prin stabilirea duratei normale a timpului de muncă, prin
reducerea timpului de muncă pentru unele profesii și categorii de salariați, prin
acordarea zilelor de repaus și de sărbătoare nelucrătoare, a concediilor anuale
plătite este:
a) un drept garantat al salariatului;
b) o obligațiune a salariatului;
c) o garanție oferită salariatului de către angajator.

10. Nivelul minim al drepturilor și garanțiilor de muncă pentru salariați se
stabilește de:
a) contractul individual de muncă;
b) Codul muncii;
c) contractul colectiv de muncă.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
11. Clauzele din contractile individuale de muncă, care înrăutățesc situația
salariaților în comparație cu legislația muncii:
a) sînt legale ori posibile;
b) produc efecte juridice pînă la contestarea lor în instanțe de judecată;
c) sînt nule și nu produc efecte juridice.
12. Sindicatele sînt:
a) parteneri ai salariaților;
b) reprezentanți ai angajatorului;
c) reprezentanți ai salariaților.

13. Contractul colectiv de muncă în cadrul filialelor sau reprezentanțelor
întreprinderii:
a) nu poate fi încheiat;
b) poate fi încheiat doar în cazul cînd numărul salariaților în cadrul filialei sau
reprezentanței depășește 30 de persoane;
c) poate fi încheiat.

14. Dacă, în decurs de 3 luni din ziua derulării negocierilor colective privind
semnarea contractului colectiv de muncă, nu s -a ajuns la o înțelegere asupra
unor prevederi ale proiectului contractului colectiv de muncă, părțile:
a) sunt obligate să continuie negocierile;
b) au dreptul să semneze contractul doar pentru clauzele negociate;
c) sînt obligate să semneze contractul în varianta propusă de angajator.

15Contractul colectiv de muncă se încheie pe un termen:
a) de 3 ani;
b) stabilit de părți însă nu mai puțin de un an;
c) stabilit liber de părți.

16. Contractul colectiv de muncă:
a) nu se înregistrează;
b) se înregistrează doar pentru cazurile expres prevăzute de părți;
c) se depun de una dintre părțile semnatare pentru înregistrare la inspectoratul
teritorial de muncă.

17. La încheierea contractului individual de muncă, persoana trebuie să aibă
vârsta minimă de:
a) 15 ani;
b) 16 ani;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
c) 18 ani.

18. Neîncheierea în forma scrisă a contractului individual de muncă :
a) se sancționează cu nulitatea absolută a contractului de muncă;
b) se sancționează cu nulitatea relativă a contractului;
c) nu afectează valabilitatea contractului individual de muncă.

19.Încadrarea în muncă a cetățenilor străini este :
a) interzisă de lege;
b) permisă de lege independent de îndeplinirea vreunei formalități;
c) condiționată de obținerea permisului de muncă;

20. Încheierea contractului individual de muncă pe durată nedeterminată:
a) constituie o obligație a angajatorului cu excepția prevăzută de lege;
b) este interzisă de lege;
c) nu este posibilă dacă salariatul refuză.

21. Beneficiază de reducere a timpului de lucru:
a) persoanele cu funcții de conducere;
b) tinerii în vârs tă de până la 18 ani;
c) specialiștii.

22. Munca suplimentară se compensează :
a) în bani;
b) prin acordarea de timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile;
c) prin acordarea de timp liber corespunzător în următoarele 60 de zile.

23. Nu pot presta muncă de noapte:
a) tinerii în vârstă de până la 18 ani;
b) salariații din sectorul bugetar;
c) specialiștii.

24. Salariatul cu care se desface contractul individual de muncă din ini țiativa
angajatorului beneficiază de:
a) o compensație materială;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
b) continuitatea vechimii în muncă;
c) dreptul de a contesta în instanță de judecată decizia de desfacere.

25. Suspendarea contractului individual de muncă la inițiativa angajatorului în
următoarele situații:
a) în cazul concediului de studii;
b) pe durata concediului medical;
c) pe durata anchetei de serviciu .

26. Este admisibilă desfacerea contractului individual de muncă din inițiativa
angajatorului în cazurile:
a) concediului de maternitate;
b) cât îngrijește copilul bolnav în vârstă de până la 3 ani;
c) încălcarea repetată a disciplinei muncii.

27. Deplasarea de serviciu poate fi dispusă pe o perioadă de:
a) 60 de zile, fără posibilitatea prelungirii;
b) 30 de zile, fără posibilitatea prelungi rii;
c) 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii cu cel mult încă 60 de zile.

28. Detașarea:
a) încetează la cererea salariatului;
b) are caracter facultativ pentru salariat;
c) presupune modificarea locului muncii.

29. Cererea salariatului de încetare unilaterală a contractului individual de
muncă (demisia) trebuie :
a) motivată;
b) înregistrată de angajator;
c) prezentată verbal.

30. În cazul demisiei, salariatul, care ocupă o funcție de execuție, trebuie să -i
acorde angajatorului un termen de preaviz de:

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
a) 30 de zile;
b) 14 zile calendaristice;
c) 30 de zile, cu excepția cazului în care în contractul colectiv de muncă nu s -a
prevăzut un termen mai îndelungat.

