Termenul DE Cadastru Si Importanta Pamantului In Viata

CUPRINS

Contents

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE

1.1 TERMENUL DE CADASTRU ȘI IMPORȚANTA PĂMÂNTULUI ÎN VIAȚĂ

1.2 ISTORICUL CADASTRULUI ÎN LUME

1.3 ISTORICUL CADASTRULUI IN ROMÂNIA

1.4 DEFINIȚIE, ROL, IMPORTANȚĂ, ASPECTE

CAPITOLUL 2. CLASIFICAREA CADASTRULUI

2.1 CADASTRUL FONDULUI AGRICOL

2.2 CADASTRUL FONDULUI FORESTIER

2.3 CADASTRUL APELOR

2.4 CADASTRUL VITICOL

2.5 CADASTRUL AMENAJĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE

2.6 CADASTRU IMOBILIAR

CAPITOLUL 3.ETAPELE REALIZĂRII CADASTRULUI GENERAL

3.1 DEFINIȚII

3.2 CAMPANIA PUBLICITARĂ

3.3 LUCRĂRI PRELIMINARE

3.3.1 Studiul datelor analogice și digitale preluate de la OCPI

3.4 RECUNOAȘTEREA TERENULUI

3.5 REALIZAREA RAPORTULUI PRELIMINAR

3.6 DERULAREA LUCRĂRILOR DE SPECIALITATE

3.6.1 Determinarea sectoarelor cadastrale

3.6.2 Pregătirea fișelor de interviu

(Model Fișă de date a imobilului, Monitorul Oficial al Romaniei)

3.6.3 Determinarea limitelor tarlalelor și cvartalelor

3.6.4 Determinarea limitelor imobilelor

3.6.5 Întocmirea/actualizarea fișelor de interviu și colectarea actelor

3.6.6 Întocmirea/actualizarea fișelor de interviu

3.6.7 Identificarea deținătorilor

3.6.8 Identificarea construcțiilor

3.6.9 Colectarea actelor

BIBLIOGRAFIE

Capitolul 1. INTRODUCERE

1.1 Termenul de cadastru și imporțanta pământului în viață

“Nu vom fi niciodată destul de recunoscători față de pământul care ne-a dat totul.”
Constantin Brâncuși

Pământul este, prin natura sa, cel mai prețios bun economic și cel mai esențial mijloc de producție al omului.[1]

La început, oamenii inventau tot felul de materiale pe care natura le oferă, necesare traiului ca vânători, iar în acest scop și-au confecționat unelte din lemn, piatră, oase, scoici. Pentru a se apăra de înțepăturile insectelor foloseau o pastă obținută din lut, cenușă, pulbere de buruieni și substanțe grase, cu care își acopereau corpul. Adăugând în această pastă pământ de diferite culori, popoarele primitive le foloseau și în scopuri estetice. Pe lângă scopurile amintite, în perioada de foamete, în zonele actrice, pământul amestecat uneori cu plante și grăsimi, era singura sursă de hrană, obicei cunoscut sub denumirea de “geofagie”. Chiar și în Europa, în perioada de foame sau război pământul a fost o sursă importantă de hrană pentru populație. Astfel în Germania, acest pământ era cunoscut sub denumirea de “Steinmehl” sau “Steinbutter” și s-a folosit ca hrană.

Pământul s-a folosit și se folosește și în prezent în tratarea diferitelor boli, cum ar fi reumatismul, anemie, boli infecțioase.

Oamenii din populațiile primitive s-au transformat în cultivator, iar importanța pământului a crescut simțitor. La întrebuințarea pământului putem adăuga folosirea acestuia pentru cultura plantelor, solul argilos pentru construirea locuințelor, sau în olărit, pentru crearea vaselor de depozitare pentru hrană. Iar mai târziu oamenii au descoperit prelucrarea metalelor și au început să sape mine pentru obținerea diferitelor pământuri bogate în minereuri și pentru obținerea petrolului din ziua de azi.

[1] – Cadastrul și cartea funciară, Mircea Miclea, Editura ALL

Folosirea pământului a devenit tot mai complexă, el s-a transformat în obiect al muncii, fiind necesar inventarierea acesteia. Toate războaiele, care au însângerat istoria omenirii, au fost și sunt determinate de stăpânirea pământului.

Etimologia termenului "cadastru", folosit frecvent în zilele noastre, are mai multe ipoteze de proveniența. Astfel, după unii autori, cercetători ar proveni din prefixul “kata” ce înseamnă “de sus în jos” și cuvântul neo grec “stikhon”, ce înseamnă carte de însemnări. Pentru prima dată contextul de cadastru apare într-un document de prin anul 1185, găsit la Veneția sub forma de “catastico”. Acesta s-a impus de-abia în secolul XVII în Italia, apoi în Franța, Germania, Austria, iar în țara noastră apare prin secolul XIX, sub denumirea de “cadastru”.

Termenul de “cadastru” însă, nu se limitează doar la registre fiscale și se folosește în mai multe domenii ale vieții economice unde anumite informații se țin în registre, cum ar fi:

Cadastrul străzilor

Cadastrul căilor ferate

Cadastrul pădurilor

Cadastrul apelor

Cadstrul cablurilor (telefoince, electrice, etc.)

Istoricul cadastrului în lume

Istoria este importantă pentru cunoașterea evoluției popoarelor sau a comunităților locale. Orice istorie cere respectarea adevărului, oferind răspunsuri asupra originii, evoluției și identității, atât a societății, cât și a unor segmente mai restrânse ale acestuia.

Înainte de a trece la studiul trecutului și a originii acestei științe a măsurătorilor terestre, să amintim definiția măsurătorilor “ Măsurătorile terestre au ca scop totalitatea operațiilor din teren și calculele efectuate în vederea reprezentării pe plan sau hartă într-o proiecție și la o scară a suprafeței terestre." 

Măsurătorile cadastrale de la început au servit primelor forme de fiscalizare și au avut, înca din antichitate, drept scop important stabilirea limitelor proprietatilor funciare.

S-a găsit că există confirmări legate de activitatea organizată de măsurare a terenurilor și se referă la zonele în care pământul era cultivat pentru agricultură (în Mesopotamia și în Orientul Mijlociu). În Egiptul Antic s-au ținut evidențele loturilor repartizate periodic pentru agricultori, iar obligațiile erau plătite după mărimea și calitatea pământului..

În Grecia Antică împărțirea pământului s-a făcut în diferite moduri de la stat la stat și încă de timpuriu, iar populația a fost împărțită în clase în funcție de avere, lucru care a necesitat măsurarea pământului, aprecierea capacității de producție și ținerea unor registre de evidență.

În perioada Imperiului Roman măsurătorile erau executate de așa numiții ”agrimensori” , care redactau harta terenurilor pe care se arătau limitele parcelelor. La urmă erau trasate sub forma unei grile orientate spre nord și numerotate începând din mijloc pentru identificare, iar pe teren se foloseau pietre pentru marcarea colțurilor pătratelor. Instrumentul de măsura pentru trasarea unghiurilor drepte era din lemn și consta din două lemne late cu lungimi egale legați între ele în unghi drept, acesta fiind îmbunătățit prin adaptarea unui stativ de metal care permitea rotire.

De partea cealaltă a Pământului, în America pământul a aparținut comunităților agrare. Șeful clanului, asistat de șeful Bătrânilor, distribuia în mod echilibrat fiecărei familii o bucată de pământ de cca 4 hectare pentru a recolta (porumb, fasole, dovleac, etc.). Pământurile distribuite astfel, recoltele și dările au fost înregistrate cu rigurozitate de funcționarii administrativi ai statului. Aztecii nu administrau ei înșiși ținuturile cucerite, ci le lăsau să se administreze singure, mulțumindu-se să primească tributul stabilit. Dar poporul Maya a întrecut, cu mult peste toate celelalte popoare ale Americii în arhitectură, tehnicile de construcție și în realizarea rețelelor de drumuri. Drumurile erau cimentate și întinse pe mii de kilometri, în condițiile în care vorbim de sfârșitul erei neolitice. Mayașii au fost primii din America, care au întocmit hărți rudimentare desenate în hieroglife pe care erau însemnate centrele de poștă, care ulterior au devenit un fel de informare turistică și aveau scopul de a prezenta diferite rute de calatorie intre orase. 

Istoricul cadastrului in România

După Unirea din 1918, Statul Român a dat câteva decrete ce și-au lăsat amprenta asupra activității de carte funciară. Astfel "Legile, ordonanțele, regulamentele și statutele legale de mai înainte, emanate înainte de 18 octombrie 1918 rămân în interesul ordinii publice și pentru a asigura continuitatea de drept, până la altă dispoziție, în vigoare în mod provizoriu, cu excepțiunile cuprinse în acest decret, cum și în alte decrete, ce se vor da" (Decretul nr.1 din 24 ianuarie 1919 despre funcționarea în mod provizoriu a serviciilor publice, aplicarea legilor, despre funcționari și întrebuințarea limbilor, art. 1, emitent: Consiliul Dirigent).[2]

Registrul funciar, planul cadastral și indicatoarele alfabetice ale posesorilor erau depuse la secțiunile de carte funciară în vederea verificării și a redactării inscripțiunilor referitoare la proprietate. Proiectele cărții funciare au fost prezentate unei comisii de control la tribunal care le declară drept cărți funciare, în cazul în care se constată că au fost întocmite cu respectarea legii. Pentru teritoriile din Ardeal, Banat și Bucovina s-au dispus acțiuni de actualizare a planurilor topografice și de rectificare a cărților funciare în conformitate cu legile care erau în vigoare pe teritoriile respective. 

