Terorismul formă a criminalității organizate. [629989]

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ, FARMACIE, ȘTIINȚE ȘI
TEHNOLOGIE DIN TÂRGU MURES
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI DREPT
Programul de studii: DREPT

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific:
Prof. Univ. Dr. Dogaru Lucreția

Absolvent: [anonimizat]
2019

Terorismul – formă a criminalității organizate.
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ, FARMACIE, ȘTIINȚE ȘI
TEHNOLOGIE DIN TÂRGU MURES
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI DREPT
Programul de studii: DREPT

Terorismul -formă a criminalității organizate

Coordonator științific:
Prof. Univ. Dr. Dogaru Lucreția

Absolvent: [anonimizat]
2019

Terorismul – formă a criminalității organizate.
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ, FARMACIE,
ȘTIINȚE ȘI TEHNOLOGIE DIN TÂRGU MUREȘ LUCRARE DE LICENȚĂ
FACULTA TEA DE ECONOMIE ȘI DREPT Candidat: [anonimizat] : Drept Anul absolvirii : 2019

Coordonator științific : Viza facultății
Prof. Univ. Dr. Dogaru Lucreția

a) Tema lucrării de licență : Terorismul -formă a criminalității organizate

b) Problemele principale tratate :
• Terorismul -noțiune, istorie și actualitate
• Organizarea, factorii, cauzele și rezultatele terorismului
• Reglementări internaționale privind terorismul
• Despre atentatele teroriste
• Combaterea terorismului ca formă a criminalității organizate

c) Bibliografia recomandată :
• Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, actualizată prin Legea nr.
58/2019
• Noul Cod Penal
• Lucreția Dogaru, Criminolo gie, Editura Pro Universitaria, București, 2017
• Lucreția Dogaru, Literature, Discourses and the Power of Multicultural Dialogue , Revista
Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2017

d) Termene obligatorii de consultații :
• 25.10.2018
• 16.11.2018
• 05.12.2018

Terorismul – formă a criminalității organizate.
• 20.01.2019
• 17.02.2019
• 13.03.2019
• 17.04.2019
• 21.05.2019
• 10.06.2019

e) Locul și durata practicii :

Primit tema la data de : 18.10.2018

Termen de predare : 01.07.2019 -07.07.2019

Semnătura Director Departament Semnătura coordonatorului

Semnătura candidat: [anonimizat] – formă a criminalității organizate.
Abrevieri

UE – Uniunea Europeană
SUA – Statele Unite ale Americii
ISIS – Statul Islamic din Irak și Siria
ISIL – Statul Islamic din Irak și Levant
ONU – Organizația Națiunilor Unite
OSA – Organizația Statelor Americane
CICTE – Comitetul inter -american împotriva terorismului
NATO – Organizația Tratatului Atlanticului de Nord

Terorismul – formă a criminalității organizate.
Cuprins

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 1
CAPITOLUL I ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 3
TERORISMUL – NOȚIUNE, ISTORIE ȘI ACTUALITATE ………………………….. 3
1.1 Consid erații prealabile ………………………….. ………………………….. ………………………….. 3
1.2 Aspecte conceptuale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 5
1.3 Apariț ia și evoluția terorismului ………………………….. ………………………….. ……………… 8
1.3.1 Terorismul în antichitate și evul mediu ………………………….. ………………………….. 9
1.3.2 Apariția terorismului în Europa ………………………….. ………………………….. ……… 11
CAPITOLUL II ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 14
ORGANIZAREA, FACTORI I, CAUZELE ȘI REZULTATELE
TERORISMULUI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 14
2.1 Organizarea grupărilor teroriste ………………………….. ………………………….. …………… 14
2.1.1 Grupul terorist izolat ………………………….. ………………………….. ……………………… 15
2.1.2 Grupul terorist de franciză ………………………….. ………………………….. ……………… 15
2.1.3 Grupul terorist cu susținere externă ………………………….. ………………………….. … 17
2.1.4 Grupul terorist afiliat ………………………….. ………………………….. ……………………… 18
2.1.5 Organizații de insurgență și terorism ………………………….. ………………………….. . 19
2.2 Terorismul religios și politica ………………………….. ………………………….. ………………… 21
2.2.1 Terorismul islamic ………………………….. ………………………….. ………………………….. 24
2.2.2 Terorismul folosit de extremiștii creștini ………………………….. ………………………. 27
2.2.3 Terorismul fundamentaliștilor hinduiști ………………………….. ………………………. 28
2.2.4 Terorismul extremiștilor iudaici ………………………….. ………………………….. ……… 28
2.2.5 Terorismul sikhilor ………………………….. ………………………….. …………………………. 28
2.2.6 Terorismul din rândul sectelor neoreligioase ………………………….. ………………… 29
2.3 Cauzele care generează terorismul ………………………….. ………………………….. ………… 30
2.3.1 Factorii politici și religioși (fanatismul religios) ………………………….. ……………. 32
2.3.2 Colonialismul occidental și conflictul de cultură ………………………….. …………… 34
2.3.3 Factorii socio -economici și educativi ………………………….. ………………………….. … 36
2.3.4 Factorii psiho -morali și comportamentali ………………………….. …………………….. 38
2.4 Rezultatele terorismului ………………………….. ………………………….. ………………………… 38
CAPITOLUL III ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 40
REGLEMENTĂRI INTERNAȚIONALE PRIVIND TERORISMUL ……………. 40

Terorismul – formă a criminalității organizate.
3.1 Aspecte introductive ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 40
3.2 Documente ad optate de Organizația Națiunilor Unite (O.N.U.) ……………………….. 42
3.3 Documente adoptate de Consiliul Europei și Uniunea Europeană ……………………. 46
3.4 Documente adoptate de Organizația Statelor Americane ………………………….. ……. 48
3.5 Măsuri adoptate de NATO ………………………….. ………………………….. ……………………. 50
CAPITOLUL IV ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 54
DESPRE ATENTATELE TERORISTE ………………………….. ………………………….. . 54
4.1 Atentatele din 11 septembrie 2001 de la New York (S.U.A) ………………………….. …. 54
4.2 Atentatele din 11 martie 2004 de la Madr id (Spania) ………………………….. ………….. 55
4.3 Atentatul din 1 septembrie 2004 de la Beslan (Rusia) ………………………….. ………….. 56
4.4 Atentatele din 7 iulie 2005 de la Londra (Marea Britanie) ………………………….. …… 57
4.5 Atentatele din 15 martie 2019 de la Christchurch (Noua Zeelandă) …………………. 58
4.6 Atentatele din Sri Lanka, 21 aplilie 2019 ………………………….. ………………………….. .. 59
CAPITOLUL V ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 61
COMBATEREA TERORISMULUI CA FORMĂ A CRIMINALITĂȚII
ORGANIZATE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 61
5.1 Controalele electronice ale fronti erelor ………………………….. ………………………….. ….. 61
5.2 Combaterea radicalizării ………………………….. ………………………….. ………………………. 62
5.3 Finanțarea terorismului și combaterea acesteia ………………………….. ………………….. 63
5.3.1 Sursele legale de finanțare ………………………….. ………………………….. ………………. 64
5.3.2 Sursele ilegale de finanțare ………………………….. ………………………….. ……………… 65
5.3.3 Combaterea finanțării terorismului ………………………….. ………………………….. …. 66
CAPITOLUL VI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 69
6. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 69
7. Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 72

Terorismul – formă a criminalității organizate.
1

Introducere

Terorismul, prin amploarea și multitudinea formele sale de manifestare de la
începutul acestui mileniu, dev ine o amenințare omniprezentă, cu un caracter complex
și extins la nivel mondial.
În funcție de scopurile pe care le urmăresc actele terorist e, de modalitățile prin
care se urmărește atingerea țintelor vizate , se disting variate tipuri și forme de terorism.
De-a lungul anilor , atât criminologii, sociologii cât și politologii s -au preocupat
de studierea identificării cauzelor generatoar e de terorism, dar și în redactarea și
implementarea unor norme aplicabile la nivel mondial privind prevenirea, combaterea
și sancționarea acestuia.
În sfera acestor preocupări avem și încercările privind definirea terorismului și
încadrarea juridică a acestui fenomen, dar și stabilirea caracteristicilor și motivațiilor
acțiunilor sau actelor de terorism în încercarea de cuprindere a acestora în zona de
infracționalitate.
Din perspectiva cercetărilor criminologice privind terori smul, mai mulți
specialiști și-au pus niște semne de întrebare cu privire la categoria în care s -ar încadra
teroriștii, aceștia constituind o categorie mai aparte de criminali, din acest punct de
vedere problematica terorismului deplasându -se din sfera pol itică în sfera criminalității.
Din punctul acesta de vedere , teoretic vorbind , teroriștii ar putea fi asimilați
chiar unor asasini atipici, care se folosesc, în general, de moduri de operare violente
îndreptate împotriva unor victime alese la întâmplare , neavând legături prealabile.
Practic, teroriștii ar puteat fi considerați niște agenți de acțiune criminală făcând
parte din categoria criminalilor extremiști însetați fiind de putere în domeniul social, și
obsedați în a conving e opinia publică vizată și grupul social țintit să se supună propriilor
reguli de legitimitate politico -socială.
Teroriștii nu fac parte din categoria criminalilor simpli, privit din punctul de
vedere al sensului comun al termenului, deoarece ei încalcă legea în numele unei
credințe sau a unui crez, nu pentru a -și crea niște avantaje personale.

Terorismul – formă a criminalității organizate.
2
În context, atât fenomenul numit terorism cât și „noul terorist” devin o parte
distinctă a unei postmodernități extreme, fiind obiect de studiu al anumitor științe cum
sunt științele sociale, juridice și cele criminologice, specialiștii din cadrul acestora
încercând să elucideze și să răspundă la necesitățile societății în ceea ce privește
combaterea și contracararea acestui fenomen numit terorism .
Privind lucrurile prin prispa perspec tivei prezentate în această introducere,
prezenta lucrare își propune, să studieze fenomenul numit terorism din punctul de
vedere al formei criminalității organizate prin surprinde rea factori lor și a motivelor care
îi determină pe indivizi pentru a adera la o organizație teroristă și caracteristicile
autorilor atentatelor teroriste din punct de vedere comportamental, psiho -emoțional,
motivațional , dar și influența mediului politic, cultural, religios, economico -social din
care aceștia provin.
Cunoscând mai bine ce înseamnă terorismul în urma analizării și cercetării
acestuia, studiind profilul mo ral, psihologia dar și mentalitatea teroriștilor
contemporani, în încercarea de a înțelege cât mai bine substratul personalității acestora,
societatea se poate orienta spre găsirea unor soluții de ordin socio -juridice și
diplomatice în a reduce bazinul de recrutare al grupărilor teroriste, astfel diminuând
propagarea și manifestarea acestuia.

Terorismul – formă a criminalității organizate.
3

CAPITOLUL I
TERORISMUL – NOȚIUNE , ISTORIE ȘI ACTUALITATE

1.1 Considerații prealabile

Noțiunea de terorism a fost conștientizat ă de omenire încă din antichitate, iar
termenul „terorism” provine din latinescul „terror -terroris” care înseamnă frică, spaimă,
teroare. Etimologia cuvântului poate fi asociată și cu verbul francez „terroriser” și a
intrat în vocabularul limbii franceze nu mai în anul 17961.
În esență , terorismul reprezintă cel mai dăunător efect al puterii, deoarece
legitimează forța cea mai violentă și folosirea acesteia lipsită de orice scrupul, având în
esență condițiile prin care singura regulă este regula dictată de terorist, fie că vorbim de
un individ, de un grup sau chiar de către stat; în zilele noastre, terorismul începe să se
generalizeze, atingând, în mod treptat toate zonele existenței2, fiind strâns legat atât de
fenomenele de putere, cât și de extremele și totodată de excesele puterii.
În secolul XX fenomenul numit terorism , a luat o amploare deosebită, acesta
începând să se manifeste tot mai mult la nivel mondial, asta în condițiile în care
umanitatea trece printr -o perioadă de pace internațională. Principala trăsătură a
terorismului este intimidarea , dar intimidarea prin violen ță, mijloacele pe care teroriștii
le folosesc fiind extrem de variate, acestea incluz ând răpirea de persoane și luarea de
ostatici, dar și asasinatul, execu țiile sumare, sau producerea unor explozii, distrugerea
unor construcții publice, sabotarea c ăilor ferate și a unor instala ții industriale sau a
mijloacelor de telecomunica ții, dar și ruperea unor diguri, otr ăvirea surselor de
alimentare cu apă potabil ă (cum sunt râurile, fântânilor sau chiar rezervoarel e de ap ă),
executarea unor bombardamente etc.
La metodele “tradi ționale” s e mai ad augă și noi forme de manifestări teroriste ,
cum ar fi atentatele îndreptate împotr iva șefilor de state, atacurile asupra misiunilor
diplomatice vizându -i pe diploma ți, atentate le săvârșite împotriva personalit ăților

1 Gheorghe Bassarabescu , Terorism, între istorie și actualitate , Revista CLIPA, nr. 518, din
27 septembrie 2001 .
2 Virgil Măgureanu , Putere și terorism , Revista de sociologie 1/2003 .

Terorismul – formă a criminalității organizate.
4
politice sau a supra unor persoane particulare foarte cunoscute pentru opiniile lor, dar
și atacarea institu țiilor publice sau a unor întreprinderi comerciale, a avioanelor, și a
forțelor de ordine .
În funcție de scopurile pe care autorii actelor teroriste și le propun , dar și de
obiectul sau urmările acestora , terorismul poate să constituie atât o infracțiune
catalogată fiind de drept comun , atunci când prin aceasta autorii urmăre sc realizarea
unui avantaj material sau cu titlu personal, aici avem ca exemplu executarea de fonduri
ori răzbunarea, dar și sub forma unei crime politice, atunci când u rmărește s ă complice
ori să determine ruperea rela țiilor bilaterale dintre state, s ă îi înlăture pe anumi ți lideri
politici, inclusiv pe anumiți șefi de state, care au devenit indezirabili unor cercuri
politice, totodată să influen țeze prin mijloace de intimidare politica general ă a statelor
ori poziția pe care acestea ar urma să o adopte pentru soluționarea unor probleme
concrete, și să impun ă o doctrin ă politic ă sau o anumit ă form ă a organiz ării statului, în
cea din urmă categorie încadr ându-se terorismul de stat, care const ă în acte de violen ță,
dar și în agresiune a exercitat ă de un guvern ori de o for ță politic ă aflată la conducerea
statului, împotriva propriei societăți și a mișcărilor de eliberare națională pentru
eliberarea unor popoare subjugate3.
Terorismul reprezintă o amenin țare asimetric ă, venită din umbr ă. Evolu ția
acestuia , de la o seam ă ori un număr de acte teroriste izolate la un summum al unui
fanatism, și a unei cruzimii de o violen ță nemaivăzută , reprezentând un război terorist,
care este asimetric și pervers, acesta fiind de natur ă să genereze o reacția
corespunz ătoare a omenirii, și să declanseze r ăzboiul antiterorist4.
Terorismul reprezint ă o constant ă și a realit ății cotidiene, acesta fiind numit
„războiul invizibil”, sau „cancerul mileniului III” dar și „al treilea r ăzboi mondial”,
autorii actelor teroriste, terori știi fiind compara ți cu niște mesagerii invizibili ai mor ții,
aceștia acționând în moduri nea șteptate dar și în zone diferite, prevenirea acțiunilor
acestora fiind extrem de dificilă5.

3 Vasile Crețu , Drept internațional penal , Editura societ ății Tempus Rom ânia, Bucure ști, 1996,
pag. 245.
4Gheorghe Văduva , s.a., Terorismul, dimensiune geopolitic ă și geostrategic ă. Războiul
terorist. R ăzboiul împotriva terorismului , Academia de Înalte Studii Militare, Centrul de Studii
Strategice de Securitate, Bucure ști 2002, p . 5.
5 Tiberiu Constantin Medeanu , Criminalistica în ac țiune. Omorul, terorismul și crima
organizat ă, Editura Lumina Lex, Bucure ști 2006, vol. 2, p ag. 293.

Terorismul – formă a criminalității organizate.
5
În sfera juridică, noțiunea de terorism a fost consacrată la Conferința de
unificare a dreptului penal de la Bruxelles din 1930, atunci apărând și o definiție a
terorismului.
1.2 Aspecte conceptuale

Terorismul nu are o definiție unanim acceptată. Dificultatea definirii acestuia
provine atât din complexitatea pe care fenomenul o are, dar și dintr -o largă divergență
a poziții lor persoanelor, organizațiilor sau statelor care sunt implicate în lupta
antiteroristă.
Chiar dacă în doctrină se găsesc puncte de vedere comune privind etimologia
cuvântului ''terorism'', în ceea ce privește definirea acestuia nu există un consens.
Această formă de violență fiindu -i extrem de greu găsirea unei definiții unanim
acceptată. În 1984, o comisie a Senatului Franței afirma: „oricărei definiri a termenului
îi este garantat eșecu l”6.
În general, terorismul reprezintă o formă severă de manifestare a violenței, prin
folosirea deliberată și sistematică a unor mijloace de natură să provoace teroare, în
scopul atingerii unor interese criminale7.
Terorismul poate fi definit prin intermediul unor caracteristici prin care se scoate
în evidență modul de acțiune al acestuia, acestea fiind: decizia de a utiliza actele de
terrorism ca arm ă cu caracter sistematic ; amenințarea sau comiterea unor acte de o
violență extremă ; efectele acestei violențe asupra victimelor, respectiv opini a care se
formează în urma acestor efecte8.
În doctrină se mai consideră că terorismul este un comportament destinat să
producă o panică extremă și, cel mai adesea, o teroare colectivă ce urmărește atât
realizarea unor efecte fizice, dar mai ales psihologice. Se poate discuta despre
producerea unei frici generalizate în rândul populației9.

6 Charles Kegley jr ., International Terrorism. Characteristics, Causes, Controls – University
of South Carolina, 1990, pag. 12 .
7 Lucreția Dogaru , Criminologie , Editura Pro Universitaria, București, 2017, pag. 177.
8 Monica Maria Pivniceru , Răspunderea penală în dreptul internațional , Editura Polirom,
Iași, pag. 121 .
9 Dumitru Virgil Diaconu , Terorismul. Repere juridice și istorice , Editura All Beck, București,
2004, pag. 3 apud Georges Levasseur – Les aspectes répresifs du terrorisme international ,
Pedone, Paris, 1977, pag. 61 .

Terorismul – formă a criminalității organizate.
6
De-a lungul timpului unele state dar si organizații internaționale pentru a descrie
fenomenul terorismului au formulat niște definiții scoțând în evidență caracteristicile
acestuia.
Astfel în Conferința de la Bruxelles din 1930 terorismul a fost definit ca :
,,Folosirea intenționată a unor mijloace capabile să producă un pericol public ce
reprezintă un act de terorism din partea oricărei persoane car e săvârșește crime
împotriva vieții, libertății sau integrității fizice a persoanelor sau împotriva proprietății
private sau publice, cu scopul de a exprima sau executa idei politice sau sociale, va fi
pedepsită”10.
Liga Națiunilor (1937) definea terorismul în felul următor : ,,Toate actele
criminale îndreptate împotriva unui stat sau făcute ori planificate pentru a crea o stare
de teroare în mintea anumitor persoane, a unui grup de persoane sau a publicului
larg.” Totuși această definiție largă dar și voit ambiguă reflectă în principal
preocupările guvernelor interbelice pentru a face față pericolului venit din partea
mișcăril or anarhiste, comuniste, dar și a mișcărilor naționale de eliberare a popoarelor
aflate sub ocupația colonială. De această definiție s-a folosit inclusiv guvernul britanic ,
în a justifica reprimarea mișcări lor pașnice de pe teritoriul indian pentru obținerea
independenței Indiei.
În legea adoptată în februarie 2001 în Marea Britanie , definiția actului de
terorism este atât de largă încât include nu numai orice folosire a violenței și a
amenințării pentru atingerea unor obiective politice, ideologice sau religioase, dar și
"perturbarea sau interfere nța serioasă în funcționarea unui sistem electronic." De
asemenea sunt considerate ca acte teroriste acțiunile de amenințare cu folosirea armelor
de foc sau a explozivilor care nu au ca scop influențarea guvernului sau crearea unei
stări de teroare.
Aceast ă lege este foarte criticată, pe motiv că permite o definire mult prea largă
a termenului de terorism și creează un potențial pentru abuzuri din partea guvernului.
Criticii acestei legi argumentează punctul lor de vedere cu multe exemple ipotetice
(unele c hiar comice și absurde) cum ar fi cel al unui activist ecologist, care în semn de

10 A se vedea, Attempts to Define „Terrorism” in International Law , The University of Sydney,
Sydney Law School, L egal Studies Research Paper, No. 8/115, octombrie 2008, p ag. 2.

Terorismul – formă a criminalității organizate.
7
protest ar amenința numai că va folosi o armă de vânătoare pentru a -și distruge propriul
calculator, și conform textului legii ar fi considerat un terorist.
Terorismul defini t în actele adoptate de Statele Unite ale Americii :
Codul Federal definește terorismul astfel: ’’Folosirea ilegală a forței și violenței
împotriva unor persoane sau proprietăți, pentru intimidarea sau pedepsirea unui
guvern, a populației civile, sau a unui segment de populație, făcută în scopul atingerii
unor obiective politice sau sociale ”. Această definiție este criticată pentru introducerea
conceptului de "act terorist pentru pedepsire", în urma atentatului terorist din
Oklahoma, atentat al cărui principal motiv se pare că a fost pedepsirea FBI-ului pentru
intervenția împotriva sectei Davidienilor din Texas.
Departamentul Apărării definește terorismul astfel : “Folosirea calculată a
violenței ilegale pentru a instaura frica, în vederea intimidării sau pedepsirii
guvernelor sau societăților, pentru atingerea unor scopuri în general politice,
religioase sau ideol ogice”11. Și această definiție este puternic criticată pentru că
permite aplicarea conceptului de terorism la nivel statal (stat terorist) și introduce
arbitrarul legalității conferit de tribunalele americane.
De exemplu uciderea unor cetățeni civili iranie ni ar putea să fie
considerată legală de către guvernul american și deci nu ar constitui un act de terorism.
Acest argument a fost folosit pentru sprijinul american acordat grupării teroriste anti –
iraniene mujahedine Khalq (MEK). Membrii acestui grup au primit în mod oficial
statutul de "persoane protejate" din partea guvernului american, chiar dacă MEK se află
pe lista oficială de grupări teroriste, elaborată de Departamentul de Stat American.
Definiția Legii ,,Patriot”: “ …acte periculoase pentru viața umană care se
produc cu încălcarea codului penal al Statelor Unite ale Americii sau al oricărui Stat
(din componența SUA)”. Este considerată ca una dintre cele mai vagi, interpretabile și
arbitrarii definiții ale terorismul ui atât de criticii liberali cât și cei conservatori12.
În România, Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului ,
actualizată prin Legea nr. 58/2019, la art.1 definește acest fenomen prin scoaterea în

11 Rankin Nicholas , A Genius for Deception: How Cunning Helped the British Win Two World
Wars , Oxford University Press, 2009, pag. 184.
12 https://ro.wikipedia.org/wiki/Terorism#Definiții_ale_terorismului Accesat la data
05.02.2019.

