TERORISMUL NOILE AMENINȚĂRI DIN SPAȚIUL [617842]

TERORISMUL – NOILE AMENINȚĂRI DIN SPAȚIUL
CYBERNETIC ȘI MIGRAȚIA ILEGALĂ DIN UNIUNEA
EUROPEANĂ ÎN STRATEGIA DE APĂRARE A ROMÂNIEI

Candidat: [anonimizat] 2020

TERORISMUL – NOILE AMENINȚĂRI DIN SPAȚIUL CYBERNETIC ȘI MIGRAȚIA
ILEGALĂ DIN UNIUNEA EUROPEANĂ ÎN STRATEGIA DE APĂRARE A
ROMÂNIEI

Etimologia termenului „terorism” vine din cuvântul latin „terror” care semnifică frică,
teroare, groază. Termenul se utilizează mai intens din timpul revoluției burgheze din Franța
(1789 -1794) de unde, din 1798 apare în Dicționarul Academiei de Știință din Franța definit ca:
„sistem de frică ”, iar în Marea Britanie a dobândit altă semnificaț ie și anume „guvernarea
groazei”. (Dobre Marius , Terorismul – Amenințare la Adresa Securității Naționale, Infosfera IX
nr.3/2017 pg.13 )
Termenul de „terorism” a devenit cel mai popular la nivel mondial după atacurile
teroriste din Statele Unite ale Americii în 11 septembrie 2001 .
Fenomenul de „TERORISM” se desfășoară sub trei aspecte majore precum acțiune
criminală, grupări/organizații teroriste și doctrine/ideologii teroriste.
Primul deceniu al secolului XXI a produs o clarificare prin individualizarea noilor riscuri
și amenințări la adresa stabilității globale și regionale, astfel: terorismul, în special cel religios,
lupta pentru accesul la resurse energetice și apă, imigrația ilegală generată de accestuarea
clinajului nord -sud/est -vest, incapacitatea economiei mondiale de a face față noilor provocări în
condițiile fluctuațiilor pieței globale, manifestare plenară de noi forme de criminalitate
organizată – cyber crime cu tendin țe de regionalizare și globalizare, proliferarea armelor de
distrugere în masă.
Pentru a face față unor provocări previzibile sau nu, este necesară adaptarea la misiunile
desemnate, cooperarea între diferitele structuri de apărare și securitate în scopul r ealizării unor
obiective comune, dezvoltarea capacității de a face față unor crize majore, restructurarea
structurilor de sprijin și a celor administrative precum și accentuarea importanței misiunilor
operaționale.
În asigurarea securității naționale , în p rezent documentul de bază îl reprezintă Strategia
Națională de Apărare. Aceasta este instrumentul de lucru prin intermediul căruia, plecând de la
nevoia apărării țării, a intereselor, valorilor și obiectivelor naționale de securitate, se gestionează
riscur ile, amenințările și vulnerabilitățile . Securitatea națională urmărește să asigure starea de
normalitate democratică la care aspiră societatea – cetățenii , comunitățile și statul – pe baza
eforturilor ce vizează deplina instaurare a legalității , făurirea prosperității economice, echilibrul
social și stabilitatea politică. Securitatea națională se realizează în cadrul ordinii democratice
prin: exercitarea deplină a drepturilor și libertăților cetățenești ; asumarea conștientă a respon –
sabilităților; perfecționarea capacității de decizie și de acțiune a statului; afirmarea României ca
membru activ al comunității internaționale . Securitatea națională se asigură prin eforturi proprii
și prin cooperare cu aliații și partenerii, în conformitate cu preveder ile programelor naționale , ale
strategiei de securitate a Uniunii Europene și ale conceptelor strategice ale Alianței . Ea vizează