La instaurarea regimului comunist în România, terenurile au fost scoase din circuitul civil. Evidența funciară a avut importanță doar din punctul de vedere al folosinței pământului, având în vedere faptul că pentru o bună parte din teritoriul țării nu existau pe atunci, măsurători cadastrale, iar acolo unde erau efectuate se impuneau lucrări de verificare și actualizare. Astfel în anul 1954 Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român a ridicat problema întocmirii unei evidențe cadastrale socialiste. Cu un an mai târziu a fost adoptat Decretul nr. 281 din 15 iulie privind instituirea regimului de evidență funciară. Lucrările de întocmire a evidenței funciare se executau prin lucrări de măsurare a terenurilor, cu identificarea posesorilor, apoi s-au întocmit operatele de evidență funciară.

După căderea comunismului, s-au impus o serie de modificări legislative în domeniul cadastrului și publicității imobiliare. Rezultatul acestor demersuri s-a concretizat prin Legea nr. 7 din 13 martie 1996 a cadastrului și publicității imobiliare. Noțiunea de publicitate imobiliară nu este definită în termeni consacrați prin acte normative sau de către literatura de specialitate.

[2] – www.ocpicluj.ro/istoric-cadastr-carte-funciara-cluj.php

Este nevoie de o siguranță a proprietarului atât în legătura cu un drept dobândit, cât și în legătură cu apărarea drepturilor viitoare. Așadar prin înscrierea în cartea funciară se naște dreptul real. Aceasta trebuie înțeleasă în sensul că prin acest act juridic se nasc obligații și se naște dreptul real. 

1.4 Definiție, rol, importanță, aspecte

Definiție :

Potrivit primei definiții date la art. 1 din Legea cadastrului și publicității imobiliare nr.7/1996 "cadastrul general este sistemul unitar și obligatoriu de evidență tehnică, economică și juridică prin care se realizează identificarea, înregistrarea, descrierea pe hărți topografice și planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum și a celorlalte bunuri imobiliare de pe intreg teritoriul țării indiferent de destinația lor și de proprietar; entitățile acestui sistem sunt : parcela, construcția și proprietarul”.[3]

Monitorul Oficial al României, adaugă la legea de bază câteva modificări. Astfel cu modificările în rigoare prin Partea I, Nr. 83/7.II.2013, avem o nouă definiție a cadastrului general, astfel:

“ Cadastrul și cartea funciară formează un sistem unitar și obligatoriu de evidență tehnică, economică si juridică, de importanță națională, a tuturor imobilelor de pe întregul teritoriu al țării.”[4]

Din această definiție reies unele laturi importante :

Latura de “sistem”, fiind o structură organizatorică

Latura de “unitar”, fiind unic latura a unității de organizare instituțional, normative și metodologie pentru toată România

Cadastrul general este “ obligatoriu”, acesta ne exprimă că aplicarea lui nu este aleatorie, în funcție de opțiunea cuiva. Aplicarea cadastrului fiind obligatoriu prin lege, pentru orice destinație a terenului indiferent de proprietar sau posesor.

Obiectul cadastrului general îl constituie fondul funciar al întregii țări.

[3], [4] – http://licenta.ucoz.ro/865906applicationCadastru.doc

Definiția fondului funciar apare în Legea fondului funciar nr. 18/1991, astfel:

“ Terenurile de orice fel, indiferent de destinație, de titlul pe baza căruia sustui sistem sunt : parcela, construcția și proprietarul”.[3]

Monitorul Oficial al României, adaugă la legea de bază câteva modificări. Astfel cu modificările în rigoare prin Partea I, Nr. 83/7.II.2013, avem o nouă definiție a cadastrului general, astfel:

“ Cadastrul și cartea funciară formează un sistem unitar și obligatoriu de evidență tehnică, economică si juridică, de importanță națională, a tuturor imobilelor de pe întregul teritoriu al țării.”[4]

Din această definiție reies unele laturi importante :

Latura de “sistem”, fiind o structură organizatorică

Latura de “unitar”, fiind unic latura a unității de organizare instituțional, normative și metodologie pentru toată România

Cadastrul general este “ obligatoriu”, acesta ne exprimă că aplicarea lui nu este aleatorie, în funcție de opțiunea cuiva. Aplicarea cadastrului fiind obligatoriu prin lege, pentru orice destinație a terenului indiferent de proprietar sau posesor.

Obiectul cadastrului general îl constituie fondul funciar al întregii țări.

[3], [4] – http://licenta.ucoz.ro/865906applicationCadastru.doc

Definiția fondului funciar apare în Legea fondului funciar nr. 18/1991, astfel:

“ Terenurile de orice fel, indiferent de destinație, de titlul pe baza căruia sunt deținute sau de domeniul public sau privat din care fac parte, constituie fondul funciar al României.”[5]

Inventarierea terenurilor se realizează atât prin reprezentarea grafică pe planuri la scări convenabile a elementelor care se evidențiază în cadastru, cât și analitic prin fișe și registre de evidență tehnică, economică și juridică în care se înregistrează date despre situația terenurilor și construcțiilor inventariate.

Rolul cadastrului este să furnizeze date reale cu privire la întinderea, configurația si poziția corpurilor de propietate, a destinației și folosinței lor, identificarea propietarilor de bunuri imobile și înscrierea lor în registrele cadastrale, inventarierea suprafețelor mecanizabile și nemecanizabile, a pantelor terenurilor, bonitarea solurilor, inventarierea terenurilor degradate care necesită lucrări de îmbunătățiri funciare, a celor care pot fi scoase din circuitul agricol, a terenurilor amenajate și ameliorate.

Studierea cadastrului este importantă atât din punct de vedere economic, juridic cât și din punct de vedere tehnic. Acesta ne furnizează date reale despre bunul imobil respectiv, date cu privire la proprietar, poziție, întindere, categorie de folosință. Aceste date reale sunt necesare stabilirii impozitării și aplicării taxelor corecte ținând cont de întindere și categorie de folosință în principal (pentru latura economică), pentru identificarea proprietarului și titlului de drept de proprietate, folosință sau administrare asupra terenurilor și a construcțiilor (pentru latura juridică), iar pentru latura tehnică este necesar cunoașterea formei, dimensiunii și amplasării bunului respectiv.

Cadastrul este important și pentru alte domenii cum ar fi GISul (Geographic Information System). În prezent se încearcă implementarea SIGului (Sistemul Informational Cadastral) in România, având scop național sau regional, sub forme diferite putându-se deosebi câteva nevoi diferite cum ar fi sisteme cadastrale cu funcții economice (fiscal), sisteme de gestiune și administrare teritorială, sisteme cadastrale multiscop și altele. Avantajul major al acestui sistem ar fi reducerea timpului în ceea ce privește accesarea datelor.

[5] – http://licenta.ucoz.ro/865906applicationCadastru.doc

Aspectele cadastrului sunt

Aspectul cantitativ – acesta reprezintă funcția tehnică a cadastrului prin care se urmărește determinarea prin măsurători a poziției, mărimii pe categorii de folosință și proprietare, precum și determinarea construcțiilor în funcție de mărimea terenului, pe care acestea sunt amplasate, numărul de nivele dacă există.

Aspectul calitativ – reprezintă potențialul productiv al terenurilor, precum și al caracteristicilor în privința calității construcțiilor. Acest aspect se determină prin bonitarea cadastrală a terenurilor adăugând lucrările de îmbunătățiri funciare, iar pentru construcții există cartea clădirilor în funcție de materialele de construcții, dotarea cu instalații, gradul de confort, de uzură, etc.

Aspectul juridic – prezintă regimul juridic al bunurilor imobile, la dreptul de proprietate și alte drepturi.

Capitolul 2. CLASIFICAREA CADASTRULUI

Cadastrul general – cuprinde operații tehnice, economice și juridice complexe realizate în scopul cunoașterii și inventarierii permanente și sistematice a întregului fond funciar sub aspectele sale. Acesta se organizează la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale: comună, oraș, municipiu, județ și la nivelul întregii țări. Fondul funciar este constituit din totalitatea terenurilor de orice fel, indiferent de destinație, de titlurile pe baza cărora sunt deținute sau de domeniul public ori privat din care fac parte.

Intravilanul este partea de imitate administrativ- teritoriala, legal delimitata, destinata construirii si habitatiei. Intravilanul cuprinde zona dens construita ocupata cu cladirile de locuit, constructive social- culturale, intreprinderile industriale, depozitele, spatiile comerciale, amenajarile sportive, retelele edilitare, zona de circulatie si transport impreuna cu garile, autogarile si depourile, spatiile verzi si terenurile libere. Intr-un teritoriu administrativ comunal sau orasenesc pot fi unul sau mai multe intravilane. Limita intravilanului reprezinta detaliu topografic al planului cadastral si in interiorul ei se fac numerotarea cadastrala si calculul suprafetelor unitatilor cadastrale din fiecare localitate.

