Tesi Raffaella 2 [308181]

UNIVERSITATEA DE VEST “VASILE GOLDIȘ” [anonimizat]. Lucrări Dr. Berari Adelina

Indrumator

Prof. [anonimizat]: [anonimizat]

2018

UNIVERSITATEA DE VEST “VASILE GOLDIȘ” [anonimizat],

Șef. Lucrări Dr. Berari Adelina

Indrumator

Prof. [anonimizat]: [anonimizat]

2018

CUPRINS

Abrevieri……………………………………………………………………………………………………………………………..5

Introducere…………………………………………………………………………………………………………………………..6

Capitolul I

Date morfologice și fiziopatologice privind mucoasa orală…………………………………………………..8

Factori etiologici ai afecțiunilor mucoasei orale(sintetici)…………………………………………………….8

Noțiuni de galvanism……………………………………………………………………………………………………….8

-principiul pilei galvanici…………………………………………………………………………………………………9

– legile pilelor electrice…………………………………………………………………………………………………….9

Mecanisme patologice ale galvanismului oral………………………………………………………………….10

Factori favorizanți: locali, generali………………………………………………………………………………….10

1.4.1. Elemente galvanice………………………………………………………………………………………………10

1.4.2. Mecanisme de acțiune fiziopatologici ale metalelor([anonimizat])………11

Modalități de evindențiere a galvanismului……………………………………………………………………..11

Elementele galvanice din cavitatea orală…………………………………………………………………………12

Coroziunea și tipuri de coroziune……………………………………………………………………………………13

Capitolul II

Manifestări clinici ale galvanismului…………………………………………………………………………………….15

2.1. Aspecte clinice ale galvanismului oral…………………………………………………………………………….15

Fenomene electrice subiective……………………………………………………………………………………15

Fenomene electrice obiective…………………………………………………………………………………….15

2.2. Leziunile la nivelul cavitatea bucală asociate la corenților galvanice…………………………………..15

Leziunile pigmentate ale mucoasei oral………………………………………………………………………15

Gingivită…………………………………………………………………………………………………………………16

Stomatite…………………………………………………………………………………………………………………16

Glosita electrogalvanică……………………………………………………………………………………………17

Leucoplazia…………………………………………………………………………………………………………….17

Lichenul plan…………………………………………………………………………………………………………..17

Candida albicans………………………………………………………………………………………………………17

Limba neagră viloasă sau limba paroasa……………………………………………………………………..18

Parodontita marginala cronica superficiala………………………………………………………………….19

Parodontita marginala profundă…………………………………………………………………………………19

Nevralgia de trigemen………………………………………………………………………………………………21

Capitulul III

Atitudini preventiv terapeutice în galvanismul oral…………………………………………………………………22

3.1. Prevenirea apariției galvanismului oral……………………………………………………………………………22

3.2. Atitudini terapeutice……………………………………………………………………………………………………..22

Capitolul IV

4.1. Concepția și orientarea in studiu…………………………………………………………………………………….23

4.2. Material și metode………………………………………………………………………………………………………..23

Capitolul V

Cazeistica personală.

Caz nr. 1……………………………………………………………………………………………………………………………25

Caz nr. 2……………………………………………………………………………………………………………………………27

Caz nr. 3……………………………………………………………………………………………………………………………29

Caz nr. 4……………………………………………………………………………………………………………………………31

Caz nr. 5……………………………………………………………………………………………………………………………33

Caz nr. 6……………………………………………………………………………………………………………………………35

Caz nr. 7……………………………………………………………………………………………………………………………37

Caz nr. 8……………………………………………………………………………………………………………………………39

Caz nr. 9……………………………………………………………………………………………………………………………41

Caz nr.10…………………………………………………………………………………………………………………………..43

Capitolul VI

Rezultate și discuții

6.1 Tabele și grafice

6.1.1 Factorii generali favorizanți în apariția galvanismului…………………………………………………..45

6.1.2 Incidența curenților galvanici în funcție de Ph salivar………………………………………………….46

6.1.3 Tipuri de metale care produc apariția galvanismului…………………………………………………….47

6.1.4 Frecvența apariției leziunilor în urma galvanismului oral………………………………………………48

6.1.5 Incidența factorilor locali fața de cei generali răspunzatoari de apariția limbii păroasa……..49

6.1.6 Clasificare pacientilor pe leziunii……………………………………………………………………………….50

6.1.7 Terapia afectarii parodontale cauzată de galvanismul…………………………………………………..51

6.1.8 Dispensarizarea pacienților care prezintă galvanismului……………………………………………….52

Concluzii …………………………………………………………………………………………………………………………..

Bibliografie

ABREVIERI

PMCS: parodontită marginală cronică superficială

PMCP: parodontită marginală cronică profundă

ATM : Articulația temporo mandibulară

PREN : Pitting rezistență număr echivalent

Jcat : viteza procesului catodică

Sa : zone Anodic

Sc : zone catodice

I : intensitatea curentului măsurată în amperi

V : tensiunea aplicată măsurată în volți

R : rezistența circuitului măsurată în ohmi

RMN : Rezonanta Magnetica metoda neiradianta

Introducere

Mucoasa orală este porțiunea de înveliș a cavității bucale,cu un rol foarte important în organism,acela de a proteja structurile anatomice profunde,și cel mai important aspect roul de digestie prin activitatea receptorilor gustativi,receptorii termici senzitivi ,formarea salivei.

Galvanismul oral este un fenomen fizic și chimic strâns asociat cu folosirea materiale metalice în scop restaurativ sau protetic, care formează curenți galvanice intraorali, provocând manifestări clinice patologice pe termen scurt sau la interval de timp.

Curenți eletrici sunt provocați de două metale egale sau diferite în contact, prin mijlocul unui lichid.

Când două metale nobile egale întră în contact,interacțiunea curentilor electrici produși este slabă, dar când avem metalele de grad nobil diferit contactul curenților electrici este mai puternic.

Galvanismul bucal apărut în urma tratamentelor stomatologice oferă modificări patologice care interesează: mucoasa bucală, zone peribucale si epidermul.

Aceste manifestări depind de sensibilitatea individuala, dar sunt independete de sex, vârstă sau starea generală a pacientului.

În urma introducerii unor obuturații de amalgam, există pacienți care acuză anumite simptome,cum ar fi gust metalic,arsuri,durere și parestezii,datorate procesului de galvanims oral.

Procesele corozive sunt puse pe seama recațiilor biologice locae și cele generale.Compușii metalici sau diferite metale ar trebui să fie prezente în componeța salivei sau țesuturilor adiacente.

Studiile s-au făcut pe măsurători ale potențialelor electrice și diferite lucrări dentare.Se poate observa că în cazul resurațiilor de același fel suprafețele prezintă diferite grade de polarizare,și pot rezulta curenți galvanici puternici.

Obiectivele lucrării de licență este să se pună în evidență elementele metalice incriminate în reactia galvanică, modul in care se manifestă asupra țesuturilor vii , influența si importanța patologică.

Am abordat acestă temă întrucât în practică am întâlnit aspecte de galvanism oral,legat în special de restaurările coronare /obuturații și protetice realizate din material diferite.

Încerc să realizez o indetificare a elementelor galvanice,corelate cu cele chimice și implicațiile patogenice la nivelul mucoasei orale.

Prin studiul meu doresc să relev frecvența,mecanismele etiopatogenice condiționările morfo-electrochimice și atitudinile preventive și terapeutice în aplicații practice.

Partea teoretică – Generală

Capitul I

Date morfologice și fiziopatologice privind mucoasa orală

Mucoasa orală este țesutul de inveliș al cavități bucale.

Topografic se diferențeaza în:

Mucoasă jugală

Mucoasă linguală

Mucoasă labială

Mucoasă gingivală

Mucoasă palatinală

Mucoasă sublinguală

Mucoasa orală indeplinește anumite funcțile:

Mucoasă de acoperire, formată histologic din 3 țesuturi:

Epiteliul pavimentos, pluristratificat, necheratinizat,

Corionul, țesut conjunctiv vascularizat,

Submucoasa, țesut conjunctiv fibros.

Indeplinește rolul de barieră impotriva traumatismelor, infecție și deshidratări.