31. Pe perioada satisfacerii serviciului militar în termen contractul individual
de muncă al salariatului :
a) încetează prin voința părților;
b) încetează la inițiativa angajatorului;
c) se suspendă de drept în circumstanțe ce nu depend de voința părților.

32. Angajarea în cîmpul muncii prin concurs este obligatorie :
a) în cazul salariaților din sectorul bugetar;
b) pentru ocuparea unei funcții de conducere, atât în sectorul privat, cât și în
unitățile bugetare;
c) dacă este prevăzută de acte normative.

33. Concedierea salariaților – membri al comitetului sindical:
a) este admisibilă numai pentru motive neimput abile;
b) nu poate interveni pentru motive imputabile;
c) cu acordul organului sindical membru al căruia el este.

34. Suspendarea contractului individual de muncă intervine la inițiativa
salariatului:
a) în cazul delegării;
b) ca sancțiune disciplinară;
c) în caz de ocupare a unei funcții elective .

35. Contractele colective de muncă își produc efectele de la:
a) data semnării sau de la data stabilită în contract;
b) data înregistrării;
c) momentul în care a fost atins acordul de voință între partenerii sociali.

36.Reprezintă cauză de suspendare în circumstanțe ce nu depend de voința
părților a contractului individual de muncă:

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
a) concediul parțial plătit pentru îngijirea copilului în vârstă de până la 3 ani;
b) detașarea;
c) concedi ul de maternitate .

37. Reprezintă cauză de suspendare a contractului individual de muncă la
inițiativa salariatului:
a) greva, în ce privește salariații greviști;
b) forța majoră;
c) pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 6 ani.

38. Reprezintă cauză de suspendare a contractului individual de muncă la
inițiativa angajatorului :
a) șomajul tehnic;
b) concediul fără plată;
c) pe durata anchetei de serviciu.

39. Nu constituie clauze esențiale ce trebuie cuprinse obligatoriu în contractul
individual de muncă:
a) regimul de muncă și de odihnă;
b) durata contractului;
c) concediul de odihnă.

40. Detașarea reprezintă:
a) o încetare a contractului individual de muncă;
b) modificarea definitivă a locului muncii, prin actul unilateral al salariatului;
c) o modificare a contractului individual de muncă

41. Concediul de odihnă nu se întrerupe automat când :
a) intervine o cauză de incapacitate temporară de muncă;
b) salariatul este chemat să satisfacă obligații militare, altele decât serviciul militar
in termen;
c) salariatul încheie un nou contract de muncă prin cumul.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
42. Perioada probei de încercare pentru salariați este pînă la:
a) 3 luni;
b) 1 lună;
c) 2 luni.

43. Perioada aflării salariatului în concediul medical:
a) se include în perioada de probă;
b) se include în perioada de probă doar cu acordul angajatorului;
c) nu se include în perioada de probă.

44. Clauza privind perioada de probă:
a) se include în contractul individual de muncă;
b) este prevăzută de contractul colectiv de muncă;
c) nu se include în contractul individual de muncă.

45. La drepturile recunoscute de Codul muncii salariații:
a) pot renunța;
b) nu pot renunța ;
c) pot renunța doar cu acordul angajatorului.

46. Ordinul de angajare:
a) se aduce la cunoștința salariatului sub semnătură;
b) se aduce la cunoștința salariatului în prezența celorlalți membri al
colectivului de muncă:
c) nu se aduce la cunoștința salariatului.

47. Carnete de muncă se perfetează pentru toți salariații care lucrează în
unitate mai mult de:
a) 3 zile lucrătoare;
b) 5 zile lucrătoare;
c) 10 zile lucrătoare.

48. Durata șomajului tehnic nu poate depăși:
a) 3 luni de fiecare dată;
b) 6 luni în decursul unui an cal endaristic;
c) 2 luni în decursul unui an calendaristic.

49. Constatarea nulității contractului individual de muncă:
a) produce efecte pentru viitor;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
b) nu produce efecte pentru viitor;
c) produce efecte pentru viitor doar în cazul prevăzut de instanța de judecată.

50. Demisia este:
a) un drept al salriatului;
b) o obligațiune a salariatului;
c) o garanție oferită de angajator.

51. Datele referitoare la convingerile politice și religioase ale salariatului,
precum și la viața privată a acestuia:
a) pot fi obținute de angajator;
b) nu pot fi obținute de angajator;
c) pot fi obținute de angajator doar cu acordul salariatului.

52. Protecția datelor personale ale salariatului contra utilizării ilegale sau
pierderii este asigurată din contul :
a) salariatului;
b) angajatorului;
c) organizației sindicale.

53. Durata normală a timpului de muncă al salariaților din unități:
a) poate depăși 40 de ore pe săptămînă;
b) nu poate depăși 40 de ore pe săptămînă;
c) nu poate depăși 50 de ore pe săptămînă.

