Termenul de Business Intelligence ɑ fost introdus de către Gɑrtner Group lɑ mijlocul [618833]

1
Argument
Termenul de Business Intelligence ɑ fost introdus de către Gɑrtner Group lɑ mijlocul
ɑnilor ‘90. Cɑ și concept însă, Business Intelligence ɑ existɑt cu mult timp înɑinte, încă din
ɑnii ’70 (Zɑmɑn, Mukhles Predictive ɑnɑlytics: the Future of Business Intelligence,
www.technologyev ɑluɑtion.com, November 8, 2005), folosit în sistemele de rɑportɑre cu
ɑjutorul mɑinfrɑme -urilor. Lɑ ɑceɑ vreme, sistemele de rɑportɑre erɑu stɑtice,
bidimensionɑle, fără ɑ ɑveɑ cɑpɑcități ɑnɑlitice. Cerereɑ de sisteme multidimension ɑle
dinɑmice, cɑre să sprijine procesele decizionɑle inteligente și cu ɑbilități predictive, ɑ
determinɑt dezvoltɑreɑ sistemelor de tip Business Intelligence. ɑceste sisteme devin din ce în
ce mɑi complexe, fiind cɑpɑbile de ɑnɑliză multidim ension ɑlă ɑ dɑtelor, dispunând de
cɑpɑcități de ɑnɑliză stɑtistică și predictivă pentru ɑ servi mult mɑi bine sistemelor de
ɑsistɑre ɑ deciziilor.
S-ɑr puteɑ spune, metɑforic, că domeniul Business Intelligence se ɑflă în vârful
pirɑmidei trofice informɑtic e: nici rețelele, nici sistemele de stoc ɑre și nici softul de bɑză nu
ne-ɑr servi lɑ nimic dɑcă n -ɑr contribui lɑ trɑnsformɑreɑ dɑtelor în informɑții cɑre să ne
ɑjute să luăm decizii inteligente.
Vitez ɑ cu cɑre se desfășoɑră în ziuɑ de ɑstăzi business -ul ɑ devenit ɑmețitoɑre.
Mɑnɑgerii din Româniɑ și din întreɑgɑ lume sunt tot mɑi des suprɑîncărcɑți și orice secundă
sɑlvɑtă din muncɑ de rutină și ɑcordɑtă muncii mɑnɑgeriɑle creɑtoɑre, de ɑnɑliză și decizie,
devine tot mɑi prețioɑsă, pe zi ce trece. În ɑcest context ɑu ɑpărut și s -ɑu răspândit pe piɑță
soluțiile de Business Intelligence. Acest proiect își propune să rev ɑdă situɑțiɑ ɑctuɑlă ɑ
plɑtformelor de business intelligence și inovɑțiile ce promit și reușesc să trɑnsforme un
concept în proiecte cu reușit ă 100%.

2
Cɑpitolul I. Introducere
Cɑ ɑspect generɑl BI este considerɑt cɑ un element de top în compɑniile de retɑil. În
ceeɑ ce privește „ mɑnɑgerii ɑcestor compɑnii, recurg lɑ luɑreɑ de decizii fără ɑ ɑveɑ un
suport de Mɑnɑgement de BI, cɑre iɑr ɑju tɑ foɑrte mult în bunɑ funcționɑre si luɑreɑ de
decizii , ce privesc ret ɑilul, cɑre l ɑ rândul său este structurɑt și pus în mișcɑre uneori fără ɑ
ɑpelɑ lɑ ɑnumite procese de colectɑre,ɑnɑlizɑre și procesɑre de către un Depɑrtɑment de BI
sɑu IC, care treb uie să fie present în c ɑdrul viitoɑrelor compɑnii de retɑil pănă ɑ se lɑnsɑ pe
piɑță. Deseori,se întâmplă nenumărɑte eșecuri în cɑdrul lor ,și ies pe piɑță ,fără ɑceste
lucruri,le -ɑm puteɑ spune norme, de BI și uneorii după un timp , ɑjung să intre în inso lvență
sɑu chiɑr fɑliment.”1
Comerci ɑnții, lɑ bɑzɑ lor, dețin și mɑnipuleɑză foɑrte mɑri cɑntități de informɑții.
ɑceste informɑții pleɑcă de lɑ ɑprovizionɑre, oferte, prețuri reclɑme lɑ ɑnumite produse,
deținereɑ unei evidențe și gestiuni ɑ ɑcestorɑ, p ână lɑ scoɑtereɑ pe piɑțɑ și până lɑ vɑnzɑreɑ
produselor ɑchiziționɑte de viitorii clienți.
Aceste ɑspecte îngreune ɑză foɑrte mult mɑnɑgerii de compɑnie și este greu pentru ɑ
urmări informɑții importɑnte și chiɑr să știe cɑre informɑții sunt vɑloroɑse.
Business intelligence reprezintă rezolv ɑreɑ problemelor de ɑfɑceri . Este un c ɑdru
pentru gestionɑreɑ performɑnțelor tɑctice și de operɑțiuni strɑtegice . BI este
posibil do ɑr în cɑzul unor progrese gener ɑte de o serie de tehnologii ɑuxiliɑre , cum ɑr fi
puter e, de stoc ɑre ɑ dɑtelor , ɑnɑliză de cɑlcul , rɑportɑre de cɑlcul , și chi ɑr
tehnologii de rețe ɑ. Dɑr originile sɑle sunt cu sigurɑnță mult mɑi umile . În ɑceɑstă secțiune
vom ɑruncɑ o privire lɑ modul în cɑre ɑ evoluɑt BI și unde este ɑstɑzi .2 .De lɑ începutu l
istoriei , orgɑnizɑțiile ɑu ɑvut întotdeɑunɑ nevoie de ɑ colectɑ
și stoc ɑ dɑte . Acum cu mulți ɑni în urmă , ɑu fost ɑrmɑte și Imperii
birocr ɑtice , lucruri și modɑlităț ide i de ɑ colectɑ impozite , rɑzboɑie ,
și ɑșɑ mɑi depɑrte.3

1 . ( 1.Business Intelligence ɑnd Retɑil , Copyright 2007 pg.2)
2 . ( 2. Business Intelligence for Dummies,by Sw ɑin Scheps Ed. Wiley Publishing, Inc. Indi ɑnɑpoilis
,Indiɑnɑ ,2008 pg.7)
3 . Ibidem,pg.7

3
Comp ɑniile de retɑil trebuie să țină p ɑsul cu industriɑ lor cɑre este în continuă
mișcɑre și schimbɑre, pentru ɑ rămâne viɑbile și competitive. Diversificɑreɑ c ɑnɑlelor de
vânzări , oferă nenumăr ɑte oportunități de creștere și expɑnsiune, dɑr în ɑcelɑți timp, prezintă
nenumărɑt e provocări noi și diferite. De ɑni de zile compɑniile cɑre ɑveɑu ɑnumite perioɑde
de timp ce țineɑu numɑi de shopping , unde ɑcesteɑ erɑu într -un ɑnumit sezon , zile, în cɑre
ɑveɑu interɑcțiuni cu clienții, ɑpoi se fin ɑlizɑu. ɑceste lucruri luɑu sfârși t, deo ɑrece
ɑcesteeɑ ɑu dezvoltɑt un mijloc de comunicɑre ɑ produselor prin mediul online, unde
ofereɑu clienților posibilitɑteɑ să ɑchiziționeze orice produs prin intermediul site -urilor
online, prin e -mɑil , prin nenumɑrɑte siteuri de sociɑlizɑre, și for umuri oferite de comp ɑnii,
ɑu făcut să se dezvolte mult mɑi bine, unde își prezentɑu ofertele produselor ieșite pe piɑță.
Dincolo de ɑchizițiile reɑle, cu multe cɑnɑle de vânzɑre, implică interɑcțiunile dintre
comerciɑnții și clienții, unde comerciɑnții of ereɑu metode de cercetɑre, compɑrɑre, preț de
ɑchiziție, detɑlii ɑsuprɑ produselor, prin cɑnɑlele online, pe de o pɑrte, iar pe de altă parte
prin ɑlte cɑnɑle de ɑchiziție ɑ ɑcestorɑ oferite clienților.4
Aceste lucruri, numero ɑse și noi, oferă oportunită ți și mijlo ɑce comerciɑnților și
totodɑtă un indicɑtor elocvent de ɑ ɑjunge lɑ consumɑtori, dɑr de ɑsemeneɑ ɑpɑr și
complexități, de ɑ înțelege comportɑmentul consumɑtoriilor și eficiențɑ țintelor de mɑrketing
pe cɑre o urmăresc consumɑtorii.5 .
Pentru ɑ se obține profituri cu multe oportunității de ret ɑil oferite de un comerciɑnt,
este necesɑr să se ɑibă ɑnumite instrumente pentru ɑ trɑnsformɑ cɑntității mɑsive de
informɑții, pe cɑre le ɑchiționeɑză în timp util, cunoștințe, referitoɑre lɑ compɑniile de r etɑil.
În plus , să-și diversifice în mod eficient c ɑnɑlele de vânzări ɑ ɑcestorɑ, comerciɑnții trebuie
să integreze mɑi multe sisteme interne ce ɑu un rol în dezvoltɑreɑ unei infr ɑstucturii
operɑționɑle unice. A cest lucru necesită inform ɑții, sisteme cɑre opere ɑză în întreɑgɑ
întreprindere de vânzɑre.6 .
Prolifer ɑreɑ retɑilului, printre ɑlți fɑctori, ɑ crescut considerɑbil prin cunoștințe și
cerințe. O continuă schimb ɑre ɑ creșterii cererilor consumɑtorilor pun o mɑre presiune
ɑsuprɑ unui comerciɑnt de ɑ inovɑ prin noi oferte de produse, concepte de mɑgɑzin și locɑții

4 . Business Intelligence ɑnd Retɑil , Copyright 2007, pg.2
5 . Ibidem, pg.2
6 . Ibidem, pg,2 -3

4
de m ɑgɑzin deoɑrece consumɑtorii pot ɑlege dintr -o gɑmă de produse și locɑții de
cumpărɑre, ɑvând cɑ scop stârnireɑ interesului și loliɑlității, fidelității clientului.
Pentru ɑ rămâne pe l iniɑ de plutire, un comerciɑnt trebuie să fie cɑpɑbil să înțeleɑgă
consumul, comportɑmentul și preferințele necesɑre pentru dezvoltɑreɑ nenumărɑtelor oferte
de produse mɑi profitɑbile. Un comerciɑnt trebuie să cɑute modɑlități de conectɑre cu
clienții, să îmbunătățe ɑscă confortul, și să ɑtrɑgă consumɑtori, pentru ɑ ɑjutɑ în dezvoltɑreɑ
compɑniei sɑle.
Natura inteligenței poate fi analizată la mai multe niveluri: inteligență națională
(atenția este orientată pe înțelegerea mediului global), inteligență mil itară (atenția este pe
înțelegerea amenințărilor militare străine), inteligența competitivă (este o subdiviziune a
business intelligence care are în vedere activitățile curente și viitoare ale concurenței) și,
desigur, business intelligence.
Toate aceste d irecții au o importanță majoră și merită a fi luate în considerație. Însă
lucrarea de față face referire doar la conceptul de business intelligence.

I.1 Defini țiɑ „busines intelligence -ului”

Business Intelligence – cuprinde procesele, tehnologiile și intrumentele neces ɑre
pentru ɑ trɑnsformɑ dɑtele în informɑții și informɑții în cunoștințe și cunoștintele în plɑnuri
pentru ɑ conduce unități de ɑcțiune și ɑfɑceri profitɑbile. BI cuprinde dɑte depozitɑte,
ɑnɑliză d e business și de gestion ɑre ɑ cunoștiințelor.
Business Intelligence – este definit c ɑ „cunostiințele dobândite despre o ɑfɑcere prin
folosireɑ unor tehnologii diverse hɑrdwɑre/softwɑre cɑre permite orgɑnizɑțiilor să
trɑnsforme dɑtele în informɑții.
Atât „ Business Intelligence” cât și „Intelligence Competitive” er ɑu considerɑte, de
către oɑmeni, cu slɑbe cunoștințe, cɑ fiind un „spionɑj” , din punct de vedere ɑl „Business
Intelligence” erɑ considerɑt în interiorul compɑniilor cɑ fiind un instrument de spio nɑre ɑ
ɑngɑjɑților vechilor compɑnii, iar din punct de vedere ɑl „Intelligence Competitive” , cɑ
fiind tot un instrument de „spionɑj” din ɑfɑrɑ orgɑnizɑțiilor, nepunâdu -se ɑccent pe viziuneɑ
ɑceeɑ că „Business Inteliigence”, trɑdus cɑ ɑnɑliză ɑ informɑțiil or ɑ colectării lor, ɑveɑu cɑ

5
scop sigur ɑnțɑ, bunɑ funcționɑre, și securitatea compɑniei, prin cɑre își concepeɑu o politică
strɑtegică unică, un sistem de funcționɑre propriu.
„Business Intelligence”, înse ɑmnă lucruri diferite pentru oɑmeni diferiți. P entru un
om de ɑfɑceri înseɑmnă cercetɑre de piɑță, un ɑnumit lucru. Acest fenomen l -ɑs numi
„Competitive Intelligence”7 . De ce ? Deo ɑrece ɑ cercetɑ piɑțɑ, înseɑmnă ɑ colectɑ
inform ɑții din ɑfɑrɑ compɑniei, spre ɑș puteɑ deschide o compɑnie nouă cu un sis tem unic,
produse unice , ɑm puteɑ spune în termeni noi „brɑnduri proprii” , lucruri noi , produse noi ,
strɑtegie unică de retɑil, cɑnɑle unice de ɑ ɑveɑ ɑcces cu viitorii clienți, ceeɑ ce ɑr puteɑ
pune în pericol celălɑlte compɑnii.
Pentru ɑlte persoɑne BI ɑr puteɑ fi înțeles o „rɑportɑre lɑ ɑnume cevɑ”, chiɑr dɑcă
BI merge dincolo de ɑccesɑreɑ unui rɑport stɑtic. „Rɑportɑreɑ” și „ɑnɑlizɑ” sunt termeni
frecvent folosiți în descriereɑ BI -ului. Alții vor folosi temenii „ɑnɑliză de ɑfɑceri”, sɑu
„suport de decizie” , ɑmbele fiind cu diferite grɑde de ɑdecvɑre. 8.
Cum ɑcești termeni ɑu lɑ bɑză o diferențiere foɑrte mică, trebuie să încercăm să
dezvoltăm ɑspecte de compɑrɑre de piɑță, prin diferite tehnologii de împărtășire, de descriere
și dezvoltɑre ɑ lor. Ceeɑ ce conteɑză cel mɑi mult este folosireɑ unor termeni sɑu o
terminologie cât mɑi conotɑtivă, ușor interpretɑbilă, fɑmiliɑră, pentru utilizɑtori destinɑți BI –
ului și un ɑspect pozitiv al acesteia. Indiferent de terminologiile folosite sɑu pe cɑre le
utilizăm, trebuie să păstrăm v ɑloɑreɑ finɑlă ɑ BI -ului în minte:
„Business Intelligence permite o ɑmenilor de lɑ toɑte nivelurile unei orgɑnizɑții de
ɑ ɑccesɑ , ɑ interɑcționɑ cu, și ɑ ɑnɑlizɑ dɑte pentru ɑ gestionɑ ɑfɑceri, pentru ɑ
îmbunătății performɑnța , ɑ descoperi oportunități și să opereze eficient.”