Terorismul – formă a criminalității organizate.
8
evidență a trăsăturilor, astfel “Terorismul reprezintă acele acțiuni, inacțiuni, precum și
amenințări cu privire la acestea, care prezintă pericol public, afectează viața,
integritatea corporală sau sănătatea oamenilor, factorii materiali, relațiile
internaționale ale statelor, securitate a națională sau internațională, sunt motivate
politic, religios sau ideologic și sunt săvârșite în unul din următoarele scopuri :
a) intimidarea populației sau a unui segment al acesteia, prin producerea unui
puternic impact psihologic;
b) constrângerea nelegitim ă a unei autorități publice ori organizații
internaționale să îndeplinească, să nu îndeplinească sau să se abțină de la
îndeplinirea unui anumit act;
c) destabilizarea gravă sau distrugerea structurilor politice fundamentale,
constituționale, economice ori sociale ale unui stat sau organizații
internaționale”.13.
1.3 Apariția și evoluția terorismului

Terorismul este un fenomen la fel de b ătrân putem spune ca și civiliza ția uman ă,
dar la fel de t ânăr precum știrile din aceast ă dimine ață. Mulți cercetători ai fenomenului
nu se îndoiesc deloc de faptul existenței de -a lungul mileniilor a unor oameni și
organizații care au folosit terorismul pentru realizarea anumitor scopuri. Alții
cercetători , în schimb, consider ă că modul prin care s-a consacrat forma adevărată a
terorismului a apărut chiar în ultimele decenii. Totuși până la un punct, fiecare dintre
tabere au dreptate. Atât armele, metodele cât și obiectivele terori știlor sunt într -o
continuă schimb are, însă caracteristicile de bază nu sau schimbat, ele rămânând aceleași
încă din vremurile apariției omenirii.
De exemplu, Clodius Pulcher, un patrician roman care folosindu -se de bande le
criminale în scopul intimidării adversarilor, apoi sicarii cu țitari din Iudeea, aceștia
sperau să provo ace o stare de război cu romanii; apoi în secolul al XII -lea cunoscuții
Asasini, care îi omorau și terorizau pe rivalii musulmani ; urmați de savan ții medievali
care citau din sfintele scripturi pentru a avea motive de justifica re în asasinarea

13 Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, actualiza tă prin Legea nr.
58/2019, https://www.universuljuridic.ro/legea -nr-535-2004 -privind -prevenirea -si-
combaterea -terorismului -modificar i/ Accesat la data 06.02.2019.

Terorismul – formă a criminalității organizate.
9
conduc ătorilor – toate aceste evenimente sunt exemple de terorism iar toate premerg
apari ția termenului acestui fenomen numit ,,terorism" în Fran ța revolu ționar ă.
Începând cu anii 1790, terorismul a început să fie folosit de asocia țiile secrete
din Italia , care au spera t ca în felul acela să pună piatra de temelie a unui stat democratic,
apoi de revolu ționarii ru și care vroiau impunerea socialismului ca formă de conducere
a statului și de anarhi știi europeni care erau foarte dornici s ă doboare pe cât posibil toate
guvernele.
Pe continentul american, muncitorii americani folosindu -se de terorism îi
intimidau pe industria și, în vreme ce în centrul Europei naziștii germani l -au utilizat în
vederea preluării cvasilegale a puterii. În Orientul Mijl ociu, s ioniștii și arabii deopotriv ă
s-au folosit de terorism în încercarea de a -și creea state în Palestina.
Tot prin intermediul terorismului, u nele culturi sperau că o să declan șeze
apocalipsul, iar unii extremi știi ecologi ști au încercat salvarea naturii ajutându -se de
terorism. Și, mai recent în timp , un american a săvârșit un atentat aruncând în aer un
edificiu federal din Oklahoma City, pe motivul dezgustului față de guvern, iar 19
teroriști au iubit atât de mult moartea încât au lovit cu avioane le civile, de pasageri mai
multe edificii reprezentative americane, astfel omor ând 3 000 de oameni. Astfel t oate
aceste personaje dar și evenimente sunt unice atât în istorie dar și în felul lor, iar toate
aparțin istoriei terorismului14.
1.3.1 Terorismul în antichitate și evul mediu

Încă de acum 2500 de ani, Sun Tzu, geniul militar chinez, autorul Artei
războiului, a enunțat principiul esențial al terorismului: ucide unul, înspăimântă zece
mii. Acest tip de intimidare prin violență a fost utilizat chiar de la apariția civilizației,
de către autorități pentru a -și disciplina supușii ori de către disidenți și de către grupările
religioase pentru a răsturna ordinea existentă. S -ar putea afirma, într -un limbaj actual,
că antichi tatea a cunoscut terorismul atât ca utilizare a violenței pentru atingerea unor
scopuri politice, cât și terorismul de stat, adică folosirea terorii ca instrument de
guvernare15.

14 Randall D. Law , Istoria Terorismului -de la asirieni la jihadiști , Editura Corint Books, anul
2017 pag. 9 -10.
15 Cristian Jura , Terorismul internațional , Editura All Beck, 2004, București, pag. 6.

Terorismul – formă a criminalității organizate.
10
Cel mai adesea terorismul s -a manifestat în strânsă legătură cu religia, pentru că
dintotdeauna au existat grupuri de oameni care considerau că numai credința lor este
cea reală, iar toți ceilalți sunt necredincioși , meritând să moară. Încă din secolul I,
grupuri de confesiuni diferite s -au hărțuit, s -au amenințat și s -au decimat reciproc,
fiecare fiind convins că deține adevărul suprem.
Primele apariții ale acestui fenomen le găsim încă din secolul al IV -lea î.Hr. pe
continentul euroasiatic, ca urmare a antagonismului specific epocii respective dintre
nomazi și sedenta ri16.
Una dintre primele grupări considerată teroristă de către unii istorici și una dintre
primele grupări, dacă nu chiar prima grupare de exremă dreapta din istoria omenirii au
fost zeloții. Aceștia mai erau cunoscuți și sub denumirea de sicari (cuțitari) de la
cuvântul sica (cuțit), pentru că aveau întotdeauna la ei, ascuns sub veșminte un c uțit; nu
era un cuțit oarecare ci era special conceput pentru a -și îndeplini cu succes misiunile .
Zeloții au apărut în perioada de ocupație a Iude ei de către greci ult erior de către romani
(secolele IV -I î.Hr.). Zeloții au fost membrii ai unei grupări politico -religioase iudaice,
scopul lor era să ap ere legea și viața națională a poporului iudeu împotriva influen țelor
idolatre. Aceast ă grupare na ționalist ă s-a manifestat într-un mod mai intens încep ând
din vremea lui Irod regele Iudeei (37-4 î.Hr.) până la căderea Ierusalimului (70 d.Hr.)
și înfrângerea Masadei (73 d.Hr .). Motivat religios, în antichitate și evul mediu,
terorismul a utilizat sabia și pumnal ul în timpul cruciadelor sângeroase17.
În ceea ce privește politica, cel mai celebru grup terorist de la începuturile
istoriei este cel format din “Asasini”, membri ai unui grup islamic disident, care acționa
în perioada medievală, secolele XI -XIII. Aceștia urmăreau să răspândească groaza în
rândul “necredincioșilor”, prin violență și crimă; în final, atentatele au fost folosite
pentru a obține bani de la conducătorii Levantului atât musulmani, cât și creștini.
Gruparea s -a făcut cunoscută prin modul unic de operare: membrii săi ucideau numai
cu pumnalul, unul special făcut pentru ei. Victimele lor erau fie nobili sau conducători
politici, fie membrii ai clerului, fiind alese cu grijă, pentru ca mesajul să fie receptat,
iar restul populației să fie cup rinsă de frică.

16 Gerard Chaliand , Antologie mondiale de la strategie , Editura Robert Laffont, Paris, 1990,
pag. 19.
17 Gheorghe Arădăvoaice, Gabriel Naghi , Dan Niță , Sfârșitul terorismului? , Editura Antet
XX Press, București, 2002, p ag. 4.

Terorismul – formă a criminalității organizate.
11
Termenul de “Asasini” vine din limbile persană/arabă “Hașișiiun” adică
“Fumători de hașis”, datorită obiceiului acestora care, înainte de a porni să decapiteze
victimele , obișnuiau să se dopeze prin fumare și/sau cu o băutură pe bază de hașiș .
Hașișul fiind o substanță psihoactivă. Raidurile de asasinate, devenite celebre prin
cruzimea lor, aveau ca scop implementarea propriilor precepte islamice prin eliminarea
fizică a celor presupuși a fi de părere diferită. Ei erau atât de cruzi, încât numele „asasin”
a devenit sinonim cu „ teroare ” și „ucidere”.
Teroarea a continuat să reprezinte î n Evul Mediu un mijloc de menținere a
ordinii sociale. Totodată, a rămas un mijloc eficient de a garanta succesul în cazul unor
conflicte armate. Din această ultimă perspectivă, putem sesiza primele încercări de a
limita folosirea ei în ciocnirile armate d intre elitele conducătoare.
În această perioadă, un caz clasic de folosire a terorii în purtarea războaielor a
fost cel al mongolilor. Tactica acestora era aceea de a ucide cât mai mulți dușmani
posibil, într -un timp cât mai scurt, pentru a limita la maxi mum pierderile din rândul
luptătorilor lor. Astfel se poate explica succesul campaniei mongole din Europa din
perioada 1240 -1241.
1.3.2 Apariția terorismului în Europa

În Europa termenul de ,,terorism” a apărut în anul 1789, Academia Franceză l –
a înregistrat în același an cu explicația ,,sistemul sau domnia terorii ” termenul derivând
din sintagma „régime de la terreur ”18. Doctrina anglo -saxonă consideră că, din punct de
vedere terminologic, aceasta e sintagma de la care provine cuvântul ''terorism' '19.
Dintr -o perspectivă istorică, ''regimul terorii'' a fost adoptat ca mijloc de stabilire
a ordinii în timpul perioadei de tranziție ce a urmat Revoluției Franceze, perioadă
caracterizată de anarhism, alimentat de numeroase revolte și răsturnări ale puterii.
''Regimul terorii'' va deveni , ulterior, un model de guvernare folosit de mulți

18 Raluca -Ioana Mocanu , Fenomenul terorist. Analiza legislației anti -teroriste române. Studiu
comparativ , Editura Universul Juridic, București, 2013, pag. 16 .
19 R.D.Howard , R.L. Sawyer , Terrorism and Counter Terrorism. Understanding the Security
Environment: Readings and Interpretations , Editura McGraw Hill, Guilford, Connecticut,
2003, pag. 6 .

Terorismul – formă a criminalității organizate.
12
conducători care vor prefigura o formă aparte a terorismului și anume terorismul de
stat20.
Apariția s-a datorat Revoluției Franceze, care a dorit să instaureze o nouă ordine
socială și a făcut -o prin violență și amenințări întrucât se mai întâmpla ca cetățenii să
depună rezistență față de noile reguli și idei.
Noul guvern era minoritar și nu se putea menține la putere decât prin forță;
Comitetul Siguranței Publice, condus de celebrul dictator Robespierre, trebuia să -i țină
la respect pe revoluționarii și pe cei aflați la stânga politică a iacobinilor21. În final
Robespierre a fost arestat, apoi judecat și executat. Iacobinii au fost etichetați drept
“teroriști”, iar termenul s -a răspândit apoi în toată Europa, av ând ca înțeles “parti zan al
terorismului de stat”.
Astfel, în secolul al XVIII -lea, ,,terorismul” însem na utilizarea terorii și a
violenței în numele statului , astfel sub influența rușilor, la sf ârșitul anilor 1800, acesta
a fost asociat cu violența premeditată, pentru a semăna teroare. Această tactică a fost
adoptată ca instrument de guvernare de către țar ul Nicolae I, care își decima adversarii
în funcție de nevoi și de situație și își consolida puterea prin menținerea unui permanent
sentiment de teamă în rândul populației. La rândul lor opozanții au apelat la aceleași
mijoace ca să -l răstoarne și anume la atentate teroriste22.
În zilele noastre terorismul iși păstrează caracteristicile care l -au consacrat de -a
lungul istoriei, astfel scopul pe care teroriștii îl au, fie că vorbim de grupări organizate,
fie că vorbim de indivizi care acționează in dividual fără a avea vreo legătură cu
grupările teroriste, a rămas acelaș i. Câteva diferențe au apărut odată cu dezvoltarea
tehnologiei și a evoluției globale ; dacă în trecut teroriștii foloseau arme precum cuțite,
pumnale, topoare etc., în prezent pe lângă acestea au mai apărut și armele de foc cum
ar fi grenadele, pistoalele, bombele , sau utilizarea internetului ca mijloc de recrutare ,
finanțare și propagare a mesajelor propagandiste teroriste .

20 Gheorghe Arădăvoaice , Dumitru Iliescu , Laurențiu Dan Niță , Terorism. Antiterorism.
Contraterorism , Editura Antet, Oradea, 1997 .
21 Iacobinii, Membrii a-i celei mai radicale grupări revoluționare, în perioada revoluției franceze
din 1789 -1794 .
22 Istoria și evoluția terorismului, Apariția terorismului în Europa , A se vedea:
http://transilvaniarepo rter.ro/reportaj/istoria -si-evolutia -terorismului/ Accesat la data
07.02.2019.

Terorismul – formă a criminalității organizate.
13
Deci terorismul s -a adaptat oricărei perioade a istoriei, evoluând și adaptându –
se tuturor modificărilor apărute atât din punct de vedere tehnologic cât și în ceea ce
privește evoluarea societăților umane cât și a regimurilor conducăt oare a statelor.

Terorismul – formă a criminalității organizate.
14

CAPITOLUL II
ORGANIZAREA , FACTORII , CAUZELE ȘI REZULTATELE
TERORISMULUI

2.1 Organizarea grupărilor teroriste

Potrivit articolului 367 a Noului Cod Penal la aliniatul 6 ,, prin grup infracțional
organizat se înțelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane,
constituit pentru o anumită perioadă de timp și pentru a acționa în mod coordonat în
scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni. ”
În ceea ce privește clasificarea terorismului din punctul de vedere al încadrării
acestuia în sfera criminalității organizate avem de -a face cu mai multe tipuri de grupări
de tip terorist, care diferă în funcție de modul de organizare , de ideologia și de crezul
pe care îl au, având însă multe asemănări în privința mijoace lor de parcurgere a etapelor
premergătoare actelor teroriste, a modului de operare, a atentatului terorist în sine cât
și a rezultatelor urmărite.
Pentru a funcționa în parametri optimi în vederea punerii în aplicare a planului
sau a planurilor, potențiali i teroriști se organizează în anumite grupuri formând mici
organizați teroriste sau aderă la anumite organizații teroriste deja existente , unele având
un număr mai mare de membri altele mai mic .
Ca exemple de asemenea grupări teroriste scoatem în evidență următoarele :
grupul terorist izolat , grupul terorist de franciză , grupul terorist cu susținere externă ,
grupul terorist afiliat , organizațiile de insurgență și terorism .
În funcție de ideologia pe care anumiți indivizi sau grupuri de indivizi o
împărtășesc avem următoarele tipuri de organizații teroriste : organizații teroriste
religioas e, organizații teroriste naționaliste , organizații teroriste de stânga , organizațtii
teroriste de dreapta .
În privința organizațiilor de tip ideologic enunțate , mă voi axa în principal pe
cele de tip religios deoarece de la începutul istoriei religia a fost un factor determinant

Terorismul – formă a criminalității organizate.
15
în ceea ce privește fenomenul de tip terorist, iar în zilele noastre marea majoritate a
atentatelor teroriste și a fenomenului numit ter orism sunt în proporție covârșitoare
legate de religie.
2.1.1 Grupul terorist izolat

Este format în general dintr -un grup rest râns de persoane, rude sau prieteni care
se cunosc înainte de a pune în aplicare actele teroriste. De asemenea acesta este un c az
de terorism dificil de detectat, combătut și anihilat, deoarece este o izbucnire spontană
a acelor indivizi care într-un timp relativ scurt și nemaiavând antecedente penale
hotărăsc de comun acord să treacă la acțiune.
Cel mai cunoscut caz este considerat cel al teroriștilor Timothy McVeigh și
Terry Nichols, responsabili pentru atentatul asupra clădirii F.B.I. din Oklahoma. Exist ă
totuși surse care se îndoiesc de faptul că cei doi ar fi un caz de grup izolat și că de fapt
Terry Nichols ar fi cola borat cu grupul terorist islamic Abu Sayyaf, care l -a contactat
în perioada în care acesta era staționat la o bază militară din localitatea Cebu din
Filipine.
Probabilitatea ca asemenea grupuri să prolifereze este destul de mare în
contextul actualelor cri ze economice, politice și geopolitice care alimentează
instabilitatea din Orientul Mijlociu și din Estul Europei23.
2.1.2 Grupul terorist de franciză

Inițial acest concept de organizare a fost propriu numai celulelor anarhiste de la
începutul secolului al XIX -lea, dar a redevenit de actualitate datorită acțiunilor grupului
terorist Al Qaeda.
În esență grupul terorist de franciză este caracterizat ca fi ind vorba de o
încercare în a oferi, atât o umbrelă ideologică, politică cât și mai ales religioasă comună
pentru favorizarea apariției în mod spontan a unui număr cât mai mare de grupuri sau
celule teroriste izolate, cu scopul de a acționa pentru atingere a unor obiective comune,
fără a avea niciun del de legătură propriu -zisă de susținere logistică, control sau de

23 Alba Iulia Catrinel Popescu , Mutații și tendințe în evoluția fenomenului terorist , Volumul
,,Conflicte Înghețate și Conflicte Asimetrice : diploma ție, drept internațional umanitar,
geopolitică, strategii de securitate ”, Editura Top Form, București, 2014 , pag. 7.

Terorismul – formă a criminalității organizate.
16
comandă. Se consideră că tipul acesta de organizare este ineficient, deoarece acesta se
bazează pe formarea unui număr destul de mare de celule având scopul de a compens a
eficiența lor scăzută. Ca și n umăr a membrilor aparținători organizațiilor teroriste de
franciză, aceștia în funcție de numărul grupurilor izolate care preiau franciza, se
regăsesc de la grupuri mici care pot cuprinde câteva zec i de membri, la grupuri mari
care ajung la câteva mii de membrii, majoritatea acestora fiind implicați direct atât în
planificarea actelor teroriste cât și în executarea acestora24.
Cu privire la termenul “anarhism” amintit mai sus , acest termen vine din limba
greacă veche “an -archos” care s -ar traduce în limba română prin expresiile “fără
conducere”,“fără conducători”,“fără stăpân”. De aici tragem concluzia că anarhiștii nu
erau de acord să fie conduși de guverne și de conducători, dar nici să se supună l egilor
adoptate de către aceștia. Anarhiștii considerau că statul îi exploatează pe oameni,
aceștia neputând să se exprime liber fiind constrânși de legi. Anarhismul nu neagă
ordinea, ci legile25, aici observăm o asemănare între anarhiști și teroriști , elem entul
comun fiind nerespectarea legilor și încălcarea lor.
Elementele de noutate pe care le aduce Al Qaeda în acest terorism de franciză
sunt următoarele : elaborarea unei ideologii extremiste foarte complexe, bazată în mare
parte pe ideea unei conspirații de ordin creștino -evreie sc, sau de o alianță a creștinilor
și evreilor care urmărește sau e pe punctul de a urmării subjugarea totală a lumii
islamice și chiar distrugerea totală a acestei lumi odată cu ea și a religiei islamice.
Un alt element de noutate este folosirea intensivă a internetului cu scopul
răspândirii francizei, a atragerii de noi aderenți, dar și ducerea unei campanii de
propagandă cu scopul menținerii propriei audiențe.
Prin e laborarea unui pachet complet în ceea ce privește franciza, Al Qaeda pune
la dispoziția doritorilor , nu numai baza ideologică, ci și manuale complete în ceea ce
privește pregătirea, de la metode organizatorice și de acțiune până la diferite manuale
de fabricare a tât a bombelor artizanale cât și a altor tipuri de armament, aceasta mai

24 III. Forme de manifestare a terorismului
http://www.rasfoiesc.com/educatie/psihologie/sociologie/Terorismul41.php#_ftn19 Accesat la
data 10.02.2019.
25 Anarhism -curent politic și social care neagă în genere orice putere de stat . Accesat la data
10.02.2019 https://dexonline.ro/definitie/anarhism

Terorismul – formă a criminalității organizate.
17
furnizând la cerere susținere financiară dar și asistență tehnică acordată viitorilor
teroriști de instructori special instruiți în acest scop.
Al Qaeda își menține modul de funcționare și organizare convențional , iar în
același timp militează pentru încurajarea francizei bazate pe un număr mare de grupuri
izolate, aceasta fiind prima organizație teroristă propriu -zisă care își desfășoară
activitatea într -un asemenea fel. Din acest motiv mulți dintre analiști consideră că
franciza ar fi folosită doar cu scopul de a crea diversiuni sau doar ca sursă de control
într-o anumită zonă geografică.
Spre deosebire de anarhie , gruparea terorist ă Al Qaeda menține un puternic
monopol ideologic acesta fiind total asupra conținutului ideatic al franciz ei, cu
caracteristici evidente de branding26.
2.1.3 Grupul terorist cu susținere externă

Dintotdeauna terorismul a fost finanțat și o să fie finanțat în continuare de
anumite state, organizații internaționale, organizații nonguvernamentale sau chiar de
către milionari , care urmăresc anumite interese în anumite zone de conflict. În general
acest tip de grupuri sunt formate dintr -un număr rest râns de persoane. Ca exemplu
recent și actual, cu asemenea grupări teroriste avem de -a face chiar într-o țară vecină
cu România, și anume în Ucraina.
Totul a început în feb ruarie 2014 când rușii au î nceput asaltul asupra teritoriilor
ucrainiene populate majoritar de către vorbitorii de limbă rusă, folosind mili tari în
uniforme neinscripționate. Aceștia, sprijiniți și de separatiștii pro ruși, au reușit
capturarea mai multor baze militare ucrainiene și a instituțiilor statului ucrainian
înlocuind totodată steagul ucrainian cu cel rusesc.
Separatiștii pro -ruși din sud -estul Ucrainei sunt finanțați și sp rijiniți de Rusia cu
toate resursele necesare menținerii controlului zonelor controlate de către aceștia ; de la
bani, alimente, armament și chiar până la livrarea unor vehicule sau autovehicule
militare.

26 Valeriu Efremov , Terorismul internațional în pragul noului mileniu : Aspecte juridico –
metodologice , Editura Perspectiva, Chișinău, 2011, pag. 53 -54.