Mucoasa specializată indeplinește rolul de receptor gustativ prin muguri.

Mucoasa masticatorie diferențiata in : gingiă fixă și liberă.

Factorii etiologici ai îmbolnavirii mucoasei bucale

Avem factori locali: fizici, chimici, iritativ locali și microbieni.

Factori generali: boli infecto-contagioase, intoxicații endogene, progesionale, medicamentoase, afecțiuni metabolice, afecțiuni endocrine, hemopații, afecțiunii hepato-digestive.

Noțiuni de galvanismul

Mecanismul al coroziunii galvanice se produce prin un proces la umid și se declanșeaza când două materiale metalice, având o valoare diferită nobil, sunt puse direct în contact, în prezență celui de-al treilea element, numit electrolită.

Galvanismul declanșeaza două reacții simultane:

Reacția catodică

Oxigenul se reduce disociându-se de electrolită , în acest caz lichid bucal.

Reactia anodică

Se exprimă printr-o reacția cinetică, unde avem disocierea metalului.

Principiu pilei galvanice

Pilele galvanice sau de combustie , structura lor: conțin doi electrozi separați de un electrolit care sunt conectați într-un circuit extern ; anodul este alimentat cu combustibili; catodul este alimentat cu un oxidant; electrozii trebuie să fie permeabili.

Procesele cinetice ireversibile asociate unei pile de combustie constau într-o serie de reacții de oxido-reducere.

Legile pilelor electrice

Trei legi

Efectul a fost studiat de către fizicianul Alessandro Volta, având trei legi:

Legea întai: contactul dintre două metale diferite la aceeași temperatură,pentru a stabili o diferență de potențial natura metalelor care nu dispun depinde de gradul de contact (efect de timp)

Legea a două : într-un lanț de conductoare metalice diferite și plasate la aceeași temperatură, diferența de potențial între două extreme de metal este la fel cum ar fi dacă acestea au fost în contact direct.

Legea a treia : între două metale de aceeași natură există o diferență de potențial, dacă acestea sunt legate de un lanț de dirijori, care include două metale diferite care interpune un dirijor amintit.

Pentru legea a treia ar trebui să aduc în discuție cat timpul dintre conductorii de primul tip (sau clasa conductoare), adică acele conductoare pentru care este valabilă Legea 2 (metale) și conductorii specie a doua(sau conductori clasa a doua), adică, cei șoferii care încalcă legea 2 (solutii de acizi, baze și săruri).

Mecanisme patologice ale galvanismului oral

Elementele determinante unei reacți galvanice sunt prezentate de două metalele si existență unui mediu numit electrolit ( lichidul bucal).

Aceasta reacție este favotizată de factori locali și sistemici ai organismului.

Factori locali favorizanți

felul de material metalic in cavitatea bucală,

diferența de potențial datorată a două metale compuse la fel, dar de proveniență diferită,

tipul de manipulare acestor lucrari metalice in cavitatea bucala,

suprafață neregulata in urmă traumatismilui poate transformă un metal pasiv în activ la coroziune,

lichidul bucal indeplinește rolul de menținator pH-ul și reglator acid. In cazul in care pH/ul este sub 6,5 , și adică acid, apar galvanismului bucal,

stare de igienă orală, cei care au igienă orală deficitară au mai multe posibilitați sa se producă o reactie galvanică,

aliajele inoxidabil declanșeaza cantitați de curent mai mare decât de exemplu amalgamul,

diferențiatori de potențial sunt și la fel toate activitați neuro-musculare, adică motorie care sunt facute de ATM,

proporționalitatea cantității introduse in cavitatea bucală de un tip de aliaj față de altu pot influență reacția de coroziune.

Factori generali favorizanți

Starea generală a pacientului este o factor indirect care poate favoriza galvanismul bucal.

In relatie cu apariția galvanismului boli sistemice sunt: diabetul zaharat și afecțiunile hepatice.

Diabet zaharat este o perturbare a metabolismului carbohidrațiii caraterizați de hiperglicemie și glicozurie.

Reprezinta o dezechilibrare intre folosirea glucozei din țesuturi și eliberarea de glucoză din ficat.

Niște studii au arătat efectele obiective in boala diabetică și in particular asupra modificarilor sistemului microcirculator la nivelul mucoasei parodontale. Schimbări in capilare, perturbări hemodinamice, degenerarea epitelială și atrofie care se evidențiaza in alte locuri, apar efecte asupra mucoasei bucale a pacienților cu diabet zaharat și modificari provocate de alterarea patologică.

Elementi galvanice

Procesul fiziopatologic al fenomenelor galvanice depinde de:

tipul de curent,

de frecvență, de intensitate,

de tensiune,

de traseul curentului electric prin organism precum și suprafața și durata de contact cu țesuturile care au o rezistență și o conductibilitate față de curentul electric specifică în funcție de structura lor chimică – fibre de colagen,

conținutul în apă și electroliți.

Curentul electric declanșeaza deasupra corpului anuite reactie: determină o arsură termică și electrocutează, perturbând grav potențialul electric al celulelor

Curentul alternativ este mai agresiv decât curentul continuu și frecvența este mai joasă cu atât este mai periculosă.

Mecanisme de acțiune fiziopatologică ale metalelor

(Acțiunea fiziologică, clinică)

Metalele introduse în cavitatea bucală produc leziuni clinice, dar nu de natură mecanică , ci de natură chimică prin reacția de coroziune care se poate dezvolta cu leziunii de natură mecanică.

Actiunea biologică.

Metalele dau o leziune tisulară, datorită posibilității de a dizolvatiilor in secretiile tisulare.

În mai multe cazuri s-a verificat ca o obturație făcută în amalgam situată în aproprierea camerei pulpare au reacționat producând depozite de dentină secundară.

Acțiunea chimică.

Introducerea în organism a unui un metal inoxidabil produce o electroliză, sub acțiunea unei reacții electro-chimice care produce dizolvare lui cu atitudine de rezistență la coroziuni.

Teoria lui Nernst, explică faptul că metalele în mediu de soluții propri elibereaza ioni până când nu se realizează o reacție de echilibru între tensiunea solubilității electrolitice și presiunea osmotică, și metalele au un anumit potențial electric. Electrod din un metal este denominat cu cât mai posibil pozitiv sau negativ in față la unui alt metal. Atunci se creează un legam pe ambii electrozi cu un element galvanic care se masoară forța electromotoare.

In stomatologie sunt folosite aliajele și după părerea Profesorului Dodero, din Universitatea din Grenoble, un metal inoxidabil joacă rolul unui electrod, pentru că suprafață lui este campul pe care se desfășoară recția de oxidare sau reducere fară să o există o coroziune.

Metalele folosite în stomatologie de obicei sunt: aur care nu este în stare pură, dar combinat cu argintul, cupru.

În anumite situație este bine să vorbim de bimetalism prin reacția galvanismului bucal. Bimetalism este consecinta de reactie între două metale în mediu umed, între un metal și salivă, un metal și limbă sau un metal și mucoasă bucală. Explicarea acestui procedeu este bine facută cu principiu pilei galvanice.

Modalități de evindențiere a galvanismului oral

Măsurarea de tensiune diferential între două puncte din cavitatea bucală nu se datoreaza materialelor, ci diferitelor condiții.

Posibilitațile în cavitatea bucală sunt:

între metal și salivă,

între metal și măduva osoasă,

între metal și metal peste salivă,

între metal și metal peste maduvă osoasă,

între metal și mucoasă,

între salivă și măduva osoasă.

Elemente galvanice din cavitatea orală

Lichidul bucal, considerat un electrolit este format din salivă și lichidele secretate de șanțul gingival sau pungile parodontale, resturi alimentare, produsele rezultate din activitatea enzimatică și florei microbiene și cei derivati din funcție de emunctoriile a mucoasei bucale.

Compoziția chimică a salivei:

99,2% pănâ la 99,5% este apă ;

0,5% pănâ la 0,8% rezidui uscat de natură anorganică și substanță organică.

Salivă este compusă din substanțe anorganice, adică săruri care au anionii și cationi, și sunt săruri de potasiu, sodiu, calciu, magneziu sub formă de bicarbonații și sultații.

Elementele organice din saliva sunt reprezentate de proteine:

De origine serică (imunoglobuline și glicoproteine)

De origine glandulară.