armonizarea eforturilor naționale cu angajamentele internaționale și identificarea modalităților de
lucru apte să prevină și s ă contracareze oportun amenințările .
Securitatea națională se realizează prin măsuri adecvate de natură politică, economică,
diplomatică, socială, juridică, educativă, administrativă și militară, prin activitatea de informații,
contrainformații și securita te, precum și prin gestionarea eficientă a crizelor, în conformitate cu
normele de conduită ale comunității europene și euroatlantice și prevederile dreptului
internațional .
Promovarea intereselor naționale de securitate se realizează prin stabilirea unor repere ale
efortului statal, concretizate în obiective naționale de securitate. Potrivit Strategiei Naționale de
Apărare a Țării asumată de președintele Klaus Iohannis pe perioada de desfășurare a mandatului
său, obiectivele naționale de securitate vizează următoarele:
• consolidarea capacității naționale de apărare menită să asigure integritatea
teritorială, suveranitatea și independența României, precum și securitatea poporului român;
• asigurarea eficienței sistemelor naționale de p revenire și gestionare a situațiilor de
criză, interne și externe, militare sau de natură civilă;
• consolidarea securității și protecției infrastructurilor critice ‐ energetice, de
transport și cibernetice ‐, precum și a securității alimentare și a mediul ui;
• prevenirea reacțiilor și tendințelor radicale sau extremiste, prin respectarea
pluralismului în societate și cultivarea toleranței la nivelul societății civile;
• consolidarea profilului României în NATO și Uniunea Europeană, prin contribuții
atât co nceptuale, cât și operaționale;
• respectarea principiilor și valorilor fundame ntale ale Uniunii Europene;
• consolidarea parteneriatului strategic cu SUA, inclusiv în domeniul economic și
comercial;
• asigurarea securității în regiunea Mării Negre;
• aprofundarea cooperării cu statele vecine și cu cele din flancul estic al NATO;
• promovarea intereselor politice, economice și de securitate în regiuni de relevanta
strategica pentru țara noastră.

Urmare a acestor noi provocări la adresa mediului de securita te internațională pot fi
identificate câteva elemente ce condiționează evoluția stării de securitate la nivel mondial, cu
influențe directe asupra securității fiecărei națiuni în parte.
„Proliferarea armelor de distrugere în masă, asociată organic cu exten sia pe teritoriul
național a rețelelor teroriste, rămâne, evident, o amenințare reală, preferată de teroriști pentru
capacitatea ridicată de nimicire și impactul psihologic de masă. De aceea, trebuie să îndemne

statul român la adoptarea unor strategii de neproliferare complete și eficiente, care să blocheze
tranzitul de arme ilicite, tehnologie și material fision abil pe teritoriul național , întreprinderea
unor demer -suri ample de garantare a securității substanțelor nucleare și radiologice și de
blocare a activităților teroriste în domeniu ”. (Vasile Popa, Strategia de securitate națională și
legile siguranțe i naționale – repere pentru o Românie europeană și euro -atlantică, în revista
Impact strategic, nr. 2/2007, Editura UNAp, p. 83.)

Dintre amenințările mai importante prezentate în „STRATEGIA NAȚIONALĂ DE
APĂRARE A ȚĂRII PENTRU PERIOADA 2015 ‐ 2019 ‐ O Românie puternică în Europa și
în lume ” ‐ ne –am oprit asupra Criminalitatea transnațională organizată

Primul deceniu al secolului XXI a produs o clarificare prin individualizarea noilor riscuri
și amenințări la adresa stabilității globale și regionale, astfel: terorismul, în special cel religios,
lupta pentru accesul la resurse energetice și apă, imigrația ilegală generată de accestuarea
clinajului nord -sud/ est -vest, incapacitatea economiei mondiale de a face față noilor provocări în
condițiile fluctuațiilor pieței globale, manifestarea plenară de noi forme de criminalitate
organizată cu tendințe de regionalizare și globalizare, proliferarea armelor de distrugerea în
masă.
Criminalitatea organizată poate genera, în cazuri extreme, riscuri și amenințări pentru
securitatea națională și în spațiul virtual .
Legislația elaborată a avut în vedere și zonele sau activitățile în care pot apărea efectele
nocive conexe ale acțiunilor ilegale ale crimei organizate: frontiera României, repatrierea,
circulația persoanelor în străinătate, sistemul vamal, cetățenia, extrădarea persoanelor
condamnate, a martorilor, traficul auto, piața muncii, investițiile financiare , achizițiile, comerțul
electronic, sistemele informatice, sistemul farmaceutic, activitățile nucleare etc.
De asemenea, unele legi elaborate anterior au fost actualizate, adaptate la situația
infracțională și sistemul instituțional, armonizate cu legislația UE, așa cum a fos t cea de
combatere a spălării banilor sau cea referitoare la regimul străinilor în România, pentru ca
acestea să devină instrumente mai precise, inclusiv în cadrul luptei împotriva crimei organizate
transfrontaliere.
S-au luat măsuri corespunzătoare și în ceea ce privește legislația referitoare la prevenirea
și combaterea criminalității informatice. In Strategia Națională de Apărare este subliniat faptul
că amențările c ybernetice lansate de entități ostile, statale sau non ‐statale, asupra infrastructurilor
informaționale de interes strategic ale instituțiilor publice și companiilor, sunt generate de
Criminalitatea informatică
Criminalitatea informatică este fenomenul caracterizat prin cele mai dinamice evoluții,
având de partea sa printre cele mai invizibil e modalități de operare, printre cei mai inteligenți
autori, dintre cele mai sofisticate echipamente electronice, fiind astfel un fenomen dificil de