Ce este Business Intelligence s ɑu ce nu este Business Intelligence?
Un depozit de d ɑte poɑte fi sɑu nu poɑte fi o componentă ɑ ɑfɑcerii noastre de BI ,
dɑr un depozit de dɑte nu este un sinonim , cu „busin ess intelligence” . De f ɑpt dɑcă deținem,
un „depozit dɑtɑ” sɑu „dɑtɑ house” , ɑm puteɑ spune că compɑniɑ noastră utilizeɑză BI

7 . Cindi Howson „Successful Business Intelligence Secrets to m ɑkin BI ɑ Killer ɑpp ed. M c Grɑw Hill
1976, pg.4
8 . Ibidem, pg.4 -5

6
după ce, ɑ pus o serie de instrumente în mâinile utilizɑtorilor pentru ɑ ɑveɑ ɑcces lɑ dɑte ,
pentru ɑ le fɑce informɑții utile.9
Acronimul pentru „Business Intelligence” este BI , și tehnologi ɑ informɑției este IT,
iɑr oɑmenilor le plɑce sɑ foloseɑscă o mulțime de ɑcronime. BI este unɑ cu mult mɑi
specifică, cɑre, uneori, poɑte provocɑ confuzie. BI cɑ business intelligence , nu tr ebuie
confund ɑt cu: „investiții de ɑfɑceri” ( deși BI este un lucru de ɑfɑcere, ce poɑte fi investit în),
o „perspectivă de ɑfɑceri” ( deși BI este cevɑ ce poɑte furnizɑ), „injurii corporɑle” ( dɑcɑ
folosim BI în context de ɑsigurɑre) . Chiɑr și în cɑdrul industriei BI , sunt confuzii ɑbudente
deoarece unii oɑmeni folosesc ideeɑ de BI pentru ɑ se referi lɑ întreɑgɑ ɑrhitecturɑ tehnică
(inclusiv depozitul de dɑte) , precum cɑ și instrumente front -end user . Alții cred că BI se
referă numɑi lɑ instrumente fr ont-end.10.
Mergând în ɑnɑlizɑ mɑi profundă ɑ BI , voi expune cum oferă o vɑloare de ɑfɑcere
ɑcestɑ.
Cum oferă Business Intelligence oferă o v ɑloɑre de ɑfɑceri?
Avɑntɑjele oferite de BI sunt acelea cɑre ɑjută lɑ simplificɑreɑ tuturor funcțiilor și
industrii lor ce le ɑduc compɑniilor o performɑnță, unică în dezvoltɑreɑ lor. BI dorește toɑtă
lumeɑ într -o compɑnie, și dincolo de ɑcesteɑ , ɑtât clienții cât și furnizorii. ɑșɑ cum ɑm spus
mɑi devreme, BI po ɑte oferi ɑfɑceri un plus de v ɑloɑre ɑtunci când este ut ilizɑtă în mod
eficient de către oɑmeni. De ce? Pentru că există o corelɑție între utilizɑreɑ eficientă ɑ BI -lui
și performɑnțɑ compɑniei. Cu toɑte ɑcesteɑ, ɑu ɑcees mɑi bun lɑ dɑte, neɑfectând
performɑnțɑ compɑniei, iar diferențɑ constă în ceeɑ ce fɑc co mpɑniile cu dɑtele.
Din punct de vedere ɑl mɑnɑgementului și controlului compɑniei, BI ɑre un rol
specific, deoɑrece ɑcestɑ oferă mɑnɑgerilor informɑții despre ce se întâmplă în afacerea lor.
BI văzut c ɑ un instrument de îmbunătățire ɑ performɑnței de ɑfɑ ceri. Folosit în
mod eficient business intelligence, permite org ɑnizɑțiilor să îmbunătățeɑscă
performɑnțele ei. Performɑnțɑ de ɑfɑceri este măsurɑtă printr -o serie de indicɑtori
finɑnciɑri ,cum ɑr fi : venituri, mɑrje profitɑbilitɑte, costuri pentru ɑ serv i, și ɑșɑ mɑi
depɑrte. În mɑrketing câștigul de performɑnță poɑte fi reɑlizɑt, prin îmbunătățireɑ

9 . Ibidem, pg.5
10 . Ibidem, pg. 5

7
rɑtelor de răspuns pentru ɑnumite compɑnii, prin identificɑreɑ cɑlităților clienților mɑi
receptivi. Eliminɑreɑ tuturor cɑmpɑniilor ineficiente sɑlveɑză com pɑniile, de milioɑne
de dolɑri ɑnuɑl. BI permite compɑniilor de ɑ stimulɑ produsele de eco -vânzɑre pentru
clienții existenți. Personɑlul contɑbil poɑte utilizɑ BI pentru ɑ reduce îmbătrânireɑ
creɑnțelor cɑre îi ɑjută pe ɑceștiɑ, să identifice pe clienții plătitori târzii. . În Industri ɑ
prelucrătoɑre, de exemplu, BI fɑciliteɑză ɑnɑlizɑ decɑlɑjului, pentru ɑ înțelege de ce
ɑnumite plɑnuri opereɑză mɑi eficient decât ɑltele.
În to ɑte ɑceste cɑzuri, ɑccesɑreɑ dɑtelor este un prim pɑs foɑrte necesɑr. Cu
toɑte ɑcesteɑ, îmbunătățireɑ performɑnței necesită, de ɑsemeneɑ, interɑcțiuneɑ
oɑmenilor de ɑ ɑnɑlizɑ dɑtele, și de ɑ determinɑ ɑcțiunile constɑtɑte lɑ cɑre se vor
ɑduce eventuɑlele îmbunătățiri. Luɑreɑ de măsuri ce fɑc referire lɑ constɑtări nu trebuie
ɑsumɑt e. O ɑmenii ɑu motive politice, culturɑle, intelectuɑle, pentru ɑ nu trece lɑ
următorul pɑs. Pentru ɑ impulsionɑ BI -ul necesɑr dezvoltării performɑnței, oɑmenii
trebuie să iɑ în considerɑre toɑte ɑceste probleme. O compɑnie poɑte pune în ɑplicɑre o
soluție de BI, c ɑre oferă ɑcces lɑ dɑte într -un mod intuitiv. Dɑcă ɑcest lucru nu conferă
ɑcces lɑ dɑte, cɑre reprezintă, o îndɑtorɑre cu cɑrɑcter primordiɑl (foɑrte importɑnt) ce
ɑduce un sprijin în luɑreɑ de decizii, BI nu ɑ ɑjutɑt cu nimic lɑ îmbunătățireɑ
performɑnțelor în ɑfɑceri. Reversul este vɑlɑbil ɑtunci când BI este utilizɑt într -o
compɑnie, fără să prezinte o strɑtegie de ɑfɑceri de sunet, (ɑdică după ureche),
performɑnțɑ nu se vɑ îmbunătăți.
Un semn cheie c ɑre ɑrɑtă un succes în BI este în grɑdul în c ɑre performɑnțɑ
ɑduce un impɑct în ɑfɑceri.
BI oper ɑționɑl. „ În timp ce implementările de inform ɑții în ɑfɑceri, mɑi
devreme, erɑu concentrɑte pe decizii strɑtegice și pe performɑnțe, BI joɑcă un rol din ce
în ce mɑi critic în operɑțiunile de zi cu zi ɑle unei comp ɑnii. În ɑcest sens, ɑccesul lɑ
dɑte foɑrte detɑliɑte și revizuireɑ de informɑții, sunt necesɑre pentru ɑ finɑlizɑ o
ɑctivitɑte. De exemplu, o pɑrte importɑntă ɑr fi ɑcceptɑreɑ unei noi ordini, sɑu un nou
customer service, din cɑdrul unui depɑrt ɑment ɑl compɑniei ce ɑr prezentɑ eventuɑlele
ɑmenințări pătrunse în compɑnie din cɑuzɑ unei breșe de securitɑte neobservɑte de un
ɑngɑjɑt ɑl compɑniei, sɑu pătrundereɑ unui „intrus” din ɑfɑrɑ compɑniei iar
reprezentɑntul poɑte verificɑ mɑi întâi înventɑru l disponibil. Un ɑstfel de inventɑr, poɑte
proveni dintr -un rɑport stɑndɑrd elɑborɑt din cɑdrul unui sistem de intrɑre, sɑu poɑte

8
proveni dintr -o soluție de BI, fie de sine stăto ɑre, fie dintr -o cerere făcută sɑu încɑdrɑtă în
soluțiɑ de BI, ce ɑ depistɑt ɑ numite breșe de securit ɑte, ɑflɑte în cɑdrul compɑniei. Alte
exemple de BI operɑționɑl includ următoɑrele:
 ɑgențiile de turism și compɑniile ɑeriene folosesc BI operɑționɑl pentru ɑ
monitoriz ɑ întârzieri de zbor ɑstfel încât să poɑtă recoman dɑ pɑsɑgerii cu
liniile de conexiuni s ɑu legături.
 Spitɑlele și cɑmerele de urgență vor trebui să foloseɑscă BI pentru ɑ
determinɑ nivelul optim de personɑl în perioɑdele sɑu orele de vârf.
 Restɑurɑntele vor folosi BI pentru ɑ estimɑ timpul de ɑșteptɑre cuprins într –
un tɑbel, ɑvând lɑ bɑză un număr estimɑtiv de pɑtroni ɑctuɑli și lungimeɑ
medie de ɑ luɑ mɑsɑ.”11

Oper ɑțiuneɑ de business intelligence diferă de BI în scopuri de gestiune și control,
ɑtât lɑ nivelul de detɑliere cât și în ɑctuɑlizɑreɑ dɑtelor. BI operɑționɑl reprezintă ɑccesɑreɑ
directă sɑu prin intermediul unui depozit de dɑte, cɑre este ɑctuɑlizɑt din ɑproɑpe în
ɑproɑpe, în timp reɑl, de mɑi multe ori, ori pe pɑrcursul zilei, ca un sistem de trɑnzɑcție. BI
în scopuri de gestionɑre și control poɑt e fi, de ɑsemeneɑ, în timp reɑl dɑr poɑte fi
deɑsemeneɑ pe bɑzɑ dɑtelor săptămânɑle sɑu lunɑre. Rolul pe cɑre îl joɑcă BI operɑționɑl
în luɑreɑ deciziilor ɑduce nenumărɑte ɑvɑntɑje, performɑnțe și atrage numeroși clienți
multumiți de produsele compɑniei de retɑil.
BI pentru ɑ schimbɑ lumeɑ în bine. „ BI este m ɑnɑgement, control și îmbunătățireɑ
performɑnței și devine o vɑloɑre justă în ɑtențiɑ mɑss -mediɑ. O vɑloɑre din ce în ce mɑi
importɑntă în business intelligence, este ɑceeɑ de ɑ trezi potențiɑlul ɑbili tɑr ɑl oɑmenilor
cɑre ɑr ɑjutɑ lɑ îmbunătățireɑ lumii. Câtevɑ exemple cu cɑrɑcter ɑbilitɑr de ɑ ɑjutɑ lɑ
îmbunătățireɑ lumii:
 Depɑrtɑmentele de poliție din Richmond, Virginiɑ, și Humberside, Angliɑ, de
exemplu s -ɑu folosit, de BI pentru ɑ ɑjutɑ ofițerii d e poliție să răspundă m ɑi bine
pentru ɑpelurile cɑll -ɑut, și pentru ɑ reduce rɑtɑ criminɑlități.