Ph-ul salivar este in jurl de 6,85 sau 6,90 dar poate deveni acid sau alcalin, în funcție de alimentele, în cursul zilei, de intensitatea de secreție, capacitatea de tamponare a salivei, medicamente administrate in stări patologice.

Fluxul salivar crește și ia nume de sialoree sau ptialism , sau când avem scăderea ia nume de xerostaunie. Acest factor de creștere sau scăderea fluxului salivar este determinant in galvanismului bucal care diluează lichidul bucal sau concentrează schimbându-i Ph-ul bucal.

Pentru restaurări protetice vin utilizat metalele și aliajele care sunt clasificate în:

Metale pure (metale nobile cum platină si aur; metale nenobile cum cupru , staniu, fier, crom, nichel, molibden).

Metale galvanizate (fier, cupru, oțeluri invelite cu nichel, crom , argint, aur).

Aliaje(aliaje nobile care sunt platină, aur, iridiu, aur platinat; aliaje seminobile care sunt Palliag si Polidor; și nenobile care sunt oțeluri inoxidabile de crom-nichel și de crom-cobalt; alije din bronz Gaudent sau Gaudent S; aluminiu, hidraluminiu și amalgam).

Metale cu rezistență crescută în mediu bucal( titaniu, tantal, vitallium și durallium).

În acestă categorie intră și la fel implate endoosoase care pot sa dau o acțiune patologică și asociată cu galvanismul bucal.

Implantele actuale sunt confectionate din biomaterialele metalice și din materiale nemetalice. Cel mai des folosite sunt din titaniu, aliaje di titan, tantal, alijele de Co-Cr-Mo și vitallium chirurgical.

Titan este cosinderat cel mai bun metarial care se poate introduce în cavitatea bucală și endoosos, având o suprafață de oxizi protector, care dau o buna rezistență la corosiune.

Bimetalismul apare în urma inserării unui implant de titan când cavitatea osoasă este preparată cu freze confecționate din alte materiale. Titanul din implant față de os devine un catod si calciu osului un anod în jurul lui. Această reacție duce la depunerea unui strat de hidroxiapatită în jurul implantului cu urmărirea de osteointegrare.

Problema este la alegerea metalului în faza de supraprotezare, acest metal pentru restaurare protetică de fapt vine supus unui proces de coroziune care învelește și implantul endoosos.acest proces de coroziune se declanșează prin infiltrarea de saliva intre structure, implant propriu-zis și suprastructura, care de obicei sunt confectionate din material metalic diferite,și cea ce nurmează este o forma de pilă galvanică.

Coroziunea și tipuri de coroziunea

Contact împotriva coroziunii galvanice. Este de asemenea cunoscut ca împotriva coroziunii galvanice sau bimetalismul și apare atunci când două metale intre lor în contact electric, ambele expuse într-un mediu agresiv, au diferite nobilimii: coroziune are loc pe mai puțin metal nobil, în timp ce mai mult metal nobil, acționează ca zona de catod. În aceste condiții rata de coroziune de mai puțin metal nobil suferă o accelerare depinde de raportul dintre zona de mai mult metal nobil (zona de catod) și care mai puțin noble metalice care se corodează (zonă anodică).

Rata de coroziune galvanic de contact este expresia generală:

în cazul în care jcat este viteza procesului catodică, și Sa și Sc sunt Anodic și zone catodice respectiv.

Pentru a determina dacă s-ar putea instaurasi un contact galvanic, în primul rând tu trebuie să facă față potențialul de două metale într-un mediu ostil, la care sunt expuse. În acest sens, se obișnuiește să folosesc scala potențialului practice în apa de mare, medii diferite, cum ar fiun mediu uscat și pe apă.

Prevenirea coroziunii pentru galvanice contact se poate face în mai multe moduri:

evitarea împerechere de materiale cu diferite de utilizare;

utilizarea zone anodice mari și mici zone catodice;

evitarea electroliti cu rezistivitatea scăzută;

aplicarea de protecție catodică.

Ce este Pitting?

Vine sub formă de atacuri, numită groapă sau pitting, dar care afectează o parte a suprafeței metalului mici comparativ cu suprafața expusă. Dimensiunile liniare variază de la câteva zeci de μm până la câțiva mm și forme de relief sunt variabile.

Este o formă de coroziune a materialelor cu comportament activ-pasiv. Între metale utilizate coroziune pe pitting se referă la otel inoxidabil, cupru, aluminiu. Mecanismul are două etape: inițierea și înmulțire.

Starea de declanșare are o durată egală cu timpul necesar pentru a rupe filmul pasiv locale specii chimice prezente în specificațiile de mediu coroziv, cum ar fi ionii de clorură Cl − în caz de oțel inoxidabil și aliaje de aluminiu, Dacă concentrația lor depășește o valoare de prag, care depinde de compoziția și parametrii de mediu. Prezența incluziunilor, formarea precipitatelor și gradul de tulpina de solidificare a metalului favorizează apariția pitting.

Stadionul de propagare se stabileste un curent de macrocoppia intre zonele unde oxid a fost deteriorat cu dizolvarea metal și zone pasiv în comportamentul catodice. Rata de coroziune rezultate este foarte mare, in multe cazuri ordinul a câțiva milimetri pe an, având în vedere nefavorabile raportul între area catodică foarte mare și area Anodic mica.

Prevenirea pitting este pusă în aplicare în principal în stadiu de declanșarea, deoarece odată ce procesul se declanșează este mai greu pentru a opri răspândirea și depinde de alegerea materiale rezistente la declanșarea în condiții de funcționare. Pentru austenitice-feritice si aliaje de nichel si oțel austenitice inoxidabil, folosind un index, Pitting rezistență număr echivalent (PREN), calculată pe baza conținutului de Cr, Mo, W și N în Liga, conform următoarei formule:

PREN = Cr % + 3,3 % + 0, 5W (Mo %) + 16N %.

Pentru valori ale PREN peste 40 rezistenta la pitting este ridicat, în timp ce pentru valori sub 35 este scăzut. Protecție catodică este eficient atât în inițierea și propagarea.

Capitolul II

Manifestari clinice ale galvanismului

Recunoașterea leziunilor de diferite etiopatogenie este esențială pentru inițierea unui proces de diagnosticare corect și pentru pregătirea unei terapii precoce (farmacologie și/sau chirurgie).

Aspecte clinice ale galvanismului oral

Fenomene electrice subiective

Simptomatologia subiectivă este concentrat asupra semne ale simptoame si apariția lor.

Simptoame apărute imediat după aplicarea în cavitatea bucală materialului de restaure metalică sau lucrări protetice.

Unuii pacienti acuza o sensibilitatea la aluminiului sau staniului cu sensație neplacută și ușoara curentare.

Alti fară niciu stimul exterior acuza: gust metalic, gust acid, uscaciune a gurii și a gatului, salivație exagerată, durere vie, arsuri ale mucoasei orale gingiilor și limbii, numită Burning mouth syndrom.

După obturarea unui dinte cu amalgam , să verificat în mai multe pecienti că era apariția un simptome nevrice, în pulpei cât și în parodonțiu, care dispariția ei era după câtevă saptamani.

Simptoame aparute în timp sunt: sialoree, gust metalic, dureri nevralgiforme, dureri pulpare, senzații de curentare.

Fenomene electrice obiective

O primă tulburare în urmă curenți electrice este tulburarea a sistemului nervos local, afecțiuni nervose cum nevralgii și nevrite.

A doilea tulburari sunt evidenti afectare ale mucoasei bucale și parodonțiului marginal.

A treilea grup de afecțiuni interesează modificarile patologice ale limbii.

Leziunile la nivelul cavitatea bucală asociate la corenților galvanice

Leziunile pigmentate ale mucoasei oral

În cavitatea bucală sunt observate o mare varietate de leziuni pigmentate, care poate fi cauzată de o creștere a producției de melanină sau de numărul de melanocite.

Depunerea localizată a melaninei dă naștere la așa-numita macula, în timp ce proliferarea benigne sau maligne melanocitelor dă naștere, respectiv, la nevi sau melanomul.

