Terminologie privind mobilitatea internațională a lucrătorilor calificați

Termenul de exod al creierelor a fost folosit prima dată cu mai mult de 40 de ani în urmă (1963),și totuși nu există nicio definiție a sa pana în prezent.În conceptia tarilor în curs de dezvoltare,acest termen este folosit pentru a defini emigrarea cu caracter permanent sau temporar a indivizilor calificați care au făcut obiectul unei investiții considerabile în educație de către țara lor.

Organizația Internațională pentru Migrație clasifică exodul creierelor ca una dintre categoriile legate de migrația forței de muncă, definind brain drain-ul ca circulația transfrontalieră a persoanelor cu înaltă calificare care stau în străinătate pentru o perioadă mai lungă de timp.Persoanele cu înalta calificare sunt persoane care au studiat sau studiază în prezent pentru obținerea unei certificări academice sau care deja dețin o experiență echivalentă într-un domeniu academic.Astfel singurul criteriu care face distincția între migrația forței de muncă și brain drain este nivelul de educație.În lucrarea sa Migration of highly skilled persons from developing countries: Impact and policy responses ,Lowell descrie brain drain-ul ca o consecință care apare dacă emigrarea persoanelor cu înaltă calificare pentru perioade de timp lungi sau definitive în străinătate atinge niveluri semnificative și nu este compensată de efectele pozitive ale remitențelor, migrației de reîntoarcere, investițiilor sau comerțului.

Terminologie privind mobilitatea internațională a lucrătorilor calificați

Optimal Brain Drain

.Acest concept este folosit pentru a exprima că există țări în curs de dezvoltare care beneficiază de un numar optim de personal calificat.Posibilitatea de a lucra în strainatate pentru salarii mai mari sporește inițiativa de a continua studiile,stimulând astfel creșterea económică prin creșterea nivelului educațional.

Brain waste

Atunci când există un decalaj între cererea și oferta de forța de muncă,există o oarecare “ pierdere” a personalului calificat,deoarece aceștia se vor angaja pe poziții pentru care nivelul de studii pe care l-au capătat este mult superior. Această situație existând atât în țările de origine cât și în cele de destinație,un exemplu fiind cazul șoferilor de taxi,majoritatea având studii superioare.

Brain circulation

Acest concept se referă la reîntoarcerea emigranților în țara de origine,aceștia făcând din nou parte din populația cu înaltă calificare a țării și astfel contribuind din nou la creșterea productivității.

Brain exchange

Schimburile de migranți cu înaltă calificare se pot realiza atât între două țări ,cât și între mai multe țări,astfel o țară poate beneficia atat de un flux de iesire de migranți dar și de un flux de intrare , echilibrând astfel pierderea generată de emigranți cu fluxul de imigranți.

Brain globalisation

Unul din domeniile pentru care brain drain-ul este esențial este comerțul,mai ales dacă ne gandim la corporațiile multinaționale care insistă pe existența unei mobilități internaționale.

Brain export

Există cazuri în care țările în curs de dezvoltare aleg să își educe și apoi să exporte migranții cu înaltă calificare,fie prin contracte bilaterale cu țările de destinație fie prin intermediul unei agenții care se ocupă de migrația forței de muncă.Prin această metodă,țările în curs de dezvoltare urmăresc o îmbunătățire a balanței de plăți ,ca urmare a fluxurilor de intrare a remitențelor,investițiilor,întoarcerea cu un plus de experiență a emigranților ,dar și prin transferul de tehnologie.

Evolutia Brain Drain-ului

Conform raportului Organizatiei Natiunilor Unite privind migratia internationala,in 2013 numarul migrantilor atingea 232 de milioane,59% din acestia locuind in tarile dezvoltate,iar 41% in tarile in curs de dezvoltare.Din cele 136 milioane de migranti care locuiau in tarile „nordice”,82 milioane sau 60% proveneau dintr-o tara dezvoltata,iar 54 de milioane sau 40% erau nascuti intr-o tara nordica.

Restul de 96 de milioane de migranti era impartit in 82 de milioane(86%) de persoane care proveneau din Sud,in timp ce 14 milioane(14%) proveneau din Nord.