54. Pentru salariații în vîrstă de la 16 la 18 ani durata timpului de muncă :
a) constituie 35 de ore;
b) nu poate depăși 30 de ore;
c) constituie 40 de ore.

55. Retribuirea muncii în cazul timpului de muncă parțial se efectuează:
a) prin înțelegerea părților;
b) în coformitate cu acordul sindicatelor;
c) proporțional timpului lucrat sau în funcție de volumul lucrului făcut.

56. Pentru salariații în vîrstă de pînă la 16 ani, durata săptămînală a timpului
de muncă:
a) nu poate depăși 24 ore;
b) este de 30 ore;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
c) este de 35 ore.

57. Împărțirea zilei de muncă pe segmente:
a) este permisă;
b) este interzisă;
c) este admisă cu acordul scris al părților.

58. Munca în decursul a două schimburi successive:
a) este permisă;
b) este permisă cu acordul scris al salariatului;
c) este interzisă.

59. În cadrul programului zilnic de muncă, salariatului trebuie să i se acorde o
pauză de masă de cel puțin:
a) o oră;
b) 30 de minute;
c) 2 ore.
60. Atragerea salariaților în vîrsta de pînă la 18 ani la munca în zile de repaus:
a) se permite;
b) este interzisă;
c) se permite cu acordul scris al salariatului și emiterea ordinului angajatorului.

61.Durata minimă a concediului de odihnă anual:
a) constituie 28 de zile lucrătoare;
b) 28 de zil calendaristice;
c) nu este stabilită.

62. Perioada aflării în concediu neplătit cu o d urată mai mare de 14 zile
calendaristice:
a) se include în vechimea în muncă, care dă dreptul la concediul de odihnă
anual;
b) nu se include în vechimea în muncă, care dă dreptul la concediul de odihnă
anual;
c) se include în vechimea în muncă, care dă dreptul la concediul de odihnă anual
în caz dacă este prevăzut de regulamentul intern al unității,

63. Concediul de odihnă pentru primul an de muncă se acordă salariaților după
expirarea :
a) 11 luni de muncă la unitatea respectivă;

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
b) 6 luni de muncă la unitatea respectivă, în caz dacă este prevăzut de
contractul colectiv de muncă;
c) 6 luni de muncă la unitatea respectivă.

64. Neacordarea concediului de odihnă anual timp de 2 ani consecutive este:
a) permisă;
b) permisă doar cu acordul scris al salariatului;
c) interzisă.

65 Înlocuirea concediului de odihnă anual nefolosit printr -o compensație în
bani:
a) se admite;
b) se admite la solicitarea salariatului;
c) nu se admite.

66. Concediul neplătit din inițiativa salariatului poate fi acordat pe o durată de
pînă la:
a) 45 de zile calendaristice;
b) 120 de zile calendaristice;
c) 60 de zile calendaristice.

67.Retribuirea muncii salariatului rechemat din concediul de odihnă anual se
efectuează:
a) la un tarif dublu;
b) în baze generale;
c) în baze generale cu acordarea suplimentului.

68. Salariul minim pe țară este stabilit prin:
a) lege;
b) contractul colectiv de muncă;
c) hotărîre de Guvern.

69. Sistemul și condițiile de retribuire a muncii salariaților din sectorul
bugetar se stabilesc prin:
a) lege;
b) hotărîre de Guvern;
c) contractul colectiv de muncă.

70. Plata salariului în natură este:

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
a) interzisă;
b) permisă;
c) interzisă, cu excepția cazurilor prevăzute de contractul individual ori colectiv
de muncă.

71. Plata salariului pentru o lucrare ocazională, care durează mai puțin de 2
săptămîni se efectuează:
a) în ordinea generală;
b) imediat după executarea acesteia;
c) în avans.

72. Reținerile din salariu pentru achitarea datoriilor salariaților față de
angajator se pot face în baza ordinului acestuia pentru:
a) acoperirea venitului ratat de întrep rindere;
b) repararea prejudiciului material cauzat unității din vina salariatului în
limitele salariului mediu lunar;
c) acoperirea penalităților suportate de întreprindere.

73. Dacă eliberarea carnetului de muncă este reținută din vina
angajatorului, salariatului:
a) i se plătește salariul mediu pentru tot timpul absenței forțate de la lucru, doar
nu mai mult de trei luni;
b) i se plătește salariul pentru toată perioada de reținere a carnetului de muncă;
c) nu i se plătește nici o recompensă.

74. La efectuarea luc rărilor de diferite categorii de calificare, salariatul este
retribuit după:
a) tariful stabilit pentru fiecare muncă efectuată în parte;
b) munca de calificare mai înaltă;
c) o muncă de calificare medie.