Leziunile pigmentate ale mucoasei orale pot, de asemenea, să rezulte din depunerea substanțelor exogene introduse accidental așa cum apare, de exemplu, în cazul unui tatuaj de amalgam sau grafit. Unele afecțiuni fiziologice, cum ar fi sarcină (melasma gravidico), pot provocă hiperpigmentarea atât a pielii, cât și a mucoasei orale.

Gingivită

Gingivita conică de cauza bacteriana este caracterizata de gingii rosii, sangerande, moi, netede, lucioase, marite de volum. Principala cauză este constituita de absența sau ineficiența mijloacelor de igienizare a cavitații bucale.

Stomatită

Elementul preponderent este eritemul, adică congestia mucoasei, că expresie a localizării inflamației la nivelul cavității bucale, poate fi limitat la nivelul gingiei (gingivită), dar poate cuprinde și toată mucoasa(stomatită), asociate gingivo-stomatită, sau în placarde izolate prin zone de mucoasă sănătoasă.

Eritemul simplu este roșu aprins, cu alterări epidermice (epiteliale) de aspect opalin dat de infiltrații leucocitare sau depozite de fibrină cu eroziuni.

Din punct de vedere etiologic desprindem :

Factori locali:

– igiena bucală deficitară;

– tartru;

– resturi radiculare;

– leziuni carioase;

– obturații debordante;

– lipsa punctelor de contact;

– croșete;

– aparate gnato-protetice fixe sau mobile neadaptate.

Factori generali:

– febre eruptive;

– boli hepatice (hepatită cronică, ciroze hepatice);

– boli endocrine;

– boli renale;

– boli digestive asociat cu dispepsii.

Clinic gingivo-stomatitele eritematoase pot fi: gingivostomatitele eritematoase simple, pultacee, gingivite hiperplazice, stomatite eritematoase.

Gingivitele se pot prezenta: acute, subacute, cronice și pot cuprinde numai papila adică papilită, sau și marginea gingivală liberă și gingia fixă adică gingivite difuze.

Clinic, semnele gingivitei sunt: tumefacție gingivală, sângerare precoce , congestie, sensibilitate la periaj, senzație de tensiune, prurit, usturime, arsură gingivală.

În forma cronică, semnele sunt mai ușor suportate de către pacient.

Gingivitele hiperplazice pot fi date de factori:

– endogeni(diabet);

– hormonali asociat la sarcină și la pubertate;

– carențe ale vitaminei C;

– medicamentoși adică hidantoină și antagoniști de calciu;

– idiopatici cu fibromatoza gingivală;

– boli sanguine(leucemie acută, agranulocitoză).

Glosita electrogalvanică

Manifestată printr-o congestie inflamatorie a mucoasei linguale în condiții de bimetalism.

Leziunile tumorale de la nivelul cavității bucale se încadrează în cadrul afecțiunilor benigne sau maligne, orale sau oro-maxilo-faciale.

Această regiune orală și maxilo-facială cuprinde numeroase structuri anatomice importante, cu o vascularizație bogată, atât sanguină cât și limfatică, aproximativ o treime din totalitatea limfonodulilor din organism fiind situați la nivelul gâtului. De aceea, în cazul unei tumori maligne la acest nivel, sunt afectate rapid structuri de importanță vitală, iar metastazele locale și generale sunt de asemenea prezente în multe dintre cazuri.

Cea mai frecventă formă de cancer la acest nivel fiind carcinomul cu celule scuamoase, dar multe dintre aceste carcinoame se dezvoltă din leziuni preexistente la nivelul cavității bucale.

Aceste leziuni sunt considerate leziuni pre-maligne sau precursoare maligne ale cavității bucale, deși multe dintre ele pot fi depistate cu ușurință printr-un control la medicul dentist, marea majoritate sunt diagnosticate în faze tardive.

Leucoplazia

Leucoplazia poate fi caracterizată ca o pată albă, prezentă la nivelul cavității bucale, care nu poate fi încadrată de către medic în altă categorie de afecțiuni și care nu poate fi îndepărtată prin ștergere cu o compresă de tifon.

Este diagnosticată prin excluderea altor afecțiuni cu aspect asemănător.

Se localizează frecvent la nivelul palatului, limbii, mucoasei bucale, planșeului bucal, buzelor și regiunii posterioare de ultimul molar inferior cunoscută și sub numele de trigon retromolar.

Lichen plan

Este o afecțiune a mucoasei cavității bucale căreia nu i se poate asocia o anumită cauză. Are aspectul unor pete albe, situate bilateral în cavitatea bucală.

Tratamentul este deseori de observație.

Candida albicans

Este deseori prezentă pe fondul leucoplaziei. Se presupune că aceste microorganisme determină produși cancerigeni, adică nitrozamine endogene, care sunt responsabili de inducerea tumorilor maligne la nivelul cavității bucale.

Limba neagră viloasă sau limba paroasa

Limba neagră viloasă este o afecțiune caracterizată de alungirea și hiperplazia (înmulțirea excesivă, rapidă, a țesutului) papilelor la nivelul limbii. Această afecțiune favorizează dezvoltarea germenilor producători de pigmenți, motiv pentru care zonele afectate apar colorate de la alb-gălbui la maroniu sau brun închis.

Simptome sunt:

senzatia de prurit (mâncărime intensă) la nivelul cavității bucale;

uscarea gurii;

senzația de corp străin la nivelul limbii;

tulburări senzoriale (confundarea gusturilor sau imposibilitatea perceperii lor);

reflex vomitiv.

Adesea, din cauza resturilor alimentare ce rămân între papilele gustative crescute excesiv, pacienții pot avea o respirație urât mirositoare. În cazurile cele mai severe, limba neagră viloasă poate duce la senzația de sufocare.

Examenul clinic.

Evaluearea coloritul, forma și numărul papilelor gustative (a căror lungime poate varia între câțiva milimetri și 3 centimetri).

Cauze.

Hipertrofiei și hipercheratoza papilelor gustative.

Se manifestă la adulții de sex masculin, rareori se manifesta și la copii.

Sunt incriminați anumiți factori atât locali, cât și generali

fumatul;

consumul excesiv de cafea sau ceai;

deshidratarea;

insuficiență salivară;

igiena orală precară;

factori iritatori locali;

folosirea regulată a unei ape de gură cu peroxid sau mentol;

administrarea de antibiotice, care duce la tulburarea florei microbiene;

administrarea unor medicamente care conțin bismut;

bolile infecțioase (TBC);

micoze cauzate de candida albicans.

Tratament.

Prin întreruperea obiceiurilor producătoare ale afecțiunii sau întreruperea administrării de medicamente antibiotice. Se poate recomanda administrarea de vitamine, de probiotice, de medicamente antimicotice sau antihistaminice.

Realizarea corespunzătoare a igienei orale prin periajul de minimum două ori pe zi, inclusiv pe limbă și pe interiorul obrajilor, cu o pastă de dinți bogată în fluor, dar fără agenți oxidanți.

Igienizarea sistematică a cavității bucale, detartrajul dentar și tratarea cariilor.

Este recomandata crioterapia sau chiuretajul suprafețelor afectate.

Parodontita marginala cronica superficiala

In parodontita marginala cronica superficiala, semnele de gingivita sunt mai intense.

Simptomele din parodontita marginala cronica superficiala:

sangerare,

prurit,

usturim,

durere gingivala accentuata la masticatie si periaj,

senzatia de egresiune a unui dinte sau grup de dinti,

jena dureroasa, mai ales dimineata si care dispare dupa cateva miscari masticatorii.

Semne clinice sunt:

sangerari gingivale spontane si la atingere,

semne de inflamatie gingivala cronica,

tumefactia gingivala,

hiperplazie gingivla

culare rosie violacee a gingiei, cu un aspect lucios, destins,

papilele si marginea gingivala sunt desprinse de pe dinte si apar fungi parodontale,

din santul gingival curge un lichid sero-fibrinos sau purulent,

apare mobilitate dentara usoara,

uneori apare retractie gingivala.

Semne clinice pe radiografie:

demineralizarea osoasa,

amputatia septurilor intedentare.

Gradul de demineralizare si de resorbtie al acestora determina gravitatea bolii parodontale.