controlat, atât pe baza atuurilor expuse, dar și pe fondul unor lipsuri de ordin legislativ, care să
guvern eze mediul Internet, unde se dezvoltă și se derulează cel mai frecvent și cu cele mai
spectaculoase rezultate. (Criminalitate a informatică atinge securitatea Națională 23 mai 2008
http://intelligence.sri.ro/criminalitatea -informatica -atinge -securitatea -nationala/ ). Același
fenomen poate deveni o amenințare la securitatea națională, în funcție de amploare, de țintele
vizate de autori și de efectele produse, totul pornind de la un computer performant, o conexiune
la Internet și dorința unor câștiguri mari, prin orice metode și mijloace. Disocierea de mediul
Internet ar reprezenta ignorarea unor piste sau indicii de investigare a fenomenului. Astfel , de
intere s pentru securitatea națională rămân atacurile cibernetice desfășurate de grupări de
criminalitate cibernetică sau atacurile cibernetice extremiste lansate de grupuri de hackeri
afectează direct securitatea națională. Principalele categorii de actori care generează amenințări
în spațiul cibernetic sunt prezentate și în Strategia de Securitate Cibernetică a României (Prin
Hotărârea CSAT nr. 16/2013 și HG nr. 271/2013 a fost aprobată Strategia de Securitate
Cibernetică a României, care stabilește cadrul conc eptual, organizatoric și de acțiune necesar
asigurării securității cibernetice și care vizează protecția infrastructurilor cibernetice în
concordanță cu noile concepte și politici din domeniul apărării cibernetice elaborate și adaptate
la nivelul NATO și a l Uniunii Europene – https://www.mae.ro/node/28367 ) , care se referă în
acest context la:
• persoane sau grupări de criminalitate organizată care exploatează vulnerabilitățile
spațiului cibernetic în scopul obținerii de avantaje patrimoniale sau nepatrimoni ale;
• state sau actori non -statali care inițiază sau derulează operațiuni în spațiul
cibernetic, în scopul culegerii de informații din domeniile guvernamental, militar, economic ori
al materializării altor amenințări la adresa securității naționale” (Cyber intelligence
https://www.sri.ro/cyberint) ;
• amenințările cibernetice lansate de entități ostile, statale sau non ‐statale, asupra
infrastructurilor informaționale de interes strategic ale instituțiilor publice și companiilor .
Unul din rolurile pe care le are Uniunea Europeana este de a asigura tuturor cetățenilor un
nivel de protecție ridicat și să lupte împotriva acestor fenomene teroriste.
Cum face asta?
Consiliul Uniunii a adoptat o strategie de combatere a terorismului.
Aceasta strategie se axează pe patru puncte cheie: prevenirea, protecția , urmărirea și
răspunsul .
La ce se refer ă acestea mai exact?
La abordarea și identificarea factorilor care contribuie la radicalizare si a persoanelor care
comit acte de terorism; prot ejarea frontierelor externe, îmbunătățirea securității transporturilor,
protejarea țintelor strategice și reducerea vulnerabilității infrastructurilor critice; consolidarea
capacităților naționale, îmbunătățirea cooperării practice și a schimbului de infor mații între
autoritățile polițienești și judiciare (în special prin intermediul Europol și Eurojust), abordarea