75. În caz de neîndeplinire a normelor de producție din vina angajatorului
retribuirea muncii:
a) se face pentru munca efectiv prestată de salariat;
b) se face pentru munca efectiv prestată de salariat, dar nu mai puțin decît în
mărimea unui salariu mediu al salariatului calculat pentru aceeași perioadă
de timp;
c) se face reieșind din cuantumul salariului obținut în condiții de îndeplinire a
normelor de producție.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

76. Prezentarea informațiilor salariatului referitoare la condițiile tehnice și
organizatorice care au fost puse la baza elaborării normelor de muncă:
este
a) un drept al angajatorului;
b) o obligațiune a angajatorului;
c) o obligațiune a angajatorului în cazurile prevăzute de contractul individual de
muncă.

77. În caz de concediere în legătură cu lichidarea unității angajatorul este
obligat să preavizeze salariatul:
a) prin ordin;
b) prin ordin sub semnătură;
c) verbal în prezența reprezentantului organizației sindicale.

78. În caz de concediere în legătură cu lichidarea unității angajatorul este
obligat să preavizeze salariatul:
a) cu 3 luni înainte;
b) cu 2 luni înainte;
c) cu 2 săptămîni înainte.

79. Salariatul autor al invenției sau al propunerii de raționalizare
beneficiază de garanțiile și compensațiile prevăzute de:
a) legislatia vigoare;
b) legislatia in vigoare și contractul colectiv de muncă;
c) legislatia in vigoare, de contractul c olectiv și/sau de cel individual de muncă.

80. Stimulările se aplică:
a) de către angajator;
b) de către angajator de comun acord cu reprezentanții salariaților;
c) la propunerea reprezentanților salariaților.

81. Pentru încălcarea disciplinei de muncă se permite aplicarea:
a) sancțiunilor disciplinare;
b) amenzilor și altor sancțiuni disciplinare în cazurile prevăzute de contractul
individual de muncă;
c) aplicarea altor sancțiuni administrative.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
82. În caz de schimbare a proprietarului unității, noul proprietar este în
drept să desfacă contractele individuale de muncă încheiate cu :
a) șeful serviciului de pază;
b) contabilul -șef;
c) șeful secției personal (cadre).

83. Termenul de validitate a sancțiunii disciplinare:
a) constituie un an din ziua depistării;
b) nu poate depăși șase luni din ziua aplicării;
c) nu poate depăși un an din ziua aplicării și familiarizării lui cu ordinul (contra
semnătură).

84. Angajatorul care a aplicat sancțiunea disciplinară este în drept să :
a) schimbe sancțiunea;
b) o revoce;
c) interzică premierea pe anumit termen.

85. Contractul de formare profesională este un:
a) contract special;
b) supliment la contractul individual de muncă;
c) act adițional la contractul individual de muncă.

86. Serviciul pentru securitatea și igiena muncii se înființează în unitățile
care au :
a) 30 și mai mulți salariați;
b) 50 și mai mulți salariați;
c) 100 și mai mulți salariați.

87. Serviciul pentru securitatea și igiena muncii acordă consultații și
asistență:
a) angajatorului la elaborarea și realizarea măsurilor de prevenire a
accidentelor de muncă și a bolilor profesionale;
b) salariaților;
c) reprezentanților organizației sindicale.

88. Serviciul medical se înființează, în mod obligatoriu, în unitățile care au:
a) 100 și mai mulți salariați;
b) 200 și mai mulți salariați;
c) 300 și mai mulți salariați.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

89. Materialele igienico -sanitare de protecție se distribuie de către
angajator:
a) din contul salariatului;
b) la o jumătate de preț;
c) gratuit .

90. Cazurile de acordare a garanțiilor și compensațiilor :

a) la restituirea carnetului de muncă salariatului;
b) îmbinare a muncii cu studiile;
c) la cererea salariatului.

91.Contractul de ucenicie este un act:

a)normativ, ce reglementează relațiile de muncă între Angajator și Salariat;
b) încheiet în formă scrisă, este un contract de drept civil și se
reglementează de Codul civil și e alte acte normative;
c)de angajare în serviciu.

92.Durata unei ture continue.

a) o luna;
d)să nu depășească o lună
c)până la trei luni.

93 Răspundere materială deplină a salariatului în vârstă de până la 18 ani
a) pentru cauzarea preju diciului material în proporții deosebit de mari;
b) doar pentru cauzarea intenționată a prejudiciului material ;
c) prejudiciu material cauzat în limitele unui salariu mediu.

94. Angajatorul nu respectă modul stabilit pentru repararea prejudiciului
material:
a) salariatul este în drept să se adreseze inspecției muncii ;
b)salariatul este în drept să rezilieze contractul individual de muncă;
c) salariatul este în drept să se adreseze în instanța de judecată.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
95. Reținerea de la salariatul vinovat a sumei prejudiciului material care nu
depășește salariul mediu lunar se efectuează prin:
a) cererea salariatului;
b) ordin;
c) notă informativă.

96.Cererea privind soluționarea litigiului individual de muncă se depune
instanța de judecată:
a) în termen de trei luni;
b)în termen de 6 luni;
c) în termen de un an.

97.Organe de jurisdicție a muncii sunt:
a) Inspectoratul de Stat al Muncii;
b) comisiile de conciliere; instanțele de judecată;
c) procuratura de sector.