Parodontita marginală profundă

Parodontita marginala profunda, cunoscuta sub numele de paradontoza este o afectiune inflamatorie a aparatului de sustinere a dintelui, numit parodontiu marginal. Paradontoza afecteaza atat gingia cat si structurile profunde ale parodontiului.

Este o boala care cauzeaza pierderea atasamentului gingival urmata de resorbtia progresiva a ligamentelor periodontale si a osului alveolar, pana la aparitia mobilitatii dentare si pierderea ulterioara a dintilor.

Paradontita marginala profunda este cauzata de bacteriile si microorganismele din placa dentara, precedata de gingivita.

Simptome si semne in fazele initiale, sunt slabe. Semnele clinice ale gingivitei vor fi primele care vor aparea.

Simptomele si semnele clinice ale paradontozei :

Gingii rosii si tumefiate care pot recidiva periodic.

Sangerare gingivala care apare dupa periajul dentar, folosirea atei dentare sau muscarea unui aliment dur.

Pierderea atasamentului gingival.

Retractie gingivala.

Halitoza sau respiratie urat mirositoare si un gust metalic in cavitatea bucala.

Aparitia pungilor parodontale.

Aparitia mobilitatii dentare in faze mai avansate.

Boala evolueaza de multe ori fara dureri.

Stabilirea diagnosticului de paradontoza se stabileste in urma examinarii clinice si a evaluarii radiografiilor dentare.

Examinarea clinica consta in inspectia si palparea gingiei din jurul dintilor cu ajutorul sondei dentare prin masurarea adancimii pungilor parodontale, cu cat pungile parodontale sunt mai adanci, cu atat afectiunea este mai avansata.

Radiografiile vor stabili cantitatea de os pierduta din jurul fiecarui dinte, efectuata in mai multe momente pentru a verifica progresia bolii.

Reevaluat la intervale regulate pentru a stabili daca inflamatia a regresat si adancimea pungilor parodontale a scazut.

Tratamentul paradontozei

Un tratament corect incepe prin instruirea pacientilor catre o igiena orala impecabila.

Terapia consta in:

Terapia initiala se orienteaza spre indepartarea agentilor cauzatori ai bolii, adica placa dentara si tartrul.

Detartrajul implica inlaturarea tartrului si a placii dentare situate deasupra si dedesubtul marginii gingivale.

Planarea radiculara reprezinta prin curetaj inseamna indepartarea tartrului si a placii dentare de pe suprafata radacinilor si se inlatura si stratul de cement dentar infectat.

Apoi se face irigare cu substante antiseptice care au abilitatea de a reduce inflamatia.

In aceasta faza este indicat sa se realizeze si o echilibrare ocluzala pentru a preveni exercitarea de forte masticatorii mari asupra dintilor care sufera de boala parodontala.

Se vor inlatura toti factorii care ar putea favoriza evolutia bolii. Se vor schimba toate obturatiile vechi care au suprafata rugoasa si ar putea retine placa dentara pe suprafata lor. Se vor inchide toate contactele dentare pentru a preveni stagnarea placii, tartrului sau resturilor alimentare intre dinti. Se vor inlocui lucrarile protetice necorespunzatoare.

Tratamentul chirurgical.

Dupa 4-6 saptamani de la terapia initiala, pacientul este reevaluat pentru a se stabili daca inflamatia a regresat. Daca adancimea pungilor parodontale s-a redus, este un semn bun.

Tratamentul chirurgical este indicat doar daca terapia initiala a dat rezultate nesatisfacatoare.

Obiectivul principal al unei interventii chirurgicale parodontale este de a crea acces pentru a se putea indeparta in totalitate tartrul si placa dentara.

Intretinere si ingrijire

Dupa un tratament parodontal reusit este nevoie de o ingrijire si intretinere permanenta.

Igiena orala minutioasa si controalele periodice la cel putin 3 luni sunt obligatorii. Este necesara o reevaluare periodica pentru a monitoriza dintii afectati si a putea interveni cat mai repede in caz ca apare o reinfectie parodontala.

Bolile parodontale sunt cauzate de o igiena orala precara, daca masurile de igiena nu se imbunatatesc, boala parodontala va recidiva.

Nevralgia de trigemen

Nevralgia de trigemen este o afectiune caracterizata prin aparitia unor dureri de scurta durata cum cateva secunde sau minute,de intensitate puternica.

Bolnav expune ca un fel de sentatie cum un soc electric sau lovitura de pumnal care incepe si se sfarsesc la fel de brusc, la nivelul unei hemifata in teritoriul inervat de nervul trigemen.

Deobicei durerea este limitata la una sau cel mult doua ramuri ale nervului trigemen. Evolutia in timp in nevralgia de trigemen tinde sa transfoma tipica. Dupa instalare, apar intervale dureroase tot mai lungi si mai intense, iar remisiunile tot mai scurte.

Sunt descrise doua forme principale:

– nevralgia de trigemen esentiala sau idiopatica, clasica,

– nevralgia de trigemen secundara sau simptomatica, care se datoreaza unei afectari structurale a nervului trigemen.

Diagnostic nevralgia de trigemen se pune prin caracteristici ale durerii.

Sediul durerii: la nivelul unei jumatati a fetei,

Caracterul durerii: este descrisa de pacient ca un „soc electric” sau ca o „lovitura de pumnal”.

Intensitatea durerii.

Durata: care pot fi de la cateva secunde pana la 3-4 minute, urmate de o perioada de linistire, asimptomatica.

Aparitia: durerea poate apare spontan, dar poate sa fie si provocata. Factori incriminati au fost numiti trigger si zone la nivelul fetei unde acestia declanseaza durerea, a fost numita zone trigger.

Investigatii suplimentare prin evaluarea de RMN cerebral este necesar pentru diferentierea de nevralgia de trigemen secundara.

Diagnostic diferential este pus pe baza examenului neurologic completat cu examenul RMN si exclude urmatoarele afectiuni:

– nevralgia de trigemen secundara (simptomatica),

– migrena,

– nevralgia postherpetica,

– durerea faciala atipica,

– algii vasculare ale fetei.

Tratament medical

Prima alegere de tratamentul in nevralgia de trigemen este medical, in caz de esec se apeleaza la interventia chirurgicala.

Tratamentul mediacl nu modifica evolutia bolii si nici nu scade frecventa crizelor dureroase.

Scopul terapiei este controlul durerii pana la aparitia remisiunii sau amana interventiei chirurgicale.

Medicamente folosite sunt antiepileptice, adica Carbamazepina, Oxcarbazepina, Gabapentin, Lamotrigina, Phenito si acidul valproic.

Antidepresivele cu actiune analgezica pot fi folosite cu succes pentru a trata nevralgia de trigemen. Tratament chirugical se face in timpul de esec unui tratament medicamentos.

Capitolul III

Atitudini preventiv terapautice în galvanismul oral

3.1. Prevenirea apariției galvanismului oral

Evitarea instalării si generării de efecte negative la nivelul mucoasei orale.

Realizarea unor obturații si restaurării protetice de către medicul practician prin alegere corectă a materialelor componente.

Este indicată utilizarea pe cat posibil a aceluiaș material (metal).

Legea lui Ohm se poate aplica și unei porțiuni de circuit. Calcularea potențialul electric al metalelor folosite cu diferența de potențial este făcută prin legea lui Ohm sau legea conducției electrice, stabilește legăturile între rezistența electrică din circuit, tensiunea electrică aplicată și intensitatea curentului electric dintr-un circuit electric (V₌IR).

Evitarea bimetalismului.

Identificarea precisă a apariției curenților galvanici , printr-un examen exigent de elaborare a unui diagnostic de certitudine, îndepărtarea factorilor negativi si terapia adecvată situației clinice.

3.2.Atitudini terapeutice

După identificare curenților galvanici și a aspectelor leziunii la nivelul mucoasei orale, se impune obligatoriu adaptare unor măsuri terapeutice specifice fiecărui caz.

Cand manifestările patologice de intensitate medie și severe persistă se indică îndepărtarea tuturor factorilor generatorii.

S-au constatat și cazuri la care aceste manifestări s-au redus în intensitate până la dispariție.

În toate cazurile după intervenție, se refac masurătorile potențialului electric.

Îndepărtarea factorilor în faza incipienăa duce la dipariția simptomelor clinice.