Extravilanul este partea din unitatea administrativ- teritoriala cuprinsa in afara intravilanelor, delimitata cadastral potrivit legii. Are in special destinatii agricole si silvice. Structura terenurilor agricole reprezinta aproximativ doua treimi din suprafata totala a tarii, ceea ce inseamna 14,8 milioane hectare.

Cadastrele de specialitate sunt subsisteme de evidenta si inventariere sistematica atat din punct de vedere tehnic si cat si din punct de vedere economic a bunurilor imobile specifice unor domenii de activitate. In functie de interesele generale ale natiunii si de nevoile unor ramuri ale economiei nationale, departamentele sau alte organism centrale, care administreaza terenuri si constructii, isi pot organiza evidente cadastrale specificice, avand obligatia de a folosi ca date de baza cu privire la suprafete, categorii de folosinta si proprietari, doar cele stabilite in documentele cadastrului general.

Aceste cadastre de specialitate sunt impartite practic pe doua grupe de folosinta ale fondului funciar, grupa folosintelor agricole si a celor neagricole, respective principalele categorii de folosinta. Ca urmare, se intalnesc urmatoarele cadastre de specialitate.

2.1 Cadastrul fondului agricol – este un subsistem de evident tehnica (pozitie, dimensiune, forma, structura), economica si juridical a parcelelor, tarlalelor, etc.

Rolul cadastrului fondului agricol este de a furniza date tehnice si economice asupra terenurilor agricole, actualizate sistematic cu toate modificarile ce au loc permanent in structura fondului funciar ( arabil, pasune, fanete, vie, livezi). Aceste elemente ale cadastrului fondului agricol sunt valorificate in procesul fundamentarii prioritatilor de actiune pentru restructurarea si dezvoltarea infrastructurii agricole.

Ca subsistem al cadastrului general, cadastrul fondului agricol ofera urmatoarele tipuri de date tehnico-economice asupra terenurilor agricole cum ar fi:

Categorii si subcategorii de folosinta ale parcelelor de teren

Pozitia si configuratia topografica a fiecarei parcele si subparcele

Calitatea terenurilor arabile in functie de sol, relief, clima si hidrologie

Calitatea plantatiilor viticole, pomicole si a pajistilor natural

Valoarea economica impozabila

Amenajarea teritoriului, etc.

Sarcinile cadastrului fondului agricol constau în furnizarea informațiilor privind cantitatea și calitatea terenurilor agricole în vederea îndrumării activității agricole precum și pentru rezolvarea problemelor financiare (investiții, modernizări, protecție, asigurare, ecologie, impozite, taxe etc.).

Intocmirea cadastrului fondului agricol național se realizează prin determinarea suprafețelor, pe categorii de folosință a terenurilor, localizate pe parcele, deținători, proprietari, forme de exploatații, teritorii administrative, comune, orașe, municipii, județe și la nivel de țară.

Acestea sunt posibile prin întocmirea planului cadastral agricol la scările stabilite, a documentației scriptice, evidențiate în registre cadastrale, pe bază de normative și instrucțiuni.

In vederea luării deciziilor, atât la nivel local, cât și la nivel central, privind anumite priorități și măsuri adecvate în funcție de specificul zonei, în cadrul interesului general, proiecte de organizare și amenajare a teritoriului pe termen mediu și lung, este necesar ca realitatea imediată a terenurilor agricole să fie cât mai aprofundat cunoscută.

Ca subsistem al cadastrului general, cadastrul fondului agricol oferă următoarele tipuri de date tehnico-economice asupra terenurilor agricole:

categoriile și subcategoriile de folosință ale parcelelor de teren, identificate pe proprietari (deținători, utilizatori), forme de exploatație, zone cvasi–omogene pedo-climatice, zone supuse unor procese de degradare–poluare, zone restricționate, teritorii administrative comunale, orășenești, municipale, județene și pe întreaga țară;

poziția și configurația topografică a fiecărei parcele și subparcele, dimensiunile și suprafața acestora;

calitatea terenurilor arabile în funcție de sol, relief, climă, apă freatică etc., pe baza notelor de bonitare naturală și apoi clasificarea acestor terenuri pe clase de calitate;

calitatea plantațiilor viticole, pomicole și a pajiștilor naturale, precum și a terenurilor ocupate de acestea, grupate, de asemenea, pe clase de calitate;

valoarea economică impozabilă;

elemente pentru stabilirea pretabilității terenurilor agricole în cazul diferitelor folosințe agricole și favorabilități solului pentru anumite culturi;

amenajarea teritoriului și starea acestuia cu privire la:

irigații prin aspersiune, brazde sau submersie;

îndiguiri, desecări, drenaje;

lucrări de combatere a eroziunii solului;

lucrări pe curbe de nivel, culturi în fâșii, culturi cu benzi înierbate, terase și agro-terase, valuri de pământ, lucrări de scurgere dirijată a apelor de pe versanți;

potențialul amenajabil pentru irigații, evacuarea excesului de umiditate, apărare contra inundațiilor, combaterea eroziunii solului, stingerea formațiunilor torențiale, alunecări de teren, stingerea deflației, fixarea nisipurilor mobile și semimobile;

identificarea de noi resurse funciare, care prin amenajări specifice ar putea fi puse în valoare;

restricții de utilizare.

Având în vedere că subsistemul informațional al cadastrului fondului agricol este conectat la sistemul informațional al cadastrului general, prin informațiile pe care le furnizează poate servi la rezolvarea unor probleme cum ar fi:

creșterea valorii proprietății;

garantarea împrumuturilor bancare pentru investiții prin ipotecare;

accesibilitate rapidă și precisă la informațiile cadastrului fondului agricol pentru persoanele fizice sau publice interesate;

creșterea calității mediului înconjurător și a preocupării pentru conservarea calității acestuia;

echiparea teritoriului cu drumuri, căi ferate, rețele de transport energie electrică, termică, gaze naturale, apă potabilă sau industrială, canalizare, telefonie etc. și dezvoltarea organizată a fondului construit al intravilanelor;

dezvoltarea politicilor de stabilire a priorităților, de alocare a resurselor necesare, asumarea responsabilităților pentru acțiunile efectuate și realizarea unor standarde și metode pentru monitorizarea acestora;

crearea și dezvoltarea unei piețe a terenurilor agricole, bazată pe informații corecte privind suprafața, calitatea, dotările și valoarea economică a terenurilor agricole.

2.2 Cadastrul fondului forestier – cuprinde pădurile și terenurile afectate împăduririlor. Acestea ocupă aproximativ 6 milioane hectare din suprafața fondului funciar al țării fiind deținute de statul roman, persoane fizice și juridice. Indiferent de proprietar, pădurile trebuie gospodărite conform regimului silvic.

După natura proprietății, fondul forestier național cuprinde:

fondul forestier proprietate publică;

fondul forestier proprietate privată;

Terenurile din fondul forestier național care fac parte din domeniul public sunt scoase, în condițiile legii, din circuitul civil. Terenurile din fondul forestier proprietate privată sunt și rămân în circuitul civil. Dobândirea și înstrăinarea acestora se face pe baza legislației civile cu respectarea dispozițiilor Codului silvic. Terenurile din fondul forestier care sunt cuprinse în amenajamentele silvice și deținute fără titlu de alte persoane fizice sau juridice, constituie litigii sau ocupații.

Suprafețele de teren din interiorul fondului forestier care au alte folosințe, sunt deținute de alt proprietar decât cel al fondului forestier respectiv, iar cele care nu au ieșire la drumurile publice sunt înscrise în amenajamentele silvice ca enclave. Administrarea pădurilor proprietate publică a statului se face de către Regia Națională a Pădurilor. În cazul pădurilor proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale și cele proprietate particulară indiviză, administrarea se face de proprietari prin structuri silvice proprii, asemanatoare cu cele ale statului. Administrarea pădurilor proprietate privată se face de proprietarii acestora (individual sau în asociații).

Baza cadastrului fondului forestier o constituie amenajamentele silvice care furnizează date și informații necesare, cu privire la:

identificarea proprietarului bunului imobiliar;

suprafața fondului forestier și suprafețele care alcătuiesc parcela cadastrală;

categoriile de folosințe și de calitate a terenurilor;

amplasarea unităților de amenajament în cadrul unităților teritoriale ale cadastrului general;

folosirea planurilor și hărților de amenajament la întocmirea planurilor și hărților cadastrale.

