Terorismul Fundamentalist Organizatia Boko Haram

Terorismul contemporan a devenit o amenințare majoră a democrației secolului XXI, „cel mai mare rău al lumii contemporane” sau „Bing Bangul unei noi ere istorice a omenirii”. Terorismul este caracterizat de Bill Clinton drept „partea întunecată a globalizării care divide lumea în bogați și săraci, promovează competiția, dar și conflictele, alimentează sentimentele de ură, alienare, durere, concomitent cu crearea de noi relații și interacțiuni de noi conglomerate sociale, politice și economice”. Terorismul este un fenomen mai ușor de descris decât de definit. Analiza acestei maladii trebuie făcută în contextul schimbărilor care au avut loc în Europa și în lume în ultimul deceniu, al noii ordini mondiale pe cale a se instaura, al politicilor de securitate determinate de crimă organizată, terorism, extermism politic etc.

Pe un teren propice dezvoltării sale, terorismul a escaladat într-o progresie geometrică, aducând ura, suferința și moartea la rând de supremă datorie și onoare. Terorismul este în mod sigur cea mai gravă formă de infracțiune îndreptată împotriva păcii și libertății, a comunităților și oamenilor pașnici, împotriva vieții. În ultimele decenii, acest flagel a cunoscut o globalizare fără precedent, iar dacă s-ar întâmpla ca el însuși să-și dea mâna cu genocidul, atunci întreaga noastră planetă ar fi cucerită de anarhie și haos. Acțiunile asimetrice ale organizațiilor teroriste, nerespectarea nici unui fel de reguli sau norme de drept al conflictelor armate, ale dreptului internațional sau cel puțin al unor norme de etică și morală dictate de asumarea unor valori general-umane acceptate de lumea civilizată micșorează gradul de predictibilitate al acțiunilor acestora și în conseciță determină ceșterea periculozității acțiunilor teroriste și le mărește eficiența în mod corespunzător .

După atentatele de la 11 septembrie 2001, din Statele Unite, terorismul, a început să fie perceput într-un cadru nou de manifestare în ceea ce privește forma atacurilor – de la cele militare asimetrice clasice la acțiunile neconvenționale- apărând de cele mai multe ori confuzii în ceea ce privește definirea unor forme de manifestare a violenței, războiului civil, crima organizată, etc.

Diversitatea factorilor care ajută la extinderea mișcărilor teroriste se pot încadra în factori pe termen scurt (conflicte temporare de natura etnică, declararea stărilor de necesitate, etc), termen lung ( care pot fi: crizele economice, revoltele, conflictele armate, discriminările, etc), factori interni ( religioși, sociali, economici, ideologii ) și factori externi.

Într-o confruntare atipică, cu mii de victime nevinovate, având, de la un caz la altul forme surpinzătoare, dar cel mai adesea având un resort constant- religia islamică/ adepții lui Allah, în numele Coranului, nu ezită să-și paveze drumul spre paradisul celor 72 de hunii.

Apariția fundamentalismului islamic și al terorisimului extremist-islamic, nu a fost și nu este Coranul, sau Sharia, sau perceptele musulmane religioase, ci se datorează dezvoltării diferențiate a țărilor musulmane în contextul afirmării în mediul internațional în mediul economic și politic a țărilor creștine.

În prezent cele mai periculoase grupări teroriste din lume, sunt organizații structurate cu membri răspândiți în mai multe țări, ceea ce face ca misiunea serviciilor de informații și de securitate să fie pusă în dificultate în încercarea lor de a preveni posibilele atentate.

Gruparea Boko Haram

Grupările care sunt încadrate în lista grupărilor teorist-islamice sunt Al – Qaida având ca arie de acțiune în toată lumea, Statul Islamic din Irak și Levant ( Irak și Siria ), Hamas (Palestina), Asbat al Ansar ( Liban ), Hezbollah ( Liban ), Boko Haram ( Nigeria ), etc.

Gruparea teroristă Boko Haram este un grup militant islamic din Nigeria, al cărui scop este de a institui Sharia sau legea Islamică. Grupul a fost înființat în 2001, de Mohammed Yusuf un cleric musulman, ocupând state din nordul Nigeriei ca Borno, Yobe, Kano, Kaduna.

Boko Haram înseamnă „educația occidentală este interzisă”, sau se mai definește ca a fi grupul „oamenilor dedicați propovăduirii învățăturilor Profetului și a Jihadului”.

Inițial, gruparea a fost pașnică, încercând să înlăture guvenul statului Borno ( unul din cele mai sărace state din Nigeria). Gruparea și-a schimbat modul de acțiune în 2009, în urma morții liderului Yusuf, aflat în arestul poliției nigeriene, devenid un grup foarte agresiv, omorând, răpind cetățeni creștini din Nigeria, au bombardat școli, biserici, chiar și moschei, guvernând sub stricta interpretare a Shariei.

După moartea liderului Yusuf, conducerea grupării a fost preluată de Abubakar Shekau, considerat a fi un „lup siguratic”, fără frică, o persoană complexă și pradoxală fiind jumătate teolog și jumătate infractor. Shekau s-a întâlnit cu predecesorul său, în Maiduguri, printr-un prieten comun, Mamman Nur- considerat a fi cel care a pus la cale atentatul din august 2011, asupra complexului de clădiri ce aparțin ONU, din Abuja, capitala Nigeriei. Toți trei au fost studenți la teologie, iar dintre toți Shekau a fost văzut cel mai liniștit și probabil cel mai radical dintre toți.