Terapia trebuie sa se adapteze manifestărilor clinice generale la nivelul mucoasei orale, în special a stomatitelor și glositelor folosind schemele terapeutice tradiționale.

Majoritatea intervențiilor in cavitatea orala sunt de tip reabilitativ și nu curativ, fiind imposibil de restabilit statusul inițial de sănătate ale țesuturilor dure și moi.materialele folosite în acest scop trebuie să prezintă caracteristicele fizice și mecanice adecvate, durata lungă de funcționare, estetică și anatomie omogene cu țesutul reabilitat și este, inca, important impactul biologic al materialelor asupra organismul sa fie mai ridicat posibil sau, ideal, nul.

Se iau in considerare abordarea biologică în stomatologie, caracteristicele chimice, biochimice și toxicologice ale materialele, dar și imunologie, care prezintă mare variabilitatea de la un subiect la altul.

Capitolul IV

Conceptia si orientare in studiu

M-am concentrat asupra acestei teme,întrucât în stagiile practice am întâlnit prezența unor aspecte de galvanism oral, legate de obturațiile si restaurările protetice realizate din materiale diferite. Trebuie să menționez frecvența mai mare a acestora la pacienții tratați în perioadele anterioare 1990-2010, când se utiliza frecvent amalgamul și restaurările din Gaudent (aliaj pe bază de cupru).

Prin studiul meu am încercat și realizat o identificare a elementelor galvanice, a mecanismelor patologice ale mediului oral, materialul prezent, asociate sub aspect electrochimic.

În același timp pe lângă factorii galvanici subliniez nivelul lichidului bucal, care este considerat ca și un electrolit cu conținut bogat în substanțe organice și anorganice, celelalte componente chimice ale salivei, natura alimentelor, fluxul salivar, sistemele tampon (pH). Trebuiesc luate în considerare pe lângă elementele metalice acțiunea patologică generată de multe implante dentare.

Fenomenele pot să apară când un implant de titan este inserat într-o cavitate cu ajutorul unor freze de alt material. Importanța este în supraprotezări. Cercetarea efectuată relevă necesitatea evitări obligatorie a fenomenele de coroziune.

Am încercat și realizat corelația între galvanismul oral și manifestările clinice subiective (gustul metalic, senzația de gură uscată, incrustații mucozale, usturimi, uneori chiar dureri și arsura la cavității orale cât și senzația de curentare).

Am sesizat și aspecte obiective ale polimetalismului local ca: gingivite și parodontopatii marginale cronice (supeficiale și profunde), leziuni leucoplazice, lichen plan , herpes labial, stomatite eritematoase, ulcero-vegetant, chelită, angulări, candidoze cronice, frecvent asociate și glosite cu glosidine, uneori chiar limba parvasi, nevralgii. Menționam și prezența unor leziuni la distanță a galvanismului oral.

Studiul realizat subliniaza și asocierea galvanismului oral cu calitatea deficitară a igienei dentare ce facilitează galvanismul oral, cu factori favorizanți locali (tartru dentar, iatrogenii protetici si obturații incorecte), cât și sistemice ( afecțiuni cardio-vasculare, diabet, hipovitaminaze).

Pentru evitarea influențelor patologice ale galvanismului este necesară evitarea acțiunii elementelor galvanice prin alegere precisă a materialelor folosite în activitate, dispensarizarea corectă eliminării acestora și terapia adecvată a manifestărilor clinice.

Material și metode

Am efectuat un studiu pe un anumit număr de pacienți, cu vârsta cuprinsă între 20-70 ani, cu restaurări coronare si protetice din metale si aliaje de natură diferită, cât și de același fel, sau de vechime diferită, din care am selecționat cazurile cu galvanismul oral ce prezintă manifestări subiective și obiective la nivelul mucoasei orale.

Aceste cazuri au fost selecționate din stagiile practice la disciplinele de parodontologie și patologie orală, in vederea stabilirii elementelor etiopatogenice ale galvanismului si consecințele lor asupra mucoasei orale.

Obturatile s-au înregistrat într-o fișă de cercetare care cuprinde : datele, examenul clinic general și local, motivele prezentării, prezența factorilor iritativ orali generatori ai galvanismului, tipul restaurării, aliajele, vechimea restaurărilor, modificările fizice și chimice de la suprafața restaurării (prelucrarea, frezarea, lustruirea influențează lichidului bucal, aspectele clinice subiective și obiective prezente, gradul de afectare gingivo-parodontală, stomatita, glosita, leucoplazii, lichen plan, glosidinia, localizare și gradul de extindere, prezența unor factori favorizanți locali și sistemici, atitudinea terapeutică, și urmarirea preventivă a ameliorării aspectelor locale ale galvanismului prin îndepărtarea factorilor generatori.

Capitolul V

Caz Nr. 1

G.S.

46 ani

Sex masculin

Motivele prezentarii: reabilitarea estetică si masticatorie a ADM.

Condiții de viața și munca: mediu sanatos.

Stare generală: bună.

Examen clinic cervic-facial:

• simetria feței pastrata,

• proporționalitatea etajelor normală,

• contur osos integru,

• ganglioni superficiali nedurerosi.

Examen clinic endo bucal:

• deschiderea cavitații bucale în limite normale.

Examen odontal:

• absență 1.8,

• Leziuni carioase tratate : 2.5, 2.6, 2.7 cu amalgam, 3.6, 4.7 cu composit.

• Leziuni carioase netratate: 1.1 , 2.3, 3.5, 4.6.

Examen parodontal:

• examenul clinic obiectiv: ușoară inflamație a gingiilor,

• examen clinic subiectiv: igienă bucală adecvată.

Diagnostic: sistemul masticator și estetic compromis.

Tratament.

Îndepartarea factorilor de risc : obturațile cu amalgam.

Înlocuirea obturațiilor cu amalgam cu materialele compozite.

Figura 5.1 Aspect clinic inaintea tratamentului, leziunile carioase tratate cu obturațile în amalgam

Figura 5.2 Aspect clinic după efectuarea tratamentului

Caz Nr. 2

Date de identitate: F.R.

36 ani

Sex feminin

Motivele prezentări: erupții papulare liniare, pruriginoase si dureroase pe mucoasa jugală în formă extinsă.

Stare generală: bună.

Examenul clinic cervico facial:

• simetria feței pastrata,

• proporționalitatea etajelor normală,

• contur osos integru,

• ganglioni superficiali nedureroși.

Examen clinic endo bucal:

• deschiderea cavitații bucale în limite normale.

Examen odontal:

• Leziuni carioase netratate.

• Pe 2.6 prezența unei coroane metalo-ceramice.

• Pe 2.7 prezența unei leziuni carioase tratata cu amalgam.

Examen parodontal:

• Examen clinic obiectiv: boală inflamatorie la nivelul mucoasei jugale.

• Examen clinic subiectiv: igienă bucală deficitară.

Diagnostic:

lichen plan bucal la nivelul mucoasei jugale.

Tratamentul LP bucal

Nu exista tratament pentru vindecarea LP oral, deși există multe tratamente care să remită durerea. Dacă boala nu produce durere sau arsură, tratamentul nici nu este necesar.

Formele severe de LP – cele însoțite de durere, arsură, roșeață, bașici, răni și ulcere – pot fi tratate cu numeroase medicamente, aplicate atât la nivel local cât și oral.

Se recomandă igienă orală zilnică riguroasă.

Îndepărtarea factorilor de risc : coroană metalo ceramică și obturație cu amalgam.

Figura 5.3 Lichen plan bucal la nivelul mucoasei jugale

Caz. Nr. 3

Date de identitate: N.C.

43 ani

Sex masculin.

Motivele prezentării: leziune a mucoasei jugale în dreptul obturațiilor cu amalgam.

Starea generală: bună.

Examenul clinic cervico facial:

• simetria feței pastrata,

• proporționalitatea etajelor normală,

• contur osos integru,

• ganglioni superficiali nedureroși.

Examen clinic endo bucal:

• deschiderea cavitații bucale în limite normale.

Apelul dințiilor:

X= absent , O= obturație , ∩ = coroană .

Examen odontal:

• leziuni carioase tratate cu amalgam pe 1.6, 1.5, 1.4 , 2.6, 3.6, 3.5, 3.4, 4.4, 4.5, .4.6

• Pe 2.5, 2.4 prezența unei coroane metalo-ceramice.