Cadrul legislativ este asigurat de Legea nr. 26/1996 (Codul Silvic), iar cadastrul fondului forestier se elaborează în baza „Metodologiei pentru introducerea cadastrului forestier”. Intocmirea amenajamentelor silvice se bazează pe “Normele tehnice pentru amenajarea pădurilor” (Normele 5/2000) care se actualizează la o anumită perioadă de timp. [6]

[6] – http://www.slideshare.net/alexia_200207/cadastre-specialitate

2.3 Cadastrul apelor este un alt subsistem al cadastrului general, care cuprinde totalitatea operațiunilor de inventariere, evidență sinteză cantitativă și calitativă a datelor cu privire la rețeaua hidrografică, resursele de apă ce aparțin domeniului public, a lucrărilor construite pe ape sau care au legătură cu apele și la prelevările și restituțiile de apă, precum și cerințele impuse în gospodărirea unitară, rațională și complexă a apelor în condițiile naturale ale apelor, grupate pe bazine hidrografice.

Cadastrul apelor este reprezentat de Legea Cadastrului și Publicității Imobiliare nr.7/1996 ca un cadastru de specialitate cu funcție tehnică-cantitativă și calitativă, care se elaborează pe baza unor norme și metodologii elaborate de Ministerul Apelor Pădurilor și Protecției Mediului (MAPPM) și aprobate de Agențtia Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). Obiectivul cadastrului apelor îl constituie apele de suprafață, , stăpânire și folosire a apelor de suprafață, lucrările de protecție, apele subterane și cadrul natural al apelor. În cadrul lucrărilor de cadastru al apelor, întocmit de specialiști, se culeg și se sistematizează date fizico-geografice, hidrologice și de economia apelor, pentru toate apele de pe teritoriul României.

Cadrul legislativ care reglementează problema conservării, dezvoltării și protecției calității apelor din România este Legea Apelor nr 107/1996 în care se precizează că apele reprezintă o sursă naturală regenerabilă, vulnerabilă și limitată, fiind un element indispensabil pentru viață și pentru societate. Această lege prevede că “apele de suprafață, inclusiv apele maritime interioare și marea teritorială, apele subterane, precum și albiile cursurilor de apă, cuvetele lacurilor, malurile, faleza, plaja mării, fundul apelor maritime interioare și al mării teritoriale, constituie fondul unic de stat al apelor”.[7]

Protecția apelor, punerea în valoare și dezvoltarea durabilă a resurselor de apă sunt acțiuni de interes național. Sunt supuse dispozițiilor legii dreptul de folosință al apelor, obligațiile cu privire la protecția și c-onservarea resurselor de apă, a albiilor și malurilor acestora, indiferent de persoana fizică sau juridică care le administrează, lucrările care se construiesc pe ape sau care au legătură cu acestea.

Activitatea de gospodărire unitară, rațională și complexă a apelor se organizează și se desfășoară pe bazine hidrografice, ca entități geografice indivizibile de gospodărire a resurselor de apă. Gospodărirea apelor consideră ca un tot unitar apele de suprafață și subterane, atât sub aspect cantitativ cât și calitativ, în scopul asigurării dezvoltării durabile.

[7] – http://www.slideshare.net/alexia_200207/cadastre-specialitate

2.4 Cadastrul viticol – reprezintă un alt subsistemul al cadastrului general care îndeplinește la rândul său calitățile ca fiind un sistem unitar și obligatoriu de evidență tehnică, economică și juridică prin care se realizează înregistrarea, delimitarea și reprezentarea pe hărți și planuri cadastrale a tuturor terenurilor din patrimoniul viticol național și a celorlalte bunuri imobile aferente acestuia, indiferent de destinația lor și de proprietari.

Patrimoniul viticol național este constituit din suprafețele cultivate cu viță de vie situate în zonele consacrate tradițional, precum și cele aflate în afara arealelor viticole. În arealele viticole, plantațiile de viță de vie se grupează teritorial în: regiuni viticole, potgorii, centre viticole și plaiuri viticole. Acestea sunt definite în anexa 1 la Legea viei și vinului nr. 67/1997.

Potrivit reglementărilor legale, terenurile cuprinse în patrimoniul viticol național se grupează în următoarele trei categorii:

plantațiile de viță de vie roditoare, plantațiile de portaltoi, plantațiile mamă furnizoare de coarde altoi sau de butaș pentru înrădăcinare și școlile de viță;

terenurile din arealele viticole rezultate în urma defrișării viilor, aflate în perioada de pregătire pentru plantare;

alte terenuri din interiorul arealelor viticole care, prin amplasarea lor, completează sau unesc masivele viticole existente și prezintă condiții pentru a fi cultivate cu viță de vie. [8]

Cadastrul fondului viticol se organizează la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale și se centralizează pe plaiuri viticole, centre viticole, podgorii, regiuni viticole și pe țară.

Prin cadastrul fondului viticol se realizează:

identificarea, înregistrarea și descrierea în documentele cadastrale a terenurilor pe împărțite pe tarlale și pe parcele și a celorlalte bunuri imobile prin natura lor, aferente sectorului viticol, măsurarea și reprezentarea acestora pe planuri și hărți cadastrale, stocarea datelor pe suporturi informatice;

identificarea și înregistrarea proprietarilor și a altor deținători legali de terenuri și de alte bunuri immobile

[8]- http://www.slideshare.net/alexia_200207/cadastre-specialitate

asimilarea și integrarea datelor referitoare la fondul viticol;

furnizarea datelor necesare sistemului de impozite și taxe, pentru stabilirea corectă a obligațiilor fiscale ale contribuabililor.

Lucrările tehnice pentru realizarea cadastrului viticol se realizează de specialiștii de la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) cu respectarea normelor tehnice elaborate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). Încadrarea terenurilor supuse cadastrului viticol în clase de pretabilitate, de calitate, precum și alte informații specifice acestuia se obțin din studiile realizate de oficiile județene de studii pedologice și agrochimice.

Etapele care se parcurg pentru realizarea cadastrului fondului viticol sunt:

delimitarea teritorială a arealelor viticole;

delimitarea teritorială a arealelor viticole destinate producerii vinurilor de calitate superioară cu denumire de origine;

identificarea, înregistrarea și reprezentarea pe hărți și planuri cadastrale a viilor răzlețe situate în afara arealelor viticole.

2.5 Cadastrul amenajărilor de îmbunătățiri funciare este un subsistemul de evidență și inventariere sistematică, tehnică și economică, a tuturor bunurilor imobile din cadrul amenajărilor de îmbunătățiri funciare din România, cu respectarea datelor de bază din cadastrul general, privind suprafața, categoria de folosință și proprietarul.

Categoriile de lucrări de îmbunătățiri funciare reprezintă lucrările destinate desfășurării unei anumite activități de îmbunătățiri funciare și cuprind:

lucrările de irigații;

lucrările de desecare și drenaj;

lucrările din orezării;

lucrările de combatere a eroziunii solului;

lucrările de apărare împotriva inundațiilor și regularizare a cursurilor de apă;

lucrările din amenajările silvice.

Obiectivele îmbunătățirilor funciare sunt asigurarea unui nivel corespunzător de umiditate a solului care să permită creșterea plantelor, incluzând plantațiile vitipomicole, culturile agricole și silvice, asigurarea protecției terenurilor de orice fel și a oricăror categorii de construcții față de inundații și alunecări de teren și asigurarea ameliorării solurilor acide, sărăturate și nisipoase și protecție împotriva eroziunii și poluării.

Cerințele necesare încadrării cadastrului amenajărilor de îmbunătățiri funciare în cadastrul general presupun unele lucrări cum ar fi efectuarea lucrărilor de cadastru al amenajărilor de îmbunătățiri funciare pe unități administrativ-teritoriale, derularea programelor de realizare a cadastrului amenajărilor de îmbunătățiri funciare cu respectarea normelor și regulamentelor emise de ANCPI, utilizeazarea datelor din evidența unităților subordonate ANCPI și a unităților administrativ teritoriale.

Îmbunătățirile funciare se referă la diverse procedee tehnice sau biologice folosite în scopul valorificării pentru agricultură a unor terenuri neproductive sau slab productive, realizându-se un raport pentru umiditate, în scopul fertilizării și evitării erodării solului datorită apei și vântului. Cadastrul îmbunătățirilor funciare a căpătat o importanță deosebită odată cu înființarea Societății Naționale “Imbunătățiri Funciare” S.A. (Ordonanța de Urgență nr. 23/30 martie 2000).

Primul pas pe care l-a făcut România în acest domeniu a fost prin anul 1920 cu propunerea profesorului universitar N. Constantinescu privind planul de electrificare a României ocazie cu care, prin plasarea hidrocentralelor pe râurile Bistrița, Argeș, Dunăre, precum și pe alte râuri, s-a gândit regularizarea și controlul debitelor apelor curgătoare, crearea posibilităților de irigare, protejarea terenurilor și a așezărilor umane pasibile de a fi inundate.[9] Așadar, preocuparea cadastrului îmbunătățirilor funciare apare ca lucrare cadastrală în zona de trecere între cadastrele hidroenergetic, al apelor, al fondului agricol, imobiliar și al rețelelor edilitare, precum și altele. În acest context, suprafețele ocupate cu lucrări artificiale de amenajare și sistematizare a terenului, cu construcțiile de îmbunătățiri funciare, trebuie scoase temporar din folosință agricolă, silvică sau din alte folosințe până la reabilitarea acestora. Pe aceste suprafețe se proiectează, trasează și realizează lucrări de îmbunătățiri funciare. Alegerea acestor suprafețe se face pe baza unor studii de fezabilitate, întocmite temeinic, cum sunt cele climatice, hidrologice, geotehnice, hidraulice, ale materialelor de construcții și agrochimice.