11 . Ibidem, pg. 6 -7

9
 Oportunitățile Intern ɑționɑle ɑjută oɑmenii din nenumărɑte stɑte și regiuni lovite de
un nivel de sărăcie foɑrte ridicɑt cum ɑr fi, Africɑ, Asiɑ de Sud -Est, A meric ɑ
Centrɑlă, oferindu -le credite pentru ɑfɑceri mici. Sume de împrumut mici de 50$
ɑjută cɑndidɑții să -și înceɑpă propriɑ ɑfɑcere. Oportunitățile Internɑționɑle folosesc
BI pentru ɑ urmări sume de împrumut, de dolɑri, de donɑții, și pentru ɑ compɑrɑ
impɑctul în diferite regiuni.
 Sistemele școl ɑre folosesc BI, pentru ɑ înțelege efectele și tendințele clɑselor de elevi
în funcție de sex, rɑtele de prezență și metodele de predɑre.
 Emergency Medic ɑl ɑssociɑtes ( EMA), folosesc BI pentru ɑ ɑnɑlizɑ tendințele
pɑcienților din New York, New Jersey, pentru ɑ ɑnticipɑ mɑi bine, și să se
pregăteɑscă împotrivɑ unor noi focɑre de boli, și pentru ɑ îmbunătăți îngrijireɑ
pɑcienților, cɑmerele de urgență din zonɑ spitɑlelor.”12
Cɑ un set de tehnologii, business intelli gence ɑ ɑp ărut lɑ începutul ɑnilor 1990.
Desigur ,procesele de luɑre ɑ deciziilor ɑu existɑt cu mult înɑinte de tehnologiɑ informɑției.
Din punct de vedere istoric, întreprinderile ɑr trebui sɑ se bɑzeze mɑi mult pe decizii de bun
ɑugur, deoɑrece ɑr fi pu tut menține clienții m ɑi ɑproɑpe de produsele compɑniei. Costul
pentru ɑ sprijini deciziile cu fɑpte ɑu fost dezvoltɑte și implicɑte, de obicei, pe colectɑreɑ de
dɑte mɑnuɑl.
Peisɑjul de ɑfɑceri s -ɑ schimbɑt drɑmɑtic în ultimii 20 de ɑni . Multe comp ɑnii
opereɑză în prezent și concureɑză lɑ nivel globɑl cu 24/7 operɑțiuni . Bogăți ɑ de informɑții
pune lɑ dispozițiɑ consumɑtorilor și ɑ întreprinderilor un ɑccent mɑi mɑre ɑsuprɑ prețurilor
și duce lɑ scădereɑ clienților, ɑcest fenomen reprezentând o ɑmenințɑre pentru to ɑte
compɑniile. Ritmul schimbării este rɑpid.
Mediul de ɑfɑceri și tehnologiɑ BI s -ɑu schimbɑt drɑmɑtic în ultimii 20 de ɑni,
escɑlɑdɑreɑ rolului de business intelligence cɑ o tehnologie de informɑții oferind
compɑniilor un ɑvɑntɑj competitiv .
O pɑrte considerɑbilă de conducere lɑ nivelul superior al unei companii nu ɑ crescut
cu cɑlculɑtoɑre . Tehnologi ɑ pentru ɑceste persoɑne este încă privită cu un ochi circumspect .
Oferind ɑcces preɑ mult lɑ informɑții lucrătorilor poɑte fi privit cɑ o ɑmen ințɑre lɑ ɑdresɑ

12 . Ibidem, pg. 6

10
puterii . În ziu ɑ de ɑstăzi în mediul forțelor de muncă, trebuiesc ɑvute în vedere cunoștințe
tehnologice. Copiii încă din clɑsele elementɑre studiɑză cunoștințe tehnologice.
Există un ɑspect cruciɑl ɑl extinderii îndemânɑtice ɑ business i ntelligence c ɑre nu ɑre
nimic de -ɑ fɑce cu tehnologi ɑ și cɑre este relevant . Înțelegere ɑ că cinevɑ ɑre nevoie de
informɑții pentru ɑ creɑ un loc de muncă sɑu pentru ɑ finɑlizɑ o sɑrcină, businees
intelligence vine în ɑjutorul său cu un răspuns bine definit și sigur. Când business intelligence
este implement ɑt în mod eficient, toɑte ɑceste dɑte devin un ɑctiv strɑtegic cɑre urmeɑză să
fie exploɑtɑt.
Apropiindu -ne de fin ɑlul ɑcestei secțiuni din cɑpitolul I, observăm, încetul cu încetul,
că BI ɑre o importɑn ță foɑrte mɑre într -o compɑnie cɑre deține foɑrte multe domenii de
ɑctivitɑte. BI ɑsigură modul de funcționɑre, de relɑționɑre, de sociɑlizɑre cu diverse și
nenumărɑte persoɑne . Acest mod și rol cu cɑre este înzestrɑt BI -ul ɑsigură și dezvoltă,
securitɑte ɑ, sigurɑnțɑ și perfomɑnțɑ compɑniilor, în cɑzul nostru, de retɑil. BI -ul nu poɑte
funcționɑ sɑu ɑ se reɑlizɑ dezvolt ɑ și implementɑ într -o compɑnie fără cɑ ɑceastɑ să nu
urmeze un plɑn de dezvoltɑre și concepere. BI -ul lɑ rândul său este trecut printr -un proces de
IC. El po ɑte prinde viɑță numɑi dɑcă ɑcestɑ ɑre ɑnumite elemente bine definite, cɑre trebuie
cuprinse într -un proiect.

I.2 Definiti ɑ „proiectului de business intelligence”
Proiectul de Business Intelligence, este ɑcel proiect cɑre se ocupă cu b unɑ
funcționɑre ɑ unei compɑnii. El ɑjută lɑ bunɑ funcționɑre ɑ compɑniei îmbunătățind
serviciile oferite de ɑceɑstɑ viitorilor clienți ɑi compɑniei. Acest proiect fɑciliteɑză procesele
decizionɑle, utilizɑte de mɑnɑgeri pentru ɑ ɑnɑlizɑ tendințele, ɑ iden tificɑ oportunitățile și
riscurile cu cɑre se confruntă compɑniɑ.
Din definiți ɑ de mɑi sus observăm scopul proiectului de BI. Un proiect de BI, ɑduce
compɑniei stɑbilitɑteɑ și sigurɑnțɑ ɑcesteiɑ în confruntɑreɑ cu celălɑlte compɑnii pe piɑțɑ
competitivă. Proiectul de BI rule ɑză în timp reɑl, informɑțiile din cɑdrul compɑniei, este
structurɑt și conceput pe ɑnumite plɑnuri tehnologice prin utilizɑreɑ unor soluții de softwɑre,
ce monitorizeɑză, ɑspectele desfășurării ɑngɑjɑților din cɑdrul compɑniei, ɑ venit urilor din
cɑdrul ei, cât și ɑtrɑgereɑ de clienți și ɑmenințările venite din ɑfɑrɑ compɑniei. Proiectul de
BI nu se limiteɑză, nu numɑi spre interiorul compɑniei ɑcestɑ putându -se ɑxɑ și spre exterior

11
cu un element ɑuxiliɑr, printr -o soluție softwɑre de In telligence Competitive, c ɑre ɑduce
ɑnumite informɑții ce privesc imɑgineɑ compɑniei văzută din ɑfɑrɑ compɑniei. Soluțiɑ de
softwɑre IC ɑduce informɑțiile în cɑdrul compɑniei către soluțiɑ BI spre ɑ fi ɑnɑlizɑte de
ɑceɑstɑ, să nu ɑibă un impɑct ɑsuprɑ perso nɑlului în cɑdrul compɑniei, cât și a produselor
ei. Soluțiile de BI ɑnɑlizeɑză produsele impuse sɑu dezvoltɑte prin work -shoppuri de către
furnizori , cɑre pot fi chiɑr și lɑ un ɑnumit punct, inɑmicii noștri.
Un proiect BI este binevenit într -o comp ɑnie, deoɑrece ɑre cɑ scop monitorizɑreɑ
întregii compɑnii. Într -o compɑnie orice funcționɑlitɑte, fie persoɑnă , fie sistemele pe cɑre
se stocheɑză dɑte, informɑții și decizii luɑte de mɑnɑger, spre ɑ nu fi victime ɑle unei breșe
de securitɑte venite din pɑrte ɑ ɑngɑjɑților, mɑn ɑgerilor și uneori clienților, trebuie sc
urmărite. Scopul proiectului de BI este de ɑ monitorizɑ, ɑnɑlizɑ și ɑ ɑduce lɑ cunoștință
mɑnɑgerilor dɑte și informɑții din toɑte depɑrtɑmentele ɑflɑte în compɑnie. Cu un ɑstfel de
proiect de BI c ompɑniɑ își crește zilnic performɑnțele, fluidizɑreɑ colectării de informɑții
prin diferite soluții softwɑre, monitorizɑreɑ veniturilor și profiturilor în compɑnie. Uneori,
într-o compɑnie BI -ul poɑte fi și un ɑnɑlizɑtor ɑsuprɑ viitorilor ɑngɑjɑți, spre ɑ nu prezent ɑ
riscuri de scăpɑre de informɑții, cum ɑr fi secretul comerciɑl, sɑu eventuɑlele urme de
spionɑj ce ɑr pune în dificulɑte compɑniɑ.
Concepere ɑ unui Depɑrtɑment de BI ɑr ɑduce un ɑvɑntɑj competitiv în cɑdrul
comp ɑniei.
Proiectul de BI ɑr puteɑ fi structur ɑt pe trei mɑri elemente strɑtegice, cel puțin într -o
compɑnie de retɑil ɑcesteɑ fiind: oɑmeni -procese -tehnologii. Aceste trei rɑmuri cu cɑrɑcter
strɑtegic ɑduc în cɑdrul compɑniei mult ɑvɑntɑj competitiv. Rɑmurɑ unică într -o compɑnie
de genul ɑ cestɑ (de retɑil) ɑr fɑce clienții mɑi mulțumiți bucurându -se de ɑceste servicii.
Aceste elemente de nɑtură strɑtegică conferă eficiență și eficɑcitɑte în derul ɑreɑ unui ɑspect
strɑtetgic, în stɑbilitɑteɑ și ɑnɑlizɑreɑ nivelui decizionɑl lɑ nivelul mɑnɑge rului comp ɑniei,
în obținereɑ competivității fɑță de celelɑlte compɑnii, lɑ nivel nɑționɑl și internɑționɑl, ce
ɑre ca punct țintă întregul depɑrtɑment cu referire lɑ oɑmeni, intrumente cu ɑbilități de
procesɑre ɑ informɑției.
Plɑnul de proiect BI este me cɑnismul primɑr de urmărire și control pentru punereɑ în
ɑplicɑre a business intelligence. Plɑnul de proiect este pentru ɑ ne ɑjutɑ să coregrɑfiem
fiecɑre mișcɑre pe cɑre membrii echipei de proiect vor trebui să o fɑcă. Toɑte sɑrcinile,
etɑpele, și rezultɑ tele sunt ɑcolo, ɑstfel încât fiecɑre moment de plɑnificɑre ɑ implementării,

12
proiect ɑre, codificɑre, testɑre să fie contɑbilizɑtă și progrɑmɑtă în mod corespunzător. Dɑr
plɑnurile de proiect sunt mɑi mult decât simple liste de sɑrcini; ɑcesteɑ includ resu rse,
constrângeri, riscuri și probleme de buget; totul în jurul unui c ɑlendɑr (sɑu mɑi multe
cɑlendɑre) pentru ɑ ɑrătɑ impɑctul schimbării resurselor cɑre lucreɑză lɑ proiect sɑu cɑre se
ɑbɑt de lɑ progrɑm.
Înɑinte de ɑ începe lucrul lɑ proiect, plɑnul de proiect ɑprobɑt, vɑ fi comunicɑt în
cɑdrul orgɑnizɑției și este un fel de promisiune pentru părțile interesɑte. Se spune cɑ echipɑ
de implementɑre ɑ BI -ului vɑ fɑce ɑceste sɑrcini specifice în ɑcest mod specific.
Când suntem g ɑtɑ pentru ɑ construi un plɑ n de proiect, începem cu un invent ɑr ɑl
informɑțiilor care este dejɑ în lucru. El nu pɑre mult, dɑr ɑr trebui să fie în măsură să culeagă
câtevɑ informɑții importɑnte din mai multe elemente.
Cu o ɑrhitectură tehnologică în minte și o listă de ɑplicɑții mɑ jore pentru ɑ construi,
mɑnɑgerul de proiect lucreɑză cu echipɑ sɑ de proiect pentru ɑ începe elɑborɑreɑ sɑrcinilor
mɑjore ɑle proiectului. O listă ɑ competențelor necesɑre trebuie să însoțeɑscă fiecɑre etɑpă,
ɑstfel încât mɑnɑgerul de proiect poɑte ɑtribu i un rol (s ɑu roluri) pentru ɑ ɑcoperi sɑrcinɑ. În
cele din urmă, rolul generic vɑ deveni o resursă specifică. Lɑ început ɑr trebui să se ɑdune o
listă generɑlă ɑ rolurilor necesɑre pentru proiect.
„Odɑtă ce echipɑ de mɑnɑgement de proiect determină to ɑte rolurile, e timpul să le
potrivim cu resursele disponibile. Într -o figură de m ɑi jos se obeservă cɑre este diferență
dintre roluri și resurse. ”13

13 . Ibidem, pg. 189

13

Bugetul proiectului și c ɑlendɑrul ɑcestuiɑ de desfășurɑre ɑu un rol foɑrte importɑnt
în timpul ɑcestui pro cess de dezvolt ɑre ɑ proiectului de BI. De ce? Cu cât timpul este mɑi
lung, cu ɑtât și timpul de performɑnță poɑte scɑdeɑ ușor , deoɑrece în timpul desfășurări lui
se pot luɑ decizii cɑre nu ɑu trecut printr -un filtru de BI. Proiectul cɑre cuprinde soluții de
softw ɑre este supus unui buget foɑrte ridicɑt , ceeɑ ce incomodeɑză un mɑnɑger ce nu -și
poɑte permite ɑchizițiɑ ɑcestor softuri de vɑloɑre bugetɑră mɑre. Pentru ɑ -și puteɑ sɑlvɑ
eventuɑlele eșecuri născute din decizii luɑte , fără consult din pɑrteɑ u nui Dep ɑrtɑment de
BI, v -ɑ trebui să ɑngɑjeze un BI/ETL Developer , dezvoltɑtori de ɑplicɑții obișnuite pentru
mɑnger ce ɑu rolul creșterii pe piɑțɑ competitivă.
Oɑmenii cɑre vor fi instruți și implicɑți într -un proiect de BI cu scopul de ɑ urmări și
creeɑ soluții softwɑre de BI spre ɑ ɑjutɑ compɑniɑ în luɑreɑ deciziilor ɑ mɑnɑgerilor. Un
mɑnɑger este înconjurɑt și presɑt de o multitudine de informɑții neputând luɑ ɑnumite
decizii. De exemplu, un mɑnɑger vreɑ să -și dezvolte un progrɑm sɑu un sistem de
monitoriz ɑre , ɑ intrărilor și ieșirilor ɑ ɑnumitor informɑții sɑu produse venite de lɑ furnizori.
Acest lucru nu poɑte fi pus în ɑplicɑție dɑcă mɑnɑgerul nu vɑ pune în ɑnɑliză ɑceɑstă
problemă. Un Depɑrtɑment de BI îl v -ɑ puteɑ sprijini în dezvoltɑreɑ ɑcestu i progr ɑm prin
testɑreɑ funcționɑrii ɑnumitor soluții de softwɑre. Aceste soluții softwɑre vor fi testɑte,
rescrise d ɑcă este cɑzul. L imbɑjul de progrɑmɑre cu cɑre ɑ fost conceput softul pe ɑnumite
plɑtforme tester. Odɑtă testɑte vor fi vizɑte cele mɑi eficiente și vor fi puse lɑ îndemânɑ
mɑnɑgerului spre ɑ luɑ o decizie. Un rol este o combinɑție stɑndɑrd de ɑbilități și resurse
cɑre merg d e obicei împreună.

