Termenul probiotic (din punct de vedere semantic pentru viată) a fost definit în [621265]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ BUCUREȘTI
FACULTATEA DE BIOTEHNOLOGII
APLICATII MODERNE ALE BIOTEHNOLOGIILOR IN
AGRICULTURA

EFECTELE PROBIOTICELOR ASUPRA
SĂNĂTĂTII OMULUI

Cadru didactic :
Adrian VAMANU

Masterand: [anonimizat]
2015

SCURT ISTORIC
Termenul „probiotic” (din punct de vedere semantic „pentru viată”) a fost definit în
mod diferit de -a lungul timpului, în concordantă cu evolutia metodelor de cercetare în
domeniu. Prima mentiune în literatura stiintifică medicală a fost făcută de Lilly si Stillwell în
1965: probioticele sunt factori de stimulare a cresterii microorganismelor produsi de alte
microorganisme, cu actiune opusă antibioticelor. Parker (1974) caracterizează probioticele ca
„microorganisme si substante care contribuie la realizare a balantei microbiene intestinale”.
Fuller (1989) a subliniat rolul esential al celulelor vii din componenta probioticelor:
„supliment nutritiv cu microbi vii ce are ca efect benefic pentru gazdă echilibrarea balantei
microbiene intestinale"
Cercetările e fectuate în ultimii 20 de ani aduc suficiente informații care să susțină
conceptul prin care administrarea probioticelor este benefică florei intestinale și ajută la
prevenirea și tratarea unei game largi de boli la oameni și animale. Consumul diverselor
tulpini de bacterii probiotice este asociat cu îmbunătățirea condiției bolnavilor în diferite stări
patologice. Este cunoscut faptul că tulpinile de bacterii probiotice odată ajunse în intestin
aderă la peretele intestinal blocând astfel receptorii care fav orizează aderarea și creșterea
bacteriilor patogene generând și o reacție a sistemului imunitar.

Proprietăți importante ale preparatelor probiotice
Suplimentele probiotice trebuie să aibă o durată de viață și un timp de înjumătățire
care să permită ca num ărul necesar și util de microorganisme viabile să ducă la efectul
scontat. Preparatul probiotic trebuie să reziste digestiei, să colonizeze intestinal, să conducă la
efecte benefice și să nu ducă la efecte adverse, oricare ar fi acestea. Un supliment probi otic
trebuie să se poată adapta noului mediu, să se poată adapta la flora intestinală normală deja
existentă și să nu o înlocuiască pe aceasta. Probioticul ideal trebuie să adere la receptorii
intestinali, să colonizeze și să se poată multiplica în mod fiz iologic, iar dacă produce
substanțe antimicrobiene, acestea să fie direcționate numai înspre potențialii germeni
patogeni. Preparatul probiotic ideal trebuie să stimuleze răspunsul imun la nivelul mucoasei
intestinale și chiar și la nivel sistemic, în așa fel încât efectul să fie benefic gazdei umane.
Tipuri de probiotice
Probioticele se împart în două grupe – lichide și uscate.

Probioticele uscate sunt microorganisme uscate care se află în tablete și capsule. Cel
mai adesea gelatina servește drept substanță liant. Pentru ca un probiotic uscat să acționeze
trebuie să așteptați între una și patru ore după administrare.
Probioticele lichide reprezintă o formă primară a bacteriilor care nu se supun uscării.
În compoziția acestora intră microorganisme, substanțe nutritive, produse ale activității
bacteriilor, metaboliți și ingrediente suplimentare care intensifică acțiunea preparatului.
Probioticele lich ide pot fi aplicate și pe piele.
Probioticele lichide și uscate pot fi folosite în diferite domenii: gastroenterologie,
pediatrie, imunologie, neonatologie, ginecologie și obstetrică, oncologie, dermavenerologie.
În cadrul unui tratament complex, preparate le dau rezultate bune și ajută la accelerarea
recuperării sau la atenuarea procesului bolii.
Principalele bacterii probiotice sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Genul Imagine Specia
Lactobacillus (lactobacili)
L. acidophilus,
L. brevis,
L. casei ssp. rhamnosus,
L. paracasei,
L. reuteri,
L. delbreuckii ssp. bulgaricus.
Bifidobacterium (bifidobacterii)
B. adolescentis,
B. bifidum,
B. breve,
B. infantis,
B. longum.
Lactococcus (lactococi)
L. garvieae,
L. lactis,
L. piscium,
L. plantarum,
L. raffinolactis.