98. Contractul scris cu privire la răspunderea materială deplină poate fi
încheiate de angajator cu salariatul:
a) cu vârsta de până la 18 ani;
b) care au atins vărsa de 18 ani;
c) care au a tins vârsta de 18 ani și care dețin o funcție de păstrare, prelucrare,
vânzare a valorilor ce i -au fost transmise.

99. Temeiuri suplimentare de încetare a contractului de muncă încheiat cu
cadrele din organizațiile din sfera științe i și inovații.
a) inovația n -a fost aplicată în timpul activității persoanei respective;
b) neatestării, în conformitate cu statutul organizației respective, a cercetătorilor
științifici, instituțiile și organizațiile de administrare a activității știin țifice;
c) stabilirea pensiei pentru limita de vârsta.

100.Pentru prejudiciul cauzat angajatorului, salariatul poartă răspundere
materială în limitele:
a) în limitele salariului mediu lunar;
b)în limitele a două salarii medii lunare;
c)în limitele a trei salarii medii lunare.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

Legea cu privire la avocatură
Statutul profesiei de avocat
Codul deontologic al avocatului

1. Profesia de avocat este :
a. exercitată de persoane calificate și abilitate, conform legii, să pledeze și să
acționeze în numele clienților lor, exercitată de persoane, să apare în fața unei
instanțe judecătorești sau să consulte și să reprezinte în materie juridică
clienții lor,
b. exercitată de persoane abilitate să reprezinte clienții în fața unei instanțe
judecătorești,
c. exercitată de persoane abilitate să consulte clienții .

2. Profesia de avocat este:
a. liberă și independent ă, cu organizare, func ționare și conducere autonom ă,
b. liberă cu organizare, func ționare și conducere de c ătre Ministerul Justiției,
c. liberă, cu organizare și conducere de catre Uniunea Avoca ților.

3 Avocații acordă persoanelor următoarele genuri de asistență juridică
calificată:
a. consultații , concluzii cu privire la problemele juridice, prezintă informații
verbale și în scris referitoare la legislație; reprezintă interesele lor în instanțele
de judecată; cu autoritățile publice, notarii publici, executorii judecătorești și
cu alte persoane fizice și juridice; participă în cauzele penale în calitate de
apărător sau repreze ntant al victimei, al părții civile, al părții civilmente
responsabile și al martorilor,
b. reprezintă doar interesele clientilor în instanțele de judecată;
c. participă doar la urmărirea penală și la dezbateri judiciare în cauzele penale
în calitate de apăr ător.

4 Profesia de avocat poate fi exercitată de persoana care :
a. are cetățenia Republicii Moldova, are capacitate deplină de exercițiu, are
diplomă de licențiat în drept , se bucură de o reputație ireproșabilă și a fost
admisă în profesia de avocat după susținerea examenului de calificare,
b. are cetățenia Republicii Moldova, are capacitate deplină de exercițiu, are
diplomă de licențiat în drept,

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
c. are diplomă de licențiat .

5 Activități incompatibile cu profesia de avocat :
a. oricare funcție retribuită, cu excepția funcțiilor legate de activitatea științifică
și didactică, precum și de activitatea în calitate de arbitru al judecății arbitrale
,activitatea de întreprinzător, de notar, alte activități ce lezează demnitatea și
independența profe siei de avocat sau bunele moravuri,
b. oricare funcție retribuită,
c. nu este incompatibilă cu alte activitățî ori funcții.

6 Admite acordarea de către avocat a asistenței juridice de reprezentare
a intereselor în instanțele de judecată :
a. în baza contractului de asistență juridică înregistrat la cabinetul avocatului
sau la biroul asociat de avocați,
b. în baza procurii,
c. în baza acordul verbal.

7 Eliberarea licenței pentru exercitarea profesiei de avocat este efectuată de:
a. Comisia de licențiere a Uniunii Avocaților,
b. Consiliul Uniunii Avocaților conform hotărîrii Comisiei de licențiere,
c. Ministerul Justiției.

8 Avocat stagiar poate fi :
a. cetățeanul Republicii Moldova , licențiat în drept , care are capacitate deplină
de exercițiu și o reputație ireproșabilă, care a promovat examenul de
admitere la stagiu și care a încheiat cu unul dintre avocați contract de
efectuare a stagiului profesional ,
b. cetățeanul Republicii Moldova care a promovat examenul de admitere la
stagiu,
c. cetățeanul Republicii Moldova, licențiat în drept care a încheiat cu unul dintre
avocați contract de efectuare a stagiului profesional.

9 Examenul de admitere la stagiu este organizat:
a. în baza hotărîrii Comisiei de licențiere și a Consiliului Uniunii Avocaților,
b. în baza hotărîrii Comisiei de licențiere,
c. în baza hotărîrii Consiliului Uniunii Avocaților.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
10 Rezultatele examenelor de admitere la stagiu:
a. sunt aprobate prin hotărîrea Comisiei de licențiere a profesiei de avocat,
b. sunt aprobate prin hotărîrea Comisiei de licențiere, care urmează a fi
validate de Consiliul Uniunii Avocaților,
c. sunt aprobate prin hotărîrea Comisiei de licențiere care urmează a fi
validate de Ministerul Justiției.