[9] – http://www.slideshare.net/alexia_200207/cadastre-specialitate

Prin lucrările de îmbunătățiri funciare se poate asigura introducerea în circuitul agricol a unor noi suprafețe și ridicarea potențialului de fertilitate a terenurilor slab productive, precum și înlăturarea cauzelor care provoacă scoaterea lor din cultura agricolă sau alte categorii.

2.6 Cadastru imobiliar – este o parte a cadastrului general și se ocupă cu inventarierea și evidența sistematică, sub aspect tehnic și economic al terenurilor și construcțiilor, din intravilanul localităților.

Lucrările de cadastru imobiliar, se realizează cu următoarele scopuri:

a) Constituirea de baze de date pentru cadastru imobiliar și gestiunea localităților;

b) Culegerea datelor și informațiilor, privind actualizarea datelor tehnice, economice și juridice, din cadastrul general și completarea lor, în ceea ce privește

– delimitarea teritoriului ce urmează a fi cadastrat și marcarea limitelor intravilanului localităților;

– actualizarea sau întocmirea planului topografic sau cadastral, care constituie suportul de bază al lucrărilor de cadastru;

– identificarea proprietarilor terenurilor și ai corpurilor de clădiri;

– completarea datelor conținute în FIȘA BUNULUI IMOBIL. Se completează date cu privire la caracteristicile funcționale ale clădirilor, existența dotărilor edilitare la nivel de parcelă și alte solicitări ale beneficiarilor;

c) Culegerea de date și informații de detaliu, privind caracteristici constructive ale clădirilor, elemente suplimentare cu privire la caracteristicile geotehnice ale terenului.

Aceste date și informații de detaliu, culese în lucrări de cadastru imobiliar, au caracter tehnic, economic și juridic și utilizează ca elemente de bază, datele cadastrului general, cu privire la parcelă, construcție și proprietar.

Capitolul 3.ETAPELE REALIZĂRII CADASTRULUI GENERAL

3.1 Definiții

Intravilanul si extravilanul cuprind mai multe unitati teritoriale cadastrale.

Sectorul cadastral este o diviziune cadastrala de natura tehnica a unei unitatii administrativ teritoriale, delimitata de detalii liniare (cai de comunicatie, ape,etc.) care nu sufera modificari curente. Sectorul cadastral este format din mai multe bunuri imobile sau corpuri de propietate alipite. Denumirea de ,,sector cadastral" inlocuieste termenii ,,tarla" in extravilan si „ cvartal" in intravilan.

Imobilul este o parcela de teren cu sau fara constructii.

Corpul de proprietate este constituit din una sau mai multe parcele alipite, apartinand aceluiasi proprietar.

Avand o singura categorie de folosinta si apartinand unui propietar sau mai multor propietari, parcela este o suprafata de teren, care face parte dintr-o unitate administrativ-teritoriala pe un amplasament bine stabilit,

Componentele de baza ale cadastrului general sunt:

parcela

constructia

propietarul

Constructia este o proprietate sau o parte dintr-o proprietate construita cu o utilizare distincta pentru proprietar, care apartine unei persoane sau mai multor persoane, in indiviziune. Aceasta fiind o cladire intreaga sau parti dintr-o cladire, cu una sau mai multe intrari.

Proprietarul este o persoana fizia sau juridica, titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate respectiv. Detinatorii de terenuri sunt titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale asupra acestora sau cei care potrivit legii civile au calitatea de posesori ori detinatori superficiali.

Corpul de cladire se delimiteaza tinand cont de urmatoarele criterii:

sistemul arhitectonic si contructiv determinat de fatade si materiale de

constructie a peretilor exteriori;

– intrarea independenta in cladire;

– independenta si regimul de inaltime diferit fata de alte cladiri alaturate.

Sistemul infomational al cadastrului este un fisier de baze de date grafice si alfanumerice de evidenta tehnica, economica si juridica referitoare la corpurile de proprietate si la proprietarii acestora. [10]

3.2 Campania publicitară

Scopul principal al unei campanii publicitare este informarea publicului despre avantajele realizării cadastrului.

Componenta de informare publică locală este responsabilitatea firmei care se anagajeaza sa realizeze lucrarea.

Reprezentanții unitatii teritorial administrative verifica modul de desfășurare a campaniei publicitare.

Firma angajata va realiza:

a) din punct de vedere al nevoilor de informare se va realiza analiza situației la nivelul UAT în ceea ce privește particularitățile locale.

b) implementarea campaniei de informare publică locală

3.3 Lucrări preliminare

Firma angajata va stabili numărul și componența echipelor de teren, în funcție de complexitatea lucrării și numărul de imobile, pentru finalizarea lucrărilor în termenul stabilit prevăzut în contract. Aceste date vor fi prezentate și în Raportul Preliminar.

3.3.1 Studiul datelor analogice și digitale preluate de la OCPI

În aceasta etapa Firma va analiza datele preluate de la OCPI pe baza protocolului de colaborare încheiat între ANCPI și UAT:

– ortofotoplanul corespunzător unității administrativ – teritoriale;

– documentațiile de amplasament și delimitare a imobilului;

– planurile cadastrale/topografice;

– planurile parcelare, avizate de comisia locală, existente în arhiva oficiului teritorial;

[10] – Specificatii_tehnice_protocol_UAT

– date referitoare la rețeaua națională geodezică (planimetrie, altimetrie);

– baza de date a titlurilor de proprietate;

– documentațiile executate conform Hotărârii Guvernului nr. 834/1991 privind stabilirea și evaluarea unor terenuri deținute de societățile comerciale cu capital de stat, cu modificările și completările ulterioare, și avizate tehnic;

– planul urbanistic general, planul urbanistic zonal, avizate de oficiul teritorial;

– baza de date a registrelor de transcripțiuni-inscripțiuni;

  – copii ale cărților funciare;

-limitele unității administrativ – teritoriale și ale intravilanelor componente;

– alte documentații în măsura în care sunt necesare realizării proiectului.

În vederea preluării datelor cu caracter personal, Firma angajata va face dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de Legea nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu modificările și completările ulterioare. [11]

3.4 Recunoașterea terenului

În cadrul acestei operațiuni Firma angajata va efectua:

studiul formelor de relief;

identificarea zonelor în care sunt necesare ridicări topografice;

recunoașterea punctelor din rețeaua geodezică.

3.5 Realizarea raportului preliminar

Raportul Preliminar este documentația în care Firma angajata prezintă soluțiile tehnice detaliate a fiecărei operațiuni in parte, volumul de lucrări realizat pe etape și tipuri de operațiuni, alocarea resurselor umane și tehnice, stabilirea termenelor de îndeplinire a obictivelor propuse și orice alte informații necesare pentru evaluarea soluției tehnice propuse.

[11] – Specificatii_tehnice_protocol_UAT

În Raportul preliminar, Firma angajata va include obligatoriu următoarele date:

evaluarea datelor primite de la OCPI;

recunoașterea terenului;

estimarea volumului de măsurători și precizarea modului de realizare a acestora;

descrierea soluției tehnice;

proiectarea sectoarelor cadastrale la nivelul UAT, cu acordul OCPI;

sistemul de asigurare a calității;

evaluarea riscurilor;

programul lucrărilor care prezintă metodele generale, organizarea, ordinea și termenele de îndeplinire a obiectivelor propuse

planul principalelor activități;

raportul de analiză privind condițiile de derulare a campaniei de informare locală

planul cu măsurile tehnice privind asigurarea protecției datelor personale, în conformitate cu prevederile Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu modificările și completările ulterioare;

un eșantion format din 20 de fișiere cgxml.

Proiectarea sectoarelor cadastrale va fi realizată în cadrul „Planului cu propunerea sectoarelor cadastrale” la nivelul UAT, tipărit la scara 1:10.000 și va conține :

limitele UAT

limitele intravilanelor componente

limitele și numerotarea sectoarelor cadastrale

ortofotoplanul.

Firma angajata va realiza:

stabilirea limitelor sectoarelor cadastrale;

numerotarea sectoarelor cadastrale.

3.6 Derularea lucrărilor de specialitate

3.6.1 Determinarea sectoarelor cadastrale

După desfășurarea lucrărilor de cadastru din teren și a identificării limitelor imobilelor, limitele sectoarelor cadastrale propuse în cadrul Raportului Preliminar vor fi modificate corespunzător, astfel noile limite vor fi cuprinse în planul cadastral de ansamblu.

3.6.2 Pregătirea fișelor de interviu

Firma angajată va integra și corela informațiile provenite din toate sursele de care dispune în fișele de interviu preliminare, inaintea executării lucrărilor în teren.

Acesta va genera fișele de interviu în baza cărora se vor realiza interviurile în teren. În etapa de realizare a interviurilor în teren, fișele de interviu vor fi completate sau actualizate și semnate.