MECANISMUL DE ACTI UNE
Preparatele probiotice se pare că au un efect favorabil asupra sănătății gazdei la care se
administrează. Cu toate că se consideră că adevăratele probiotice includ bacterii din genurile
Lactobacillus și Bifidobacterium , în momentul de față sunt luate în considerare și alte specii,
spre exemplu din genurile Lactococcus , Streptococcus , Enterococcus , dar chiar și tulpini
nepatogene din unele genuri sau specii precum Escherichia coli.
Conform studiilor, probioticele prin me nținerea unei flore microbiene adecvate au un
efect benefic asupra sănătății individului. Se pare că unele preparate probiotice au capacitatea
de a influența în mod pozitiv severitatea unor afecțiuni precum bolile inflamatorii intestinale,
boala Crohn și c olita ulcerativă sau unele forme de cancer.
Administrarea de probiotice influențează compoziția florei microbiene, prin reducerea
numărului patogenilor rezultând un ecosistem microbian benefic, ceea ce reprezintă unul din
principalele mecanisme luate în di scuție și dintre primele mecanisme cunoscute.
Conceptul de influentare a florei microbiene ca mecanism de actiune al probioticelor
este dificil de definit. O microfloră intestinală aflată in echilibru nu poate fi descrisă in
detaliu. Prin metodele microbio logice conventionale se poate aprecia numai relatia bacterii
anaerobe – aerobe si cea dintre diferite grupuri bacteriene. Pe de altă parte, compozitia florei
bacteriene este variabilă, depinzand de varstă, masă corporală si unii factori externi:
alimentati e, zona geografică, expunerea la stres. De aici derivă dificultatea de a afirma la un
individ intr -un moment dat o deviere a structurii florei intestinale si de a putea preciza
semnificatia modificării numărului de germeni sau a grupurilor de germeni după
administrarea de probiotice.

EFECTELE PROBIOTICELOR ASUPRA SĂNĂTĂȚII OMULUI
Intoleranta la lactoză
Intoleranța la lactoză este cauzată de deficiența în β -galactozidază și constă în
incapacitatea individului de a digera lactoza. Astfel în drumul său spre intestinul gros, lactoza
nedigerată este degradată de către enzimele bacteriene provocând astfel diarei și dureri
abdominale imediat după consumul de lapte . Există însă suficiente dovezi care sugerează că
dacă se înlocuiește laptele din alimentația acestor indivizi cu produse lactate fermentate
simptomele sunt semnificativ atenuate. Acest lucru se datorează faptului că nivelul de lactoză

în produsele ferment ate este mai redus datorită hidrolizei parțiale a acesteia pe parcursul
fermentației. Îmbunătățirea digestibilității lactozei se dato rează și nivelelor ridicate de β –
galactozidază bacteriană, detectată în duoden și în partea terminală din ileon, produsă în urma
consumului de lapte fermentat (iaurturi) . Nivelul de β -galactozidază bacteriană, în intestin, a
fost îmbunătățit prin adminstrarea de iaurturi ce conțin S. salivarius subsp. thermophilus și L.
delbruekii subsp. bulgaricus . Efectul asupra digestibilit ății lactozei diferă și în funcție de
tulpina folosită. Spre exemplu administrarea de lapte ce conține B. bifidus are un efect minim
comparativ cu produsele ce conțin L. bulgaricus în îmbunătățirea digestiei lactozei în
proporție de aproape 100%.

Efectul probioticelor în tratarea tulburărilor digestive
Probioticele sunt mai bine cunoscute ca fiind eficiente în tratarea a două tipuri de
diareei: a celor cauzate de antibiotice, respectiv diareile acute ale călătorilor sau așa numita
diaree turistică.
Clostridium difficile este agentul etiologic al colitelor pseudomembranoase și una
dintre cauzele cele mai frecvente pentru declanșarea diareilor în urma tratamentelor cu
antibiotice. Infecția este asociată cu dereglarea ecositemului microbian ceea ce perm ite
colonizarea cu C. difficile și producerea de toxine caracteristice acestui microorganism. Cel
mai cunoscut efect secundar sunt diareile, care apar la aproximativ 20 -39% din pacienți
datorită modificării balanței microbiene în colon .
Administrarea orală de Saccharomyces boulardii reduce semnificativ apariția diareilor
în urma administrării antibioticelor. Același efect s -a constatat și în cazul administrării de
Lactobacillus rhamnosus GG la pacienții care au făcut tratament pe bază de eritromicină,
penic ilină și ampicilină.
În cazul diareilor acute acestea sunt caracteristice pacienților care călătoresc în țările în
curs de dezvoltare sau sub -dezvoltate. Acestea sunt cauzate în proporție de 80% de E. coli,
Sighela și Salmonella . Ele mai pot fi provocate și de alți patogeni cum sunt Campylobacter,
Helicobacter pylori și de rotavirus. La fel ca și în cazul diareilor provocate de antibiotice,
Lactobacillus rhamnosus GG s -a dovedit a fi foarte eficace în cazul pacienților care au l ocuit
o perioadă de timp în țările mai sus menționate. Administrarea în scop profilactic a unui
amestec de L. acidophillus, B. bifidum, L. bulgaricus și S. thermophillus la pacienții care au
călătorit în Africa a redus cu până la 70% incidența diareilor. E fecte similare s -au constatat și
în cazul administrării de Saccharmyces boulardii , care însă trebuie utilizată în faza incipientă