Terorismul – formă a criminalității organizate.
18
Astfel terorismul cu susținere externă este în general folosit pentru
destabilizarea, deținerea controlului s au capturarea unei regiuni sau chiar a unui stat
prin intermediul unor grupări din interiorul statului respectiv finanțate și susținute de
către un alt stat, organizație internațională sau organizație internațională
neguvernamentală, cu scopul de a se obține anumite beneficii în interesul entității
finanțatoare.
2.1.4 Grupul terorist afiliat

Marea m ajoritate a organizațiilor teroriste importante fac parte sau sunt afiliate
unei mișcări de natură politic ă, religioas ă, sau a un or curent e ideologic e cum ar fi cel
naționalist, social, ecologist s.a. Aceste organizații mai poartă denumirea de grupuri
teroriste propr iu-zise, deoarece sunt organizații de sine stătătoare. Există însă o mare
varietate în privința aspect elor de ordin organizatoric, al metodelor de acțiune dar și al
legalității grupurilor care fac parte din această categorie . În general , grupurile terorist e
afiliate pot a junge până la mii de membri, dar dintre aceștia doar o mică parte sunt activi
și direct implicați în ceea ce privește planificarea și executarea atentatelor și a actelor
teroriste27.
Acest grup își desfășoară activitatea fiind sub control ul exercitat de o anumită
structur ă civilă de susținere, totoodată având elemente clare atât de comandă, control
sau de comunicații cât și de logistică, fapt pentru care, în mod paradoxal, acest tip de
grup este mult mai vulnerabil în ceea ce p rivește infiltarrea unor persoane străine
grupului și destul de ușor de supravegheat, combătut și chiar eliminat. În momentul în
care structura civilă de susținere hotătăște să se implice într-un proces politic
democratic, în acest caz, grupul terorist se autodesființează.
Grupurile teroriste afiliate sunt formate din : conducători civili și comandanți
militari , luptători informatori responsabil ii cu logistica, relații externe – presă, recrutare
de cadre, identificarea elementelor corupte, identificarea țintelor de atac, etc28.

27 III. Forme de manifestare a terorismului
http://www.rasfoiesc.com/educatie/psiholo gie/sociologie/Terorismul41.php Accesat la data
10.02.2019.
28 https://ro.wikipedia.org/wiki/Terorism#Grup_terorist_afiliat Accesat la data 10.02.2019.

Terorismul – formă a criminalității organizate.
19
Totodată grupurile teroriste afiliate beneficiază de anumite răscumpărări oferite
de unele state occidentale sau din Golful Persic, în special gru pările afiliate rețelei
teroriste Al Qa eda beneficiază de cele mai multe finanțări.
Aceste finanțări sunt confirmate chiar de către unii oficiali, de exemplu, David
Cohen, asistent al secretarului american al Trezoreriei responsabil de combaterea
terorismului, confirm a aceste finanțări , citez : “Răscumpărările au devenit principala
sursă de finanțare a grupurilor teroriste afiliate rețelei Al Qaeda”, un alt oficial, este
vorba de Alistair Burt, fost secretar de stat britanic responsabil de Afacerile din Orientul
Mijlociu, care afirmă că : “Statele occidentale efectuează plăți directe grupurilor
islamiste din Yemen” .
2.1.5 Organizații de insurgență și terorism

Insurgența este o mișcare organizată, care urmărește răsturnarea unui guvern
legal constituit, prin utilizarea acțiunilor subversioniste și a conflictului armat.
Principala țintă a insurgenței este puterea politică29.
Tacticile insurgente, care aplică, în mod normal , războiul de gherilă , sunt
caracterizate ca fiind compuse din celule mici care își desfășoară acțiunile bazându -se
pe tehnicile de infanterie , și folosesc intens informațiile culese, planific ând detaliat
orice acțiun e, folos ind tehnici simple de manevră, de surprindere, infiltrare și totodată
de subminare a psihicului și moralului inamicului. Toate b azele de dispunere în privința
forțelor de g herilă sunt foarte bine securizate și benefici ind de o amplă rețea de
avertizare timpurie foarte bine pusă la punct, fiind formată din luptători dar și din civili
care sunt simpatizanți ai acestora.
Primul care a definit termenul de insurgenț ă modernă ca fiind “o luptă în primul
rând politică ” și care s-a folosit de ea utilizând -o cu succes atât impotriva artileriei
japoneze de ocupație, dar și după terminarea celui de -al Doilea Război Mondial, prin
diferendul cu guvernul naționalist, condus la vremea aceea de Chiang Kai -Shek, a cărui

29 Department of Defense, JP 1 -02 Dictionary of Military and Associated Terms, 2009. A se
vedea : https://marineparents.com/downloads/dod -terms.pdf Accesat la data 15.02.2019.

Terorismul – formă a criminalității organizate.
20
conducere a durat până în anul 1949 , atunci fiind proclamată noua Republică Populară
Chineză, a fost marele lider comunist Mao Zedong30.
Organiza țiile de insurgență sunt alcătuite din anumite grupuri /celule de persoane
care folosesc modul de operare al terorismului atât din punct de vedere tactic cât și din
punct de vedere operațional , împărțind aceleași idealuri, credințe și valori cu o anumită
grupare teroristă.
Ca exemplu recent de organizație teroristă de tip stat care s -a creat cu ajutorul
grupurilor de insurgență este Statul Islamic (ISIS). În 2 iunie 2014 jihadiștii din ISIL31
au anunțat înființarea ,,califatului ” precum alegerea lui Abu Bakr Al -Baghdadi drept
calif și implicit șef al musulma nilor de pretutindeni. Acest ,,califat" numit ,,stat
islamic", cuprinde teritoriile controlate de ISIL de la regiunea Alep din nordul Siriei
până în provincia Diyala din estul Irakului .
Obiectivele acestei organizații fiind formarea unui stat islamic imens care să îi
cuprindă pe toți musulmanii. M ai mult , au apărut și hărți în care se arată viitoarele ținte
ale ,,jihadi știlor" , acestea urmând să fie încorporate noului stat musulman , între care se
află și, peninsula balcanic ă, inclusiv Grecia , dar și țări precum Austria și România, pe
considerentul trecutului musulman al acestor terotorii. Noul tip de stat are un caracter
hibrid, deoarece îndeplinește toate condițiile care compun un stat și anume are teritoriu,
populație și o idee unificatoare, dar figurează pe scena internațională ca fiind un actor
nonstatal deoarece este generat, populat și condus într -un mod forțat și ilegal din punct
de vedere a legislației internaționale de către niște entități te roriste.
Conform le gislației interna ționale în vigoare , atributele statalit ății nu se pot
conferi decât cu existența celor trei elemente : teritoriu , popula ție, iar în ultimul rând
recunoa șterea interna țional ă. Totodată l egislația interna țional ă încă de la începutul
secolului trecut , reglementa ca și atribute obli gatorii ale formării unui stat pe lângă
teritoriu și populație, și existența unei forme de guvernare.

30 Mao Zedong, https://www.britannica.com/biography/Mao -Zedong Accesat la data
15.02.2 019.
31 Islamic State of Iraq and Levant (tradus în romană – Statul islamic din Irak și L evant)
https://monitorulapararii.ro/statul -islamic -din-irak-si-levant -terorism -3-0-1-14579 Accesat la
data 15.02.2019.

Terorismul – formă a criminalității organizate.
21
Astfel , asistăm la apari ția unui stat nou, a unui actor statal de tip hibrid, acesta
prezentând atribute ale statalității, dar fiind ilegitim din prispa nerecunoașterii
internaționale și a modalităților de interacțiune pe plan internațional.
Acest model al califatului este preluat și de alte grupări teroriste care operea ză
pe continentul Africa n. Instabilitatea generat ă în statele africane de căderea guvernelor
naționaliste conduse de către arabi din nordul continentului , dar și vidul de putere foarte
prelun git, au permis de zvoltarea nestingherită a mi șcărilor fundamentaliste dar și
înflorirea grupărilor de crim ă organizată și de terorism. Acest conte xt, coroborat fiind
cu particularit ățile spațiului african , care este dominat de tribalism , sărăcie, dar și de
subde zvoltare , crează premi zele nașterii în regiune a un or structuri de tipul califatului
promovat de ISIS. O particularitate a acestui fenomenului terorism de tip I SIS ar fi
prezența din rândul combatan ților a unor mercenari și glisarea acestui fenomenul c ătre
insur gență.
Într-un final, grupurile de insurgență, în functie de devotamentul de care dau
dovadă cu referire la gruparea teroristă pe care o venerează, acestea se pot contopi
practic cu acea grupare teroristă, devenind membrii acelei grupări.
2.2 Terorismul religios și politica

Terorismul religios constituie una dintre cele mai timpurii varietăți ale
terorismului, fiindu -i proprii trăsăturile principale ale acestui fenomen social -politic
periculos. Totodată, terorismul religios s -a evidențiat întotdeauna print r-o serie de
particularități specifice c are se referă la aspecte precum , fundamentul ideologic, baza
socială, modul de organizare etc. Spre deosebire de coresponden țele lor seculare,
grupările teroriste religioase sunt, prin nat ura lor, motivate de considerații religioase,
dar și de chestiuni politice specifice contextului căruia îi aparțin. Acest fapt îl determină
pe cercetătorul interesat de această problematică să distingă sfera politică de cea
religioasă în care se încadrează grupările teroriste în cauză. Situația este caracteristică
mai ales pentru grupările teroriste musulmane, căci religia și politica pot fi cu greu
separate în cazul Islamului.
Terorismul religios este probabil cea mai periculoasă formă a fenomenului
numit terorism și, cu siguranță, este cea mai dificil ă formă de combătut datorită
fanatismului caracteristic cu care acționează adepții ei. Marea majoritate sunt dispuși

Terorismul – formă a criminalității organizate.
22
să-și cruțe viața pentru cauza lor, neavând niciun fel de resentiment. Iar, când terorismul
este consfințit de normele religioase, actele lui devin deosebit de s ângeroase.
Pentru fanaticii religioși nimicirea inamicilor se transformă într -un obiectiv
sacru, dev enind astfel un mijloc prin c are se realiz ează voinț a divin ă. În felul acesta,
religia legitimează terorismul. Iar cu cât mai multe sacrificii se aduc în numele lui Allah
(Dumnezeu) , misiunea32“luptătorilor pentru credință” își atinge scopul tot mai mult ,
consideră ideologii terorismului.
Terorismul sub lozinci religioase , de multe ori este str âns legat și cu terorismul
etnopolitic. Astfel, avem exemplul european din Irlanda de Nord , acolo unde opoziția
interetnică s -a amestecat cu cea interconfesională (între catolici și pro testanți). Faptul
acesta atribuie conflictului o capacitate și un caracter nimicitor deosebit.
Sfârșitul secolului -începutul secolulu i XXI a fost marcat de o puternică
activizare a grupărilor de orientare religioasă, care utilizează teroarea pentru realiza rea
scopurilor lor. Acest proces a început încă de la sfârșitul secolului trecut. Către anul
1966, din 96 de organizații teroriste, 64 au fost create pe un fundament religios. Din
1988, proliferarea mișcărilor extremist -religioase a fost urmată de o crește re a
numărului total de acte teroriste. Mișcările religioase sunt răspunzătoare de mai mult
de jumătate din cele 64.319 de incidente înregistrate între 1970 și luna iulie a anului
1995, însă această cifră este mult mai mare în prezent.
Evoluția terorismulu i religios caracteristic vremurilor noastre nu s -a produs în
vid și nici nu reprezintă, după cum am menționat, un fenomen nou. Unele izvoare
consideră că, încă cu 300 de ani p ână la era noastră, tatăl lui Alexandru Macedon ar fi
fost omor ât în rezultatul unui act terorist. Exemple de terorism religios timpuriu sunt
gruparea sicarilor din Iudeea sec. I al erei noastre. Membrii sectei practicau omorul
reprezentanților aristocrație i evreiești, care pledau pentru pace cu romanii și care erau
învinuiți de renegarea credinței și trădarea intereselor naționale.
Un e xemplu clasic de grupare teroristă religioasă este cea a Asasinilor din Evul
Mediu, o sectă islamică, alcătuită din fanati ci care au conceput o structură piramidală
de comandă, care a fost copiată de toate societățile secrete întemeiate după aceea; ei

32 Petru Furtună , Terorismul contemporan al extremiștilor religioși și problemele
contracarării lui , Institutul de Relații Internaționale din Moldova, Volumul XI, 20 decembrie
2012 pagina 107 .

Terorismul – formă a criminalității organizate.
23
erau atât de cruzi, încât chiar și astăzi, rostirea numelui lor este sinonimă cu teroarea și
moartea .
În secolul XX acest feno men a câștigat teren în perioada ulterioară razboiului
rece, fiind determinat de exacerbarea conflictelor etnico -religioase și de apropierea
noului mileniu. Actualul nivel atins de terorismul religios în ceea ce privește latura
militantă , indică faptul că respectivele credințe și comunități se află la un punct istoric
de cotitură: teroriștii simt nevoia de a -și păstra identitatea religioasă, și consideră acest
moment istoric ca o oportunitate de a -și configura în mod fundamental viitorul33.
O problemă esenți ală care creează dificultăți în studierea terorismului religios o
constituie divegențele de terminologie. Unii cercetători folosesc în lucrările lor
termenul “terorism religios”, neav ând dubii în corectitudinea lui. Respectiv, în literatura
de specialitate putem înt âlni astfel de formulări ca “terorismul islamic”, “terorismul
creștin” etc. Alți autori exprimă îndoieli în privința unei asemenea abordări. Pornind de
la ideea că toate religiile s unt umaniste în esența lor, ei nu acceptă echivalarea noțiunilor
“terorism” și “religios”. De exemplu, Trebin M ikhail Petrovich preferă să vorbească
despre componenta cvazireligioasă a terorismului. El își explică poziția în felul
următor: “La baza oricărei religii stă credința în Dumnezeu, care este unic ă pentru
toate ființele, dar el are multe nume, deoarece omul a stăruit tot timpul să uzurpeze
dreptul asupra adevărului, inclusiv și a celui din sfera spirituală. Dar, în orice caz,
spiritul oricărei religii se bazează pe respect, dragoste și toleranță faț ă de tot ce este
viu”.
În general religiile mondiale, fie că vorbim de creștinism, islamism budism etc.,
învățăturile lor se bazează pe toleranța și dragostea față de oameni și față de tot ce este
viu, fără a chema la ură împotriva celorlalți oameni de etn ii și credințe diferite. Cu toate
acestea, cum fiecare pădure are uscăturile ei, așa sunt și societătile umane au unele
defecte, îmbinând curente religioase care militează pentru anumite idealuri. De
exemplu, învățătura sectei “AumShinrikyo34”, include, în tre altele, teza conform căreia
omorul ajută at ât jertfei, cât și ucigașului să dob ândească eliberarea.

33 Petru Furtună , Terorismul contemporan al extremiștilor religioși și problemele
contracarării lui , Institutul de Relații Internaționale din Moldova, Volumul XI, 20 decembrie
2012 , pag. 108.
34 AumShinrikyo, https://www.th edailybeast.com/aum -shinrikyo -the-japanese -killer -cult-that-
wanted -to-rule-the-world , Accesat la data 20.02.2019.

Terorismul – formă a criminalității organizate.
24
Dar, după cum am menționat, religiile tradiționale nu cheamă la violență și
terorism. În calitate de fundament ideologic al terorismului servesc doar ac ele varietăți
ale învățăturilor religioase care au un caracter extremist și totalitar. Multe din ele se
desprind din religiile tradiționale, supunându -le anumitor reviziuiri, interpret ând
tendențios postulatele de bază, punând accent pe unele dogme, în detrimentul altora. De
exemplu, teza din Coran despre jihad este tratată de extremiștii islamiști exclusiv ca
utilizarea forței împotriva „necredincioșilor”. În aceslași timp, “jihad” în traducere din
arabă înseamnă luptă, efort, strădanie , luptă cu sine î nsuți înainte de toate. Doctrina
jihadului ca „război sfânt” a apărut inițial pentru a legitima expansiunea statului
musulman35, la începutul Dinastiei Abbaside36.
2.2.1 Terorismul islamic

Terorismul islamic sau terorismul islamist este acea formă a teroris mului care
se caracterizează prin faptul că grupările teroriste și atentatele săvârșite de către acestea
au la bază religia musulmană și învățăturile acesteia care sunt interpretate într -un mod
eronat de către unii dintre adepți.
În privința învățăturilor musulmane apare termenul de jihad, c onform
"Dictionnaire Arabe – Française – Anglais" (Paris, 1972), acest termen își are originea
în verbul "djahada", care înseamnă a fi harnic, a face efort, și în substantivul abstract
juhd, prin care se de semnează în general efortul, încordarea de forțe, pentru atingerea
unui scop. Astfel fiind spus, termenul de jihad înseamnă “să depui efortul/străduința de
a ajunge pe calea lui Dumnezeu". Semnificația generală a no țiunii de "Jihad" este de
"efort susținut spre un scop determinat". Jihadul are mai multe sensuri, la bază fiind
acela de "a lupta, de a depune efort pe o cale dreaptă"37.
Astfel, se poate considera că musulmanii înteleg prin Jihad folosirea tuturor
energiilor și resurselor pentru a obține favoare a lui Allah. Acesta este un proces
continuu. În prima fază a acestui proces, un musulman învață să -și controleze propriile
sale dorințe și intenții rele. Acest Jihad este înăuntrul ființei și este baza Jihadului

35 Philip K. Hitti , Istoria arabilor , Traducere, note și index: Irina Vainovski -Mihai, București ,
Editura All , 11 noiembrie 2008 .
36 Dinastia Abbasidă, despre dinastie https://www.newworldencyclopedia.org/entry/Abbasids
Accesat la data 20.02.2019.
37 Anghel Andreescu , Nicolae Radu , Organizațiile teroriste -Conceptualizarea terorii vs
securitatea europeană , Editura M.I.R.A, București, 2008, pag. 55.

Terorismul – formă a criminalității organizate.
25
profund, adică aducerea dreptății ("Maruf") și înlăturarea răului ("Munkar") din viață și
din societate38.
Începând cu secolele IX – X, noțiunea de jihad se completează cu un nou
conținut: se constituie ideea despre forma superioară a jihadului – jihadul spiritual,
autoperfecționarea lăuntrică în cal ea spre Allah39, precum și ideea despre patru tipuri
de jihad – jihadul sabiei, jihadul inimii, jihadul limbii sau cuvântului și jihadul mâinii40.
În plus, războiul religios este tratat în Coran41 ca război de autoapărare: “Luptati pe
calea lui Dumnezeu împotriva acelora care se lupta cu voi, dar nu începeți voi lupta,
căci Dumnezeu nu -i iubește pe cei care încep lupte42.” Coranul, de asemenea, arată clar
faptul c ă, atunci când cealaltă parte se abține de la agresiune, nu este permis de a o
ataca , dar tot Coranul mai prevede că : “Dacă, îns ă, ei contenesc, atunci Dumnezeu este
Iertător, Îndurător. Luptați -vă cu ei până ce nu va mai fi necredinț ă și credința va fi
numai în Dumnezeu! Dar dacă ei contenesc, atunci nu mai există vrăjm ășie, decât
împotriva celor nelegiuiți43”.
Totuși, t erorismul sinuciga ș, promovat de liderii fundamentaliști islamici, ca
formă actuală a Jihadului, a devenit un fenomen social, cu o puternic ă bază religioas ă,
fapt ce poate fi interpretat și din perspectiva teoriei "mo arte pentru moarte". Învăță tura
Coranului despre intrarea în paradis a celor mor ți în Jihad, i -a inspirat pe musulmani
de-a lungul secolelor s ă lupte pân ă la moarte pentru cauza sfânt ă a lui Allah.

38 Anghel Andreescu , Nicolae Radu, Jihadul Islamic de la ''Înfrângerea terorii'' și ''Războiul
Sfânt'' la ''speranța libertății'' Editura M inisterul Internelor și Reformei Administrative,
București, 2008, pag . 124-125.
39Allah (în arabă al Illah ), numele Dumnezeului unic în monoteismul islamic. Ase vedea:
https://dexonline.ro/definitie/Allah Accesat la data 23.02.2019.
40 Petru Furtună , Terorismul contemporan al extremiștilor religioși și problemele
contracarării lui , Institutul de Relații Internaționale din Moldova, Volumul XI, 20 decembrie
2012, pag . 109.
41 Coranul – Carte sacră a religiei musulmane, care conține prezentarea dogmelor și a tezelor
acesteia, precum și diferite precepte religioase, etice și juridice, legende și mituri. A se vedea
https://dexonline.ro/definitie/coran Accesat la data 23.0 2.2019 .
42 Surah Al -Baqarah [Coran 2:190], A se vedea: https://quran.com/2/190 Accesat la data
23.02.2019.
43 Surah Al -Baqarah [Coran 2:192 -193], A se vedea: https://quran.com/2/190 -193 Acceast la
data 23.0 2.2019.

Terorismul – formă a criminalității organizate.
26
Acest lucru îi inspiră și astăzi pe unii dintre adepții r eligiei islamice. Astfel, de și
Coranul și cuvintele Profetului (Hadith44) interzic sinuciderea, celui care o comite
fiindu -i rezervat ă condamnarea etern ă, martiriul (shahid) este o cale de acces spre
paradis pentru terori știi islami ști. Exist ă, de altfel, o expresie consacrat ă "Bassamat al –
farah" tradus ă prin "surâsul bucuriei" care desemneaz ă extazul ce se cite ște pe fa ța
martirilor în momentul comiterii atentatului. Cel care își dă viața pentru Islam este
cinstit de întreaga comunitate. Sacrificiu l trebuie dus la cap ăt, în primul rând pentru
Allah45.
Actualmente, cele mai mari organizații teroriste ale extremiștilor islamici sunt
“Al Qaeda” – globală; „Hamas” , Statul Islamic – activează în Siria și Iraq și „Jihadul
Islamic” – activează în Palestina; Hezbollah – cu sediul în Liban; Frăția Musulmană –
globală; Frontul Islamic al Salvării (Algeria) . Acestea și alte organizații constituie o
adevărată Internațională a extremiștilor religioși. Contacte între orga nizații teroriste din
diverse țări aveau loc și mai înainte (de exemplu între grupările din Palestina și cele din
Europa Occidentală). Acestea erau însă epi sodice și limitate după proporții.
În ultimele două decenii, când se întâmpla vreun eveniment precum un atentat
terorist de amploare, atât mass -media cât și unii politicieni scoteau în evidență
denumirea organizației teroriste “Al Qaeda”, demonizând acest nume , astfel insuflând
societății o stare de frică, panică și de nesiguranță.
Al Qaeda este cea mai mare și puternică organizația teroristă din lume atât din
punct de vedere numeric însumând câteva zeci de mii de membri, cât și din punct de
vedere a influenței acesteia asupra întregului mapamond. A fost înființată în anul 1988
de către Usamah bin Muhammad bin Awad bin Ladin , cunoscut în mod uzual ca Osama
bin Lad en, cu scopul de a -i unii pe voluntarii arabi care luptau în Afganistan contra
ocupației sovietice. Se ocup a cu recrutarea, transportul și antrenarea extre miștilor
islamici suniți, care luptau în mișcarea afgană de rezistență; familiile cel or plecați la

44 Hadith, sau hadîth, A nsamblu de tradiții p rivind faptele și învățăturile profetului Mahomed
(și ale însoți torilor lui). 2. Povestiri care relatează cugetările și practicile lui Mahomed și ale
însoțitorilor lui. . A se vedea: https://dexonline.ro/definitie/hadith Accesat la data 24.02.2019.
45 Anghel Andreescu , Nicolae Radu , Jihadul Islamic de la ''Înfrângerea terorii'' și ''Războiul
Sfânt'' la ''speranța libertății'' Editura Ministerul Internelor și Reformei Administrative,
București, 2008, pag. 13.