În 2013, Departamentul de Stat al SUA, a decis ca organizația Boko Haram și a altă grupare afiliată acesteia Asaru, să fie trecute pe lista „organizațiilor teroriste internaționale” alături de Al Qaeda, IRA, si multe altele. Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite, a adăugat gruparea pe lista sancțiunilor sale în mai 2014.

Scurtă cronologie a grupării Boko Haram

Ianuarie- februarie 2014- militanții Boko Haram au împușcat mortal 85 de oameni într-o piață din satul Kawuri, și alti 23 au fost omorâți în urma unui incediu, asupra unor case dintr-un sat aflat in aproprierea capitalei Maiduguri, iar ale câteva zeci de femei au fost răpite.

Aprilie – mai 2014 – sunt răpite 200 de adolescente dintr-o școală internat din orașul Chibok. Liderul organizației, Shekau a șocat opinia publică în urma difuzării unui videoclip, în care a recunoscut că organizația condusă de el este responsabilă pentru răpirea fetelor, și a mai declarat că le va vinde, motivând „ca așa îmi spune Allah”. Au loc mai multe atacuri asupra unor sate, rezultând multe victime atât din partea civililor cât și din partea miltianților grupării. Consiliul de Securitate al ONU, în urma acestor campanii de teroare și răpiri trece gruparea pe lista organizațiilor sancționate, alături de Al Qaida.

Iunie 2014 – au loc mai multe acțiuni ale militanților în partea de nord-est a Nigeriei, fiind înregistrate 60 de răpiri de fete și femei, 400-500 de omoruri.

Iulie 2014 – au loc raiduri în orașul Damboa în urma cărora au fost înregistrate 66 de victime, și 15.000 de oameni și-au părăsit locuințele. Guvernul nigerian alături de guvernele statelor vecine, a căzut de acord să se formeze o coaliție care să diminueze acțiunile transregionale ale grupării teroriste.

August 2014 – Abubakar Shekau, declară înființarea califatului- un alt stat islamic- pe teritoriul pe care îl controlează, în partea de nord-est a Nigeriei, declarație care nu a fost recunoscută de autoritățile nigeriene.

Octombrie- noiembrie 2014- au avut loc negocieri de încetare a focului între autoritățile nigeriene și organizația teroristă, în urma cărora s-a obținut promisiunea din partea liderilor grupului terorist că vor elibera cele 200 de adolescente. Acest lucru a fost dezmințit însă de Shekau într-o declarație video.

Ianuarie 2015- au loc mai multe raiduri in orașul Baga în urma cărora sunt înregistrate peste 2000 de victime. Cei care au căzut în raza de acțiune a militanților Boko Haram au fost copii, femeile și bătrânii, care nu au putut fi destul de rapizi pentru a se putea scunde, sau fugi din localitate. Daniel Eyre, cercetător în Nigeria din partea Amensty International a declarat că acest atac a fost unul din cele mai sângeroase și violente atacuri care au fost defășurate de grupare, amintind de un alt atac la fel de violent, dar soldat cu mai puține victime ce a avut loc în anul 2014 în luna martie, în orașul Giwa.

Concluzii

Organizațiile teroriste și teroriștii nu sunt și nu fac parte din nicio ramură a religiei indiferent de ideologia acesteia, ele sunt rezultatul unor extremiști care s-au văzut în imposibilitatea de a-și impune punctul de vedere într-un mod democratic și pașnic. Având în vedere faptul că majoritatea grupurilor teroriste sunt descentralizate, iar singurul lucru care le unește este considerat a fi ideologia, s-a ajuns la concluzia că ele sunt mai mult interesate de răzbunare decât de propovăduirea ideologiei.

Datorită evoluțiilor tehnologice, terorismul a devenit o problemă globală, creând mari probleme economice, psihologice nu numai autorităților din comunitățile aflate în contact direct cu acesta.

Schimbarea de orientare a forțelor pe care apartenența religioasă o conferă unei comunități islamice, a fost sesizată la începutul secolului al XX lea, odată cu apariția fundamentalismului islamic. Fundamentalismul s-a propagat datorită confruntărilor dintre civilizațiile mai avansate și mai puternice, bazându-se pe ideea că adevărata superioritate este cea morală.

Islamismul dorește ca legea islamică să se aplice în toate departamentele societății, în toate tipurile de guvernare.

Ca expresie directă a terorismului islamic este folosit- fundamentalismul islamic- care are ca și obiectiv principal impunerea islamismului prin orice mijloace la conducerea planetei, deorece se consideră că doar religia islamică are misiune mesianică. Fundamentalismul islamic vizează, nu numai lumea occidentală, ci toată lumea care se află sub influență americană.

Bibilografie

Cărți:

Andreescu, Anghel, Radu, Nicolae, Organizațiile teroriste-Conceptualizarea terorii vs securitatea europeana, București 2008, Editura M.I.R.A.

Surse electronice:

http://www.arduph.ro/domenii/diu-si-terorismul/consideratii-generale-privind-terorismul/;

http://www.bbc.com/news/world-africa-18020349

http://edition.cnn.com/2013/11/13/world/africa/boko-haram-us/index.html,

http://www.reuters.com/article/2014/01/28/nigeria-violence-idUSL5N0L23PP20140128

http://www.theguardian.com/world/2015/jan/09/boko-haram-deadliest-massacre-baga-nigeria