a infecției și în concentrații ridicate .
Diarei le acute sunt complicații foarte frecvente și la bolnavii de cancer care sunt t ratați
prin radioterapie. Preparatul probiotic VSL3 ( L. casei, L. plantarum, L. acidophillus, L.
delburekii spp.bulgaricus, B. longum, B. breve, B. infantis și S. salivarius spp.thermophilus)
a fost evaluat în ceea ce privește efectul preventiv la 190 de pacienți care au fost expuși la
radioterapie în urma unor operații de extirpare a cancerului rectal, sigmoid sau cervical.
Administrarea probioticului a redus la 38% incidența diarei lor față de grupul control, unde de
altfel diareile au avut un grad de sev eritate mult mai ridicat. Rezultatele au fost similare și în
cazul în care s -a administrat L. rhamnosus la pacienții care sufereau de tulburări digestive în
urma tratamentelor cu radiații (radioterapie). S -a constatat că prin administrarea probioticului
s-a redus numărul pacienților care necesitau medicație recuperatorie comparativ cu pacienții
la care nu s -au administrat probiotice .
Probioticele sunt folosite și în tratarea diareilor la pacienții care sunt hrăniți prin tubaj
în diferite situații patologice . Diareile în aceste cazuri au o incidență cuprinsă între 2 -63% .
Administrarea de S. boulardii la acești pacienți a redus cu 6% numărul zilelor cu tulburări
digestive comparativ cu grupul control, în contrast cu aceste rezultate, în cazurile în care s -au
administrat numai lactobacili ( L. acidophilus, L . bulgaricus) efectul asupra apariției diareilor
a fost negativ.
Probioticele s -au dovedit eficace și în tratarea enteritelor provocate de rotavirus.
Rotavirusul este responsabil pentru declanșarea diareei acute în rândul sugarilor și a copiilor
mici în general. Infecția constă în distrugerea parțială a mucoasei intesti nale, pierderea
microvililor și reducerea parțiala a raportului vili/cripte. Lactobacilii s -au dovedit eficienți în
tratarea acestor tulburări.
Colitele ulcerante reprezintă o altă situație medicală delicată în care utilizarea
probioticelor s -a dovedit ef icientă. Acestă stare patologică constă în aparția ulcerelor
sângerânde la suprafața mucoasei intestinului gros. Inflamația în acest caz determină
accelerarea tranzitului intestinal, cauzând diaree. In acest context prin utilizarea unui produs
comercial ce conține B. bifidum si L. acidophilus YIT0168 s -a ajuns la reducerea cu 15% a
incidenței diareeilor la pacienții care sufereau de colite ulcerante. In general datele existente
în literatură sugerează faptul că eficiența probioticelor în cazul colitelor ulc erante este redusă
și sunt necesare investigații mai amănunțite folosind diferite combinații de microorganisme
probiotice.