Terorismul – formă a criminalității organizate.
27
luptă erau sprijinite financiar. Scopul actual este de a înființa un stat islamic pe întreg
cuprinsul lumii.
Cooperează cu alte grup ări islamice extremiste în vederea destabilizării și
răsturnării guvernelor ne -islamice și pentru îndepărtarea occidentalilor din lumea
musulmană. Într-o declarație dată la 23 februarie 1998, sub titulatura “Frontului Islamic
Mondial pentru Jihad împotriva Ev reilor și Creștinilor ”, se spunea că este datoria
tuturor musulmanilor să ucidă, oriunde, cetățeni americani, militari sau civili și pe aliaț ii
lor46.
Conducătorul Al Qaeda, Osama bin Laden s -a născut la Riyadh, Arabia Saudită
în data de 10 martie 1957. El a fost al 17 -lea din 52 de copii a lui Mohamed bin Laden,
un imigrant yemenit care deținea cea mai mare companie de construcții din regatul
saudit , iar m ama sa, Alia Ghanem, provenea dintr -o familie seculară de clasă mijlocie
din Latakia, Siri a.
Tânărul Osama a avut privilegiul să facă școala acasă, pe când frații săi au fost
educați în occident și au mers să lucreze pentru compania tatălui său. A mers la școală
la Jiddah, s -a căsăt orit, și la fel ca mulți bărbați saudiți, s -a alăturat Frăției Musulmane47.
Acesta a murit în la data de 2 mai 2011, fiind ucis de o trupă specială de comando
americană.
Organizațiile teroriste și potențialii teroriști nu provin doar din religia islamică,
aceștia puntând face parte și din alte religii.
2.2.2 Terorismul folosit de extremiștii creștini

În anii ’60 -’90 ai secolului trecut în Irlanda de Nord activau organizații
militarizate ale protestanților „ Luptătorii pentru libertatea Ulsterului ”, „Armata
voluntarilor loialiști ”, „Armata voluntarilor din Ulster ”, care numărau circa 1000 de
oameni. Acest război secular a pornit încă din secolul al XIX -lea din prisma rivalității
dintre adepții celor două religii creștine, dintre protestanți și roma no-catolici. În pofida

46 http://restless.ro/marile -organizatii -teroriste -partea -1-al-qaeda/ Accesat la data 25.02.2019.
47 Frăția Musulmană – este o mișcare transnațională islamistă înființată în 1928 în Egipt de către
Hassan al -Banna (1906 – 1949) și de 6 angajați ai Societății Canalului de Suez din Ismailia,
Egipt, ca reacție față de imperialismul britanic din Egipt și căderea Imperiului Otoman. A se
vedea: http://www.oxfordislamicstudies.com/article/opr/t236/e0566 Accesat la data
25.02.2019.

Terorismul – formă a criminalității organizate.
28
procesului declarat de dezarmare a grupărilor rivale din Irlanda de Nord, teroriștii
protestanți n -au de g ând să depună armele.
De-a lungul timpului bilanțul acestor dispute s -a soldat cu moartea a peste 3.000
de indivizi și cu rănirea a altor peste 50.000.
2.2.3 Terorismul fundamentaliștilor hinduiști

Nu este la fel de răspândit precum cel al sikhilor. Ca și exemplu al acestei forme
a terorismului amintesc activitatea cunoscutei organizații „Anand marg ” („Calea spre
fericire ”). Inițial, liderul acestei organizații era Sadhu (Sfântul) Sarcar Prabhat Randjan.
Membrii acestei grupări au săvârșit o serie de atentate, dintre care uciderea în ianuarie
1975 a însuși ministrului căilor ferate din India, pe nume L. Mishra. În același an
gruparea „Anand marg” a fost interzisă prin lege, alături de alte 26 de grupări teroriste .
2.2.4 Terorismul extremiștilor iudaici

Acesta s-a manifestat printr -o evoluție a răspândirii destul de largă. Ca exemplu,
rabinul radical din Statele Unite ale Americii, pe nume Meir Kahanea și-a creat propria
organizați e teroristă , denumirea acesteia derogând de la numele său „Kah” sau „Kahane
Hai”. Această organizație a fost creată cu scopul de a restabili statul biblic Israel dar și
de a-i alunga pe arabi i din Palestina. Membrii acestei organizați i au încercat să distrugă
mai multe moschei ca de exemplu moscheea Al -Axa, și au ucis în moscheea Al -Ibrahim
un număr de câteva zeci de arabi care luau parte la slujba di vină.
În luna martie a anului 1994 , Guvernul Israelului a luat o decizie riguroasă fiind
nevoit să declare printr -o ordonanță de Guvern, organizația „Kah” ca fiind una teroristă.
Un alt atentat săvârșit de către un membru al organizației teroriste Kah, c are a
zguduit o lume întreagă, a avut loc în anul 1995, atunci când un fanatic religios pe nume
Amir l -a împușcat chiar pe prim -ministrul Israelului I.Rabin.
2.2.5 Terorismul sikhilor

Sikhismul este o învățătură religioasă, care a căpătat răsp ândire, în mod special,
în Pendjab (Punjab) , o regiune din India . Baza acestei învățături este credința în
principal unicitatea lui Dumnezeu, precum și negarea idolatriei, ascetismului, dar și

Terorismul – formă a criminalității organizate.
29
propagarea egalității sikhilor în fața lui Dumneze u și a “război ului sf ânt” contra celor
de o altă credință , de o credință străină.
Terorismul sikhist a apărut la răscrucea a nilor 1970 -1980, cauza principală
esențială care a stat la baza apariției terorismului în rândul sikilor fiind reprezentată de
ura și dușmănia re ligioasă. Membrii e xtremiști propag ând ideea creării a unui stat
independent pe teritoriul Punjabului purtând denumirea ,,Halistan ”, însemnând
pământul celor puri.
Rezultatele măsurilor luate de autoritășile indiene îndreptate împotriva
extremiștilor sikhisti de la începutul anilor ’90, a secolului trecut, se pare că au început
să de -a roade, deoarece activis mul sikhilor s -a diminuat semnificativ. Sikhii întreprind
operațiuni teroriste și în alte regiuni ale lumii cum ar fi : în India, Eur opa Occidentală,
ajungând chiar și în Asia de Sud -Est, sau America de Nord.
2.2.6 Terori smul din rândul sectelor neoreligioase

La această formă de activitate teroristă se referă, între altele, deja amintita
organizație extremistă din Japonia „Aum Shinrik yo” (învățătura adevărului AUM),
creată în anul 1987 de către S hoko Asahara. Gruparea planifica cucerirea puterii, mai
întâi, în Japonia, apoi în lumea întreagă. În anul 1995 a efectuat un atac cu gaze chimice
în metroul din Tokio, în urma căruia au avut de suferit sute de persoane nevinovate48.
Astfel, terorismul nu este doar sub monopolul exremiștilor islamici , la acesta
recurg ând și reprezentanții altor confesiuni. Este important de evidențiat acest lucru,
deoarece, în multe lucrări dedicate teroris mului internațional autorii acestora au
obiceiul de a demoniza lumea musulmană și de a atribui orice atentat sau act terorist
acestei comunități. Această poziție constituie atât un obstacol în calea aprofundării
studierii obiective în privința problemelor terorismului, cât și împiedic area elabor ării
unor metode și mijloace corespunzătoare și efective în lupta cu acest fenomen extrem
de periculos.
Între altele, incriminarea în masă a tuturor musulmanilor de brutalitate nu
permitea atragerea la un front comun antiterorist a guvernelor și popoarelor musulmane

48 Petru Furtună , Terorismul contemporan al extremiștilor religioși și problemele
contracarării lui , Institutul de Relații Internaționale din Moldova, Volumul XI, 20 decembrie
2012, pag . 111-112.

Terorismul – formă a criminalității organizate.
30
care nu acceptă asemenea manifestări având o atitudine negativă în ceea ce privește
săvârșirea actelor criminale de către cei care se ascund sub umbrela normelor isl amului,
interpretate denaturat. Totodată trebuie să recunoaștem că, terorismul practicat de
adepții cultului islamic este cel mai larg propagat. Islamul agresiv se extinde și în țările
dezvoltate. Populația islamică trăiește retras supunându -se doar propri ilor legi și
totodată opunându -se oricăror programe de integrare în societatea occidentală.
În urma numeroaselor acte teroriste sângeroase săvârșite de către islamiști în
numele islamului, comunitatea nemusulmană a început aivă o repulsie asupra a tot ce
este legat de islam, privindu -i cu teamă și ne încredere pe adepții acestei mari religii.
2.3 Cauzele care generează terorismul

Pentru a putea întelege mai bine fenomenul terorismului este necesar să
cunoaștem cauzele care îl potenează și îl generează . Fie că vorbim de organizații
teroriste, fie că vorbim de grupuri teroriste de insurgență sau de teroriști care acționează
în mod in dividual fără a primi ordine de la nimeni, la baza apariției acestora stau
anumite frustrări, îndoctrinări, discriminări și în cele mai multe cazuri chiar probleme
de natură psihotică, care le determină pe acele persoane să recurgă la aderarea în
asemenea organizații și chiar la creare de noi organizați, sau la exteriorizarea acelor
frustrări în mod individual.
Elementele de esență a fenomenului terorist, pot evidenția o serie de cauze
proprii a etapei actuale de dezvoltare a omenirii, precum: conflictele s ociale din diverse
state ale lumii determinate de situații interne de diverse nuanțe (religioase, politice,
economice, xenofobe, rasiste, extremiste, naționaliste, separatiste , de ordin psihic etc.);
conflicte politico -militare din diferite zone ale lumii, dominate de interese majore, un
loc important ocupându -l lupta pentru putere dusă deschis sau în secret de către forțe
interne cu sprijin extern, inclusiv de către organizații de tip criminal, ori terorist;
expansiunea continuă și tot mai accentuată a fun damentalismului islamic.
Terorismul din zona Orientului Mijlociu, nu reprezintă un fenomen atât de
spontan precum este considerat de către guvernele unor state. Mai mult, aceste
manifestări au cauze relevante pentru specialiști: de exemplu pentru palestinieni, 32 de
ani de ocupație israeliană, expropierea terenurilor și constituirea de localități israeliene
pe teritoriul palestinian; pentru libanezi, ocupația israeliană a unor părți din teritoriul

Terorismul – formă a criminalității organizate.
31
Libanului, precum și schimbarea raportului de forț e între cele două grupări religioase
din această țară (musulmani și creștini) în favoarea musulmanilor; pentru disidenții din
Arabia Saudită, refuzul guvernului de a extinde participarea populației la viața politică,
violările frecvente ale drepturilor omu lui, corupția manifestată în rândul familiei regale
și sprijinul nelimitat acordat acesteia de către S atele Unite ale Americii49.
Printre cauzele care favorizează apariția și dezvoltarea fenomenului terorist mai
pot fi menționate50: dorința de putere sau ins uficienta structurare a instituțiilor ce au
atribuții în prevenirea și combaterea fenomenelor infracționale grave; virulența tot mai
crescută a unor fenomene infracționale (violența, crima organizată, traficul de droguri
și de armament, migrația ilegală et c.) și interferarea tot mai acută a acestora cu
activitatea teroristă; lipsa de coordonare la nivel global, zonal și regional a măsurilor
antiteroriste necesare combaterii acestui flagel; destructurarea, reducerea sau
desființarea unor forțe armate convenț ionale sau speciale aparținând în principal
fostelor state socialiste, ceea ce a făcut ca unii specialiști din cadrul acestora să se pună
în serviciul unor organizații și grupări teroriste.
De asemenea, ideologia reprezintă un mijloc puternic de influențar e având
caracteristici internaționale de natură politică în funcție de circumstanțele specifice:
politica de dominație, expansiune și hegemonie, discriminare rasială și de apartheid;
amestecul în treburile interne ale altor state, teroarea în masă, exodul forțat al
populației; intensificarea activităților organizațiilor fasciste, neofasciste și extremiste;
lipsa unor drepturi politice, economice și sociale, sărăcia, foametea, mizeria, frustrările
de orice fel; birocrația, corupția, influența grupurilor mafi ote; traficul de droguri și
contrabanda cu armament, explozivi și materiale radioactive; rata mare a șomajului din
unele țări etc51.
Orice act de violență individual sau de grup este comis cu un motiv oarecare.
Întotdeauna se ascund mai multe forțe care acț ionează, diferite cauze sau interese.
Motivațiile și determinările acțiunilor teroriste acoperă o sferă largă de interese

49 Frunzeti Teodor , Securitatea națională și războiul modern , Editura Militară, București,
1999, pag.165 -166.
50Stăncilă Lucian , Burghelea Ion , Participarea Armatei României la combaterea
terorismului , Editura UNAp, 2005, pag. 17 .
51 Catherine Păvăloiu , Terorismul: Cauzele, Scopurile și Motivațiile Acestui Fenomen ,
Revista Forțele Terestre, nr.3, 2009 A se vedea : http://www.revista.forter.ro/2009_3_t/03 –
to/01.htm Accesat la data 04.03.2019.

Terorismul – formă a criminalității organizate.
32
mergând de la cele politice și religioase până la cele de tip mafiot sau anarhist, în
general, acestea acoperind trei categorii de mot ive: raționale, psihologice și culturale.
2.3.1 Factorii politici și religioși (fanatismul religios)

Cercetătorii criminologi au surprins în studiile lor, corelațiile și interferențele
existente între harta criminali tății și unele variabile de natură economică, socială și
culturală, susținând că actul criminal este răspunsul personalității individului la diverse
situații52.
Mediul religios are un rol incontestabil în procesul educativ al personalității
individului, religia fiind apreciată ca repr ezentând un puternic și eficace mijloc formativ
al oamenilor53.
Religia a reprezentat de la începutul istoriei și un motiv de conflict între adepții
unor confesiuni diferite, fiecare susținând că numai religia lor este cea adevărată. Din
păcate, această abordare a dus cu timpul la apariția unor curente și ideologii extremiste ;
avem exemplul fundamentalismului islamic/islamul radical.
“Fundamentalismul religios ” își are originea de la o mișcare protestantă din
America de Nord , care era orientat ă contr a reformelor cu tendințe progresiste. Noțiunea
de „fundamentalism islamic” era străină vocabularului limbii arabe.
„Fundamentaliști” au fost numiți doar acei teologi musulmani care
propovăduiau readucerea doctrinei la fundamentele ei, la formele ei originare. Ulterior,
termenul s-a extins la întreaga mișcare poltico -religioasă care militează pentru o
societate în care legea islamică (Sharia) să fie aplicată riguros în toate domeniile vieții.
Un exemplu de astfel de societate ar fi cea din Iran de după Revoluția din 197954 sau
cea pe care vor s -o instaureze talibanii în Afganistan.
Pentru grupările fundamentalist -islamice, legile convenționale ale războiului, de
protejare a noncombatanților, sunt un principiu nefolositor, atâta vreme cât conv ingerile
lor despre modul de desfășurare a conflictului sunt de inspirație „divină”, conținute de
acele prescripții, emise de lideri religioși, care îndeamnă la atacarea populației civile.

52 Lucreția Dogaru , Criminologie , Editura Pro Universitaria, București, 2017, pag. 118
53 Lucreția Dogaru , Ibidem pag. 148 .
54 Departamentul de Informații România ( DIR) , A se vedea: https://www.dir.org.ro/revolutia –
islamica din-iran-1979 -a-fost-orchestrata -de-sua/# Accesat la data 05.03.2019.

Terorismul – formă a criminalității organizate.
33
Prin urmare, legile internaționale sau umanitare nu au nici o influ ență asupra acestor
teroriști .
Fundamentalismul islamic este o formă ideologică de rezistență a unei părți a
civilizației islamice împotriva civilizației occidental e, fiind bazată pe tradiție și
etnicitate considerându -i pe occidentali un pericol iminent a supra culturii și a
civilizației musulmane, catalogându -i: necredincioși, infideli, adoratori de idoli,
inamici ai Islamului etc. Acest vocabular fanatico -religios denotă natura violentă a
fundamentalismului islamic, o provocare totalitară atât față de islamul tradițional cât și
față de democrația modern ă.
Astfel, „fundamentalis mul”, este izvorul care alimentează extremismul și
terorismul islamic. Grupările fundamentalist -islamice sunt situate la periferia societății,
mass -media occidental ă oferă o imagine distorsionată, prezentând radicalismul și
extremismul ca norme valorice ale societății în lumea musulmană , realitatea nefiind
deloc în felul în care este prezentată, deoarece învățăturile religi ei tradițională
musulman ă nu cheamă la violen ță și extremism55.
Islamismul religios în cea mai mare majoritate a cazurilor militează pentru
înlăturare a pericolului parvenit venit din exterior care suprapus cu normel e externe ar
putea provoca un dezechilibru intern . Dar, există însă și conflicte c are țin de
contradicțiile din interiorul lumii islamice , prin care se adoptă diferite mijloace de
activitate a statului. În sensul acesta apare conflictul dintre puterea religioasă și puterea
laică , avem exemplul unor state din Asia Centrală. În aceste state precum (Tadjikistan ,
Kârgâstan, Uzbekistan, Turkemenistan,) elitele politice conducătoare consideră absolut
indezirabilă implicarea religiei islam ice în viața politică. În situația aceasta adepții
Statului Islamic se opun puterii laice devenind un pericol și pentru islamul tradițional,
nu doar pentru statele în sine.
Printre cauze le care au stat la baza creării radicalismului/jihadismului islamic
sunt: colonialismul occidental (prin prezența Statelor Unite ale Amer icii și ale aliaților
acestora în Orient), crearea statului Israel, existența unor ,,lideri arabi corupți” care se
împotrivesc ideii formării Statului Islamic, un stat care să cuprindă toate teritoriile

55 Petru Furtună , Fundamentalismul islamic și securitatea internațională , Institutul de
Relații Internaționale din Moldova, Revista științifico -practică Nr.1/2012, pag. 41 -42.

Terorismul – formă a criminalității organizate.
34
musulmane și care au colaborări directe cu S .U.A în ceea ce privește desfășurarea unor
activități economice.
Atacurile teroriste recente au plasat extremismul islamic în centrul atenției.
Factorii ideologici și religioși constituie doar o parte din întregul spectru de factori
posibili de declanșare a radicalizării. Recrutorii și predicatorii extremiști au devenit
versați în exploatarea nemulțumirilor, utilizând abuziv discursurile și simbolurile
religioase pentru a oferi justificări pentru actele de violență. În același timp, religia
poate să joace un rol vital în prevenirea sau combaterea radicalizării: aceasta leagă
comunitățile, întărește sentimentul de apart enență și ghidează oamenii într -o direcție
pozitivă.
Politica este un factor foarte important, poate cel mai important factor în ceea
ce privește criminalitatea și mai ales criminalitatea organizată de tip terorist, deoarece
deciziile și chiar declarațiile politice pot influența într -un mod negativ sau pozitiv
conduita unor indivizi sau a unor grupuri de indivizi , aceștia manifestându -se prin acte
teroriste îndreptate împotriva statelor a căror decizii sunt considerate neconforme și
chiar amenințătoare. Ca exemplu de asemenea decizii politice care au avut o influență
negativă, fiind un factor declanșator al terorismului , este colonialismul occidental.
2.3.2 Colonialismul occidental și conflictul de cultură

Colonialismul occidental reprezentat mai ales de imperiile Spaniei, Portugaliei,
Olandei, Fran ței și Angliei prin ocuparea unor teritorii din Orient a fost un factor
determinant în ceea ce privește apariția mișcărilor de rezistență a celor asupriți.
Dacă ne îndreptăm puțin atenția spre Europa, putem observa că în marea
majoritate a atentatelor teroriste, teroriștii implicați sunt cetățeni a -i statului respectiv
care au origini străine față de statul adoptator. În general statele europene care se
confruntă cel mai des cu asemenea acte teroriste s unt statele foste coloniale , cum e
Franța, Spania, Anglia, Olanda, Belgia și statele care duc o politică favorabilă atragerii
imigranților, cum sunt Germania și Suedia.
Aceste state se confruntă în ultima perioadă cu o problemă pe care se pare că au
scăpat -o de sub control și anume problema migrației. Marea majoritate a acestor
imigranți provin din țări su bdezvoltate , catalogate țări din lumea a treia , cum sunt cele
de pe continentul African și din Orientul Mijlociu, care se confruntă atât cu probleme

Terorismul – formă a criminalității organizate.
35
politice, economice și sociale cât și cu conflicte armate. În marea majoritate a cazurilor
aceste valuri de imigranți intră pe teritoriul statelor europene în mod ilegal, mulți
neavând nici cărți de identitate.
Marea problemă a acestor valuri de imigranți nu este intrarea ilegală a acestora
pe teritoriile statelor europene, deși dacă aruncăm o privire peste legile statelor vedem
că trecerea ilegală a frontierelor statelor constituie infracțiune, ci fa ptul că prin
intermediul acestora se infiltrează teroriști extrem de periculoși care fac parte din
organizații teroriste , aceștia fiind o amenințare la adresa siguranței cetățenilor europeni
și a securității statelor membre .
Pe lângă teroriști i care se infi ltrează printre valurile de migranți, aceste state
europene se mai confruntă cu un fenomen hilar, și anume cu teroriștii sau potențialii
teroriști care provin din familii ale imigranților stabilite de câteva generații în statele
respective , care s-au născut și au crescut acolo . Chiar dacă strămoșii acestora nu au
recurs la acte teroriste, se pare că urmașii , în general tinerii, recurg la asemenea acte
fiind vorba de o radicalizare a acestora.
Deci, Europa se confruntă cu acest asalt al imigran ților care provin dintr -o
cultură total străină de cea europeană , apărând un conflict de cultură între populația
băștinașă și populația străină/migratoare. Conflictul de cultură este a mplificat de faptul
că acești imigranți provin din comunități săr ace în care rata delicvenței este foarte mare .
În concepția criminologului american Thorsten Sellin, conflictele de cultură
apar pe fondul proceselor de dezvoltare socială, sub formă de conflicte mentale sau
conflicte între coduri culturale. Astfel, ori d e câte ori numărul de contradicții între
valorile culturale ale unui grup și normele legale este mai ridicat, rata delicvenței este
mai ridicată56.
În prezent, radicalizarea are cauze profunde diferite, operează pe baza unor
tehnici de recrutare și de comunicare diferite și este caracterizată de ținte globalizate și
care se deplasează în interiorul și în afara Europei. Crește în diferite contexte urban e și
periurbane și este alimentată și inspirată de ideologii care incită la violență vizând noi
segmente de public, precum femei și persoane foarte tinere din medii sociale diferite.