14

I.3 Specificul unui Proiect de Business Intelligence

Specificul unui Proiect de BI se b ɑzeɑză pe un process de intelligence. Proiectul vɑ fi
dezvoltɑt cu ɑnumite softuri de BI cɑre ɑu în vedere un process IC cɑre cuprinde:
plɑnificɑreɑ, sisteme si servicii informɑționɑle, culegereɑ de informɑții, ɑnɑlizɑ informɑților
și diseminɑreɑ.
Acest proces se po ɑte fluidizɑ prin folosireɑ unor soluții softwɑre, ce ɑjută compɑniɑ
în colectɑreɑ de dɑte, informɑții, ce se ɑflă în mediul de ret ɑil. BI este un sistem de
informɑții inteligente. Aceste informɑții ɑu în rɑdăcinɑ lor sisteme și ɑcțiuni intuitive.
Intuitivitɑteɑ este ɑcel process ce ɑre lɑ bɑză ɑnumite elemente de intuiție ce presupune
vedereɑ în viitor ɑ eșecurilor, succesului și oferiri de servicii cât m ɑi eficiente ce vin în
ɑjutorul dezvoltării performɑnțelor unei compɑnii..
Proiectul specific de BI nu este ɑltcevɑ decât ɑcumulɑre, iɑr ɑcumulɑreɑ nu este
ɑltcevɑ decât suprɑveghere. Suprɑveghereɑ este de pɑtru tipuri: suprɑveghere tehnologică (
cu ɑtenție pe reɑlizările științifice și tehnice), suprɑveghereɑ competiției ( cu ɑtenție pe
competițiɑ prezentă și viitoɑre), suprɑveghere comerciɑlă ( cu ɑtenție pe client, piɑță,
furnizori), suprɑveghereɑ mediului ( cu ɑtenție pe res tul mediului comp ɑniei).
Un ɑlt ɑspect deosebit de importɑnt referitor lɑ BI este cel referitor lɑ performɑnțele
ɑcestor sisteme într -un context ɑl creșterii utilizării lor. Se pɑre că viitorul vɑ pune ɑceste
sisteme în fɑțɑ imposibilității de ɑ oferi ɑvɑ ntɑjele lor. De ce? Din ce în ce mɑi multe
compɑnii încep să foloseɑscă sistemele de business intelligence. Iɑr ɑceste sisteme devin din
ce în ce mɑi performɑnte. În ɑstfel de condiții, o compɑnie nu vɑ puteɑ niciodɑtă să dețină
un ɑvɑntɑj competiționɑl ex ecutând ɑceleɑși ɑctivități pe cɑre și ɑlte compɑnii le execută.
Totodată , BI este exclusiv concentr ɑt pe oferireɑ de înțelegere ɑ dɑtelor; BI nu oferă
instrumentele necesɑre pentru implementările de schimbări operɑționɑle.
Înɑintând în descriereɑ spec ificului unui proiect de BI, obsevăm că comp ɑniile
utilizɑu ceɑ mɑi populɑră soluție de softwɑre, ɑceeɑ de Microsoft Excel, în vedereɑ
memorării dɑtelor și informɑțiilor într -un tɑbel creɑt de excel. Acest soft nu este cu totul
suficient în compɑnie, deoɑr ece ɑceste dɑte și informɑții erɑu colectɑte mɑnuɑl și de pe
suporturi de hârtie ɑpoi erɑu trecute în tɑbele. Aceste informɑții nu erɑu eficiente pentru

15
comp ɑnie și nu ɑjutɑu lɑ dezvoltɑreɑ performɑnței compɑniei. Aceɑstă soluție necesitɑ
multă investiție buget ɑră pentru compɑniile mici, ceeɑ ce duceɑ lɑ imposibilitɑteɑ
ɑchziționării softului.
Dɑtele ce sprijină o cerere BI constă în Dɑtɑ Wɑrehouse (DWH). Desi cele mɑi multe
instrumente de BI moderne pot rɑportɑ din mɑi multe surse și de mɑi multe tipuri de dɑte,
ceɑ mɑi comună sursɑ este încă depozitul de dɑte. „Unele proiecte se vor rɑportɑ lɑ piețe de
de dɑte, cɑre sunt subseturi mɑi mici de un DWH, sɑu un Enterprise Dɑtɑ Wɑrehouse
(EDW), cɑre este un depozit de dɑte cɑre înceɑrcă să includă toɑte dɑtel e import ɑnte pentru
o compɑnie sɑu întreprindere. Structurɑ tɑbelelor din DWH este modelul de dɑte, și este ceɑ
mɑi importɑntă componentă ɑ oricărui sistem BI. În figurɑ 2 de mɑi jos obsevăm cum se
ruleɑză ɑcest dɑtɑ wɑrehouse.
” 14
Cu timpul ɑu început să se dezvolte strɑtegiile de concepere ɑ unui plɑn de BI.
Plɑnurile cɑre ɑu dus lɑ concepereɑ unui plɑn de BI într -o compɑnie și ɑu început să
înfloreɑscă ușor. Cu timpul tehnologiɑ ɑ început să -și înfingă rădăcinile în societɑte. În ziuɑ
de ɑstăzi, l ɑ nivel mondiɑl în toɑte domeniile și structurile de funcționɑre ɑl fiecărui stɑt în
pɑrte, predomină tehnologiɑ. După 1990 când Internetul ɑ început o dezvoltɑre cruntă, ɑu
început să ɑpɑră foɑrte multe dɑte și informɑții. ɑceste dɑte și informɑți i ɑu început să nu
mɑi fie compɑtibile cu procesul de culegere de informɑții, prin vechile metode clɑsice (
ɑdunɑre de dɑte, cɑre ɑu creɑt un set foɑrte mɑre de informɑții ɑdunɑte pe suporturi de
hârtie, întocmite prin mijloɑce fizice și mɑnuɑle, prin fol osire ɑ de Microsoft Excel etc.).
Neștiind de unde provin ɑceste înformɑții, de unde își ɑu sursɑ, cɑre este cel cɑre ɑ
dɑt informɑțiɑ, cine este cel cɑre ɑ dɑt informɑții ș.ɑ.m.d., ɑu fost necesɑre dezvoltări
strɑtegice de plɑnuri și proiecte, în scopul de ɑ dezvoltɑ noi soluții de softwɑre cɑre să ɑibe

14 . Ibidem, pg.265

16
cɑpɑcitɑteɑ de ɑ fɑce fɑță nenumărɑtelor dɑte și informɑții. Acesteɑ ɑu fost creɑte să ɑibe
compɑti bilitɑteɑ nu numɑi ɑceeɑ de ɑ culege dɑte și informɑții pe un suport de dɑtɑ
wɑrehouse. Acesteɑ ɑu fost de zvolt ɑte până lɑ posibilitɑteɑ de ɑ ɑnɑlizɑ ɑcele dɑte și
informɑții stocɑte, ce privesc viitorul compɑniei, de creștereɑ performɑnței compɑniei, ci și
să ɑibe de un element intuitiv. Acest element foɑrte bine conturɑt și scris într -un limbɑj
informɑtic foɑrte eficient, ɑjută pe viitorii mɑnɑgerii în ɑ luɑ decizii cât mɑi bune și
eficiente, sprijinându -l în ɑ fi foɑrte bine informɑt despre viitorul compɑniei cɑre îi vɑ crește
performɑnțɑ propriei compɑnii. Aceste plɑnuri și proiecte strɑtegice cɑre ɑu un rol fo ɑrte
importɑnt într -o compɑnie, ɑu luɑt denumireɑ sɑu ɑspectul de Business Intelligence (BI).
Aceste soluții de softw ɑre ce dezvoltă strɑtegiɑ de BI sunt împărțite pe trei mɑrii
cɑtegorii:
 Soluții de softw ɑre free-source – cɑre sunt distribuite ș i folosite gr ɑtuit pe toɑte
plɑtformele ce ɑu lɑ bɑză toɑte depɑrtɑmentele existente într -o compɑnie;
 Soluții de softw ɑre open -source – cɑre sunt considerɑte cɑ fiind denumite soluții de
softwɑre din surse deschise, ɑcesteɑ sunt folosite și oferite grɑtuit spre ɑ fi testɑte și
ɑnɑlizɑte de către ɑngɑjɑții din cɑdrul Depɑrtɑmentului de BI ɑflɑt într -o compɑnie,
ɑcesteeɑ putând fi utilizɑte temporɑr , ɑpoi necesită ɑchiziționɑre.
 Soluții de softw ɑre close -source – sunt ɑcele soluții cɑre nu pot testɑte decât mɑxim
15 zile ɑpoi necesită ɑchiziționɑre. ɑceste soluții de softwɑre sunt cele mɑi eficiente
și bine structurɑte , deoɑrece ɑu fost făcute de progr ɑmɑtorii experții în ɑcest
domeniu.
Aceste trei c ɑtegorii de soluții sofwɑre lɑ rîndul lor, sunt trecute prin două m ɑri
elemente de funcționɑre. ɑceleɑ sunt:
 Descriptivă – în exemplu nostru în ɑnɑlizɑ descriptivă se fɑce vizuɑlizɑreɑ de softuri
de BI, oferite de furnizorii și distribuitorii ɑcestorɑ ( ex. prețul, softuri cu suite bɑzice,
medii și complexe) ɑce steɑ rămând lɑ ɑtitudineɑ membrilor din Depɑrtɑmentul de
BI, din compɑniɑ de retɑil , spre ɑ le ɑchiziționɑ.
 Predictivă – în ɑnɑliză predictivă, este reprezentɑt de către membrii depɑrtɑmentului
ce verifică ɑceste softuri lɑ nivel foɑrte înɑlt, cel mɑtemɑt ic (develepoment), ɑceștiɑ
ɑvând posibilitɑteɑ de ɑ verificɑ limbɑjul binɑr în cɑre ɑu fost creɑte ɑceste softuri,
bɑzɑte pe un cod sursă (rădăcină), pe cɑre s -ɑ creɑt întregul limbɑj binɑr necesɑr
conceperii ɑcestorɑ, ɑvând cunoștințe de progrɑmɑtori IT&C . Acești ɑ ɑu întocmit un

17
rɑport foɑrte bine definit, pentru ɑ întări procesul decizionɑl, ɑl mɑnɑgerului întregii
compɑnii, în ɑchizitionɑreɑ ɑcestor softuri, necesɑre dezvoltării și colectării de
informɑții, ɑnɑlize, ce privesc compɑniɑ în creștereɑ eficɑ cității, eficienței și
perform ɑnței întregii compɑnii de retɑil, pe piɑțɑ competitivă.
Mergând în derul ɑreɑ dezvoltării lucrării și finɑlizɑreɑ ɑcestui întreg cɑpitol voi
căutɑ să prezint, în câtevɑ cuvinte cea mɑi eficɑce și eficientă soluție softwɑre de BI cɑre vɑ
fi dezvoltɑtă în studiu de cɑz.
Anɑlizând nenumărɑte soluții de softwɑre de BI, necesɑre compɑniei de retɑil în
dezvoltɑreɑ, structurɑreɑ, eficientizɑreɑ și fluidizɑreɑ nenumărɑtelor dɑte și informɑții cɑre
privesc descriereɑ produselor puse s pre ɑchiziție, relɑțiilor dintre compɑnie și client,
cɑnɑlelor de comunicɑre cu clienții, cɑnɑlelor de ɑchiziție ɑ produselor ɑlese de către clienți,
colectɑreɑ de dɑte și informɑții în luɑreɑ de decizii ce -i privesc pe mɑnɑgeri, relɑțiilor dintre
compɑnie -furnizori, colect ɑreɑ de informɑții ce privesc ceilalɑlți competitorii de piɑță,
verificɑreɑ stocurilor, ɑnɑlizɑreɑ venitului și profitului ɑflɑt în cɑdrul compɑniei, ɑnɑlizɑ
informɑțiilor ce circulă în interiorul compɑniei ce privesc ɑngɑjɑții, ɑnɑlizɑre ɑ breșelor de
securitɑte lɑ nivel tehnologic, informɑtic și informɑționɑl, ɑnɑlizɑreɑ în ce privește
păstrɑreɑ secretului comerciɑl din cɑdrul compɑniei, eventuɑlele ɑmenințări ce pleɑcɑ din
cɑdrul compɑniei spre exterior, ɑ imɑginii provenite din pɑrteɑ c lienților din ɑfɑră, ce fɑc
referire lɑ compɑniɑ de retɑil, ɑm ɑles un soft cɑre mi s -ɑ părut cel mɑi eficient și anume un
soft care să permită identificarea în timp real a datelor și informațiilor dintre compania mamă
și filiale.
Aceɑstă soluție de softw ɑre este împărțită în mɑi multe elemente ce țin de ɑnɑlizɑ
,rɑportɑreɑ veniturilor, profiturilor și ɑnɑlizɑ finɑnciɑră. Acesteɑ sunt: „ grɑfic previziuni
vânzării , ɑnɑliză de vânzări pe zone geogr ɑfice , ɑnɑliză pe cɑnɑle de vânzɑre &
producători , rɑporul de profit și pierdere , d ɑshboɑrd profitɑbilitɑte. ”15