Efectul probioticelor în combaterea alergiilor
Utilizarea probioticelor în combaterea reacțiilor alergice a fost confirmată de literatura
de specialitate în numeroase studii. O prezență crescută a bacteriilor probiotice în microflora
digestivă este corelată cu o reducere a alergiilor alimetare la copii . Administrarea de L.
rhamnosus GG si B. lactis la femeile gravide, cu 4 săptămâni înainte de naștere și apoi la nou
născuți, s -a dovedit foarte eficientă în reducerea reacției alergice la laptele de vacă. Folosind
un protocol similar dar prin utilizarea doar a L. rhamnosus GG s -a constatat că s -a redu s la
jumătate incidența eczemei la noii născuți. Efecte similare s -au obținut și prin administrarea
unui amestec de B. bifidum BGN4, B. lactis AD011, și L. acidophilus AD031. Aceste
rezultate pozitive au dus la concluzia că probioticele pot fi considerate un posibil nou
tratament împotriva alergiilor alimentare.
Un exemplu concret se referă la efectele probioticelor în combaterea reacțiilor alergice
la polen. Astfel s -a constatat că prin administrarea de probiotice ( Lactobacillus acidophilus
NCFM – ATCC 700 396 și Bifidobactenum lactis BI-04 -ATCC SD5219) se previne
infiltrarea, provocată de polen a eozinofilelor în mucoasa nazală rezultând astfel intr -o
reducere a simptomelor nazale.
Efectele probioticelor la bolnavii de cancer
Este cunoscut faptul că prin consumul de probiotice se poate reduce semnificativ riscul
apariției cancerelor gastrointestinale, existând deci o relație dinamică între microbiotă și
riscul apariției cancerului de colon. Abilitatea lactobacililor și a bifidobacteriilor de a reduce
riscu l apariției cancerelor intestinale constă de fapt în capacitatea a cestora de a reduce nivele
de β-glucruonidază și substanțe carcinogene. Apariția cancerelor la nivelul vezicii urinare
este de asemenea redusă prin administrarea de L. casei Shirota (tulpină prezentă în Yakult, o
băutură japoneza pe bază de lapte). Studiile efectuate in vivo cu tulpinile L. rhamnosus GG,
LC-705 și Propionbacterium sp. au demonstrat o reducere a aflatoxinei carcinogenice în
lumenul intestinal.
Efectul probioticelor asupra infe cțiilor urogenitale
Infecțiile urogenitale apar la circa un miliard de pacienți în fiecare an și afectează în
principal uretra, peri -uretra, vezica urinară, rinichii, vaginul și cervixul. Astfel de infecții
sunt de obicei tratate cu antibiotice. In cazul î n care nu sunt tratate la timp pot duce la
complicații cum sunt nefritele, insuficiență renală sau chiar la decesul pacientului. Tratarea
infecțiilor urogenitale cu ajutorul probioticelor este un concept care a fost introdus pentru
prima dată în 1973. In a cest context s -au efectuat numeroase studii in vitro și pe animale care

au dus la concluzia că trei tulpini de lactobacili ( L. rhamnosus GR1, L. fermentum RC14 si L.
crispatus CTV05) au capacitatea necesară de a fi folosite ca probiotice terapeutice împotr iva
infecțiilor tractusului urogenital. Selecția lor s -a realizat pe baza a două criterii principale:
abilitatea de a coloniza gazda și de a inhiba patogenii urogenitali.
Efectul probioticelor în tratarea infecțiilor post -chirurgicale
L. plantarum s-a dovedit eficient în tratarea infecțiilor digestive post -chirurgicale în
special la pacienții care au suferit interventii la nivelul stomacului, ficatului sau a
pancreasului. Este deci utilă înlocuirea sau antibioticelor cu probioticele în încercarea de a
sanita intestinul înaintea intervențiilor chirurgicale si pentru prevenirea complicațiilor.
Boala lui Chron
Boala Chron afectează tractul gastrointestinal și cauzează dureri abdominale, diarii,
vomă și pierderi în greutate. Este o boală a sistemului imunitar care provoacă inflamații la
nivelul tubului digestiv. Studiile realizate prin administrarea unei combinaț ii de trei specii de
bifidobacterii, patru specii de lactobacili și S. salivarius subsp. thermophilus a dus la o
îmbunătățire semnificativă a stării generale de sănătate a pacienților c omparativ cu grupul
control . Același efect s -a constatat și prin administrarea de S. boulardii în combinație cu
antibiotice la pacienții afectați de boala Chron.
Probioticele și afecțiunile dentare
Izolarea bacteriilor lactice din saliva copiilor a demonstrat utilitatea probioticel or în
inhibarea colonizării cu Streptococcus mutants . Rolul lor în tratarea gingivitelor a fost
demonstrat prin utilizarea de L. reuteri . Studiile existente până în acest moment sugerează
faptul că produsele din lapte fermentat și brânzeturile nu determină eroziunea dinților ci
dimpotrivă au efect protector.

Bibliografie

1 Nicolae Corcionivoschi, Dan Drinceanu, 2009, Probiotice la timpul pre zent, Editura
Mirton, Timisoara, Pag. 114 -124;

2 Studii biologice, biotehnologice și farmacologice privind utilizarea unor produse
probiotice,
http://ebooks.unibuc.ro/biologie/biotehnologie/capitolul1.pdf;

3 Probioticele în boli ale intestinului ,
http://www.medicina -interna.ro/articol.php?articol=55

4 Probiotic,
http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_alimentarP
robiotic.html

5 http://www.rosicrucianfellowship.com/rays/probiotics.pdf