56 Lucreția Dogaru , Criminologie , Editura Pro Universitaria, București, 2017, pag. 130 -131.

Terorismul – formă a criminalității organizate.
36
În plus, radicalizarea violentă este o problemă complexă, care depinde d e o rețea
complicată de factori de respingere și de atracție. Nu este cauzată de un singur „factor
declanșator” și nu are o singură cauză sau un traseu inevitabil, ci constituie de obicei
rezultatul unei combinații de factori diferiți.
Factorii care favori zează radicalizarea pot include un sentiment puternic de
alienare personală sau culturală, nedreptate percepută sau umilire întărită de
marginalizarea socială, xenofobie și discriminare, posibilități de educație sau de
angajare limitate, criminalitate, fac tori politici, precum și o dimensiune ideologică și
religioasă, legături de familie nestructurate, traume personale și alte probleme
psihologice. Acești factori pot fi exploatați de recrutori care utilizează punctele
vulnerabile și nemulțumirile prin manip ulare sau pot fi amplificați, dimpotrivă, prin
autoizolare. Platformele de comunicare socială asigură conectivitatea, participarea
virtuală și o cameră de ecou pentru opinii extremiste similare. Mai mult decât atât,
profesioniști și teoreticieni au remarca t faptul că procesul de radicalizare poate, în
anumite circumstanțe, să aibă loc în intervale de timp din ce în ce mai scurte. Se
estimează că aproximativ 4 000 de cetățeni ai U niunii Europene s-au alăturat unor
organizații teroriste în țări aflate în situ ații de conflict precum Siria și Irak57.
Un alt factor determinant a fost sporirea numărului populației musulmane ce a
generat un număr mare de șomeri și tineri disponibilizați care au devenit recruți ai
cauzei islamiste . Resurecția islamului a consolida t încrederea musulmanilor în
caracterul distinct și valoarea civilizației proprii, în comparație cu civilizația
occidentală . Eforturile simultane ale vestului de universalizare a valorilor și instituțiilor
sale și de a interven i în conflictele din lumea musulmană, a generat resentimente printre
musulmani .
2.3.3 Factorii socio -economici și educativi

Educația reprezintă un pilon foarte important în ceea ce privește formarea
personalității unui individ. Aceasta începe de la o vârstă fragedă și este i nfluențată de
mediul social, economic, școlar și familial. Un loc important în categoria factorilor

57Comisi a Europeană – Comunicare a Comisiei către Parlamentul European , Consiliu ,
Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, Sprijinirea prevenirii
radicalizării care duce la extremism violent , Bruxelles, 14.06.2016, pag. 3 -4.

Terorismul – formă a criminalității organizate.
37
sociali ai criminalității este factorul economic, aici fiind vorba de indivizi care din cauza
sărăciei și a mediului defavorabil coroborat cu factorii educativi și psihologici ajung să
adere la anumite grupuri delicvente de crimă organizată, teroriste.
În privința factorilor de orientare sociologică, mulți cercetători din întreaga lume
au venit cu o serie de teorii și chiar statistici prin care să scoată în evidență influența
mediului social în ceea ce privește predispunerea indivizilor asupra săvârșirii actelor de
natură criminală/teroristă.
Astfel, cercetătorii sociologi americani pe la începutul secolului XX, au fost
preocupați de depista rea factorilor care stau la baza creșterii fenomenului criminal
foarte agresiv și expansiv desfășurat pe fondul unei explozii demografice a orașului
Chicago, această explozie demografică fiind cauzată în mare parte de numărul mare al
imigranților .
Cercetă torii americani au ajuns la concluzia că imigrația în masă este factorul
principal care provoacă majoritatea faptelor ilicite, deoarece în localitățile urbane unde
avem un procent ridicat al imigranților rata delicvenței este mult mai mare, aceștia
comparâ nd adaptarea grea sau inadaptarea la noul mediu social cu anumite specii de
plante care sunt transferate din mediul lor și plantate într -un mediu diferit chiar ostil,
acestea încercând să supraviețuiască apelând la anumite forme de adaptare impuse.
O altă concluzie a cercetărilor amănunțite a cercetătorilor americani în ceea ce
privește studierea fenomenului criminal este cea conform căreia factorii economici și
sociali sau mediul de viață din anumite zone, sunt elementele care influențează în mod
categoric nivelul criminalității, apartenența rasială fiind irelevantă.
Pe de altă parte criminologii americani având în vedere atât compoziția
populației cât și starea economică și fizică a unor zone urbane , scot în evidență faptul
că în apropierea zonele industrializate mai ales în ariile cu situații economice precare
se găsește cea mai mare rată a criminalității și a predispunerii la săvârsirea unor acte
ilicite viitoare. Totodată, zonele periferice ale orașelor, având în vedere concentrările
mari de imi granți și negri, reprezintă cele mai mari rate ale delicvenței.
Filozofii germani Karl Marx și Friedrich Engels au fost niște susținători a -i ideii
conform căreia inegalitatea economică, șomajul, corupția dar și proprietatea privată, au
un rol exrem de important în ceea ce privește criminalitatea , fiind surse generatoare a

Terorismul – formă a criminalității organizate.
38
acesteia. Astfel, în opinia acestora factorul principal care determină criminalitatea este
de natură economică.
Mediul familial, poate fi o situație -premisă nefavorabilă, în sensul că poate
exercita și influența negativ comportamentul copiilor, de natură a le deforma psihicul
și a-i educa în spiritul delicvenței. Relațiile dintre copii și părinți precum și cele dintre
frați, au o importanță deosebită în formarea personalității copiilor. Lips a de afecțiune,
de educație și instrucție familială, educația greșită sau brutalizarea copiilor, sunt însă
elemente de criminogeneză strict condiționate și de e lemente ereditare pozitive sau
negative caracteristice personalității individului precum și de influența altor factori
exogeni58 sau endogeni59.
Mediul școlar, prin valențele sale instructiv -educative, contribu ie semnificativ
la formarea personalității umane60, însă și un sistem de învățământ defectuos poate avea
efecte negative în ceea ce privește formarea pe rsonalității indivizilor.
2.3.4 Factorii psiho -morali și comportamentali

Factorii psiho -morali și comportamentali au o importantă co ntribuție în ceea ce
privește determinarea unui individ în a recurge la unele devieri de la ordinea socială și
inclusiv până la ajungerea săvârșirii actelor teroriste.
În multe cazuri comportamentul indivizilor care recurg la actele teroriste și chiar
decizia de a adera la organizațiile teroriste este influențat de factorii psiho -morali,
aceștia reprezentând anomalii psihice și dezechilibre de natură psiho -patologică, ca re
influențează în mod negativ echilibrul psihic și stabilitatea mintală a indivizilor.
2.4 Rezultatele terorismului

În conflictul asimetric dintre forțele combatante și terorism cei mai afectați sunt
cetățenii de rând sau cetățenii inocenți, aceștia fiind victime fie a le actului terorist

58 Exogen – Fenomen, proces care provine sau care acționează din afară. A se vedea:
https://dexonline.ro/definitie/exogen Accesat la data 10.03.2019 .
59 Endogen – De origine internă/interioară. A se vedea : https://dexonline.ro/definitie/endogen
Accesat la data 10.03.2019.
60 Lucreția Dogaru , Criminologie , Editura Pro Universitaria, București, 2017, pag. 148 .

Terorismul – formă a criminalității organizate.
39
propriu -zis și a unui răspuns exagerat al organelor competente de stat , fie prin unele
efecte le economice colaterale.
Rezultatele terorismului depind însă și de o serie de factori sociali care pot
influența urmările acestuia, iar majoritatea populației civile necombatante reprezintă
factorul cheie în acest sens fiind la latitudinea acesteia și a moduril or de manifestare
prin care își anunță fie susținerea puterii de stat sau a organelor combatante , fie cauza
teroriștilor.
Ca și urmări sau rezultate ale terorismului, avem următoarele :
• Atingerea unor scopuri politice , cum ar fi : soluționarea problemelor legate
de supraviețuirea și afirmarea unor etnii sau naționalități61, aici avem ca
exemple formarea statului Israel, a Autorității Naționale Palestiniene și
abolirea politicii de Apartehid din Africa de Sud ;
• Determinarea unor schimbări radicale în viața politică a unui stat,
încetinirea sau stoparea unor procese politice ;
• Încordarea relațiilor între state și chiar folosirea unor atentate teroriste ca
pretext pentru începerea unui război, ca și exemple foarte cunoscute avem
atentatul de la Sarajevo folosit ca pretext pentru Primul Război Mondial și
atentatele din 11 septembrie 2001 care au fost folosite ca argument pentru
a justifica invazia din Irak ;
• Efecte economice ; ca exemple avem atentatele grupărilor teroriste Hamas
în Israel și Jemaah Islamiah pe insula Bali , afectând turismul, acesta fiind
cea mai importantă ramură a economiei celor două state ;
• Insuflarea unei stări de frică, teroare, nesiguranță în rândul populațiilor atât
la nivel local și regional, cât și la nivel mondial.

61 Asociația Română de Drept Umanitar – Filial a Prahova (ARDUPH) – Considerații generale
privind terorismul , capitolul II, Scopurile generale ale terorismului. A se vedea:
http://www.arduph.ro/domenii/diu -si-terorismul/consideratii -generale -privind -terorismul/
Accesat la data 13.03.2019.

Terorismul – formă a criminalității organizate.
40

CAPITOLUL III
REGLEMENTĂRI INTERNAȚIONALE PRIVIND TERORISMUL

3.1 Aspecte introductive

Terorismul internațional reprezintă o amenințare strategică nu doar pentru SUA
și țările UE, ci și pentru Rusia, China, India și pentru multe alte țări, inclusiv România.
În ultimul timp, se remarcă o proliferare a mesajului global al terorismului și o
reorientare a acțiunilor teroriste de la țintele guvernamentale, diplomatice și militare
spre țintele civile, precum bănci, hoteluri, trenuri, lăcașe de cult, ce au o importantă
încărcătură simbolică și provoacă un număr mare de victime, în scopul de a determina
presiun i din partea opiniei publice naționale și internaționale asupra factorilor
decizionali, pentru acceptarea solicitărilor grupurilor teroriste.
Cu certitudine, măsurile de natură politică, economică, social -culturală,
informațională și de altă natură sunt de osebit de importante și necesită implicarea
tuturor organismelor și organizațiilor internaționale și regionale cu vocație în materie
de securitate: ONU, UE, OSCE, NATO etc. Cu toate acestea, un rol important revine
componentei militare care, prin strategii și capacități adecvate, devine în contextul
actual indispensabilă combaterii acestui pericol la adresa umanității și civilizației
globale62.
Noua dimensiune a terorismului a determinat atât la nivel național, cât și
internațional, nu numai o regân dire a modului de combatere a acestuia, dar și realizarea
unui cadru juridic conceptual și acțional adecvat, necesar materializării măsurilor
stabilite la nivelul deciziilor politico -militare ale statelor.
Bulversate de frecvența și intensitatea mare a unor atacuri teroriste, numeroase
țări au adoptat legi care definesc noile crime, interzic anumite organizații, limitează
libertățile civile și chiar garanțiile ce țin de drepturile fundamentale ale omului. Este
foarte adevărat că anumi te state, sub pretextul măsurilor împotriva terorismului și

62 Mirela Ata nasiu , Lucian Stăncilă , Terorismul – Răul din umbră al începutului de secol ,
Editura Universității Naționale de Apărare ,,Carol I”, București, 2014, pag. 10 -11.

Terorismul – formă a criminalității organizate.
41
apărării ordinii de drept, au declanșat o adevărată campanie polițienească împotriva
opozanților și a libertăților democratice63.
Primele state care au adoptat legi drastice pentru prevenirea atacurilor teroriste
și protecția cetățenilor și instituțiilor au fost SUA, Marea Britanie și Franța. Spre
exemplu, legea americană intitulată sugestiv P ATRIOT Act (Provide Appropriate
Tools Required to Intercept and Obstruct Terrorism , tradus î n română înseamnă,
Asigurarea instrumentelor adecvate necesare pentru interceptarea și împiedicarea
terorismului ) acordă puteri excepționale poliției și serviciilor de informații . Ea
autorizează arestarea, deportarea și izolarea suspecților, efectuarea per chezițiilor fără
mandat, ascultarea telefoanelor, controlul corespondenței etc64.
Terorismul s -a dovedit a fi o amenințare care nu poate fi clasificată ca internă
sau externă, manifestându -se ca un risc transnațional deoarece grupările teroriste pot
include deopotrivă cetățeni străini și cetățeni autohtoni, care operează în interiorul sau
în afara teritoriului unui stat, în perioade diferite de timp. El nu afectează doar statul în
cauză, ci este și un atac, o crimă, un dezastru și o amenințare la adresa libe rtății și vieții
private. Solidaritatea internațională, responsabilitatea politică și fermitatea acțiunilor
constituie trei condiții fundamentale care, îndeplinite simultan, reprezintă o formulă
credibilă de garantare a succesului luptei globale împotriva terorismului65.
Statele și organizațiile internaționale au ajuns la concluzia că pentru combaterea
terorismului este necesară luarea unor măsuri din punct de vedere legislativ prin
reglementarea unor legi special concepute pentru acest fenomen, numit terori sm.
În ceea ce prive ște măsurile legislative privind combaterea și prevenirea
terorismului , atât organizațiile internaționale, regionale cât și statele au adoptat anumite
documente în acest sens.
Unul dintre primele eforturi cu titlu universal de a pedepsi terorismul poate fi
întâlnit încă din anul 1926, când România a cerut Societății Națiunilor să „ia în
considerare elaborarea unei convenții pentru a pedepsi terorismul cu titlu universal”.

63Ignatio Ramonet , Antiterrorisme, Le Monde Diplomatique , disponibil online la :
https://www.monde -diplomatique.fr/2004/03/RAMONET/10722 Accesat la data 15.03.2019 .
64 Mirela Atanasiu , Lucian Stăncilă , Terorismul – Răul din umbră al începutului de secol ,
Editura Universității Naționale de Apărare ,,Carol I”, București, 2014, pag. 99 .
65Lucian Stăncilă , Dimensiunea militară a operației antiteroriste , Editura Universității de
Apărare „Carol I”, București, 2006, pag. 18 .

Terorismul – formă a criminalității organizate.
42
În 1934, după asasinarea de către teroriști, la Marsilia, a ministrului francez de
externe și a regelui Iugoslaviei, Societatea Națiunilor a creat un comitet de experți
pentru elaborarea unei convenții internaționale „pentru a asigura reprimarea
conspirațiilor sau a crimelor comise în scop politic sau terorist” . Rezultatul lucrărilor
Comitetului a fost adoptarea Convenției cu privire la pedepsirea și prevenirea
terorismului (care a definit „actele de terorism”66), precum și Convenția pentru crearea
unei Curți Penale Internaționale (care a creat mecanismul de repri mare a actelor de
terorism . Se poate constata că, în stabilirea legii substanțiale aplicabile, Curtea trebuia
să ia în considerare legea statului pe teritoriul căruia a fost comisă fapta și legea statului
care l -a trimis pe acuzat în judecată).
Diplomatul și juristul român Vespasian Pella a jucat un rol -cheie în procesul de
elaborare a convențiilor menționate mai sus. Cu toate acestea, ca urmare a contextului
internațional al celui de -al Doilea Război Mondial, aceste două instrumente, semnate
de 24 de state și ratificate de unul, nu au intrat niciodată în vigoare67.
3.2 Documente adoptate de Organizația Națiunilor Unite (O.N.U.)

Organizația Națiunilor Unite (O .N.U) este un organism internațional reunind
193 de țări care colaborează cu scopul de a promova pacea și securitatea în lume,
dezvoltarea relațiilor de prietenie, progresul social, îmbunătățirea standardelor de viață
și respectarea drepturilor omului68.
Astfel, O.N.U. a inclus terorismul printre crimele internaționale, elaborând
instrumente juridice (convenții, rezoluții etc.) care au condus la adoptarea unor măsuri
practice privind cooperarea statelor pentru reprimarea terorismului internațional. În
urma unor eforturi sporite ale unor state, s -a reușit încheierea mai multor conve nții
internaționale care abordează și unele dintre aspectele terorismului internațional .

66Societatea Națiunilor, Thomas Martin Franck , Bert B. Lockwood , Preliminary Thoughts
Towards and International Convention on Terrorism , AJIL, vol. 68 anul 1974, pag. 69 -70.
67 Bogdan Aurescu , Ion Gâlea , Instituirea unei instanțe internaționale împotriva terorismului ,
Revista de drept constituțional, pag . 96-97.
68 Mai multe despre Organizația Națiunilor Unite a se vedea :
http://www.un.org/en/sections/about -un/overview/index.html Accesat la data 20.03.2019 .

Terorismul – formă a criminalității organizate.
43
Una dintre primele convenții adoptate de către Organizația Națiunilor Unite în
ceea ce privește terorismul a fost : ,,Convenția referitoare la infracțiuni și la anumite alte
activități săvârșite la bordul aeronavelor din 14 septembrie 1963 ”69, semnată la Tokyo.
Convenția stabilește 4 principii .
În primul rând , aceasta conferea statului în care avionul era înregistrat să aplice
propria legislație cu privire la infracțiunile săvârșite la bordul aeronavei, extinzându -și
astfel jurisdicția și în afara teritoriului național.
În al doilea r ând, îi acorda comandantului aeronavei autoritatea necesară de a
negocia cu persoanele care au comis sau sunt pe cale să comită o infracțiune și îl
imputernicea să facă uz de forță atunci când considera că era necesar.
În al treilea rând, Convenția definea sarcinile și r esponsabilitățile statelor
contractante pe teritoriul cărora aterizează un avion ca urmare a comiterii unei
infracțiuni la bordul său și conferea acestor state autoritatea asupra făptașilor, dacă
aceștia erau debarcați pe teritoriul lor.
În cele din urmă, Convenția acordă un tratament special infracțiunii de capturare
a aeronavelor, Titlul al IV -lea exemplificând pe larg această infracțiune.
Din păcate , Convenția nu creează un mecanism prin care s ă instituie obligații
definitive statelor semnatare de a urmări , judeca sau extrăda persoanele care săvârsesc
acte ilicite .
În ceea ce privește „Convenția pentru reprimarea capturării ilicite a aeronavelor,
semnată la Haga la 16 decembrie, 1970 ”70, statele părți au considerat că actele ilicite de
capturare sau de exercitare a controlului unor aeronave în zbor compromit securitatea
persoanelor și bunurilor, stânjenesc în mod serios exploatarea serviciilor aeriene și
subminează încrederea pop oarelor lu mii în securitatea aviației civile, astfel fiind foarte
necesară reglementarea unor norme în scopul prevenirii actelor ilicite și este o
necesitate urgentă să prevadă măsuri corespunzătoare pentru pedepsirea autorilor lor.

69 Convenția referitoare la infracțiuni și la anumite alte activități săvârșite la bordul aeronavelor
din 14 septembrie 1963, semnată la Tokyo.
70 Convenția pentru reprimarea capturării ilicite a aeronavelor, semnată la Haga la 16
decembrie, 1970, A se vedea : http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/23395
Accesat la data 25.03.2019.

Terorismul – formă a criminalității organizate.
44
În ceea ce privește securitatea internațională și combaterea terorismului ,
Organizația Națiunilor Unite a venit cu un set de reglementări care să cuprindă în mare
parte toate situațiile care țin de comiterea unor fapte ilicite, indiferent de locul sau
domeniul de activitate.
Astfel în do meniile securității aeriene și maritime avem următoarele
reglementări :
• Convenția referitoare la infracțiuni și la anumite alte activități săvârșite la
bordul aeronavelor din 14 septembrie 1963 (Tokyo);
• Rezoluția nr. 2551, din 12 decembrie 1969, intitulată „Deturnarea forțată a
aeronavelor civile în zbor”;
• Convenția privind incriminarea actelor săvârșite împotriva siguranței
aeronavelor (Montreal, 23 septembrie 1971);
• Protocolul privind incriminarea actelor de violență săvârșite pe aeroporturi ce
servesc traficului internațional, complementar Convenției privind incriminarea actelor
săvârșite împotriva siguranței aeronavelor (Montreal, 24 februarie 1988);
• Convenția pentru incriminarea actelor săvârșite împotriva siguranței navigație i
maritime (Roma, 10 martie 1988);
• Protocolul privind incriminarea actelor săvârșite împotriva siguranței
platformelor fixe de pe platoul continental (Roma 10 martie 1988);
• Protocolul O.N.U. pentru reprimarea actelor ilicite împotriva siguranței
naviga ției maritime (2005);
• Protocolul O.N.U. pentru reprimarea actelor ilicite împotriva siguranței
platformelor fixe pe platoul continental (2005);
În domeniul explozibililor și a armelor nucleare avem următoarele reglementări :
• Convenția privind protecția fizică a materialelor nucleare – Viena, 1979;
• Convenția privind marcarea explozibililor plastici în scopul detectării
(Montreal, 1 martie 1991);
• Convenția O.N.U. privind incriminarea atentatelor teroriste cu bombă (New
York, 15 decembrie 1997 );
• Rezoluția nr. 1540/ 2004 a Consiliului de Securitate O.N.U. privind
neproliferarea armelor de distrugere în masă;

Terorismul – formă a criminalității organizate.
45
• Amendamentul O.N.U. la Convenția privind protecția fizică a materialelor
nucleare (2005);
• Convenția internațională privind reprimarea actelor de terorism nuclear – New
York, 14 septembrie 2005;
Alte reglementări :
• Convenția privind prevenirea și sancționarea crimelor comise împotriva
persoanelor protejate internațional, inclusiv agenți diplomatici (New York, 14
decembrie 1973);
• Convenția împotriva luării de ostatici (New York, 17 decembrie 1979);
• Rezoluția nr. 34/ 145 a Adunării Generale a O.N.U. – adoptată la 17 decembrie
1979, condamnă fără echivoc toate actele de terorism internațional care pun în pericol
sau suprimă vieți u mane ori ating libertăți fundamentale;
• Documentul final al reuniunii de la Madrid, din anul 1980, a statelor
participante la Conferința pentru Securitate și Cooperare Europeană;
• Rezoluția nr. 39/ 159 – adoptată în 1984 de Adunarea Generală a O.N.U., se
referă la „inadmisibilitatea politicii terorismului de stat și a oricăror acțiuni de stat
vizând subminarea sistemului social politic în alte state suverane”;
• Rezoluția nr. 40/ 161 – adoptată în decembrie 1985 de Adunarea Generală a
O.N.U., după o serie de acte teroriste, condamnă ca infracțiuni toate actele, metodele și
practicile teroriste;
• Rezoluția nr. 579 a Consiliului de Securitate – adoptată la 18 decembrie 1985,
din inițiativa S.U.A., condamnă categoric luările de ostateci și răpirile de orice fel;
• Rezoluția privind combaterea terorismului – adoptată la reuniunea de la
Tokyo, din 4 – 6 mai 1986, precizează măsurile ce trebuie aplicate, atât în cadrul
legislației internaționale, cât și în planul normelor interne, „împotriva oricărui stat
implicat în mod evident în sprijinirea terorismului internațional”;
• Convenția O.N.U. privind incriminarea finanțării terorismului (New York, 9
decembrie 1999) ;
• Rezoluția nr. 1373/ 2001 a Consiliului de Securitate O.N.U. privind
combaterea terorismului ;

Terorismul – formă a criminalității organizate.
46
• Rezoluția nr. 1904/ 2009 a Consiliului de Securitate O.N.U. privind aplicarea
de sancțiuni împotriva Al -Qaeda, asupra lui Osama b in Laden și a grupării talibanilor71.
Reglementările adoptate de către O.N.U. sunt aplicabile tuturor statelor
membre, ele find obligate să respecte obligațiile care le revin din conținutul acestora.
Pe lângă reglementările Organizației Națiunilor Unite care se aplică la nivel
internațional, a vem și reglementări care se aplică pe plan regional sau local, cum sunt
cele adoptate de către organizații precum Consiliul Europei, Organizația Statelor
Americane , Uniunea Africană, Uniunea Europeană, Organizația pentru Securitate și
Cooperare în Europa, Liga Statelor A rabe, Organizația de cooperare Islamică .
3.3 Documente adoptate de Consiliul Europei și Uniunea Europeană

Pe considerentul de a realiza o mai mare unitate între membrii săi și din dorința
de luare a unor măsuri eficiente de prevenire a terorismului pentru a face față cât mai
bine acțiunilor teroriste, precum și a stopării recrutării și antrenării potențialilor viitori
teroriști, Consiliul Europei a adoptat în data de 16 mai 2005 la Varșovia „Convenția
Consiliului Europei priv ind prevenirea terorismului ”.
Obiectivul acestei convenții este de a intensifica eforturile părților pentru
prevenirea terorismului și a efectelor sale negative asupra deplinei respectări a
drepturilor omului și în special a dreptului la viață, atât prin intermediul unor măsuri ce
trebuie luate la nivel național, cât și în cadrul cooperării internaționale, ținându -se cont
de tratatele sau acordurile bilaterale și multilaterale existente între părți72.
Efectele acestei convenții se manifestă prin completarea acordurilor din tratatele
bilaterale sau multila terale și completează inclusiv prevederile următoarelor tratate ale
Consiliului Europei :
• Convenția europeană privind extrădarea, deschisă spre semnare la Paris la 13
decembrie 1957;
• Convenția europeană privind asistența judiciară în materie penală, deschisă
spre semnare la Strasbourg la 20 aprilie 1959;

71 Serviciul Român de Informații, Cadrul instituțional și legislativ de prevenire și combater e
a terorismului – Reglementări internaționale pag. 2 -4.
https://www.sri.ro/fisiere/studii/cadrullegislativ.pdf Accesat la data 30.03.2019.
72 Convenția Consiliului Europei privind prevenirea terorismului, Varșovia, 16 mai, 2005, art.
2, Obiectiv, https://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/?uri=CELEX:22018A0622(01)
Accesat la data 30.03.2019.