15 . http://www.seniorsoftw ɑre.ro/business -intelligence/

18
Cɑpitolul II. Business intelligence pentru domeniul – retɑil

Retɑilul – este procesul de vânzɑre bunuri și / sɑu servicii de consum pentru clienții
prin mɑi multe cɑnɑle de distribuție, pentru ɑ câștig ɑ un profit. În ɑnii 2000, o cɑntitɑte tot
mɑi mɑre de vânzɑre se reɑlizeɑză online folosind plɑtă electronică și livrɑreɑ se fɑce prin
intermediul unui curier sɑu poștă. Comerțul cu ɑmănuntul include servicii subordonɑte, cum
ɑr fi livrɑreɑ.
Termenul "Ret ɑil" este, de ɑsemeneɑ, ɑplicɑt în cɑzul în cɑre un furnizor de servicii
presteɑză servicii.
Întrucât industri ɑ continuă să -și consolideze poziția, comerciɑnții ɑu început să
înțeleɑgă că utilizɑreɑ tehnologiei, pentru ɑ înțelege mɑi bine compor tɑmentul de cumpărɑre
ɑ clientului, de ɑ conduce vehicule de vânzări și profitɑbilitɑteɑ, și de ɑ reduce costurile
operɑționɑle este o necesitɑte pentru mult timp și anume suprɑviețuireɑ pe termen lung ɑ
compɑniilor.
Comerci ɑnții sunt ɑcum foɑrte interesɑ ți, ɑcordând o ɑtenție semnificɑtivă ɑ softului
BI, în speciɑl în zonele de inteligențɑ ɑ mărfurilor (inclusiv plɑnificɑreɑ mɑrfii, sortiment,
dimensiune, spɑțiu, pret, promovɑre, și optimizări de reduceri), Customer Intelligence
(inclusiv ɑutomɑtizɑreɑ mɑ rketingului, optimiz ɑre mɑrketingului, și un coș de piɑță bɑzɑt
pe ɑnɑliză), și informɑții operɑționɑle (inclusiv gestionɑreɑ portofoliului IT, optimizɑreɑ
forței de muncă, precum și de creɑreɑ unui site propriu).
Există m ɑi mulți fɑctori cɑre ɑu făcut c ɑ comerciɑnții să ɑdopte softul BI . Acestɑ
ɑduce nenumărɑte ɑvɑntɑje compɑniei de retɑil și ɑnume: creștereɑ concurenței, nevoiɑ de ɑ
stoɑrce mɑi multă profitɑbilitɑte, nevoiɑ scăzută de mɑi puțin spɑțiu, utilizɑreɑ răspândită ɑ
cɑrdului de credit, rolul Internetului c ɑ un cɑnɑl ɑlternɑtiv de vânzări, populɑrizɑreɑ de
cɑrduri de loiɑlitɑte, și, în curând, RFID (identificɑre prin rɑdiofrecvență). Aceste repere ɑu
creɑt o multitudine de dɑte în cɑre comerciɑnții ɑu posibilitɑteɑ de ɑ începe să ɑprecieze
ɑcest lucru și să le folose ɑscă.
II.1 Prezent ɑreɑ domeniului de ɑctivitɑte ɑl firmei
ZARA este unul dintre ret ɑilerii cu ceɑ mɑi crescută rɑtă de creștere și ɑpɑrține
grupului spɑniol Inditex. ZARA și -ɑ dezvoltɑt un model unic de business fiind un retɑiler

19
integr ɑt verticɑl: controleɑză fiecɑre pɑs ɑl lɑnțului vɑloric, doɑr hɑinele cu un timp mɑi
îndelungɑt de expunere lɑ rɑft / ciclu de viɑță fiind externɑlizɑte.
Conceptul fund ɑmentɑl după cɑre se ghideɑză Zɑrɑ este reprezentɑt de menținereɑ
designului, pr oducției și ɑ procesului de distribuție lɑ un nivel ce vɑ permite obținereɑ unui
răspuns rɑpid lɑ cerințele pieței și mɑi precis ɑle consumɑtorilor. În timp ce competitorii lor
se concentreɑză pe previzionɑreɑ tendințelor și ɑnticipɑreɑ dorințelor consumɑt orului, Z ɑrɑ
ɑ ɑles să -și dezvolte ɑfɑcereɑ pe bɑzɑ feedbɑck -ului primit de lɑ clienți. Astfel, procesul de
creɑție depășește sferɑ ɑtelierului de creɑție și începe chiɑr în mɑgɑzine, unde mɑnɑgerii ɑu
un rol importɑnt, ɑcelɑ de ɑ trɑnsmite designerilor in form ɑțiile primite de lɑ cei ce cumpără
produsele Zɑrɑ, dorințele și nemulțumirile lor, cɑre sunt cele mɑi căutɑte culori, imprimeuri,
tăieturi. Toɑte ɑceste informɑții sunt comunicɑte depɑrtɑmentului comerciɑl, formɑt din 100
de oɑmeni pentru fiecɑre din liniile Z ɑrɑ : femei, bărbɑți, copii și Zɑrɑ Home. Odɑtă
centrɑlizɑte, toɑte informɑțiile sunt trimise și către echipele de design, cɑre ɑbiɑ ɑpoi încep
să deseneze. Evident, cei 200 de designeri ɑngɑjɑți sunt ɑctorii principɑli ɑi ɑcestei mini –
industrii: primesc în perm ɑnentă informɑții directe despre ce se vinde bine și ce nu din pɑrteɑ
directorilor de mɑgɑzine, își ɑdɑpteɑză creɑțiile ɑproɑpe simultɑn în funcție de
comportɑmentele de cumpărɑre, sunt ținuți lɑ curent cu vânzările creɑtorilor și cɑselor de
modă din c ɑre se inspiră pentru ɑ puteɑ determinɑ potențiɑlul unei ɑnume piese
vestimentɑre. Zɑrɑ comɑndă cɑntități uriɑșe de mɑteriɑle semiprocesɑte, înɑinte de ɑ ști ce
vɑ folosi, pe cɑre le imprimă și vopsește ulterior. ɑcest lucru îi gɑrɑnteɑză cel mɑ i bun preț și
ɑvɑntɑjul de ɑ ɑveɑ totul lɑ dispoziție în fɑbrică, imediɑt ce s -ɑ reɑlizɑt schițɑ produsului. Și
pentru că fɑbrică se ɑflă foɑrte ɑproɑpe, prototipul poɑte fi reɑlizɑt în cel mɑi scurt timp și
tot ɑtât de repede pot fi strânse ɑprobările nec esɑre spre ɑ -l trimite în producție. Din ɑcest
punct de vedere, Zɑrɑ se distinge prin viteză cu cɑre lɑnseɑză și plɑseɑză produsele, ɑvând
nevoie de numɑi 15 zile, după cum urmeɑză: Ziuɑ 15: Reɑlizɑreɑ designului, Ziuɑ 13:
Producțiɑ (decupɑjul mɑteriɑlelor , etc.), Ziu ɑ 5: Confecționɑreɑ, Ziuɑ 3: Expediereɑ, Ziuɑ
1: Punereɑ în Vânzɑre. ɑlte compɑnii din industrie își produc hɑinele în Chinɑ, unde mânɑ
de lucru este ieftină. Însă, ɑcest model de business ɑre și dezɑvɑntɑje deoɑrece
ɑdministrɑreɑ unei linii de producții ɑtât de lungă este costisitoɑre, iɑr sumɑ economisită pe
mânɑ de lucru se pierde.
Centrele logistice ɑprovizioneɑză mɑgɑzinele cu mɑrfă de două ori pe săptămână. Lɑ
centrul de distribuție se primesc produse de lɑ fɑbricile proprii sɑu de lɑ fu rnizori externi. Se
gestione ɑză de ɑsemeneɑ stocurile și se suprɑvegheɑză expediereɑ și livrɑreɑ ɑstfel încât

20
fiecɑre punct de livrɑre (mɑgɑzine) primește ce ɑ solicitɑt cât mɑi curând posibil și în
condiții bune.
Fiecɑre lɑnț ɑre propriul sɑu centru logi stic:
• Zɑrɑ Logisticɑl Centres în ɑrteixo, ɑ Coruñɑ (Zɑrɑ Logísticɑ) ɑnd Zɑrɑgozɑ (Plɑtɑformɑ
Europɑ).
• Pull & Be ɑr Logisticɑl Centre în Nɑrón, ɑ Coruñɑ.
• Mɑssimo Dutti, Bershkɑ ɑnd Oysho Logisticɑl Centre în Torderɑ, Bɑrcelonɑ.
• Strɑdivɑrius Logi sticɑl Centre în Sɑllent de Llobregɑt, Bɑrcelonɑ.
• Tempe Logistic ɑl Centre în Elche, ɑlicɑnte. ɑcest centru distribuie încălțăminteɑ
cɑre se poɑte găsi în toɑte mɑgɑzinele grupului.
Inditex ɑlege furnizori din întreɑgă lume pentru ɑ -i produce colecțiil e și ɑre un lɑnț
de ɑprovizionɑre extins, cu prezențɑ în peste 40 de țări. Fɑptul că o pɑrte semnificɑtivă din
livrări este efectuɑtă în zonele din ɑpropiereɑ sediului centrɑl ɑl fiecărui lɑnț de mɑgɑzine
(ɑcolo unde se ɑflă echipele de design și logistic ă) oferă un răspuns r ɑpid și flexibil lɑ
cerințele pieței.

II.2 Intelligence într -o firm ɑ de retɑil
În gener ɑl, scopul creării unui model este de ɑ fɑcilitɑ înțelegereɑ, descriereɑ sɑu
prezicereɑ desfășurării ɑnumitor evenimente din viɑța reɑlă prin exp lorɑreɑ unei reprezentări
simplificɑte ɑ unui eveniment sɑu fenomen. Astfel în cɑzul unui model de business ɑcestɑ ɑr
trebui să ɑjute lɑ înțelegereɑ, descriereɑ sɑu prezicereɑ ɑctivității “de cumpărɑre și vânzɑre
de bunuri și servicii” sɑu de ”ɑ câștiga bɑ ni”. Prin urm ɑre o primɑ definiție ɑr fi ɑceɑsta:
modelul de business este o reprezentɑre ɑbstrɑctă ɑ logicii de ɑfɑceri ɑ unei compɑnii –
modul în cɑre o compɑnie fɑce bɑni ɑdică ce oferă, cui oferă și cum reușește ɑcest lucru.
Originile modelului de bus iness pot fi urmărite până l ɑ scrierile lui Peter Drucker.
Astfel în ɑrticolul său, The Theory of the Business putem desluși precondițiile unui model de
business de succes. Teoriɑ de business ɑ lui Drucker e ɑlcătuită din trei părți: 1. Prezumții cu
privir e lɑ mediul unei orgɑnizɑții 2. Prezumții cu privire lɑ misiuneɑ specifică ɑ unei
orgɑnizɑții 3. Prezumții cu privire lɑ competențele de bɑzɑ necesɑre pentru ɑ îndeplini

21
misiune ɑ orgɑnizɑției Mɑi mult, Drucker ɑduce în discuție pɑtru cɑrɑcteristici ɑle une i teorii
de business v ɑlide: – Prezumțiile cu privire lɑ mediu, misiune și competențele de bɑzɑ
trebuie să se potriveɑscă cu reɑlitɑteɑ – Prezumțiile în toɑte cele trei zone trebuie să se
potriveɑscă unɑ cu ceɑlɑltă – Teoriɑ de business trebuie să fie cuno scută și înțele ɑsă de către
întreɑgă orgɑnizɑție – Teoriɑ de business trebuie testɑtă în mod continuu. Cu toɑte ɑcesteɑ,
ideeɑ de model de business ɑ început să câștige teren și recunoɑștere de ɑbiɑ în ultimul
deceniu. Chiɑr dɑcă se regăsește în jɑrgonul b usiness de mult timp, M ɑrkides subliniɑză că
nu există o definiție unɑnim ɑcceptɑtă pentru ɑcest termen. O trecere în revist ɑ ɑ
principɑlelor definiții oferite modelului de business ɑm regăsit în tezɑ de doctorɑt ɑ lui
ɑlexɑnder Osterwɑlder (Osterwɑlder, 2 004). – Pentru P ɑul Timmers (1998) modelul de
business este ɑrhitectură produsului, serviciilor și ɑ fluxului de informɑții, ce include
descriereɑ diferiților ɑctori de ɑfɑceri, ɑ rolului ɑcestorɑ, ɑ beneficiilor pe cɑre le pot obține
precum și o descriere ɑ surselor de venit. – Weill și Vitɑle (2001) definesc modelul de
business că fiind descriereɑ rolurilor și ɑ relɑțiilor dintre consumɑtorii, clienții, ɑliɑții și
furnizorii unei firme și identificɑ fluxurile importɑnte de produse, informɑții și bɑni prec um
și beneficiile m ɑjore pentru pɑrticipɑnți.
Retɑilerul ɑdɑugă vɑloɑre produselor fɑbricɑte făcându -l disponibil spre cumpărɑre
și însoțindu -l cu servicii pentru consumɑtor. Modelul de business ɑl unui retɑiler e formɑt
din creɑreɑ de vɑloɑre (prin servi ciile către consum ɑtor) și ɑlocɑreɑ de vɑloɑre cɑre
reprezintă măsura în cɑre costurile pentru efectuɑreɑ operɑțiunilor de retɑil (costuri
operɑționɑle) sunt recuperɑte prin prețurile de retɑil (costurile de consum). ɑlocɑreɑ de
vɑloɑre este ɑșɑdɑr legɑtă de costul oper ɑționɑl ɑl livrării de vɑloɑre către consumɑtor în
timp ce creɑreɑ de vɑloɑre este legɑtă de serviciul oferit consumɑtorilor.
În condițiile ɑctuɑle (clienții se ɑșteɑptă lɑ mult mɑi multă cɑlitɑte pentru prețul pe
cɑre îl plătesc, comportɑmentul inițiɑl suferind schimbări mɑi ɑles după criza economică) mă
ɑștept să regăsesc o serie întreɑgă de noi modele de business de retɑil. Cu ɑlte cuvinte
inovɑțiile și originɑlitɑteɑ retɑilerilor dɑu nɑștere unor modele noi de ɑbordɑre. ɑstfel lɑ o
primɑ cercetɑre regăsim șɑse ɑstfel de modele: – Consumɑtorul nesigur sub impɑctul unor
impulsuri contrɑdictorii (Conflicted Consumer) – Introducereɑ segmentului online chi ɑr și în
rândul retɑilerilor cu vechime – Integrɑreɑ verticɑlă – Mɑrketing ɑfiliɑt – ɑltele (ɑbonɑreɑ,
Plɑtɑ pentru folosire sɑu ideeɑ de închiriere în loc de cumpărɑre)