Conceptele de Nord si Sud

Decalajul Nord-Sud între bogatele economii dezvoltate și cele sarace si aflate
în curs de dezvoltare a fost menționată în dezbaterile publice de la începutul anilor 1960,
dar utilizarea termenilor "Nord" și "Sud" a devenit mult mai răspândit după
căderea zidului Berlinului în 1989. Într-adevăr, după dizolvarea ulterioară a
Uniunii Sovietice, termenul " Lumea a doua”a pierdut semnificația și a condus în cele din urmă
la o simplificare a ordinii la nivel mondial, prin care „ Lumea Intai „a devenit
"Nord" și „Lumea a treia „ a devenit "Sud" .Scopul acestei clasificari este de a simplifica situația pentru a înțelege mai bine tendințele generale la nivel mondial. Un lucru foarte interesant pe care R.Reuveny si W. Thompson il amintesc in lucrarea sa “The North–South Divide and International Studies: A Symposium” este ca economiile nordice depind foarte mult de cele din sud pentru a capata inginerie și talentul științific pentru a menține avansul evolutia în dezvoltarea tehnologică, dar și de forta de muncă din Sud pentru a îndeplini sarcini pentru care lucrătorii nativi sunt de multe ori greu de gasit.

Conform departamentului de afaceri sociale si economice al Organizatiei Natiunilor Unite ,Nordul include America de Nord,Europa ,Japonia,Australia si Noua Zeelanda(un total de 56 de tari),cu exceptia Chile,Israel,Mexic,Korea de Sud,Turcia ,Bahrain,Honk Kong,China,Puerto Rico,Emiratele Arabe Unite ,dar ia in considerare anumite tari din Europa de Est ,cum ar fi Belarus,Moldova,Rusia si Ucraina.Sudul este format din Africa,Asia(exceptie Japonia),Oceania(exceptie Australia si Noua Zeelanda),America(exceptie SUA si Canada) si Caraibe.

Tabel 1.1 Migratia la nivel international,clasificarea dupa nivelul de dezvoltare(1990-2013)

Sursa: Organizatia Natiunilor Unite,Departamentul de afaceri economice si sociale,Trendul migratiei internationale(2013)

În perioada 1990-2013, numărul migranților la nivel internațional a crescut cu peste 77
milioane ,echivalentul a peste 50 %. O mare parte din această creștere a avut loc între 2000 și 2010. În timpul acesta, 4,6 milioane de migranți au fost adăugati anual, comparativ cu o medie anuala de 2 milioane în perioada de 1990-2000 și 3,6 de milioane pe an în perioada 2010-2013
Regiunile dezvoltate au câștigat 53 de milioane sau % din cele 77 de milioane
de migranți internaționali care au fost adăugati la nivel mondial între 1990 și 2013, în timp ce regiunile aflate in curs de dezvoltare au adăugat 24 de milioane sau 31 la sută. În timp ce nordul a câștigat cel mai mare număr de migranți între 1990 și 2013, începând cu anul 2000 rata medie anuală de creștere a numarului de migranți în regiunile sudice a depășit rata de creștere din nord: 2,3 % pe an, față de 2,1 % pe an. Din 2010, ritmul anual de creștere a încetinit, atât în ​​nord cat si in sud,1,5 % in regiunile dezvoltate și 1,8 % în cele în curs de dezvoltare.

Din cele 53 de milioane de migranți internaționali care au emigrat in nord între 1990 și 2013, 42
milioane sau 78 % s-au născut în sud,in timp ce restul de 12 milioane ,sau 22% provin dintr-o țară în nord.

La nivel mondial, migranții au reprezentat o pondere relativ mică din totalul populației,
circa 3,2 % din populația mondiala în 2013, comparativ cu 2,9 % in 1990. În Nord, migranții au constituit 10,8 % din totalul populației în 2013, comparativ cu 1,6 % in regiunile in curs de dezvoltare. Între 1990 și 2013, ponderea migrantilor in populația totală a crescut în Nord, dar a rămas neschimbata în Sud.

Impreuna Europa și Asia au gazduit in 2013 aproape doua treimi din toți migranții la nivel mondial

,72 de milioane de migranți internaționali in Europa și 71 de milioane în Asia. America de Nord a găzduit al treilea cel mai mare număr de migranți internaționali în 2013 (53 de milioane), urmată de Africa (19 milioane de euro), America Latină și Caraibe (9 milioane de euro), precum și Oceania (8 milioane) .Între 1990 și 2013, America de Nord a înregistrat cel mai mare câștig privind numărul migranților, adăugând 25 de milioane migranți, echivalentul a 1,1 milioane de migranți suplimentar in fiecare an ,iar din cele 25 de milioane ,14 milioane ( 57 %) au fost născuti în America Latină și Caraibe, 9 milioane ( 35 %)au provenit din Asia, în timp ce 1 milion (6 %) s-au născut în Africa.