chestiunii finanțării terorismului și dejucarea mijloacelor de organizare a atacurilor și de
comunicare ale organizațiilor teroriste; îmbunătăți rea capacității de a gestiona urmările,
coordonarea răspunsului și nevoile victimelor.
Șefii de stat și de guvern au subliniat importan ța unei cooperări sporite și cu țări terțe în
domeniul securit ății și combaterii terorismului.
UE cooperează pentru comba terea terorismului cu țări din Balcanii de Vest, Sahel, Africa
de Nord, Orientul Mijlociu, Cornul Africii și America de Nord, precum și din Asia.
„Cooperarea cu SUA reprezintă o componentă fundamentală a strategiei UE. În ultimii
ani au fost încheiate acor duri de cooperare în domenii precum finanțarea terorismului,
transporturile și frontierele, asistența judiciară reciprocă sau extrădarea. Autoritățile SUA
colaborează tot mai strâns cu Europol și Eurojust.”
„Uniunea Europeană colaborează cu organizații in ternaționale, inclusiv cu ONU și cu
Forumul mondial privind combaterea terorismului, și cu organizații regionale, cum ar fi Consiliul
Europei, OSCE, Liga Statelor Arabe și Organizația de Cooperare Islamică.”
„Migrația poate fi considerată „un indicator fi del al stării de sănătate al organismului
social și rezultatul unor fenomene cumulate, dintre care cel mai important este sărăcirea continuă
a populației.”
Unii ar spune c ă migrația este un lucru bun pentru țările care ar primi actorii fluxului însă
el de fapt ar putea fi un “ indicator al stării de sănătate al organismului social si rezultatul unor
fenomene cumulate, dintre care unul din cele mai importante este sărăcirea continua a
populației .”
Pe alocuri se arată că problemele mediului și implicit dezastrele umanitare, apărute în
urma conflictelor militare, pot genera vulnerabilități , care se răsfrâng și asupra actorilor care le
declanșează. Fenomenul migrației oamenilor din zonele afectate de r ăzboi în alte zone non –
conflictuale are urmări multiple. Putem enumera câteva din cele mai importante: destabilizarea
economiei țărilor gazda; ușurează acțiunile criminalității organizate transfrontaliere și a
terorismului; produc ură și violență xenofobă și rasială. Poate fi un exemplu relevant
destrămarea fostei Iugoslavii, care a dat naștere mai multor fluxuri de refugiați către țările
vecine. Printre ei se numără și rromii, o minoritate etnică, aflată de foarte mult timp sub semnul
sărăciei și al discr iminării sociale. O parte din aceștia s-au instalat în Germania. Un alt val de
imigranți a fost cel reprezentat de bosniaci și albanezi care au primit statutul de refugiați.
Aceștia , împreună cu cei din țările Asiei și Africii au devenit, in scurta vreme o problema pentru
economie și un mare factor de instabilitate.
De ce un factor de instabilitate?
Pentru că print re cei care au beneficiat de statutul de refugiat s -au numărat și mulți
membrii ai unor grupări ai crimei organizate de care nu s -a știut de la început .
O problem ă deosebit de delicata pe lângă celelalte este considerat ă libera circulație care
face ca riscul utilizării de către teroriști a armelor chimice, biologice, nucleare să fie unul real si