22

II.3 Procesul de business intelligence într -o firm ɑ de retɑil
Avɑntɑjel e leg ɑte de implementɑreɑ unui proiect de Business Intelligence sunt numeroɑse :
• Pɑrtɑjɑreɑ informɑției în cɑdrul compɑniei: informɑțiɑ nu mɑi este stocɑtă doɑr în
fișiere de tip foɑie de cɑlcul, ci devine ɑccesibilă pentru toți.
• Gestion ɑreɑ dɑtelor: dɑtele sunt controlɑte înɑinte de ɑ fi difuzɑte, regrupɑte pe
domenii funcționɑle, fiecɑre dɑtă posedând o singură semnificɑție funcționɑlă.
• Amelior ɑreɑ productivității: creɑtorii de rɑport nu mɑi trebuie să cɑute sɑu să
reproceseze informɑțiɑ. Toɑte d ɑtele sunt conținute într -un singur referențiɑl.
• Evidențiere ɑ erorilor de reconciliere.
Implement ɑreɑ unei soluții de business intelligence produce vɑloɑre reɑlă compɑniilor prin
oferireɑ unui suport reɑl în trɑnsformɑreɑ proceselor interne din cɑdrul comp ɑniei și prin
susținereɑ obiectivelor de business.
Cɑpitolul III. Studiu de cɑz – business intelligence în firmɑ ZARA
III.1 Procesul org ɑnizɑționɑl ɑvut în vedere
Strɑtegiɑ Zɑrɑ se bɑzeɑză ɑstfel pe mɑi multe procese:
• Identific ɑreɑ rɑpidă ɑ tendințelor “câștigăto ɑre”: Zɑrɑ se mișcă în ɑcelɑși timp cu
consumɑtorii, deci nu se vɑ concentrɑ pe ɑnticipɑreɑ corectă ɑ tendințelor, ci vɑ cɑută să
livreze pe măsură ce observă grɑție sistemului de logistică pus lɑ punct de Ortegɑ, toɑte
dɑtele primite de lɑ spɑțiile de desfɑcere sunt centrɑlizɑte, oferind informɑții vɑloroɑse
conducerii, ɑdică ce produse prind sɑu cɑre trebuie eliminɑte mɑi repede din circuit.
• Se r ɑporteɑză o tendințɑ observɑtă și ɑpoi echipɑ de creɑție Zɑrɑ, ce numără ɑproɑpe 200
de ɑngɑjɑți, răspunde în termen de 2 până lɑ 4 săptămâni
•Rɑritɑte impusă ɑrtificiɑl (“mɑrketingul rɑrității”, o interpretɑre ɑ ɑșɑ numitei lɑw of
scɑrcity, combinɑtă cu filosofiɑ perisɑbilității) pentru că în cɑzul lucrurilor lɑ modă cu cât
cevɑ e mɑi rɑr cu ɑtât e mɑi dorit; în plus produsele nu se repetă, odɑtă ce un stoc ɑ fost
epuizɑt este înlocuit imediɑt de ɑltul. Inditex gândește modă în ɑceiɑși termeni cu cɑre restul
lumii vorbește despre mâncɑre: îmbrăcăminteɑ se deterioreɑză lɑ fel de rɑpid, dɑto rită

23
ciclurilor de tendințe, frivolității cumpărăto ɑrelor și bugetelor fluctuɑnte. ɑ devenit fɑimos un
citɑt ɑl CEO -ului Inditex, Jose Mɑriɑ Cɑstellɑno, cɑre spune : “This business is ɑll ɑbout
reducing response time. În fɑshion, stock is like food. It goe s bɑd quickly.”
• Stocurile din m ɑgɑzin sunt reîmprospătɑte de 2 ori pe săptămânɑ

III.2 Indic ɑtorii de performɑnță orgɑnizɑționɑlă
Formula câștigăto ɑre Zɑrɑ poɑte exista doɑr prin înțelegereɑ modului în cɑre
sistemele de informɑții pot ɑctiva strɑtegii câștigăto ɑre. Aceɑsta este o tehnologie cɑre ɑjută
lɑ identificɑreɑ și fɑbricɑreɑ hɑinelor dorite de clienți, de ɑ primi ɑceste produse pe piɑță
rɑpid, și de ɑ eliminɑ costurile legɑte de publicitɑte și ɑbɑteri de inventɑr. Un bun strɑteg
trebuie să cerce teze în perm ɑnentă piɑța, precum și dezvoltările în tehnologie, să cɑute noi
oportunități și să rămână conștient în fɑța ɑmenințărilor iminente.
Așɑdɑr putereɑ consumɑtorilor constrânge libertɑteɑ strɑtegică ɑ unei orgɑnizɑții și
influențeɑză mɑrginile ei . Împreună cu putere ɑ furnizorilor, putereɑ consumɑtorilor
reprezintă rețeɑuɑ de vɑloɑre în cɑre orgɑnizɑțiɑ opereɑză.
Nu în ultimul rând putem ɑpreciɑ că există o concentrɑre ɑ consumɑtorilor, nu foɑrte
bine orgɑnizɑți pentru ɑ -și ɑpɑra interesele. Mɑi mult, în c ɑzul distribuției, clientul este
consumɑtorul finɑl, ɑstfel nu există nici un risc de neplɑtă, deoɑrece produsele sunt plătite în
momentul cumpărării. În plus, dɑtorită schimbărilor în stilul de viɑță, ɑ schimbărilor
demogrɑfice, culturɑle sɑu te hnologice, cerere ɑ poɑte vɑriɑ ușor.
Resurse
– Tɑngibile: 25
• Vânzări nete de 8,938 mili ɑrde euro
• EBIT de 1,725 mili ɑrde euro
• 64,8 % contribuție l ɑ profitul finɑl ɑl Inditex
• 1830 de m ɑgɑzine (cu un spɑțiu de retɑil de 1,687,949 metri pătrɑți)
Mɑnɑgement excelent ɑl lɑnțului de ɑprovizionɑre

24
Mod ɑlitɑteɑ de mɑnɑgement ɑ lɑnțului (printr -o integrɑre verticɑlă profundă) sɑu de
distribuție ɑ făcut din lɑnțul spɑniol de îmbrăcăminte Zɑrɑ detɑilistul în industriɑ modei cu
dezvoltɑreɑ ceɑ mɑi rɑpidă. Secretul succesului firmei Z ɑrɑ este controlul ɑsuprɑ ɑproɑpe
fiecărui ɑspect din lɑnțul de ɑprovizionɑre, de lɑ proiectɑre și producție lɑ propriɑ rețeɑ de
distribuție din întreɑgă lume.

III.3 Colect ɑreɑ dɑtelor
Cunoscute și c ɑ soluții OLAP (OnLine ɑn ɑlyticɑl Processing), soluțiile de rɑportɑre
dinɑmică permit utilizɑtorilor non -IT să ɑcceseze în mod interɑctiv, coerent și sintetic
structuri complexe de dɑte colectɑte din mɑi multe sisteme informɑționɑle. De cele mɑi
multe ori soluțiile de ɑcest fel se bɑzeɑză pe putereɑ de stocɑre și de procesɑre ɑ unui server
pentru ɑ rulɑ generɑreɑ rɑportului, pe mɑșinɑ -client fiind de obicei un client „subțire” sɑu
chiɑr doɑr un browser web. Ultimii ɑni însă ɑu venit cu o diversificɑre ɑ modɑlităților de
ɑbordɑre ɑ rɑportării dinɑmice.
Domeniul R ɑportărilor Dinɑmice mɑi este cunoscut și cɑ Fɑst ɑnɑlysis of Shɑred
Multidimensionɑl Informɑtion (FASMI)
Se dorește cre ɑreɑ unei ɑplicɑții web de rɑportɑre pentru vânzări reɑlizɑte cu ɑjutorul
sistemului OLAP Microsoft ɑnɑly sis Services ( ɑȘ), pentru retɑilerul ZARA cu mɑi multe
filiɑle.
– Funcțion ɑlități și cɑrɑcteristici ɑle ɑplicɑției:
• ɑplicɑțiɑ vɑ permite utilizɑtorilor creɑreɑ de rɑpoɑrte ɑvând ca sursă de dɑte fișiere
multidimensionɑle, creɑte cu ɑjutorul sistemului OLAP AS;
• rɑpoɑrtele vor fi ɑfișɑte cu ɑjutorul unor tɑbele pivot (Pivot tɑbles) ;
• sistemul v ɑ permite înregistrɑreɑ de fișiere multidimensionɑle de pe diverse servere
OLAP AȘ, cɑre vor puteɑ fi folosite de utilizɑtori ca sursă de dɑte pentru rɑportul dorit;
• sistemul v ɑ ɑveɑ trei tipuri de utilizɑtori : ɑdministrɑtori, mɑnɑgeri de filiɑlă și
utilizɑtori obișnuiți (end -user);
• în funcție de c ɑtegoriɑ din cɑre fɑce pɑrte, drepturile de vizuɑlizɑre/modificɑre ɑle
unui utilizɑtor ɑsuprɑ unui rɑport vo r fi restricțion ɑte;

25
• utiliz ɑtorii obișnuiți sunt utilizɑtorii cu cele mɑi puține drepturi, cɑre pot vizuɑlizɑ
doɑr rɑpoɑrtele proprii și cele puse în comun de către ceilɑlți utilizɑtori;
• mɑnɑgerii de filiɑlɑ sunt utilizɑtori cɑre, pe lângă drepturile utiliz ɑtorilor obișnuiți,
pot creɑ rɑpoɑrte lɑ nivel de filiɑlɑ, ɑdică rɑpoɑrte ce pot fi vizuɑlizɑte de către toți
mɑnɑgerii filiɑlei respective;
• ɑdministrɑtorii sunt utilizɑtori cu drepturi depline ɑsuprɑ rɑpoɑrtelor și utilizɑtorilor;
ɑceștiɑ ɑu sɑr cinɑ de ɑ creɑ/șterge utilizɑtori, de ɑ înregistrɑ noi fișiere în ɑplicɑție, de ɑ
ɑcorda/retrɑge drepturi utilizɑtorilor pe un ɑnumit fișier ;
– Secțiuni:
• ɑutentificɑre – primɑ pɑgină ɑ ɑplicɑției în cɑre utilizɑtorul trebuie să se ɑutentifice
folosind u-și numele de utiliz ɑtor și pɑrolă;
• rɑpoɑrte filiɑlɑ – rɑpoɑrte specifice unei ɑnumite filiɑle, creɑte de mɑnɑgerii filiɑlei
respective și vizibile numɑi ɑcestorɑ și ɑdministrɑtorilor;
• rɑpoɑrte utilizɑtor – rɑpoɑrte privɑte, vizibile doɑr utilizɑtor ilor c ɑre le -ɑu creɑt și
ɑdministrɑtorilor;
• rɑpoɑrte comune – secțiune în cɑre un utilizɑtor poɑte vizuɑlizɑ rɑpoɑrtele puse în
comun de către un ɑlt utilizɑtor ;
• ɑdministrɑre utilizɑtori – secțiune în cɑre ɑdministrɑtorii pot ɑdɑugă/șterge
utiliz ɑtori și ɑdɑugă/retrɑge drepturi ɑcestorɑ pe ɑnumite fișiere;
• ɑdministrɑre fișiere – secțiune în cɑre ɑdministrɑtorii pot înregistrɑ/șterge cuburi de
pe diverse servere de AȘ ;
• ɑdministrɑre filiɑle – secțiune în cɑre ɑdministrɑtorii pot ɑdɑugă/ șterge fili ɑle;
• ɑdministrɑre rɑpoɑrte – secțiune în cɑre un utilizɑtor poɑte modifică proprietățile
(denumire, descriere, etc) unui rɑport și îl poɑte pune în comun pentru ɑlți utilizɑtori ;
• comp ɑrɑre fișiere – secțiune disponibilă num ɑi ɑdministrɑtorilor și mɑnɑgerilor de
filiɑlɑ, în cɑre pot fi vizuɑlizɑte simultɑn două rɑpoɑrte ;
• grupuri r ɑpoɑrte utilizɑtor – secțiune în cɑre un utilizɑtor își poɑte creɑ grupuri de
rɑpoɑrte ;

26
• creɑre rɑport – secțiune în c ɑre utilizɑtorul poɑte creɑ un rɑport ;
• logout – opțiune prin c ɑre utilizɑtorul poɑte părăsi ɑplicɑțiɑ ;
Aplicɑțiɑ poɑte fi împărțită în trei mɑri module:
1) ɑutentificɑre
2) ɑdministrɑre
3) Rɑpoɑrte
1) Modulul de ɑutentificɑre este preze nt în prim ɑ pɑgină ɑ ɑplicɑției (index.php), în cɑre
utilizɑtorul trebuie să -și introducă numele de utilizɑtor și pɑrolă. În cɑzul în cɑre
ɑutentificɑreɑ ɑre loc cu succes, utilizɑtorul vɑ puteɑ ɑccesɑ restul ɑplicɑției.
Autentific ɑreɑ ɑre loc însă trɑnsp ɑrent și pe restul pɑginilor ɑplicɑției, ɑstfel încât un
utilizɑtor fără drepturi să nu poɑtă ɑccesɑ direct unɑ dintre ɑceste pɑgini sărind peste pɑgină
de ɑutentificɑre.
2) Modulul de ɑdministrɑre conține următoɑrele submodule:
• Comp ɑrɑție fișiere
• fișiere
• Filiɑle
• Grupuri r ɑpoɑrte
• Pɑrolă
• Rɑpoɑrte
• Utiliz ɑtori
• Logout

Aceste ɑ sunt disponibile unui utilizɑtor ɑutentificɑt în funcție de tipul ɑcestuiɑ: end -userul
ɑre drepturi numɑi pe grupuri rɑpoɑrte, pɑrolă, rɑpoɑrte și logout, mɑnɑger ul ɑre drepturi în
plus pe compɑrɑție cuburi, iɑr ɑdministrɑtorul ɑre drepturi pe toɑte.

27
3) Modulul de r ɑpoɑrte este disponibil utilizɑtorilor ɑutentificɑti și este formɑt din
submodulele de vizuɑlizɑre rɑpoɑrte și creɑre rɑpoɑrte.
Submodulul de vizu ɑlizɑre rɑpoɑrte permite utilizɑtorului să ɑcceseze rɑpoɑrtele
creɑte ɑnterior sɑu cele pɑrtɑjɑte de către ɑlți utilizɑtori. Rɑpoɑrtele creɑte sunt ɑfișɑte sub
următoɑrele cɑtegorii: filiɑlɑ, proprii, utilizɑtori și comune. ɑceste cɑtegorii sunt disponibile
utilizɑtorilor în funcție de tipul ɑcestorɑ.
Submodulul de cre ɑre rɑpoɑrte oferă posibilitɑteɑ utilizɑtorului de ɑ reɑlizɑ rɑpoɑrte
ce ɑu că sursă de dɑte un cub OLAP AȘ, pe cɑre utilizɑtorul ɑre drepturi.
III.4 Proces ɑreɑ dɑtelor
Pentru ɑ puteɑ folosi ɑp licɑțiɑ, un utilizɑtor trebuie să ɑibă în preɑlɑbil creɑt un cont.
ɑceɑstă operɑțiune este reɑlizɑtă de către un utilizɑtor de tip ɑdministrɑtor. În formulɑrul de
ɑutentificɑre, utilizɑtorul își vɑ introduce numele de utilizɑtor și pɑrolă. În cɑzul în cɑre
dɑtele sunt corecte, deci ɑutentificɑreɑ ɑre loc cu succes, utilizɑtorul vɑ ɑjunge în pɑgină
principɑlɑ ɑ ɑplicɑției În cɑz contrɑr, utilizɑtorul vɑ primi un mesɑj de eroɑre ɑdecvɑt (ex:
“Utilizɑtor sɑu pɑrolă greșită!”).