• Pe 4.5 tratament endodontic.

Examen parodontal:

• Examen clinic obiectiv: boală inflamatorie la nivelul mucoasei jugale.

• Examen clinic subiectiv: igienă bucală deficitară.

Diagnostic: lichen plan bucal la nivelul mucoasei jugale.

Tratamentul LP bucal

Se recomandă igienă orală zilnică riguroasă.

Îndepărtarea factorilor de risc : obturațile cu amalgam.

Reabilitarea protetică prin înlociurea obturațiilor cu amalgam cu un inlay în ceramică (4.6) și coroană în aluminiu-ceramică (4.5).

Figura 5.4 Leziune carioasă tratată cu amalgam, tesuturi odontal compromise

Figura 5.5 Examen paraclinic : Ortopantomografiă

Figura 5.6 Aspect clinic după efectuarea tratamentului

Caz Nr. 4

Pacient R.M. in vârstă de 56 de ani domiciliat în Arad , s-a prezentat în serviciul nostru de specialitate datorită disconfortului estetic și senzație de nevrite si nevralgie.

Istoricul dentar al pacientului:

la vâsta de 25 de ani pacientul in serviciu de specialitate a fost sub tratament endodontic pentru a trata leziunile carioase care în urma au fost oburate cu amalgam, tratamentul este relativ la 2.6 – 2.7.

La examenul clinic endooral:

am constat absența lui 1.8 – 2.8 și respectiv pe arcada inferioară 3.8 – 3.7 si 4.7 – 4.8. Breșele edentate nefiind protezate cu lucrări protetice. Igiena adecvată si niciun semn inflamator relativ la parodonțiu. Pe mucoasa palatinală respectiv la dinți 2.6 2.7 cu extiderea pana la linia mediană era prezentă o maculă neagră .

Apelul dințiilor:

X= absent , O= obturație , ∩ = coroană .

La examenul paraclinic OPT:

nu s-a identificat nicio formă de alveoliza compromitentă ADM. Tratament canalar pe 2.6 -2.7.

La examenul histologic:

pigmentația mucoasei orale este vizibilă si la nivelul histologic, între fibrele elastice ale țesutului conjunctiv sunt granule de deposite sulfurice gri .

Diagnostic:

reacție galvanică la amalgam pe mucoasa palatinală.

În rezolvarea cazului am parcurs urmatoarele etape.

Timpii terapeutici:

• Antispastice (baclofenul cu asociere carbamazepină).

• Anestezia trunchiulare la tuberozitate .

• Etapa de retratament canalar pe 2.6 2.7

• Obturații cu composit.

Figura 5.7 Recție galvanică la amalgam pe mucoasa palatinală

Figura 5.8 Examen Histologic relevă prezentă granule de depozite sulfurice gri al amalgam

Caz Nr. 5

Date de identitate: S.I.

52 ani

Sex masculin.

Motivele prezentării : formațiune patologică, pată albă situată pe planșeul bucal , sublingual.

Starea generală: bună

Examenul clinic cervico facial:

• simetria feței păstrată,

• proporționalitatea etajelor normală,

• contur osos integru,

• ganglioni superficiali nedureroși.

Examen clinic endo bucal:

• deschiderea cavitații bucale în limite normale.

Examenul odontal:

• leziuni carioase netratate.

• Leziuni carioase tratate cu compozit: 3.7

• Leziuni carioase tratate cu amalgam: 3.6, 3.5, 4.5, 4.6, 4.7.

• Prezintă abraziune fiziologică.

• Prezintă înghesuiri în zona grupului frontal inferior.

Apelul dințiilor:

X= absent , O= obturație , ∩ = coroană .

Examen parodontal:

gingia nu prezintă niciun semn inflamator

mucoasa sublinguala prezenta formatiune patologica „pata alba” sau „formatiune alba”, prin acoperirea cu cheratoza si placa aderenta.

Diagnostic: leucoplazia.

Diagnostic diferențial:

• lichenul plan

• stomatita de contact

• candidoza orală

• leucoplazia păroasă

• keratoza

• leucodermia

• lupus discoid eritematos

• stomatita uremică

• arsura chimică

Testele de laborator :

• biopsia prin excizia leziuni

Tratamentul leucoplaziei:

Îndepărtarea factorilor iritanți și instituirea unei igiene riguroase.

Tratament agresiv, dacă persistă:

• chirurgical

• prin folosirea laserului cu CO2

• prin înghețare

• terapie fotodinamică

• electrochirurgie

Figura 5.9 Leziune leucoplazică la nivelul planseul bucal

Caz nr. 6

Date de identitate D.V.

42 ani.

Sex feminin.

Motivele prezentării : leziune pigmentară la nivelul mucoasei jugale dreaptă.

Starea generală: bună.

Examen clinic cervico-facial:

• simetria feței păstrată.

• proporționalitatea etajelor normală,

• contur osos integru,

• ganglioni superficiali nedureroși.

Examen clinic endo bucal:

• deschiderea cavitații bucale în limite normale.

Examen clinic Odontal:

• Prezintă o lucrare protetică fixă de la 1.7 la 2.6 metalo ceramică.

• Prezintă o coroană integral metalică pe 2.7.

• Prezintă o abraziune fiziologică pe grupul frontal inferior.

• Prezintă obturații pe 3.6 si 4.5.

Apelul dințiilor:

X= absent , O= obturație , ∩ = coroană .

Examen parodontal:

Nu prezintă semne ale inflamației.

Pe mucoasa jugală in dreptul molarului 2.7 prezintă o leziune pigmentară neagră de dimensiuni între0,5 și 1 cm, de forma neregulată, cu conturul definit, fară niciun semn de invazie ale țesuturilor înconjurătoare.

Diagnostic:

leziune pigmentară neagră sau maculă neagră în urma curenților galvanici date de folosirea diferitelor metale în confecționarea lucrării protetice.

Tratament.

Dacă pacienta întreține anumite semne clinice dureroase trebuie să îndepărteze lucrarile protetice pentru o rebilitare orală corectă.

Figura 5.10 Leziune pigmentară neagră sau maculă neagră în urma curenților galvanici

Caz. Nr. 7

Date de identitate J.S.

89 ani.

Sex feminin.

Motivele prezentării :

leziune pigmentară la nivelul mucoasei fundului de sac la arcadă inferioara pe cadranul 3 și mici leziunile pe creastă corispundentă la fel cadran.

Starea generală:

artroza si osteoporoza, hipotensie.

Examen clinic cervic-facial:

• simetria feței pastrată,

• proporționalitatea etajelor normală,

• contur osos integru,

• ganglioni superficiali nedureroși.

Examen clinic endo bucal:

• deschiderea cavitații bucale în limite normale.

Examen clinic Odontal:

edentația partială la arcada superioară și prezintă o lucrare protetică

Edentația partială la arcada inferioară și prezintă o lucrare protetică .

Apelul dințiilor:

X= absent , O= obturație , ∩ = coroană .

Examen parodontal:

Nu prezintă semne ale inflamației.

Pe mucoasa fundului de sac la arcada inferioară pe cadranul 3 este prezente o leziune pigmentară neagră sau o maculă neagră de formă rotundă , cu margini neregulate, de dimensiuni 0.5 cm, cu tendința la invadarea tesuturi inconjuratoare, și mici leziunile pigmentare pe creasta corispundentă la fel cadranul 3 .

Diagnostic:

leziune pigmentară neagră sau maculă neagră în urma curenților galvanici date de folosirea diferitelor metale în confecționarea lucrării protetice.

Tratament.

leziune pigmentară neagră sau maculă neagră în urma curenților galvanici date de folosirea diferitelor metale în confecționarea lucrării protetice.

Figura 5.11 Leziune pigmentară neagră sau maculă neagră în urma curenților galvanici

Caz. Nr. 8

Date de identitate F.L.

40 ani.

Sex masculin.

Motivele prezentari :

leziune pigmentare la nivelul mucoasa fundului de sac și papile interdentare la arcada inferioara pe cadranul 4 .

Starea generala: insuficiență renală cronică.

Examen clinic cervic-facial:

• simetria feței pastrata,

• proporționalitatea etajelor normală,

• contur osos integru,

• ganglioni superficiali nedurerosi.