Terorismul – formă a criminalității organizate.
47
• Convenția europeană privind suprimarea terorismului, deschisă spre semnare
la Strasbourg la 27 ianuarie 1977;
• Protocolul adițional la Convenția europeană privind asistența judiciară în
materie penală, deschis spre semnare la Strasbourg la 17 martie 1978;
• Cel de al doilea Protocol adițional la Convenția europeană privind asistența
judiciară în materie penală, deschis spre semnare la Strasbourg la 8 noiembrie
2001;
• Protocolul de modificare a Convenției e uropene privind suprimarea
terorismului, deschis spre semnare la Strasbourg la 15 mai 200373.
Aceas tă convenție prevede ca fiecare parte să ia măsurile adecvate, mai ales în
ceea ce privește domeniul de formare a autorită ților, ca acestea să fie competente în
aplicarea dispozițiilor privind asigur area și respect area legilor, fie că vorbim de ramuri
precum domeniul culturii și al educației sau domeniul informației și mass -mediei,
acestea trebuie să aibă în vedere prevenirea infracțiunilor de terorism și a efectel or
negative ale acestora, respectând totodată obligațiile din materia de drepturi ale omului
care sunt stipulate în ,,Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
fundamentale ”, precum și în ,,Pactul international cu privire la dre pturile civile și
politice”.
Un element important al acestei convenții este cel al cooperării internaționale în
materia de prevenire a terorismului, prin acordarea de asistență între părți ținând cont
și de capacitățile lor în privința prevenirii infracți unilor de tip terorist, inclusiv prin
anumite schimburi de informații și bune practici, precum și prin activități de instruire
și de formare comune cu un caracter preventiv.
În prezenta convenție sunt clasificate ca infracțiuni de natură teroristă și se
sancționează ca atare următoarele: instigarea publică la săvârșirea unei infracțiuni de
terorism, recrutarea în scopuri teroriste, instruirea în scopuri teroriste .
Prin „instigare publică la săvârșirea u nei infracțiuni de terorism” se înțelege
fapta de a distribui un mesaj sau de a -l pune la dispoziția publicului în orice altă formă,
cu intenția de a incita la săvârșirea unei infracțiuni de terorism, atunci când un astfel de

73 Convenția Consiliului Europei privind prevenirea terorismului, Varșovia, 16 mai, 2005, art.
26, Efectele convenției. A se vedea : http://www.monitoruljuridic.ro/act/conventia -din-16-mai-
2005 -consiliului -europei -privind -prevenirea -terorismului -emitent -act-international -publicat –
n-monitorul -oficial -77115.ht ml Accesat la data 05.04.2019.

Terorismul – formă a criminalității organizate.
48
comportament, indiferent dacă încurajează sau nu în mod direct săvârșirea unei
infracțiuni de terorism, creează riscul ca una sau mai multe astfel de infracțiuni să fie
comise.
Prin „recrutare în scopuri teroriste” se înțelege fapta de a solicita altei persoane
să comită sau să partici pe la săvârșirea unei infracțiuni de terorism sau să adere la o
asociație sau grup în scopul de a contribui la comiterea uneia sau mai multor infracțiuni
de terorism de către asociație sau grup.
Prin „instruire în scopuri teroriste” se înțelege fapta de a oferi instrucțiuni
privind fabricarea sau folosirea de explozibili, de arme de foc sau de alte arme sau
substanțe toxice sau periculoase ori privind alte metode și tehnici specifice, cu scopul
de a săvârși sau de a contribui la săvârșirea unei infracțiuni de terorism, știind că
aptitudinile furnizate sunt menite să fie utilizate în acest scop74.
În ceea ce prive sc aceste infracțiuni, fiecare parte adoptă măsurile necesare
pentru a incrimina ca infracțiune, în dreptul lor intern, normele de aplicare stipulate în
anumite tratate.
3.4 Documente adoptate de Organizația Statelor Americane

Diferite forme teroriste i-au amenințat de -a lungul timpului și pe membri i
Organizației Statelor Americane (O .S.A.). Astfel statele membre și -au îndreptat atenția
în mod special înspre fenomenul terorismului și a reglementării unor norme juridice
regional e în ceea ce privește combatere a terorismului, însă acestea nu au fost asociat e
cu progrese egale în regiune pentru consolidarea cadrelor juridice.
Prima convenție regională în ceea ce privește terorismul a fost Convenția
Statelor Americane privind prevenirea și reprimarea actelor de terorism ce reprezintă
infracțiuni contra persoane i, precum și a actelor de forță, conexe acestor delicte, a
extorcării și a altor acte, dacă acestea au repercu rsiuni internaționale , semnată la data
de 2 februarie 1971 la Washington D.C. și intrată în vigoare în 1973 .

74 Convenția Consiliului Europei privind prevenirea terorismului, Varșovia, 16 mai, 2005, art.
5-7, https://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/?uri=CELEX:22018A0622(01) Accesat
la data 06.04.2019.

Terorismul – formă a criminalității organizate.
49
În 1999, O .S.A. a creat Comitetul inter -american împotriva terorismului
(CICTE)75, în conformitate cu Rezoluția privind cooperarea în domeniul emis ferei
pentru prevenirea, combaterea și eliminarea terorismului. Obiectivele sale principale
sunt promovarea și dezvoltarea co operării între statele membre în vederea prevenirii,
combaterii și eliminării terorismului, în conformitate cu principiile Cartei O .S.A. și a
Convenției inter -americane împotriva terorismului, recunoscând totodată respectul
deplin al suveranității statelor , supremația legii și a dreptului internațional.
CICTE a jucat un rol esențial în redactarea Convenției inter -americane
împotriva terorismului din 2002. Acesta este alcătuit din reprezentanți din fiecare stat
membru și organizează o sesiune ordinară în fi ecare an, ca forum de discuții și de luare
a deciziilor cu privire la aspectele, măsurile și cooperarea în materie de combatere a
terorismului. Rolul său este mai facilitar decât substanțial, cum ar fi furnizarea de
asistență tehnică și consolidarea capaci tăților statelor membre.
La scurt timp după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, miniștrii de
externe a -i O.S.A. au adoptat ,,Rezoluția privind consolidarea cooperării în domeniul
emisferei pentru prevenirea, combaterea și eliminarea terorismului la data de 21
septembrie 2001 în Washington DC ”76. Aceasta a inclus un apel la toate statele membre
și la întreaga comunitate internațională de a lua măsuri eficiente pentru a stopa grupurile
și capacitatea grupurilor teroriste de a opera pe te ritoriul lor .
Obiectivul principal al acestei rezoluții este consolidarea cooperării regionale și
internaționale în domeniul luptei împotriva terorismului, respectând pe deplin statul de
drept, drepturile omului și valorile democratice. Această rezoluție a fost urmată imediat
de o altă rezoluție adoptată de miniștrii de externe, și anume ,,Rezoluția privind
amenințarea teroristă la adresa Americii , 21 septembrie 2001 Washington DC ”77, care
declara că "aceste atacuri teroriste împotriva Statelor Unite ale Americii sunt atacuri
împotriva tuturor statelor americane" , invocând tratatul inter -american de asistență
reciprocă.

75Comitetul inter -american împotriva terorismului (CICTE), A se vedea :
https://pilac.law.harvard.edu/americas -region -efforts//oas -inter-american -committee -against –
terrorism -cicte Accesat la data 15.04. 2019.
76Rezoluția privind consolidarea cooperării în domeniul emisferei pentru prevenirea,
combaterea și eliminarea terorismului la data de 21 septembrie 2001 în Washington DC, A se
vedea: http:/ /www.oas.org/oaspage/crisis/rc.23e.htm Accesat la data 10.04.2019.
77 Rezoluția privind amenințarea teroristă la adresa Americii, 21 septembrie 2001 Washington
DC, A se vedea: http://www.oas.org/oaspage/crisis/rc.24e.htm Accesat la data 10.04.2019 .

Terorismul – formă a criminalității organizate.
50
Organizația Statelor Americane a hotărât elaborarea unui tratat regional
împotriva terorismului, apărând ,,Convenția inter-americană împotriva terorismului ”78,
care a fost negociată și adoptată ca urmare a atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001
(adoptată la 3 iunie 2002, a intrat în vigoare la 6 iulie 2003). La 26 iunie 2018, 24 din
35 de state membre au ratificat Co nvenția.
Elementele cheie ale convenției includ încercarea de a consolida cooperarea
regională în lupta împotriva terorismului, sporind astfel securitatea emisferică ,
îndemnând statele membre să semneze și să ratifice instrumentele relevante ale
Organizaț iei Națiunilor Unite împotriva terorismului (în conformitate cu Rezoluția
1373 din 2001 a Consiliului de Securitate) , refuzând un refugiu sigur terori știlor
suspectați, atât ca refugiați, cât și ca solicitanți de azil , intensific ând totodată cooper area
în domeniul controlului la frontiere și al aplicării legii; acordarea de asistență tehnică și
juridică; și schimbul de experiență și formare.
Periodic, O .S.A. adoptă, de asemenea, rezoluții fără caracter obligatoriu privind
aspectele legate de securitate, ca re includ terorismul și combaterea terorismului, cum
ar fi ,,Declarația de la San Salvador privind securitatea cetățenilor din America ”
(adoptată la cea de -a 41-a Adunare Generală a O .S.A. din 7 iunie 2011).
Alte măsuri luate în ceea ce privește lupta împotriva terorismului le avem
stipulate în următoarele rezoluții : ,,Extrădarea și stoparea terorismului în siguranță :
mecanisme de cooperare în lupta contra terorismului ” și ,,Sprijin pentru activitatea
Comitetului inter -american împotriva terorismului ”.
3.5 Măsuri adoptate de NATO

Terorismul în toate formele sale reprezintă o amenințare directă pentru
securitatea cetățenilor țărilor membre NATO și pentru stabilitatea și prosperitatea
internațională. Este o amenințare globală persistentă care nu cunoaște granițe,
naționalități sau religii și este o provocare pe care comunitatea internațională trebuie să
o abordeze împreună. Activitățile NATO privind combaterea terorismului se
concentrează pe îmbunătățirea gradului de conștientizare a amenințării, pe dezvo ltarea

78 Convenția inte r-americană împotriva terorismului, adoptată la 3 iunie 2002, intrată în vigoare
în 6 iulie 2003, http://www.oas.org/xxxiiga/english/docs_en/docs_items/agres1840_02.htm
Accesat la data 10.04.2019.

Terorismul – formă a criminalității organizate.
51
capacităților de pregătire și de reacție și pe sporirea angajamentului cu țările partenere
și cu alți actori internaționali.
La reuniunea de la Reykjavik (Islanda) din mai 2002 , miniștrii de externe ai
NATO decid că Alianța va funcționa când și când va fi necesar pentru combaterea
terorismului. Această declarație punctuală încheie efectiv dezbaterea asupra a ceea ce
constituie zona de operațiuni a NATO și deschide calea pentru viitorul angajament al
Alianței cu Forța Internațională de Asistență p entru Securitate (ISAF) din Afganistan.
La summitul de la Praga (Cehia) din noiembrie 2002 , liderii NATO își exprimă
hotărârea de a descuraja, apăra și proteja populațiile, teritoriile și forțele lor de orice
atac armat din străinătate, inclusiv de teroriș ti. În acest scop, adoptă pachet ul de la
Praga, care vizează adaptarea NATO la provocarea terorismului. Acesta cuprinde:
-un concept militar de apărare împotriva terorismului;
-un plan de acțiune și de parteneriat împotriva terorismului;
-cinci inițiative de apărare nucleară, biologică și chimică;
-protecția populațiilor civile, inclusiv un plan de acțiune privind planificarea în
caz de urgență civilă;
-apărare antirachetă: aliații examinează opțiuni le de combatere a amenințării
rachetelor din ce în ce mai mari pentru populațiile, teritoriile și forțele Alianței într -un
mod e fectiv și eficient, printr -o combinație adecvată de eforturi politice și de apărare
împreună cu descurajarea;
-apărarea cibernet ică;
-cooperarea cu alte organizații internaționale; și
-ameliorarea partajării inteligenței.
În plus, ele decid să creeze forța de reacție a NATO, să eficientizeze structura
de comandă militară și să lanseze angajamentul de la Praga privind capabilitățile pentru
a pregăti mai bine forțele militare ale NATO pentru a face față noilor provocări, inclusiv
terorismului.
Conceptul strategic al NATO, adoptat la summitul de la Lisabona (Portugalia)
din noiembrie 2010, recunoaște că terorismul reprezintă o amenințare directă la adresa
securității cetățenilor din țările NATO, precum și stabilitatea internațională și
prosperitate în sens mai larg. Acesta îi angajează pe aliați să consolideze capacitate a de

Terorismul – formă a criminalității organizate.
52
detectare și apărare împotriva terorismului internațional, inclusiv prin analiza sporită a
amenințărilor, mai multe consultări cu partenerii NATO și dezvoltarea capacităților
militare adecvate.
La summitul de la Chicago (SUA) din mai 2012 , liderii NAT O aprobă noi
orientări politice pentru activitățile Alianței privind combaterea terorismului, care se
concentrează pe o mai bună conștientizare a amenințărilor, capacități adecvate și un
angajament sporit față de țările partenere și alți actori internațion ali. Planul de acțiune
de parteneriat împotriva terorismului este inclus în abordarea generală a NATO79.
În ceea ce privește dezvoltarea și îmbunătățirea capacitățilo r de pregătire și
reacție la fenomenul terorist, aliații au convenit asupra unor planuri de acțiune pentru a
face mai ușor față amenințărilor teroriste și au elaborat niște programe de instruire a
militarilor și a forțelor de ordine din statele pe teritoriile cărora lupta împotriva
teroriștilor este crâncenă cum sunt Irakul, Siria, Afghanistanul etc.
Astfel la Summitul de la Varșovia (Polonia) din iulie 2016 , liderii aliați decid să
acorde sprijin prin intermediul NATO pentru lupta împotriva ISIL. NATO va începe
formarea și consolidarea capacităților în Irak, continuând să instruiască sute de ofițeri
irakieni în Iordania. Aliații vor intensifica cooperarea în curs cu Iordania în domenii
precum apărarea cibernetică și combaterea bombe lor rutiere.
Aliații se angajează, de asemenea, să promoveze schimbul de informații prin
utilizarea optimizată a platformelor multilaterale și să continue să intensifice
cooperarea în schimbul de informații privind returnarea luptătorilor străini.
În 5 februarie 2017, NATO lansează un nou program de instruire în Irak,
învățând forțele de securitate irakiene să contr acareze dispozitivele explozive
improvizate. Acest lucru este deosebit de relevant pentru teritoriul recent eliberat din
ocupația ISIL.
La data de 31 martie 2017, Miniștrii de externe au decis să -și intensifice
eforturile în interiorul Irakului, inclusiv c u anumite cursuri de medicină militară pentru
instruirea noilor paramedici și cu instruire pentru a ajuta la menținerea tancurilor și
vehiculelor blindate de luptă.

79 Contra -terorismul, A se vedea: https://www.nato.int/cps/en/natohq/topics_77646.htm#
Accesat la data 20.0 4.2019.

Terorismul – formă a criminalității organizate.
53
La data de 25 mai 2017, l a întâlnirea de la Bruxelles (Belgia) , aliații au convenit
asupra unui plan de acțiune pentru a face față mai mult în lupta internațională împotriva
terorismului , acest plan prevedea : mărirea durat ei de zbor a avioanelor de cercetare și
alarmare îndepărtată cunoscute sub denumirea de AWACS (Airborn Warning And
Control System) , mai mult e schimburi de informații între aliați ; aderarea NATO la
Coaliția globală pentru înfrângerea ISIL; înființarea unei noi celule de informații
privind terorismul la sediul NATO și numirea unui coordonator care să supravegheze
eforturile NATO în lupta împotriva terorismului.
La summitul de la Bruxelles (Belgia) din 11 iulie 2018, aliații au decis să
înființeze o misiune de formare în Irak și să -și sporească asistența pentru forțele afgane
de securitate, oferind mai mulți formatori și exti nzând sprijinul financiar. Aceștia vor
continua să contribuie la Coaliția globală pentru înfrângerea ISIS și, de asemenea, vor
spori sprijinul acordat partenerilor pentru a -și dezvolta în continuare capacitățile de
combatere a terorismului.

Terorismul – formă a criminalității organizate.
54

CAPITOLUL IV
DESPRE ATENTATELE TERORISTE

Pentru a evidenția cât de periculos este fenomenul terorismului în ceea ce
privește siguranța cetățenilor la nivel mondial, voi scoate în evidență o serie de atentate
teroriste care s -au soldat cu pagube foarte mari atât materiale cât și umane.
4.1 Atentatele din 11 septembrie 2001 de la New York (S.U.A)

Probabil cele mai devastatoare atentate din ultimele decenii au fost atentatele
din 11 septembrie 2001 de la New York. În dimineața acelei zile, 19 teroriști Al-Qaeda
au deturnat patru avioane comerciale de pasageri. Teroriștii au preluat controlul
avioanelor, prăbușind două dintre ele în Turnurile Gemene ale World Trade
Center din New York , omorând toate persoanele de la bord și mulți alț i oameni care
lucrau în clădiri. Ambele clădiri s -au prăbușit în decurs de două ore, distrugând și
avariind și alte clădiri din jur.
Teroriștii au prăbușit un al treilea avion în clădirea Pentagon din Arlington,
Virginia, lângă Washington, D.C. Al patrulea avion s -a prăbușit pe o câmpie de
lângă Shanksville în zona rurală a statului Pennsylvania, după ce unii dintre pasageri și
membrii echipajului au încercat să recâștige controlul avionului, pe care teroriștii îl
îndreptaseră spre Washington, D.C. În niciunul dintre cazuri nu au existat
supraviețuitori ai zborurilor.
În total, în urma atacurilor au murit aproximativ 3.000 de oameni, inclusiv
teroriștii , și au existat peste 6.000 de răniți . Majoritatea covârșitoare a celor morți
erau civili , inclusiv cetățeni din 90 de țări , însă și numărul victimelor din rândul
salvatorilor a fost destul de însemnant, pierzându -și viața nu mai puțin de 411 lucrători
ai serviciilor de urgență. În plus, moartea de cancer pulmonar a cel puțin unei persoane
a fost considerată de un medic legist a fi cauzată de expunerea la praful ridicat în urma
prăbușirii World Trade Center80.

80 https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/atentatul -asupra -world -trade -center -din-
new-york-si-evolutia -securitatii -in-sua Accesat la data 25.04.2019 .

Terorismul – formă a criminalității organizate.
55
Unele burse a mericane de acțiuni au rămas închise în toată săptămâna atacurilor,
și au anunțat pierderi enorme după redeschidere, mai ales în industriile transporturilor
aeriene și de asigurări. Distrugerea spațiilor de birouri în valoare de miliarde de dolari
a cauzat pagube serioase economiei districtului Lower Manhattan .
Pe lângă Turnurile Gemene de câte 110 etaje din World Trade Center,
numeroase alte clădiri din zona World Trade Center au fost distruse sau avariate grav.
Statele Unite au răspuns la aceste atacuri lansând un „ Război împotriva
terorismului ”, invadând Afganistanul pentru a înlătura de la putere regimul dictatorial
al Talibanilor , care adăpostea teroriști al -Qaeda, și adoptând legea USA PATRIOT Act .
Multe alte țări și -au întărit și ele legislația antiteroristă și au extins puterile forțelor de
aplicare a legii.
Cum plitul atac terorist, care i -a dovedit în mod tragic Americii c ă este at ât de
vulnerabil ă, a marcat adev ărata intrare a lumii în secolul al XXI -lea. A fost primul atac
din istorie comis pe teritoriul Statelor Unite ale Americii.
4.2 Atentatele din 11 martie 2004 de la Madrid (Spania)

În diminea ța zilei de joi 11 martie 2004, zece rucsacuri încărcate cu TNT81 au
explodat în patru trenuri din Madrid (Spania) în timp ce intrau și ieșeau pasageri din
patru sta ții diferite.
Exploziile au avut loc simultan, între 7:39 și 7:42 diminea ța în stațiile madrilene
Atocha (3 bombe), El Pozo del Tío Raimundo ( două bombe) și Santa Eugenia ( o
bomba) iar o a patra în calea Téllez spre Atocha ( patru bombe). For țele de securitate au
găsit și alte trenuri încărcate cu explozibil, dup ă cele declarate de ministrul de interne
spaniol Ángel Acebes, ce aveau s ă fie detonate la ajungerea ambulan țelor.
Atacul a produs cel pu țin 199 de mor ți (dintre ace știa 181 în momentul efectiv
al exploziilor) și 1.900 răniți, num ăr cu care devine al doilea cel mai puternic atac suferit
de Europa în timpuri de pace, dup ă atacul aerian (asupra unui avion Pan Am) din
Lockerbie la 21 decembrie 1988. 41 de mor ți erau cet ățeni str ăini, printre care 16
proveneau din Rom ânia.