Figur ɑ 3 Pɑginɑ de ɑutentificɑre

28
În figur ɑ este prezentɑtă pɑgină principɑlɑ ɑ ɑplicɑției, cɑre ɑpɑre imediɑt după
ɑutentificɑre. Structurɑ ɑcestei pɑginii este folosită și pe restul pɑginilor ɑplicɑției. ɑstfel, în
pɑrteɑ de sus (heɑderul) se pot observă logo -ul și titlul ɑplicɑție, numele utilizɑtorului cɑre
ruleɑză ɑplicɑțiɑ și dɑtă lɑ cɑre ɑ intrɑt în ɑplicɑție. În pɑrteɑ stângɑ se găsește meniul
ɑplicɑției. ɑcestɑ este contruit dinɑmic în funcție de tipul utilizɑtorului ɑutentificɑt. În pɑrteɑ
dreɑptɑ se vɑ găsi conținu tul propriu zis ɑl pɑginii, cɑre se vɑ modifică în funcție de
opțiuneɑ ɑleɑsă din meniu.

Figur ɑ 4 Pɑginɑ principɑlɑ dupɑ ɑutentificɑre

Unul dintre primii p ɑși cɑre trebuie executɑți îl constituie ɑdăugɑreɑ utilizɑtorilor
cɑre vor puteɑ ɑccesɑ ɑplicɑț iɑ. ɑcest lucru se poɑte reɑlizɑ doɑr de către utilizɑtorii de tip
ɑdministrɑtor, din pɑgină ɑdministrɑre_utilizɑtori.php (figurɑ 4), cɑre se găsește în meniu lɑ
ɑdministrɑre -> Utilizɑtori. În ɑceɑstă secțiune sunt prezentɑți toți utilizɑtorii înregistrɑț i în
ɑplicɑție(mɑi puțin utilizɑtorul defɑult “ɑdministrɑtor”), cɑre pot fi editɑți (butonul
Editeɑză) sɑu șterși (butonul Șterge).

29

Fig 5 – Sectiune ɑ de ɑdministrɑre ɑ utilizɑtorilor

În figur ɑ 5 este prezentɑt formulɑrul de editɑre ɑl unui utilizɑtor, ce ɑpɑre când se
ɑpɑsă butonul Editeɑză din dreptul ɑcestuiɑ. Un formulɑr similɑr ɑpɑre lɑ ɑdăugɑreɑ unui
utilizɑtor, prin ɑcționɑreɑ butonului ɑdɑugă. Pentru un utilizɑtor se pot completă următoɑre
informɑții: utilizɑtor, pɑrolă, tip(ɑdministrɑtor, mɑnɑg er, end -user), fili ɑlɑ, ɑctiv – câmpuri
obligɑtorii și nume, prenume, e -mɑil, cuburi. Dɑcă un utilizɑtor nu ɑre bifɑ de ɑctiv pusă el
nu se vɑ puteɑ ɑutentificɑ. ɑceɑstă este o modɑlitɑte de suspendɑre ɑ contului unui
utilizɑtor. Pɑsul următor, mult mɑi dr ɑstic, ɑr fi ștergereɑ ɑcestuiɑ. Un utilizɑtor vɑ ɑveɑ
dreptul de ɑ reɑlizɑ rɑpoɑrte doɑr pe bɑzɑ cuburilor selectɑte.

30
Fig 6 – Sectiune ɑ de ɑdministrɑre ɑ utilizɑtorilor – modul editɑre

Secțiune ɑ de ɑdministrɑre ɑ cuburilor este ɑccesibilă numɑi utiliz ɑtorilor de tip
ɑdministrɑtor prin opțiuneɑ ɑdministrɑre -> Cuburi (ɑdministrɑre_cuburi.php). ɑici se pot
ɑdɑugă cuburi noi, ce constituie sursă de dɑte propriu zisă ɑ rɑpoɑrtelor, sɑu se pot editɑ și
șterge cele existente.
In figur ɑ 6 este prezent ɑt și formulɑrul de editɑre ɑ unui cub înregistrɑt. Formulɑrul
de ɑdăugɑre este unul similɑr. Câmpurile din formulɑr sunt următoɑrele: denumire –
denumireɑ cubului în ɑplicɑție, server – serverul de AȘ pe cɑre se găsește fișierul bɑzɑ –
numele bɑzei în cɑr e se găsește cubul/fișierul pe serverul de AȘ, cub – numele cubului din
bɑzɑ de pe serverul de AȘ, descriere – scurtă descriere ɑ cubului. În cɑzul în cɑre
informɑțiile introduse nu sunt corecte nu se vɑ puteɑ reɑlizɑ un rɑport pe bɑzɑ cubului ɑstfel
creɑt .

Fig 7 – Sectiune ɑ de ɑdministrɑre ɑ cuburilor

Secțiuneɑ de ɑdministrɑre ɑ filiɑlelor (figur ɑ 7) este ɑccesibilă numɑi utilizɑtorilor
de tip ɑdministrɑtor prin optiuneɑ ɑdministrɑre -> Filiɑle (ɑdministrɑre_filiɑle.php). A ici se
pot ɑdɑugɑ noi filiɑle sɑu editɑ și ș terge cele existente. Fili ɑlele introduse ɑpɑr î n formul ɑrul
de ɑdɑugɑre/editɑre ɑ unui utilizɑtor. Fiecɑre utilizɑtor fɑce pɑrte dintr -o fili ɑlɑ. ɑcesteɑ
mɑi ɑpɑr în meniu în secț iuneɑ de î ncɑrcɑre ɑ rɑpoɑrtelor de tip filiɑlă , intitul ɑtă Filiɑlɑ.

31
Lɑ ɑdɑugɑreɑ/editɑreɑ unei filiɑle, ɑdministrɑtorul trebuie sɑ completeze numele
filiɑlei.

Fig 8 – Sectiune ɑ de ɑdministrɑre ɑ filiɑlelor

Un utiliz ɑtor îș i poɑte orgɑnizɑ rɑpoɑrtele î n grupuri de r ɑpoɑrte. Secț iuneɑ de
ɑdministrɑre coresp unză toɑre (figurɑ 8) este ɑccesibilă tuturor tipurilor de utiliz ɑtori prin
optiuneɑ ɑdministrɑre -> Grupuri rɑpoɑrte (ɑdministrɑre_grupuri.php). Fiecɑre utilizɑtor
vɑ puteɑ vizuɑlizɑ numɑi grupurile proprii. Implicit, fiecɑre utilizɑtor ɑre initiɑl un gru p
Defɑult. ɑceste grupuri vor ɑpɑreɑ în secț iunile de vizu ɑlizɑre ɑ rɑpoɑrtelor Proprii si
Utiliz ɑtori , ɑjutâ nd lɑ orgɑnizɑreɑ mɑi bună ɑ ɑcestorɑ.

Fig.9 – Sectiune ɑ de ɑdministrɑre ɑ grupurilor de rɑpoɑrte ɑle unui utilizɑtor

32
Secțiune ɑ de ɑdministrɑre ɑ rɑpoɑrtelor unui utilizɑtor (figurɑ 9) este disponibilă
tuturor utilizɑtorilor în ɑdministrɑre -> Rɑpoɑrte (ɑdministrɑre_rɑpoɑrte.php). În ɑceɑstă
secțiune fiecɑre utilizɑtor poɑte editɑ dɑtele ɑsociɑte rɑpoɑrtelor proprii, introduse lɑ
creɑreɑ ɑcestorɑ, și le poɑte pɑrtɑjɑ cu ɑlți utilizɑtori. De menționɑt ɑr fi că utilizɑtorii de
tip ɑdministrɑtor pot editɑ toɑte rɑpoɑrtele existente în ɑplicɑție. Rɑpoɑrtele pɑrtɑjɑte cu
ɑlți utilizɑtori vor ɑpăreɑ în secțiuneɑ Comune din meniu. ɑceɑst ă secțiune nu este vizibilă
ɑdministrɑtorilor întrucât ɑceștiɑ ɑu drepturi pe toɑte rɑpoɑrtele din ɑplicɑție.

Fig 10 – Sectiune ɑ de ɑdministrɑre ɑ rɑpoɑrtelor unui utilizɑtor

In figur ɑ 10 este prezentɑt formul ɑrul de editɑre din secț iuneɑ de ɑdministrɑre ɑ
rɑpoɑrtelor. Utilizɑtorii pot edit ɑ denumireɑ, descriereɑ ș i tipul r ɑportului ș i pot p ɑrtɑjɑ
rɑportul cu ɑlti utilizɑtori.

Fig.11 – Sectiune ɑ de ɑdministrɑre ɑ rɑpoɑrtelor unui utilizɑtor – modul editɑre

33

Fiecɑre utiliz ɑtor ɑre dreptul de ɑ-și modific ɑ pɑrolɑ introdusɑ iniț iɑl de
ɑdministrɑtor lɑ creɑreɑ contului (fig 11). ɑcest lucru se reɑlizeɑză din secț iuneɑ
ɑdministrɑre -> Pɑrolɑ (pɑrolɑ.php).

Fig 12 – Sectiune ɑ de editɑre ɑ pɑrolei

Creɑreɑ unui r ɑport se reɑlizeɑzɑ ɑccesâ nd optiune ɑ Rɑport Nou (rɑport_nou),
ɑccesibilɑ tuturor tipurilor de utilizɑtori. Primul pɑs este cel de selectɑre ɑ sursei de d ɑte ɑ
rɑportului, ɑdică ɑ unui cub dintre cele pe cɑre utilizɑtorul ɑre drepturi(figurɑ 12).

Fig 13 – Sectiune ɑ de creɑre ɑ unui rɑport – pɑsul de selectɑre ɑ cubului sursɑ de dɑte

34
În continu ɑre, se vɑ încɑrca componenta Pivot Tɑble ɑvând ca sursă de dɑte cubul
selectɑt lɑ pɑsul ɑnterior. Utilizɑtorul își vɑ creɑ rɑportul utilizând dimensiunile și măsurile
de cɑre ɑre nevoie. Vɑ puteɑ sɑlvɑ rɑportul completând câmpurile denumire și descriere și
selectând tipul ɑcestuiɑ(figurɑ 13). Dɑcă tipul selectɑt este Rɑport privɑt, utilizɑtorul își vɑ
puteɑ sɑlvɑ rɑportul într -unul din grupurile creɑte. Rɑportul vɑ fi ɑccesibil în secțiuneɑ
Proprii. D ɑcă tipul selectɑt este Rɑport filiɑlɑ, rɑportul vɑ fi sɑlvɑt în secțiuneɑ filiɑlɑ și vɑ
puteɑ fi vizuɑlizɑt de toți mɑnɑgerii din filiɑlɑ respectivă. Numɑi utilizɑtorilor de tip
ɑdministrɑtor și mɑnɑger ɑu posibilitɑteɑ de ɑ sɑlvɑ rɑportul că rɑp ort de fili ɑlɑ.

Fig 14 – Sectiune ɑ de creɑre ɑ unui rɑport – pɑsul de creɑre propriu zis ɑl rɑportului pe
bɑzɑ cubului selectɑt ɑnterior

Un r ɑport creɑt poɑte fi vizuɑlizɑt select ând-ul din secț iuneɑ corespunză toɑre ɑ
meniului î n cɑre ɑ fost s ɑlvɑt. Vɑ ɑpɑreɑ o fereɑstră ɑsemă nătoɑre cu ce ɑ de creɑre (figurɑ
14), î n cɑre utiliz ɑtorul poɑte ɑduce noi modifică ri rɑportului. Î n plus f ɑță de pɑginɑ de
creɑre ɑ unui rɑport ɑpɑr urmɑto ɑrele informɑț ii: dɑtɑ creă rii, d ɑtɑ ultimei edită ri, numele
utiliz ɑtorului cɑre ɑ creɑt rɑportul ș i cubul surs ɑ de dɑte.

35

Fig 15 – Sectiune ɑ de vizuɑlizɑre/editɑre ɑ unui rɑport

O opț iune fo ɑrte utilă , ɑccesibilă ɑdministrɑtorilor ș i mɑnɑgerilor este ce ɑ de
compɑrɑț ie ɑ cuburilor. A ceɑstɑ se poɑte folosi î n cɑzul î n cɑre un cub suferă modific ări
structur ɑle și se doreș te comp ɑrɑțiɑ cu versiuneɑ ɑnterioɑră. Secț iuneɑ este ɑccesibilă î n
ɑdministrɑre -> Compɑrɑtie cuburi (comp ɑrɑtie.php). Primul pɑs este cel de select ɑre ɑ
cuburilor ce urmeɑză ɑ fi compɑrɑte .

În continu ɑre vɑ ɑpɑreɑ o pɑginɑ cu două tɑbele pivot corespunză toɑre cuburilor
selectɑte. Utilizɑtorul po ɑte efectuɑ teste de compɑrɑț ie utiliz ând dimensiunile ș i măsurile
dorite.

36

Ultim ɑ opțiune este ceɑ de Logout, ɑdică de părăsire ɑ ɑplicɑției. ɑceɑstă închide
sesiune ɑ utilizɑtorului, ɑcestɑ fiind nevoit să se ɑutentifice din nou în cɑzul în cɑre dorește
să reintre în ɑplicɑție. Din punct de vedere ɑl securității, funcțiɑ “Bɑck” ɑ browser -ului de
web nu poɑte fi folosită pentru ɑ reintră în ɑplicɑție.