11 Stagiul de pregătire profesională:
a. se desfășoară în baza contractului cu durata de 18 luni încheiat între avocatul
stagiar și avocatul îndrumător, înregistrat la Consiliul Uniunii Avocaților,
b. se desfășoară în baza contractului cu durata de 18 luni, încheiat între avocatul
stagiar, avoca tul îndrumător și Consiliul Uniunii Avocaților
c. se desfășoară în baza contractului încheiat între avocatul stagiar și avocatul
îndrumător, fără înregistrare la Consiliul Uniunii Avocaților.

12 Unicul act care confirmă statutul avocat ului:
a. licența pentru exercitarea profesiei de avocat ,
b. mandatul avocatului,
c. legitimația avocatului.

13 Licența pentru exercitarea profesiei de avocat se retrage în cazurile,
prevăzute in lege:
a. de către Comisia de etică și disciplină a Uniunii Avocaților,
b. de către instanța de judecată,
c. de către Ministerul Justiției în temeiul hotărîrii Comisiei de etică și
disciplină a Uniunii Avocaților.

14 Profesia de avocat se exercită, la discreția fiecărui avocat, în una din
următoarele forme:
a. cabinet al avocatului ori birou asociat de avocați,
b. la discreția fiecărui avocat in aite forme,
c. numai în birou asociat de avocați.

15 Organele de conducere ale Uniunii Avocaților sînt:
a. Congresul Uniunii Avocaților,
b. Congresul și Consiliul Uniunii Avocaților,
c. Congresul, Consiliul Uniunii Avocaților, președintele Uniunii Avocaților,
secretarul general al Uniunii Avocațilo r.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
16 Congresul Uniunii Avocaților se constituie din:
a. toți avocații Uniunii Avocaților,
b. avocații delegați de fiecare Barou,
c. avocați delegați de fiecare Barou și din membrii Consiliului Uniunii
Avocaților.

17 Consiliul Uniunii Avocaților:
a. este format din Președintele Uniunii Avocaților și avocații aleși la Congres
în număr de 14 persoane,
b. este format din Președintele Uniunii Avocaților și decanii Barourilor,
precum și avocați aleși la Congres,
c. este format din Președintele Uniuni i Avocaților, decanii Barourilor și
avocații delegați de Barouri conform normei de reprezentare.

18 Presedintele Uniunii Avocaților este ales:
a. pe un termen de 5 ani,
b. pe un termen de 4 ani,
c. pe un termen de 2 ani dintre avocați cu o vechime în profesie de cel puțin
5 ani.

19 Secretarul general:
a. este ales de către Consiliul Uniunii Avocaților,
b. este ales la Congresul Avocaților,
c. este angajat de către Consiliul Uniunii Avocaților.

20 Comisia de licențiere a profesiei de avocat:
a. este aleasă la Congres, si este compusă din 8 membrii,
b. este aleasă prin concurs de către Consiliul Uniunii Avocaților, si este
compusă din 11 membrii,
c. este aleasă prin concurs de o comisie specială desemnată de Consiliul
Uniunii Avocaților si este compusă din 11 membrii.

21 Hotărîrile Comisiilor Uniunii Avocatilor și de Etică sunt adoptate
cu votul:
a. a 2/3 din membrii prezen ți,
b. majorității membrilor săi,
c. a 3/4 din membrii prezenți.

22 Baroul Avocatilor se constituie și funcționează

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
a. numai în cadrul Uniunii Avocaților,
b. în cadrul Uniunii Avocaților ori în afară Uniunii Avocaților,
c. în afară Uniunii Avocaților.

23 Baroul Avocatilor activează în
a. circumscripția unei curți de apel ,
b. toate orasele Rebublicii Moldova
c. municipiule Rebublicii Moldova.

24 Organele de conducere ale baroului sînt:
a. adunarea generală , decanul,
b. numai adunarea generală,
c. numai decanul.

25 Decanul Baroului este ales pentru un mandat de:
a. 5 ani,
b. 4 ani,
c. 2 ani.

26 Dreptul avocatului de a asista, reprezenta ori a exercita orice
alte activită ți specifice profesiei, apare:
a. conform contractului de asisten ță juridică, încheiat cu clientul sau cu oficiul
teritorial al Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat,
b. conform mandatului,
c. conform procurii.

27 Sancțiuni disciplinare sînt :

a. avertizarea, mustrarea, amenda , suspendarea activității de avocat ,
retragerea licenței pentru exercitarea profesiei de avocat,
b. amenda, suspendarea licenței pentru exercitarea profesiei de avocet,
retragerea licenței pentru exercitarea profesiei de avocat,
c. suspendarea activității de avo cat.

28 Procedura disciplinara nu poate fi intentată dacă din
momentul abaterii au trecut:

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
a. 3 luni,
b. un an
c. 18 luni.

29 Obliga ția de a p ăstra secretul profesional este:
a. nelimitată în timp,
b.este stabilită pe un termen de 5 ani,
c.este stabilit un termen prin contractul dintre client și avocat.