81 Trinitrotoluen – Substanță cristalizată de culoare galbenă -deschisă, obținută prin nitrarea
toluenului, care se întrebuințează ca exploziv. https:// dexonline.net/definitie -trinitrotoluen
Accesat la data 25.04.2019.

Terorismul – formă a criminalității organizate.
56
Poliția a detonat mai multe bombe care aveau s ă explodeze în stații. Un total de
13 bombe au fost preg ătite pentru atacul ce a avut loc cu trei zile inainte de alegerile
generale.
La data de 13 martie 2004 O grupare islamistă a revendicat atacurile, în numele
Al-Qaida, gruparea teroristă responsabilă și de atentatele de la 11 septembrie 2001. În
aceeași zi, cinci persoane au fost arestate în cazul atacurilor teroriste. Trei erau
marocani, iar doi indieni. Auto ritățile i -au reținut pe cei cinci în urma unor indicii găsite
în telefoanele folosite pentru a detona bombele.
În ianuarie 2005, ministrul spaniol de interne anunța că 66 de persoane au fost
arestate în ancheta privin d atentatele din 11 martie 2004 , dintr e acestea 29 au fost
acuzate, iar mai apoi 7 au fost declarate principalii suspecți.
În octombrie 2007 este anunțat verdictul final, astfel 3 bărbați sunt găsiți
vinovați și condamnați la mii de ani de închisoare, însă, sub legea spaniolă, ei vor sta
doar 40 de ani în spatele gratiilor . Ceilalți 18 acuzați au fost găsiți și ei vinovați și
condamnați la închisoare pe viață, în timp ce șapte au fost achitați. Spaniolii au susținut
că pedepsele au fost mult prea blânde.
4.3 Atentatul din 1 septembrie 2004 de la Beslan (Rusia)

La data de 1 septembrie 2004, în prima zi de școală, un comando cecen format
din 32 de persoane înarmate a luat, la ora locală 9:30, ostatici peste 1.300 de oameni,
printre care 777 de copii, elevi și profesori ai Școlii nr. 1 din Beslan.
La scurt timp, la fața locu lui au apărut forțele speciale ruse, do tate cu un întreg
arsenal specific luptei împotriva teroriștilor.
După două zile de negocieri eșuate și după ce teroriștii au refuzat alimentele,
apa și medicamentele pentru ostatici, autoritățile decid să intervină î n forță pentru
eliberarea celor sechestrați, declanșând o ofensivă extrem de violentă.
S-au folosit tancuri, rachete termobarice și alte arme grele, explozii puternice au
zguduit școala, după care a urmat un schimb de focuri între teroriști și forțele ruse .
În urma intervenției în forță, au rezultat 338 de morți din care 186 de copii, 31
din cei 32 de teroriști, zece membri ai for țelor speciale rusești, doi angajați ai
Ministerului pentru Situații de Urgență și 89 de profesori. Alte câteva sute de persoane,
între care și foarte mulți copii au fost răniți.

Terorismul – formă a criminalității organizate.
57
Ulterior s -a aflat că acțiunea teroristă a fost ordonată de liderul militar cecen
Shamil Basayev, care a cerut încetarea celui de -al doilea război cecen. La două
săptămâni de la atentat, Shamil Basayev a re vendicat asediul de la Beslan, într -o
declarație publicată pe internet de gruparea Riyadus -Salikhin, care își asumă cu acest
prilej responsabilitatea și pentru alte atentate. Basayev îl învinuiește pe președintele
Putin de pierderea a peste 300 de vieți om enești la Beslan, spunând că tragedia s -a
petrecut fiindcă forțele speciale rusești au luat cu asalt clădirea școlii.
După ce ancheta declanșată de o comisie specială a avansat, au fost identificați
o mare parte din atacatori, mulți dintre ei fiind refugia ți ceceni din Ingușeția, republică
din Caucazul de Nord.
La finalul anchetei, autoritățile ruse au publicat numele „creierelor” masacrului
de la Beslan – Shamil Basayev, sauditul Abu Oman al -Saif și kuweitianul Abu Zaid,
toți morți în condiții suspecte în anii de după atentat.
Un alt patrulea vinovat pentru masacru, britanicul cu origini algeriene Kamel
Rabat Bouralha, a fost arestat la scurt timp după atac.
Singurul terorist care a supraviețuit luării de ostatici de la școala din Beslan, un
tâmplar cecen, Nurpasi Kulaiev, a fost condamnat, pe 26 mai 2006, la moarte, sentința
fiind comutată la închisoare pe viață, în virtutea moratoriului impus în 1997 cu privire
la aplicarea pedepsei capitale. Kulaiev a fost condamnat pentru infracțiunile de
terorism, asasi nare și tentativă de asasinare a membrilor forțelor de securitate, luare de
ostatici, tentativă de luare de ostatici și apartenență la o grupare armată82.
4.4 Atentatele din 7 iulie 2005 de la Londra (Marea Britanie)

La data de 7 iulie 2005, la ora locala 08:49, o serie de explozii a lovit sistemul
de transport din Londra pe fondul aglomera ției de la orele de v ârf ale dimine ții. BBC a
anun țat că au avut loc patru explozii.
Primele trei explozii au avut loc pe tronsonul de metrou dintre sta țiile Liverpool
Street și Aldgate East (ora local ă 08:51), în sta ția Edgware Road (ora local ă 08:56) și
pe tronsonul dintre sta țiile King's Cross și Russell Square ( ora locală 09:17). O alt ă
explozie a avut loc la bordul unui autobuz cu dou ă etaje la ora local ă 09:47 (pe linia nr.

82 A se vedea : http://www.rador.ro/2018/09/01/documentar -masacrul -terorist -de-la-beslan/
Accesat la data 26.04.2019.

Terorismul – formă a criminalității organizate.
58
30, de la Hackney la Marble Arch) în Tavistock Square în fața clădirii Asocia ției
Medicale Britanice. Num ărul exploziilor este mai mic dec ât se crezuse ini țial, datorit ă
faptului c ă două dintre exploz ii au avut loc între sta ții. Mul țimea care ie șea din ambele
stații a dat impresia c ă ar fi avut loc explozii în am ândou ă.
La aproximativ 11:10, ora local ă, pe data de 7 iulie 2005, BBC News a informat
că pe un sit e web cunoscut a fi operat de asocia ți ai Al -Qaeda s -a găsit o declara ție de
200 de cuvinte care revendica responsabilitatea pentru atacuri. Magazinul online
german, Spiegel Online (sit eul web al ziarului Der Spiegel) și BBC Monitoring au
anun țat că o grupa re numit ă ‘Organiza ție Secret ă – Al-Qaeda în Europa’ a revendicat
atacurile pe forumurile Al -Qal3ah (Castelul). Anun țul precizeaz ă că atacurile sunt un
răspuns la implicarea britanic ă în invadarea Irakului și Afganistanului. Scrisoarea cerea
și altor guver ne implicate în Irak (men ționând Danemarca și Italia) s ă părăseasc ă Irakul
și Afganistanul. Totu și, un analist saudit la Londra a men ționat c ă araba din declara ție
avea gre șeli gramaticale și că citatul din Coran era incorect, lucru care nu este tipic
pentru Al -Qaeda.
Atacurile au fost comise de Mohammad Sidique Khan (30 de ani), Shehzad
Tanweer (22 de ani), Hasib Hussain (18 ani) și Germaine Lindsay (19 ani) .
Bilanțul acestor atentate s -a soldat cu moarte a a 52 de persoane printre care și
un cetățean român și rănirea a altor peste 700.
4.5 Atentatele din 15 martie 2019 de la Christchurch (Noua Zeelandă)

Nici anul 2019 nu a scăpat neatins de fenomenul numit terorism, lumea fiind
zguduită de noi atentate.
În jurul orelor locale 13:40 și 13:45 la data de 15 martie 2019, trei atacatori au
deschis focul asupra celor două moschei, moscheea Al Noor și moscheea din Centrul
Islamic Linwood.
Atentatele din 15 martie 2019 de la Christchurch au fost realizate într -un mod
mai neobișnuit , acestea fiind filmate și transmise în direct chiar de către unul dintre
atacator i prin intermediul unei rețele sociale , acesta folosind o cameră de filmat montată
pe cască, fiind probabil o premieră mondială în privința săvârșirii atentatelor teroriste.
Un alt factor important care deosebește aceste atentate de altele este faptul că
toate armele și încărcătoarele erau insc ripționate cu numele unor personaje istorice care

Terorismul – formă a criminalității organizate.
59
s-au luptat cu musulmanii, printre acestea fiind menționate și numele unor domnitori
români precum Ștefan cel Mare, domn al Moldovei în perioada 1457 -1504 și Șerban
Cantacuzino, domn al Țării Românești în p erioada 1678 -1688.
Urmările acestor atentate au fost uciderea a 50 de persoane și rănirea a altor 50,
dintre acestea, 20 fiind în stare critică.
Principaul suspect care a transmis în direct această operațiune a fost arestat și
trimis pentru a fi judecat, este vorba despre un australian pe nume Brenton Tarrant în
vârstă de 28 de ani, ceilalți suspecți fiind în continuare căutați.
Motivele pe care Brenton Tarrant le -a stipulat în manifestul publicat înaintea
atacurilor sunt acelea prin care vrea să demonstre ze invadatorilor (musulmani) că
pământurile noastre (ale albilor, creștinilor) nu o să fie niciodată ale lor atâta timp cât
albii o să trăiască pe acestea, și venind în răzbunarea sutelor de mii de morți provocate
de-a lungul istoriei către invadatorii mus ulmani.
4.6 Atentatele din Sri Lanka, 21 aplilie 20 19

Sărbătorile pascale au adus cu ele niște evenimente extrem de grave și anume
atentatele din Sri Lanka. Aceste atentate au zguduit o lume întreagă atât din punct de
vedere al bilanțului, dar mai ales din punctul de vedere al însemnătății zilei în care au
fost săvârșite, fiind o zi de mare sărbătoare pentru creștini .
În ceea ce privește cronologia evenimentelor, din totalul de opt atentate, primele
șase au avut loc în dimineața zilei de 21 aprilie 2019 , iar celelalte două au fost săvârșite
la câteva ore după primele, fiind vorba de sinuciderile a doi suspecți pentru a scăpa de
arestare. Aceste atentate având loc în patru orașe diferite precum chiar capitala Sri
Lankăi, Colombo, dar și în orașele Negombo, Batticaloa, Dehiwala.
Atentatele au vizat trei biserici, dintre care amintim b iserica „Sf. Anton” din
cartierul Kochcikade , Colombo car e a fost și prima explozie raportată, biserica „Sf.
Sebastian” din Negombo și biserica Zion din Batticaloa , acestea fiind săvârșite chiar în
timpul oficierii slujbei religioase cu ocazia sărbătoririi Paștelui, ocazie la care foarte
mulți credincioși au lua t parte. Ca exemplu, la biserica „Sf. Sebastian” din Negombo ,
peste 1.000 de credincioși asistau la slujbă.
Alte patru atentate au vizat hoteluri de lux, trei dintre acestea fiind situate în
centrul capitalei Colombo, fiind vorba de hotelurile Shangri -La Hotel , Cinnamon Grand

Terorismul – formă a criminalității organizate.
60
Hotel și The Kingsbury Hotel , iar al patrulea fiind situat la su d de Colombo în
Dehiwala, pe nume The Tropical Inn .
Un al optulea atentat a fost săvârșit în complexul Mahawila Gardens situat în
cartierul Dematagoda din Colombo, urmările fiind uciderea a trei polițiști care efectuau
o percheziție domiciliară.
În toate atentatele s -a folosit ace lași mod de operare, și anume acestea au fost
săvârșite prin folosirea unor asasini kamikaze c are s -au aruncat în aer folosind bombe
artizanale.
În urma atentatelor Ministerul Apărării a decretat stare de asediu de 12 ore,
începând de la ora locală 18. De asemenea, Guvernul a anunțat blocarea temporară a
rețelelor de socializare pentru a împiedica propagarea de informații incorecte și false.
Școlile din întreaga țară au fost închise între 21 și 23 aprilie din motive de securitate ,
iar securitatea a fost sporită pe Aeroportul Internațional Bandaranaike din Colombo , de
astfel 60 de persoane au fost ar estate fiind suspectate ca fiind complici în atentatele
săvârșite.
Bilanțul morților și al răniților în urma atentatelor este foarte mare fiind vorba
de nu mai puțin de 359 de morți dintre care 48 sunt cetățeni străini, iar alți peste 400 au
fost răniți, d intre aceștia unii aflându -se în stare gravă.
În ceeea ce privește hotelurile și bisericile, acestea au fost serios avariate, fiind
nevoie de investiții importante în reabilitarea și consolidarea acestora.
Atentatele din Sri Lanka au fost revendicate de gruparea teroristă Statul Islamic.

Terorismul – formă a criminalității organizate.
61

CAPITOLUL V
COMBATEREA TERORISMULUI CA FORMĂ A
CRIMINALITĂȚII ORGANIZATE

Problematica combaterii terorismului este amplu dezbătută în zilele noastre atât
la nivelul mass -mediei și al cetățenilor de rând cât și la nivelul conducătorilor statelor
și a organizațiilor internaționale, ca urmare a numărului mare de atentate teroriste
săvârșite în ultimele decenii.
Prevenirea, combaterea și controlul complexului fenomen al criminalității se
desfășoară cu ajutorul unui sistem multilateral de măsuri concrete de prevenție și de
coerciție. Intervenția pentru evitarea comiterii faptelor criminale antrenează între aga
societate umană și necesită nu doar metode complexe și succesive de prevenire și
control, ci și măsuri de natură socială, juridică, economică, administrativă, politică și
culturală.83
Totuși pentru a combate terorismul este nevoie de luarea unor măsuri atât la
nivel național cât la nivel transnațional .
Securitatea reprezintă o preocupare majoră pentru europeni: marea majoritate
(77%) doresc ca UE să depună mai multe eforturi pentru combaterea terorismului. Din
2015 încoace, numărul atacurilor teroriste inspirate de religie a crescut în UE84.
Măsurile UE de prevenire a unor noi atacuri variază de la controalele mai
amănunțite la frontierele Europei, la o mai bună cooperare polițienească și judiciară în
ceea ce privește urmărirea suspecților și a făptașilor, reducerea finanțării terorismului,
combaterea crimei organizate, abordarea radicalizării și altele.
5.1 Controalele electronice ale frontierelor

Câteva atacuri teroriste care au avut loc recent au arătat că într -un număr limitat
de cazuri, teroriștii au profitat de lacunele din politicile UE privitoare la controalele la

83 Lucreția Dogaru , Literature, Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Revista
Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2017, pag. 9.
84 http://www.europarl.europa.eu/infographic/europe -and-terrorism/index_ro.html Accesat la
data 02.05.2019.

Terorismul – formă a criminalității organizate.
62
frontierele europene și de cele din unele state membre care nu au făcut față la un flux
în masă.
Una dintre cele mai importante măsuri în combaterea terorismului este
verificarea, monitorizarea și înregistrarea identității indivizilor care tranzitează
frontierele Uniunii Europene și a spațiului Schengen.
Pentru a consolida securitatea, UE pune în aplicare un nou sistem electronic de
înregistrare a intrărilor și ieșirilor la frontierele externe ale zonei Schengen , această
decizie a fost luată în urma creșterii numărului mare de călători care tranzitează
frontierele spațiului Schengen, fiind nevoie de o actualizare a datelor persoanelor care
sunt cetățeni ai statelor membre Schengen și a Uniunii Europene, dar și înregistrarea
cetățenilor care nu provin din spațiul comunitar.
Acest sistem de verificare și înregistrare a persoanelor vine cu anumite avantaje,
cum ar fi consolidarea și accelerarea controalelor la frontieră, deoarece ar înlocui
pașapoartele cu un sistem electronic care stochează date despre călători, verificarea
acestora făcându -se prin scanare a amprentelor și scanarea facială ; facilitarea mult mai
rapidă a depistării potențialilor teroriști de către autoritățile competente, astfel fiind
mult mai ușor de dejucat atentatele teroriste ; imposibila falsificare a identității
persoanei, fiind cazuri în care anumiți teroriști s -au folosit de 10 sau chiar 15 cărți de
identitate diferite.
Noul sistem electronic va arhiva datele persoanelor, acestea fiind păstrate timp
de trei ani, iar în cazul celor care depășesc perioadele legale vor fi păstrate timp de cinci
ani, aceste date putând fi consultate în scopuri de prevenire, detectare sau investigare a
infracțiunilor de terorism sau alte fapte grave.
Informațiile privind datele arhivate vor fi puse la dispoziția punctelor de control
a granițelor exter ne în vederea opririi intrărilor ilegale și în vederea depășirii
perioadelor legale. Accesul la aceste date fiind accesibil atât autorităților de frontieră și
a celor care administrează vizele cât și Europolului.
5.2 Combaterea radicalizării

O mare parte dintre atentatele teroriste săvârșite în ultima perioadă au avut ca
autori niște indivizi care sunt născuți și crescuți în statele respective, aceștia devenind
victime directe ale radicalizării .

Terorismul – formă a criminalității organizate.
63
În cele mai multe caz uri, indivizii care sunt mai predispuși radicalizării, provin
din medii sociale defavorabile, sărace sau care au anumite crezuri. Pentru a combate
acest fenomen al radicalizării, statele trebuie să adopte o serie de măsuri în acest fel.
Printre măsurile ca re trebuie luate privind combaterea radicalizării se numără
eliminarea conținutului radical din cărți , mass -media audiovizuală și a postărilor de pe
rețelele sociale cu un caracter care incită la ură și propagă mesajele teroriste, precum și
izolarea persoa nelor radicalizate care se află în închisori, acestea neputând avea contact
cu ceilalți prizonieri, astfel evitându -se radicalizarea celorlalți, deoarece persoanele
care incită la ură ș i închisorile sunt unele dintre principalele surse ale radicalizării85.
Educația reprezintă un factor important în ceea ce priveste combaterea
radicalizării, astfel este necesară întărirea dialogului intercultural prin intermediul
sistemelor de educație și în cartierele mărginașe sau dezavantajate, pentru a preveni
marginalizarea și a promova incluziunea86.
Lăcașurile de cult , în special moscheile reprezintă un alt factor important în ceea
ce privește radicalizarea indivizilor , deoarece există multe asemenea lăcașuri de cult
care își desfășoară activitatea î n mod autonom, slujitorii acestora și lăcașul în sine
nefiind afiliați la cultul recunoscut oficial de către stat. De aceea este nevoie de luarea
unor măsuri legislative în ceea ce privește transparența privind activitatea acestora.
Indivizii care devin victime ale radicalizării reflectă lacunele legislative pe care
marea majoritate a statelor moderne încă le au și deficiențele acestora în adoptarea unor
norme prin care să se reducă cât mai mult posibil tentația aderării indivizilor l a o grupare
teroristă prin radicalizarea acestora.
5.3 Finanțarea terorismului și combaterea acesteia

Finanțarea terorismului se săvârșește în momentul în care orice persoană prin
orice mijloc, direct sau indirect, în mod ilicit și intenționat, furnizează sau colectează
fonduri cu intenția de a le utiliza sau știind că acestea vor fi utilizate, în întregime sau
în parțial, în scopul comiterii unui act terorist. Prin urmare, finanțarea terorismului

85http://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/security/20181122STO19808/eurodeputat
ii-propun -masuri-noi-de-combatere -a-amenintarilor -teroriste Accesat la data 03.05.2019.
86http://www.europ arl.europa.eu/news/ro/press -room/20151120IPR03612/pe -cere-o-strategie –
comuna -ue-pentru -combaterea -radicalizarii -tinerilor -europeni Accesat la data 03.05.2019.

Terorismul – formă a criminalității organizate.
64
reprezintă pur și simplu mecanismul de finanțare pentru act ele teroriste de către oameni
care împărtășesc aceleași aspirații politice și ideologii.
Cu toate că între fenomenul spălării de bani și fenomenul finanțării terorismului
există asemănări cu privire la ascunderea adevăratei proveniențe a profiturilor obținute
ilegal de către infractori cât și a adevăratei identități a acestora în scopul de a beneficia
ulterior de sumele obținute, între cele două fenomene există și deosebiri87. O primă
deosebire dintre cele două fenomene se referă la intenți a utilizatorului final, dar în
schimb practicile sunt aceleași. În cazul spălării de bani, intenția utilizatorului final se
referă la obținerea de noi fonduri, în timp ce în cazul finanțării terorismului, intenția
utilizatorului final se ref eră la săvârșir ea unor activități teroriste. Totuși cea mai importantă
deosebire dintre cele două fenomene infracționale, o reprezintă dimensiunea tranzacțiilor.
Astfel, finanțarea terorismului utilizează transferul unor fonduri mult mai mici în comparație
cu fondurile f olosite în activitățile de spălare a banilor88.
Sursele de finanțare a le terorismului sunt diverse ele putând proveni din foarte
multe direcții, unele fiind mai mult sau mai puțin legale. De exemplu, obținerea
finanțării ca urmare a săvârșirii infracțiunii de spălare a banilor constituie întotdeauna
un act ilicit, pe când în cazul finanțării terorismului, sursa de unde se obține finanțarea
nu reprezintă întotdeauna un act infracțional.
Pentru a putea lua măsurile cele mai adecvate în ceea ce pri vește combaterea
finanțării terorismului, este necesar să cunoaștem sursele prin care organizațiile
teroriste se finanțează.
5.3.1 Sursele legale de finanțare

Pentru atragerea fondurilor din surse legale organizațiile teroriste recurg la tot
felul de tertupuri, ca și exemplu avem anumite organizații caritabile sau organizații non –
profit care bucurându -se de încrederea publică, atrag sume destul de consistente care
ajung în conturile organizațiilor teroriste, aceste sume fiind investite de către teroriș ti
în activitățile de finanțare a viitoarelor acțiuni teroriste.
Domeniul de afaceri reprezintă o altă sursă importantă de finanțare legală a
terorismului, deoarece organizațiile teroriste își creează niște firme sau companii care

87 Jonathan E. Turner , Money Laundering Prevention. Deterring, Detecting, and Resolving
Financial Fraud , Editura John Wiley & Sons, Inc., Hoboken, New Jersey, 2011, pag. 132.
88 Adrian Cristian Moise , Particularități privind investigarea finanțării terorismului , Revista
Universul Juridic, nr.3, martie 2017, pag. 73 -74.