Firma respectivă va genera o fișă de interviu pentru fiecare imobil și pentru fiecare unitate individuală componentă a unei construcții condominium, dacă este cazul.

Modelul fișei de date a imobilului

(Model Fișă de date a imobilului, Monitorul Oficial al Romaniei)

3.6.3 Determinarea limitelor tarlalelor și cvartalelor

Limitele cvartalelor și tarlalelor vor coincide cu limitele care contureaza imobile.

Precizia care urmează a fi asigurată corespunde preciziei grafice a scării planului, luând în considerare o eroare grafică de 0,2 mm. Pentru asigurarea unei precizii uniforme la nivelul întregului plan cadastral, elementele digitizate se vor verifica, prin măsurători topografice efectuate în punctele caracteristice ale tarlalei/cvartalului.

Determinarea limitelor tarlalelor/cvartalelor se va face atât în intravilan cât și în extravilan.

3.6.4 Determinarea limitelor imobilelor

Preciziile care trebuie asigurate sunt cele care corespund planului la scara 1:5000 pentru extravilan și planului la scara 1:2000 pentru intravilan.

Limitele imobilelor pentru care a fost recepționat PAD, în cadrul înregistrării sporadice, vor fi preluate în planul cadastral. Daca se constată diferențe între datele din PAD și situația existent, actuala din teren, Firma angajată împreună cu OCPI vor analiza și vor propune soluția tehnică, înaintea de a finaliza planul cadastral.

pentru intravilan

Imobilul împrejmuit este imobilul ale cărui limite sunt materializate prin elemente stabile în timp, identificabile clar.

Limitele imobilelor împrejmuite vor fi determinate:

prin vectorizarea planurilor cu verificarea și actualizarea acestora la teren, în zonele în care există planuri cadastrale/topografice sau ortofotoplan

prin măsurători topografice în celelalte situații.

În cazul construcțiilor, punctele caracteristice se determină prin măsurători topografice expeditive. Schițele măsurătorilor topografice expeditive reprezintă părți componente ale fișei de interviu.

Lățimea străzilor, drumurilor comunale se stabilește între limitele imobilelor. Detaliile liniare constituie imobile și se înregistrează în cadastru ca atare.

pentru extravilan in caz ca există planuri parcelare si în cazul în care reflectă situația din acte și teren.:

– în format vector, limitele imobilelor se vor prelua și integra în planul cadastral, în cazul în care reflectă situația din acte și din teren, realizat în sistem de coordonate local sau alte sisteme de coordonate se va realiza o poziționare a planului parcelar în Sistemul Stereografic 1970

– în format raster, acestea vor fi georeferențiate, iar limitele imobilelor vor fi determinate prin vectorizarea planului și introduse în planul cadastral

În situația în care nu există planuri parcelare sau sunt incorecte, acestea vor fi întocmite de Firma angajată. Aceste planuri vor fi integrate în planul cadastral doar dacă primesc avizul de la Comisia locală de aplicare a legilor proprietății și sunt aprobate prin hotărâre a Comisiei județene de aplicare a legilor proprietății.

Dacă:

suprafața întregii tarlale este mai mică decât suprafața rezultată în urma însumării suprafețelor din toate titlurile de proprietate pentru toate parcelele din tarlaua respectivă, suprafața fiecărei parcele va fi diminuată direct proporțional cu suprafața ei, în așa fel încât să se realizeze o închidere exactă a suprafețelor în toată tarlaua respectivă;

suprafața întregii tarlale este mai mare decât suprafața rezultată în urma însumării suprafețelor din toate titlurile de proprietate pentru toate parcelele din tarlaua respectivă, surplusul de teren va fi trecut ca rezervă a comisiei locale de fond funciar, iar poziția acesteia va fi stabilită de către comisie.

Imobilele aflate în litigiu înregistrat pe rolul instanței de judecată, vor fi evidențiate cu o culoare distinctă în planul cadastral.

Lucrările se vor executa în conformitate cu Normele tehnice privind introducerea cadastrului general și a prevederilor Deciziei nr.1/2008 a Directorului Direcției de Geodezie și Cartografie, de completare a Ordinului Directorului General nr.634/2006, în cazul efectuării măsurătorilor utilizând tehnologia GNSS. Reglementările tehnice în vigoare se găsesc pe site-ul www.ancpi.ro. [12]

[12] – Specificatii_tehnice_protocol_UAT

3.6.5 Întocmirea/actualizarea fișelor de interviu și colectarea actelor

Imobilele care sunt situate în intravilan, Firma angajată va merge la fiecare imobil în parte și va completa fișa de interviu. Programarea perioadei de interviuri se anunță din timp deținătorilor de imobile. Se stabilește un program flexibil pentru cazurile deosebite, program care să asigure participarea unui număr cât mai mare de deținători la interviuri.

Pentru imobilele situate în extravilan, Firma angajată împreună cu reprezentantul primăriei, va stabili o data al convocării pentru realizarea interviurilor la teren. Se vor face convocări ale deținătorilor, grupați pe tarlale, în conformitate cu programarea stabilită.

Programul întocmit de către Firma angajată, va fi adus la cunoștința locatarilor de către primărie, prin afișare în locuri vizibile astfel încât să se asigure condițiile pentru prezentarea persoanelor la convocare. La momentul afișării programului se va întocmi un proces verbal constatator între Firma angajată și reprezentantul primăriei, în care se va menționa data la care s-a efectuat afișarea.

3.6.6 Întocmirea/actualizarea fișelor de interviu

În etapa de întocmire/actualizare a fișelor de interviu, Firma angajată confruntă datele pre-completate, cu informațiile din teren, actualizează fișele și creează fișe noi, dacă este cazul. Firma angajată are obligația de a realiza potrivirea între amplasamentul imobilului și actele juridice puse la dispoziția sa.

Identificarea deținătorilor

Imobilul cu deținător identificat este acel imobil pentru care dreptul de proprietate este dovedit cu acte juridice legale, sau posesia este stabilită conform prevederilor Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Activitățile care trebuie realizate pentru identificarea deținătorului sunt:

analiza tuturor datelor;

integrarea datelor și generarea Fișelor de Interviu;

identificarea imobilelor din teren și determinarea limitelor acestora;

identificarea proprietarilor/posesorilor și colectarea actelor juridice;

întocmirea/actualizarea fișelor de interviu și stabilirea legăturii între imobil și proprietar/posesor.

În cazul în care, după realizarea acestor etape nu poate fi identificat un deținător, se vor realiza în plus:

consultarea vecinilor;

verificarea evidențelor primăriei

verificarea datelor privitoare la deținători, la alte instituții

Fișele de interviu vor avea pe fiecare pagină ștampila Firmei angajate și semnătura operatorului, ca reprezentant al acesteia.

3.6.8 Identificarea construcțiilor

Construcțiile identificate pe teren vor fi înregistrate în fișa de interviu. Pentru fiecare construcție vor fi menționate actele de dobândire, conform art. 55 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările ulterioare, ori lipsa acestora. Se vor înregistra construcțiile permanente, clasificate după destinațiile stabilite în conformitate cu prevederile legale. [13]

3.6.9 Colectarea actelor

Firma angajată va colecta copii-xerox ale actelor juridice care denotă dreptul de proprietate sau alte drepturi reale, care conțin modificări ale configurației imobilelor, sau confirmă alte acte, fapte ori raporturi juridice privitoare la imobile, dacă aceste acte nu sunt menționate în fișa de interviu înainte completată. Dacă s-au efectuat transmisiuni succesive ale drepturilor reale, se vor prelua în copie toate actele doveditoare.

Firma angajată va implica în această activitate o persoană sau mai multe după caz, cu studii juridice în vederea analizării și interpretării corecte a actelor juridice colectate.

La nivelul fiecărui UAT, legalizarea copiilor actelor juridice se poate realiza și de către secretarul consiliului local sau operatorul economic, în condițiile art. 12 din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, republicată.[14]

[13],[14] – Specificatii_tehnice_protocol_UAT

În cadrul campaniei publicitare locale Firma angajată va informa deținătorii de terenuri despre această posibilitate de legalizare a copiilor actelor juridice în mod gratuit.

La fișele de interviu se vor anexa, după caz:

– copii legalizate ale actelor juridice doveditoare ale calității de deținător (copii legalizate de notarii publici, instanțe judecătorești sau copii legalizate de secretarul consiliului local sau operatorul economic în conformitate cu art.12 din Legea nr. 36/1995, a notarilor publici și a activității notariale)

– acte de identitate (copie simplă);

– înscrisuri doveditoare ale posesiei, conform art. 111 din Legea nr. 7/1996;

– acte de stare civilă – copie legalizată;

– alte acte relevante pentru stabilirea situației juridice a imobilului.

În cazul în care un imobil este deținut în indiviziune, iar la momentul interviului sunt identificați o parte din deținători, aceștia vor furniza datele de identificare a celorlalți codeținători.