de mare proporții . Majoritatea mișcărilor islamice au pe lângă frustrările și resentimentele pentru
nerealiz ările personale ale musulmanilor fa ță de occidentali și lipsa de oportunități , economia,
latura psihologic și cea religioas ă adusă întotdeauna la extreme.
„Tom Hundley, un bun observator al fenomenului islamic, atrage atenția că Europa are
toate șansele să devină, pe fondul unui spor crescut al natalității în rândul imigranților
musulmani și a marginalizării lor pe piața muncii, „o fabrică de transformat indi vizi frustrați în
fundamentaliști sau chiar teroriști ”. La adăpostul religiei, actele de violență comise de teroriști
îndreptate împotriva civililor devin „justificabile” în ochii membrilor comunităților islamice”.
Deși europenii sunt deschiși la nou și la multiculturalitate, pot fi depășiți de situa ție și
faptul de a nu ști cine are inten ții bune sau periculoase poate crea haos și paranoia în rândul
popula ției primitoare. Imigran ții, mul ți la număr care împărtășesc aceea și viziune asupra religiei
promovată de radicalii islamici, poate deveni atât o potențială amenințare la adresa securității
țării-gazdă, cat si o provocare de ordin moral, al valorilor, tradițiilor și obiceiurilor culturale și
lingvistice ale acesteia.
„Concret, adepții aplicării legii islamice (Shari’a) din Franța , Marea Britanie și Germania
au solicitat în numele multiculturalismului unele drepturi speciale pentru musulmani, care
subminează caracterul laic al statului, principiul protecției în fața legii și sistemul pu blic de
școlarizare.”
„Ce a determinat totuși acest val de imigranți majoritar bărbați, bine îmbrăcați, parte
instruiți, cu resurse, care au luat calea Europei de vest prin Turcia, Grecia, Macedonia, Ungaria?
”
După cum știm migrația ca și termen c ât și ca fenomen nu este nou pe continental
european. Încă din istorie se vorbea despre aceasta având întotdeauna progresul, integrarea,
schimbul de experiența , asimilarea acestora si coexistenta acestora in condiții pașnice.
De ce spun asta? Pentru c ă în perioad a anilor 70, 80 și 90, în partea Europei de Vest au
trecut numeroși emigran ți.
Aceștia proveneau din Asia de Sud, Magreb și numeroase țări sub -sahariene. Practic
atunci se poate spune c ă a fost primul val migra țional din partea Europei având aparținători ai
unor culturi diferite.
„Uniunea Europeană este o construcție politică, economică și de securitate care poate
oferi enorm celor 500 de milioane de cetățeni aflați în interiorul granițelor sale. Aceasta este o
realitate incontestabilă, pentru care merită luptat.”
Pentru teroriști , securitatea anumitor țări nu mai reprezintă o opreli ște în desfășurarea
amenin țărilor pe care le lansează și atacurilor pe care le pun în executare.
Când vorbesc despre asta mă refer la nivelul granițelor și la nivel cybernetic. Putem
spune c ă acum se duce mai degrabă un război psihologic și la nivelului internetului dec ât unul
corp la corp. Distan ța nu mai reprezintă un impediment pentru ei în punerea în aplicare a
acțiunilor teroriste întrucât din păcate internetul de mare vitez ă și rețelele sociale au ajutat la

realizarea fenomenului. Amenințările , filmulețe care conțineau decapitări , arme, reprezintă o
tehnic ă de manipulare și teroare pentru cei care le v ăd. Și jocurile, care sunt jucate prin
intermediu l internetului sunt folosite de aceștia pentru ca riscul de a fi interceptați și prinși este
unul mic.
Aici ar trebui s ă intervină cei care sunt responsabili pentru securitatea c ybernetic ă.
Instituțiile avizate ar trebui s ă colaboreze și să coopereze cu co mpaniile Facebook, Twitter,
Google, Youtube. Datele persoanelor care utilizează aceste rețele sociale c ât și filtrele cu ajutorul
întrebărilor , condi țiilor care sunt puse pentru a putea realizarea conturilor ar trebui s ă fie mai
exigente și mai dificile astfel încât să nu poat ă avea acces oricine așa ușor.
Prelucrarea și crearea unor baze de date pot ajuta la prevenirea răspândirii terorismului de
orice natura ar fi?
Poliția, armata, serviciile secrete, Interpolul, Europolul au un rol dete rminant în privin ța
combaterii terorismului, iar preven ția să fie pe primul loc.
Traficul ilegal de arme care se face la ora actual ă reprezintă o ușă deschis ă pentru
grupările teroriste. Ar trebui s ă se revizuiască legisla ția cu privirea la combaterea traf icului
armelor pe piața neagr ă. De asemenea controlul la granițele Uniunii Europene trebuie întărit .
Componentele informatice inteligente care să permită identificare punctului de intrare și
ieșire de pe teritoriul european a oricărui individ trebuie s ă existe. Aceste date trebuie să fie
accesibile instituțiilor abilitate, poliției vamale și sistemului de vămi.
„Protecția pe care UE o oferă propriilor cetățeni trebuie să aibă o componentă care să se
adreseze și celor din vecinătățile teritoriului europea n, unde sunt situații în care oamenii ajung să
fie prinși în zone de conflict, iar viața lor să fie pusă în pericol.”
„Scopul nostru este clar: trebuie să redobândim controlul asupra frontierelor noastre
externe pentru a limita afluxul de imigranți și a co nserva Schengen", a precizat Tusk în invitația
la summit.
Juncker a afirmat că europenii au acum o singură graniță și "o responsabilitate comună de
a o proteja".
Schengen înseamnă sporirea supravegherii tuturor persoanelor care intră sau ies din
spațiul de circulație fără pașaport . Astfel, pe viitor, cetățenii UE, la fel ca cei din afara blocului
comunitar, vor trebui să prezinte pașapoartele la control, pentru a fi comparate cu bazele de date
ale poliției .
Peste un milion de imigranți au intrat în UE an ul acesta, majoritatea dornici să ajungă în
Germania sau alte state nordice mai prospere, unde își pot găsi locuri de muncă sau au rude.
Războiul sirian a dus imigrația către UE la un nivel -record și există temeri că actuala
campanie internațională împotri va grupării Stat Islamic și raidurile ruse în sprijinul lui Bashar al –
Assad vor determina și mai mulți sirieni să fugă din țară.”