Terorismul – formă a criminalității organizate.
65
respectă toate normele le gale privind constituirea , formarea și desfășurarea activității
unei firme , acestea fiind în general societăți foarte mari consumatoare de numerar, care
datorită raporturile dintre vânzările reale și cele înregistrate sunt extrem de greu de
verificat .
Organizațiile teroriste se și autofinanțează, membrii acestora contribuind la
dezvoltarea grupării prin cotizația, fie lunară, fie ocazională, a unor sume de bani
provenite din diferite surse precum : salariile acestora, sume de bani provenite din
asistența so cială, fonduri provenite din rezervele familiale sau chiar accesarea anumitor
credite bancare.
5.3.2 Sursele ilegale de finanțare

Banii reprezintă factorul cel mai important în ceea ce privește menținerea și
buna desfășurare a activității organizațiilor teroriste. Sursele legale nefiind suficiente în
constituirea fondurilor necesare, organizațiile teoriste recurg și la anumite surse ilegale,
de unde practic provin marea majoritate a banilor fondului total.
Unele dintre sursele ilegale prin care își asigură finanțarea sunt specifice
organizațiilor teroriste altele nu. De exemplu sursele specifice organizațiilor teroriste
sunt reprezentate de desfășurarea acțiunilor de extorcare și anume a acțiunilor de
amenințare, de șantaj, de utilizare a vi olenței asupra populației care se află în zona de
control a acestora.
Una dintre sursele de finanțare ilegală a organizațiilor teroriste și probabil cea
mai specifică și originală sursă este cea a răpirii pentru răscumpărare. Această sursă de
finanțare este din ce în ce mai des folosită de către grupările teroriste, deoarece acestea
obțin sume destul de importante printr -un mod ușor, aceste sume fiind stabilite chiar de
către teroriști. Valoarea sumelor răscumpărării se stabilește în funcție de anumite
condiții care sunt reprezentate atât de dimensiunea organizațiilor teroris te dar și de
factorii economici din regiunea în care are loc desfășurarea operațiunilor teroriste.
Traficul de droguri reprezintă o altă sursă importantă de finanțare pentru
organizațiile teroriste care datorită fenomenului globarizării s -a extins și dive rsificat
totodată.
Multe procese de investigare au scos în evidență existența legăturilor directe
dintre unele organizații teroriste și anumite grupări organizate a traficanților de droguri

Terorismul – formă a criminalității organizate.
66
care lucrează în nenumărate rânduri împreună având de multe ori ac eleași obiective și
scopuri.
Fraudele bancare sau utilizarea frauduloasă a cardurilor de credit și a conturilor
bancare reprezintă o sursă de finanțare prin care teroriștii intră în posesia necuvenită
sau ilegală a datelor referitoare la contul bancar. Dup ă intrarea în posesie a acestor
informații, teroriștii trec direct la acțiune și anume la extragerea sumelor bancare pe
care apoi le folosesc în scopul finanțării organizațiilor teroriste.
5.3.3 Combaterea finanțării terorismului

După cum am menționat deja, banii reprezintă principalul factor care menține
active organizațiile teroriste în tot ce eea ce ține de buna desfășurare a activității și
dezvoltării acestora.
Una dintre măsurile cele mai eficiente pentru a contracara terorismul este
reducerea surselor de venit a organizațiilor teroriste , iar cum cei mai mulți bani provin
din activități ilicite , este necesară luarea unor măsuri legislative în această privință.
Astfel D irectiva (UE) 2018/843 a Parlamentului European și a Consiliului din
30 mai 201889 de modificare a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării
sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, precum și de
modificare a Directivelor 2009/138/CE și 2013/36/UE , întărește foar te mult lupta de
contracarare a finanțării terorismului, aceasta venind cu niște reguli noi care ar trebui
să împiedice utilizarea sistemului financiar al UE pentru finanțarea activităților
criminale și să consolideze transparența pentru a preveni ascunder ea pe scară largă a
fondurilor .
Scopul legislației este de a împiedica finanțarea criminalității fără a deranja
funcționarea normală a piețelor financiare și a sistemelor de plată, cum ar fi cardurile
de debit preplătite și fără a influența activitatea cet ățenilor cinstiți, obiectivul principal
fiind împiedicarea organizațiilor teroriste de a obține fonduri90.
În ceea ce privește identitatea reală a entită ților, statele membre au obligația de
a asigura faptul că entitățile corporative și alte entități juridice înregistrate pe teritoriul

89 Directiva (UE) 2018/843 a Parlamentului European și a Consiliului, privind prevenirea
utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului din 30 mai
2018.
90http://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/security/20180404STO00913/spalarea –
banilor -si-finantarea -terorismului -reguli -ue-mai-stricte Accesat la data 04.05.20 19.

Terorismul – formă a criminalității organizate.
67
lor obțin și dețin informații adecvate, corecte și actualizate cu privire la beneficiarul lor
real.
Necesitatea de a deține infor mații corecte și actualizate cu privire la beneficiarul
real este un factor -cheie în depistarea infractorilor care, altfel, și -ar putea ascunde
identitatea în spatele unei structuri corporative. Dat fiind că sistemul financiar este
interconectat la nivel g lobal, fondurile pot fi ascunse și mutate în jurul lumii, iar
persoanele care spală bani și cele care finanțează terorismul, precum și alți infractori
utilizează din ce în ce mai mult această posibilitate.
Accesul public la informații privind beneficiarii reali permite un control sporit
al informațiilor de către societatea civilă, inclusiv de către presă sau de către
organizațiile societății civile, și contribuie la păstrarea încrederii în integritatea
tranzacțiilor comerciale și a sistemului financiar. Ace st acces poate contribui la
combaterea utilizării abuzive a entităților corporative și a altor entități juridice și a
construcțiilor juridice în scopul spălării banilor sau al finanțării terorismului atât prin
acordarea de sprijin la investigații, cât și p rin efectele asupra reputației, dat fiind faptul
că oricine ar putea participa la tranzacții ar cunoaște identitatea beneficiarilor reali. De
asemenea, facilitează punerea la dispoziție în timp util și eficient a informațiilor pentru
instituțiile financiar e, precum și pentru autorități, inclusiv autorități din țări terțe,
implicate în combaterea unor astfel de infracțiuni. Accesul la informațiile respective ar
ajuta, de asemenea, investigațiile privind spălarea banilor, infracțiuni principale
asociate și fi nanțarea terorismului.
Statele membre ar trebui să asigure o supraveghere eficientă și imparțială a
tuturor entităților obligate, de preferință de către autoritățile publice prin intermediul
unei autorități naționale de reglementare sau de supraveghere sep arate și independente.
De obicei i nfractorii mută veniturile ilicite prin numeroși intermediari financiari
pentru a evita detectarea. În consecință, este important să se permită instituțiilor de
credit și instituțiilor financiare realizarea unui schimb de informații nu numai între
membrii grupului, ci și cu alte instituții de credit și instituții financiare, cu respectarea
adecvată a normelor privind protecția datelor în conformitate cu dreptul intern.

Terorismul – formă a criminalității organizate.
68
Schimbul de informații și acordarea de asiste nță între autoritățile competente ale
statelor membre sunt esențiale în sensul prezentei directive , deoarece în acest sens
atingerea obiectivelor comune sunt mult mai ușor de realizat91.

91 https://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A32018L0843 Accesat la
data 05.05.2019.

Terorismul – formă a criminalității organizate.
69

CAPITOLUL VI

6. Concluzii

În prezenta lucrare se prezintă aspecte privind terorismul ca formă a
criminalității organizate cercetând modul de organizare al organizațiilor teroriste,
factorii și cauzele ca re duc la nașterea acestui fenomen, pornind de la contextul în care
acesta și -a făcut apariția în anumite regiuni și perioade de timp diferite.
Totodată se scot în evidență reglementările îndreptate împotriva terorismul
adoptate de -a lungul timpului de către organizațiile internaționale și mijloacele prin care
se poate combate terorismul pentru a preve ni cât mai mult posibil rezultatele
dezastruoase ale acestuia.
Primul lucru pe care îl putem observa când studiem terorismul din punctul de
vedere al formei criminalității organizate este faptul că deși există foarte multe
asemănări între acesta și alte fo rme infracționale organizate, totuși terorismul constituie
o ramură distinctă a criminalității organizate, având unele caracteristici originale ,
specifice care îl disting față de celelalte .
Pentru a înțelege mai bine fenomenul terorismului din punctul de vedere al
infracțiunii, și mai ales al infracțiunii sub forma criminalității organizate este necesară
aprofundarea cunoștiințele prind studierea și cercetarea aspectelor caracteristice acestui
fenom en.
Organizarea din cadrul grupărilor teroriste, modul de pregătire a viitoarelor
atentate sau acte de tip terorist, crezul pe care teroriștii îl au, cât și influența factori lor
endogeni și exogeni asupra acestora reprezintă aspecte ale cercetării actualei lucrări, și
implicit aflarea caracteristicilor fenomenului terorist în vederea combaterii acestuia .
Departajarea terorismului ca formă a criminalității organizate față de alte forme
infracționale organizate, se face prin prisma faptului că acesta se manif estă având la
bază aspecte de ordin ideologic, mai ales un aspect ideologic preponderent religios care
pornește de la baza un or învățături de credință interpretate greșit.
Astfel actele de terorism săvârșite de către teroriștii care provin din anumite
organizații teroriste aflate sub umbrela unei ideologii religioase, reprezintă un factor de

Terorismul – formă a criminalității organizate.
70
imagine negativ pentru marea majoritate a celorlalți aparținători a -i aceleași relig ii și a
cultului respectiv, deoarece ceilalți indivizi și implicit membrii celorlalte confesiuni o
să-i catalogheze pe toți ca fiind potențiali teroriști, creându -se o stare de nesiguranță în
rândul populației.
În general actele de terorism creează o stare de frică și de nesiguranță în rândul
populației, această stare fiind consacrată în toate definițiile date terorismului, iar această
teamă este amplificată de ideologia din care fac parte teroriștii, astfel apărând o stare
de teamă dublă putem spune, deoar ece pe de -o parte avem teama față de fenomenul
terorist dar mai avem și teama față de o anumită ideologie.
Privind în interiorul grupărilor teroriste și aflând modul de funcționare și
organizare a acestora, putem trage concluzia că indiferent de tipul de g rupare, fie că
vorbim de o grupare teroristă mai mică sau mai mare din punctul de vedere al numărului
membrilor, au un mod de organizare ierarhică asemănăto r, actele teroriste a vând un
impact la fel de mare, indiferent de numele organizației din care autorii fac parte.
Terorismul este un fenomen complex care îmbină modul de organizare și
funcționare al grupărilor teroriste, elaborarea planului privind punerea în aplicare a
viitoarelo r atentate, cu multiplii factori care îi determină pe anumiți indivizi să adere la
asemenea grupări și totodată scoate în evidență crezul pe care adepții îl au.
Crezul, factorii externi și interni sunt principalii contribuabili care alimentează
fenomenul terorist cu resurse umane, deoarece fiecare individ care aderă la o
organizație teroristă are anumite convingeri și argumente care sunt în mare parte
influențate de factorii menționați.
Pe de altă parte, dezvoltarea fenomenului terorist prin prop agarea și influența pe
care o are la nivel mondial, se realizează în mare măsură având la bază banii, cu ajutorul
cărora se asigură finanțarea a cestuia, finanțare fără de care practic terorismul ca formă
a criminalității organizate nu ar putea exista la nivelul la care se află în acest moment.
Deși de -a lungul timpului organizațiile internaționale și statele au implementat
unele reglementări care au avut obiectivul de a combate terorismul încercându -se
prevenirea și chiar stoparea acestuia, deocamdată aceste reglementări nu au a vut
efectele așteptate, preconizate anterior adoptării acestora , ca argument fiind chiar
numărul destul de mare al atentatelor te roriste săvârșite în ultimele decenii la nivel
mondial.

Terorismul – formă a criminalității organizate.
71
Astfel pentru a combate terorismul este nevoie de o mai bună viziune în
elaborarea unor viitoare reglementări, acest lucru fiind posibil doar cunoscând în
totalitate fenomenul terorist atât în ceea ce prive sc factorii și cauzele cât și scopul pe
care teroriștii îl au , aceste informații putând fi obținute în mare măs ură ajutându -ne
chiar de informațiile culese din urma atentatele teroriste deja săvârșite.
Așadar, terorismul este un fenomen care reflectă foarte bine numeroasele lacune
legislative ale statelor și organizațiilor internaționale, cât și imaturitatea pe care o au
atât societățile mondiale la nivelul cetățenilor de rând și mai ales imaturitatea li derilor
acestora, deoarece deciziile politice luate într -un mod inoportun și reglementările
legislative deficitare, influențează foarte mult dezvoltarea fenomenului terorist.

Terorismul – formă a criminalității organizate.
72

7. Bibliografie

Cărți, tratate, monografii
1. Alba Iulia Catrinel Popescu , Mutații și tendințe în evoluția fenomenului
terorist , Volumul ,,Conflicte Înghețate și Conflicte Asimetrice : diploma ție,
drept internațional umanitar, geopolitică, strategii de securitate”, Editura Top
Form, București, 2014.
2. Anghel Andree scu, Nicolae Barbu , Jihadul Islamic de la ''Înfrângerea terorii''
și ''Războiul Sfânt'' la ''speranța libertății'' , Editura Ministerul Internelor și
Reformei Administrative, București, 2008.
3. Anghel Andreescu , Nicolae Radu , Organizațiile teroriste -Conceptua lizarea terorii
vs securitatea europeană , Editura M.I.R.A, București, 2008 .
4. Cristian Jura , Terorismul internațional , editura All Beck, București, 2004 .
5. Dumitru Virgil Diaconu , Terorismul. Repere juridice și istorice , Editura All
Beck, București, 2004, pag. 3 apud Georges Levasseur – Les aspectes répresifs
du terrorisme international , Pedone, Paris, 1977.
6. Frunzeti Teodor , Securitatea națională și războiul modern , Editura Militară,
București, 1999 .
7. Gerard Chaliand , Antologie mondiale de la strategie , ed. Robert Laffont,
Paris, 1990.
8. Gheorghe Arădăvoaice , Dumitru Iliescu , Laurențiu Dan Niță , Terorism.
Antiterorism. Contraterorism , Ed. Antet, Oradea, 1997.
9. Gheorghe Arădăvoaice, Gabriel Naghi , Dan Niță , Sfârșitul terorismului? ,
Editura Antet XX Press, București, 2002.
10. Gheorghe Văduva , s.a., Terorismul, dimensiune geopolitică și geostrategică.
Războiul terorist. Războiul împotriva terorismului , Academia de Înalte Studii
Militare, Centrul de Studii Strategice de Securitate, București 2002.
11. Jonathan E. Turner , Money Laundering Prevention. Deterring, Detecting,
and Resolving Financial Fraud , Editura John Wiley & Sons, Inc., Hoboken,
New Jersey, 2011.
12. Lucreția Dogaru , Criminologie , Editura Pro Universitaria, București, 2017.

Terorismul – formă a criminalității organizate.
73
13. Lucian Stăncilă , Dimensiunea militară a operației antiteroriste , Editura
Universității de Apărare „Carol I”, București, 2006.
14. Mirela Atanasiu , Lucian Stăncilă , Terorismul – Răul din umbră al începutului
de secol , Editura Uni versității Naționale de Apărare ,,Carol I”, București, 2014.
15. Monica Maria Pivniceru , Răspunderea penală în dreptul internațional ,
Editura Polirom, Iași.
16. Petru Furtună , Terorismul contemporan al extremiștilor religioși și
problemele contracarării lui , Insti tutul de Relații Internaționale din Moldova,
Volumul XI, 20 decembrie 2012.
17. Philip K. Hitti , Istoria arabilor , Traducere, note și index: Irina Vainovski –
Mihai, București , Editura All , 11 noiembrie 2008.
18. Randall D. Law , Istoria Terorismului -de la asirieni la jihadiști , editura
Corint Books, anul 2017.
19. R.D.Howard , R.L. Sawy er, Terrorism and Counter Terrorism. Understanding
the Security Environment: Readings and Interpretations , Editura McGraw Hill,
Guilford, Connecticut, 2003.
20. Raluca -Ioana Mocanu , Fenomenul terorist. Analiza legislației anti -teroriste
române. Studiu comparativ , Editura Universul Juridic, București, 2013.
21. Stăncilă Lucian , Burghelea Ion , Participarea Armatei României la
combaterea terorismului , Editura UNAp, 2005.
22. Tiberiu Constantin Medeanu , Criminalistica în acțiune. Omorul, terorismul
și crima organiz ată, vol. 2, Editura Lumina Lex, București 2006.
23. Vasile Crețu , Drept internațional penal , Editura societății Tempus România,
București, 1996.
24. Valeriu Efremov , Terorismul internațional în pragul noului mileniu : Aspecte
juridico -metodologice , Editura Perspectiva, Chișinău, 2011.
25. Rezoluția privind consolidarea coope rării în domeniul emisferei pentru
prevenirea, combaterea și eliminarea terorismului la data de 21 septembrie 2001
din Washington DC.
26. Rezoluția privind amenințarea teroristă la adresa Americii, 21 septembrie 2001
Washington DC .

Terorismul – formă a criminalității organizate.
74
27. Convenția Consiliului Europei privind prevenirea terorismului, Varșovia, 16
mai, 2005.
28. Convenția inter -americană împotriva terorismului, adoptată la 3 iunie 2002,
intrată în vigoare în 6 iulie 2003.
29. Comisia Europeană – Comunicare a Comisiei către Parlamentul Europea n,
Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor,
Sprijinirea prevenirii radicalizării care duce la extremism violent , Bruxelles,
de la data 14.06.2016.
30. Directiva (UE) 2018/843 a Parlamentului European și a Consiliului, privind
prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării
terorismului din 30 mai 2018 .

Articole de specialitate
1. Adrian Cristian Moise , Particularități privind investigarea finanțării
terorismului , Revista Universul Juridic, nr.3, martie 2017.
2. Bogdan Aurescu , Ion Gâlea , Instituirea unei instanțe internaționale împotriva
terorismului , Revista de drept constituțional.
3. Catherine Păvăloiu , Terorismul: Cauzele, Scopurile și Motivațiile Acestui
Fenomen , Revista Forțele Tere stre, nr.3, 2009.
4. Charles Kegley jr ., International Terrorism. Characteristics, Causes, Controls
– University of South Carolina, 1990.
5. Gheorghe Bassarabescu , Terorism, între istorie și actualitate , Revista CLIPA,
nr. 518, din 27 septembrie 2001.
6. Ignatio Ra monet , Antiterrorisme, Le Monde Diplomatique .
7. Articolul intitulat „Hybrid Threats and Challenges: Describe…Don’t Define”,
Nathan Feier , analist pe probleme de securitate din cadrul Center of Strategic
and International Studies CSIS, a identificat o categ orie nouă de amenințări
militare, hibride, anul 2009.
8. Rankin Nicholas , A Genius for Deception: How Cunning Helped the British
Win Two World Wars , Oxford University Press, 2009.
9. Societatea Națiunilor Unite, Thomas Martin Franck , Bert B. Lockwood ,
Preliminary Thoughts Towards and International Convention on Terrorism ,
AJIL, vol. 68 anul 1974 .

Terorismul – formă a criminalității organizate.
75
10. Lucreția Dogaru , Literature, Discourses and the Power of Multicultural
Dialogue , Revista Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2017.
11. Virgil Măgureanu – Putere și terorism , Revista de sociologie 1/2003.
12. Attempts to Define „Terrorism” in International Law , The University of
Sydney, Sydney Law School, Legal Studies Research Paper, No. 8/115,
octombrie 2008.
13. Asociația Română de Drept Umanitar – Filiala Prahov a (ARDUPH) –
Considerații generale privind terorismul , capitolul II, Scopurile generale ale
terorismului.
14. Serviciul Român de Informații, Cadrul instituțional și legislativ de prevenire și
combatere a terorismului – Reglementări internaționale.

Acte normat ive
1. Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, actualizată
prin Legea nr. 58/2019.
2. Noul Cod Penal.

Alte surse
1. https://www.universuljuridic.ro/legea -nr-535-2004 -privind -prevenirea -si-
combaterea -terorismului -modificari/
2. https://monitorulapararii.ro/statul -islamic -din-irak-si-levant -terorism -3-0-1-
14579
3. https://www.dir.org.ro/revolutia -islamic a din-iran-1979 -a-fost-orchestrata -de-
sua/#
4. http://www.arduph.ro/domenii/diu -si-terorismul/consideratii -generale -privind –
terorismul/
5. https://www.monde -diplomatique.fr/2004/03/RAMONET/10722
6. http://www.un.org/en/sections/about -un/overview/index.html
7. http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/23395
8. https://ro.wikipedia.org/wiki/Terorism#Definiți i_ale_terorismului
9. http://transilvaniareporter.ro/reportaj/istoria -si-evolutia -terorismului/
10. http://www.rasfoiesc.com/educatie/psihologie/sociologie/Terorismul41.php#_f
tn19

Terorismul – formă a criminalității organizate.
76
11. https://www.thedailybeast.com/aum -shinrikyo -the-japanese -killer -cult-that-
wanted -to-rule-the-world
12. https://smallwarsjournal.com/blog/journal/docs -temp/343 -freier.pdf
13. https://quran.com/2/190
14. https://quran.com/2/190 -193
15. https://dexonline.ro/definitie/hadith
16. http://restless.ro/marile -organizatii -teroriste -partea -1-al-qaeda/
17. http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/23395
18. https://www.sri.ro/fisiere/studii/cadrullegislativ.pdf
19. https://eur -lex.europa.eu/legal –
content/RO/ TXT/?uri=CELEX:22018A0622(01)
20. http://www.monitoruljuridic.ro/ act/conventia -din-16-mai-2005 -consiliului –
europei -privind -prevenirea -terorismului -emitent -act-international -publicat -n-
monitorul -oficial -77115.html
21. https://pilac.law.harvard.edu/americas -region -efforts//oas -inter-american –
committee -against -terrorism -cicte
22. http://www.oas.org/oaspage/crisis/rc.23e.htm
23. http://www.oas.org/oaspage/crisis/rc.24e.htm
24. http://www.oas.org/xxxiiga/english/docs_en/docs_items/agres1840_02.htm
25. https://dexonline.ro/definitie/coran
26. https://www.nato.int/cps/en /natohq/topics_77646.htm#
27. https://www.britannica.com/biography/Mao -Zedong
28. https://www.historia.ro/sectiune/gene ral/articol/atentatul -asupra -world -trade –
center -din-new-york-si-evolutia -securitatii -in-sua
29. http://www.europarl.europa.eu/infographic/europe -and-
terrorism/index_ro.html
30. http://www.revista.fo rter.ro/2009_3_t/03 -to/01.htm
31. http://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/security/20181122 STO1980
8/eurodeputatii -propun -masuri -noi-de-combatere -a-amenintarilor -teroriste
32. http://www.eu roparl.europa.eu/news/ro/press -room/20151120IPR03612/pe –
cere-o-strategie -comuna -ue-pentru -combaterea -radicalizarii -tinerilor -europeni
33. http://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/security/20180404STO0091
3/spalarea -banilor -si-finantarea -terorismului -reguli -ue-mai-stricte

Terorismul – formă a criminalității organizate.
77
34. https://eur -lex.europa.eu/legal –
content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A32018L0843
35. https://marineparents.com/downloads/dod -terms.pdf
36. http://www.oxfordislamicstudies.com/article/opr/t236/e0566
37. https://eur -lex.europa.eu/legal –
conte nt/RO/TXT/?uri=CELEX%3A32018L0843