Persoanele care nu pot prezenta actele de identitate, vor fi îndrumate spre obținerea acestora. În aceste cazuri se va proceda la identificarea cadastrală a imobilului și determinarea elementelor tehnice, iar datele de identificare ale deținătorului și situația juridică a imobilului vor fi preluate din actele juridice, evidențele primăriei sau prin verificări efectuate cu ajutorul primăriei în evidențele Serviciului comunitar.

În cazul în care proprietarul nu este identificat, dar există posesor, înscrierea posesiei asupra imobilelor se face ținând cont de prevederile legale.

În cazul imobilelor proprietatea publică a statului, în lipsa actelor de proprietate, dovada drepturilor va fi făcută cu extrasele de pe inventarul centralizat al bunurilor respective, certificate pentru conformitate.

În cazul moștenirilor nedezbătute Firma angajată va completa fișa de interviu pe numele defunctului, în baza actelor juridice doveditoare.

Firma angajată va scana fișa de interviu, actele referitoare la imobile și deținători preluate și va crea un fișier pdf multipage. Fiecarui imobil i se va asocia astfel un fișier care va fi denumit ID.pdf (ID reprezintă identificatorul imobilului atribuit în cadrul lucrării de cadastru).

3.7 Întocmirea documentelor tehnice ale cadastrului

Structura de directoare folosită la predarea datelor la OCPI

Toate fișierele rezultate în urma lucrărilor de cadastru se vor livra în două copii.

Pe eticheta suportului se va menționa în mod obligatoriu:

– Cadastru UAT…;

– Livrarea nr. …./sector cadastral nr….. /UAT;

– Conținutul livrării.

Livrabile

Documentația finală, întocmită pe sector/UAT, trebuie predată în formatele, în numărul de exemplare și respectând cele menționate în tabelul prezentat in anexa nr. 3

Tipărirea documentelor tehnice

Planuri

Documentația finală, întocmită pe UAT, trebuie predată în formatele, în numărul de exemplare și cu respectarea celor specificate în Tabelul Livrabile.

În cazul în care se constată că produsul tipărit nu este clar, parametrii de tipărire, se vor pute modifica cu acordul OCPI. Modificarea se va realiza după analiza modelului documentelor tehnice ale cadastrului, model pe care Firma angajată îl va prezenta OCPI înaintea publicării.

La redactarea planurilor cadastrale se va folosi atlasul de semne convenționale pentru planurile topografice la scările 1:5.000, 1:2000, 1:1000 și 1:500, ediția 1978.

Registre

Modelul Registrului cadastral al imobilelor este prezentat în anexa nr.4, iar modelul Indexului alfabetic al deținătorilor în anexa nr.5.

Registrul cadastral al imobilelor va fi întocmit pe sectoare cadastrale/UAT – uri.

Filele tipărite, corespunzătoare fiecărui sector cadastral vor fi îndosariate în volume cuprinzând aproximativ 200 de file, ordonate după ID-ul imobilului. Fiecare filă va fi semnată și ștampilată de către Firma angajată. Pe coperta fiecărui volum va fi specificat: denumirea registrului, UAT- ul, sectorul cadastral. Prima pagină a Registrului va conține ID-urile imobilelor component. Paginile fiecărui volum al registrului se numerotează de la 1 la n.

3.8 Recepția documentelor cadastrului

Recepția documentelor cadastrului presupune recepția cantitativă și calitativă a lucrării.

Recepția se efectuează de către comisia de recepție din cadrul OCPI numită prin decizia directorului și are ca scop verificarea respectării specificațiilor tehnice menționate în contract.

Recepția cantitativă

Recepția cantitativă, pentru livrarea „Documentele tehnice ale cadastrului – spre publicare”

Această recepție se desfășoară în două etape.

Etapa 1

Prestatorul va preda la termenul stabilit în contract fișierele cgxml și fișierele ID.pdf asociate, in format digital

În cazul în care mai mult de 10% din fișierele predate prezintă erori de consistență/structură și/sau topologie, întreaga livrare va fi returnată pentru a fi refăcută.

În cazul în care mai puțin de 10% din fișierele predate prezintă erori de consistență/structură și/sau topologie, OCPI va solicita Firmei angajate, în funcție de situația concretă, ori predarea din nou a sectoarelor cadastrale în care au fost gasite erori, ori refacerea numai a fișierelor care au fost identificate ca eronate. Corectarea fișierelor va fi realizată în termen de maxim 5 zile de la returnare. (termen recomandat)

Etapa 2

În termen de 5 zile (termen recomandat) de la data comunicării adresei OCPI de constatare a corectitudinii consistenței/structurii și topologiei fișierelor, Firma angajată are obligația să predea restul livrabilelo, în numărul și formatele specificate.

Dacă un livrabil lipsește sau este incomplet, întreaga livrare va fi returnată pentru a fi refăcută.

Recepția cantitativă, pentru livrarea „Documentele tehnice ale cadastrului – finale”

În cazul acestei livrări, Firma angajată va preda la termenul stabilit în contract toate livrabilele, în numărul și formatele specificate.

În cazul livrării „Documentele tehnice ale cadastrului – finale” se vor actualiza/corecta numai fișierele asociate imobilelor cu privire la care s-a formulat cerere de rectificare.

Recepția calitativă

Pentru livrările „Documentele tehnice ale cadastrului – spre publicare” și „Documentele tehnice ale cadastrului– finale”, verificarea se va face pentru cel puțin 10% din volumul total de lucrări executate.

În cazul în care în urma verificării livrărilor „Documentele tehnice ale cadastrului – spre publicare” și „Documentele tehnice ale cadastrului – finale” se constată că mai mult de 10% din volumul total de lucrări executate prezintă erori, comisia de recepție va returna întreaga cantitate livrată pentru a fi refăcută.

În cazul în care în urma finalizării verificărilor se constată defecte la mai puțin de 10% din cantitatea livrată, atunci acestea vor fi menționate în raport și vor fi corectate de către Firma angajată în termen de 10 zile lucrătoare (termen recomandat) de la data primirii notificării scrise din partea comisiei de recepție.

În momentul în care nu mai sunt defecte de corectat și procesul verbal al comisiei de recepție nu mai are indicații în acest sens, datele vor fi preluate de OCPI.

3.9 Publicarea documentelor tehnice ale cadastrului

În această etapă, OCPI împreună cu primăria organizează activitatea de publicare a documentelor tehnice.

Firma angajată va transmite deținătorilor adrese de înștiințare privind demararea procedurii de publicare a rezultatelor cadastrului.

Publicarea documentelor tehnice se va face prin grija OCPI, la primăria unității administrativ-teritoriale în cauză. Conform prevederilor art. 112 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările ulterioare, perioada afișării este de 30 de zile. [15]

Documentele tehnice ale cadastrului, întocmite la nivelul unității administrativ-teritoriale sunt:

a) registrul cadastral al imobilelor;

b) indexul alfabetic al deținătorilor;

c) planul cadastral.

[15] – Specificatii_tehnice_protocol_UAT

3.10 Primirea și soluționarea cererilor de rectificare

Cererea de rectificare a informațiilor din documentelor tehnice publicate, se poate face în termen de 30 de zile de la afișare, în scris și cu depunerea documentelor doveditoare. (Anexa nr.6)

Membrii comisiei de soluționare a cererilor de rectificare sunt angajați OCPI și vor fi numiți prin decizia directorului. Din comisie vor face parte cel puțin un specialist cadastru – inginer/subinginer/ tehnician și unul de carte funciară – registrator/asistent registrator.

3.11 Actualizarea documentelor tehnice ale cadastrului

Firma angajată va actualiza documentele tehnice ale cadastrului, în conformitate cu procesele verbale emise în urma soluționării cererilor de rectificare.

Pe baza datelor actualizat, Firma va genera și preda la OCPI documentele tehnice finale.

3.11.1 Deschiderea cărților funciare

OCPI deschide cărțile funciare, în baza documentelor tehnice finale ale cadastrului la care vor fi anexate fișele de interviu și documentele aferente.

În urma deschiderii noilor cărți funciare, persoanelor interesate, potrivit evidenței de carte funciară li se comunică, de către biroul teritorial:

încheierea de carte funciară;

extrasul de carte funciară pentru informare;

extrasul de plan cadastral.

3.12 Încheierea lucrărilor tehnice de cadastru

De la data deschiderii cărților funciare din oficiu, registrele de transcripțiuni și inscripțiuni, cărțile funciare și orice alte evidențe de cadastru și publicitate imobiliară se înlocuiesc, pentru unitatea administrativ-teritorială respectivă, cu planul cadastral și noile cărți funciare. Vechile evidențe se păstrează în arhiva biroului teritorial și pot fi consultate pentru istoric.