Examen clinic endo bucal:

• deschiderea cavitații bucale în limite normale.

Examen clinic Odontal:

• Edentația partiala la arcada superioară și prezintă o lucrare protetică

• Edentația partiala la arcada inferioara și prezintă o lucrare protetică

Apelul dințiilor:

X= absent , O= obturație , ∩ = coroană .

Examen parodontal:

Nu prezintă semne ale inflamației.

Pe mucoasa fundului de sac la arcada inferioara pe cadranul 4 este prezente o leziune pigmentară neagră sau o maculă neagră, cu margini neregulate, de dimensiuni 0.5 cm, cu tendinta la invadarea tesuturi inconjuratoare.

Diagnostic:

leziune pigmentară neagră sau maculă neagră în urma curenților galvanici date de folosirea diferitelor metale în confecționarea lucrării protetice, într-o stare generală alterată.

Tratament.

leziune pigmentară neagră sau maculă neagră în urma curenților galvanici date de folosirea diferitelor metale în confecționarea lucrării protetice.

Figura 5.12 Leziune pigmentară neagră sau maculă neagră în urma curenților galvanici

Caz. Nr. 9

Date de identitate Z.K.

35 ani.

Sex masculin.

Motivele prezentari : leziune la nivelul fața dorsală a limbii.

Starea generala: bolile infecțioase (TBC)

Examen clinic endobucal obiectiv:

• Hipertrofiei și hipercheratoza papilelor gustative.

Examen clinic endobucal subiectiv:

• senzațiă de prurit (mâncărime intensă) la nivelul cavității bucale;

• uscarea gurii;

• senzația de corp străin la nivelul limbii;

• tulburări senzoriale (confundarea gusturilor sau imposibilitatea perceperii lor);

• reflex vomitiv.

Examen odontal:

Lucrarile protetice în metal-ceramic pe arcada superioară și inferioară.

Apelul dințiilor:

X= absent , O= obturație , ∩ = coroană .

Diagnosticul:

Limba neagră viloasă sau limba paroasa.

Tratament:

Prin întreruperea obiceiurilor producătoare. Administrarea de vitamine, de probiotice, de medicamente antimicotice sau antihistaminice.

Ameliorarea a igienei orale prin periajul inclusiv pe limbă și pe interiorul obrajilor, cu o pastă de dinți bogată în fluor, dar fără agenți oxidanți.

Este recomandata crioterapia sau chiuretajul suprafețelor afectate.

Figura 5.13 Limba neagră viloasă sau limba paroasa

Caz. Nr. 10

Date de identitate U.O.

36 ani.

Sex masculin.

Motivele prezentari : leziune la nivelul carunculul lingual.

Starea generala: subiectul alergic la nichel solfat 5% si dispepsia.

Examen clinic endobucal obiectiv:

Leziune aftoasă ulcerativ.

Examen clinic endobucal subiectiv:

Durere

Disfagiă

Dislaliă

dishidratarea

Examen odontal:

Firu de contenție in urma tratament ortodontic pe 3.3. pana la 4.3.

Expansor palatal.

Apelul dințiilor:

X= absent , O= obturație , ∩ = coroană , –- = firu de conteție.

Diagnosticul:

Leziune aftoasă ulcerativ, la nivelul carunculul lingual.

Tratament:

Administrarea vitamiena B12 sau C.

Ameliorarea igiena bucala.

Figura 5.14 Leziune aftoasă ulcerativ, la nivelul carunculul lingual

Capitolul VI

6.1. Tabele si grafice

Factorii generali favorizanți în apariția galvanismului

Din lotul total, în cadrul factorii generali favorizanți în apariția galvanismului, se remarcă o frecvență crescută la pacienți diabetici cu un procentaj de 60% față de pacienți cu afecțiuni hepatice care indica un procentaj de 40%.

Incidența curenților galvanici în funcție de Ph salivar

Din lotul de 6 de pacienți examinați, frecvența cazurilor cu Ph acid a fost prezentă la 4 de cazuri, reprezentând un procent de 70%, din care restul de 2 cazuri, reprezentând un procent de 30%.

Tipuri de metale care produc apariția galvanismului

Din numărul total de cazuri luate în studiu, rezultă un procent crescut de 80% de pacienți cu lucrari protetice restaurativ in metale nobile, factorul determinant în apariția galvanismului. Doar 20% dintre pacienți prezintă lucrarile restaurativ protetice confecționate in metale nenobile.

Frecvența apariției leziunilor în urma galvanismului oral

Din lotul de 15 de pacienți examinați, frecvența cazurilor cu leziuni pigmentate ale mucoasei orale a fost prezentă la 5 de cazuri, reprezentând un procent de 40%, din care restul de 10 cazuri, reprezentând un procent de 30%, au prezentat glosita alectrogalvanică cu un numar de pacienti de 5,situație ce evidențiază un numar de 5 pacienți cu procentaj de 30% care a prezintat nevralgia de trigemen.

Incidența factorilor locali fața de cei generali răspunzatoari de apariția limbii păroasa

Din numărul total de cazuri luate în studiu rezultă oincidența a factorilor locali fața de cei generali raspunzatoari de apariția limbii păroasa, în acelaș mod, factori locali cu un procentaj de 50%, și factori generali cu procentaj de 50% la un lotul de 5 cazuri luate in examen, evidențiam prezență de 3 pacienți față de 2 pe respectiv factor determinant.

Clasificare pacientilor pe leziunii

Din numărul total de cazuri luate în studiu, rezultă o incidență crescută a afecțiunilor cum gingivită remarcându-se un procentaj de 31%. Categoriile care prezintă stomatita, cun un numar de pacienți examinați de 10 remarca un procentaj de 12% și cei cu glosită, în un numar de 7 remarca un procentaj de 7% și cei cu leucoplazie , în un numar de pacienți examinati de 5, remarca procentaj de 24% în ultimul rând studiul arată o incidența de lichen plan estereprezentând un procent de 26% asupra un numar de 3 pacienți.

Terapia afectarii parodontale cauzată de galvanismul

Din numărul total de cazuri luate în studiu, un procentaj de 40% a necesitat de terapia inițială și un procent de 60% deterapia chirurgicală. Pentru 21 dintre pacienți a fost necesaraterapia inițială, 17 a parcurs etapei secundare adică terapia chirurgicală.

Dispensarizarea pacienților care prezintă galvanismului

Pacienți examinati erau in un numar respectiv de 28 la o luna, 7 la 2 luni și 3 la 3 luni. Din numărul total de cazuri luate în studiu, un procentaj de 48% a necesitat de dispensarizare la o luna și un procent de 35% de controlul periodic la 2 luni. Pentru 17% dintre pacienți a fost necesara la dispensarizarea la 3 luni.

Bibliografie

Meet Gafar : odontologie ”Caria dentară” , Ed. Medicală S.A., Bucarești 1995.

Pop Angela : ”Patologia mucoasei orale”, Ed. Dacia Cluj – Napoca 1997.

Pop Angela, Sanda Câmpean, Alexandra Roman, Doina Sângeorzan : ”patologia mucoasei orale ” Ed. Didactică și Pedagocică R.A. Bucarești 1999.

Bratu Dorin : ” Materiale Dentare ”, Timișoara 1995.

Ion Rîndașu, Elena Rândașu : ”Biomateriale stomatologice”, Ed. Medicală, Bucarești 1996.

Mihai Augustin, Mircea Carabela, Ileana Olteanu, Dan Iorgulescu, Sabina Ene: ”Implante endoosoase osteointegrate în stomatologie”, Ed. Sylvi 1995

Costantin Mantea : ”Manual de fizică pentru clasa a X- a”, Ed. All Educațional Bucarești 2000.

Ing. Albăneanu : ”Istoricul electrochimiei, colecția. Știința învinge”, Ed. Tineretului 1954.

Dernier Andre : ”Patologia produsă de galvanismul bucal , o pilă permanentă”, Press Medicale Nr.26 din aprilie 1955.

Rheinwald Ullrich : ” Contribuția la electrobiologia cavității bucale, curenții galvanici ca producători de boli”, revista ”Zhan Mund und Kieferheinlkunde” nr. 7 și 8 din 1958.