30 Relatiile dintre avocat si client sunt bazate :
a. pe onestitate, probitate, echitate, corectitudine, sinceritate si confidentialitate,
b. numai confidentialitate,
c. responsabilitate.

31 Responsabilitatea avocatului include in sine:
a. atat comportamentul acestuia in exercitarea profesiei cat si in afara ei,
d. numai comportamentul acestuia in exercitarea profesiei,
c. nimai comportamentul cu clientul.

32 Publicitatea avocatului:
a. se interzice sa faca publicitate, direct sau indirect, activitatii sale profesionale,
b. la alegere avocatului,
c. se permite sa faca publicitate, direct sau indirect, activitatii sale profesionale.

33 In conformitate cu legea si normele de deontologie, avocatul are obligatia
de a apara interesele clientului sau:
a. cind interese avocatului si clientului sunt egale,
b. chiar in raport cu propriile interese, cu interesele altui avocat sau interesele
statului,
c. cind interesele avocatului si statului sunt ilegale.

34 Avocatul nu este in drept sa accepte o cauza atunci:
a. cand cunoaste cu certitudine ca nu are competenta necesara pentru a se ocupa de
aceasta cauza,
b. are dreptul să accepte orice cauza ,

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
c. cand cunoaste cu certitudine ca nu are competenta necesara pentru a se ocupa de
aceasta cauza, exceptand cazul in care coopereaza cu un alt avocat care are
competenta necesara.

Contenciosul Administrativ

1. Litigiul de contencios administrativ este generat de :
a) un act administrativ,
b) un act administrativ sau nesolu ționarea în termen legal a unei cereri,
c) un contract administrativ sau nesolu ționarea în termen legal a unei cereri.

2. Autoritatea publică este:
a) o structură organizatorică in stituită sau prin lege sau prin act administrativ
normativ,
b) organ instituit prin lege sau prin act administrativ normativ,
c) orice structură organizatorică sau organ instituite prin lege sau act
administrativ normativ.

3. Persoana vătămată într -un drept al său recunoscut de lege de către o
autoritate publică printr -un act administrativ sau nesolu ționarea unei
cerei în termen legal poate fi:
a) persoană fizică,
b) persoană juridică,
c) persoană fizică sau juridică .

4. Func ționar public este persoana :
a) numită (aleasă) printr -o funcție de decizie sau execu ție din structura unei
autorități publice,
b) autorizată de o autoritate a administra ției publice de a reprezenta
autoritatea în instan ța de judecată,
c) persoana numită (aleasă) din structura unei autorită ți publice precum și
altă persoană de drept privat asimilată autorită ților publice .

5. Cerere prealabilă este:
a) cerere adresată autorită ții emitente prin care se solicită reexaminarea
actului administrativ,

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
b) cerere adresată autorita ții emitente sau organului ierahic superior prin
care se solicită reexaminarea actului administrativ,
c) cerere adresată organului ierarhic superior prin care se solicită anularea
actlui adminsitrativ emis de organul ierarhic inferior.

6. Nesolu ționarea în termenul legal a unei cereri este :
a) refuzul de a răspunde petiționarului în termenul legal,
b) faptul de a nu răspunde peti ționarului în termenul legal,
c) refuzul de a primi o cerere sau faptul de a nu răspunde petiționarului în
termenul legal .

7. Competen ță de judecare a ac țiunilor în contenciosul adminstrativ au :
a) judecătoriile,
b) judecătoriile si Cur țile de Apel,
c) judecătoriile, Cur țile de Apel, Curtea Supremă de Justi ție.

8. Pentru judecarea ac țiunilor în contenciosul administrativ se instituie
colegii specializate:
a) la Curțile de Apel,
b) la Curtea Supremă de Justi ție și la Curțile de Apel ,
c) în toate instan țele judiciare.

9. Solu ționarea cererilor privind constatarea circumstan țelor care justifică
suspendarea activită ții Consiliului local ține de competen ța:
a) Curții Supreme de Justi ție,
b) Curților de Apel,
c) judecătoriilor .

10. Contesta țiile în materie electorală sunt solu ționate:
a) de Curțile de Apel,
b) de judecătorii sau Cur țile de Apel după caz,
c) de judecătorii, cu excep ția celor care sunt date în competen ța altor instan țe
judecătore ști.

11. Legalitatea hotărîrilor Comisiei Electorare Centrale cu privire la
încălcarea legisla ției electorale este verificată:
a) de Curtea Supremă de Justi ție,
b) de Curtea de Apel Chi șinău ,
c) Judecătorul sectorului Centru Chi șinău.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ

12. Acțiunile de contencios administrativ se înaintează în judecătoriile
sau curțile de apel în a căror rază teritorială își are:
a) domiciliul reclamantul,
b) sediul pîrîtul,
c) domiciliul reclamantul sau își are sediul pîrîtul .