„Pe agenda europeană de securitate, migrația tratează consecințele actuale și potențiale
asupra securității societale datorate prezenței unui mare număr de imigranți în țările Uniunii
Europene . Migrația afectează profund dreptul de a decide cine poate pătrunde pe teritoriul unui
stat (grup de state), pentru a căpăta rezidență și pentru a lucra. Pe termen mediu și lung, migrația
afectează dreptul de a decide compoziția etnică și rasială a populației, cultura publică, securitatea
socială, locurile de muncă și ordinea publică.”
Migrația afectează capacitatea statelor de a -și controla propriile frontiere. Migrația este
expresia uno r relații sociale dezechilibrate între zonele mai puțin dezvoltate și zonele dezvoltate
ale lumii. Statul bunăstării din țările Europei de Vest reprezintă o atracție pentru populațiile din
periferia europeană (Europa de Est, Turcia, Africa de Nord). Chiar și dificultatea găsirii unui loc
de muncă sau o existență marginală în Europa de Vest sunt considerate surmontabile sau
preferabile unui statut economic, social și politic.”
Alături de riscurile societale la adresa securității, în țările de destinație apar și riscuri de
natură militară:
a) activități iredentiste, derulate de imigranți ce încearcă să afecteze procesul politic în țările de
origine (este cazul minorităților albaneze din țările Europei Occidentale, care s -au implicat în
conflictele din Kos ovo și Macedonia).
b) conflicte importate de grupurile de imigranți , care conduc la violență în țara gazdă(este cazul
grupurilor de palestinieni, care au provocat acte de violență împotriva evreilor)
c) activități teroriste (este vorba în principal de grup ările tip Al Quaeda, active în aproape toate
țările occidentale)
d) inițiative politice ale țării gazdă de a stopa, prin intervenție militară, fluxul de imigranți în
țările furnizoare (este cazul intervenției militare italiene în Albania în anul 1997).”

Concluzii
Noile am enințări din s pațiul cibernetic, precum și riscuri le și vulnerabilități le cauzate de
migrația ilegală , pot produce consecințe grave pentru securitatea națională . Din acest motiv, este
necesar ca specialiștii în prevenirea și combaterea terorismului și crimei organizate să se remarce
prin ingeniozitate, previzibilitate și bun ă cunoaștere a psihologiei umane. Astfel se va putea
asigura filtrul informațional necesar luării celor mai bune decizii pentru apărarea statului român.

BIBLIOGRAFIE

1. Constituția României
2. Cyberintelligence https://www.sri.ro/cyberint
3. Dobre Marius, Terorismul – Amenințare la Adresa Securității Naționale, Infosfera IX
nr.3/2017
4. Hotărârea CSAT nr. 16/2013 și HG nr. 271/2013 – https://www.mae.ro/node/28367
5. http://intelligence.sri.ro/criminalitatea -informatica -atinge -securitatea -nationala/
6. Manualul NATO, Biroul de Informații și Presă al NATO, Bruxelles, 2001
7. Președenția României, „Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015 –
2019 – O Româie P uternică în Europa”, Administrația Prezidențială, București 2015
8. www.sie.ro
9. Vasile Popa, Strategia de securitate națională și legile siguranței naționale – repere pentru
o Românie europeană și euro -atlantică, în revista Impact strategic, nr. 2/2007, Editura
UNAp