Bibliografie

http://www.jurisprudenta.com/lege/ordin-34-2000-67e71/

http://www.legex.ro/Ordin-34-2000-20564.aspx

http://lege5.ro/Gratuit/gq3tiojs/metodologia-de-realizare-si-de-intretinere-a-cadastrului-viticol-din-18072003

http://www.juspedia.ro/13178/sisteme-de-publicitate-in-general-sisteme-de-publicitate-in-romania/

https://ro.scribd.com/doc/51404345/Subiecte-CADASTRU-GENERAL-Functia-tehnica-2010

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=9273

https://www.scribd.com/doc/266947570/1/DEFINI%C5%A2IA-%C5%9EI-OBIECTUL-CADASTRULUI-GENERAL

http://lege5.ro/en/Gratuit/gi3tqmrw/norma-metodologica-de-realizare-si-tinere-a-cadastrului-viticol-din-07032000

http://licenta.ucoz.ro/865906applicationCadastru.doc

1.Relatiile analitice aplicative

Date masurate

In functie de modul si instrumentul de masurare se va efectua si prelucrara ulterior datele. Datele analitice masurate sunt de forma: x, y, p,q [mm] cand sunt masurate la stereocomparator sau x’, y”, p, q [mm] cand sunt masurate la stecometru. In cazul nostru au fost masurate cu stecometru.

x’- coordonatele x masurate pe fotograma stanga (FS)

y”- coordonatele y masurate pe fotograma dreapta (FD)

p- paralaxa longitudinala

q- paralaxa transversala

Inainte de a incepe masuratorile pentru fiecare tip de camera fotoaeriana se vor extrage coordonatele de la calibrare pentru indicii de referinta:

Elemente de orientareinterioara:

Cordonatemasurate la stecometru:

Calcule preliminare

Calculul centrelor de greutate

Reducerea coordonatelor la origine

Se vor obtine coordinatele indicilor de referinta si a celorlalte puncte analitice in cele doua sisteme de coordonate pentru fotograma stanga si fotograma dreapta.

Orientarea interioara a celor 2 fotograme

Cele 2 fotograme au fost asezate neorientate in aparatul de masura. Orientarea interioara a acestora se va face prin calculule pe baza indicilor de referinta calibrati si pe baza indicilor de referinta masurati.

Deoarece masuratorile au fost executate pe o pereche de fotograme exista deformatii neuniforme pe cele doua directii x, y si este necesara aplicarea unei corectii pentru aceasta deformatie, corectie care se va face odata cu rezolvarea orientarii interioare, aplicand pentru orientarea interioara o transformare afina in plan.

Relatiile de transformare pe baza carora se va face orientarea interioara pe fotograma stanga si fotograma dreapta vor fi de forma:

FS FD

unde X, Y – coordonatele indicilor de referinta calibrat (tabel 1)

x’, y’ – coordonatele pe fotograma stanga (tabel 3)

x”, y” – coordonatele pe fotograma dreapta (tabel 3)

Ecuatia se aplica o data pentru determinarea parametrilor de transformare a si b (necunoscutele) in sensul ca avem cunoscute coordonatele x, y pentru punctele comune, respective pentru indicii de referinta. Coeficientii a si b se vor calcula separat pentru fotograma stanga si fotograma dreapta scriind ecuatiile pentru cele 4 puncte comune, respective indicii de referinta, vom avea 8 ecuatii pentru fotograma stanga si 8 ecuatii pentru fotograma dreapta.

Dupa calculul indicilor de referinta a si b pentru fotogramastangasifotogramadreapta se aplicaaceleasirelatii pentru celelaltepuncteanalitice cu mentiunea ca,cunoastem a, b, x, y, dar nu cunoastemcoordonatele de calibrareaicamerei (X, Y).

2.Exploatarea analitica a stereofotogramelor

Pentru exploatarea fotogramelor este necesar sa se cunoasca orientarea relativa si absoluta. Exploatarea stereogramelor se poate face fie pe modele analitice orientate independent, fie pe modele analitice orientate in serie. Oricare ar fi metoda de exploatare aleasa a celor 2 fascicule acestea se realizeaza pe baza conditiei de coplanaritate. Exploatarea pe modele analitice independente.

Orientarea relativa

Pentru realizarea conditiei de coplanaritate utilizam unghiurile de orientare a celor 2 fascicule. Sistemul de coordonate model isi are originea in centrul de perspectiva al fotogramei din stanga (fotograma stanga este fixa)

z

y

O1 x O2

x x

y y

Axa x este orientata de-a lungul bazei de fotografiere si trece prin centrul de perspectiva astfel ca : by=bz=0.

Iterația 1

Metoda fasciculelor pentru rezolvarea orientării relative. La preluarea datelor prin metoda fasciculelor vom folosi ecuația :

Unde:

f= -152.94

Calculul parametrilor se face iterativ.

Coordonatele spațiului obiect:

Coordonatele fotogrametrice de pe cele cele 2 fotograme :

Formarea ecuatiilor de corectie

Tabelul de control

Rezolvarea sistemului de ecuații si determinarea solutiilor prin Schema Gauss

Corectiile obținute în urma rezolvării sistemului

Soluțiile sistemului

Calcululmatricei de rotație R

Cu ajutorulparametrilor de orientareunghiularidw’’, dl’’,dk’’, se formează matricea de rotație. Matricea de rotație trebuie să verifice condițiile de ortogonalitate ,iar elementele ei se calculează pe baza celor 3 elemente independente.

= – dk’’

= – dφ’’ R’’ =

= – dω’

Calculul coordonatelor fotogramei din dreapta

Se face pe baza elementelor de rotație unghiulară ,calculate în prima iterație.

Cu aceste valori calculul iterativ se reia formarea ecuatiilor de corectie cu coordonatele transformate.Procesul iterativ se opreste in data ce corectiile de orientare sunt mai mici decat dθ≤5∙10-6, θ= ω’, φ’, k’,ω”, φ”, k”.

Iterația 2

Se vor calcula din nou coeficientii de corectie a, b, c, d, e , l pentru fiecare punct pe baza formulelor cunoscute. Se formează ecuațiile de corecție,sistemul de ecuații și se determina soluțiile sistemului.

Se calculează matricea de rotație si se obține:

Se calculează coordonatele fotogramei din dreapta:

Calcule finale la orientarea relativa :

dby ,dbz si bx sunt cele calculate la ultima iteratie.

Matricea de rotatie finala se calculeaza din elementele de orientare finala.

Calculul coordonatelor model finale :

x’ = l’x’ x’’ = + l’’x’’

y’ = l’y’ y’’ = + l’’y’’

z’ = l’z’ z’’ = + l’’z’’

În final se va lua media aritmetică a acesor coordonate x,y,z.

l’ =

l’’ =

Paralaxa reziduală, precizia orientării relative, paralaxa transversală a orientării relative

Paralaxa reziduală se calculează cu relația:

= (l’’ * y’’ + by) –l’* y’

Precizia orientării relative:

= ±

Orientareaabsoluta

Orientareaabsoluta presupune aducereamodeluluifomat din cele 2 fotogame in sistemul de referinta al spatiuluiobiect. Implicadeterminarea a 7 parametrii, 3 translatiidintresistemul de coordinate model sisistemul de referintaterestru (,,), 3 rotatiisifactorul de scara, care asigura o transformareconforma in spatiul 3D. Aceastatransformarespatiala se face duparelatia:

unde λ – factorul de scara

R – matricea de rotatie ortogonala in functie de ω, φ, k

x0, y0, z0 – translatiile

Rezolvarea transformarii, adica determinarea celor 7 parametrii, se face iterativ.

Etapele de calcul sunt:

Calculul centrelor de greutate în spațiul obiect și în spațiul model

Aceste centre de greutate vor deveni origini ale celor 2 sisteme de coordonate.

Datele initiale:

XG, YG, ZG – coordonate geodezice pentru minim 3 puncte

Xg, Yg, Zg – coordonate model pentru punctele analitice

Reducerea coordonatelor geodezice si model la centrele lor de greutate

Luand in considerare noile origini ale celor 2 sisteme de coordonate reducerea coordonatelor se face astfel:

– obiect -model

Coordonatele geodezice reduse

Coordonatele model reduse

Calculul factorului aproximativ

Se det din mărimile:

Calculul se face din cele 3 punctegeodezicesiomoloagelelor modelfacandu-se o combinatieintre acestea siluandu-se media aritmetica.

Calcululmatricei de rotațieaproximative

Elementelematricei de rotație se pot calcula :

Matricea de rotațieR0:

=

Transformarea coordonatelor model aproximative:

Cu elementele calculate se calculeazacoordonatele model transformate:

Bibliografie

http://www.jurisprudenta.com/lege/ordin-34-2000-67e71/

http://www.legex.ro/Ordin-34-2000-20564.aspx

http://lege5.ro/Gratuit/gq3tiojs/metodologia-de-realizare-si-de-intretinere-a-cadastrului-viticol-din-18072003

http://www.juspedia.ro/13178/sisteme-de-publicitate-in-general-sisteme-de-publicitate-in-romania/

https://ro.scribd.com/doc/51404345/Subiecte-CADASTRU-GENERAL-Functia-tehnica-2010

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=9273

https://www.scribd.com/doc/266947570/1/DEFINI%C5%A2IA-%C5%9EI-OBIECTUL-CADASTRULUI-GENERAL

http://lege5.ro/en/Gratuit/gi3tqmrw/norma-metodologica-de-realizare-si-tinere-a-cadastrului-viticol-din-07032000

http://licenta.ucoz.ro/865906applicationCadastru.doc