13. Hotărîrea instan ței de contencios administrativ asupra excep ției de
ilegalitate:
a) nu poate fi atacată cu recurs,
b) poate fi atacată cu recurs în termen de 10 zile,
c) poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile.

14. Recursul declarat împotriva hotărîrii pronun țate asupra excep ției de
ilegalitate se judecă în termen de:
a) 5 zile,
b) 10 zile ,
c) 15 zile.

15. Persoana care se consideră vătămată într -un drept al său, recunoscut de
lege, printr -un act administrativ va solicita, autorității publice emitente
revocarea acestuia în termen de:
a) 10 zile de la data comunicării actului,
b) 30 zile de la data comunicării actului ,
c) 30 zile de la data emiterii actului,

16. Cererea prealabilă se examinează de către organul emitent sau ierarhic
superior în termen de:
a) 10 de zile de la data înregistrării ei,
b) 30 de zile de la data înregistrării ei,
c) 10 de zile de la data înregistrării ei,dacă legisla ția nu prevede altfel.

17. Organul emitent este în drept:
a) să nu solu ționeze cererea prealabilă,
b) să respingă sau să admită cererea prelabilă
c) să respingă sau să admită cererea prelabilă revocînd sau modificînd actul
administrativ.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
18. Reclaman ții în ac țiunile născute din raporturi de contencios
administrativ:
a) nu sunt scuti ți de la plata taxei de stat,
b) sunt scuti ți de la plata taxei de stat ,
c) pot fi scuti ți de la plata taxei de stat la decizia instan ței.

19. Cererea prin care se solicită anularea unui act administrativ sau
recunoașterea dreptului pretins poate fi înaintată în instan ța judecată în
termen de 30 de zile de la:
a) data pretinsei încălcări a drepturilor persoanei,
b) data emiteri i actului prin care persoanei i -a fost încălcat dreptul,
c) data primirii răspunsului la cererea prealabilă sau data expirării
termenului prevăzut de lege pentru soluționarea acesteia .

20. Suspendarea executării actului administrativ contestat :
a) poate fi solicitată de către reclamant instanței de contencios administrativ,
b) este obligatorie prin lege,
c) poate fi dispusă de instan ță din oficiu sau poate fi solicitată de reclamant .

21. În cazul admiterii acțiunii, instanța de contencios administrativ se
pronunță a supra reparării prejudiciului material și moral:
a) la cerere ,
b) din oficiu,
c) obligatoriu.

22. Hotărîrea instanței de contencios administrativ poate fi atacată cu
recurs:
a) în termen de 20 zile de la data pronunțării sau de la data comunicării
hotărîrii,
b) în termen de 15 zile de la data pronunțării sau de la data comunicării
hotărîrii ,
c) în termen de 15 zile de la data pronunțării.

23. Împotriva funcționarului public vinovat de neexecutarea hotărîrii
instanței de contencios administrative poate fi înaintată o acțiune în
regres:
a) în instanța de contencios administrativ,
b) în instanța de drept comun ,

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
c) nu fi poate înaintată ac țiune în regres.

24. Instan ța de contencios administrativ examinează pricina în fond:
a) în termen de maximum 15 zile din momentul depunerii cererii,
b) în termen de maximum 30 zile din momentul depunerii cererii,
c) într-un termen rezonabil .

25. Judecătorul decide primirea cererii de chemare în judecată sau
respingerea acesteia în termen de:
a) 3 zile de la data depunerii ei,
b) 5 zile de la data depunerii ei ,
c) 10 zile de la data depunerii ei.

26. În cazul punerii cererii pe rol, judecătorul fixează ziua primei înfă țișări
care are loc:
a) în cel mult 5 zile de la data punerii cererii pe rol,
b) în cel mult 10 zile de la data punerii cererii pe rol,
c) în cel mult 15 zile de la data punerii ce rerii pe rol.

27. Cererea de chemare în judecată în contencios administrativ se depune:
a) în scris în condi țiile Legii contenciosului administrativ,
b) în scris în condi țiile Legii contenciosului administrativ și a Codului de
Procedură Civilă,
c) în scris în condi țiile Codului de Procedură Civilă.

28. În cazul admiterii cererii de chemare în judecată în contenciosul
administrativ:
a) despăgubirile sunt plătite de autoritatea publică emitentă,
b) de către func ționarul public ce a elaborat actul administrativ,
c) de către func ționarul public solidar cu autoritatea publică .

29. Termenul de prescripție pentru cererea de despăgubiri este de:
a) termenul prevăzut de Codul Civil,
b) 6 luni de la data la care persoana a cunoscut întinderea pagubei,
c) 1 an de la data la care persoana a cunoscut întinderea pagubei.

TESTELE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE LA
STAGIUL PROFESIONAL ÎN AVOCATURĂ
30. Dacă, în cadrul judecării pricinii, se stabilește că litigiul este de
competența unei alte instanțe judecătorești, instanța de contencios
administrativ:
a) examinează cauza,
b) își declină competența și strămută pricina în instanța competentă ,
c) restituie reclamantului cererea de chemare în judecată și-I explică dreptul
de a se adresa în instan ța competentă.