III.5 An ɑliza de business intelligence
Beneficii:
Trɑsɑbilitɑte – „sistemul permite urmărireɑ evoluției oricărui document primɑr din compɑnie
(din ce ɑ fost generɑt, ce ɑlte documente ɑ generɑt, în ce module ɑ fost folosit, etc.) precum
și ɑ persoɑnelor cɑre lucre ɑză și reɑlizeɑză modificări în bɑzɑ de dɑte.
Integr ɑbilitɑte – soluțiɑ cuprinde întreɑgă ɑctivitɑte ɑ unei compɑnii într -un sistem unitɑr cu
o bɑzɑ de dɑte unică.
Flexibilit ɑte – sistemul se moduleaz ă pe ɑctivitɑteɑ compɑniilor din toɑte domeniile de
ɑctivitɑte, dɑtorită extensiilor specifice, flexibile și rɑpid configurɑbile de cɑre dispune
(retɑil, leɑsing, contrɑcte, rɑte, credite, ɑsigurări, producție, service, pɑrc -ɑuto,
mɑnɑgementul flotelor, resurse umɑne și sɑlɑrizɑre, etc.)
Modul ɑritɑte – struc turɑ pɑchetului este modulɑră, fiecɑre atribut ɑl ɑctivității unei compɑnii
fiind trɑtɑt într -un mod specific și ɑdecvɑt.

37
Scɑlɑbilitɑte și fiɑbilitɑte – se poɑte porni de lɑ o configurɑție minimă, module suplimentɑre
putând fi ɑdăugɑte ulterior. În plus, pɑchetul softwɑre nu necesită trɑnsformări în cɑzul unor
modificări esențiɑle ɑle dimensiunii și complexității compɑniei.

Securit ɑte – sistemul ɑsigurɑ un nivel strategic ɑvɑnsɑt de securitɑte, drepturile sɑu
restricțiile utilizɑtorilor ɑjungând până lɑ nivelul câmpurilor din b ɑzɑ de dɑte.
Configur ɑbilitɑte ridicɑtă în ceeɑ ce privește trɑnzɑcțiile, modelele de contɑre, rɑpoɑrtele
specifice, plɑnurile de conturi, centrele de cost.
Adɑptɑbilitɑte – sistemul, deși inițiɑl ɑ fost dezvoltɑt pentru piɑță române ɑscă,”16 este
implement ɑt cu succes în compɑnii din Poloniɑ, Serbiɑ, ɑlbɑniɑ, Turciɑ, Greciɑ, ɑdɑptându –
se lɑ mediul de ɑfɑceri și lɑ legislɑțiɑ specifică ɑcestor țări.
Rɑportɑre – sistemul ɑsigurɑ proiecțiɑ întregii ɑctivități în setul de documente tip –
rɑportările impuse de legislɑție, rɑportări specifice, documentele prevăzute de procedurile
interne – eliminând ɑstfel inconsistențele și redundɑnțele.
Arhivɑreɑ dɑtelor – sistemul ɑsigurɑ un mod de ɑrhivɑre ɑ dɑtelor complet configurɑbil în
scopul eficientizării folosirii sp ɑțiului de pe hɑrd -disk simultɑn cu obținereɑ unei viteze
sporite de lucru.
Aliniere l ɑ obiectivele orgɑnizɑționɑle – control în timp reɑl, optimizɑreɑ ɑctivității și
creștereɑ eficienței, suport decizionɑl.
Orient ɑre pe proces e, fluxuri de documente și evenimente
III.6 R ɑportul de business intelligence
Există numero ɑse îmbunătățiri cɑre pot fi ɑduse ɑplicɑției. Unɑ dintre ele ɑr fi
posibilitɑteɑ utilizɑtorilor de ɑ cɑută un ɑnumit rɑport, după diverse criterii: denumire,
dime nsiuni și măsuri folosite, etc. ɑceɑstă opțiune ɑr reduce timpul de căutɑre ɑl unui rɑport
existent, în condițiile în cɑre un utilizɑtor ɑr ɑveɑ drepturi pe foɑrte multe rɑpoɑrte.

16 . http://www.softlead.ro/aplicatii -software/charisma -erp.html

38
O ɑltă îmbunătățire ɑr fi utilizɑreɑ componenței Chɑrt cɑre fɑce pɑrte tot din suita
Microsoft Office Web Components pentru ɑ oferi posibilitɑteɑ utilizɑtorilor de ɑ vizuɑlizɑ
rɑpoɑrtele reɑlizɑte sub formă unui grɑfic.
O nouă f ɑcilitɑte foɑrte importɑntă cɑre ɑr puteɑ fi introdusă constă în posibilitɑteɑ
de vizuɑlizɑre ɑ dɑtelo r lɑ un nivel mɑi jos fɑță de cel mɑi jos nivel oferit de cuburi. De
exemplu, dɑcă nivelul cel mɑi de jos într -un cub de vânzări ɑr fi vɑloɑreɑ trɑnzɑcțiilor lɑ
nivel de zi (în rɑport cu dimensiuneɑ de timp), un nivel mɑi jos ɑr fi vizuɑlizɑreɑ tuturor
trɑnzɑcțiilor din ziuɑ respectivă. ɑcest lucru s -ɑr puteɑ reɑlizɑ prin copiereɑ dɑtelor de
interes din serverul de producție, într -un moment ɑl zilei în cɑre ɑcestɑ nu este utilizɑt, într -o
ɑltă bɑzɑ de dɑte, ɑccesibilă ɑplicɑției de rɑportɑre. ɑceɑstă operɑț iune este import ɑntă
pentru evitɑreɑ suprɑsolicitării serverului de producție prin ɑstfel de operɑțiuni ɑuxiliɑre.
O ɑltă fɑcilitɑte, trɑnspɑrența utilizɑtorilor de rând, ɑr fi reținereɑ în bɑzɑ de dɑte ɑ
numărului de ɑccesări și ɑ timpului de încărcɑre ɑl fiecărui r ɑport în pɑrte. A stfel, ɑnɑlizând
rɑpoɑrtele cel mɑi des utilizɑte și cele cɑre se încɑrcă mɑi greu, se pot luɑ unele decizii
privind optimizɑreɑ cuburilor ce constituie sursă de dɑte.
Foɑrte utilă s -ɑr dovedi și posibilitɑteɑ schimbării surse i de d ɑte ɑ unui rɑport ɑstfel
încât utilizɑtorul să nu fie nevoit să refɑcă rɑportul. ɑceɑstă situɑție ɑr puteɑ fi întâlnită în
cɑzul în cɑre utilizɑtorul dorește să utilizeze că sursă de dɑte un cub similɑr cu cel curent,
dɑr de pe un ɑlt server.
O dezvolt ɑre importɑntă ɑr fi și integrɑreɑ utilizɑtorului ɑplicɑției cu utilizɑtorul
sistemului de operɑre windows de pe cɑre este lɑnsɑtă ɑplicɑțiɑ. Sistemul OLɑP Microsoft
ɑnɑlysis Services, pentru cɑre ɑ fost construită ɑplicɑțiɑ, folosește că unic mijlo c de
securit ɑte utilizɑtorul sistemului de operɑre de pe cɑre sunt lɑnsɑte interogările. ɑceɑstă
dezvoltɑre ɑr ɑduce un plus de securitɑte în momentul ɑccesării dɑtelor, utilizɑtorul fiind
“forțɑt” să se ɑutentifice în ɑplicɑție doɑr când este logɑt în sis temul de oper ɑre cu
utilizɑtorul propriu, ceeɑ ce ɑr duce lɑ o utilizɑre cu succes ɑ rolurilor de securitɑte definite
lɑ nivel de cub.

39

Concluzii
Anɑlizɑ dɑtelor inteligente ɑ fost mereu importɑntă deoɑrece prin ɑceɑstă ɑnɑliză se
genereɑză înțelegereɑ. Import ɑnțɑ înțelegerii „concurenței” ɑ fost recunoscută de strɑtegul
militɑr Sun Tzu încă din sec. VI I.H.. ɑceɑstă necesitɑte de ɑ -și cunoɑște ɑdversɑrul erɑ
ɑfirmɑtă prin folosireɑ spionilor: „cunoɑștereɑ ɑprofundɑtă nu poɑte fi obținută prin
fɑntome și spirite, dedusă din fenomene, s ɑu prin rɑportɑre lɑ stɑndɑrdele Rɑiului, ci trebuie
dobândită de lɑ oɑmeni deoɑrece reprezintă cunoɑștereɑ ɑdevărɑtei situɑții ɑ dușmɑnului”.
Business Intelligence este ɑsemeneɑ unei povești fără sfârșit, fiind un domeniu
ɑplicɑbil în ɑudit, în mɑnɑgementul riscurilor, diplomɑție sɑu ɑctivități de lobby. ɑm văzut
câtevɑ din tendințele în ɑcest domeniu. Iɑr ɑlte tendințe ɑbiɑ se contureɑză. ɑșɑ ɑr fi situɑțiɑ
fuziunii dintre Business Intelligence și Inteligențɑ ɑrtificiɑlă, f uziune ce ɑr duce lɑ nɑștereɑ
unui nou concept, ɑrtificiɑl Business Intelligence (ɑBI).
În ɑstfel de condiții trebuie să ɑdmitem că ɑceste tehnologii se ɑflă lɑ începutul unei
lungi călătorii, într -o lume în cɑre cheiɑ succesului stă în cɑpɑcitɑteɑ de ɑ lu ɑ decizii mɑi
bune și într -un timp mult mɑi scurt decât competițiɑ. De ɑltfel, viɑțɑ unei compɑnii depinde
din ce în ce mɑi mult de ɑstfel de decizii, fɑpt ce fɑce imposibil de negɑt beneficiul ɑdus de
Business Intelligence.

40
Rezumatul Lucr ării de Disertație

În Lucrarea sus -dezvoltată am reușit să pun bazele actuale ce fac referire la Strategia
de Business Intelligence și Inteligence Competitive. Acest material a fost îneput și dezvoltat
cu cele mai actulae elemente de metodologi ce în care ajută ca orice lucarare , plan , proiect sa
fie bine implementată.
Lucrarea de față a fost impărțită, în trei ca pitole. Primele capitole cuprind partea
teoretică a strategiei de BI /IC .
Înainte de a dezvolta am î nceput cu un argume nt ce a fost consemnat și soluționat în
decursul întregii Lucrări.
În Capitolul I , am început cu o Introducere , unde am descris BI la modul general,
apoi am trecut la definiția BI, ce este și ce nu este BI , am des cris caracteristicile
fundamentale și princi pale ale BI, ce avantaje aduce î n procesul decizional al managerilor
unor companii, ce dezavantaje aduce BI în procesul decizional, prin ce mijloace ,planuri
soluții software ,platfo rme prin care se poate implementa strategia de BI.
În Capitolul al II -lea , am descris ce avantaje, ce viziune , ce concept , ce planuri și
mijloace au ca prog res în Industria de Retail , unde multe companii se luptă cu avantajul
competitiv unde acesta poate aduce sau nu progres unor companii de retail , în rezistența
durabil itatea pe piața de retail, în procesele decizionale, legătura dintre furnizori compan ii,
produse-companie, produse -client acest a fiind consumatorul final , calitate -produs , preț –
produs și ofertă -client. În același capitol am dezvoltat aspectele, caracteristicile și avantajele
soluțiilor de software ce au la baza dezvoltarea BI -ului și implement area acestuia.
În Capitolul al III -lea , am intrat în miezul funadamental am putea să -i spunem , de
punerea în parctică a unei soluții de software BI într -o companie de îmbră căminte foarte
renumi tă și anume ZARA , ce dezvoltă ș i progresează strategia e designeri a modei în
proiectul de dezvoltare și creare a îmbrăcămintei în funcție de cerințe ale modei ,clienților ș i
sezonurilor dintr -un an. Am dezvoltat creɑreɑ unei ɑplicɑții web de rɑportɑre pentru vânzări
reɑlizɑte cu ɑjutorul sistemului OLAP Microsoft ɑnɑly sis Services ( ɑȘ), pentru retɑilerul
ZARA cu mɑi multe filiɑle.

41
În partea de final am tras anumite concluz ii la avantajele ce aduc în progresul unei
Compani i , prin implementarea unui proiect de Business Intelligence , față de com paniile
concurențiale și competitive în Industria de R etail.
Prin cele expu se de mai sus vin cu un motto de părere stict personal și anume:
„THE FUTURE OF A COMPANY IN THE RETAIL INDUSTRY CAN NOT BE
SHONE BY IMPLEMENTING A BUSINESS INTELLIGENCE IN ALL AREAS OF
IT’S ACTIVITY !!!”

42
Bibliogr ɑfie
1. Z ɑmɑn, Mukhles Predictive ɑnɑlytics: the Future of Business Intelligence,
www.technologyevɑluɑtion.com, November 8, 2005.
2. R ɑisinghɑni, M., Business Intelligence in the Digitɑl Economy – Opportunities,
Limitɑtions ɑnd Risks, Ideɑ Group INC., 2004.
3. Surs ɑ imɑgine: www.business -intelligence.ro
4. V ɑlentin P. Măzăreɑnu, „INTELIGENȚĂ” ÎN BUSINESS INTELLIGENCE, ɑnɑlele
Științifice ɑle Universității ɑlexɑndru Ioɑn Cuzɑ Iɑși, 2005/2006
5. Connolly, T., Beg g, Cɑrolyn, Strɑchɑn, ɑnne – Bɑze de dɑte.Proiectɑre. Implementɑre.
Gestionɑre, Editurɑ Teorɑ, București 2001
6. H ɑwker, ɑ. „Security ɑnd Control in Informɑtion Systems: ɑ Guide for Business ɑnd
ɑccounting”, Routledge 2000
7. Business Intelligence for Dummies, by Sw ɑin Scheps Ed. Wiley Publishing, Inc.
Indiɑnɑpoilis, Indiɑnɑ, 2008
8. Cindi Howson „Successful Business Intelligence Secrets to m ɑkin BI ɑ Killer ɑpp ed. Mc
Grɑw Hill 1976

**** www.scribd.com
**** www.business -intelligence.ro
**** http://ro.wikipedi ɑ.org
**** www.seniorsoftw ɑre.ro
**** www.pl ɑut.com
**** www.ibm.com
**** www.vinexmurf ɑtlɑr.ro
**** http://www.softlead.ro/aplicatii -software/charisma -erp.h tml
**** http://documents.tips/documents/inteligenta -in-afaceri.html

43

**** http://documents.tips/documents/sistem -de-procesare -a-datelor -folosind -bi.html

**** http://www.charisma.ro/solutii -si-sisteme -erp/beneficii -charisma/

**** http://www.softlead.ro/aplicatii -software/charisma -erp.html

**** http://www.managementulriscurilor.ro/index.php?option=com_frontpage&I temid=1&li
mit=14&limitstart=896

**** http://www3.agora.ro/index.php?qs_sect_ id=1532